Consiliul European în 2013

FEBRUARIE 2014

RO

Consiliul European în 2013

FEBRUARIE 2014

Prezenta publicație este produsă de Secretariatul General al Consiliului.www.european-council.europa.eu Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

ISBN 978-92-824-4174-9doi:10.2860/78786ISSN 1977-3285© Uniunea Europeană, 2014Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.Printed in BelgiumTipărit pe hârtie ecologică

3

Calea către redresare 5

O zonă euro mai puternică 6

Creșterea economică și locurile de muncă 10

Uniunea în lume 15

Democrația și interdependența 19

Ne așteaptă o reînnoire 23

Concluziile Consiliului European și declarațiile șefilor de stat sau de guvern 25

Cuprins

Consiliul European în 2013 prezentat de către președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy

4

Consiliul European, decembrie 2013

5

Pentru Europa, 2013 a fost un an intermediar – după violența furtunii, dar înainte ca norii cei mai întunecați să se risipească. Anii epuizanți de luptă cu focul au început să dea roade: tensiunile de pe piață s-au atenuat în cursul anului și putem afirma fără teamă că am depășit în mod definitiv amenințările existențiale ale crizei financiare. Cu toate acestea, țările noastre s-au aflat și se află încă într-o criză economică profundă, ocuparea forței de muncă și creșterea economică reprezentând principalele preocupări. Ne-am concentrat, prin urmare, eforturile pe accelerarea acțiunilor întreprinse în direcția redresării economice.

Consiliul European din 2013 acoperă activitățile acestei instituții în ultimul an. De-a lungul anului, lupta în favoarea locurilor de muncă a deținut, în mod clar, un loc prioritar pe agenda liderilor. Am continuat însă – prin noi măsuri destinate uniunii bancare – și consolidarea uniunii economice și monetare, am stabilit bugetul UE pentru restul deceniului și ne-am axat pe relații strategice cu partenerii mondiali și țările învecinate, în special cu Ucraina.

Instituția noastră reunește în jurul mesei principalii lideri ai Uniunii Europene: cei 28 de șefi de stat sau de guvern, președintele Comisiei și președintele Consiliului European. Misiunea noastră este de a stabili cursul strategic al Uniunii. Desemnăm priorități politice și ne asumăm responsabilitatea în situații de criză. Reuniunile noastre încep printr-un dialog cu președintele Parlamentului European. Înaltul Reprezentant al UE participă la toate dezbaterile privind afacerile externe, iar șeful Băncii Centrale Europene ni se alătură în mod periodic atunci când tratăm subiecte economice. Reuniunile Consiliului European sunt evenimente în cadrul cărora se realizează acțiuni și se iau decizii; reuniunile fac de asemenea parte dintr-un proces, simpla perspectivă a acestora generând pregătiri și punând lucrurile în mișcare în întreaga Uniune. În cursul anului 2013, am urat bun-venit noilor colegi și ne-am luat rămas bun de la foștii colegi, în urma schimbărilor la nivel guvernamental din Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Italia, Luxemburg, Malta și Slovenia. Am organizat în total șase reuniuni formale ale Consiliului European și o reuniune a zonei euro – ritmul în sine confirmând faptul că am intrat în ape mai liniștite.

La jumătatea anului, am avut plăcerea de a ura bun-venit Croației în calitatea sa de cel de al douăzeci și optulea stat membru al Uniunii, în timp ce, cu alte țări din regiune, nu în ultimul rând cu Serbia, suntem gata să negociem. Acest lucru ne reamintește cu tărie celălalt scop comun, și anume că acționăm în comun nu doar pentru prosperitatea cetățenilor europeni, ci și pentru a consolida pacea în rândul statelor europene.

Calea către redresare

6

etape. Trecerea de la un punct de pornire nesustenabil la un punct final solid ține, într-un fel, de crearea de punți.

Uniunile bancare sunt alcătuite din trei părți: supravegherea băncilor participante, rezoluția băncilor aflate în dificultate majoră și garantarea depozitelor clienților. În ceea ce privește supravegherea, suntem foarte aproape de celălalt capăt al punții. În încheierea fazei de instituire, la sfârșitul anului 2013, Danièle Nouy a fost numită președinte al comitetului unic de supraveghere, în timp ce Banca Centrală Europeană, ca viitor supraveghetor, a lansat efectuarea bilanțului de sănătate preliminar al tuturor băncilor. Mecanismul unic de supraveghere va fi funcțional în noiembrie 2014.

Din punct de vedere politic, obținerea unui acord privind rezoluția bancară a reprezentat principala sarcină în 2013. De îndată ce supravegherea băncilor va dobândi o dimensiune europeană, nu se va mai putea permite ca situația băncilor aflate în dificultate

În 2013, obiectivul prioritar nu a mai fost asigurarea stabilității zonei euro, ci deblocarea și scurtarea căii către redresarea economică în întreaga Uniune. Acest lucru a antrenat activități pe patru fronturi simultane. Primul a constat în menținerea stabilității financiare – și, deși criza acută s-a potolit, s-au înregistrat momente în cursul anului în care au fost necesare acțiuni rapide, în special în legătură cu sistemul bancar cipriot. Cel de al doilea front s-a axat pe continuarea consolidării bazelor uniunii noastre economice și monetare. Cel de al treilea a constat în ameliorarea rezistenței economiilor noastre, prin intermediul unor finanțe publice solide și sustenabile și printr-o competitivitate îmbunătățită. Ultimul și cel de al patrulea front – extrem de urgent, având în vedere dificultățile sociale – a fost combaterea șomajului prin măsuri imediate și specifice.

Această strategie globală a orientat procesul de luare a deciziilor economice de către membrii Consiliului European pe parcursul întregului an. În unele etape ne-am concentrat pe un anumit element, în alte etape pe alt element, dar ne-am asigurat că nu rămâne nimic pe dinafară. Liderii sunt pe deplin conștienți de faptul că toate elementele sunt strâns legate între ele și că acțiunile pe termen scurt și pe termen lung nu pot fi abordate separat. Drept exemplu, remarcați toate eforturile noastre de instituire a uniunii bancare: acestea nu numai că vizează consolidarea arhitecturii uniunii monetare, ci, într-o situație în care criza creditelor în anumite țări a împiedecat redresarea economică, au devenit de asemenea o parte integrantă a luptei noastre împotriva șomajului.

Relația cu băncile

Atunci când Consiliul European a decis, în iunie 2012, să treacă de la cadre bancare naționale eterogene la o uniune bancară, eram conștienți că acest proces va avea loc în

În jurul mesei Consiliului European

O zonă euro mai puternică

7

2009 și 2013, deficitele publice din întreaga zonă euro s-au redus, în medie, la mai puțin de jumătate. Consolidarea fiscală nu a fost niciodată un scop în sine, ci un mijloc de restabilire a creșterii economice și a locurilor de muncă pe o bază durabilă.

Cu toate acestea, în primăvara lui 2013, s-a întețit dezbaterea privind strategia bugetară comună pentru cele 28 de economii ale noastre. Totuși, pentru mine și pentru toți membrii Consiliului European, dezbaterea „austeritate versus creștere” a fost și este în continuare o falsă dilemă. Cine ar putea fi vreodată împotriva creșterii economice? Însă nu prin creșterea datoriei publice sau private se poate soluționa o criză a datoriei. Realitatea este că unele țări nu au avut de ales și au fost nevoite să își restabilească credibilitatea financiară.

Adevărata dezbatere – care a avut loc cu ocazia reuniunilor noastre din martie și iunie – se axează pe calendarul și etapele eforturilor de consolidare. Fiecare țară trebuie să își găsească ritmul și echilibrul adecvate pentru reducerea deficitului și a datoriei proprii, dar, pe parcursul acestui proces, este esențial ca fiecare să ia întotdeauna în considerare efectele asupra întregii zone. Normele noastre comune la nivelul UE permit în mod expres țărilor să se concentreze pe obiective fiscale structurale, și nu doar nominale. După cum am subliniat din nou în luna martie, respectivele posibilități există – fie în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, fie în cadrul „pactului bugetar”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013. Direcția contează mai mult decât viteza.

În martie și în iunie, liderii au abordat de asemenea dimensiunea socială a uniunii economice și monetare, evidențiind, de exemplu, valoarea indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă. Am subliniat necesitatea unui dialog social constructiv. Pentru o parte a Consiliului European din iunie, ni s-au alăturat, în premieră, parteneri

majoră să fie abordată la nivel național. În cadrul ultimei noastre reuniuni din 2012, ne-am stabilit un termen ferm: un acord privind rezoluția înainte de sfârșitul lui 2013. Deși acesta a fost realizat în cea mai mare parte de miniștrii de finanțe, Consiliul European a supravegheat cu atenție întregul proces, trecând în revistă progresele înregistrate în cursul majorității reuniunilor noastre. În decembrie 2013 – din nou, la ore târzii din noaptea care a precedat Consiliul European –, miniștrii de finanțe au convenit asupra mecanismului unic de supraveghere, inclusiv Fondul unic de rezoluție. În perspectivă, finalizarea împreună cu Parlamentul European ar trebui să se realizeze înainte de încheierea ciclului legislativ al acestuia din primăvara lui 2014.

În ceea ce privește protecția depozitelor clienților, în decembrie, s-a convenit asupra unei noi directive care va pune la dispoziție sisteme armonizate de garantare a depozitelor în toate statele membre. Prin urmare, în ceea ce privește toate cele trei părți, punțile sunt gata sau în curs de construire și suntem pregătiți să le traversăm în curând. Amploarea acestei realizări, în doar 18 luni de la luarea deciziei de a crea o uniune bancară, nu ar trebui subestimată. Pentru zona euro, este vorba de cel mai mare progres de la crearea monedei euro și, după standardele UE, se desfășoară cu viteza luminii.

Dezbaterea chestiunilor bugetare

Câștigarea controlului asupra deficitelor și datoriilor publice a fost un element central în calmarea furtunii crizei financiare. Începând cu 2010, normele fiscale au fost consolidate în diverse moduri, iar țările din zona euro, în special, au demarat o coordonare mai intensă a ciclurilor lor bugetare. Aceste eforturi au jucat un rol important în restabilirea încrederii în finanțele publice, foarte vizibilă în spreadurile mai scăzute ale randamentului în comparație cu anii anteriori. Între

8

reformelor pentru creștere economică, locuri de muncă și competitivitate. Întrucât acest domeniu era încă necunoscut, am identificat în iunie un set de principii (precum necesitatea unei puternice responsabilizări naționale) și am convenit în privința obiectivelor. În cursul reuniunii noastre din decembrie, liderii au reluat discuția și au căzut de acord asupra naturii parteneriatelor – care urmează să se întemeieze pe un sistem de acorduri contractuale convenite reciproc și pe mecanismele de solidaritate conexe –, dar nu au reușit să obțină un consens în privința tuturor aspectelor. În consecință, Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în toamna lui 2014.

Importanța anumitor reuniuni ale Consiliului European constă tocmai în faptul că nu au avut loc. Tulburările financiare survenite anul trecut în Cipru au ieșit în evidență în acest sens. Datorită expunerii sectorului său bancar la situația din Grecia, țara s-a aflat, timp de mai multe luni, în pragul unei crize financiare majore. Cu toate că erau îngrijorați, liderii au lăsat chestiunea la latitudinea miniștrilor lor de finanțe. Atunci când au izbucnit în cele din urmă tulburările, în martie 2013, miniștrii zonei euro au negociat cu guvernul cipriot un pachet de salvare de 10 miliarde EUR. Condițiile acordului – care afectau atât economiile depunătorilor locali, cât și deponenți străini înstăriți – au fost respinse, câteva zile mai târziu, de parlamentul de la Nicosia, provocând incertitudine și un blocaj la nivel politic. Convocarea în formațiune completă a unui Consiliu European privind chestiunea Ciprului, care ar fi fost efectuată cu doar câteva ore înainte, a fost o măsură de criză pe care am preferat să o evit. Menținând un contact strâns cu alți membri, am organizat o reuniune la Bruxelles cu noul președinte al Ciprului, Nicos Anastasiades, cu președinții Comisiei, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului, precum și cu directorul general al Fondului Monetar Internațional. Am ajuns la o soluție în acest context, cu puțin înainte de miezul nopții de duminică, 24 martie, după o zi întreagă de discuții foarte delicate. Acest acord a fost apoi discutat și aprobat de miniștrii de finanțe.

Pentru Uniunea Europeană, nu a fost unul dintre cele mai glorioase episoade. Cu toate acestea, piețele financiare au reacționat într-un mod relativ destul de moderat. Era un semn clar că faza volatilității excesive se încheiase. În mod clar, mesajul legat de faptul că liderii europenii vor „depune toate eforturile” pentru a proteja stabilitatea financiară s-a făcut auzit. Trei luni mai târziu, confirmarea că Letonia va adera la zona euro începând cu ianuarie 2014 a fost o confirmare suplimentară a încrederii în uniunea economică și monetară.

sociali europeni, care reprezintă întreprinderi mari și IMM-uri, servicii publice și sindicate.

Încurajarea reformelor economiceCa parte a „semestrului european”, liderii au făcut în mod periodic schimb de experiență în ceea ce privește avansarea în cadrul reformelor economice dificile. Au loc reforme în întreaga Europă, nu în ultimul rând în țările cele mai afectate de presiunea crizei, iar primele rezultate sunt deja vizibile. Faptul că beneficiile creșterii economice se bazează în mare măsură pe exporturi este un semn pozitiv al îmbunătățirii competitivității.

Aceasta este o veste bună pentru toți. Odată cu criza, am descoperit în mod clar că ceea ce se întâmplă într-o țară ne poate afecta pe toți. Alegerile făcute la nivel național în privința reformării sau a ajustării nu au loc în vid: toate țările au vecini, parteneri comerciali și colaboratori la nivel valutar. Deoarece zona euro, în special, reprezintă mai mult decât suma părților sale, interdependențele contează. Este posibil ca măsurile care ar putea fi relevante pentru o anumită țară luată separat să nu aibă exact același impact într-un context mai larg. Este esențial să avem în vedere imaginea de ansamblu, iar acesta este și unul dintre rolurile Consiliului European.

Pe parcursul anului, am dezbătut noi mijloace de încurajare a reformelor economice naționale ca parte a eforturilor de consolidare a uniunii monetare și economice. O direcție constă în dezvoltarea de parteneriate între guvernele naționale și instituțiile UE în vederea stimulării

9

Discuții în cadrul Consiliului European

10

de Finlanda și Austria în privința acestor sisteme, toate statele membre s-au angajat în aprilie să instituie planuri de acțiune pentru oferirea de garanții tinerilor în propriile țări.

Președinții și prim-miniștrii au urmat îndeaproape acest angajament, inclusiv în cadrul conferințelor privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor găzduite de cancelarul Merkel la Berlin în luna iulie și de președintele Hollande la Paris în luna noiembrie. Pe parcursul anului, în cadrul mai multor Consilii Europene, liderii au convenit în privința unor acțiuni la nivelul întregii UE: promovarea formării profesionale, a programelor de ucenicie de înaltă calitate sau a mobilității transfrontaliere prin portalul de locuri de muncă EURES și programul Erasmus+, precum și implicarea tuturor partenerilor – de la școli, organizații sociale și autorități locale până la întreprinderi mari și mici.

Din martie în decembrie, am lucrat împreună cu Banca Europeană de Investiții în sensul depășirii fragmentării financiare din cadrul economiilor fragile și al îmbunătățirii accesului la credite pentru IMM-uri. Creșterea de capital de 10 miliarde EUR hotărâtă în 2012 de către Consiliul European a permis băncii să își sporească valoarea creditelor cu 38 %, ajungând la 62 de miliarde EUR în 2013 – finanțând proiecte pentru creștere economică și locuri de muncă în toată Uniunea.

