curs_1_bftr
TRANSCRIPT
Modulul IV
TEHNICI DE INGRIJIRE
Competenţe 1. Descrie tehnicile generale de îngrijire..
2. Aplică tehnici de îngrijire în activitatea profesională.
3. Acordă îngrijiri pacienţilor conform prescripţiei medicale
Bibliografie :
G. Baltă-Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor
F.Chiru-Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos-Ed. Cison2001
C.Mozes-Tehnica ingrijirii bolnavului-Ed. Medicala-2009
L.Titirca-Ghid de nursing vol I,II Ed. Viata medicala-2007
L. Titircă-Urgenţele medico-chirurgicale- Ed. Medicală, Bucureşti, 1998.
L. Titircă-Manual de îngijiri speciale acordate de asistenţii medicali
1
C1. Descrie tehnicile generale de îngrijire
Introducere
-Organizarea serviciilor medicale
-Internarea bolnavilor in spital,circuitele functionale.
-Notiuni de igiena in unitatile sanitare(dezinfectie,dezinsectie,deratizare)
-Instrumentele medicale.Sterilizarea.
-Nevoile findamentale si dimensiunile bio-psioho-sociale,cultural si spirituale
I. INTRODUCERE IN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL
Nursingul este o artă.
Necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult?
Să ai de-a face cu pânza de pictură sau cu marmura sau să ai de-a face cu organismul viu, cu fiinţa umană – templul duhului lui DUMNEZEU?”
Florence Nightingale - 1860
2
Ingrijirea bolnavului se pierde in regula timpului, in trecutul indepartat cand
femeile pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare, mai aproape
de 1960 cand incepe istoria profesiuni noastre de ingrijire a bolnavului ( sora,
nursa, asistenta medicala ), o data cu infiintarea primei scoli de catre Florence
Nightingale .
Nursa este definita de Consiliul international ala nurselor (I.C.N.) si de
Consiliul international al infirmierelor (C.I.I.) astfel :
este o persoana care :
a parcurs un program complet de formare care a fost probat de consiliul
asistentelor medicale (C.A.M.) ;
a trecut cu succes examenul stabilit de consiliul asistentelor medicale
(C.A.M.);
indeplineste standardele stabilite de C.A.M. ;
este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de C.A.M in
concordanta cu pregatirea si experienta sa ;
este autorizata in indeplinirea acestor proceduri si functii care sunt impuse
de ingrijirea sanatatii in orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura
pentru care nu este calificata .
3
Asitentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor,
supravegheaza ingrijirile auxiliare si pregatirea elevilor, deci asistenta raspunde nu
numai pentru ce face, dar si pentru categoriile auxiliare .
Nursa este preagatita primtr-un program de studii incluzand :
promovarea sanatatii :
prevenirea imbolnavirilor ;
ingrijirea celui bolnav din punct de vedere psihic, mental a celor cu
deficiente indiferent de varsta si in orice unitate sanitara sau in orice situatie
la nivel de comunitate
Aceasta definitie a devenit cunoscuta si acceptata de toata lumea si in
prezent este utilizata si in Romania pentru descrierea nursingului .
“Codul pentru asistentele medicale “descrie de asemene 4 responsabilitati
care definesc directiile importante si anume:
promovarea sanatati ;
prevenirea imbolnavirilor ;
restabilirea sanatati ;
inlaturarea suferintei .
Nursa generalista presupune :
pregatire pluridisciplinara( sociala, tehnica, practica ) in unitatile sanitare si
pe teren in comunitate ;
insusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ;
4
sa aiba cunostinte de psihologie ;
sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ;
sa aiba preocupare de a intelege cea ce simt ceilalti (capacitate de empatie )
Fenomenele urmarite in special de asistenta medicala sunt reactiile :
individuale ;
familiale ;
de grup al problemelor actuale sau potentiale de sanatate .
Ea este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie
adeseori sa indeplineasca sarcini cat mai diverse; de aceea asistenta medicala a fost
numita „ mama profesionista „ .
NURSING(definitii)
Definitia prezentata de O.M.S. si I.C.N. stabileste ca nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand :
promovarea sanatatii ;
prevenirea bolii ;
5
ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic, psihic, mental, handicapati ) de toate
varstele in toate unitatile sanitare, asezarile comunitare si in toate formele de
asistenta sociala .
Definitia Virginiei Henderson – aceasta defineste nursingul astfel : “sa ajuti
individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle cale spre sanatate sau recuperare,
sa ajuti individul,fie bolnav sau sanatos sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a
promova sanatatea sau recuperarea cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau
cunoasterea necesara pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si
poarte singur de grija cat mai curand posibil “
Definitia A.N.A. ( North-American- Association ) da urmatoarea definitie pentru
nursingul comunitar .
Nursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing si a educarii
in domeniul sanatatii, ci are scopul de a mentine si a stimula sanatatea populatiei .
Ingrijirile au un caracter continuu, ingrijirea este orientata asupra
individului, a familiei sau grupului si contribuie astfel la sanatatea intregii populatii
a zonei respective ( sau oras ) . Nursa aplica diferite metode pentru a mentine si a
stimula sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu si stimuleaza
continuitatea .
Scopul ei este si acela de a-i apropria pe indivizi, familie sau diverse grupuri.
Din aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre
pacienti individuali ci cuprind si mediul social,afectiv si fizic al acestora.
Rolul nursei - prezentand conceptia Virginiei Henderson privind rolul esential al
asistentei medicale .6
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea sau sa-l asiste in ultimele sale clipe
prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar indeplini singur daca ar fi avut forta,
vointa sau cunostintele necesare.Asistenta medicala trebui sa indeplineasca aceste
functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil .
O.M.S. descrie rolul nursei in societate si aceasta fiind important pentru noi:
“Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi, familii si grupuri, sa optimizeze si
sa integreze functiile fizice, psihice, mentale si sociale afectate semnificativ prin
schimbari ale starii de sanatate”.
Nusingul se ocupa deci de aspectele psihosomatice si psihosociale ale vietii,
deoarece acestia afecteaza sanatate, boala si moartea . Nursingul foloseste
cunostintele si tehnici din stiintele fizice, sociale, medicale, biologice si umaniste .
Pesonalul de nusing lucreaza ca partener alaturi de alte profesiuni si
ocupatii, ce participa la asigurarea sanatati in activitatile inrudite .
Individul si unde este cazul familia sa vor trebui sa fie implicate in toate
aspectele pentru mentinerea unei bune sanatati .
Fuctiile nursei sunt de natura :
independenta ;7
dependenta ;
interdependenta.
Funtiile de natura independenta – asistenta asista pacientul din proprie
initiativa temporar sau definitiv :
ingrijirile de confort atunci cand el nu-si poate indeplini independent
anumite functii, ajutorul asistentei este in functie de varsta, de natura bolii,de
alte dificultati fizice, psihice sau sociale ;
stabileste relatia de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii sau
apropiatii ;
le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine;
este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditi mai
bune de viata si sanatate .
Functia de natura dependenta – la indicatia medicului asistenta aplica metode de
tratament sau de readaptare, observa la pacient, modificari provocate de boala sau
tratament si le transmite medicului.
Functia de natura interdependenta – asistenta colaboreaza cu altii profesionisti din
domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati
interdisciplinare :
Exemplu:
actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic sau social ;
8
actiuni de educatie pentru sanatate de sensibilizare asupra responsabilitatii si
asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate ;
actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale ;
actiuni privind organizatia si gestionarea centrelor si unitatilor de ingrijire.
Pentru a respunde nevoilor persoanelor si grupurilor carora li se adreseaza
ingrijirile, asistenta medicala utilizeaza in practica profesionala cunostintele
teoretice si practice medicale ,cele de economie,informatica.psihologie,pedagogie
etc.
