CUPRINS

Prefaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

ÎNTRE DOUÃ MÃRI(1996–2000)

Însemnãri despre corupþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Cãlãtorie la începutul nopþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Începutul ºi sfârºitul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22„În loc de“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Alianþa ºi aliajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Aniversãri ºi zvonuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Habemus Papam? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31NATO: pauzã de respiraþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Între eclipsã ºi potop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Rãzboi ºi pace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Gânduri în marginea luptei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Unda de ºoc ºi efectele secundare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Nãravul lupului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Nevoia de bucurie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Capcane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Schimbarea la faþã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Impas ºi soluþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Zbateri ºi dezbateri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Suita eºecului în D major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Salve în bernã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64În laba ursului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Miezul problemei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Integrare sau duplicitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

PROTON PSEUDOS(2001–2004)

Stratul de gheaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75România ºi Rusia: rãmâne cum am stabilit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Vizita în Germania a ministrului de Interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Secvenþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Premierul Adrian Nãstase în Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Turnanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Impresia de suprarealitate… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89România dupã 9/11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Echivocuri ºi contradicþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Dramma giocoso . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Martorul german . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99De ce „da“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101Corecþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Numãrãtoarea inversã în direcþia NATO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Euforia cu amortizor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110De la conjuraþie la frãþietate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112Pe linia frontului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Pãcãlitorul pãcãlit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Factorul german . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Ce-i cu noi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Corupþia micã ºi mobilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125Puterea ºi presa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127Bunã þara, rea tocmeala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Ce-am avut ºi n-am pierdut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Cum stãm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Exil ºi împãrãþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137Riscurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Regele trãieºte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142Un salut final pentru învingãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Recuperarea României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146Revizitarea bãtrânei doamne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148A doua zi dupã nuntã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Ritualul ºtafetei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152Ora zero n-a venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154O evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Hybris ºi Nemesis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

UN PREªEDINTE PENTRU NELINIªTEA NOASTRÃ(2005–2006)

Surprizele „subiectului social“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161La un pahar de bere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Vulcanul noroios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164În diagonalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Germania, o poveste de primãvarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167La Moscova, la Moscova… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169Marile manevre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172Minoritatea continuã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174Noua frontierã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Terorism ºi democraþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Ce vrea Europa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180Un preºedinte pentru neliniºtea noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183

Picat din cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Rãzboi în Bisericã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Rusia nu arde gazul de pomanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190La moºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Liderul secret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Strugurii acri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196România ºi America . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197„Românii trebuie sã se regãseascã pe ei înºiºi“

Interviu cu Helmuth Kohl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199

ANNUS MIRABILIS(2007)

România în Europa ºi Europa în România Conferinþã publicã, Teatrul Naþional „I.L. Caragiale“ . . . . . . . . . 213

Punct. ªi în continuare… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Incursiune în realitatea imposibilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223Fragmente de Paºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224A fi sau a nu fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226Uºurinþa de nesuportat a simplificãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228Judecata de Apoi se amânã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Sã-i iubim pe ruºi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232Majoritãþi erbivore ºi minoritãþi carnasiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233Sfârºitul continuu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236Spre Europa, în zbor! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238Traian ºi Vladimir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240Un german în plinã varã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242Aventuri la Marea Neagrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244E prea târziu? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Ce ne aºteaptã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248Verb — ºi de la capãt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Þara noastrã din cãrþile lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253Tristeþea miliardarului la maturitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255In memoriam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257Alternanþa democraticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259Ieºirea la liman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261O eternitate de speriat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Singurãtatea marinarului de cursã lungã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265Corupþia spectralã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267Maxima nervozitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269Naturã moartã cu pete de viaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271Inima neagrã, mâinile curate ºi sângele crimei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273Braºov–Genova, via Islam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275…dacã nu e ºi fudul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278Afinitãþi selective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280„O mare de oameni dornici“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281

Un american la Bucureºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283„Cred cã România se aflã într-o perioadã de mari speranþe“

Interviu cu Henry Kissinger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286

