OVID DENSUSIANU

DANTELATINITATEA

BUCUREVIEdltura ANCORA°. ALCALAY & CALAFATEANU

1921

www.dacoromanica.ro

DANTE SI

LATINITATEA

www.dacoromanica.ro

OVID DENSUSIANU

DANTE 1

LATINITATEA

BUCUREVIEditura ANCORA". ALCALAY di CALAFATEANU

1921

www.dacoromanica.ro

Lingel conferenia Visiunea latinA in operalui Dante, pe care am tinut-o Cu prilejul co-memorarei marelui poet $1 care s'a publicat InVieata Nouà, XVII, 116, nu va parea de prisosce se HO rote alci. Paginile care urmeaza ie-dau un curs pe care 1-am facut anul acesta laFacultatea de ¡itere, $i daca uneorl se Inttlnesccu ce a aparut In Vieata-NouA, ele aduc totiqiceva nou, cum, de altei parte, In conferenfa amdesvoltat unele puncte asupra cdrora nu am maiinsistat aid.

Cei inifiati In literatura dantesca vor gäsi pa-red cunoscute, observatii care s'au mal facut,dar vor Infelege ros tul lor prin aceea ca amtinut sei dau cetitorilor dela noi citeva tam-,marl pentru cuno4terea operei lui Dante, apde streina lor In general. In schimb, se vor infilni

www.dacoromanica.ro

VIII

i peireri care nu au mal fost exprima te !Ailacum, $1 aceasta nra hotartt sa public ce amspus la Universitate.

www.dacoromanica.ro

DANTE 1

LATINITATEAI

Dupd §ase sute de ani opera lui Dante nua ajuns Inca sA fie cuprinsA in toata semni-ficalia ei. Si nu Infelegem prin aceasta ca uneleparli din ea, unele amAnunte, au rAmas pinAacum nelAmurite impotriva atitor strAduinfeale comentatorilor , ci ne &dim la ceea cerepresintA ea in totul ca suflet, ca visiune,ca poesie.

Prin felul in care se infAfip, prin complexi-tatea ei, i mAreatá §i nelini§titoare, greu depAtruns *i de stäpinit, ea a avut soarta sd nufie mai bine infeleasA nici atunci cind era inunele privinfe mai aproape de suflete, de anu-mite impresii, inclinAri, preocupafiuni. Contem-poranii lui Dante, chiar aceia care-I admirau,au privit Divina Comedie din puncte de ve-

www.dacoromanica.ro

2 DANTE 4!

dere unilaterale, considerind-o ca opera unuimare cre§tin ori mare invdtat, cdottore», §ientusiasmindu-se in fata unor tertine ale eicare corespundeau la preferinte ale lor, iaraltii, inver§unati impotriva aceluia care li separea prea indrdznet in pdrerile pe care leardtase *i trecuse mindru printre ei, evitau sdse apropie de scrierile lui sau le denaturaudupd porniri de care erau stdpiniti.

Aceste atitudini se repetard mai tirziu, i

aceia care se extasiau In fata operei mareluiFlorentin stdruird atunci, pentru a potoli in-dirjirea detractorilor ei, sd o presinte inaintede toate ca demnd de respectul tuturor, pen-tru cd cuprindea adevdruri sfinte nu-I numisepe Dante chiar prietenul sau, Giovanni delVirgilio : ytheologus nullius dogmatis expers?Cu citd stdruintd se cauta in Divina Comediemai mult intelesul ei teologic se vede din cea scris i Boccaccio asupra ei, cu toate cdnu trecea cu vederea valoarea ei poeticd ; i

dinsul o socotia in primul rind ca o carte sfin-td, ca o noud Biblie, iar and cauta sd impaceteologia cu poesia ajungea la pdrerea cd ceadintii e tot poesie, a Dumnezeirei (Ala teologianiun' altra cosa è che una poesia di Dio,), a§acd in chipul acesta Divina Comedie, cu atitavaloare poeticd citä putea sd o deslu*eascd in

www.dacoromanica.ro

LATINITA TEA 3

ea, era trecutd de dinsul tot printre opereleteologice.

CInd veni vremea adoratiunei fanatice pentruantichitate, cind latina ajunse sä fie mai pre-tuitd declt italiana, «ji volgare», i cind oncese scria ori se scrisese era judecat dupd ca-noanele gdsite In cdrtile celor vechi sau formaobiectul discutillor mdrunte de filologie, Dantefu si mai putin Inteles, dacd nu chiar privit Cudispret, ca un versificator de and, ca «poetada calzolai». Dacä si pe atunci cItiva umanisti,ca Leonardo Bruni, Coluccio Salutati s. a., nuse alAturard la asemenea critici pedante oripätimase recunoscurd geniul numindu-I «no-bilissimo poeta», de multe ori i acestia venirdsà repete pArerea dominantd mai inainte asupralui, ca «prestantissimo teologo»,ca un «Virgil catolic», cum 1i zicea Ciriacod'Ancona.

In timpul Renasterei, alte tendinte ImpArta-site de cei mai multi, fAcurd ca Dante sa nufie privit cum s'ar fi cuvenit : scrisul lui pAreaprea arhaic, prea aspru, dupd gustul de atunci,si un Bembo ti gdsia o villa od nu se expri-mase destul de «acconciamente», intrebuintasecuvinte «rozze, disonorate, immonde, brutte».IntIlnim totusi i in secolul al xi-lea pecitiva, ca Borghini, Varchi, Gelli, il Lasca,Trissino s. a., care nu urmard In apretierile

www.dacoromanica.ro

4 DANTE $1

lor curentul timpului, dar singurul care intele-se mai bine sufletul autorului cpoemuluisacru» fu acela care intrunia cu t enialitateaIn artd ins4ri de scriitor : Michelangelo, alecdrui cuvinte cäzurd trite° zi ca o mustrareasprd pentru compatriotii lui tingrato Po-polo. cd nu pretuiau -in de ajuns pe marelelor poet. Cuvintele acestea nu avurd insa des-tul ecou, pentru cd atunci sufletul italian seregdsia mai u§or In poesia dulce, legdnatoare,a lui Petrarca.

Secolul al xvi.-lea, de decddere a literatureiitaliene, se strecurd cu totul sterp §i pentrugloria lui Dante, iar in secolul urmator doarVico §i Gaspare Gozzi aduserd iar4i oarecarelumina In jurul numelui celui pe care iesuitulBettinelli, cu critica lui strimtd i pdtimasecare i-a facut o tristd reputatie, cduta sd-1intunece.

La sfiqitul secolului al xviii-lea §i Inc eputulcelui urmdtor, prin Alfieri, Monti, Leopardi,Foscolo, Tommaseo, alte sentimente se afir-mara fata de opera pe care citiva rdtdciti cdu-tase sd o coboare i ea de§teptd atunci unadevdrat cult. Dar *i de data aceasta tot con-sideratiuni unilaterale hotdrird criteriul de apre-tiere. Dante fu invo cat de multe ori ca sd deaautoritate unor tendinte politice §i sociale, apcum tineau sd le manifeste aceia care duceau

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 5

lupta ori impotriva asupritorilor de popoare,tiranilor, ori in contra (Minotaurilor Vlitica-nului» nu cuprindea oare Divina Comedie cu-vinte de osindd pentru unii ori altii, a§aputea fi folositä dupd iniprejurdri ?

Clnd Italia se pregAti pentru o vieatd noud,cind aspiratiile tuturor de acolo se indreptardspre realisarea unitätei nationale, Dante fuprivit ca premergatorul acest.or aspiratii, caprofetul natiunei. In aceastd aureold it Maltageneratia dela mijlocul veacului trec.ut, astfeltill el in sufletul luptAtorilor pentru renaVereaItaliei. Dacd sub aceastd noud infali§are i seatribuia mai mult decit fusese In &dui lui,pentru eä nu se poate spune cd Dante se gin-dise la unitatea italiana ap cum o vedea unMazzini, numele lui fu ca un simbol, ca un In-demn spre idealul scump ltalienilor.

Dupd ce, prin trezirea comtiintei nationale,Italia noud t§i lud fiintä, Dante aiunse sd. fiesidvit ca aaltissimo poeta», §i in idolatrisarealui sentimentul patriotic veni sä se intilneascdcu pasiunea cercetdrilor pentru ca sä se cu-noascd mai bine opera i vieata lui. Volumepeste volume incepurd sd se publice de citevadecenii incoace, reviste §i societäti purtindnumele lui Dante se inhintard §i la preocupd-rile erudite se asocie stdruinta de a raspfndicit mai mult scrierile lui §i de a le, face lote-

www.dacoromanica.ro

6 DANTE

lese de Italieni. Staruintd frumoasA, de sigur,ca satin al cinstirei marelui poet, dar ea avupacatul sä degenereze In exageran, In pedan-terie. Cultul pentru Dante ajunse cu timpulceva bolnavicios, o manie, si chiar In Italia seauzirA glasuri care condamnau ratacirea ace-lora care au schimbat dantologia in dantomaniei.

In zelul Ion de a preamAri pt Dante multiau mers pina atribue idei care nu-i tre-cuse prin minte, sa-1 infatiseze ca precursoral unor teorii i inventiuni moderne. Dante capremergator al marxismului, al pacifismuluiori... al aviatiei li s'a parut unora ca nu poatefi o Inchipuire, pentru cà asa ceva au crezutca pot deduce din citeva pasaje ale operei lui,si la asemenea fantasii alfil au räspuns in glu-

poate dinsul presimtise descoperirearazelor Roentgen ori telegraha färä fir.i

Cercetarea migaThasà, pseudo-eruditd, asuprascrierilor Iui Dante, se continuà i astazi, cu

1. Cuvintul e, de altfel, mai vechi ; se intlIneste Intilaoara pe la mijlocul veacului trecut, cind romantismul pu-sese si el In circulatie multe exageran asupra lui Dante.Cel dinth care a vorbit de dantomanie" pare sa fie Ce-sare Masini, care la 1844 publica La profana commedta,un fel de parodie, i intr'un loc vorbia acolo de

. . . furiosa epidemiaChe l'Italia or invade in mod'ornbileE che chiamata vien dantomania".

Printre cei care au criticat mai In urma dantomaniaamintim pe B. Croce, La critica, 1, 231, si E. Thovez,pastare, il gregge e la zampogna, Neapole, 1911, 350 urm.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 7

toate criticile, ironisdrile, care se fac asupraei, neinfelegIndu-se a ea nu poate fi de multfolos §i aduce numai un balast pe care vremeaII va da la o parte. Bibliografia dantescd In-registreazd zilnic o suma de inonografii In carecineva anuntd o noud §i chinuita interpretarea cutdrui pasaj din Divina Comedie §. a., oriIn care sInt adunate amänunte, nimicuri, dinopera lui Dante pentru ca sd fie presentate caavInd importanfd pentru Infelegerea 61. Ca sapricepem pe Dante, ca poet, nu e nevoie deasemenea cdrticele ori volume Intregi §i demulte comentare ce e obscur uneori la el,§i aceasta nu se poate contesta, nu ne impie-decd sd pdtrundem inspiralia lui, sa admirdmminunata sa creafiune.

Alt ceva umbre§te iard. i la Italieni pasiunealor pentru Dante : el e citat mereu, In toateImprejurdrile, versuri ale lui au ajuns locuriprea comune, aa cA entusiasmul pentru el neface de multe ori impresia de ceva artificial,papagalicesc, ori de admirafie cam naivd 2.

Dm aceasti bibliografie ar fi de relevat multe curio-sititi la fel cu acea monografte pe care a publicat-o C.Barone, la 1909, despre I capelli e la barba nella ,,DivinaCommedia" nu tipana, pe la 1874, i L. Scarabelli olecttune academia" despre barba probabtlä a lui Dante"?Multe ciuditenii de acestea care s'au scris despre Dantese pot vedea in cartea lui P. Bellezza, Curiositd dantesche,Milan, 1913.

Daa stlintele de rispindire a scrierilor lui duce aici,

www.dacoromanica.ro

8 DANTE .51

Idolatria pentru Dante a avut, In acelasi timp,ca urmare ca multi in Italia nu Inteleg altapoesie cleat aceea lasata de el, se opresc laea ca i cind tot ce s'a mai serfs ori s'ar maiscrie nu ar merita sa fie luat in sama. Se cu-vine, fail Indoiala, sa te Inchini unui geniu alpoesiei, dar aceasta nu trebue sa te faca re-fractar la prefacerile firesti ale literaturei, sate duca la dispreful pentru once se creeazanou si vine sa largeasca visiunea literara Inword cu evolutia sufleteasca.

efectul lor se poate spune ci e prea sirac. altar metodade popularisare a lui Dante are pacatul ca nu tine samade ce poate fi bine Inteles, asimilat Cu folos, de cei multi.O buna alegere, nu fragmente prea la intimplare, din operadantesca i citeva foarte limpezi limurtri ar inlesni, matmult decit once s'a fäcut pina acum st in Italia, intelegereaei de publicul mare ; edithle cu multe note on cite uncint din Divina Comedie bparit isolat, si tot cu aparat e-rudit, nu pot fi de mult folos la räspindirea el. Si, pe ur-ma, trebue sä se mai renunte la ideea ca. Dante ar puteafi in intregime mieles de cei multi ; popularitatea lui enatural si fie relativä : ca once geniu, el numai partialpoate fi accesibil miilor de cetitori in totalitatea, in com-plexttatea lui, numai citiva initiati II pot cuprinde. Cudrept cuvint observa In aceasta privinti A. Fartnelli : Palassai dello Shakespeare, Dante si sottrae aglt sguardi dellafolla e de' tribuni clamorosi. Le profonchta dell' arte diDante appaiono accessibili unicamente agli eletti, capaci dipenetrare, con amorosa intelligenza, nel mondo dantescodi idee e di sentimenti. Ci affanntamo, a' di nis tri.., perdiffondere, in ogni sfera dell' aiuola misera-che ct sorregge,i canti della trilogia immortale. E moltiplichiamo le letturee i commenti... Giammai popolarizzeremo il mondo dan-tesco", Dante e la Francia, Milan, 1908, II, 158. 0 parerela fel exprima Fauriel, Dante et les origines de la langueel de la lilt. italiennes, 1854, I, 5,

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 9

Daca In insa§i patria lui, Dante a fost pri-vit cum am vazut, mai mult unilateral. i dupainclinarile proprii fiecarei generatir, putemspune cum a fost intimpinat in alte tali latine.

