CURRICULUM VITAE

Profesor Tudor Aurel MARIAN

Cuprins

1. Date personale ............................................... ..........................................................2

2. Studii........................................................ ...................................................................3

3. Cariera academica......................................... ...........................................................4

A) Pozitii academice la Universitatea din Bucuresti............. .......................................4

B) Activitatea de instruire a studentilor........................... ...........................................5

C) Lucrari cu caracter didactic..................................... ...............................................7

D) Conducere de doctorat si membru ın comisii de doctorat...... ................................7

E) Contracte de cercetare stiintifica....................... .....................................................9

F) Stagii de cercetare stiintifica, vizite si stagii de lucru,conferinte de fizica internationale si nationale... .........................................................10

4. Cercetarea stiintifica............................ .................................................................15

A) Principalele rezultate ale cercetarii stiintifice.................................................. .....15

• Interactiunea atomilor cu un camp de radiatiede slaba intensitate.................................................. ..........................................15

• Optica cuantica si aplicatii ın Teoria cuantica a informatiei........ .....................17

• Varia.............................................................. ....................................................20

B) Premii ale Academiei Romane....................................... ......................................21

5. Activitatea ın folosul comunitatii academice..... .............................................22

A) Volum editat.......................................................... ..............................................22

B) Articole.............................................................. ..................................................22

C) Experienta de serviciu ın Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti........23

D) Referent stiintific........................................... ......................................................23

E) Societati stiintifice, Fundatii, Asociatii civice............................................... .......23

1

CURRICULUM VITAE

Profesor Tudor Aurel MARIAN

1. DATE PERSONALE

• Prenumele si numele: Tudor Aurel MARIAN.

• Sexul: Masculin.

• Locul nasterii: Bucuresti, Sectorul 1, Romania.

• Data nasterii: 18 Decembrie 1941.

• Parintii: Miron MARIAN (1900-1971) si Maria Venera MARIAN (1902-1987),(nascuta PETRESCU-CERNEA).

• Cetatenia: Romana.

• Adresa domiciliu: Str. Arhitect Stefan Burcus, 7, Apartamentul 2,R-011415 Bucuresti, Romania.

• Telefon acasa: 021-223 10 97.

• Fost profesor la Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti.

– Adresa serviciu: Str. Atomistilor, 405, P. O. Box: MG-11,R-077125 Bucuresti-Magurele, Romania.

– Telefon serviciu: 021-457 49 49 /Interior: 122.

– E-mail: tudor.marian@g.unibuc.ro

• Starea civila: Casatorit la 18 Iunie 1975 cu Paulina Elisabeta POPESCU,(nascuta ın Gorunesti, Judetul Valcea, la 24 Aprilie 1952).Avem trei fiice:

– Adela MARIAN (nascuta ın Bucuresti, la 26 Mai 1976);

– Alina MARIAN (nascuta ın Bucuresti, la 29 Iulie 1977);

– Laura MARIAN (nascuta ın Bucuresti, la 13 Noiembrie 1979).

2

2. STUDII

• Scoala primara ın Bucuresti (1948-1952):Clasa a IV-a la Colegiul National Sfantul Sava din Bucuresti (1951-1952).

• Gimnaziu: Colegiul National Sfantul Sava din Bucuresti (1952-1955).

• Liceu: Colegiul National Sfantul Sava din Bucuresti (1955-1959),absolvit ın Iulie 1959 cu media 9,00 la examenul de bacalaureat.

• Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti (1959-1964),absolvita ın Iunie 1964 cu Diploma de merit si media generala 9,80.Sectia de specializare: Chimie fizica (1962-1964).

• Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti (1965-1969),absolvita ın Iunie 1969 cu Diploma de merit si media generala 10,00.Sectia de specializare: Fizica teoretica (1967-1969).

• Studii de doctorat ın Mecanica cuantica, la Facultatea de Fizica, Universitatea din Bu-curesti (15 Ianuarie 1976-10 Decembrie 1989).-In intervalul Ianuarie 1976-Mai 1985, m-am pregatit stiintific sub conducerea Profesoru-lui Serban Titeica, vicepresedinte al Academiei Romane:

1. Am sustinut toate examenele si referatele planificate;

2. Am obtinut principalele rezultate ale tezei de doctorat.

-In Iunie 1985, conducerea tezei a fost preluata de Profesorul Ioan Ursu, membru alAcademiei Romane.-La 10 Iulie 1991, am sustinut public teza de doctorat intitulata Contributii la studiulproceselor cu doi fotoni ın atomul de hidrogen, supervizata de Doamna Profesor VioricaFlorescu.-Diploma si titlul stiintific de Doctor ın Fizica, conferite de Universitatea din Bucuresti,la 7 Ianuarie 1992.

• Pregatire militara paralela cu studiile la Facultatea de Chimie (1961-1964).Ofiter ın rezerva: Sublocotenent (30 Noiembrie 1964), Locotenent (24 Decembrie 1971),Locotenent-major (8 Mai 1976), Capitan (21 Decembrie 1984).

• Limbi cunoscute: Engleza, Franceza, Germana (toate trei: vorbit, scris si citit), Rusa(citit).

• Diplome Approfondi de Langue Francaise (DALF) accorde par le Ministere de l’EducationNationale de la Republique Francaise, le 3 Octobre 1994.

3

3. CARIERA ACADEMICA

A) Pozitii academice la Universitatea din Bucuresti

Intreaga mea cariera academica s-a desfasurat la Universitatea din Bucuresti ın inter-valul 1964-2010. Am functionat ın urmatoarele pozitii academice.

1. Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti (1964-1970):

• Preparator universitar la Catedra de Chimie fizica III (17 Octombrie 1964-30 Septem-brie 1967).

• Asistent universitar la Catedra de Chimie fizica III, (1 Octombrie 1967-24 Februarie1970).

2. Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti (1970-2010):

• Asistent universitar la Catedra de Termodinamica, Fizica statistica si Mecanicacuantica (25 Februarie 1970-30 Septembrie 1972).

• Asistent universitar la Catedra de Fizica teoretica (1 Octombrie 1972-14 Septembrie1974).

• Asistent universitar la Catedra de Fizica teoretica si Matematici (15 Septembrie1974-30 Septembrie 1990).

• Lector universitar la Catedra de Fizica teoretica si Matematici (1 Octombrie 1990-30 Septembrie 1992).

• Lector universitar la Catedra de Fizica statistica si Mecanica cuantica(1 Octombrie 1992-16 Februarie 1997).

• Conferentiar universitar la Catedra de Fizica statistica si Mecanica cuantica(17 Februarie 1997-20 Februarie 2000).

• Profesor universitar la Catedra de Fizica statistica si Mecanica cuantica(21 Februarie 2000-30 Septembrie 2007).

• Conducator de doctorat (Mai 2000).

• Profesor universitar la Catedra de Fizica teoretica si Matematici (1 Octombrie 2007-30 Septembrie 2009).

• In cumul: Cercetator stiintific I la Centrul de de cercetare de Fizica cuantica avansata(Centre for Advanced Quantum Physics: CAQP)(8 Decembrie 2005-30 Septembrie 2009).

• Cercetator stiintific I la Centrul de cercetare de Fizica cuantica avansata (CAQP)(1 Octombrie 2009-28 Decembrie 2010).

M-am pensionat la 28 Decembrie 2010.

4

B) Activitatea de instruire a studentilor

1. Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti (1964-1970)

• Laborator de Electrochimie pentru studentii Facultatii de Chimie,Sectia de specializare de Chimie fizica: 7 semestre:Anul IV, Semestrul II, 1964/65-1966/67, Anul V, Semestrul I, 1964/65-1967/68.

