cvj nr 647, luni, 7 iulie

Ploaia, manãcereascã pentru

agricultori>>> PAGINAA5-A

Canalizarea afãcut faþã furtunii

>>> PAGINAA5-A

Nu au plãtit impozitele niciodatã

Restanþele a doianinoseni ar

acoperi 10% dindatoria localã

>>> PAGINAA3-A

Þinta pentru finele lui 2014

Ieºirea din insolvenþã a

oraºului Aninoasa>>> PAGINAA3-A

Renunþã laorgolii pentru

binele partidului?>>> PAGINAA10-A

De teama de a nu alungainvestitorii,

OficialiiDepartamentuluipentru Energie

nu acceptã insolvenþa CEH

>>> PAGINAA11-A

Ultima probãscrisã la bac

>>> PAGINAA4-A

Maidanezii ne vor copleºi

>>> PAGINAA13-A

Neatenþia la volanface victime

>>> PAGINAA15-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 647

Luni, 7 Iulie 2014

C a urmare a deciziilor de la centru ºi PSD ºi PNL ºi PPDD ºi PDL par s-o fi luat razna ºi în judeþ. Senatorul Cosmin Nicula l-a instalat pe Mircia Muntean - cel implicat

în multe scandaluri, procese, condamnãri, plângeri penale fãcute altora etc., etc. - pentru a-iurma la conducerea PSD Deva, lucru ce a produs nemulþumire în rândul social democraþilor.Apoi Haralambie Vochiþoiu, trecut de la PPDD la UNPR, responsabil cu PSD, a fost instalat totla judeþ, dupã care a fost îndepãrtat Mihail Rudeanu ºi urmezã ºi alþii. Se vorbeºte cãHaralambie Vochiþoiu poate reveni în fruntea PSD Petroºani... >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Haosul nebun ”care este”a cuprins þara,

judeþul ºi Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

D oar douã personaedin Aninoasa ar

putea acoperi 10% dindatoria oraºului cãtrecreditori. Edilii de laAninoasa centralizeazãlistele cu rãu-platnicii.Sunt personae care nuºi-au achitat taxelelocale niciodatã acu-mulând astfel datorii desute de mii de lei. Doardouã din peste 3000 derãu-platnici au datoriicãtre bugetul local însumã de peste 370 demii de lei.

“Deci avem persoane, înspecial pensionarii, care încursul lunii ianuarie-februa-rie a fiecãrui am vin ºi îºiplãtesc cu prioritate taxeleºi impozitele locale cãtreprimãrie, astfel încât pânãla sfârºitul anului sã stealiniºtiþi, dar avem ºi o partedin cetãþeni care nu îºiplãtesc impozitele cu anii,penalitãþile ºi majorãrile deîntârziere se adunã, iar apoi

se adunã sume prea mari ºinu îºi mai pot plãti taxele ºiimpozitele. Avem persoanãfizicã care are datorii labugetul local, impozit peclãdiri de 220 de mii de lei,de 150 de mii de lei.

O persoanã fizicã sã aibãaºa datorii mi se parestrigãtor la cer ºi în atâþiaani de zile în care s-au acumulat aceste datorii nus-a luat nicio mãsurã pentrua recupera debitul ºi a intraîn normalitate. Eu acumlucrez la recuperarea tuturor

creanþelor pentru a îndestu-la creanþele creditorilor careaºteaptã sã fie plãtiþi”, adeclarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Sãrãcia lucie descrie situaþia localnicilor din celmai greu încercat oraº alVãii Jiului, însã pentru arecupera banii, edilii vorpune sechestru pe bunurilerãu-platnicilor.

“Vom începe executareasilitã, conform procedurilorstandard prevãzute de lege,începem cu înºtiinþãrile de

platã, somaþile ºi apoi vomtrece la executarea silitãprin punere de sechestre pebunuri, pe mijloace detransport, pe terenuri, peclãdiri, popriri pe pensii, pesalarii ºi încercãm sãstrângem ban cu ban ca sãne putem plãti datoriile casã mai miºcãm ceva în oraºcã cetãþenii sunt nemulþu-miþi cã nu se face nimic,dar noi din 92 de miliardede lei vechi datorii am mairãmas cu 36 de miliarde delei de achitat. În doi ani dezile e o realizare pe carenumai eu ºtiu cum am pututsã o achit pânã la ora actualã”, a mai spus sursacitatã.

Sumele pe care adminis-traþia le are de încasatde la rãu-platnicidiferã de la câtevasute de lei la câtevasute de mii de lei.Acum se lucreazãla centralizareaacestor date.

“Nu am o sumãtotalã, eu acum

lucrez pentru cã la noi pro-gramele informatice suntvechi, de când s-au instalatnu s-a fãcut nicio reparaþiede mentenanþã, astfel încâtfuncþioneazã foarte greu.Dupã doi ani de zile amreuºit sã intru în posesia listei cu persoanele care audatorii la bugetul local ºi acum mã apuc de o centralizare ºi sã stabilimmãsurile care se impun”, a mai precizat edilul.

Administraþia localã dinAninoasa încearcã sã adunefiecare leu astfel încât sã îºi achite datoriile cãtrecreditori.

Monika BACIUMonika BACIU

S peranþe deieºire din

insolvenþã. NicolaeDunca, primaruloraºului Aninoasasperã ca pânã lafinele acestui an sãiasã din insolveþã.Administraþia maiare de plãtit peste3 milioane de leicãtre creditori, iarreprezentanþiiGuvernului i-aupromis cã îl vorajuta sã scape dedatorie.

“Eu sper cã anulacesta, pânã la sfârºitsã ieºim din insolvenþãºi sã plãtesc toatedatoriile, nu chiar cuveniturile proprii. Am ºicertitudinea dupã dis-cuþia cu primul-ministrucã Guvernul se þine decuvâtnt ºi mã ajutã cuplata arieratelor. 36 demiliarde, de la 92 demiliarde. Am fãcut unefort foarte mare pen-tru a achita aceastãdiferenþã, diferenþa de36 de miliarde, o pltim

ºi asta eºalonat cumprevede planul deredresare, dar ca sãputem ieºi din insol-venþã ºi sã putemdepune ºi noi proiectepe fonduri europene,

am discutat ºi cu domnul ministruTeodorovici, ministrulFondurilor Europene ºimi-a spus cã asta e singurul impediment,aflarea în stare deinsolvenþã pentru cã nueºti eligibil”, a declaratNicoale Dunca, primarul oraºuluiAninoasa.

Dupã ieºirea dininsolvenþã, edilul îºipropune sã accesezefonduri europene, darºi sã realizeze un bloc

în care sã îi mute peromi.

“Pentru drum, nunumai drumul principalci toate strãzile dinoraº. Toate strãzile dinoraº vom depuneproiecte pentru a reali-za infrastructura rutierãpe tot ce înseamnãstrãzi în oraºulAninoasa, pentru cãnoi avem strada princi-palã Libertãþii ºi suntstrãduþele mici careunele au o lungime de30-40 de metri, 800

de metri, nu ar fi unefort deosebit sã lepunem la punct. Înprima fazã eu optezpentru asflatarea tutu-ror strãzilor din oraº ºipe urmã blocul pentrucetãþenii romi de laVulculeºti pentru cãcondiþiile de locuit suntinumane, datoritãvechimii, ne mai fãcându-se niciun fel dereparaþii acoperiºurilestau sã pice, prioritateanumãrul doi ar fi bloculca sã îi mutãm încondiþii civilizate pecetãþenii din acest

cartier, am vorbit cudomnul vicepremierDragnea, mi-a promiscã proiectul este depusla ministerul Dezvoltãriiºi mi-a promis cã vacuprinde cu prioritate ºiacest bloc. Acum spersã se ºi întâmple aºa”,a mai spus sursa citatã.

Primãria Aninoasa afost prima administraþielocalã din þarã care ºi-adeclarat insolvenþa. Celmai mare creditor alprimãriei este o unitatebancarã.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014 Actualitate 3Nu au plãtit impozitele niciodatã

Restanþele a doi aninoseni ar acoperi 10% din datoria localã

Þinta pentru finele lui 2014

Ieºirea din insolvenþã a oraºului Aninoasa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 20144 Actualitate

P ot rãsuflauºuraþi.

Absolvenþii claselora XII-a au susþinutvineri ultima probãscrisã din cadrulexamenului debacalaureat. Stresula examenului a luatsfârºit pentru ei, iaracum aºteaptãrezultatele.

Candidaþii au susþin-ut vineri testul la fizicã,chimie sau informaticãde cãtre elevii care auabsolvit un liceu cuprofil real ºi lageografie, filosofie,logicã, economice, psi-hologie sau sociologiede cãtre cei de la pro-

filul umanist. Eleviipetroºãneni care aufost testaþi la biologiespun cã subiectele aufost uºoare.

“Am dat la biologieºi a fost foarte uºor. La

biologie chiar a fostuºor. Eu m-am pregãtitºi pentru facultate ºichiar mi s-a pãrutextrem de uºor. Aºvrea sã merg laTimiºoara pe tehnicã

dentarã. Eu sper sã iauun opt la biologie ºimedia va fi 7 ºi ceva.La tehnicã dentarã seþine cont doar 25% înrest e doar proba deadmitere deci nu îmipasã”, ne spune uncandidat.

