CREŞTEREA ŞI CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREADEZVOLTAREA

Creşterea: - un proces normal de augmentare a dimensiunilor corpului, de apariţie de masă tisulară nouă.

- constă din: # multiplicare celulară # creşterea volumelor celulare Dezvoltarea:- proces normal ce cuprinde complexităţile funcţionale: # formare de structuri noi # maturaţie enzimatică- Corelarea celor două procese conferă un înţeles unitar unui proces

care defineşte atât dimensiunile cât şi modificările calitative ale maturaţiei

- Creşterea şi dezvoltarea urmează: # o secvenţă ordonată, # aproximativ aceeaşi pentru toţi copii, # există o variabilitate între copii normali, la orice vârstă

=reflectă răspunsurile organismului în creştere, la numeroşi factori.- La om maturarea se obţine lent: - aproximativ 1/3 din viaţă este o

pregătire pentru celălalte 2/3

Legile creşteriiLegile creşterii

Observarea caracteristicelor generale normale ale creşterii a stabilit legi generale:

a) Legile alternanţei: se referă la alungirea, urmată de îngroşarea oaselor.

b) Legile proporţiei: de la naştere la maturaţie, fiecare segment al corpului are modul său propriu de comportament faţă de înăţime.

c) Legile pubertăţii: - înainte de pubertate, talia creşte în special pe seama membrelor

inferioare; - ulterior pe seama trunchiului; - în prepubertate este mai intensă alungirea; - ulterior urmează îngroşarea corpului.

Mecanismul creşteriiMecanismul creşterii

A. Aspectul biochimic:a. conţinutul în apă totală a organismului: # scade de la 70-75%(n.n.)---65-50% la adult scăderea cea mai rapidă= în perioada de sugar # Na şi Cl: curbe de scădere paralelă cu a apei totale corporale.b. conţinutul de substanţe solide: evoluează după o curbă inversă a apei: # musculatură = 25% la n.n.; 43% la adult Substanţele localizate predominent intracelular: - K, cresc în raport

cu vârsta.

Din punct de vedere biochimic creşterea = câştig de masă solidă (subst. organice+ minerale).

Creşterea solicită consum mare de energie.

B. Aspectul celular al creşterii

1. Faza hiperplastică: - creşterea numărului de celule prin mitoză (I.U.)

2. Faza intermediară: - creşte numărul şi dimensiunile celulare

3. Faza hipertrofică: - cresc dimensiunile celulare.

Factorii de creştere1. Factorii genetici (ereditari, intrinseci) # Rol important în determinarea ritmului creşterii datorită

controlului genetic al sintezei proteinelor structurale şi enzimelor.

# Patologie- Anenploidii (număr anormal de cromozomi): - monosomii: absenţa unuia dintre cromozomii unei perechi. - trisomii şi poliploidii: mai mult de un cromozom adăugat la o

pereche normală.- Anomalii structurale (morfologice): - deleţii: absenţa unei părţi a cromozomilor - translocaţii: porţiuni ale unui cromozom ataşate altuia - inversiuni: - izocromosomii

2.2. Factorii hormonali ai creşteriiFactorii hormonali ai creşterii Rol în modularea proceselor creşterii şi dezvoltării potrivit

informaţiei genetice.a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.) - rol în multiplicare celulară; - acţionează asupra condrogenezei, prin somatomedină, pe

cartilagiul seriat; - hiperfuncţia = gigantism; - hipofuncţia = nanism armonic.

b. Tiroxina şi triiodotironina, sub control talamo-hipofizar acţionează: - asupra cartilajului de creştere ( mineralizare); - asupra S.N.C.; - asupra maturaţiei dentare; - hiperfuncţia = hipertiroidie - hipofuncţia = nanism disarmonic (cretinism) arieraţie mentală (cretinism)

c.c. Parathormonul: - controlează homeostazia Ca; - intervine în calcifierea scheletului.

d. Insulina: - în sinteza proteinelor, ac. graşi, glicogen.

e. Hormonii androgeni: - iniţial activează creşterea; - în adolescenţă: o limitează, accelerând maturarea

scheletică.

f. Estrogenii şi progesteronul: - calcifierea cartilajului de creştere.

g. Cortizonul: - efect negativ: scade numărul de celule; - efect pozitiv: favorizează maturaţia enzimelor.

