Despre Constanta Municipiul Constanta este situat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul Marii Negre. La limita de nord a orasului se afla statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km, orientata spre est, ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al patrulea ca importanta in Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu).

Ceea ce urmeaza sunt informatii pentru dumneavoastra cu privire la Constanta. Aceia dintre voi care va planificati o vizita aici, în timp ce sunteti acasă, puteti acorda doua minute pentru cautarea zborurilor sau pentru a juca poker online gratis. Acest lucru este atât informativ si interesant si va avea un impact mare asupra călătoria dvs. aici. Ea are atat o istorie interesanta cat si un prezent identic, ambele asteapta sa fie descoperite de tine.

Populatia Municipiului Constanta depaseste 500.000 locuitori, majoritatea de nationalitate romana, alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata, uniteriana, musulmana etc.In prima jumatate a sec. VI i.e.n, colonisti greci veniti din Milet au infiintat orasul portuar Tomis. Incepand cu sec. IV e.n, un cartier al orasului se va numi Constantiana sau Constantia, toponim care se va impune in perioada bizantina (sec.IX- XI) asupra intregului oras. Prin analogie, in epoca turceasca, ea se va numi Kustendje.

Grecii veniti aici acum 2500 de ani au gasit o populatie geto-daca activa, cu care au intretinut stanse legaturi. In anul 514 e.n., Darius, regele persilor, a venit aici in fruntea unei puternice armate, trecand Dunarea pe la Isaccea. Orasul a fost distrus de mai multe ori, dar s-a refacut de fiecare data. In 72-71 i.e.n, trupele romane comandate de Lucullus Varo au ajuns pana la Tomis, infrangandu-l pe Mitriade, prieten al cetatilor grecesti de la Marea Neagra. Pentru cativa ani orasul a intrat in stapanirea romanilor. Cativa ani mai tarziu, orasele grecesti din aceasta zona au fost ocupate de triburile getice unite, sub conducerea lui Burebista. Dupa moartea lui, romanii reiau campaniile de la Dunare, si in anul 29 i.e.n, M. Licinius Crassus a reusit sa infranga triburile bastinase, obtinand prietenia oraselor grecesti. Se pare chiar ca acestea ar fi cerut inglobarea lor in cadrul imperiului, fapt petrecut in timpul lui Octavian Augustus, deoarece in anul 8 e.n. poetul Ovidiu era trimis in surghiun la Tomis, unde a si murit dupa 9 ani.

Tomisul a atins maximum de inflorire in sec. II, in timpul dinastiei Antoninilor si Severilor. Orasul facea parte din Comunitatea celor cinci orase (Tomis, Callatis, Histria, Dionysopolis si Odessos), in sec. II fiind locul de intalnire al reprezentantilor acestora, iar incepand din

anul 138 a devenit metropola Pontului, cel mai mare si infloritor oras de pe coasta de vest a Pontului Euxin.

Pe la mijlocul sec. III, puterea Romei incepe sa decada; Dacia a fost parasita de romani, rascoalele interne si atacurile din afara slabind tot mai mult puterea marelui imperiu. Dupa Filip Arabul (249), Tomis trece printr-o mare criza provocate de lupte tot mai intense din aceasta zona, dar in ciuda distrugerilor, el continua sa-si duca existenta si chiar s-a refacut mult mai repede decat Histria sau Callatis. S-au construit noi fortificatii in perioada 270-333.Intre sec. III-VI, distrugerile determinate de invazii succesive au alternat cu perioade de liniste, cand orasele dobrogene, inclusiv Tomis, s-au refacut si au cunoscut momente de relativa prosperitate. Dupa 600 insa, migratiunile slavilor si avarilor au distrus viata urbana. In sec. X-XI, orasul este amintit in hartile maritime bizantine sau genoveze. In sec. XIV a cazut sub stapanirea otomana, devenind o asezare foarte modesta, care abia in a doua jumatate a sec. XIX a inceput din nou sa se dezvolte.

