Ar,r Surrn (n. 1962 in Inverness, $coga) a debutat ln 1995 cu volumulde povestiri Free Love and other stories,preruiat cu scottish Artscouncil Book Award gi saltire society scottish First Book of the yearAward' Printre romanele celebre ale autoarei se numiri Hotel wortd(2001), The Accidcntat (2005), Girl Meets Boy (2007).De_a lungul ca-rierei afost recompensati cu scottistr Arts council BookAward, in"or"Award, scottish Arts council Book of the year Award, whitbreadNovel Award gi nominalizatd de doui ori pe rista finarigtiror pentrupremiile Man Booker 9i Orange. Romanul-Cum sdfii S|uno, ii olto

^cABtigat Goldsmiths Prize gi Premiul pentru B.ornan la Costa BookAwands ln 2014, precum gi Baileys Wbmens prize for Fiction in 2015.Romanul a fost nominalizat pe lista finaligtilbrpentru premiire Foriqin ?015 9i Man Booker in 2014. ',

ALI SMITH

Cum se tii $i unqr$i alta

Traducere din limba englezi gi note

de

CARMEN SCARLET

.UNTVERS

Ho asta-i o chestie grozavlcate se rAsuce$te repede ca un

pe$te tras de guri cu un cArlig

daci un Pe$te ar putea fi pescuit printr-un' zidgros de I metru 80 construit din cirimizi sau o

sigeati dacl o sigeati ar pritea zbura intr-o buclilejeri ca o spirali de melc sau o

stea cu coadi daci steaua ar fi aruncati

ln sus dincolo de viermi gi larve qi

oasele 9i stdncile care 8e ridicila fel de rePed,e cum coboari

caii din povestea

carului solar cind biiatulcel indriznel i-a minat degi

tatil lui i-a spus si nu gi

el aga a flcut oricum qi nu i-a mai Putut tineera prea mic prea slab au venit in picaj

s-au izbit de pimAnt 9i au omorAt mul$mile

de oameni qi un cdmp intreg de oi dedesubt

gi acum eu cizind in sus la

40 de cai-putere Doamne Durnnezeule bitrAne

Tatimami te rog lntinde-te raPid

oriunde ar trebui si lovesc

oriunde ar fi linta ta (i1i cer

iertare) (urgent) oeturmi de mifoase

drngrrfe gi pufoase ca si amortizeze (oh) ce

tocmai mi-a sufprins (ce) "-'

ll

pe o (au)

am evitat un (pfiu) (pumn)(brinci) (au)

(indurare)

dar stai

uite ila este

soare

cer albastru tnoianul albalbastrul prin el

care se ridici gi se face mai lnchisincepe cu un strat de vopsea verde-albastri

adaugi indigo sub amestec de lazurit inalb de plumb sau cenuqi cu lapis

acelaqi cer vechi? pnmAnt? din nou?

acase din nou acasi din nouqoviielnic in jos prin partea de sus

ca o siminfi cizutii dintr-un copac cu o aripipentru ci atunci clnd

ridicinile in drurn spre suprafalestripung suprafafa se transformi ln lujeri

gi lujerii se inalli deasupra lor ingigi in tulpiniqi sus la capetele tulpinilor

sunt flori care se deschid pentrutoati.lumea ca

ochii:salut:

ce-i asta?

Un biiat in fala unei picturi.Bun : lmi place si vid un spate reugit: cel mai bun lucru la

cineva care sti cu spatele e faptul ci fafa pe care n-o vezi rimi-ne un secret. Hei. Tu. Nu m-auzi? N-auzi? Nu? Am birbia peumirul tiu chiaq l6ngi urechea ta gi tot n-auzin ha pii, vecheadiscufie despre care-i mai tare, ochiul sau urechea, pini la

urmi ifi dai seama ci-i totuna daci 9i tu eqti totuna, a9a ci spu-

ne-mi Cosmo spune-mi Lorenzo spune-mi Ercole spune-mi

pictor necunoscut din gcoala cui wei fi, te iert nu-mi pasi -nu-i nevoie si-mi pese - bun * Poate se-i pese altcuiva, Pentru

cA uite, cAndva un bitrin a dormit ierni la rind cuibirit ln pat

cu Marsyas al meu (lucrare tdrzie,dispiruti pentru totdeauna'

pdnzh,mucegai) {eapin de la vopsele peste agternuturile lui'

no "ln

u multe agternuturi, dar Marsy4s al meu li finea de cald'

pielea suplimentar[ plicuti qi grea l-a tinut in viafi, cred : adi-

.a "

tn ttit, da dar abia mai $rziu$1nu!e frig, vedefi?

Nirneni nu-gi mai aminteqte de bitrdnul ila'Doar cl tocmai mi-am amintit eu, uite

deqi foarte gterse, culorile acum

abia dacd-mi mai amintesc propriul meu nume' abia da-

c6-mi mai amint cev

deqi chiar imi place, imi Pliceasi vid o bucati buni de mateiialqi felul in care se re$uce$te in timp ce cade o figie de material

de la o cirnagi sau mAnecigi cum cea mai slabl cea mai gtearsi aproaPe inexistenti linie

;'J ;;;;';;il il; si iacrsn apara i mladifi care des-

pici o stdnci

iiiii pf".. si vid o linie curbati frumos qi indriznef, spatele

lui e curbat ln zona umirului : o tristefe?

Sau doar eterna mihnire veche de veacuri a celui initiat

(frumos spus degi eu qPun asta)

dbr o Doamne Isuse Hristoase 9i tofi sfinlii - pictura aia

este - este - a mea' eu am fbcut-o,

cine ziceai ci este?

nu Sf6ntul Faul chiar daci Sfintul Paul este lntotdeauna

chel pentru ci aga e normal si-l faci pe SfAntul Paul, chel -stai, eu - da eu, cred ci eu - chiPul -pentru ci unde sunt celelalte? Pentru cd nu era doar asta,

era doar o piesi dintr-un grup : cineva a Pus-o ln raml

t2 l3

o rame foarte frumoasigi stdncile din ea, aha, mantia reugiti, nu,foarte reuqiti ne-

grul si sugereze puterea, uite cum mantia se deschide Ei lasi sise vadi alt material acolo unde te-ai a$tepta si se vadi pielea,asta-i o chestie degteapti, si nu dezvilui nirnic Ai a, mica pidu-re de puieti de conifere cocof afi in vdrful coloanei din spatele lui -

dar ce zici de acel Isus bltrdn din partea de sus?

Bitrin?Isus?

ca gi cum ar fi reuqit gi El si ajungi la bltrinele cind toatilumea gtie ci Isus nu are cum si arate vreodati altfel dectt cuochifdrd riduri pdr strdlucitor de culoareafructului copt dintr-unalun Si cu cdrare ingrijitd pe mijloc ca la nazarineni chiar in cres-tet si curgdndu-i in bucle de la urechi in jos cu o expresie incrinatdmai degrabd spre plAns decdt spre rhs cufruntea inaltd netedd se-

nind pdnd in 33 de ani Si tncd un copil nespus defrumos al oame_nilorbdtrltnullsus, de ce aq fi pictat un bitrdn (blasfemator)?

Stai - pentru ci - cred ci-mi amintesc: ceva: da, am pusniqte mdini, 2 mdini sub picioarele lui (adici ale Lui) : ceva ce aiputea vedea numai daci te-ai uita cu mare atenfie, miini caresunt ale ingerilor dar cu toate astea par si nu fie ale niminui:de parci sunt oxidate cu aur, cu aur pe ele de parci ar fi rinitransformate in aur, o supi catifelati din linte de aur, un mulajdin aur de parci rdnile de pe corp pot deveni metal prefios

dar de ce Dumnezeu am flcut asta?

(Nu-mi amint)Uit6-te la to{i ingerii din jurul Lui frumoqi cu bicele Ei cu

nuielele lot m-am descurcat binenu, nu, fI un pas in spate uiti-te de la distanfa potriviti la

toati chestia

gi alte picturi in sala asta: nu te mai uita la a ta : uiti-te laaltele ca si te edifici.

Cred cd recun

t4 15

o Doamne - acolo e un -Cosmo, nu-i aga?

Un Cosmo"

Sfhntul Gerolamo - ?

dar ha ha o Doamne Dumnezeule uiti-te ce mostri de o hoho ho absurditate ridicoli

(de care sfdntul meu igi feregte privirea cu refinerea gi dem-nitatea cuveniti)

sfdntul cel excentric al excentricului Cosmo, nebun, ridi-col, cu mdna ridicati in aer findnd piatra sus gata sI se loveascicu ea pentru ca patronii si simtd cI au dat banii cu folos: ui-ti-te la copacul incovoiat ostentativ gi nefiresc din spatele lui gi

la singele giroindu-i pe piept : dragi Doamne dragi Mamitatioare rn-am intors pe calea cea grea prin zidul pimantului stra-tificaiii stdnci qi sol viermi qi scoarfi stele Ei zei vicisitudini qi

istorii bucifele sparte de uitiri qi amintiri tot drumul cel lungde la dispirut pinl la prezent - pentru ca tocmai Cosmo sl,fieaproape primul lucru de indati ce-mi deschid

Cosmo afurisitul de Cosmo cu taici-su ciubotar, cu nimicmai presus decAt al meu, chiar mai prejos : Cosrno care nu se

distinge prin nimic altceva decit frivolitdfi la curte cum nu se

poate mai fudul : indreptdndu-se ca intotdeauna in toati impo-pofonarea lui cdtre ceea ce e strA.rnb qi nefrumos : clica slugarn!ci de ajutoare care supravegheau orice semn pe care-l flcea deparci fiecare gest de-al lui ar fi fost o procesiune ducali.

Deqi tabloul de acolo, tot un Cosmo, este cu adevirat, darecunosc, destul de bun

(dar de fapt globurile care atdrni deasupra capului ei chiareu i-am aritat cum sd le imbuniti{easci pe cind lucram in, nuaga era, palatul florilor frurnoase? pe vremea cind Cosmo se

preficea c[ nu mi cunoa$te degi gtia precis cine)gi cel de acolo, e al lui, nu-i aga? Nu l-am mai vizut pdni

acum dar e-al lui : da : a : e o rninuntrfie : gi cel de acolo e tot allui, nu?

Cu 6sta se fac 4. In aceasti 1 sali.

4 de Cosmo la I sfAnt de-al meu.

Te rog Doamne dragh Doamne intoarce-md chiar acum la

uitare: Isuse qi iVlaica Domriului gi to{i sfinfii gi ingerii qi ar-

hanghelii facefi-mi nevizut cit mai repede clci nu sunt vred-

nic etc. qi daci-i aici Cosmo, daci toati lumea se-nv6rte injurul lui Cr:smo cum a fost dintotdeauna *

gi totuqide la Cosmo arn invdlat cum s[ folosesc albul de plurnlr ca

sX marchez detaliile din stratul de bazd

{iert)qi de ia Cosmo arn invifat cum si fac crest{turile din vop-

sea pentru mai multi perspectivi(iert).

$i oricum, uite.

Fallin fali cu Gerolamo al lui Cosmo al cui este cle fapt

adeviratul sfint de aici?

Doar zic qi eu.

$i, doar zic ai eu, dar oricum al eui e sfintul in fa{a c[ruia igi

petrece tot timpul biiatul ila cu spatele la mine

purtltr:rul de tor[[, Ferara, vflzut din sPate, era un biiatcare a trecut in fugi pe lAngi rrrine pe stratld : era pe vremca

cdnd clutau pictori ca si picteze palatul unde nu te plictiseqti

niciodati gi eu eram potrivit pentrtt treaba asta, lucrasem la

panourile cu muze qi la palatul florilor frumoase cu Cosrno 9i

cu ceilalli qi eram acurn vestit in Ferara gi chiar qi mai vestit inBologna, n-aveam nevoie de curte, ninneni nu didea doi bani

pe curte (oricu.nn nici curtea n-avea nevoie de rnine, curtea ilavea pe Cosmo) nu, stai, incepe de la

pentru ci de fapt a inceput cu omnl ciruia-i spuneau $oimuldin cauza nurnelui mic care era Fellegrin: era sfetnicul luiBorse, profesor gi cirturar, qtia greaea gi latina de c6nd era mic

gi glsise nigte cdr{i de magie in lirnbi risiritene pe care nu le

15

mai qtia nimeni altcineva: cunoqtea stelele 9i zeii qi poemele:

qtia legendele qi poveqtile care le pliceau tuturor celor din fa-

milia Este despre regi pe cai Ei despre fiii lor qi fiii lor vitregi qi

despre veri gi vrijitorii lor din peqteri 9i despre turnirurile lor

gi despre fecioare qi rivali 9i clespre cine era indrigostit de cine

qi ut "oi

cal era cel mai bun qi rnai inteligent qi mai rapid 9i des-

pre cele mai n'rulte dintre toate nesfirqitele lor triumfuri asupra

necredincioqilor qi nirniciri ale regilor mauri: $oimui prirnise

sarcina si se ocupe de pictura perefilor din sala mare a palatu-

lui unde nu te plictiseqti niciodati qi ciuta altri pictori decit

Cosmo (teribil de solicitat,care se plirnba prin orag plin de nes-

temate ca un marchiz 9i chiar ctacb se spunea despre Cosmo ci

va juca un rol important in pictura de pe pere{ii palatului unde

nu te plictiseqti niciodati in realitate Cosmo apirea 9i dispirea

lunecind ca o lebid[, eu unul nu l-arn vizut in total decAt de

doui ori {bcAnd un minirnum de efort' pentru care' fiind atdt

de solicitatera plltit grozrr de bine, din cdte arn auzit) in orice

caz el (nu Cosmo, $oimul) m-a chemat la el acasi'

$oimui locuia in spatele gantierului de construcfie de la cas-

tel: a venit la u;[ ctnd l-a chemat fata in casi qi mai intii s-a

uitat pe indelete la calul din spatele meu pentru cd era un orn

destui de inlelept incit si gtie cd-fi po! da searna de multe lu-

cruri despre cineva daci-i studiezi calul' 9i al meu avea plrul

Iucios chiar 9i clupn drumul de la Bologna' mi aqtepta cu capul

plecat, cu nasul la doue degete de pimant 9i cu nlrile farniliari-

,errdrr-r* cu destina{ia' nu era nevoie si fie priponit sau pizit'

pentru c[ oricine in afari de mine ar fi incercat si-l incalece pe

Mattone ar fi zburat prin aer qi ar fi ateri:zatprintre cdrimizi'

Aqa cd atunci cdnd am vlzut c[ se uitl la calul meu l-am in-

drIgit qi mai mult pentru asta: apoi s-a intors spre mine' rni-a

aruncat o privire Ei i-am aruncat qi eu una : nu era bitr$n 9i in{e-

lept, avea cam aceeaqi virsti ctl mine, slab pentru un cirturar'

care sunt de obicei greoi 9i st3ngaci pentru ci nu au nimic de-a

17

face cu altceva decdt cu cirfile: avea un nas de impirat roman(marchizului trebuie si-i fi plicut asta, erau innebunifi dupi ve-chii romani cei din familia Este, aproape la fel de innebunili cumerau dupi povegtile despre infrAngerea piginilor gi cucerireaAfric) gi ochiul ager: m-a rndsurat din ochi, din cap pdnl_n picioare : privirea i s-a oprit pe partea din falr a nidragilor mei : seuita fix acolo cind a vorbit : auzise c6 sunt priceput, mi_a spus.

Apoi gi-a ridicat din nou privirea spre ochii mei gi a aqteptatsi vadi ce'o sr zic Ei chiar atunci - norocul meu - biiatul atrecut in fugd pe lAngi noi pe stradi, o frumuse{e de biiat carese deplasa atdt de repede incat am simfit cum se migci aerul inurma lui (il mai simt gi acum cdnd imi amintesc) pentru c6biiatul era chiar el numai aer qi foc, cu o torfi aprinsi intr-omdnd gi in cealalti cu un steag, asta era? o fbgie lungi dintr_otunicl? a urcat in fugi treptele cu steagul ridicat aqa ci il umflavdntul, era ln drum spre curte : acolo era de lucru, la curte, gi sezvonea ci picturile pe care le voiau in palat de data asta eraupicturi de curte, picturi care si ilustreze plicerea, nu lucrurisfinte, ci picturi cu marchizul insuqi, dintr-un an din viafa luiin orag gi cu el frcdnd diferitele lucruri pe care le_a ftcut in lu_nile din acel an cu lucruri adevirate de zi cu zi trecdnd prin eleexact ca biiatul ila care a trecut in fugi pe stradi: mi_am spuscd dacd-l prind pe bdiatul dla care fuge am sd-i ardt acestui$oim ciruia-i luase ochii (am vdzut eu cu ochii mei) spatelebiiatului cdt de bun Si cilt de rapid gi cht de bine aS

atunci ar qti qi ei cAt de exemplarqi m-ar retribui in consecinfiaqa ci am spus in timp ce b[iatul dispirea Domnule de

Prisciana, un condei Si o hhrtie Si un loc unde sd md sprijin Si_amsd vd prind iepurele dla mai repede decdt orice soima ridicat din-tr-o sprfurceani la obriznicia mea, dar eram comic, a vizut (incdnu-i piream neatrlgitor pe vremea aceea) gi a chemat fata incasi si-mi aducd lucrurile care-mi trebuiau in timp ce mie

18

nu-mi ieqeau din minte viteza qi forma bliahrlui, felul cum finea

ridicat steagul de mltase Ei cum se umfla de v6nt, o chestie care

respira ea insiqi, asta-mi dorearn, Pentru ci mi pricep la ceea ce

este real qi adevirat qi frumos 9i pot surprinde, cu ceva indem6-

nare qi cu sau frri modestie,locul unde se intilnesc toate 3 : fata

a adus lucrurile gi o placi Pentru tliat pAinea (i-am ficut cu

ochiul fbrl sX mi vadl el' ea a roqit un pic sub boneti, am roqit 9i

eu, bianco sangiovanni, cinabrese, verde-terra, rossetta' de ase-

menea boneta, drigufi, cu marginea numai franjuri din mitase'

aq foloslo rnai tdrziu la capul celei care taie fire dintre femeile

care lucreazi in jurul gherghefrrlui din colpl lunii martie pentru

ci deqi $oimul a specificat ci vrea Parcele pictate in martie -dupi cum voia gi Gra{iile pictate in aprilie - eu voiam si fie in

acelaqi timp qi fbmei adevirate qi munci adevirati)"

Am curitat firimiturile de pe placi in cadrul uqii ($oimul s-a

uitat cum au cizut pe pragul lui, m-a privit printre gene) qi pe

hartie degi biiatul dispiruse i-am fbcut conturul acolo' acolo'

acolo partea din spate a capului, zona de labazacoloanei' locul

unui picior, al celuilalt, al unui bra!, al celuilalt, qi am schilat 9i un

cap (de fapt capul abia daci mai conta, nu era lucrul care si con-

teze) dar am petrecut cel mai mult timp la piciorul lui din spate,

zona arcuiti a talpii ln urcare: s-o fac cum trebuie, curn propul-

seaz[ intregul corp, doar acel simplu detaliu gi va inilta intreaga

picturi a$a cum piciorul l-a inll1at pe el: s'o fac cum trebuie qi

pictura insagi se va in6l{a (pentru c[ felul in care urcase el treptele

de piatri fdcuse chiar qi piatra din ele si nu mai fie grea) : se du-

cea la o ceremonie poate, bdiatul? Avea torla aprinsi degi era zi'

prin urmare am adiugat sugestia unei uqi ca s[ aibi nevoie de o

iorli aprinsi, am ingrogat o linie de deasupra capului lui ca si

arate a toc de ugi ca si pari ci se duce undeva gi am flcut umbre

in fafa gi in jurul lui pentru ca torla de la el din min6 s6 aibi mai

mult rost (i-am frcut flacira si semene cu un plr lung care se

unduiegte, dar in sus, nu in jos, frumuselea imposibilitl1ii) apoi

t9

de jur lmprejurul lui pe jos pietricele funprigtiate, o crengufi ici, 4sau 5 colo ldngi zid apoi chiar in fafa 3 pietre gi o bucati de cir{_midi care seamind foarte bine cu o felie de cagcaval toate aranja-te printre fire de iarbd care se inc[ne in fate $oimului de pard $iiarba e gata si faci pleclcirrni ln cinstea unui asemenea orn.

