cvl press #151030

8/18/2019 CVL press #151030

1/16

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\ii

WWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Pr imu l

co t id ian a l

O l ten ie i Anul XXV, Nr. 7888 vineri, 30 octombrie 2015 16 pagini 1 leu

externe / 9

Cine plãteºteCine plãteºteCine plãteºteCine plãteºteCine plãteºtecele mai maricele mai maricele mai maricele mai maricele mai maritaxe ºitaxe ºitaxe ºitaxe ºitaxe ºiimpozite înimpozite înimpozite înimpozite înimpozite în20162016201620162016








actualitate / 6

economie / 5

OFF-uride GABRIELBRATU-MIB

- Eu am fost stãpân în casa mea, Popescule, pânã m-am însurat.

Când cuvintele prind greutate

Ieri, la Muzeul de Artã din Craiova, s-a consu-mat un act de culturã de mare încãrcãturã spiri-tualã. Împlinirea a 50 de ani de activitate neîntre-ruptã a Institutului de Cercetãri Socio-Umane „Ni-colaescu Plopºor” a fost marcatã printr-o cere-monie festivã la care au participat academicieni,universitari de elitã, cercetãtori ºi reprezentanþiai autoritãþilor locale ºi judeþene. Amfitrionul ma-nifestãrii a fost prof.univ.dr. Cezar Avram, direc-tor al I.C.S.U. Craiova, universitar de calibru ce a

probat, dacã mai era cazul, rafinamen-tul omului de carte, pledând pentruactul de culturã ºi manifestînd recu-noºtinþa pentru toþi cei care au contri-buit la menþinerea ºi dezvoltarea cer-cetãrii socio-umane din Craiova.

Institutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academic

77777 C U L T U R Ã

p a g i n a

Interesantã, de-a dreptul vizita liderului republicanilor francezi, ex-preºedintele Nicolas Sarkozy,un pro-american convins, la Moscova. În faþa viitorilor tineri diplomaþi ai Rusiei, reuniþi ieri înamfiteatrul universitãþii moscovite MGIMO, Nicolas Sarkozy s-a dovedit o voce distonantã, faþã deaceea a diplomaþiei franceze, deºi de la palatul Elysee s-a spus cã nu are nici un mandat sã vorbeas-cã în numele Franþei, Francois Hollande subliniid chiar cã“Rusia nu este aliatul Franþei în Siria”.

Sarkozy la Moscova:Sarkozy la Moscova:Sarkozy la Moscova:Sarkozy la Moscova:Sarkozy la Moscova:stânga denunþã “diplomaþia paralelã”stânga denunþã “diplomaþia paralelã”stânga denunþã “diplomaþia paralelã”stânga denunþã “diplomaþia paralelã”stânga denunþã “diplomaþia paralelã”

Deþinuþii de laDeþinuþii de laDeþinuþii de laDeþinuþii de laDeþinuþii de laPenitenciarulPenitenciarulPenitenciarulPenitenciarulPenitenciarulCraiova, implicaþiCraiova, implicaþiCraiova, implicaþiCraiova, implicaþiCraiova, implicaþi într-o campanie într-o campanie într-o campanie într-o campanie într-o campaniede împãdurirede împãdurirede împãdurirede împãdurirede împãdurirela Iºalniþala Iºalniþala Iºalniþala Iºalniþala Iºalniþa

Ieri :Ieri :Ieri :Ieri :Ieri :CaravanaCaravanaCaravanaCaravanaCaravana

„BRD„BRD„BRD„BRD„BRDSenior”Senior”Senior”Senior”Senior”

s-a oprit ºis-a oprit ºis-a oprit ºis-a oprit ºis-a oprit ºila Craiovala Craiovala Craiovala Craiovala Craiova

8/18/2019 CVL press #151030

2/16

2 / cuvântul libertãþii vineri, 30 octombrie 2015actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027

Email: [email protected]: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: [email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Procurorul Cristian Lazãr,care a închis cazul de plagiat al lui Ponta, propus ºef la Secþiaurmãrire penalã a PICCJ

Cristian Lazãr, magistratul care a respins contestaþia la rezo-luþia de neîncepere a urmãririi penale în cazul de plagiat al lui Victor Ponta, este propus de mi-nistrul Justiþiei, Robert Cazan-ciuc, în funcþia de procuror ºef adjunct al Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã a Parche-tului ICCJ. Potrivit unui comu-nicat de presã al Ministerului Justiþiei, la formularea propune-rii ministrul Robert Cazanciuc a fost avut în vedere faptul cã din17 iunie 2013 procurorul Cristian Lazãr ocupã cu delegaþie funcþiade procuror ºef adjunct al Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalis-ticã a Parchetului Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, având ”obogatã experienþã profesionalã ºi managerialã”. “În conformitatecu prevederile legale în vigoare,

ministrul Justiþiei, Robert Cazan-ciuc, a transmis joi, 29 octom-brie 2015, Consiliului Superior al Magistraturii solicitarea de emi-tere a avizului în vederea numirii domnului procuror Lazãr Aurel Cristian în funcþia de procuror ºef adjunct al Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din ca-drul Parchetului de pe lângã Înal-ta Curte de Casaþie ºi Justiþie”,menþioneazã Ministerul Justiþiei. Potrivit articolului 54, alineatul 1, din Legea 303/2004, procuro-rul ºef adjunct al Secþiei de ur-mãrire penalã ºi criminalisticãdin Parchetul de pe lângã ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie estenumit de preºedintele României,

la propunerea ministrului Justi- þiei, cu avizul Consiliului Supe-rior al Magistraturii, dintre pro-curorii care au o vechime mini-mã de zece ani în funcþia de ju-decãtor sau procuror, pe o perioa-dã de trei ani, cu posibilitatea re-învestirii o singurã datã.

Avocatul Viorel Mocanu a de-clarat, joi, cã în decizia de înlo-cuire a mãsurii arestului preven-

tiv cu arestul la domiciliu, instan-þa a avut în vedere momentul pro-cesual, actele de urmãrire penalãcare se efectueazã în prezent, ºicare nu-l vizeazã pe Oprescu, acu-zaþiile care îi sunt aduse ºi stareade sãnãtate. “Acuzaþiile nu suntde o gravitate atât de mare, deºicei de la DNA au încercat sã in-sufle acest curent”, a mai spusavocatul.

Întrebat cum comenteazã de-cizia instanþei potrivit cãreia So-rin Oprescu trebuie sã poarte un“sistem electronic de supraveghe-re”, în condiþiile în care aceste dispozitive lipsesc din dotarea poli-þiei, avocatul a spus cã edilul nuva încãlca în niciun fel obligaþiile

stabilite de judecãtori, arãtând cãva fi supravegheat de poliþiºti lafel ca în toate celelalte cazuri încare s-au dispus o astfel de mã-surã. “Ceea ce se menþioneazã îndecizie este ceea ce se menþionea-azã în fiecare decizie de luare amãsurii arestului la domiciliu. Fap-

Sorin Oprescu, eliberat din arest dupã aproape douãSorin Oprescu, eliberat din arest dupã aproape douãSorin Oprescu, eliberat din arest dupã aproape douãSorin Oprescu, eliberat din arest dupã aproape douãSorin Oprescu, eliberat din arest dupã aproape douãluni. Primarul suspendat, plasat în arest la domiciliuluni. Primarul suspendat, plasat în arest la domiciliuluni. Primarul suspendat, plasat în arest la domiciliuluni. Primarul suspendat, plasat în arest la domiciliuluni. Primarul suspendat, plasat în arest la domiciliu

Primarul suspendat al Capitalei va fi eliberat dinArestul Capitalei ºi plasat în arest la domiciliu,

dupã ce Curtea de Apel Bucureºti i-a admis cerereade înlocuire a mãsurii preventive, edilul având

interdicþie sã ia legãtura cu martorii ºi inculpaþiidin dosarul în care este acuzat de corupþie. Avocaþiilui Sorin Oprescu spun cã vor cere aviz, dupã înlo-

cuirea mãsurii arestului preventiv cu arestul ladomiciliu, pentru internarea edilului la Spitalul dePneumoftiologie “Marius Nasta” din Capitalã, unde

sã fie supus unor investigaþii.

“Trebuie sã felicit România pentru lupta împotriva corup-þiei, pentru cã aceastã corupþieeste furt din resursele publice

tul cã statul, în speþã poliþia, nuare aceastã brãþarã nu este o pro- blemã, un impediment în respec-

tarea obligaþiilor (...)Cu privire laaceastã brãþarã, cei de la poliþievor face un referat cã nu au îndotare aceastã brãþarã ºi îl vor supraveghea aºa cum îi suprave-gheazã ºi pe alþi inculpaþi ce au primit arest la domiciliu”, a expli-cat Mocanu.

Sorin Oprescu a declarat, la ie-ºirea din Arestul Capitalei, cã vreasã se îngrijeascã de sãnãtate, iar primul lucru pe care îl va facecând va ajunge acasã va fi sã îºiadministreze insulinã, edilul spu-nând cã le mulþumeºte celor carel-au susþinut ºi cã nu-i va deza-mãgi. Oprescu a ieºit din arest în jurul orei 14.50, rãspunzând laîntrebãrile jurnaliºtilor cã se sim-

te “biniºor”. “În primul rând vreausã le mulþumesc tuturor celor cem-au susþinut moral ºi prin ges-turile pe care le-au fãcut. În aldoilea rând, am de gând sã-mi vãdde sdãnãtate, iar de problemele jurid ice or sã se ocupe domniiavocaþi, în aºa fel încât....Eh, vom

avea multe de vorbit”, a spus pri-marul suspendat al Capitalei.

Întrebat dacã se retrage din po-liticã, Oprescu a rãspuns: “Este prea devreme ca sã discutãm”, iar bucureºtenilor le-a transmis cã lemulþumeºte încã o datã celor careau fost alãturi de el. “Sã fie con-vinºi nu i-am dezamãgit ºi n-o sã-i dezamãgesc niciodatã, chiar dacãlucrurile stau cum stau în momen-

tul ãsta”, a mai spus edilul suspendat.Curtea de Apel Bucureºti a ad-

mis astfel contestaþia formulatã deSorin Oprescu dupã ce, în 21 oc-tombrie, Tribunalul Bucureºti i-arespins cererea de înlocuire a mã-surii arestului preventiv, luatã în

6 septembrie, cu arestul la domi-ciliu sau cu controlul judiciar, îndosarul în care este acuzat de lua-re de mitã, dupã ce ar fi primit25.000 de euro. Instanþa a decisca, de la data eliberãrii din ArestulCentral al Poliþiei Capitalei, SorinOprescu sã stea 30 de zile în arestla domiciliu, timp în care trebuiesã se supunã restricþiilor stabilite.