Alte functi ale asistentei medicale :
-functia profesionala – este vorba de rolul cel mai importantal asistentei medicale,
acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru
el ceea ce el insusi nu poate. Aici sunt cuprinse functiile :tehnica ;preventiva ;de
umanizare a tehniciI ;de psiholog ca si functiile din codul asistentei medicale :
promovarea si mentinerea sanatatii ; prevenirea imbolnavirilor
ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea .
Acestea cere din partea asistentei :
sa acorde direct ingrijiri . sa educe pacientii .
sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii .
sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara .
sa dezvolte practica nursingului pe baza gandiri critice si a cercetarii .
9
-functia educativa – educarea pentru sanatate .Aceasta functie presupune alaturi de
calitati psihologice si aptitudini pedagogice, caliatea de a sti sa comunice, de a sti
sa fii convingator . Rolul educativ reiese si din relatiile pacient – asistent si din
relatiile de munca cu personalul din subordine, practicanti, studenti .
-functia economica -de gestionare :
gestionarea serviciului ;
organizarea timpului ;
precizarea prioritatilor de aprovizionare
-functia de cercetare – aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice,
dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare.Asistenta
ca participanta in echipa de cercatare alaturi de medic devine o componenta
importanta. Prin activitatea pe care o desfasoara, asistenta are atributii de
identificarea a domeniilor de cercetare si mai ales de cercetare a nursingului .
In cazul functiei de natura interdependenta asistenta colaboreaza cu personalul din
alte compartimente, cu alti profesionisti permite sa desfasoare si activitati de
cercetare .
Domenii de activitate :
seviciul de sanate :stationar,ambulatoriu
invatamant;
educatie ;cercetare
social economic ;
10
administrativ ;
demografie ;
alimentar ;
igienic .
Locul de munca :
medic de familie
policlinica
scoli, gradinite, crese, leagane
camine de batrani .
spitale (sectii de interne, chirurgie, pediatrie, obstetrica-ginecologie etc.
inspectoratele de politie sanitara .
II.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SPITALELOR
Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata
pentru serviciu permanent. Spitalul nu ingrijeste decat anumite categorii de
bolnavi, ceea ce da caracterul specific al serviciului spitalicesc.
11
Astfel in spital vor fi internati:
Bolnavi in stare grava, care necesita o ingrijire permanenta, calificata,
speciala;
Imbolnavirile rare si cazurile atipice de boala, care se diagnosticheaza greu
si necesita o observatie atenta, permanenta si de lunga durata;
Bolnavii care necesita interventii chirurgicale sau alte tratamente special
nerealizabile ambulatoriu;
Bolnavii care sufera sau sunt suspectati de boli infecto -contagioase, pentru a
fi izolati de restul populatiei.
Spitalele se construiesc in zone nepoluate,in system monobloc sau pavilioane
lipsite de zgomot,inconjurate de spatii verzi,in afara orasului dar cu mijloace de
transport si comunicare cu orasul;functionalitatrea lor asigura conditii deosebite de
igiena .
Spitalul cuprinde urmatoarele parti component functionale:
Serviciul de primire;
Sectiile de spital;
Serviciile de diagnostic si tratament;
Serviciile administrative + gospodaresti.
Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului, unde se hotaraste asupra
internarii bolnavului. Cu exceptia sectiilor de maternitate si boli contagioase,
12
celelalte sectiiau in mod obisnuit un serviciu comun de primire. Acest serviciu
trebuie sa cuprinda:
Sala de asteptare;
Cabinetul de consultatii;
Birou internari
Camera de deparazitare si baia bolnavilor;
Camera de imbracare;
Camera pentru dezinfectarea si deparazitarea efectelor;
Magazia de efecte ale bolnavilor;
Magazia de lenjerie curate.
Sectia de spital este partea componenta inzestrata cu paturi care asigura
asistenta intr-o anumita specialitate a bolnavilor spitalizati. Ea cuprinde in mod
obisnuit saloanele de bolnavi, camera pentru asistente, camera pentru medici,
oficiul cu sala de mese, grup sanitar, baia, holul, sala de tratamente si alte incaperi
in functie de specificul sectiei (chirurgie, urologie, maternitate etc.)
Bolnavul adus in sectie va fi dirijat intr-unul din saloane. Rapartizarea lui va fi in
functie de boala, gravitatea bolii si starea in care se gaseste.Bolnavii inconstienti,
13
comatosi, cu tulburari psihomotorii, cei cu incontinenta de materii fecale si urina,
etc .vor fi repartizati in rezerve.
salonul-locul de ingrijire a pacientului:
orientat de preferinta spre sud,sud-est,sud-vest pentru a fi insorit
de preferat cu numar redus de paturi
cu mobilier redus,usor de intretinut
pereti vopsiti in culori pastelate,lavabili
iluminare naturala buna,artificial difuza,indirect sau semidirecta
dotat cu apa curenta
temperature 18-20grade C(adulti)
20-22 grade C pentru copii mici
22-24 grade C pentru sugari
ventilatie reglabila
III.INTERNAREA
Internarea in spital constitue pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa
deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale.
14
Primul contact cu spitalul este in cadrul serviciului de primire-birou informatii
de unde este dirijat la cabinetul de consultatie .
Bolnavul se prezinta cu biletul de trimitere eliberat de: medicul de familie,
cabinet medical individual ,medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de
transfer eliberat de alt spital ,dovada asigurarilor de sanatate.Bolnavul va fi
inregistrat in registrul de consultative cu datele personale din buletin si va fi
pregatit pentru examenul medical.
În vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa se
dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a examinarii.
Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice
si patologice.
Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati
fiind înscrisi în registrul de urgenta. Medicul de garda avizeaza internarea.
La biroul de internari se va intocmi foaia de observatie in format electronic pe
baza documentelor enumerate mai sus.
15
La internarea unor persoane gasite pe strada pentru identificarea lor, asistenta de
serviciu va anunta imediat organele de politie.
Serviciul baie -aici are loc baia bolnavului,imbracarea hainelor de
spital(pijamale),si daca este cazul are loc dezinfectarea si deparazitarea.
Hainele si obiectele persoanle vor fi înregistrate în vederea înmagazinarii pe
perioada internarii(la nevoie deparazitate,dezinfectate )-se intocmeste bon in dublu
exemplar,unul la bolnav,al doilea la magazia de efecte impreuna cu hainele.
In cazul in care bolnavul prezinta documente sau alte valori,vor fi scrise intr-un
proces verbal intocmit in 2 exemplare si predate la serviciul administrativ.
De la serviciul de internare,bolnavul este condus cu foaia de observatie la sectia
indicata de medical de garda si predat asistentei sefe.
Asistenta sefa inregistreaza datele de pe foaia de observatie a bolnavului in
registrul de internari-externari al sectiei,si va nota pe foia de observatie numarul
de inregistrare din registrul sectiei (foaia de observatie are doua numere:unul de la
biroul de internari si un numar din registrul de internari al clinicii respective)
Completeaza apoi anexa la foaia de masa,pentru ca noul sosit sa primeasca
alimentatia necesara din ziua internarii.
Ea va preda bolnavul asistentei de salon.
Aceasta il preia,ii face cunostinta ceilalti bolnavi,il ajuta sa-si aranjeze obiectele
personale in noptiera.; prezentarea sectiei-cabinetul asistentelor,sala de mese,sala
de tratament , grup sanitar,etc; va fi informat despre regulamentul de ordine
interioara;
16
EVIDENTA BOLNAVILOR
Condica de sectie.
Bolnavii primiti in sectie sunt inregistrati in condica sectiei. Aceasta cuprinde
datele personale ale bolnavului, numarul foii de observatie, timpul de spitalizare cu
data internarii si iesirii, diagnosticul, starea la iesire, precum si numarul de iesire al
bolnavului.Completarea registrului sectiei se face de catre registratorul medical sau
asistenta sefa.
Raportarea numerica a efectivului de bolnavi.
