curs 5 hematopoieza grupe sange
DESCRIPTION
grupe de sange_hematopoiezaTRANSCRIPT
HEMATOPOIEZAHEMATOPOIEZA
HEMATOPOIEZAHEMATOPOIEZA defineste : defineste :Formarea tuturor elementelor figurate Formarea tuturor elementelor figurate
ale sangeluiale sangelui
Ansamblul mecanismelor care asigura Ansamblul mecanismelor care asigura inlocuirea continua si regulata a inlocuirea continua si regulata a celulelor sangvinecelulelor sangvine
La adultul sanatos La adultul sanatos hematopoiezahematopoieza are are loc la nivelul loc la nivelul maduvei rosii maduvei rosii hematogenehematogene, situata , situata la nivelul osului la nivelul osului trabeculartrabecular
Necesita :
1. dezvoltarea progresiva a caracterelor structurale si functionale specifice unei anumite serii celulare prin diferentiere si maturatie
2. proliferarea continua celulara in vederea mentinerii in limite normale a celulelor sanguine
Producerea neintrerupta a hematiilor este asigurata de un numar redus de celule ale
maduvei hematopoietice = celula stem pluripotenta
Structura maduvei osoase:Structura maduvei osoase:
Substanta gelatinoasa sau Substanta gelatinoasa sau semifluidasemifluida
Din Din punct de vedere histologicpunct de vedere histologic se se disting doua compartimente:disting doua compartimente:
1.1. compartimentul vascular compartimentul vascular
2.2. compartimentul extravascular compartimentul extravascular
1.Compartimentul vascular1.Compartimentul vascular: :
sinusurile vascularesinusurile vasculareSistemul vascular este adaptat functional si Sistemul vascular este adaptat functional si
anatomic producerii elementelor figurate ale anatomic producerii elementelor figurate ale sangeluisangelui
Cavitatea medulara a osului este partial Cavitatea medulara a osului este partial compartimentata de compartimentata de trabeculele osoasetrabeculele osoase
In centrul cavitatii medulare se gaseste In centrul cavitatii medulare se gaseste artera nutritivaartera nutritiva , care se ramifica si se , care se ramifica si se termina in termina in patul capilarpatul capilar din interiorul din interiorul osului, si mai putin la periferia spatiului osului, si mai putin la periferia spatiului medular.medular.
* Capilarele din interiorul osului * Capilarele din interiorul osului sau sau venule post-capilarevenule post-capilare reintra reintra in cavitatea osoasa si prin in cavitatea osoasa si prin coalescenta, formeaza coalescenta, formeaza sinusuri sinusuri venoasevenoase largi , dispuse radiar largi , dispuse radiar * Sinusurile * Sinusurile comunica intre ele sicomunica intre ele si dreneaza in dreneaza in vena centralavena centrala care care urmeaza acelasi traiect ca si urmeaza acelasi traiect ca si artera si parasesc maduva prin artera si parasesc maduva prin aceleasi orificii prin care intra aceleasi orificii prin care intra arterele nutritive.arterele nutritive.
Compartimentul vascular :Compartimentul vascular : sinusurile vascularesinusurile vasculare
Peretele sinusurilorPeretele sinusurilor este format din: este format din:un singur strat de celule endotelialeun singur strat de celule endotelialemembrana bazala membrana bazala adventicea: are un singur rand de adventicea: are un singur rand de
celule reticulare (cu prelungiri), ce celule reticulare (cu prelungiri), ce formeaza o retea in ochiurile careia se formeaza o retea in ochiurile careia se gasesc gasesc celulele hematopoieticecelulele hematopoietice
Membrana bazala si adventiceaMembrana bazala si adventicea sunt sunt discontinue.discontinue.
Spatiul dintre sinusuri contine celule Spatiul dintre sinusuri contine celule hematopoietice si tesut grasos.hematopoietice si tesut grasos.
2. Compartimentul 2. Compartimentul extravascularextravascular
A. celule hematopoieticeA. celule hematopoietice
B. micromediul medularB. micromediul medular
A. Celule hematopoietice ( 1 ) :A. Celule hematopoietice ( 1 ) : Celule stem hematopoietice (CSH) pluripotente Celule stem hematopoietice (CSH) pluripotente
si CSH multipotente:si CSH multipotente: se caracterizeaza printr-se caracterizeaza printr-o o capacitate mare de capacitate mare de proliferareproliferare (multiplicare, (multiplicare, autoreînoire)autoreînoire) si si diferentierediferentiere sub influenta sub influenta micromediuluimicromediului
Celule progenitoare unipotente:Celule progenitoare unipotente: au capacitate au capacitate de proliferare limitata, dar au o capacitate mare de proliferare limitata, dar au o capacitate mare de diferentiere. de diferentiere.
Celule precursoare:Celule precursoare: au capacitate limitata de au capacitate limitata de proliferare si se diferentiaza spre celule mature proliferare si se diferentiaza spre celule mature
Celule mature ale seriilor hematopoietie:Celule mature ale seriilor hematopoietie: eritrocite, granulocite, monocite, megacariocite, eritrocite, granulocite, monocite, megacariocite, limfocite, plasmocite.limfocite, plasmocite.
Celula “matca” = element multipotential, capabil sa devina
capul de serie in eritro- / leuco- / trombopoieza
Celule multipotentiale = cu turnover lent ( rezerva )
Celule programate unipotential = dau nastere rapid, fie
seriei rosii, fie seriei albe
Celule stem latente = stimulate de o citokina capabila sa
induca proliferarea rapida ; dau nastere la 2 tipuri
de celule : celula stem mieloida si cea limfoida
Celulele stem mieloide = multipotenta, se va diferentia in
variate tipuri de celule progenitoare ce vor urma linia
de maturare in : eritrocite, neutrofile, eozinofile,
bazofile, mastocite, monocite, trombocite
Celule stem limfoide genereaza celule progenitoare Ly B si T
Celule hematopoietice ( 2 ) : Celule hematopoietice ( 2 ) : Exista o aranjare specifica a celulelor Exista o aranjare specifica a celulelor
hematopoietice: celulele se dispun “hematopoietice: celulele se dispun “in cuiburiin cuiburi” in ” in anumite zone ale maduveianumite zone ale maduvei
EritociteleEritocitele se formeaza langa sinusuri (insule de se formeaza langa sinusuri (insule de eritroblasti)eritroblasti)
GranulociteleGranulocitele se formeaza la distanta de peretele se formeaza la distanta de peretele sinusal (difuz sau in insule)sinusal (difuz sau in insule)
MegacariociteleMegacariocitele se afla in apropierea celulelor se afla in apropierea celulelor adventitiei, eliberarea trombocitelor are loc direct adventitiei, eliberarea trombocitelor are loc direct in sinusuriin sinusuri
B.Micromediul medular:B.Micromediul medular: Influenteaza proliferarea si diferentierea Influenteaza proliferarea si diferentierea
celulelor hematopoietice.celulelor hematopoietice.