Pe la mijlocul sec. XIX, sultanul Medgid a dispus construirea unui port, lucrare efectuata de catre o societate engleza.O perioada noua a inceput pentru oras dupa anul 1878, cand, dupa reunirea Dobrogei cu Romania, orasul a devenit cel mai mare port al tarii.

Constanta, orasul istoricConstanta a fost fondat în urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonisti greci din Milet în secolele VII-V î. Ch, sub numele de Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o asezare getica, noul oras ajungând la nivelul unui "polis" de abia în secolul IV-III î. Ch. Port folosit de greci pentru comertul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciti si celti), Tomis înfloreste urbanistic din secolul III î. Ch. Începând cu secolul I î. Ch., Tomisul intra în vizorul romanilor, care devin stapânii acestor meleaguri din sec I d. Ch. În acest timp, mai precis între anii 8-17 d.Hr si-a gasit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt ani din viata. Orasul rezista vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presarate de numeroase invazii barbare, si devine resedinta provinciei Scythia Minor. Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios crestin, crestinism cu origine apostolica datorat sfântului apostol Andrei. În aceasta perioada, confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tatarii si turcii), portul Tomis este numit în izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin

cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV pâna la sfârsitul sec. XIX, Constanta intra în componenta imperiului otoman, dupa ce în secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.

În urma Razboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunare si Marea Neagra a revenit României. Prin aceasta a început dezvoltarea urbanistica a Constantei si a Dobrogei în general. Totodata au fost luate masuri de românizare a provinciei, locuita la acea vreme în majoritate de turci si de tatari. Dupa construirea Podului de la Cernavoda între 1890-1895, de catre Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Român si s-au deschis linii maritime catre Istanbul. Portul se dezvolta între 1895-1909, Serviciul Maritim Român având linii catre Constantinopol, Pireu, sau chiar Rotterdam. Dupa perioada nefasta a Primului Razboi Mondial, Constanta prin portul sau devine cea mai mare concentrare de forta de munca, 70% din traficul maritim tranzitând portul.

În 1910 populatia era de 12.725, din care doar jumatate erau români, în oras traind în continuare importante comunitati de turci, armeni, evrei, bulgari si greci. La ultimul recensamânt, în Constanta locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind români. Minoritati importante sunt turcii, tatarii, armânii, armenii si grecii.

Constanta, orasul comercial Industria judetului se bazeaza pe activitati ce utilizeaza tehnologii moderne de prelucrare in industria lemnului, textile, confectii, industria alimentara, materiale de constructii, acestea reprezentand ramuri de varf ale economiei nationale.

Industria prelucratoare este mediu dezvoltata, avand profil preponderent in chimie si petrochimie.Sectoarele industriale mai importante care s-au dezvoltat in judetul Constanta, ca o consecinta a evolutiei istorice a regiunii precum si a cerintelor pietii sunt:

Constructiile navale

Santierele navale existente in Constanta, Midia si Mangalia pot construi nave noi pana la 250000 tdw si pot efectua lucrari de reparatii, conversii, lungiri, scurtari nave, reparatii motoare, echipamente navale electrice si electronice, proiectare, inginerie navala, operatiuni de comert exterior.

Industria alimentara

Datorita potentialului agricol si a traditiei in domeniu, industria alimentara detine un loc important in economia judetului, avand agenti economici reprezentativi in toate subramurile sale: morarit si panificatie (S.C. Dobrogea S.A.), vin si bauturi alcoolice (S.C. Vie - Vin Murfatlar), lapte si produse lactate, carne si produse din carne (S.C. Carmeco S.A.), ulei comestibil (S.C. Argus S.A.), conserve si sucuri naturale din fructe si legume, peste, semiconserve, conserve carne si peste.

Industria chimica si petrochimica

Industria chimica si petrochimica asigura prelucrarea a peste 4 milioane de tone de petrol si produse petroliere pentru a obtine combustibili, hidrocarburi aromatice, gaze lichefiate (Rompetrol Rafinare)

Industria materialelor de constructii

Industria materialelor de constructii asigura elementele necesare specifice : ciment, prefabricate, placi compozite, poliester, adesivi, vopsele - Lafarge Romcim Medgidia, Celco SA, AS Vopsea.