Foaia zilnica de miscare a bolnavilor este completata in fiecare zi de asistenta
sefa,care totalizeaza numarul de bolnavi internati ,externati sau transferati si o
comunica zilnic asistentului sef de la serviciul primire,care totalizeaza situatia
bolnavilor pe spital si o preda serviciului administrativ.
Foaia de observatie este dosarul bolnavului pe perioada internarii.
Este un document medico-legal stiintific,constituind un instrument necesar
activitatii personalului medical,deoarece aici sunt sintetizate datele examenului
clinic,examinari paraclinice,evolutia si tratamentul.La iesirea din spital foaia este
pastrata la arhiva.
Externarea bolnavului
Momentul plecarii bolnavului este stabilit de medicul curant sau sef de sectie.
Asistenta pregateste documentatia necesra externarii pe care o va pune la dispozitia
medicului de salon,in vederea incheierii evolutiei bolii, formularii
epicrizei,eliberarea retetei.
17
Asistenta va anunta cu 2-3 zile inainte familia bolnavului,comunicandu-i data
iesirii din spital. Asistenta aprofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la medic
si cuprinse in biletul de externare. Va lamuri in special prescriptiile relative la
regimul dietetic, insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul
regimului, precum si asupra modului de preparare a alimentelor prescrise.
Inainte de plecare asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de iesire si
reteta prescrisa pentru tratamentul post-spitalicesc.
Externarea se noteaza in registrul internari-externari ,bolnavul va fi scos din condica de alimente si medicamente.
Bolnavul poate pleca din spital si la cerere proprie, dupa completarea unei
declaratii asupra raspunderii pe care si-o asuma odata cu parasirea spitalului.
TRANSFERUL BOLNAVULUI IN ALTE SECTII SAU SPITALE
In cursul spitalizarii se iveste adesea necesitatea ca bolnavul sa fie transferat
de la o sectie la alta sau de la un spital la altul. In ambele cazuri, transferul se face
pe baza intelegerii intre cele doua unitati.
In legatura cu transferul bolnavului, asistenta are urmatoarele sarcini:
Pregatirea documentatiei pentru medicul de salon, in vederea formularii
epicrizei,eliberarea retetei.
Se intocmeste biletul de transfer, copierea foii de observatie si rezultatelor
analizelor de laborator, pentru a fi trimise spre orientare impreuna cu
bolnavul.
Instiintarea familiei despre trecerea bolnavului in cealalta unitate.
18
Pregatirea bolnavului pentru transport.
Scoaterea bolnavului din tabelul de regimuri si condica de medicamente.
Insotirea bolnavului pana la sectia sau spitalul unde acesta a fost transferat.
Decesul
In caz de deces asistenta are urmatoarele sarcini:
Pregatirea documentatiei pentru medic in vederea intocmirii epicrizei si a
referatului de deces.
Completarea biletului de trimitere a cadavrului la sectia de prosectura.
Anuntarea administratiei spitalului ,instiintarea apartinatorilor.
Instiintarea prosecturii si luare masurilor pentru transportul cadavrului in
vederea necropsiei, avand grija ca totodata sa fie trimisa si foaia de
observatie incheiata.
Scoaterea bolnavului din evidenta sectiei si din comenzile de alimente,
medicamente etc. se face la fel ca si in cazul externarii obisnuite a
bolnavului. Daca apartinatorii nu sunt instiintati in momentul decesului, se
vor aduna bunurile bolnavului si va intocmi un inventar, pe care-l va semna
impreuna cu doi martori.
Foaie zilnica de miscare a bolnavilor internati
19
IV.CIRCUITELE FUNCTIONALE ALE SPITALULUI
Circuitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor
sanitare.
Circuitul septic = este sensul de circulatie care indica introducerea
germenilor patogeni generatori de infectii in interiorul unitatii sanitare.
20
Circuitul aseptic=este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie
impotriva infectiilor in interiorul unitatii sanitare.
Circuitele septice sunt separate de cele aseptice
Principalele circuite sunt:
-circuitul bolnavului;
-circuitul personalului medico-sanitar,
-circuitul şi regimul vizitatorilor;
-circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale sanitare;
-circuitul blocului operator;
-circuitul alimentelor;
-circuitul lenjeriei;
-circuitul reziduurilor.
Circuitul bolnavului
Include spaţiile destinate serviciului de internare, destinate spitalizării şi externării.
Cuprinde:
-baia;
-controlul sanitar;
-magazia de lenjerie curata;
-spaţii pentru colectarea lenjeriei utilizate;
21
-garderoba pentru depozitarea echipamentului bolnavilor.
Spaţiul de spitalizare propriu-zisă
Accesul bolnavului de la serviciul de internări spre spaţiul de spitalizare, se
face pe un circuit care nu se încrucişează cu alte circuite funcţionale, şi în special
cu acele circuite considerate contaminate( reziduuri, lenjerie murdară).
Este indicat ca saloanele sa fie separate pentru cazurile septice şi aseptice, în
special pentru secţiile de obstetrică, chirurgie, nou-născuţi, pediatrie.
Organizarea saloanelor trebuie să respecte normele sanitaro-epidemice de
luminozitate şi aerisire, de spaţiu şi cubaj per pat, de instalaţii sanitare, de
amplasare a paturilor.
Blocul operator
Blocul operator va fi instituit ca o unitate complet separată de restul spaţiului de
spitalizare. El poate avea un centru de sterilizare propriu.
Sala de nastere
Trebuie să aibă circuite funcţionale asemănătoare cu cele ale blocului operator.
Circuitul instrumentarului, al obiectelor de cauciuc, al materialului textil, trebuie să
se realizeze cu o separare netă.
Sectia de terapie intensiva
Spaţiul său va fi amplasat imediat în apropierea blocului operator. Saloanele ar
trebui să aibă 1-2 paturi. Se vor asigura condiţii de lucru aseptice, aceasta având în
vedere riscul mare al infecţiilor intraspitaliceşti asupra acestei categorii de bolnavi.
Circuitul alimentelor – cuprinde:22
-blocul alimentar;
-modul de distribuire al alimentelor,
-transportul mâncării în secţii;
-oficiile alimentare din secţii;
-distribuţia şi servirea mesei bolnavului.
Circuitul lenjeriei– cuprinde:
- blocul spălătoriei;
-transportul lenjeriei curate şi depozitarea ei în secţii;
-colectarea lenjeriei murdare;
-transportul ei la spălătorie.
Circuitul reziduurilor
Se iau măsuri pentru evitarea contaminării mediului extern, de aceea, colectarea
reziduurilor seface în recipiente separate.
Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
Deseuri nepericuloase
Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din
material plastic.Se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se
transporta la platforma pentru deseuri menajere.Sacii sunt legati si etichetati pentru
a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale contaminate sectia de
unde provin.
23
Deseuri periculoase
Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de
bisturiu de unica folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi .Se colecteaza la locul de
producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica folosinta
Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura
trusei de perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa
transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.Se colecteaza la locul de producere in
recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci galbeni,marcati cu pictograma
„pericol biologic”
Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de
tesuturi,placente,biopsii etc.Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti
rezistenti,de culoare galbena marcate cu pictograma”pericol biologic”prevazute in
interiot cu saci galbeni
24
Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri expirate,rezidurile
preparatelor citostatice,reactivi,substante utilizate in laboratoare etc.Se colecteaza
la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-
„toxic”,”coroziv”,”inflamabil”
Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin materiale
radioactive.Se colecteaza in containere speciale
Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale
V.NOTIUNI DE IGIENA IN UNITATILE SANITARE
25
Curatenia -reprezinta indepartarea totala a prafului si produselor straine de
pe suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea produsilor si a
substantelor organice care sunt suport nutritiv pentru microbi.
Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si sterilizare, in
intretinerea generala a incaperilor.
Curatenia se face zilnic si consta din:cuaratarea patului, saltelei, pernei,
mobilierului, peretilor si chiuvetei.
