TULBURĂRILE DE GÂNDIRETULBURĂRILE DE GÂNDIRE

GândireaGândirea - reprezintă funcţia cea mai - reprezintă funcţia cea mai organizată a psihismului, prin care se organizată a psihismului, prin care se integrează şi se prelucrează informaţia integrează şi se prelucrează informaţia privitoare la realitatea exterioară şi cea privitoare la realitatea exterioară şi cea interioarăinterioară

cu trecerea la un nivel calitativ superior al cu trecerea la un nivel calitativ superior al cunoaşterii: de la fenomenal, aleatoriu, cunoaşterii: de la fenomenal, aleatoriu, particular - la esenţial, cauzal, general.particular - la esenţial, cauzal, general.

TULBURĂRILE DE GÂNDIRETULBURĂRILE DE GÂNDIRE

Această prelucrare conduce:Această prelucrare conduce: - la cunoaşterea indirectă - la cunoaşterea indirectă şişi - la posibilitatea construirii unor atitudini - la posibilitatea construirii unor atitudini

anticipative şi prospective,anticipative şi prospective, - în mecanismele gândirii integrându-se în - în mecanismele gândirii integrându-se în

permanenţă afectivitatea, atitudinile permanenţă afectivitatea, atitudinile emoţionale, datele mnezice ca şi experienţa emoţionale, datele mnezice ca şi experienţa anterioară.anterioară.

TULBURĂRILE DE GÂNDIRETULBURĂRILE DE GÂNDIRE

GGândirea operează asupra informaţiei ândirea operează asupra informaţiei obţinute prin percepţie şi obţinute prin percepţie şi reprezentare reprezentare

şişi nu direct asupra obiectelor sensibile. nu direct asupra obiectelor sensibile. Deci gândirea are caracter mijlocit, Deci gândirea are caracter mijlocit,

deosebindu-se prin aceasta de deosebindu-se prin aceasta de cunoaşterea perceptivă.cunoaşterea perceptivă.

TULBURĂRILE DE GÂNDIRETULBURĂRILE DE GÂNDIRE

Gândirea îşi defineşte cel de al doilea Gândirea îşi defineşte cel de al doilea caracter şi anume caracterul caracter şi anume caracterul generalizat abstractgeneralizat abstract

- prin eliberarea de nesemnificativ şi - prin eliberarea de nesemnificativ şi apropierea de esenţa lumii apropierea de esenţa lumii fenomenale şi obiectuale.fenomenale şi obiectuale.

TULBURTULBURĂRILE DE GÂNDIREĂRILE DE GÂNDIRE

Prin gândire lumea nu este numai Prin gândire lumea nu este numai interpretată şi explicată ci şi îmbogăţită în interpretată şi explicată ci şi îmbogăţită în activitatea practică, pe baza modelelor activitatea practică, pe baza modelelor proiectelor şi planurilor, elaborate de proiectelor şi planurilor, elaborate de funcţia creatoare a gândiriifuncţia creatoare a gândirii

TULBURTULBURĂRILE DE GÂNDIREĂRILE DE GÂNDIRE

Ca reflectare directă a gândirii, Ca reflectare directă a gândirii, conduita umană se desfăşoară raţional conduita umană se desfăşoară raţional şi anticipativ, orice acţiune fiind şi anticipativ, orice acţiune fiind precedată de execuţia ei mentală, de precedată de execuţia ei mentală, de secvenţializarea etapelor, aprecierea secvenţializarea etapelor, aprecierea urmărilor desfăşurării ei.urmărilor desfăşurării ei.

TULBURĂRI ÎN RITMUL GÂNDIRIITULBURĂRI ÎN RITMUL GÂNDIRII

Accelerarea ritmului gândiriiAccelerarea ritmului gândirii reprezintă o înlănţuire cu reprezintă o înlănţuire cu o extremă rapiditate a ideilor în care numărul asociaţiilor o extremă rapiditate a ideilor în care numărul asociaţiilor se multiplică, dar pierd în profunzime, evocările sunt se multiplică, dar pierd în profunzime, evocările sunt exacerbate, fiind însă minimalizate de numeroasele exacerbate, fiind însă minimalizate de numeroasele digresiuni, care întrerup firul principal al discursului, iar digresiuni, care întrerup firul principal al discursului, iar tulburările de atenţie fac subiectul incapabil de a se tulburările de atenţie fac subiectul incapabil de a se concentra asupra unei teme precise.concentra asupra unei teme precise.

Lentoarea ideativăLentoarea ideativă este reprezentată de o scădere a este reprezentată de o scădere a numărului ideilor, a posibilităţilor lor de asociere, numărului ideilor, a posibilităţilor lor de asociere, evocări dificile, scădere a forţei de reprezentare şi a evocări dificile, scădere a forţei de reprezentare şi a imaginaţiei.imaginaţiei.

