CURS ELEMENTAR

GRHATECA DUNASINTAXA SI COMPOSIT OWE

DE

T.. NIANI.JIT3Profesor de limba Itorneinci la fcoala centrald de fete, absolvent

al facultalif de litere i filosofici din Bucureti , fost profesor fi di-rector de Gininasiu.

Aceast . carte ode aprobatit prin decret domnesc de MinisteriulinstructiuniI publice i al Cultelor pentru toate coalele de am6ndott

secsele din vara.

EDITIUNEA VIII.Corectat. i adaosg.

BUCURETIEDITURA LIBRARIEI SOCEC & COMP.

No. 7. CALUL VICTORMI. No. 7.

1 8 8 0

www.dacoromanica.ro

TYPOGRAPIIA LA,MORATORILORM ROMANI, ISICRADA ACADEMIMI, No. 19.

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA EDITIUNEA A

Dupa o esperientl de mai multY an!, i dupa sfaturile unorpersoane cunoscatoare in ale metodului, am introdus, in a-ceasta editiune, vre-o cte-va reforme, mute de spiritulpractic al pedagogiei. Aceste sa raporteaza mai ales la age-zarEa materiei gi la inlocuirea unor buclti mai grele prinaltele mai ugoare.

Ingirarea deprinderilor pentru compositiuni in parteasincractica, aga dupa cum se afia In partea etimologica, pre-senta oars care dificultati in esecutarea lor i aceasta dincausa timpului, a prea mult4 materif prescrise de programaactuala gi din causa cit compos.tiunile, find de cufind intro-duse in clasele primare, n'ai-i ajuns Ind Ora acuma a li seda importanta ceruta.

In partea etimologica, undo nu se core mai niel o lucrarematerialul compisitiunilor se poate i trebue BA se

ingire printre regulile gramaticale, mai ales cA acest mate-rial nu coprinde de cat deprinderi de caligrafie, de ortografie

vre-o cateva deprinderi de schiebitri in forma, dupa per-soane, dupa timp etc.

In partea sintacticl, pa lngl neintreruptele deprindellarAtate, se mai are in vedere i lucrAri libere, la cari trebuesit ajungA cu timpul scolaril, prin diferite imitatiuni etc.

Dorind ca materialul compositiunilor din cursul primar saformeze o strinsa legAturl cu eel de cursul secundar, amcAutat sA las pentru cursul primar numai acele bucAti carIpot fi intelese eu inlesnire de gcolarii din aceste clase, tre-cnd pe cele mai grele in cursul de compositiuni pentru usulscoalelor secnndare. Cu toate acestea am mai lAsat gi pen-tru cursul primar vre-o cate-va budti cari, prin natura con-tinutului lor, es din cercul inteligentei gcolarilor de aceastAvrstA,gi cari, conform principiilor pedagogice, n'ar avea loc

www.dacoromanica.ro

-Ivin clasele primare. Ele s'aa pus numai pentru acei colari,cari nu vor putea urma cursul secundar, dar cari, inaintandin vArsta, le vor intelege ou timpul, avhdule in cartile lor.Acestea sunt epistolele comerciale i vreo cateva alte epis-tole etc. Am crezut ca e mai bine O. fie material mai bo-gat de cat prea restrins. Un institutor cunoscator va tice trebue i cum trebue se aleaga.

Naratinnea, ca cea mai corespunztoare spiritului copiiloram tratat-o mai pe larg. Modelele i exemplele sunt aleseastfel in cat, cu putin, ajutor din partea institutorului, sitpoata fi intelese .1 Incrate cu multa inlesnire. 0 mare partepot fi espuse in forma epistolara.

Descrierea ca una ce nu corespunde spiritului celui ne-deprins al colarilor din aceasta virsta, este tratata mai pescurt.

Cernd trebuinta, un institutor priceput va ti dupa prin-cipiile date, sa trateze mai pe larg i acest gen de scriere.

In editiunea de fata epistolile sunt tratate cu mult mai pelarg, de cat in editiumle anterioare pentru cuvintele espusemai sus.

colarii, nand vor intra in viata practica, avnd trebuintade dnsele, le vor putea consulta i, folosindu-se de dnsele,ae vor introduce cu inlesnire in arta scrierei i maiChiar persoane, afarii din scoala (private) urmand sistematicacest curs, vor ajunge cu timpul a &Tie mai mult sau maiputin corect.

Tiund, cu placere, socoteala de sfaturile tuturora, caribinevoira a-mi atrage atentiunea asupra unor parti mai slabtratate, Li rog din nou, sa bine-voiasca a mil onora i de aciinainte cu binevoitorul D-lor concurs; caci o persoana singurie espusa In tot-d'auna la erori i la scapari din vedere.

BucureW, 10 Ianuariu 1880.

www.dacoromanica.ro

PARTEA SINTACTICA

GB A DIM IV.

CAP I.

PROPOSITIUNEASubject Predicat Propositiune

afirmativA, negativii, eselamativii i intero-

A. ESP LICARE(Veql odilinnea a IV).

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI SI TEME.

a) 0 cugetare, esprimata prim vorbire saprim scriere se numqte propositiune.

b) Fie-care proposiOune se formeael din doueparti, din sublect i din predicat.

Subleetul este acea parte a propositiu-

www.dacoromanica.ro

2nit', care numete flinta sa mcml, desprecare se zice ceva. El se pune totdeauna in ca-sul nominativ i rspunde la intreblrile Cine? Ce?

cl) Sub'ectul se exprimii: 1. printr'un substan-tiv, d. e. Soarele lumineazei ; 2. printr'un pro-nume, d. e. El vorbeste; 3. printr'un verb la infi-nitiv, d. e. A innota este folositor; sau prin ori-ce vorb ivat ca substantiv, d. e. Cu este o pre-positi une. (1)

Tema 1. Sa se forrneze cinei propesitiuni, in ea-ri subiectul sa fie esprimat printr'un substantiv;chid, n cari subiectut s'a fie esprimat printr'unpronume; cinci, in cari subiectul sa fie esprimatprintr'un verb la infinitiv, i cinc, in cari su-biectul s fie esprimat prin alt vorbrt luata easubstantiv, d. e. Pas'rea ceint'd.

Predicatul este acea parte a proposi-tiunii, care numete ceea Ce se zice despresubject. El respunde la intrebrile: Ce face ?Ce este? i Cum este? (subiectul).

f) Predlcatul se roate esprima: 1. printr'uuverb, d. e. Canele latrit; 2. printr'un substan-tiv, d. e. alinele este animal; 3. printeun ad-jectiv, d. e. Cainele este eredincios (2)

(1) Subiectiil se mai poate esprima t;i printeo propositiune intrea-g5., d. e. E constatat, e peimntul se intoaree insprejurul soarelui.Cate odatti subiectul se subinte1ege, d. e. P1eacg, Tuna, g. a.

(2) Predicatul se mai poate esprima printr'un pronume, printr'un.

www.dacoromanica.ro

3Tema 2. Sit se formeze cte 3 propositiun1 cufie-care din substantivele urmAtoare, spunndu-se:a) ee fac fiintele i lucrurile numite, ce slant,c) cam stint porumbel, prtun, caine, foc, luna,soldat , Tudorel , s. a.; d. e. Porumbelul sboarA.Pornmbelul este pasere. Porumbelul este frumos.

Observare. Mid predicatnl este esprimat printr'un verb,atund concordg ca subiectul st in num6r si persoang; candpredicatul este esprimat printr'un adjectiv, atunci concordgeu subiectul s In numr, gen i cas, i dud predicatul esteesprimat printr'un substantiv, atund concordg cu subiectulsat in numr i cas, rare al' in gen. In casul d'inti unireapredicatului cu subiectnl se aratg prin terminarea verbului,iarg ideal doilea i al treilea prin verbal a tip. O.

.9) Propositiunea, dup.% forma ei poate fi : 1. a-firmativa, 2. negativa, 3. eselamativa, 4. in-terogativa iar In privintfL mezrtrit p&rti1or,poate fi : dreapt 1 inversa.

1. Propositiunea se numete afirmativa dcg predicatul a-firmg ceva despre subiect, d. e. loan scrie frumos.

umeral, printeun substantiv cu prepositiune, d. e. Acest cal esteal nostrn. Noi eram zece, gi voi dougzeci. Acest bgiat este cu minte.Inelul este de aur. Pomii snnt in iloare. Acel copil este al vecinn-lui. Paharul este de vin. (Astfel de predicate insd, se nase mai multdin causa lipsei de substantiv ;qi de adjectiv.)

(1) Tot ca verbal ajutgtor ca fi se mai pot intrebuinta i verbelea se face, a rdminea, a sta, a edea, .a se numi, a deveni, a se na-.te, . a. D. e. El s'a fgcut invlgtor. Constantin a rgmas arendag g. a

Din potriv i verbnl ajutgtor a fi se intrebuinteazg cite o datgca verb predicativ, d. es. NO suntem in gcoalg (in loc de noi ne aflgm

gcoalg). E lung pe cer, s. a.

www.dacoromanica.ro

42. Propositiunea se nume0e negativa, dad predicatul nea-subiectulut d. e. loan nu serie frumos.

3. Propositiunea se numete esclamativa, dui o pronuutlimeu un ton de esclamare (de mirare), d. e. (Je frumos serieIoan ! Cat e de frumos prinuivara!

4. Propositiunea se numete interogativit ('), dad o pro-nunta'm eu un ton de intrebare, d. e. Serie loan frumos?

5. In privinta asezarli part'ilor, proposithmea se chiamAdreapta, adeca in ordine dreaptil, cand subiectul este intaiil

apoI urmeazA predicatul, d. e. Ioan serie frumos.6. Propositiunea se ebiama inversif, cAnd predicatul se pune

apoi urmeaza subiectul, d. e. Serie _loan frumos?h) Dupil proposItiunea posit;va si negativa se

pcne totdeanna un punt (.), dupa proposItiunea in-terogativa, semnul intrebarif (?): iar5, dupa propo-siti IT a esclamativa, se pune sem nul esclamrtrii (!).

Deprinderea I. SA, se copieze urnatoarele pro-positiun , subliniiuda-se subiectul cu o linie, iarapredicatul cu done : Calul fuge. Gaff, fug. Elfuge. Ei fug. Calul este negra. sunt negri.Calul este un animal. Gait sunt n4te animate. Eleste animal. _Kt sunt animate. Omul vorbe,ste. Co-paid doarme. Privighetoarea canti. Gamete la-

(1) Interogativele se mai deosibesc : a) in interogative, dupa cari seateapta un fespuns, d. e. Cine a spurt aceastii fereastrd? (N.) b) Ininterogative retorice, otri numai dupa forma, sunt interogative qi cari,fiindca sii. un inteles complet, nu mai aqteapta nici un respuns. Dug+.forma, ele sunt afirmative. crind sensul propositiunii este negativ qivice-versa, d. e. Suntey ioi Ronidni ? (adica voi nu sunteti Romani).Nu egti dumneata fiul lei N.? [Eu sunt]..

www.dacoromanica.ro

5tra. Soarele lumineaza. Pocul arde. Apa curge.Aliroase floarea Lulorit'a pomulg Plecat'a LingEA inat. Tu sera,. Dunarea este fiuviu. Craiova.este oras. Turcia este imperiA. Parisul este otcapitala. Ciocarlia este pasere. Judecatorul s'anumit presedinte. El a r'mas subprefect. larbaeste verde. Pamntul este reitund. Apa este cur-skoare. Vulpea este vicleana. Cainele este ere-dincios, d. e. Cald fuge.

Tema 3. S. se formeze citte trei propositiunI eu-fie-care din substantivele urmiltoare : Nicolae, boA ,

gaina, trandafir, stiuca, prun, per, leu, cerb,.stup, fluture.

Tema 4. S6, se mute chte un subject cuviinciospentru fie-care din predicatele urmatoare :sare.

canta. jeaca. vorbeste.este scolar.estea fost. capitala (Munteniei). este domnal

-(11on25,niei).s'a ales deputat.a remas arendas.s'a ,facut Primar, d. e. Capra sare.

Tema 5. S. se formeze 10 propositiunI aseme-nea eelor din deprinderea I; apol sit se mute fami-lia verb dintr'o naratiune : d. e. de la fi-.euse, fackor, fapttl, binefaetor, s. a.

Tema O. SA se mute trite() naratiune de sub ru-brica Materia ;vi forma data din compoiitiurit,sit se scrie In 3 despitrtiri; a) propositiunile, al cA-

www.dacoromanica.ro

6ror predicat sa fie esprimat printeun verb; b) pro-positiunile a. c. p. sa fie esprimat printeun ad-jectiv i c) propositiunile al caror predicat A, fie,exprimat printr'un substantiv.

Deprindere. 85, se analiseze .in scris toatepropositiunile din d.eprindere 1. I; d. e. Calul .fuge-

MODEL DE ANALISA SINTACTICA

Calul fuge. Aceasta este o pro'positinne, fiinde este o cuge-tare esprimat5 prin scris (Fin vorbit ar fi cnd aimpronunta-o numai).