Format din: Format din: celule stromalecelule stromale (celule endoteliale, (celule endoteliale, fibroblasti, macrofage), celule musculare fibroblasti, macrofage), celule musculare netede, adipocite, condrocite, osteoblasti si netede, adipocite, condrocite, osteoblasti si matricea extracelularamatricea extracelulara (retea de glicoproteine (retea de glicoproteine cu rol de sustinere)cu rol de sustinere)
Produce factori care Produce factori care regleaza proliferarea si regleaza proliferarea si diferentierea celulelor hematopoietice, durata diferentierea celulelor hematopoietice, durata de viata si functia celulelor mature de viata si functia celulelor mature hematopoieticehematopoietice
Micromediul medular transmite mesaje Micromediul medular transmite mesaje celulelor hematopoietice prin ( 1 ) :celulelor hematopoietice prin ( 1 ) :
1. 1. factori de crestere sau factori de crestere sau factori stimulatori de coloniifactori stimulatori de colonii, cu , cu denumirea internationala CSF (Colony Stimulating Factor)denumirea internationala CSF (Colony Stimulating Factor)
factorul de crestere al celulei stemfactorul de crestere al celulei stem (stem cell factor, SCF): (stem cell factor, SCF): actioneaza in primele etape ale hematopoiezeiactioneaza in primele etape ale hematopoiezei
multi CSF sau interleukina 3 (IL3): actioneaza pe toti progenitorii multi CSF sau interleukina 3 (IL3): actioneaza pe toti progenitorii angajati spre o anumita linie celularaangajati spre o anumita linie celulara
factorul de crestere granulocito-monocitarfactorul de crestere granulocito-monocitar (granulocyte-monocyte (granulocyte-monocyte colony stimulating factor, GM-CSF): stimuleaza proliferarea si colony stimulating factor, GM-CSF): stimuleaza proliferarea si diferentierea granulocitelor si monocitelor/macrofagelordiferentierea granulocitelor si monocitelor/macrofagelor
factorul de crestere granulocitarfactorul de crestere granulocitar (G-CSF) (G-CSF)
factorul de crestere monocitarfactorul de crestere monocitar (M-CSF) (M-CSF)
interleukina 1 (IL1), IL2, IL4, IL5, IL6, IL7, IL8, IL9, IL11, IL12, IL13.interleukina 1 (IL1), IL2, IL4, IL5, IL6, IL7, IL8, IL9, IL11, IL12, IL13. EritropoietinaEritropoietina (Epo): stimuleaza eritropoieza. (Epo): stimuleaza eritropoieza. TrombopoietinaTrombopoietina (Mpl-ligand): stimuleaza megacariopoieza si (Mpl-ligand): stimuleaza megacariopoieza si
trombopoieza. trombopoieza.
Micromediul medular transmite Micromediul medular transmite mesaje celulelor hematopoietice mesaje celulelor hematopoietice
prin ( 2 ) :prin ( 2 ) :2. Factori inhibitori ai hematopoiezei:2. Factori inhibitori ai hematopoiezei:Factorul de necroza tumoralaFactorul de necroza tumorala (tumor (tumor
necrosis factor, TNF)necrosis factor, TNF)Factorul transformant de crestereFactorul transformant de crestere
(transforming grow factor, TGFβ): reglarea (transforming grow factor, TGFβ): reglarea negativa a megacariopoiezeinegativa a megacariopoiezei
Interferonii Interferonii αα, , ββ, , γγ: inhiba diferentierea G, : inhiba diferentierea G, MM, E, L MM, E, L
Prostaglandine EProstaglandine E : inhiba diferentierea : inhiba diferentierea monocitaramonocitara
Micromediul medular transmite mesaje Micromediul medular transmite mesaje celulelor hematopoietice prin ( 3 ) :celulelor hematopoietice prin ( 3 ) :
Contactul direct al celulelor hematopoietice cu Contactul direct al celulelor hematopoietice cu elementele micromediului:elementele micromediului:
Prin intermediul unor Prin intermediul unor factori de cresterefactori de crestere adsorbiti sau ancorati pe suprafata celulelor adsorbiti sau ancorati pe suprafata celulelor stromale sau matricea extracelulara, stromale sau matricea extracelulara, molecule de adeziune (GM-CSF, M-CSF)molecule de adeziune (GM-CSF, M-CSF)
molecule de adeziunemolecule de adeziune exprimate pe celulele exprimate pe celulele stromale si care au corespondent pe stromale si care au corespondent pe celulele hematopoietice ( lectine, adezine celulele hematopoietice ( lectine, adezine vasculare, fibronectina, integrine, etc.)vasculare, fibronectina, integrine, etc.)
Eliberarea celulelor sangvine din Eliberarea celulelor sangvine din maduva hematogena :maduva hematogena :
Celulele sangvine parasesc parenchimul Celulele sangvine parasesc parenchimul medular si patrund in sinusurile venoase medular si patrund in sinusurile venoase prin traversarea peretelui sinusal, prin prin traversarea peretelui sinusal, prin fenestratiile celulelor endoteliale. fenestratiile celulelor endoteliale.
Factorul care regleaza pasajul prin peretele Factorul care regleaza pasajul prin peretele sinusoidelor este sinusoidelor este deformabilitatea deformabilitatea celularacelulara, care se accentueaza pe masura , care se accentueaza pe masura maturizarii celulelor:maturizarii celulelor:
celulele imature sunt mai rigide si raman celulele imature sunt mai rigide si raman in spatiul extravascularin spatiul extravascular
celulele mature (eritrocite, granulocite, celulele mature (eritrocite, granulocite, monocite) sunt mult mai deformabile si monocite) sunt mult mai deformabile si pot strabate fenestratiile sinusurilorpot strabate fenestratiile sinusurilor
Etapele hematopoiezeiEtapele hematopoiezei
A. Hematopoieza A. Hematopoieza prenatalaprenatala
(embrionara si fetala(embrionara si fetala))
B. Hematopoieza B. Hematopoieza postnatalapostnatala
A. Hematopoieza prenatalaA. Hematopoieza prenatala
Dupa sediul anatomic se Dupa sediul anatomic se desfasoaradesfasoara
in trei etape:in trei etape:
1.1. Etapa mezoblasticaEtapa mezoblastica
2.2. Etapa hepaticaEtapa hepatica
3.3. Etapa mieloidaEtapa mieloida
Hematopoieza prenatala:Hematopoieza prenatala: etapa mezoblasticaetapa mezoblastica
Incepe in Incepe in ziua a-15ziua a-15aa si se desfasora pe si se desfasora pe parcursul a 6 saptamani de gestatieparcursul a 6 saptamani de gestatie
Are loc Are loc la nivelul sacului vitelinla nivelul sacului vitelin unde unde din din celule mezoblasticecelule mezoblastice se formeaza se formeaza celule stem hematopoietice celule stem hematopoietice embrioniceembrionice, care sunt restrictionate , care sunt restrictionate mai ales pentru mai ales pentru formarea liniei formarea liniei eritrocitareeritrocitare ( din cauza micromediului ( din cauza micromediului hematopoietic); contin hematopoietic); contin Hb Gower I si Hb Gower I si IIII..