Competitivitatea în era digitală

Noii competitori, îmbătrânirea populaţiei, dezindustrializarea, revoluțiile tehnologice etc. sunt provocări care afectează toate țările noastre, în măsuri diferite, dar fără excepție. Fie că este vorba de statele a căror monedă este euro sau de cele care au o altă monedă, fie că este vorba de statele care fac parte din

La terminarea anului, creșterea economică se relansa în sfârșit – în mod timid, dar real. Există însă un decalaj natural între relansarea creșterii economice și cea a ocupării forței de muncă. Astfel, accelerarea creării de locuri de muncă a rămas prioritatea absolută a Consiliului European în 2013.

Lupta în favoarea locurilor de muncă

În prea multe țări, cinci ani de creștere lentă sau de recesiune și-au pus o amprentă dezastruoasă asupra ocupării forței de muncă. În ultimii ani, pentru lideri, a devenit foarte clar faptul că lipsa locurilor de muncă în întreaga Uniune este o preocupare comună și că lupta împotriva acesteia este o responsabilitate comună – din punct de vedere economic, social și politic. Acest lucru este în special valabil în cazul șomajului în rândul tinerilor, care a atins niveluri inacceptabile – având drept rezultat o risipă tragică de talent și energie.

În ceea ce privește măsurile privind ocuparea forței de muncă, guvernele naționale se situează, în mod firesc, în prim plan. În Consiliul European, ne-am asigurat însă că au fost instituite și mijloace ale UE pentru a sprijini acțiunile naționale. În februarie, am rezervat acestui scop specific fonduri destul de importante în cadrul bugetului Uniunii pentru următorii șapte ani: 6 miliarde EUR (sumă care a fost ulterior majorată la 8 miliarde EUR cu Parlamentul European). Majoritatea acestor fonduri vor deveni accesibile până în 2015. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor va ajuta statele cele mai afectate să își extindă sistemele naționale de garanție pentru tineret – o serie de măsuri în vederea garantării faptului că orice persoană tânără primește o ofertă bună de loc de muncă, de educație sau de stagiu în termen de patru luni de la părăsirea școlii sau de la intrarea în șomaj. Bazându-se pe succesul înregistrat

Creșterea economică și locurile de muncă

11

Comunicate de presă în urma Conferinței de la Paris privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, noiembrie 2013

Șefi de stat sau de guvern și miniștri ai ocupării forței de muncă la Conferința de la Berlin privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, iulie 2013

12

Cu excepția energiei, prea multe alte sectoare ale pieței unice nu au atins încă un nivel suficient în acest sens – nu în ultimul rând serviciile, economia digitală, sectorul telecomunicațiilor și infrastructura transporturilor – toate fiind domenii în care suprimarea barierelor ar avea o contribuție hotărâtoare. Pentru a contribui la stimularea avantajelor pentru întreprinderi, normele pieței unice ar trebui să fie moderate și adaptate scopului căruia le sunt destinate – raționamentul corect al acestei chestiuni, pe care am reamintit-o cu câteva ocazii anul acesta, fiind evident pentru toți liderii Consiliului European. Scopul normelor comune este tocmai acela de a reduce birocrația; atunci când ne punem de acord, sunt eliminate 28 de seturi de norme, fiind introdusă una singură. Condiţii de concurenţă echitabile pentru toți.

În mod paradoxal, atunci când este vorba de economia online și a telecomunicațiilor, Europa încă este o piață cu adevărat fragmentată. Deși aveam o poziție de lider mondial în tot ceea ce ține de domeniul digital, în prezent economiile noastre au rămas acum în urmă. Această preocupare s-a făcut clar simțită la masa discuțiilor din luna octombrie a anului trecut, în cadrul Consiliului nostru European „digital”. Am convenit

Uniune sau de cele care nu parte din Uniune, provocările respective trebuie abordate. Acesta este motivul pentru care am insistat, cu ocazia fiecărei reuniuni a Consiliului European, să punem clar accentul pe competitivitatea Europei.

Țările noastre nu trebuie să piardă din vedere tendințele pe termen mai lung aflate în spatele unor provocări imediate. Să luăm, de exemplu, prețurile ridicate la energie, care au efecte considerabile asupra societăților și a consumatorilor în toată Europa. În absența unei adevărate piețe europene unice a energiei, este posibil ca statele noastre membre să nu poată concura în mod corespunzător într-o lume în care Europa va deveni cu siguranță singurul continent dependent de importurile de energie – revoluția gazelor de șist din Statele Unite este doar unul dintre factorii care va schimba regulile jocului. Prin urmare, în mai, Consiliul European a dedicat acestui subiect o întreagă reuniune, adoptând decizii de eliminare a barierelor energetice, de extindere a posibilităților de alegere în domeniul energiei și de reducere a costurilor energiei pentru societăți și gospodării.

Primul semestru al anului 2013, perioadă în care președinția prin rotație a Consiliului de Miniștri al UE este deținută de Irlanda

13

Investiții pentru viitor

Principalul instrument de acțiune comună al Uniunii Europene pentru creștere economică și ocupare a forței de muncă este bugetul său de un trilion de euro. Aceste bugete sunt alocate pentru șapte ani, iar, în iarna lui 2013, a trebuit să hotărâm în privința bugetului pentru perioada care se încheie în 2020. Întrucât este în principal un buget pentru investiții, mărimea acestuia este limitată în comparație cu bugetele naționale (la 1 % din PIB-ul nostru combinat); totuși, acesta poate avea un impact substanțial asupra creșterii economice.

În mod tradițional, principalele trei întrebări – Cât de mari sunt fondurile? De unde vin banii? Spre ce sunt dirijate cheltuielile? – sunt stabilite de liderii Consiliului European. În cadrul a două reuniuni ad-hoc – un „joc de deschidere” în noiembrie 2012 și un summit decisiv, în februarie 2013, care s-a derulat fără întrerupere timp de 24 de ore (cel mai lung la care am participat vreodată) – am intermediat acordul final dintre lideri. Bineînțeles, fiecare a încercat să ajungă la acordul cel mai avantajos pentru propria țară și propriii cetățeni, lucru de altfel perfect legitim. Dar, pentru mine, important a fost faptul că am obținut un rezultat bun pentru Europa în

în privința unei serii de măsuri de interconectare a continentului și de stimulare a recuperării rămânerii în urmă din domeniul digital care vor fi foarte benefice pentru întreprinderi. Dincolo de infrastructură și reglementări, este vorba aici și de competențe: toate locurile de muncă ale viitorului vor fi digitale sau, cel puțin, parțial digitale și, până în 2015, ar putea exista 900 000 de posturi neocupate în domeniul tehnologiei informaţiei în Europa. În consecință, în octombrie, am dublat resursele pentru (re)formarea profesională digitală și am lansat o coaliție pentru locuri de muncă digitale la nivelul întregii UE.

În cadrul aceluiași summit, liderii au insistat asupra necesității de a stimula inovarea și competențele antreprenoriale în societățile noastre și de a contribui la transpunerea cercetării și a ideilor în succese comerciale la nivel mondial. Printr-un concurs de circumstanțe, cu o săptămână înainte, la München, Oficiul European de Brevete își sărbătorise cea de a 40-a aniversare, precum și noul brevet unic al UE, o realizare mult așteptată, care în curând va conduce la scăderea costurilor legate de inovare pe tot cuprinsul UE.

Al doilea semestru al anului 2013, perioadă în care președinția prin rotație a Consiliului de Miniștri al UE este deținută de Lituania

14

acord final cu Parlamentul European, care permite utilizarea fondurilor încă de la începutul perioadei bugetare.

În momente de consolidare fiscală, când sunt exercitate presiuni asupra finanțării publice, echitatea devine și mai importantă pentru cetățeni. Totuși, în fiecare an, în Europa, dispar sume uluitor de mari prin fraudă și evaziune fiscală. Ca urmare a mai multor scandaluri naționale, s-a creat o dinamică neobișnuită, care ne-a permis să intensificăm lupta în această chestiune sensibilă cu ocazia reuniunii din mai. La masa discuțiilor, a existat certitudinea că doar acțiunile combinate vor duce la câștigarea luptei globale împotriva fraudei și a evaziunii fiscale – mesaj adresat cu fermitate, câteva săptămâni mai târziu, în cadrul G8 de la Lough Erne, de către gazda acestuia, David Cameron. Au fost inițiate schimbări, iar eu sunt încrezător în faptul că acestea vor genera noi progrese în anul care ne stă în față.

ansamblu: un buget modernizat și realist, axat pe nevoile cele mai stringente și orientat spre viitor.

Acest acord din februarie a necesitat consimțământul unanim al tuturor celor 27 de lideri într-un moment în care toate țările noastre trebuiau să facă economii drastice. La fel cum s-a întâmplat peste tot în Europa, a fost necesar ca accentul să fie pus pe a face mai mult cu bani mai puțini și a garanta că fiecare euro va avea un impact maxim. Cu toate acestea, a fost esențial să nu se piardă ocazia de a impulsiona la maximum crearea de locuri de muncă și creșterea economică pe întreg continentul. Cu implicarea puternică a Comisiei Europene și a președintelui acesteia, José Manuel Barroso, am obținut în cele din urmă o creștere de 40 % pentru inovare și competitivitate, măsuri imediate împotriva șomajului, precum și protecția ajutorului internațional pentru dezvoltare împotriva reducerilor. Înainte de începerea verii, sub conducerea președinției irlandeze a Consiliului de Miniștri, a fost obținut un

München, a 40-a aniversare a Oficiului European de Brevete, octombrie 2013

15

seama că tulburările din Africa de Nord au consecințe nu doar asupra Italiei, a Maltei sau a Spaniei, ci asupra întregii Europe. În cadrul Consiliului European din februarie, la aniversarea a doi ani de la primăvara arabă, liderii au făcut bilanțul sprijinului acordat de Europa tranziției democratice din regiune. Evenimentele recente din Egipt – o țară pe care am vizitat-o și eu la începutul lunii ianuarie 2013 – au evidențiat încă o dată măsura în care aceste tranziții pot reprezenta o provocare. O vecinătate comună, o responsabilitate comună.

O frontieră comună presupune, de asemenea, o responsabilitate comună. Acest lucru nu a fost nicicând mai clar ca după moartea tragică a sute de solicitanți de azil în largul coastei Lampedusei, în Marea Mediterană, la începutul lunii octombrie. Evenimentul a șocat publicul european. La reuniunea liderilor, desfășurată la scurt timp după aceasta, am lansat un apel la acțiuni hotărâte pentru a preveni pierderea de vieți pe mare. Pentru a împiedica reproducerea unor astfel de tragedii, Uniunea Europeană trebuie să continue să colaboreze cu țările de origine și de tranzit în vederea abordării cauzelor profunde ale fluxurilor de migrație nereglementată – călăuzită de cele trei principii ale prevenirii, protecției și solidarității. În decembrie, Consiliul European a discutat raportul Grupului operativ pentru Marea Mediterană, ca etapă care precedă acțiuni ulterioare.

În mai, am vizitat Turcia, o țară candidată, și l-am invitat pe prim-ministrul Erdogan la Bruxelles. Solicitarea de către Turcia a unei relații solide cu Uniunea Europeană a fost clară. Chiar dacă situația internă a acestei țări a cunoscut, de atunci, momente tensionate, negocierile de aderare – în cadrul cărora un nou capitol a fost deschis în toamnă – rămân un factor important de stimulare a reformelor.

Euro Maidan

Evenimentele capitale ale anului, dintr-o perspectivă europeană, s-au desfășurat fără îndoială la sfârșitul anului, în „Maidan”, piața independenței din Kiev. În noiembrie, înainte de summitul UE cu vecinii noștri estici, desfășurat la Vilnius, am fost pe punctul de a semna un acord de asociere cu Ucraina, care, din punct de vedere politic și economic, ar fi apropiat această țară de Europa. Cu ocazia summitului de la Vilnius, pregătit în strânsă cooperare cu președinția lituaniană a Consiliului, am înregistrat progrese semnificative în cazul unor acorduri similare cu Georgia și cu Republica Moldova. Conducerea ucraineană însă s-a retras în ultimul moment, preferând în schimb legături mai strânse cu Rusia – o decizie care a antrenat proteste uriașe în toată țara. La începutul anului 2014, acestea au avut drept rezultat o profundă criză politică și escaladarea violenței și a omuciderilor.

În momentul în care scriu aceste rânduri – destinul politic al Ucrainei fiind încă nesigur – oferta Europei care vizează o asociere mai strânsă este încă valabilă. Condițiile au fost aproape îndeplinite. Poporul ucrainean și-a demonstrat cu curaj dorința de a trăi într-o țară care este liberă, independentă și unită și care întreține legături strânse cu Uniunea Europeană. Timpul este de partea lor.

Responsabilitatea comună

În timp ce cu cinci ani în urmă, permițându-mi o oarecare exagerare, Ucraina era considerată ca prezentând interes doar pentru Europa de Est, în prezent toți liderii – din Portugalia până în Țările de Jos sau Irlanda – sunt pe deplin conștienți că evenimentele din Kiev reprezintă o preocupare comună. În mod similar, toți își dau acum

Uniunea în lume

16

Reuniuni la nivel internațional

În cursul lui 2013, am avut permanent în vedere situația dramatică din Siria, începând de la dezbaterile privind embargoul asupra armelor din primăvară până la procesul care a condus la conferința de pace Geneva II la sfârșitul anului. Au existat unele momente mai intense în marja reuniunii G20 de la St. Petersburg, urmate de o poziție comună fermă a celor 28 de miniștri de externe la Vilnius. Uniunea și-a menținut angajamentul față de principiul unui soluții politice. Am reafirmat implicarea deplină a Uniunii Europene în eforturile ONU de a pune capăt violențelor intolerabile și de a aduce toate părțile la masa negocierilor. Succesul negocierilor ar putea chiar genera o dinamică pozitivă mai extinsă în regiune – chestiune pe care am abordat-o în numele Uniunii în discursul meu adresat Adunării Generale a ONU în septembrie. În acest timp, Uniunea Europeană continuă să conducă eforturile umanitare din Siria, pentru care a mobilizat în total peste 2,6 miliarde EUR, și oferă un sprijin ferm Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice în distrugerea stocurilor chimice siriene.

Situația economică a Europei, îmbunătățită pe plan intern, s-a reflectat și în exterior. Pentru prima dată din 2010, zona euro nu a mai fost obiectivul reuniunilor G8 sau G20. La summitul G20 de la St. Petersburg din luna septembrie, euro a fost un subiect abia menționat. În marja reuniunii G8 de la Lough Erne din luna iunie, împreună cu președintele Obama, am lansat negocieri transatlantice de liber schimb – o acțiune puternică și promițătoare, care poate crea sute de mii de locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului. De asemenea, Uniunea Europeană este pe punctul de a încheia un acord cu Canada și elaborează acorduri cu Vietnamul, India, Indonezia, Mercosur și Japonia.

Consiliul European a urmărit îndeaproape afirmațiile legate de serviciile de informații ale SUA și preocupările aferente privind protecția datelor care au ieșit la iveală în cursul anului. Am discutat pe larg această chestiune atunci când ne-am întrunit în octombrie și am lansat o inițiativă comună pentru convorbiri bilaterale cu SUA, deschisă tuturor statelor membre.

În ianuarie 2013, summitul dintre Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene și Uniunea Europeană a reunit zeci de lideri în Santiago de Chile, la poalele munților Anzi. Pe parcursul anului, Uniunea Europeană a organizat un summit bilateral cu Rusia – o relație

marcată de provocări, pe care am dezbătut-o pe larg în cadrul Consiliului European din martie – precum și cu China, Japonia, Africa de Sud, Brazilia, Republica Coreea și alți parteneri strategici.