3. Factorii de mediu

a.a. Factorii de mediu prenatal:Factorii de mediu prenatal: - nutriţia embrionului şi fătului- nutriţia embrionului şi fătului - factori endocrini- factori endocrini - factori: chimici, actinici, infecţioşi, anoxia, ş.a.- factori: chimici, actinici, infecţioşi, anoxia, ş.a.b.b. Factorii de mediu postnatali:Factorii de mediu postnatali: - factorii infecţioşi (ac. şi cr.)- factorii infecţioşi (ac. şi cr.) - alimentaţia gravidelor şi a copiilor- alimentaţia gravidelor şi a copiilor - mediul geografic: poluare, însorire (U.V.), umiditate, - mediul geografic: poluare, însorire (U.V.), umiditate,

acţionează cu precădere în primii 5 ani.acţionează cu precădere în primii 5 ani.c.c. Factorii socio-economici:Factorii socio-economici: - situaţia materială- situaţia materială - calitatea locuinţei- calitatea locuinţei - condiţii igienice- condiţii igienice - facilităţile medicinei şi civilizaţiei.- facilităţile medicinei şi civilizaţiei.

d. Factorii culturali şi instructiv- educativi.

e. Factori emoţionali

f. Exerciţiile fizice: activează circulaţia, cresc aportul de O2 în ţesuturi.

4. Factorii patologici Intrauterini

Postnatali - tulburări acute şi cronice de digestie - boli organice cronice - boli endocrino-metabolice - encefalopatii cr. Inf.

Tipuri (curbe ) de creştere

1.Tipul neural: caracteristic pentru S.N.C.: - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 5 ani - creşte mai lent până la adolescenţă.2. Tipul scheletic: - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 2 ani - creşte lent până la pubertate - creşte rapid la pubertate - creşte lent în adolescenţă.3. Tipul limfatic: - se dezvoltă până la 5-6 ani (gg., amigdale, timus) - se reduce la 11 ani, apoi involuează (timus).4. Tipul ţesutului adipos: - creşte rapid până la 1 an - ritmul scade între 1-2 ani - după 2 ani este relativ stabil

Evaluarea creşterii şi dezvoltării

- Are la bază compararea parametrilor somatometrici al unui copil dat, cu cei ai altor copii sănătoşi, de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, ţară.

- Evaluarea creşterii utilizeză diverşi parametri:

# Pentru compararea parametrilor sau întocmit grafice sau curbe, bazate pe măsurători efectuate pe loturi mari de copii sănătoşi, de toate vârstele la ambele sexe, în diferite ţări

# Pe baza datelor obţinute s-au întocmit curbe “Gaussiene” şi curbe dinamice, sau “ canale” continui, derivate matematic, denumite “ percentile”, sau derivaţii standard (în raport cu formula utilizată).

# Valorile taliei, greutăţii, P.C., la o vârstă dată, pot fi reprezentate pe o curbă Gaussiană.

# Valorile mediei se află la vârf# Valorile în minus pe ramura ascendentă# Valorile în plus pe ramura descendentă# Valorile normale = + 2 D.S.(derivaţii standard) 1 D.S. include 66,6% 2 D.S. includ 95% din total 3 D.S. includ 99,7%- Percentilele indică poziţia unei măsurători într-o serie tipică de 100 (100%)Percentilul “10”= copilul este mai mare decât 9% dintre copiii de aceeaşi

vârstă şi sex.Percentila “50”= un număr egal de copii sunt mai mici decât cel măsurat.Percentila “1”= -3 D.S. Percentila “84”= +1 D.S.Percentila “3”= -2 D.S. Percentila “97”= +2 D.S.Percentila “16”= -1 D.S. Percentila “99”= +3 D.S.