SOCIETATEA PESTRIÞÃ ªI FIGURANÞII EI(2008–2009)

Rusia ºi românii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297Memoria lungã a undei scurte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299Ce nu vãd lunetiºtii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303Mãrire ºi decãdere via Bucureºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306Fâºiile de eter(nitate) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308China noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310Visul unei nopþi de varã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312Rapidul Dublin–Praga–ªtefãneºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314România contra Ucraina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316Curbura castravetelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318Din fericire, aþi existat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320Iarna primãverilor noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322Actorul regional — figurant, cascador, protagonist? . . . . . . . . . . . . . 325Douã cãrþi ºi o pãrere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327Politica ºi antipolitica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329Democraþi ºi democriþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3311968, cazul special . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333Dupã 20 de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335Monstruoasa ºi bestia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337Adversos mathematicos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340În calea tuturor posibilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 342Nici-nici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344

DOMINAÞIA LIBIDOULUI(2010–2014)

Politicã ºi populism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351Legãturi primejdioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352O întâlnire cu Lech Kaczy½ski . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354Cãderea în Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355Putem vorbi fãrã urã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358România între câine ºi lup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359Zilele babei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361Craii de la Rãsãrit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362Sus, mândruþo, cu Roosevelt! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 365Dominaþia libidoului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367Ebuliþia disjunctivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369De ce suntem aºa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371

Aºteptându-i pe învingãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373Volga, Dacia ºi rock and roll . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376Jocul de-a vacanþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378Previziunile Apocalipsei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380Anul Nou fãrã bucurie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382Prin cenuºa imperiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384Paºi în doi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 386„O nouã primãvarã pe vechile dureri…“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388Avertismentul german? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390Acþiunea ºi reacþiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392Anii vacilor slabe au nimerit abatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394Regele Mihai suntem noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396O poveste de iarnã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399Din lume adunate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405Descoperã România! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407Cel mai rãu scenariu posibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410China de la capãtul drumului? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414Chestiunea germanã, revãzutã ºi adãugitã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 416Un scandal suplimentar? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 419Putin reloaded . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 421O mânã de ajutor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 424

EUROPA PERSONALÃ, ÎN OAMENI ªI ÎNTÂMPLÃRI(1996–2015)

Liniile de fracturã ale României Conferinþã publicã, Teatrul Naþional „I.L. Caragiale“ . . . . . . . . . 429

Un urbanist local ºi universal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 443Paradoxurile naþional-comunismului românesc . . . . . . . . . . . . . . . . . 445Reflecþii asupra pre-Revoluþiei române . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 447Portret fãrã Nobel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456Forþa destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 461Capºa ºi Sigurantza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 466Ostaticii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470La grande guerre în „microunde“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472Umbra lui Mircea la Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 483Transilvania, mon amour! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 488Saºii transilvãneni — cine sunt ºi ce vor ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 490Sufletul ºi trupul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 495Cel care pune în scenã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 496Imperiul adus la zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 500Europa, între crizele de creºtere ºi criza terminalã