• Laborator de Chimie fizica pentru studentii Facultatii de Fizica,Sectiile de specializare de Fizica teoretica, Fizica nucleara si Fizica starii solide,Anul IV, 3 semestre:Semestrul I, 1967/68-1969/70.

• Laborator de Chimie fizica pentru studentii Facultatii de Fizica,Sectia de specializare de Biofizica, Anul IV, 5 semestre:Semestrele I & II, 1967/68, 1968/69, Semestrul I, 1969/70.

2. Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti (1970-2010)

a) Cursuri si seminare generale ın ciclul de licenta

• Seminar de Mecanica analitica si Mecanica mediilor deformabile,Anul II, 32 semestre:Semestrul I, 1970/71-1974/75, Semestrele I & II, 1975/76-1979/80,Semestrul I, 1981/82-1989/90, Semestrele I & II, 1992/93-1995/96.

• Seminar de Mecanica cuantica, 38 semestre:Anul III, Semestrul II 1971/72, Anul IV, Semestrul I 1972/73, Anul III,Semestrele I & II, 1973/74, 1974/75, 1976/77, 1977/78, 1979/80-1991/92, 1995/96.

• Seminar de Electrodinamica clasica, Anul II, 5 semestre:Semestrul II, 1972/73, 1975/76, 1978/79, 1980/81, 1982/83.

• Seminar de Teoria relativitatii restranse, Anul III, 3 semestre:Semestrul I, 1974/75, 1976/77, 1979/80.

• Seminar de Termodinamica si Fizica statistica, 6 semestre:Anul II, Semestrul II 1969/70; Anul III, 1973/74, 1974/75, 1976/77, 1977/78, 1979/80.

• Curs de Mecanica analitica si Mecanica mediilor deformabile, Anul II, 20 semestre:Semestrele I & II, 1992/93-2001/02.

• Curs de Mecanica analitica, Anul II, 7 semestre:Semestrul II, 2002/03-2005/06; Semestrul I, 2006/07-2008/09.

• Mecanique analytique et Mecanique des milieux deformables, Anul II, 2 semestre:-Cours en francais: Semestrele I & II, 1993/94;-Seminaire en francais: Semestrele I & II, 1993/94.

• Analytical Mechanics, Anul II, 5 semestre:-Course in English: Semestrul II, 2002/03-2005/06; Semestrul I, 2008/09.

5

• Special Topics in Theoretical Physics, Part I, Anul III, 1 semestru:-Course in English: Semestrul I, 2006/07.

• Curs de Mecanica cuantica, Anul III, 14 semestre:Semestrele I & II, 1990/91-1996/97.

• Mecanique quantique, Anul III, 10 semestre:-Cours en francais: Semestrele I & II 1995/96-1999/2000;-Seminaire en francais: Semestrele I & II, 1995/96-1999/2000.

• Curs de Termodinamica, Anul III, 1 semestru:Semestrul I, 2004/05.

• Curs de Teoria radiatiei termice si Fizica statistica cuantica, Anul III, 1 semestru:Semestrul II, 2006/07.

• Curs de Termodinamica si Fizica statistica clasica, Anul III, 1 semestru:Semestrul I, 2007/08.

• Curs de Istoria Fizicii, Anul IV, 1 semestru:Semestrul II, 2004/05.

• Complemente de Fizica teoretica, Anul IV, 2 semestre:-Curs: Semestrul I, 2006/07, 2007/08;-Seminar: Semestrul I, 2006/07, 2007/08.

b) Cursuri si seminare pentru Sectia de specializare sau ciclurilede masterat si doctorat ın specializarea de Fizica teoretica

• Curs de Teoria grupurilor si aplicatii ın Mecanica cuantica, Anul IV, 15 semestre:Semestrul II, 1989/90, Semestrele I & II, 1990/91, Semestrul I, 1992/93-1995/96,Semestrul II, 1996/97-2003/04.

• Seminar de Teoria grupurilor si aplicatii ın Mecanica cuantica, Anul IV, 17 semestre:Semestrul I, 1980/81, Semestrul II, 1983/84.Semestrul II, 1989/90, Semestrele I & II, 1990/91, Semestrul I, 1992/93-1995/96,Semestrul II, 1996/97-2003/04.

• Group Theory and Applications to Quantum Mechanics, Anul IV, 1 semestru:-Course in English: Semestrul I, 2005/06.-Seminar in English: Semestrul I, 2005/06.

• Curs de Teoria grupurilor si aplicatii ın Mecanica cuantica, scoala doctorala,Specializarea Fizica teoretica, 2 semestre:Semestrele I & II, 2009/10.

• Curs de Mecanica cuantica avansata, Anul IV, 3 semestre:Semestrul II, 1989/90, Semestrele I & II, 1990/91.

• Seminar de Mecanica cuantica avansata, Anul IV, 5 semestre:Semestrul I, 1973/74, Semestrul II, 1980/81, Semestrul II, 1989/90, Semestrele I &II, 1990/91.

6

• Introducere ın Electrodinamica cuantica, Anul IV si V, 2 semestre:-Curs: Anul V, Semestrul I, 1981/82, Anul IV, Semestrul II, 1984/85;-Seminar: Anul V, Semestrul I, 1981/82, Anul IV, Semestrul II, 1984/85.

• Fundamentele teoretice ale Opticii cuantice, Anul II masteratın Specializarea Fizica teoretica, 7 semestre:-Curs: Semestrul I, 1999/2000-2005/06.-Seminar: Semestrul I, 1999/2000-2005/06.

c) Lucrari de diploma si de disertatie

• De-a lungul anilor am condus numeroase lucrari de diploma de licenta ın diferite domeniiale Fizicii teoretice.

• Am condus lucrarea de disertatie a Domnisoarei masterand Iulia Ghiu intitulataTeleportarea cuantica si sustinuta la absolvirea programului ei de masterat ın Fizica teo-retica, ın Februarie 2000.

C) Lucrari cu caracter didactic

• Am redactat doua fascicule cu note de curs:Serban Titeica, Curs de Mecanica teoretica,Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti:-Fascicula 1, Vectori si tensori, (35 pagini), 1974;-Fascicula 2, Notiunile si legile Mecanicii newtoniene, (85 pagini), 1975.

• Viorica Florescu, Tudor Marian, Mircea Zaharia,Probleme de Mecanica cuantica,Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti:-Partea I, (496 pagini), 1986;-Partea a II-a, (521 pagini), 1987.

• Am reeditat ın forma tiparita cursul litografiat la Universitatea din Bucuresti ın 1951Serban Titeica, Curs de Fizica statistica si Teoria cuantelor, 326 pagini.Editie jubiliara, Un secol de Fizica cuantica: 14 Decembrie 1900-14 Decembrie 2000.Editura ALL Educational, Bucuresti, 14 Decembrie 2000.Editor: Tudor A. Marian.

D) Conducere de doctorat si membru ın comisii de doctorat

a) Conducere de doctorat ın Fizica

• Iulia GHIU: Program de doctorat fara frecventa, sub conducerea mea, la Catedra deFizica statistica si Mecanica cuantica din Facultatea de Fizica,Universitatea din Bucuresti (1 Noiembrie 2001-29 Iunie 2007).

7

• Sustinerea publica a tezei de doctoratIulia GHIU: Applications of the Quantum Information Processing.-Conducator stiintific: Profesor Tudor A. MARIAN.Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, 29 Iunie 2007.