Hematopoieza prenatala:Hematopoieza prenatala: etapa hepaticaetapa hepatica
Este maxima in luna a IIIEste maxima in luna a IIIaa-IV-IVaa si scade si scade progresiv incepand cu luna a VIprogresiv incepand cu luna a VIaa pana la pana la nasterenastere
Are loc Are loc in parenchimul hepaticin parenchimul hepatic
Se formeaza toate elementele figurate Se formeaza toate elementele figurate sangvine (hematii, leucocite, sangvine (hematii, leucocite, trombocite)trombocite)
Hematopoieza prenatala:Hematopoieza prenatala: etapa mieloidaetapa mieloida
Are loc Are loc la nivelul maduvei osoase fetalela nivelul maduvei osoase fetale
incepe in luna a-Vincepe in luna a-Vaa
in luna a-VIIin luna a-VIIa a maduva este cel mai important maduva este cel mai important organ hematopoieticorgan hematopoietic
dupa nastere reprezinta singurul sediu al dupa nastere reprezinta singurul sediu al hematopoiezeihematopoiezei
B. Hematopoieza B. Hematopoieza postnatala :postnatala :
Fiziologic isi are sediul Fiziologic isi are sediul doar in doar in maduva osoasamaduva osoasa
La nastere are loc la nivelul tuturor La nastere are loc la nivelul tuturor oaseloroaselor
Dupa varsta de 5 ani se restrange Dupa varsta de 5 ani se restrange progresiv, iar la adolescent si adult se progresiv, iar la adolescent si adult se desfasoara doar la nivelul oaselor desfasoara doar la nivelul oaselor late, stern, vertebre, epifizele oaselor late, stern, vertebre, epifizele oaselor lungilungi
* La 18 ani : G = 2500g, cel mult 50% fiind necesara pentru acoperirea necesarului de H.
* dupa varsta de 20 ani –maduva oaselor lungi se incarca cu lipide si nu mai produc eritrocite, exceptand : * reg.proximale ale humerusului + tibiei
* >20 ani – H se formeaza numai in maduva oaselor cu osificare membranoasa : vertebre stern coaste oase iliace
Productia medulara scade odata cu varsta !
Hematopoieza postnatala :Hematopoieza postnatala : Hematopoieza implica doua procese:Hematopoieza implica doua procese:
proliferarea si autoreînoire celulara proliferarea si autoreînoire celulara ((diviziune celularadiviziune celulara))
diferentiere si maturatiediferentiere si maturatie: dezvoltarea : dezvoltarea progresiva a caracterelor structurale si progresiva a caracterelor structurale si functionale specifice unei anumite functionale specifice unei anumite serii(suşe)celulare sangvineserii(suşe)celulare sangvine
Hematopoieza este asigurata de Hematopoieza este asigurata de celulele celulele stem (suşe) hematopoietice pluripotente stem (suşe) hematopoietice pluripotente
CSH pluripotentaCSH pluripotenta ::
Are Are capacitate de autoreînoire capacitate de autoreînoire celulara = pastrarea unui numar celulara = pastrarea unui numar constant de celule, se divide si constant de celule, se divide si rezulta:rezulta:
1.1. CSH identicaCSH identica cu celula mama care cu celula mama care mentine constant rezervorul de CSHmentine constant rezervorul de CSH
2.2. CSH orientataCSH orientata spre o anumita linie spre o anumita linie celulara cu capacitate de diferentierecelulara cu capacitate de diferentiere
Are capacitatea de diferentiere:Are capacitatea de diferentiere:CSH pluripotenta se diferentiaza si CSH pluripotenta se diferentiaza si
rezulta doua rezulta doua CSH multipotenteCSH multipotente::
CSH multipotenta :CSH multipotenta : 1.1. mieloidamieloida: CFU-GEMM(unitate formatoare de : CFU-GEMM(unitate formatoare de
colonii granulo-eritro-megacario-monocitare),colonii granulo-eritro-megacario-monocitare), care da nastere seriilor:care da nastere seriilor:
1.1. eritrocitaraeritrocitara: CFU-E (unitate formatoare de : CFU-E (unitate formatoare de colonii eritroide)colonii eritroide)
2.2. mieloidamieloida: CFU-GM(unitate formatoare de colonii : CFU-GM(unitate formatoare de colonii granulo-monocitare)granulo-monocitare)
3.3. megacariocitaramegacariocitara:CFU-MK (unitate formatoare de :CFU-MK (unitate formatoare de colonii megacariocitare)colonii megacariocitare)
2.2. limfoidalimfoida: CFU-L (unitate formatoare de colonii : CFU-L (unitate formatoare de colonii limfoide), care da nastere la progenitorii limfoide), care da nastere la progenitorii limfocitelor T si B.limfocitelor T si B.
CSH multipotenta se diferentiaza in CSH multipotenta se diferentiaza in progenitori progenitori si are si are capacitate de autoreînoire capacitate de autoreînoire
Progenitorii seriilor Progenitorii seriilor celulare :celulare :
sunt celule orientate spre o sunt celule orientate spre o anumita linie anumita linie
au o capacitate limitata de au o capacitate limitata de autoreînoireautoreînoire
nu pot fi identificate morfologicnu pot fi identificate morfologicprin diferentiere dau nastere la prin diferentiere dau nastere la
precursoriiprecursorii diferitelor serii diferitelor serii celulare sangvinecelulare sangvine
Precursorii seriilor celulare:Precursorii seriilor celulare: sunt primele elemente celulare tinere sunt primele elemente celulare tinere
nu au capacitate de autoreînoirenu au capacitate de autoreînoire
mai sunt denumite mai sunt denumite celule cap de celule cap de serie serie : proeritroblasti, mieloblasti, : proeritroblasti, mieloblasti, monoblasti, megacarioblasti monoblasti, megacarioblasti
celule care pot fi identificate morfologiccelule care pot fi identificate morfologic
CELULELE SANGVINE
HEMATOPOIEZA
ERITROPOIEZA :ERITROPOIEZA :
EritopoiezaEritopoieza este procesul prin este procesul prin care se formeaza elementele care se formeaza elementele celulare ale seriei eritrocitarecelulare ale seriei eritrocitare
CSH multipotenta mieloidaCSH multipotenta mieloida se se diferentiaza in progenitorii diferentiaza in progenitorii eritrocitarieritrocitari
ERITROPOIEZA :ERITROPOIEZA :Progenitorii eritrocitari:Progenitorii eritrocitari:
BFU-E (Burst Forming Unit- Erythroid)BFU-E (Burst Forming Unit- Erythroid)Cei mai tineri precursori eritrocitariCei mai tineri precursori eritrocitariFormeaza colonii independente de Formeaza colonii independente de
actiunea eritropoietinei, dependente de actiunea eritropoietinei, dependente de IL3IL3
CFU-E (Colony Forming Unit –Erythroid)CFU-E (Colony Forming Unit –Erythroid)Progenitori mai diferentiatiProgenitori mai diferentiatiFormeza colonii micide 8-100 Formeza colonii micide 8-100 eritroblasti, dependente de Epoeritroblasti, dependente de Epo