Apărare

Ultimul Consiliu European al anului a fost dedicat în mare măsură temei apărării – atât aspectelor legate de securitate ale acesteia, cât și aspectelor vizând industria și locurile de muncă. Aceasta a fost prima discuție aprofundată pe această temă, desfășurată la nivelul nostru, din anul 2008 până în prezent. Se așteaptă de la țările noastre să își asume o responsabilitate mai mare pentru securitatea regiunii noastre extinse, într-un moment cu numeroase constrângeri bugetare. La reuniunea noastră din decembrie 2012, am început pregătirile în ceea ce privește trei componente: capacitățile de apărare, industria apărării și operațiile noastre comune în cadrul UE. Am căzut de acord împreună cu Secretarul General al NATO, care ni s-a alăturat la început, asupra unor măsuri concrete privind toate cele trei componente. Principalul obiectiv al discuțiilor noastre a fost de a identifica metode și mijloace – pentru acele state membre care doresc să ia parte – ale unei cooperări îmbunătățite pe tema resurselor de apărare și a dezvoltării, achiziționării, utilizării și menținerii unor active precum vehiculele aeriene fără pilot, sistemele de realimentare în zbor sau comunicațiile prin satelit de ultimă generație. Investițiile pe termen lung pot ajuta la crearea dinamismului necesar pentru inovare și pentru tehnologie, cu beneficii mai mari, de asemenea, nu în ultimul rând în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În ceea ce privește politica de securitate și apărare comună, obiectivul nostru a fost de a acționa mai eficient și mai rapid atunci când intervenim împreună în cadrul unor operații militare, dar și civile – precum și de a îmbunătăți sistemul de finanțare. Consiliul European va evalua progresele concrete cu privire la aceste chestiuni în iunie 2015.

Anul 2013 a adus, de asemenea, un angajament european reînnoit în Africa. Problemele legate de securitate și dezvoltare în regiunile Sahel și Sahara au un impact direct asupra propriei noastre securități. Uniunea Europeană a sprijinit eforturile franceze de menținere a păcii pentru a preveni o preluare a puterii în Mali de către teroriști și pentru a opri un război civil în Republica Centrafricană. În aceasta din urmă, contribuim cu 50 de milioane de euro pentru misiunea africană de menținere a păcii și oferim 60 de

17

milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru o populație care suferă. În cadrul reuniunii sale din decembrie, Consiliul European a solicitat Înaltului Reprezentant, Catherine Ashton, să ia în considerare o misiune a UE cu sediul la Bangui în 2014.

Reuniuni la nivel înalt și întâlniri cu țări terțe

Acest lucru demonstrează cât de important este pentru țările europene să dețină capacități de răspuns și mijloace de coordonare adecvate, astfel încât să ne putem ridica la înălțimea responsabilităților noastre atunci când va fi necesar.

18

Lideri din America Latină, zona Caraibilor și Europa la reuniunea CELAC-UE, Santiago de Chile, ianuarie 2013

19

Acum, când procesul decizional european și cel național sunt mai interconectate ca niciodată, astfel de mesaje nu pot proveni exclusiv de la „Bruxelles”, ci presupun o responsabilitate și pentru liderii naționali. În timpul reuniunilor Consiliului European, deseori îi îndemn pe colegi să apere ceea ce reușim să facem acasă; nu fără entuziasm, ci cu convingere. Pentru că cei care stau în jurul mesei împărtășesc convingerea că, în ciuda durerii și a dificultăților, Europa va ieși din această criză mai puternică și mai rezistentă.

O dublă legitimitateÎn societățile noastre democratice, ultimul cuvânt îl au cetățenii. Confruntați cu decizii europene de mare anvergură care le afectează viața de zi cu zi, aceștia trebuie să se facă auziți, să voteze. Structura complexă a Uniunii noastre – o reflecție în sine nu a relei-voințe sau a unor defecte de proiectare, ci mai ales a diversității Europei și a sistemelor integrate separare a puterilor – denotă faptul că nu există soluții miracol. Vor exista întotdeauna tensiuni între democrație și interdependență, între capacitatea unei țări de a decide liber și calitatea sa de membru al Uniunii. În gestionarea acestor tensiuni, se mai pot aduce îmbunătățiri.

Criza datoriilor a determinat modul în care liderii și instituțiile europene au lucrat împreună în ultimii ani. Au apărut practici noi, relațiile și echilibrele s-au schimbat și, în acest proces, au apărut noi întrebări în privința legitimității publice a deciziilor comune. Dată fiind natura sa, criza a presupus o combinație de răspunsuri politice europene și naționale – fie acestea decizii comune ale UE, programe naționale de reformă

Ultimii patru sau cinci ani și-au lăsat amprenta în mod negativ asupra ideii europene. A trebuit să se ia decizii dificile și nepopulare pentru ieșirea din criză; în acest proces, instituțiile UE au fost, de asemenea, obligate să își asume noi roluri pentru a împiedica repetarea acestei situații. Pe măsură ce alegerile europene din mai 2014 se apropie, trebuie să recunoaștem că dezamăgirea publicului față de Uniune este un motiv de profundă îngrijorare.

Rezultate și convingereÎn cele din urmă, oamenii vor fi mai cel mai bine convinși de rezultate: de revenirea creșterii, de crearea de locuri de muncă, de semne vizibile că eforturile depuse de societăți și de guverne – în mod individual sau în comun, ca Uniune – dau roade. Și, întrucât șomajul este principala preocupare a cetățenilor din întreaga Europă, revenirea la un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă este adevărata probă. În această privință, liderii au făcut tot ce le-a stat în putință în 2013 pentru a pregăti terenul pentru ca acest lucru să se întâmple în anul următor.

În orice caz, a convinge publicul de faptul că Europa este o parte a soluției nu este o chestiune ce ține exclusiv de economie și de rezultatele economice. Și cuvintele contează. Este important să spunem adevărul, iar un astfel de adevăr este că nu există soluții rapide și că reformele orientate spre creștere economică și spre locuri de muncă au nevoie de timp. Un alt adevăr este că răspunsul ultim la criză nu rezidă în instrumente financiare noi sau în revenirea la monedele naționale, ci în schimbări reale în economia reală. Liderii politici trebuie să afirme răspicat care este miza.

Democrația și interdependența

20

Presa europeană și internațională așteptând sosirea șefilor de stat sau de guvern

sau mobilizarea banilor contribuabililor din fiecare țară pentru fondurile de soluționare a crizei europene.

Ca regulă generală, responsabilitatea pentru deciziile luate la nivel național este exercitată prin intermediul parlamentelor naționale, în timp ce responsabilitatea pentru deciziile europene este asumată în comun de Parlamentul European și de Consiliu, ai cărui miniștri sunt răspunzători în fața parlamentelor naționale – o dublă garanție, dar și o dublă complexitate.

Totuși, regula de bază conform căreia această responsabilitate ar trebui să se situeze la nivelul la care sunt „adoptate și puse în aplicare” deciziile nu furnizează toate răspunsurile. Uneori, o decizie se ia politic la un nivel și se pune în aplicare la altul – de exemplu, decizia de lichidare a unei bănci din Cipru din martie 2013. În astfel de cazuri, este logic să existe un fel de dublu control democratic.

Există un interes atât la nivel național, cât și la nivel european, de a se asigura că economia fiecărei țări rămâne adecvată pentru viitor. Uniunea este la fel de puternică precum veriga sa cea mai slabă. Dar, atunci când ne gândim la legitimitatea democratică, este esențial să evităm abordarea neproductivă de tip „fie/fie” – fie cele douăzeci și opt de parlamente naționale, cu tot atâtea drepturi de veto, fie Parlamentul European, cu propriile sale constrângeri politice. Atunci când vine vorba de probleme economice care sunt esențiale pentru viața politică națională și, de asemenea, pentru binele comun, avem nevoie de o dublă legitimitate. Având în vedere că cele două nu se încadrează cu ușurință într-o relație ierarhică, acest lucru necesită dialog politic și coordonare între nivelurile european și național ale democrației. În acest domeniu sunt multe lucruri care pot fi îmbunătățite, de ambele părți ale ecuației, în următorii ani. Aceasta ajuta la cimentarea sprijinului public pentru Uniune.

21

Din culisele Consiliului European

23

economică globală. În 2014 Europa va găzdui, de asemenea, două reuniuni intercontinentale la nivel înalt – cu Africa la Bruxelles în aprilie și cu liderii din Asia la Milano în octombrie – iar națiunile din întreaga lume vor comemora izbucnirea Primului Război Mondial.

Din punct de vedere politic, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2014 vor fi punctul culminant al anului. O perioadă pentru dezbateri în rândul cetățenilor, pentru a face retrospectiva anilor de criză financiară acută pe care i-am lăsat în urmă și pentru a schița planuri comune de viitor. Niciodată nu a fost așa de important să pledăm pentru Europa.

Anul 2014 va fi un an de consolidare și un an al schimbărilor. Chiar dacă, pentru Uniune, alegerile europene de la sfârșitul lunii mai vor deschide un nou ciclu politic, activitatea trebuie să continue pe parcursul întregului an pentru stimularea creării de locuri de muncă, pentru consolidarea zona euro și pentru îmbunătățirea competitivității. Redresarea economică trebuie să câștige teren.

În ianuarie, se va lansa bugetul UE pentru perioada 2014-2020, inclusiv pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Erasmus+, și pentru cel mai mare program de cercetare din lume, Orizont 2020. În primăvară, prioritatea politică va fi finalizarea uniunii bancare înainte de sfârșitul actualei legislaturi. Nu vom avea timp de pierdut.

Acasă și în întreaga lume, evoluțiile rapide din Ucraina vor necesita întreaga noastră atenție, la fel ca situația din regiunea mai mare a Orientului Mijlociu și situația HERMAN VAN ROMPUY

Ne așteaptă o reînnoire

25

Consiliul European – 7-8 februarie 2013 27Cadrul financiar multianual 30

Consiliul European și reuniunea la nivel înalt a zonei euro – 14-15 martie 2013 49Norme pentru organizarea lucrărilor reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro 53

Consiliul European – 22 mai 2013 55

Consiliul European – 27-28 iunie 2013 58

Consiliul European – 24-25 octombrie 2013 64

Consiliul European – 19-20 decembrie 2013 71

Concluziile Consiliului European și declarațiile șefilor de stat

sau de guvern

27

I. COMERȚ

1. Sporirea creșterii economice durabile și a locurilor de muncă reprezintă o prioritate esențială pentru UE. Comerțul cu bunuri și servicii și investițiile pot aduce o contribuție importantă în acest sens. Se estimează că o agendă ambițioasă în domeniul comerțului poate duce pe termen mediu la o sporire totală a creșterii cu 2 % și la crearea a două milioane de locuri de muncă. Pentru a fructifica la maximum comerțul, UE trebuie să dezvolte cadrul adecvat de politică internă în sprijinul competitivității, să deschidă comerțul cu servicii, să întărească baza industrială în Europa și să consolideze locul Europei în lanțurile valorice globale.

2. Pentru o mai bună utilizare a comerțului ca motor al creșterii economice și al creării de locuri de muncă, Consiliul European reiterează hotărârea UE de a promova comerțul liber, echitabil și deschis, afirmându-și totodată interesele, într-un spirit de reciprocitate și de beneficiu mutual. Agenda comercială a UE va promova standardele UE și convergența internațională a reglementărilor. UE își păstrează angajamentul deplin în ceea ce privește un sistem comercial multilateral puternic, reglementat. Combaterea tuturor formelor de protecționism, inclusiv cu privire la barierele comerciale netarifare, asigurarea unui acces mai bun la piață, promovarea condițiilor corespunzătoare pentru investiții, inclusiv în ceea ce privește protecția acesteia, asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și promovarea acestora și deschiderea piețelor de achiziții publice reprezintă aspecte de o importanță crucială. În prezent se desfășoară lucrări pe marginea propunerii privind accesul la piețele de achiziții publice.

3. UE va asigura aplicarea efectivă și fermă a drepturilor sale în cadrul reglementărilor existente, inclusiv prin recurgerea la sistemul OMC de soluționare a litigiilor și la propriile instrumente de protecție comercială, după caz. Consiliul European așteaptă cu interes următorul raport al Comisiei privind barierele din calea comerțului și a investițiilor.

4. UE își păstrează angajamentul în ceea ce privește încheierea cu succes a negocierilor din cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) a OMC. În acest sens, sunt necesare eforturi din partea tuturor participanților la negocieri, în special din partea economiilor emergente de mari dimensiuni. Pe termen scurt, este important să se realizeze progrese în direcția unui acord multilateral de facilitare a comerțului, precum și cu privire la alte aspecte ale ADD până la Conferința ministerială a OMC din decembrie 2013 din Bali. Aceste progrese ar fi benefice pentru economia mondială și, la nivel general, ar da un impuls nou negocierilor din cadrul ADD. UE este

pregătită să demareze un proces de ref lecție, în cooperare cu partenerii, cu privire la agenda OMC post-Bali, inclusiv la ADD.

5. Acordurile multilaterale și sectoriale pot contribui la agenda UE pentru creștere economică. UE așteaptă cu interes negocierile viitoare privind serviciile și finalizarea timpurie a revizuirii Acordului privind tehnologia informației. Mai sunt necesare progrese pe calea liberalizării comerțului cu bunuri și servicii de mediu, ca o contribuție pozitivă în tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă.

6. Atenția imediată a UE se îndreaptă către dezvoltarea relațiilor sale comerciale bilaterale, păstrându-și însă angajamentul în ceea ce privește continuarea dezvoltării sistemului comercial multilateral. Aceste relații pot și trebuie să aducă o contribuție pozitivă la sistemul multilateral. Bazându-se pe normele OMC și consolidând și accelerând procesul de promovare a deschiderii, acordurile bilaterale ale UE vor contribui la deschiderea drumului pentru noi progrese la nivel multilateral.

7. Pe baza progreselor palpabile înregistrate în ultimele luni în agenda comercială bilaterală a UE, toate eforturile ar trebui concentrate asupra încheierii unor acorduri cu parteneri-cheie, acordând prioritate negocierilor care vor aduce beneficiile cele mai mari în ceea ce privește creșterea economică și locurile de muncă. În special, Consiliul European:

(a) așteaptă cu interes raportul Grupului de lucru la nivel înalt UE-SUA pentru locuri de muncă și creștere economică, precum și recomandările acestuia. Consiliul European invită Comisia și Consiliul să dea curs acestor recomandări fără întârziere pe durata actualei președinții. Acesta își reafirmă sprijinul pentru un acord comercial cuprinzător, care ar trebui să acorde o atenție deosebită modalităților de realizare a unei convergențe transatlantice sporite în materie de reglementare;

(b) așteaptă cu interes lansarea negocierilor cu Japonia în cadrul viitoarei reuniuni la nivel înalt UE-Japonia în urma adoptării mandatului de negociere la sfârșitul anului 2012;

(c) așteaptă încheierea în scurt timp a negocierilor cu Canada;(d) subliniază că, în ceea ce privește Rusia, prioritatea pe

termen scurt trebuie să rămână punerea în aplicare de către aceasta a angajamentelor sale generate de aderarea la OMC. Negocierile privind noul acord cuprinzător necesită progrese suplimentare;

(e) constată că agenda UE în relațiile cu China este cuprinzătoare și ambițioasă. Prioritățile pe termen scurt ar trebui să se concentreze asupra investițiilor, accesului pe piață, achizițiilor publice și drepturilor de proprietate intelectuală și să se bazeze pe o implicare constructivă

CONSILIUL EUROPEAN – 7-8 FEBRUARIE 2013

CONCLUZII

28

electorale, care ar trebui să fie libere și echitabile și să dezvolte procese favorabile incluziunii bazate pe dialog.

11. Procesul de tranziție către democrație va dura și trebuie să țină seama de realitățile politice și sociale ale societăților locale implicate, însă trebuie să se bazeze în mod evident pe promovarea și protejarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept. Multe dintre țările din regiune se confruntă, în același timp, cu provocări socioeconomice considerabile, care trebuie abordate urgent, atât pentru a asigura o temelie solidă pentru economiile lor ca fundament al redresării, cât și pentru a contribui la consolidarea tranziției democratice.