# Compararea datelor obţinute la un copil cu graficele permit evaluarea caracterului creşterii:

- regulată: dacă se situează constant pe acelaşi canal; - neregulată: cu perioade de încetinire şi accelerare

- Pentru evaluarea creşterii şi dezvoltării, parametrii cei mai utilizaţi sunt:

1. Greutatea - Cel mai utilizat indice de apreciere a nutriţiei. Cântărirea de rutină se face : # 2-3x/săpt. de la 0-6 luni # 1/săpt. între 6-12 luni # 3-4x/an de la 1-3 ani; apoi anual- Factorii care influenţează greutatea: # factorii genetici # durata gestaţiei # malnutriţia maternă (voită, nevoită) # alcoolism, tabagism, toxicomanii # infecţii intrauterine # insuficienţă placentară # sarcini multiple # diabetul zaharat

- Sporul mediu anual al creşterii ponderale: 0-4 luni = 750 g/lună 5-9 luni = 500 g/lună 9-12 luni = 250 g/lună- Greutatea : - se dublează la 4 luni - se triplează la 1 an - se guadruplează la 2 ani - de 6x la 5 ani - de 7x la 7 ani - de 10x la 10 ani- În primii 2 ani băieţii au un plus de 0,5 kg faţă de fete.- În anul 2 de viaţă = 200-250g/ lună (2,3 kg/an)- Între 3-5 ani = 2 kg/an- Între 6-10 ani la băieţi = 3-3,5 kg/an 6-12 ani la fete = 3-3,5 kg/an FORMULA HERMAN: 9 X 2 V (V=ani)

2. Lungimea (Talia)

Se efectuează în decubit dorsal până la vârsta de 5-6 ani La naştere = 50 ± 2 cm. Sporul minim de creştere a taliei: - I L= 4 cm - II-III L= 3 cm - IV L = 2 cm - V-XII L = 1 cm # La vârsta de 1 an = cu 50% mai mare ca la naştere # Sporul natural primul an = 20-30 cm. # De la 1-2 ani = 1 cm/ lună (12 cm/an) # În primii 2 ani T = 0,5 cm superioară la băieţi # Între 2-5 ani = 6-8 cm/ an # Talia de la naştere: - se dublează la vârsta de 4 ani - se triplează la vârsta de 13 ani # Creşterea taliei încetează la: - 17-19 ani la fete - 20 ani la băieţi FORMULA GELDRICH = 80 + 5V

3.Perimetrul cranian (P.C.)- Măsurătoare importantă până la vârsta de 2-3 ani.- La n.n P.C. = 35,3 ± 1,2 cm.- P.C. creşte cu 10 cm în I-ul an, din care 50% în primele 4 luni.- De la 1-17 ani = 10 cm.- S.N.C. # la 6 luni = 50% faţă de adult. # la 2 ani = 75% faţă de adult.

- În adolescenţă P.C. creşte pe seama ţesutului osos şi ţes. moi- Creşterea P.C. posibilă datorită existenţei suturilor şi fontanelelor- Fontanela anterioară, rombică = 2,5/3,5 cm (12-18 luni)- Fontanela posterioară, triunghiulară =1/1,5 cm (2-4 luni) prezentă la

25% din n.n..- P.C. creşte rapid = hidrocefalie- P.C. mic = craniostenoză- Macro şi microcefalia pot fi familiale.

4. Dentiţia Factori genetici: determinanţi majori ai dimeniunilor şi morfologiei

dentare. Alţi factori: - boli de nutriţie - rahitism - endocrinopatii - medicamente: tetraciclina (prohibită în primii 6 ani de

viaţă) # 1/1500 – 1/3000 n.n. cu un dinte erupt # momentul erupţiei: limite largi (5-15 luni) # caduca de lapte cu 20 dinţi # ordinea medie a erupţiei: - 6-8 luni = incisivi medieni inferiori - 8-10 luni = incisivi medieni superiori - 10-12 luni = incisivi laterali - 1 an – 1 ½ ani = primii molari - 1 ½ ani -2 ani = cei 4 canini - 2 – 2 ½ (3 ani) = molarii II Retardarea erupţiei: rahitism, mixedem,trisomie 21