• La 30 Noiembrie 2007, Universitatea din Bucuresti ıi confera Domnisoarei Asistent uni-versitar Iulia GHIU titlul stiintific de Doctor ın Fizica, cu distinctia Summa cum laude.

b) Referent oficial pentru teze de doctorat ın Fizica

• Mihai Alexandru MACOVEI: Efecte cooperativ-bifotonice ın sisteme deschise si micro-cavitati optice.-Conducator stiintific: Doctor habilitat Nicolae Alexandru ENACHI,Academia de Stiinte a Republicii Moldova, Institutul de Fizica Aplicata, Chisinau,2 Aprilie 1999.

• Gabriela BUICA: Contributii la studiul tranzitiilor liber-liber ın ımprastierea electron-hidrogen ın camp electromagnetic bicromatic.-Conducator stiintific: Profesor Dr. Oliviu GHERMAN,Universitatea din Craiova, Facultatea de Stiinte, 4 Iunie 1999.

• Mihai DONDERA: Tranzitii multifotonice liber-liber.-Conducator stiintific: Profesor Dr. Viorica FLORESCU,Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, 15 Octombrie 1999.

• Vlad I. KOROLI: Captarea optica si efecte cooperative la interactiunea fotonilor si fonon-ilor cu centre de radiatie.-Conducator stiintific: Doctor habilitat Nicolae Alexandru ENACHI,Academia de Stiinte a Republicii Moldova, Institutul de Fizica Aplicata, Chisinau,11 Octombrie 2001.

• Marius Cristian STROE: Harti Floquet si trasee diabatice pentru atomi ın campuri lasersupraintense.-Conducator stiintific: Profesor Dr. Viorica FLORESCU,Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, Septembrie 2004.

• Olimpia BUDRIGA: Efectul Compton ın patura K asistat de laser.-Conducator stiintific: Profesor Dr. Viorica FLORESCU,Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, 26 Iunie 2007.

• Madalina BOCA: Generalization of space-translation method for atom-laser interactionin relativistic regime.-Conducator stiintific: Profesor Dr. Viorica FLORESCU,Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, 27 Iunie 2007.

8

• Mircea Ovidiu Catalin TINTAREANU: Teorii de camp pe spatii curbe: Superenergie sitensori Killing.-Conducator stiintific: Profesor Dr. Mihai VISINESCU,IFIN ”Horia Hulubei” din Bucuresti.Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, Februarie 2008.

• Attila Laszlo BOER: Studiul termodinamic si statistic al sistemelor complexe macroscop-ice si mezoscopice.-Conducator stiintific: Profesor Dr. Spiridon DUMITRU,Universitatea ”Transilvania” din Brasov.Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizica, Septembrie 2008.

E) Contracte de cercetare stiintifica

• Membru ın echipa de cercetare stiintifica a unui contract de cercetare fundamentalaıncheiat de Universitatea din Bucuresti (UB) cu CNST (1985-1990).

• Membru ın echipa de cercetare stiintifica a unui contract de cercetare fundamentalaıncheiat de UB cu Ministerul Invatamantului (1992-1995).

• Membru ın echipele de cercetare stiintifica a trei contracte de cercetare fundamentalaıntre UB si CNCSU ın 1996, 1997 si 1998.

• Membru ın echipa de cercetare stiintifica a unui contract de cercetare fundamentala ıntreUB si Academia Romana ın 1997.

• Membru ın echipa de cercetare stiintifica a unui contract de cercetare fundamentala ıntreUB si CNCSU ın 1998, (cod CNCSU 110), finantat de Guvernul Romaniei si BancaMondiala.

• Membru ın echipa de cercetare stiintifica a unui grant CNCSIS Purificare si insepara-bilitate ın Mecanica cuantica, director Conferentiar Paulina Marian, 1999: cod CNCSIS202.

• Membru ın echipa de cercetare stiintifica a unui grant CNCSIS de tip A: Noi aplicatii aleteoriei sistemelor deschise ın optica cuantica, director Profesor Paulina Marian, (2000-2002): cod CNCSIS 357.

• Director al unui grant CNCSIS de tip A: Stari gaussiene inseparabile ale campului deradiatie si aplicatii ın teoria procesarii cuantice a informatiei, (2001-2003): coduriCNCSIS 1331 (2001), 356 (2002), 647 (2003).

• Responsabil UB al grantului CERES 40/12.11.2002, ın parteneriat cu IFIN-HH din Bu-curesti, (Subcontract 6/12.11.2002): Noi resurse fizice si computationale pentru proce-sarea avansata a informatiei, (2002-2004).

• Membru ın echipa de cercetare stiintifica a unui grant CNCSIS de tip A: Teleportatea siteleclonarea starilor cuantice, director Profesor Paulina Marian, (2003-2005): cod CNCSIS263.

9

• Director al unui grant CNCSIS de tip A: Masuri de entanglement pentru stari gaussienemixte ale campului de radiatie, cod CNCSIS 1167, (2004-2006).

• Responsabil UB al grantului CEEX 05-D11-68/11.10.2005, ın parteneriat cu IFIN-HH dinBucuresti: Cercetari avansate de Fizica informatiei, (2005-2008), valoare totala 375 000lei.

• Director al grantului PN II: IDEI-995 (contract 141/1.10.2007) Canale de comunicatiicuantice, (2007-2010), valoare totala 1 milion lei.

F) Stagii de cercetare stiintifica, vizite si stagii de lucru, conferintede fizica internationale si nationale

a) Stagii de lucru pe termen scurt si vizite

• Vizite la Friedrich-Schiller-Universitat Jena (14-18 August 1984) si Karl-Marx-UniversitatLeipzig, German Democratic Republic, (19 August 1984).

• Stagiu de trei saptamani la FOM-Institute for Atomic and Molecular Physics (AMOLF)din Amsterdam, Netherlands: 1-22 Septembrie 1990.-Am prezentat seminarul cu subiectul Atomic reponse to a driving radiation field,(20 Septembrie 1990).

• Vizita la Laboratoire de Chimie Physique-Matiere et Rayonnement, Universite Pierre etMarie Curie, Paris VI, France: 29 Septembrie-3 Octombrie 1990.-Am prezentat seminarul cu subiectul Reponse atomique lineaire a une ondeelectromagnetique plane, (1 Octombrie 1990).

• Stagiu de cercetare de zece saptamani la Laboratoire de Chimie Physique-Matiere etRayonnement, Universite Pierre et Marie Curie, Paris VI, France: 15 Noiembrie 1992-27 Ianuarie 1993: stagiu efectuat ın cadrul Acordului de cooperare stiintifica ıntre CentreNational pour la Recherche Scientifique (CNRS) din Franta si Academia Romana.

• Stagiu de cercetare de trei saptamani la Department of Physics and Astronomy, Universityof Pittsburgh, Pittsburgh, Pennsylvania, USA: 7-31 August 1994.

• Stagiu TEMPUS de o luna la Laboratoire de Chimie Physique- Matiere et Rayonnement,Universite Pierre et Marie Curie, Paris VI, France: 1-31 Mai 1996.

• Stagiu TEMPUS de o luna la Laboratoire de Chimie Physique- Matiere et Rayonnement,Universite Pierre et Marie Curie, Paris VI, France: 1-30 Iunie 1997.

• Stagiu de cercetare de doua saptamani la Institute of Theoretical Atomic and MolecularPhysics (ITAMP) at the Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics din Cambridge,Massachusetts, USA: 19-31 Iulie 1998, finantat prin grantul CNCSU 110.

10

• Stagiu de cercetare de trei saptamani la Optics Section, Blackett Laboratory, ImperialCollege of Science, Technology and Medicine, London, England, UK, 16 August 1998-6 Septembrie 1998, finantat prin grantul CNCSU 110.

• Stagiu de cercetare de doua luni la Institute of Theoretical Atomic and Molecular Physics(ITAMP) at the Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics din Cambridge, Mas-sachusetts, USA: 1 Iulie-31 August 2001.