12. UE a fost pe deplin angajată în acest nou parteneriat într-un spirit de asumare în comun a responsabilității încă de la începutul Primăverii arabe și este hotărâtă să consolideze în continuare sprijinul acordat proceselor de tranziție democratică și economică din regiune, urmând o abordare diferențiată, țările care depun eforturi mai mari în direcția reformelor democratice urmând să primească o susținere sporită. Aceasta include:

(a) sprijin acordat transformării democratice, dezvoltării societății civile, statului de drept, drepturilor omului, egalității de gen și unei transparențe și cooperări sporite în procesele electorale, inclusiv prin furnizarea de consiliere și cooperare la nivel tehnic și prin desfășurarea unor misiuni de observare a alegerilor;

(b) cooperarea consolidată în domeniul libertății, securității justiției, în special prin dialoguri referitoare la migrație, mobilitate și securitate și dezvoltarea parteneriatelor pentru mobilitate, precum și printr-un sprijin destinat abordării provocărilor legate de statul de drept, de reforma sectorului de securitate și de gestionarea frontierelor;

(c) promovarea prosperității economice împărtășite, inclusiv prin contribuția la stabilitatea macroeconomică, promovarea reformelor economice și a unui mediu adecvat pentru afaceri și investiții și menținerea elanului privind acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, multiplicând astfel posibilitățile de schimburi comerciale și creștere economică;

(d) contactele interpersonale, în special cu privire la promovarea schimburilor de tineret în UE și în țările din vecinătatea sudică, în special în cadrul programului Erasmus Mundus. O atenție deosebită ar trebui acordată promovării capacității de inserție profesională a tinerilor și femeilor. Comisia va furniza, în special, asistență și expertiză pentru îmbunătățirea calității educației și a formării profesionale, pentru a spori în continuare schimburile studențești, pentru a dezvolta un dialog de politică în domeniul educației, al capacității de inserție profesională și al formării profesionale și pentru a stimula schimburile la care participă tineretul;

(e) cooperarea consolidată într-o gamă largă de domenii, precum cercetarea, antreprenoriatul și IMM-urile, agricultura, transportul, inclusiv aviația și serviciile maritime, mediul, schimbările climatice, energia, telecomunicațiile, consolidarea capacităților administrative,

și strategică. Ambele părți și-au luat angajamentul în vederea unei începeri rapide a negocierilor pentru un acord substanțial de investiții;

(f) reamintește că negocierile cu economiile emergente cheie sunt importante pentru UE:– negocierile cu India necesită eforturi suplimentare;– în urma încheierii negocierilor cu Singapore,

relațiile comerciale cu alte țări ale ASEAN ar trebui consolidate;

– angajamentul UE și al Mercosur de a acționa în direcția unui schimb reciproc de oferte de acces pe piață cel târziu în ultimul trimestru al anului 2013 este binevenit.

8. Consiliul European solicită, de asemenea, progrese în ceea ce privește:

(a) acordurile de asociere, inclusiv acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Republica Moldova, Georgia și Armenia în vederea finalizării acestora înaintea reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Vilnius. Consiliul European își reafirmă angajamentul în ceea ce privește semnarea acordului cu Ucraina, respectând pe deplin concluziile Consiliului din 10 decembrie 2012;

(b) începerea negocierilor pentru acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Maroc și realizarea de progrese rapide în ceea ce privește negocierile cu Tunisia, Egipt și Iordania;

(c) dezvoltarea unui parteneriat reînnoit cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific prin încheierea de acorduri de parteneriat economic.

II. RELAȚIILE EXTERNE

Primăvara arabă9. Europa și partenerii săi sud-mediteraneeni împărtășesc

aceeași vecinătate și sunt legați prin interese și preocupări comune. UE este pe deplin hotărâtă să se angajeze într-un parteneriat reciproc avantajos, vizând instituirea unei zone de prosperitate împărtășită, o asociere politică mai strânsă și integrarea economică progresivă, și bazat pe adoptarea unor valori universale, precum democrația, respectarea drepturilor omului, statul de drept și egalitatea de gen. Societatea civilă are un rol important de jucat în tranziția spre democrație. Dezvoltarea respectivului parteneriat ar trebui realizată prin intermediul unei game largi de instrumente și impune un angajament pe termen lung din partea ambelor părți.

10. În ultimii doi ani, în regiune s-au produs schimbări istorice, având loc evoluții importante în sensul democrației, realizate ca urmare a Primăverii arabe. În câteva țări, au avut loc pentru prima dată alegeri democratice, iar elementele esențiale ale democrației sunt introduse progresiv. UE sprijină cu fermitate aceste procese și invită guvernele, precum și forțele politice și sociale din țările respective, să își continue eforturile în vederea dezvoltării unor democrații stabile și solide, dincolo de procesele

29

consolidării păcii și a instituirii democrației. Aceasta va continua să acorde populației siriene ajutor umanitar și alte forme de sprijin civil. În acest context și având în vedere situația de urgență umanitară, Consiliul European salută angajamentele semnificative exprimate la conferința donatorilor din Kuweit, încurajează statele membre și Comisia să își sporească în continuare contribuțiile respective și solicită tuturor părților la conf lict să faciliteze accesul umanitar. Consiliul European reamintește sarcina încredințată Consiliului în decembrie de a examina toate opțiunile pentru a susține și ajuta opoziția și pentru a permite un sprijin sporit pentru protecția civililor. În acest sens, ia act de faptul că, la următoarea sa reuniune, Consiliul va evalua și va revizui, după caz, regimul de sancțiuni impus Siriei, înainte de termenul său fixat pentru luna martie.

Mali18. Reamintind concluziile Consiliului din 31 ianuarie,

Consiliul European salută acțiunile decisive desfășurate de forțele armate maliene, susținute în special de Franța, de alte state membre și de țări din regiune, pentru restabilirea integrității teritoriale a țării și a autorității statului malian. UE s-a angajat să furnizeze sprijin financiar și logistic în vederea desfășurării accelerate a Misiunii internaționale de sprijin pentru Mali sub conducere africană. Adoptarea foii de parcurs pentru tranziție de către Adunarea națională maliană reprezintă o etapă fundamentală în direcția restaurării democrației, a ordinii constituționale și a controlului civil asupra forțelor armate din Mali și ar trebui pusă urgent în aplicare. Aceasta permite reluarea treptată a cooperării europene pentru dezvoltare pentru a răspunde rapid nevoilor prioritare ale statului Mali. UE este pregătită să sprijine punerea în aplicare a foii de parcurs, inclusiv prin susținerea procesului electoral. Este crucială restaurarea unui dialog național deschis tuturor, inclusiv populațiilor din nord și tuturor grupurilor care resping terorismul și recunosc integritatea țării. Autoritățile maliene ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a preveni noi încălcări ale drepturilor omului și pentru a combate impunitatea. Lansarea iminentă a misiunii europene de formare și desfășurarea rapidă a observatorilor vor contribui la consolidarea autorității civile, la respectarea dreptului internațional umanitar și la promovarea drepturilor omului. Consiliul European salută rezultatul reuniunii din 5 februarie a Grupului de sprijin și monitorizare a situației din Mali, care a dat un impuls politic punerii în aplicare a foii de parcurs.

III. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL

19. Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual, astfel cum figurează în documentul 37/13.

cultura și împărtășirea cunoștințelor și schimburile între experți în cadrul proceselor de tranziție.

13. Au fost constituite grupuri operative comune cu unele dintre aceste țări, pentru a asigura caracterul cuprinzător și coerența abordării UE. Este, de asemenea, importantă asigurarea unor sinergii și a unei coordonări sporite între susținerea acordată de UE, de statele sale membre și de alți actori.

14. Angajamentul general consolidat a implicat furnizarea de fonduri suplimentare, precum și asistență macrofinanciară pentru țările în tranziție. UE va depune toate eforturile pentru a susține reformele și a răspunde nevoilor individuale ale acestor țări, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. BEI este invitată să își intensifice în continuare sprijinul acordat investițiilor din regiune în sectorul privat, infrastructură și schimbările climatice.

15. De asemenea, este necesară explorarea unor noi moduri de consolidare a dialogului politic cu țările respective af late în tranziția spre democrație, inclusiv la cel mai înalt nivel, precum și pentru promovarea sinergiilor cu inițiativele regionale, precum Uniunea pentru Mediterana și „Dialogul 5+5”. UE va susține, de asemenea, eforturile în direcția unei integrări regionale sporite. Consiliul European salută comunicarea privind sprijinirea unei cooperări și a unei integrări regionale mai strânse în Maghreb.

16. Consiliul European invită instituțiile UE, statele membre și partenerii mediteraneeni la menținerea unui nivel ridicat al eforturilor și al angajamentului. Consiliul European invită Înaltul Reprezentant și Comisia să monitorizeze permanent relațiile cu vecinătatea sudică. Consiliul European invită Consiliul să evalueze eficacitatea politicilor și instrumentelor UE în sprijinirea tranziției politice și economice a regiunii și să prezinte un raport cu privire la acest aspect până în iunie 2013.

17. Consiliul European deplânge situația abominabilă din Siria, care rămâne cea mai îngrijorătoare din rândul țărilor ale căror societăți au fost mobilizate în cadrul Primăverii arabe. Consiliul European solicită încetarea imediată a violențelor și își exprimă preocuparea privind încălcările la scară largă și sistematice ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, a căror principală responsabilitate o poartă regimul Assad. Consiliul European își reiterează sprijinul față de eforturile Reprezentantului Special Comun Brahimi în vederea ajungerii la o soluție politică. Consiliul European își exprimă sprijinul pentru aspirațiile poporului sirian și pentru Coaliția Națională Siriană ca reprezentant legitim al poporului și subliniază necesitatea unei tranziții politice către un viitor fără președintele Assad și fără regimul nelegitim al acestuia. UE își va mobiliza resursele, în vederea acordării asistenței sale depline în favoarea

30

DISPOZIȚII GENER ALE1. În ultimii ani, Uniunea Europeană și statele sale membre au luat măsuri importante pentru a răspunde la provocările aduse de

criza economică și financiară. Privind spre viitor, următorul cadru financiar multianual (CFM) trebuie să asigure o direcționare a bugetului Uniunii Europene care să scoată Europa din criză. Bugetul Uniunii Europene trebuie să constituie un catalizator al creșterii economice și al locurilor de muncă în întreaga Europă, în special prin imprimarea unui efect de pârghie pentru investițiile productive și de capital uman. În viitorul cadru financiar multianual, cheltuielile ar trebui să fie mobilizate în sprijinul creșterii, al ocupării forței de muncă, al competitivității și al convergenței, în conformitate cu Strategia Europa 2020. În același timp, pe măsură ce se consolidează disciplina fiscală în Europa, este esențial ca viitorul CFM să ref lecte eforturile de consolidare întreprinse de statele membre pentru a orienta deficitul și datoria pe o cale mai sustenabilă. Valoarea fiecărui euro cheltuit trebuie atent analizată, asigurând o creștere a valorii adăugate europene și a calității cheltuielilor în cadrul viitorului CFM, nu în cele din urmă prin punerea în comun a resurselor, acționând ca un catalizator și oferind economii de scară, efecte transfrontaliere și de contaminare pozitive, contribuind astfel la realizarea mai eficace sau mai rapidă a țintelor comune de politică convenite și reducând cheltuielile la nivel național. Creșterea economică și ocuparea forței de muncă durabile vor fi reluate numai dacă se va urmări o abordare consecventă și de anvergură, care să combine o consolidare fiscală inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de ocupare a forței de muncă, care să mențină coeziunea socială. Politicile UE trebuie să fie consecvente cu principiile subsidiarității, proporționalității și solidarității, oferind în același timp o reală valoare adăugată.

2. Viitorul cadru financiar trebuie să asigure nu numai nivelul adecvat al cheltuielilor, ci și calitatea acestora. Calitatea cheltuielilor va permite o dezvoltare mai bună a politicilor, profitându-se astfel pe deplin de oportunitățile pe care acestea le oferă în materie de valoare adăugată europeană, în special în perioadele în care se impun restricții mari asupra bugetelor naționale. Prin urmare, toate instrumentele de finanțare ar trebui să fie utilizate cât mai eficient cu putință. Eforturile de ameliorare a calității cheltuirii fondurilor Uniunii trebuie să includă, printre altele, mai buna guvernanță a politicilor, inclusiv anumite condiționalități, concentrarea și orientarea mai precisă a fondurilor, atunci când este posibil, pentru toate programele și instrumentele de finanțare de la toate rubricile, în domeniile care au contribuție maximă în ceea ce privește creșterea, crearea de locuri de muncă și competitivitatea. Ar trebui să se asigure raportarea periodică la nivel politic a evaluării rezultatelor tuturor politicilor și instrumentelor de finanțare. În plus, elementele care asigură o calitate adecvată a cheltuielilor trebuie să includă f lexibilitatea, stimulentele, concentrarea fondurilor pe măsurile care favorizează creșterea economică, evaluarea și revizia, accentul pus pe rezultate, simplificarea acordării, o asistență tehnică corespunzătoare, aplicarea principiului concurenței la selectarea proiectelor și o utilizare adecvată a instrumentelor financiare. Concluziile includ un număr de elemente care prevăd aplicarea principiilor de mai sus. În plus, toate instituțiile Uniunii ar trebui să depună toate eforturile pentru ca legislația sectorială aplicabilă instrumentelor de finanțare relevante să includă dispoziții menite să îmbunătățească calitatea cheltuirii.

3. Pentru a permite realizarea unei evaluări detaliate a calității cheltuirii consecventă cu raportul anual de evaluare a finanțelor Uniunii prezentat de Comisie în temeiul articolului 318 din TFUE, Comisia va transmite în fiecare an Consiliului și Parlamentului European un raport de sinteză privind toate programele din CSC (cadrul strategic comun) – pe baza rapoartelor anuale de implementare ale statelor membre – precum și o sinteză a tuturor evaluărilor disponibile ale programelor. În plus, două rapoarte strategice privind programele din CSC vor fi prezentate pe parcursul perioadei de programare.

4. Noul CFM va acoperi perioada de șapte ani dintre 2014 și 2020 și va fi întocmit având în vedere o Uniune Europeană cu 28 de state membre, pornind de la ipoteza de lucru că, în 2013, Croația va adera la Uniune.

5. Cheltuielile vor fi grupate sub șase rubrici menite să ref lecte prioritățile politice ale Uniunii și oferind f lexibilitatea necesară în interesul alocării eficiente a resurselor.Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 va avea următoarea structură:– subrubrica 1a, „Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă”, care va include mecanismul Conectarea Europei;– subrubrica 1b, „Coeziune economică, socială și teritorială”;– rubrica 2, „Creștere durabilă: resurse naturale”, care va include un subplafon pentru cheltuieli legate de piață și plăți directe;– rubrica 3, „Securitate și cetățenie”;– rubrica 4, „Europa globală”;– rubrica 5, „Administrație”, care va include un subplafon pentru cheltuieli administrative;– rubrica 6, „Compensări”.

6. Consiliul European a ajuns la un acord politic conform căruia cifra maximă totală a cheltuielilor pentru UE-28 pentru perioada 2014-2020 este de 959 988 de milioane EUR în credite de angajament, reprezentând 1,00 % din VNB-ul UE și de 908 400 de milioane EUR în credite de plată, reprezentând 0,95 % din VNB-ul UE. Defalcarea creditelor de angajament este descrisă mai jos. Aceleași sume sunt menționate și în tabelul care figurează în anexa I, care stabilește, de asemenea, calendarul creditelor de plată. Toate cifrele sunt exprimate în prețuri constante la nivelul anului 2011. Se vor realiza ajustări tehnice anuale automate pentru inf lație.

CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL

31

Aceasta este baza pe care Consiliul va solicita aprobarea Parlamentului European, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE, care stipulează adoptarea de către Consiliu a regulamentului privind CFM după aprobarea Parlamentului European.Pentru a se asigura posibilitatea Uniunii de a-și îndeplini toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2014-2020 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, se vor stabili norme specifice pentru gestionarea plafoanelor de plăți anuale.Datele statistice și prognozele utilizate pentru a stabili eligibilitatea și pachetele financiare pentru fondurile CSC, precum și pentru calcularea VNB-ului total sunt cele utilizate de Comisie la actualizarea propunerii de regulament privind CFM în iulie 2012 – COM(2012) 388.