ERITROPOIEZA :ERITROPOIEZA :Precursori eritrocitari: pot fi identificati Precursori eritrocitari: pot fi identificati
morfologicmorfologicProeritroblastulProeritroblastulEritroblastul bazofilEritroblastul bazofilEritroblastul policromatofilEritroblastul policromatofilEritroblastul oxifilEritroblastul oxifilReticulocitulReticulocitul
PROERITRO-BLAST
ERITRO-BLAST
NORMO-BLAST
RETICULO-CIT
ERITROCIT
Maturarea precursorilor Maturarea precursorilor eritrocitarieritrocitari In cursul procesului de maturare al precursorilor eritrocitari In cursul procesului de maturare al precursorilor eritrocitari
acestia vor suferi urmatoarele transformari:acestia vor suferi urmatoarele transformari:
1.1. reducerea progresiva a dimensiunilor celulei si reducerea progresiva a dimensiunilor celulei si nucleuluinucleului
2.2. cresterea progresiva a cantitatii de cromatina cresterea progresiva a cantitatii de cromatina condensatacondensata
3.3. cresterea progresiva a raportului dintre volumul cresterea progresiva a raportului dintre volumul citoplasmatic si volumul nucleuluicitoplasmatic si volumul nucleului
(cresterea citoplasmei/scaderea nucleului)(cresterea citoplasmei/scaderea nucleului)
1.1. cresterea progresiva a continutului de cresterea progresiva a continutului de hemoglobina ( cu aspect hemoglobina ( cu aspect roz pe frotiu colorat May-roz pe frotiu colorat May-Grunwald- GiemsaGrunwald- Giemsa) in paralel cu scaderea ARN ) in paralel cu scaderea ARN ribozomal (colorat in ribozomal (colorat in albastrualbastru), realizand un aspect ), realizand un aspect policromatofil al celuleipolicromatofil al celulei
Precursorii eritrocitariPrecursorii eritrocitari : :Proeritroblastul :Proeritroblastul : Celula nucleata de dimensiuni mari 14-19 μmCelula nucleata de dimensiuni mari 14-19 μm Nucleu mare cu nucleoli, citoplasma redusa, Nucleu mare cu nucleoli, citoplasma redusa,
bazofila (contine numerosi ribozomi)bazofila (contine numerosi ribozomi)Eritroblastul bazofil :Eritroblastul bazofil : Celula mai mica 12-17μmCelula mai mica 12-17μm Nucleu mai mic,nucleoli mai putin vizibili, incepe Nucleu mai mic,nucleoli mai putin vizibili, incepe
condensarea cromatineicondensarea cromatinei Citoplasma bazofilaCitoplasma bazofilaEritroblastul policromatofil :Eritroblastul policromatofil : Celula relativ mai micaCelula relativ mai mica12-15μm12-15μm Nucleu fara nucleoliNucleu fara nucleoli Citoplasma cu zone roz albastrui, datorate Citoplasma cu zone roz albastrui, datorate
prezentei Hb in cantitate mai mareprezentei Hb in cantitate mai mare
Precursorii eritrocitari :Precursorii eritrocitari :Eritroblastul oxifilEritroblastul oxifil Cea mai mica celula din serie : 8-12μmCea mai mica celula din serie : 8-12μm Nucleu picnotic, cromatina condensataNucleu picnotic, cromatina condensata Citoplasma roz cu continut bogat in HbCitoplasma roz cu continut bogat in HbReticulocitulReticulocitul Se formeaza prin expulzarea nucleului Se formeaza prin expulzarea nucleului
eritroblastului oxifileritroblastului oxifil Este mai mare decat eritrocitulEste mai mare decat eritrocitul Contin: ribozomi, aparat Golgi, mitocondrii;Contin: ribozomi, aparat Golgi, mitocondrii; Mai contin precipitate de ARN sub forma unei Mai contin precipitate de ARN sub forma unei
retele bazofile , care le da si numele retele bazofile , care le da si numele (reticulocit=eritrocit reticular)(reticulocit=eritrocit reticular)
Continua sa sintetizeze hemoglobinaContinua sa sintetizeze hemoglobina Trece in circulatia periferica prin diabazaTrece in circulatia periferica prin diabaza Sangele periferic contine 0,5-1,5% reticulocite , Sangele periferic contine 0,5-1,5% reticulocite ,
din totalul de hematiidin totalul de hematii
DIABAZA :DIABAZA :emiterea unui pseudopod emiterea unui pseudopod ce se strecoara printre doua celule ce se strecoara printre doua celule
endoteliale endoteliale pseudopodul isi mareste treptat pseudopodul isi mareste treptat
volumulvolumulpana cand tot continutul reticulocitului pana cand tot continutul reticulocitului
trece de cealalta parte a celulelor trece de cealalta parte a celulelor endoteliale , in circulatia sangvinaendoteliale , in circulatia sangvina
Durata eritropoiezei :Durata eritropoiezei :Eritropoieza fiziologica dureaza 7 zileEritropoieza fiziologica dureaza 7 zileDe la proeritroblast la reticulocit: De la proeritroblast la reticulocit: 3-5 zile3-5 zileReticulocitele petrec Reticulocitele petrec 1-2 zile la nivelul maduvei 1-2 zile la nivelul maduvei
osoase , osoase , dupa care trec in circulatie si mai raman in acest dupa care trec in circulatie si mai raman in acest
stadiu stadiu 1-2 zile1-2 zile,,dupa care se transforma in eritrocite mature, dupa care se transforma in eritrocite mature,
care sunt lipsite de ribozomicare sunt lipsite de ribozomidurata de viata a eritrocitelor mature este durata de viata a eritrocitelor mature este
de aproximativ 120 zilede aproximativ 120 zile
Reglarea eritopoiezei :Reglarea eritopoiezei :ERITROPOIETINA:ERITROPOIETINA: Stimuleaza eritropoieza Stimuleaza eritropoieza
prin stimularea ratei de conversie a CFU-E prin stimularea ratei de conversie a CFU-E in proeritroblasti in proeritroblasti
reducerea perioadei de timp necesare reducerea perioadei de timp necesare parcurgerii etapelor de diferentiere dela parcurgerii etapelor de diferentiere dela proeritroblast la reticulocit medular proeritroblast la reticulocit medular
favorizeaza trecerea reticulocitului in favorizeaza trecerea reticulocitului in circulatiecirculatie
= = αα1 glicoproteina acida1 glicoproteina acida, 193 amino-, 193 amino-acizi,GM=34kdacizi,GM=34kd
sintetizata la nivelul glomerulilor in sintetizata la nivelul glomerulilor in proportie de 90%si 10% sintetizata in proportie de 90%si 10% sintetizata in situsuri extrarenalesitusuri extrarenale
Reglarea eritopoiezei :Reglarea eritopoiezei :
ERITROPOIETINAERITROPOIETINA semnalul care duce la sintetizarea si semnalul care duce la sintetizarea si
eliberarea Epo este eliberarea Epo este HIPOXIA HIPOXIA CELULARACELULARA:: scaderea presiunii partiale a scaderea presiunii partiale a