Franta aproape I-a ignorat in curs de maimulte veacuri, pentru ca altele erau preferin-tele scriitorilor de acolo, §i eind ei ajunserasa cunoasca literatura italiana se 'indreptaramai mult spre Petrarca ori Boccaccio, la caregd.siau ceva inai apropiat de preocupdrile lorliterare. Chiar un Montaigne, care cetise totu§ipe Alti autori italieni si ar fi putut gasi laDante pilde pentru ilustrarea unor pared alelui, cum a facut cu altii, §i o oarecare asema-nare in stdruinta de a evoca figuri *i intim-plari, nu aminteste nicderi pe autorul DivineiComedil. Intila oard, Christine de Pisan avucuriositatea sa cunoasca de aproape operaaceluia pe care-1 numia «le vaillant poète» vi-1lauda cd a scris c en langue florentine souve-rainement ditte», In ((beau stile». Mai tfrziu,tot o scriitoare, Marguerite de Navarre, pretui

1. Despre soarta pe care a avut o opera lui Dante inItalia a scns mai In urinä F. Flamini, La varia fortuna diDante in Italia (in .Lectura Daubs"), Florenia, 1914; sepoate consulta si anima aceluiasi autor, uttlä si altfelpentru cunoasterea lui Dante, Avviamento allo studio della.Divina Commedia", ed. a 5-a, Livorno, 1920, 94 urm. ;de asemenea : B. Croce, La poesta di Dante, Bari, 1921,173 urm. ; unele cal:dole din cartea lui P. Bellezza, citatimai inainte.

www.dacoromanica.ro

10 DANTE , 1

geniul lui Dante, cu deosebire pentru cd gasiaIn poesia lui ctant de bien», si chiar 1-a imitatde multe ori. In secolul al xv*I-lea inttlnim ia-rasi citeva apretieri la fel, cum este aceea aabatelui Grangier care, tipdrind la 1596 o tra-ducere a Divinei Comedti, presenta pe autorulei ca cgrand poète», «philosophe profond»,athéologien judicieux», dar prevenia pe com-patriotii sal cä nu trebue sd caute la el poesia«mignarde, coulante», care pldcea mai multpe atunci.

Dupa aceste mdrturii rdzlete de oarecareintelegere a unei opere care se deosebia decurentul dominant in literatura francesa ne-amputea astepta ca mai ttrziit, ctrid unele conven-tiuni literare aveau mai putina putere, Dantesd atraga mai des privirile scriitorilor dinFranta si sd fie judecat cu mai multa patrun-dere. Aceasta nu se IntImpla Insd, si chid a-jangem In secolul al xvin-lea vedem, de pildd,pe Voltaire chinuindu-se sd-si explice cumDante putea sd fie socotit ca un poet genialdud opera lui ti pdrea greoaie, neartisticao numia un esalmigondis, si o socotia ca ro-dul unei imaginatii din cele 41stupidement extra-vagantes et barbares». Mergind pe aceeasicale, La Harpe califica Divina Comedie ca tunpoème monstrueux» §i gdsia ca Dante era Inmulte privinte inferior lui Petrarca (acesta vrié

www.dacoromanica.ro

LATIN1TATEA ii

avec moins de 011ie, mais avec plus de goat)),pentru ca critica lui nu trecea peste sablonulcu reminisce* dela Boileau. Daca aceste pa-ren erau Intru cItva ateiivate de cuvintele maibune ale lui Rivarol care spunea ca Dante eeplutôt obscur que suranné», si daca tradu--cerea Infernului de acelasi a avut rasunet, nuse poate btu§i vorbi de un curent favorabilIn Fn.*, la sfirsitul secolului al xvill-lea,pentru opera dantesca. In epoca romanticacuvinte ca ale lui Voltaire ori La Harpe seauzira iarasi Lamartine numia Divina Comedieo 4gazette florentine,, si geniul lui Dante cutotul csauvage», inferior celui al lui Petrarcaa carui superioritate spunea ca va fi recunos-cuta Intrio zi dar de atunci incepu si inFranta sa se arate mai mult interes pentruDante si sa nu mai fie judecat dupa prejude-catile dinainte, aceasta multumita si poetilorsi Invatatilor. Victor Hugo se inspira deseoridela el, iar istoricii literari, atraSi, sub influentamiscarei romantice, spre cercetarea evului me-diu, dadura si lui Dante atentiunea cuvenita.In studii amanuntite si in lectiuni universitare,P. L. Ginguené, Fauriel si mai ales Villemaincautara sa fixeze personalitatea poetului flo-rentin si s.a nu-I mai lase prea In umbra nicipentru publicul cult din Franta. La mijloculsecolului al xix-lea Dante ajunse sa fie un

www.dacoromanica.ro

12 DANTE $1

mime Trial putin strein pentru Francesi ' §i deatuncii privirile scriitorilor §i ale savantilor s'auindreptat tot mai mult spre el.

Dintre scriitori, precursorii simboli§tilor 2 §iaceVia au avut mai multa curiositate de a-1cunoa§te, fie direct, fie sub Inriurirea prerafae-lifilor de care se tie cd au fost Intru cltvainfluenfati. Totu0 nici ei nu s'au apropiat maistatornic de opera aceluia care are multe afi-nitäti Cu ei.

Pin& astdzi se poate spune cd Dante nu a&sit In Franfa un cerc mai larg de cunoscd-tori i admiratori. Aceasta, In primul and,pentru cä limba itaiiand e prea putin cultivatdacolo traducerile nu pot da decIt o apro-

J. J. Ampère, in La Grèce, Rome et Dante,1848, 211-212, constata pe atunci, .cu oarecare Were de riu ca preamulti mamfestau, superficial, admiratia lar pentru Dante :C'est un vrai malheur pour les admirateurs sincères deDante que la mode se soit emparée de ce grand poète.Il est cruel pour les vrais dévots de votr l'objet de leurculte profané par un engouement qui n'est sogvent qu'uneprétention... Je suis résolu a persévérer dansJmon amourpour la poésie de Dante, bien que ce soit aujourd'hui unefureur universelle, en France et en Italie, d'admtrer à toutpropos l'auteur de la Dtvine Comédie, que presque per-sonne ne lisait il y a somante ans". Un uengouement"pentru Dante nu pare totusi si h existat in Franta pe la1850; asa ceva se vedea inteadevir in Italia, si Ampèrepare si fi scris astfel mat mult sub Impresii de acolo.

Villiers, de l'Isle-Adam il aminteste si-1 citeazi de maimulte ori in Deux augures; L'Eve future, I, 18 ; VI, 2 sidespre Beatrice vorbeste in L'Eve future, V, 7.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 13

ximativA idee de frumusefile originalului ' 0chiar cele mai bune care s'au fAcut stilt departede a fi mulfumitoare, in mdsura eft se poatea§tepta dela ele. Mai e 0 o prevenire, de amorpropriu national, care ImpiedecA uneori pe Fran-cesi sa nu priveascd cu deplind simpatie operamarelui Florentin. Dinsul, din motive politice,a vorbit odatd de vanitatea pop orului frances2,§i impresia cuvintelor lui au cAutat i acumsft o atenueze cei care au scris 0 vorbit des-pre el cu prilejul comemordrei la Paris. Dealtd parte, Francesii, ca i Italienii, prea finincd sa-1 vadd pe Dante priti prisma catolica,urmind pe Ozanam care, in studii remarcabilede altfel, a stdruit sd interpreteze Divina Co-medie din punct de vedere al filosofiei catolice 3.

I. Aceasta o stia bine si Dante cind seria In Convivio,I, 7: usappia ciascuno che nulla cosa per legame musaicoarmonizzata si può della sua loquella in altro trasmutare,senza rompere tutta sua dolcezza e armonia".

Inf, , XXIX, 123. Cf. A. Farinelli, Dante e la Francia,1, 47 urm.

Chiar aceia care Iasi la o parte consideratiunile reli-gioase si cerceteazi scrierile dantesti din punct de vedereliterar si psihologic nu Mitt totdeauna pe calea buni Ininterpretirile lor. In studiul, fnentoriu de altmintrelea, defoarte bogati informatie si cu multe observatii piste, al luiR. de Labusquette, Autour de Dante.: Les Béatrtcesca si ne referim la unul din cele mai recente cetim lapag. 298 : Cette douceur qui nous ravit existait plus dansVimagmation de Dante que dans son cceur, car il fut unhomme violent et la Comédie regorge de haine". E preacomplexi firea lui Dante pentru ca ä fie caracterisati In-trio frasi de feint acesta (v.. mai departe). Din publica-tiile care apar in Franta ai adeseori impresia ci sufletul

www.dacoromanica.ro

14 DANTE $1

Numai un Dante prea vag si fragmentar e decicunoscut si astazi Francesilor .

In Spania Inca de vreme, din secolul al xv-lea,Divina Comedie a fost tradusA §i, mai tIrziu,alte multe traducen i au urmat. Scriitori de acoloau ôäutat, in acela§i timp, sa imiteze pe Dante§i din and In and s'au publicat, mai ales InurmA, studii despre el, dar fail sa aducA cevaInsemnat pentru Infelegerea operei luP.

La noi, pufini, foarte pufini, cunosc pe Danteafara ((eat din nume. Dupa incercarile, naive,de a-1 traduce ale lui Heliade Radulescu nielacelea de Maria Chifu §i N. Gane nu au ajutatca Divina Comedie sa-§i ia loe printre lectu-rile mai obi§nuite sInt traducen prea ele-mentare, foarte departe de a reda armonia siprofunzimea versurilor originale. Din traducerealui Co§buc cunoastem numai ateva fragmentes

lui Dante rimine i azi, cu unele pärti, inamesibil Fran -cesilor.

1 Asupra ecoului pe care 1-a avut opera lui Dante inFranta, dar numai pina la Inceputul secolului trecut, sin-gura lucrare de tememice cercetirt e aceea a lui A. Fari-nelli, Dante e la Francia, dall' etd media al secolo diVoltaire, Milan, 1908; pentru epoca mal nota v. A. Conn-son, Dante en France, Erlangen-Paris, 1906, dar subiectula5teapti O. fie reluat.

2. V. A. Farmelli, Appunti su Dante in Ispagna nell' etdinedia, in Giorn. storico dell'a let,. ital., supl. 8.

www.dacoromanica.ro

LATINIT ATEA 15

superioare Intru citva, ca factura a versurilor,la ce au tiparit ceilatii, dar numai dupa publi-carea Intregei traducen i vom putea vedea dacaDante va ajunge prin ea sa fie mai des §i maicu folos cetit la noi 1. Daca mai amintim cItevacursur,i consacrate lui la Universitate, e tot cese poate spune ca s'a facut /a noi pentrtt casa se §tie ce este opera marelui poet §i s'arcuveni mai Inuit, mdcar de acum Inainte, PeFingal Divina Comedie ar trebui sa se traducaIn rominete i Vita Nuova, cite ceva dinCanzoniere §i din celelalte serien i ale lui, iaralaturi de acestea sä se publice studii lamu-ritoare, cum s'au dat in alte literaturi, chiarcele care nu represinta latinitatea 2.

