creativitatea Și inovarea În sua

3
Creativitatea i inovarea în SUA  ș Inov a ia ț  e ste consid erată, în general , ca motorul prin cipal al cre terii economice în econ omia ș globală de ast ăzi. Prin intr oducerea în pr actică a inova iilor se po t ob ine produ se cu caracteristici ț ț de calit ate îmbu nătă ite, servicii de cal itate su peri oară, pr ocese de pr oduc ie noi, mai ef icien te i ț ț ș mai curate (ecologice), mod ele îmbunătă ite ale sistemului de manag ement al afacerilor, m etode ț moderne d e management al for ei de m uncă etc. ț  Exis tă mu ltip le mot iva ii ale î ntr eprin deri lor i or gani za iilor pentru a i nova , într e care: cre terea ț ș ț ș cotei de pia ă, cuceri rea de noi pie e, amelio rarea calit ă ii prod uselo r, lăr gir ea gamei de produ se, ț ț ț înlocuirea produselor învechite, reducerea impactului asupra mediului etc. Inov a ia ț  est e in dis olu bil leg at ă de creativitate (ca teg orie din car e face par te acest art ico l). n ova rea i creati vit ate a sunt pr ocese care se inter con di io nea ză, deoar ece găsir ea sol u iei la ș ț ț  problemele ce apar într!un proces de inovare necesită creativitate. nova ia vizează o aplicare ț comercial iza bi l ă în prac ti că a une i inve n ii" to tu i, ino va ia este po sib il ă i fără o prealabil ă ț ș ț ș  inven ie ț . #n $%& mu lt e in ov a ii or ganiza io nale au av ut lo c în di st ri bu ie . Exempl e de inova ii ț ț ț ț org aniza ionale incl ud introd ucere a sistemelor de mana gemen t al lan ului de aproviz iona re, a ț ț sist emul ui de manag ement al calit ă ii etc. #n sens gener al, terme nul 'ino va ie orga niza ional ă' se ț ț ț referă la crearea sau ado pta rea un or idei sau compo rta men te no i pen tru orga niza ie, pri n ț sch imbăr i i ada pt ă ri in ter ne ale or ga niz a iei car e inovează (a m,& lic e( **+ ) ș ț -  / .Pot fi introduse schim bări în stra tegi e, stru ctur ă, comp eten e în procese, sistem e de stimula re sau ț cultura în ino vare a or gan iza iei ,re or ga niz area între gii orga niza ii. #nt re ini iat ori i inova iei ț ț ț ț org aniza ionale (man ageri ale) se numără în princip al manageri i organi za iilor , consultan ii în ț ț ț management i reprezentan ii mediului academic. ș ț

Upload: diana-m-stoica

Post on 02-Mar-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Creativitatea Și Inovarea În SUA

7/26/2019 Creativitatea Și Inovarea În SUA

http://slidepdf.com/reader/full/creativitatea-i-inovarea-in-sua 1/3

Creativitatea i inovarea în SUA ș

Inova iaț  este considerată, în general, ca motorul principal al cre terii economice în economiaș

globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inova iilor se pot ob ine produse cu caracteristiciț ț

de calitate îmbunătă ite, servicii de calitate superioară, procese de produc ie noi, mai eficiente iț ț ș

mai curate (ecologice), modele îmbunătă ite ale sistemului de management al afacerilor, metodeț

moderne de management al for ei de muncă etc.ț

 Există multiple motiva ii ale întreprinderilor i organiza iilor pentru a inova, între care: cre tereaț ș ț ș

cotei de pia ă, cucerirea de noi pie e, ameliorarea calită ii produselor, lărgirea gamei de produse,ț ț ț

înlocuirea produselor învechite, reducerea impactului asupra mediului etc.

Inova iaț  este indisolubil legată de creativitate (categorie din care face parte acest articol).

novarea i creativitatea sunt procese care se intercondi ionează, deoarece găsirea solu iei laș ț ț

 problemele ce apar într!un proces de inovare necesită creativitate. nova ia vizează o aplicareț

comercializabilă în practică a unei inven ii" totu i, inova ia este posibilă i fără o prealabilăț ș ț ș  

inven ieț .

#n $%& multe inova ii organiza ionale au avut loc în distribu ie. Exemple de inova iiț ț ț ț

organiza ionale includ introducerea sistemelor de management al lan ului de aprovizionare, aț ț

sistemului de management al calită ii etc. #n sens general, termenul 'inova ie organiza ională' seț ț ț

referă la crearea sau adoptarea unor idei sau comportamente noi pentru organiza ie, prinț

schimbări i adaptări interne ale organiza iei care inovează (am,&lice(**+)ș ț -  /.Pot fi

introduse schimbări în strategie, structură, competen e în procese, sisteme de stimulare sauț

cultura în inovare a organiza iei,reorganizarea întregii organiza ii. #ntre ini iatorii inova ieiț ț ț ț

organiza ionale (manageriale) se numără în principal managerii organiza iilor, consultan ii înț ț ț

management i reprezentan ii mediului academic.ș ț

Page 2: Creativitatea Și Inovarea În SUA

7/26/2019 Creativitatea Și Inovarea În SUA

http://slidepdf.com/reader/full/creativitatea-i-inovarea-in-sua 2/3

0 echipă de oameni de 1tiin2ă din $%& a dezvăluit un bec din plastic ce este la fel de eficient ca

 becurile E3, dar care emană o lumină mai delicată.