Subiectul propositiunil este vorba Cal; erste-subject , fiindc6 este partea acea a propositiunii,care numete fiinta, despre care se zice ceva. Eleste esprimat printenn substantiv. (Subiectul se maipoate esprimaprinteun pronume, d. e. El fuge, s. c. a.)

Predicatul este vorba Owe. Este predicatfiindc este partea acea a propositiunii, care nume-te ceea ce se spune (zice) despre subiect. El esteesprimat printeun verb. (Predicatul se mai poate esprima 1 printr'un adjectiv, s. c. a.)

Dupg aceasta propositiune s'a pus un punt. S'apus un pun'6, fiindcg dupa toate proposiVunile afir-mative i negative se pune un punt. dand aceastdpropositiune s'ar transforma n proposipune in-terogativa sati eselamativai atund s' ar pune dupd.ea semnele acestora; c. Fugc calul? Cum fugecalul ?

www.dacoromanica.ro

7CAP IL

PROPOS1TIUNEA DESVOLTATA

Atribut -- Complement drept Comple-ment nedrept Complement

circumstantial de loc , de timp , de modsi de causa.

I. ATRIBUTUL.A. ESPLICARE

(Ve41 edititInea IV.)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TEME.

a). Propositiunea, care este formatii nu-mai din 'Aline principale, adici dinteunsubject 1 dintr'un predicat, se numetite pro-positiune *gimp/A; iara, propositiunea, care a-fall de subiect i (le predicat mai are si altepart1 secundare, se numete propositiunedesvoltater.

Propositiunea simpla se desvoltit prin a-dAogarea uneia sail a mai multor parti se-eundare. la pArtile principale, d. e. colarulsilitor scrie, sa co1aru1 sili.tor scrie team. AnAtt-doa aceste propositiuni sunt .desvoltate, fiind-cg, afarg de sub:ectde predicat, mai ati gi alte parti secundare.

b). Partea secundarit a propositiunii carese adaoga la un substantiv, (fle acesta Intrebuintat

www.dacoromanica.ro

di subject, fie ca predicat eau ca un complement care care), sprea-i determina intelesul, se numete atribut,d. e. Floarea cea frumoasei este mirositoare.

c). Atributul respunde totdeauna la IntrebArile:care? ce M? i ce? i se poate esprima : 1 . prin-tr'un adjectiv, d. e. 1. Strugurei cei copp suntdulci; 2, printr'un pronurne demonstrativ,, d. e.Aceastit "Mare miroaset; 3. printr'un substan-tiv in genetiv, d. e. Piciorul mesei este rupt;4. printeun substantiv cu prepositiune, d. e.Omul fr amid este nefericit; 5. printr'o apo-sitiune, (1) d. e. Mihaiu, dommil Roma,niei , afost bray; 6. printr'uu infinitiv cu prepositiunea

d. e. Pleicerea de a 11 cu tine este nespusci.7 . printeun adverbial, d. e. Lupta de la ellu-garen1 a Jost crdncend : 8. printrun numeral,d. e. Zece militari sosirrt.

Atributul esprimat printeun substantiv in acela eas ea isubstautivul determinat, se numetite apositinne, d. e. Plevna,un ora in Bulgaria, va Aminea netears4 (din mintea noastr.)Apositiunea se pune totdeauna intro doue virgule..

Deprinderea II. S se copieze urmrttoarele pro-positiuni i srt se subliniezc atributele, spunndu.

(1) Apositiunea se leagi cite ollatk prin ea, s. e. Nepotul men, c ame,teaitor al averei, s. c. a.

Apositiunea i adverbialul au mat malt caracterul unei propositinni..icurtate, d. e. Tepeq, domanl Rominiei, (in lot de : care era &maulRo min ie.)

www.dacoromanica.ro

9se prin ce prti de vorbire suat esprimate : Aceltrandafir va nfiori. Lucratorul obosit doarme.Lumina lima este palidei. Tepq, domnul Romci-niei, a fost crunt. anal virtuos este fericit. Ser-vitorul onest este iubit. Pleicerile acestel tuna sunttrechoare. Mu;scatura viperei este veninoasii. Stra-dele Bucurqtilor volt petrite. Culesul valor a tre-cut. aintarea pas'rilor este placuta. Ua odaiieste deschis4. Aerul de munte este sclneitos. Acestecarri sant ale mele. Retina cu bland este ceilduroa-

Domnul Romdniei, a fost ucis. Po-mal de kingei zid a Infiorit.

Tema 6. sh se adaoge atributul cnviincios lasubieetele propositiunilor urmgoare : Pereastraeste sparta. Tablas'a stricat. Trasuraestegrea. Culesula inceput. Penelesunt frumoase.Voceaeste dulce. Poduleste not7. Peitilsunt

gusto#. . Carneaeste fragedei . Bucure,stiisuntmar`i. .Resvana lost detronat. Casaeste Mal-e i. .14;9asunt capitala (IV). Mircea a fast domn.

Tema 7. SA se eopieze dintr'o naratiune din ru-brica compositiunilor toate substantivele al a-ror inteles sA fie complinit. Atributul se va sub-

Tema 8. Sit se formeze 10 proposititini, al eitrorsubieet sit aibii de atribut un substantiv, eu o pre-positiune, i zece, al aror subject s aib5, un atri-

www.dacoromanica.ro

10

but, espriniat printr'un adverbial, s. a., d. e. co-larul culegeitura rofie este silitor.

Depriudere. SA se analiseze in scris toate pro-positiunile din deprinderea II, d. e. Pomul de lan-

zid a inflorit.

MODEL DE ANALISA SINTACTICA

Pomp]. de MHO zid a Inflorit. Aceasta este o proposi-time, fiind-cl este o cugetare esprimatit prin scris;este o propositiune desvoltatit, fiinde, afara de su-bject i de predicat, maI are si o parte secundarg,care este de langa zid. Subiectul i predicatulsunt necomplenite; prin urmare i propositiuneasimpl ar fi : Pomul a inflorit; cde leinget zid esteparte secundar, fiindca nu poate sta de sine 1 pelangl aCeste poate lipsi din propositiune, frA ca a-ceasta s inceteze de a malt fi propositiune; este atri-but; fiincid, este adogat pe l'ang subiectul, ce esteesprimat printr' on substantiv, i toate vorbele,cari se adaogl la un substantiv pentru a-i deter-mina intelesul se numesc atribute.

Acest atribut este espr'inat printr'un adverbial. Atri-butul se mai poate esprima : printr'un adjectiv, d. ePlria cea mare este a mea s. a. (Dupd, acest model sevor analiza toate propositiunile desvoltate din deprinde-rile ce nrmeazd).

www.dacoromanica.ro

11

II. COHPLENENTUL DREPT.A. ESPLICARE.(Vezi editiunea IV).

A. DEFINITIUNT, DEPRINDERI I TEME.

a. Complementul drept este o parte se-cundara a propositiunii, care cornplinetointelesul unui verb transitiv (') i se*pune incasul acusativ, respunznd la intrebarile pecine? sau ce?

b. Complementul drept se poate esprinia :L printr'un substantiv cu sag far, prepositiuneape (!) d. e. 1. Cainele pazete casa ; 2. Printr'unpronoun, d. e. Cainele 0 pazete, i 3. Printr'unverb la infiuitiv sat prin ori-ce vorba 1uata ca sub-stantiv (3), d. e. Eu voese a anti.

Deprinderea III. S se sublinieze complement eledrepte din propositiunile urmatoare i sa se spunkprin ce part1 de vorbire sunt esprimate. A. Tara-

(1) Unele verbe transitive ail, pe Jng complemental drept pittimitor,un alt complement, care esprimit ceea ce este cel d'intairi sail ce se faceen dnsal. Acest complement se namete factitiv, d. e. Generalul a A-cut pe nepotul sdil ofiter. Francezil alcseri pe Napoleon de impgrat.

(2) Prepositiunea pep se pane numal Inaintea numelor de *some :d. e. Am vdzat pe Ioan ; rare-ori inaintea altor name, d. e. Leul a bi-rnit pe ars.

(3) Complemental drept se poate esprima si printr'o propositiune fa-treagii, d. e. Am tuna, c fratele Oil' a fost bolnav.

www.dacoromanica.ro

12

nul sapa via. Ploaea a recorit aerul. Macelarultaie vite. Fii lai Jacob vindura pe Josef, fratele

Vaca d lapte. Caine le paze,ste casa. Pisicaprinde pared. Gradinarul planteazd pona. Tn-plarul face mese frumoase. Soldatul bate pe

Capitanul comanda compania. Soarele lumi-neaza pamatul. Ce pqte al cumprat? Am cum-parat un crap framos. El a cumprat cztrcansras. Tu nu, ti scrie? inafat'a el a scrie? Eite observ. El se duce. Noi nu v 'impedicam. Foculte ;neat zwe. Eu m spal. Tu te imbraci. B. Servi-torul nostru a cumperat ni0e mere foarte fra-moasA. Lapil dlu Rusia sunt foarte selbaticY, d. e.pranul sapa

Tema 9. Sd, se caute subiectele i complementeleenviincioase pentru fie-care din predicatele urma-toare:serie. taie. sparge. rape.sapa ara . cose;ste. secera

doboara smulge plan-teaza. coasemspala. gatqte.prinde. vneaza.

seamana. pazqte pune d. e Pe-tru scrie o epistola.

Tema W. SI se formeze nite propositiuni, alpredicat s aibit de complement drept sub-

-stantivele urmUoara: lemn. pOramb.--greaina. pote. iepure. pom. cal.

www.dacoromanica.ro

13

cd'ine. cerh. urs. TurciL Ungurii. Po-lonil. MuscaR casei. fereastrii.

tr4surei, d. e. netorul tae lemne.Tema 11. SA se copieze din naratiunea X toate,

complementele drepte.

Tema 12. SA se formeze opt propositiun1, ale-complemente drepte sa fie esprimate prim

tr'un substantiv, i ciucL.. printenn verb la infi-

COMPLEMENTIIL NEDREPT.A. ESPLICARE.

(Vezi editiunea IV).B, DEFINITIUNL DEPR1NDERI SI TEME.

Complementul nedrept este o parte se-cundark a propositiund, care complineteintelesul unui adjectiv sail al unui verb, sist a. in casul dativ sail in alt cas cu preposi-tiune. IntrehArl : cut ? la ce? la eine? in eine?de eine ? clespre cine? d. e. D cartea aceista luiA lexandru.

h) Complementul nedrept se pte esprinin1. printeun substantiv in daily, d. e. D COlarulni aceasta carte; 2. printr'un substantiv

www.dacoromanica.ro

14

en prepositinne, d. e. Copii sunt inbiti de pa-rintl; 3. printr'un pronume cu o prepostiune,d. P . Eft me tern de tine ; i 4. printeun verb lainfinitiv, d. e. Aram hoteirit a pleca.

Deprinderea IV. S. se analiseze urmAtrelepropositiunf aretand ce fel de complemente arepredicatul i priu ce parte de cuvent e esprimat fie-care complement. A. Copii sunt sup?* piirintilor.Acest om este iubit de toata luimea. Omam se jert-fete pentru fiai e Noi jertfim datoriilor placerile.Impeirtitorul ne-a adus o epistolei. E am deiruito carte 10, Petru. Israelqii se inchinall unui vitelde aur. Bomanii se tenzeali de Dad. Decebal a foginvins de Traian..Lunzea vorbeiste despre fapteletale. Acest om este lipsit de avere. Soldatul erademn de toata stima. E "imi sped mednile. El stunde barba. Sant obicinuit a lucra. Sunt hoteirlta muri. V'am treimis o epistolei. Mi e sete. Hi efrig. B. Premiul antdiu se cuvine lu Alexandru.Am trimis amicului meti din Ia0 o epistolci demngdere. Armata Ronzeinei, de pe malurile Du-nre, a fost admiratei de tta lunzea. V'am tri-mis o cutie cu tot felul de lucruri. Giurgiul, nuora;s al Romdniei, a fost bonzbardat de Turd.Toata armata d'irnprejurul Plevnei a fost coman-data de Domnul Romnilor.

Tema 13. S, se caute Cate unul sau doue com-

www.dacoromanica.ro

15

plemente potrivite pentru predicatele din propositi-unile urmiltoare : Mama dei Impeirtitorul di-stribue Servitorul duce--.ruesc--. Preotul se roagei. Inimical se temede. Grivita a fost luata de . Profesorul vor-bete despre. Ploaea este folositoare . Flo-rile sunt pleicute.Breincoveanu a fost condamnatla. Peirinti1 sunt multumiri de. Am luat partela. Soldatul roman este hoteirit la. ltramIvelat in. d. e. _Mama dei nutriment copilului s.

Tema 14. S, se formeze 15 propositinnt aseme-nea celor din deprinderea IV. Dupa aceea sl sescrie fawi1ia adjectivelor din naratiunile de laefb*tul crtii, d. e. de la adjectivul mare avemmArirue, mAxinimie . a.