7. Ținând seama de nevoile financiare necesare pentru a dezvolta investițiile în Europa și de obiectivul de a maximiza efectul de levier al acțiunilor finanțate din bugetul UE, instrumentele financiare, inclusiv obligațiunile pentru finanțarea proiectelor, vor fi folosite în manieră mai amplă, ca parte a punerii în aplicare a următorului CFM. Instrumentele financiare trebuie să se adreseze unuia sau mai multor obiective de politică specifice ale Uniunii, să funcționeze pe baze nediscriminatorii, să aibă o dată limită clară, să respecte principiile bunei gestiuni financiare și să fie complementare instrumentelor tradiționale, cum ar fi granturile. Răspunderea financiară a Uniunii pentru astfel de instrumente financiare în următorul cadru financiar multianual va fi limitată la contribuția bugetului UE și nu va da naștere unor pasive contingente pentru bugetul Uniunii.Instrumentele financiare pot fi implementate doar atunci când îndeplinesc condițiile stricte care figurează în noul Regulament financiar. Finanțarea instrumentelor financiare de la bugetul UE ar trebui să aibă loc doar la o scară rezonabilă și doar acolo unde se creează valoare adăugată.

8. Angajamentele restante – R AL (reste à liquider) reprezintă un produs secundar inevitabil al programării multianuale și al creditelor diferențiate. Totuși, din diverse motive, până la sfârșitul cadrului financiar pentru perioada 2007-2013, R AL vor fi semnificativ mai ridicate decât se aștepta. În consecință, pentru a asigura un nivel și un profil gestionabil al plăților în cadrul tuturor rubricilor, mai multe inițiative fac parte integrantă din acordul privind cadrul financiar pentru perioada 2014-2020:– nivelurile angajamentelor sunt stabilite la un nivel corespunzător în cadrul tuturor rubricilor;– normele privind dezangajarea se vor aplica cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările

automate;– ratele de prefinanțare sunt reduse comparativ cu perioada 2007-2013;– nu se prevede caracterul degresiv al angajamentelor anuale pentru procedurile legate de „plasa de siguranță” regională din cadrul

politicii de coeziune, în vederea contribuției la realizarea unui profil gestionabil al angajamentelor și al plăților;9. UE are responsabilitatea, prin intermediul anumitor condiționalități, al unor verificări amănunțite și al măsurării eficiente a

performanțelor, să asigure o cheltuire corectă a fondurilor. De asemenea, trebuie să răspundă nevoii de simplificare a programelor sale de cheltuieli, pentru a reduce sarcina administrativă și costurile pentru beneficiarii acestora și pentru toate părțile implicate, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Întreaga legislație sectorială referitoare la următorul CFM, precum și noul Regulament financiar și Acordul interinstituțional privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ar trebui, în consecință, să conțină elemente substanțiale care să contribuie la simplificarea și îmbunătățirea responsabilității și a cheltuirii cu eficacitate a fondurilor UE. Se va face un efort special, atât în ceea ce privește legislația, cât și în ceea ce privește punerea sa în aplicare, pentru a asigura respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității și faptul că în definirea unor norme mai puțin stricte se ține seama de caracterul specific al micilor programe din statele membre care cuprind o singură regiune.

10. Realizarea în mod optim a obiectivelor în unele domenii de politică depinde de integrarea priorităților precum protecția mediului într-o serie de instrumente din alte domenii de politică. Obiectivele legate de acțiunea împotriva schimbărilor climatice vor reprezenta cel puțin 20 % din cheltuielile Uniunii în perioada 2014-2020 și vor fi, în consecință, ref lectate în instrumentele adecvate pentru a garanta că acestea contribuie la consolidarea securității energetice, construind o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere al resurselor și rezistentă la schimbările climatice, care va spori competitivitatea Europei și va crea mai multe locuri de muncă și mai ecologice.

11. Pentru a permite bugetului UE să își joace rolul esențial în stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității, trebuie să se adopte în prezent următoarele texte legislative, cât mai repede posibil, în conformitate cu procedurile consfințite de tratat și cu respectarea rolului fiecărei instituții în parte. În mod concret:• regulamentul de stabilire a CFM pentru anii 2014-2020;• Acordul interinstituțional privind cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară;• decizia privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, precum și măsurile de punere în aplicare a acesteia.Pe baza nivelurilor angajamentelor din prezentul acord și luând act de sumele orientative propuse de Comisie pentru obiectivele care figurează în cadrul tuturor rubricilor, Consiliul și Parlamentul European sunt invitate să ajungă la un acord rapid privind finanțarea adecvată a fiecăruia din instrumentele, programele și fondurile propuse, finanțate în cadrul CFM, incluzând posibilitatea unei revizuiri.

32

Reamintind contactele intense care au avut loc în ultimele luni cu Parlamentul European, atât în marjele reuniunilor Consiliului Afaceri Generale, cât și la nivelul președinților instituțiilor, în conformitate cu articolul 324 din TFUE, Consiliul European invită Președinția să avanseze rapid discuțiile cu Parlamentul European.Comisia este invitată să asigure toată asistența și sprijinul pe care le consideră utile pentru derularea procesului decizional.

12. Consiliul European îi îndeamnă pe colegislatori să adopte rapid programele de finanțare care pun în aplicare Cadrul financiar multianual 2014-2020, astfel încât să asigure desfășurarea lor în timp util, de la 1 ianuarie 2014. Consiliul reamintește obiectivul și responsabilitatea comune ale instituțiilor și ale statelor membre de a simplifica normele și procedurile de finanțare. Consiliul European salută progresele înregistrate în negocierile af late în derulare și cere colegislatorilor să convină asupra unor programe mai simple, care marchează o reducere clară a poverii administrative pentru autoritățile publice și pentru beneficiari. Aceasta ar spori accesibilitatea programelor și f lexibilitatea acestora, precum și concentrarea puternică pe obținerea de rezultate în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

PARTEA I: CHELTUIELI

SUBRUBRICA 1a – COMPETITIVITATE PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ13. Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii corespunde unui domeniu în care acțiunile UE au o valoare adăugată semnificativă.

Programele din cadrul acestei rubrici au un potențial ridicat de a contribui la îndeplinirea Strategiei Europa 2020, în special în ceea ce privește promovarea cercetării, a inovării și a dezvoltării tehnologice; acțiunile specifice în favoarea competitivității societăților și a IMM-urilor; investițiile în educație și în competențele umane prin intermediul programului ER ASMUS pentru toți și dezvoltarea agendei sociale. În alocarea finanțării din cadrul acestei rubrici, se va acorda o prioritate specială sporirii substanțiale și progresive a eforturilor UE în domeniul cercetării, educației și inovației, inclusiv prin proceduri de simplificare.

14. Având în vedere contribuția lor specială la obiectivele Strategiei Europa 2020, finanțarea pentru programele Orizont 2020 și ER ASMUS pentru toți va reprezenta o creștere reală în comparație cu nivelul din 2013.

15. Nivelul angajamentelor pentru această subrubrică nu va depăși 125 614 de milioane EUR:

SUBRUBRICA 1a – „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

15 605 16 321 16 726 17 693 18 490 19 700 21 079

16. Există o nevoie urgentă de a consolida și extinde excelența bazei științifice a Uniunii. Efortul în domeniul cercetării și dezvoltării se va baza, în consecință, pe excelență, asigurând în același timp accesul larg al participanților din toate statele membre; acest lucru, împreună cu o simplificare amănunțită a programului, va asigura în viitor o politică europeană în domeniul cercetării eficientă și eficace, asigurând și posibilități mai bune pentru IMM-uri de a participa la programele respective. Toate politicile vor fi utilizate pentru a contribui la creșterea competitivității, urmând a se acorda o atenție deosebită coordonării activităților finanțate prin intermediul inițiativei Orizont 2020 cu cele sprijinite de alte programe ale Uniunii, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune. În acest context, vor fi necesare sinergii importante între inițiativa Orizont 2020 și fondurile structurale pentru a crea o „cale către excelență” și a spori astfel capacitățile regionale în materie de cercetare și inovare, precum și posibilitatea pentru regiunile mai puțin performante și cele mai puțin dezvoltate de a crea poluri de excelență.

MECANISMUL CONECTAREA EUROPEI17. Rețelele de transport, energetice și digitale interconectate sunt un element important pentru finalizarea pieței unice europene. În

plus, investițiile în infrastructuri-cheie cu o valoare adăugată pentru UE pot stimula competitivitatea Europei pe termen mediu și lung într-un context economic dificil, marcat de creștere lentă și rigoare bugetară. În fine, astfel de investiții în infrastructură sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea obiectivelor de creștere durabilă ale UE, prezentate în cadrul Strategiei Europa 2020, precum și a obiectivelor „20-20-20” ale UE în materie de energie și climă. Măsurile din acest domeniu vor respecta, totodată, principalele responsabilități ale actorilor de pe piață în ceea ce privește planificarea și investițiile în infrastructuri energetice și digitale.Pachetul financiar pentru implementarea mecanismului Conectarea Europei pentru perioada 2014-2020 va fi de 29 299 de milioane EUR, care va include suma de 10 000 de milioane EUR care va fi transferată din Fondul de coeziune, după cum se prevede la litera (a) mai jos. Suma totală va fi distribuită între sectoare după cum urmează:

(a) transporturi: 23 174 de milioane EUR, din care suma de 10 000 de milioane EUR va fi transferată din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuită în conformitate cu Regulamentul privind MCE în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului de coeziune;

(b) energie: 5 126 de milioane EUR;(c) telecomunicații: 1 000 de milioane EUR.

33

Transferul din Fondul de coeziune către infrastructura de transporturi în cadrul mecanismului Conectarea Europei va cofinanța proiectele identificate preliminar incluse în anexa la Regulamentul privind MCE. Până la 31 decembrie 2016, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare ar trebui realizată cu respectarea alocărilor naționale transferate din Fondul de coeziune către mecanismul Conectarea Europei. Ulterior, fondurile neutilizate ar trebui realocate unor noi proiecte prin intermediul unor noi proceduri competitive.

18. Cele trei mari proiecte de infrastructură – Galileo, ITER și GMES – vor fi finanțate în cadrul subrubricii 1a cu suma de 12 793 de milioane EUR. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare și a disciplinei financiare, nivelul maxim de angajamente pentru fiecare dintre aceste trei proiecte va fi stabilit în Regulamentul privind CFM după cum urmează:

(a) Galileo: 6 300 de milioane EUR(b) ITER: 2 707 de milioane EUR(c) GMES: 3 786 de milioane EUR

19. Pentru a sprijini securitatea nucleară în Europa, va fi acordat sprijin în vederea dezafectării următoarelor centrale nucleare (1):– 400 de milioane EUR pentru Ignalina din Lituania pentru 2014-2020;– 200 de milioane EUR pentru Bohunice din Slovacia pentru 2014-2020;– 260 de milioane EUR pentru Kozloduy din Bulgaria pentru 2014-2020.

SUBRUBRICA 1b – COEZIUNE ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ

POLITICA DE COEZIUNE20. Unul dintre obiectivele importante ale Uniunii Europene îl constituie promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și a

solidarității între statele membre. Politica de coeziune constituie, în acest sens, principalul instrument de reducere a disparităților dintre regiunile Europei și, prin urmare, aceasta trebuie să se axeze pe regiunile și pe statele membre cel mai puțin dezvoltate. Politica de coeziune reprezintă un instrument esențial pentru investiții, creștere economică și crearea de locuri de muncă de la nivelul UE și pentru reformele structurale de la nivel național. Aceasta corespunde unei părți importante a investițiilor publice în UE, contribuie la aprofundarea pieței interne și, astfel, joacă un rol important în impulsionarea creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a competitivității. De asemenea, politica de coeziune contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în întreaga Uniune Europeană. Prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), al Fondului social european (FSE) și al Fondului de coeziune, aceasta va urmări următoarele obiective: „investiții pentru creștere și locuri de muncă” în statele membre și în regiuni, beneficiind de contribuții din partea tuturor fondurilor și „cooperare teritorială europeană”, beneficiind de contribuții din partea FEDER. Fondul de coeziune va sprijini proiecte în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene de transport. Sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului uman va fi asigurat printr-o pondere adecvată a FSE în politica de coeziune.

21. În ceea ce privește structura rubricii și având în vedere particularitățile politicii de coeziune, cheltuielile pentru coeziune vor fi cuprinse într-o subrubrică în cadrul rubricii 1, sub titlul „Coeziune economică, socială și teritorială”.

Nivelul global al alocărilor22. Nivelul angajamentelor pentru subrubrica 1b, „Coeziune economică, socială și teritorială” nu va depăși 325 149 de milioane EUR:

SUBRUBRICA 1b: Coeziune economică, socială și teritorială(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

44 678 45 404 46 045 46 545 47 038 47 514 47 925

23. Resursele destinate obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” se vor ridica la o valoare totală de 313 197 de milioane EUR și se vor aloca după cum urmează:

(a) un total de 164 279 de milioane EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate;un total de 31 677 de milioane EUR pentru regiunile de tranziție;un total de 49 492 de milioane EUR pentru regiunile mai dezvoltate; un total de 66 362 de milioane EUR pentru statele membre care beneficiază de contribuții din Fondul de coeziune;

(1) Fără a aduce atingere: Protocolului nr. 4 privind centrala nucleară de la Ignalina din Lituania și Protocolului nr. 9 cu privire la unitatea 1 și unitatea 2 ale centralei nucleare Bohunice V1 din Slovacia, anexat la Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 944) precum și Protocolului privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și României în Uniunea Europeană.

34

(b) un total de 1 387 de milioane EUR ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat și pentru regiunile nordice cu o densitate redusă a populației care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Tratatul privind aderarea Austriei, Finlandei și Suediei.

24. Resursele destinate obiectivului „cooperare teritorială europeană” se vor ridica la o valoare totală de 8 948 de milioane EUR și se vor distribui după cum urmează:

(a) un total de 6 627 de milioane EUR pentru cooperarea transfrontalieră;(b) un total de 1 822 de milioane EUR pentru cooperarea transnațională;(c) un total de 500 de milioane EUR pentru cooperarea interregională.

25. La inițiativa Comisiei, 0,35 % din resursele globale se vor aloca asistenței tehnice. Se va utiliza asistența tehnică în special pentru a sprijini consolidarea instituțională și a capacității administrative în vederea unei gestionări eficiente a fondurilor și a sprijinirii statelor membre în ceea ce privește identificarea și realizarea unor proiecte utile în cadrul programelor operaționale pentru a depăși dificultățile economice actuale.

26. 330 de milioane EUR din resursele din fonduri structurale destinate obiectivului referitor la investițiile pentru creștere și locuri de muncă se vor aloca acțiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în domeniul dezvoltării urbane durabile.

Definiții și eligibilitate27. Resursele destinate obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” vor fi alocate pentru trei tipuri de regiuni, definite

în funcție de modul în care PIB-ul lor pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor Uniunii pentru perioada 2007-2009, se raportează la PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință, după cum urmează:

(a) regiuni mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;(b) regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor se situează între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE-27;(c) regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27.

28. Fondul de coeziune va sprijini statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor Uniunii pentru perioada 2008-2010, este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.

29. Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe și toate regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul frontierelor maritime separate de cel mult 150 de km, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității zonelor vizate de programele de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013.

30. Pentru cooperarea transnațională, Comisia va adopta lista zonelor transnaționale care urmează să primească sprijin, defalcată pe programe de cooperare și vizând regiunile de nivel NUTS 2, asigurând, în același timp, continuitatea unei astfel de cooperări în zone coerente mai extinse, pe baza programelor anterioare.

