contabilitatea creditelor bugetare Şi a conturilor În afara bilanŢului

20
CAPITOLUL 10 CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI 10.1. Consideraţ ii generale privind finanţarea instituţii lor publice Instituţiile publice pot fi finanţate pentru cheltuielile curente şi de capital aferente acesteia astfel: integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale, după caz; din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale sau bugetul asigurărilor sociale de stat, după caz; integral din venituri proprii a) Instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale au obligaţia de a vărsa integral veniturile realizate la bugetul din care au fost finanţate. Pot exista şi alte surse de finanţare a instituţiilor publice: fonduri externe nerambursabile, subvenţii, alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc., după caz. În cazul în care instituţiile publice primesc diverse sume sau valori materiale sub formă de donaţii şi sponsorizări, acestea reprezintă venituri ale instituţiei, respectiv ale bugetului finanţator al acesteia. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetelor respective. Lunar, până la 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii prezintă M.F.P.-lui situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate, pentru a modifica volumul şi structura bugetelor afectate. b) Pentru instituţiile finanţate din venituri 1

Upload: cristina-nicolae

Post on 04-Jul-2015

1.974 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

CAPITOLUL 10

CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETAREŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

10.1. Consideraţii generale privind finanţarea instituţiilor publice

Instituţiile publice pot fi finanţate pentru cheltuielile curente şi de capital aferente acesteia astfel:

integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale, după caz;

din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale sau bugetul asigurărilor sociale de stat, după caz;

integral din venituri proprii

a) Instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale au obligaţia de a vărsa integral veniturile realizate la bugetul din care au fost finanţate.

Pot exista şi alte surse de finanţare a instituţiilor publice: fonduri externe nerambursabile, subvenţii, alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc., după caz.

În cazul în care instituţiile publice primesc diverse sume sau valori materiale sub formă de donaţii şi sponsorizări, acestea reprezintă venituri ale instituţiei, respectiv ale bugetului finanţator al acesteia. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetelor respective. Lunar, până la 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii prezintă M.F.P.-lui situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate, pentru a modifica volumul şi structura bugetelor afectate.

b) Pentru instituţiile finanţate din venituri proprii şi cele finanţate atât din venituri, cât şi din subvenţii, valorile materiale şi băneşti primite sub formă de donaţii şi sponsorizări vor majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora; în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi anuală se vor prezenta sumele primite şi modul de utilizare a lor. În cazul bunurilor primite de instituţiile publice, acestea se reflectă în contabilitatea instituţiilor primitoare ca atare.

Aşa cum s-a arătat mai sus, există instituţii publice care alături de creditele bugetare nerambursabile, utilizează şi venituri proprii pe care le utilizează potrivit destinaţiilor aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei. În această categorie sunt incluse instituţiile din domeniul artei (muzee, case de cultură, instituţii artistice şi muzicale), învăţământul superior, sănătate etc. Pentru cele din urmă instituţii, creditele bugetare nerambursabile se acordă în special pentru plata salariilor, pentru finanţarea investiţiilor, pentru reparaţii curente şi capitale etc., acestea beneficiind şi de fonduri speciale acordate pentru diverse programe sau activităţi (cantine - cămine, burse, investiţii etc.). Creditele bugetare aferente acţiunilor multianuale reprezintă limita superioară a cheltuielilor ce urmează a fi

1

Page 2: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

ordonanţate şi plătite în cursul exerciţiului bugetar. Pentru celelalte credite bugetare, angajarea lor se va face în limita creditelor bugetare aprobate.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare aprobate şi potrivit destinaţiilor bugetare aprobate pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate, după caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, precum şi în raport de gradul de încasare a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.

Deschiderea de credite bugetare se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei acestora. Pentru menţinerea echilibrului bugetar Guvernul aprobă lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de cheltuieli, în funcţie de estimarea încasărilor de venituri bugetare, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizează creditele bugetare proprii şi ale instituţiilor subordonate. Pentru instituţiile publice operaţiile de încasări şi plăţi se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, în raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturile aceste instituţii.