Materialele folosite sunt carpe, detergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe
intotdeauna cu spatiile curate, se face zilnic si ori de cate ori este necesara.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod regulat cu apa si sapun,
spalarea parului si schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea
echipamentului de protectie si respectarea metodelor de asepsie si antisepsie.
Metode de curatenie
Spalarea -se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. 26
Conditii de eficacitate:
-Utilizarea de apa calda cu calitati chimice corespunzatoare si putere de udare cat
mai mare, prin adaosul in cantitati optime de agenti tensioactivi.
-Asocierea spalarii cu metode mecanice (agitare, periere, frecare)
-Respectarea timpilor de inmuiere si spalare, urmata de clatire abundenta.
Stergerea umeda a suprafetelor– se utilizeaza pentru intretinerea curateniei intre
doua spalari.
Conditii de eficacitate:
-Utilizarea de carpe sau stergatoare umezite cu solutie sau detergent proaspat
-Schimbarea frecventa a carpelor si a apei de stergere
-Dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor de curatenie
Aspirarea– Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare umede, cu
o constructie care sa permita a fi curatate, dezinfectate si mentinute uscat dupa
utilizare.
Metode combinate pentru curatenia cabinetelor si
mochetelor.Pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si aspirarea umeda. In
anumite cazuri se pot recomanda maturatul sau periatul umed, dar este o metoda
27
eficacitate redusa. Nu se recomanda maturatul uscat sau scuturatul in locuri
circulate sau aglomerate.
Curatenia in incaperi trebuie asociata intotdeauna cu aerisirea.Ustensilele si
materialele de curatenie se depoziteaza in conditii igienice.
SPALAREA MAINILOR
Una dintre cele mai importante si frecvente modalitati de transmitere a bolilor
infective este prin intermediul mainilor. De aceea igiena mainilor constituie cea
mai importanta masura de prevenire pentru intreruperea transmiterii
agentilorpatogeni.
Spălarea mâinilor se face utilizându-se apă şi săpun; spălarea igienică a mâinilor
nu este un substitut pentru dezinfecţia igienică a mâinilor.
Dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin spălare sau frecare, utilizându-se un
produs antiseptic. Un dispenser trebuie utilizat pentru aplicarea produsului;
dispenserele trebuie să fie întreţinute în bună stare de igienă şi funcţionare.
28
Igiena mainilor trebuie sa fie facuta :
Inainte de a incepe programul de lucru;
inainte si dupa realizarea oricaror situatii de genul suflarii nasului, sau
mersul la toaleta;
inainte de a prepara si servi masa
Cele cinci momente pentru igiena mainilor in timpul ingrijirii unui pacient:
1.Inainte de a lua contact cu pacientul
2.Inainte de a efectua manevre aseptice
3.Dupa expunerea la fluidele corporale a pacientului
4.Dupa contactul cu pacientul
5.Dupa contactul cu obiectele pacientului
dupa inlaturarea manusilor sau a oricarui alt tip de echipament de protectie;
la iesirea din tura
Spalarea mainilor trebuie sa se faca dupa urmatoarele modalitati:
Indepartarea inelelor, bratarilor, etc.
Folosirea sapunului lichid
Frecare insistenta a mainilor
Folosirea apei in abundenta
Uscarea trebuie sa se faca cu materiale de unica folosinta (a se evita
folosirea prosoapelor in comun)
Atentie la rubinete, este bine sa se curate inainte si dupa ce le folosim, cu
servetele ude.
29
Secvente :
1.Umezirea mainilor
2.Aplicare doza sapun
3.Frictiune palma peste palma
4.Palma dreapta pe dosul palmei stangi si invers
5.Intre degete
6.Degetele interpatrunse
7.Frictiune police
8.Frictiune varful degetelor in palma
9.Incheietura mainii
10.Clatire
11.Stergere prosop hartie,stergandu-le dinspre varful degetelor spre incheieturi
12.Inchiderea robinetului cu prosopul
Maini sigure!
1 2
3 4 5 6
30
7 8 9
10 11 12
DEZINFECTIA
Dezinfectia - procedura de distrugere a microorganismelor patogene de pe obiecte,din mediu cu exceptia sporilor bacterieni.
Dezinfectantul - substanta folosita pentru distrugerea germenilor de pe diverseobiecte, produse septice sau din mediul extern cu exceptia sporilor bacterieni.
Dezinfectia se poate realiza prin metode:mecanice ,fizice si chimice
Mijloace mecanice :
spalare cu apa si sapun-lenjeria pacientului,tegumentele pacientului,mainile
personalului
indepartarea prafului(stergere cu carpa umezita sau aspirare)-
suprafete,pat,noptiere si alt mobilier,masa de operatie,pardoseala .
Mijloace fizice:
Dezinfectia cu ultraviolete – se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de
laborator, sali de operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor
31
de curatenie si dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei
care pot fi fixe sau mobile.
caldura uscata-prin calcare cu fierul(lenjerie de pat si corp);prin incinerare
in cuptoare special(deseurile:de pansamente,seringi,perfuzoare,produse
anatomopatologice)
caldura umeda-fierbere 30minute(lenjerie,vesela,tacamuri);vapori de apa
sub presiune(hainele,saltele,perne).
Mijloace chimice
Metode de utilizare:
stergere,spalare,submerjare,pulverizare,badijonare
Ce se dezinfecteaza:
pavimentul,peretii cu
faianta,vopsiti,chiuvete,bai,lenjerie,vesela,tacamuri;produse
patologice(urina,sputa,fecale);tegumente si mucoase
Pentru eficienta dezinfectiei se respecta:
-timpul de actiune(depinde de produs)
-concentratia dezinfectantului(mai mare pentru zonele cu incarcatura mare
microbiana)
-temperatura
-inactivarea dezinfectantelor(impiedicarea asocierii a doua dezinfectante care se
inactiveaza reciproc.
32
-rezistenta germenilor fata de anumite dezinfectante(ex.sporii rezista la alcool)sau
rezistenta secundara(prin utilizarea frecventa a unui produs,germenii devin
rezistenti la el).
Pentru preparare se utilizeaza manusi.
Clasificare dupa timpul de contact:
-dezinfectie de nivel inalt –realizeaza distrugerea tuturor micoorganismelor
-dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se
realizeaza distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium
tuberculosis in forma nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra
sporilor bacterieni;
-dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor
virusuri, fara actiune asupra microbacterium tuberculosis sau spori bacterieni
Pentru dezinfectia de nivel inalt, intermediar si scazut este obligatorie respectarea
concentratiilor si a timpului de contact specifice fiecarui nivel de dezinfectie, care
sunt precizate in autorizatia/inregistrarea produsului.
ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA
Asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizeaza
dezinfectia.Ambele metode se folosesc simultan si se completeaza reciproc.
I. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care este
impiedicat contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura
profilactica.
33
Louis Pasteur (1822–1895) este considerat parintele asepsiei moderne, alti savanti
al căror nume se leaga de acest domeniu fiind rusul Elie Metchnikoff (1845 - 1916)
si românul Victor Babes (1854 - 1926).
II. Antisepsia (anti = împotriva, sepsis = putrefactie) – reprezinta totalitatea
masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe
tegumente sau in mediu. Este o metoda curativa.
Joseph Lister este considerat promotorul antisepsiei în chirurgie
Antiseptic- substanta cu actiune bactericida sau bacteriostatica care se aplica pe
piele sau alte tesuturi vii.
Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei
tegumentului si/sau a mainilor.
Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice sunt
urmatoarele:
1. un produs antiseptic se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost
autorizat/inregistrat;
2. se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
3. se respecta intocmai concentratia si timpul de contact precizate in
autorizatia/inregistrarea produsului;
4. pe flacon se noteaza data deschiderii si data limita pana la care produsul poate
fi utilizat;
5. la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
6. flaconul se manipuleaza cu atentie; este interzisa atingerea gurii flaconului,
pentru a nu se contamina;
34
7. este interzisa transvazarea in alt flacon;
8. este interzisa reconditionarea flaconului;
9. este interzisa completarea unui flacon pe jumatate golit in alt flacon;
10. este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a doua produse
antiseptice diferite;
11. se recomanda alegerea produselor antiseptice care se utilizeaza ca atare si nu
necesita dilutie;
12. sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate mica;
13. dupa aplicare, antisepticul nu se indeparteaza prin clatire, deoarece se pierde
efectul remanent; exceptie fac cele utilizate in neonatologie, pediatrie si pentru
irigarea cavitatilor, la care clatirea este necesara dupa fiecare aplicare;
14. se acorda o atentie deosebita compozitiei produsului pentru utilizarea
antisepticului la nou-nascuti;
15. se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor
si pentru a nu se pierde informatiile de pe eticheta flaconului;
16. flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de
caldura.
Antiseptice:
Apa oxigenata solutie 3%-se prepara din perhidrol 30ml/1000ml apa distilata(are
actiune bactericida,hemostatica pe vasele mici,mecanica – de îndepartare a
resturilor tisulare sau corpilor straini din plaga prin efectul de spumare)
35
Rivanol-se prezinta sub forma de pulbere galbena;se prepara amestecand1gram de
rivanol pulbere cu 1000ml apa distilata(se utilizeaza atunci cand se face un
pansament umed.
Albastru de metilen in solutie de 2% este un antiseptic bun pentru mucoase.
Cloramina B se prepara din tablet de cloramina(1gram/100ml apa distilata)
Tinctura de iod ,2%,alcool iodat,septozol, betadina :
solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune germicida cu
spectru larg, efectul instalandu-se rapid ; Se folosesc pentru dezinfectia
tegumentelor.
Se aplica prin badijonare
Tinctura de iod ,2%,alcool iodat,septozol-dezinfecteaza tegumentele;nu se
utilizeaza in plaga
Betadine –se utilizeaza la dezinfectia tegumentelor inainte de
operatii,punctii,in tratarea plagilor infectate,bai dezinfectante.
Alcool 70%:
nu se aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos deoarece
produce deshidratare si denaturare celulara (coagulare a proteinelor); nu
actioneaza asupra formelor sporulate si a bacilului Koch;
Folosit în afectiuni inflamator-infectioase, în aplicatii scurte (5-10 minute),
pentru efectul revulsiv (priessnitz alcoolizat);
Nitrat de argint
Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia de
nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata.
36
folosite la cauterizarea de tesuturi aberante, solutie folosita pentru instilatii
vezicale în urologie
In solutie concentrata este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este
caustic.
Colargol –intrbuintare in oftalmologie si otorinolaringologie
Acidul boric
Se gaseste sub forma de cristale mici si se intrebuinteaza ca atare sau sub
forma de solutie 2-4%.
Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentru combaterea
infectiilor cu bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in
plaga dupa culoarea verde pe care o au compresele imbibate cu puroi.
Permanganat de potasiu
se prezinta sub forma de cristale de culoare violet si se foloseste sub forma
de solutie 0.1-0.5% pentru dezinfectia mucoasei vaginala,vezicala sau
bucala, ca si a plagilor infectate cu anaerobi.
Antisepticele si dezinfectantele trebuie sa îndeplineasca anumite conditii:
- sa aiba actiune rapida si durabila;
- sa distruga cât mai multi germeni în concentratii cât mai mici;
- sa nu actioneze toxic pe tesuturile pe care se aplica si sa nu tulbure
mecanismele de aparare favorizând astfel o infectie bacteriana;
- sa nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele care urmeaza
sa fie dezinfectate;
- sa fie usor solubila în apa iar odata solvita sa dea un amestec stabil (sa nusi
modifice proprietatile în timp);37
- sa-si mentina proprietatile antiseptice în orice mediu.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si
interventii chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2
sau 3.
TIP 1 – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in injectia
intradermica, subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune
fiind de 30sec.
TIP 2 – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea
venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui
pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon
steril, efectuandu-se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii
chirurgicale si punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica
dezinfectantul de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5
minute. Persoana care executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.
Dezinsectia – reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a
inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muşte, gândaci,
ţînţari)
38
Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor,
subsolurilor si in masuri individuale ale personalului pentru a impiedica
dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau
perierea parului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea
resturilor alimentare din incaperi si depozitarea lor temporara in cutii de resturi
alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la
locurile de patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea
gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase
acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii
aerosol, gaze cu efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind
distrugerea insectelor.
39
Deratizarea – Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor,
pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau
biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli
alimentare, la care nu se va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand
rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau
inhaltorie.
VI.STERILIZAREA
Sterilizare –reprezinta totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a
tuturor microorganismelor vii(bacteria,virusuri,inclusive spori de pe
instrumentarul medical,material moale,echipamente medicale se de laborator ce
vin in contact direct sau indirect cu pacientul.
40
PROTOCOL DE DECONTAMINARE SI DEZINFECTIE A
INSTRUMENTARULUI
1.CURATAREA (DECONTAMINARE) INSTRUMENTARULUI Imediat dupa
manopera medicala se imerseaza instrumentarul intr-o solutie de detergent aflata
intr-o cutie cu capac, produsul etichetat si avizat ca detergent utilizat fiind .............
in dilutie de............(.........ml la...................ml apa). Instrumentarul trebuie sa fie
complet acoperit de solutia diluata de detergent, unde va ramane timp
de.....................................
2.CLATIREA RIGUROASA Se scot instrumentele din solutia de detergent si se
clatesc prin perierea riguroasa cu o perie de nylon moale sub jetul de apa.
3.DEZINFECTIA – instrumentarul clatit se imerseaza intr-o a doua cutie cu capac in
care se afla o solutie de dezinfectant................., solutie diluata...............
(....................ml la................apa), care va acoperi in totalitate instrumentele, timpul
de actiune fiind de .......................
4.CLATIREA RIGUROASA - Instrumentele se scot din cutia cu dezinfectant si se
clatesc sub jetul de apa, folosind o perie de sarma moale, insistandu-se asupra
striatiilor si a canelurilor.
5.USCAREA – Instrumentele astfel curatate si dezinfectate vor fi uscate cu un
prosop curat, verificandu-se in acelasi timp si eficacitatea curatirii acestuia.
6.LUBREFIERE
7.VERIFICAREA INTEGRITATII INSTRUMENTARULUI – Se verifica integritatea
fiecarui instrument in parte, efectuandu-se totodata si separarea si numararea
acestora pe o suprafata curata.
8.IMPACHETAREA INSTRUMENTARULUI IN VEDEREA STERILIZARII -
impachetarea instrumentelor in hartie speciala pentru sterilizare
41
Ambalarea materialelor se face astfel:
-asezarea instrumentarului in cutii metalice cu capac
-incarcarea casoletelor cu material textile 80% din capacitatea casolelei pentru a
permite trecerea aburului
METODE DE STERILIZARE:
A.fizice:
a)caldura uscata
flambare,
incalzire la rosu
etuva cu aer cald(Poupinel)
b)caldura umeda
fierbere
autoclavare
B .chimice:
oxid de etilen,
formaldehida,
glutaraldehida,
ioni de peracetil,
plasma
42
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
Sterilizarea la Poupinel
-se sterilizeaza instrumentar metallic si sticlaria de laborator
- faza de sterilizare: durata depinde de temperatură
- 180°C, 1 oră sau
- 160°C, 2 ore
- faza de răcire: durata în funcţie de aparat, de natura şi cantitatea, materialului de
sterilizat.
Un ciclu complet de sterilizare durează între 4 - 5 ore.
Cutiile metalice cu instrumentar se introduc închise în incinta sterilizatorului cu
aer cald.
Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de
sterilizare în interiorul încărcăturii.
Nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu aer cald în timpul perioadei de
sterilizare pentru a introduce noi pachete.
Durata menţinerii sterilităţii
43
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice este de 24 de
ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor metalice închise.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate
este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării
acestora numai prin intermediul coşului.
La încheierea ciclului complet de sterilizare
La încheierea ciclului de sterilizare nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu aer
cald înainte ca temperatura să fie sub 50°C. La extragerea pachetelor din
sterilizatorul cu aer cald folosiţi mănuşi din bumbac.
Verificaţi indicatorii de eficienţă ai sterilizării:
- virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic.
- virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori": se poate verifica pentru
materialele ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru
materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face de către utilizatori, la
deschiderea acestora. În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se
consideră nesterilizat şi nu se utilizează.
Lipiţi o etichetă pe capac/banderolă pentru a identifica dispozitivele medicale şi
materialele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va
efectua sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.
Notaţi în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor), temperatura la
care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnătura
persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.
44
Evaluarea eficacităţii sterilizării la sterilizatorul cu aer cald:
Evaluarea pentru fiecare ciclu:
Se citeşte temperatura termometrului (dacă aparatul este echipat) sau
temperatura afişată pe monitor. Temperatura se notează în caietul de sterilizare.
Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.
Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer
cald, care controlează timpul şi temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul
integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite
condiţiile pentru o sterilizare eficientă - temperatura atinsă în interiorul pachetului
şi timpul de expunere.
Flambarea – trecere prin flacarase sterilizeaza gatul eprubetelor si al
fiolelor;nuare eficienta pentru instrumentarul metallic
Incalzire la rosu-se sterilizeaza ansa de platina inainte si dupa folosire
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
Sterilizarea la autoclav
Sterilizarea la autoclavă se realizează în staţia centrală de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclavă ataşat blocului operator
45
-la autoclave se sterilizeaza material textile,instrumentar metallic-134 grade C;2,4 atm.timp de 10 minute
-sonde de cauciuc,manusi chirurgicale-121 gradeC;
-valabilitate 24 ore in cutii metalice sau casolete daca nuau fost deschise
Fierbere –instrumentar metallic,sonde de cauciuc;100 gradeC timp de 30 minute din momentul inceperii fierberii;valabilitate 3-6 ore.
STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU OXID DE ETILENĂ
Sterilizarea cu oxid de etilenă se va efectua numai în staţia centrală de sterilizare, special echipată şi deservită de personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilenă.
-se sterilizeaza material plastic,endoscoape termosensibile-50-60 grade C timp de 4-6h
-sterilizarea se face numai in ambalaj special(pungi plastic,hartie,valabilitate 6luni
STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU ABUR ŞI FORMALDEHIDĂ
Sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune subatmosferică este utilizat în staţia centrală de sterilizare a unităţilor sanitare pentru sterilizarea obiectelor, echipamentelor sensibile la căldură, care pot fi deteriorate la temperaturile realizate în sterilizatoare cu abur convenţional. Agentul de sterilizare este formaldehidă, utilizată în procesul care are loc la presiune subatmosferică.
Sterilizarea cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune subatmosferică se va efectua numai în staţia centrală de sterilizare, special echipată şi deservită de personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu astfel de aparate.
IONI DE PERACETIL-ACID PERACETIC 0,26%
-imersia materialelor termosensibile(catetere,sonde,pipe Guedel
PLASMA-COMBINATIE DE PEROXIZI
46
-sterilizare la cald prin miscare brawniana-45-55grade C timp de 15-17 minute
-materialele se ambaleaza in pungi necelulozice
CONDIŢII DE MENŢINERE A STERILITĂŢII MATERIALULUI STERILIZAT
Instrumentar/material textil/obiecte din cauciuc (sonde, etc.)/recipiente ambalate în
pungi hârtie plastic sau hârtie specială.
Coşurile/navetele metalice cu pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate în
hârtie specială sterilizate se depozitează ca atare în dulapurile pentru material
steril.
Nu se vor scoate pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate în hârtie specială
cu material sterilizat din coşuri/navete decât în momentul utilizării lor.
Orice manipulare în plus a pungilor hârtie plastic sau pachetelor ambalate în
hârtie specială cu material sterilizat creează condiţii de contaminare chiar dacă
punga/hârtia rămâne în aparenţă intactă.
Pungile hârtie plastic sau pachete ambalate în hârtie specială cu material
sterilizat care prezintă soluţii de continuitate (dezlipite, rupte, înţepate) sunt
nesterile şi ca atare materialul va fi reambalat şi resterilizat.
Material textil, obiecte din cauciuc (mănuşi, sonde, etc.)/recipiente ambalate
în cutii metalice perforate sau casolete cu colier.
Conţinutul cutiilor metalice perforate sau casoletelor cu colier poate suferi o
contaminare din momentul scoaterii lor din sterilizatorul cu abur sub presiune,
pentru că ele nu sunt perfect etanşe.
Orice deformare a cutiei/casoletei creează condiţii de contaminare a conţinutului
prin neetanşeitate. 47
Pentru diminuarea riscului de contaminare a materialului steril, acesta va fi
manipulat cât mai puţin şi stocat în dulapuri special destinate depozitării
materialului steril, întreţinute în perfectă stare de curăţenie.
Responsabili:
Asistenta medicală responsabilă cu pregătirea instrumentarului, sticlăriei, etc. în
vederea sterilizării.
Asistenta medicală responsabilă cu sterilizarea, instruită şi acreditată pentru
realizarea sterilizării la pupinel, sterilizatorul cu abur sub presiune, sterilizatorul cu
oxid de etilena, sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi
presiune subatmosferică.
CONTROLUL STERILIZARII
Se face cu ajtorul indicatorilor :
Fizici-manometru,imprimante grafice,diagrame
Chimici :
-indicatori lichizi pentru sterilizarea la abur(acid benzoic)-solutia este
transparent.incolora si vireaza de la incolor la brun cand sterilizarea este corecta.
-indicatori lichizi pentru sterilizarea cu aer cald-fiole cu o solutie chimica de
culoare rosie,dupa sterilizare vireaza in verde
-indicatori stripuri-banda de hartie imprimata chimic cu un marker martor si un alt
marker de culoare galbena sau incolora care dupa sterilizare vireaza la culoarea
markerului martor
-indicatori chimici impregnate pe marginea pungilor de plastic48
-banda adeziva test-se utilizeaza pentru diferentierea pachetelor,casoletelor sterile
de cele nesterile.Demonstreaza doar ca pachetul,casoleta au trecut procesul de
zterilizare
Biologici:-este cea mai sigura metoda de control,se face in fiecare saptamana:
-bacil stearotermophilus-se utilizeaza pentru sterilizarea cu aburi,fiola cu
indicator,fiind mov inainte de sterilizare,isi pasreaza culoarea dupa sterilizare
corecta.Daca vireaza spre galben,nu s-au atins parametrii de sterilizare
-bacilul subtilis-se utilizeaza pentru sterilizarea uscata si cu gaz,Continutul fiolelor
este de culoare verde,ramane verde daca sterilizarea este corecta;vereaza spre
galben,daca nu s-au atins parametric de sterilizare.
VII.INSTRUMENTARUL MEDICAL SI CHIRURGICAL
Instrumentarul reprezintă totalitatea ustensilelor ce se folosesc în scopul
examinărilor clinice şi de laborator şi în scopul tratamentului şi îngrijirii
bolnavului.
49
Păstrarea instrumentarului se realizează în dulapuri speciale, curăţate şi protejate
astfel pentru a putea fi folosite imediat sau sterilizate în vederea utilizării lor.
Instrumente medicale pentru examinarea bolnavului:
Stetoscopul biauricular se foloseşte la auscultaţia zgomotelor produse în inimă, plămâni, artere
Stetoscop monoauricular sau obstetrical folosit pentru ascultarea batailor cordului fetal(BCF).