31. Pentru cooperarea interregională, sprijinul din partea FEDER vizează întregul teritoriu al Uniunii.32. La cererea unui stat membru, Regiunile de nivel NUTS 2 care au fost reunite prin Regulamentul (UE) nr. 31/2011 al Comisiei

din 17 ianuarie 2011 și în cazul cărora aplicarea rezultatelor nomenclatorului NUTS modificate aduce schimbări în ceea ce privește statutul categoriei de eligibilitate a uneia sau mai multe dintre regiunile vizate, fac parte din categoria determinată de nivelul regiunii NUTS modificate.

Metoda de alocareMetoda de alocare pentru regiunile mai puțin dezvoltate33. Nivelul alocărilor specific fiecărui stat membru se va baza pe o metodă obiectivă și va fi calculat după cum urmează:

Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile, calculate conform următoarelor etape:

(i) stabilirea unei sume absolute (în euro) obținute prin înmulțirea populației regiunii în cauză cu diferența dintre PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP), și PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 (PPP);

(ii) aplicarea unui procent la suma absolută menționată anterior pentru a determina pachetul financiar al regiunii în cauză; procentul respectiv se modulează pentru a ref lecta prosperitatea relativă, măsurată în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP), comparativ cu media UE 27, a statului membru în care se situează regiunea eligibilă, și anume:– pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 82 % din media UE: 3,15 %– pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este situat între 82 % și 99 % din media UE: 2,70 %– pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mare de 99 % din media UE: 1,65 %;

35

(iii) la suma obținută în etapa (ii) se adaugă, după caz, suma rezultată din acordarea unei prime de 1 300 EUR pe persoană fără loc de muncă pe an, aplicată numărului de persoane fără loc de muncă din regiunea în cauză care depășesc numărul celor care nu ar avea loc de muncă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai puțin dezvoltate ale UE;

(iv) Nu se va aplica nicio primă urbană.34. Rezultatul aplicării acestei metodologii face obiectul plafonării.Metoda de alocare pentru regiunile de tranziție35. Nivelul alocărilor specific fiecărui stat membru se va baza pe o metodă obiectivă și va fi calculat după cum urmează:

Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile, calculate conform următoarelor etape:

(i) stabilirea intensității teoretice minime și maxime a ajutorului pentru fiecare regiune de tranziție eligibilă. Nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor pentru fiecare stat membru înainte de alocarea „plasei de siguranță” de 60 % regiunilor mai dezvoltate ale statului membru respectiv. Nivelul maxim al sprijinului se referă la o regiune teoretică al cărei PIB pe cap de locuitor se ridică la 75 % din media UE-27 și se calculează prin metoda definită la punctul 33 subpunctele (i) și (ii) de mai sus. Din suma obținută prin această metodă, se ia în considerare 40 %;

(ii) calcularea alocărilor regionale inițiale, ținând seama de PIB-ul regional pe cap de locuitor, prin interpolarea liniară a prosperității relative a regiunii în raport cu UE-27;

(iii) la suma obținută în etapa (ii) se adaugă, după caz, suma rezultată din acordarea unei prime de 1 100 EUR pe persoană fără loc de muncă pe an, aplicată numărului de persoane fără loc de muncă din regiunea în cauză care depășesc numărul celor care nu ar avea loc de muncă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai puțin dezvoltate ale UE;

(iv) Nu se va aplica nicio primă urbană.36. Rezultatul aplicării acestei metodologii face obiectul plafonării.Metoda de alocare pentru regiunile mai dezvoltate37. Valoarea inițială a pachetului financiar teoretic total se obține prin înmulțirea unei intensități medii anuale a ajutorului pe cap de

locuitor de 19,8 EUR cu populația eligibilă.38. Partea fiecărui stat membru vizat este reprezentată de suma părților fiecăreia dintre regiunile sale eligibile, determinate pe baza

următoarelor criterii, ponderate după cum urmează:– populația regională totală (pondere de 25 %),– numărul de șomeri din regiunile de nivel NUTS 2 cu o rată a șomajului care depășește media tuturor regiunilor mai dezvoltate

(pondere de 20 %),– numărul de locuri de muncă suplimentare necesare pentru a se atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 referitor la rata regională

a ocupării forței de muncă de 75 % (pentru vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani) (pondere de 20 %),– valoarea cu care trebuie să crească numărul persoanelor cu vârsta între 30 și 34 de ani care sunt absolvenți de învățământ terțiar

pentru a se atinge obiectivul de 40 % al Strategiei Europa 2020 (pondere de 12,5 %),– valoarea cu care trebuie să scadă numărul persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare profesională

(cu vârsta între 18 și 24 de ani) pentru a se atinge obiectivul de 10 % al Strategiei Europa 2020 (pondere de 12,5 %),– diferența dintre PIB-ul constatat al regiunii (în PPP) și PIB-ul regional teoretic dacă regiunea ar avea același PIB pe cap de

locuitor ca regiunea NUTS2 cea mai prosperă (pondere de 7,5 %),– populația regiunilor de nivel NUTS 3 cu o densitate a populației sub 12,5 locuitori/km² (pondere de 2,5 %).

Nu se va aplica nicio primă urbană.Metoda de alocare pentru Fondul de coeziune39. Pachetul financiar teoretic total se obține prin înmulțirea intensității medii a ajutorului pe cap de locuitor, în valoare de 48 EUR, cu

populația eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocată a priori fiecărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe populația, suprafața și prosperitatea națională a statului și se obține în conformitate cu următoarele etape:

(i) calcularea mediei aritmetice a părții populației și a celei a suprafeței statului membru respectiv în comparație cu populația totală și suprafața totală a tuturor statelor membre eligibile. În cazul în care, totuși, partea populației totale a unui stat membru depășește partea suprafeței sale totale cu un factor de 5 sau mai mult, ceea ce corespunde unei densități extrem de mari a populației, se utilizează numai partea populației totale în această etapă;

(ii) ajustarea procentelor astfel obținute cu un coeficient care reprezintă o treime din procentul prin care VNB-ul pe cap de locuitor (în PPP) al statului membru respectiv pentru perioada 2008-2010 depășește media VNB-ului pe cap de locuitor din toate statele membre eligibile (medie egală cu 100 %) sau este inferior acestei medii.

40. Pentru a se ține seama de nevoile importante ale statelor membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau ulterior, în ceea ce privește infrastructurile de transport și de mediu, partea lor din Fondul de coeziune se stabilește la o treime

36

din pachetul financiar total după plafonare (fonduri structurale și Fondul de coeziune în combinație) primit în medie pe parcursul perioadei.

41. Statele membre pe deplin eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în perioada 2007-2013, dar al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 vor beneficia de sprijin din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică. Acest sprijin tranzitoriu va fi de 48 EUR pe cap de locuitor în 2014 și va fi eliminat treptat până în 2020.

42. Rezultatul aplicării acestei metodologii face obiectul plafonării.Metoda de alocare pentru „cooperarea teritorială europeană”43. Alocarea pe state membre a resurselor pentru cooperare transfrontalieră și transnațională se determină ca sumă ponderată

între partea populației regiunilor de frontieră și partea populației totale a fiecărui stat membru. Ponderea este determinată de părțile respective ale componentelor transfrontaliere și transnaționale. Părțile componentelor de cooperare transfrontalieră și transnațională sunt de 77,9 %, respectiv 22,1 %.

Metoda de alocare pentru regiunile ultraperiferice, cu densitate redusă a populației și pentru insule44. Regiunile ultraperiferice și regiunile nordice cu o densitate redusă a populației de nivel NUTS 2 vor beneficia de o alocare

suplimentară specială, cu o intensitate a ajutorului de 30 EUR pe cap de locuitor pe an. Alocarea va fi distribuită pe regiuni și pe state membre, proporțional cu populația totală a acestor regiuni. De asemenea, trebuie luată în considerare situația specială a regiunilor insulare.

Plafonare45. Pentru a contribui la obținerea unei concentrări adecvate a finanțării provenind din fondurile de coeziune asupra regiunilor și

statelor membre cel mai puțin dezvoltate, precum și la reducerea disparităților la nivelul intensității medii a ajutorului pe cap de locuitor, nivelul maxim al transferurilor către fiecare stat membru în parte se va stabili la 2,35 % din PIB. Plafonarea se va aplica pe o bază anuală și va reduce, după caz, în mod proporțional toate transferurile (cu excepția celor pentru regiunile mai dezvoltate și pentru „cooperarea teritorială europeană”) către statul membru vizat, astfel încât să se obțină nivelul maxim al transferurilor. Pentru statele membre care au aderat la Uniune înainte de 2013 și a căror creștere medie reală a PIB-ului în perioada 2008-2010 a fost mai scăzută decât -1 %, nivelul maxim al transferurilor crește cu 10 %, ducând la o plafonare de 2,59 %.

46. Ținând seama de contextul economic actual, normele privind plafonarea nu pot avea drept rezultat alocări naționale care să depășească 110 % din nivelul lor în termeni reali pentru perioada 2007-2013.

„Plasele de siguranță”47. Pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor din perioada 2007-2013 a fost mai mic de 75 % din media UE-25, dar al

căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din media UE-27, nivelul minim al sprijinului pentru perioada 2014-2020 din cadrul obiectivului privind „investițiile pentru creștere și locuri de muncă” va corespunde în fiecare an cu 60 % din alocarea anuală orientativă medie anterioară în cadrul obiectivului de convergență, calculată de Comisie în cadrul financiar multianual pentru perioada 2007-2013.

48. Alocarea minimă totală (din Fondul de coeziune și fondurile structurale) pentru un stat membru corespunde unui procent de 55 % din alocarea totală a acestuia pentru perioada 2007-2013. Ajustările necesare pentru îndeplinirea acestei cerințe se aplică proporțional alocărilor din Fondul de coeziune și din fondurile structurale, excluzând alocările pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană.

49. Nicio regiune de tranziție nu primește mai puțin decât ar fi primit dacă ar fi fost o regiune mai dezvoltată. Pentru a determina nivelul acestei alocări minime, metoda de distribuție a alocărilor pentru regiunile mai dezvoltate va fi aplicată tuturor regiunilor care au un PIB pe cap de locuitor de cel puțin 75 % din media UE-27.

Alte dispoziții speciale privind alocarea50. O serie de state membre au fost deosebit de afectate de criza economică din zona euro, care a avut un efect direct asupra nivelului

lor de prosperitate. Pentru a aborda această situație și pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă în respectivele state membre, fondurile structurale vor furniza următoarele alocări suplimentare: 1,375 miliarde EUR pentru regiunile mai dezvoltate din Grecia, 1,0 miliarde EUR pentru Portugalia, distribuite după cum urmează: 450 de milioane EUR pentru regiunile mai dezvoltate, din care 150 de milioane EUR pentru Madeira, 75 de milioane EUR pentru regiunea de tranziție și 475 de milioane EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 100 de milioane EUR pentru regiunile Border, Midland și Western din Irlanda, 1,824 miliarde EUR pentru Spania, din care 500 de milioane EUR pentru Extremadura și 1,5 miliarde EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate din Italia, din care 500 de milioane EUR pentru zonele neurbane.

51. În vederea recunoașterii provocărilor reprezentate de situația statelor membre insulare și de izolarea anumitor părți ale Uniunii Europene, Malta și Cipru primesc, după aplicarea punctului 48, un pachet suplimentar de 200 de milioane EUR și, respectiv, 150 de milioane EUR în cadrul obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă”, distribuit după cum urmează: o treime pentru Fondul de coeziune și două treimi pentru fondurile structurale. Regiunilor Ceuta și Melilla li se alocă un pachet financiar

37

suplimentar de 50 de milioane EUR în cadrul fondurilor structurale. Regiunii ultraperiferice Mayotte îi este alocat un pachet financiar total de 200 de milioane EUR în cadrul fondurilor structurale.

52. Pentru a facilita adaptarea anumitor regiuni fie la schimbarea statutului lor, fie la efectele pe termen lung ale evoluțiilor recente din economia lor, se efectuează următoarele alocări: Belgia (133 de milioane EUR, din care 66,5 de milioane EUR pentru Limburg și 66,5 de milioane EUR pentru Valonia), Germania (710 milioane EUR, din care 510 milioane EUR pentru fostele regiuni de convergență și 200 de milioane EUR pentru Leipzig). Fără a aduce atingere punctului 45, regiunilor mai puțin dezvoltate din Ungaria li se alocă un pachet suplimentar de 1,560 miliarde EUR, regiunilor mai puțin dezvoltate din Republica Cehă, un pachet suplimentar de 900 de milioane EUR (din care 300 de milioane EUR se vor transfera de la alocarea pentru dezvoltare rurală a Republicii Cehe), iar regiunii mai puțin dezvoltate din Slovenia, un pachet suplimentar de 75 de milioane EUR, în cadrul fondurilor structurale.

53. Un total de 150 de milioane EUR va fi alocat pentru Programul PEACE.

Clauza de revizuire54. Pentru a se ține cont de situația deosebit de dificilă a Greciei și a altor țări care suferă de pe urma crizei, în 2016, Comisia va revizui

toate alocările totale ale satelor membre în cadrul obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” al politicii de coeziune pentru 2017-2020, aplicând metoda de alocare definită la punctele 33-49 pe baza statisticilor cele mai recente disponibile în momentul respectiv și a comparării PIB-ului național cumulat observat pentru anii 2014-2015 cu PIB-ul național cumulat estimat în 2012. Comisia va ajusta aceste alocări totale ori de câte ori va exista o divergență cumulată de peste +/- 5 %. Efectul total net al ajustărilor nu poate depăși 4 miliarde EUR. Ajustarea necesară va fi împărțită în proporții egale în perioada 2017-2020, iar plafonul corespunzător al cadrului financiar se va modifica în consecință.

Ratele de cofinanțare55. Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale din cadrul obiectivului privind „investițiile pentru

creștere și locuri de muncă” nu depășește:(a) 85 % pentru Fondul de coeziune;(b) 85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor în perioada 2007-2009 a

reprezentat sub 85 % din media UE-27 din aceeași perioadă și pentru regiunile ultraperiferice;(c) 80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și care la data de

1 ianuarie 2014 sunt eligibile pentru regimul de tranziție al Fondului de coeziune;(d) 80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la literele (b) și (c) și pentru toate

regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, precum și pentru regiunile definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul 1083/2006 care beneficiază de sprijin tranzitoriu pentru perioada 2007-2013;

(e) 60 % pentru regiunile de tranziție, altele decât cele menționate la litera (d);(f) 50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menționate la litera (d).

Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale din cadrul obiectivului de „cooperare teritorială europeană” nu depășește 85 %. Pentru programele la care participă cel puțin o regiune mai puțin dezvoltată, rata de cofinanțare în temeiul obiectivului de „cooperare teritorială europeană” poate fi ridicată până la 85 %. Rata de cofinanțare a alocării suplimentare pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat și pentru regiunile de nivel NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Tratatul privind aderarea Austriei, Finlandei și Suediei nu depășește 50 %.

56. Mărirea cuantumului plăților pentru un stat membru care se confruntă cu probleme bugetare temporare.O rată de cofinanțare mai ridicată (cu 10 puncte procentuale) se poate aplica în cazul în care un stat membru beneficiază de asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, reducându-se astfel eforturile cerute din partea bugetelor naționale într-un moment de consolidare fiscală, menținându-se, în același timp, același nivel global al finanțării UE. Această normă se aplică în continuare acestor state membre până în 2016, când se reevaluează în cadrul revizuirii prevăzute la punctul 54.

Ajutoarele regionale57. Normele referitoare la ajutoarele de stat regionale nu trebuie să denatureze concurența. Consiliul European încurajează Comisia

să adopte rapid orientările revizuite privind ajutoarele regionale, pe care le-a lansat. În acest context, Comisia se va asigura că statele membre se pot adapta la situația specifică a regiunilor învecinate regiunilor de convergență.

AJUTOR PENTRU PERSOANELE CELE MAI DEFAVORIZATE58. Ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate se va ridica la valoarea de 2 500 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020 și

va fi luat din cadrul sumei alocate din FSE.