Industria textila si de confectii

Producatorii de confectii au reprezentanti importanti si in judetul Constanta: Calypso, Fantasy Mod, Lumotex, Gemma Lux, Ema Service ;

Industria prelucratoare a lemnului

Industria prelucratoare a lemnului produce o varietate de modele de mobila atat pentru casa cat si pentru gradini sau birouri : Furnimob, Holding Hondor Stil, Gaad Invest Interantional, A&D Multimob, Fineda.

Dupa numarul de societati comerciale existente, judetul Constanta ocupa locul al doilea in Romania. La 30 iunie 2004, in judetul Constanta erau inregistrati un total de 49.187 agenti economici.

Din categoria firmele cu un capital social mai mare de 100 miliarde lei fac parte:

Rompetrol Rafinare (procesarea petrolului);CN Administratia Porturilor Maritime Constanta - administrare infrastructura port;Santierul Naval Constanta - constructii si reparatii nave;Oil Terminal - operator portuar produse petroliere;Daewoo Heavy Industries Mangalia - constructii de nave si reparatii;

Dobrogea - morarit, panificatie, patiserie;Argus - ulei alimentar;SOCEP - operator portuar;Convex - operator portuar

La 30.07.2004 erau inregistrate 3 087 societati comerciale cu aport strain la capitalul social.

Dupa numarul firmelor cu aport strain la capital, primele locuri sunt detinute de Turcia (894 firme),Germania (269 firme), Italia (260 firme), Siria (248 firme), Grecia (169 firme), SUA (142 firme).

Constanta, orasul socio cultural

Educaţie

Educatia din Constanta este reprezentat de o retea de peste 500 de unitati scolare, fiind organizat invatamantul cu predare bilingva si intensiva, iar pentru minoritatile nationale s-au constituit clase, grupe de studiu al limbii materne: limba turca si limba rusa. Cat priveste invatamantul superior, Constanta a devenit unul dintre cele mai importante centre de cultura din tara, oferta educationala cuprinzand facultati cu profil de medicina, filologie, istorie, drept, teologie, inginerie, studii economice, stiinte agricole - in cadrul Universitatii de Stat ,,Ovidius", naval - Academia Navala ,,Mircea cel Batran", Institutul de Marina Civila, la acestea adaugandu-se 5 universitati particulare.

Universitatea Ovidius

Universitatea Maritimă Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Academia Navală "Mircea cel Bătrân" Liceul Internaţional de Informatică Constanţa Colegiul Naţional "Constantin Brătescu" Colegiul Comercial "Carol I" Biblioteca Centrala Universitara Biblioteca Judeteana Ion N. Roman Univ. Ovidius-Centrul Invatamant Id-Ifr Univ. Ovidius-Fac. De Medicina Dentara Si Farmacie Univ. Ovidius-Fac. De Matematica Si Informatica Univ. Ovidius-Fac. De Constructii

Univ. Ovidius-Fac. De Ing. Mecanica, Industriala Si Maritima Univ. Ovidius-Fac. De Medicina Generala Univ. Ovidius-Fac. De Arte Univ. Ovidius-Fac. De Educatie Fizica Si Sport Univ. Ovidius-Colegii Universitare

Univ. Ovidius-Fac. De Fizica,Chimie Si Tehnologia Petrolului Univ. Ovidius-Fac. De Drept Si Stiinte Administrative Univ. Ovidius-Fac. De Litere Univ. Ovidius-Dep. De Relatii Internationale

Monumente şi Muzee Marea moschee din Constanţa Farul Genovez Statuia lui Ovidiu executată de sculptorul italian Ettore Ferrari, 1887 Bustul lui Mihai Eminesc Acvariul Cazinoul Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie

Muzeul Marinei Române Mozaicul Roman Muzeul de sculptură Ion Jalea Complexul muzeal de Ştiinţe ale Naturii (include: Delfinariul, Muzeul Mării, Observatorul Astronomic, Planetariul, Microrezervaţia de Animale şi Voliera de Păsări Exotice şi Decorative) Muzeul de Artă Populară Muzeul Portului Constanţa

Muzeul de Artă, Constanţa

Judetul Constanta Judet în extremitatea sud estica a României, între Dunare (la V) si Marea Neagra (la E), la granita cu Bulgaria. Relieful predominat este de podis tabular (Pod. Drobogei Centrale si de Sud), sub 200 m altitudine, cu interfluvii largi, brazdate de vai bine individualizate. Relief calcaros în Pod. Drobogei de Sud, evidentiat prin martori de eroziune, pe aliniamentul Hârsova-Crucea-Gura Drobogei, chei, doline, pesteri.

La est, judetul este scaldat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adâncimea apei este mica în dreptul litoralului românesc.

Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar în partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu înaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). Reteaua hidrografica are cursuri scurte, care seaca în anotimpul cald, cu exceptia râurilor Casimcea si Topolog. Exista si numeroase limane fluviatile (Buceag, Gârlita, Oltina, Dunareni), fluvio-maritime (Istratia, Nuntasi, Tasaul, Siutghiol) si maritime

(Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol). Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului si cuprinde mai multe specii: insecte, reptile, pasari si mamifere.

În regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit în oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stâng al Vaii Casimcea, în dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora. Alte rezervatii importante aflate pe teritoriul judetului Constanta: Rezervatia Fântânita-Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Padurea Hagieni, Lacul Techirghiol, Canarelele de la Hârsova, Pesterile de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari, Cernavoda si Reciful de la Topalu.

În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice. Suprafata ` podisului este în mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea având chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale puse în valoare pe masura darii în folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor,un interes special îl prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

Peisaje puternic antropizate, aflate într-o continua transformare, datorita asezarii. Interventia omului s-a facut simtita în mai multe directii: agricultura, industrie, cai de comunicatie, turism, etc. Regiune bine populata, cu numeroase orase: Constanta, Basarabi, Cernavoda, Eforie, Hârsova, Mangalia, Medgidia, Navodari, Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol, si 52 de comune. Are o suprafata de 7 055 km2, care reprezinta 2,97% din suprafata tarii. Populatia este de 760 000 locuitori, din care 72% în mediul urban, cu o densitate de 91, 2 loc/km2.

Conditiile naturale si iesirea la Marea Neagra, au conditionat concentrarea asezarilor, a populatiei. Mediul natural a fost intens modificat mai ales în cadrul oraselor, sau ca urmare a poluarii. Au aparut peisaje agricole în urma defrisarii. Agricultura dispunea, în 1989, de un fond agricol mare (563 899 ha), din care 483 760 ha terenuri arabile. Viticultura are conditii optime de dezvoltare prin podgoriile Murfatlar, Medgidia, Nazarcea, Ostrov, Cochirleni.

Livezile formeaza bazine pomicole în arealul localitatilor Medgidia, Basarabi (piersici), Nazarcea (caisi), Cuza Voda, Lipnita, Ostrov (pruni, meri, peri, ciresi, visini).

Clima temperat - continentala, caracteristica judetului Constanta, este influentata de pozitia geografica, situarea între Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. În zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o puternica influenta marina. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blânde, marcate de vânturi puternice si umede care bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variaza între 10-15 oC. Precipitatiile anuale variaza între 400-500 mm, zona cea mai saraca în precipitatii fiind litoralul, unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 mm.

susˆ

Atractii turistice

Lacuri

Techirghiol (cel mai bogat lac pentru namol terapeutic din Romania), Bugeac, Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc.

Pesteri complexul natural de la Gura Dobrogei, situat intre Limanu si Targusor, format din trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde traiesc mari colonii de lilieci.

Rezervatii naturale

Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni.