Deoarece în cursul unui exerciţiu bugetar pot apărea situaţii neprevăzute prin care este necesară suplimentarea creditelor bugetare, legislaţia românească permite suplimentarea acestor credite prin hotărâre de guvern, ce se va cuprinde într-o lege rectificativă ce va fi aprobată de către Parlament până la 30 noiembrie a anului bugetar în curs.

10.2. Contabilitatea creditelor bugetare

Finanţarea instituţiilor publice se efectuează prin parcurgerea următoarelor etape:

deschiderea creditelor de finanţare, care are loc după aprobarea bugetului şi la începutul fiecărui trimestru;

finanţarea propriu-zisă a ordonatorilor de credite, care se efectuează în momentul în care intervin operaţii de decontare ale instituţiilor cu terţii;

10.2.1. Deschiderea creditelor bugetare

Pentru deschiderea creditelor bugetare, ordonatorul principal întocmeşte o cerere de deschidere a creditelor bugetare în două exemplare. Cererea este însoţită de un borderou pentru fiecare judeţ, în care sumele sunt defalcate pe titluri, şi de o notă justificativă în care se regăsesc creditele repartizate, cumulate şi pe trimestre, plăţile efectuate până la data întocmirii notei, precum şi creditele ce urmează a fi primite. Acest set de documente se trimite la trezoreria centrală, iar un exemplar rămâne la ordonatorul principal. Pe baza cererii de deschidere se întocmeşte dispoziţia bugetară de repartizare, în patru exemplare, care se transmite spre aprobare M.F.P., iar după ce aceasta este aprobată parcurge următorul circuit: un exemplar merge la Trezoreria centrală, un exemplar se transmite la Trezoreria judeţului sau sectorului, unde ordonatorul îşi are conturile de disponibilităţi şi de finanţări, un exemplar rămâne după aprobare la ordonatorul principal, iar cel de-al

2

Page 3: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

patrulea exemplar se transmite instituţiilor subordonate.Cererea de deschidere are deci următoarea componenţă: borderou – pe fiecare judeţ, cu sumele defalcate pe titluri; notă de justificare; dispoziţie bugetară de repartizare

Deschiderea creditelor bugetare declanşează procesul de folosire a acestora pentru obiectivele aprobate. Schematic, deschiderea finanţării prin credite bugetare se prezintă astfel:

3

înto

cmit

1 ex.

1 ex.1 ex.

Cerere de deschidere2 ex

Spre aprobare

În tocmeşte

1exemplar

aprobat

1.ex

MINISTERUL FINANŢELOR

PUBLICE

ORDONATOR PRINCIPAL

TREZORERIA CENTRALĂ

Dispoziţie bugetară4 ex.

Î n t o c m

e ş t e

aprobare

TrezorerialocalăInstituţii

subordonate

Trezoreriacentrală

MINISTERUL FINANŢELOR

PUBLICE

ORDONATOR PRINCIPAL

Page 4: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

DISPOZIŢIE BUGETARĂ

Instituţiile publice au obligaţia să evidenţieze angajamentele bugetare şi legale. Scopul organizării evidenţei angajamentelor bugetare este acela de a furniza informaţii în orice moment şi pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exerciţiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare şi, prin comparaţie, să se determine creditele bugetare disponibile, ce pot fi angajate în viitor.

Organizarea şi conducerea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale are ca atribuţii:

evidenţa creditelor bugetare aprobate în exerciţiul bugetar curent, precum şi a modificărilor intervenite pe parcursul exerciţiului bugetar curent, cu ajutorul contului 8060 „Credite aprobate”;

organizarea evidenţei angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 8064 „Angajamente bugetare”

compararea datelor din conturile 8060 „Credite bugetare aprobate” şi 8064 „Angajamente bugetare” şi determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate;

evidenţa angajamentelor legale cu ajutorul contului 8065

4

(denumirea ordonatorului emitent)

Dispoziţie bugetară din Nr.privind creditelor

BANCA PLĂTITOR Cod nr.

PLĂTITOR Cont nr.

BANCA BENEFICIARULUI Cod nr.