În perioada în care va sta în

arest la domiciliu, Oprescu trebuiesã se prezinte în faþa procurorilor ºi judecãtorilor ori de câte ori estechemat, sã nu comunice cu in-fractorii ºi martorii din dosar ºi,conform deciziei instanþei, “sã poarte permanent un sistem elec-tronic de supraveghere”.

Ambasadorul SUA: Dacã nu ar fi existat corupþie în România, s-ar fi construit mai repede autostrãzi

Ambasadorul SUA la Bucureºti, Hans Klemm, a declaratieri, cã în România s-ar fi construit mai repede autostrãzidacã nu ar fi existat corupþie ºi a felicitat România pentrulupta anticoruþie. Acesta a avut o întâlnire cu conducerea

CSM, respectiv cu preºedintele ºi vicepreºedintele Consiliu-lui, Marius Badea Tudose ºi Bogdan Gabor, în cadrul cãreiaa reafirmat sprijinul SUA în identificarea ºi dezvoltarea unor

mecanisme de susþinere a independenþei justiþiei, luptei împotriva corupþiei ºi a statului de drept în România.

care sunt disponibile României.Dacã acea corupþie nu ar fi apã-rut, acele resurse poate cã ar fi mers în direcþia construirii

mai rapide de autostrãzi. (...)Am vãzut statisticile potrivitcãrora numãrul de kilometri deautostradã este în continuarefoarte mic, comparativ cu alteþãri ale UE, inclusiv veciniiRomâniei”, a declarat ambasa-dorul, în timpul unui tur ghidat prin centrul Capitalei.

De asemenea, ambasadorula spus cã România primeºteasistenþã financiarã din partea

Uniunii Europene ºi cã estenecesarã dezvoltarea capacitã-þii administrative pentru folo-sirea resurselor care sunt pusela dispoziþia României. “Româ-nia este în mare parte, în con-tinuare, în dezvoltare, se re-

cupereazã dupã dictatura subcare a trãit pentru o perioadãde timp atât de mare, dupã alDoilea Rãzboi Mondial. Au tre-cut doar 25-26 de ani de la Re-voluþie. România primeºteasistenþã din partea Uniunii Eu-ropene, fonduri structuralecare vor permite în timp sã îºiîmbunãtãþeascã infrastructura.Ca sã foloseascã aceste fon-duri, trebuie sã dezvolte capa-

citatea administrativã, serviciul public cu apti tudini ºi t alen tat,capabil sã foloseascã în ceamai bunã ºi eficientã manierãresursele care sunt disponibi-le României”, a mai spus di- plomatul.

8/18/2019 CVL press #151030

3/16

cuvântul libertãþii / 3vineri, 30 octombrie 2015 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Cum nu s-a întâmplat pânã acum,consilierii din opoziþie au sãrit, în ple-nul de ieri, la gât primarului Lia Olgu-þa Vasilescu. Trei aleºi locali liberali,dintre care doi dintre ei în cãrþi pen-tru a fi desemnaþi candidaþii PNL lafuncþia de primar, au cerut explicaþii primarului vizavi de modul în caresunt asumate cele mai mari ºi mai fru-moase proiecte care s-au implemen-tat în Craiova. Primul care a dat tonula fost consilierul Dan Cherciu, care aacuzat-o pe Olguþa Vasilescu cã selaudã cu proiectele fostei administra-þii. „O acuz pe doamna primar deegoism. În ultima vreme taie panglicila proiecte aprobate în mandatul tre-cut. Pentru o bunã parte din ele esteºi mândrã ºi mulþumitã, am vãzut cãapar panouri publicitare cu acesterealizãri. Dar acuzaþia mea de egoism

este cã a început noul exerciþiu bu-getar pe fonduri europene ºi noi, încontinuare, nu ºtim care vor fi pro-iectele pe care urmãtorul sau urmã-toarea doamnã primar vor trebui sãle implementeze.”, a lansat o torpilãliberalul. „Domnul Cherciu este foar-

te stresat cã o sã fie primar ºi nu o sãaibã proiecte”, a venit imediat rãs- punsul ironic al primarului.

O perlã pentrucampania electoralã

Pe introducerea fãcutã de DanCherciu, a intervenit apoi consilierulMarian Vasile. Acesta i-a strigat di-rect primarului cã nu trebuie sã semai laude cu Centrul istoric deoare-ce nu a fost niciodatã proiectul sãu.„Trebuie sã fiþi foarte corectã. Este o pancardã în centrul vechi unde sespune cã execuþia a început la câte-va zile dupã ce v-aþi aºezat pe scaun.Dacã vreþi sã discutãm pe acte ºi pehârtii, haideþi sã scoatem contracte-le”, a spus Vasile, cu voce puterni-cã. Primarul Lia Olguþa Vasilescu aridicat ºi ea tonul invocând numelefoºtilor edili, primar ºi viceprimar, carenu ar avea de ce sã-ºi lege numele deacest proiect. „Am vãzut cã ºi-l asu-mã ºi domnul Mãrinicã Dincã ºi dom-nul Solomon ºi toatã lumea, dar, vãatrag atenþia, Centrul vechi esteschimbat în proporþie de 90%. Dar dacã este sã ne luãm dupã ce presu- punea în proiect, nu se întâmpla ni-mic major acolo ºi se schimba doar pavimentul ºi conductele de canali-zare”, a rãspuns Olguþa Vasilescu.

Cine a reabilitat faþadele?

Cearta pe Centrul istoric a ajuns,vrând-nevrând, la subiectul faþade-lor. Primarul nu ar trebui sã se laudenici mãcar cu acestea, a spus Vasile,deoarece investiþia a fost fãcutã întotalitate de cãtre proprietari. „Nu puteþi sã vã lãudaþi cu faþadele pen-

Un aer de campanie electoralã ºi-a fãcut simþitã prezenþa în plenul de ieri al CLM Craiova, cânds-au lansat ºi primele atacuri, dar ºi prima ºi cea mai grea temã pe seama cãreia se vor duelacandidaþii: ale cui sunt proiectele cele mai frumoase ºi, îndeosebi, al cui este Centrul istoric?

tru cã le-au fãcut proprietarii pe baniidânºilor”. ”Faþadele au fãcute, într-adevãr, de proprietari, dar cu urba-niºtii noºtri, stând de vorbã cu ei,spunându-le cum sã arate... Statuite-le, sã ºtiþi, le-am ales eu ºi o comisiede concurs de alte patru persoane. Euînþeleg cã domul Mãrinicã Dincã vreaºi el un proiect, dar haideþi sã dãmCezarului ce-i al Cezarului”, a replicat primarul. „Eu vã ºtiu cã vã place sã vi-l asumaþi cã e frumos, dar este gânditîn cel mai mic detaliu de altcineva.Pânã ºi cutiile de utilitãþi cum au fost pictate. Eu nu am nimic împotrivã sãvã asumaþi, dar lãsaþi-ne cu ce ammuncit ºi noi sã fie al nostru”, a conti-nuat Olguþa Vasilescu.

Candidaþii PNL,scoºi la primul antrenamentAlãturi de Dan Cherciu, Pavel

Badea este al doilea posibil candidatal PNL la Ptimãria Craiova. Dialoguldintre acesta ºi Olguþa Vasilescu afost, de departe, cel mai spumos, ºiaproape cã nu a avut nici o legãturã

cu proiectele. Pentru a doua oarãconsecutiv, Badea a cerut o informa-re vizavi de modul cum aratã Piaþadin Valea Roºie. Nemulþumit de rãs- pundul primit data trecutã, Badea asolicitat acum ca toate datele sã-i fiedate în scris. „Sunteþi în campanie,domnul Badea? Dar hotãrâþi-vã oda-tã cu cine vorbesc, cine este contra-candidatul”, nu s-a abþinut sã-l iro-nizeze primarul þinând cont de faptulcã PNL nu ºi-a desemnat deocamda-tã candidaþii. „De ce sunteþi aºa decurioasã, ºtiþi foarte bine cã curioºiiau probleme cu sãnãtatea. Deci nuare rost sã fiþi preocupatã de situaþianoastrã”, s-a enervat, la rândul lui,Badea.

Olguþa Vasilescu:„E un fel de ºuetã politicã aici”

A existat ºi o runda a doua a aces-tui dialog, în care s-au cãrat bobâr-nace ºi mai grele. „E un fel de ºuetã politicã aici”, a tras o concluzie, pefinal de ºedinþã, Olguþa Vasilescu.„Dumneavoastrã aþi dat tonul, doam-na primar...”, a sãrit sã-i dea replicaBadea. „Eu mai am ºi alte probleme în primãrie. Credeþi-mã, mai sunt ºi probleme de rezolvat în primãrie”, a ve-nit continurea primarului. „Noi vãapreciem ºi vã respectãm meritele.Ca o recunoaºtere eu vã fac interpe-larea sã spuneþi pentru a treia oarãcare sunt reuºitele dumneavoastrã

pentru a le inocula craiovenilor ºi mai bine în percepþie”, s-a avântat con-silierul. „Domnul Badea , nu ºtiam cãsunteþi atât de greu de cap. Dar vã promit cã vi le dau scris, ca sã nu vãmai chinuiþi”.

Ca o concluzie pe care primarul Lia

Olguþa Vasilescu a dorit sã o întãreas-cã a fost cã proiectele moºtenite de laAntonie Solomon au fost „nu proas-te, ci foarte proaste”, dar cã, totuºi,acestea au fost continuate, meritul sãufiind acela cã a obþinut finanþarea pen-tru ele. Proiectele 100% marca OlguþaVasilescu sunt, prin urmare, stadio-nul, cartierul chinezesc ºi reabilitareaParcul Nicolae Romanescu.

LAURA MOÞÎRLICHE

CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!CLM Craiova a intrat în campanie electoralã!