Fenomene asociate: - agitaţie - mici tulburări digestive - subfebrilităţi. Calcificarea mugurilor dentari debutează în luna a V-a fetală, se

termină la 2 ½ - 3 ani. Dentiţia definitivă (permanentă): - debut la vârsta de 6 ani: I-ul molar. - calcificarea începe în I-a lună postnatal durează până la vârsta de 25 ani - între 7-12 ani dinţii de lapte cad în ordinea apariţiei. Înlocuirea cu dentiţia definitivă: - 6-8 ani: incisivi medieni - 7-9 ani: incisivi laterali - 9-13 ani: canini - 9-12 ani: premolarii I - 10-12 ani: premolarii II - 10-14 ani :molarii II - 18-20-25 ani: molarii III Maturarea dentară necesită: Ca, Ph, Vit.A,D,C.

Molarul I, de la vârsta de 6 ani: - fundaţie pentru dezvoltarea dentiţiei definitive - determină forma finală a maxilarului - aranjamentul ordonat al dinţilor.

5.Maturaţia osoasă

Este cel mai fidel indicator al creşterii generale Vârsta osoasă trebuie să concorde cu vârsta cronologică Procesul de osificare osoasă: - debutează luna V-a intrauterin - se finalizează în adolescenţă - începe la nivelul nucleilor de osificare La n.n la termen sunt 3-4 nuclei de osificare: - Beclard: epifiza distală femur - Tappon: epifiza proximală tibie - cuboid - cap humeral (inconstant)

Evaluarea osificării: - examen radiologic - sub vârsta de 1 an: membrul inferior - după vârsta de 1 an : membrul superior stâng,

artic. radio carpiană

În I-ul an apar 10 nuclei de osificare pentru un hemischelet. Stabilirea vârstei osoase se bazează pe: - nr. şi dimensiunile nucleilor - forma şi densitatea lor - delimitarea contururilor capetelor osoase - distanţa care separă centrii epifizari. Vârsta osoasă se definitivează: - fete: 12 ani - băieţi: 13 ani Se studiază şi numărul de suduri osoase apărute între vârsta de 13- 18

ani

6. Alte criterii de apreciere a creşterii

a. Diametrul biacromial şi biiliacb. Circumferinţele braţului şi coapseic. Grosimea plicii cutanate (tricipitală şi subscapulară) - criteriu valoros de apreciere a stării de nutriţie - elasticitatea cutanată - dezvoltarea ţesutului adipos - inhibiţia hidrică a acestorad. Aprecierea rezistenţei la infecţiie. Aprecierea maturizării neurologice

- Caracteristicile esenţiale ale măsurătorilor: # aplicarea de metode standardizate # raportarea rezultatelor la valorile normale obţinute pe eşantioane

semnificative statistic # de la populaţie infantilă de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, condiţii

soci-.economice comparabile- Orice deviere va fi apreciată în funcţie de: # parametri somatici ai genitorilor ( potenţial genetic de creştere) # la curba de creştere proprie, anterioară a copilului

Perioada de sugar

Durata: 1-12 luni Tegumentele: rol protector, supuse agresiunii factorilor fizici,

chimici şi infecţioşi # Culoare: - roz = sugar alimentat natural - palide = sugar alimentat artificial # Histologic: - stratul cornos al epidermului se îngroaşă - se dezvoltă celulele cromatofore - sporesc papilele din derm - creşte rezistenţa la agenţii agresori # Suprafaţă cutanată: mare - F. FASSABLIER: S = T2 X 0,92 (T=talia) # Glandele sebacee bine dezvoltate # Glandele sudoripare: devin dezvoltate la 3 luni

Ţesutul celular subcutanat:

# Se dezvoltă progresiv astfel: faţă, membre inferioare, torace, abdomen

# Dispariţia, în distrofie se produce invers

# Conţine mai mult acid palmitic (steanic la adult)

# La 2 luni grosimea pliului = 1,5 cm

# Până la 7 ani dezvoltarea paniculului adipos este identică

# Turgorul = - inhibiţia coloidală a celulelor - starea fibrelor elastice - dezvoltarea ţesutului adipos Turgor diminuat = distrofie, deshidratare

Sistemul ganglionar limfatic # Prezent de la naştere # Inelul limfatic Waldayer: până la 4 ani, apoi involueayă # Adenoidele se hipertrofiază cu uşurinţă # Amigdalele palatine cresc până la 6 ani

Ţesutul muscular # Dezvoltarea inegală, cu precădere la membrele inferioare, prin

mitoză # Tonusul flexorilor scade în luna II-a - Tonus diminuat: infecţii distrofie rahitism boli musculare - Tonus crescut: paralizii spastice # Activitatea musculară activează irigaţia organelor

Aparatul respirator

A. Caractere anatomice:

# Fosele nazale: - înguste, lipseşte meatul inferior - mucoasa bine vascularizată - infecţii # Sinusurile: - incomplet dezvoltate - sinusul frontal lipseşte - sinusul etnoidal prezent - etnoidite # Naso-faringele: îngust, scurt # Trompa Eustachio: orizontală (otite) # Laringele: formă de pâlnie, îngust, cartilaje moi, bine vascularizat

= infecţii ( laringite forme diverse) # Traheea: lumen îngust, bine vascularizată # Bronhiile: - se bifurcă la vertebra T3 lumen îngust - cartilaje moi, bine vascularizate - se obstruează uşor

# Plămânii:

- mari comparativ cu toracele - amplitudinea excursiilor toracice mică - sporeşte nr. alveolelor - ţesutul interstiţial: bine dezvoltat şi vascularizat, capilarele

limfatice largi - ţesutul elastic pulmonar sărac, favorizează apariţia atelectaziilor

şi emfizemului pulmonar - zonele postero- inferioare slab ventilate - atelectazii - hilul pulmonar: bogat în ganglioni, care se hipertrofiază cu

uşurinţă - mediastinul: mare, elastic, organele mediastinale slab legate

( cantitate redusă de ţesut conjunctiv) - diafragmul: mai sus situat

B. Particularităţi morfologice

# Respiraţia: mai superficială, amplitudine mică # Frecvenţa respiratorie = 40-30/ 1 minut # Schimburile gazoase respiratorii intense, corelate cu echilibrul

A-B # Difuziunea CO2 se face la o diferenţă de tensiune de 6 mmHg # Difuziunea O2 se face la o diferenţă de tensiune de 60 mmHg # Cianoza: - coloraţia albastră difuză a tegumentelor şi

mucoaselor - cauzată de Hb redusă în sângele capilar - se intensifică la efort ( consum de O2) - durata: temporară - fără consecinţe cronică = poliglobulie, M.C.C.,

bronhopneumonie cronică

Aparatul cardio-vascular

# Poziţia cordului: mai înaltă şi orizontală (torace larg, diafragm înalt)

# T.A.: variază cu vârsta: la 6 luni = 80-90/45 mmHg F. KATZEMBERGER: 80 + 2 V ( cifre inferioare normalului)

# Viteza de circulaţie mare (30 sec. la copil), se realizează: - frecvenţa cardiacă mărită - timpul de conducere A-V scurt - durata scurtă a sistolei ventriculare = tahicardie

(fiziologică) - tahicardia măreşte minut volumul - tahicardia + minut volumul nu produce HTA datorită

elasticităţii şi lărgimea relativă a vaselor sangvine

# Şocul apexian sp. IV I.c. stâng înafara liniei mamelonare cu 1-2 cm - intensitatea maximă a zgomotelor sub mamelon sau către

apendicele xifoid - primul zgomot: mai scurt, tonalitate ridicată - al II-lea zgomot mai întărit (lumenul mai larg şi mai apropiat de

peretele toracic) - suflu persistent sub 4-5 ani = M.C.C., (la bază) - suflu dobândit: se percepe la vârful cordului

