UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE LITEREDEPARTAMENTUL DE STUDII CULTURALESPECIALIZAREA STUDII EUROPENE

LITERATURA CA ELEMENT CONSTITUTIV AL IDENTITĂŢII EUROPENE

Curs: Lector univ. dr. Simona Drăgan

ANUL I, semestrul I+ II

SEMESTRUL I:

Obiective: cunoaşterea marilor epoci ale literaturii universale moderne (periodizare, caracteristici şi

autori reprezentativi);

dezvoltarea capacităţii de a opera cu noţiuni de istorie şi teorie literară şi de a le aplica în mod adecvat unui text literar;

dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi accepta valori culturale, estetice, literare diferenţiate din punct de vedere istoric;

dezvoltarea capacităţii de a utiliza diverse tehnici de lectură, de selecţie şi clasificare de informaţie în acord cu un obiectiv propus (fişe de lectură, rezumate, citate, prezentari orale);

dezvoltarea capacităţii de a structura si controla discursul în funcţie de forma şi de finalitatea expunerii sau lucrării (eseu, recenzie, prezentare orală, examen scris etc.);

dezvoltarea capacităţii de a susţine un dialog, o dezbatere, o controversă pe o temă literară;

stimularea discernământului critic în preluarea şi asumarea opiniilor istoricilor şi criticilor literari;

probitate ştiinţifică în utilizarea surselor bibliografice.

Tematică:

1. Literatură universală, literatură comparată – consideraţii introductive. Problema canonului (Harold Bloom).

2. Apariţia civilizaţiei greceşti - perioada arhaică. Civilizaţie minoică / civilizaţie miceniană. Influenţe orientale. Ipoteze asupra originii epopeilor homerice. Limba epopeilor.

3. Aspecte istorico-literare ale epopeilor homerice. Compoziţie, personaje, stil homeric. Religia epopeilor homerice şi antropomorfismul. Gândire mitică şi gândire alegorică.

4. Mit şi filosofie în Grecia antică. De la arhaism la epoca clasică. Arta epocii clasice. Apariţia tragediei.

5. Originea tragediei. Compoziţie şi reprezentare. Limba tragediei. Eroul tragic. Hybris şi vină tragică. Aspecte politice ale tragediei. Teatrul lui Eschil şi Sofocle.

6. Tragedia lui Euripide. O comparaţie între cei trei poeţi tragici. Moartea tragediei. Sec. IV î.Hr. şi epoca elenistică. Evoluţia artelor vizuale în elenism.

1

7. Literatura greacă în elenism (poezia bucolică, satira, romanul). Epoca romană şi elenismul. Clasicismul latin: naşterea literaturii latine din modele greceşti. Epopeea originii unei naţiuni: Eneida de Vergiliu.

8. Specificităţi ale culturii şi artei romane. Caracteristici originale ale literaturii latine: vigoarea şi realismul romanului latin (Petroniu).

9. Literatura creştină şi Sfântul Augustin. Sfârşitul Imperiului Roman şi divizarea acestuia. Civilizaţia bizantină. Evul Mediu – spiritualitate, artă, modele umane.

10. Epica Evului Mediu. Cântecele de gesta - ideal creştin şi relaţii feudale în societatea medievală. Naşterea literaturilor romanice. Cântecul lui Roland, expresie a eticii cavalereşti. Alte poeme epice medievale. Romanul curtenesc: Tristan şi Isolda.

11. Lirica curtenească a Evului Mediu. Trubaduri şi truveri – o estetică a iubirii medievale. Sfârşitul Evului Mediu. Divina Comedie de Dante – chintesenţă a literaturii medievale. Anticiparea Renaşterii.

12. Renaşterea - periodizări, diferenţe şi contexte socio-culturale. Trăsături ale Renaşterii în artele plastice. Gotic, Prerenaştere, Renaştere. Arhitectura Renaşterii. Redarea omului în artele vizuale.