• Stagiu de cercetare de doua luni la Institute of Theoretical Atomic and Molecular Physics(ITAMP) at the Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics din Cambridge, Mas-sachusetts, USA: 1 Iulie-31 August 2003.

• Stagiu ERASMUS si de cercetare de o luna la Laboratoire de Chimie Physique-Matiereet Rayonnement, Universite Pierre et Marie Curie, Paris VI, France: 1-30 Iunie 2006.

• Vizita la Royal Institute of Technology (KTH) din Stockholm, Sweden, 28 Mai-3 Iunie2009.Am prezentat seminarul Paulina Marian and Tudor A. Marian, Measures of entanglementfor two-mode Gaussian states, la 3 Iunie 2009.

b) Conferinte internationale

• EPS-3 Energy and Physics: Third General Conference of the European PhysicalSociety, Bucharest-Magurele, Romania, September 9-12, 1975.

• International Summer School Recent Advances in Statistical Mechanics, PoianaBrasov, Romania, September 1-17, 1979.

• X 84 International Conference on X-Ray and Inner-Shell Processes in Atoms, Moleculesand Solids, Karl-Marx-Universitat Leipzig, Leipzig, German Democratic Republic,August 20-24, 1984.-Viorica Florescu and Tudor Marian, The Linear Response of Atomic Hydrogen to anExternal Electromagnetic Field, poster presentation: Abstracts, pp. 147-148.

• Joint Romanian-USA Seminar in Mathematical Physics, Bucharest, June 14-20,1985.-Viorica Florescu and Tudor Marian, The Linear Response of the Hydrogen Atom to anElectromagnetic Monochromatic Plane Wave, oral presentation.

• ICPEAC XIV: Fourteenth International Conference on the Physics of Electronic andAtomic Collisions, Palo Alto, California, USA, July 24-30, 1985.-Viorica Florescu and Tudor Marian, A new method for the study of two-photon processesin atomic hydrogen, Abstracts, p. 65.Lucrarea nu a fost prezentata, deoarece autorii nu au putut participa.

• EPS-8 Trends in Physics: Eighth General Conference of the European Physical Soci-ety, Amsterdam, Netherlands, RAI Congress Centre, September 4-8, 1990.

11

• ICOMP V: Fifth International Conference on Multiphoton Processes, Paris, September24-28, 1990.-T. A. Marian, Spin-dependent corrections to light scattering by a hydrogen atom, posterpresentation: Abstracts, p. 104.

• European Research Conference on Quantum Optics, Davos, Switzerland, Septem-ber 29-October 3, 1991.-T. A. Marian, Photon-number statistics for a class of single-mode quantum states, posterpresentation: Abstracts, P 5.

• ICAP XIII: Thirteenth International Conference on Atomic Physics, Ludwig-Maximilians-Universitat, Munchen, Germany, August 3-7, 1992.-Tudor A. Marian, Linear response of the hydrogen atom to a single-mode radiation field,poster presentation: Book of Abstracts, B 25.

• International School on Atomic and Nuclear Physics, Timis, Romania, August31-September 11, 1992.-Paulina Marian and Tudor A. Marian, Disentangled states of a two-component quantumsystem, oral presentation.

• ICAP XIV: Fourteenth International Conference on Atomic Physics, University of Col-orado, Boulder, Colorado, USA, July 31-August 5, 1994.-Tudor A. Marian, Interaction of atomic hydrogen with a low-intensity laser field, posterpresentation: Abstracts of Contributed Papers, 2A-7.

• ICAP XV: Fifteenth International Conference on Atomic Physics, Zeeman-Effect Cen-tenary, University of Amsterdam, Amsterdam, Netherlands, August 5-9, 1996.-T. A. Marian, Linear response of a relativistic hydrogenlike atom to a single-mode radi-ation field, poster presentation: Abstracts of Contributed Papers, TuF19.

• ICAP XVI: Sixteenth International Conference on Atomic Physics, University of Wind-sor, Windsor, Ontario, Canada, August 3-7, 1998.-Tudor A. Marian, Retardation Effects in the Linear Response of a Relativistic Hydro-genlike Atom to a Single-Mode Radiation Field, poster presentation: Abstracts of Con-tributed Papers, A 5, p. 11.

• Hydrogen Atom II: Precision Physics of Simple Atomic Systems, Castiglione dellaPescaia, Italy, June 1-3, 2000.-T. A. Marian, Retardation Effects in Rayleigh Scattering from the Ground State of aNonelativistic Hydrogenlike Atom, poster presentation: Abstracts, P 58.

• ICAP 2000: Seventeenth International Conference on Atomic Physics, Firenze, Italy,June 4-9, 2000.-1) Paulina Marian, Tudor A. Marian, and Horia Scutaru, Separability and classicalityof states generated with a SU(1, 1) interferometer, poster presentation: Conference Ab-stracts, pp. 440-441.-2) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Purifications and fidelity for Gaussian states,poster presentation: Conference Abstracts, pp. 442-443.

12

• ICAP 2002: Eighteenth International Conference on Atomic Physics, Cambridge, Mas-sachusetts, USA, July 28-August 2, 2002.-1) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Generation of entanglement by a beam-splitter,poster presentation: Poster Presentation Abstracts, K4, p.247.-2) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Teleportation of mixed one-mode Gaussianstates, poster presentation: Poster Presentation Abstracts, K19, p. 324.

• ICAP 2004: Nineteenth International Conference on Atomic Physics, Rio de Janeiro,Brazil, July 25-30, 2004.-1) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Uhlmann fidelity of two-mode Gaussian statesof the radiation field, poster presentation: Abstracts of Contributed Papers, II.16, p. 237.-2) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Separability and EPR-like inequalities for two-mode Gaussian states, poster presentation: Abstracts of Contributed Papers, II.17, p.238.

• ICAP 2006: Twentieth International Conference on Atomic Physics, Innsbruck, Aus-tria, July 16-21, 2006-1) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Bures distance as a measure of entanglementfor symmetric two-mode Gaussian states, poster presentation: Book of abstracts, B.164,p. 428.-2) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Separability of two-mode Gaussian states re-visited, poster presentation, Book of Abstracts, B.166, p. 430.

• CEWQO 2007: The 14th Central European Workshop on Quantum Optics, Palermo,Italy, June 1-5, 2007.-1) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Gaussian entanglement of formation for two-mode Gaussian states, invited talk: Book of Abstracts, p. 56.-2) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Gaussian measures of entanglement for sym-metric two-mode Gaussian states, poster presentation: Book of Abstracts, p. 57.

• QMath 10: Tenth Quantum Mathematics International Conference, Moeciu, Romania,September 10-15, 2007.-Paulina Marian and Tudor A. Marian, Entanglement of formation for some special two-mode Gaussian states, oral presentation.

• Conference on Noise, Information & Complexity @ Quantum Scale, Erice, Italy, November4-10, 2007.-Paulina Marian and Tudor A. Marian, Non-Gaussian continuous-variable teleportation,poster presentation.

• CEWQO 2008: The 15th Central European Workshop on Quantum Optics, Belgrade,Serbia, May 30-June 3, 2008.-Madalina Boca, Iulia Ghiu, Paulina Marian, and Tudor A. Marian, Quantum Chernoffbound as a measure of nonclassicality for Gaussian states, invited talk: Book of Abstracts,p. 55.

• CEWQO 2009: The 16th Central European Workshop on Quantum Optics, Turku,Finland, May 23-27, 2009.

13

-1) Paulina Marian and Tudor A. Marian, Entanglement of formation for an arbitrarytwo-mode Gaussian state, contributed talk: Book of Abstracts, p. 72.-2) Iulia Ghiu, Gunnar Bjork, Paulina Marian, and Tudor A. Marian, Quantum Chernoffbound as a measure of the polarization for a quantized field, poster presentation: Book ofAbstracts, p. 115.