8/18/2019 CVL press #151030

4/16

4 / cuvântul libertãþii vineri, 30 octombrie 2015evenimentevenimentevenimentevenimenteveniment

Reamintim cã, Mirela Lungu (36de ani) ºi Adrian Furnea (48 deani), ambii din Craiova, au fost tri-miºi în judecatã în decembrie 2011, pentru fraude informatice, efectua-rea de operaþiuni financiare în modfraudulos, înºelãciune, fals intelec-tual, uz de fals, respectiv compli-citate la uz de fals. Procurorii DII-

COT – Serviciul Teritorial Craiovaau stabilit cã Mirela Lungu, func-þionarã la Sucursala de pe “CaleaBucureºti” a Bãncii Comerciale“Carpatica” din Craiova, împreu-nã cu concubinul ei, Adrian Fur-nea au golit contul Cleopatrei Di-nescu, de 73 de ani, profitând destarea de sãnãtate extrem de pre-carã a bãtrânei ºi de faptul cã aceas-ta nu se putea deplasa. Potrivit re-chizitoriului întocmit în cauzã, penumele Cleopatrei Dinescu, soþulei a deschis un cont în anul 2007,la Agenþia din Craiova a Bãncii Co-merciale “Carpatica”, în care adepus suma de 240.000 de lei, banice proveneau din vânzarea unuiimobil. Bãrbatul a murit, iar Cleo-

patra Dinescu s-a mutat la Craio-va, unde a împuternicit-o pe ne- poata sa, Elena Geantã , sã aibã

Paginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Fostã funcþionarã a Bãncii Carpatica ºi concubinul ei -Fostã funcþionarã a Bãncii Carpatica ºi concubinul ei -Fostã funcþionarã a Bãncii Carpatica ºi concubinul ei -Fostã funcþionarã a Bãncii Carpatica ºi concubinul ei -Fostã funcþionarã a Bãncii Carpatica ºi concubinul ei -4 ani la puºcãrie pentru cã au golit contul unei bãtrâne4 ani la puºcãrie pentru cã au golit contul unei bãtrâne4 ani la puºcãrie pentru cã au golit contul unei bãtrâne4 ani la puºcãrie pentru cã au golit contul unei bãtrâne4 ani la puºcãrie pentru cã au golit contul unei bãtrâneFuncþionara sucursalei Bãncii Carpatica din centrul Craiovei ºi con-cubinul ei, trimiºi în judecatã în anul 2011 de procurorii DIICOT Cra-

iova pentru cã au golit contul unei bãtrâne, însuºindu-ºi peste 200.000de lei, au fost condamnaþi definitiv, în baza sentinþei pronunþate mier-curi, 28 octombrie a.c. de Curtea de Apel Craiova. Instanþa de apel le-a redus celor doi pedepsele de la 5, la 4 ani de închisoare ºi i-a scãpatde plata sumei de 20.000 de lei drept daune morale cãtre partea vãtã-matã. Asearã, cei doi au fost încarceraþi în Penitenciarul de MaximãSiguranþã Craiova pentru ispãºirea pedepselor.

Având în vedere apropierea sezonului rece ºi fap-tul cã în aceastã perioadã ceaþa este tot mai prezen-tã, poliþiºtii rutieri dojeni desfãºoarã o acþiune pe principalele drumuri din judeþ pentru verificareaviabilitãþii acestora ºi a semnalizãrii rutiere vertica-le ºi orizontale. Cele mai multe deficienþe constata-te au pânã acum au vizat neaplicarea marcajului rutier pe partea caro-sabilã, nesemnaliza-rea corespunzãtoare alucrãrilor ºi obstacole-lor aflate pe drumul public, iar oamenii le- gii spun cã firmele vor fi aspr u sancþi onat edacã nu remediazã problemele.

Potrivit reprezentanþi-lor Poliþiei doljene, oatenþie sporitã se vaacorda sectoarelor dedrum aflate în lucru, sauîn proces de reabilitare,în aceastã categorie înscriindu-se D.N. 55, care facelegãtura între Craiova ºi Bechet ºi D. N. 56, care facelegãtura dintre Craiova ºi Calafat. Ultimul, D.N. 56,este în proces de reabilitare, ºi în ultima perioadã aînregistrat valori foarte mari de trafic, motiv pentru

care, pentru creºterea gradului de siguranþã rutierã, trebuie atent supravegheat. Dumul naþional 56 sau dru-mul european 79, este deosebit de important, întrucâteste încadrat ºi în categoria dumurilor europene, fiindfolosit pentru traseele rutiere comerciale ºi turistice.În prezent, lucãrile de reabilitare a drumului national 56Craiova - Calafat (E79), km. 0+000 – km. 80+700 se

acces la cont. Administratorul con-tului era Mirela Lungu, astfel cãfuncþionara a ajuns sã cunoascã înamãnunt situaþia bãtrânei, a nepoa-tei acesteia ºi a pus “gând rãu” banilor. Din iunie 2008 ºi pânã lamijlocul anului 2011, nici ElenaGeantã, nici bãtrâna, care este imo- bilizatã la pat, nu au mai umblat la

banii din cont.A furat parola colegei

La începutul anului 2010, Mi-rela Lungu a încercat sã obþinã uncard pentru contul bãtrânei, însãnu a reuºit. Apoi a reuºit sã afle, pe ascuns, parola de acces în apli-caþia de gestionare a conturilor bancare ale unei colege, angajatãla casieria Bãncii “Carpatica”. Fo-losindu-se de acea parolã, dupã oaltã încercare nereuºitã, pe 5 au-gust 2010, Mirela Lungu a folosit parola de acces a colegei de la ca-sierie ºi l-a împuternicit pe concubinul ei, Adrian Furnea, pe contul pãrþii vãtãmate. Din documentelestrânse de procurori a rezultat cã,

în aceeaºi zi, pe 5 august 2010,Adrian Furnea a extras de la treisucursale ale Bãncii Carpatica din

Bucureºti suma totalã de 175.000lei din contul pãrþii vãtãmate Cleo- patra Dinescu, fãrã consimþãmân-tul acesteia. Ulterior, pe 1 septembrie 2010, a mai extras de la o su-cursalã din Bucureºti a Bãncii Car- patica, o altã sumã de bani, rezul-tând, în final, suma totalã de222.500 lei. În aprilie 2011, ElenaGeantã s-a prezentat la bancã pen-

tru a ridica bani ca sã-i facã bãtrâ-nei groapã, numai cã s-a trezit cãare doar 2.000 de lei în cont, ast-

fel cã s-a descoperit frauda.Judecaþi în stare de libertate, pe

24 decembrie 2013 Mirela Lunguºi Adrian Furnea ºi-au aflat sentinþa pe fond. Judecãtorii de la Tribuna-lul Dolj i-au condamnat la câte 5ani de închisoare cu executare ºi plata sumei de 222.500 lei reprezen-tând daune materiale ºi dobânzileaferente, dar ºi suma de 20.000 lei

daune morale, fiecare având de plãtitºi câte 5.000 de lei cheltuieli judi-ciare. Inculpaþii au declarat apel,

care a fost soluþionat miercuri, 28octombrie a.c. de magistraþii Curþiide Apel Craiova. Judecãtorii au ad-mis apelurile celor doi inculpaþi ºile-au redus pedepsele la câte patruani de închisoare cu executare, scu-tindu-i ºi de obligaþia de a achitadaune morale pãrþii vãtãmate. Ho-tãrârea fiind definitivã, ieri, cei doiconcubini au ajuns dupã gratii, fi-ind încarceraþi la Penitenciarul deMaximã Siguranþã Craiova pentruispãºirea pedepselor.

VVVVVerificãri ale Poliþiei Rutiere peerificãri ale Poliþiei Rutiere peerificãri ale Poliþiei Rutiere peerificãri ale Poliþiei Rutiere peerificãri ale Poliþiei Rutiere pedrumurile din judeþ aflate în reabilitaredrumurile din judeþ aflate în reabilitaredrumurile din judeþ aflate în reabilitaredrumurile din judeþ aflate în reabilitaredrumurile din judeþ aflate în reabilitare

desfaºoarã pe douã loturi, respectiv: lotul I Craiova-Galicea Mare, km. 0+000 – km. 47+000; lotul II Gali-cea Mare-Calafat, km. 47+000 – km. 80+700. Numai pe acest dum naþional, în urma verificãrilor efectuatede poliþiºtii rutieri împreunã cu reprezentantii S.D.N.Craiova, din data de 15 martie a.c., de când s-au reluatlucrãrile de reabilitare ºi pânã în prezent, au fost con-

statate ºi aplicate de cã-tre ofiþerii ServiciuluiRutier Dolj, 14 sancþi-uni contravenþionale învaloare de 30.452 lei,cele mai multe fiindconstatate pe lotul ICraiova-Galicea Mare,motiv pentru care s-auaplicat 12 sancþiunicontravenþionale exe-cutantului de lucrãri,iar pentru lotul II Gali-cea-Mare-Calafat, aufost aplicate alte 2sancþiuni contravenþio-nale antreprenorului.

Cele mai multe deficienþe constatate au fost referi-toare la neaplicarea marcajului rutier pe partea caro-sabilã, nesemnalizarea corespunzãtoare a lucrarilor ºi obstacolelor aflate pe drumul public, neasigurareastãrii de viabilitate a pãrþii carosabile sau neîntreþine-

rea semnalizãrii rutiere permanente instituitã pe acestdrum. „Acþiunile vor continua ºi în perioada urmã-toare întrucât, creºterea gradului de siguranþã rutie-rã ºi asigurarea unui trafic fluent ºi sigur, reprezintã principalele obiective ale poliþiºtilor rutieri doljeni”,a precizat subcomisar Alin Apostol, purtãtorul de cu-vânt al IPJ Dolj.

Poliþiºtii de frontierãdoljeni, de la Punctul deTrecere a Frontierei Ca-lafat au descoperit, as-cunºi în compartimen-tul de marfã al unui ca-

mion, doi cetãþeni siri-eni care plãtiserã 20.000de dolari pentru a ajunge ilegal în Suedia. Cei doi au fost returnaþi peteritoriul Bulgariei.

Potrivit reprezentanþi-lor Serviciului Teritorial alPoliþiei de Frontierã Dolj, în cursul zilei de miercuri, la Punctul de Trece-re a Frontierei (PTF) Calafat, judeþul Dolj, s-a prezentat pe sensul deintrare în þarã, la volanul unui autocamion marca Volvo, un cetãþean turccare transporta, conform documentelor de însoþire a mãrfii, saltele dinTurcia pentru Suedia. Cu ocazia controlului specific, echipa comunã decontrol, formatã din poliþiºti de frontierã români ºi bulgari, a descoperitascunse în compartimentul marfã, douã persoane de sex masculin fãrãdocumente de identitate asupra lor. În urma verificãrilor efectuate îm- preunã cu partea bulgarã, s-a stabilit cã persoanele în cauzã sunt cetãþenisirieni, în vârstã de 22 respectiv 24 de ani. În cadrul cercetãrilor preli-minare, cei doi sirieni au declarat cã în urmã cu douã zile fuseserã urcaþi

în camion, în Turcia, de o persoanã pe care nu o cunosc ºi cãreia i-au plãtit suma de 20.000 de dolari, pentru a ajunge în Suedia. Conform protocolului comun româno – bulgar, mijlocul de transport, ºoferul ºimigranþii au fost preluaþi de Poliþia de Frontierã Bulgarã în vederea con-tinuãrii cercetãrilor ºi dispunerii mãsurilor legale ce se impun, dupã cumau anunþat reprezentanþii STPF Dolj.