38

INIȚIATIVA PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR59. Consiliul European a subliniat în mai multe rânduri faptul că cea mai înaltă prioritate ar trebui să o reprezinte promovarea ocupării

forței de muncă în rândul tinerilor. Acesta a consacrat o reuniune specială acestei teme în ianuarie 2012 și a evidențiat-o în mod ferm în cadrul Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă. Consiliul European așteaptă Consiliul să adopte în curând recomandarea privind o garanție pentru tineret. Consiliul European invită Comisia să finalizeze cadrul de calitate pentru stagii, să instituie alianța pentru ucenicii și să facă propuneri pentru un nou regulament EURES în următoarele săptămâni. Bugetul UE ar trebui mobilizat în vederea sprijinirii acestor eforturi. Recunoscând situația deosebit de dificilă a tinerilor din anumite regiuni, Consiliul European a hotărât să creeze o inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care să se adauge la susținerea deja considerabilă acordată prin intermediul fondurilor structurale ale UE și să o consolideze. Inițiativa va fi deschisă tuturor regiunilor (nivel NUTS 2) care au un nivel de șomaj în rândul tinerilor care depășește pragul de 25 %. Aceasta va susține măsurile prevăzute în cadrul pachetului privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor propus de Comisie în decembrie 2012 și va sprijini în special garanția pentru tineret ulterior adoptării sale. Sprijinul pentru inițiativă se va ridica la o valoare de 6 000 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020.

60. 3 000 de milioane EUR vor proveni din investițiile orientate ale Fondului social european în regiunile de nivel NUTS 2 eligibile, proporțional cu numărul de tineri șomeri din respectivele regiuni, iar 3 000 de milioane EUR dintr-o linie bugetară dedicată ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în cadrul subrubricii 1 b). Eligibilitatea și numărul tinerilor șomeri vor fi determinate pe baza cifrelor Uniunii pentru anul 2012. Pentru fiecare intervenție a FSE în regiunea eligibilă, se va adăuga o sumă echivalentă din linia bugetară dedicată. Această sumă echivalentă nu va face obiectul normelor privind plafonarea de la punctele 45 și 46.

RUBRICA 2 – CREȘTERE DURABILĂ: RESURSE NATURALE61. Obiectivele politicii agricole comune (PAC) constau în creșterea productivității agriculturii prin promovarea progresului tehnic,

prin asigurarea dezvoltării raționale a producției agricole, precum și prin utilizarea optimă a factorilor de producție și, în special, a forței de muncă, cu scopul de a asigura un standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă, în special prin creșterea veniturilor individuale ale persoanelor implicate în agricultură, de a stabiliza piețele, de a garanta siguranța aprovizionărilor și de a asigura prețuri rezonabile de livrare către consumatori. Trebuie să se țină cont de structura socială a agriculturii și de decalajele structurale și naturale dintre diversele regiuni agricole.

62. În acest context, reformele trebuie să asigure 1) o producție alimentară viabilă; 2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice și 3) dezvoltarea teritorială echilibrată. În plus, PAC trebuie să fie integrată pe deplin în cadrul obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special în cadrul obiectivului de creștere durabilă, cu respectarea deplină a obiectivelor acestei politici, conform tratatului.

63. Creditele de angajament pentru această rubrică, în care sunt incluse agricultura, dezvoltarea rurală, pescuitul și un instrument financiar pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice, nu vor depăși 373 179 de milioane EUR, din care 277 851 de milioane EUR vor fi alocate cheltuielilor legate de piață și plăților directe.

CREȘTERE DURABILĂ: RESURSE NATURALE (milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

55 883 55 060 54 261 53 448 52 466 51 503 50 558

din care: cheltuieli de piață și plăți directe

41 585 40 989 40 421 39 837 39 079 38 335 37 605

Politica agricolă comună pentru perioada 2014-2020 va continua să se bazeze pe structura cu doi piloni:– Pilonul I va furniza sprijin direct pentru fermieri și va finanța măsurile de piață. Sprijinul direct și măsurile de piață vor fi

finanțate integral și exclusiv din bugetul UE, astfel încât să se asigure aplicarea unei politici comune pe întreg teritoriul pieței unice și utilizând sistemul integrat de administrare și control (IACS).

– Pilonul II al PAC va continua să furnizeze bunuri publice de mediu specifice, să amelioreze competitivitatea sectoarelor agricol și forestier, să promoveze diversificarea activității economice și calitatea vieții în zonele rurale, inclusiv în regiunile cu probleme specifice. Măsurile din cadrul pilonului II vor fi cofinanțate de statele membre în conformitate cu dispozițiile de la punctul 73, ceea ce contribuie la garantarea îndeplinirii obiectivelor subiacente și consolidează efectul de levier al politicii de dezvoltare rurală.

Pilonul INivelul și modelul pentru redistribuirea sprijinului direct – detalii de convergență între statele membre64. Pentru a ajusta nivelul global al cheltuielilor din cadrul rubricii 2, respectând totodată principiile introducerii treptate a plăților

directe, astfel cum prevăd tratatele de aderare, nivelul mediu la nivelul UE al plăților directe la hectar în prețuri curente se va reduce

39

pentru perioada în cauză. Sprijinul direct va fi distribuit mai echitabil între statele membre, ținând totodată seama de diferențele care persistă în ceea ce privește nivelul salariilor, puterea de cumpărare, producția industriei agricole și costurile de producție, prin reducerea treptată a legăturii cu referințele istorice și având în vedere contextul general al politicii agricole comune și al bugetului Uniunii. Ar trebui luate în considerare, în alocarea generală a sprijinului pentru PAC, circumstanțele specifice, precum zonele agricole cu valoare adăugată mare și cazurile în care efectele convergenței sunt resimțite în mod disproporționat.În perioada următoare, toate statele membre care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE vor elimina o treime din decalajul dintre nivelul lor actual de plăți directe și nivelul de 90 % din media UE. Cu toate acestea, toate statele membre ar trebui să atingă cel puțin nivelul de 196 EUR la hectar în prețuri curente până în 2020. Această convergență va fi finanțată de către toate statele membre care acordă plăți directe peste media UE, proporțional cu diferența acestora față de media UE. Acest proces va fi implementat progresiv pe parcursul a șase ani, între exercițiul financiar 2015 și exercițiul financiar 2020.

Plafonarea sprijinului destinat exploatațiilor agricole mari65. Plafonarea plăților directe destinate marilor beneficiari va fi introdusă de către statele membre pe bază voluntară.

Metoda pentru disciplina financiară66. Pentru a garanta că sumele destinate finanțării PAC respectă plafoanele anuale stabilite în cadrul financiar multianual, mecanismul

de disciplină financiară care este prevăzut în prezent la articolul 11 din Regulamentul 73/2009, conform căruia nivelul sprijinului direct este ajustat atunci când previziunile indică faptul că subplafonul de la rubrica 2 este depășit în decursul unui exercițiu financiar, ar trebui menținut, însă fără marja de siguranță de 300 de milioane EUR.

Ecologizarea plăților directe67. Performanța generală de mediu a PAC va fi sporită prin ecologizarea plăților directe cu ajutorul anumitor practici agricole benefice

pentru climă și mediu pe care vor trebui să le aplice toți fermierii și care urmează să fie stabilite în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, evitându-se în același timp o sarcină administrativă inutilă. În vederea finanțării respectivelor practici, statele membre vor utiliza 30 % din plafonul național anual, acestea beneficiind de o f lexibilitate clar definită în ceea ce privește alegerea unor măsuri de ecologizare echivalente. Cerința de a avea o zonă de interes ecologic pentru fiecare exploatație agricolă va fi pusă în aplicare în moduri care nu impun ca terenul în cauză să fie scos din producție și care evită pierderi nejustificate în materie de venituri pentru fermieri.

Flexibilitatea între piloni68. Statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de sprijin suplimentar pentru măsurile din cadrul programelor de

dezvoltare rurală finanțate din FEADR, până la 15 % din plafoanele lor naționale anuale pentru anii calendaristici 2014-2019, prevăzute în anexa II la Regulamentul privind plățile directe. Ca urmare, cuantumul corespunzător nu va mai fi disponibil pentru acordarea plăților directe.

69. Statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe în temeiul Regulamentului privind plățile directe, până la 15 % din suma alocată pentru sprijinirea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR în perioada 2015-2020. Statele membre care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe, un procent suplimentar de 10 % din suma alocată pentru susținerea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală. Prin urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru măsuri de sprijin în cadrul programelor de dezvoltare rurală.

Pilonul II

Principiile de distribuire a sprijinului pentru dezvoltare rurală70. Sprijinul pentru dezvoltare rurală va fi distribuit între statele membre, pe bază de criterii obiective și de performanțele anterioare,

ținând totodată seama de obiectivele dezvoltării rurale și având în vedere contextul global al politicii agricole comune și al bugetului Uniunii.

71. Cuantumul total al sprijinului pentru dezvoltare rurală va fi de 84 936 de milioane EUR. Defalcarea anuală va fi stabilită de Parlamentul European și de Consiliu. Cuantumurile pentru fiecare stat membru vor fi adaptate pentru a se ține seama de dispozițiile menționate anterior la punctele 68 și 69.

72. Distribuirea cuantumului total pentru dezvoltare rurală între statele membre va avea la bază criterii obiective și performanțele anterioare.Pentru un număr limitat de state membre, care se confruntă cu provocări structurale deosebite în sectorul agricol sau care au efectuat investiții masive într-un cadru eficace de îndeplinire a obiectivelor pentru cheltuielile din pilonul 2, se fac următoarele alocări suplimentare: Austria (700 de milioane EUR), Franța (1 000 de milioane EUR), Irlanda (100 de milioane EUR), Italia

40

(1 500 de milioane EUR), Luxemburg (20 de milioane EUR), Malta (32 milioane EUR), Lituania (100 de milioane EUR), Letonia (67 de milioane EUR), Estonia (50 de milioane EUR), Suedia (150 de milioane EUR), Portugalia (500 de milioane EUR), Cipru (7 milioane EUR), Spania (500 de milioane EUR), Belgia (80 de milioane EUR), Slovenia (150 de milioane EUR) și Finlanda (600 de milioane EUR). Pentru statele membre care primesc asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, această alocare suplimentară va fi supusă unei rate de cofinanțare de 100 %. Această normă continuă să se aplice acestor state membre până în 2016, când va fi reevaluată.

Ratele de cofinanțare a sprijinului pentru dezvoltare rurală73. Programele de dezvoltare rurală vor stabili o rată unică a contribuției FEADR, aplicabilă tuturor măsurilor. Dacă este cazul, se

va stabili o rată separată a contribuției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile de tranziție, precum și pentru regiunile ultraperiferice și insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93. Rata maximă a contribuției FEADR va fi de:– 75 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate, în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea

Egee, în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93;– 75 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 %

din media UE-25 pentru perioada de referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;– 63 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile de tranziție, altele decât cele prevăzute la liniuța precedentă;– 53 % din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni;– 75 % pentru operațiunile care contribuie la obiectivele legate de mediu, de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de

adaptarea la acestea;– 100 % în cazul sumelor transferate de la pilonul I la pilonul II menționate la punctul 68 ca sprijin suplimentar pentru dezvoltare rurală.Rata minimă a contribuției FEADR este de 20 %. Alte rate maxime ale contribuției FEADR pentru măsuri specifice vor fi stabilite în Regulamentul privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).O rată de cofinanțare mai ridicată (cu 10 puncte procentuale) se poate aplica în cazul în care un stat membru beneficiază de asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, reducându-se astfel eforturile cerute din partea bugetelor naționale într-un moment de consolidare fiscală, menținându-se, în același timp, același nivel global al finanțării UE. Această normă se aplică în continuare acestor state membre până în 2016, când se reevaluează în cadrul revizuirii prevăzute la punctul 54.

* * *

74. Finanțarea din cadrul rubricii 2 va sprijini, de asemenea, politica comună în domeniul pescuitului și politicile maritime integrate, în special prin intermediul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al unui pachet financiar dedicat dimensiunii internaționale a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și activități din domeniul climatic și al mediului prin intermediul Programului pentru mediu și politici climatice (LIFE).

O nouă rezervă pentru crize în sectorul agricol75. O nouă rezervă pentru situațiile de criză din sectorul agricol, care să acorde sprijin în situația unor crize majore care ar afecta

producția sau distribuția agricolă, va fi inclusă la rubrica 2, cu o sumă de 2 800 de milioane EUR. Rezerva va fi constituită prin aplicarea la începutul fiecărui an a unei reduceri la plățile directe prin intermediul mecanismului de disciplină financiară. Cuantumul rezervei va fi introdus direct în cadrul bugetului anual și, dacă nu este pus la dispoziție pentru măsurile de criză, va fi rambursat sub formă de plăți directe.

DISPOZIȚII RELEVANTE PENTRU FEDER, FSE, FC, FEADR ȘI FEPAM

Cadrul strategic comun76. Fondurile structurale și Fondul de coeziune vor fi reunite cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul

european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) într-un cadru strategic comun – pentru a maximiza eficiența acestora și a optimiza sinergiile dintre ele. Aceasta va implica alcătuirea unei liste de obiective tematice conforme cu Strategia Europa 2020.

Condiționalitatea macroeconomică77. Consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și guvernanța economică a Uniunii va garanta că eficacitatea cheltuielilor

efectuate în temeiul fondurilor cadrului strategic comun (CSC) este susținută de politici economice solide și că fondurile CSC pot, dacă este necesar, să fie redirecționate pentru abordarea problemelor economice cu care se confruntă o țară. Din acest motiv, se va stabili o condiționalitate macroeconomică progresivă în cadrul Regulamentului CSC.

78. Comisia poate solicita unui stat membru să revizuiască contractul său de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului

41

sau pentru a maximiza impactul fondurilor CSC asupra creșterii în statele membre care beneficiază de asistență financiară din partea UE. O astfel de solicitare poate fi făcută pentru a sprijini punerea în aplicare a:

(a) recomandărilor din cadrul orientărilor generale pentru politica economică;(b) recomandărilor cu privire la ocuparea forței de muncă;(c) măsurilor specifice adresate statelor membre din zona euro în conformitate cu articolul 136 alineatul (1);(d) recomandărilor din cadrul procedurii privind deficitul excesiv;(e) recomandărilor din cadrul procedurii aplicabile dezechilibrelor excesive;(f) sprijinului din partea Uniunii din cadrul mecanismului pe termen mediu pentru balanța de plăți;(g) sprijinului din partea Uniunii din cadrul mecanismului european de stabilizare financiară;(h) asistenței financiare în cadrul mecanismului european de stabilitate.

79. Dacă un stat membru nu reușește să întreprindă acțiuni eficace ca răspuns la o solicitare din partea Comisiei de a revizui și propune modificări la contractul său de parteneriat și la programele relevante, toate plățile sau o parte din acestea pot fi suspendate.

80. În cazul în care se trage concluzia că un stat membru nu a întreprins suficiente acțiuni în cadrul:(a) măsurilor specifice adresate statelor membre din zona euro în conformitate cu articolul 136 alineatul (1);(b) procedurii deficitului excesiv;(c) procedurii privind dezechilibrele macro-economice;(d) unui program din cadrul mecanismului pe termen mediu pentru balanța de plăți;(e) unui program din cadrul mecanismului european de stabilizare financiară;(f) asistenței financiare în cadrul mecanismului european de stabilitate.

Toate angajamentele și plățile sau o parte din acestea se suspendă.81. Propunerea de suspendare a angajamentelor este făcută de către Comisie și va fi considerată adoptată în mod automat de către

Consiliu, cu excepția situației în care acesta respinge o astfel de propunere cu majoritate calificată în termen de o lună. Decizia de suspendare a plăților este luată de către Consiliu, la propunerea Comisiei. Eventualele decizii privind suspendările vor fi proporționale și eficace, ținând seama de circumstanțele economice și sociale ale statului membru vizat, și vor respecta egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce privește impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Ar trebui să se acorde prioritate suspendării angajamentelor; plățile ar trebui suspendate numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate.