BENEFICIAR Cont nr.SUMA LEI(în litere)

Cu drept de utilizare de la data

Ştampila şi semnătura Banca plătitorului Banca beneficiarului emitent (data înreg., ştampila, (data înreg., ştampila, semnătura) semnătura)

Page 5: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

„Angajamente legale” reevaluarea angajamentelor legale exprimate în alte monede decât

moneda naţională, la finele anului, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare, iar cu diferenţele din reevaluare se diminuează sau se majorează angajamentele bugetare şi legale din conturile 8064 şi 8065;

înregistrarea în creditul contului 8065 „Angajamente legale” a totalului plăţilor efectuate în cursul anului în contul angajamentelor legale încheiate;

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor bugetare trebuie să permită instituţiei să deţină la orice moment informaţii legate de:

creditele bugetare disponibile angajamentele legale plăţile efectuate în baza angajamentelor legale la un moment dat soldul angajamentelor legale ce trebuie plătite până la finele anului datele necesare întocmirii „Situaţiei privind execuţia cheltuielilor

bugetare angajate la finele trimestrului”Contabilitatea creditelor bugetare la instituţiile publice se ţine cu

ajutorul conturilor în afara bilanţului, din grupa 80 „Credite bugetare”, care se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice:

8060 „Credite bugetare aprobate” 8061 „Credite deschise de repartizat” 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” 8064 „Angajamente bugetare” 8065 „Angajamente legale”Contul 8060 „Credite bugetare aprobate” este utilizat de toţi

ordonatorii de credite, indiferent de gradul de subordonare şi de modul de finanţare a cheltuielilor şi ţine evidenţa creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. Contabilitatea analitică a acestor credite se ţine pe titluri, articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al clasificaţiei bugetare.

în debit, se reflectă la începutul exerciţiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu defalcare pe trimestre, iar în cursul exerciţiului bugetar suplimentările efectuate, care majorează creditele bugetare aprobate.

în credit se reflectă diminuările de credite efectuate în cursul exerciţiului bugetar;

soldul contului, la sfârşit de trimestru sau la finele anului, reflectă totalitatea creditelor bugetare aprobate până în perioada respectivă.

Contul 8061 „Credite deschise de repartizat” ţine evidenţa creditelor deschise la ordonatorii principali şi secundari finanţaţi din bugetul de stat, credite ce trebuie repartizate instituţiilor subordonate. Contabilitatea analitică a acestor credite de repartizat se ţine pe capitole şi subcapitole ale clasificaţiei bugetare. La ordonatorii principali:

în debit se reflectă creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonaţi, precum şi creditele retrase de la aceştia;

în credit, creditele repartizate acestora, precum şi creditele retrase;

5

Page 6: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

La ordonatorii secundari: în debit se reflectă creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a

putea fi repartizate mai departe instituţiilor subordonate(ordonatorilor terţiari);

în credit se reflectă creditele repartizate ordonatorilor terţiari, precum şi creditele retrase de către ordonatorul principal;

Contul 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” reflectă creditele bugetare acordate ordonatorilor de credite. Acest cont funcţionează la nivelul tuturor ordonatorilor şi este destinat reflectării creditelor bugetare deschise de MFP pentru cheltuieli proprii.

în debit, ordonatorii de credite înregistrează creditele bugetare deschise de Ministerul Finanţelor Publice pentru cheltuielile proprii ale acestora;

în credit, se reflectă creditele bugetare retrase în cursul anului

Ordonatorii secundari şi terţiari evidenţiază în acest cont sumele primite de la ordonatorii superiori pentru acoperirea cheltuielilor proprii.

Conturile din această grupă, dacă prezintă solduri la sfârşitul anului, nu se redeschid pentru valorile acestor solduri în anul următor.

ExempluLa un ordonator principal s-au prevăzut la începutul anului,

respectiv la începutul trimestrului I, credite bugetare aprobate în valoare de 100.000.000.000 lei, iar în cursul trimestrului s-au retras credite bugetare în valoare de 20.000.000 lei. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, din cele 100.000.000.000 lei, repartizează ordonatorilor subordonaţi 90.000.000.000 lei. Din aceştia retrage la sfârşitul anului 20.000.000 lei. Un ordonator secundar (Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti) primeşte credite bugetare în valoare de 12.000.000.000 lei, din care i se retrage suma de 10.000.000 lei; 2.000.000.000 lei rămân pentru nevoile proprii, iar restul se repartizează ordonatorilor terţiari. Un ordonator terţiar primeşte credite bugetare în valoare de 500.000.000 lei (din care se retrag 10.000 lei).