oxigenului(oxigenului(pOpO22 dizolvat in plasma dizolvat in plasma (hipoxemia: afectiuni pulmonare, sunturi (hipoxemia: afectiuni pulmonare, sunturi arterio-venoase, altitudine)arterio-venoase, altitudine)
anemiaanemia (scaderea cantitatii de Hb, si a (scaderea cantitatii de Hb, si a nr. de eritrocite)nr. de eritrocite)
alterarea moleculei de Hbalterarea moleculei de Hb, , cu cu cresterea afinitatii acesteia fata de oxigen cresterea afinitatii acesteia fata de oxigen si eliberarea mai dificila a O si eliberarea mai dificila a O22
Reglarea eritopoiezei :Reglarea eritopoiezei :
ERITROPOIETINAERITROPOIETINAodata sintetizata si eliberata de catre odata sintetizata si eliberata de catre
celule in torentul circulator ajunge in celule in torentul circulator ajunge in maduva si se leaga de maduva si se leaga de receptorii receptorii pentru eritropoietina (Epo R)pentru eritropoietina (Epo R) de la de la nivelul membranei celulelor eritroidenivelul membranei celulelor eritroide
legarea de receptor duce la legarea de receptor duce la declansarea unor declansarea unor semnale semnale intracelulareintracelulare care care regleaza activarea regleaza activarea unor gene implicate in procesele de unor gene implicate in procesele de diviziune si diferentiere celularadiviziune si diferentiere celulara
Reglarea eritopoiezei :Reglarea eritopoiezei :Interleukina 3 (IL3)Interleukina 3 (IL3) sau multi CSF sau multi CSF Este eliberata in micromediul medular de catre Este eliberata in micromediul medular de catre
celulele stromalecelulele stromale
Actioneaza pe toti progenitorii angajati pe o Actioneaza pe toti progenitorii angajati pe o linie celulara, stimuland formarea coloniilor de linie celulara, stimuland formarea coloniilor de granulocite, monocite,macrofage, eritrocite, granulocite, monocite,macrofage, eritrocite, megacariocitemegacariocite
Actioneaza sinergic cu Epo, GM-CSF, G-CSF, IL6Actioneaza sinergic cu Epo, GM-CSF, G-CSF, IL6
GRUPELE GRUPELE SANGVINE SANGVINE
ERITROCITAREERITROCITARE
Grupele eritrocitareGrupele eritrocitare sunt constituite sunt constituite
din :din :
antigenele de suprafata ale eritrocitelorantigenele de suprafata ale eritrocitelor
anticorpii corespunzatori acestor anticorpii corespunzatori acestor antigeneantigene
Antigenele de suprafataAntigenele de suprafata ale ale eritrociteloreritrocitelor
Molecule de glicoproteine si glicolipide care constituie Molecule de glicoproteine si glicolipide care constituie antigenele de grup sangvinantigenele de grup sangvin
Apar la embrionul de 5-6 saptamani, si sunt definitive in luna a-Apar la embrionul de 5-6 saptamani, si sunt definitive in luna a-IIIIIIaa de viata intrauterina de viata intrauterina
s-au descris in jur de 19 sisteme de grupe sangvine: s-au descris in jur de 19 sisteme de grupe sangvine: ABO, MNSs, ABO, MNSs, P, Rh, Lutheran, Kell, Lewis, Duffy, Kidd, Diego, Yt, Xg, Dombrok, P, Rh, Lutheran, Kell, Lewis, Duffy, Kidd, Diego, Yt, Xg, Dombrok, Colton, Vel, Gebrich, Chido, Rodgers.Colton, Vel, Gebrich, Chido, Rodgers.
Transmiterea genetica se face autosomal cu exceptia sistemului Transmiterea genetica se face autosomal cu exceptia sistemului Xg, legat de cromozomul XXg, legat de cromozomul X
AGLUTINAREA ERITROCITELOR
ANTICORPI( AGLUTININE )
AnticorpiiAnticorpii corespunzatori corespunzatori antigenelorantigenelor eritrocitare eritrocitare
Sunt de tip IgM si IgGSunt de tip IgM si IgGDupa Dupa modul de actiunemodul de actiune pot fi pot fi
aglutinineaglutinine (aglutineaza hematiile) (aglutineaza hematiile) sau sau hemolizinehemolizine (lizeaza hematiile)(lizeaza hematiile)
Dupa Dupa temperaturatemperatura la care actioneaza la care actioneaza pot fi : pot fi : anticorpi la receanticorpi la rece( 4-20°C), ( 4-20°C), IgM si IgM si anticorpi la caldanticorpi la cald (temperatura optima 37°C), de (temperatura optima 37°C), de obicei IgGobicei IgG
Anticorpii corespunzatori Anticorpii corespunzatori antigenelor eritrocitareantigenelor eritrocitare
Dupa origineDupa origine: anticorpi naturali sau spontani si anticorpi : anticorpi naturali sau spontani si anticorpi imuni sau castigatiimuni sau castigati
Anticorpii naturaliAnticorpii naturali apar in serul indivizilor carora le apar in serul indivizilor carora le lipsesc antigenele corespunzatoare , fara o stimulare lipsesc antigenele corespunzatoare , fara o stimulare antigenica corespunzatoare, sunt directionati impotriva antigenica corespunzatoare, sunt directionati impotriva sistemelor AB0(H), Lewis, MNSs, P, Ii, sunt IgM, cu sistemelor AB0(H), Lewis, MNSs, P, Ii, sunt IgM, cu activitate optima la 20°C, produc aglutinarea hematiilor activitate optima la 20°C, produc aglutinarea hematiilor purtatoare de antigen corespunzator si intro mica masura purtatoare de antigen corespunzator si intro mica masura produc hemolizaproduc hemoliza
Anticorpi imuniAnticorpi imuni sau castigati, produsi in urma sau castigati, produsi in urma stimularii externe cu antigene eritrocitare straine; sunt de stimularii externe cu antigene eritrocitare straine; sunt de clasa IgG cu actiune optima la 37 °C, pot trece bariera clasa IgG cu actiune optima la 37 °C, pot trece bariera fetoplacentarafetoplacentara
Metode principale de Metode principale de determinare a anticorpilor de determinare a anticorpilor de
grup sangvingrup sangvin 1.1. Testul aglutinarii directe a hematiiilor Testul aglutinarii directe a hematiiilor
suspendate in mediu salinsuspendate in mediu salin
2.2. Teste folosind hematii suspendate in mediu Teste folosind hematii suspendate in mediu coloid (albumina)coloid (albumina)
3.3. Teste ce folosesc hematii tratate enzimaticTeste ce folosesc hematii tratate enzimatic
4.4. testul antiglobulina indirect sau testul testul antiglobulina indirect sau testul Coombs indirectCoombs indirect
Pe baza acestor testePe baza acestor teste anticorpii pot fi anticorpii pot fi anticorpi completianticorpi completi (produc aglutinare in (produc aglutinare in
mediu salin)mediu salin)anticorpi incompletianticorpi incompleti( se fixeaza pe ( se fixeaza pe
hematii dar nu produc aglutinarea in hematii dar nu produc aglutinarea in mediu salin ci doar aglutinare prin mediu salin ci doar aglutinare prin celelalte testecelelalte teste
Anticorpii naturali sunt IgM sunt Anticorpii naturali sunt IgM sunt completicompleti