Conferinþã publicã, Teatrul Naþional „I.L. Caragiale“ . . . . . . . . . 510

ÎNSEMNÃRI DDESPRE CCORUPÞIE1996–2000

II.. IInnffeeccþþiiii ooppoorrttuunniissttee

Dacã fenomenul corupþiei nu s-ar manifesta decât în viaþa publicã ºi înreprezentarea ei mediaticã, ºi tot nu s-ar putea percepe decât ca o alterna-tivã obligatorie a normalitãþii româneºti. O a doua naturã, ai spune, a feluluide a fi al unei societãþi tulburate, „tranzitorii“, a unui stat supus, din inte-riorul sãu, celor mai diverse ºi uluitoare excese ale nelegiuirii. Corupþia eexplicatã ºi practicatã, în acelaºi timp, în mod foarte diferit. Ea este soco-titã cel mai adesea drept o manifestare epifenomenalã a pasajului subit ºismucit dinspre economia planificatã ºi statul poliþienesc spre economia depiaþã ºi societatea deschisã. Ea apare, în raþionamente alarmate, în presãîndeosebi, ca îndeletnicirea conexã a unor categorii precum parlamentarii,bancherii, capitaliºtii, politicienii din partidul de guvernãmânt, miniºtrii,politicienii din partidele coalizate — cât a fost cazul. Poliþiºtii îi acuzã pejudecãtori de facilitarea corupþiei prin protecþii speciale acordate vino-vaþilor, judecãtorii îi acuzã pe politicieni pentru insuficientele protecþiilegale acordate magistraturii. Corupþia este un fenomen suprapartinic,traverseazã întreaga societate, ºi de ea s-au fãcut vinovaþi ºi autohtonii, ºistrãinii. Ea vine ºi dinspre rãsãrit, ºi dinspre apus, având ramificaþii vigu-roase de-a lungul traseelor nord-sud. Obiectul corupþiei a atins proporþiiapocaliptice: avioane de pasageri ºi elicoptere de luptã, palate ºi grãdini,hoteluri ºi restaurante, combinate ºi CAP-uri, portofolii ministeriale ºiposturi de diplomaþi, dosarele tuturor împotriva fiecãruia ºi invers; însfârºit, totul devine domeniu de vânãtoare al corupþiei. De corupþie se facvinovaþi ºi se acuzã rând pe rând bandiþii ºi vardiºtii, apoi bandiþii între eiºi vardiºtii între ei. Politicienii nu scapã nicio ocazie pentru a confirmaregula de aur a corupþiei, în definiþia ei clasicã: „folosirea abuzivã a puteriiîn vederea îmbogãþirii particulare“1.

1 Joseph J. Senturia, „Corruption, Political“, în Encyclopaedia of Social Sciences,vol. IV, Macmillan, New York, 1931.

În timp ce vinovaþii devin deseori cunoscuþi pe baza probelor, deºivinovãþia e doveditã ºi face obiectul unor legi în vigoare, rareori justiþiacombate corupþia. Ai spune, mai degrabã, cã o însoþeºte neputincioasã, ca într-un fel de maraton al dansului pe frânghie: dedesubt e însã mereu o plasã sigurã, profund flexibilã: clanurile ºi mafiile politice, pe care unetnolog le-ar putea depista ºi într-o tradiþie comunitaristã a întrajutorãriiexcesive, în zona solidaritãþilor tradiþionale ale societãþilor acefale. Co-munismul ºi ceauºismul au contribuit însã la transformarea corupþiei cametodã abuzivã ºi ilegalã de obþinere a unor avantaje personale în structurãde stat, în ideologie abia camuflatã a longevitãþii, în metodã omniprezentãde pervertire a valorilor morale ale societãþii pre-totalitare. Aºadar, existãcorupþie, dar nu existã corupþi, remarca la un moment dat NicolaeManolescu, dupã cum a existat terorism, în decembrie 1989, fãrã teroriºti.Avem aici un binom expresiv, definind un sistem fundamental corupt:din punct de vedere politic, moral, comercial, sã zicem. În medicinã, maiprecis în tratamentul tuberculozei, sunt cunoscute aºa-zisele „infecþiioportuniste“. Omul intrã în spital grav bolnav, urmeazã sã fie tratat detuberculozã. Se-mbolnãveºte, în schimb sau în acelaºi timp, de tot felul de alte boli, aproape inevitabile. Explicaþia medicilor e ºtiinþificã, ºi decicredibilã. Explicaþiile politicienilor români care, în plinã expansiunemetastaticã a corupþiei, îºi consoleazã concetãþenii prin invocarea „rãului(de) mare“, cât timp dureazã traversarea dinspre comunism spre capita-lism, nu sunt convingãtoare. Tuberculoza e tranziþia, „bat-o s-o batã“,corupþia e ºi ea acolo o infecþie oportunistã, un mizilic, nici mãcar oeroare, un fel de ceea ce nemþii numesc Schönheitsfehler — un bigudiuuitat, zbârlind niþel frumuseþea. Existã însã motive sã ne ocupãm decorupþie ca de un teribil subiect, atâta vreme cât (ºi medicii nu pot decâtsã confirme acest lucru) uneori cel ce se vindecã de tuberculozã, la capã-tul tranziþiei, e doar defunctul: victima corupþiei fãrã corupþi, a teroris-mului fãrã teroriºti.