• Koli Workshop on Partial Electromagnetic Coherence and 3D Polarization, Koli, Finland,May 24-27, 2009.-G. Bjork, L. L. Sanchez-Soto, J. Soderholm, A. B. Klimov, Iulia Ghiu, Paulina Marian,and T. A. Marian, Quantifying the degree of polarization in quantum optics, invited talk.

• ICSSUR & FF 2009, 11th International Conference on Squeezed States and UncertaintyRelations and 4th Feynman Festival, Olomouc, Czech Republic, June 22-26, 2009.-Paulina Marian and Tudor A. Marian, Consistent entanglement measures for two-modeGaussian states, contributed talk: Book of Abstracts, p. 94.

• CEWQO 2010: The 17th Central European Workshop on Quantum Optics,St. Andrews, Scotland, UK, June 7-11, 2010.-1)Iulia Ghiu, Gunnar Bjork, Paulina Marian, and Tudor A. Marian, Bures and Chernoffdegrees of light polarization, contributed talk.-2)Paulina Marian and Tudor A. Marian, Geometric measure of entanglement, posterpresentation.

• International Conference on Quantum Information and Computation, Stockholm,Sweden, October 4-8, 2010.-1)Paulina Marian and Tudor A. Marian, Geometric measure of nonclassicality, con-tributed talk: Book of Abstracts, O6.3.-2)Iulia Ghiu, Gunnar Bjork, Paulina Marian, and Tudor A. Marian, Quantum polariza-tion of coherent and thermal states, poster presentation: Book of Abstracts, P2.16.

• Nordita Workshop on Quantum Information, Stockholm, Sweden, October 11-15, 2010.-Paulina Marian and Tudor A. Marian, Geometric measure of entanglement for Gaussianstates, invited talk.

c) Conferinte nationale ın Romania

• First National Conference on Theoretical Physics,Bucharest-Magurele, Romania, September 13-16, 2002.-Paulina Marian, Tudor A. Marian, and Horia Scutaru, Entanglement and Teleportationof Gaussian States of the Radiation Field, invited talk.

• Third National Conference on Theoretical Physics,dedicated to the memory of Professor Serban Titeica (1908-1985),Busteni, Romania, June 10-13, 2008.-Paulina Marian and Tudor A. Marian, Continuous-variable teleportation: a new look,invited talk.

14

• Fourth National Conference on Theoretical Physics,Iasi, Romania, June 23-25, 2010.-Paulina Marian and Tudor A. Marian, Distance-type degrees of polarization for a two-mode squeezed vacuum state, invited talk.

4. CERCETAREA STIINTIFICA

Pregatirea mea stiintifica de baza acopera ın esenta domeniile Mecanicii cuantice si Fiziciistatistice, aprofundate atat ınainte de ınscrierea la doctorat, cat si ın cadrul acestuia. Ambeneficiat ın mod inestimabil de ındrumarea stiintifica a regretatului Profesor Serban Titeica,vicepresedinte al Academiei Romane, primul meu conducator de doctorat, si de cea a DomnuluiProfesor Mihai Gavrila, membru corespondent al Academiei Romane. Ulterior am studiatprogresele cercetarilor din Optica cuantica si din Teoria cuantica a informatiei, discipline aflateıntr-o rapida expansiune.

A) Principalele rezultate ale cercetarii stiintifice

Am efectuat cercetare stiintifica majora ın doua domenii:

1. Teoria semiclasica perturbativa a interactiunii atomilor cu un camp de radiatie monomodalde slaba intensitate;

2. Optica cuantica si aplicatii ın Teoria cuantica a informatiei.

Lucrarile publicate ın prestigioase reviste de fizica din Statele Unite ale Americii si dinEuropa prezinta noi aplicatii ale Mecanicii cuantice pentru sisteme fizice fundamentale.

I. Interactiunea atomilor cu un camp de radiatiede slaba intensitate

In aceasta directie de cercetare, initiata de Profesorul Mihai Gavrila, am colaborat cu:

• Profesor Viorica Florescu, Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti;

• Professeur Alfred Maquet, Laboratoire de Chimie Physique-Matiere et Rayonnement,Universite Pierre et Marie Curie, Paris VI, France;

• Dr. Valerie Veniard, Laboratoire de Chimie Physique-Matiere et Rayonnement,Universite Pierre et Marie Curie, Paris VI, France.

Am elaborat teza de doctorat intitulata Contributii la studiul proceselor cu doi fotoni ınatomul de hidrogen. Teza dezvolta articolele [1], [2] si [3], publicate ın Physical Review A.Impreuna cu Profesor Viorica Florescu am determinat raspunsul linear al atomului de hidrogennerelativist la un camp de radiatie clasic unimodal, ın aproximatia dipolara electrica. Astfel amrezolvat analitic, ın ordinul unu al Teoriei perturbatiilor dependente de timp, problema pusa de

15

Boris Podolski ın 1928. Podolski a gasit o solutie ın forma de serie sturmiana doar pentru stareafundamentala a atomului. Am stabilit o formula compacta a raspunsului linear din orice stareatomica proprie de moment cinetic |nlm〉 ın etalonarea vitezei, folosind reprezentarea integralaa functiei Green coulombiene (FGC) ın spatiul impulsului publicata de Julian Schwinger ın 1964[1]. Acest rezultat a fost extins la etalonarea lungimii pentru orice stare stationara |nlm〉 [2].Ambele formule au fost exploatate pentru a determina vectorii de raspuns linear asociati starilorStark |nnem〉 ale atomului de hidrogen ın etalonarile lungimii si vitezei [2]. Vectorii de raspunslinear mentionati permit calcularea simpla a elementelor de matrice ale tranzitiilor dipolareelectrice cu doi fotoni ıntre perechile de stari hidrogenoide |nlm〉 −→ |n′l′m′〉 si respectiv|nnem〉 −→ |n′n′

em′〉 [3]. Ca aplicatie a formulelor generale obtinute am ales scrierea compacta

a tuturor amplitudinilor de ımprastiere Raman din starea fundamentala.In articolul [4] am studiat structura multipolara a hamiltonianului Dirac pentru un electron

atomic ın cuplaj minimal cu un camp de radiatie clasic. Am exploatat dezvoltarea de retardarea potentialelor electromagnetice ın etalonarea Poincare, truncheata la aproximatia de ordinulpatru, pentru a prescrie transformari de etalon adecuate ın ordinele de retardare 2, 3, 4. Amaratat cum, ın general, o corectie de retardare ın hamiltonian, lineara ın camp si de ordinmai mare decat unu, poate fi descompusa ın mod unic ın trei termeni descriind cuplajelemomentelor multipolare electric, magnetic, si al celui asociat curentului de deplasare. Amstabilit explicit structura hamiltonianului Dirac si a limitei lui nerelativiste Pauli ın etalonareamultipolara de ordinul patru, punand ın evidenta contributiile de retardare ale momentelorelectrice, magnetice si de curent de deplasare ale electronului atomic. In limita nerelativistaPauli momentele multipolare electrice nu se modifica, spre deosebire de cele magnetice si decurent de deplasare care se scindeaza ın perechi de termeni orbital si de spin.