13. Apariţia curentului renascentist în literatură: Petrarca şi Boccaccio. Importanţa „elocinţei vulgare” şi poeticile Renaşterii. Criteriile frumosului estetic în literatura Renaşterii. Gândirea filosofică a Renaşterii.

Bibliografie critică (selectiv):Dan Grigorescu, Introducere în literatura comparată, Ed. Universal Dalsi & Semne, Bucureşti, 1992;Mihail Alpatov, Istoria artei, vol. 1, Meridiane, Bucureşti, 1967;G. Baty, R. Chavance, Viaţa artei teatrale, Meridiane, Bucureşti, 1969; Eric Auerbach, Mimesis, Editura pentru literatură universală, Bucureşti, 1967;Guy Rachet, Tragedia greacă, traducere de Cristian Unteanu, Editura Univers, Bucureşti, 1980;Félix Buffiere, Miturile lui Homer şi gândirea greacă, traducere de Gh. Ceauşescu, Editura Univers, Bucureşti, 1987;E. R. Dodds, Dialectica spiritului grec [Grecii şi iraţionalul], traducere de Catrinel Pleşu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987;R. Flacelière, Istoria literară a Greciei antice, traducere de Mihai Gramatopol, Editura Univers, Bucureşti, 1970;J. Bayet, Literatura latină, traducere de Gabriela Creţia, Editura Univers, Bucureşti, 1972;E. R. Curtius, Literatura Europei şi Evul Mediu latin, traducere de Adolf Armbruster, Editura Paideia, Bucureşti, 2000;Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, traducere de H. R. Radian, Editura Meridiane, Bucureşti, 1993;F. De Sanctis, Istoria literaturii italiene, traducere de Nina Façon, Editura pentru literatură universală, Bucureşti, 1965;Jakob Burckhardt, Cultura Renaşterii în Italia, traducere de N. Balotă şi Gh. Ciorogaru, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1969;Paul Hazard, Criza conştiinţei europene, traducere de Sanda Şora, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007;Harold Bloom, Canonul occidental, traducere de Delia Ungureanu, Grupul Editorial Art, Bucureşti, 2007;

2

T. Vianu, Studii de literatură universală şi comparată, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1963; Edgar Papu, Excurs prin literatura lumii, Eminescu, Bucureşti, 1990; J. Starobinski, Relaţia critică, Univers, Bucureşti, 1974;J. Derrida, Spectrele lui Marx, Polirom, Iaşi, 1999 (comentariul despre Shakespeare).

Evaluare şi notare:Examen oral: 2 subiecte (curs + seminar).Pentru nota 5:Prezenţa la 3 seminare; Cunoaşterea bibliografiei obligatorii minimale (textele primare, integral);Utilizarea unui autor din bibliografia critică.Pentru nota 10:Prezenţa la 5-6 seminare; Participarea activă la cel puţin 3 seminare;Cel puţin o prezentare a unui titlu din bibliografia critică în cadrul unui seminar;Cunoaştere aprofundată a textelor primare şi interpretare critică, cu accente personale, a bibliografiei critice indicate; Stăpânirea unor metode şi procedee diversificate de analiză şi interpretare.

3

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE LITEREDEPARTAMENTUL DE STUDII CULTURALESPECIALIZAREA STUDII EUROPENE

LITERATURA CA ELEMENT CONSTITUTIV AL IDENTITĂŢII EUROPENE

Curs: Lector univ. dr. Simona Drăgan

ANUL I, semestrul I+ II

SEMESTRUL II:

Obiective: cunoaşterea marilor epoci ale literaturii universale moderne (periodizare, caracteristici şi

autori reprezentativi);

dezvoltarea capacităţii de a opera cu noţiuni de istorie şi teorie literară şi de a le aplica în mod adecvat unui text literar;

dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi accepta valori culturale, estetice, literare diferenţiate din punct de vedere istoric;

dezvoltarea capacităţii de a utiliza diverse tehnici de lectură, de selecţie şi clasificare de informaţie în acord cu un obiectiv propus (fişe de lectură, rezumate, citate, prezentari orale);

dezvoltarea capacităţii de a structura si controla discursul în funcţie de forma şi de finalitatea expunerii sau lucrarii (eseu, recenzie, prezentare orală, examen scris etc.);

dezvoltarea capacităţii de a susţine un dialog, o dezbatere, o controversă pe o temă literară;

stimularea discernământului critic în preluarea şi asumarea opiniilor istoricilor şi criticilor literari;

probitate ştiinţifică în utilizarea surselor bibliografice.