Doi sirieni care voiau sãDoi sirieni care voiau sãDoi sirieni care voiau sãDoi sirieni care voiau sãDoi sirieni care voiau sãajungã în Suedia depistaþiajungã în Suedia depistaþiajungã în Suedia depistaþiajungã în Suedia depistaþiajungã în Suedia depistaþi

la PTF Calafatla PTF Calafatla PTF Calafatla PTF Calafatla PTF Calafat

8/18/2019 CVL press #151030

5/16

vineri, 30 octombrie 2015 cuvântul libertãþii / 5economieeconomieeconomieeconomieeconomie

Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN

În desfãºurare pânã la sfârºitullunii noiembrie, promoþia BRD Se-nior le oferã pensionarilor care alegsã-ºi încaseze pensia în cont des-chis cu card ataºat la BRD ºansade acâºtiga una dintre cele 126 de pensii oferite de bancã. În promo-þie sunt incluse o gamã largã de produse ºi servicii dedicate, clien-þii beneficiend de comisioane 0 laîncasarea lunarã a pensiei, deschi-derea de cont, emiterea ºi reînnoi-

rea cardului Maestro, retragerea denumerar de ATM-uri ºi POS-urileBRD, interogarea soldului la ATM-urile BRD, plata facturilor prinATM-uri sau canalele la distanþãsau plãþile cãtre alþi clienþi BRD, tot prin intermediul canalelor bacare la

Ieri : Caravana „BRD Senior”Ieri : Caravana „BRD Senior”Ieri : Caravana „BRD Senior”Ieri : Caravana „BRD Senior”Ieri : Caravana „BRD Senior”s-a oprit ºi la Craiovas-a oprit ºi la Craiovas-a oprit ºi la Craiovas-a oprit ºi la Craiovas-a oprit ºi la Craiova

BRD îºi recompenseazã clienþii fideli.Ieri a venit rândul pensionarilor sã fie„alintaþi” de conducerea BRD – Grup Cra-iova. Banca le oferã pensionarilor carealeg, pânã pe 30 noiembrie, sã-ºi încasezepensia într-u cont deschis la BRD, comi-

sioane ºi dobânzi prefenþiale la depozite ºicredite. Elena Cucu, client al agenþia Braz-dã, a fost ieri premiatã de BRD cu suma de1000 de lei ºi un tort cu sigla bãncii pe carel-a servit împreunã cu soþul, de asemeneaclient fidel al BRD-Grup Craiova.

distanþã. De asemenea, clienþii be-neficiazã de dobânzi preferenþialeatât la creditele de nevoi persona-le, cât ºi la depozitele ºi conturilede economii deschise la BRD. De- pozitele la termen le sunt oferite se-niorilor la dobânzilor speciale, maimari cu 0,10% decât dobândastandard. De asemenea, contul deeconomii Atucont în lei beneficia-zã de un bonus de 0,25% faþã de

dobânda standard. Creditele de ne-voi personale Expresso sunt oferi-te cu reducere de 10% la dobândafixã pentru împrumuturile de pânãla 68.000 de lei, ºi de 5% la marjaindexabilã pentru creditele în va-loarea de pânã la 15.000 de euro.

„Vom face tot posibilul sã leoferim mereu servicii bune”

În timpul acestei promoþii, întoate zonele þãrii, BRD îºi premia-zã cei mai fideli clienþi seniori. Ca-ravana „BRD Senior” a trecut ieriºi prin Craiova, urmând sã vizitezeîn perioada urmãtoare ºi alte marioraºe. La Craiova, a fost premiatã Elena Cucu, profesoarã, în prezent pensionarã, care profund emoþio-

natã ne-a precizat cã iniþial a cre-zut cã e o glumã fãcutã de cinevala telefon când i-a spus cã este in-vitatã la BRD, iar dupã câteva ape-luri ºi discuþii s-a covins cã nu eglumã, ci chiar va fi beneficiaraunui premiu de fidelitate. „Dorimsã le mulþumim în acest fel clienþi-lor noºtri seniori, sã îi recompen-sãm pentru cã ne-au ales ºi maiales, sã îi asigurãm cã vom facetot posibilul sã le oferim mereuservicii bune”, a spus Radu Nea- goe, director executiv al GrupuluiCraiova al BRD Grouoe SocieteGenerale.

126 de premii la nivel naþional Alina Brãtescu, director Retail

în cadrul BRD Grup Craiova, ne-a precizat cã acest eveniment a fostocazionat de startul unei campaniiadresate unei categorii speciale declienþi, „Seniorii”, care se bucurãde toatã atenþia, alãturi desigur, decelelalte categorii de clienþi. „ªi

„Seniorii” trebuie sã se bucure deconfortul serviciilor bancare, multedintre acestea fãcându-ne tuturor viaþa mai uºoarã. Nu întamplãtor afost aleasã aceastã perioadã pen-tru organizare a evenimentui. Laînceputul acestei luni s-a sãrbãto-rit Ziua Internaþionalã a Persoane-

lor Vârstnice de cãtre Organizaþia Naþiunilor Unite. BRD a conside-rat cã este un bun prilej pentru aoferi gratuitãþi pentru toate opera-þiunile de la ghiºeu, în ziua respec-tivã, adicã, pe 1 octombrie. Toto-datã, am dorit sã marcãm aceastã

perioadã dedicatã „Seniorilor”, carese va derula pânã la finalul luniinoiembrie, prin gratuitãþi la diver-se operaþiuni ºi servicii bancare,cum ar fi deschiderea de cont,emitere de card, gratuitate la re-tragerea numerarului de la ATM,interogarea soldurilor conturilor la

ATM ºi POS-uri, etc. Pensionariicare aleg brd-ul beneficiazã printragere la sorþi de un premiu echi-valentul unei pensii de pânã la 1500de lei. Fiind vorba de 126 de astfelde premii la nivel national” a subli-niat reprezentantul BRD.

Comisarul european pentru politica regionalã Corina Creþu s-a alãturat ieri, reprezentanþilor lanivel înalt din cele 14 þãri (9 sta-te membre ale UE ºi 5 þãri dinafara UE) care participã la ma-croregiunea Dunãrii, pentru aface un bilanþ al progreselor în-registrate ºi pentru a decide cu privire la modul în care sã dez-volte regiunea în viitor. Dezbate-

rea se va concentra asupra tutu-ror aspectelor relevante pentru ocreºtere inteligentã, socialã ºidurabilã în regiunea Dunãrii: for-mare ºi spirit antreprenorial, ino-vare în sectoare cheie, cum ar fi

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunãrii, al IV-lea forum anual

Modalitãþile de stimulareModalitãþile de stimulareModalitãþile de stimulareModalitãþile de stimulareModalitãþile de stimularea inovãrii în regiunea inovãrii în regiunea inovãrii în regiunea inovãrii în regiunea inovãrii în regiune

Strategia Uniunii Europene pen-tru regiunea Dunãrii a fost lansatãîn aprilie 2011. Ea reuneºte nouãþãri din UE (Germania, Austria,Ungaria, Republica Cehã, Slova-cia, Slovenia, Bulgaria, România ºiCroaþia) ºi cinci þãri din afara UE(Serbia, Bosnia ºi Herþegovina,Muntenegru, Ucraina ºi Republi-ca Moldova). Acest al 4-lea fo-rum anual, cel mai important eve-

niment al anului pentru StrategiaUE pentru regiunea Dunãrii(EUSDR), are loc în Ulm ºi estegãzduit în comun de Comisia Eu-ropeanã, de landul Baden-Württemberg ºi de oraºul Ulm.

energia, turismul, mediul ºi se-curitatea ºi provocãrile guverna-nei pe mai multe niveluri. „Mã bucur sã mã aflu astãzi în Ulm pentru cel de al 4-lea forum anual privind Strategia pentru regiuneaDunãrii. La patru ani de la lansa-rea sa, vedem clar cã strategiaaduce rezultate tangibile. Putemfi mândri de ceea ce am con-struit. Cu toate acestea, nu trebu-ie sã ne oprim aici: este necesar sã reînnoim angajamentul politicºi responsabilitatea de a trece dela vorbe la fapte pentru a aborda provocãri comune în materie detransport, energie, securitate ºi, bineînþeles, creºtere economicã ºicreare de locuri de muncã.”, adeclarat comisarul pentru Politi-ca Regionalã, Corina Creþu.

Miniºtrii þãrilor din regiuneaDunãrii responsabili de fondurileUE se vor întâlni cu comisarulCreþu în paralel cu Forumul.Aceºtia vor adopta o declaraþie

comunã în care îºi vor exprimaangajamentul politic de a alinia re-sursele financiare disponibile custrategia, în special fondurile

structurale ºi de investiþii europene, Instrumentul de asistenþã pentru preaderare ºi Instrumen-tul european de vecinãtate.

8/18/2019 CVL press #151030

6/16

8/18/2019 CVL press #151030

7/16

vineri, 30 octombrie 2015 cuvântul libertãþii / 7CulturaCulturaCulturaCulturaCultura

Înfiinþat în urmã cu 50 de ani, prin hotãrârea Prezidiului Acade-miei Române din 29 decembrie1965 ºi datoritã demersurilor ofi-ciale fãcute de C. S. NicolãescuPlopºor, Institutul de CercetãriSocio-Umane reprezintã una din-

tre instituþiile de cercetare de re-nume, care ºi-a câºtigat prestigiulnu numai pe plan local, dar ºi lanivel naþional ºi internaþional.Funcþionând, iniþial, în clãdireaPalatului fostei Bãnci a Comerþului(situatã în strada „A. I. Cuza” nr.7), în timp, instituþia ºi-a schim- bat, atât locaþiile, cât ºi denumirile:Centrul de Istorie, Filologie ºi Et-nografie (1965-1970), Centrul deªtiinþe Sociale (1970-1990), Insti-tutul de Cercetãri Socio-Umane „C.S. Nicolãescu Plopºor” (din 1990 pânã în prezent).

Muzeul de Artã din Craiova agãzduit, ieri, ceremonia festivã pri-lejuitã de aniversarea împlinirii a 50de ani de la înfiinþarea Institutului

de Cercetãri Socio-Umane „Nico-laescu Plopºor”. Manifestarea afost inclusã în cadrul lucrãrilor Conferinþei Internaþionale „Stat ºiSocietate în Europa”, festivitateaflatã la cea de a VIII-a ediþie.