Traducerea lui Cosbuc mi se spune cä e facutä matInuit dui-A ce s'a tradus In limba gormand Dante redatprin intermedtul altet limbi, si inci al celei germane, eceva ce abia...iti vine sä crezi. Ne putem astepta atunci ceva fi, din picate, si aceastä traducere

Cu toate cä in scurta schitare de pink' aici am tinutsä arät numai cum s'a rAspindit si a fost privitä opera luiDante in Wile. romanice, citeva cuvinte cred ci trebuespuse si asupra soartei et In alte täri, pentru a de acoloau pornit citeodatä Oren care s'au intilmt cu cele din cea-laltä parte si au avut chiar o influenta asupra lor. In Ger-mania, dupd romanticn care au admirat si au studiat infelul lor pe Dante au venit eruditti de scoala noui, simulti, foarte multi, care au Matt din el abiect de cercetirimettculoase, cultivate chtar in societäti literare purtind nu-mele lun. Dantologia a deviat Insi citeodatä In Germaniaspre preocupäri stream de ea. Unit au cautat, astfel, säatnbue lui Dante origine germanici si sà-1 presinte ca sicum ar fi exprimat idei politice la fel cu acelea care auavut curs in Germania in ultimele decenii (v. mai departe).

www.dacoromanica.ro

16 DANTE $1

ExpunInd dorinta de a se traduce §i la noimai mult decIt Divina Comedie, indirect lassd se Inteleagd §i cum trebue sä procedezeneva pentru ca sä pdtrundd mai bine spirituIIn care a scris Dante. E o gre§ald de a se in-.cepe lectura din el du Divina Comedie. Pentrua te initia In creatiunea lui trebue Intii §i trailsd te opre§ti la Vita Nuova, care, trite() formasimpld §i de roman mai u§or de urmdrit,posibilitatea sd se cunoascd sufletul lui Dante§i ceea ce std Intru cItva la basa inaltei con-

Prin asemenea tendinte, prin literatura de exegesA dug laextrem, complicind ceea ce in realitate este maimai ciar, t prin unele incompabbilitati de rasà, opera luiDante nu se poate spune eft a gasit printre Germani peaceia care sa o inteleagA cum se cuvine. O dovadi cApentru Germani Dante rAmine in multe privinte neintelesne-O di ce scria despre el, acum citiva ani, R M. MeyerIn Deutsche Rundschau, CIV (1900), 284: Diese unge-heure Bestimmtheit des Urtheilens und Richtens, diesefurchtbare Klarheit der hierarchischen Anordnungen, diesemathematische Anlage des Fundaments, die fanabsche Lieb-losigkeit der Bestrafung muthet den suchenden, vermitteln-den, unruhigen germanischen Geist fremd an... Es ist unszu viel Geographic in Dante Ihm fehlt zu sehr was Par-sival und Saladin und Faust besitzen : die erschutterndeFahigkeit onit Lust zur Wahrheit fammerlich zu lrren"Das Riesen werk bleibt uns ein staunenswerthes Petrefact,aber lebendig ist uns darm nur die gewaltige Figur desDichters und dann noch ein paar menschlich irrendeGestalten, Paolo und Francesca... Ugollno.., und vielleichtFranciscus..." Despre rispindirea operei lui Dante in Ger-mania si studille apArute ampra ei, v. G. A. Scartazzini,Dante in Germania, Milan, 1881-1883; Giorn. dantesco, 1, 174urm.; Zeitschr. vergl. Latteraturgesch VIII, 221,453; IX, 457,X, 31 urm.; Bull. della Soc. dant., n. s, XXI, 81, 161 urm.)

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 17

ceptii pe care avea sa o desvolte mai tirziu.Cetirea, pe urma, a Canzonierului §i citorvaparti din Convivio chiar §i din De monar-chia , precum §i a frumoaselor scrisori ra-mase dela el, poate inlesni iara*i patrundereasufletului sau, inainte de a ajunge la DivinaComedic in care dinsul a concentrat intreagalui evolutie spirituala §i artistica.

Daca *i astazi Dante nu e mai bine intelese, printre altele, i din causa aceasta : e privitnumai partial *i fail pregatirea cuvenita pen-tru a cuprinde tot ce dinsul a dat In DivinaComedie, a§a de deosebita in unele privinte de

Dupi tarde litine, numai in Anglia Dante a intilnit apre-tieri mai juste. Italierti ca Foscolo, Mazzini in timpul exi-lului lor acolo au contribuit mult ca si fack cunoscuti operalui. Sa ne aducem aminte de ce a scris asupra lui Carlylesi de cultul pe care I-au avut pentru el prerafaelitn, desipirerile lor erau adeseon Intunecate de exageran. In tim-pul din urma st eruditta englesa a adus studn remarcabilede dantologie. Se Intimpla 'kid si lu Anglia ca Dante sifie denaturat, In sensul ci se dau din el editii condensed",cu supriman de ce se pare ca nu trebue pus sub ocini ce-titonlor. Riticire, pedanterie de a moralisa, care nu artrebui si se vadi In preajma marelui poet (despre DanteIn Anglia v. cartea lui P. Toynbee, Dante in English Li-terature from Chaucer to Cary, Londra, 1909). Alituri deEnglesi, si Amencanii, dupi isolate incercan ale lui Tick-nor ori Longfellow, au inceput mai In urmi si arateoarecare interes pentru Dante, dar mai mult In directiaeruditi, de cercetari prea mirunte adeseori si acolo. Putinse poate spune in directta aceasta despre Wile slavenumai In Polonia Dante a gisit cltiva buni pretuitori ;in Rusia a fost lisat prea la o parte si vom vedea cum IIjudeca Tolstoi.

www.dacoromanica.ro

18 DANTE $1

ceea ce se tcautd astdzi in lecturile literare. $iIn trecut destinele operei lui au depins inparte de cunoa§terea redusd ori in intregimea ei. Cit timp s'a tinut samd numai de DivinaComedie Dante a fost prea unilateral interpretat,vdzut numai sub unele aspecte, pe cind de in-data ce s'au luat In considerare §i celelalteserien i ale lui 1 s'a ajuns sd se inteleagä maibine evolutia lui sufleteascd §i literard, deci §iceca ce este sintetisat in Comedie. De atuncicritica dantesca a c4tigat, aplicind tot mai multprinctpiul de a explica pe poetul florentin prinel inst.* (espiegar Dante con Dante») §i In1A-turind astfel multe interpretdri false, multe e-lucubratii, cu toate cä i pind azi unele se maimentin.

Cum poesia lui Dante derivd, in parte, dinaceea a trubadurilor, o cunoaVere a acesteiae de asemenea necesard pentru priceperea luí.Dar ce s'a scris de poetii provansali din se-colul al xit-lea i al xtit-lea e prea putin cu-noscut azi chiar in tulle latine, unde totu§iacest trecut literar nu ar trebui sa fie ignoratcum se intimplä. Sint *i astAzi istorici literaticare trec repede, dacd nu cu dispret chiar,peste productiunea poetica din Provansa. Cuallot mai mult publicul mare rdmine strein de

1. 0 0ozzi (sec. al xvm-lea) e cel dinth careia tinuts'a arate importanta operelor minore".

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 19

aceastd producliune, deci §i de unul din ele-mentele care ar putea ajuta in inifierea crea-fiunei poetice a lui Dante I.

Ca sd avem imaginea adevdratd a lui Dantenu trebue sa pierdem niciodatd din vedere cdinainte de toate el era poet. Am vdzut cummult timp el a fost privit altfel chiar i aziunii cautä in scrierile lui mai putin poesia de-cit ce-i preocupd intr'un sens ori intr'altul.Pentru cd cornentatori 1-au denaturatdiminuat e vremea sa se restabileasca valoarealui autenticd., Idsindu-se la o parte once intu-necd aprefierea lui fireascd 2.

Dar §i and este vorta de Dante ca poetvedem furiVndu-se criterii de judecatd unila-teral& Persista inca pärerea Ca el s'a ardtat

1. In aceasta privinta e de villa st invalamIntu/ cu atitealacune ale lut Un Invatamint co adevirat Latin cind Itvom avea i noi ? ar trebui, chiar in liceu, si dea maimult decit pina acum pentru ca sa se stie bine ce se da-torete avilisattet latme. Si nu numat lattnttatea clasickdar si cea medievali, asa de neglijata, s'ar cuveni si pa-trundi mat mult In preocupante dtdactice i si fie presen-tata in spirit larg, modern.

2 Cu intentia de a pune in lumina' vistunea poetici alut Dante a scris, mat in urmi, B. Croce cartea pe caream mai amintit-o, La poesta dt Dante Ar ft cisttgat a-ceasta carie dacá criticul italian ar fi vorbit insust cu maimulta poesie de poem dantescä sinu ar fi expnmat pirericare arata atitudtni °stile fati de conceptu literare care,bine interpretate, ajuta clnar la dreapta intelegere a inspi-ratiei lui Dante intr'un loc (pag. 40) se condamni ce aadus ,,una voga letterana del secolo decimonono..., sma-ntosa di mistici rapimentt e di sublimità".

www.dacoromanica.ro

20 DANTE

mai poet in Infern decit in Paradis. E o remi-niscentd dela romantici care, predispu§i sd ad-mire mai mult fantasticul intunecat, gäsiau su-perior Infernal §i citau mereu din el. PoesiaParadisulut tu e totu§i mai pre jos de a In-fernulyi e insd altd poesie. Atingem aici toc-mai unul din punctele principale ale interpre-tärei estetice a Divinei Comedii. Geniul a§ade variat §i de complex al lui Dante ne-a dato poesie care nu poate fi inchisd In anumiteformule §i preferinte. Chid treceni dela Infernla Purgator i la Paradis, inspiratia capdtdinfdtipri deosebite dupa starea sufieteascd incare se gäsia Dante cind a scris fiecare dinaceste parti §i dui:4 felul cum visiunea lui artis-tica s'a concretisat in cursul vastei lui creatiuni.Infernul se poate spune ch are ceva romanticsau §i realist, Purgatorul ceva clasic, lar Para-disut ne face sd ne gindim la poesia noud,simbolista. De aici urmeazd cd poemulDante nu poate fi inteles in Intregime decitatunci chid se lasd la o parte tot ce este mar-ginile de conceptie poeticd, tot ce pleacd deladeprinderi literare inteo directie exclusivistd.Dacd pentru romantici, cu felul lor de a inte-lege literatura, Infernul insemna mai mult de-cit restul Divinei Comedti 1, aceastä limitare

. Exceptional, in epoca romanticA, Fauriel era de altiere st suntul sin crttic, mat lumtnat, It ficea si scrie :

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 21

de apretiere nu mai poate fi Impdr tdsitd astAzi,dacd inteadevdr tinem sd dovedim cd aducemin judecAtile literare un spirit mai larg. Dupd,evolutii ale literaturei care au ardtat ce variatepot fi realiskile ei 'Mahe, dupd ce alAturi declasicism, romantism, realism, s'a ajuns In urindla simbolistn, si, prin aceasta, oritontul critics'a largit, apretierile literare trebue sA fie cd-lduzite tocmai de ce au adus afitea prefaceri,de posibilitatea pe care ne-au dat-o de a cu-prinde mai mutt si de a fi mai bine orientatiIn critica noastrA. Cine nu a rAmas la litera-tura clasicd sau la cea romanticd si-si dd sarnAde ce a adus poesia simbolistä nu poate sdrAmind strein nici de frumusetile pe care le-apus Dante in Paradis. paca unii mai confinudsd se opreascA numai la prima si la a douaparte a Divinei Comedii, e pentru CA sufletullor e refractar la poesia de Inalt idealism -si

eterata, asa cum, sub o forma. noud, In A cordcu spiritul modern, au dat-o si poetii ultime-lor decenii. Cind prejudecAtile literare voravea mai putind putere, si oper lui Dante in

,,Les personnes ne manquent pas gm connaissent des mor-ceaux renommés de l'Enfer et les atent comme les seulsqui méritent cet honneur. C'est un préjugé déjà vieux etavec lequel il serait temps d'en fitly. 11 y a sans doutede grandes beautés dans l'Enfer de la Divine Comédie,ma's les plus grandes sont incontestablement dans lesdeux autres parties du poème", Dante et les origiues dela lang-tte et de la lttt. zt., 1, 31.

www.dacoromanica.ro

22 DANTE $1

totalitatea ei va ajunge sd fie 'bine Inteleasd deun cerc mai larg de cum se IntImplA azi. Inonce cas, ea a clOgat in vremea noud,ce prive§te comprehensiunea ei, prin ceea cea venit, asemdn'ator cu ea, sd se impund Inpoesie'.

Ceva i mai mult Insd aVeaptd marele poet:sà ni-1 insu*im cu conOinta cd In el trde§teintreaga latinitate. Nu a fost tot4 socotitDante ca geniu latin ? pared' aud rdspun-zIndu-se. Da... §i nu. Nu cIt s'ar fi euvenit,pentru eä §i asupra latinitatei avem inca ideicam vagi ori o privim dupd sugestiuni razlete,Intimplatoare. Latinitatea e deseori un euvInt,un ornament de frasd, un prilej de retorism,de repetare a atorva locuri comune, dar cIti§tiu cu adevdrat ce Inseamnd ea, ce aduce dindepartari, ce este puterea ei mereu reInnoitd

eft cere ca sä nu-§i piardd semnificatia su-fleteascd, sd nu rdmind numai o ilusie ?

Despre Dahte ca representant al spirituluilatin se cuvine cu ant mai mult sd se vor-beascd cu cit In timpul mai nou s'au facut

1. Greseste deci H. IIauvette dud susfine el Dante edeparte, foarte departe, de spiritul literar modern: Lapens& de Dante est de plus en plus loin de nous. Nedemandons pas au public d'admirer autre chose enque le peintre de certains tableaux fameux ; le resteapparrtient à l'érudition», Revue d'hatare litte'raire de laFrance, XIV (1907), 170.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 23

tentative de a fi infeodat germanismului . Peurind, latinitatea lui e restrInsd de obicei laitalienitate ap se Intimpld In multe cdrlipublicate de Italieni, care fin inainte de toatesd-1 presinte ca o glorie nalionald a lor. i

chiar aceia care leaga de numele lui ideea In-tregei latinitAli se mArginesc la cIteva cuvinte,WA sd pund mai bine In evidentd prin ce din-sul apare eminamente latin 2.