Anticorpii imuni sunt IgG de obicei Anticorpii imuni sunt IgG de obicei sunt incompletisunt incompleti
SISTEME DE GRUPE SISTEME DE GRUPE ERITROCITAREERITROCITARE
Sistemele AB0Sistemele AB0 si si RhRh
sunt cele mai importante sunt cele mai importante sunt responsabile de sunt responsabile de
accidentele majore accidentele majore posttransfuzionaleposttransfuzionale
Sistemul AB0 :Sistemul AB0 : Este constituit din Este constituit din 4 grupe principale: A,B,AB,04 grupe principale: A,B,AB,0
Grupele sunt determinate de prezenta sau absenta pe Grupele sunt determinate de prezenta sau absenta pe suprafata eritrocitelor a doua antigene: A si Bsuprafata eritrocitelor a doua antigene: A si B
Antigenele se afla sub controlul unor gene aflate pe Antigenele se afla sub controlul unor gene aflate pe cromozomul 9cromozomul 9
Produsii genelor sunt enzime Produsii genelor sunt enzime GLICOZIL GLICOZIL TRANSFERAZETRANSFERAZE, care fixeaza , care fixeaza MONOZAHARIDEMONOZAHARIDE pe pe structuri acceptoare de pe suprafata eritrocitelor, structuri acceptoare de pe suprafata eritrocitelor, rezultand conformatia finala a antigenului eritocitar rezultand conformatia finala a antigenului eritocitar de grup sangvin de grup sangvin
Sistemul AB0 :Sistemul AB0 : Genele A si BGenele A si B sintetizeaza sintetizeaza enzime activeenzime active, gena , gena 0 0
sintetizeaza o sintetizeaza o enzima inactivaenzima inactiva
Expresia Expresia antigenelor Aantigenelor A si si BB este reglata de este reglata de gena Hgena H, , care codifica o care codifica o enzima ce pregateste conformatia enzima ce pregateste conformatia structurii membranarestructurii membranare pe care se vor aseza pe care se vor aseza monozaharidele fixate de enzimele Amonozaharidele fixate de enzimele A
si Bsi B
Indivizii care nu au gene H , ci doar gena alela Indivizii care nu au gene H , ci doar gena alela inactiva h, au grupa 0hinactiva h, au grupa 0h
In serul fiecarui individ exista anticorpi naturali In serul fiecarui individ exista anticorpi naturali impotriva antigenelor care ii lipsesc impotriva antigenelor care ii lipsesc
Sistemul AB0(H)Sistemul AB0(H) Persoanele de Persoanele de grup Agrup A au au
eritocitele ce poseda eritocitele ce poseda antigene A si aglutinine antigene A si aglutinine anti-B (anti-B (ββ))
Persoanele de Persoanele de grup Bgrup B au au eritocitele ce poseda eritocitele ce poseda antigene B si aglutinine antigene B si aglutinine anti-A (anti-A (αα))
Persoanele de Persoanele de grup ABgrup AB au eritocitele ce poseda au eritocitele ce poseda antigene A si Bantigene A si B si si nu au nu au aglutinine naturaleaglutinine naturale
Persoanele de Persoanele de grup 0grup 0 au au eritocitele ce eritocitele ce nu poseda nu poseda antigene A si B si au antigene A si B si au aglutinine anti-A si anti-Baglutinine anti-A si anti-B
GrupGrupulul
AntigeneAntigeneeritrocitareritrocitar
ee
AglutiniAglutininene
naturalenaturale
frecventfrecventaa
0I0I -- anti-A si anti-A si anti-Banti-B
45%45%
A IIA II AA anti-Banti-B( ( ββ ) )
40%40%
B IIIB III BB anti-Aanti-A( ( αα ) )
10%10%
AB IVAB IV A si BA si B -- 5%5%
Subgrupele ASubgrupele A In cadrul grupei A exista In cadrul grupei A exista subgrupelesubgrupele A, datorita A, datorita
variantelor antigenului A: variantelor antigenului A: A1A1 si si A2A2 sunt cele mai sunt cele mai importanteimportante
80% din grupele A , dar si AB sunt A1 respectiv A1B80% din grupele A , dar si AB sunt A1 respectiv A1B Rareori exista indivizi care au A2 si anticorpi anti-A1 :Rareori exista indivizi care au A2 si anticorpi anti-A1 :
daca un individ A2 primeste o daca un individ A2 primeste o transfuzie A1transfuzie A1 se se dezvolta dezvolta anticorpi imuni anti-A1anticorpi imuni anti-A1, iar la o transfuzie , iar la o transfuzie viitoare cu sange A1 , anticorpii imuni anti-A1 formati viitoare cu sange A1 , anticorpii imuni anti-A1 formati anterior pot duce la hemoliza hematiilor A1 transfuzate, anterior pot duce la hemoliza hematiilor A1 transfuzate, producand un accident transfuzional.producand un accident transfuzional.
Anticorpi imuni anti-A sau Anticorpi imuni anti-A sau anti-B pot sa aparaanti-B pot sa apara ::
la persoanele transfuzate cu la persoanele transfuzate cu sange sange incompatibilincompatibil
dupa o sarcina cand dupa o sarcina cand mama este de grup mama este de grup 0, iar fatul este grup A sau B0, iar fatul este grup A sau B
la persoane ce au primit la persoane ce au primit vaccin vaccin pneumococic, ATPA, ce contin structuri pneumococic, ATPA, ce contin structuri similare antigenelor A si Bsimilare antigenelor A si B
Determinarea grupelor de Determinarea grupelor de sangesange
Metoda BethVincentMetoda BethVincent: cu ser test: cu ser testMetoda SimoninMetoda Simonin: cu hematii test: cu hematii test
Metoda BethVincentMetoda BethVincent Metoda SimoninMetoda Simonin GRUPGRUPAA
Ser Ser test test
anti-Aanti-A
Ser test Ser test anti-Banti-B
Ser Ser test test anti-anti-ABAB
HematHematii test ii test
AA11
HematHematii test ii test
BB
HematHematii test ii test
00
++ -- ++ -- ++ -- AA
-- ++ ++ ++ -- -- BB
-- -- -- ++ ++ -- 00
++ ++ ++ -- -- -- ABAB
Sistemul Rh (Rhesus)Sistemul Rh (Rhesus)
A fost demonstrat dupa ce eritocitele umane A fost demonstrat dupa ce eritocitele umane au fost aglutinate de un ser de iepure imunizat au fost aglutinate de un ser de iepure imunizat cu hematiile maimutei cu hematiile maimutei Maccacus RhesusMaccacus Rhesus::
85% din eritrocitele 85% din eritrocitele rasei alberasei albe aglutinau cu aglutinau cu acest ser: acest ser: Rh pozitiveRh pozitive
15%15% din eritrocitele nu aglutinau: din eritrocitele nu aglutinau: Rh negativeRh negative95% din negrii americani95% din negrii americani100% din negrii africani100% din negrii africani
Antigenele sistemului RhAntigenele sistemului RhSunt codificate de trei perechi de Sunt codificate de trei perechi de gene alele de pe cromozomul 1 :gene alele de pe cromozomul 1 :
gena C , alela cgena C , alela cgena D, alela dgena D, alela dgena E, alela egena E, alela e
Nu exista vreo proteina codificata Nu exista vreo proteina codificata de gena d, deci notificarea de gena d, deci notificarea dd , , inseamna inseamna absenta antigenului Dabsenta antigenului D..