Statiuni

Costinesti (numita si Statiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanta, statiunea a fost infiintata in 1894, cand a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta statiune Carmen Sylva era il 1930 cea mai importanta statiune de pe litoralul romanesc), Jupiter - Cap Aurora, Mamaia (cea mai mare statiune turistica din Romania, ale carei inceputuri dateaza din 1906 - 1919), Mangalia (vechea colonie greceasca - Callatis - fondata in sec.4 i.e.n.), Neptun - Olimp, Saturn, Venus, Techirghiol (statiune permanenta pe malul lacului cu acelasi nume).

Vestigii istorice

ruinele cetatii Histria (cea mai veche asezare greceasca din Romania, fondata in 657 i.e.n. de catre colonistii greci veniti din Milet), cetatea Tomis (fondata de grecii din Milet in secolul 6 i.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanta (ridicata in sec 3 - 4 e.n., este un monument unic in aceasta parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia.

Cladiri religioase

Moscheea din Constanta (construita in 1910), Catedrala ortodoxa din Constanta (ridicata in 1883 - 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datand din 1590), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi etc.

Muzee

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta (aici se gasesc colectii de istorie greceasca, romana si bizantina), Muzeul de Stiinte Naturale (incluzand Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul Marii din Constanta, Muzeul Marinei din Constanta.

Judetul Constanta Despre Constanta Despre Constanta Constanta, orasul istoric Constanta, orasul comercial Constanta, orasul socio cultural Judetul Constanta Atractii Turistice Moscheea Delfinariu Acvariu Constanta Edificiul Roman cu Mozaic Cazino Paris Muzeul de Istorie

Judet în extremitatea sud estica a României, între Dunare (la V) si Marea Neagra (la E), la granita cu Bulgaria. Relieful predominat este de podis tabular (Pod. Drobogei Centrale si de Sud), sub 200 m altitudine, cu interfluvii largi, brazdate de vai bine individualizate. Relief calcaros în Pod. Drobogei de Sud, evidentiat prin martori de eroziune, pe aliniamentul Hârsova-Crucea-Gura Drobogei, chei, doline, pesteri.

La est, judetul este scaldat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adâncimea apei este mica în dreptul litoralului românesc.

Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar în partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu înaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). Reteaua hidrografica are cursuri scurte, care seaca în anotimpul cald, cu exceptia râurilor Casimcea si Topolog. Exista si numeroase limane fluviatile (Buceag, Gârlita, Oltina, Dunareni), fluvio-maritime (Istratia, Nuntasi, Tasaul, Siutghiol) si maritime (Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol).

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului si cuprinde mai multe specii: insecte, reptile, pasari si mamifere.

susˆ

În regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit în oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stâng al Vaii Casimcea, în dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora. Alte rezervatii importante aflate pe teritoriul judetului Constanta: Rezervatia Fântânita-Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Padurea Hagieni, Lacul Techirghiol, Canarelele de la Hârsova, Pesterile

de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari, Cernavoda si Reciful de la Topalu.

În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice. Suprafata ` podisului este în mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea având chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale puse în valoare pe masura darii în folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor,un interes special îl prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

Peisaje puternic antropizate, aflate într-o continua transformare, datorita asezarii. Interventia omului s-a facut simtita în mai multe directii: agricultura, industrie, cai de comunicatie, turism, etc. Regiune bine populata, cu numeroase orase: Constanta, Basarabi, Cernavoda, Eforie, Hârsova, Mangalia, Medgidia, Navodari, Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol, si 52 de comune. Are o suprafata de 7 055 km2, care reprezinta 2,97% din suprafata tarii. Populatia este de 760 000 locuitori, din care 72% în mediul urban, cu o densitate de 91, 2 loc/km2.