In lucrarea [5] am stabilit formula nerelativista exacta pentru raspunsul linear al atomuluide hidrogen din starea fundamentala: ea include retardarea si cuplajul magnetic al spinuluielectronului. In prealabil am calculat o functie generatoare unica a functiilor de raspuns linearutilizand reprezentarea integrala a FGC ın spatiul pozitiei descoperita de Levere C. Hostler ın1964. Apoi am calculat raspunsul linear exact ın etalonarea de radiatie precum si aproximatialui de retardare de ordinul doi ın etalonarea multipolara corespunzatoare. Am scris explicitsi am analizat termenii relevanti corespunzatori cuplajelor electrice 2L-polare (L = 1, 2, 3) sicuplajului dipolar cu curentul de deplasare. Articolul [6] este consacrat raspunsului linearal atomului de hidrogen nerelativist ın aproximatia dipolara electrica. Punctul de start estefunctia generatoare a raspunsului linear dedusa anterior [5]. Sunt calculati printr-o metodaunitara vectorii de raspuns linear asociati ın reprezentarea pozitiei starilor proprii de momentcinetic |nlm〉 si starilor Stark |nnem〉, atat ın etalonarea lungimii, cat si ın cea a vitezei. Aceiasivectori sunt obtinuti ın reprezentarea impulsului prin transformare Fourier. Sunt apoi calculativectorii redusi de raspuns linear corespunzatori tuturor starilor stationare |nlm〉 si |nnem〉 ınreprezentarile pozitiei si impulsului: ei determina limita statica ω = 0 a raspunsului linear.Este analizat special raspunsul linear din starea fundamentala evidentiindu-se comportarea luila joase frecvente (hω ≪ |E1|). Explicarea comportarii raspunsului linear la frecvente ınalte(hω ≫ |E1|) ıncheie acest articol.

Lucrarea [7] este un articol de sinteza care revede expresiile si proprietatile FGC pentruecuatiile lui Schrodinger si Dirac, relevand importanta lor ın calculele perturbative de Fizicaatomica. Sunt trecute ın revista principalele rezultate ale aplicarii FGC ın studiul tranzitiilorbifotonice si multifotonice ale atomilor obtinute ın intervalul 1967-1997.

16

II. Optica cuanticasi aplicatii ın Teoria cuantica a informatiei

In acest domeniu am colaborat cu:

• Profesor Paulina Marian, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti;

• Dr. Horia Scutaru, membru al Academiei Romane, Horia Hulubei National Institute ofPhysics and Nuclear Engineering (IFIN-HH), Bucharest, Romania;

• Lector Dr. Madalina Boca, Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti;

• Lector Dr. Iulia Ghiu, Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti;

• Professor Gunnar Bjork, Royal Institute of Technology (KTH), Stockholm, Sweden;

• Dr. Jonas Soderholm, Royal Institute of Technology (KTH), Stockholm, Sweden;

• Professor Luis Lorenzo Sanchez-Soto, Universidad Complutense, Madrid, Spain;

• Professor Andrei B. Klimov, Universidad de Guadalajara, Guadalajara, Jalisco, Mexico.

Articolele [8] si [9] sunt consacrate studiului proprietatilor starilor gaussiene unimodaleale unui camp de radiatie cuantic. In articolul [8] am determinat functiile caracteristice,reprezentarile uzuale ale operatorului statistic, densitatile de cuasi-probabilitate, functiile decorelatie, distributia numarului de fotoni. Au fost evidentiate efectele comprimarii asupra zgo-motului termic. In articolul [9] am aratat ca atat atenuarea campului prin interactiune slabacu un rezervor termic, cat si detectia directa a fotonilor pastreaza natura gaussiana a starii,modificand ınsa ın mod specific parametrii initiali ai acesteia.

Lucrarile [10] si [11] studiaza relatia dintre distributia de numarare ın fotodetectie si cea anumarului de fotoni ıntr-o stare unimodala. Referinta [10] trateaza suprapunerile de doua staricoerente, iar [11] clasa starilor gaussiene. Pentru orice stare gaussiana, functia generatoare adistributiei numarului de fotoni are o proprietate de factorizare specifica. Ca urmare, proba-bilitatile numarului de fotoni, momentele factoriale ale acestei distributii si probabilitatile denumarare a fotonilor detectati au aceeasi forma analitica.

Influenta zgomotului termic asupra unei stari Fock comprimate unimodale este subiectullucrarii [12]. Aici este analizat procesul de termalizare a unei stari unimodale date, conducandla suprapunerea campurilor starii termice si starii date. Am demonstrat ca pentru orice stareFock comprimata unimodala valoarea n = 1

2a numarului mediu de fotoni termici adaugati este

suficienta pentru a distruge comprimarea ın orice ordin, antigruparea fotonilor si alte proprietatineclasice. Lucrarea [13] stabileste un rezultat mai general: termalizarea oricarei stari unimodaleneclasice prin adaugarea unui numar mediu de fotoni n = 1

2conduce la disparitia comprimarii

ın orice ordin. Ca exemplu, este studiata termalizarea unei stari coerente pare.Articolul [14] descrie evolutia unei stari pure combinate a unui camp de radiatie unimodal

si a unui atom cu doua nivele: cei doi parteneri sunt ın interactiune Jaynes-Cummings. O stareinitiala produs dintre o suprapunere de doua stari Fock cu numere de fotoni mari, succesivesi o suprapunere de stari atomice stationare evolueaza ca stare inseparabila care la momente

17

determinate devine produsul a doua suprapuneri de cate doua stari avand practic coeficientiiinterschimbati.

Articolele [15] si [16] studiaza atenuarea unui mod al campului de radiatie prin interactiunecu un rezervor termic. Initial campul se afla ıntr-o stare unimodala negaussiana, iar evolutiastarii este de tip Lindblad, fiind guvernata de ecuatia master a Opticii cuantice. Starea initialaeste o stare Fock ın referinta [15] si o stare coerenta para ın referinta [16]. Am pus ın evidentaun efect cuantic pe care l-am ıntalnit deja pentru clasa starilor gaussiene unimodale [9]: dacanumarul mediu de fotoni ın starea initiala este mai mare decat cel al rezevorului (n(0) >

nR), atunci ın evolutia starii apare un maxim unic al gradului de amestecare descris prin 2-entropie. Ca indicatori ai decoerentei, am determinat analitic timpul de amestecare maximatm si momentul tc cand starea modului atenuat devine clasica.

In lucrarea [17] este tratata transformarea produsului a doua stari gaussiene unimodale ıntr-un interferometru SU(1, 1) care, prin definitie, produce comprimare bimodala fara a schimbacaracterul gaussian al starii. Daca starea initiala este clasica atunci ea determina un pragde comprimare prin interferenta sub care starea bimodala finala ramane clasica. Am aplicatcriteriul de separabilitate Peres-Simon, descoperit recent, pentru a calcula pragul de separa-bilitate a starii gaussiene finale. Acest prag de comprimare depinde numai de starea produsinitiala si este mai mare decat sau cel putin egal cu pragul de separabilitate pentru comprimareabimodala.

Articolele [18] si [21] introduc masuri gaussiene ale neclasicitatii unei stari gaussiene uni-modale oarecare. Acestea sunt definite ca o distanta ıntre starea data si multimea starilorgaussiene unimodale clasice. Folosind expresia fidelitatii Uhlmann a doua stari gaussiene uni-modale, ın referinta [18] am determinat analitic cea mai apropiata stare gaussiana clasica prindistanta Bures. Am stabilit o formula analitica simpla pentru gradul de neclasicitate core-spunzator. Acesta scade cu numarul mediu de fotoni adaugati ıntr-un canal de termalizare.Gradul gaussian de neclasicitate Bures creste cu adancimea de neclasicitate introdusa de C.T. Lee. In referinta [21] am calculat alte doua masuri gaussiene de neclasicitate similare con-struite respectiv cu entropia relativa si cu metrica Hilbert-Schmidt: pentru prima am gasit oexpresie analitica aproximativa, iar pentru a doua am stabilit o formula exacta. Spre deosebirede masura Bures, aceste doua masuri gaussiene de neclasicitate nu au propietatea de a de-screste ın orice POVM (positive operator-valued measure) si nu sunt echivalente cu adancimeade neclasicitate introdusa de C. T. Lee.