“Am dat laanatomie ºi fiziologieºi a fost foarte uºor.Sperã sã iau peste 8.cam 7 va fi media gen-eralã cã la matematicãnu mã descurc foartebine. Aº vrea sã mergla facultatea de litere

din Cluj”, ne spune oabsolventã de clasa aXII-a.

Alþii au susþinutaceastã probã a treiaoarã ºi sperã ca deaceastã datã sã fie cunoroc.

“A fost materia debazã la biologie, amdat la anatomie. Nuºtiu cum am fost cele-lalte subiecte cã nu amdat. Mie îmi trebuie5,65 ca sã îmi iasãmedia, deci tot ce epeste nu mã intere-seazã. E a treia oarã

când dau”, ne spuneun candidat care asusþinut proba la biolo-gie a treia oarã.

Rezultatele vor fiafiºate în 7 iulie, pânãîn ora 12.00. Înaceeaºi zi vor putea fidepuse contestaþii(între orele 12.00 ºi16.00), care vor fisoluþionate în perioada8 - 10 iulie.Rezultatele finale vor fianunþate la 11 iulie.


A începutrepartizareaîn liceeV ineri dimineaþã a

început înscriereaabsolvenþilor de gimnaziu, laliceu. Chiar dacã nu mai aumari emoþii, cei mai mulþiabsolvenþi tot stau cu inimastrânsã, ca sã prindã un locîn liceul pe care ºi-l doresc.

Însoþiþi de pãrinþi, absolvenþii de clasa a VIII-a s-au îndreptatvineri, începând cu ora 9,00, sprecentrele de repartizare. Fiecarecopil a avut de completat unformular cu opþiunile dorite, iarpânã la afiºarea rezultatelor finale,fiecare aºteaptã sã vadã unde va firepartizat de computer.

Asta dupã ce au cam tremuratla primul examen din viaþa lor.„Am medie micã. La Economic

mã înscriu, dar am emoþii cã a fostgreu examenul ºi nu ºtiu cam pece loc mã aflu”, a spus o tânãrã dela ªcoala Avram Stanca dinPetroºani, iar o alta ne-a spus cãvrea la un liceu cu predare în limbamaghiarã. „Am puþine emoþii, daro sã îmi treacã. Sper sã nu fieprobleme, pentru cã la maghiarãam ceva mai mare nota, dar lamatematicã ºi românã mai mici.Mã înscriu la Deva, la Turism ºi alimentaþie, secþia maghiarã”,ne-a explicat tot o elevã a ºcoliiAvram Stanca din Petroºani.

Alþi absolvenþi sunt siguri pe ei ºi emoþiile au trecut imediatce ºi-au vãzut afiºate rezultatele laexamen. Acum totul este doar oformalitate. „Nu prea am emoþii.Stau destul de bine. Am luat 8,50la mate, 9,20 la românã, 8,85media dintre ani ºi 9,10 media deadmitere la liceu, aºa cã mãînscriu la Colegiul Naþional MihaiEminescu”, a spus una dintreabsolventele care a obþinut medie mare.

Peste 3.000 de elevi s-au înscrisîn judeþul Hunedoara pentru a susþine testelenaþionale, iar aproapedouã treimi au luat notepeste 5,00. Patru eleviau luat note maxime laexamenlul de LimbaRomânã, iar 59 de eleviau primit nota 10 laMatematicã. Înscrierile sefac pânã în data de 8 iulie.În Hunedoara, cea maimare media a fost 9,96 ºia fost obþinutã de douãeleve din Deva ºiHunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Spunea Pr Galeriu “ …din plãcere omul nu învãþa nimic, niciodatã, din durere învaþãîntotdeauna”.

Aºa este, suferinþa a fost ºirãmîne cel mai bun pedagog pentru om. Cînd te arde, îþi tragimîna, ºi altãdatã nu o mai bagi însoba… Nu la fel, însã, se întîmplãîn Valea Jiului.

Deºi ne-au fript, deºi ne-au arsde atîtea ºi atîtea ori, omul dinVale, baraba ori momîrlan nuînvaþã din greºelile trecutului.Orbeºte, pe un drum parcã bãtã-torit facem aceleaºi greºeli, nelãsãm minþiþi, manipulaþi, sîntembãtaie de joc ºi apoi plîngem,jelim, uitãm ºi din nou votãm.

Aud acelaºi lucu în ultimii ani, înValea Jiului, cã este rãu. Nimeni,însã, nu schimbã nimic. Atît în2008, cît ºi în 2012, Valea Jiuluiºi-a reconfirmat atît primarii cît ºiparlamentarii, aceiaºi de cel puþintrei mandate (excepþie Aninoasa).Pãi dacã este rãu, dacã cei care ne

conduc nu îºi fac treaba, cum de îireconfirmam cu aceeaºiînverºunare ? Cînd lucrurile numerg, cineva trebuie schimbat,existã un vinovat. Deºi în ValeaJiului mergem din rãu în mai rãu,mergem cu aceiaºi. Sã nu auzimde schimbare. Nu. Însã, tot noi,imediat dupã alegeri începem sã îi“ suduim”. Cã nu au fãcut ce aupromis, cã mint, cã furã, cã îºi facºi îºi dreg. Dar noi? Nu am avutstampila în mînã? Vinovaþi pentruceea ce se întîmplã în Valea Jiuluisuntem ºi noi, nu doar ei. Înduripatru ani, însã, atunci cînd aiocazia schimbi ceva, dacã lucrurilenu merg.

Cînd, însã, nu faci asta, ºi man-datezi în continuare pe cel pe carepînã ieri l-ai bãgat de unde a ieºit,eºti pãrtaº cu acesta, chiar dacã ofaci pentru o gãinã îngheþatã, pen-tru un plic ori pentru un “trelingdin strãinãtate”…

Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC

Ultima probã scrisã la bac

Din plãcere nu înveþi nimic, din durere întotdeauna… nu ºi noi

Monika BACIU

“Cultiv fasole,cartofi, sfeclã, toateplantele. De la ploaiese fac numai sã nu fiesãptãmâni întreginumai ploaie, dar înrest aici la noi trebuiecam din douã în douãzile ploaie. Ploaia depânã acum ne-a aju-tat. Pentru noi le cul-tivãm, mai dãm ºi laanimale, mai vindem,

cum putem ºi noi”,ne spune BrânduºanCrãciun, un mic producãtor.

Au fost ani cândseceta sau ploileabundente au distrusculturile producãto-rilor, însã aºa cum afost anul acestaoamenii ne asigurã cãtoatã recolta se vaface.

“Au fost ºi anicând a plouat mult,cartofii erau aproapefãcuþi ºi putrezescdacã plouã mult înaugust-septembrieatunci ei sunt fãcuþi ºiputrezesc dacã plouãmult, dar aºa ploaia lanoi trebuie cel puþinde douã ori pe sãp-tãmânã cã pãmântule tare, se întãreºte

repede, adicãtrece aparepede prin elºi dupã douãzile e tarepãmântul.Anul acestavom avea orecoltã bogatãmai ales lacartof,porumb, dardepinde înfuncþie dezonã, nu avempretenþii sã fie

ca în Bãrãgan, daroricum se fac pentrucât ne trebuie acasã.Eu fac pentru toatãfamilia care e mare,am cinci copii. Au de unde mâncatoþi”, ne mai

spune BrânduºanCrãciun.

Producãtorii spuncã pãmântul esteacum ideal pentruplantaþiile semãnate,dar ºi pentru celelaltelucrãri de toamnã.

Monika BACIU

“Avem mult de spus. Deci pentru Valea Jiului e

clar, vreau sã finalizez dru-mul de la Dealul Babii pânãla Vulcan, vreau sã finalizezdrumul de la Parâng, iar pefonduri europene vreau sãfinalizez liniile de troleu ºi

cele douã aqualanduri pecare le avem în plan ºiun lucru care este într-ocontinuã atenþie ºi îndesfãºurare, noiinvestiþii în ceea cepriveºte infrastructurade apã ºi canal”, adeclarat preºedinteleConsiliului Judeþean

Hunedoara, Mircea IoanMoloþ. Printre proiecteledemarate de cei de laConsiliul Judeþean în ValeaJiului se numãrã moder-nizarea drumurilor spre staþiunile montane, dar ºirealizarea de la zero a dru-mului care face legãtura din-tre Dealul Babii ºi Meriºor.

Vor urma alte proiecte deinfrastructurã precumrealizarea liniilor de troleibuzºi nu numai.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014 Actualitate 5

Maximilian GÂNJU

„Au fost ceva problemeîn Petrila, mai ales cucanalizarea care nu a fãcutfaþã în prima fazã la debitulmare de apã. Mulþilocuitori au sunat la 112.

Imediat au fost trimiseechipele Apa Serv în terenpentru a desfunda canaleleºi gurile de canal unde eranevoie ºi situaþia s-a rezolvat.

Nu aufostgospodãriiinundate”,a declaratdirectorulgeneral alSC ApaServ ValeaJiului,Costel Avram. Pentru ainterveni în cazul în caresituaþia o cere, în cele douãlocalitãþi au fost mobilizateºi mai multe echipe de

pompieri din cadrulDetaºamentului dePompieri Petroºani, cât ºidin cadrul serviciului voluntar de la Petrila.