Antigenele sistemului RhAntigenele sistemului RhUn individ mosteneste un set de Un individ mosteneste un set de 3 3 gene de la fiecare parintegene de la fiecare parinte , deci , deci rezulta mai multe rezulta mai multe combinatii combinatii genotipicegenotipice, si implicit si fenotipice: , si implicit si fenotipice:
de la mama : de la mama : CDeCDede la tata: de la tata: cDEcDEgenotip individ: genotip individ: CDe/ cDECDe/ cDE fenotip: fenotip: CDECDE
Antigenele sistemului Rh :Antigenele sistemului Rh :
Antigenul DAntigenul D
este cel mai puternic si este cel mai puternic si induce induce imunizarea: imunizarea:
persoanele care au persoanele care au antigenul Dantigenul D sunt sunt Rh pozitiveRh pozitive
persoanele care persoanele care nu au antigenul D nu au antigenul D sunt Rh negativesunt Rh negative
Anticorpii anti-Rh :Anticorpii anti-Rh :sunt anticorpi de sunt anticorpi de tip imun, castigatitip imun, castigati
De obicei sunt De obicei sunt anticorpi anti-Danticorpi anti-D, de tip , de tip incomplet, incomplet, IgGIgG,, dar pot fi si IgM dar pot fi si IgM
Celelalte antigene ale sistemului Rh sunt Celelalte antigene ale sistemului Rh sunt mai putin imunogene si apar mai putin imunogene si apar mai rar mai rar anticorpi anti E, C, c, e, care nu au anticorpi anti E, C, c, e, care nu au semnificatie clinicasemnificatie clinica
Imunizare artificiala anti Rh Imunizare artificiala anti Rh ::
in urma in urma transfuziilor indivizilor Rh negativi transfuziilor indivizilor Rh negativi cu sange Rh pozitiv.cu sange Rh pozitiv.
Sansa de a produce anticorpi anti-D dupa Sansa de a produce anticorpi anti-D dupa o singura transuzie este de o singura transuzie este de 50%,50%, iar dupa iar dupa transfuzii repetate este de transfuzii repetate este de 80%80%
Transfuzia Rh pozitiv la un pacient Transfuzia Rh pozitiv la un pacient imunizat duce la hemoliza masiva, uneori imunizat duce la hemoliza masiva, uneori fatalafatala
Imunizare naturala anti Imunizare naturala anti Rh :Rh : mame Rh negativemame Rh negative dupa contactul cu hematii dupa contactul cu hematii
Rh pozitive ale fatuluiRh pozitive ale fatului in timpul sarcinii si in timpul sarcinii si nasterii nasterii
Principalul contact imunogen: la prima nastere Principalul contact imunogen: la prima nastere sau primul avort are loc imunizarea mamei, sau primul avort are loc imunizarea mamei, prin patrunderea in circulatia materna a unei prin patrunderea in circulatia materna a unei cantitati mici de sange fetalcantitati mici de sange fetal
se sintetizeaza se sintetizeaza anticorpi anti-D, de tipanticorpi anti-D, de tip IgG, IgG, maternimaterni
Imunizare naturala anti Rh :Imunizare naturala anti Rh : La a doua sarcina cu fat Rh negativ, anticorpii La a doua sarcina cu fat Rh negativ, anticorpii
anti-D trec bariera feto-placentara si determina anti-D trec bariera feto-placentara si determina liza hematiilor fetale: liza hematiilor fetale: BOALA HEMOLITICA A BOALA HEMOLITICA A NOU-NASCUTULUINOU-NASCUTULUI
Intensitatea hemolizei depinde de titrul de Intensitatea hemolizei depinde de titrul de anticorpi din circulatia materna anticorpi din circulatia materna Titru mare de anticorpi anti-Rh materni, boala Titru mare de anticorpi anti-Rh materni, boala
apare din timpul vietii intrauterine , duce apare din timpul vietii intrauterine , duce deseori la moarte intrauterinadeseori la moarte intrauterina
Titru mai mic de anticorpi: nou nascut aparent Titru mai mic de anticorpi: nou nascut aparent normal , dar cu semne prezente de hemoliza : normal , dar cu semne prezente de hemoliza : icter, anemie, hepatosplenomegalie, icter, anemie, hepatosplenomegalie, encefalopatie hiperbilirubinemicaencefalopatie hiperbilirubinemica
GRUPE LEUCOCITARE: SISTEMUL HLA :GRUPE LEUCOCITARE: SISTEMUL HLA :
Antigene leucocitare umaneAntigene leucocitare umane (HLA , Human Leucocyte (HLA , Human Leucocyte Antigen )Antigen )
Complex major de Complex major de histocompatibilitatehistocompatibilitate (MHC = (MHC = Major Histocompatibility Major Histocompatibility Complex)Complex)
SISTEMUL HLA :SISTEMUL HLA : Complexul major de histocompatibilitate MHCComplexul major de histocompatibilitate MHC
(Major Histocompatibility Complex), situat pe (Major Histocompatibility Complex), situat pe bratul scurt al cromozomului 6bratul scurt al cromozomului 6, codifica , codifica antigenele de histocompatibilitate, antigenele antigenele de histocompatibilitate, antigenele HLA (Human Leucocyte Antigens), prezente pe HLA (Human Leucocyte Antigens), prezente pe suprafata tuturor celulelor din organism. suprafata tuturor celulelor din organism.
Antigenele HLA se divid in doua clase, in functie Antigenele HLA se divid in doua clase, in functie de structura si distributia celulara : de structura si distributia celulara : HLA clasa IHLA clasa I (HLA-A,-B,-C) si (HLA-A,-B,-C) si HLA clasa IIHLA clasa II (HLA-DR,-DQ,-DP). (HLA-DR,-DQ,-DP).
Fiecare din cei doi cromozomi 6 are cate un set de Fiecare din cei doi cromozomi 6 are cate un set de gene HLA clasa I si II (haplotip), iar un individ are gene HLA clasa I si II (haplotip), iar un individ are cate doua cate doua haplotipuri parentalehaplotipuri parentale,, deci cate doua deci cate doua antigene HLA pentru fiecare locus genetic HLA. antigene HLA pentru fiecare locus genetic HLA.
SISTEMUL HLA :SISTEMUL HLA : Polimorfismul genetic HLA este remarcabil la Polimorfismul genetic HLA este remarcabil la
nivelul nivelul fiecarei gene HLA exista un numar mare fiecarei gene HLA exista un numar mare de alele care codifica antigene HLA diferite.de alele care codifica antigene HLA diferite.
Pentru fiecare locus genetic exista un numar Pentru fiecare locus genetic exista un numar mare de gene alele, deci codifica un numar mare mare de gene alele, deci codifica un numar mare de antigene leucocitare: de antigene leucocitare: A1, A2, A3,…..A68, A1, A2, A3,…..A68, A69..; B5, B7, …..B70.., Cw1, Cw2……cW9; DR1, A69..; B5, B7, …..B70.., Cw1, Cw2……cW9; DR1, DR11, DR12….;DQ 1, DQ2….;DP1, DP2,…..DR11, DR12….;DQ 1, DQ2….;DP1, DP2,…..