La ordonatorul principal (M.E.C.):

D: 8060 100.000.000.000C: 8060 20.000.000

D: 8061 90.000.000.000D: 8061 20.000.000C: 8061 90.000.000.000C: 8061 20.000.000D: 8067 10.000.000.000

6

D 8060 „Credite bugetare aprobate” C

100.000.000.000 20.000.000.

S.f. 99.980.000.000

D 8061 „Credite deschise de repartizat” C

90.000.000.000 90.000.000.000

20.000.000 20.000.000

D 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli propriu-zise C

10.000.000.000

Page 7: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

La ordonatorul secundar (inspectoratul municipiului Bucureşti)

D: 8060 12.000.000.000

C: 8060 10.000.000D: 8061 10.000.000.00

0 D: 8061 10.000C: 8061 10.000.000.00

0C: 8061 10.000D: 8067 2.000.000.00

0C: 8067 10.000.000

7

D 8060 „Credite bugetare aprobate” C

D 8061 „Credite deschise de repartizat” C c

D 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli propriu-zise C 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli propriu-zise C

12.000.000.000

10.000.000.000 10.000.000.000

2.000.000.000

10.000.000

10.000.000

Page 8: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

La ordonatorii terţiari:

D: 8060 500.000.000C: 8060 10.000

Având în vedere că Normele Metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale extinde utilizarea contului 8060 „Credite bugetare aprobate” la nivelul tuturor ordonatorilor de credite, considerăm inoportună utilizarea contului 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” la nivelul ordonatorului terţiar, care nu mai are în subordine alţi ordonatori.

Alături de aceste conturi, prin normele metodologice mai sus amintite s-au adăugat conturile 8064 „Angajamente bugetare” şi 8065 „Angajamente legale”.

Contul 8064 „Angajamente bugetare” se utilizează de toate instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare şi de subordonare, şi ţine evidenţa angajamentelor bugetare, adică a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare aprobate.

8

D 8060/ OP C D 8060/ OS C

D 8060/ OT C

100 mld. 20 mil. 12 mld 10 mil.

500 mil. 10 mii.

D 8061 / OP C D 8061 / OS C

90 mld. 90 mld. 10 mld. 10 mld..

D 8060 /OT C

500 mil.

20 mil. 20 mil.

10 mii

Page 9: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

Contabilitatea analitică a creditelor bugetare se ţine pe titluri, articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al clasificaţiei bugetare.

În debitul contului 8064 „Angajamente bugetare” se înregistrează angajamentele bugetare, precum şi suplimentările efectuate în cursul exerciţiului bugetar; în credit se reflectă diminuările de angajamente bugetare efectuate în cursul anului, care diminuează angajamentele iniţiale. Soldul contului reprezintă angajamentele bugetare la un moment dat.

Contul 8065 „Angajamente legale” se organizează la nivelul tuturor instituţiilor publice şi ţine evidenţa angajamentelor legale aprobate de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate. Contabilitatea analitică se ţine ca şi la contul anterior. În debitul contului se înregistrează angajamentele legale, precum şi suplimentările efectuate în cursul exerciţiului bugetar, iar în creditul contului se înregistrează diminuările de angajamente legale iniţiale, iar la sfârşitul anului, totalul plăţilor efectuate în contul angajamentelor legale. Soldul contului reflectă, la sfârşitul lunii, totalul angajamentelor legale, iar la sfârşitul anului angajamentele rămase neachitate.

ExempluUn ordonator principal, la începutul anului, are angajamente

bugetare în valoare de 100.000.000.000 lei. Din acestea se diminuează angajamente bugetare în sumă de 20.000.000 lei. La sfârşitul anului au fost înregistrate angajamente legale de 99.980.000.000 lei, din care achitate 90.000.000.000 lei.