IIII.. HHoommoo mmaanniippuullaattoorr

Tradiþia lui „a lua ºi a da“ e imemorialã. Aºa-zisul „principiu al reciproci-tãþii“ — descoperit bunãoarã de Thurnwald1 prin cercetãrile sale în, pe-atunci,colonia Noua Guinee Germanã din Asia de Sud-Est — confirma de altfel

PE TRECEREA TIMPULUI12

1 Richard Thurnwald (1869–1954), antropolog ºi sociolog german de origine aus-triacã, cunoscut pentru studiile sale comparative privind instituþiile sociale.

legile Babilonului sau ale Vechiului Testament: „ochi pentru ochi ºi dintepentru dinte“ nu este decât varianta punitivã a unui comerþ cu prestaþii ºicontraprestaþii reciproce, marcând istoria umanitãþii în cele mai feluriteformule. Mauss1, în Essai sur le don, 1923, constatã cã relaþia „a da ºi a lua“,practicatã în societãþile primitive, menþine chiar ceea ce numim azi „paceasocialã“. Malinowski2, studiindu-i pe trobrianzii africani ºi sistemul lorde schimb kula, constatã cã relaþiile de afaceri, în general, nu sunt posibiledecât „între prieteni ce-ºi fac constant cadouri, «atenþii»“.

E celebrã ºi utilã ºi teoria sau tipologia reciprocitãþii, enunþatã deSahlins3 în Stone Age Economics, apãrutã la Londra, în 1974. Potrivit aces-teia, depistãm în toate societãþile tradiþionale mai întâi aºa-zisa „recipro-citate generalã“: prestaþia, serviciul, darul se fac fãrã ca recompensa saurevanºa sã se efectueze imediat. Ar urma „reciprocitatea balansatã“ sau„echilibratã“, unde compensaþia este imediat executatã ºi absolut egalã cuprestaþia. În sfârºit, „reciprocitatea negativã“, forma mai modernã a tipo-logiei, existã atunci când, din capul locului, actorul A urmãreºte o recom-pensã mult mai mare din partea partenerului sãu, actorul B. Principiulreciprocitãþii nu trebuie însã confundat cu relaþiile de întrajutorare dintremembrii aceleiaºi familii, ai aceluiaºi clan sau între prieteni. De altfel,etnologii observã cã, pe mãsura avansãrii de la stadiul economiei comu-nitare, bazatã pe relaþii personale ºi de asistenþã mutualã, la cel al eco-nomiei de circulaþie, bazatã pe concurenþã, proprietate privatã ºi bani,reciprocitatea generalã devine negativã. Apar tensiuni ºi angoase în pri-vinþa prestaþiilor de la sine înþelese, într-un climat arbitrar al „societãþiidatului din coate“, cum numesc ºi anglo-saxonii, ºi germanii capitalismularbitrar al performanþei personale. Acestea duc inevitabil la aºa-zisa sozialeKälte — rãceala socialã, ce caracterizeazã îndeosebi capitalismul timpuriu —atât în perspectiva istoricã a celui occidental, cât ºi în ipostaza sa actualãcentral-est europeanã. Noul capitalism, spre deosebire de vechiul socia-lism sau capitalismul rodat al statului social, devine astfel scena predilectãa „tranzacþiilor inegalitãþii“, dupã cum spune Schmidt4.

ÎNTRE DOUÃ MÃRI 13

1 Marcel Mauss (1872–1950), sociolog, antropolog ºi etnolog francez, fondatorulteoriei sociale a reciprocitãþii.

2 Bronis¬aw Malinowski (1884–1942), antropolog, etnolog ºi mitolog englez deorigine polonezã, întemeietorul ºcolii funcþionale în antropologie.

3 Marshall Sahlins (n. 1930), antropolog american, exponent al culturii ca un con-cept-cheie în evoluþia omului, specialist în antropologie politicã.