In articolul [19] am studiat clasa starilor termice comprimate bimodale (STCB). Am calculatfidelitatea Uhlmann si entropia relativa a doua asemenea stari. Am scris pragul de separabilitatePeres-Simon pentru factorul de comprimare. Am introdus ca masura a inseparabilitatii uneiSTCB oarecare distanta ei Bures pana la multimea de referinta a tuturor STCB separabile.Am determinat analitic STCB separabila cea mai apropiata de o STCB inseparabila oarecaresi am obtinut o expresie simpla pentru gradul de inseparabilitate a acesteia. Pentru stari de vidcomprimate bimodale am evaluat partial analitic masura de inseparabilitate analoga construitacu entropia relativa.

Lucrarile [20], [22], [26] si [27] analizeaza protocolul Braunstein-Kimble de teleportare aunei stari unimodale a campului de radiatie cuantic. Doi operatori la distanta, Alice si Bob,au fiecare acces la cate un mod al campului aflat ıntr-o stare bimodala inseparabila numitastare Einstein-Podolsky-Rosen (EPR). Alice amesteca ıntr-un separator de fascicule modul acarei stare urmeaza a fi teleportata si modul accesibil ei din starea EPR. Apoi efectueaza prin

18

detectie homodina o masuratoare von Neumann neselectiva a doua observabile compatibile.Rezultatul este transmis lui Bob printr-un canal clasic. Bob opereaza asupra modului EPRcare ıi este accesibil prin transformari unitare adecuate si obtine o replica imperfecta a stariiunimodale necunoscute initiale. In referinta [20], unde separatorul de fascicule este simetric,am demonstrat ca functia caracteristica (FC) a starii unimodale finale este produsul dintreFC a starii initiale si un factor determinat numai de starea bimodala EPR. Alegand ca stareEPR o STCB simetrica inseparabila, am studiat prorietatile fidelitatii de teleportare a uneistari gaussiene unimodale. In articolul [22] am generalizat teorema de factorizare a FC astarii unimodale finale pentru un separator de fascicule asimetric. Daca starea bimodala EPReste gaussiana, atunci factorul EPR din FC a starii finale este si el FC a unei stari gaussieneunimodale clasice, induse de masuratoare. Am calculat matricea de covarianta a aceasteistari. Pentru evaluarea calitatii teleportarii am studiat numarul mediu de fotoni din stareaindusa care sunt adaugati prin protocolul de teleportare. In articolul [26] am particularizatrezultatele precedente pentru un separator de fascicule simetric. Daca starea bimodala EPReste nedeplsata, atunci varianta ei EPR este egala cu numarul mediu de fotoni din stareaindusa care reprezinta zgomotul distorsionant produs prin protocolul de teleportare. Dintretoate starile bimodale pure cu acelasi grad de inseparabilitate starea de vid comprimata arecea mai mica varianta EPR. Prin urmare, ea adauga cel mai mic zgomot distorsionant si deciasigura cea mai fidela teleportare.

In lucrarea [23] am calculat fidelitatea Uhlmann a doua stari termice deplasate unimodale cavaloarea maxima a probabilitatii de tranzitie ıntre doua purificari ale lor bimodale. Purificarilebimodale ale acestor stari gaussiene clasice sunt stari de vid comprimate si deplasate. Opti-mizarea uneia dintre ele ıncheie un calcul analitic simplu conducand la fidelitatea cu structurafactorizata deja cunoscuta.

Articolele [24] si [25] sunt consacrate unor masuri de inseparabilitate de tip distanta pentrustarile gaussiene bimodale simetrice, i.e., avand puritati egale ale starilor reduse. Descriemaceste stari prin matrici de covarianta ın forma standard scalata, cu factori de comprimareegali, iar multimea de referinta aleasa este cea a starilor gaussiene bimodale separabile avandmatrici de covarianta tot ın forma standard scalata. Distantele folosite sunt ”metrica” Bu-res ın referinta [24] si entropia relativa ın referinta [25]. Am demonstrat ca starea separabilascalata cea mai apropiata prin distanta Bures este o stare simetrica la pragul de separabil-itate, cu factorii de comprimare egali. Articolul [24] pune ın evidenta faptul remarcabil caun separator de fascicule simetric transforma unitar o asemenea pereche de stari gaussienebimodale simetrice ıntr-o pereche de produse de stari gaussiene unimodale. Alegand factoriide comprimare astfel ıncat separabilitatea sa se reduca la clasicitate, poate fi calculat analiticmaximul fidelitatii Uhlmann a perechii de stari gaussiene bimodale simetrice care determinaaceasta masura gaussiana aproximativa de inseparabilitate. Pe o linie asemanatoare, articolul[25] determina, ın aceeasi aproximatıe gaussiana, entropia relativa de inseparabilitate ca sumagradelor de neclasicitate a starilor unimodale transformate cu separatorul de fascicule simetric:calculul minimului se efectueaza numeric, la fel ca ın referinta [21].

Lucrarea [28] trateaza problema inseparabilitatii de formare pentru o stare gaussiana bi-modala oarecare. O analiza amanuntita ne-a condus la o descompunere convexa continuaspeciala a unei asemenea stari care coincide cu descompunerea gaussiana optimala. Ea are pro-prietati remarcabile si furnizeaza o margine superioara calculabila analitic a inseparabilitatii deformare. Determinarea efectiva a acesteia implica rezolvarea unei ecuatii algebrice de gradul

19

patru pe care am scris-o explicit. Am gasit solutiile ei analitice pentru patru clase specialeimportante de stari gaussiene bimodale.

In articolul [29] am reluat studiul neclasicitatii unei stari gaussiene unimodale, folosind camasura de neclasicitate acoperirea cuantica Chernoff recent descoperita. In aproximatia gaus-siana am calculat semianalitic gradul de neclasicitate Chernoff, evaluand numeric un punct desea aferent. Analiza rezutatelor obtinute include o comparatie gradul de neclasicitate gaussianBures determinat analitic ın referinta [18].

Lucrarile [30] si [31] sunt consacrate descrierii cuantice a polarizatiei luminii. Am consid-erat starile bimodale cu frecvente egale, ın copropagare, ale campului de radiatie cuantic. Inarticolul [30] am redefinit gradul de polariztie ıntr-o asemenea stare prin cerinta ca el sa nufie influentat de coerentele ıntre termenii cu numere totale de fotoni diferite. O masuratoarevon Neumann neselectiva a numarului total de fotoni transforma starea bimodala data ıntr-ostare mixta cu aceeasi distributie a numarului total de fotoni care releva toate proprietatilede polariztie ale starii initiale. Un grad de polariztie de tip distanta este definit ca distantadintre starea reprezentativa mentionata si multimea convexa a tuturor starilor bimodale SU(2)-invariante. Am scris expresii generale pentru gradele de polarizatie de tip distanta folosind met-rica Hilbert-Schmidt, distanta Bures si acoperirea cuantica Chernoff. Intre alte masuri cuanticeale polarizatiei, am revazut pe cea construita cu functia Q a grupului SU(2). Articolul [31]analizeaza ın detaliu proprietatile gradului de polarizatie Chernoff. O comparatie cu gradul depolarizatie Bures este ıntreprinsa pentru doua familii de stari, unele pure, iar celelalte mixte,pentru care numarul total de fotoni poate lua numai doua valori.