Tematică:

1. Renaşterea engleză: perioada elisabetană. Gustul englez pentru teatru. Christopher Marlowe şi William Shakespeare. Teme şi motive shakespeariene. Caracteristici renascentiste ale antropologiei shakespeariene. Tragicul shakespearian. Sonetele.

2. Renaşterea franceză. François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel. „Renaşterea” în Spania: el siglo de oro. Context istoric şi politic. „Secolul de Aur” spaniol în literatură. Literatură cavalerească vs. literatură picarescă. Capodopera şi moartea genului cavaleresc: Don Quijote de la Mancha de Cervantes.

2. Barocul - istoric, etimologie şi periodizare. Barocul şi Contrareforma. Barocul în artă. Trăsăturile barocului. Clasicismul. Formarea esteticii clasice şi regulile clasicismului. Poetica genurilor în clasicism. Clasicii francezi: Pierre Corneille şi Jean Racine.

3. Semnificaţii ale Iluminismului. Curentul raţionalist şi curentul iraţionalist în Secolul Luminilor. Literatura Luminilor: discusul asupra literaturii, ascensiunea romanului. Tipuri de roman în Iluminism. Romanul epistolar.

4

4. Goticul şi preromantismul - periodizări. Trăsăturile preromantismului. Apariţia goticului din criza iluminismului raţionalist. Categoria estetică a goticului. Gotic şi sublim. Fantasticul. Recuzita şi atmosfera goticului. Reprezentanţii goticului. Influenţele goticului în romantism şi modernitate.

5. Romantismul. Premisele romantismului. Teoreticienii noii mişcări: germanii. Periodizarea romantismului englez. Manifestul romantismului englez: prefaţa lui W. Wordsworth la Balade lirice. Poetica romantismului. Teorii despre fantezie şi imaginaţie. Natura pentru romantici. Geniul. Preferinţa pentru lirism. Romanul romantic. Importanţa literaturii populare.

6. Realismul ca reacţie antiromantică. Primii teoreticieni ai realismului în artele vizuale şi literatură: G. Courbet şi Champfleury. Trăsăturile realismului: sentimentul antiburghez, principiul scientist al descrierii realiste, impersonalitatea stilului. Mari figuri de tranziţie: Balzac şi Stendhal. Genurile şi personajul literaturii realiste: tipologii şi exemple.

7. Naturalismul francez: principii estetice, depăşirea teoriei naturalismului în practica estetică. Părintele naturalismului, Émile Zola. Anglia în perioada victoriană. Romanul victorian: Charles Dickens, W. Thackeray, surorile Brontë.

8. Decadentismul. Definiţii şi teorii ale decadenţei. Implicaţii morale şi axiologice ale decadenţei. Decadenţa istorică şi decadenţa estetică. Sfârşitul secolului al XIX-lea – conceptul de fin-de-siècle. Programul decadentismului modern. Conceptul de „artă pentru artă”. Profilul scriitorului decadent. Dandysmul, între atitudine şi poză. Figuri ilustre de dandy în literatură.

9. Modernitatea. Cearta dintre antici şi moderni şi originile modernismului. Individualismul şi relativizarea valorilor. Fundamentele estetice ale modernismului. Frumosul clasic vs. frumosul modern - renunţarea la teoria mimetică a artei. Baudelaire, teoretician al modernităţii. Prima afirmare a principiilor „poeziei pure”: E. A. Poe.