Elogiul înaintaºilorInvitaþii au fost, cum era de aº-

teptat, din mediul universitar, aca-demic ºi cel al administraþiei. La prezidiu s-au aflat Sabina Ispas,academican, Ion Dogaru, membrucorespondent al Academiei Româ-ne, Dan Claudiu Dãniºor, rector alUniversitãþii din Craiova ºi prof.Dumitru Otovescu. Cel care a în-deplinit rolul de organizator a fost

prof.univ.dr. Cezar Avram, direc-tor al Institutului de Cercetãri So-cio-Umane „Nicolaescu Plopºor”din Craiova. Zecile de ani de pro-fesorat ºi cercetare au vorbit de lasine, în persoana acestuia. Calm,

Când cuvintele prind greutatePaginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU

Institutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuInstitutul de Cercetãri Socio-Umane „NicolaescuPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicPlopºor”, semicentenarul unui temerar proiect academicIeri, la Muzeul de Artã din Craiova, s-a

consumat un act de culturã de mare în-cãrcãturã spiritualã. Împlinirea a 50 deani de activitate neîntreruptã a Institu-tului de Cercetãri Socio-Umane „Nico-laescu Plopºor” a fost marcatã printr-oceremonie festivã la care au participatacademicieni, universitari de elitã, cer-cetãtori ºi reprezentanþi ai autoritãþilor

locale ºi judeþene. Amfitrionul manifes-tãrii a fost prof.univ.dr. Cezar Avram, di-rector al I.C.S.U. Craiova, universitar decalibru ce a probat, dacã mai era cazul,rafinamentul omului de carte, pledândpentru actul de culturã ºi manifestînd re-cunoºtinþa pentru toþi cei care au contri-buit la menþinerea ºi dezvoltarea cerce-tãrii socio-umane din Craiova.

detaºat, de la înãlþimea timpul carea lucrat favorabil în destinul sãu,Cezar Avram a punctat cronologiacu urcuºuri ºi coborîºuri, a ceeace este, acum, singurul Institutacademic din Craiova. Drumul nua fost deloc uºor. Din contrã. Pro-

bleme au apãrut, ca peste tot dealtfel, tot dintr-o insuficientã finan-þare a activitãþii de cercetare.„Avem o recunoºtinþã pentru toþicei care i-au format, alãturi de noi, pe tinerii cercetãtori, doctori as-tãzi ºi coordonatori de doctorat;cum au fost Vladimir Osiac,Gheorghe Dãniºor, dar ºi alþii foarteapropiaþi: Cornel Lungu, Ion Pã-troiu, Dumitru Otovescu ºi, alþi oa-meni de vazã care au ocupat pefotolii de conducere. L-aº remar-ca pe profesorul doctor docentTitus Georgescu. Dupã cum ve-deþi, soþia domniei sale este pre-zentã, fãcând eforturi sã vinã de laRâmnicu-Vâlcea”, a evidenþiat prof. univ. dr. Cezar Avram, di-

rector al ICSU Craiova.Au fost ºi vremuri mai tulburi

Vorbind în numele componen-tei juridice a Academiei Române,care, la fondare, reprezenta 32 %

din structura instituþiei, Ion Doga-ru a arãtat cã, de-a lungul existen-þei Academiei Române, doar 166din 900 de membrii titulari au avutstudii juridice sau ºi juridice, „iar acum aceastã componentã este de0,001011% ºi existã un singur membru al Academiei care este ju-rist”. „Îngãduiþi-mi sã vã vorbescºi în calitate de decan de vârstã alcelor prezenþi. Daþi-mi voie sã pre-zint elogiul meu pentru entitatea

care astãzi aniverseazã astãzi 50 deani de existenþã, sã transmit elo-giul meu fondatorului, omului dealeasã culturã, de ºtiinþã, istoric,arheolog, geograf, scriitor Nicola-escu Plopºor. A plecat dintre noi,

dar sã ºtiþi cã el fiinþeazã, dovadacã, în vremuri destul de grele, ºisub aspect financiar ºi, nu numai,institutul a continuat sã funcþione-ze”, a precizat Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Ro-mâne. Acesta a destãinut greutãþi-

le prin care a trecut în anii 2000ICSU Craiova, când febra retro-cedãrilor imobiliare nu ocolise nicisediul acestei instituþii. „Vã rog sã-mi permiteþi sã afirm azi cã, printr-o relaþie deosebitã, prieteneascã,colegialã am reuºit sã determin oentitate ministerialã sã-ºi retragãacþiunea în justiþie ºi astfel sediul arãmas în proprietatea AcademieiRomâne”, a dezvãluit Ion Dogaru.

Între nevoia de spirit academicºi ultraspecializarea europeanã

Poate cã, cel care a atins punc-tul nevralgic al domeniul academic,aºa cum se prezintã în zilele ac-

tuale, a fost rectorul Universitãþiidin Craiova. Acesta a fãcut cunos-cutã linia de gândire a vest-euro- penilor în raport cu actul de cer-cetare ºtiinþificã. Dacã pentru oc-cidentali, orice program de finan-þare trebuie transpus imediat însectorul productiv, cu un accent puternic pe latura tehnicã a pregã-tirii universitare, segmentul uma-nist este prea puþin înþeles ºi, prinurmare, slab finanþat. De formaþie juridicã, prof. univ. dr. Dan Clau-diu Dãniºor, a avut intuiþia de asurprinde orizontul actual ºi de perspectivã sub cupola cãruia cer-cetarea academicã trebuie sã secantoneze. Lumea actualã, o lumea capitalului, în care producþia ºidesfacerea sunt prioritare pentru a

crea plusvaloare, investeºte foartemult în cercetarea tehnicã ºi multmai puþin în cea umanistã, deºi,una fãrã alta, ne duc cãtre un des-tin cu multe capcane. „Vreau pen-tru început sã vã felicit pentru ac-

tivitatea pe care aþi desfãºurat-o pânã acum ºi vã doresc împlinireatuturor planurilor pe care Institu-tul ºi le doreºte pentru viitor. Cer-cetarea socio-umanã a trecut înultima vreme printr-o perioadãaparte. Pe partea de învãþãmânt,ºtiinþele sociale ºi umaniste au fostdin ce în ce mai cãutate dupã 1989.Cercetarea a fost oarecum neglija-

tã pentru cã, în domeniul nostruau încercat mulþi sã aplice stan-dardele din ºtiinþele exacte ºi ingi-nereºti. Cu patru ani în urmã, laun proiect european, un coleg de-al dumneavoastrã, istoric, de la

Paris, nu înþelegea cum, ComisiaEuropeanã ne cere sã explicãm înce mod aplicãm cunoºtinþele pecare le dobândim din programelede cercetare. Din aceastã cauzã,cercetarea socio-umanã a fost vã-duvitã de fonduri, iar dumneavoas-trã aþi desfãºurat o activitate nutocmai în condiþii proprice materi-ale ºi eu cred cã toatã lumea dinaceastã salã trebuie sã vã mulþu-meascã pentru ce aþi fãcut: cerce-tare fundamentalã excepþionalã”, a precizat prof. univ. dr. Dan Clau-diu Dãniºor, rectorul Universitãþiidin Craiova.

Consiliul Judeþean Dolj,partener fidel al actului de culturã

Cristinel Iovan, vicepreºedinte-le Consiliului Judeþean Dolj a par-ticipat, la manifestare prilej cu carea afirmat: „Sunt onorat sã repre-zint Consiliul Judeþean Dolj la acesteveniment jubiliar ºi mã bucurã

faptul cã putem, ca unul dintre partenerii Institutului de CercetãriSocio-Umane «C. S. Nicolãescu-Plopºor», sã vã fim gazde. Întremediul academic ºi administraþialocalã s-a conturat o bunã colabo-rare ºi este foarte important cãexistã aceste conexiuni, cã o partedintre absolvenþii facultãþilor dinCraiova ocupã poziþii însemnate încorpul administrativ.

Doresc sã trec în revistã doar câteva dintre lucrurile notabile cares-au materializat în ultimii ani înzona noastrã, în sfera culturii. Pa-latul care gãzduieºte aceastã ma-nifestare, sediu al Muzeului de Artã,a fost consolidat ºi restaurat de

cãtre Consiliul Judeþean. Secþia deIstorie-Arheologie a Muzeului Ol-teniei - o altã instituþie fundamen-talã a regiunii noastre - a fost rea- bilitatã ºi redatã circuitului culturalcu ajutorul fondurilor obþinute deCJ Dolj. Nu în ultimul rând, acti-vitatea Bibliotecii Judeþene «Ale-xandru ºi Aristia Aman» este spri- jinitã tot de cãtre administraþia dol- jeanã. Rãmânem, aºadar, susþinã-tori deschiºi ai domeniului cultu-ral, care va avea mereu ConsiliulJudeþean drept partener de încre-dere. Vã mulþumim pentru invita-þia pe care ne-aþi adresat-o ºi carene onoreazã, de a vã fi alãturi laceas aniversar, ºi vã asigur de în-tregul nostru sprijin ºi în continua-

re, în activitatea importantã pe careo desfãºuraþi”.Ceremonia a continuat la Biblio-

teca Judeþeanã „Alexandru ºi Aris-tia Aman”cu lansãri de carte. „Re- pere istorice ºi culturale: aspiraþii,certitudini ºi perspective”, avându-i ca autori pe Mihaela Bãrbieru,Ileana Cioarec, editura Sitech, Cra-iova, 2014, 440 p.; „Bisericã ºi so-cietate: paradigme, interpretãri, im- plicaþii”, coordonatori: Mihaela Bãr- bieru, Roxana Radu, Lucian Dindi-ricã; Târgoviºte, Editura Cetatea deScaun, 2015. Au mai fost lansaterevistele: „Anuarul Institutului deCercetãri Socio-Umane CS Nicola-escu Plopºor, nr. XVI/2015, Bucu-reºti, Editura Academiei Române;

„Arhivele Olteniei”, Serie Nouã, nr.29/2015, Bucureºti, Editura Acade-miei Române ºi „Journal of Huma-nities, Culture and Social Sciences”,vol. 1, no.1/2015, Târgoviºte, Edi-tura Cetatea de Scaun.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

8/18/2019 CVL press #151030

8/16

vineri, 30 octombrie 2015culturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþieculturã / educaþie8 / cuvântul libertãþiiPaginã realizatã de MAGDA BRATU

„Expo Halloween” „Expo Halloween” „Expo Halloween” „Expo Halloween” „Expo Halloween” , în holul, în holul, în holul, în holul, în holulUniversitãþiiUniversitãþiiUniversitãþiiUniversitãþiiUniversitãþiiÎn holul Universitãþii din

Craiova se deschide astãzi,ora 18.00, o expoziþiededicatã sãrbãtorii internaþio-nale de Halloween. Ajuns lacea de-a III-a ediþie, „Expo Halloween” este un eveni-ment organizat de studenþii ºicadrele didactice de laFacultatea de Horticulturã,secþiile Peisagisticã ºiHorticulturã, în colaborarecu Asociaþia Hortus Craiova1962, Departamentul deRelaþii Internaþionale al

Universitãþii din Craiova,Asociaþia „Craiova CapitalãEuropeanã a Culturii 2021”ºi Liceul de Arte „MarinSorescu”. Potrivit organiza-torilor, „expoziþia estedeschisã tuturor celor caredoresc sã admire ºi sã achiziþioneze decoraþiuni specifice acesteisãrbãtori (dovleci sculptaþi, lilieci, fantome, monºtri), dar ºi decoraþiunispecifice toamnei (aranjamente florale), toate create de talentaþiistudenþi ai secþiei de Peisagisticã”. Vizitatorii vor avea parte ºi de oscenografie specialã, din care nu vor lipsi personaje macabre (zombi,vampiri ºi monºtri), muzicã, maºini de fum ºi decoruri speciale.