4 Max Schmidt (1874–1950), antropolog, etnograf ºi explorator german care a între-prins cercetãri în Paraguay.

În sfârºit, în aceastã încercare de teoretizare antropologicã ºi sociolo-gicã a corupþiei, sã enumerãm ºi alte douã concepte, actuale ºi de relevanþãºi în state occidentale, nu doar în þãrile Lumii a Treia sau într-un stat în tranziþie spre capitalism, precum România. Germanii vorbesc, chiar înmod curent, de aºa-zisa Vetternwirtschaft — „economia verilor“, în tradu-cere literalã —, un fel de corupþie bazatã pe nepotism. Birocraþii (oamenipolitici, funcþionari de stat, primari, magistraþi) îºi avantajeazã în acestsistem apropiaþii, membrii de familie, într-un registru preponderent de„reciprocitate balansatã“. Unchii îºi ajutã nepoþeii, iar aceºtia din urmãrãspund, relativ repede ºi în aceeaºi mãsurã, cel puþin prin lealitate ºi fide-litate. Metoda a funcþionat copios în România ceauºistã, în aparatul poli-tic dictatorial, dar face ravagii ºi în economia bicefalã — jumãtate stat,jumãtate „naºã“ — a tranziþiei. O ilustrare violentã a aplicãrii rãsturnate a acestui principiu am avut recent în Irak: dictatorul ºi-a executat ginerelepentru „trãdare“, la fel de prompt pe cât l-a lansat pe orbita puterii prinintegrare familialã.

O specialitate, ºi ea fecund prezentã în România, este aºa-zisa républiquedes cousins — „republica veriºorilor“, un fel de supraspecie a economieiverilor, încercaþi ºi de un irepresibil apetit de putere politicã. În republicaveriºorilor însã, spre deosebire de economia verilor, suveranul, arbitrulprincipal al mecanismului instituþional, statal, nu este poporul, ci sistemulmafiotic „noi ºi-ai noºtri“ — aºadar membrii unei comunitãþi, autodefiniþiprin apartenenþã comunã, nu doar familialã, ci ºi de natura intereselorgenerale, aflate în offside-ul legalitãþii de stat. Aici cutuma de grup func-þioneazã în sfidarea legii. Malinowski vorbeºte chiar de „protocraþie“,referindu-se la acest tip de societate, de republicã a veriºorilor, în care„sunt asociate un maxim de autodisciplinã cu un minim al constrângerii“.

Întreaga evoluþie a megacorupþiei româneºti din ultimii ani — sem-nalatã de la generalul Floricã încoace, sã zicem, în aparatul de putere giratde PDSR ºi logofeþii lui naþionali ºi locali — se înregistreazã în formulamarcatã de o impunitate efectivã a republicii veriºorilor. E vorba în primulrând de apartenenþa la un codex de valori ale supravieþuirii politice ºi eco-nomice moºtenite de la ceauºism, dar, în mod paradoxal, nu de urmaºiiacestuia, ci de ceauºiºtii înºiºi. A doua republicã — ea însãºi ilegalã, struc-tural coruptã din punct de vedere istoric, a lui Nicolae Ceauºescu(1965–1989) nu s-a prãbuºit decât aparent, la nivelul semnelor ºi înscrisu-rilor în 1989. Ea se prelungeºte în a treia republicã (1992–?) a cãrei naºterecontinuã sã fie, în ciuda valabilitãþii certificatului de naºtere (Constituþia),o formã de avort istoric înregistrat într-un catastif diferit. Republica

PE TRECEREA TIMPULUI14

veriºorilor însã are o temeinicie, în România, care transcende legitimitãþileîndoielnice ale republicii statale înseºi.