Conditiile naturale si iesirea la Marea Neagra, au conditionat concentrarea asezarilor, a populatiei. Mediul natural a fost intens modificat mai ales în cadrul oraselor, sau ca urmare a poluarii. Au aparut peisaje agricole în urma defrisarii. Agricultura dispunea, în 1989, de un fond agricol mare (563 899 ha), din care 483 760 ha terenuri arabile. Viticultura are conditii optime de dezvoltare prin podgoriile Murfatlar, Medgidia, Nazarcea, Ostrov, Cochirleni. Livezile formeaza bazine pomicole în arealul localitatilor Medgidia, Basarabi (piersici), Nazarcea (caisi), Cuza Voda, Lipnita, Ostrov (pruni, meri, peri, ciresi, visini).

Clima temperat - continentala, caracteristica judetului Constanta, este influentata de pozitia geografica, situarea între Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. În zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o puternica influenta marina. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blânde, marcate de vânturi puternice si umede care bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variaza între 10-15 oC. Precipitatiile anuale variaza între 400-500 mm, zona cea mai saraca în precipitatii fiind litoralul, unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 mm.

susˆ

Atractii turistice

Lacuri

Techirghiol (cel mai bogat lac pentru namol terapeutic din Romania), Bugeac, Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc.

Pesteri complexul natural de la Gura Dobrogei, situat intre Limanu si Targusor, format din trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde traiesc mari colonii de lilieci.

Rezervatii naturale

Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni.

Statiuni

Costinesti (numita si Statiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanta, statiunea a fost infiintata in 1894, cand a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta statiune Carmen Sylva era il 1930 cea mai importanta statiune de pe litoralul romanesc), Jupiter - Cap Aurora, Mamaia (cea mai mare statiune turistica din Romania, ale carei inceputuri dateaza din 1906 - 1919), Mangalia (vechea colonie greceasca - Callatis - fondata in sec.4 i.e.n.), Neptun - Olimp, Saturn, Venus, Techirghiol (statiune permanenta pe malul lacului cu acelasi nume).

Vestigii istorice

ruinele cetatii Histria (cea mai veche asezare greceasca din Romania, fondata in 657 i.e.n. de catre colonistii greci veniti din Milet), cetatea Tomis (fondata de grecii din Milet in secolul 6 i.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanta (ridicata in sec 3 - 4 e.n., este un monument unic in aceasta parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia.

Cladiri religioase

Moscheea din Constanta (construita in 1910), Catedrala ortodoxa din Constanta (ridicata in 1883 - 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datand din 1590), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi etc.

Muzee

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta (aici se gasesc colectii de istorie greceasca, romana si bizantina), Muzeul de Stiinte Naturale (incluzand Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul Marii din Constanta, Muzeul Marinei din Constanta.

susˆ

Rezervatii naturale din judetul Constanta

Masivul CheiaPe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora.

Rezervatia Fantanita-MurfatlarPusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta - Ostrov si ocupa o suprafata de 19,70 ha, fiind inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha.Incepand cu anul 1962, rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare, cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul de stepa, ricinul, etc.In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei. Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la AgigeaSituata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha si ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza de nisip, carcelul, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.

Padurea HagieniIn Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti, se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita "Cazane", partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei, numita "Cascaia".

Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada

soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica etc.Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjeni.

Lacul TechirghiolSituata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp. Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin, reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.

Canaralele de la HarsovaIn apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium, se afla Canaralele de la Harsova. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.

Pesterile de la Gurile DobrogeiIn apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei - Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara. Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci.

Punctul fosilifer de la AlimanSituata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa, fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilifer Seimenii MariRezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.

Punctul fosilifer CernavodaSituata in sudul Vaii Carasu (langa Cernavoda), rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha si cuprinde o fauna fosila bogata, reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarata monument al naturii.

Reciful de la TopaluSe gaseste la 3 km de comuna Topalu, intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, si ocupa o suprafata de 8 ha. Rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.

Atractii Turistice

Moscheea

Marea moschee din Constanţa, cunoscută şi drept Moscheea Carol, este un lăcaş de cult musulman din Constanţa, monument de arhitectură, construit între anii 1910 şi 1912. Se găseşte pe Str. Arhiepiscopiei nr. 5 (Piaţa Ovidiu).

