Curs nr.3 Contabilitate de gestiune Aplicaţie : În luna octombrie exerciţiul N registrele contabile ale întreprinderii „∝” prezintă următoarele cheltuieli (exceptând cheltuielile care nu au efecte monetare) : - cheltuieli de exploatare 1370500 - cheltuieli financiare 150100 - cheltuieli excepţionale 45000 - cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele la care se adaugă câteva informaţii suplimentare sunt regrupate astfel :

- cheltuieli cu amortizarea privind construcţiile 126000 - amortizare echipamente 225000 - amortizare cheltuieli de constituire 30000 - provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament 2700 - provizioane privind creanţele dubioase 66000 - provizioane pentru deprecierea stocurilor 26100

Informaţii complementare : - amortizări privind utilizarea construcţiilor 150000 - amortizări privind utilizarea echipamentelor 276000 - provizioanele pentru deprecierea creanţelor sunt considerate anormale - proviz. pentru deprecierea stocurilor sunt considerate raţionale până la nivelul sumei de 18000 - remunerarea capitalurilor proprii de 900000 este estimată la nivelul procentului 10% / an Se cere să se calculeze la nivelul lunii octombrie cheltuielile încorporabile în costuri, cheltuielile neîncorporabile, diferenţele de încorporare, cheltuielile supletive. Rezolvare :

Conta. financiară Conta. de gestiune Natura cheltuielilor An Lună An Lună

Dif. de încorp.

Chelt. neîncorp.

Chelt. supletive

Cheltuieli de exploatare 1370500 1370500 Cheltuieli financiare 150100 150100

Cheltuieli excepţionale 45000 45000 Ch cu amortiz. şi proviz. referitor la construcţii 126000 10500 150000 12500 +2000 referitor la echipamente 225000 18750 276000 23000 +4250 referitor la titl. de plas. 2700 225 225 referitor la creanţe dub. 66000 5500 5500

referitor la stocuri 26100 2175 18000 1500 - 675 ref. la ch. de constituire 30000 2500 2500 ref. la remunerarea cap. 90000 7500 7500

TOTAL 1605250 1565100 5575 53225 7500 Tipuri de costuri În general, fiecare tip de cost este caracterizat prin trei var. independente : 1) Câmpul de aplicare 2) Conţinutul costurilor 3) Momentul calculului

Câmpul de aplicare – în funcţie de acesta pot fi definite mai multe grupări de costuri :

Câmpul de aplicare Natura costului

a) Funcţia economică - cost de provizionare - cost de producţie - cost de desfacere - cost de administraţie

b) Cadrul în care se realizează exploatarea - la nivelul uzinei, atelierului, magazinului, etc.

c) Localizarea analitică - cost pe unitatea de produs - cost pe grupa de produs - cost pe stadiu de elaborare al produsului

d) Responsabilităţi

- costul direcţiei generale - costul direcţiei comerciale - costul direcţiei tehnice

e) Alte domenii

- cost pe regiune - cost pe cursul de distribuţie - cost pe grupe de clienţi

Conţinutul costurilor – în funcţie de informaţiile dorite şi obiectivele căutate este posibil ca în costuri să fie integrate o parte mai mare sau mai mică a ansamblului cheltuielilor întreprinderii. Se pot calcula astfel de costuri complete sau costuri parţiale. Costuri complete - dacă se vor lua în considerare toate cheltuielile curente ale întreprinderii şi se va obţine un cost complet tradiţional. - dacă se vor lua în considerare, pe lângă ansamblul cheltuielilor contabilităţii financiare şi anumite operaţii de ajustare, eliminare sau adăugare a unor cheltuieli, se va obţine un cost complet economic. Costurile parţiale - dacă se vor lua în considerare numai acele cheltuieli a căror valoare variază în funcţie de variaţia volumului producţiei sau desfacerii se va obţine un cost variabil. În costul variabil nu sunt incluse cheltuielile fixe sau de structură. - dacă se cor lua în considerare numai acele cheltuieli care pot să fie ataşate imediat, fără nici un calcul intermediar, la un produs dat, se va obţine costul direct. Momentul calculului – în funcţie de momentul calculului se pot identifica două grupuri de costuri :

a) Costuri constatate (efective) b) Costuri prestabilite

Costurile constatate sunt determinate la sfârşitul procesului de producţie şi prezintă ca principală limită imposibilitatea dezvoltării unor comparaţii cu rezultatele perioadelor precedente. Costurile prestabilite sunt determinate înainte de desfăşurarea procesului de producţie şi servesc ca bază pentru determinarea costurilor standard, a bugetelor de cheltuieli, a costurilor previzionale. Costurile complete – Un plan contabil general modern ar trebui să definească noţiunea de costuri complete. Dacă ar fi aşa, atunci costurile complete ar trebui să conţină ansamblul cheltuielilor care pot să fie raportate printr-o prelucrare adecvată. Această prelucrare adecvată include noţiunile de afectare, repartizare şi imputare. a) Natura cheltuielilor directe şi indirecte Cheltuielile directe – reprezintă acele cheltuieli care pot să fie afectate imediat, fără nici un calcul intermediar, la un anumit produs, lucrare sau serviciu. Exemplu : Cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile, manopera directă, amortizarea utilajului care serveşte la fabricarea unui singur produs, etc.

Cheltuielile indirecte – sunt cheltuielile care necesită anumite analize, prelucrări repartizări, înainte de a fi imputate unui anumit produs. Aceste cheltuieli sunt comune mai multor lucrări, produse sau servicii. Exemplu : Consumul de energie electrică al întreprinderii, cheltuielile generate de administraţie, cheltuieli cu amortizarea utilajelor care fabrică mai multe produse. b) Conceptele de afectare, repartizare şi imputare Afectarea – reprezintă ataşarea unei cheltuieli la un produs determinat, fără nici un calcul intermediar. Imputarea – este procesul prin care se realizează ataşarea unor cheltuieli la anumite produse după efectuarea unor analize şi repartizări pe centre de analiză. Cheltuieli directe Afectare Cheltuieli încorporabile Costuri în costuri

Cheltuieli indirecte Repartiţie Imputare