Tema 15. SA se copieze dintr'o bucatA aleasit deprofesor toate complernentele nedrepte.

Tema 16. SA, se schimbe urmAtoarele propositi-um active, in propositiuni pasive i cele pasive inpropositiani active : Greidinarul planteazei pomi.Vierul sapei via. Teiranii string faul. Mohametal Il a .luat Bisantiul. Furtuna a ruptGrinclina a stricat greinele. Illasa este fautec"le Omplar. Iepurele s'a impuscat de vneitor.Crestinii furei persecutati de pagdia. Universuleste feicut de Dumneze21. Mavrocordat a fost res:

www.dacoromanica.ro

16

turnat de .RacoviN d. e. Pomii stint plantati degradinar.

Tema 17. SA se formeze .10 propositiun1 activei 10 propositiuni pasive.

1V. CONPLEMENTUL .CIIRCUMSTANTIAL DE LOC.(Determinapune eireumstanlial09.

A. ESPLICARE.(Vezi editiunea a IV).

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI SI TEME.

Complementul , care nu complinete, ci deter-mina intelesul predicatului, arkand o circum-stant, se nume*te complement circumstan-tial sau determinatiune circumstantiali.

FiindcA acest complement aratA, cand locul,cand timpul , cand modul i cand causa; de aceease imparte in complement circumstantial: de loc,de timp, de mod i de causa.

a) Complementul circumstantial de loceste o parte secundara a propositiunii, caredeterminii, beni, unde se intiimplii cele es-primate prin predicat. (Intrebfir1 untie? deunde? n rotro? . a. C)

(1) Apropierea i depgrtarea de un loc aratg o directiune, i niteasenienea pgrti ale propositiunil, se nurnesc i complemente circumstantiale de directiune.

www.dacoromanica.ro

1'7

Complementul circumstantial de loc sepoate esprima; 1, printeun adverb de loe, d.e. El e aid. 2, printeua adverbial de loc, d. e.Me due la coalil.

Deprinderea V. sri se analiseze urmatoarele pro-positin nl, artd,ear l sunt complementele el rc um-4antiale de loc i prin ce sunt esprimate A. Sol-datii ail trecutpe aic. Trenul vine dela Giurgiu.Mihaiii a fost omorit pe ceimpul Turdei. Acest vntvine dintr'acolo. Eum duc la poalei. Duca, Dom-nul lifoldovei, a murit n Polonia. Tata a ple-eat la DO. raranii lucreaza la camp. Crocodilultraeple in Nil. Dambovita se varsa in Arge.". Jr-gepl se varsa in Dunare. Duncirea se 'cars in

lar ea Neagra. B. In g raclina noastrei, de pe maulDeintbovitel, cresc omultime de pomi roditor. Amlost la mo,via noastra dnjudeul Vtctca. Intr'ofrunwasa parte a Moldovei tra ia o familie feri-citi. In ingrozitoarea lupta de la Plevnct, impe-rc torul tuturor Rusiilor, a decorat o multime deostai Romani.

Tema 18. SA, se formeze nite propositiuni, cariO. alb& urnAtoarele complerm rife circumsLa tialede loc : Aici. colea. intr'acolo. Bu-cure;sti. peste Argq. in Dimbovita. in Du-n ire . in Nicopole. pretutindenea. pre ear-ba. in coaia. ctfara din casa. catre cer.

2

www.dacoromanica.ro

18

la mormnt. ldngd rig. peste Olt. 4n-tre mdracini. aproape de mama. pe leingd e-le;ste21. printre frunzele arborilor. d. e. Eustag aid.

Tema 19. FA se formeze 15 propositiuni aseme -nea celor din d-prinderea V. In urmA s5, se scrie20 (le substantive derivate de la alte substantive.d. e. de la substantivul ((c,(35,. S3 derivit : casutA,cAsnicie, g. a.

Tema 20. S5, se caute gi ei, se copieze din na-ratiunea X, g. a., toate complementele circumstan-tiale de loc, toate co tnplementele drepte, ne-drepte etc.

V. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE TIMP

A.ESPLTCARE.(Yea editinnea 110.

B. DEFINIT1IINI, DEPRINDERI I TEHE

a) Complemental circumstantial de timpeste o parte secundarti a propositiunii, carearatit timpal, cnd se inlimplit ceva. (Iu-treb5,r1: cdnd de cancl? pawl' cdncl? i cdttimp? etc.) 0.

(1) Complementele circumstantiale care aced durata la intrebhilede eand? poind and? gi edt timp? se unman i complemente cir-cumstantiale de duratal,

www.dacoromanica.ro

19

b) Complemental circumstantial de Hon)se poate esprima: 1. printr'un adverb de timp,d. e. El Berle acum; 2. printeun adverbial detimp, d. e. loan a sosit astit noapte, 3. printr'unverb in geranzia, d. e. Fiind la tail., m'arn rh-t5,cit.

Deprinderea V I. SA, se analiseze urmatoarelepropositiunl, arh.tand ce fel de complemente AA. iprin ce sunt esprimate. A. Luna lumineazci noap--tea. Unele animale dorm in timpul iernei. Frate-.meu a fost ataltaier bolnav. Resbelul a inceput detrei s'pemcini. Tu vei scrie ma trzi. Trenul aplecat la opt ceasuri. Teiranil locreazei de dimi-neata pcinei seara. Nol stein?, la5scoalei trel ceasuri.Vin'o maz tcirziu. B. Ierl pe la 3 ceasuri s'a in-ceput lupta de la Calafat. La 12 Ionie bombar-darea Giurgiului a finut 5 ceasuri. Prin munfiinogri cei mai inalri pasc vara oile.

Tema 21. SA, se formeze nilte propositiunl, carisA, aihA, urmatoarele complemente circumstantialede timp : Toamna. Inclumineca Floriilor . La anul 1848 . La anul1866 .Primeivara Vara .Noap-tea Ziva Trei ceasurl Un an . Mai

Ceitre searei Toatc1 tim-pal lectiunel Dupa amiazi in 25 August.

www.dacoromanica.ro

20

La 28 Noembre 1877 . D. e. Maine voi pleca la-

Tema 22. Sa se formeze 15 propositiunI aseme-uea celor din deprinderea VI. In urnia sa se scrie-20 de adjective, cari sa fie derivate de la alte adjec-tive : d. e. de la adj. bun putem deriva: bunicel, bu-

Tema 23.Sa se copieze dintr'o bucata aleasil deinstitutor, to%te complementele circunastantiale de,loc i de timi .

Ti. 10MPL1 MENTUL CIRCUMSTANTIAL DE NOD.

A. ESPLICARE.(VezI apnea IV)

B. DEFINITUNI, DEPRINDERI I TEME.

Comnlementul circumstantial de moeste o parte secundari it propositiunii, caredetermina modul cum se intiimplit cele es-primate prin predic tt. Inta bari : cam ete.

b) Complementul circumstantial de modse poat-i es- inn. ; 1. printeun adverb de mod,d. e. El scrie bine, 2. printr'un adverbial demod, d, e. _roan o? b te cu plAcere, 3. priotr'unverb in gerunziu, d. P. El merge cantnd.

www.dacoromanica.ro

21

Deprinclerea VII. SA, se analiseze urmAtoarelepropositiuuY, arA1A,nd cari sunt complementele cir-cumstantiale de mod i prin ce sunt esprimate.

A. Calul fug e iute. El lucreaA bueuros. El vor-bege a lene. 5Itiu lectiunea pe din afara. Voiucer-ceta cu deameiruntul. Dute lute. Vino fara intar-ziere. Calul vine in trpa. Tu te plimbz cantand.irn vorbe;sti speriat. Preotul a murit , rugan-du-se lui Dumnezeu. Solclatul se luptei vitejege.Soarele resare maiestos. B. Illilitarii Romeini se a-runcarei cu o iuteala nespusa asupra inimiculuicrqtinattii. Asteizi am unOlat toata ziva cuvaporul pe Dunare. Ronanii au luat Grivitacu asalt. Asta noapte a urlat cainele nostru prinzurte intr'un mod sup`reitor.

Tema 23. SA, se formeze ni0e propositiurd, cariaibrt urnAtoarele complemente circumstantia-

le de mod bine. reu. curat. cu iuteald .repede. fara zabava. farei peirere de rtvu.fara de veste. cu dispr eu placere. ea

vaporul. cu diligenta. vitejege. romneturcege; d. e. El luereaza bine.

Tema 24. SA, se formeze 1 5 propositiunf ase-menea celor din dlorinderea VII. In urmA, sA, sescrie 20 de verbe compuse 0 5 substantive com--puse.

www.dacoromanica.ro

22

Tema 25. S. se caute i sa se copieze in a co-loane , din naratiunile x i altele, toate com-plementele circumstantiale de loc, de timp, fi demod.

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DECAUSA.

A. ESPLICARE(Veil edititmea IV)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI SI TEME.

a) Complementul circumstantial de eau-si este o parte secundara a propositiunii,-ce determinit causa, pentru care se intimplii,cele esprimate prin predicat. (Intrebarf : Pen-tru ce? de ce? etc.) (1)

b) Complementul circumstantial de causase poate esprima : 1, printr'un adverbial de eau-sa; d. e. El tremurrt de frig ; 2, printr'un verbin gerunziu ; d. e. Wind un eant, am cAzut in

(1) Sub causi intelegem aici : 1, causa n infeles mai strcins, J. e.Oil* se topeqte de ccildurcl; 2, motivud, d. e. multT oamenT luareazidin ambiliune; 3, rafiune, d. e. pomii se cnnosc de pe fructe; 4, scopul,d. e nnii oameni fac toate pentru Complementul care ne arata.materia, din care s'a fAcnt nn Won, se poate asemenea nnmi comple-ment circumstantial de materie. Atfit complementele indicate In Iteeasti.Rot& eat altele , pe care le mai deosebesc unii gramatici, se pot re-duce, en Inlesnire, la complementnl circumstantial de mod sat de caul..

www.dacoromanica.ro

23

apa, gi 3, printeun verb In infinitiv (1) cu pro-positiunile pentru . a. D. e. Ea se duce la bisericaspre a se ruga lui Dumnezet.

Deprinderea VIII. Sa se analiseze urmatoarelapropositiunl , ar6tand ce complemente au gi prince sunt esprimate. A. Zeipada se topeste de cell-durei. Calul abia merge de slab. Multi oameni auajuns criminali din neavere. Seiracul a murit defoame. Ei lucreazei de pleicere. Ei n' au venit dincausa ploilor. Omul, ingeilbeneste de mini& Apainghiatei de frig. Copii ra ascultei de f ricei. Sail-ddndu-m; am r'cit. Ploand tare, a crescutrinrile.Fiind secete, porumbul s'a uscat. B. Tot1 pomiidin gradina noastra s'ail rupt de vritul cel mare.Pastille resuna de racnetul cel ingrozitor al leulul.Asta iarna s'at prapadit granele de inghietal celmare. D. e. Zapada se topegte de cald.lra. (Csilduraeste cause topirel.)

Tema 27. Sa se adaoge cate un complement po-trivit pentru predicatele din propositiunile urmit-toare : Apele s'au meirit de . Acest ona e bolnavde. Dumneze a pedepsit pe Adam pentru.

(1) Complementele circumstantiale, esprimate printenn verb in ge-runzin sau chiar in infinitiv, stint in realitate nilte propositinni scar-tate, cari se vor esplica mai in urmil.Noi le-am pus intre complemente,find ci le considerim ca prti ale propositinnel. (Ve01 propositinnilescurtate).

www.dacoromanica.ro

24

Petru pkinge de . Pomii s'au uscat de . B-trdnul a cdzut de . Am rkit . Copgul s'a spe-mat. ar kit odaea . Multi oameni lucreazei nu -mal pentru. Soldatul se luptd pentru . Leggesunt fdcutespre . D. e. Apele au crescut de ploae.

Tema 28. a) SI, se forrneze 15 propositiuni aseme-nea celor din deprinderea VIII. In urnal sg, se ana -liseze fie-care parte de cuvnt, avndu-se in vedereformarea vorbelor.

Tema 28. b) SI, se copieze din bucata de citire Xtoate complementele circumstantiale de loc , detimp, de mod gi de causd, punndu-se in patru co-loane.

Notcl. Din cause claritittei ti a puterei, ce scriitorulii voete a da cu-getitrei sale, gdsim tn eerier! ma! adese or! propositiunT in ordine in-verse, cari Dig, analisilndu-se, trebuiese aggate In ordine dreapti, d. e.Primavera infloresc pomit Pomii infloresc primdvara.

rfirtile propositinnii desvoltate stint In ordine dreaptd, cilLd subiectuleste in capul propositiunif, cdruia apt:4 i unneazi atributul; dupd aceaurmeazi predicatul cu complementele sale, adici complementul dreptnedrept iiii circumstantial. De cele ma! multe ori, complementul cir-eumstantial se pune imediat drip% predicat (verb); on toate aceste ordi-nea dreaptd nu se latrerupe; d. e. Cilinele vecinului a mucat a semi peun cIlltor.

www.dacoromanica.ro

25

RECAPITULATIUNEA I.