„Zilele spirituale ale oraºului„Zilele spirituale ale oraºului„Zilele spirituale ale oraºului„Zilele spirituale ale oraºului„Zilele spirituale ale oraºuluiCraiova”Craiova”Craiova”Craiova”Craiova”

ArhiepiscopiaCraiovei ºiMitropolia Oltenieiorganizeazã, în perioada 26octombrie – 5noiembrie, „Zilele spirituale aleoraºului Craio-va”. Programulinclude o serie deevenimenteliturgice, conferinþe ºi simpozioane, de folos duhovnicesc pentrucredincioºii din Cetatea Bãniei. Astãzi, la Centrul de restaurare, conser-vare patrimoniu ºi vizualizare are loc conferinþa cu tema „Biserica în spaþiul sud-est european în contextul provocãrilor geo-politice ºi sociale actuale”. Amintita instituþie va gãzdui, în perioada 3-5 noiembrie, Conferinþa internaþionalã „Paradigma creºtinã a unei Europeunite. Educaþia religioasã – valori, exigenþe, finalitãþi”. Ultimuleveniment este programat în ziua de 5 noiembrie: festivitatea deîncheiere a proiectului naþional „Alege ºcoala”, pentru zona Sud-VestOltenia. „Zilele spirituale ale oraºului Craiova” sunt organizate încolaborare cu Biblioteca Judeþeanã „Alexandru ºi Aristia Aman”,Facultatea de Teologie din Craiova, Asociaþia „Craiova Capitalã Cultu-ralã Europeanã 2021”, Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teologul”ºi Asociaþia Studenþilor Creºtin Ortodocºi Români, filiala Craiova.

Începe Festivalul de T Începe Festivalul de T Începe Festivalul de T Începe Festivalul de T Începe Festivalul de Teatrueatrueatrueatrueatru„Mereu tânãr”„Mereu tânãr”„Mereu tânãr”„Mereu tânãr”„Mereu tânãr”

BibliotecaJudeþeanã„Alexandru ºiAristia Aman”organizeazã,

astãzi ºimâine, cea de-a III-a ediþie aFestivalului de Teatru „Mereutânãr” , la care participã trupede amatori din Brãila, Piatra Neamþ, Bucureºti ºi Craiova. Toatespectacolele vor avea loc în sala de festivitãþi a Colegiului Naþional „ElenaCuza”, iar intrarea publicului este liberã. Deschiderea festivalului are locastãzi, ora 15.00, ºi este urmatã de reprezentaþia „Pastila albastrãbuclucaºã” a Cercului Dramatic „Barbu Delavrancea” din Bucureºti. Totastãzi, între orele 17.30 ºi 18.30, trupa de teatru „Arlechin” din Piatra Neamþ prezintã spectacolul „Ultimul dans al libelulei”. Festivalul vacontinua mâine, 31 octombrie, cu „Expresul de ora 25” (orele 10.00-11.15), cu actorii trupei „Ambiþioºii” din Brãila, ºi „Siciliana” (orele11.45-13.00), cu trupa „Cutezãtorii” din Craiova.

Lucrarea celebrului compozitor american Philip Glass, scrisã pe unlibret al lui Christopher Hampton, bazat pe romanul lui Franz Kafka,a avut premiera mondialã în toam-na anului trecut ºi îl are în rolul principal pe Johnny Herford ( Jo- sef K.). Opera a fost comandatãºi coprodusã de Music TheatreWales, Royal Opera London,Theater Magdeburg ºi ScottishOpera, drepturile de prezentareaparþinând companiei DunvagenMusic Publishers, New York.

Americanul Philip Glass esteadesea considerat cel mai influentcompozitor al sfârºitului de secolXX. În plus, unul prolific: a scrislucrãri pentru grupul muzical pe

Aflatã în plinã desfãºurare, cea de-a XIV-a ediþie a Festivalului

Internaþional „Elena Teodorini” va aduce mâine, 31 octombrie, ora19.00, pe scena Operei Române Craiova, o premierã naþionalã: „TheTrial” ( „Procesul” ), de Philip Glass. Opera îmbinã frânturi din lumealui Kafka cu muzica modernã a secolului al XX-lea ºi a fost creatãspecial pentru aniversarea a 25 de ani de existenþã a Companiei Mu-sic Theater Wales.

care l-a fondat, Philip Glass En-semble (în cadrul cãruia interpre-teazã la clape), precum ºi operemuzicale, opere de teatru ºi zece -simfonii, unsprezece concerte, lu-crãri solo, muzicã de camerã, in-clusiv cvartet de coarde ºi sonateinstrumentale, ºi coloane sonore.

Trei dintre coloanele sale so-nore au fost nominalizate pen-tru Premiul Oscar. A câºtigatdouã premii Globul de Aur, pen-tru coloana sonorã a filmelor „Kundun” (1998) ºi „The Tru-man Show” (1999), ºi un premiuBAFTA pentru coloana sonorãdin „The Hours” (2002). Prin-tre colaborãrile lui Philip Glassse numãrã nume mari de teatru

ºi film incluzând Martin Scorse-se, Errol Morris, Robert Wilson,JoAnne Akalait is, GodfreyReggio, Paul Schrader, Christop-her Hampton, Bernard Rose ºimulþi alþii.

În urmã cu peste 100 de ani, în 1881, se înfiinþauna dintre cele mai prestigioase ºcoli atât din Craio-va, cât ºi din þarã, Colegiul Naþional „Fraþii Buzeºti”.Un model de excelenþã, performanþã ºi disciplinã, anulacesta colegiul craiovean îºi serbeazã cea de-a 134-a

aniversare, iar unuldintre cele mai impor-

tante evenimente este„Balul Bobocilor –

„Balul Bobocilor – Investim în viitor” ,la Colegiul Naþional „Fraþii Buzeºti”

Biblioteca Francezã „Omnia”gãzduieºte, în zilele de 29 ºi 30 oc-tombrie, Concursul Judeþean delecturã-traducere-dramatizare-de-sen „Fete de la lecture” / „La fes-ta della lettura” . Parteneri în de-rularea acestui proiect trilingv (fran-cezã, italianã, spaniolã) sunt Uni-versitatea din Craiova, Inspectora-tul ªcolar Judeþean Dolj, AsociaþiaRomânã a Profesorilor de France-zã, „Omnia”, Liceul „Traian Vuia”,Liceul Teologic Adventist ºi ªcoalaGimnazialã „Mihai Viteazu”.

Promoveazã limba italianã, lasecþiunile lecturã ºi traduceri, elevide la Liceul Teologic Adventist dinCraiova, coordonaþi de prof. Car-

men Fãgeþeanu. Valoroºi poeþi ita-lieni sunt puºi în luminã de eleviiGoge Emanuel – clasa a XII-a („Mi piace quando taci…” de Pablo Neruda), Panea Gabriel („La piog- gia nel pineto” de Gabrielle D’An-nunzio), Neghinã Adriana – clasa a

Investim în viitor”.Organizat în colaborare cu Asociaþia „Craiova Ca-

pitalã Europeanã a Culturii 2021” ºi Royal Models Agen-cy, Balul Bobocilor are loc astãzi, începând cu ora 18.00,la Casa de Culturã a Studenþilor din Craiova, ºi se des-fãºoarã dupã un scenariu desprins din secolul al XIX-lea, un secol al culorii, eleganþei ºi bunului gust.

„De la covorul roºu la cabine foto pentru parti-cipanþi, la Wall of Fame, totul se contureazã într-

un festin de frumuseþe ºirafinament. Un show de ex-cepþie care va îngloba, pelângã un concurs inedit deMiss ºi Mister, o reprezen-taþie a magicianului MAIK, par tic ipant la Români i auTalent, toate acestea culmi-nând cu un show unic CO-RINA, ce promite sã ofere publicului un spectacol in-cendiar”, precizeazã organi-zatorii.

„La festa della lettura” promoveazã valorile

literare italieneXI-a („Agonia” de

Cesare Pavese), Dul-gheru Bianca („Hotanta fede in te” deEugenio Montale), Vîl-celeanu Valentin – cla-sa a X-a („Parla un’ altra lingua il mioamore” de Filippo Sal-vatore), ChisalomGeorge („Ama lavita” de Madre Tere-sa di Calcutta), Codi-þoiu Alice („Il giorno piu bello” de Madre Teresa di Cal-cutta), Marica Sara Irene („Vor-rei” de Francesco Guccini), TomaAna Maria – clasa a VIII-a („Rega-la cio che non hai…” de Alessan-dro Manzoni), Monea Laurenþiu, Bãi-leºteanu Wiliam (traducere) – clasa

a XII-a. Fondul muzical va fi asigu-rat de elevii Dunãreanu Andrei, Co-diþoiu Oana ºi Codiþoiu Adrian.

Nivelul ºtiinþific este susþinut de prof. univ. dr. Elena Pîrvu – pro-decan al Facultãþii de Litere a Uni-versitãþii din Craiova ºi preºedinte

executiv al Societãþii Culturale Ro-mâno-Italiene „Dante Alighieri”,Comitet Local al Societãþii „DanteAlighieri” din Roma, ºi prof. MarinBudicã, traducãtorul romanelor „Misterele junglei negre” ºi „Piraþiidin Malaesia” („Aius”, 2013), care

fac parte din comisia de propunerede subiecte ºi evaluare. Proiectuleste coordonat de prof. Dana Mili-taru, de la Liceul „Traian Vuia”, ºi prof. Adriana Sãlceanu, inspector limbi romanice în cadrul Inspecto-ratului ºcolar Judeþean Dolj.