TULBURĂRI ÎN FLUENŢA GÂNDIRIITULBURĂRI ÎN FLUENŢA GÂNDIRII

Fadingul mintalFadingul mintal descris ca o scădere progresivă descris ca o scădere progresivă a gândirii de către a gândirii de către GuiraudGuiraud, se manifestă printr-, se manifestă printr-o încetinire a ritmului verbal, ca şi cum bolnavul o încetinire a ritmului verbal, ca şi cum bolnavul ar fi detaşat, un scurt interval, de ceea ce spune.ar fi detaşat, un scurt interval, de ceea ce spune.

Barajul ideativBarajul ideativ ((KraepelinKraepelin), descris iniţial ), descris iniţial pentru a desemna doar oprirea actelor voluntare, pentru a desemna doar oprirea actelor voluntare, termenul de baraj se refera în prezent la oprirea termenul de baraj se refera în prezent la oprirea ritmului ideativ.ritmului ideativ.

TULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRIITULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRII

Sunt tulburări în valorizarea judecăţilor şi Sunt tulburări în valorizarea judecăţilor şi raţionamentelor gândirii.raţionamentelor gândirii.

Ideile dominanteIdeile dominante sunt idei care se detaşează din sunt idei care se detaşează din contextul celorlalte idei, impunându-se într-un contextul celorlalte idei, impunându-se într-un moment dat gândirii şi sunt legate de anumite moment dat gândirii şi sunt legate de anumite particularităţi ale personalităţii subiectului de care particularităţi ale personalităţii subiectului de care se leagă însăşi hipervalorizarea lor, fie că se leagă însăşi hipervalorizarea lor, fie că subiectul este sau nu conştient de aceasta.subiectul este sau nu conştient de aceasta.

TULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRIITULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRII

Ideile prevalenteIdeile prevalente. .

Ideea prevalentă, denumită ca atare de Ideea prevalentă, denumită ca atare de WernickeWernicke, este o idee care se impune gândirii , este o idee care se impune gândirii ca nucleu al unui sistem delirant.ca nucleu al unui sistem delirant.

BumkeBumke ideile prevalente (ideés survalorisées) reprezintă o ideile prevalente (ideés survalorisées) reprezintă o gândire sau un grup de idei, care, în urma tonalităţii lor gândire sau un grup de idei, care, în urma tonalităţii lor afectiveafective ocupă primul loc în faţa tuturor altor gânduri. ocupă primul loc în faţa tuturor altor gânduri.

Definiţie KÖPPEN: ideea prevalentă este logică şi raţională, Definiţie KÖPPEN: ideea prevalentă este logică şi raţională, dar ia în ansamblul reprezentărilor individului are o asemenea dar ia în ansamblul reprezentărilor individului are o asemenea pozitie, ca şi cum celelalte reprezentări ar fi refulate, pozitie, ca şi cum celelalte reprezentări ar fi refulate, provocând în acest fel asemenea comportamente individului provocând în acest fel asemenea comportamente individului încât el pare să acţioneze împotriva propriilor sale interese încât el pare să acţioneze împotriva propriilor sale interese reale.reale.

TULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRIITULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRII

Ideile obsesiveIdeile obsesive sunt idei care se impun sunt idei care se impun gândirii, o asediază şi o invadează, gândirii, o asediază şi o invadează, recunoscute de subiect ca un recunoscute de subiect ca un fenomen parazit, fiind străine şi fenomen parazit, fiind străine şi contradictorii cu personalitatea contradictorii cu personalitatea individului.individului.

TULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRIITULBURĂRI ÎN ANSAMBLUL GÂNDIRII

Ideile deliranteIdeile delirante sunt idei în dezacord evident sunt idei în dezacord evident cu realitatea, dar în a căror realitate bolnavul cu realitatea, dar în a căror realitate bolnavul crede, devenind impenetrabil la argumentele crede, devenind impenetrabil la argumentele logicii formale şi care-i modifică concepţia logicii formale şi care-i modifică concepţia despre lume, comportamentul şi trăirile.despre lume, comportamentul şi trăirile.

TIPUL DE IDEE TIPUL DE IDEE DELIRANTĂDELIRANTĂ

CONTINUT PSIHOPATOLOGICCONTINUT PSIHOPATOLOGIC

Idei de persecuţieIdei de persecuţie convingerea bolnavului că suferă prejudicii morale, convingerea bolnavului că suferă prejudicii morale, materiale sau fizice, simţind lumea ca fiindu-i ostilămateriale sau fizice, simţind lumea ca fiindu-i ostilă

Idei delirante cu Idei delirante cu conţinut depresiv-conţinut depresiv-(vinovăţie, ruină, (vinovăţie, ruină, autoacuzare)autoacuzare)

raportarea imaginară a unor situaţii nefavorabile reale la raportarea imaginară a unor situaţii nefavorabile reale la acţiunile sau trăirile bolnavului, negarea capacităţilor acţiunile sau trăirile bolnavului, negarea capacităţilor intelectuale şi fizice, a posibilităţilor materiale.intelectuale şi fizice, a posibilităţilor materiale.