Ce numim propositiune ? Ce numim subject ? Cc numim predi-cat ? Prin ce se poate esprima predicate? Cind se leagg predi-catul de subject prin mijlocirea verbulul a fi? Ce vorbe mai cunoa-gap', cari se intrebninteaz ca verbul a fi? Cand se intrebuinteazgverbnl ta fi* ca verb predicativ? Cite felurI de propositiuni deose-bim dupg Inteles ? Ce semn se pune dupg propositiunea interoga-tiv ?Ce semn se pune dup propositinnea esclamativg ?Ce numimpropositiune simpl.? Spuneti-mi nite propositiuni simple.Cum sedesvoltg propositiunea simplg ?Spuneti-mi niqte propositiuni desvolta-te.Ce numim atribut ?Prin ce se esprimg atributul ?Ce numim ape-sitiune ?Ce numim complement drept ? Prin ce se poate esprimacomplernentul drept ? Spuneti-mi nite propositiun cu complementaldrept Ce namim complement nedrept ?Prin ce se poate esprima ?Sg se spung propositiuni cu complemente nedrepte.Ce numim comple-ment circumstantial ?Cite feluri de complemente circumstantiale deo-sebim ?Prin ce se esprimi complementul circumstantial : de toe, delimp, de mod i de causg? SI se spung' propositinni cu aceste com-plemente. ate 041' principale are fie-care propositiune?

Cate pg'rtI secundare am deosebit ? Numiti-le.

www.dacoromanica.ro

PROPOSI TIT.711- A.A. SIMPL A

I. SUBIECTUL

,

ll PREDICATUL

-

B. DESVOLTAT A,

I. FIINTA sau LUCRUL(Subiectul)

II. ACTIUNEA(Predtcatul)

se poate esprima

a. printenn substantiv, a. printr'unb. pronume, b.e. verb la inflnit. c.

san prin ori ce vorbil luattlea substantiv

Dupg tnteles sau modul de esprimare,poate fl :

1. 2firmativd,2. Negativci,3. Esclamativei,4. Interogativd.

verb,substantiv,adjectiv.

propositiunea

se poate determina printenn

A tri butce se poate esprima

a. printr'un adjectivb. pronumee. subst. in genet.d. cu prep.e. ca aposit.f. infiuitivg. adverbial

a.b.

1. Se poate complini

printeun Compl. dreptnedrept

3..Se poate determina

printr'un Compl. circumst.a. de loc.b. de timp.c. de mod.d. de cans&

1. Complementul drept i nedrept se poate esprima : a, printeun substaantiv, b, printeun pronume, c, prim-tr'un verb la infinitiv.

II. Complemental circumstantial se poate esprinia: a, printr'un adverb, b, printr'un adverbial, gi c, prin-tr'un verb in gerunziu. www.dacoromanica.ro

27

CAP III..

PROPOSITIUNE A CO \; TR AS A .

A. ESPLICARE.(Vezi editinnea a IV).

B. DEFINITIUNL DEPRINDERI SI TEM.

a) Proposittunea, care are una sau mai1111111e pary compuse se numete propost-li one contrasit. A tat plirtile prircipale cat i celesecundare ale unei proposititini contrase pit ficompuse.

b) Ptrti1e, cari formeazit partea compusita unei propositiuni, se nurnesc pArtI omogene..

c) PArtile ornogene se pot lega Intro anseleprin conjunctiuni coordinatoare. Ele se des-pArtesc prin virgalrt, cand lipsete conjunetinneadintre Mnsele, D. e. Marte, Joie i Neptun stintplanetf.

Deprinderea XI. Sri, se analiseze urmiltoarelepropositiunf contrase, ariltAnd car' stint pArtileomogene, din earl sunt collapse i prin ce semnesunt desprirtite.

A). Alexandru eel mare, Anibale,Seipione, Ce-sare v., Napoleon I, afost eei mai mari generali..111ihaiu i Stefan ail fost cei mai distin)si domniRomani. Vulpea. lupul, leul i tigrul sunt animale..

www.dacoromanica.ro

28

Eroal set invinge sec moare. Oiinele nu numailatrei, darei i niuscei . Noptile de iarnei sunt lungisi frig uroase. Servitorul harnic si credincios esteiubit de steipdnul sea. Timplarul face mese, bane!,table ;s-i paturi. Leal treieste in Asia si in Africa.A minti i a insela sant lucruri rusinoase si cul-pabile. ascultatori fac bucuriepeirintilor si profesorilor. Nic oamenii, nic ani-malele nu pot treli feirei aer si fcirei apa. B) Adespretai reliqiunea si patria, a nu respecta peprini si ma mari nostri si a nu tinea socotleide binele leirei este tot, ce poate fi rnai injo3itorpentru un om. A nu tinea socotealei de proini-siunile date, a cdlca in picioare ori-ce drept sise impotrivi unor tendinte nobile,insemnaazei a nuse respecta pe sine insus'i.

Tema 29. SA se caute cate un subject compuspentru fie-care din urmAtoarele predicate simplecAte un predicat compus pentru subieetele simple :

lucreazei. scriu. -- cos. -- suntanimale.-- sunt pas&i. sunt insecte.----sunt pesti. sunt arbori. sunt

sunt orase. sunt peninsule. erau Ro -Paseirea--. Boul Calul

nele . Timplaral .Petru Rare?Femea Ilfircea e. Servi-

toral stapeinul lucreazA.

www.dacoromanica.ro

29

T ema 30. Sri, se caute cate un complement com-mis pentru 6e-care din predicatele propositiunilorni tatoare: Vnatorul a impno.cat ---. Tim-pul acesta e priincios ---. El v9rIwte despre---. Cetatenii sunt supu0 .Virtutea esterespectata

--. Amfibiile traesc parte --.Elt'am calatorit prin . -- a fost un frigmare etc. D. e. Vnatorul a impu;scat o vulpe, treiiepuri ,ci o rata.

Tema 31. SI se formcze opt propositiunt, Incart predicatul s6 fie compas, iar subiPctul simplu,opt, in cari subiectul sA, fie compuQ, tar predicatulsimplu i opt, in cari complementele se fie com-pu e etc.

Tema 32. &I Qe cmite inteo bucatI de citire pro-! ositimaile, cari vor avea una saiI mat multepArticompuse.

Deprindere. SI be analiseze In scris toate pro-positiunile din deprinderea XI, si urmiltoaiele :

1. PaArea sboarA i c'ant5. Neguttorul cum-peril i vinde. Taranul al a *i seamft ca. Servitoareamrttura i curgA. S )arele lumiuelz, i Incalze te.

2. Calul este frumos i Wo-itor. Mihaiu. a fostviteaz i Intelept. Apa e tulbure i rea. Podul evechit i. stunt. Acest cohr e silitor i ascul-Mt.) r .

www.dacoromanica.ro

30

3. Carbul i caprioara stint animale 8Mbatice.Gasca i rata sunt pAs6r1 Innotatoare. Mrul

sunt part. Cmca i crapul sunt petL Mir-cea i Stefan at fost domnitorf. &de ii Neptunsunt planet% Luca i Mama a fost

4. Mirosul trandafirilor i al micunelelor esteplacut. Florile prunilor ali perilor sunt albe.Florile sunt o podoab a gradinilor i a campii-bor.

5. Painea este nutrimentul avutilor i al sara-cilor. Rotarul face roate pentru plugiu i pentr,,trasurf. Ceasornicarul face ceasoarnice mari imid. Am cumprat un cal gras i frumos.

Calul manancit fn i ovi4z. Vrabia rnMiancA, omizialte insecte. Mihaiu viteazul a bMut pe turd,

pe ungurl i pe altr vajmal. colarul are trebu-intl de 041 i de hartie. ['Plante le at) trebnintade apa i de caldurA.

6. Pornil erase In grditiC i prin campil. Mainepoimaine voiu fi la tard. Une le psrl mor earna

de foame 0 de frig.Atat barza eat i rondurica tint de pasrile c-

ltoare. Grdnile-pot Aura i fugi, dar nu pot ino-ta. &cost caine nu lerri, numai , dar i muckpe trectori.

MODEL DE ASILISA SINTACTICA

Timplarul face mese, Wind, table i paturl. Aceastae o propositiune, fiindcl etc. etc.; este o proposi-

www.dacoromanica.ro

31

Vune contrasA, fiindcl are o parts a sa compus(din mai mane 041 omogene.) Partea compusl estecomplementul drept, care e compus din : mese,band, table yi patu4; prin urmare i propositi-unea contrag este contrad din patru propositiunI,adid din : rimplarul face mese, timplarul faceband; timplarul face table i timplarul face pa-turt. Intre cele dintaiti doue complemente s'a puscate o virgull , fiindca toate 'Art.& omogene aleuneI propositiunI se despart una de alta prin vir-gull, dud ele nn sunt unite intre sine prin con-junctiunea qi etc.

CAP VI.

A. FRAS.NUNAI DIN PROPOSITIUNI PRINCIPALE.

A. ESPLICARE.(VezI editianea IV).

B. DEPINITIUNI, DEPRINDERI F TEME.

a) Frasa este o rennire de dou san maimate propositinni Intenn tot, d. e. Petitii in-noata in apa kli paserile sboara In aer.

b) In frask deosebim done felurf de proposi-tiuni: a) propositiuni, cari de sine au un inteles ;b)proposqiuni, cari de sine n'au un infeles.

e) Propo3itiunile, cari de sine au un Inteles in

www.dacoromanica.ro

32

fras,, se numescpropositiunl principale (1); iar,propositiunile, ceri de sine n'au un inteles, senumesc.propositiunl secudare.

cl) Frasa se poate forma sail numai din propo-sitiuni principale, D. e. loan scrie; iarei Teodor In-vatei, sail din principale i secundare D. e. Dptce am ajuns acasei, a ploat.

e) Propositiunile principale dintr'o fras, suntintre sine coorInate i se leaga, intre dnsele princonjunctiuni coordinAtoare. (2)

f) Cele mai principale conjunctiuni coordink-toare sunt: 1, copulati vele : si, nici, nu numei clarsi, atat,cdt. In sens ordinativ adverbele :al doilea , apoi, dupci aceea pe urmei etc.; 2, Ad-versativele: ci, sau,clacei, iara, fie, totusi, cutoate aceste, astfel etc., i 3, causalele : de aceea,ceiciprin urmare, apa .

g) Propositiunile principale se despartesc unade alta prin virgula; iara dach, sunt mai lungi, simai ales, dacit coprind desp,rtite prin vir-gul, a tunci se cl "Sphrtesc pr;n punt t virgul, (;)

(1) Principala, pe ling . cre stau alto principale, se numeqte princi-pa1 absolutg; iarg cele-l-alte principale se 111MLesq principale relative.

(2) Adese ori in vorbirea maI vie, conjunctiunile, cari unesc propo-sitiunile, se subinteleg. De aid' unire a astndenticg, d. e. 1, UnireaCopulativd. Am venit, am vzut, am invins, in loc de : Am venitam v'zut i am invins. 2. Adversative : Arta este 111110; viata estescurtg.Arta este lune, ins viata e scurtg. 3. Causald, Incredin-teazg-te mie, eu sunt prietenul au. Incredinteazg-te irie, fiindc eusunt prietenul au, etc.

www.dacoromanica.ro

33

h) Propositiunea secundarA este subordinat u-nel propositiunif principale *i se leagA cu Musaprin conjunctiuni subordinitoare, d. e, Am au-.zit, a tatAl teu a plecat.

Observare. Adesea ofi se intAmpl ca secundara, care este subordi-nag. principalei, Era' alb/ ti ea o subordinati de gradul intiA, de gradulal doilea, de gradul al treilea etc. D. e. Asttief a fost la noi un om, carespunea, c plead la Ierusaiim, ca s cerceteze locurile sfinte.

Deprinderea XI. SA s-3 analiseze urmatomelefrase, arAtand din ce fel de propositiun% constati,prin ce fel de conjunctiun1 sunt legate intre d'n-sele i prin ce sunt despartite una de alta. Amvenit, am vzut, am invins. Mie e mil de sei-racm ,ci-na place ajuta. Bold mugeflte i calulnechiaza. Cainele latra ,i lupul urlei. Nom nu tra-im peutru a manca; cimncanz pentru a tri. Tim-pul trece cu o repeziciune de mirare; prin urmaretrebue bine mntrebuintat. Omul onest nu se prefacenicm o data ; ideea unei minciuni l spaimanteaza.Soarele este Melia lumei; Dumnezeul'a facut sprea insufleti natura. Omul cel tare sufere feira ase plangel omul cel slab se plange fara a suferi.Durerile cele mari sunt mute ; ele nu se esprimaprin lacrimm.