Chid astäzi /a vechi, seculare, forte ale la-tindtäf ei s'au adaugat allele noud, chid infe-lesul ei se cautd sd fie mai bine Idmurit celorcare nu.li prea, dau samd de el §i chid din

Cei care au stiruit cu deosebire si dovedeascä ger-manitatea lui Dante stilt : H. S. Chamberlain, Die Grand-lagen des xrx Jahrhunderts, 1899; L. Woltmann, DieGermanen und die Rennaissance in Italien, 1905 (v. i A,Bassermann, in Neue Heidelberger Jahrbucher, XI (1902).28 urm ). Teorule acestora au gisit la noi a4epti pe vre-mea chid se preamiria tot ce era german si se vorbia cudenaturäri ori Ironic de latinitate (v. ce scria Aurel Popo-vici in Scimändtorul, VIII, 263, 311 urm., urmind pe Cham-berlain si Woltmann). Pirerea ci prin originea si spintillsill Dante s'ar apropia de Germani au exprimat-o si altii,cum este F. X. Kraus, Dante, Berlin, 1897, 25, 773, sichiar Carducci, Prose, Bologna, 1906, 1159. Si mai Inainte,in sec al xvin.lea, gäsiau unii,.ca G. Passeroni si D.Batacchi, ci poetul florentin avea ceva unemtesc, gotic"(cf. P. Bellezza, Curiosità dantesche, 491 492). In legituricu Inchipuita si tendentios exploatata germanitate a lui i

s'an atnbuit lui Dente roluri bizare, cum este acela depionier al.. impenalismului german (v. P. Bellezza, 1. c.,99, 498).

Cu reticente, foarte evasiv, se exprimi In aceasti pri-vinti si B. Croce, I. c., 167, dei tocmai analisa poesiei

www.dacoromanica.ro

24

unele päräsiri, uitAri, se a§teapta sä räsard sti-mulente nouä suflete§ti, nu poate fi de prisossä Om mai bine pentru ce Dante e al tuturorcare represina tradifia romanitAfiei i in geniullui se rasfringe vigoarea *i noble/ea spirituluilatin. Strabätind opera lui, vom putea vedeadesfdpirindu-se aspectele multiple ale latinitAfei.

lui Dante ar fi putut fi un bun prilej de reliefare a insu-sinlor lui de Latin : sebbene io &pima più volte manifes-tato la mia diffidenza e ripugnanza verso le carattero-logie etruche dei poeti, pur dire) che, se il nome di ,,ger-manico", del quale Dante è stato fregiato (e non solo -daTedeschi, e anzr non da Tedeschi per prima), s'intendesimbolicamente come designazione ora dell' impeto misticoe ascetico ora dell'impeto guerresco, Dante non fu nger-manico" e dovrebbe denominarsi italiano o latino o conaltrettale contrapposto".

www.dacoromanica.ro

1. Inf, , IV, 88, 95.

II

Pentru ca sa Intelegem ce aduce opera luiDante ca valoare representativa pentru latini-tate, dela Inceput se pune in chip firesc ¡titre-barea daca el Insu0 I§i dedea sama de Insem-natatea traditiei latine *i .avea con0iinta caprin scrisul sail venia sa o clued mai departe.

Pentru Dante, antichitatea nu era,, numai ovaga reminisce*, ca pentru atiti scriitori dinevul mediu, ci o epoca de inalte manifestarispirituale care trebuiau cunoscute, §i de aceeadInsul s'a Indreptat spre ea daca nu ca urna-ni§tii care aveau sa vie mai tIrziu, In once casinsa din starui* de ail Insu§i o parte dinspiritul ei *i de a cunoa§te alta lume, alta' cul-turd decit actea prin care trecuse cre§tinis-mul. Dei nu elegea limba greaca, indirectnu i-au ramas streini scriitori ai antichitatei caHomer *i mai ales Aristotele ; pe cel dintli IInume§te «poeta sovrano., wsignor dell' altissi-mo canto,l, iar celui de al doilea ti aduce laude

www.dacoromanica.ro

26 DANTE $1

In nenumarate rInduri, presentindu-1 ca omae-§tro e duca dglla gente umana», (magistersapientum»L. Daca astfel vorbia despre autoriigreci, cu atit mai mult avea sa arate un cultpentru cei latini, cu care se simfia mai deaproape Inrudit. Se *tie ce loc i-a dat lui Vir-gil In Divina Cornedie i din diferitele califica-tive pe care le leaga de numele lui se vedepentru ce pretuia In deosebi pe autorul Enei-dei. Virgil era pentru Dante «gloria dei Lath-1z2,«lo magior nostro poetax3, odivinus poeta nos-ter»', era acela care aratase cum se puteascrie In limba stramopasca, gmostrb ciò chepotea la lingua nostra»5 §i clnd Dante ziceastfel (4tnostra») se "vede cum el punea la unloc ce era latin i italian, simlia legatura su-fleteasca cu aceia care erau gloria latinitateivechi. Dar Virgil, care, ca poet, Il Invalase *lobello stile»', era In ochii lui Dante i ceva maimult : o calauza pentru vie*, un sfatuitor,Inteleptul care trebuia ascultat de cine voiasa-§i lumineze mintea §i de aceea 11 nurne0ede data aceasta osavio gentil che tutto seppe» ,

Convivio, IV, 6; De vulg. el., II, 10; cf. Cony.IV, 2; In!., IV, 131.

Purg., VII, 16.Cony, , IV, 26; cf. Par., XV, 26.De monarchia, II, 3.Parg., VII, 17.Inf, I, 87.lnf, , VII, 3.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 27

«mar di tutto il sennoxi. Daca mai tinem samdcd In Eneida fusese sldvitd puterea romana,pe care si Dante, cum vom vedea, avea sa ocInte, se poate pricepe pentru ce dinsul a in-cunjurat pe Virgil cu atItea laude si 1-a alessa-i fie oduca, signore, maestro». Nume stra-lucit al latinitatei, poet de frunte caruia el In-susi ii datoria mult, aducdtor de ginduri buneIn 4uptele, in rafácirile vietei, si, In acelasitimp, evocator al mdretiei romane, sub acestetrei aspecte si 1-a infaitisat Dante, pe Virgil,unind sentimente, preocupdri ale lui cu ceeace se pretueste In de obste la poetul latin.Pe lingd ce mdrturisia singur Dante ca. gasiseIn opera luí Virgil, poate ca sintem Indreptd-titi sd presupunem cd dinsul a fost si maimult influentat de acesta, a luat dela el chiaro parte din planul dupd care a alcdtuit DivinaComedie. Cum din Eneida fäcuse cartea nedes-pArtità de el !, povestirea de acolo a coborIreilui Enea in Infern (cartea a VI-a) ne putem in-chipui cd 1-a impresionat cu deosebire si 1-ahotdrIt sd inceapd Divina Comedie a§a cum§tims. S'a ínspirat, de sigur, si din literatura

Inf., VIII, 7.Numind-o tragedien, pentru ci era scrisa in stil inalt

(cf. De vulg el., II, 4), spunei cl o cetise in Oungo studio"si cu ,,grande amorea (Inf., I, 83), el o §tia ,,tutta quanta"(ibid., XX, 114).

at de mult i se imprimase in minte cartea a VI-a din

www.dacoromanica.ro

28 DANTE $l

evului mediu, din naratiuni care vorbiau de ca.-latorii pe cealalta lume (Visiunea Sf. Pavel,Cdicitoria Sf. Brandan, Visiunea lui Tundal§. a.), dar nu mai putin trebuit sa-1 influen-teze poemul lui Virgil poate ea nici nu arfi ales pentru desfa§urarea actiunei din DivinaComedie Inchipuita trecere prin Infern daca nuar fi gasit a§a ceva, ca -model poetic, In Eneidal:In once cas, §i de data- aceasta vedem cumin inspiratia lui Dante s'au IntIlnit motive carene duc §i spre literatura clasica i spre ceamedievala2 In multe rinduri constatam la elacest dualism care la altul, mai putin poet, arfi ajuns sa para ceva hibrid, incoherent, pe einddinsul a Out sa armoniseze elementele luateclinteo parte *i dintr'alta.

Latinitatea veche a strabatut pina la Dantenu numai prin scrierile lui Virgil, dar §i prinale altora. In mai multe locuri din Divina Co-

Eneida se vede din Cony., IV, 26; De vulg , el., II, 4; Demonarchia, II, 7; Par., XV, 27, unde se referà la ea.

Cuvintele pe care i le atribue lui Statiu (Purg , XXI,97 urm ).

Dell' Eneida dico, la qual mammaFummi, e fummi nutrice poetandoSanz' essa non fermai peso di drammag

ar putea fi deci interpretate ci exprimi §i ce-i datortaDante lui Virgil

Versul in care Dante se adreseazi lui Virgil (Inf., II,32), vorbind de coborirea sa in Infern

Io non Enea, io non Paolo sonóarati bine cum dinsul punea alituri ce-i rimisese din lec-tura scrierilor clasice 0 a celor medievale.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 29

medie, Convivio, De vulgari eloquentla, pome-neste pe Ovid, Horatiu («magister noster», Devulg. el., II, 4), Lucan, Statiu (gil dolce poeta»,Cony., IV, 25) si mai ales dintr'un loe din Devulg. el., II, 6, unde insira, alaturi de acestipoeti, pe Tit Liviu, Pliniu, IMO care trebuepus si Cicero amintit deseori, se vede sprecare scriitori latini se indrepta mai cu predi-lectie in ceasurile de «arnica solitudo».

Antichitatea 1-a atras pe Dante si altfel, ingait de literatura, prin idealuiile ei de vieata,de cultura, de morala. Privind Spre Romasi cea pagina, nu numai cea cretina vedeaIn ea cetatea care a raspindit lumina pretu-tindeni, care a fost marea educatoare a lumei,si de aceea ii zicea «alma Roma»', «Roma che'1 buon mondo feoz2. Pe Romani ii numia neamnobil, neam sfint 3, si pentru ca sa slaveascaputerea lor, geniul lor politic, a scris De mo-narchia, la care va trebui sa ne oprim maimult pentru Ca in ea si-a exprimat cu hotarire

Inf., II, 20.Parg., XVI, 106. De amintit si cuvintele despre sfinta

cetate" din Convivio, IV, 5 : sono ch ferma opinione chele pletre che nelle mura sue stanno stano degne ch reve-renza ; e'l suolo doy' ella stede sta degno oltre quello cheper gli uomini è prechcato e provato".

Inf., XXVI, 60:...de' Romani 'I gentil seme.

Inf., XV, 76-77:la sementa santa

Di quei Roman....

www.dacoromanica.ro

30 DATES!

unele convingeri, credintele lui asupra soarteiItaliei ca tara latina. Cele mai Inalte Insu§iri,spunea dInsul In acest tratat pe care l-a scrisIn exil, gasindu-se la Romani, ei trebue luatica pilda, p4 deasupra altor popoare '. Inter-pretind istoria dupa parerile lui, dInsul explicafaptele marete ale Romanilor ca manifestareavointei divine: pentru el Romanii erau un po-por ales, cu o misiune hotarItä din .cer, Divi-nitatea i-a avut totdeauna sub scutul sat', afacut chiar. minuni pentru ei o minune ve-dea Dante In Infringerea armatelor lui Hanibal,ca §i In salvarea Capitolulut, chid au navalitGalii, -ori in alfe Imprejurari cInd Romanii s'auvazut amenintati2. Predestinat sa fie In frunteaaltora 3, poporul roman a ajuns la apogeul pu-

1. Nobilbsimo populo convenit omnibus allis praefern :romanus populus hit nobilissimus ; ergo convenit ei allisomnibus praeferri, II, 3.

2 Quod autem pro romano imperio perficiendo miraculaDeus protendent, illustnum authorum testimornis comproba-tur. Nam sub Numa Pompilio,secundo Romanorum rege, rituGentilium sacrificante, ancile de ccelo in urbern a Deo e-lectam delapsum fuisse, Ltvius in prima parte testatur...Cumque Galli... Capitoltum furtim subirent..., anserem ..cecinisse Gallos adesse atque custodes ad defensandum Ca-pitolium excitasse, Ltvius et multi scriptores illustres con-corditer contestantur... At cum romana nobilitas prementeAnmbale sic caderet, ut ad finalem romanx rei delectio,nem non restaret ntsi Pcenorum insultus ad urbem, snbitaet mtoleratnli grandine proturbante, victores victoriamsequi non potuisse, Levius in bello punico inter alia gestaconscribtt, II, 4 (cf. Cony., IV, 5).

3. Populus romauus natura ordinatus fuit ad imperan-(Wm, II, 7.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 31

terei lui atunci cind a fost condus de un Mi-parat, de un August si pentru fericirea pa-triel lui Da:nte astepta (einvierea monarhieiIn ea vedea o binefacere pentru tofi, nu numaipentru concetalenii lui, pentru cA din Italia arfi radiat astfel pretutindeni adevArata civili-safie 2. De aceea 'in cartea sa repeta mereu caun refren : «ad bene esse mundi necesse estmonarchiam essez. In organisafia monarhicA elgäsia statornicia, unitatea aspirafie fireascAa noastra i garanfia imparfirei dreptafei 4.Idealul lui- pohtic, derivat din istoria romanAsi crestinisat, cind alAturi de un Imparat pu-ternic punea pe papa ca fiecare sd para caun soare luminind cararea «e del mondo e di

Nam si a lapsu prnnorum parentum, quod diverti-culura futt tottus nostrx deviationis, dispositiones hominuinet tempora rtcolamus, non invernemus, nisi sub divo Au-gusto monarcha, existente monarchia perfecta, mundiumundique fuisse quietum, 1, 18.

Aceasta tinea s'A o spuni cu deosebire -in scrisoareacita Fiorentini din 31 mart, 1311 : niEterni pia providen-tia Regis... sacrosancto Romanorum imperio res humanasdisposuit gubernandas, ut sub tanti serenitate prxsidii ger-nus mortale.quiesceret et ubique, natura poscente,degeretur".