# Rx. Pulmonar: suprafaţă mare, orizontal, vârful lateral

# E.C.G.: - ritm rapid - interval P-R = scurt: 0,08- 0,12 sec. - undele Q şi S mai accentuate - unda T turtită sau inversată în D III-a - axul electric: iniţial spre dreapta spre verticală treptat

Aparatul digestivA. Particularităţi morfologice

# Buzele groase, musculoase, favorizează suptul # Musculatura obrajilor, limbii, faringelui bine dezvoltate # Limba: lată, depăşeşte arcada gingivală # Mucoasa bucală: - 2-3 straturi (8-10 la adult)= fragilă (stomatite) - pe faţa bucală a buzelor: 5-6 burelete labiale (Luschka)

rol la supt # Bula Bichat: împiedică deprimarea obrajilor (supt) # Cavitatea bucală = pompă aspiratoare; Limba = piston # Suptul: - act reflex; centrul în bulb - calea centripetă: ramura sensitivă trigemen - calea centrifugă: ramurile motorii ale nervilor hipoglos, facial, trigemen - aerofagie - regurgitaţii, vărsături = - atitudine: poziţionare, eructare

# Esofagul: situat între C4-D8 = 8-10 cm

# Stomacul, poziţie: - n.n. = verticală - sugar = transversală - 2-3 ani = spre verticală Capacitatea gastrică: creşte cu 25 ml/lună: n.n. = 30 ml 2 săpt. = 90 ml 6 luni = 200 ml 1 an = 250- 300 ml În timpul alăptării stomacul evacuează parţial = ingestia mai mare decât

capacitatea După supt - contracţia stomacului (peristola) - eructează aerul ( eructare,

vărsăt.) Evacuarea gastrică: alimentat natural = 1 1/2 h alimentat artificial= 3- 4 h Evacuarea lentă: în decubit dorsal

# Intestinul: la n.n. = de 6 ori talia - Mucoasa intestinală: permeabilă pentru toxine, germeni - Durata traversării intestinului subţire = 3-6 h - Durata traversării intestinului gros = 2 - 14 h - Rectul: mai lung, slab fixat = prolaps

# Mezenterul: mai larg, distensibil = volvulus

# Ganglionii mezenterici: se inflamează cu uşurinţă = abdomen dureros, uneori pseudochirurgical

B. Particularităţi funcţionale Secreţia salivară: redusă în primele 2-3 luni: stomatite - Ptialina ( 4 luni): acţiune amiolitică, transformă amidonul în dextrină Secreţia gastrică: prezentă de la naştere - Variază cu: - vârsta copilului - compoziţia alimentului - starea de sănătate a copilului - la distrofici este diminuată = digestie deficitară = diaree Secreţia intestinală: - Amilaza: redusă până la 3- 4 luni, completă la 2 ani - Erepsina: activitate redusă până la 1 an - Lipaza: activitate scăzută; normală la 1 an Flora intestinală: - Alimentat natural = bac. Bifidus - Alimentat artificial = bac. Coli nepatogen Digestia sugarului: - Puterea fermentativă şi diastazică iniţial reduse, sporesc

cu vârsta - Alimentele noi se introduc: - cu prudenţă - se cresc progresiv cantităţi mici

Scaunul sugarului - Sugar alimentat natural: - culoare: galben auriu - consistenţă scăzută - miros fad - pH acid - aderent de scutece - număr = 2-3 pe zi - Sugar alimentat artificial: - culoare: galben deschis, albicios - consistenţă: crescută - neaderent de scutece - miros fetid - pH alcalin - număr : 1-2 pe zi Controlul sfincterului anal: - Începe să se stabilească la 15 luni - Se formează reflexul condiţionat al defecaţiei legat de factorul timp

(oră)

Ficatul - Lobul drept este mai mare - Marginea superioară: spaţiul V-VI i.c. drept - Marginea inferioară: la 1 cm sub rebordul costal - Sinteza hepatică a proteinelor serice, factori de coagulare, glicogen şi

colesterol = satisfăcătoare - Funcţia antitoxică şi de conjugare = deficitare - Secreţia biliară scăzută - Sărurile biliare în cantităţi reduse