10. Simbolismul în artele vizuale. Importanţa muzicalităţii şi aspiraţia liricizării totale a poeziei. Trăsături şi reprezentanţi ai poeziei simboliste. Mallarmé şi poezia apofatică. Paul Valéry şi teoria modernă a lecturii.

11. Proza modernă. Premisele dezvoltării romanului în sec. XX. Tehnici ale romanului modern. Obsesia autenticităţii. Tehnică şi tehnicism. Marcel Proust şi „comedia mondenă”. André Gide şi romanul romanului. Angoasa şi absurdul condiţiei umane: Franz Kafka şi Albert Camus.

12. Avangarda şi curentele artistico-literare de la începutul secolului XX. Contextul filosofic de la începutul secolului XX. Fundamente culturale şi imaginare ale avangardismului literar. Definiţii ale avangardei. Avangardă politică şi avangardă artistică. Istoricizarea conceptului: avangarda istorică. Manifestări de frondă artistică specifice avangardei. Curente avangardiste: futurismul, expresionismul, mişcarea dada, suprarealismul.

13. Postmodernismul. Istoric şi fundamente teoretice. Postmodernismul, o expresie a sensibilităţii omului la „sfârşitul istoriei”. Modernitate vs. postmodernitate. Postmodernism şi poststructuralism. Depăşirea postmodernismului.

Bibliografie critică (selectiv):R. Munteanu, Cultura europeană în Epoca Luminilor, Univers, Bucureşti, 1974; Idem, Literatura europeană modernă, Ed. Amarcord, Timişoara, 2000;J. Starobinski, Textul şi interpretul, Univers, Bucureşti, 1985; Tzvetan Todorov, Noi şi ceilalţi, Institutul European, Iaşi, 1999;

5

Maurice Blanchot, Spaţiul literar, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, Bucureşti, 1980;Hugo Freidrich, Structura liricii moderne, traducere de Dieter Fuhrmann, Editura Univers, Bucureşti, 1969;N. Balotă, Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, Bucureşti, 1976;Albert Béguin, Sufletul romantic şi visul, traducere de D. Ţepeneag, Editura Univers, Bucureşti, 1970;M. H. Abrams, The Mirror and the Lamp. Romantic Theory and the Critical Tradition, Oxford University Press, New York, 1953;R. Albérès, Istoria romanului modern, traducere de Leonid Dimov, Editura Univers, Bucureşti, 1968;Wayne C. Booth, Retorica romanului, traducere de Alina Clej şi Ştefan Stoenescu, Editura Univers, Bucureşti, 1976;Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, traducere de Tatiana Pătrulescu şi Radu Ţurcanu, Editura Univers, Bucureşti, 1995;Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, traducere de Ilie Constantin, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968;Harold Bloom, Canonul occidental, traducere de Delia Ungureanu, Grupul Editorial Art, Bucureşti, 2007;Adriana Babeti, Dandysmul. O istorie, Polirom, Iaşi, 2004;Madan Sarup, Poststructuralism and Postmodernism, Harvester, New York, 1997;Umberto Eco, Limitele interpretării, traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

Evaluare şi notare:

Condiţie de intrare în examen: O lucrare pe o temă de istorie / critică literară / literatură comparată, la alegere, aplicată pe opera unui autor / mai multor autori din bibliografia de an indicată. Lucrarea poate fi predată în oricare din cele două semestre.

Examen scris: 2 subiecte (curs + seminar), 2 ore.Pentru nota 5:Prezenţa la 3 seminare; Cunoaşterea bibliografiei obligatorii minimale (textele primare, integral);Utilizarea unui autor din bibliografia critică.Pentru nota 10:Prezenţa la 5-6 seminare; Participarea activă la cel puţin 3 seminare;Cel puţin o prezentare a unui titlu din bibliografia critică în cadrul unui seminar;Cunoaştere aprofundată a textelor primare şi interpretare critică, cu accente personale, a bibliografiei critice indicate; Stăpânirea unor metode şi procedee diversificate de analiză şi interpretare.

6