Canalizarea a fãcut faþã furtunii

O furtunã însoþitã de grindinã, vânt ºi ploaie torenþialã a lovit estul Vãii Jiului, iar într-o orã a cãzut o cantitate de

precipitaþii cât pentru jumãtate de lunã. Zeci de locuitori ai localitãþilor Petrila ºi Petroºani au sunat alarmaþi la 112 dupã ceau vãzut cã apa nu mai poate fi preluatã de sistemul de canalizareºi au crezut cã le vor fi inundate gospodãriile.

Ploaia, manã cereascã pentru agricultori

P loaia din acest sezon, manãcereascã pentru micii producã-

tori. Localnicii din Valea Jiului îºicultivã grãdinile cu produse de-alegurii. Cartofii, porumbul sau fasoleasunt câteva dintre produsele ce seregãsesc în grãdinile celor de aici.Deºi a plouat destul de mult în ulti-ma perioadã, micii producãtori spuncã apa picatã din cer va duce la orecoletã bogatã.

Investiþii judeþene pentru perioada 2014-2020

P lanuri pentru perioada 2014-2020.Autoritãþile locale ºi judeþene îºi fac pla-

nurile pentru noua perioadã de atragere a fon-durilor europene. Instituþia judeþeanã are caobiective finalizarea proiectelor îndepute, dar ºiderularea altor investiþii noi.

Vestita vorbã a luiI.C.Brãtianu cum cã”În chestiunile mari, înacelea de ordin moralcare stãpânesc viitorulunei neam, de caresunt legate intereselelui supreme de onoareºi naþionalitate, nu potfi preþuri de tocmealã,nu pot fi motive deoportunitate care sã tehotãrascã a te com-promite, coborându-tede pe tãrâmul înalt ºisigur al principiilor”, s-a ales praful, pentrucã actualii politicieni setocmesc între eiducând compromisuldincolo de orice imaginaþie bolnavãfãrã sã-i pese de neamºi onoare.

Sloganul cã se vreao dreaptã unitã pentrua contracara apariþia

partidului unic estemotiv de prostituþiepoliticã de joasã speþã.Acest partid invocat,PSD, de prin 2004 nucâºtigat prea multe,nici preºedenþie, nicimajoritãþi care sã-i permitã guvernãri, ci doar în zone cu adevãrat sãrace saumuncitoreºti a fostpreferat de alegãtori.

În judeþulHunedoara exista unoarecare echilibru întredreapta ºi stânga, bachiar la alegerile pen-tru Consiliul Judeþean,Valea Jiului a dat sufi-ciente voturi dreptei caurmare a fiinþãrii USL.Totul a mers relativbine pânã când lideriiliberali de la centru s-au rãzgândit –motivele nu au pãrut

solide pentru alegãtori– producând un ade-vãrat haos pe scenapoliticã. PSD-iºtii auîncercat sã-ºi asigure omajoritate, dar ea esteextrem de fragilã, lucrucare poate bloca însãºiguvernarea ºi acestlucru se simte în terito-riu, iar PNL se aflãîntr-un proces deautodecimare fiindîmpãrþit în cel puþintrei tabere.

T oþi caunul…

Ca urmare a deciziilor de la centruºi PSD ºi PNL par s-ofi luat razna ºi în judeþ.Senatorul CosminNicula l-a instalat peMircia Muntean - celimplicat în multe scandaluri, procese,condamnãri, plângeripenale fãcute altoraetc., etc. - pentru a-iurma la conducereaPSD Deva, lucru ce aprodus nemulþumire înrândul socialdemocraþilor. ApoiHaralambie Vochiþoiu,trecut de la PPDD laUNPR, a fost instalattot la judeþ, dupã carea fost îndepãrtat MihailRudeanu ºi urmezã ºialþii, care nu au fostdestul de aprigi înºedinþe ale CJH cunoua ”coaliþie” PNL-PDL. Se vorbeºte cãprin tot felul de miºcãride pe scena politicãjudeþeanã Haralambie

Vochiþoiu poate reveniîn fruntea PSDPetroºani, locul deunde a fost dat afarã,iar acest lucru parepentru mulþi culmeaironiei politice.

Pe partea cealaltã,PNL face alianþe cuoameni pe care cu olunã în urmã nubãnuiai sã-i vezi subaripa lui Mircea IoanMoloþ, în calitate sa delider al liberalilor. Deºinu este bãtutã în cuiefuziunea sau, mai nou,alianþa cu PDL, lajudeþ s-a recurs laalianþã cu cei care auîmproºcat cu multnoroi, ca sã nuspunem altceva, pe liberali. Acest lucru a

ºubrezit serios muncadin teritoriu a libera-lilor, pentru cã nu-i decolea sã fii obligat sãte înfrãþeºti cu cei carete-au înjunghiat înmoduri suburbane. Maimult, liberalii judeþeniau început un processde epurare a PSD-iºtilor într-un mod carete lasã descumpãnit denici nu mai ºtii cine oface, datoritã moduluide a acþiona – PNL-iºtii sau PDL-iºtii.

P artener cudefãimãtorul

care stã la bazainterminabiluluiproces?

Ultima informaþieapãrutã în presã,

respectiv cerereaindirectã a fostului prefect PDL, actualsecretar al PartiduluiForþa Civicã, CristianMarius Vladu, de a sealãtura alianþei/fuziuniiPNL-PDL prinnegociere cu… MirceaIoan Moloþ a lãsat cugura cãscatã pe mulþicetãþeni ºi… liberali.

ªi asta pentru cãîntre preºedinteleConsiliului Judeþean ºifostul prefect, apoiconsilier judeþeanVladu au existatrãzboaie dure, lipsitede orice urmã dedecenþã. Cuvicepreºedintele CJHde atunci, CostelAvram, de asemenea,s-a ajuns la plângeri îninstaþele de judecatã,cu vorbe grele ºiameninþãri. Vãzând câtde uºor ºi fãrã vreoreþinere sunt puºiacum sã lucreze împreunã oameni carenu pot trece peste mizeriile trecutului,parcã îþi vine sã crezicã România nu maiare nici o ºansã.

Marius CristianVladu a spus clar cãnu existã nici o pro-blemã în a se aºeza lamasã cu Mircea IoanMoloþ. „Nu vãd niciunimpediment în a mãaºeza la discuþii cuMircea Moloþ. Desigur,am fost competitori,dar unele lucruri dintrenoi nu aveau loc fãrãconcursul unora dinPDL”, a declaratCristian Marius Vladupentru HunedoaraLiberã.ro.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 20146 Politic

Haosul nebun ”care este” a cuprinsþara, judeþul ºi Valea Jiului

C a urmare a deciziilor de la centru ºi PSD ºi PNL ºi PPDDºi PDL par s-o fi luat razna ºi în judeþ. Senatorul Cosmin

Nicula l-a instalat pe Mircia Muntean - cel implicat în multescandaluri, procese, condamnãri, plângeri penale fãcute altoraetc., etc. - pentru a-i urma la conducerea PSD Deva, lucru ce aprodus nemulþumire în rândul social democraþilor. ApoiHaralambie Vochiþoiu, trecut de la PPDD la UNPR, responsabilcu PSD, a fost instalat tot la judeþ, dupã care a fost îndepãrtatMihail Rudeanu ºi urmezã ºi alþii. Se vorbeºte cã HaralambieVochiþoiu poate reveni în fruntea PSD Petroºani, locul de unde afost dat afarã, iar acest lucru pare pentru mulþi culmea ironieipolitice. Fostul prefect Marius Cristian Vladu vrea sã stea lamasã cu cei pe care i-a acþionat în justiþie ºi care stã la bazaincompatibilitãþii lui Mircea Ioan Moloþ, aºa cum stau ºi alþii ”ºi mai rãi” etc., etc.

Oare Moloþ sã uitecã din cauza lui Vladuse aflã în acest interminabil, parcã,proces de incompati-bilitate care îl poatescoate în afara politiciipe uºa din dos?

Reamintim scandalul din ºedinþãCJH, din luna ianuarie2009, când MirceaIoan Moloþ ºi CostelAvram îi imputau fostului prefectCristian Marius Vladumodul distructiv încare a condus judeþulºi reclamareahotãrârilor care le per-mitea preºedintelui ºicelor doi vicepreºedinþiai CJH sã reprezinteinstituþia în acþionaria-tul celor douã firme,hotãrâri validate deprefect ºi pentru careunul din cei trei sejudecã de ani de zile.