Plecind dela conceptii teologice, cluta si evidientezeastfel ideea unitatei realisate prin monarhie Cum ccelumtotum unico motu,'scilicet primi mobilis, et unico motorequi Deus est, reguletur in omnibus suis partibus, monbuset motoribus... humanum genus tunc optime se habetguando ab unico principe, tanquam ab unta, motore etunica lege, tanquam ab unico motu, in suis motonbus etmotibus reguletur" I, 11.

Justitia potissima est solum sub monarcha, 1, 13.

www.dacoromanica.ro

32 DANTE . 1" .

Deo ,1 a crezut Dante cd-I va vedea Implinin-du-se In vremea lui atunci end Henric alVII-lea de Luxemburg se coborI In Italia §1- Ia§tepta sd fie 4Cmsaris et Augusti successor»,gromanee glorix pròmotor», «nova spes La osculi melioriss 2 Dupd frumoasele nddejdi pecare le legase de numele .'acestui Impdratscrisoarea pe care i-a trimis-o, ca §i aceeacdtrd principii Italiei, aratd et. suflet puneaca sd se realiseze gindul lui urmard degilu-siile ()data cu moartea lui Henric al VII-leape care, de altfel, numai imaginatia lui DanteIl Inchipuia ca omul a§teptat sd dea Italieialta vieatd, pentru cà a§a cum 11 cunoa§temnu pare sd If fost In stare de a§a ceva §i MI-prejurdrile de atunci crau departe de a Inlesnice era ideea fixä a optimistului poet. Ii rdmI-nea Insd lui Dante cel putin mingIierea cd vi-siunea lui va fi realitate Inteo zi §i de aceeascria, cu putin. inaintea mortei lui facIndsd vorbeascä pe SE. Petru:

I. Parg., XVI, 108. .2. Aceasta a Matt O. i se atribue lui Dante sentimente

nenationale Inci din secolul al xtv-lea (v. Bellezza,Cariositd dantesche, 97) era invinuit ci nu fusese un bunItalian ciad se gIndise la streini, la Germani, si dea tireilui linistea, o buni organisatie. E gresit si se interpretezeastfel ideile lui politice: pentru dinsul conceptia monar-hici era aceea care prima asupra altor constderattunt side aceea doria Inainte de toate si vadi Italia guvernatide un impirat, chiar daci acesta era strein.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 33

,,Ma l'alta Providenza, che con ScipioDifese a Roma la gloria del mondo,Soccorri tosto, si corn' io concipioul,

unde se endia de sigur nu numai la un noupapa, ci *i la un imparat care s'a redea tareilui faima de odinioara.

Tarei lui frumoase *i cu glorioase, amintiripe care o numia tinutul cel mai nobil 2p cil belpaese la dove il si suona»3 §1 gdolce terra la-tina»4, cum cetatei lui, Florentei, fi ziceabellissima e famosissima figlia di Roma»-,5 de

unde se vede iará§i, ca i atunci cind nufacea nici o deosebire Intre Latini i Italieni,cit de vie era la el conViinta traditiei, aceleieantiquitas» de care cauta sa se apropiemereu.

Aceasta traditie i se pa'rea lui Dante a sepdstrase mai bine inteo parte a- Italiei, In pro-vinciile mai jos de Pad, pe clnd cele dela nor-dul acestui fluviu II apareau Instreinate intrucitva de latinitate, erau pentru el Lombardia,unde amestecul cu semintii germanice alterasefondul primitiv '. Cum p. rivia aceasta parte aItaliei reiese din cuvintele pe care le punea Inscrisoarea catra principii italieni, unde Indemna

Par., XXVII, 61-63; cf. Purg , VI, 92, 114.Europe regio nobilissima", De mon., II, 3.Inf, , XXXIII, 80.Inf., XXVII, 26 27.Convivio, I, 3.

6 Cf. De vulg. el., I, a3

www.dacoromanica.ro

34 DANTE

pe Lombarzi sd lase barbaria pe care o IngrA-mddise In sufletul lot", dacd mai simfiauerau §i ei din neamul troian i latin 2.

Punind In antitesd latinitatea §i barbaria,Dante 1§i manifesta i astfel sentimentele luilatine, aa cd putem Intelege atunci de ce In-tr'un loe arAtat antipatia §i fatA de Ger-mani, numindu-i olacomix (0 Tedeschi lurchi») 4

sufletul lui simtia ce nu se putea potrivi cuel, avea repulsiuni de rasd.

Apropiin du-se de trecut, trAind lIngd aceiacare representau o glorioasA traditie, Danteajunsese astfel sd aiba con§tiinta de ce Inseam-nA'a fi latin i °data* a Incercat chiar sä fixezeInteocaracterisare generald ce i se pdrea cd distin-ge latinitatea; gdsia atunci cä Insusirile ei sint:

1.'Coaddunata barbaries"...... si quid de Trojanorum Latinorumque semine su-

peresta. Barbarie (punica barbaries") gam si la Floren-ttni and, in scrisoarea pe care le-o adresa la 31 mart 1311,ii mustra ca s'au schimbat in asa fel Inca vteata lar numai semina cu cea veche (...ut alia sit florentina civtlitas,aim stt rottana"); pe Florentini ii judeca insA astfel din altemotive decit pe Lombarzi vedea barbart" pentruschimbase de citva timp moravurile stim cum si in alte pArtiDante nu crup pe concetAtemi sAi pentru vieata pe careo duceau ; la Lombarzi gäsia barbarie" pentru cA se a-mestecase cu streini i astfel ii apAreau mai putin

Inf., XVII, 21.Asupra. altor interpretan, neintemeiate insA, care s'au

dat acestor cuvinte, v. A Sepulcri, Dante e eLt Tedeschilurcht», in Rendiconti dell'Istduto lombardo, XLIX, 171urm.

www.dacoromanica.ro

LATINITA TEA 35

energia, agerimea, blindefea, limite sentimentede umanitatel.

Litiga latinitatea veche Dante aseza pe ceade mai tirziu, pe cea medievald, asa cum ease ardtase, in deosebi, sub forme literarecum dinsul o prefuia ca poet. Sufletul latin aavut In evul mediu rdsunete de Malta artaIn poesia trubadurilor si cum Dante îi dedeasama cit datoria acestei poesii, ca i aceleiaa lui Virgil, In mai multe rInduri a vorbit despreea si a Inchinat laude celor care erau repre-sentanfii ei de frunte. Ldsind la o parte ce ascris In aceastA privinfd In De vulgari eloquen-tia, vom face sd vorbeascd citeva versuri dinDivina Comedie, unde dinsul exprima sentimen-tele lui fafd de aceia care-I precedase mai deaproape In poesie.

In Purgator 2, IntIlnind pe Guido Guinizelli,acesta fi aratd pe Arnaut Daniel, despre carespune cA a intrecut pe tofi in arta de a scrieversuri

E perocchè più dolce natura in signoreggiando, ephl forte in sostenendo, e più sottile in acqutstando nèfu nè fla que quella deila gente latina (siccorrte per ispe-rtenza si può vedere) e massunamente quella del Popolosanto, nel quale l'alto sangue trojano era mischiato, Iddioquello elesse a quello ufficto. Perocchè, conctossiacosachèa quello ottenere non senza grandissima virtù ventrepotesse e a quello usare grandisstma e umanissima benig-n'a si richiedesse, questo era quello popolo che a abpiir era disposto, Conv., IV, 4.

XXVI, 115 urm.

www.dacoromanica.ro

36 DANTE $1

O, frate", disse, questi ch' io ti scernoCol ditto" (ed additò un spirto innanzi),.Fu miglior fabbro del parlar materno.

Versi d'amore e prose di romanziSoverchiò tutti..."

Intilnirea cu Sordel lasa si ea, indirect, sdse vadd cit cinstia Dante pe trubaduri i

mai mult cum dinsul Ii pun_ea aldturi depoetii latini din vechime, if infati§a ca frayoarecum cu acestia. Cind Sordel vede In fatalui pe Virgil nu se bucurd numai cä i-a iesitin cale un concetatean al lui, ci i pentru cd-ie dat sd cunoascä pe marele poet al Latinilor :

0, Mantovano, jo son SordelloDella tua terra" ; e l'un l'altro abbracciava...

,,O, gloria dei Latin", disse, uper cuiMostrò ciò che potea la lingua nostra,0, pregio eterno del loco ond' io fui...

Cum spusese de poetii din antichitate cä for-mau o «bella scuola) 2, tot asa lasa sä se in-teleagh privia pe cei mai noi si intre eivedea o legaturd sufleteascd, continuitatea detraditie latinä s.

In aceastd continuitate pind la dinsul nu seputea sa uite si o altd scoald poetica, aceea aedulcelui stil nou». Sint cunoscute versurile

Purg., VI, 74-75; VII, 16-18.Inf, IV, 94.

3 Cf. De vulg. el, II, 6.

www.dacoromanica.ro

LATINITA TEA 37

din Divina Comedie unde Dante se Inchina Infata luí Guido Guinizelli, recunoscIndu-1 ca

il padreMio e degli altri miei miglior, che maiRime d'amore usâr dolci e leggiadre 1

§i aducIndui laude ca scrisese gdolci detti.Che, quanto dureri l'uso moderno,Faranno cari ancora i loro inchiostri 2

Frumoase, nobile, cuvinte care arata ca Dantenu era poetu/ Inchipuit, nerecanoscind altorameritele lor, privind cu dispret pe aceia caretraise isnaintea lui. In apretierile sale era drept§i generos, socotia ca o datorie sa oinsteascadupa cuviinta pe altii 3.

Pe /MO asemenea sentimente, Dante expri-ma acolo §i convingerea ç poesia noua italianaavea vigoarea ei §i trebuia tinuta In sama, ca §i

Purg., XXVI, 97.Ibid., 113-114.Aceasta era, dupi el, un mod de a aräta .cortesia",

si despre ea se exprima astfel intr'un pasa j din Convivio,1V, 26, care menti si fie relevat pentrti ci stà Intru cltvaIn legituri cu versurile citate din Divina Comedze: .6 ne-cessario... essere cortese... E questa cortesia moStra che avesseEnea questo altissimo poeta... quando dice che Enea regeper onorare lo corpo di Miseno morto s'accinse e presela scure ad ajutare tagliar le legne per lo fuoco che do-vea ardere il corpo morton. Despre ncortesie", de careDante Isi dedea sunk' ci este ceva propriu sufletului latin,a mat vorbit i in alti parte din Cl21111 II, 11, dar ca säarate amiriciunea lui ci aceasti insusire ajunsese si nu maifie pretuiti pe vremea lui, cà cei cortesi" se vedeau totmai rar : oelle corti anticamente le virtudi e li bellì cort.tumi s'tkavano (siccome oggi s'usailcontrario).." Cf. Purg ,XVI, 115 urm.

www.dacoromanica.ro

3g DANTE $1

aceea a trubadurilor, Oft timp representa si eaceva deosebit, un «uso moderno»'.

Cuprinzind astfel Inteo Intinsa' visiune descriitor si literatura vremei lui si pe aceeaputin mai veche care-si luase nastere In Pro-vansa, cum si pe cea din antichitate expre-siune, fiecare, a sufletului latin , Dante, aju-tat de geniul sdu, 'de prodigioasa lui perso-nalitate, ajunse sd dea opera sa care e si eaasa de latind, In conceptie, In realisare.

Prin aceasta dinsul sintetiseaza latinitateapoetica veche si pe cea medievald, lar daca Inacelasi timp tinem sama ca In opera lui ga-sim vagi IntIlniri cu poesia noud, cum amintiam

I. InIelegea bine ci potsia ,trebue urmeze drumulei, si nu se opreasca la anumite forme, si de aceea aduceaaminte celar care scriau versuri sä nu alibi presumptiuneade a-si Inchipui cd nu vor veni altii care si dea cevanou. Aceasta o spunea odati ginclindu-se la Guido Guinizellisi Guido Cavalcanti (Parg, XI, 97 urm.), aceia care ;Meusesi inainteze poesia italiand si cel din urmä umbrind pecel dintil, cum si el la rindul lui avea si fie intunecat dealtul

Cosi ha tolto l'uno all' altro GuidoLa gloria della lingua, e forse è natoChi l'uno e l'altro caccerà di nido.

Acest allul la care face alusie la urmi s'a zis ci Dantelisa si se Infeleagi ci era el insusi, dar poate e o inter-'pretare silitA, pentru ci am vizut cum mai Inainte vorbiacu modestie despre el, gisind ci erau poeti ce puteau fimai mult luati in sami decit dinsul (,,.. altri miei migliorn).In orice cas, slut caracteristice si aceste cuvinte pentruchioul cum Dante privia desvoltarea poesiei si pentrugimea de veden i pe care o aducea In judecitile luiliterare.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 39

mai sus,' aceasta Ii dä i mai multa valoare re-presentativa din punctul de vedere din care-1privim. Plecind dela el, putem zice ca ajungemsa ne dam mai bine sama intru citva i de cea adus latinitatea in poesia notra, cea simbo-lista a treia minunata i originala eflores-centa a geniului latin in literatura dupa cea dinevul mediu i cea din antichitate.