Tema 33. SA se caute cAte o principarA, care, u-'nindu-se cu urmAtoarele principale, BA formeze ofrasA. 15`colarii sau trebue sei se poarte bine sau

Cerbul este un animal s'lbatec; Sau3

www.dacoromanica.ro

34

pled tu din acest loc sau El este sanatos ;dar Eu me Duceam la ; din potriva

Cerul fi peimatul yvor peri; insatrebue sa 'invel-e bine ; alt-fel --. Para nu

este coapta ; prin urmare Asta noapte aploat ; de aceea Isus feicu hnulte minuni ; cutoate astea d. e. Isus facu multe minuni; cutoate astea fu pus pe cruce.

Tema 34. Sa se formeze 10 frase asemenea ce-lor din tema preeedenta.

Tema 35. SA se caute In bucata de cit're X, fra-sele, earl sa fie formate numat din propositinniprincipale.

B. FBAS A.Din probtIun incipa1e i subordinate

I. SUBdRDIXATA. ATRIBUTIVA.A. ESPI:ICARE.

[Val edititmea a IV.]A. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TOO.

a). Propositiunile subordinate se numese i seimpart, dap& numirea i Impartirea partilor se-cundare din 'propositilfnea desvoltata. (La acestea sexna a4faogii subtirdinata subiectiv).

b) SubOrdinatele pot fi i ele Intre sine coordi-nate, U. e. Copilul, care ascultalot-deauna de pa-

www.dacoromanica.ro

35

frintii ;si profesorii se i care se poartei bine cutoata lumea, meritei stima tutulor colegilor

c). Toate sabordinatele se 1eag5, a-tat intre sineritt i ea principala lor, parte prin conjunctiunT,parte prin alte vorbe luate ca conjunctiunT, d. e.Sunt convins c natiunea Bonicineasccl va inaintaviume prin instructiune.

Subordinata atributiva este o proposi-tiune secundark, care indeplinete intelesulunni substantiv din principala sau din alt.propositiane, D. e. colaral, care invat totdeauna lectiunile, este ludat.

e). Subordinata atributiv se leag, de princi-pala prin relativele : care 1 te, luate ca cojune-tiunt subordinatoare ; iar, cnd se raportean laun subs+ antiv local sat temporal , prin unde,dad, ciit etc.

f). Atributiva, care determin, intelesul unlit.substantiv, (sau pronurne), se numelte atribu-tivii 41Rerminativit,iar atributiva, care esplicaintelesul until .subtantiv, se numete atributivatsplicativii.

g). Atributiva se poate pane dup principalasau In mijlocul principaleT.

Obsereare. Cind atributiva se Rune bpi, propositiunea princi-peji se- deasellee de dass-priateo virgulli; iar4 cnd se pune tri mij-locul principalel, atund se deosebeta de *tile principalei prin doug'virgule i ia numele de atributiv in2Ident5.

www.dacoromanica.ro

33

Deprinderea XII. SA, se analiseze urmatoarelefrase, arAtadu-se din ce fel de propositiunf suntformate, prin ce conjunctiunX sunt legate i priu cesemne sunt despTtite una de alta. A), Soldatul,care 10 varsa seingele pentru ap&area patrid,merit( stima noastrei . Stefan eel mare, care a fostcel mai bray Domn al _Moldavia, s'a ingropat laPatna. illoartea, care nu cruta pe nimeni, este e-galitatea cea adearata. Abesalon care se revoltacontra tat lu s, primi pedeapsa cuvenitei.Acela, care este sanatos, n'are trebuinta de medic.Tot, ce face Dumnezeit, este bine facut. Ilfuntil In-

cari volt incoronati de o zapadel eterna, rea-nesc la poalele lor avutii din toate climatele. Toate-lipsesc aceluia ., care doreste toate. Nu pot fixatimpul, cand voiu pleca. Spune-mi ora, cand (incare) sa te gasesc a casa. Idea, catu a fost sana-tos, m'a inveselit foarte mult. Tu, care cei, fost totdauna silitor )9i modest, trebuia thfl premiat. El,care din plapanda sa etate a luptat pentru patrie

natiune, a murit Ntr'un mod att de umil.B) E am dat arniculu me cartea, ce cumprasemde la B., si, pe care tu ai vz'iteo ieri pe mas.Astazi am v'gzutpeamicul ai George, care a venitde la tra. Pamntul, care este un planet, sevrteste imprejurul soarelui ; iara luna, care estesatelitul pamatultei, se invgrteste cu acestaimpre-jural soarelui.

www.dacoromanica.ro

37

Armata romdnd, al crui trecut glorios ssi plinde fapte mdrete a fost ultat aproope cu totulde neamurile strd ine, a dat, in luptele de la Plev-ma, etc., dovezilecele mai puternice despre vitejiavi vrednicia neamului romcinesc.

Tema 36. S, se caute o subordinatA atributivrtpentru fiecare din principalele urmtoare : Solda-tul, care, meriteitoatei stima. Credinta, cd,mmai tine. Moise a sparttablele de peatrd cari.Noi nu cunoascem ora, ccind care) Noi nutirn locul, unde. Casa, in care, s'a vzut. Fe-meea, despre care ,a murit. Omenii, ea cari,

plecat. Agricultorul se folosege iarna de ceeace Ei, afost ludaL Timpul, and , atrecut. Locul , unde , este foarte departe, cl. e.

cari au invins pe inamic, meritd toateistima.

Tema 37. SA, se mai formeze 10 frase, In cariprincipalele s aibA eate o subordinata atributiva.

Toma 38. SA, se caute i sa se scrie din bucata1e citire x toate frasele, ale caror principale sa,aib o subordinat atributiv.

Obscrvare. Subordinata atributivl se me poate numi i propositi-mne subordivatg adjeetivalg.

Deprindere. SA, se analiseze In scris toate fra-sele dia deprinderea XII, dup modelui, ce urtneaz:

www.dacoromanica.ro

38

Model de analisX sintactiett

a) Analisa frasei i a prkilor ei.Eu am dat amiculuimelicartea, ce camptIrasenv

dela B. igipe care tu ai v.zut'o ieri pe masa.Aceasta este o &ask fiindce este o reunire de mar,

multe propositiuni inteun tot. Aceaste f rasa este-formate din trel propositiuni ; dintr'o propositiunepyincipall i din done propos4iuni secundare. Pro-p ositiunea principal este : Eu am dat amicultdmeu cartea; ea se numete principal, fiindce poatesta de sine. Propositiunile secundare snot : cce-czonparasem de la amicul meu (i) gpe caretu al vezut'o ieri pe masa ; ele se nuniesc se-cundare, fiindce, nu pot sta de siu; se mai numesc-subordinate , fiindce, sunt supuse (subordinate)propositiudi : gEu am dat amicului meu cartea..Am endobe smit subordinate atributive, fiindc:1 de-termine intelesul subsantivulni carte ; intre sineinsrt stmt coordinate , fiindcg amendoue stall pe a-ceafi treapte. Intre propositinnea principal i inteeasubordinate, s'a pus o virgule, fiindce toate propo-sitiunile subordinate se deosebesc de principala brprin virgulg.

b) Analisa proposifiunei fi a partilor ei.Propositiunea principal iste o propositiune des-

voltatd, fiindck afara d subiect i de predicat, ntiare i alte pry secundare, cafi &nit : amicul me'4"

cartea. Subiectul i predicatul necoMplinit ; prin-urmare i propositiunea simple ar fi : .E0 am dot'

www.dacoromanica.ro

89

camicului meu este parte secundar, fiindcii nupoate sta de sine, i pe tang. aceste poatelipsi din propositiune, fa'ra ca aceasta s incetezede a maI fi propositiune ; este coinplement, fiindcls'a adlogat la un verb, age a-i complini intelesul;este complement nedrept, fiindcl respunde la in-trebarea cui am dat ? Cartea, este asemeneaparte secundar, ftindca etc. etc. Este comple-ment, fiindc i aceasta parte complenete intelp-sul verbulta ; este complement drept, fiindca cora-plenete intelesul unui verb transitiv i respundela iatrebarea : ce ? (am dat eu).

Subordinate cce cumparasem de la B.? este opropositiune desvoltata , fiindel etc. (Mai departedupg modelele de mai nainte)

Model de A nalisa

Ea este pronume, tiindcit se pune. in loculunui nume ; este pronume substantiv, fiindc a. seintrebuii4z6. in propositiune ca 1 un substantiv ;este pronume personal, fiinddi inlocuete numeleunei persoane ; este df, persoana tinttiea, fiindca a-rata persoane, care vorbete ; numerul singular,fiindc ardta, o singura persoan5; casul nominativ,findca' este subiectul propositiunii.

Am dat est.e 4Terb, fiindca arat o lucrare ;este verb predicativ, fiindcl poate forma singurpredicatul ; transitiv, fiindcl arati o lucrare, cetrees asupra rnui 41cru ; forma acfivfl, fiindcl a-rata" o lucrare, fhcut de subiect; persoanafiindcl area lucrarea persoanel, care vorbete, nu-plral singular, fiindca,arata lucrarea 3xei fingap

www.dacoromanica.ro

40

fiinte; timpul perfectului compas, fiindci arata olucrare intr'un timp trecut nehotArit ; modul iudi-cativ, fiindc arata lucrarea ca positiv i neatir-nat de alti lucrare.

Amicului este substantiv, fiindcl este nu-mele ung fiinte; (i aia mai departe se va urma Ciianalisa etimologicg).

Observare. Dupg modelul dat, se vor analisa tte frasele din deprin-derile, ce uringzg, descompunndu-se, a) frasele in propositiuni, b) pro-positiunile deosebindu-se in propositiune contrasg, propositiune desvol-tatg sail propositiune simplg, c) fie-care parte de propositiune deose-bindu-se i analisindu-se apoi in parte.

Cu modul acesta gramatica intreagg va fi tot-deauna repetatg 1iimprospgtatg ast-fel, cg icolarii vor fi in stare sg dea examen orl cnddin materia trecutg, fgrg s'a, mai citessci ceva.

Apoi, spre a se deprinde i mai bine, se vor lua bticgtI intregi decitire, descompuandu-se, a) in perioade sau in frase, b) perioadele saufrasele in propositiuni, c) propositiunile In pgrtile kr, 1i aia se vaurma mai departe, (de mite ori png la liter). Elipsele 1i proposi-tiunile scurtate, gisite fateo bucatg de citir, se vor trata dupg impre-jurgri. Se poate trece chiar peste ele, cnd timpnl n'ar permite sg seinvete bine.

II. SUBORDINATA. DREAPTK.

A. ESPLICARE(Vezi aditinnea a IV.)

B. DEFINITIUN, DEPRINDERI I TEM.

a) Subordinata, care complenqte nele-sul unui verb transitiv din propositiunea

www.dacoromanica.ro

41

principal, se numete subordinata dreap-tl d. e. Am audit, ca fratele Oil a sosit.

b) Subordinata dreaptri se leagi de principala saprin conjuctiunile : ca, s, cei, cum, daca etc.

Deprinderea Sit se analiseze frasele urni5,-toare, aratand ce fel de subordinate at principalelei prin ce sunt legate de principala : A. ApostolulToma nu credea, ca isus a fost de fata. Unii a-stron.om zicea ca luna este locuita . Dumnezelivoefle, ca pacatosid sc`i se pocaiasca. Rotatiuneazilnica a pamentului face, ca soarele th luminezepe rend toate popoarele globului. Rjsaritul soa-relui ne repeta pe fie-care zi, ca Dumnezeu nu'inceteazei de a ne iubi. Un strein invetat zicea, ca

(1) Gaud voim s ciam ceea ce am cugetat sau am esprimat odini-oari, sail ceea ail cugetatil sail esprimat altiI, o putem face in don's'modurl : a) sail reproducem aceasta in primitiva sa forma' propositio-nal, adic tocmal cu vorbele autoruluI, b) sail o reproducem numatdupg inteles, schimbnd propositiunea. Cea d'ntiiil citare se numegtevorbire directa, cea de a doua se nurnegte vorbire indirect. D. e. :

Vorbirea directd : La Ipane, zice Aristotele, se nasc nigte a-nimalcule, cari trilesc numaI o i. Vorbirea indirectei : La rid I-pane, zicea Aristotel, c s'ar fi nscnd nigte animalcule, earl tfgesenumil o zi.

Propositiunea, prin care introducem aceste citki, se numegte pro-positiune Introductivii, d. e. Solomon zice frica DomnuluI esteinceputul intelepciun

Mai toate propositiunile pot deveni propositivai introductive, d. e.Eu 11 intrebaiii : de nude vine ? El bill respunse : cviil de la Baca-regti. Proverbul zice : picgtura mid gliuregte piatra.Cite zileplIcute am petrecut in aceasta casit ! esclami el, cte suveniff imlreamintesc aceste obiecte ! etc.

www.dacoromanica.ro

42

limba romdueffeci este una cjintre cele malfrly-moase a?rmonioase

ah ori ce parte a Ita HO al bate cti piciorul inpamnt, respundea Pompeit, vor ei legiuni..

Sa, ve fie teamit de acel june elggant cu vest-mntul filfAitor, zise nobi1ilor, betraoul Sila..