Stãpânii republicii veriºorilor sunt cunoscuþi în literatura de speciali-tate drept the big men. Ereditatea, oricât ar fi de promiþãtoare, nu-i carac-terizeazã în primul rând. Ei domnesc, reciclându-ºi constant puterea,doar prin practicarea corupþiei. Anularea, prin ideologie de stat, a princi-piului originii sãnãtoase, din comunism, nu este decât o nouã „demas-care“ a adevãratului resort al promovãrii: nu cine eºti, ci cât reuºeºti sãcorupi, asta îþi dã dreptul la existenþã în sânul acestor big men. În triburiale indienilor sud-americani, ne spun etnologii, big men rezistã ca ataredoar atâta vreme cât împart daruri, cât momesc, cât corup. Deviza acesteiaristocraþii este: „Corrumpo ergo sum“.1

În antropologia modernã a corupþiei, casta big men-ilor are un expo-nent ideal în homo manipulator. Homo manipulator este „vãrul“ carearanjeazã, rezolvã, preia ºi propune comisionul, „reprezentantul“ anonimpe post de ataºat comercial sau ziarist al cutãrei instituþii austere ºi com-plete (dupã Foucault), un cutare fost ofiþer camuflat din DIE specializatîn comerþ, cutare fost general ºi actual om de afaceri, abia trãgându-ºipiciorul „sub trei dictaturi“, întreaga armatã de experþi activi ºi pasivi aitriumfului personal ºi ai dezastrului României. Toþi cei ce populeazã lis-tele întocmite de Ghe. Floricã sau, dacã vã amintiþi, liota de generali,miniºtri ºi politicieni care, în epilogul filmului Z de Costa-Gavras (redi-fuzat de Televiziunea Românã liberã la exact un an de la Revoluþie!), deºiacuzaþi în justiþie de crimã ºi corupþie, unul câte unul, nu doar cã reintrãîn scenã, ca ºi cum n-ar fi pãrãsit-o vreodatã, dar o fac în timp ce pieselelui Eugen Ionescu sunt, în sfârºit, suspendate. Grotescul fãrã martori ºifãrã oglindã.

Desigur, preºedintele ghanez Nkrumah, cel filipinez Marcos, cel românCeauºescu au fost big men desãvârºiþi. Nu doar cea mai mare parte a con-turilor a rãmas intactã ºi necunoscutã de þãrile ºi popoarele lor, ci ºi armata,salvatã, a veriºorilor. Din 1990 încoace, cel puþin patru generali (Floricã,Spiroiu, Petculescu ºi, parþial, Iordãnescu)2 au scos la un moment dat — însãfoarte puþin — sabia. Patru generali în cãutarea unui autor. Comandantulsuprem îºi trece armata în revistã, indiferent de chipurile de sub chipiu.

ÎNTRE DOUÃ MÃRI 15

1 Jeremy Boissevain, Friends of Friends: Networks, Manipulators, and Coalitions,Oxford, 1978.

2 Generali de poliþie ºi armatã, activi în primii ani postdecembriºti. Au demascat,cu mai mult sau mai puþin succes, corupþia din sistem.

IIIIII.. CCoonncclluuzziiii

Megacorupþia cu unda ei de ºoc ne pune în faþa unor adevãruri dure ºi de duratã, pe care istoricii României moderne, îndeosebi cei occidentali, le numesc invariabilele, constantele evoluþiei româneºti. Cred cã o aple-care asupra unor modele, mai noi ºi mai vechi, care-ºi depãºesc protago-niºtii sau figuranþii din cutare epocã istoricã sau regim politic, ne-ar puteaoferi posibile soluþii; de înþelegere, mai mult decât de rezolvare, atâtavreme cât rãmânem purtãtori ºi, respectiv, consumatori de opinie.

Constatãm mai întâi cã acuzaþiile de corupþie au vizat ºi dreapta, ºistânga politicã. E cert cã stânga, care a preluat în 1989 întreg portofoliulde afaceri clientelare ºi mafiote ale Securitãþii ºi ceauºismului, pe care, chiardacã doar în parte, a continuat sã le controleze ºi sã le consolideze pânãazi, e mai vinovatã. Stânga — sau mai exact regimul politic care a guvernatdin 1990 în 1996 — a girat copios corupþia de stat, încurajatã de ºansa primeilovituri împotriva proprietãþii de stat.