Fusiunea celor doua curente de latinitateantica §i medievalaa fost desAvir§ita de Dantein Divina Comedie, pe .and Vita Nuova seleaga direct numai de unul din aceste curente,de acela representat prin poesia trubadurilor,cu ramificarea ei in Italia, in coala 4dulceluistil nou». Si povestirei sentimentale din fine-rete a lui Dante i s'a cautat uneori filiatiuneclasied, sustinindu-se ca prosa ei ne-ar ducespre serirtorii vechi latini, pe care Dante i-arfi urmat de aproape 2 Altfel trebue insa pri-vita Vita Nuova. Ea a fost scrisa and Dantecunotea vag literatura latina, cînil cetise putinpe poeti (amintqte acolo, in treacat, pe Virgil,

V. si Vieafa Noucl, XVII, 118-119.Parerea aceasta a desvoltat-o mai In urmä G. Bertoni

in La prosa della Vila Nuova" dt Dante, Genova, 1914;ritmul frasei, arta pe care a pus-o Dante In prosa lui, arfi, dupi Bertoni, un reflex al modelelor clastce Dantesi insptrò, come a modello, alla forma del periodo classico,industriandosi, con maravigltosa abilità, di trasportarnela varietà e la generale movenza nella sua prosa" (37).

www.dacoromanica.ro

40 DANTE

Lucan, Ovid, Horatiu), nu. si pe prosatori. Sin-gur mdrturiseste cd numai relativ ttrziu, dupämoartea Beatricei, dupd ce scrisese Vita Nuova,

cind se pregdtia pentru o opera' de maturi-tate, filosoficd, se gindi s'a ceteascd mai cu sta-ruintd pe clasicii latini, in special pe prosatori,seea ce, adaugd tot el, nu i-a fost tocmai usorla Inceput, pentrw ca nu era destul de stapinpe latina clasicd Prosa din Vita Nuova, caredare artistica, se explica prin pregatirea lite-rara pe care Dante facuse in contacttrubadurii i poetii italieni. Dela ei invatasearta de a aseza cuvintele, de a da armoniefraselor, i dupa ce fdcuse ucenicia de poetputem intelege cum nu i-a fost greu, cu apti-,tudinile cu care era inzestrat, sd serie o prosapoetia, liricd, asa cum este aceea din carteainchinatd Beatricei2. De altfel, insäsi Vita Nuova

... come per me fu perduto il primo drletto dellamia anima [Beatricej rimasi di tanta trishzia puntoche alcuno conforto non mi valea. Tuttavia, dopo alquantotempo, la mia mente, che s'argomentava di sanare, prov-vide... ritornare al modo che alcuno sconsolato avea tenu-to a consolarsi. E misimi a leggere quello., libro di Boe-zio nel guate, cattivo e cliscacciato, consolato s'avea. E u-dendo ancora che Tullio scritto avea un altro libro nelquale, trattando dell' amistà, avea toccate parole dellaconsolazione di Lelio... misimi a leggere quello. E avveg-nachè duro mi fosse prima entrare nella loro sentenza, fi-nalmente v'entrai tant' entro quanto l'arte di gramaticach' io avea e un poco di mio ingegno potea fare, Conv.,11, 13.

Prosa artistid si-a luat totdeauna nastere din poeiie,dupi. ce aceasta a ajuns sl evolueze In asa fel Incit sa dea

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 41

ne poate convinge de aceasta and urmdrimpartea ei In prosd §i cea In versuri : multefrase din partea dintli nu sInt cleat reludriale versurilor, reproducen i mai mult sou maiputin departate ale acestora ' dovadd cdDante prosatorul urma pe Dante poetul.

Ce este artd i in prosa din Vita Nuova, nunumai In sonetele §i canzonele ei, derivd, prinurmare, din latinitatea literard a evului mediu,

orientari si celor care s'au Indreptat spre prosa. Se uitade obicei ca acesta e mersul firesc In desvoltarea htera-turilor si de aceea nici Dante ca prosator nu a fost lute-les cum s'ar cuveni. Despre raporturile dtnte prosa st poesie,cum cea dintii e dependenta in evolutia ei de cea din urma,ar fi mult de spus, cu exemplificari din toate literatunle ;nu e Iasi locul atci sä insist mai mult asupra acestut punctde evolutte ¡iterará chestiunea am tratat-o mai de aproa-pe Cu alt prtlej, in cursun fäcute la Facultatea de Mere(Spiritul critic Latin §i Evolutia esteticii a limbet routine);v. si ce spuneam in Vieata Nola, XIV, 44-45.-- Ceea cenu e luat in sama de istoricii ¡iteran nu , a ramas streirtintuittei lui Dante, pentru ci clInsul spune, Inteadevär, lainceputul unui capitol din De vulg. el., II, 1, ca prosatoniurmeaza pilda pe care o dau poetu ("inventores", tradu-cere a it. "trovaton") : " gum ipsum prosatcantes ab in-ventoribus magis acciptunt et quia quod inventum estprosalcantibus permanere videtur exemplar et non e con-verso, que quendam videntur prebere prunattim, primo se-cundum quod metricum est ipsum carmtnemus..." Dinsulconsemna aid, de sigur, ceea ce-t aratase expertenta lut li-terara, asa ca putem lua cuvintele lui ca o dovadi indi-recta pentru felul cum a fost scnsa Vita Nuova.

1. Vre-o dota exemple : in cap. XXIII linga versurilePoi mi parve vedere a poco a pocoTurbar lo sole ed appanr la stellaE pianger elli ed ella,Cader II augellt volando per Pare,

www.dacoromanica.ro

42 DANTE $1

nu din cea clasica I. Aceasta numai dupd citva

E la terra tremare,Ed orno apparve scolorito e flow,Dicendomi che fai7 non sai novella ?Morta è la donna tua, ch'era si bella".

gAsim ca povestire in prosa a imprejurarilor in care Dantescrisese aceste versuri : pareamt vedere lo sole O-scu-rare si che le stelle si mostravano di colore ch' elli mi fa-cea giudicare che piangessero, e pareami che gli uccellt vo-lando per l'aria cadessero morti, e che fossero grandissimiterremuoti. E maravighandomi in cotale fantasia, e paventandoassai, imaginai ticuno amico che mi ventsse a dire : or nonsal ? la tua mirabtle donna è partita ch questo secolo".

Celebrul sonet (cap. XXVI)Tanto gentile e tanto onesta pareLa donna mia quand'ella altrut salutaCh'ogne lin gua deven tremando mutaE gli occhi no l'ardiscon ch guardare.

Ella si va, sentendosi laudare,Benignamente d'utniltà vestuta...

e intovdrasit de aceste frase in prosa unde vedem si maibine cum ceva din ritmul, din armonía versurilor, reaparesub aceasti forma : Questa gentilisima donna... venne Intanta grazia de le genti che quando passava per via lepersone correano per vedere lel... E quando ella fosse pressod'alcuno, tanta onestade giungea nel cuore di quello che nonardia di levare li occhi, nè di rispondere al suo saluto... Ellacoronata e vestita d'umiltade s'andava,nulla gloria mostrandodi ciò ch' ella vedea e udia".

Sa nu uitdm a Dante a scris Vita Nuova lulnd poem com-puse mai lnaintein diferlte prilejuri si adaugind la ele parteade prosi autobtografica, explicativa, ce i se pirea cá poate in-teresa pe cetitori de unde se Intelege iaräsi de ce prosa luise aseamInd asa de mult cu ce-i venia in minte In versuri.

1. In sintaxa nu se poate contesta ca Dante era iufluen-tat deseori de latina, dar de acea latina elementard, con-ventionald, din evul mediu pe care o cunostea si dinsulcind a serfs Vita Nuova. Aceasta o pierde din vedere O.Bertoni, cum greseste uneori confundlnd ce este asezareasintacticd a cuvintelor cu exprimarea stilisata, artistica,de aceea i s'a pi rut cd Vita Nuova a fost alcituitd dupamodele clasice.

www.dacoromanica.ro

LATIN1TATEA 43

timp a ajuns sä-i fie mai bine cunoscutd luiDante, sa-i dea Indrumari, sd-1 ajute sd fie ar-tistul desavirO, a§a cum 11 cunoaVem din Di-vina Comedic'.

www.dacoromanica.ro

III

Dupd ce cunoa§tem latinitatea de un fel saualtul, §i mai mult cu caracter literar, care i-adat lui Dante unele elemente, unele orientdri,pentru creatiunile lui, rAmIne sd vedem cum elfnsu§i se aratd latin, prin firea sa, prin ceea ceexprimd. direct, ca idei, ca sentimente.

Dela cea dintii scriere a lui pfnd la DivinaComedie Dante apare ca un temperament pa-sionat, exuberant, dar de o exuberantd nu des-ordonatd, repulsivd, ci stdpinitd, nobild. InImpArtd§irile largi din vie*, in felul cum judecaoamenii, el a §tiut sd pue mdsurd, luciditate,chiar and pasiunile II stdpfniau cu toatd pu-terea lor, §i fail ca prin aceasta s'd alteieze,sd reducd, fondul sdu sufletesc.

Pentru el fide slabe, incapabile de a se pa-siona pentru ceva, erau umbre care nu trebuetinute In samd, rätdciti nrintre noi care nu potfi intimpinati cleat cu dispret. Chid la intrareaIn Infern Intflne§te o ceatd de suflete InvAlmd-§indu-se, sbierInd, Virgil fi spune sa nu se mai

www.dacoromanica.ro

Inf. III, 36, 51.Inf. VIII, 44-45.

45

uite la ele, ca nu merita, fiind aceia care audus o vieata oarba, nefacInd nici bine, niel rau:

4 visser sanza infamia e sanza lodo. . .

guarda e passa.l.

Trecind prin Infern, altadata 11 vedem gasindun prilej §i mai potrivit de a arata cum era su-fletul sail, cum privia oamenii in lumina sentí-mentelor care-1 caracterisau. Sintem In cerculal cincelea al Infernului; Flegias trece cu barcai Dante Impreuna cu Virgil se roaga sa-i pri-

measca linga el, ca sa traverseze Stixul. Abiaurcati in barca, li se arata, din noroi, o umbra.

Filippo Argenti, ingimfatul Florentin §i omulfara mima care pentru bogatia lui crezuse atot i se putea ierta. Dante il prive§te incruntat*i-i arunca cuvintele : espirito maladetto». Mi-nios, Filippo vrea sh rastoarne barca, dar VirgilIl da la o parte. In urma acestei scene, amIndoipoetii se privesc multumiti de a fi pus la loculluí pe un nevrednic §i Virgil il imbrati§eaza peDante, spunindu-i :

alma sdegnosa,Benedetta colei che in te s'incinse 2.

E unul din episoadele cele mai caracteristiceale Divinei Comedii. i sint semnificative cali-ficativul i aprobarea pe care le da Virgil lui

www.dacoromanica.ro

46 DANTE . 1

Dante pentru atitudinea- pe care a avut-o. Inele vorbeste omul hotarlt, cu gesturi categoriceIn fata celor care au vre-o vina, Cu moralacare nu cunoaste sovairi, acomodari de momentaltfel nu ar fi Virgil pe care Dante l-a alesdrept calauza, Latinul cu sufletur asa cum IIcunoastem dela atItia care au ilustrat istoriaroman& (Alma sdegnosa» tsuflet dispretu-itor, mIndru» fata de cei raie pretuirea Maltape care i-o da Virgil lui Dante, ca aceluiape care II vedea ca-i seamana asa de mult,Il fecunostea ca pe un frate sufletesc al lui.

Pe lInga ce era caracterul lui, Dante puneaaici conceptia morala pe care o cunostea delacei vechi, dela Romani. Dinsul a preamarit tot-deauna pe aceia care au dat pilde de InaIteinsusiri morale; din Divina Comediese desprindatitea figuri mari ale antichitatei spre care mer-gea cultul sau, i In Convivio' gasim un §ii denume si de fapte ale acelor cdivini cittadini»care au facut faima romana.

In felul cum judeca actiunile omenesti a fost ho-tarItoare si morala cretina, asa cum o Intelegeadinsul. CInd pentru poemul ski alesese povestireaimaginarei calatorii prin Infern si Purgator casa ajunga In Paradis, aceasta impartire nu tre-buia oafe sa-1 clued, pe Una poesie, la evi-

1. V. In spec. tratatul IV, 5.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 47

dentierea unor intenfii morale, puse In cadrucreVin ? De aceea pretutindeni se vede la el,chiar §i aiurea decit In Divina Comedie, sta-ruinta de a deosebi oamenii dupa faptele lor,bune sau rele, i de a arata ca nimic nu paatesä ramie fara sancfiune. Cei adinciti In pacatenu aveau iertare In ochii lui I §i era necrufatorfata de aceia care nu fac distinctiunile moralecuvenite, trAesc

Calcando i buoni e sollevando i pravi 2.

Intregul lui crez' moral. cA cei buni nu pot fipu§i alaturi de cei rAi §i nu trebue lasati sa fiecople§iti de ace§tia, e concretisat odatA In ur-mätoarea imagine poetica :

tra li lazzi sorbiSi disconvien fruttare al dolce fico 3.

S'a zis uneori ca In aceasta intransigenta. mo-ralä Dante aducea ceva prea aspru, necre§tin,sentimente potrivnice blindefei, milei, a§a cumne place sa le vedem astAzi4. Cti toate acestea

1. «Peccator percutitur ut sine retractione revertar» (scri-soarea cAtre Florentini din 31 mart. 1311 ; cf. si scrisoareaWei Cangrande).