.0! Catone, strigil Cesar, afland aceastA, moarte,tu invidiat gloria de a ti sciipa viata..

B. Am auzit, c ntre Turd i un mic corp dearmata romdna s'a incins pe malul cel drept alDunarei o lupta 'inverfunata cei Turci, dupa olupta de dou ceasuri, in care fura zecimati, fu-gira lasdnd n urma-le o multime de material deresbel.

Tema 39, SA se caute cate o subordinatil, pen-tru fie-care din principalele urmatoare :a vaut ca--. Taranul clorepe, ca. Pa-rinizaz auzit, cei--. El q inteles, ca Dum-nezeii nu voefte ca Romdnii doresc, caReligiunea ne invata, sa Strebunii noistriivoea`U, .Natural4tii ne spun, cavaut, cum Nu stilz, daca Inimicii spe-rau, Sentin.ela credea, ca --. a. 4.Mihaiii a vzut, cd, unirea tuturor Romelnilor subun singur cap ar foryia un stat puternic.

Tema 40. sa se formez.. 10 frase ale chror

www.dacoromanica.ro

43

principale sk aib una sat mat multe subordinatedrepte.

Tema 41. SA se caute i sk se szrie dintr'o cartede citire oare-care, toate frasele unel buckti aleaskde profesor, ale ckror principale sk aibk o subor-dinatk dreaptft.

III. SUBORDINATA NEDREAPTA

A, ESPLICARE.(Vezi editinnea IV).

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TEME.

a) Subordinata, care complenete intele-sul unuf verb sail al until adjectiv ca 1 comple-mentul nedrept, se nuniqte subordinata ne-dreapta; d. e1 Noi ne convingem pe fie-care zi,Dumnezea e milostiv (De milostenia lui Dninneseu).

Subordinata nedreapth se leagk de principalaprin conjunctiunile : c, sa, i ca etc.

(1) Cand exist vre o indoialft in privinta subordinatelor nedrepte, atunci le vom transforma sa scurta spre a ne incredinta mai bine

-1n substantive verbale, cari apoi se put adloga la verb ca complementenedrepte ; d. e. E Ind tem cit inarnicii vor infra in ar. Scurtat.mi5 tem, de intrarea inanlicilor in turd. Se poate arata asernenea prinalte example deosebirea, ce se afl intre snbordinata dreapt i ne-dreapt; d e. Sub. dreaptd; And. cd bate eeasul pleccirei. Sub. nedreap-ti, Md tern, ad nu ?RIM ceasal pleedrei.

www.dacoromanica.ro

44

Deprinderea XIV. S5, se analiseze urmrttoarelefrase, arMA,nd ce fel de subordinat, are principala-i prin ce este legata de dnsa : A. E nz'e" tern,ca inamicii vor intra n tara. Apostolii nu se a-;steptau, cainvkcitorullor sa fie restignit. Sunt con-vins, ca toti Romnii bun); '0 iubesc patria. Omulvirtuos nu se lauda, ca toata lunzea cunowe me-ritele sale. Un neguttor nu se plange nici o data,ct i s'ar fi pla tit prea scurn.p marfa. Acest soldateste vrednic, sa fie inaintat. Sunt convins, ea nu-mai instructiunea bine inteleas , poate ridica unpopor. Te invit s plecam impreuna. B. M' am in-format, ca amicul ma, care era la tar& s'ar fi in-sanatopt ca, peste vre-o cate-va zile, va veni lanoi.

Tema 42. Sa se caute cate o subOrdinat5, cuvi-incioasa pentru fie-care din principalele urmatoa-re : Noi suntem informari ca sunt con-vins ca-- Ceta tenii incredintat,Te invit, ca In btalia de la Valea Alba,.Ronzanii se temeali, El vorbia, ca--.Acest om este denzn, ca----. Romanul nu s' a invoityid o data, ea--. Seolarii lene;s`i merita, ca.sa--. d. e. Noi suntem inforrnati, ca inarnicii

fostTema 43. SA se formeze I 0 frase ale caror prin-

tipale s aibri, o subordinat5 nedreapt.

www.dacoromanica.ro

45

IV. SUBORDINATA SUBIECTIVA.

A. ESPLICA RE.(Vezi editiunea IV).

B. DEFINITIIINI, DEPRINDERI I TEME.

a, Subordinata, care inlocuete subiectulpropositiunii principale, se nuniete 'subor-dinata subiectiva, d. e. E constatat, cA peima-tul se invrtege imprejurul soarelui.

b. Subordinata subiectiv se leaga de principalaprin conjunctiunile : ca orl Ca etc.

Deprinderea XV. S se analiseze urmAtoarele-frase, artand, cari sunt subordinatele subiectiveA. Este prea folositor pentru un Stat, ea industria set' infioreasc4. Este invederat, cc instructiu-nea ridicet" un popor. Se cuvine, ca copii set fie su-pusi peirintilor. Este natural ca copii set iubeasceipe peirinti. Este dovedit, c peimntul e rotund. Seaude, ceiresbelul a incetat. Se crede, cei anul acestava fi roclitor. S'a gait de euviinteg, ca aceastacasei, set' se strice. Nu-na vine la socoteala, set stwgtoatei ziva n casti. B. Este euviincios, ea copiiisei se supuna parintilor, sei asculte de profesoriilor i sei se poarte bine cu toatel lumea.

Tema 44. Sft se caute ate o subiectiv Cuviin-cioas pentru urrnAtoarele principale : Nu este cu--

www.dacoromanica.ro

46

ca . Este tiut, Este evident.ca . Se zice, -. Se aude, ca--. Se.crede , Se cuvine, ca---. De aid, ur-meazd, ca--. Se cade, ca--. vine la so-coteal4, ca--. S'a aflat de cuviingi , caD. e. Nu este cuviincios, ca beitreinii set' nu .fie res-

yeetari de tineri.

Tema 45. SA se formeze 10 frase, in care prin-cipala, s aib o subcK-dinata subiectivA.

Tema. 46. Sa se caute in oare care naratiunitoate frasele, ale caror prinpipale sa aiba o subor--dinata subiectiva.

Observare. Subordinatele : drepte, nedrepte i subjective, fiindc i. sepun in locul unui substantiv, se pot numi i propositiunt substantivale.

V. SUBORDINATA CIRCUMSTANTIALA. DE LOC

A.ESPLICARE.(Veil editiunea IV.)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TEME.

Subordinata, ce determin inteleaul unelpropositluni,InIocuhid un complement dr-cumstantlal, se numette subordinatii dr-cumstantiala.

www.dacoromanica.ro

47

Stbordinata, tare determing -locul,unde se intimplI cele esprimate prim Two-positinnea principal, se numete subordi-nata circumstantialg, de d. e. De unclen'ai semnat, nu pot): secera.

b) Subordinata cireumstantiala de loc se leagade priucipala sa prin adverbele de loc : nude, preuncle, etc., cari se reduc la adverbele demonstra-tive din principala : acolo, pre acolo, etc. espri-mate sail subintelese, i se despartesc de princi-pala prin virgula.

Deprinderea XVI. S'it se analiseze urmatoarelefrase, aratand ce fel de subordinate au principalele

prin ce semne stint despartlte : A. Uncle suntfructe dulci, se adunti multe mupe. De uncle nueste nimic, mt se poate luct .nimic. Dute acolo, deuncle cti venit. Pune aceste lucruri, acolo, uncle leeste locul. E m duc, unde nt chiamel datoriile.IJ. 'Gradinarul, care 4`i inplege datoria, plan-teaza pomii, unde nu strica zarzavaturile.

Tema 47. SA se caute cate o subordinaU cir-emnstantiaM, de loc pentru fie-care din propositiu-bite urmatuare Ifucratorul meinelnui de acolo, de

. El ia jpledat eteolo,.uncle Eu amfost (ptind acolo), pa'nei uncle . El s'a-sceadat,uncle . Boti pasc pre uncle ---. Trenul mergepre uncle . Podul lui Traian a fost construit

www.dacoromanica.ro

48

uncle--; d. e. Lucratorul mnm, de undelucreaz.

Tema 48. S se formeze 8 frase asemenea celordin deprinderea XVI.

Tema 49. S se caute in oare-care naratiunitoate frasele, ale caror principale s, aiba Cate osubordinat circumstantial de loe.

VI. SUBORDINATA CIRCUMSTANTIALADE TIMP.

A.ESPLICARE(Vezi editiunea IV)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TEME.

a). Subordinata, care determina, cnd seintnipla sau cat tinap dureaza lucrarea, es-primatit in principala, se numete subordi-nata circumstantia16, de thnp, d. e. Invetasemlectinnea, cnd al venit la mine.

b). Subordinata circumstantiala de timp se leagade principala sa prin conjuntiunile subordinatoarede timp : dad, pe cand, pn cnd, dupa ce,indata, ce, etc,

c). Toate subordinatele circumstantiale se des-part de principalele prin virgulA.

www.dacoromanica.ro

49

Deprinderea XV II. Sgs se anAliseze urmatoarelefrase, artndu-se ce fel de subordinate au prirci-palele, cu ce fel de conjunctiunf suntlegate subor-dinatele de principale 1 prin ce smn stint des-prtite : Pe ceind rseiria soarele, tata pleca. Ci-ne-va pretuefte seineitatea mai bine atunci , andeste bolnav. Pe ccind Isus se ruqa in greielind, uce-nicil lui dormeau. Dupei ce a rseiritfi soarele, tataa plecatfi. Dupei ce s' a omorit Cesar, , incepurdresbelele civile. De ceindli s' a d'rimat Ierusalinzul,Israilitii treiesc respndiri preste towel suprafatapeimeIntului. De ccind am plecet de a cas, sunt totbolneivicios. Apostolii remaserei in Ierusalim peincancl spiritul scint s'a pogorit preste dnA.

E trist. i urita larna la tara, cnd c,ivtulviforos url peste clinpil, cn-1 nuorit sat ceatain unee ceru, caud ploile rei desfund pmn-tul cand tarina e Oa i npustit, dumbravauscata i plugarul trandav. Od.

Tema 50. S Ss caute Ole o subordinatit cir-cumstantial de timp pentru fie-ca e dia princi-palele urmtoare : Dup ce --, Jidovii s' au ri-sipit peste toatei suprafata pcimntului. P e rand-- , am inteilnit un amic. Ceind--., vacile intrauin sat. Pe ceind , eli m' aflam in Bucuresa.In vreme ce -- , eu vo'a pleca la tarii. Precand ,Romeinii ere 7 maibrazi.Irdatel ce-

4

www.dacoromanica.ro

50

noi ne-am culcat. Dupa ce--, Turcii deveniraspaima Europei. Indata ce , a 'inceput sefploua. Dupa ce--, am plecat a casa. Indatace noi ne-am plimbat cu sania. Dupa ce--,poala va incepe. D. e. Dupa ce s'a drimat lurUsa-limul, jidovii se risipir preste toata fata pamn-tului.

Tema 51. SA, se formeze 10 frase, in cari prin-cipala s aiba una sau mai multe subordinate cir-cumstantiale de timp.

Tema 52. SA se caute 1 s se scrie, dintr'o bu-cat de citire de sub rubrica compositiunilor, toatefrasele, ale cAror principale s aiba o subordinatde timp.

VII. SUBORDINATA CIRCUMSTANTIAIADE MOD

A. ESPL1C ARE.(Vezi editinnea IV)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDEBI SI TEME.

a) Subordinata, care determin, cum seintmpla cele esprimate in propositiuneaprincipalii, se numqte subordinat circum-stantiala de mod, d. e. Dupa cum frunza se ve-

www.dacoromanica.ro

51

teje;9te toamna, tot ast-fel se va vqteji i corpul

Subordinata circumstantialii de mod mai poate arAta :a) CAI cele esprimats in secundara aunt asemenea celor esprimate in

Trincipala, d. e. Omul onest vorbete, dupg, cum cugeti.b) Crt cele esprimate in seaundara sunt un efect a celor esprimate in

principala; d. e. Unii qcolari scrin atAt de rei, in cat nimeni nu le petciti scrisoarea.

c) CA cele esprimate In secundara sunt comparate cu cele esprimate-in principala, d. e. Cu cat un rim este mai adAnc, cu atAt curge mai lin.

b) Subordinata circumstantialii de mod se leagrtde propositiunea principara prin conjunctiunile sub-ordinAtoare de mod : cum, precum, dupacum,ca child; chit, de cit, In cit, cu cat, etc. carise reduc la demonstrativele din principala, espri-mate sau subintelese : ara, ast-fel, atcit, cu a-tat, etc.