IdeiIdeihipocondriacehipocondriace

convingeri privind existenţa unei boli incurabile, cu convingeri privind existenţa unei boli incurabile, cu gravitate deosebită, de care subiectul ar suferi, în dezacord gravitate deosebită, de care subiectul ar suferi, în dezacord cu starea de sănătate foarte bună sau puţin modificată a cu starea de sănătate foarte bună sau puţin modificată a subiectului.subiectului.

Sindromul Sindromul hipocondriachipocondriac

centrat în jurul ideilor hipocondriace cărora li se adaugă centrat în jurul ideilor hipocondriace cărora li se adaugă anxietatea şi cenestopatiile.anxietatea şi cenestopatiile.

Idei de gelozie şi Idei de gelozie şi erotomaniceerotomanice

legate de infidelitate, a cărei victimă ar fi subiectul legate de infidelitate, a cărei victimă ar fi subiectul ((BleulerBleuler le-a apropiat de ideile de persecuţie). le-a apropiat de ideile de persecuţie).

TIPUL DE TIPUL DE IDEE IDEE

DELIRANTĂDELIRANTĂCONTINUT PSIHOPATOLOGICCONTINUT PSIHOPATOLOGIC

Idei de filiaţieIdei de filiaţie convingerea bolnavului că nu aparţine familiei sale, ci ar convingerea bolnavului că nu aparţine familiei sale, ci ar descinde dintr-o familie mult superioară sau chiar ar avea descinde dintr-o familie mult superioară sau chiar ar avea descendenţă divină.descendenţă divină.

Idei delirante Idei delirante (invenţie, (invenţie, reformă, mistice)reformă, mistice)

idei legate de capacitatea subiectului, de omnipotenţa lui idei legate de capacitatea subiectului, de omnipotenţa lui creatoare, în domeniul ştiinţific, socio-politic sau religioscreatoare, în domeniul ştiinţific, socio-politic sau religios

IdeileIdeilede grandoarede grandoare

idei legate de calităţile deosebite fizice şi spirituale pe care idei legate de calităţile deosebite fizice şi spirituale pe care subiectul le-ar avea sau de bunurile materiale şi situaţia subiectul le-ar avea sau de bunurile materiale şi situaţia socială pe care acesta ar poseda-o.socială pe care acesta ar poseda-o.

IdeileIdeilede relaţiede relaţie

convingerea subiectului că anturajul şi-a schimbat atitudinea convingerea subiectului că anturajul şi-a schimbat atitudinea faţă de el, că exercită asupra sa o influenţă defavorabilă, face faţă de el, că exercită asupra sa o influenţă defavorabilă, face aprecieri negative asupra calităţilor sale.aprecieri negative asupra calităţilor sale.

IdeileIdeilede influenţăde influenţă

credinţa subiectului că se află sub influenţa acţiunii unor forţe credinţa subiectului că se află sub influenţa acţiunii unor forţe xenopatice.xenopatice.

Idei metafizice şi Idei metafizice şi cosmogonicecosmogonice

preocuparea subiectului de a elucida probleme ca preocuparea subiectului de a elucida probleme ca metempshihoza, cosmogonia, biogeneza, etc.metempshihoza, cosmogonia, biogeneza, etc.

STRUCTURAREA DELIRANTĂ.STRUCTURAREA DELIRANTĂ.DELIRURI SISTEMATIZATEDELIRURI SISTEMATIZATE (Clerambault) (Clerambault)

TIPUL DE DELIR TIPUL DE DELIR SISTEMATIZATSISTEMATIZAT

CONTINUT PSIHOPATOLOGICCONTINUT PSIHOPATOLOGIC

Delirurile Delirurile pasionale si de pasionale si de revendicarerevendicare

caracterizate prin subordonarea întregii gândiri unei caracterizate prin subordonarea întregii gândiri unei idei prevalente, însoţită de o creştere a tonusului idei prevalente, însoţită de o creştere a tonusului afectiv, care va constitui elementul energo-dinamic în afectiv, care va constitui elementul energo-dinamic în dezvoltarea acestui sistem de delirdezvoltarea acestui sistem de delir