O luptã dinrãzboiului

Cristian Vladu ºiMircea Moloþ &Costel Avram

”Discuþii aprinse, cesemãnau a scandal întoatã regula, s-au iscatîntre consilieruljudeþean al PD-L ºifost prefect deHunedoara, CristianMarius Vladu, ºi conducerea ConsiliuluiJudeþean, respectivpreºedintele MirceaIoan Moloþ ºivicepreºedintele CostelAvram. Motivul conflictului a fost faptul cã, prin douãhotãrâri ale CJH maivechi, reprezentanþi ai

acþionarilor la SCDrumuri ºi Poduri SAºi SC Apa Serv ValeaJiului au fost desemnaþi cei doivicepreºedinþi ºipreºedintele CJH ºirespectiv vicepreºedin-tele Avram (la ApaServ). Consilierul ºifostul prefect CristianMarius Vladu i-aacuzat cã acest lucrueste ilegal, în sensul cãpreºedintele ºivicepreºedinþii nu auvoie sã îi reprezinte…

Ca urmare, condu-cerea CJH a introduspe ordinea de zi aºedinþei ConsiliuluiJudeþean abrogareacelor douã hotãrâriprin care au fostdesemnaþi sã reprezin-te acþionarii judeþeni încele douã societãþi. Deaici s-a pornit tãvãlugullucrurilor spuse în faþã.

„Când am propus lavremea respectivãaceastã hotãrâre de

reprezentare, am avutla bazã tot o hotãrârea CJH , când prefectera Cristian MariusVladu ºi pe care a validat-o. Estehotãrârea 124/2006în care reprezentanþi la

Drumuri ºi Poduri ºiApa Serv erau totvicepreºedinþii ºipreºedintele CJH.Dacã juriºtii Prefecturiiau validat-o, iar prefec-tul Vladu a semnat-o,am considerat cãputem s-o facem încontinuare, pentru cãPrefectura deþine con-trolul legalitãþii. Dacãacea hotãrâre nu eralegalã, trebuia sã pre-cizeze: … cu condiþiaca din acþionariat sãnu facã parte preºedin-tele ºi vicepreºedinþii.

Pentru a nu mai existaprobleme, acesta estemotivul pentru care v-amsolicitat abrogareahotãrârilor” – a expli-cat preºedintele MirceaIoan Moloþ consilierilorjudeþeni. Acesta a maiafirmat cã, de când afost prefect ºi pânã înprezent, CristianMarius Vladu a acþio-nat într-un mod dis-tructiv pentru judeþulHunedoara, târând primari ºi consilieri pela DNA, care apoi s-adovedit cã erau nevi-novaþi, a blocat insti-tuþii cu controale inter-minabile bazate pezvonuri, iar acum dãtelefoane ºi ameninþãsalariaþii din CJH.

ªi vicepreºedinteleCostel Avram a expli-cat aceastã demisiedin acþionariat prinabrogarea celor douã

hotãrâri care-i desem-na reprezentanþi laDrumuri ºi Poduri ºiApa Serv. „Când acestdomn Vladu era pre-fect, era legalã aceastãdecizie, aºa cum esteîn toatã þara. Acum mis-a spus cã nu maieste legalã. Am vorbitcu colegii mei ºi amspus, haideþi sã nedãm demisia… Sã-ºiasume responsabili-tatea toþi acþionarii.Întreb când este legalãaceastã hotãrâre?Când sunt toþi ceilalþi

la conducere sau cândsunt eu?” - a spusCostel Avram. ªi aces-ta a precizat cã fostulprefect a ameninþatsalariaþii astfel încât selucreazã sub presiune.

Cristian MariusVladu a intervenit cu:„Atât preºedinteleMoloþ cât ºi Avram aufolosit la adresa meacuvinte insultãtoare ºinu le permit! ªi eu amdepus un jurãmânt ºirespect Constituþia.Nu suntnicidis-

tructiv, nici prost cumm-a fãcut Avram. Nuam ameninþat penimeni ºi nu voi faceaºa ceva. Vã atragatenþia cã sunt graveinsulte cele spuse aici”- a spus consilierulMarius Vladu.

Disputele declanºatede consilierul PD-LCristian Marius Vladuau devenit un obicei încadrul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,deºi toþi ceilalþi con-silieri au fãcut apel la

seriozitate ºi decenþã”– IleanaFirþulescu/CristianAnghel, 2 februarie2009, ZVJ.

C ine a trãdat,mai trãdeazã…

Cât privesc afirmaþiile preºedin-telui CJH cã în spateleprocesului de incom-patibilitate a lui MirceaIoan Moloþ - singuruldintre cei trei aflaþi în

aceeaºi

situaþie - stã senatorulPSD Cosmin Nicula,chiar colegi de-aisocial democratuluispun cã poate fi ade-vãrat. La momentul încare se vehicula ca laºefia judeþului sã can-dideze chiar Nicula,dar ºi alþi colegi de-aisãi, cea mai sigurã caleera sã-l îndepãrtezeprin alte mijloace pepreºedintele CJH înfuncþie. ªi cum luiNicula i se pun înspate trãdãri chiar îninteriorul partidului dincare face parte ºi acþi-uni ce se aseamãnã cucele ale interlopilor,cea în cazul lui Moloþpare una elegantãdacã e s-o raportãm la celelalte. Dar dacã dovadã nu e,nimic nu e.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014 Politic 7

A tunci cândfemeile nu mai

au încredere în puterea de seducþie,nu se considerãdestul de sexy, li separe cã sunt preagrase, prea puþiniubite, sigur cã le-arplacea sã devinãirezistibile, însã nuºtiu cum sã pro-cedeze.

Ei bine, nu-i nevoiesã fie staruri, deoarecefiecare femeie gãseºteîn ea resurse pentru aplace atât de mult unuibãrbat, încât sã-l aibã lapicioarele sale, ºi pen-tru a trãi, în general,mai bine.

Ce înseamnã a fi ofemeie irezistibilã.Nicidecum nu estefemeia perfectã, dardegajã destulã energie

pozitivã ca sã poatãcuceri un bãrbat. Înmod evident, viaþa eieste mai uºoarã, nu seteme sã spunã adevãrul,nu intrã în competiþii cubãrbaþii, se simte bine.Cu alte cuvinte, esteceea ce vrea sã fie ºidoreºte sã rãmânã origi-nalã. Iatã cele 10 sfa-turi, pentru a deveni ofemeie irezistibilã

N ecesitã unangajament

personal

Scopul este de a pre-lua controlul asupravieþii, de a fi un fel deactor al propriei vieþi,responsabil de ea.Pentru aceasta, nudeveniþi o profesionistãa seducþiei cât ai pocnidin degete. Autoareacomparã efortul cu celpentru a vã menþine înformã. O ºedinþã desport, de exemplu, nueste suficientã. În plus,adesea, este mai uºorsã ºtiþi ce trebuie fãcutdecât sã puneþi în prac-ticã. Eforturile suntabsolut necesare.

A doptaþi o atitu-dine pozitivã

Bãrbaþii pot fi atraºicând vã aflaþi într-o dis-poziþie bunã ºi nu atun-ci când sunteþi supãrate.Bombãniþi zilnic, baîmpotriva ºoferului de

autobuz care vi se parecã nu conduce destul derepede, ba împotrivaploii, a mâncãrii de lacantina/restaurant,gãsiþi o mulþime de altepretexte, uitând sã vãbucuraþi de lucrurilepozitive. Ele sunt aºacum sunt. În loc sã leschimbaþi, e mai bineuneori sã nu le bãgaþi înseamã.

N u aºteptaþisã gãsiþi pe

cineva anume,sunteþi cineva

Încetaþi sã credeþi cãatât timp cât nu v-aþidescoperit "jumãtatea",nu sunteþi mulþumitesau fericite, mergând peideea cã o viaþã implin-itã nu poate fi decâtviaþa în doi. Dacã v-aþiasumat celibatul, bucu-raþi-vã din plin de viaþã,nu-l mai aºteptaþi pePrinþul fermecãtor sãvinã sã vã ia de mânãpentru a vã înscrie la un

curs oarecare de dansce vã face cu ochiul.

U itaþi de reguli

Nu rãmâneþi agãþatede reguli pe care vi le-aþi stabilit dintotdeaunaºi care nu mai sunt lafel de valabile înprezent (nu trebuie sãmã culc cu un bãrbatdin prima noapte, ca sãluam doar un exemplu).Vã pot împiedica sãînaintaþi. Renunþaþi laacele principii ancorateîn minte ca reguli ce nule vreþi încãlcate. Lãsaþi-le ºi urmaþi-vã dorinþele.

N u cãutaþigaranþii

Încetaþi sã puneþipresiuni asupra minþii:"Este cel mai bun? Mãva iubi mereu ºi îmi vafi fidel?". Acum, încer-caþi sã vã reinventaþi zil-nic. Redescoperiþi-vã înfiecare dimineaþã înoglindã. Paradoxal, sun-tem într-o evoluþie con-tinuã. Deºi pare oprostie, nu sunteþiaceeaºi persoanã casãptãmâna sau luna tre-cutã. Faceþi la fel cupartenerul.

F ãrã manipulare

Naturale prinfarmecul vostru, princeea ce sunteþi, nufolosiþi strategii demanipulare. Seducândun bãrbat folosind artamanipulãrii, numitã"tehnicã diabolicã",riscaþi sã vã amãgiþi. Fiþivoi însevã, ºi, cu o dozãmicã de încredere însine, asiguraþi-vã cã veþimerita ca un bãrbat sãvã iubeascã pentru ceeace sunteþi.

R enunþaþi lalista bãrbatului

ideal

Fiþi deschise bãr-baþilor, nu aºteptaþi unbãrbat ce ºtiþi bine cãnu existã (un Fãt-

Frumos), chiar dacã nuvã convine, vãîmpiedicã sã-i observaþipe alþii. Cum ar fi: "tre-buie sã fie brunet, avo-cat, sã iubeascã câinii"ºi lista e foarte lungã.