D: 8064 100.000.000.000C: 8064 20.000.000D: 8065 99.980.000.000C: 8065 90.000.000.000

În concluzie, la ordonatorii de credite se deschid următoarele conturi în afara bilanţului: la ordonatorii principali se deschid conturile de angajamente, contul de credite bugetare aprobate, contul de credite repartizate şi contul de credite pentru cheltuieli proprii; aceleaşi conturi se deschid şi la ordonatorul secundar, iar la ordonatorul terţiar apar doar conturile de angajamente şi contul de credite aprobate.

ORDONATORUL I ORDONATORUL II ORDONATORUL III8060

„Credite bugetare aprobate”

8060 „Credite bugetare aprobate”

8060 „Credite bugetare

aprobate”8061

„Credite deschise de repartizat”

8061 „Credite deschise de

repartizat”

------

8067 „Credite deschise pentru

cheltuieli proprii”

8067„Credite deschise pentru

cheltuieli proprii”

8067 „Credite deschise pentru

cheltuieli proprii”

9

Anul N

D 8064 „Angajamente bugetare” C D 8065 „Angajamente legale” C

100.000.000.000 20.000.000 99.980.000.000 90.000.000.000

99.980.000.000 9.980.000.000

Page 10: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

8064 „Angajamente bugetare”

8064 „Angajamente bugetare”

8064 „Angajamente bugetare”

8065 „Angajamente legale”

8065 „Angajamente legale”

8065 „Angajamente legale”

9.3. Conturi în afara bilanţului

Alături de conturile utilizate pentru evidenţierea creditelor şi angajamentelor bugetare, în clasa 8 „Conturi în afara bilanţului” se mai regăsesc şi alte conturi care evidenţiază bunuri sau creanţe aflate temporar în instituţie. Conturile ce evidenţiază bunurile, creanţele, garanţiile etc. aflate temporar la dispoziţia instituţiei funcţionează în partidă simplă, adică aceste conturi se debitează în momentul intrării şi se creditează în momentul ieşirii din patrimoniu.

În categoria conturilor în afara bilanţului, care evidenţiază active de natura bunurilor materiale, se regăsesc conturile:

8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă8031 Active fixe corporale luate cu chirie8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie8040 Ambalaje de restituit8041 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului internaţional8047 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară8071 Pagube produse din cauze de forţă majoră şi fortuite aprobate la

scădere8072 Valori materiale supuse sechestrului

Pentru creanţe şi garanţii materiale se utilizează conturile:

8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare8035 Debitori din amenzi şi penalităţi 8036 Chirii şi alte datorii asimilate8038 Alte valori în afara bilanţului8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv8046 Ipoteci imobiliare8048 Garanţie bancară pentru oferta depusă8049 Garanţie bancară pentru buna execuţie8050 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie8051 Garanţii constituite de concesionar8062 Fonduri de primit de la bugetul de stat8063 Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană8070 Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la primire8073 Garanţii depuse pentru sume contestate8074 Garanţii depuse pentru sume acordate8075 Înlesniri la plata creanţelor bugetare8076 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silită8077 Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de suspendare a

executării silite prin decontare bancară8078 Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA)8079 Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a

debitorului

9.4. Studiu de caz

Ordonatorul principal primeşte credite bugetare în valoare de 100.000.000.000 lei, din care opreşte pentru nevoile proprii 10.000.000.000 lei şi repartizează ordonatorilor subordonaţi 90.000.000.000 lei. Din aceştia retrage în timpul anului 20.000.000 lei. Un ordonator secundar primeşte credite bugetare în valoare de 12.000.000.000 lei, din care ordonatorul principal retrage 20.000.000 lei; ordonatorul principal finanţează ceilalţi ordonatori secundari cu 78.000.000.000 lei, care la rândul lor decontează cheltuielile în valoare de 70.000.000.000 lei şi disponibil neconsumat în valoare de

10

Page 11: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

8.000.000.000 lei. 2.000.000.000 lei rămân pentru nevoile proprii, iar restul se repartizează ordonatorilor terţiari. Un ordonator terţiar primeşte credite bugetare în valoare de 500.000.000 lei (din care se retrag 10.000 lei).