Construcţia a fost începută în anul 1910, din iniţiativa regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din oraşul Constanţa. Lucrările s-au încheiat în 1912. Inaugurarea a avut loc în prezenţa regelui. Iniţial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumită Moscheea Mahmud al II-lea. Construcţia a fost realizată după planurile ing. Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ştefănescu, luând ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia. Construcţia a fost realizată din beton armat, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Este prima clădire de beton armat construită în România. Moscheea se ridică pe locul fostei Geamii Mahmudia din 1822.

Minaretul, construit în stil maur, are înălţimea de 47 metri, iar scara interioară numără 140 de trepte până la locaşul muezinului, de unde se anunţa ora de rugăciune în trecut.

Moscheea are o frumoasă pictură murală interioară. În interior adăposteşte un faimos covor oriental, primit ca donaţie din partea Turciei. Acesta provine din insula Ada Kaleh şi are o vechime de peste 200 de ani. Covorul impresionează prin mărimea sa ( 9m x 16 m, în total 144 m2) şi prin greutatea sa de peste 490 kg. Acest masiv covor, lucrat de mână în renumitul centru de artizanat Hereke, din Turcia, a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.

DelfinariuDelfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei, la acea data.

In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini, si anume : marsuinul, delfinul comun si afalinul. Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L.1758), iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus (Montagu, 1821), din care face parte si Mark, veteranul si totodata vedeta actuala a Delfinariului. Copiii de atunci, adultii de astazi, isi mai amintesc poate, ca primul delfin prezentat ochilor curiosi ai publicului, a fost Harley - un exemplar din specia Phocoena ce a fost dresat in bazinul central al Acvariului.

Delfinariul constantean a fost in decursul existentei sale si o gazda primitoare pentru pinguini - primul exemplar de acest gen a fost pinguinul Boby, care s-a acomodat foarte bine, intentiile noastre fiind ca si in viitor sa repetam experimentul. Din 19 95, Delfinariul are noi vedete: doua exemplare de leu de mare (Otaria byronia) John si Lorry, originari de pe coastele Americii de Sud. Prin expozitiile pe care le realizeaza,

prin ghidajele si activitatile de educatie ecologica pe care le desfasoara, biologii-muzeografi incearca sa imparta cu vizitatorii o parte a cunostintelor acumulate in urma orelor de studiu si de lucru cu delfinii si leii de mare. Organizarea de simpozioane, sesiuni de comunicari stiintifice cu specialisti din tara si strainatate contribuie la mentinerea actuala a nivelului de cunostinte de specialitate. Diversele actiuni consacr ate "Zilei Marii Negre", "Saptamana Delfinului" si altele sunt realizate in parteneriat cu scoli, licee, O.N.G.-uri si reprezentanti ai mass media, pentru o mai buna constientizare a aspectelor de conservare si protectie a mediului. Numeroasele expozitii tematice, dioramele si alte forme muzeistice de exceptie sunt permanent in atentia specialistilor nostri. Materialele promotionale si pliantele informative contribuie la cresterea gradului de cunoastere a vizitatorilor.

Acvraiu ConstantaAcvariul din foto acvariu din constantaConstanta a fost inaugurat la 1 Mai 1958 si de atunci s-a remarcat printr-o activitate stiintifica complexa, dedicata nevoii umane de a se apropia de natura.

Situat chiar in fata cazinoului din Constanta, acvariul va invita sa faceti o incursiune fascinanta in minunata lume subacvatica. Aici puteti admira fauna acvatica formata din pesti exotici si autohtoni, atat de apa dulce cat si de apa sarata.

Totodata la acvariul di Constanta puteti vedea specii de nevertebrate de apa dulce. Se pot admira aici, specii de pesti din lacurile de pe coasta Marii Negre din Delta Dunarii, din Marea Neagra, din zonele tropicale si subtropicale. Aici se afla o importanta colectie de sturioni, cu toate speciile care populeaza Marea foto acvariu din constantaNeagra. Reprezentativi sunt pestii mari ( 1.5 - 2 m) care traiesc in captivitate de peste 15 ani. Tot la acvariul constantean puteti admira specii interesante de pe coasta marii negre (vulpe de mare, pisica de mare, calutul de mare, pestele dragon, pestele scorpion) precum si specii migratoare din Mediterana( hering/macrou...)