Pancreasul - Amilaza pancreatică ( scindează amidonul) apare după vârsta de 4 luni - Lipaza şi esteraza: deficirare în primul an - Fermenţii proteolitici: tripsina, chimotripsina, carbopeptidaza:

activitate bună

Sângele A. Seria albă

- La naştere: polinucleoză neutrofilă 60-70%- În ziua a X-a: scade la 30-37%- La 6 luni: 30- 40%- La 1 an: 35- 40%- La vârsta de 3 zile = prima încrucişare neutrof/limf.- La vârsta de 2-2 1/2 ani a doua încrucişare (cresc N)- Leucocitele scad paralel cu vârsta: - la sugar = 10.000/mm - la 3 ani = 9.000/mm - la 4-8 ani = 8.000/mm

3

B. Seria roşie

- Hematopoieza la sugar şi copil = în măduva oaselor- Limfopoieza: în organele limfoide- Eritrocitele: - îşi micşorează diametrul - durata medie de viaţă = 120 zile - nr. de eritrocite : scade treptat ; apoi revine la 5 milioane la 12

ani - până la pubertate nr. eritrocitelor este egal la ambele sexe scade la fete = 4 milioane /mm - Hb: - la sugar = 12,5 g % - la pubertate = 15 g % la sex M 13,5 % la sex F- Ht = este paralel cu oscilaţiile eritrocitelor la pubertate = 42-45 %- Trombocitele = 150.000 - 300.000/mm

Aparatul urinar

# Lobulaţia rinichiului dispare la vârsta de 2 ani # Vezica urinară coboară în bazin la vârsta de 1 an # Bazinetul şi ureterele: pereţi hipotoni = stază, infecţii # Organele genitale externe: se dezvoltă lent, progresiv - pubertate # Nr. micţiuni 10-12/zi sugar; 6-8/zi ulterior # Controlul vezical voluntar: în jurul vârstei de 2 1/2 ani # Celulele epiteliului glomelular şi capsula Bowman se aplatizează în

primele luni de viaţă # Fluxul sanguin renal creşte paralel cu debitul cardiac # Filtrarea glomelulară: La sugar = 82ml/min La 2 ani =132 ml/min (ca la adult) # Capacitatea de diluţie renală: optimă la vârsta de o lună

# Concentraţia: - 700-800mosm/litru - limitată prin deficit de hormon antidiuretic - hiperosmolaritatea laptelui de vacă depăşeşte

sarcina osmotică renală

# Diureza la sugar = 100 ml/kg/zi

# Densitatea urinară: n.n.= 1004-1006 sugar = 1010-1012 copil =1015

# Eliminarea: clorului, ureei, fosfaţilor variază în funcţie de alimentaţie

# Acidul uric şi creatinina: mai crescute ca la adult

# Glicozuria, galactozuria şi proteinuria = absente

Sistemul nervos

# Creierul creşte constant: la vârsta de 8 ani = 95% din final

# La 9 luni: apare controlul asupra motilităţii voluntare

# Reflexul Babinski: flexie dorsală până la vârsta de 2 ani după 2 ani = flexie plantară

# E.E.G.: La 6 luni: creşte frecvenţa undelor electrice La 9 luni: creşte amplitudinea undelor La 2 ani: apare ritmul alfa Ulterior ( după 2 ani): apar undele beta

# Stările afective: - Intense dar superficiale - Se instalează brusc, durează puţin - Gelozia şi negativismul: se manifestă tumultos - La vârsta de 3 ani: apare starea de vinovăţie - La vârsta de 4 ani, apare: dorinţa de nou de mândrie transferul de afectivitatee (educatoare) - La vârsta de şcolară se dezvoltă: - sentimentele estetice, morale de datorie, patriotism - La vârsta pubertăţii apar: - sentimentul echităţii - obligaţiile morale - relaţii interumane: prietenie, dragoste