Premierã naþionalã cuPremierã naþionalã cuPremierã naþionalã cuPremierã naþionalã cuPremierã naþionalã cu „Procesul” „Procesul” „Procesul” „Procesul” „Procesul” lui Philip Glass, la Craiovalui Philip Glass, la Craiovalui Philip Glass, la Craiovalui Philip Glass, la Craiovalui Philip Glass, la Craiova









8/18/2019 CVL press #151030

9/16

ªTIRI

ªTIRI

cuvântul libertãþii / 9externeexterneexterneexterneexternevineri, 30 octombrie 2015

COMENTCOMENTCOMENTCOMENTCOMENTARIUARIUARIUARIUARIU

Sarkozy la Moscova: stângaSarkozy la Moscova: stângaSarkozy la Moscova: stângaSarkozy la Moscova: stângaSarkozy la Moscova: stânga

denunþã „diplomaþia paralelã”denunþã „diplomaþia paralelã”denunþã „diplomaþia paralelã”denunþã „diplomaþia paralelã”denunþã „diplomaþia paralelã”Interesantã, de-a dreptul vizita liderului republi-

canilor francezi, ex-preºedintele Nicolas Sarkozy,un pro-american convins, la Moscova. În faþa vii-torilor tineri diplomaþi ai Rusiei, reuniþi ieri în amfi-teatrul universitãþii moscovite MGIMO, NicolasSarkozy s-a dovedit o voce distonantã, faþã deaceea a diplomaþiei franceze, deºi de la palatul Ely-see s-a spus cã nu are nici un mandat sã vorbeas-cã în numele Franþei, Francois Hollande subliniidchiar cã “Rusia nu este aliatul Franþei în Siria”.Suspectat de actuala putere de la Paris, de promo-vare unei diplomaþii paralele, încã îna intea sosiriila Moscova, unde l-a întâlnit pe Vladimir Putin, li-derul republicanilor francezi a cerut Rusiei “respec-tarea dreptului ºi cooperãri ºi nu privilegierea forþeiºi confruntãrilor în relaþiile internaþionale”. “Desti-

nul Rusiei este acela de mare putere mondialã ºi nuregionalã. Dar acest statut implicã responsabilitãþi”,a declarat ºeful opoziþiei franceze. Flatând umoarea patrioticã a auditoriului sãu -studenþi care se pre-gãtesc pentru meseria de diplomaþi- , Nicolas Sar-kozy a avertizat asupra tentaþiei de cedare la exce-sul de încredere în sine. Aluzie evidentã la Ucraina,unde Rusia este acuzatã de susþinerea unei insu-recþii armate în Donbas, ºi la Siria, unde Moscovase vede suspectatã de susþinerea fãþiºã, altminterideclaratã, a lui Bashar al-Assad, în lupta contraDaech. Nicolas Sarkozy a cerut Moscovei ºi Wa-shingtonului unirea forþelor în cadrul Coaliþiei in-ternaþionale, spre a lovi Statul Islamic cu prioritateºi a menaja opoziþia sirianã naþionalistã. “Nici o re-conciliere naþionalã nu se va putea face în jurul luiBashar al-Assad”, a invocat liderul republicanilor,fiindcã preºedintele sirian poartã responsabilitateamorþii a peste 250.000 de compatrioþi. Un acord de-finitiv privind viitorul Siriei, exclude menþinerea la

putere a liderului de la Damasc ºi despãrþirea deacesta nu constituie o condiþie în deschiderea ne-gocierilor. Turcia, un opozant al lui Bashar al-As-sad, cu Arabia Sauditã, s-au declarat deja pregãti-te de menþinerea provizorie la putere a liderului dela Damasc. Discuþiile dintre Washington, Ryiad,Ankara ºi Moscova de la Viena, de astãz i, cu Ira-nul, Egiptul, Germania, UE ºi Franþa, într-o altãrundã, pe chestiunea sirianã, atrag atenþia. Pe do-sarul ucrainian, Nicolas Sarkozy a pãstrat linia di- plomaþiei franceze: respectarea integralã a acor-durilor de la Minsk, care în litera lor prevãd o reve-nire a suveranitãþii Kievului asupra frontierei ori-entale cu Rusia. Pledând în favoarea ridicãrii pro-gresive a sancþiunilor economice, într-o perspec-tivã apropiatã, Nicolas Sarkozy s-a arãtat mai pu-þin prudent decât Berlinul ºi Parisul, el afirmând

cu glas tare, ceea ce se murmurã la Paris. Dealtfel, Nicolas Sarkozy a dejunat cu repre-zentanþii antreprizelor franceze în Rusia, careau cerut ridicarea sancþiunilor fãrã condiþii.O afirmaþie reiteratã a lui Nicolas Sarkozy avizat Schengenul, care în opinia sa este...terminat. Vizita la care ne referim survine într-un moment în care Moscova nu prea discu-tã cu Parisul, în urma “contenciosului” le-gat de livrarea navelor Mistral, dar ºi dinalte motive. La reuniunea de la Viena, cu participarea ºefilor diplomaþiilor din SUA,Rusia, Arabia Sauditã ºi Turcia, reprezen-tantul Franþei lipseºte. Vexant. Poziþia fran-

cezã este diametral opusã celei ruse: des- pãrþirea de Bashar al-Assad este condiþiasine qua non a rezolvãrii crizei siriene. Dar

Nicolas Sarkozy a denunþat poziþia intransigentãa lui Francois Hollande, opinând cã “este o gra-vã eroare în a crea condiþii propice unui nou rãz- boi rece cu Rusia”. Substratul tactic al acesteivizite, dincolo de mediazizarea ei, în perspectivaobsedantelor alegeri prezidenþiale din 2017, deºirãmâne de vãzut dacã Nicolas Sarkozy va câºti-ga “primarele”, nu poate fi legat decât de interese-le economice ale Parisului. ªi Nicolas Sarkozy ºtie bine cã pierderea pieþei ruseºti pentru industriaagro-alimentarã francezã, de pildã, are costuri mari.Cunoscându-se bine cu Vladimir Putin, din 2008,când s-a erijat într-un mediator între Tbilisi ºiMoscova, Nicolas Sarkozy va încerca sã-l con-vingã pe liderul de la Kremlin, în abandonarea luiBashar al-Assad, în schimbul altor avantaje. Caresunt acelea, nu se spune, dar se bãnuieºte.

MIRCEA CANÞÃR

Marea Britanie se confruntã cu oameninþare fãrã precedent din par-tea jihadiºtilor grupãrilor teroristeStat Islamic ºi Al-Qaida, care plãnu-iesc pe internet “atacuri în masã”, aavertizat ºeful MI5, Andrew Parker.Acesta a declarat cã, în ultimul an,serviciul secret pe care îl conduce a

Guvernul din RepublicaMoldova a fost demis

printr-o moþiune de cenzurãGuvernul proeuropean din Republi-

ca Moldova, condus de premierul Va-

leriu Streleþ, a fost demis ieri printr-omoþiune de cenzurã, care a fost votatãde 65 de parlamentari. Moþiunea decenzurã la adresa Guvernului ValeriuStreleþ, care era susþinut în Parlamentde Alianþa pentru Integrare Europea-nã - formatã din Partidul Liberal-De-mocrat (PLDM), Partidul Democrat(PD) ºi Partidul Liberal (PL) -, a fostdepusã de Partidul Socialiºtilor (PSRM) ºi de Partidul Comuniºtilor (PCRM). Moþiunea de cenzurã a fostvotatã de 65 de deputaþi de la PCRM,PSRM ºi PD, în timp ce 18 parlamentariau votat împotrivã. Liderul PD, MarianLupu, a declarat la încheierea dezbate-rilor din Parlament cã Partidul Demo-crat nu renunþã la strategia proeuro- peanã ºi cere formarea, în cel mult osãptãmânã, a unei noi alianþe, majori-tãþi parlamentare ºi a unui nou Guvern.

Lupu a precizat cã PD nu va face alian-þe de stânga. Moþiunea de cenzurã afost depusã în contextul miºcãrilor decontestare a Guvernului proeuropeancondus de Valeriu Streleþ ºi al arestãriifostului premier Vlad Filat, acuzat defraude bancare ºi luare de mitã. Plat-forma Demnitate ºi Adevãr ºi forþele politice ale opoziþiei de stânga ºi extre-mã-stânga organizeazã de câteva sãp-tãmâni proteste antiguvernamentale laChiºinãu. Guvernul susþinut de coali-þia proeuropeanã a respins apelurile de pânã acum privind demisia. Potrivit le-gislaþiei, în cel mult trei zile, Cabinetulde miniºtri va trebui sã-ºi dea demisia,iar ºeful statului va desemna un nou prim-ministru. Ulterior, într-un intervalde 15 zile, premierul desemnat va pre-zenta Parlamentului propunerile pen-tru noul Cabinet. Dacã acesta va fi ac-

ceptat de deputaþi, noii miniºtri vor putea depune jurãmântul. În situaþiaîn care deputaþii vor respinge noulCabinet ºi programul de guvernare,ºeful statului poate dizolva Parlamen-tul ºi convoca alegeri parlamentare an-ticipate. Guvernul condus de ValeriuStreleþ a fost votat de Parlament la 30iulie 2015, cu voturile a 52 de deputaþiPLDM, PD ºi PL.

Ungaria reafirmã cã ar puteacontesta la CEJ coteleobligatorii de refugiaþi

Ungaria va contesta la Curtea Eu-ropeanã de Justiþie (CEJ) planul Uni-unii Europene de instituire a unor coteobligatorii de redistribuire de refugiaþidacã parlamentul va valida aceastã

propunere în luna decembrie, a indi-cat ieri ºeful de cabinet al premieruluiViktor Orban. “Ungaria nu vrea sãaccepte niciun migrant care a fost ex- pulzat. Poziþia noastrã este cã ei ar trebui expulzaþi în Grecia, þara prin careau intrat în Uniunea Europeanã”, adeclarat Janos Lazar într-o conferinþãde presã. Potrivit acestuia, mai multestate occidentale au notificat Unga-ria despre intenþia lor de a returna cã-tre aceastã þarã 40.000 de migranþi. Lasfârºitul lunii septembrie, Janos La-zar a anunþat cã executivul de la Bu-dapesta propune desfãºurarea uneidezbateri parlamentare pentru a afla poziþia partidelor în ce priveºte siste-mul de cote de refugiaþi, înainte de adecide dacã se va adresa Curþii Euro- pene de Justiþie. Guvernul slovac asemnalat deja, la finele lunii trecute,

cã va sesiza CEJ în legãturã cu deciziaUniunii Europene de a obliga statelemembre sã preia, prin cote de redistribuire, 120.000 de refugiaþi.