Edificiul Roman cu MozaicEdificiul, ridicat probabil spre sfârşitul secolului al II-lea p.Chr, a fost mărit şi amplificat în secolele următoare. Pavimentul s-a realizat prin secolul al IV-lea şi întregul ansamblu, cu reparaţii succesive, a funcţionat până la începutul secolului al VII-lea.

Edificiul cu paviment de mozaic se află pe terasa B. Din paviment s-a păstrat o porţiune de 850 mp. Terasa A reprezintă nivelul de locuire antic, iar terasa C constituie nivelul încăperilor-magazii (11 încăperi cu tavan boltit). La acelaşi nivel, în continuarea edificiului, se află o serie de încăperi care au servit drept ateliere. Terasa D reprezintă nivelul altor magazii pentru depozitarea mărfurilor, aflate chiar în faţa cheiurilor portului antic. Se află în prezent sub nivelul mării. Legătura între terase se făcea printr-o scară cu trepte largi şi înalte din calcar. Amenajările muzeistice adăpostesc colecţii de mărfuri de pe corăbii, găsite în magaziile edificiului: ancore, lingouri, greutăţi, amfore cu vops ele şi răşini, statuete, colecţii de opaiţe, placaje de marmură, mozaic policrom, capete de pilastru. În fostele magazii sunt expuse monumentele epigrafice descoperite în diferite centre din Dobrogea.

Cazino ParisConstruit in 1909, a fost inaugurat in august 1910; designul a fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905, architectul Petre Antonescu a facut un al 2 -

lea proiect, insa primul proiect a fost selectat). Cazinoul a fost, decenii la rand, constructia reprezentativa a orasului , un adevarat simbol pentru Constanta; totodata constructia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" in Romania.In perioada 1985-1987 cladirea a fost renovata, iar mobila a fost complet schimbata.

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie

Muzeul de istorie nationala si arheologie Constanta este inaugurat la 25 decembrie 1977, in fosta Primarie a Municipiului. Are un patrimoniu de peste 430.000 de obiecte

a caror tipologie diversificata surprinde profilul asezarii de-a lungul secolelor, din erele preistorice pana in anul 1940, atestand fapte, evenimente, portrete de personalitati care dau continut memoriei orasului. Piatra fundamentala a cladirii muzeului a fost pusa in anul 1911. Ea s-a construit in mai multe etape (1911-1913; 1914; definitivandu-se in anii 1919-1921). In iulie 1921 s-a mutat Primaria. In anul 1977 cladirea a fost destinata muzeului in forma actuala. Este o constructie masiva, proiectata de unul dintre elevii scolii de arhitectura a lui Ion Mincu. Stilul brancovenesc se regaseste in loggia caracteristica de pe frontonul mare, in holul cu deschidere larga, sprijinita pe coloanele groase, iar in exterior prin ferestrele mici, inguste de la etajul al treilea.

Prezentand succint salile importantului obiectiv cultural-stiintific, se impune de la inceput precizarea de ordin metodologic ca muzeul constantean are - spre deosebire de institutiile similare din celelalte judete ale tarii - o mult largita arie tematica nationala, pornindu-se de la premisa ca zecile de mii de turisti straini ce-i trec pragul annual trebuie familiarizati cu dominantele nationale ale istoriei Romaniei, in care sunt integrate, desigur, si contributiile materiale si spirituale ale oamenilor pamantului romanesc dintre Dunare si Mare.

Muzeul are 24 de sali:

Tezaur - sali 2, etajul I - sali 1-10; etajul II sali 11-18 Sala 19 si 20

Expozitia de numismatica (Sala 21)

Expozitia de icoane (Sala 22)

Expozitia de podoabe din argint (Sala 23 si 24)

Expozitia de pipe (sec. XVIII-XIX)