2 Inf, , XIX, 105.Inf., XV, 65 66.Asa 11 judeci, de pildä, G. Semeria, Dante: i suoi

tempi ed i nostri (in Lectura Dantisu), 1906, 27: Figliodi una età nel suo costume ancor fiera e quasi barbara,si direbbe che talora, nel suo modo di concepire la giu-stizia di Dio, ritragga più del severo spirito ebraico ch6non del mite soave spirito cristiano. Non saremmo talvolta

www.dacoromanica.ro

48 DANTE $1

de cite ori d'insul a dat dovada ca *tia ce esteblIndetea, tuft. Dar firea lui era dintre aceleacare nu se pierd In clar-obscururi suflete*ti,de morala hibrida, sofisticata. Caracter fermtemperament de pasionat, Dante apare astfel*i In cre*tinismul sau. Cre*tinism trecut printr'unsuflet de Latin. i pentru ca sa reiasa mai bineaceasta lature a personalitatei sale sa facem ocomparatie. Sa-1 privim alaturi de un alt scriitorcare a pus mult cre*tinism In operele lui : Tol-stoi. Apropiindu-i, se vor putea vedea diferentecaracteristice de conceptie In interpretarea doc-trinei tre*tine, cum *i deosebirea Intre menta-litatea latina i cea slava.

In anii din urma ai vietei lui se *tie caTolstoi a publicat o serie de bropri prin carecauta s'a raspIndeasa ideile lui de regeneraresociala, politica *i chiar literara, pe care leprestnta ca fiind In acord cu cre*tinismul au-tentic, a*a cum tiaea sa-1 restabileasca, Impo-triva acelora care spunea ca-1 falsificase. Ideeafundamentala dela care pleca dInsul era ca nutrebue sA fim Invraibiti ¡titre noi, sa ne ardtam

tentati di chiamarlo, questo giustiziere inesorato, comeGesù chiamò Giacomo e Giovanni, figlio del tuono ?"tot astfel si H. Hauvette, Dante, Paris, 1912, 331 : Cepoète chrétien co1idamne avec une nalve inconscience lepoint de vue dont s'inspirait le Galiléen en prêchant la doc-trine sublime du pardon des injures. Dante est l'interprèted'un siècle dur, qui ne connaissait guère l'indulgence etne pratiquait pas la miséricorde".

www.dacoromanica.ro

LATINITA TEA 49

porniti unii Impotriva altora, ci sa ne privimtoll frateste, sa fim blInzi, Ingaduitori fata deoricine. Celor care nu se arata astfel si i separeau ca practica o 'morala fatarnica le adresaaceste cuvinte : tcine sInteti, deci, voi, voi carerecunoasteti ca Dumnezeu pe Acela care aoprit nu numai sa omori pe cineva, dar si sate mInii pe aproapele tau, care n'a Ingaduit nunumai sa judeci si sa pedepsesti, dar si sa do-jenesti pe cineva ; Acela care... ne-a impus cao datorie sa iertam totdeauna..., care ne-a sfa.-tuit sa intindem obrazul celalalt chid cineva ne-alovit si sa nu raspundem cu rau la rau?»1.

Cu asemenea convingeri, Tolstoi nu admiteanici cele mai mici neintelegeri, conflicte, delaindivid la individ si, generalisInd, osIndia dus-maniile Intre popoare, razboaiele',

De aceea Indemna sa fim aceiasi fata detoff, sa nu vedem In nimeni un suflet rau, ofire cu pacate : ccautati cltva timp Sd tinetisama de ce spun poruncile iubirei : tralti Inbuna Intelegere cu once om, cu un hot, unbetiv... si dupa te veti fi trait asa eitava vremeyeti vedea daca aceasta v'a venit greu, dacavieata voastra a ajuns mai rea sail, dimpotriva,

Nu pot sti tac.In pagmile despre, Anexarea Bosniei da ca pildi pe

acel gnar din secta Naiarinenilor care refusa si faca servi-ciul militar si, hind condamnat, mama lui veni si-1 vadiIn inchisoare si sa-i spuna ca bine Muse : dragul mamei,nu trebue si pui mina pe pusca".

www.dacoromanica.ro

50 DANTE $1

mai bund*I. Tolstoi numia aceasta o e ex p e -He*, morald i o compara cu sfatul care is'ar da unui plugar sa semene intr'un anumitfel ogorul §i experienfa i-ar ardta dacd a fostbine Indemnat. Vorbind In parabole, Tolstoi s'arfi putut opri mai curInd la comparafia tot apde simpld, dar mai convingatoare a pluga-rului care ar fi sfdtuit sd nu curefe neghinadin semandturi...

Inteo zi, Tolstoi simfi nelini§tea cà morala §itogica lui nu erau tocmai aa de bine Intemeiateclub îi Inchipuia. Un student din PetrogradIi cerea printr'o scrisoare parerea asupra unuiarticol al lui A. Stolypin care, referindu-se lateoriile tolstoiene, amintia acolo cd In Bibliese vorbe§te de pedepse cuvenite celor nevred-nici, rät Insu§i Cristos nu a alungat cu biciuldin templu pe cei care Il profanau ? Tolstoiraspunse atunci, calificInd de gstupiditafi» celescrise de Stolypin i persiffind pe epretinOicre§tini care din toatd Evanghelia nu fin samacleat de pasajul unde se povesteVe ca Cristosa dat afara din templu pe cei care faceau ne-gustorie acolo»2.

Prin tangentare salva astfel formulele salede moralas §i continuA mereu sa proclame supe-

lub4i-va unii pe alfii.Pedeapsa ca moarte.Tolstoi nu-si dedea samä sau nu voia si inteleagi

cA crestinismul a avut In germene ceva ce I-a pus de atiteaori in conflict cu el insusi. Omit a predicat toleranta, aceasti

www.dacoromanica.ro

LATINITAT'EA 51

rioritatea crezului säu, spunind cA numai el vaputea mintui §i Rusia' i Intreaga omenire.

O moralA artificialA, farà simful realitAtilor,fArä cunoa§terea adIncA a firei omene§ti. o mo-raid utoplcd, de o iremediabilA inactualitate,aceasta e morala lui Tolstoi. i dacA am stA-ruit asupra ideilor scriitorului rus idei careau avut o nefasta' influentA §i urmarile lor "s'au

toleranta a fost relativi i lasata la o parte chid Impreju-rarile, mai tari deeit doctrina lui, 1-au impus. Fata de altecredinte el a fost intolerant, a luat atitudini razboinice,In chip firesc a trebuit sa fie astfel. Pe urma, cind chiarin mijlocul lui s'au ivit neintelegeri, interpretan deosebiteale credintel, intoleranta a reaparut iarasi erestin lacreshn. De alta parte, morala lui generalä de Impaciuire,de Ingacluinte, s'a gasit In practica in antinomie cu ea insasieind fora, indiferent cum, rasplatiri potrivite cu faptelecanna. Prin interpretad chinuite, pnn Incerciri de a ajungela formule multumitoare intr'un fel ori Intealtul, nu aputut ascunde ce este in chip fatal legat de vieata noastra,ce este cu adInci radacini in sufletul omenesc.

1. In brosura Nu mart exprima convingerea A taraluisuperioara celor occidentale pe care le credea de totdecazute, amortite in emeschinini va ajungecea dintii si se regenereze, asa cum Intelegea dinsul. S'aInselat, cum s'a inselat cind sustinea a nu prin fapte pa-triotice, prin sentimentul national, Odle asuprite vor ajungesi se desrobeasca. Pentru el patnotismul era o barbarie indesacord cu conceptiile adevarat crestine, o asuperstitie),un sentiment egro3olan,, si de aceea Indemna pe uniipe altii si renunte la ideea ca prin exaltarea patriotismului,pnn lupta de revendicari, vor putea avea alta soarti : gnucu baionete i cu artilerie, nici prin negocien diplomaticevä yeti putea libera voi, Sirbilor, si nu numai Slavii, cialte popoare subjugate» (Anexaren Bosnies). Ce cruda des-mintire ar fi avut Tolstoi dad ar fi trait, si ce bine se vedesi de ad cum el gindia In earl de bmp, de vieata', ipno-tisat de teorii subrede.

www.dacoromanica.ro

5 DANTE

ardtat in haosul moral prin care trece Rusia deastäzie pentru ca sä se vadd cum i el plecinddela creVinism ajungea totui la ceva diametralopus conceptiilor lui Dante. Rasare la el, intot 6-i este caracteristic, Cu toatd consec-yenta ei, mentalitatea slavd, lipsitd de intuitiidrepte, de discerndmint, de simt critic, parado-xald, rAtAcità, cazind In exagerdri 1.

In morala lui Dante se vede cu totul altspirit. Acela care nu se pierde In imposibili-tAti, nu se In§ald cu himere, nu rastoarnd cecace este a§ezat dupd o alcdtuire fireascd Prinaceasta, Dante nu e mai pup cre§tin decitTolstoi, dar inainte de toate 11 recunoa*tem cuinsu§irile lui, cu ceea ce era nota predominantda sufletului sdu.

La basa moralei lui Dante gdsim firea sa depasionat, de om care cu aceea§i Insufletire

1. Cu mentalitatea lui asa de deosebita, nu e de mirarecà Tolstoi nu a putut intelege niciodata pe Dante, cum sestie ci nici pe Shakspeare, pe alti scriltori ori artistinu i-a pnceput i-a judecat dupa o critica nici ca se poatemai strlinta. In Ce este arta ? contesta autorului DivineiComedic ca ar fi mare poet si punea intreaga lui opera printree cele rudimentare i adeseori goale de inteles»; in 1907 IIspunea unui ziarist Italian ca ori de cite ori s'a incercat siceteascA ceva din el 1-a cuprins grozava plictiseali", sise mira ca 1talienii pot sa-1 pretueasca atit de mult (v.Bellezza, Curiositd dantesche, 502). Cea mai obtusä mintede scrntor din veacul al xix-lea $i cu ceva asiatic in ea,Tolstoi nu putea sa se exprime altfel despre Dante era,de altfel, cu desivirwe refractar la ce este propriu spiri-tului latin.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 53

sä iubeascd i sä urascb.". Manzoni I-a numitodell'ira maestro e del sorriso, caracterisarebine prinsa : toatd opera lui räsfringe pasiuneape care o punea In tot ce atingea sufletul sdu, fiecd-I Manta, fie cd-i de§tepta repulsiuni. Elbit elegea ca. numai sufletele puternic impre-sionabile §i reactionInd viu cuprind In ele fondadevdrat omenesc §i pentru a iubi cu toatdtäria trebue sd §tii sä §i urd§ti, nu insd Insens vulgar, ci ca o manifestare naturald fatáde ce nu se impacd cu anumite aspirafii.'

goncepfia hotdritä, limpede, pe care o aveadespre morald 1-a fAcut pe Dante sddeparte de once ar fi putut umbri vieafa lui.Luind parte la luptele a§a de aprige din vremeasa, a §tiut sd pdstreze linfa dreaptd, sd nu sefacd pdrta la acliuni care Injose_sc. Dante ce-tdleanul apare totdeauna integru §i demn. Edestul sä ne &dim la atítudinea lui cind dinFlorenfa i se läsa sä Infeleagd cä s'ar puteaIntoarce din exil dacd ar accepta ce propuneaucei de acolo ; mIndru, a raspuns atunci cd nuaceasta este calea care-I putea readuce In ce-tatea luí (,non est lixc via redeundi ad pa-

1. Pentru Dante ca pentru SI. Augustin i Sf. Tomad'Aquinoiubirea era Ojai- sentimentul fundamental dincare derivi ura §i spunea ci ea ne face sä judecAm fapteleoricum ar fi ele

Amor sementa... d'ogni virtuteE d'ogni operazion che merta pene.

Purg, XVII, 104-105.

www.dacoromanica.ro

54 DANTE $l

triam»). Vorbia parcd i de data asta unul dinaceia pe care-i slavise, un cetätean din vechiaRoma.

Demnitatea se intilnia la el cu tot ce estenobil. A scris, de altmintrelea, frumoase paginiasupra nobletei, cele mai frumoase §i cu vedenilargi care ne-au ramas din -veacul de mijloc '.Printre alte insqiri ale omului nobil a laudattotdeauna generositatea. Si ca simbol al acestuisentiment a dat °data figura impdratului Traían,amintind 2 o legenda care circula despre el inevul mediu 3. Inteo zi, se spunea, Traian avind

Vorbesc si trubadurii despre noblete, dar cel care a in-sistat mai mult sa arate ce este aceasta calitate e Dante. Intratatul IV din Convivio discuta difentele pareri asupraInsustrei de a fi nobil, pentru ca sa dovedeasci In urmaci adevarata noblete nu este cea din nastere sau de titlun,ci darul de a avea sufletul ales si o numeste semedivino nella umana anima graziosamente posto". Aceeasipärere a exprimat-o In cintul XVI din Paradis care incepeCu versul ;

0 poca nostra nobiltà di sangue.Tot acolo compara nobletea care nu mai primeste nimic

din generatie in generatie cu. . . . . manto che tosto raccorceSi che, se no s'aopon di die in die,Lo tempo va d'intorno con le force.

Purg , X, 76 urm.Despre popularitatea pe atunci a lui Tratan si despre

alte legende formate in itirul numelui sail, v. A. Graf,Roma nella memoria e nelle immaginazioni del medio evo,H, 1 urm ; cf M. Barbi, La leggenda di Traiano, In NozzeFlamini-Fanelli", Florenta, 1895; G Boni, Leggende, InNuova antologia, CCX, 1 nov 1916, 3 urm.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 55

sa plece la razboi ii iesi In cale o vaduva carese plInse ca baiatul ei fusese °morn si cereasa se faca dreptate ; auzind aceasta, Traian seInduiose i lasInd ostirea lui, coborindu-se depe cal, porunci sa se caute omorItorulpo-vestea cum e data de Dante se Incheie cu a-ceste cuvinte spuse de Traian vaduvei

. (ir ti conforta, chè convieneCh'io salva il mio dovere, anzi ch'io moya:Giustizia vuoIe e pietà mi rittene".