Hoþia de stat a continuat cu hoþia selectiv-individualã ºi specializatã,practicatã, protejatã sau nederanjatã de exponenþii regimului 1996–2000.Începuserã privatizãrile, iar „consultanþa“ (noua noþiune pentru traficulde influenþã) devenise a doua naturã a mai tuturor personajelor influenteale clasei politice.

Dar dacã ºi dreapta, ºi stânga sunt deopotrivã vulnerabile la corupþie,trebuie spus imediat cã România primei jumãtãþi a anilor ’90 a fost în sineo scenã aptã ºi chiar stimulativã pentru ample abuzuri: o voinþã politicãinsuficient angajatã în democratizare, un curs geostrategic ezitant au fostsarea ºi piperul abuzului ºi corupþiei.

Nici dreapta, nici stânga nu ºi-au depistat sau pedepsit, nu atât vino-vaþii, cât mentalitãþile ºi instrumentele de putere condiþionate de corupþie.S-a vorbit imens despre corupþie, destul de mult despre corupþi, dar mereufãrã rezultate care sã anunþe schimbãri majore. Justiþia dependentã de pu-terea executivã, de moºtenirea clasei magistraþilor comuniºti ºi mai ales a reflexelor condiþionate — cu care procurorii ºi coloneii de poliþie suntgata sã îndeplineascã ordinul ºi doar dupã aceea sã întrebe dacã el estelegal — a fost o altã explicaþie de duratã.

Aceste date þin de ultimii ani postdecembriºti, dar au în spate încã celpuþin douã seturi de tradiþii ºi obiceiuri ale culturii noastre politice care,din pãcate, au fost un fel de ursitoare vicioase: minciuna, egoismul, politi-cianismul ºi indiferenþa, superficialitatea, uitarea.

PE TRECEREA TIMPULUI16

Asemenea date ereditare (explicabile, dar, se pare, inevitabile) trebuiesã ne preocupe deopotrivã, pentru cã fãrã schimbarea lor în profunzimenici schimbãrile de la lumina zilei nu sunt posibile.

Comunismul de tip sovietic a funcþionat pretutindeni ºi ca un mijlocimens de a produce ºi consuma corupþia, într-un metabolism fundamen-tal. Comunismul a corupt capitalismul ºi umanismul, dând în schimbmizerie ºi o nouã sclavie. Ceauºismul a fost forma specific româneascã a unui comunism croit pe mãsurã, al vicleniei cu care faci altceva decâtspui, ºi în politicã, ºi în culturã, ºi în citirea trecutului.

Comunismul dogmatic subminat de regimul Ceauºescu a semãnat cuun fel de conductã de petrol înþepatã ºi jupuitã de hoþi nocturni. Nici con-ducta n-a rãmas întreagã, ºi mai toþi delapidatorii ei de ocazie s-au asfixiat,sãraci lipiþi pãmântului. Fundalul ceauºismului, ca paradigmã administra-tivã ºi culturalã neaoºã, producãtoare de corupþie, ca mod de supravie-þuire, a fost pregãtit însã, ne place sau nu, ºi de România pre-comunistã.

Apãrut târziu ºi greu, statul naþional român a avut câteva handicapurigenetice: o þãrãnime imensã ºi sãracã, dar ºi o clasã de mijloc neputin-cioasã ºi formatã îndeosebi din minoritari neasimilaþi. Între aceºti doipoli, elitele politice ºi plutocratice au fost prinse la mijloc. Manifestãrilede egoism au fost mai longevive, cu toate efectele lor perverse, decât patrio-tismul ºi angajarea generaþiilor sau personajelor paºoptismului ºi a regali-tãþii romantice. În clasa politicã româneascã s-a instalat repede morbuldistrugerii reciproce, mai mult decât conºtiinþa solidaritãþii pozitive. Per-sonalitatea ºi charisma, flerul ºi norocul au contat mai mult, în ordineacalitãþilor omului politic ºi public, decât integritatea personalã verificatã ºispiritul de corp al efortului colectiv, poate lipsit de strãlucire, dar neabãtut.