Ciocanul de reflexe – examinarea reflexelor osteotendinoase. Se curăţă periodic prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool.
Diapazon calibrat-pentru cercetarea sensibilitatii vibratorii.
50
Spatula linguală serveşte în examinarea cavităţii bucale ;nu se foloseşte nesterilizată sau de la un pacient la altul;sunt si de unica folosinta
Oglinda frontală , datorită posibilităţilor de iluminare prin reflexie, se utilizează în ORL pentru examinarea foselor nazale, faringe, laringe. Se şterge periodic oglinda, cercul din material plastic
Oglinda laringiana pentru laringoscopia indirecta este tehnica cea mai simpla de vizualizare a laringelui. Se introduce o oglinda mica in fundul gurii si priveste baza limbii, faringele, epiglota, corzile vocale si primele inele ale traheei.
51
Speculul nazal - serveşte la lărgirea orificiilor nazale în examinarea regiunilor profunde ale cavităţii nazale;
Speculul auricular – serveşte la examinarea conductului auditiv extern şi a timpanului; OTOSCOP
Oftalmoscop –efectuarea fundului de ochi
Lanterna medicala pentru reflexe pupilare
52
Deschizător de gură – serveşte la îndepărtarea maxilarelor şi pentru a ţine gura deschisă în vederea unor investigaţii şi tratamente, îngrijiri ale cavităţii bucale, faringelui, laringelui;
Pensa de prins limba / „în inimă” – prinderea limbii în cursul unor tratamente şi îngrijiri ale cavităţii bucale, faringe, esofag, laringe şi uneori în timpul narcozei (anesteziei totale);
Valva vaginală - se foloseşte în obstetrică- ginecologie pt. examinări, tratamente şi unele intervenţii chirurgicale de specialitate;
53
Speculul vaginal bivalv – are aceleaşi utilizări ca şi valva vaginală
Pelvimetrul – măsoară diametrul bazinului femeilor gravide.
Histerometrul –permite masurarea dimensiunii cavitatii uterine si orienteaza asupra directiei axului acesteia.
Masa ginecologica
54
Aparate si instrumente pentru masuratori:
Aparat de tensiune ;cu mercur,electronic,cu manometru
Oscilometrul Pachon – permite evidentierea pulsatiilor arteriale la un membru si masurarea amplitudinii lor.
Termometre-pentru masurarea temperaturii corporale
55
Manometrul Claude pentru masurarea presiunii venoase,Claude pentru masurarea presiunii LCR
Panglica metrica pentru masurarea circumferintelor toracelui,abdomenului,cap,membre.
Cantar antropometric pentru masurarea greutatii corporale,taliometru pentru inaltime
Cantar digital pentru sugari si copii
56
Monitoare pentru inregistrarea functiilor vitale
Audiometru –masurarea auzului
Glucometru pentru dozarea glicemiei
57
Pulsoximetru - determina saturaţia în oxigen a sângelui periferic şi frecvenţei (eventual formei) pulsului periferic.SaO2= raportul dintre conţinutul total în O2al hemoglobinei şi capacitatea potenţialămaximă a Hb de transport a oxigenului
Normal Sa O2= 97 - 100 %
sub Sa O294% = hipoxemie; pacientul necesită oxigenoterapie
Sa O2= 88 – 83% = hipoxemie medie
Sa O2<83% = hipoxemie gravă
Instrumente pentru injectii si punctii
Seringi+ace de diferite mărimi pentru injectarea soluţiilor medicamentoase, pt. aspirarea conţinutului biologic sau patologic.(1ml,2ml,3ml,5ml,10ml,20ml).
Seringa este formata din corp(cilindru gradat),piston,ambou
58
acele de seringa sunt codificate in culoare, fiecare diametru de ac avand o culoare asociata.Albastru = 0,6mmFumuriu = 0,7mmVerde = 0,8mmPortocaliu = 1,0mmGalben = 1,1mmRoz = 1,2mm
branule ,fluturasi
59
Perfuzor
Robinet 3 cai– presiune mica– cu obturator Luer Lock pentru conectarea cu branula si dispozitivul pentru ser, pentru administrarea a 2 lichide sau medicamente simultan.Pentru administrarea de lichide si medicamente
Stativ
Seringi preumplute cu solutia medicamentoasa-ex.anticoagulante(fraxiparina,clexanul)
Seringa Guyon –serveşte în urologie şi ORL pentru spălături
Seringa Anel – în oftalmologie pentru spălături ale aparatului larimal
60
Trocare de diferite mărimi – puncţionarea unor cavităţi pt. evacuarea lichidului;
Sonde
Sonda gastrică Faucher - evacuarea conţinutului stomacal în vederea spălăturii gastrice;lungi=1,5m,diam.10mm
Sonda duodenală Einhorn – sondaj gastric, duodenal şi alimentaţie artificiala
61
Sonda Blackmoore cu dublu balonas -realizarea hemostazei în hemoragia digestivă superioară prin ruptura varicelor esofagiene
Sonda Miller Abott(3m,cu lumen dublu prevazuta cu balonas utilizata la aspiratia intestinala
Tub de gaze-pentru eliminarea gazelor in caz de meteorism
62
Tub dren Kehr T
Sonde uretrale-folosite la sondajul vezical pentru evacuarea urinei(Thiemann,Nelaton)
Sonde vezicale –Foley cu balonas cu lumen dublu numita si sonda „a demeure”;Petzer;Malecot;Gasper.
Pungi colectoare de urina adaptate la sonde,gradate pentru determinarea diurezei
Nelaton Foley
Petzer Malecot
63
Thiemann pungiade urina
Sonda Metras-pentru sondaj traheobronsic
Sonda nazofaringiana
Sonde de aspiratie a secretiilor din caile respiratorii
sonda de aspiratie Yankauer
64
sonda pentro intubatie orotraheala(IOT)-folosita la respiratie artificial,anestezie generala
Canule traheostomie
sonda nazalapentru oxygen
65
Instrumente chirurgicale
Masuta instrumentar
Bisturie cu lame diferite – incizia sau secţionarea ţesuturilor;
Foarfece chirurgicale drepte sau curbe cu vârfurile ascuţite sau boante – tăierea ţesuturilor sau materialelor cu sutură chirurgicală.
Stilet butonat / sondă canelată – explorarea traiectelor fistuloase şi a plăgilor profunde,drenarea unei plagi profunde,infectate
66
sondă canelată
Stilet butonat
Pensa anatomică şi chirurgicală – folosită pt. prinderea şi manevrarea diferitelor ţesuturi sau materiale textile utilizate pentru pansarea plăgilor
Anatomica chirurgicala
Pense hemostatice Pean şi Kocher drepte, curbe, de diferite mărimi – servesc la pensarea vaselor pt. realizarea hemostazei şi în efectuarea transfuziilor, perfuziilor
67
Pean Kocher
Pensa Mosquito dreaptă sau curbă – pensarea vaselor şi a ţesuturilor deosebit de fine cu traumatizare minimă
Pensa Miculitz – asemenea pensei Kocher de dimensiuni mult mai mari – hemostaza vaselor mari
Pensele Jones şi Cărăbuş – servesc la pensarea pe piele a câmpurilor de operaţii sterile cu scopul de a delimita câmpul operator
Ace chirurgicale pentru sutura plagilor
68
Acul Reverdin şi Deschamps – suturarea ţesuturilo
Portacele Mathieu şi Hegar – manevrarea acelor chirurgicale pt. muşchi şi piele
Port Ac Mathieu port ac Hegar
Agrafe Michelle – se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii fiind prinse cu ajutorul pensei de prins agrafe
Depărtătoare abdominale Fritsch şi Kocher, Volkmann, autostatice, Juvara – îndepărtarea ţesuturilor organelor şi a avea un câmp operator suficient de larg pentru a proteja unele ţesuturi în timpul intervenţiei chirurgicale.