Pe imparatul roman Dante 11 Infäfiseazä ca peun cavaler din evul mediu care ja aparareacelor nedreptafili, si nu gasim oare i aici,atit ca motiv, cIt i ca sentiment care e ex-pilmat, un episod In cadrul latinitafei ?

Nu ne par totusi nenaturale aceste treceridela o lume la alta, aceste Imbinari de elementediverse, pentru a Dante a avut marele dar dea stapIni tot ce-i aducea inspirafia lui, de aarmonisa ce s'ar parea ca se exclude, ca enepotrivit sa stea alaturi. *i nu numai chidtrecea dela pagInism la crestinism ori invers, 2

Pentru fapta má'rimmoasi pe care o povestise, peTraian 1-a asezat in Rat (Par., XX, 45), urmind i aid cese spunea in evul mediu.

Desi acest dualism ce caracteriseazi opera lui 1-amrelevat in mat multe rinduri, totusi nu e inutil sä amintonaim a in creattunea lui poeticl DAte a plecat dela pä-&ism ca si ajungd la crestinism, pe cind in conceplolepolitice a urmat drumul opus : la ideea crestini a putereipapale a adäugat dela o vreme pe aceea de guvernareprintr'un monarh, asa cum o dedusese din istoria anti&

www.dacoromanica.ro

56 DANTE .51

dar si altddatd dinsul ne ufineste cu acest daral spirifului sdu. Chid punem Infernul aldturide Paradis admirdm mdestria cu care el reddsi vieata reald si pe cea inchipuitd. Ochiul luistia sd prindd nesfirsitul privelistilor din jurulnostru si cu agerimea lui psihologicd pdtrundeasufletele cum putini altii au fost in stare, darIn acelasi timp imaginatia ?I ducea in peregri-ndri ce nu cunosteau hotare, 11 avinta spreindltimi unde &duffle nu mai cunosc inlan-tuiri, plutesc prin infinit si se topesc In extas.Intreaga Divinei Comedie nu este alt ceva decito minunatd dramatisare a realitAtei si exaltareain fata visiunilor celor mai mdrete. Cu aceastdaptitudine de a se diversifica, de a fi marelepoet si al lumei vdzute, *i al celei imaginare,Dante dd iardsi dovada latinitdtei sale, pentrucd geniul latin e inzestrat cu aceastä facultatede a asocia si duce la maiestoase sintese con-cretul §i abstractul. Aceeasi insusire o regAsimla poetii vremei noud, la simbolisti, care delaobservarea vie si subtild a realiatei au stiutsd se inalte la visiunile cele mai abstracte *isd aducd in poesie un nou misticismidentitatede substrat sufletesc, linie de unire in inspi-ratie peste atitea veacuri.

Din abstracting in abstractiune Dante s'aavintat in lumea visatd de el, cu nemArginiride lumina ce-i vor da minglierea supremd, pacea

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 57

ve§nica. In conceplia lui once trebuia sa albao incheiere armonioasd §i seninanu repeta, deaceea, la sfIr§itul fiecdrei parli din Divina Ca-medie cuvIntul cstelle» ? Concepfie strabAtutdde aspirafiile unui suflet care fine sä Infrumu-sefeze tot In jurul lui, inalfd terase viefei §i

cautä sa'-§i la sborul pe drumuri cu maiestoaseperspective. Visiune, §i ea, de geniu latin, obi§-nuit sä-§i represinte totul luminos, senin §i

inalfätor.S'a comparat adeseori visiunea poeticd a lui

Dante cu aceea a lui Goethe Divina Comed jecu Faust pentru ca sä se gäseascA asemänäriIntre ele'. Ca seninätate §1 ca armonie creafiu-nea lui Goethe rämlne Insa In urma celei a luiDante. La poetul german seninAtateaolimpis-mul lui a§a de laudatpleacA mai mult dintr'oprudenfd calculatä, egoista, are ceva manda-rinesc §i uneori ne face impresia ca e de I'm-prumut ; la Dante se vede sufletul. strAbatut demari nelini§ti, trecInd prin mari lupte, printr'ochinuitoare tragedie, iar senindtatea lui e oaspirafie freneticd §i mulfumirea Inaltä pentruceea ce i se reveleaza dui:4 multe amäräciuni,fratnintari ale viefei e §i o minunata exube-ranfä poetia, o ascensiune spre imnuri cfntatedesrobirei suflete§ti, miraculoaselor desfä§urAride luminä.

1. V. In special K. Vossler, Die gottliche Komodie, 1,1 urm.

www.dacoromanica.ro

58 DANTE $l

Ca armonie, ca realisare unitard, Goethe eiara§i inferior lui Dante. Faust are multe ine-galitati, incoherente scene fortat, stingacilegate, ori insistente de prisos §i obositoare,cind mai ales sint cople§ite de retorism, iar,de altd parte, treceri bruscate, lasind nedume-riri, un vag care nu e acela care ajutd poesiei.Daca alteori in compuneri mai reduseGoethea ajuns sd fie 4 clasicz, in Faust aceasta insu§iree umbritd, rAmine departe de ce i se recunoa§tede obicei §i pare sa fi fost stdruinta lui §i chida scris vastul sdu poem. Vedem pe urma §iincoherente de idei, de conceptie, cum esteaceea dintre tendinta lui de a se ardta eman-cipat de unele conventiuni ale cre§tinismului §iintroducerea totu§i In alcdtuirea dramei a unorelemente cu caracter cre§tin, elemente carepar de multe ori cu totul disparate §i artificialecum artificiald e §i - atita mitologie anticapusd in scenp. §i impartita in dialoguri. Dantee, dimpotrivd, maestru in arta de a compune:-totul se leagd in opera lui limpede, totul e bineinchegats'a zis chiar ca Divina Comedie eprea simetricd, prea compasata, de o armonieprea cdutar* dar sa nu uitam cd la simtul luiartistic trebuia sa se adauge in mod firesc ceea ceaducea rationalismul, scolastica epocei lui '. De

1. Armonia creatiunel lui Dante are mult i din conven-tionaltsmul made al evului mediuVim Cum Inca' In

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 5g

alta parte, dinsul a stiut sa stapineasca cu arara putere tot ce a trecut prin inspiratia lui,sa armoniseze ideile, sa dea chiar motivelorcelor mai disparate o unitate, sa condensezetotul Inteo luminoasa sintesa i.

Cit de latin era Dante se vede si din alteInsusiri ale lui : vastitatea spiritului sau, curamificar in directiunile cele mai variate2; sen-sibilitatea vie care-i permite sa cuprinda vieatacu nenumaratele ei aspecte si sa patrundatainele sufletesti3; agerimea mintei care-I face

Vtta Nueva ciuta si giseasci apropien predestinate, fata-lism al numerelor etc. ,dar pentru judecarea valorei poetice aoperei lui trebue si tinem sanfUn primul rind de cecace ti era cu desivirsire pro pnu, marile lut Insusiri in artade a compune.

Numai interpretäri fortate- si amestecul amoruhti pro-pnu national in literaturi au putut duce pe criticti germanila o alta pirere and au comparat pe Goethe cu Dantepärerea ci Margareta st Beatrice pot fi puse alituri (K.Vossler, I. e., 2, spune despre ele : Gretchen und Beatricereichen stch die Hand"). Citi deosebire fug mire Maltapoesie de care Dante a incunjurat pe Beatrice si prosa-ismul in care apare Margareta. In eroina din Faust se ziceca Goethe o voit si poetiseze naivitatea, ingenuitatea fe-minini ingenuitatea ei insi se coboari la platitudine,vulgantate. Si dud Goethe a ficut si reapari Margareta lasfirsitul poemului siu, ce siraci si ce artificial improvisatieste aceasti reaparitiune. Despre Dante comparat cu Goethe,v. $1 stuchul lui B. Croce, Goethe, Bari, 1919, in specialbibltografta care e trecuti in revtsti la sfirsit, in apendice.

In opera lui poem sti alituri de shinti, filosofie siarti, de unde caracterul ei enciclopedic, cum s'a relevattotdeauna.

Singur s'a descris in versurile, Par. V, 98 99:

www.dacoromanica.ro

60 DANTE

sa priveasca totul In lumina dreptelor orientari,a crificei care §tie sa distinga nuantele, valorile' ;aspiratiile spre ceva nou, neobi§nuit, spre ceeace simtia ca trebue sa ne emancipeze de deprin-deri, de conventiuni apasatoare ; in sfir§it, su-fletul sat' deschis, neprefacut, u-rind ipocrisia-§i Vita Nuova, §i Divina Comedie cuprind, se§tie, confesiuni despre ratä.ciri ale lui pe care

da mia naturaTrasmutabile son per tutte guise.

Asupra subtititätei psihologice cu care era inzestrat numai e nevoie si insistim Comedte aduce pilde la fie-care pas. De relevat totusi ci aceasti calitate, alituri dealtele, 11 face si ne pari Asa de modern uneon.

I. Nu numat in literaturi, dar si altfel Dante a dat do-vada símtului siu cntic. Divina Comedte nu este In mareparte si o vasti criticA socialà?

2. Oricit Dante a fost omul evului mediu cu toate cie presentat de obicei ca interpretul fidel al ideilor si sen-timentelor din vremea lui, totusi nu i se poate contestaci a simPt uneori nevoia de a nu urma drumul celor maimulti. Nu o singuri data se arati ca precurrsor al Renas-term i chiar numai faptul ci a ciutat si scne In italienesteceea ce altit credeau ca nu putea fi expnmat decit In lati-neste ne arati ca clinsul a avut puterea de a se emancipade spiritul dominant al epocei. De altmintrelea chiar el acriticat pe aceia care tin prea mult la conventiuni, s'au de-prins si meargi turmi cu altii ; In scrisoarea citri Can-grande spunea . gregum vestigia sectari non decet" i vorbiadespre cei care nintellectu ac ratione vigentur", asa canu fie riticiti de ce este al altora (nullis consuetudinibus").Despre ce aducea el singur nou era, de altd parte, bineconvins, cum a tinut si o spuni In mai multe rinduri (VitaNuova, XLII; Par., II, 7 ; sfirsitul poesiei Amo", tu vediben....)cu toate ci noi gisim astäzi in opera lui alte nou-titi, de care el nu-si da sami.

www.dacoromanica.ro

LATINITATEA 61

le-a infeles pe urmA, din care s'a smulspentru ca sd se finite tot mai sus'.

1. Pentru o parte din calitätile spirituale ale lui Dantecare-I arati ca eminamente latin nu am crezut CA este ne-cesar de a precisa mai mult, cit timp ele pot fi wor re-cunoscute ca atare. Despre caracterele latinitatei am vorbitin mai multe rInduri, §i In conferenta pe care am tinut-oacum vre-o zece ani, Sufletul latin In cultura europeancl(v. resumatul ei In Vieata Noucl, VI, 136), am tratat ches-tiunea mai de aproape, ap ci la aceastA analisi a opereilut Dante se poate alAtura ce spuneam, In general, atunci.

www.dacoromanica.ro

IV

Direct sau de departe, conVient sausd-§i dea sama, Dante ne aduce, astfel, pu-ternice rdsunete suflete§ti ale latinitdtei.

Il recunoa§tem ca deplin latin §i ca poetdincreatrunea lui cu cuprinderi largi, de o gran.dioasd sintesä §i cu contururile artei desdvIr-*ite,dar *i sub alte înfätiäri, din vieafa lui, dince a fost printre contemporanii sdi, din atitu-dinile de cetateande om, in toatä varietateamanifestdrilor sale.

Numai In lumea latind, acum §ase secole,putea s'd se iveascd o personalitate cum alost elIn acea lume care, se inteme4 pe ostrdveche §i nobild i.rditie§i avea In ea vir-tualitati, forte spirituale in stare sd strdbatdveacurile, pentru ca sä dea impulsiuni noud,sä deschidd perspective de nesfIrOte Inaintdri.Rdsdrire noud a acelei lumini pe care oräsfrInsese sufletele din Lechime, geniul luiDante este, totodatd, acela care veste§tereintegran i ale spiritului latín care va fecundacultura modernd.

www.dacoromanica.ro

63

Privindu-I In chipul acesta clatinamenteD,nu numai di fixam mai bine figura Iui in ca-drul literaturei universale, ci gdsim totodatA oinlesnire sd pätrundem mai adinc creatiunealui, sd ne-o insu§im mai de aproape. In. terpre-tdrile, comentarele sInt un sport erudit de carene putem dispensa nu cu ele reu§im sd-1 cu-noa§tem mai bine. Si cum noi, in Romtnia, nuavem o asemenea literaturd, rätdcitoare celemai de multe ori §1 pedanta, cum nu ne, std.-pinesc, ca pe altii, preveniri de un fel saualtul i cum sintem streini de d:scutiile, spe-culatiunile teologice, poate tocmai de aceeaavem posibihtatea sd ajungem la o Intelegeredreaptd a operei lui Dante. Pentru aceasta insdse cuvine sd ne ddm mai bine samd de ce estelatinitatea, sd o desprindem din neprecisdri, in-coherente, ilusiondri pe care le-am prea Idsatpind acum sd o intunece.

www.dacoromanica.ro

Lei 5.-www.dacoromanica.ro