Delirul senzitiv de Delirul senzitiv de relaţierelaţie(Kretschmer)(Kretschmer)

trăirea unei experienţe conflictuale a individului faţă trăirea unei experienţe conflictuale a individului faţă de grup, apărând pe fondul unei personalităţi slabe, în de grup, apărând pe fondul unei personalităţi slabe, în discrepanţă cu aspiraţiile şi scopurile propuse, discrepanţă cu aspiraţiile şi scopurile propuse, vulnerabilă şi timidă, încurcându-se în aspiraţii vulnerabilă şi timidă, încurcându-se în aspiraţii biografice chinuitoarebiografice chinuitoare

Delirul de Delirul de interpretareinterpretare(Sérieux şi (Sérieux şi Capgras)Capgras)

se constituie dintr-o masa de simptome, interpretări, se constituie dintr-o masa de simptome, interpretări, intuiţii, supoziţii, pseudoraţionamente, care se vor intuiţii, supoziţii, pseudoraţionamente, care se vor organiza conform unui postulat iniţialorganiza conform unui postulat iniţial

DELIRURI NESISTEMATIZATEDELIRURI NESISTEMATIZATE

Tipul deTipul dedelir nesistematizatdelir nesistematizat

Conţinut psihopatologicConţinut psihopatologic

Delirurile fantastice sau de Delirurile fantastice sau de imaginaţie (parafrenice)imaginaţie (parafrenice)

caracterizate de fantasticul tematicii, bogăţia caracterizate de fantasticul tematicii, bogăţia imaginativă, coexistenţa lumii delirante fantastice în imaginativă, coexistenţa lumii delirante fantastice în paralel cu cea reală, căreia subiectul continuă să i se paralel cu cea reală, căreia subiectul continuă să i se adaptezeadapteze

Stările delirant-halucinatorii, Stările delirant-halucinatorii, bufeele delirantebufeele delirante (sindroamele (sindroamele paranoide)paranoide)

deliruri nesistematizate, însoţite de tulburări deliruri nesistematizate, însoţite de tulburări perceptuale de tip halucinatorperceptuale de tip halucinator

Delirul indus (“folie à deux”)Delirul indus (“folie à deux”) aderenţa într-un cuplu, a unuia din membrii la aderenţa într-un cuplu, a unuia din membrii la delirul celuilaltdelirul celuilaltexistă forme de delir în trei, în patru, multipluexistă forme de delir în trei, în patru, multiplupsihozele de masă respectă acelaşi model psihozele de masă respectă acelaşi model psihopatologicpsihopatologic

TULBURĂRI OPERATIONALE ALE GÂNDIRIITULBURĂRI OPERATIONALE ALE GÂNDIRII Pot fiPot fi pasagere şi reversibile - pasagere şi reversibile - se referă la scăderea, în grade se referă la scăderea, în grade

variabile a randamentului şi eficacităţii operaţionale a variabile a randamentului şi eficacităţii operaţionale a gândirii, a capacităţii de creaţie şi se întâlnesc în stări gândirii, a capacităţii de creaţie şi se întâlnesc în stări reactive, surmenaj, posttraumatic, în infecţii şi intoxicaţii reactive, surmenaj, posttraumatic, în infecţii şi intoxicaţii sau sau permanentepermanente..

Dintre tulburările permanente menţionăm:Dintre tulburările permanente menţionăm: Staţionare (nedezvoltarea gândirii)Staţionare (nedezvoltarea gândirii) se refera la se refera la

incapacitatea gândirii subiectului de a atinge anumite nivele incapacitatea gândirii subiectului de a atinge anumite nivele operaţionale, de la cele mai complexe (abstractizare şi operaţionale, de la cele mai complexe (abstractizare şi generalizare) pana la cele elementare (limbajul articulat, generalizare) pana la cele elementare (limbajul articulat, capacitatea de autoîngrijire)capacitatea de autoîngrijire)

Progresive (demenţele)Progresive (demenţele) sunt reprezentate de scăderi sunt reprezentate de scăderi progresive şi globale ale întregii vieţi psihice, afectând în progresive şi globale ale întregii vieţi psihice, afectând în primul rând gândirea, iar în cadrul acesteia capacitatea de primul rând gândirea, iar în cadrul acesteia capacitatea de generalizare şi de abstractizare.generalizare şi de abstractizare.

TULBURĂRI OPERATIONALE ALE GÂNDIRIITULBURĂRI OPERATIONALE ALE GÂNDIRII

Sindromul demenţialSindromul demenţial are drept caracteristici are drept caracteristici următoarele:următoarele: scăderea capacităţilor intelectuale care scăderea capacităţilor intelectuale care

perturba integrarea socio-profesională;perturba integrarea socio-profesională; tulburări evidente de memorie şi gândire;tulburări evidente de memorie şi gândire; modificarea trăsăturilor personalităţii modificarea trăsăturilor personalităţii

premorbide;premorbide; absenţa tulburărilor de vigilitate.absenţa tulburărilor de vigilitate.