D etaºaþi-vã detrecut

Eliberaþi-vã de trecut,pentru a trãi mai bineprezentul. Practic, cândveþi întâlni un bãrbat,evitaþi sã-i povestiþi ime-diat cã vã este teamã sãnu vã pãrãseascã, pebaza unor experienþeanterioare, profitaþi demomentul prezent ºiîncercaþi sã conversaþipe teme commune(muzicã, evenimenteetc.). Lãsaþi-l sã vãcunoascã aºa cum sun-teþi acum ºi nu aºa cumaþi fost.

C oncentraþi-vãasupra

aspectului

Acordaþi atenþieaspectului, pentru aatrage ºi a aveaîncredere în sine, cândmergeþi la o întâlnire.Vã puteþi descoperiviitorul partener, pânãºi la o brutãrie. Nuinsistãm asupra metode-lor de a vã face fru-moase, astfel încât bãr-baþii sã vã priveascãadmirativ, iarvoi,femeile, sã vã simþiþibine în propria piele.

F iþi numaiurechi

Femeilor le place sãfie ascultate, la fel bãr-baþilor. Învãþaþi-i sã fieatenþi la ceea cespuneþi, ei pe voi. Esteo etapã foarte impor-tantã în acest proces.Existã tendinþa de acrede cã în câtevacuvinte s-a înþeles tot cevroia sã spunã inter-locutorul. ªi atunci îlîntrerupeþi. Ascultaþi-lcu adevãrat ca ºi cumfiecare lucru pe care vi-lspune în faþã este foarteimportant.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 20148 Life&Style Life&Style 9

Gigantul american apus la dispoziþie onlinela 30 mai un formularaccesibil europenilorpentru a cere ºtergerearezultatelor cãutãrii,conformându-se astfeldeciziei justiþieieuropene, care a stabilit cã internauþii audreptul sã cearã eliminarea linkurilorspre pagini conþinândinformaþii personaledepãºite sau inexacte.

Cu un vârf în primazi, când Google aprimit peste12.000 de soli-citãri, numãrulcererilor "s-a sta-bilizat în prezentla o medie deaproximativ 1.000pe zi în Europa" ºi"a depãºit 70.000 decereri în total între 29mai ºi 30 iunie 2014",a precizat motorul decãutare.

Celemai reprezentate þãrisunt Franþa, cu peste14.000 de cereri,

Germania (peste12.600), MareaBritanie (aproape8.500), Spania (peste6.100) ºi Italia(aproape 6.000).

În total, solicitãrileau vizat retragerea a267.550 de linkuri,potrivit Google, careexplicã faptul cãfiecare dintre ele "tre-buie tratatã individual".

Google a indicat cãnu va ºterge toateaceste linkuri, ci va"aborda fiecare cerereºi va lua deciziile înfuncþie de pertinenþafiecãreia".

Mãsura luatã deGoogle a apãrut încontextul îngrijorãrilorsporite ale utilizatorilorprivind controlulasupra reputaþiei loronline ºi într-unmoment în careautoritãþile europenede protecþie a datelorau indicat cã nego-ciazã 'un pact de conformitate' cuGoogle pentru a

determina gigantulamerican sã-iinformeze mai bine pe internauþi privindutilizarea datelor lor personale.

AGERPRES

Facebook acumpãrat LiveRail,companie fondatãde doi români ºiun american

F acebook a cumpãratLiveRail, companie

dedicatã clipurilor public-itare video online, fondatãîn 2007 de românii AndreiDunca ºi Sergiu Biriº ºi deamericanul MarkTrefgarne.

Anunþul a fost fãcut devicepreºedintele FacebookBrian Boland printr-o postarepe blogul reþelei de socializare,informeazã joiventurebeat.com.

Cei doi români nu sunt laprimul business de succes, eifiind fondatorii portaluluiTrilulilu.ro ºi anterior lucrând înpoziþii de top în cadrul unorcompanii de dezvoltare web ºisoftware. LiveRail este o com-panie care oferã o platformãinteractivã prin care editorii ºiagenþiile de publicitate îºi potdirecþiona în timp realreclamele cãtre clienþi, precumºi o platformã de monitorizarea traficului în timp real pentrureclamele video.

Reprezentanþii LiveRail auinformat cã în prezent compa-nia are sute de clienþi activionline ºi furnizeazã peste ºaptemiliarde de clipuri publicitarevideo pe lunã. Printre clienþiisãi se numãrã Major LeagueBaseball, ABC Family, A&ENetworks, Gannet ºiDailymotion.

Achiziþia LiveRail de cãtreFacebook poate fi un semnal cãpublicitatea video ar puteadeveni parte integrantã a reþeleide socializare Facebook.

AGERPRES

Zece sfaturi pentru a avea toþi bãrbaþii la picioarele tale Google a primit într-o lunã70.000 de cereri din Europa de

ºtergere de linkuri

G oogle, gigantul american al internetului, a indicat cã aprimit 70.000 de cereri de ºtergere de linkuri privind

internauþi europeni de la 30 mai, datã la care motorul decãutare a început sã aplice 'dreptul de a fi uitat', aºa cum adispus Curtea Europeanã de Justiþie (CEJ), relateazã AFP.

MaximilianGÂNJU

Fost prefect aljudeþului, actualmentesecretar general alorganizaþiei judeþeneHunedoara a ForþeiCivice, Cristian MariusVladu spune cã nu arenici o informare de lapartid privind fuziuneadintre Forþa Civicã ºiPNL, dar dacã se vaîntâmpla nu vede niciun fel de problemã îna colabora cu adver-sarii sãi din trecut,Mircea Moloþ ºi CostelAvram, fostulpreºedinte al PRM, în

prezent vicepreºedinteal organizaþieijudeþene a PNL.

„Eu nu ºtiu nimic,nu s-a oficializatnimic. Preºedintelenostru are mandatpentru a negocia ºi cuPNL ºi cu PDL, însãdacã s-au finalizatnegocierile ori s-a sta-

bilit ceva, eu

nu ºtiu”, a spusCristian Vladu. Legatde colaborarea cuºeful CJH, reprezen-tatul Forþei Civicespune cã „lucrurile tre-buie sã se normal-izeze. Animozitãþiledintre noi nu le putemduce la infinit, rãnilese mai cicatrizeazã. Euam lucrat foarte bine

cu el (n.r. MirceaMoloþ) când eraAlianþa D.A. Nu amavut niciodatã vreoproblemã cu PNL, nuam resentimente, bachiar am prieteni

acolo, amici. CuMoloþ, în afarã delucrurile pe care le-amavut noi când am fostcompetitori ºi dupãaceea, fãcute de unulsau de altul mai alesdin PDL, eu zic cã amlucrat ca niºte oameniserioºi”, a explicatVladu.

F ãrã pupã-turi

Totuºi, acestaspune cã nu trebuiesã se aºtepte nimenila „pupãturi pentru cãnu sunt nimerite întrebãrbaþi” referitor la o

conlucrare cu CostelAvram, cel care eraprincipalul adversar allui Vladu în perioadaîn care conduceaPRM Hunedoara. „Eusecurile le-amîngropat de mult,lucrurile evolueazã dintoate punctele devedere. Prefer sã îmi

vãd de treabã ºi atâtatimp cât existãintenþie de colaborareeu sunt deschis”, amai spus Vladu. NiciAvram, în prezentvicepreºedinte al PNLHunedoara, nu vedeo problemã sã fiecoleg cu CristianVladu. „Este foartebenefic pentru cãtoate partidele dedreapta se unesc.Sigur, în politicã suntmomente când tre-buie sã mãnânci ºibroaºte dar, cu Vladueu nu am nimic. Amavut atunci discuþiicontradictorii, impor-tant este sã mergemîmpreunã. Nu cred cãfuziunea în judeþulHunedoara se poatelega de o chestie, deceea ce a fost întreVladu ºi Avram.Putem merge împre-unã foarte bine”, adeclarat CostelAvram, vicepreºedintePNL Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Maximilian GÂNJU

Consiliul deAdministraþie al SCApaprod SA Deva, soci-etate aflatã în subordineaConsiliului JudeþeanHunedoara, a decis,aproape, pe nepusãmasã, cã sunt necesareschimbãri în structura deconducere a societãþiipentru eficientizareaactivitãþii, iar în urma

ºedinþei s-a luat decizia„retrogradãrii” directoru-lui general adjunct. Maiexact, protejatul PSD,Fabius Kiszely, a fost tre-cut în linia secundã, iarmembrii C.A. al ApaprodSA Deva au decis anga-jarea fostului subprefectal judeþului, respectiv aliberalului Vasilicã Potecãla regia de apã.

„S-a schimbat organi-grama, iar domnulKiszely, fostul director

adjunct a rãmas la depar-tamentul tehnic de care s-a ocupat ºi înainte. Înbaza organigramei, amlegat departamenteleProducþie de Comercial ºidomnul Potecã a avutexperienþã pe parteacomercialã lucrând operioadã ºi la

Gospodãrirea comunalã.Nu a avut nici o legãturã,schimbarea, cu alte con-siderente, doar schim-barea organigramei pen-tru îmbunãtãþirea activ-itãþii SC Apaprod SADeva”, a declarat direc-torul general al societãþii,Victor Arion.