„Rãzboiul intern“, cum spun experþii, a consumat energii nebãnuite.Instituþiile au fost puse în umbra oamenilor ºi miºcãrilor. Sãracii au rãmassãraci, bogaþii la fel. ªi pentru unii, ºi pentru alþii explicaþiile ºi cauzeles-au gãsit în zona soluþiilor extreme, provincial anti-europene.

În 1938, din 4 milioane de familii de þãrani, un milion trãiau în bordeiecu pãmânt pe jos, 600 000 nu aveau nicio fereastrã, iar 500 000 de familiide þãrani trãiau cu animale în casã. În acest an, al maximei înfloriri inter-belice, România avea 4,6 medici la 10 000 de locuitori urbani, dar numaiunul la 10 000 de la þarã — o cifrã identicã cu cea a Indiei, în acelaºi an. În 1932, publicaþia britanicã Extremul Orient ºi India scria: „Pentru obser-vatorul strãin, responsabilitatea dificultãþilor româneºti revine politicie-nilor care acceptã ca violenþa politicã a propriului partid sã le întunecejudecata, dar ºi ziarelor româneºti care nu exercitã niciun control în

ÎNTRE DOUÃ MÃRI 17

discutarea afacerilor politice ºi în termenii abuzului exercitat împotrivaadversarilor.“

Spre zilele noastre, în celebra sa carte despre fascismul în Ungaria ºiRomânia, Nicholas Nagy-Talavera, disident ºi istoric maghiar devenitamerican, considera cã singurii oameni absolut incoruptibili ai Românieiinterbelice au fost Iuliu Maniu, Corneliu Zelea Codreanu ºi mareºalulAntonescu. Incoruptibili care însã, în angrenajul unei istorii complicatenu doar c-au pierit tragic, ci, cel puþin în cazul lui Codreanu ºi Antonescu,vrând binele þãrii lor, i-au produs sfâºieri mortale. Corupþii scapã, iar inco-ruptibilii sfârºesc tragic?

Sã fie acesta un sens al istoriei modernitãþii româneºti deprins preabine ºi de contemporanii noºtri?

Funcþioneazã aºadar un fundal istoric pre-comunist, în care egoismulsocial, iresponsabilitatea politicã ºi superficialitatea au creat ºi au impusmonºtri durabili de mentalitate. Cu siguranþã cã România interbelicã a fost infinit mai bunã ºi mai capabilã de rectificãri decât cea comunistã,fie ºi pentru cã era naturalã, nu inventatã, dacã putem spune astfel.

Dar abuzul curent al politicianului, impunitatea hoþului, clientelismulºi politicianismul, ignorarea suferinþelor oamenilor simpli, autodevorareasistemicã n-au apãrut odatã cu comunismul. Din aceastã cauzã, azi, peisa-jul se prezintã atât de sumbru ºi defriºat. Fãrã mãsuri extreme, lãsându-neîn voia firii noastre nãrãvite ºi pe seama politicienilor corupþi, Românianu va avea viitorul occidental pe care-l doreºte, fãrã sã-l merite încã cuadevãrat.

CÃLÃTORIE LLA ÎÎNCEPUTUL NNOPÞII1996

Impresia pe care o ai ajungând pe aeroportul din Chiºinãu, venind dinOccident, este aceea a unei întâlniri cumetreºti, în curtea unor gospodariprietenoºi. Avionul e imediat înconjurat de tot atâþia pietoni robuºti ºicunoscuþi ai pasagerilor, pe câþi poliþiºti ºi soldaþi, mai curând curioºidecât vigilenþi. Parcã ai ajuns acasã ori la bunici, ai tras maºina sau cãruþaîn curte ºi, în aºteptarea descãrcãrii bagajelor, afli de la mãtuºi sau vecinice mai fac verii sau finii. Operaþiunile de vizã ºi vãmuire au aceeaºi tentãsuprarealistã, de suprarealitate inutilã, vreau sã spun, ca la Bucureºti.Totul dureazã prea mult, prea mulþi vameºi ºi funcþionari stau degeaba, în

PE TRECEREA TIMPULUI18

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice