cu privire la aprobarea planului multianual de achiziţii 2015-2017...

22
MINISTERUL ECONOMIEI AL REPUBLICII MOLDOVA t МИНИСТЕРСТВО ЭКОНОМИКИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА O R D I N П Р И К А З Nr. /S>3 din U 2 0 / Г mun. Chişinău cu privire la aprobarea Planului multianual de achiziţii 2015-2017 pentru dotarea laboratoarelor infrastructurii calităţii cu minim echipament în scopul realizării pct.3 al Hotărîrii Guvernului nr. 922 din 12.11.2014 pentru aprobarea Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind Programul de suport al instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în Republica Moldova, semnat la 6 noiembrie 2014 ( Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.340-343, art.985), ORDON 1. Se aprobă Analiza necesităţilor dotării laboratoarelor cu minim de echipamente în vederea implementării Acordului DCFTA ( anexa nr. 1) şi Planul multianual de achiziţii 2015-2017 pentru dotarea laboratoarelor infrastructurii calităţii cu minim echipament ( anexa nr. 2). 2. Se pune în sarcina Institutului Naţional de Metrologie (INM), Centrului de Metrologie Aplicată şi Certificare (CMAC) şi Centrului Tehnic de Securitate Industrială şi Certificare (CTSIC) în calitate de beneficiari, elaborarea specificaţiilor tehnice pînă la data de 10.12.2015. 3. Se pune în sarcina INM lansarea procedurilor de achiziţii publice, pînă la data de 25.12.2015. 4.Direcţia financiar-administrativă va prezenta către Trezoreria de Stat, pînă pe data de 14.12.2015, documentele necesare pentru transferul mijloacelor financiare către INM, preconizate pentru procurarea echipamentelor. 5. Se pune în sarcina Direcţiei generală infrastructurii calităţii şi supravegherea pieţei asigurarea monitorizării executării prezentului Ordin. 6. Controlul asupra executării prezentului Ordin se pune în sarcina dlui Valcriu Triboi, viceministru economiei. 7. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe

Upload: others

Post on 24-Jan-2021

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • MINISTERUL ECONOMIEI

    AL REPUBLICII M O L D O V A t

    М И Н И С Т Е Р С Т В О Э К О Н О М И К И

    Р Е С П У Б Л И К И М О Л Д О В А

    O R D I N П Р И К А З

    N r . / S > 3 d i n U 2 0 / Г

    m u n . Ch i ş inău

    cu privire la aprobarea Planului multianual de achiziţii 2015-2017 pentru dotarea laboratoarelor infrastructurii calităţii cu minim echipament

    în scopul realizării pct.3 al Hotărîrii Guvernului nr. 922 din 12.11.2014 pentru aprobarea Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind Programul de suport al instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în Republica Moldova, semnat la 6 noiembrie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.340-343, art.985),

    ORDON 1. Se aprobă Analiza necesităţilor dotării laboratoarelor cu minim de echipamente

    în vederea implementării Acordului DCFTA (anexa nr. 1) şi Planul multianual de achiziţii 2015-2017 pentru dotarea laboratoarelor infrastructurii calităţii cu minim echipament (anexa nr. 2).

    2. Se pune în sarcina Institutului Naţional de Metrologie (INM), Centrului de Metrologie Aplicată şi Certificare (CMAC) şi Centrului Tehnic de Securitate Industrială şi Certificare (CTSIC) în calitate de beneficiari, elaborarea specificaţiilor tehnice pînă la data de 10.12.2015.

    3. Se pune în sarcina INM lansarea procedurilor de achiziţii publice, pînă la data de 25.12.2015.

    4.Direcţia financiar-administrativă va prezenta către Trezoreria de Stat, pînă pe data de 14.12.2015, documentele necesare pentru transferul mijloacelor financiare către INM, preconizate pentru procurarea echipamentelor.

    5. Se pune în sarcina Direcţiei generală infrastructurii calităţii şi supravegherea pieţei asigurarea monitorizării executării prezentului Ordin.

    6. Controlul asupra executării prezentului Ordin se pune în sarcina dlui Valcriu Triboi, viceministru economiei.

    7. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe

  • Analiza necesităţilor dotării laboratoarelor cu minim de echipamente în vederea implementării Acordului DCFTA

    Rezumat.

    Analiza tinde să contribuie la soluţionarea problemei majore cu care se confruntă Ministerul Economiei, la realizarea angajamentelor stabilite în Acord de Asociere între Republica Modova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (incluşive Acordul DCFTA). Problema este dezvoltarea slabă a capacităţilor tehnice laboratorelor de incercări şi de etalonări din cadrul instituţiilor şi întreprinderilor din subordinea Ministerului Economiei. Aceasta condiţionează imposibilitatea utilizării standardelor europene pentru implementarea legislaţiei naţionale prin care se transpun actele juridice ale UE menţionate în Acordul DCFTA.

    Prin analiza se intenţionează: - identificarea a echipamentului minimum necesar pentru constituire şi

    consolidare a capacităţilor laboratoarelor din cadrul instituţiilor şi întreprinderilor din subordinea Ministerului economiei,

    - acordarea asistenţei instituţiilor respective în procesul de lansare a planului de Achiziţii.

    Instituţiile şi întreprinderile din subordinea Ministerului economiei sunt: 1. IP Institutul Naţional de Metrologie; 2. ÎS Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare; 3. ÎS Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare.

    2. Descrierea problemei abordate şi argumentare

    Conform Capitolului 3 "Bariere tehnice în calea comerţului, standardizare, metrologie, acreditare şi evaluarea conformităţii din Acordul DCFTA, Republica Moldova ia măsurile necesare pentru a asigura în mod progresiv conformitatea cu obiectivele Uniunii în parte ce ţine de reglementări tehnice, standarde, metrologie, acreditare, evaluarea conformităţii, sisteme corespunzătoare şi sistemul de supraveghere a pieţei, şi se angajează să urmeze principiile şi practica prevăzute în acquis-ul relevant al Uniunii.

    în vederea îndeplinirii acestor obiective, Republica Moldova trebuie: - să includă acquis-ul relevant al Uniunii în legislaţia sa, în conformitate cu

    anexa XVI la Acord - să efectuează reformele inclusiv instituţionale care sunt necesare pentru a

    asigura:

  • - cooperarea şi schimbul de experienţă, inclusiv cooperarea ştiinţifică în scopul îmbunătăţirii sistemului său a infrastructurii calităţii eficient şi transparent

    - stimularea dezvoltării standardizării, metrologiei, evaluării conformităţii - promovarea participării pilonilor infrastructurii calităţii în lucrările

    organizaţiilor europene.

    Toate acestea fiind foarte importante şi necesare pentru căutarea unor soluţii la bariere tehnice care ar putea să apară în calea comerţului.

    Pentru asigurarea executării unor din angajamente asumate Ministerul Economiei a selectat întreprinderi, care va beneficia de mijloace financiare, alocate din bugetul de stat în scopul dotării cu echipamente moderne, în vederea îndeplinirii prevederilor din Acordul de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind Programul de suport al instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în Republica Moldova, semnat la 6 noiembrie 2014 (indicatorul 1.1 şi 1.3 din Matricea de Politici respectivă).

    3. Descrierea beneficiarilor

    3.1 Institutul Naţional de Metrologe (INM)

    INM este responsabil de asigurarea trasabilităţii măsurărilor efectuate în Republica Moldova. Este un fapt recunoscut că sporirea capacităţii economiei naţionale de a realiza produse sigure şi calitative, în conformitate cu standardele europene, este condiţionată de alinierea etaloanelor naţionale şi de referinţă la performanţele metrologice cerute de UE şi asigurarea recunoaşterii reciproce a etaloanelor şi serviciilor metrologice.

    în general, sarcinile INM sunt furnizarea trasabilităţii, perfecţionarea şi dezvoltarea bazei de etaloane ale unităţilor de măsură, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, în vederea asigurării nivelului de exactitate adecvat scopului măsurării; participarea la intercomparări dintre institutele de metrologie naţionale.

    Trebuie remarcat faptul că activitatea de cercetare contribuie substanţial la asigurarea trasabilităţii etaloanelor naţionale la unităţile Sistemul Internaţional de Unităţi (SI) în urma participării la comparări internaţionale organizate de COOMET şi EUROMET.

    în acest scop INM se implică în mod activ în activităţile desfăşurate în cadrul COOMET şi în perioada de perspectiva medie urmează se iniţieze cooperarea în cadrul EURAMET. întru realizarea acestor obiective INM trebuie asigurat cu echipamente care vor asigura măsurările efectuate în domeniile: electricitate, acustică, frecventă şi timp, umiditate, forţă şi duritate, lungimi, mase şi volume, temperatura, ungi, presiune, debite, fizico-chimie. Echipamente pentru domeniile nominalizate sunt stabilite în Anexa nr. 2 la prezenta Analiza.

  • Motivele pentru procurarea echipamentelor sunt următoarele: lipsa capabilităţilor de preluare şi transmiterea anumitor unităţi de

    măsură la INM; - completarea unor sisteme deja existente la INM pentru crearea etalonului; - automatizarea proceselor de prelucrare a rezultatelor de măsurare.

    Dotarea cu echipamente va permite în final demonstrarea capabilităţilor de măsurare a INM.

    3.2 ÎS Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare (CMAC) prestează servicii:

    - de etalonare, verificare metrologică. In acest scop se utilizează etaloane trasabile la etaloanele naţionale sau la cele de referinţă ale Republicii Moldova sau ale altor state care, la rîndul lor, sunt trasabile la etaloanele internaţionale ale unităţilor SI;

    - de certificare a produselor şi sistemelor de management; - de încercări a produselor alimentare şi a produselor industriale; - de încercări a materialelor de construcţie

    Calitatea rezultatelor serviciilor oferite este asigurată prin acreditarea conform cerinţelor standardelor ISO/CEI 17025, ISO/CEI 17021, ISO/CEI 17065.

    3.3 ÎS Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare (CTSIC)

    în cadrul întreprinderii executate la cel mai înalt nivel de calitate, după cum urmează:

    - efectuarea expertizei şi evaluarea securităţii industriale a obiectelor industriale periculoase;

    - evaluarea posibilităţilor organizatorice şi tehnice ale unităţii economice pentru desfăşurarea activităţilor la obiectele industriale periculoase;

    - diagnosticarea (examinări nedistructive) şi verificarea tehnică a instalaţiilor tehnice;

    - certificarea şi efectuarea încercărilor de laborator a produselor cu grad sporit de pericol:

    ~ produselor petroliere şi combustibilului solid, - aparatelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat, - utilajului-gaz şi gazului lichefiat, îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor, -- produselor chimice, mijloacelor şi aparatelor de sudură. Calitatea rezultatelor serviciilor oferite este asigurată prin acreditarea

    conform cerinţelor standardelor ISO/CEI 17025, ISO/CEI 17065. 4. Concluzii şi impactul:

  • Dotarea laboratoarelor identificate din cadrul instituţiilor beneficiare va conduce la atingerea obiectivului de implementarea în legislaţia naţională a cel puţin următoarelor:

    4.1 directive şi regulamente europene prevăzute de Acordul DCFTA: a) Directiva 2014/32/UE referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a

    mijloacelor de măsurare ; b) Directiva 2014/31/UE referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a

    aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată; c) Directiva 71/316/CE referitoare la dispoziţiile comune pentru

    mijloacele de măsurare şi metodele de control metrologic; d) Directiva 2014/30/UE cu privire la compatibilitatea electromagnetică; e) Directiva 2014/35/UE referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a

    echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune;

    f) Directiva 89/686/CEE referitoare la echipamentul individual de protecţie;

    g) Regulamentul UE 305/2012 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii;

    h) Directiva 2014/77/UE privind calitatea benzinei şi a motorinei; i) Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 privind denumirile fibrelor textile

    şi etichetarea corespunzătoare şi marcarea compoziţiei fibroase a produselor textile.

    4.2 Şi respectiv utilizarea a cel puţin 33 de standarde europene şi internaţionale, adoptate ca standarde moldovene, şi anume:

    SM EN 590:2015, SM SR EN 228:2014, SM SR EN 13016-1:2011, SM SR EN ISO 3104:2012, SM SR EN ISO 3405:2012, SMV EN 15104:2012, SM SR EN ISO 2719:2012, SM SR EN ISO 6246:2012, SM SR EN ISO 12937:2011, SM SR EN ISO 12185:2011,

    SM SR EN 237:2012, SM SR EN 14078:2012, SM SR EN ISO 10370:2012, SM SR EN ISO 6244:2011, SM SR EN 12662:2011, SM SR EN ISO 12205:2011, SM SR EN ISO 5164:2011,

    SM EN 15195:2015, SM SR EN ISO 5163:2011, SM EN 16135, SM SR EN ISO 7536:2011, SM EN 14774-1:2012, SM EN 14774-2:2012, SM EN 14774-3:2012, SM EN 15210-1:2012, SM EN 15210-2:2012, SM SR EN 15289:2013, SM EN ISO 15370-1:2012, SM EN 15149-1:2012, SM EN ISO 15149-2:2012, SM EN ISO 15149-3:2012, SM EN ISO 15370-1:2012, SM EN 15103:2012.

  • 4.3 în ceea ce priveşte Institutul Naţional de Metrologie, acesta trebuie va fi echipat în scopul efectuării serviciilor de trasabilitate şi de calibrare relevante în metrologie legală, cum ar fi: termometrie, lungime, masă, energie electrică, timp şi frecvenţă, etc.

    Metrologie este concentrată în primul rând pe mijloacele de măsurare, care sunt controlate în mod legal. Obiectivul principal al metrologiei legale este de a asigura cetăţenii cu rezultate de măsurare corecte atunci când sunt utilizate în domenii de interes public, inclusiv tranzacţiile comerciale şi oficiale.

    Directiva 71/316/CE referitoare la dispoziţiile comune pentru mijloacele de măsurare şi metodele de control metrologic, care conţine cerinţe orizontale pentru toate categoriile mijloacelor de măsurare, de asemenea se aplică.

    5. Planul de achiziţii şi buget

    Instituţiile, în baza responsabilităţilor lor individuale, au indicat echipamentul şi domeniul minim necesar activităţilor planificate prezente şi viitoare. Listele au fost perfectate prin prisma necesităţilor laboratoarelor, în conformitate cu volumul de teste şi servicii prestate şi reieşind din rezultatele proiectelor donatoare anterioare.

    Listele echipamentului minim necesar au fost elaborate în colaborare cu Ministerul Economiei şi verificate experţilor proiectului „Tehnical Assistance for the Implementation of the DCFTA, Republic of Moldova", în urma vizitelor la laboratoarele respective. Listele elaborate au fost elaborate, avînd în vedere adoptarea standardelor europene EN, după cum prevăd dispoziţiile Acordului DCFTA.

    Lista este împărţită în 3 loturi pentru fiecare beneficiar separat, conform Anexei nr. 2 la prezentul Ordin, care include şi o argumentare succintă pentru fiecare echipament , set de echipamente sau componente ale acestora.

    Lista conţine specificaţii sau tipuri pentru fiecare echipament sau componente ale echipamentului. Listele sunt perfectate luînd în considerare faptul că echipamentul existent este învechit moral (conform standardelor GOST) şi, prin urmare, nu este în măsură pentru a se potrivi şi a efectua teste pentru produse reglementate de Acordul de Asociere şi/sau standardele europene armonizate la un nivel acceptabil de precizie.

    Echipamente se refera, de asemenea, la standarde europene armonizate, implementarea căror va asigura aplicarea procedurilor de evaluare a conformităţii şi va consolida potenţialul a agenţilor economici de export, precum a celor care fabrică produsele doar pentru piaţa internă/locală (producători, importatori,

  • distribuitori, exportatori). Astfel, tipul de echipament solicitat este menţionat în standardele EN, în care sunt specificate metodele de încercări şi testări relevante.

    Lista de echipamente a fost elaborată ţinînd cont de volumul/valoarea produselor exportate, precum şi în funcţie de volumul produselor autohtone comercializate pe piaţa internă. Totodată, lista de echipamente au fost elaborată reieşind din faptul că producătorii din Republica Moldova trebuie să aplice reguli şi proceduri similare din sistemul european. Prin urmare, laboratoarele de încercări sprijină producătorii interni, în consecinţă aceştia vor îndeplini obligaţiile de concurenţă loială şi produsele lor vor deveni mai competitivi.

    6. Procedura de achiziţii.

    Procedura de achiziţii publice se va efectua de către beneficiari în conformitate cu legislaţia naţională.

    Echipamentele sunt divizate în loturi pentru fiecare instituţie, după cum urmează: Capitol 1: Institutul Naţional de Metrologie Capitol 2: Centru de Metrologie Aplicată şi Certificare Capitol Lot 3: Centru Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare

    Fondul mijloacelor financiare sunt repartizate conform Tabelului: Den uni irea instituţ iei

    Mijloace financiare asigurate de DCFTA

    Mijloace financiare asigurate de alte fonduri,

    Den uni irea instituţ iei

    2015, M D L

    2016, mii Euro

    2017, mii Euro

    2015,m ii Euro

    2016,mii Euro

    2017,mii Euro

    Capitol 1: INM 6 288 122.1 342,0 345,0 - 550,0 620,0 Capitol 2: C M A C 5 619 238,95 369,0 323,0 - - _ Capitol 3: CTSIC 5 619 238.95 320,0 256,0 44,0 127,0 810,0

    Toate piesele de completare necesare, materiale de referinţă, precum şi componente hardware şi software necesare pentru a rula şi exploata echipamentul necesar este inclus în ofertă de la fiecare dintre ofertanţi.

    Ofertanţii pot depune oferte pentru unul sau mai multe dintre loturi sau părţi ale loturilor.

  • Val

    oare

    a ap

    rox.

    în

    EU

    R

    40.0

    00

    90 0

    00

    300

    000

    400

    000

    50 0

    00

    §

    "So j o " o im

    Con

    cluz

    ii / c

    omen

    tari

    i ge

    nera

    le

    In ţa

    ră la

    mom

    ent

    lipes

    c ca

    pabi

    lită

    ţi de

    pre

    luar

    e şi

    tr

    ansm

    itere

    a a

    cest

    or u

    nită

    ţi de

    măs

    ură.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite p

    artic

    ipar

    area

    la c

    ompa

    rări

    int

    erna

    ţiona

    le,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea tr

    asab

    ilită

    ţii m

    etro

    logi

    ce c

    onfo

    me

    cu

    ceri

    nţel

    e in

    tern

    aţio

    nale

    . C

    ompl

    etar

    ea l

    a ec

    hipa

    men

    tele

    dej

    a ex

    itent

    e în

    sco

    pul

    creă

    rii

    etal

    onul

    ui n

    aţio

    nal

    al p

    uter

    ii şi

    ene

    rgie

    i el

    ectr

    ice.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite

    part

    icip

    arar

    ea l

    a co

    mpa

    rări

    int

    erna

    ţiona

    le,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea t

    rasa

    bilit

    ăţii

    la

    nive

    l na

    ţion

    al.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite î

    nchi

    dere

    a ci

    clul

    ui d

    e tr

    asab

    ilita

    te

    met

    rolo

    gică

    în d

    omen

    iu.

    Va

    perm

    ite p

    arti

    ciap

    area

    la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţi

    onal

    e în

    sco

    pul

    dem

    onst

    rări

    i ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    real

    izar

    ea d

    e ce

    rcet

    ări

    fund

    amen

    tale

    în

    dom

    eniu

    l m

    etro

    logi

    ei,

    elec

    tric

    ităţii

    , el

    ectr

    onic

    ii şi

    fiz

    icii

    apli

    cate

    . In

    ţară

    lipe

    sc c

    apab

    ilit

    ăţi

    de p

    relu

    are

    şi tr

    ansm

    itere

    a

    unit

    ăţii

    de m

    ăsur

    ă. D

    otar

    ea v

    a pe

    rmite

    par

    ticip

    arar

    ea

    la c

    ompa

    rări

    int

    erna

    ţiona

    le,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lităţ

    ilor

    de m

    ăsur

    are

    prec

    um ş

    i as

    igur

    area

    §

    "So j o " o im

    2. c 3 3 r/l D '5b

    ßSBOf

  • = и <

    o 00 70.0

    00

    55.0

    00

    50.0

    00

    o o

  • S 1 3 -J

    15.0

    00 1

    16.0

    00

    1 ţ

    non

    c o r- 7

    .000

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    25 0

    00 I

    40

    000

    60

    000

    40 0

    00

    8 C O r-r-

    3 O 3 o -1

    6 o

    W sist

    em d

    e ec

    hipa

    men

    te e

    xist

    ent

    (eta

    lonu

    l na

    ţiona

    l al ic

    i ä g » s S o C 1 1 M 2 y i Cu -J-

    3 o. o c o f s .s

    E c i 3 t « ï •o ^

    f l C a 3

    U ' S " g i

    c C 0) 3. O H S .

    i i 1 i 3 B B ft «{O E ^ P

    I S I I - s : S 2 s 2 ra —

    1 ? ! ml ^ a I

    « a .£p O 11 ,/ x O, -o ta E

    ste

    nece

    sar

    pent

    ru p

    uner

    ea î

    n fu

    ncţi

    une

    a ec

    hipa

    men

    tulu

    i exi

    sten

    t.

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    Ech

    ipam

    entu

    l est

    e ne

    cesa

    r pe

    ntru

    a fi î

    ncor

    pora

    t la

    un

    I si

    stem

    de

    echi

    pam

    ente

    exi

    sten

    t (e

    talo

    nul

    naţio

    nal

    al

    unit

    ăţii

    de m

    asă)

    . V

    a fi p

    osib

    ilă p

    arti

    cipa

    rare

    a la

    co

    mpa

    rări

    int

    erna

    ţion

    ale,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea t

    rasa

    bilit

    ăţii

    met

    rolo

    gice

    . Su

    nt d

    esti

    nate

    pen

    tru

    crea

    rea

    etal

    onul

    ui n

    aţio

    nal a

    l un

    ităţ

    ii de

    vol

    um.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite p

    arti

    cipa

    rare

    a la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţio

    nale

    , dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lităţ

    ilor

    de m

    ăsur

    are

    prec

    um ş

    i as

    igur

    area

    tr

    asab

    ilit

    ăţii

    met

    rolo

    gice

    .

    ! 1

    T

    u u&ic

    ucM

    iiiai

    pcn

    u u

    cum

    jjic

    iaic

    a ci

    aiui

    iuiu

    i iia

    uvjii

    ai

    exis

    tent

    pre

    cum

    şi

    asig

    urar

    ea t

    rasa

    bilit

    ăţii

    în

    dom

    enii

    ul c

    e lip

    seşt

    e da

    r es

    te p

    e la

    rg s

    olic

    itat

    (ter

    mom

    etri

    a fă

    ră c

    onta

    ct).

    Dot

    area

    va

    perm

    ite

    larg

    irea

    int

    erva

    lulu

    i de

    măs

    urar

    e, p

    artic

    ipar

    area

    la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţi

    onal

    e, d

    emon

    stra

    rea

    capa

    bilit

    ăţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea t

    rasa

    bilit

    ăţii

    met

    rolo

    gice

    con

    fom

    e cu

    cer

    inţe

    le i

    nter

    naţio

    nale

    . D

    epen

    dent

    e de

    uni

    tate

    a de

    tem

    pera

    tură

    sim

    t

    S

    1

    1

    CTJ V

    1

    s

    a c 2 c 1) c

    .1

    1 (J

    ê c «1—

    i 1

    r I

    I I

    ' co

    nser

    vare

    a şi

    tran

    smite

    rea

    unită

    ţii d

    e m

    ăsur

    ă a

    ungh

    iulu

    i. D

    otar

    ea v

    a pe

    rmite

    par

    ticip

    arar

    ea l

    a co

    mpa

    rări

    int

    erna

    ţion

    ale,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea tr

    asab

    ilit

    ăţii

    met

    rolo

    gice

    la

    nive

    l na

    ţion

    al.

    Est

    e de

    stin

    at p

    entr

    u co

    mpl

    etar

    ea e

    talo

    nulu

    i na

    ţion

    al

    S 1 3 -J

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    S 1 3 -J

    X

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    X X X

    S 1 3 -J

    X X > < X

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    X X X X > < X X X X X

    S 1 3 -J

    X

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    X X X

    >03 u. 3 C3 u g. E V

    H

    X X

    S 1 3 -J

    X > <

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    X > < X

    >03 u. 3 C3 u g. E V

    H

    X X X

    S 1 3 -J

    X X

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    X

    >03 u. 3 C3 u g. E V

    H

    X

    S 1 3 -J

    DA

    < < Q C c < 2 a DA

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    < Q DA

    DA

    DA

    < < Q C C < 3 Q

    >03 u. 3 C3 u g. E V

    H

    DA

    DA

    DA

    D

    A

    DA

    DA

    S 1 3 -J

    Sist

    em d

    e au

    tom

    atiz

    are

    a că

    ruci

    orul

    ui m

    obil

    a ba

    zei

    geod

    ezic

    e de

    măs

    urar

    e ex

    iste

    nte

    Set d

    e ca

    le p

    lan

    para

    lele

    cla

    sa K

    L> o

    I 3 2 " J> L) « 3 s S -9 1 2 3 2 1 & a E a O J U S

    oftw

    are

    QM

    SO

    FTşi

    Win

    DD

    E p

    entr

    u m

    anip

    ular

    ea M

    aşin

    ii E

    talo

    n U

    nive

    rsal

    e T

    rim

    os L

    abco

    ncep

    t N

    ano

    exis

    tent

    e

    a E 3 o >

    "K 9> V, CS S

    Set

    greu

    tăţi

    eta

    lon

    Fl

    Set

    greu

    tăţi

    eta

    lon

    El

    cili

    ndri

    ce

    Com

    para

    toar

    e de

    mas

    ă au

    tom

    ate

    Com

    para

    tor

    de v

    olum

    C

    ompa

    rato

    are

    de m

    asă

    pent

    ru v

    alor

    i m

    ici

    J ..

    X ...

    . '

    J 1..

    J "

    3 3

    i ' î 3 3) 2 T> ? §

    S 2 - « 3 «a a o s i 3 2 3 o s Jä a «

    î l J ^ o m >03 u.

    3 C3 u g. E V

    H

    :

    3

    1 3 5b a -5 -> u 3 3 3 3 0

    3 aj I 'S I I * .a J a E

    chip

    amen

    te e

    talo

    n pe

    ntru

    com

    plet

    area

    et

    alon

    ului

    exi

    sten

    t Pu

    nte

    de t

    empe

    ratu

    ră î

    n c.

    c. ş

    i c.a

    T

    erm

    osta

    t pe

    ntru

    rez

    isto

    are

    etal

    on d

    e va

    loar

    e un

    ică

    Mas

    ă di

    vizo

    are

    Aut

    ocol

    imat

    or e

    lect

    roni

    c

    S 1 3 -J

    "K 9> V, CS S

    vo < ?—« oo ON O -

    03 u. 3 C3 u g. E V

    H

    f i (N o

  • 20 0

    00

    15 0

    00

    55 0

    00

    2 00

    0 3

    000

    4 00

    0 12

    000

    35 0

    00

    7 00

    0

    17.0

    00

    50 0

    00

    110

    000

    16 0

    00

    7 00

    0 28

    .000

    exis

    tent

    (al

    lung

    imii

    ).

    Ech

    ipam

    entu

    l es

    te n

    eces

    ar p

    entr

    u a

    fi î

    ncor

    pora

    t la

    un

    sist

    em d

    e ec

    hipa

    men

    te e

    xist

    ent (

    etal

    onul

    naţ

    iona

    l al

    unit

    ăţii

    de p

    resi

    une)

    . V

    a fi

    pos

    ibilă

    par

    ticip

    arar

    ea l

    a co

    mpa

    rări

    int

    erna

    ţiona

    le,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea tr

    asab

    ilit

    ăţii

    met

    rolo

    gice

    . je

    5

    1 c -41 •u 1-_o

    S a E

    Spec

    trom

    etru

    de

    abso

    rbţi

    e at

    omic

    ă B

    alan

    ţă a

    nali

    tică

    M

    oară

    de

    măc

    inar

    e V

    esel

    ă ch

    imic

    ă di

    n st

    iclă

    Pre

    siun

    e

    Os (N o f i

    Deb

    ite t i (N n n m

    e ic o 6

    'n iZ

    •t f i v-i f i f i r-f l

    oo f i Os f i

    es 41 u es i- o 1- r-i n «a-

  • 20 0

    00

    15 0

    00

    55 0

    00 !

    2 00

    0 3

    000

    4 00

    0

    3

    35 0

    00

    7 00

    0 000"il 50 0

    00

    110

    000

    16

    000

    7 00

    0 28

    .000

    exis

    tent

    (al

    lun

    gim

    ii).

    Ech

    ipam

    entu

    l est

    e ne

    cesa

    r pen

    tru

    a fi î

    ncor

    pora

    t la

    un

    sist

    em d

    e ec

    hipa

    men

    te e

    xist

    ent (

    etal

    onul

    naţ

    iona

    l al

    unită

    ţii d

    e pr

    esiu

    ne).

    Va f

    i pos

    ibil

    ă pâ

    rtie

    ipar

    area

    la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţi

    onal

    e, d

    emon

    stra

    rea

    capa

    bili

    tăţi

    lor

    de m

    ăsur

    are

    prec

    um ş

    i as

    igur

    area

    tra

    sabi

    lităţ

    ii m

    etro

    logi

    ce.

    Frhi

    nam

    pntn

    l es

    te n

    eces

    ar n

    entr

    u a f

    i înc

    orno

    rat

    la u

    n i

    sist

    em d

    e ec

    hipa

    men

    te e

    xist

    ent

    (eta

    lonu

    l na

    ţion

    al a

    l un

    ităţ

    ii de

    măs

    ură

    a de

    bitu

    lui

    de g

    aze)

    . V

    a fi

    pos

    ibilă

    pa

    rtic

    ipar

    area

    la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţi

    onal

    e,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lităţ

    ilor

    de m

    ăsur

    are

    prec

    um ş

    i as

    igur

    area

    tra

    sabi

    lită

    ţii

    met

    rolo

    gice

    .

    In ţ

    ară

    la m

    omen

    t lip

    esc

    capa

    bilit

    ăţi d

    e pr

    elua

    re ş

    i tr

    ansm

    itere

    a a

    cest

    or u

    nită

    ţi de

    mas

    ura.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite

    part

    icip

    arar

    ea l

    a co

    mpa

    rări

    int

    erna

    ţion

    ale,

    de

    mon

    stra

    rea

    capa

    bili

    tăţi

    lor d

    e m

    ăsur

    are

    prec

    um ş

    i as

    igur

    area

    tra

    sabi

    lită

    ţii

    met

    rolo

    gice

    con

    fom

    e cu

    ce

    rinţ

    ele

    inte

    rnaţ

    iona

    le.

    Est

    e de

    stin

    at p

    entr

    u co

    mpl

    etar

    ea e

    talo

    nulu

    i naţ

    iona

    l ex

    iste

    nt.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite p

    arti

    cipa

    rare

    a la

    co

    mpa

    rări

    int

    erna

    ţion

    ale,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea t

    rasa

    bili

    tăţi

    i m

    etro

    logi

    ce c

    onfo

    me

    cu c

    erin

    ţele

    int

    erna

    ţiona

    le.

    73 c .o S e

    3 c _o 2 C S 3 "V 2 4)

    I O O ë c 4) Q R G f. 4)

    T 3 4) to W ex

    iste

    nt.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite

    part

    icip

    arar

    ea l

    a co

    mpa

    rări

    int

    erna

    ţiona

    le,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lităţ

    ilor

    de m

    ăsur

    are

    prec

    um ş

    i as

    igur

    area

    tra

    sabi

    lită

    ţii

    met

    rolo

    gice

    con

    fom

    e cu

    cer

    inţe

    le in

    tern

    aţio

    nale

    . In

    ţară

    la

    mom

    ent l

    ipes

    c ca

    pabi

    lităţ

    i de

    pre

    luar

    e şi

    tr

    ansm

    itere

    a a

    cest

    or u

    nită

    ţi de

    măs

    ură.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite p

    artic

    ipar

    area

    la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţi

    onal

    e,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea t

    rasa

    bili

    tăţi

    i met

    rolo

    gice

    .

    Va

    serv

    i la

    pro

    duce

    rea

    mat

    eria

    lelo

    r de

    refe

    rinţ

    ă ce

    rtif

    icat

    e (M

    RC

    ) ne

    cesa

    re în

    lab

    orat

    oare

    le d

    e 1

    înce

    rcăr

    i in

    clus

    iv a

    pro

    duse

    lor

    alim

    enta

    re.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite p

    arti

    cipa

    rare

    a la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţi

    onal

    e,

    dem

    onst

    rare

    a ca

    pabi

    lită

    ţilo

    r de

    măs

    urar

    e pr

    ecum

    şi

    asig

    urar

    ea t

    rasa

    bili

    tăţi

    i m

    etro

    logi

    ce.

    X X X

    X X X X X X X X X X X X

    X X X

    X X X X X X X X

    X X X X

    DA

    D

    A

    DA

    DA

    D

    A va DA

    DA

    DA

    DA

    DA

    DA

    D

    A

    DA

    D

    A

    Man

    omet

    re c

    u pi

    ston

    si

    areu

    tăti

    Cam

    eră

    baro

    met

    rică

    Inst

    alaţ

    ie e

    talo

    n a

    unit

    ăţii

    de m

    ăsur

    ă al

    de

    bitu

    lui

    de g

    aze

    Con

    tor

    de g

    az c

    u ta

    mbu

    r C

    onto

    r de

    gaz

    cu

    roto

    r

    4> 4> Con

    duct

    omet

    ru d

    igit

    al

    Ref

    ract

    omet

    ru e

    talo

    n şi

    mat

    eria

    le d

    e re

    feri

    nţă

    cert

    ific

    ate

    K 1

    7 ë

    h.

    c i c c

    _ c

    K

    4 1

    £

    4

    £

    X 4

    U măs

    urar

    ea ş

    i tr

    ansm

    itere

    a un

    ităţ

    ii a

    visc

    ozită

    ţii

    cine

    mat

    ice

    Ech

    ipam

    ente

    eta

    lon

    pent

    ru

    real

    izar

    ea,

    măs

    urar

    ea ş

    i tra

    nsm

    iter

    ea u

    nită

    ţii

    de d

    ensi

    tate

    a

    lich

    idel

    or

    « c r

    a -

    ? 4 C C

    _ c

    c 4

    <

    . ç X u m

    ăsur

    area

    şi

    tran

    smite

    rea

    unit

    ăţii

    de m

    ăsur

    ă a

    pH-u

    lui

    Ech

    ipam

    ente

    eta

    lon

    pent

    ru r

    ealiz

    area

    , m

    ăsur

    area

    şi t

    rans

    mit

    erea

    uni

    tăţi

    i a i

    nten

    sită

    ţii

    lum

    inoa

    se

    2 C

    £ V — V

    T 3 L. o "Z 7j — o — n E !

    Spec

    trom

    etru

    de

    abso

    rbţi

    e at

    omic

    ă B

    alan

    ţă a

    nali

    tică

    M

    oară

    de

    măc

    inar

    e V

    esel

    ă ch

    imic

    ă di

    n st

    iclă

    Pre

    siun

    e Os

  • § r>

    3 — ia N = N g » ^

    valu

    tar

    BN

    M

    din

    08.1

    2.20

    15

    (289

    389

    .45

    Eur

    o)

    342

    000

    Eur

    o

    345

    000

    Eur

    o 55

    0 00

    0 E

    uro

    620

    000

    Eur

    o

    Est

    e de

    stin

    at p

    entr

    u co

    mpl

    etar

    ea e

    talo

    nulu

    i naţ

    iona

    l ex

    iste

    nt.

    Dot

    area

    va

    perm

    ite p

    artic

    ipar

    area

    la

    com

    pară

    ri i

    nter

    naţio

    nale

    , de

    mon

    stra

    rea

    capa

    bili

    tăţi

    lor

    de m

    ăsur

    are

    prec

    um ş

    i as

    igur

    area

    tras

    abil

    ităţ

    ii m

    etro

    logi

    ce i

    nclu

    siv

    în d

    omen

    iul s

    ecur

    ităţii

    V —t

    0

    1 C Ü

    1 3 o o sb 0 Ö 5 ea

    r, -f

    "i M « r ; vo ir? «

    0 00 r{

    -îi' N 0 c . 1 1 r, —

    0 rs

    f

    S - t ©

    » 0 'K u 0 c. 3

    «5

    N

    3

    1 X

    (A •u L. 5 c IU s 1 ffl

    •w >ca CJ «—

    cţ u

    IU

    s 1 ffl

    u. 3 13 = «s "55 X

    •a 01 ca 1-

  • o o o o to a:

    8 CO o o co 8 >< o l-

    ai o o H >< 8 2 D UJ Ol

    r 1 cs a >< o l- D UJ o o o o

    s- «S o C! oo

    "o -fa-

    Ch D •o

    C0 « ied o D •o 2

    U * C « £2 h _o CO N

    s o

    o g o C0 'S-

    . 2 3 o 3

    c c o ig •R-

    U. _o 3 *—» 0) u

    S o CO u o

    C0 -a (D M o 3 (L> B a> "3 •> 3 S o o u o S .S I w CO

    V

    s 0«

    H § o o

    i

    d o

    oo o •-H

    ,CJ 3

    « I

    o W 3

    g

    o •a

    o» D o 2 Q.

    o u c o o u o C 3

    •o c

    1 e

    o •o

    fi CJ ţ j u

    "S &

    § s & 8 § o

    8. C/5

    (D • s

    u

    o — TJ

    U I

    u r/l 3 "O P

    3 . 3 u o

    •a s D

    § fe 3 JJ >c0 _

    g i

    "co 0 1

    3 § a

    c g o cj

    CJ o to -a

    O (N .8 . 3 o

    C Q o Q 1 £ J* s »

    OipOJAJ X X < X X X X X C

    JU g a o.

    1 ţ r E

    0

    1

    aipajAi u en-

    g a o.

    n* o o ?l|BUj oi o o £ ţJţBUj X X « CJ « CJ

    Z.I03 X X < X X X X X L10Z "H. "H. <

    3 «a 9103 1 f 9103 X X

    '51)

    <

    '51) SI03 S I 0 3 '51) '51)

    " © s-5 5 >—'

    s 3 to g s V5 2 g

    0) 3 s z < < < < g Z < <

    =3 P

    Q Q P p > O

    E ,10 "a P

    p P

    Sx E

  • 50 0

    00

    12 0

    00

    20 0

    00

    15 0

    00

    16 0

    00

    80 0

    00

    8 00

    0

    Val

    oare

    a ap

    rox.

    în

    EU

    R

    22.5

    00

    12.5

    00

    12.0

    00

    10.0

    00

    D D n N 1

    8.00

    0

    legi

    slat

    ivă

    a st

    atel

    or

    mem

    bre

    refe

    rito

    are

    la

    echi

    pam

    ente

    le i

    ndiv

    idua

    le d

    e pr

    otec

    ţie

    Ech

    ipam

    entu

    l va f

    i nec

    esar

    pen

    tru

    a ef

    ectu

    a în

    cerc

    ări

    asup

    ra d

    ispo

    ziti

    velo

    r sa

    u ar

    ticol

    elor

    iu

    Î i p

    5 . 1

    s u 'C. o £ o !

  • 15.0

    00

    1U.U

    UU

    8.00

    0 12

    .000

    12

    .000

    8.

    000

    14.0

    00

    12.0

    00

    10.0

    00

    5.00

    0 5.

    500

    7.00

    0 6.

    000

    5.00

    0 8 c •r r~

    Val

    oare

    a ap

    rox.

    în

    EU

    R

    20.0

    00

    prod

    ucer

    ii,

    plas

    ării

    pe

    piaţ

    ă şi

    ex

    ploa

    tări

    i, pr

    ecum

    şi

    a

    mat

    eria

    lelo

    r pe

    ntru

    dr

    umur

    i

    1 i> 0 u J 3

    II i i S | 3 CL 3 X - a>

    s g 3 a . 1 C L) O E §•

    11 -a _c a ca

    "C Ü a E ca u 1— s O O o 3 b c o D s

    a>

    cons

    truc

    ţie p

    e ba

    ză d

    e ci

    men

    t şi

    / sa

    u va

    r -Sp

    ecif

    icaţ

    ii şi

    met

    ode

    de î

    ncer

    care

    Con

    cluz

    ii / c

    omen

    tari

    i ge

    nera

    le

    Pen

    tru

    asig

    urar

    ea ş

    i tr

    ansm

    iter

    ea u

    nită

    ţii

    de

    măs

    ură,

    eta

    lona

    rea

    pe t

    erit

    oriu

    l R

    epub

    lici

    M

    oldo

    va a

    tut

    uror

    ind

    icat

    oare

    lor

    de

    tem

    pera

    tură

    şi

    umed

    itat

    e.

    Inst

    ituţ

    ii m

    edic

    o-sa

    nita

    re p

    ubli

    ce;

    Cen

    tre

    de s

    ănăt

    ate

    publ

    ică;

    S

    tom

    atol

    ogii

    ; L

    abor

    atoa

    re d

    e în

    cerc

    ări;

    în

    trep

    rind

    eri

    de p

    rodu

    cţie

    ; P

    erso

    ane

    fizi

    ce e

    tc.

    Eta

    lon

    de r

    efer

    inţă

    Rel

    evan

    ţa

    pent

    ru

    3 cu

  • ö —i

    8.00

    0 14

    .000

    Est

    e de

    stin

    ată

    pent

    ru e

    talo

    nare

    a in

    dica

    toar

    elor

    de

    tem

    pera

    tură

    şi u

    mid

    itat

    e,

    care

    sun

    t ut

    iliz

    ate:

    -

    cam

    erel

    e de

    păs

    trar

    e a

    legu

    mel

    or ş

    i fr

    uct

    elor

    (la

    expo

    rt);

    -

    la p

    ăstr

    area

    med

    icam

    ente

    lor

    impo

    rtat

    e;

    - la

    pro

    duce

    rea

    med

    icam

    ente

    lor;

    -

    la p

    rodu

    cere

    a ut

    ilaj

    ului

    ind

    ustr

    ial

    (cab

    luri

    au

    to,

    cont

    oare

    de

    elec

    tric

    itat

    e);

    Pen

    tru

    asig

    urar

    ea ş

    i tr

    ansm

    iter

    ea u

    nită

    ţii

    de

    măs

    ură,

    eta

    lona

    rea

    pe t

    erit

    oriu

    l R

    epub

    lici

    M

    oldo

    va:

    Inst

    ituţ

    ii m

    edic

    o-sa

    nita

    re p

    ubli

    ce;

    Cen

    tre

    de s

    ănăt

    ate

    publ

    ică;

    Sto

    mat

    olog

    ii;

    Lab

    orat

    oare

    de

    înce

    rcăr

    i;

    într

    epri

    nder

    i de

    pro

    ducţ

    ie;

    Per

    soan

    e fi

    zice

    et

    c.

    Eta

    lon

    de r

    efer

    inţă

    E

    ste

    dest

    inat

    ă pe

    ntru

    eta

    lona

    rea

    term

    omet

    relo

    r di

    n st

    iclă

    car

    e su

    nt u

    tili

    zate

    : -

    la p

    ăstr

    area

    med

    icam

    ente

    lor

    impo

    rtat

    e;

    - în

    ins

    titu

    ţiil

    e de

    med

    icin

    ă;

    - în

    pro

    ducr

    ea p

    rodu

    selo

    r al

    imen

    tare

    ; -

    la l

    abor

    atoa

    rele

    de

    înce

    rcăr

    i ca

    re

    efec

    tuea

    ză c

    erce

    tări

    pen

    tru

    mat

    eria

    lele

    se

    min

    cere

    des

    tina

    te e

    xpor

    tulu

    i.

    II.

    Dom

    eniu

    l m

    ase

    mar

    i şi

    mic

    i T

    rans

    mit

    erea

    uni

    tăţi

    lor

    de m

    ăsur

    ă pr

    in

    etal

    onar

    ea g

    reut

    ăţil

    or l

    abor

    atoa

    relo

    r de

    în

    cerc

    ări/

    eta

    lona

    ri a

    dred

    itat

    e pe

    ter

    itor

    iul

    Rep

    ubli

    cii

    Mol

    dova

    Eta

    lon

    de r

    efer

    inţă

    , tr

    ansm

    iter

    ea u

    nita

    tea

    de m

    ăsur

    ă pr

    in e

    talo

    nare

    a m

    ijlo

    acel

    e de

    m

    ăsur

    are

    util

    izat

    e în

    lab

    orat

    oare

    le d

    e te

    star

    e pe

    ntru

    in

    du

    stri

    al,

    agro

    -al

    imen

    tar

    şi

    med

    ical

    pro

    duse

    : -

    Med

    icin

    ă şi

    Far

    mac

    euti

    că;

    - P

    rodu

    cere

    a şi

    exp

    orta

    rea

    prod

    usel

    or

    med

    icam

    ento

    ase;

    -

    Exp

    ort

    / Im

    port

    pro

    duse

    lor

    agro

    -

    X X X

    X X

    X

    DA

    < < Q C

    Ter

    mom

    etre

    dig

    ital

    e

    ' î -E C j

    .—. 00

    § «rj 1 — ^

    § 1

    O

    » 1 J * 6 |

    î j s •o O

    §

    B £ c «>

    u ^ •H 3 § § s a

    f i i * 3 1 --3 l l 3

  • 8.00

    0

    8.00

    0

    6.00

    0

    3.00

    0 3.

    000 00008

    alim

    enta

    re;

    - P

    rodu

    cere

    a şi

    exp

    ortu

    l / i

    mpo

    rtul

    m

    ater

    iale

    lor

    de c

    onst

    rucţ

    ii;

    - P

    rodu

    cere

    a şi

    exp

    ortu

    l /

    impo

    rtul

    m

    ater

    iale

    lor

    text

    ile

    şi

    piel

    e;

    - T

    rans

    port

    şi

    cons

    truc

    ţia

    de d

    rum

    uri

    ; -

    Tra

    nzac

    ţiil

    e co

    mer

    cial

    e (a

    ur,

    met

    ale

    preţ

    ioas

    e).

    Eta

    lon

    de r

    efer

    inţă

    , tr

    ansm

    iter

    ea u

    nită

    ţii

    de

    măs

    ură

    a m

    omen

    tul

    forţ

    ei,

    la v

    erif

    icar

    e şi

    et

    alon

    area

    che

    ilor

    din

    amom

    etri

    ce:

    la s

    taţi

    ile

    de r

    epar

    are

    auto

    vehi

    culo

    r;

    revi

    zia

    tehn

    că a

    avi

    oane

    lor,

    eli

    copt

    eril

    or;

    asam

    blar

    ea

    trol

    ebuz

    elor

    .

    Eta

    lon

    de R

    efer

    inţă

    , tr

    ansm

    iter

    ea u

    nită

    ţii

    de

    măs

    ură,

    et

    alon

    area

    maş

    ină/

    apar

    at p

    entr

    u în

    cerc

    area

    sta

    tică

    (ru

    pere

    , c

    ompr

    esiu

    ne,

    univ

    ersa

    lă):

    pe

    ntru

    lab

    orat

    oare

    lor

    de î

    ncer

    cări

    la

    mat

    eria

    le d

    e co

    nstr

    ucţi

    e (f

    abri

    care

    a be

    tonu

    lui,

    asf

    alt,

    căr

    ămid

    ă ce

    ram

    ică,

    ce

    ram

    ică

    arhi

    tect

    ural

    ă);

    mat

    eria

    lelo

    r te

    xtil

    e şi

    a p

    iele

    i;

    cabl

    uril

    or e

    lect

    rice

    ; A

    tico

    lelo

    r di

    n pl

    acti

    c (e

    xpor

    tul

    /im

    port

    ul d

    e ţe

    vilo

    r de

    can

    aliz

    are,

    iri

    gare

    ;

    Fab

    rica

    rea

    şi e

    xpor

    tare

    a pa

    chet

    elor

    _

    «..

    . _

    ..

    . .1

    <

    1 B Tr

    ansm

    iter

    ea u

    nită

    ţii

    de m

    ăsur

    ă,

    etal

    onar

    ea

    maş

    inil

    or/a

    para

    telo

    r pe

    ntru

    înc

    erca

    rea

    stat

    ică

    (rup

    ere

    , co

    mpr

    esiu

    ne,

    univ

    ersa

    lă)

    pent

    ru l

    abor

    atoa

    relo

    r de

    înc

    ercă

    ri l

    a m

    ater

    iale

    de

    cons

    truc

    ţie

    din

    Rep

    ubli

    ca

    Mol

    dova

    II

    I. D

    omen

    iul

    geom

    etri

    ce

    Tra

    nsm

    iter

    ea u

    nită

    ţii d

    e m

    ăsur

    ă, e

    talo

    nare

    a m

    ijlo

    acel

    or c

    e ne

    cesi

    tă p

    reci

    zie

    înal

    tă, s

    itel

    or

    pent

    ru c

    erne

    re ş

    i a

    apar

    atel

    or n

    esta

    ndar

    diza

    te

    util

    izat

    e în

    lab

    orat

    oare

    lor

    de î

    ncer

    cări

    / e

    talo

    nări

    Pe

    ntru

    eta

    lona

    re m

    ijlo

    acel

    or d

    e m

    ăsur

    are

    a

    X X X X X X

    X X X X X X

    X

    DA

    DA

    DA

    DA

    D

    A

    DA

    Tra

    duct

    oare

    de

    forţ

    ă ti

    p H

    BM

    tran

    cţiu

    ne 5

    0 N

    -50

    kN

    Tra

    duct

    oare

    de

    forţ

    ă ti

    p H

    BM

    tra

    ncţi

    une

    50

    kN-5

    000k

    N

    Mic

    rosc

    op u

    nive

    rsal

    EE

    G s

    imul

    ator

    M

    ulti

    para

    met

    ru s

    imul

    ator

    Spec

    trof

    otom

    etru

    UV

    -VIS

    -NIR

    190

    -300

    0 nm

    1/1 >o x> o o

  • 5 61

    9 23

    8,95

    M

    DL

    Ia c

    ursu

    l va

    luta

    r B

    NM

    di

    n 08

    .12.

    2015

    (2

    59 5

    00 E

    uro)

    36

    9 00

    0 E

    uro

    323

    000

    Eur

    o

    labo

    rato

    arel

    or d

    e în

    cerc

    ări

    din

    cadr

    ul

    într

    epri

    nder

    ilor

    pro

    ducă

    toar

    e de

    pro

    duse

    al

    imen

    tare

    , pro

    duce

    rea

    vinu

    lui,

    fabr

    ici d

    e co

    nser

    ve,

    indu

    stri

    e fa

    rmac

    euti

    că, i

    ndus

    tria

    pa

    rfum

    eric

    ă, c

    ontr

    olul

    eco

    logi

    c al

    pro

    duce

    rii

    şi

    al t

    rans

    port

    ului

    , co

    ntro

    lul

    calit

    ăţii

    ener

    giei

    .

  • Cap

    itol

    3

    Val

    oare

    a ap

    rox.

    u B 20

    0 00

    0

    25 0

    00

    29 0

    00

    44 0

    00

    60 0

    00

    23 0

    00

    44 0

    00

    19 5

    00

    29 0

    00

    Cap

    itol

    3

    Inst

    itut

    ul:

    Cen

    trul

    Teh

    nic

    pent

    ru S

    ecur

    itat

    ea I

    ndus

    tria

    lă ş

    i C

    erti

    fica

    re (T

    CIS

    C)

  • o o c f" 40 0

    00

    70 0

    00

    150

    000

    50 0

    00

    30 0

    00

    50 0

    00

    50 0

    00

    500

    000

    150

    000

    40 0

    00

    21 0

    00

    c c c

    g c c

    s c c

  • 26 0

    00

    3 00

    0

    5 61

    9 23

    8.95

    M

    DL

    la

    curs

    ul

    valu

    tar

    BN

    M

    din

    08.1

    2.20

    15

    (259

    500

    Eur

    o)

    320

    000

    Eur

    o 25

    6 00

    0 E

    uro

    44

    000

    Eur

    o 12

    7 00

    0 E

    uro

    810

    000

    Eur

    o

    disp

    une

    de e

    chip

    amen

    t H

    otar

    irea

    Guv

    ernu

    lui

    1070

    din

    27.

    12.2

    013

    (tab

    .2,

    p.5)

    SM

    V E

    N 1

    5149

    -1:2

    012

    SMV

    EN

    151

    49-2

    :201

    2 SM

    V E

    N

    1514

    9-3:

    2012

    . C

    TS1C

    nu

    disp

    une

    de e

    chip

    amen

    t H

    otar

    irea

    Guv

    ernu

    lui

    nr 1

    070

    din2

    7.12

    .201

    3 (t

    ab.2

    , p.

    7)

    SMV

    151

    03:2

    012.

    CT

    SIC

    nu

    disp

    une

    de e

    chip

    amen

    t. 20

    15-

    pozi

    ţiil

    e 2,

    3,5,

    6,7,

    8,9,

    10

    2016

    - po

    ziţi

    ile

    15,1

    7,19

    ,20,

    25

    o T n CI

    n

    te ä <

    i l ^ 2 E

    es. o >- s O r-î

    u •w ICB u o •o o m

    X

    L-« 0 01 "O o *-> te ä <

    i l ^ 2 E

    es. o >- s O r-î

    u •w ICB u o •o o m

    X .SPE « y

    2 ® ça s

    Cel

    elal

    te e

    chip

    amen

    te s

    e vi

    ca

    zul î

    n vo

    r fi

    ide

    ntif

    icat

    e fi

    nanc

    iare

    (in

    clus

    iv a

    sigu

    r,

    alte

    pro

    iect

    e/fo

    ndur

    i)

    X

    .SPE « y

    2 ® ça s

    Cel

    elal

    te e

    chip

    amen

    te s

    e vi

    ca

    zul î

    n vo

    r fi

    ide

    ntif

    icat

    e fi

    nanc

    iare

    (in

    clus

    iv a

    sigu

    r,

    alte

    pro

    iect

    e/fo

    ndur

    i)

    S u 5 ° CB Q . ë 5 —