69
Kocher
Departatoare Farabeuf
Casolete – cutii din metal folosite în sterilizare şi pentru păstrarea materialelor sterile (materiale textile);
Cutii pentru instrumente
70
camp chirurgical cu orificiu vata medicinala
manusi chirurgicale
Pentru captarea dejectiilor-bazinet,urinar,tavita renala
Pentru clisma si spalatura vaginala-irigator,para de cauciuc71
Pentru recoltarea produselor biologice si patologice pentru laborator
Scaun pentru recoltat sange
Garou
Holder+ac-recoltarea sangelui
72
Vacutainere
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)
2. Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru)
73
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Coprocultor (materii fecale) 10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
recipiente pentru hemocultura
Lantete pentru punctie capilara
Coprocultor-pentru recoltarea materiilor fecale(coprocultura)
74
Recipient pentru recoltarea urinei,sputei
cutii Petri –pentru recoltarea sputei
eprubeta cu porttampon-pentru recoltarea exsudatului faringian,secretii purulente
75
pipeta Pasteur
Materiale si instrumente pentru urgente
o tub oxigensi barbotor pentru umidificarea oxigenului
o masca de oxigen
Dispozitiv respiratie gura la gura
76
Set resuscitare
-Balon de resuscitare Ruben- Punga rezervor oxigen- 2 masti de fata nr.3 si 5- 3 pipe Guedel nr.1;3;4- tub oxigen
balon Ruben
Pipe Guedel
Laringoscop
77
Sonda orotraheala
combitub
masca laringiana
78
Defibrillator
Patura izoterma
79
În funcţie de riscul de transmitere a infecţiilor pe care-l presupune utilizarea lor sunt instrumente:
1) critice = penetrează pielea sau mucoasele venind în contact cu sângele(bisturie , ace,accesoriile endoscoapelor etc.); necesită sterilizare între utilizări
2) semicritice = vin în contact cu mucoasele sau cu soluţii de continuitate a pielii-plagă (pensele, endoscoapele, termometrele orale sau rectale etc.); necesită sterilizare chimică sau cel puţin dezinfecţie de nivel înalt
3) non-critice = vin în contact doar cu pielea intactă (stetoscopul, plosca , urinarul) ; necesită dezinfecţie de nivel intermediar sau scăzut
80
VIII .NEVOILE FUNDAMENTALE SI DIMENSIUNILE BIO-PSIHO-
SOCIALE
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi
fundamentale,cu componentele bio-psiho-sociale,cultural si spiritual ale
individului.Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi
este telul profesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson,asistenta trebuie
sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane
pentru asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mental.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respire si a avea o buna circulatie;
2. a se alimenta si hidrata;
3. a elimina;
4. a se misca, a pastra o buna postura;
81
5. a dormi, a se odihni;
6. a se imbraca si dezbraca;
7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. a fi curat, a-si proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a actiona dupa credintele si valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Fiecare dintre aceste nevoi comporta diferite demensiuni ale omului :
dimensiune biologica ; o dimensiune psihica ;
o dimensiune sociologica ;
o dimensiune culturala spirituala .
Cele 14 nevoi imbraca forme foarte variate dupa individ, starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale .
Scurta prezentare a nevoilor
1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si
tisulara;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii,
furia, frica, exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de
varsta, antrenarnent, starea de sanatate etc.
2. A bea si manca82
a. Dimensiunea bio-fiziologica intereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor
la gura, masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa,
religie, nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:
3. A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie,
cutanata.
a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in
acelasi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel
modifica frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.
4. A te misca, a te mentine intr-o buna postura
a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament.
Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si
adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta
constient sau inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si
de nivelul cultural. Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme
de sanatate pot duce la modificari in domeniul motricitatii.
5. A dormi odihni
a. Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta
si starea de sanatate. Calitatea somnului, ca si repausul mental si fizic influenteaza
sistemele cardiovascular, digestiv, neuromuscular. O persoana privata de somn
manifesta tulburari fizice si psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul si repausul sunt afectate de emotii si obligatii
sociale (munca). Exista persoane care utilizeaza droguri pentru a ramane treaz sau
pentru a dormi.
83
6. A se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer
o anumita capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite in functie de
varsta, starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii in alegerea
vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare.
7. A mentine temperatura corpului in limita normale
a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in
varsta temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator.
Temperatura corpului depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul
hipotalamic.
b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand
temperatura corpului.
8. A fi curat si a-ti proteja tegumentele
a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face
gesturile si miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.
b. Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia
acordata parului. Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie
difera de la un grup social la altul. Curatenia este influentata de cultura grupului.
9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si
medicamente si de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este
nevoie de a analiza aceasta nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii).
b. Componenta psihica -simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei persoane
apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente
84
care dau impresia de siguranta.
10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane.
a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-
verbala. Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-
verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului
exprimat: sentimente, idei, emotii.. Cand un pacient nu are posibilitatea de
comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta.
11. A-ti practica religia
a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice
cultului: pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente,
tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturala -evolutia practicilor religioase este in functie
de fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate
poate antrena cresterea sau diminuarea adeziunii la religie.
12. A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa
munceasca. Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de
capacitatea fiziologica si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale
influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze
temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activitati.
13. A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane.
a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie
de starea de sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate) au alte cai de recreere decat cei sanatosi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta 85
nevoie poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.
14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga
cunostinte noi este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.
a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste
valoarea acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa
se iveasca nevoi de invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze
insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata
de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent.
Clasificarea nevoilor umane dupa teoria Maslow
Psihologul american Abraham Maslow afirmă că individul uman este rezultatul
interacţiunii dintre nevoilesale fundamentale şi realitatea mediului înconjurător.
Nevoile fundamentale pot fi ierarhizate în ordinea priorităţilor pe cinci niveluri
diferite interconectate între ele:
86
TESTE GRILA
1.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă
următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia
împotriva infecţiilor;
87
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva
infecţiilor;
c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul
neseparării circuitelor.
2.Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa
tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
3.Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor
reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de
existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de
existenţă a microorganismelor,
de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din
mediul înconjurător.
4.Dezinfecţia este procedura:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase,
obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c)de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
5.Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi
comparativ cu soluţia dezinfectantă:
88
a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase, fără a
le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia dezinfectantă.
6. Dezinsecţia reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase;
c) distrugerea paduchilor
7. Aşezaţi în ordine operaţiunilede pregatire a
instrumentarului pentru sterilizare:
a) dezifectie e) decontaminare
b) clatire f) uscare
c) limpezire g) aşezare în trusă.
d.asezare in trusa h)verificarea integritatii
8. Instrumentarul metalic se sterilizeaza :
a)la Poupinel 160 grade timp de 2 ore
b)la Poupinel 180 grade timp de 60 minute
c)prin flambare
9.La Poupinel se sterilizeaza:
a)instrumentar metallic,sonde de cauciuc
b)material textile
c)sticlarie de laborator
10.Pensele hemostatice sunt:
a)Pean
b)Miculicz
c)Kocher
89
11. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia
Henderson precizează:
a) individul este un tot;
b) individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;
c)individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care
trebuie să şi le satisfacă.
12. Asistenta medicală este profesionista care:
a) respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în
interrelaţii cu mediul înconjurător, cu valorile
şi principiile sale de viaţă;
b) acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant;
c) realizează cu familia şi aparţinătorii o relaţie funcţională de
colaborare.
13. Prima şcoală de nursing din lume a fost infiinţată de:
a) Virginia Henderson;
b) Florence Nightingale;
c) Abraham Maslow.
14 Funcţiile asistentei medicale sunt de natură:
a) dependentă;
b) independentă;
c) interdependentă;
d) toate trei.
15 Ce este antisepsia:
a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor;
b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor;
90
c) metodă de indepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele,
material moale, obiecte din incăperi.
91