Deprinderea XVIII. Sh, se analiseze in scrisurmittoarele frase, ar&tand ce fel de subordinateau principalele, i cu ce fel de conjunctiuni suntlegate de principale : In virful Alpilor, frigul este.c.qa de mare, in cat zapada nu se topefte nici va-ra. Eu voiu asculta de pcirintii mei, cum a ascul-tat Isus de mama sa. Iosif a tratat pe fratii semai bine de cat meritau. Omul onest vorbwe, cumcugeta. Lingu#torul vorbe)ste, cum place altuia.Gel multumit este cow de fericit, ea i cum ay po-..seda toate bunurile panantului. Ou cat razele soa-

www.dacoromanica.ro

52

relui cad mai perpendicular asupra noastml, cua-tdt sunt mai arztoare. Cu cat crestinii erau maitare persecutari, cu atdt se inmul0au mai mult.Cu cdt o vie e mai bine cultivatei, cu ateit producestruyuri mai bun1. Lenesul lucreavi tot-d atommai putin, de cat ar putea lucra.

Tema 53. SA. se caute cate o subordinati envi-ineloasa de mod penb u fie-care din principaleleurmatoare : El ingrijeste de mine ast-fel, ca sicum Timpul este at't de cald, in cdt--.

t iube;ste copii, precum--. Pas'rea -grijqte de puii se, dupd cum--. Soba esteatdtde caldei n cdt--. Scrisoarea aceasta este a sade rilu scrisd, in cdt--. Acest om este atdt de-avut, in cdt--. Tema este atdt de gresite incat . Drumul este asa de stricat, cd al, -tea a fost atelt de rece , in cdt----. Un oni esteca atdt mai avut, cu Cu atdt este maiscumpei o marfei , cu cdt--. e. Et ?ngrijede mine, ca i cum i-as fi frate.

Tema 54. Sa se formeze 15 frase, th cari prin-cipala sa aiba o subordinata de mod, d. e. Aeetriu curge aa de iute, In cat restoarn totul.

Tema 55. S se catee i sa se scrie dinteo bu-eata de citire toate !Pi asele, a cAror principala vaavea o subordivat circumstarrVala de mod.

www.dacoromanica.ro

53

SUBORDINATA CIRCUMSTANTIALADE CAUSI.

A ESPLICARE.(Vezi editiunea a IV).

B. DEFINITIIINI, DEPRINDERI SI TEME.

a) . Subordinata , care determina causapentru care se intmplA cele esprimate inpropositiunea principalA, SO numete subor-dinatA circumstanti alit de causa. Ea Se uneltecu principala prin conjun iunie : fiindcA, pen-tru-cA, de oare-ce, de vreme-ce, etc.; d e. Eeste pronume,flindcrieste pus In l(cul unui nume.

b). Subordinata, care aratA scopul, pentrutare se intimplA cele esprimate In proposi-liunea principalA, s numete subordinatacircumstantiali de scop, d. e. Noi mergem la

ca th inveitain.c) Subordinata, care arata conditia, en ca-

re s'a Intmplatti cele esprimate prin pro-positiunea principalA, se nurnqte subordi-natl conditionall Ea se une*te cu prineipalaprin conjunctiunile : dacA, cnd, etc. D. e. Dacatimpul va fi frumos, voia veni la tine.

cl) Subordinata, care aratA o IngAduire, oconcesie a celor esprimate prin principala

www.dacoromanica.ro

54

se nume4te sabordinatit concesiva.C) Ea se u-nete cu principala prin conjunctiunile : de 1,eu toate ca, mitear cL chiar, and, d. e. Catoate c afarei, ninge p*, bate vntul eu trebueplec astazr.

e. Subordinata circumstantiala, de causa se poa-te pune inaintea sau In urma principalei, de carese desparte prin virgula.

Deprinderea XIX. S. se analis ze urmatoarelefrase, ar6tandu-se ce fel de subordinate au i prince sunt legate de principala : Pegii n'au voce,fiindca le lipsesc Noi trebue sa ceremtot-deauna ajutorul lui Dumnezeu,ca sei nu cademin ispita. Fumul se ridica in sus, pentru-ca estemai upr de cat aerul. Stele le ne par foarte mici,fiindeei sunt prea departe de noi. Dace Dumnezeueste cu cine va fi contra noastrF Ori cal t de

ar fi unii oameni, nu indrasnesc a se areita ini-mid ai virtutii. Acest polar nu poate scrie, pen-tru s'a lovit la meina dreapta. Dumnezeu ascos pe Adam i pe Eva din raiu, fiindca au cal-cat poruncalui.

Copii se duc la poal , ca sei invete. Dunznezeua treimis in lume pe unul nascut fiu al sau ca seimantueascei omenirea de robia peicatului. Pentrze

(1) Snbordinata coneesivl, fiindeX este mai anevoe de !tittles, se ceroea profesorul s o esplice eat sit poste ma pe larg.

www.dacoromanica.ro

55

ca Dunznezeu sei ne erte peicatele noastre, trebuesc erteim noi pe ale greWor no)stri.

Dacei para este coaptei, cade din pom. Un nu-mr nu e divisibil prin 5, dacei cea din urma tifreidin cireapta nu este 5. scat' O.

Cu Mate cd nu te ageptam, tot inzi pare bine ,cei ai venit. Dumnezeu este de fald in tot locul,de i nu-1 vedem. De fi rile RomcineKi au fostexpuse la nenumrate invasiuni , cu toate acesteaele peistrard indepenclina kr. Chiar cand amceidea pentru un moment, viitorul este al nostru.

Bagei de seamei, ca nu cum-va s te in)sell. Amtreimis, sei te cheme. Nu abusa de seindtate, veifi fericit.

Tema 56. SA. se caute o subordinata potrivit5,pentru fie-care din principalele urniAtoare : Acestservitor este bine plait, fiindcei--. Drumurilesunt pline de noroiu, pentru cd--. Eu mg ducla ca Traian a adus coloniile Ro-inane in Dacia, ca sei--. In anul acesta recoltaa fost siab, fiindcei. La anul 1777 , Ghica, prin-cipele Ifoldovei, a fost ucis de ceitre un &Antis alSultanului.

Apele s'au meirit, pentru Dumnezeu apedepsit pe Cain, pentru Podurile s'austricat, Noi am feicut foc in sobepentru ea Oamenii se imbracei iarna cuhaine

www.dacoromanica.ro

56

groase, pentru ca--. Oamenii se duc la bisericei,ca set ---. Isus a venit in lume, ca sei. --, cutoate acestea Vladimirescu salva natiunea prinseingele sa.

Tema 57. SA se formeze 15 frase, in cari pu in-cipala, sA aibA una sau mai multe subordinate Or-cumstsntiale de causa.

Tema 58. SA se caute gi A se scrie, dinteo bu-tafA de sub rubrica compositiunilor, toate frasele,ale dror principale sh aibk o propositiune subor-dinatit de causA.

Tema 59 . SA se formeze: a) 10 frase, in cari sAse afle cate doue principale, gi fie-care principalAsAll aibli cate o subordinatA, b) 10 frase, unclefie-care din cele doue principale sA aibit cate dousau mai multe subordinate, d. e. roan, care esteun copil silitor gi mode3t, face tot-deauna bucuriepArintilor set; iar Theodor, care este un desmetic,le face nurnai neajunsurl gi supitrArt.

Tema 60. SA se formeze cu fie-care din substan-tivele de mai jos : a) o propositiune simplA ; b) opropositiune desvoltata; c) o frasA : Mihaiu (bra-vul) Stefan (eel mare) Ioanitiu , Tudor Vladimire-scu, lacob, Iosif,Moise, Isus, Petra (apost.), Goliat,

www.dacoromanica.ro

57

Ce.sare, Pompeiu, Mariu, Petru (Impratul Rusiei),Napoleon, Constantinopol, Paris, Bucure0i, B acegi,DImbovita, leul, lupul, trandafirul, porum-belul, etc.; d. e.: a) Mihait a fost bras; b) Mihaiu,domnul Romniei, a fost unul dintre cei mai bravisuverani; Mihaiu, care a fost domnulRomanifi,s'a nrunit bray, fiindck a Invins de atktea orI peinimicii patriei sale.

Astfel de deprinder se fac cu materia tuturor studielor, ce colariiau Invdtat in i png in clasa, in care se gig.

Observare. Ordinea, in care se apazg una dupg, alta pgrtile proposi-tiunil in propositiune, sau ale frasei (adicg propositiunile) in frasg, senumelte topicg.

Topica, dupg care pgrtile propositiunii eau ale frasei se ageaz am-surat cerintelor gramaticale, se numete topidi gramaticalg (sau dreap-tg.); iar acEea, dupg care se apaz g. amsurat cerintelor retorice, se nu-meste topicg retoricg. (sau inversal)

Cnd i cum si intrebnintgm pe una 1i cnd pe cea-l-alt, neputen-du-se argta inteun curs dementar de sintaxi, vom aminti numai, c primanalisarea, din punctul de vedere al topice, a unor bucgti de citire binescrise si luate din autorii noqtrii nationall, s'ar putea da polarilor pla un punct oare-care notiun sigure despre topicg.

Cungtinta topicel este de mare necesitate pentru top', cap' voese sscrie bine romnete. Contra topicei, prin urmare i contra spirituluilimbei Roinnevt pgcgtuesc toti, cati se incearcg a scrie Romanete subinflueuta unor limbi streine; sau cati nu cunose indestul sintaxa limbeiRomneqt7.

www.dacoromanica.ro

58

RECAPITULATIIJNEA a II.

1. Ce este o propositiune simpl?Spuneti-mi o propositiune2. Care propositiune se numegte desvoltat ? Spuneti-mi o propo-

sitiune desvoltatl.3. Ce numim pro ositiune contrasi ? Cum se pte contrage o pro-

positiune ? Ce numimg parte omogenii, ? Prin ce fel de conjunctiunise leagg fare sine prtile omogene? Prin ce semn se despart unade alto?

4. Ce nnmimi fras ? Din ce felii de propositiuni se poate forma ofrasi ? SpunetI-ml o Ce numim propositinne principal?Ce numimil propositiune subordinat ? Cnd sunt propositiunile introsine coordinate ? Cind suntil subordinate ? Prin ce conjunc-Valli se leagg in frog propositiunile ? Prin ce semne se despart ?Cand se despart prin virgulg propositiunile land frase, gi cnd prinpunct i virgul ?

5. Ce numim propositiune subordinat atributivii ? Spuneti-mlo subordinatii atributivii. Cite felurI de subordinate atributive amdeosebit ? Ce numim atributiva determinativg? Ce numim a-tri butiv esplicativ ? and se desparte atribntiva de principala prinvirguli, gi child se pune intre doui virgule ?

6. Ce numim propositinne subordinat dreapti?Prin ce conjuncti-une se leagi de principala, i prin ce semn se deosebegte ?

7 Ce numimii propositiune subordinatil nedrpti ? Prin ce conjuc-tinnI se leagg de principala ?

8. Ce nnmim snbordinatg subiectiv?Frin ce conjunctiuni so leagde principala ?

9. Ce numim propositiune subordinati circumstantialg. de The ?Prin ce conjunctiuni se leagi de principala ? Uncle poate sta subor-dinata in frasii ? Prin co senile se desparte de principala ?

10. Ce numimg ciroumstantialg de timp ? Prin ce se poate lega deprincipala? Unde poate sta in frasi? Prin ce semn se desparte deprincipala ?

11. Ce numinkt subordinatil circumstantial de mod ? Prin ceconjunctiunI se leagg de principala ? Unde poate sta in frasi?

12. Ce numb:rig subordinati circumstantiali de causg? Cite snbor-

www.dacoromanica.ro

59

dinate circumstantiale d cansl am deosebit ? Ce numim subordi-nat circumstantialg de scop? Ce nurnim subordinata circumstantialgde conditiune ? Ce numim sribordinata circumstantialit concesivit ?

Unde pot sta toate acestea in fruit ?13. Ce deosebire este intre *tile secundare ale propositiunii i intre

propositiunila secundare ale frasei ? Dar intre propositiune gi frasi ?Spuneti-ml o frasg din istoria biblic, care sl ab o principoR gi

dou6 subordinate drepie. Una din istoria nationalg, cari sii aibi treisubordinate de eaus,--Una din geografie, care sit aibit done principalegi fie care principalg s aibit ate doug subordinate atributive. For-matI despre (Vladimirescu) ntiui oarropositiune simp1 apol unadesvoltata si in urmg o frasit.

Astfelii se vorii deprinde gcolarii formnd din materia tuturor obiec-telor5, ce au trecut ; ntiii propositiune simpl, al doilea desvol-tnd aceast propositiune i apol prefitand'o in fresh. In urmk sepoate desvolta i frasa cu doug, en trei sit mal multe subordinate.

www.dacoromanica.ro

FRASA SAU PROPOSITIUNEA COMPUSI

A.FR AS ANDUI DINPROPOSITIVNI PRINCIPALE

I. PROPOSITIUNILE PRINCIPALE

so coordoneaz1

a). In mod eopulativ,b). adversely,e). causal.

'a:Mom:Name

B.FRASADIN PROPOSITIDNI PRINCIPAX.E al MUNDANE

SECIINDARA POATE PI :

III. IN PRASA. PROPOSITIIINEApoata fi :

a). simpa,b). desvoltattl,e). contrasli.

a). subordleatA atributly5.b). dreaptii,e). nedreapta,d). subieetlya.0). subord. el, eumst. de loe,f). de timp,g). de mod,h). de eansa.

c7)Q

www.dacoromanica.ro

A DAOSCAP 171.