Profilul HLA individualProfilul HLA individual este rezultatul este rezultatul combinatiilor acestor alele si este foarte diferit combinatiilor acestor alele si este foarte diferit de la individ la individ. (Exemplu de fenotip HLA: de la individ la individ. (Exemplu de fenotip HLA: A1, A3, B8, B44, Cw1, Cw4, DR11, DR17, DQ5, A1, A3, B8, B44, Cw1, Cw4, DR11, DR17, DQ5, DQ7, DP1, DP2 DQ7, DP1, DP2
Anticorpii anti HLA :Anticorpii anti HLA : Apar in urma imunizarii : Apar in urma imunizarii :
1.1. politransfuzatipolitransfuzati
2.2. femei multipare femei multipare
3.3. transplante de organetransplante de organe
Pot cauza Pot cauza
1.1. reactii febrile posttransfuzionale sau reactii febrile posttransfuzionale sau
2.2. rejet acut umoral rejet acut umoral
Rolul determinarii HLA :Rolul determinarii HLA :Stabilirea parentajuluiStabilirea parentajului: prin determinarea : prin determinarea
haplotipului maternal si paternalhaplotipului maternal si paternal
Asocierea anumitor antigene HLA cu diferite Asocierea anumitor antigene HLA cu diferite boliboli: HLA B27 si spondilita anchilozanta, : HLA B27 si spondilita anchilozanta, HLA DR3, DR4 si diabetul zaharatHLA DR3, DR4 si diabetul zaharat
Stabilirea compatibilitatii HLAStabilirea compatibilitatii HLA in in transplantul de organe solide si tranplantul transplantul de organe solide si tranplantul de maduva hematogenade maduva hematogena
Rolul determinarii HLA :Rolul determinarii HLA :Organele pot fi transplantate intre Organele pot fi transplantate intre
indivizii aceleasi specii, fara riscul indivizii aceleasi specii, fara riscul rejetului, doar in cazul gemenilor rejetului, doar in cazul gemenilor identici geneticidentici genetic
Transplantul de organeTransplantul de organe intre intre indivizi neidentici duce inevitabil la indivizi neidentici duce inevitabil la rejetul organelor, problema principala rejetul organelor, problema principala a transplantului renal este a transplantului renal este dezvoltarea unor metode sigure de dezvoltarea unor metode sigure de prevenire a rejetuluiprevenire a rejetului
Potentialul de rejet al grefeiPotentialul de rejet al grefei si si rezultatele transplantarii se coreleaza rezultatele transplantarii se coreleaza cu numarul de antigene de cu numarul de antigene de histocompatibilitate diferite intre histocompatibilitate diferite intre donator si primitordonator si primitor..
Rolul determinarii HLARolul determinarii HLA In transplantul renal antigenele de In transplantul renal antigenele de
histocompatibilitate histocompatibilitate HLA-A, HLA-B si HLA-DRHLA-A, HLA-B si HLA-DR au au impact asupra ratei rejetului si a supravietuirii impact asupra ratei rejetului si a supravietuirii grefei si sunt testate in cazul tuturor perechilor grefei si sunt testate in cazul tuturor perechilor donator- primitor grefa renala.donator- primitor grefa renala.
Rinichii de la cadavru sunt alocati primitorilor Rinichii de la cadavru sunt alocati primitorilor potentiali de pe lista de asteptare in functie de potentiali de pe lista de asteptare in functie de numarul cel mai mic de nepotriviri numarul cel mai mic de nepotriviri (mismatches) intre antigenele HLA(mismatches) intre antigenele HLA..
In cazul transplantului renal de la donator viu, In cazul transplantului renal de la donator viu, compatibilitatea HLA influenteaza mai putin compatibilitatea HLA influenteaza mai putin supravietuirea grefeisupravietuirea grefei, datorita probabil , datorita probabil minimalizarii altor factori de risc pentru rejet minimalizarii altor factori de risc pentru rejet ( timpul de ischemie rece).( timpul de ischemie rece).
ANTIGENELE PLACHETAREANTIGENELE PLACHETARE : :
Pe suprafata trombocitelor se Pe suprafata trombocitelor se gasesc:gasesc:
Antigene din Antigene din grupul AB0grupul AB0Antigene Antigene HLA A,B,CHLA A,B,CAntigeni specifici plachetari: Antigeni specifici plachetari:
HPAHPA (Human Platelet Antigen) (Human Platelet Antigen)
ANTICORPI ANTIPLACHETARI :ANTICORPI ANTIPLACHETARI :Apar la Apar la pacientii politransfuzatipacientii politransfuzati cu cu
sange integral sau transfuzii cu masa sange integral sau transfuzii cu masa plachetaraplachetara
Majoritatea sunt Majoritatea sunt anticorpi anti HLAanticorpi anti HLA
Duc la Duc la scaderea duratei de viata a scaderea duratei de viata a trombocitelor si scaderea eficientei trombocitelor si scaderea eficientei transfuziilor de plachetetransfuziilor de plachete
REGULILE TRANSFUZIILOR REGULILE TRANSFUZIILOR ::Toate grupele antigen anticorp; Toate grupele antigen anticorp;
eritrocitare, leucocitare sau plachetare eritrocitare, leucocitare sau plachetare pot cauza accidente imunologicepot cauza accidente imunologice
Cele mai importante sunt sistemele AB0 Cele mai importante sunt sistemele AB0 si Rhsi Rh
Conflictul antigen eritrocitar- anticorp in Conflictul antigen eritrocitar- anticorp in transfuziologie duce la accidente transfuziologie duce la accidente posttransfuzionale graveposttransfuzionale grave
REGULILE REGULILE TRANSFUZIILOR :TRANSFUZIILOR :
Anticorpii naturali ai Anticorpii naturali ai primitorului nu trebuie primitorului nu trebuie sa vina in contact cu sa vina in contact cu antigenele eritrocitelor antigenele eritrocitelor donatorului !donatorului !
Reactiile hemoliticeReactiile hemolitice Prin liza hematiilor primitePrin liza hematiilor primite de catre anticorpii specifici ai de catre anticorpii specifici ai
primitorului, mai ales primitorului, mai ales in sistemul ABOin sistemul ABO : : anticorpi naturali anti-A si anti-Banticorpi naturali anti-A si anti-B de de
tip IgM produc liza intravasculara a hematiilor si soc tip IgM produc liza intravasculara a hematiilor si soc hemolitichemolitic
si Rhsi Rh anticorpi imuni de tip IgG antiDanticorpi imuni de tip IgG antiD produc hemoliza produc hemoliza extravasculara fiind fagocitate de macrofagele spleniceextravasculara fiind fagocitate de macrofagele splenice
Prin distrugerea hematiilor primitoruluiPrin distrugerea hematiilor primitorului : in cazul : in cazul transfuzuziei de sange de grup 0, ce contine anticorpi transfuzuziei de sange de grup 0, ce contine anticorpi anti-A, anti-B; reactiile sunt mai putin severeanti-A, anti-B; reactiile sunt mai putin severe
SFARSITUL PRIMEI PARTI…