Ordonatorul principal a obţinut în cursul anului venituri în valoare de 10.150.000.000 lei şi a efectuat cheltuieli în valoare de 9.850.000.000 lei.

Ordonatorul secundar a efectuat în cursul anului cheltuieli în valoare de 1.900.000.000 lei şi venituri în valoare de 1.100.000.000 lei.

Ordonatorul terţiar efectuează cheltuieli de 490.000.000 lei şi venituri de 500.000.000 lei.

Ordonatorul principal

Înregistrarea sumei primite pentru finanţarea instituţiilor:

D 8060„Credite bugetare aprobate”

100.000.000.000

D 8061„Credite deschise de repartizat”

90.000.000.000

Înregistrarea creditelor bugetare pentru nevoi proprii:

D 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”

10.000.000.000

Înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor efectuate de ordonatorul principal:

%Cls 2

„Active fixe”Cls 3

„Stocuri”Cls 4

„Terţi”Cls 5

„Trezorerie”

= Cls 7 „Venituri”

10.150.000.000

Înregistrarea cheltuielilor:

Cls 6 „Cheltuieli”

= %Cls 2

„Active fixe”Cls 3

„Stocuri”Cls 4

„Terţi”Cls 5

„Trezorerie”

9.850.000.000

Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:

121 „Rezultatul

patrimonial”

= Cls 6 „Cheltuieli”

9.850.000.000

Cls 7 „Venituri”

= 121„Rezultatul

patrimonial”

10.150.000.000

11

D 121 „Rezultatul patrimonial” C

9.850.000.000 10.150.000.000

300.000.000

Page 12: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

Retrageri de finanţări de la instituţiile subordonate:

C 8061 „Credite deschise de repartizat”

20.000.000

Ordonatorul secundar

Primirea surselor de finanţare de la ordonatorul principal

D 8060 „Credite bugetare aprobate”

12.000.000.000

D 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

2.000.000.000

Repartizarea surselor de finanţare pentru ordonatorii terţiari:

D 8061„Credite deschise de repartizat”

10.000.000.000

Retrageri de fonduri de către ordonatorul principal în cursul anului:

C 8060 „Credite bugetare aprobate”

20.000.000

C 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

20.000.000

Retrageri de fonduri de la instituţia subordonată:

C 8061 „Credite deschise de repartizat”

10.000

Înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor proprii şi închiderea, la sfârşitul anului, a conturilor corespunzătoare:

Cls 6 „Cheltuieli”

= %Cls 2

„Active fixe”Cls 3

„Stocuri”Cls 4

„Terţi”Cls 5

„Trezorerie”

1.900.000.000

%Cls 2

„Active fixe”Cls 3

„Stocuri”Cls 4

„Terţi”Cls 5

„Trezorerie”

= Cls 7 „Venituri”

1.100.000.000

121 = Cls 6 1.900.000.00

12

Page 13: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

„Rezultatul reportat” „Cheltuieli” 0Cls 7

„Venituri”= 121

„Rezultatul patrimonial”

1.100.000.000

Ordonatorul terţiar

Primirea finanţărilor:

D 8060 „Credite bugetare aprobate”

500.000.000

D 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

500.000.000

Retragerile din cursul anului:

C 8060 „Credite bugetare aprobate”

10.000

C 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

10.000

Înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor şi repartizarea lor:

Cls 6 „Cheltuieli”

= %Cls 2

„Active fixe”Cls 3

„Stocuri”Cls 4

„Terţi”Cls 5

„Trezorerie”

490.000.000

%Cls 2

„Active fixe”Cls 3

„Stocuri”Cls 4

„Terţi”Cls 5

„Trezorerie”

= Cls 7 „Venituri”

500.000.000

121 „Rezultatul reportat”

= Cls 6 „Cheltuieli”

490.000.000

Cls 7 „Venituri”

= 121 „Rezultatul

patrimonial”

500.000.000

13

D 121 „Rezultatul patrimonial” C

1.900.000.000 1.100.000.000

800.000.000

D 121 „Rezultatul patrimonial” C

490.000.000 500.000.000

10.000.000

Page 14: CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA BILANŢULUI

14