Fostul subprefect este noul director adjunct la „ape”

D isputa dintre liberalii hunedoreni ºisocial democraþi s-a mai soldat cu o

victimã, de aceastã datã din tabãra PSD.Miercuri, directorul liberal al Termo-centralei Mintia a fost schimbat din funcþie,în locul sãu fiind numit un director susþin-ut de social democraþi. Ca rãspuns, chiardacã nimeni nu recunoaºte, liberalii auschimbat ºi ei un director protejat de PSD.

Renunþã la orgolii pentru binele partidului?

T rei lideri politici hunedoreni sunt gata sã îngroapesecurea rãzboiului pentru binele „dreptei”, un con-

flict purtat în trecut ce-i drept. O eventualã fuziuneîntre PNL ºi Forþa Civicã i-ar pune la aceeaºi masã petrei foºti adversari, Cristian Marius Vladu, MirceaMoloþ ºi Costel Avram.


Monika BACIU

“Vehicularea nejus-tificatã a iminenþeideclarãrii stãrii deinsolvenþã sau chiarmai rãu a falimentuluisocietãþii, este extremde nocivã societãþii dincel puþin urmãtoarelepuncte de vedere:apariþia unei temerinejustificate în rândulsalariaþilor, care îidemotiveazã,înrãutãþirea relaþiilorcomerciale cufurnizorii de mate-riale, piese deschimb ºi echipa-mente, înde-pãrtareapotenþialilorinvestitori”, searatã într+unrãspuns al ofi-cialilorDepartamentuluipentru Energie,deputatuluiMonica Iacob

Ridzi. Chiar ºi

sindicaliºti dinminerit spuncã statulmenþineaceastã starepânã dupãalegerile prezi-denþiale.ComplexulEnergeticHunedoaraare datorii desute de mil-ioane de euro,

iar potrivit liderilorde sindicat, insol-venþa esteinevitabilã.

“Din pãcate dacãpânã la alegerileprezidenþiale nu seva gãsi o soluþiepentru ComplexulEnergeticHunedoara, singuravariantã rãmâneinsolvenþa deºi leeste foarte greu sã o

foloseascã ºi sã vor-beascã despre ea nuau altã posibilitatepentru cã acestComplex Energeticeste încãrcat de datoriila cei care furnizeazãservicii ºi materialecare depãºesc ordinulzecilor de milioane de

euro. În condiþiileastea cred cã putemnumãra cel puþin zecefirme care ar putea sãdeclare insolvenþaastãzi dacã ºi+ar doriacest lucru.Insolvenþa va fiviitorul ComplexuluiEnergetic dacãrãmâne aceeaºi for-mulã ºi se feresc sã ospunã”, a declarat în

urmã cu o lunã dezile, Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Conform raportuluiadministratorilorcompaniei, CEH aavut pierderi de peste147 milioane de leiîn anul 2013, iardatoriile depãºeau

752 milioane de lei.De menþionat ºi cã,la înfiinþare, CEHunedoara a preluatºi o datorie de 70milioane lei ale CNH.În prezent, se pare cãnu mai existã niciovariantã pentru sal-varea CEH, în afarãde insolvenþã.

DianaMITRACHE

Liberalii fãceau înanumite localitãþimajoritãþi cu PSD-ul,dar acum nu se maipoate ºi, dupã ce afãcut curãþenie înConsiliul Judeþean, laDeva sau Veþel, acumprivirile ºefului liber-alilor hunedoreni stauaþintite spre Valea

Jiului. „Am început cujudeþul, ca sã dãm un

exemplu. Am continu-at cu Deva, cu Veþelul,dar vor mai fi miºcãride majoritãþi în vreo18 localitãþi ale judeþu-lui Hunedoara, acolounde majoritãþile eraualtele ºi deci unde se

realizau cu PSD-ul.Sunt situaþii unde lib-

eralii au majoritatesinguri, dar unde au ºiPSD-iºtii singuri. Aufost situaþii ºi sunt ºiacum, unde PD-L-ulare majoritãþi, dar suntlocalitãþi unde nouamajoritate, unde inclu-dem ºi PP-DD –ul,este de dreapta înHunedoara. Vor mai fimiºcãri ºi aici în ValeaJiului ºi în alte local-itãþi ”, a spus IoanMircea Moloþ,preºedintele PNLHunedoara.

În ultima zi a luniiiunie, consilierii dinDeva au schimbatviceprimarul OvidiuMoº de la PSD a fostînlocuit cu MarianMuntean de la PP-DD,dupã formarea uneinoi majoritãþi.

ReprezentanþiiFiscului spun cã trimitsomaþie pentrufiecare român cudatorii, dar contribua-

bilii nu ridicã scriso-rile de la poºtã.

"În principiu, con-tribuabilii ar trebui saºtie cã au acele oblig-aþii de platã asupracãrora a început exe-cutarea silitã, în bazasomaþiei care li secomunicã", afirmãNicoleta Rogalski,

purtator de cuvânt O listã cu datornici

apare ºi pe site-ulANAF, însã preapuþini ºtiu de exis-

tenþa ei. În urmapopririi pe cont,Fiscul poate sã reþinãchiar ºi o treime dinveniturile salariale.

Inspectorii fiscaliau blocat anul trecutun milion ºi jumãtatede conturi în careerau aproape 5 mil-iarde de lei.

Fiscul executã prin surprindereMii de români au conturile

blocate deºi nu au primit somaþie

V erificaþi din când în cânddacã nu cumva aþi uitat sã

plãtiþi datoriile la stat. ÎnºtiinþãrileFiscului nu ajung mereu în cutiilepoºtale, dar asta nu înseamnã cãfuncþionarii nu blocheazã conturi ºinu trec la executãri silite.

Alianþele, refãcute dupã USL

S-a rupt lanþul de iubire, iar liberalii refac alianþele ºi

majoritãþile în consiliile locale. Astaspune preºedintele PNLHunedoara, Ioan Mircea Moloþ, carea avertizat cã Valea Jiului nu vascãpa de reformare.

De teama de a nu alunga investitorii,

Oficialii Departamentului pentru Energie nu acceptã insolvenþa CEH

M iniºtrilor nu le convine termenul de insolvenþãpentru Complexul Energetic Hunedoara.

Datoriile acumulate de Complexul EnergeticHunedoara sunt din ce în ce mai mari. Gaura financia-rã în care se afundã entitatea energeticã este fãrãsfârºit, însã miniºtri de resort nu recunosc problema.Mai mult, aceºtia tind sã ascundã aceastã posibilitatepentru “a nu îndepãrta potenþialii investitori”.

A legerealentilelor

"Sugestia mea estesã cumpãraþi lentiledin sticlã, chiar dacãsunt mai scumpe,comparativ cu celedin plastic. Sticlãoferã o claritatevizualã sperioara ºiface faþã cu brio zgîri-eturilor.

Un alt aspect pecare nu ar trebui sã îlneglijãm este culoarealentilelor. Aº începeprin a vã spune cãlentilele negre sîntpentru uz temporar.Folosirea în excescreazã dependenþa ºiîn timp duce la foto-fobie. Aceasta nu estepãrerea mea, ci aspecialiºtilor", a spus

Carmen Negoita,potrivit unui comuni-cat de presã.

Aceasta adãugã cãmultitudinea de culorieste binevenitã, inclu-siv lentilele îndegrade, atîta timp cîtnu sunt întunecate.De asemenea, un altaspect important esteflitrul UV, acesta ar

trebui sã fie cît mairidicat, cel puþin 4.

"Ochelarii de soareachiziþionaþi de latarabe sau din pieþenu îndeplinescaproape nicio carac-teristicã menþionatãmai sus. Puneþi preþpe sãnãtate ºi, nu înultimul rînd, pe estet-icã", mai spun spe-cialiºtii.

A legerearamelor

Fashion bloggerulavertizeazã cãochelarii nu se aleg înfuncþie de cît deatractiv este designul,ci þinînd cont deforma feþei. Observãce structuraanatomicã are fata ta

ºi respecta sfaturiledin imagine.

F aþã înformã

de inimã

"La acest tip defaþã trebuie sã te con-centrezi pe parteasuperioarã a ochelar-ilor. Sunt recoman-

date ramele de þip cîteye sau ramelegroase în parte detop ºi subþiri în parteade jos. Evitã sã porþiochelarii supradimen-sionaþi deoareceaproape toatã faþa vafi acoperitã", consid-

era Carmen Negoiþã.

F aþa ovalã

Aceste persoanesunt cele mai noro-coase, pentru cã potalege aproape oriceformã în privinþaochelarilor.

F aþarotundã

"Pentru faþarotundã sînt reco-mandate ramele caredepãºesc uºor liniapomeþilor, în formãpãtratã sau drep-tunghiularã. Pentruun balans armoniosevita ochelarii over-sized", a explicatCarmen.

F ata pãtratã

Poþi sã îndulceºtilinia pronunþatã abãrbiei ºi a maxilaru-lui purtînd ochelaricu rame rotunjite sauovale, cu o cromaticãveselã, dupã cumspune fashion blog-gerul.