Marea Britanie va avea aproape 75 de milioa-ne de locuitori în 2039, conform estimãrilor publi-cate joi de Biroul Naþional de Statisticã, RegatulUnit urmând a depãºi astfel Germania ca cea mai populatã þarã din Europa. Biroul de Statis ticã se

aºteaptã la o creºtere a populaþiei cu 9,7 milioanede locuitori în urmãtorii 25 de ani, ajungând de la64,6 milioane la mijlocul lui 2014 la 74,3 milioanela mijlocul lui 2039. Limita de 70 de milioane ar urma sã fie depãºitã în 2027. Imigraþia este res- ponsabilã de 51% din aceastã creºtere, restul de49% datorându-se unei rate a natalitãþii mai mare

Marea Britanie ar urma sã devinã în 25 de ani cea mai populatã þarã din Europadecât rata deceselor. Marea Britanie ar urma ast-fel sã depãºeascã lejer Franþa în urmãtoarele de-cenii, în pofida unui teritoriu de douã ori ºi jumã-tate mai mic (246.690 km2 comparativ cu 640.679km2). Acest lucru explicã parþial de ce imigraþia ºi

creºterea demograficã sunt un subiect extrem desensibil pentru britanici, unii dintre ei spunândcã insula este “prea micã” pentru a gãzdui întrea-ga lume. Aproape la fel în prezent cu cea a MariiBritanii (64,3 milioane de locuitori), populaþiaFranþei nu va ajunge la 72 de milioane de persoa-ne decât în 2050, a indicat în septembrie Institu-

tul Naþional de Studii Demografice (INED). Unraport al Comisiei Europene anunþa în luna mai cãMarea Britanie va ajunge cea mai populatã þarãdin Europa în 2060, depãºind Germania, aflatã în prezent pe primul loc, cu 81,3 milioane de locui-

tori, dar afectatã de rata scãzutã a natalitãþii. Con-form acestui raport privind îmbãtrânirea popula-þiei în Europa, publicat o datã la trei ani, popula-þia Marii Britanii va ajunge la 80,1 milioane delocuitori în 2060, în timp ce Germania va aveaatunci o populaþie cu 10 milioane de persoanemai puþin decât în prezent.

ªefului MI5: „Jihadiºtii plãnuiesc atentate în masã”dejucat ºase atacuri teroriste în Ma-rea Britanie ºi mai multe în strãinãta-te. “Nu putem sã fim siguri cã amoprit totul”, a avertizat el în cadrulunui discurs. De altfel, el a subliniatcã ameninþarea jihadiºtilor este la unnivel foarte ridicat, una fãrã prece-dent în cariera sa de 32 de ani. Potri-

vit Daily Mail, ºeful MI5 susþine cãexistã acum o “ambiþie mai mare” înrândul jihadiºtilor de a efectua ata-curi teroriste care sã provoace uci-dere în masã ºi nu existã “nici unsemn de atenuare” a acestui val.“Este posibil sã nu fi ajuns încã lanivelul maxim”, a adãugat AndrewParker, explicând cã jihadiºtii folosesco gamã “nãucitoare de dispozitive ºi platforme digitale pentru a pune la punct atacurile teroriste” ºi cã MI5 atrebuit sã recurgã la piraterie infor-maticã pentru a putea accesa reþele-le de comunicare folosite de grupãri-le extremiste. Operatorii de internetau o “responsabilitate eticã” pentru

a ne ajuta în combaterea terorismu-lui, a subliniat directorul serviciuluide spionaj britanic. Acesta a reliefatfaptul cã Marea Britanie se confrun-ta cu o ameninþare pe trei niveluri:fanaticii din þarã, teroriºtii care vindin afara graniþelor ºi ameninþareaon-line. Parker a arãtat cã “exploata-rea sofisticatã” a tehnologiei moder-ne de cãtre ISIS a radicalizat adoles-cenþi britanici ºi reprezintã o amenin-þare majorã. În acelaºi timp, el a aver-

tizat cã pericolul reprezentat de mili-tanþii Al-Qaida “nu a dispãrut”. Acteîngrozitoare au fost “comise de per-soane care s-au nãscut ºi au crescutaici, în Marea Britanie, dar din moti-ve neînþelese au decis sã facã din propria þarã un inamic”, a mai spusAndrew Parker, atrãgând atenþia cã3.000 de jihadiºti suspectaþi au reprezentat un “pericol substanþial”.“Peste 750 de cetãþeni britanici au plecat în Siria ca sã se alãture orga-nizaþiilor extremiste. Creºterea ame-ninþãrii nu prezintã nici un semn deatenuare”, a declarat el. De aseme-nea, Andrew Parker a subliniat fap-tul cã evoluþia tehnologicã a repre-

zentat “provocare enormã” pentruserviciul pe care îl conduce deoare-ce a a permis teroriºtilor sã poatãcomunica pe internet fãrã a fi “vã-zuþi”, iar dezvãluirile lui EdwardSnowden despre colectarea de infor-maþii le-a dat “inamicilor noºtri unavantaj”. Andrew Parker este o apa-riþie rarã pe scena publicã, acesta fi-ind al treilea discurs pe care l-a sus-þinut de la numirea sa în fruntea MI5,în 2013.

8/18/2019 CVL press #151030

10/16

10 / cuvântul libertãþii vineri, 30 octombrie 2015publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

S.C. EXPERT PREV S.R.L.

EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ

Cele mai înalte standarde de

profesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în

Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-

rea ºi Stingerea Incendi ilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi

îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului

Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.

PRESTÃRI SERVICIIFilmãri foto video de ca-litate superioarã la pre-þuri avantajoase. Tele-fon: 0766/359.513.

Tapiþer la domiciliu. Te-lefon: 0768/623.964;0351/416.198.Pregãtesc studenþi -elevi la contabilitate.Telefon: 0722/943.220.Þin evidenþã contabilã.Telefon: 0722/943.220;0771/215.774.

VÂNZÃRIGARSONIERE

Vând garsonierã cu îm-bunãtãþiri Valea Roºie(Piaþã) Telefon: 0741/116.815.CAMERE CÃMIN

Vând camerã cãminstr. Putnei. Telefon:0768/437.838; 0763/506.962.

APARTAMENTE2 CAMERE

Amaradiei 2 came-

re decomandateetaj 1. Telefon:0763/857.756.Vând apartament 2 ca-mere decomandate,microcentralã, coloanãapã separat, etaj 4/10- Ciupercã. Telefon:0746/660.001.Vând 2 camere, ultra-central, ultralux, A.C.,internet, renovat com-

plet. Telefon: 0762/109.595.3 - 4 CAMERE

Vând apartament cutrei camere, decoman-dat, zona Ramada.Preþ 70.000 de euronegociabil. Telefon:0769/477.662.Vând apartament 4 ca-mere, bilateral, ultra-central. Telefon: 0721/290.286.Vând apartament 3 ca-mere decomandateBrazdã parter. Telefon:0762/280.739.

CASEVând sau schimb cu ocamerã cãmin Craio-va, casã locuibilã co-muna Periºor + depen-dinþe, apã curentã, ca-nalizare la poartã, te-ren 5500 mp, livadã cupruni, vie. Telefon:0765/291.623.Vând casã la gri, zonaTrenul Pierdut. Tele-fon: 0727/ 316.893Vând casã ultracen-tral. Telefon: 0745/156.482.VÂND urgent casã Ca-targiu, 45.000 Euro. Te-lefom: 0722/297.009.Vând urgent, conve-nabil casã 6 camere

cu 4000 mp curte, grã-dinã în Livezi-Podari,ªoseaua Naþionalã, 8km de Craiova. Stoicu-lescu HORATION, Cra-iova, str. Recunoºtin-þei, nr. 45.Vând Han - 5 camere,magazin, mobilate,Beci tip Cramã. Profitsubstanþial. Telefon:0786/193.499.Vând casã comunaRoºiile, sat Româneºti,

judeþul Vâlcea. Tele-fon: 0747/453.261;0743/102.602.

Vând casã zona Ho-ria. Telefon: 0766/617.885.Casã mare boiereas-cã cu toate utilitãþilesuperîmbunãtãþitã încomuna Lipovu cu te-ren 7000 mp. Telefon:0764/492.029.Vând casã boiereascãmare - central, preta-bilã clinicã, pensiune,firmã. Telefon: 0741/219.483.Vând casã Mogoºeºti- Goieºti. Telefon:0760/024.474; 0351/460.839.Urgent! Ocazie. Vândcasã P+M 130 m.p. +teren 270 m.p. + casãcentralã pe lemne +

magazie diverse, zonaCatargiu Nou. Telefon:0773/769.467.Dioºti, casã superbã -3 camere ºi dependin-þe, teren 3500 mp. Te-lefon: 0722/336.634.Vând casã 350 mpCatargiu. Telefon:0770/928.527.Vând casã 5 camere,Iºalniþa, vad comercialnegociabil. Telefon:0766/325.453.Vând sau schimb casã(variante). Telefon:0760/996.967.

Casã Seaca de Câmpultracentral 3 camere,beci, 2 sãli lungime 30m, mobilatã, teren5000 mp cu spaþiu co-mercial. Preþ 70.000lei. Telefon: 0351/455.617.VÂND casã Mîrºani. Te-

lefon: 0732/089.127;0732/651.113.Vând casã cu 3 came-re + anexã cu 2 came-re ºi teren 2000 mp,comuna Valea Stan-ciului, sat Greceºti.Preþ 22.000 Lei nego-ciabil. Telefon: 0761/546.959.Particular vând casãCraiova 5 camere în-

cãlzire centralã, izola-tã termic sau schimbcu 2 apartamente 2camere – variante. Te-lefon: 0746/498.818.

Vând casã Rânca, de-misol, parter + etaj 1 +mansardã - 5 camere,2 bãi, 1 living cu bucã-tãrie open space, 3balcoane, centralã pelemne ºi centralã elec-tricã. Grãdinã cu grã-tar. Situatã la 50 m de

pârtia de ski de la ho-tel Onix. Telefon: 0766/250.327.Vând casã 3 camere,pãtul ºi magazie, 3000mp teren comuna Go-goºu - Dolj. Telefon:0764/271.285.Vând casã comunaCalopãr nr. 241, teren2800 mp. Telefon:0767/840.722.

TERENURIVând teren intravilan,zona Metro, 900 mp,preþ negociabil. Tele-fon: 0766/689.036.

TEREN Braniºte, zonamânãstirii, 5.000 mp,parcelat. Telefon:0766/568.412.Vând 400 ºi 1500 mpBãile Govora, toate uti-litãþile, împrejmuit, as-falt, lângã pãdure. Te-lefon: 0351/402.056,

0744/563.640.Vând teren între case

în Popoveni 2500 sau5000 mp. Telefon:0744/262.358 sau0764/008.033.Vând teren intravilan,400 mp, com. ªimnicude Sus, lângã PecoAlbeºti. Telefon: 0766/292.953.Vând teren 1700 mpCentura Nord. Telefon:0728/800.447.Vând teren intravilan2800 mp în Craiova. Te-lefon: 0722/943.220.

8/18/2019 CVL press #151030

11/16

cuvântul libertãþii / 11vineri,

cvl press #151030

Documents