FORMA SCURTAT A SECUNDARELOR (').

INFINITITUL, PARTICIPIUL, GERUNZIUL, SUB-STANTINUL 'VERBAL ,,I APO ITIUNEA.

a). Propositiunile secundare, na-,c'n3u-se dinparW3 secundare ale propositiuuei de3voltate, ceamai mare parte din ele pot fi reduse la partea pri-mitivk adicrt pot fi scurtate.

b). Secundara devine scurtata, inclata ce verbalIV perde formal, prin urmare i puterea predicativa pria trecerea sa intr'uu mod nepersonal. Else scurteaza in model urmator :

1. Cand predicatl se .undarei este un erb pre-dicativ, conjunctiunea se omite i verbul ia oforma nepersonala (sail devine substantiv verbal),d. e. Voesc, s ye spun ceva = Voesc a v spuneceva. Dupa ce Mihaiu fu omorit, Wile Romiinermasera intr'o mare incurcatura = Omoreindu-

(1) Aceast r. materie se va percurge numal cu co1arii mai inaintatiaf a. lu etate cat 0 In desvoltarea inte1ectua1r.

www.dacoromanica.ro

62

se lifihaiu (sail dupti omorirea luf Mihaiu), Orileromeine reimaserei 'intr'o mare incurceiturei.

2. Cand predicatul este esprimat printr'un sub-stantiv sag caiectiv, atuncf se omite conjunctiuneai verbul n a fin iar numele devine apositiune, d. e.Stefan, care era domnul Moldaviei, a 'invins peTurd = Stefan, domnul Molclaviei, a invins peTurd.

c). Subordinate le scurtate tin loud intre pro-positiunile secundare i ptirtile secundare ale pro-positiunel desvoltafe. (Din urmittoarele exemple ne vom con--vinge mai bine.)

I. TRANSFORMAREA FRASEI IN PROPOSITIUNEVICE-VERSA.

a). Transformarea frasei in proposiliune, sau transfor-marea secundarelor in pttrp secundare ale proposiliunel.

A. FRASA

I. Subordinata a-tributivA. Inamicii o-cuparit positiunile, ce e-rail lAsate de nol.

Mircea, care a fost u-nul dintre eel ma! bunf-polar! al met', a plecatla Paris.

B. PROPOSITIC ME

Inamicif ocupara posi-tiunile lsate de noi.

Mircea, unul dintre ceimai bunt *colarl al nief,a plecat la Paris.

www.dacoromanica.ro

83

Holdele, cari au fost(fiindt a au fost) ba-tute de grindin, s'at us-cat.

II. Subordin. drp-t. Doresc s fii fericit.

Voese sit vin la voi.Sper e. te voiu vedea

la rnas.L'ara vzut el scrie.

Subordin. ne-dreaptA. M tern ca nucum-va inamicil s in-tro in tara.

A sear& am aflat cmurit Marin.IV. Subordinatit su-

biectivit. E cunoscutpamntul se InvrtevteImprejurul soarelui.

V. Subordinata dr-cumstantialg, do timp.Dup ce muri Romulu,urm5. Nama Pompiliu.

Pe cand m Intorceamde la movie, o ploae to-

Holdele, btute -de grin-din, s'au uscat.

doresc fericirea.

Voese a veni la voi.Spre ate vedeal a mas.

L'ara vzut scriind.M tem de intrarea

inamicilor In tail..

A sear am aflat demoartea lui Marin.

Invrtirea ptmntu-lui soareluie cunoscuta.

Murind Romulu (sagdiva moartea lui Ro-mulu) rm Numa Porn-piliu.

Iotor eAndu-m de lao ploae torenti-

www.dacoromanica.ro

64

rential me apuc, pearum.

VI. Subordin. eh-eumstantialA de ea-usA. FiindcA. Dunareaera ingh tat, n'am pu-tvtn trece la Rusciuc.

al me apuch, pe drum.

Durairea find inghe-tatA, n'am putut bee,la Rusciuc.

I). .77, ansformarca proposipunii in (rasa sau transfor-marea parpora secundare ale proposilinnii in propositi-

uni secundare.

A. PROPOS1711:1NI.

I. Sdbordinataatri-butivA. Vaporul, gonitsi de vent, wergea cuiuteala trenului.

colarit silitort vor fipre na'atI.

II. Subordin. dreap-tA. Am vezut pe frate-feu venind de la poal.

III. SubordinatA ne-dreapta. Suntem infor-matt de 1-osirca lui Ni-colae.

IV. Subordinata su-bject. llugmania dintre

P. FBASA.

Vaporul, care era go-nit i de vent, mergeacu iuteala trenului.

colarii. cari sunt si-litorf, vor fi premiati.

Am vezut pe frate-tet, CA ven'a de la qcoal .

Suntem informatY, aNicolae a sosit.

R.:Le In genere cuuo-scut, c intre pipia i

www.dacoromanica.ro

65

caine i pisica este ingenere cunoscutA,

V. Subordinata eir-eumstantlalide Univ.Dupa uciderea lui Cesa-re, resbelele civile ince-purk.

VI. Subordinata deemail. GArla a crescut,fiindca a ploat toatanoaptea.

caine este o dumanie.

Dupa ce fu ucis Ce-sar, resbelele civile In-cepurA.

PloAnd toat noaptea,garla a crescut.

Obsermre. Fiindcti atilt proposit'unile secundare, ct qi pirtile sa-cundare, ale propositiunei desvoltate, primese schimbitrile aratate maiens numai In anumite cam% de ace ea e necesar ca profesornl di esplicemai pe larg aceste casurT.

Subordinatele de loc i de mod nu eider scurtlri.

Tema 61. SA se scurteze secundarele din fra-sele urmAtoare : Pe cand m duceam la Foal,am intalnit pe until din vechit mel amid. DorescsA merg cu tine la Ia1. InatniciT, cari intrarA inora, fur& ucii pAna la until.

Complementul drept se pune dui:4 un verb tran-sitiv, ca sA-I complineascA intelesul. N., care eraunul dintre cei mai bunt colarI, a eit din coall.

Tema 62. SA se caute in bucata de citire x,toate frasele a chror subordinatA sA se poatscurta.

5

www.dacoromanica.ro

66

Tema 63. SA, se transforme in propositiuni Or-tile secundare din propositiunile urmktoare : Tar-cil, suparatl pe Brancoveanul, n conflamnara lamoarte. Frigul fiind foarte mare, Dambovita ainghetat. Intorcndu-mti de la bM, m'am bolnavit.Era o noapte intunecosi%, luminata numal de lu-mina stelelor. Ga lii fura ingtiintatf de sosirea luiCesar. Dupa trecerea lui Cesar peste Rubicone ,Senatul deveni intr'o mare zikOceal.

Tema 64. Sa se caute In bucata de citire x,toate propositiunile, cari sa aiba o parte secun-darn, ca sa se poata transforma in propositi-une secundara.

II. TRANSFORMAREA. PROPOSITIUNILORPRINCIPALE IN PROPOSITIUNI SECUNDARE

I VICE-VERSA

Doue propositiunl 'gl perd independinta lor coor-dinandu-se san subordn andu-se intre dnsele, d. e.Pqtii innoat in apei. Paserile sboar in aer. ..=...Pqtiiinnoat in apa s,si (insa, dar), paserile sboarin aer. Din: Ceteiteanul dorege... (vi) Patria estefericitei, se face: Cetteanul dore,ste ca patria seI,fie fericit

.

Prin coordinare agezam una langa alta dou cu-getari Prin subordinare adaugam unei cugetari owww.dacoromanica.ro

67

alta cugef are, care sA, complineasat sat sa deter-mine 1ntelesul celei d'a ntain.

A. TRANSFORMAREA PROPOSITIUNILOR PRINCIPALE INPROPOSITIUNI SECUNDARE

Noaptea se apropiea, inamicii aruncau cu furie sagetile con-tra noastra; iar ai notrii respingeau cu barbgtie atacul bor. =De i noaptea se apropia i inamicii a runcat cu furie ggeOlecontra noastra, Cu toate acestea ai notri respingeau cu bilrbatieatacul bor.

Pe atanci eu locuiam fateo mg mica din strada x, tatg-metimi-o dAruise.=Pe atunci locuiam inteo casa mia din strada x,pe cara tata-meu mi-o daruise.

Din exemplele de mai sus se vede, c o cugetare poate fi ex-primaa In frasa, cand printr'o propositiune principal5, dud se-cundarh, dupg cum scriitorul voiete sa'I esprime cugetareasa. Lund d. e. o principala absoluta, o putem trece printoate formele subordinatelor. D. e. Frate-meu zace bolnax laBucured, poate deveni

I. Subordivatii atributivii. Am fost la frate-meu care A-cea bolnav la Bucuresti.

II. Subordivata drelpta. Mi s'a scris, ca frate-meu zacebolnav la Bucureti.

111. Subordinata uedreapta. NU tem, ca nu cum-va fra-te-meu sa zacg, bolnav la BucuretI.

IV. Subordinatil subiectiva. E cunoscut de toata lumea,ca (pa timpul acela) frate-meu zilcea bolnav la Bucuregi.

V. Subordivata cireamstautialii de timp. Cand zkeafrate-meu la Bucureti, eu eram la moie.

VI. Subordinata circumstautiala de mod. Dupa cumfrate-meu zacea boluav la B., tot ast-f el mama z5,Cea la tall.

www.dacoromanica.ro

6g

Subordinatl eircumstantiall de eausa. Eu nu pu-team pleca, fiindca frate-meu zacea bolnav la Bucureti.

Tema 65. Sa se subordiueze nrmAtoarele pro-positiunf principale dupa exemplul de mai sus :

Cerul este acoperit cu norf. Sergentul a prins unbandit. Brutus a ucis pe Cesar. Soarele este incentrul sistemului planetar. La Sedan Napoleon IIIs'a dat prins. Crqtinii au fost persecutati.

Tema 66. Sri, se copieze din bucata de citire10 propositimn1 principale, care sa poata fi trans-formate in secundare dupa modelul de mai sus.

13. TR ANSFORMAREA PROPOSITIUNILOR SECUNDAREIN PROPOSMUNI PRINCIPALE

I. Aproape in fata Giurgiului este un ora, ce se nunieteRusciuc. = Aproape in fata Giurgiului este un ora; el se nu-mete Rusciuc.

Poste campul de lupta se intinse o ceata groasa, ce parea maiintunecoasa de cat cea mai infricoata noapte.= Peste cmpulde lupta se intinse o ceata groasa ; ea !Area mai intunecoasa dect cea mai infricopta noapte.

II. tiu dintr'o epistola, ca tata-meu se aila la Bucuregt1 =Tata-meu se afi la Bticureti; aceasta o tiu dintr'o epistola.Tog oamenil inv6tall stiu, ea pamntul se invirtete impreju-rul soarelui. = Panientul se invirtete imprejurul soarelui; a-ceasta o tiu toti oamenii invetatt

(1) Aceastg transformare se poate face mai rar in limba Romineaseel.NoT am inserat-o numai pentru deprindere.

www.dacoromanica.ro

69

1H. OA uncle privesc ochii mei observ minunile tale = 0-chili mei privesc in dreapta i in stnga, i in toate locurile ob-serv minunile tale.

IV. Noi petrecem aid in pace, pe cnd militarii notri se lup-t, de moarte cu inamicii.=Noi petrecem aid In pace; iar mili-tarii notri se lupt de moarte cu inamidi.

V. Cu venirea lui Pasvantogla se ltise o frica eat de ma-re in tarn, in cat locuitorii Olteniei fugir din sate spre munte

Bucuretenii spre Braov. = Cu venirea lui Pasvantoglu selAtise o mare fricl in tar ; locuitorii Olteniei fugeau spre munteBucuretenii spre Braov.

VI. Daca-mi vei spune cu cine te aduni, eu tl-oiti spune eine-et.=Spune-mi cu clue te aduni, i-ti voiu 8pune cine eti.

Daca nu-mi da tot ajutorul seu, eu eram perdut.=E1 mi-a-dat tot ajutorul seu, alt-fel eram perdut.

Tema 67. SA se caute in bucata de citirex, toatepropositiunile principalP, cari dupa mod elul de maisus se pot transforma in secundare.

Tema 68. SA se descompuna o bucatA de citirein frase (sau peride), frasele in propositiuni, pro-positiunile in pA-rtilo principale i secundare, ace-ste parti in vorbe, etc.

www.dacoromanica.ro

70

CAP VI.

PERIODUL. (')a). Perioadele sunt numai n4te propositiuni

compuse, in cari logica propositiune principala sepune in urma subordinatelor, , formnd cu modulacesta o conclusiune mai forte. (2) (Adesea cuge-tarea principa15. se Nate pune inainte).

b. Perioadele se intrebuinteazi, numal inteunstil mai Walt, in desvoltarea unor idef mai os