Ziare.com

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã cremã

de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o

ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Cum sã alegi ochelarii de soare pentru a fi cool, dar ºi protejat

P e timpul verii trebuie sã neprotejãm ºi mai mult ochii

decît de obicei ºi asta înseamnã cãavem nevoie de ochelari de soare.Fashion bloggerul Carmen Negoitaºi stilistul George Enache oferã cîteva sfaturi pentru alegerea acestui accesoriu.

DianaMITRACHE

Vom da bani maimulþi pentru câini,decât pentru copii,sau bãtrâni, iar astadin vina unor aºa-ziºiiubitori de animale,care au cerut interz-icerea eutanasieriianimalelor fãrãstãpân. Nu sunt puþi-ni cei care ne spuncã ne va fi greu, pen-tru cã în Valea Jiului,acþiunea de prinderea animalelor mai tre-buia continuatã.

„Din pãcate, inter-venþia unor ONG-uricare nu ºtiu sã facãdecât scandal ºi nune dau nici un sprijinîn a rezolva problemacâinilor comunitari,ne-a pus în situaþiade a bloca o activitatecare era pentru noi,pentru cetãþeni, debun augur. Adicã, nescãpa de câinii comu-nitari, conform legii.Din pãcate, vom aveamari probleme, dar ºimari cheltuieli. Vomcheltui mai mulþi banipentru câini, decâtpentru cãmine decopii ºi azile debãtrâni, dar se parecã cei care sunt puþi-ni ºi bogaþi, sunt maiputernici decât ceimulþi, dar care tac.Aºa cã, sã nu vãaºteptaþi, indiferent

cine va veni laGuvern, pânãce legea nu serezolvã, sã semicºorezenumãrul decâini în judeþulHunedoara!”,a spus IoanMircea Moloþ,preºedinteleCJ Hunedoara, caregestiona activitateade ecarisaj în întregjudeþul.

Ideea de a rãmânecu haitele de câini pestrãzi nu-i încântã nicipe localinici ºi chiarcei care se declarãiubitori de animale,ne spun cã ecarisajulera o soluþie.

„Apãi nu e preabunã soluþia de a-ilãsa iar pe strãzi, cãeu stau în Aeroport ºimã mãnâncã câinii”,a spus, la aflareaveºtii cã maidaneziinu mai ajung în adã-post, o doamnã dinCartierul Aeroport.„Am o pãrere foarte,foarte proastã. Deexemplu, la Parângul,(n.r în zonaCartierului Aeroport)sunt foarte mulþicâini, care au muºcatmulþi oameni. Ce sãvã spun? Nu sunt deacord. Trebuia sã îistrângem odatã”, aspus o altã doamnã.

Uimiþi de numãrulmereu mare al maid-

anezilor, unii localnicicred cã aceºtia seînmulþesc ºi altfel,decât pe cale natu-ralã. „Mie, în gener-al, îmi plac foartemult animalele, daram observat o treabã,pe care am discutat-oºi cu alþi cetãþeni. Amimpresia cã din Gorj,sau din alte localitãþi,noaptea, se aduc

camioane cu câiniºi le dau drumul

dimineaþa, pentru cã,în urmã cu o sãp-tãmânã, am întâlnithaite de maidanezi,atât în zonaAeroport, cât ºi înzona centralã. Nu ebine. Sunt un pericolfoarte mare pentrupopulaþie ºi, în spe-cial, pentru copii. Numai poþi sã îi laºi nici

în parc, pentru cãsunt atacaþi de câini.Îmi plac animalele,dar sã fie þinute încasã, sau adãposturi”,a adãugat un altlocalnic.

Pânã când guver-nanþii se joacã alba-neagra cu legeamaidanezilor, patru-pedele se plimbãliniºtite prin parcuri,pe strãzi ºi printre

blocuri, iar cei carese declarã iubitori deanimale fac preapuþin pentru ei.Numai la Petroºanisunt câteva adãposturi particu-lare, însã, oameniicare locuiesc în zonalor spun cã patru-pedele sunt lãsatelibere, fãrã apã ºihranã ºi sunt þinute încondiþii mizere.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie2014 Actualitate 13

U n bãtrân de92 de ani din

Lupeni a fost la un pas de moarte,dupã ce a fost surprins de suflulunei explozii.ParamediciiSMURD l-autransportat la spitalul din locali-tate, iar pompieriiau stins focul.

Sâmbãtã dimineaþã,un bãtrân de 92 deani din Lupeni a fostsurprins de suflul uneiexplozii în locuinþa sa.

Omul a fost rãnit,iar vecinii care auauzit bubuitura ausunat la 112. Imediatun echipaj SMURD a ajuns la faþa loculuiºi, dupã ce i-au acordat primele îngrijiri, l-au trans-

portat la spitalul dinlocalitate.

Pompierii au ajunsºi ei cu un echipaj deintervenþie ºi, dupãmai multe minute, aureuºit sã stingã foculcare cuprinseselocuinþa bãtrânului.

Potrivit comandan-tului Detaºamentuluide Pompieri de laPetroºani, AdrianAvram, în locuinþabãrbatului se faccercetãri pentru astabili cu exactitate ces-a petrecut ºi cum s-ainiþiat explozia.

Poliþiºtii din Lupenispun cã, cel mai probabil, explozia s-aprodus din cauza uneiacumulãri de gaz înlocuinþã. Bãtrânulîncercase sã aprindãaragazul ºi atunci s-aprodus deflagraþia.Din fericire, omul este în afara oricãruipericol.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Maidanezii ne vor copleºi

I ubitorii de animale au câºtigat din nou, dar dinpãcate, câinii comunitari ne vor costa mult. Asta

spun toþi oamenii, care s-au sãturat de câini pe strãzi,iar haitele sunt tot mai multe ºi mai libere.

Bãtrân rãnit într-o explozie la Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Începeþi ziua obosit ºi nervos,motiv pentru care nu este exclussã aveþi probleme la serviciu ºi cupartenerul de viaþã. Nu vã lãsaþicopleºit de un insucces în afaceri,chiar dacã paguba nu este delocneglijabilã. Pãstraþi-vã calmul.

S-ar putea ca partenerul de viaþãsã vã înþeleagã greºit dorinþa delibertate. Aveþi grijã ce ºi cumspuneþi! La nervi, existã riscul sãrostiþi cuvinte greu de iertat. Separe cã nici prietenii nu sunt deacord cu ideile dumneavoastrã

Dimineaþa nu reuºiþi sã vãrespectaþi programul din cauzaunor evenimente neprevãzute.Nu este momentul sã vã ocupaþide afaceri, pentru cã riscaþi sãsuferiþi un eºec usturãtor. Þineþicont de sfaturile unui prieten cuexperienþã!

S-ar putea sã aflaþi cã o per-soanã apropiatã este grav bol-navã sau chiar mai rãu. Vi secere ajutorul ºi sunteþi nevoit sãfaceþi mai multe drumuri, împre-unã cu prietenii. O femeie maiîn vârstã vã ajutã cu bani ºi cusfaturi.

Relaþiile cu prietenii nu mergprea bine. Aveþi tendinþa de a fiautoritar ºi vreþi sã vã impuneþipunctul de vedere chiar ºi în fam-ilie, spre dezamãgirea parteneru-lui de viaþã. Fiþi mai diplomat ºiascultaþi ºi pãrerile celor din jur.

S-ar putea sã întâmpinaþi difi-cultãþi la serviciu, din cauzaideilor dumneavoastrã noncon-formiste. Nu vã enervaþi ºi împã-caþi-vã cu ideea cã alþii preferãcãrãrile bãtãtorite. Dupã-amiazãsunteþi invitat pe neaºteptate la opetrecere.

Amânaþi întâlnirile de afaceri, pen-tru cã nu sunteþi în cea mai bunãformã la capitolul comunicare.Este indicat sã evitaþi deciziileimportante, mai ales la locul demuncã. Spre searã, este posibil sãvã pregãtiþi pentru o cãlãtorie.

Relaþiile cu prietenii sunt foartebune, însã partenerul de viaþã s-ar putea sã nu vã apreciezedeloc exagerãrile. Daþi dovadãde tact ºi þineþi cont de pãrerileunei persoane mai în vârstã dinfamilie.

Aveþi de rezolvat o mulþime deproblemele dificile. Dacã nureuºiþi sã vã controlaþi nervozi-tatea, existã riscul sã faceþi ges-turi pe care le veþi regreta.

Este posibil sã se accentueze difi-cultãþile financiare ºi problemelesentimentale. Nu îi reproºaþipartenerului de viaþã cã a fãcutcheltuieli inutile. Dupã-amiazãsunteþi invitat la o petrecere.

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºiaveþi tendinþa de a-i critica petoþi care vã ies în cale. Nuîncheiaþi contracte. Riscaþi sãfaceþi greºeli care vã pot pune înconflict cu autoritãþile.