III. Varia

Am colaborat cu:

• Profesor Elena Constantinescu, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti;

• Dr. Cecil Pompiliu Grunfeld, Institute for Space Sciences, Bucharest, Romania;

• Profesor Paulina Marian, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti.

Lucrarea [32] studiaza experimental caracteristici curent-potential anodic ale aluminiuluipur ın solutii acide de halogenuri de potasiu. Sunt evidentiate regularitati care apar ın dis-trugerea filmului protector de trioxid de aluminiu de catre ionii de halogen. Am aratat caactiunea coroziva a ionilor de fluor este complet diferita de a celorlalti ioni de halogen. Micro-grafii ale anozilor de aluminiu corodati sunt ın concordanta cu graficele curbelor de polarizatieanodica sub control potentiostatic.

Articolul [33] se ıncadreaza ın domeniul Fizicii statistice de neechilibru. El este consacratstudiului unei clase de procese de relaxare a unui sistem macroscopic ın interactiune cu un campextern, ın ordinul unu al Teoriei perturbatiilor. Aceste procese de relaxare, numite monotone,sunt definite prin proprietatea ca modulul abaterii valorii medii a observabilei de raspuns fata devaloarea ei la echilibru termodinamic descreste monoton ın timp dupa ıncetarea perturbatiei.Am demonstrat ca, pentru orice proces de relaxare monoton, functia de raspuns linear esteproportionala cu o exponentiala descrescatoare ın timp. Ca exemplu, am analizat relaxareapolarizarii dielectrice de orientare.

20

In articolul [34] este analizata o clasa de serii de puteri ai caror coeficienti sunt anumitepolinoame ortogonale clasice avand drept factori coeficienti binomiali adecuati. Desi sumele lorsunt cunoscute de mult timp, am considerat util sa le rededucem printr-o metoda generala decalcul. Am discutat ın mod specific cazurile a doua familii uniparametrice de polinoame ortog-onale, anume polinoamele Gegenbauer si Laguerre. Punctul esential ın demonstratia noastraconsta ın exploatarea combinata a unei ecuatii functionale verificate de functia generatoarea polinoamelor ortogonale si a formulei integrale a lui Cauchy pentru derivatele unei functiiholomorfe. Suma unei serii contine derivata de ordinul l a functiei generatoare si este egalacu produsul a trei factori: functia generatoare, puterea l a unei variabile specifice si polinomulortogonal corespunzator de gradul l ın alta variabila specifica. Am calculat pentru prima oarasuma unei serii de puteri similare proportionala cu derivata de ordinul l a functiei generatoarea lui Mehler ca produsul a trei factori: functia generatoare, puterea l a unei variabile specificesi o suma finita de produse de cate doua polinoame Hermite de grade pare. Am subliniatimportanta formulei de sumare a lui Mehler ın studiul propagatorului unui oscilator armoniclinear ın Mecanica cuantica nerelativista.

B) Premii ale Academiei Romane

Articolele [2], [3], [8] si [9] au fost distinse de Academia Romana, care a acordat:

1. Premiul ”Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Romane ın anul 1989, pentru lucrarile:

• Tudor A. Marian,Linear response of the hydrogen atom in Stark states to a harmonic uniform electricfield,Physical Review A 39 (8), 3803-3815 (1989);

• Tudor A. Marian,Bound-bound two-photon transition matrix elements for the hydrogen atom in thedipole approximation,Physical Review A 39 (8), 3816-3824 (1989).

2. Premiul ”Horia Hulubei” al Academiei Romane ın anul 1993, pentru lucrarile:

• Paulina Marian and Tudor A. Marian,Squeezed states with thermal noise. I. Photon-number statistics,Physical Review A 47 (5), 4474-4486 (1993);

• Paulina Marian and Tudor A. Marian,Squeezed states with thermal noise. II. Damping and photon counting,Physical Review A 47 (5), 4487-4495 (1993).

21

5. ACTIVITATEA IN FOLOSUL COMUNITATII ACADEMICE

A) Volum editat

Am editat opera stiintifica integrala a Profesorului Serban Titeica ın volumul

• Serban Titeica, Articole stiintifice, 649 pagini,Editor Tudor A. Marian,Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2008.

B) Articole

1. Tudor A. Marian, Forewordin Proceedings of the Third National Romanian Conference on Theoretical PhysicsDedicated to the Memory of Professor Serban Titeica (1908-1985)June 10-13, 2008, Busteni, Romania,Guest Editors: Dan Radu Grigore, Tudor A. Marian, Mihai Visinescu,Romanian Journal of Physics 53 (9-10), 983 (2008).

2. Viorica Florescu and Tudor A. Marian, Professor Mihai Gavrila at his EightiethAnniversary,Romanian Journal of Physics 55 (5-6), 439-447 (2010).

3. Tudor Marian, Eveniment editorial si cultural: Aparitia primei editii tiparite a cartiiProfesorului Serban Titeica ”Curs de Fizica statistica si Teoria cuantelor”(curs litografiat la Universitatea din Bucuresti, ın anul 1951),Curierul de Fizica 36 (1), 4-5 (Martie 2001).

4. Tudor Marian, Aniversarea Solidaritatii Universitare-Zece ani de existenta: 1990-2000-,Curierul de Fizica 36 (1), 12 (Martie 2001).

5. Tudor A. Marian, Profesorul Liviu Constantinescu,Curierul de Fizica 48 (1), 14 (Martie 2004).

6. Tudor A. Marian, Radiografia ISI a cercetarii stiintifice ın Facultatea de Fizica, Univer-sitatea din Bucuresti,Curierul de Fizica 48 (1), 15-18 (Martie 2004).

7. Tudor A. Marian, Premiul Nobel ın Fizica 2005,Curierul de Fizica 54 (3), 8-11 (Decembrie 2005).

8. Tudor A. Marian, Opera stiintifica a Profesorului Serban Titeica,Curierul de Fizica 65 (3), 15-17 (Decembrie 2009).

9. Tudor A. Marian, Profesorul Mihai Gavrila a ımplinit 80 de ani,Curierul de Fizica 66 (1), 1-5 (Aprilie 2010).

22

C) Experienta de serviciu ın Facultatea de Fizica,Universitatea din Bucuresti

• Am coordonat Sesiunile stiintifice anuale ale studentilor din Facultatea de Fizica ın inter-valul 1977-1989; am condus participarea acestora la cinci conferinte stiintifice studentestinationale: Timisoara (1982), Craiova (1983), Iasi (1984), Bucuresti-Magurele (1986),Timisoara (1989).

• Membru in Consiliul Facultatii de Fizica (1 Februarie 1990-28 Februarie 1992 si1 Februarie 2004-30 Septembrie 2009).

• Seful Catedrei de Mecanica cuantica si Fizica statistica(1 Aprilie 2004-30 Septembrie 2007).

• Directorul Centrului de cercetare de Fizica cuantica avansata, (Centre for AdvancedQuantum Physics: CAQP),(8 Decembrie 2005-28 Decembrie 2010).

D) Referent stiintific

Sunt referent stiintific la revistele Physical Review si Physical Review Letters.

E) Societati stiintifice, Fundatii, Asociatii civice

• Membru al Societatii Europene de Fizica (cu sediul la Strasbourg) ıncepand din Septem-brie 1990.

• Membru fondator al Fundatiei ”Horia Hulubei”, ınfiintata ın Septembrie 1992.

• Membru al Solidaritatii Universitare (SU) ıncepand din Ianuarie 1991.Presedintele SU din Bucuresti ın 1992 si 1998; vicepresedintele SU din Bucuresti ınSemestrul I 1995, ın 1997, 1999 si 2000.

27 Martie 2011

Profesor Tudor A. Marian

23