(Dupi care, retugul final, acolo in vdrful unui fir de iarbi, 2sau 3 puncte, o scipare a penelului? un fluture? doar pentru pro-pria mea plicere pentru cinimeni altcinevanu ar observa.)

Demult pierduti; pictura, presupun.Demult pierduti viafa, baiatul gi bdrbatul, calul Mattone cel

cu pirul lucios gi cu ochii blinzi, fata imbujorati.Demult pierdut, purtitorul de torfi Ferara vizut din spate,

cu cerneali pe hdrtie impituriti sfdgiati mAncati, cuib deviespi nimicit ars qi preficut ln cenugd in vizdqh in nimic.

Au.

Simt pierderea, imi potolesc durerea ,,

pentru cdl.arn avut,locul. unde picioarele i se.unesc cutrunchiul, intunecimea musculoasi unde tunica li flutura invdnt cind se migca,l.am awt a$a cum spui cea mai veche po_veste din lume pentru ci e plicere foarte nevinovati in a privio rotunjime cum ar fi rotunjimea unei fese: singurul lucru lafel de plicut de desenat este rotunjimea unui cal gi ra fel ca uncal o linie rotunjiti este un lucru cald, dornol, te serveqte cucredinfi daci nu-l tratezi riu, qi arcuirea minecilor care tiatirni in falduri de pe umeri, surfilate apoi cu marginea ger_puitd, cu o sfoari dubli in jurul mijlocului ca sd-l grra Uirr..

lmi place sfoara resuciie, 2 fire rdsucite impreuni ca sd fiemai rezistente: imi place fringhia: frdnghia folositi la spdnzu-ritoare era vindut6, mi,amintesg la piaf6, era tiiati in bucifi pecare le cumpirai ga s6-fi poarte noroc ca si nu fii qi tu weodati-.

SpAnzurat, weau si zic.Ce, - - am fost, am fost? -sigur cd nu - weodati, am fost, spdnzurat? _ of.

of.Am fost?

Na. ,

Foarte sigur: niam fost.

Dar atunci cum am? SfArqit? l

Nu-mi amintesc deloc vreun sfirgit, nici un sfbrgit weoda'

tA, hu, nici unul, deces, deloc - , I

pentru ci poate -poate ci... n-am sfirqit niciodati?

Hei!

Euanfrcut pictura aia. Hei!

Nu m-auzi.

Soarele bi'tea pe frunzele lngilbenite, eram copil, mic, pe o

lespede de piatrl lncilziti de soare, aProaPe prea mic ca si

merg in picioare cred gi ceva se risucea prin aer 9i a'cizut in

mijlocul biltoacei {e urind de cal, spuma 9i bulele aProape se

duseseri de tot dar mirosul lnci persista in adincitura din pia-

tra dintre cd.rarea veche qi cirarea noud pe care o ficuse in cur-

te pentru pietre tatil meu.

Chestia care a cbzut a format un cerc' a fbcut si apari un

inel in urin6: inelul s-a fbcut din ce ln ce mai mare piqri a

ajuns la margini gi a disPirut.Era o bili mici neagri precum captrl unui pngAn : avea o sin-

guri aripl, iegea din ea o chestie tare 9i care semina cu o pani'

, Totugi, inelul pe care l-a fbcut tn biltoaci atunci c6nd a ci-

zul dispiruse;Unde-a disPhrut?

Am strigat asta, dar ea spila rufele in butoiul cel mare tiiat

pe jumitate : albea pdnza cu sdpun, centa, nu me auzea'' mama'

Am strigat din nou.

Unde-a dispirut?Tot nu m-a auzit : arn luat o piatril de jos. Am tintitin pere+

tele butoiului, n-am nimerit, in schimb am atins penele unei

20 2t