4ercetătorii de la %niversitatea 5a6e 7orest din 4arolina de 8ord afirmă că noile becuri 9 ce

sunt concepute dintr!un polimer amestecat cu nanomateriale ce emit lumină albă atunci cnd un

curent electric este trecut prin ele 9 ar putea înlocui luminile fluorescente tradi2ionale, fiind

totodată de două ori mai eficiente dect acestea.

 8oile becuri sunt concepute din trei straturi de polimer care pot fi modelate în orice formă 1i

culoare, fiind apoi amestecate cu o cantitate mică de nanomateriale care emit lumină printr!un

 proces cunoscut sub numele de 7PE ( field-induced polymer electroluminescence).

&ceste becuri reprezintă o alternativă la luminile E3, care au devenit mai populare în ultima

vreme, pe măsură ce becurile tradi2ionale incandescente 1i fluorescente sunt înlocuite din cauza

ineficien2ei. ămpile de iluminat E3 prezintă dezavanta;ul că lumina pe care o produc pare mai

rece 1i <nenaturală=.

#n $tatele %nite, la >appos, această firmă de vnzări de încăl ăminte on!line cu .*** de salaria iț ț

a crescut att de repede înct persoanele nu se mai cuno teau între ele. #ngri;orat pentru păstrareaș

convivialită ii, pre edintele ?on@ Asieh, a decis dezvoltarea unei aplica ii informatice prin careț ș ț

se prezintă, la pornirea ordinatorului în fiecare diminea ă, o fotografie a unui colaborator i seț ș

cere o alegere între trei nume. 0dată alegerea efectuată (nu contează dacă este bună sau gre ită),ș

apare fi a de prezentare a colaboratorului. &ceastă practică, unică în lume, permite întărireaș

cunoa terii colaboratorilor într!un context de dezvoltare puternică sau de înstrăinare a efectivelor ș

Inova ia este un demers spa io-temporal:ț ț

“Spa io”:ț  inova ia trebuie să fie transfunc ională i deschisă unui număr ct mai mareț ț ș pentru că oricine poate avea idei bune, indiferent de meserie, statut sau experien ă. Esteț

mult mai important astăzi să se mobilizeze Bîn elepciunea mul imii= dect restrngereaț ț

căutării ideilor noi la nivelul exper ilor. 3eschiderea către un număr ct mai mare deț

 persoane determină instaurarea unui proces de itera ie care permite persoanelor să seț

alimenteze unele pe altele (o idee conduce la alta, care conduce la o altă idee .a.m.d.).ș

Page 3: Creativitatea Și Inovarea În SUA

7/26/2019 Creativitatea Și Inovarea În SUA

http://slidepdf.com/reader/full/creativitatea-i-inovarea-in-sua 3/3

tia i că ideea de a utiliza o cartelă în camerele de hotel pentru limitarea consumului deȘ ț

electricitate vine de la un om de serviciuC

“Temporal”: ideile vin oricnd, fie în timpul ori în afara orelor de serviciu (sub du , înș

timpul transportului, la cinema etc.). #n consecin ă, restrngerea explorării ideilor noi la oț

edin ă de două ore nu are niciun sens. #n sfr it, cu ct restrngem mai pu in cadrul, cuș ț ș ț

att cre te probabilitatea de a găsi o idee pe care nu o căutăm sau din gre eală. i la fel deș ș Ș

 paradoxal, ideile vin de obicei atunci cnd nu le căutămD

#n $tatele %nite, la F, întreprinderea aplică încă principiul G*H*. ni iat în anii *, deț

 pre edintele din acea perioadă, 5illiam FcInight, care avea un credo: B&nga;ează persoaneleș

 potrivite i lasă!le să lucreze=. Este motivul pentru care a instaurat o practică viznd să permităș

salaria ilor care o doresc să consacre circa *J din timpul lor (deci o zi pe săptămnă) lucrului laț

 proiecte pe care i le aleg (în afara cadrului ierarhic). &cest demers a permis crearea unor ș

 produse cum ar fi post!it!ul, inventat de doi chimi ti salaria i în KL-+ (F vinde astăzi peste M**ș ț

de produse de acest tip). &ceastă practică a fost preluată i de alte firme cum ar fi Noogle sauș

&tlassian.

#n $tatele %nite, constatnd înmul irea criticilor la adresa produselor sale, pre edintele firmeiț ș

3E, Fichael 3ell a decis în **- să creeze o platformă de internet, numită deea$torm, prin

intermediul căreia a cerut internau ilor să î i posteze criticile la adresa produselor firmei. &cestț ș

demers, cu adevărat îndrăzne i cura;os, pentru că multă lume manifestă o adevărată aversiuneț ș pentru e ecuri i erori, a permis acestei firme să identifice cauzele insatisfac iilor i găseascăș ș ț ș

solu ii de remediere. & doua etapă a constituit!o asocierea clien ilor în căutarea de idei noi, ceeaț ț

ce se nume te de;a Binova ie deschisă= (Bopen innovation=). &numite idei au fost re inute dintreș ț ț

cele L.*** sugerate. &ceastă ini iativă a permis de asemenea reînnodarea legăturilor cu clien ii.ț ț

Pentru a găsi idei noi trebuie să extinzi perimetrul de sugestie în afara organiza iei. Fetodeț

similare au aplicat i alte firme ca ego, OF sau &uchan.ș