Fiþi prudent ºi temperaþi-vã ner-vozitatea! Altfel riscaþi sã aveþiprobleme cu sãnãtatea. Dupã-amiazã, intraþi în posesia uneimari sume de bani, din cauzacãreia este posibil sã vã certaþi cupartenerul de viaþã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 Pe scurt despre orice19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Joe Kidd22:45 Celebritãþile timpuluitãu: Rolling Stones

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Divã cu greutate11:00 Hawthorne12:00 Hawthorne13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Fete rele17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Frumoasa ºi bestia

10:30 Levintza prezintã11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Un înger în familie17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Neam legat

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Labirintul iubirii18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B119:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA EuropaLeague Review Show11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Drumul spre finala RealMadrid - Atletico Madrid12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Drumul spre finala RealMadrid - Atletico Madrid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Drumul spre finala RealMadrid - Atletico Madrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Drumul spre finala

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Noi doi ºi Dupree23:00 Un show pãcãtos

Accidentul s-a pro-dus pe DJ 687E de unºofer în vârstã de 56de ani, din municipiulHunedoara, care întimp ce conducea unautoturism pe direcþiade deplasareHunedoara spreTeliuc, într-o curbã ladreapta a efectuatmanevra neregula-mentarã de depãºire aunui autoturism,

intrând astfel în coliziune cu un altautoturism, care circu-la din sens opus ºi eracondus regulamentarde o femeie în vârstãde 42 de ani, dincomuna TeliucuInferior.

Traficul rutier a fostrestricþionat aproxima-tiv 20 de minute peambele sensuri dedeplasare, pânã la

finalizarea cercetãrii lafaþa locului.

În urma evenimen-tului rutier au rezultat

douã victime rãnitegrav, respectiv con-ducãtorul auto care s-aangajat în depãºireaneregulamentarã ºipasagera care se aflape scaunul din dreap-

ta-faþã al autoturismu-lui, fiind vorba de ofemeie în vârstã de 53de ani, din municipiul

Hunedoara. De asemenea, au

fost rãnite uºor ºi per-soanele din autoturis-mul care circula regu-lamentar. În autoturis-mul respectiv, pelângã conducãtoareaauto, se mai aflau altedouã minore în vârstãde 9 ani ºi 11 ani.

Victimele au fosttransportate la SpitalulMunicipiuluiHunedoara pentruacordarea de îngrijirimedicale, iar poliþiºtiiau întocmit un dosarde cercetare penalãpentru sãvârºirea

infracþiunii de vãtã-mare corporalã dinculpã.

Pânã la finalizareacercetãrii la faþa locu-lui, poliþiºtii BirouluiRutier Hunedoara aufost sprijiniþi de jan-

darmii din cadrul IJJHunedoara, care auasigurat zona în cares-a produs accidentul.

Luând în consider-are principalele cauzeale accidentelorrutiere, poliþiºtiiServiciului RutierHunedoara reco-mandã conducãtorilorauto:

sã circulaþi cuatenþie sporitã, sãadaptaþi permanentviteza de deplasare înfuncþie de condiþiileconcrete de drum ºi sãmãriþi distanþa, înmers, între autove-

hicule. sã recurgeþi la exe-

cutarea diferitelormanevre (depãºire,schimbarea benzii decirculaþie, mers înapoietc.) numai dupã oprealabilã ºi temeinicã

asigurare pietonii sunt sfãtuiþi

sã aibã o conduitãpreventivã, câtã vremesunt prezenþi, în modjustificat, pe carosabil(respectiv, sã tra-verseze numai dupã oprealabilã asigurare,prin locurile specialamenajate în acestsens, marcate ºi sem-nalizate în mod core-spunzãtor, la culoareaverde a semaforuluielectric, dacã acestaexistã ºi/sau este înfuncþiune, perpendicu-lar pe axul drumului ºifãrã sã alerge).


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

Proiectul vrea modificareaOrdonanþeiGuvernului nr.2/2001, care regle-menteazã regimuljuridic al contravenþi-ilor.

„În cazul în carecontravenientul nu aachitat amenda în ter-men de 30 de zile dela rãmânerea defini-tivã a sancþiunii ºi nuexistã posibilitateaexecutãrii silite,

organele de speciali-tate ale unitãþiloradministrativ – terito-riale în a cãror razãteritorialã domiciliazãcontravenientul per-soanã fizicã vor sesizainstanþa de judecatãpe a cãrei razã terito-rialã s-a sãvârºit con-travenþia, în vedereaînlocuirii amenzii cusancþiunea obligãriicontravenientului laprestarea unei activ-itãþi în folosul comu-

nitãþii, þinându-seseama de partea dinamendã care a fostachitatã”, se aratã înproiectul supus dezba-terii publice.

Nu þi-ai plãtit amenda? Ai puteafi dat în judecatã de Primãrie

P ersoanele care nu îºi plãtesc amenzile contra-venþionale ºi care nu pot fi executate silit ar

putea fi date în judecatã de primãrii pentru a prestamuncã în folosul comunitãþii, conform unui proiect delege supus dezbaterii publice de MinisteruluiAfacerilor Interne (MAI).

Neatenþia la volan face victime

P atru persoane, dintre care doiminori în vîrstã de 9 ºi 11 ani

au ajuns la Spitalul MunicipalHunedoara în urma unui accidentde circulaþie produs la sfârºitul sãptãmânii trecute.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 201416 Actualitate

Voluntarii filialelordin Valea Jiului, dar ºidin restul oraºelor aleþãrii au sãrbãtorit cei138 de ani de activitate umanitarãprin muncã: au fostprezenþi în stradã distribuind apã, aumãsurat tensiunea ºiglicemia.

La Petroºani, tineriiau putut fi observaþi înParcul Carol Schreter,unde au mãsurat tensiunea ºi glicemiacelor care au urcat lacupolã.

Pe 4 iulie 1876, lua fiinþã SocietateaNaþionalã de CruceRoºie din România înincinta SpitaluluiColþea din Bucureºti.Printre semnatarii

actului de înfiinþare aCrucii Roºii Române,se regãseau impor-tante personalitãþi alevremii: Dimitrie Ghica,Nicolae Kretzulescu,George GrigoreCantacuzino, C.A.Rosseti, Ion Ghica,Dimitrie Sturza ºi Dr.Carol Davila.

De-a lungul istorieisale, Crucea Roºie s-adovedit a fi un impor-tant simbol al speran-þei ºi alinãrii pentru ceiaflaþi în nevoie. Unsuport de nãdejdepentru þarã în perioa-dele de nesiguranþã ºisuferinþã, CruceaRoºie Românã a intervenit ori de câteori România s-a confruntat cu situaþiide rãzboi, epidemiisau dezastre. Astfel,Crucea Roºie Românãa fost activã pentru auºura suferinþa umanã,iar în Valea Jiului, defiecare datã când aufost evenimente

nedorite la unitãþileminiere, minerii acci-dentaþi au fost ajutaþicu tratamente impor-tate de la filiale dinalte þãri. Mai mult,voluntarii din Vulcansau Lupeni sunt primiicare au în grijã zeci defamilii sãrace, iar acþiunile lor suntmereu încununate desuccese.

Toatã activitateaCrucii Roºii Românese bazeazã pe un element fãrã de caretoatã istoria organiza-þiei nu ar fi fost posibilã: voluntariatul.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Potrivit studiului,Facebook este esteprincipalul canalfolosit de românii dinmediul rural, dupãGoogle Search.

"Dezvoltarea per-sonalã ºi culturã gen-eralã sunt arii deinteres preponder-ente, precum ºi famil-

ia, sãnãtatea,gospodãria. Nu suntpreocupaþi de dis-tracþie, ci mai degrabãsã se dezvolte.Majoritatea au veniturimici ºi medii care vinîn general din salarii ºialocaþii, aºa cã dorescsã-ºi îmbunãtãþeascãstatutul personal prin

dezvoltare", se aratãîn studiul citat.

Potrivit aceleiaºisurse, românii dinmediul rural suntconectaþi la tehnolo-gie - jocul pe calcula-tor este în top, devan-sând activitãþi "cla-sice", cum ar fi statul

de vorba la bar cuvecinul, lucrul manualsau mersul la bisericã.

"Pentru ei, online-ule un mediu deconectare, ºi nu deafirmare. Fie cautãinformaþie, fie cautãconectare: 26% aflãde evenimentele care

se întâmplã în mediulrural din online", semai aratã în studiu.

În plus, locuitoriidin mediul rural suntconectaþi ºi cu bran-durile. Observã atâtreclamele amuzante,cât ºi pe cele informa-tive. "Dacã informaþiale este utilã, o vormemora ºi vorcumpãrã produsul.Chiar dacã majori-tatea veniturilor suntcheltuite pe utilitãþi ºimâncare, oameniisunt interesaþi de ceeace au de spus bran-durile", se mai aratãîn studiul citat.

47% dintre românii care locuiesc la sate "sunt peinternet", iar 80% dintre ei au cont de Facebook

A proape jumãtate din popu-laþia ruralã a României (47%)

"se aflã" pe internet ºi acoperãtoate segmentele de vârstã, iar80% dintre ei "sunt pe Facebook",potrivit unui studiu al agenþiei demedia Starcom MediaVestRomânia transmis joi MEDIAFAX.

Ziua Crucii Roºii marcatã ºi în Valea JiuluiS ocietatea Naþionalã de Cruce

Roºie din România a sãrbãtoritvineri, 138 de ani de istorie ºi activitate umanitarã.

cvj nr 647, luni, 7 iulie

Documents