82. Suspendarea angajamentelor face obiectul metodologiei „dublei plafonări”.(a) o plafonare de maximum 50 % din fondurile CSC la primul caz în care se utilizează procedura aplicabilă deficitelor excesive (EDP) și

de maximum 25 % din fondurile CSC la primul caz în care se utilizează procedura de dezechilibru excesiv (EIP). Nivelul suspendării ar trebui să fie progresiv și să fie majorat până la maximum 100 % din fondurile CSC în cazul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive și până la 50 % din fondurile CSC în cazul unei proceduri de dezechilibru excesiv, în funcție de gravitatea încălcării;

(b) o plafonare de maximum 0,5 % din PIB-ul nominal care se aplică la prima încălcare a procedurii aplicabile deficitelor excesive (EDP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6b) din Regulamentul CSC, și de maximum 0,25 % din PIB-ul nominal care se aplică la prima încălcare a procedurii de dezechilibru excesiv (EIP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6c) din Regulamentul CSC. Dacă neconformitatea persistă, procentul acestei plafonări raportate la PIB ar trebui majorat progresiv până la maximum 1 % din PIB-ul nominal în cazul unei noi încălcări a procedurii aplicabile deficitelor excesive (EDP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6b) din Regulamentul CSC, și până la maximum 0,5 % din PIB-ul nominal în cazul unei noi încălcări a procedurii de dezechilibru excesiv (EIP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6c) din Regulamentul CSC, în funcție de gravitatea încălcării.

83. Fără a aduce atingere normelor privind dezangajarea, Comisia va înceta suspendarea angajamentelor. În ceea ce privește plățile, decizia de a înceta suspendarea se adoptă de către Consiliu la propunerea Comisiei. Fondurile sunt puse din nou la dispoziția statului membru în cauză de îndată ce acesta ia măsurile necesare.

84. Punctul 79 în relație cu punctul 78 literele (a), (b), (d) și (e) și punctul 80 literele (b) și (c) nu se aplică Regatului Unit ca urmare a Protocolului (nr. 15) anexat la TUE și TFUE ( a se vedea raportul „Consolidarea guvernanței economice în UE” întocmit de grupul operativ la 21 octombrie 2010).

Rezerva de performanță85. Toate statele membre creează o rezervă națională de performanță destinată obiectivului referitor la investițiile pentru creștere și

locuri de muncă al politicii de coeziune, precum și destinată FEADR și FEPAM, constând în 7 % din alocarea lor totală, care va facilita orientarea asupra performanțelor și atingerea obiectivelor Europa 2020. Cuantumurile angajamentelor care sunt alocate anual rezervei naționale de performanță sunt scutite de la norma de dezangajare n+3 cât timp rezerva nu este alocată. Alocarea rezervei se va face după revizuirea performanței din 2019.

42

Ratele de prefinanțare86. Plata de prefinanțare la începutul programelor garantează că statele membre dispun de mijloacele necesare pentru a oferi

beneficiarilor sprijin pentru punerea în aplicare a programului încă de la început. Prin urmare, ar trebui să se aplice următoarele niveluri de prefinanțare:Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe după cum urmează:

(a) în 2014: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional și 1,5 % in cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010, în conformitate cu articolele 122 și143 din TFUE sau din partea FESF, ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2013 în conformitate cu articolele 136 și 143;

(b) în 2015: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional și 1,5 % in cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010, în conformitate cu articolele 122 și143 din TFUE sau din partea FESF, ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2014 în conformitate cu articolele 136 și 143;

(c) în 2016: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional.În cazul în care un program operațional este adoptat în 2015 sau ulterior, primele tranșe se plătesc în anul adoptării.

Alte dispoziții normative87. Toate programele vor face obiectul unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului că sumele legate de un angajament

care nu sunt acoperite de prefinanțare sau de o cerere de plată pe o perioadă de N+3 vor fi dezangajate.Pentru România și Slovacia, Consiliul European invită Comisia să examineze soluțiile practice pentru a reduce riscul dezangajării automate a fondurilor din pachetul național pentru perioada 2007-2013, inclusiv modificarea Regulamentului 1083/2006.

Evaluare88. Pe baza celor precizate la punctul 3, Consiliul Afaceri Generale va discuta, din doi în doi ani, punerea în aplicare și rezultatele

fondurilor CSC și își va aduce contribuția la evaluarea generală realizată de Consiliul de primăvară pentru toate politicile și instrumentele UE privind asigurarea creșterii și a creării de locuri de muncă în întreaga Uniune Europeană.

89. Proiectele al căror cost total eligibil este de mai mult de 50 de milioane EUR (75 de milioane EUR în cazul proiectelor din domeniul transporturilor) vor face obiectul unei evaluări ex ante mai extinse de către Comisie, pentru a se asigura faptul că sunt coerente cu contractul de parteneriat, contribuie la obiectivul programului și sunt solide din punct de vedere economic.

90. Comisia și statele membre trebuie să convină asupra unor obiective ambițioase la începutul perioadei de programare. Obiectivele trebuie să poată fi măsurate și să includă indicatori financiari și de realizare. Comisia revizuiește periodic progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor și raportează Consiliului și Parlamentului European în conformitate cu punctul 3. În cazul în care există dovezi privind neîndeplinirea într-o măsură semnificativă a obiectivelor convenite, Comisia poate aplica corecții financiare.

Aplicarea principiului concurenței în cazul selectării proiectelor91. Statele membre trebuie să asigure faptul că selectarea proiectelor se bazează pe proceduri și criterii nediscriminatorii, transparente

și care respectă pe deplin dreptul Uniunii și dreptul național, astfel încât să fie selectate doar cele mai bune proiecte.

TVA92. TVA nu este eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor CSC și din partea celor 10 000 de milioane EUR transferate de

la Fondul de coeziune la mecanismul Conectarea Europei. Cu toate acestea, sumele TVA sunt eligibile în cazul în care nu sunt recuperabile în temeiul legislației naționale privind TVA.

RUBRICA 3 – SECURITATE ȘI CETĂȚENIE93. Acțiunile din cadrul acestei rubrici constituie o gamă diversificată de programe destinate securității și cetățenilor, domenii în

care cooperarea la nivelul Uniunii oferă valoare adăugată. Printre acestea se numără în special acțiuni privind azilul și migrația, inițiative din domeniile frontierelor externe și securității interne, precum și măsuri din domeniul justiției. Un accent special se va pune pe societățile insulare care se confruntă cu provocări legate de migrația disproporționată. Acțiunile din cadrul acestei rubrici sprijină totodată eforturile de promovare a participării cetățenilor în Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul culturii, diversității lingvistice și sectorului creativ. În plus, această rubrică acoperă măsurile de îmbunătățire a sănătății publice și a protecției consumatorului. Simplificarea programelor va asigura în viitor o punere în aplicare mai eficientă și mai eficace a acțiunilor în acest domeniu.

43

Nivelul angajamentelor în cadrul acestei rubrici nu va depăși 15 686 de milioane EUR:

RUBRICA 3 – SECURITATE ȘI CETĂȚENIE(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

2 053 2 075 2 154 2 232 2 312 2 391 2 469

RUBRICA 4 – EUROPA GLOBALĂ94. Politicile externe sunt un domeniu de acțiune important pentru UE, care a fost consolidat în contextul noului cadru instituțional

introdus prin Tratatul de la Lisabona. CFM trebuie să stea la baza hotărârii UE de a-și dezvolta rolul de actor important pe scena internațională, cu interese și responsabilități la nivel regional și mondial. Instrumentele financiare ale acestuia vor consolida cooperarea dintre UE și partenerii săi, vor sprijini obiectivele privind promovarea valorilor UE peste hotare, elaborarea de politici ale UE pentru a sprijini abordarea dificultăților majore la nivel mondial, sporirea impactului cooperării pentru dezvoltare a UE, investițiile în prosperitatea și stabilitatea pe termen lung a vecinătății UE, sprijinirea procesului de extindere a UE, consolidarea solidarității europene în urma unor dezastre naturale sau provocate de om, îmbunătățirea capacității de prevenire și soluționare a crizelor și combaterea schimbărilor climatice. Dacă este cazul și pe baza unor criterii obiective, sprijinul acordat partenerilor va fi adaptat la situația dezvoltării acestora și la angajamentul și progresul înregistrat în domeniul drepturilor omului, democrației, statului de drept și bunei guvernanțe. La baza acestor acțiuni vor sta f lexibilitatea sporită în cadrul rubricii 4 și eficiența în punerea în aplicare.Nivelul angajamentelor în cadrul acestei rubrici nu va depăși 58 704 de milioane EUR:

RUBRICA 4 – EUROPA GLOBALĂ(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

7 854 8 083 8 281 8 375 8 553 8 764 8 794

95. O prioritate-cheie pentru statele membre constă în respectarea angajamentului oficial al UE de a aloca în mod colectiv 0,7 % din venitul național brut asistenței oficiale pentru dezvoltare până în 2015, făcând astfel un pas decisiv în direcția îndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Prin urmare, Uniunea Europeană ar trebui, în contextul acestui angajament, să se asigure că, în perioada 2014-2020, cel puțin 90 % din asistența sa externă globală este considerată drept asistență oficială pentru dezvoltare, conform actualei definiții stabilite de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE.

RUBRICA 5 – ADMINISTRAȚIE96. Necesitatea de consolidare a finanțelor publice pe termen scurt, mediu și lung implică un efort deosebit din partea fiecărei

administrații publice și a personalului aferent în vederea îmbunătățirii eficienței, eficacității și a adaptării la contextul economic în schimbare. Cheltuielile în cadrul acestei rubrici trebuie să țină seama de capacitatea instituțiilor de a-și îndeplini atribuțiile în temeiul tratatelor, de obligațiile juridice în creștere ale UE și de următoarea extindere a UE. Instituțiile UE trebuie de asemenea să își mențină capacitatea de a atrage și menține o administrație a UE la un nivel înalt de profesionalism și echilibrată din punct de vedere geografic.

97. Nivelul angajamentelor în cadrul acestei rubrici nu va depăși 61 629 de milioane EUR:

RUBRICA 5 – ADMINISTRAȚIE(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

8 218 8 385 8 589 8 807 9 007 9 206 9 417

98. În cadrul unui astfel de plafon, cheltuielile administrative ale instituțiilor, excluzându-le pe cele legate de pensii și de școlile europene, nu vor depăși 49 798 de milioane EUR în cadrul următorului subplafon.

Subplafonul cheltuieli administrative (în afară de pensii și școlile europene)(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

6 649 6 791 6 955 7 110 7 278 7 425 7 590

44

99. Aceste plafoane includ efectele următoarelor economii:• o reducere aplicată tuturor instituțiilor, organelor și agențiilor UE și administrațiilor acestora de 5 % a personalului în perioada

2013-2017. Acest lucru se compensează printro creștere a programului săptămânal de lucru pentru personal, fără ajustarea salariului.

• reduceri ale cheltuielilor, altele decât cele aferente personalului, reforme suplimentare ale Statutului funcționarilor și alte măsuri administrative interne.

• În cadrul reformei Statutului funcționarilor, ajustarea salariilor și pensiilor tuturor categoriilor de personal prin metoda de adaptare a remunerațiilor va fi suspendată pentru o perioadă de doi ani.

• Economiile menționate mai sus se împart în mod egal între toate instituțiile, precum și alte organisme, în conformitate cu o metodă de distribuție, iar acest lucru devine obligatoriu prin inserarea lor în Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară. Fiecare instituție, organ sau agenție urmează să prezinte cheltuieli estimative în cadrul procedurii bugetare anuale, coerente cu orientările de mai sus. În cadrul reformei Statutului funcționarilor vor fi, de asemenea, abordate evoluțiile în materie de costuri aferente pensiilor. În cadrul reformei Statutului funcționarilor, noua taxă de solidaritate va fi reintrodusă la nivelul de 6 % ca parte a reformei metodei de adaptare a remunerațiilor. Aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra costurilor aferente pensiilor pe termen mediu și lung.

100. Plafoanele indicate mai sus stabilesc cadrul pentru procesul de codecizie care va decide punerea în aplicare concretă a acestor măsuri și a altor măsuri propuse de Comisie (cum ar fi restricții legate de pensionarea anticipată, creșterea vârstei de pensionare, precum și metoda de stabilire a ajustărilor anuale).

CHESTIUNI ORIZONTALE – INSTRUMENTE ÎN AFARA CFM ȘI FLEXIBILITATEA101. CFM va include, de regulă, toate posturile pentru care este prevăzută finanțarea din partea UE, ca mijloc de asigurare a transparenței

și a unei discipline bugetare corespunzătoare. Cu toate acestea, dat fiind specificul lor, instrumentul de f lexibilitate, Fondul de solidaritate, Fondul european de ajustare la globalizare, rezerva pentru ajutoare de urgență și Fondul european de dezvoltare vor fi plasate în afara CFM.

102. Uniunea trebuie să aibă capacitatea de a reacționa în circumstanțe excepționale, fie interne, fie externe. În același timp, trebuie să existe un echilibru între nevoia de f lexibilitate și principiul disciplinei bugetare și transparența cheltuielilor UE, inclusiv nivelul de cheltuieli convenit. În consecință, următorul instrument de f lexibilitate este încorporat în CFM: în cadrul rubricii 2 se creează o nouă rezervă pentru crize în sectorul agricol pentru a furniza sprijin în cazul crizelor majore care afectează producția agricolă sau distribuția.Instrumentele de f lexibilitate, prin natura lor, sunt mobilizate numai în caz de nevoie.

103. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, al cărui obiectiv este de a oferi asistență financiară în cazul unor dezastre majore, va continua să fie finanțat în afara CFM, cu o sumă maximă anuală de 500 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

104. Instrumentul de f lexibilitate, al cărui obiectiv este finanțarea unor cheltuieli clar identificate și neprevăzute, va continua să fie finanțat în afara CFM, cu o sumă maximă anuală de 471 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

105. Rezerva pentru ajutoare de urgență, al cărei obiectiv este asigurarea capacității de a răspunde rapid necesităților de asistență specifice și neprevăzute ale țărilor terțe (operații umanitare, gestionarea civilă a crizelor și protecția civilă, presiuni exercitate de migrație), va fi finanțată în continuare în afara CFM cu o sumă maximă anuală de 280 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

106. Fondul european de ajustare la globalizare va continua să fie finanțat în afara CFM, cu o sumă maximă anuală de 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

107. Se constituie o marjă pentru situații neprevăzute de până la 0,03 % din venitul național brut al Uniunii în afara plafoanelor cadrului financiar, pentru perioada 2014-2020, ca instrument ultim de reacție la situații neprevăzute. Decizia de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute se adoptă de comun acord de cele două componente ale autorității bugetare. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu trebuie să depășească, în niciun an, suma maximă prevăzută în ajustarea tehnică anuală a CFM și trebuie să respecte plafonul resurselor proprii. Sumele disponibile prin mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute se compensează în întregime prin marjele din una sau mai multe rubrici ale cadrului financiar pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare. Sumele astfel compensate nu se mobilizează în contextul cadrului financiar. Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu depășește plafoanele totale ale creditelor de angajament și de plată prevăzute pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare.

108. Asistența acordată de UE țărilor ACP a fost, în mod tradițional, finanțată din afara bugetului UE, din motive istorice și juridice. În situația actuală, având în vedere că Acordul de la Cotonou este prevăzut să expire în 2020, FED va rămâne în afara CFM 2014-2020. S-a luat act de faptul că Comisia intenționează să propună includerea FED în buget începând cu 2021. Suma totală disponibilă pentru FED va fi de 26 984 de milioane EUR. Cheia de contribuție pentru cel de al 11-lea FED figurează în anexa 2.

109. Se va aplica o f lexibilitate specifică și maxim posibilă în vederea respectării articolului 323 din TFUE pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile. Aceasta va face parte din mandatul pe baza căruia Președinția va avansa discuțiile cu Parlamentul European în acord cu punctul 11.

45

Îmbunătățirea și sporirea implicării BEI110. BEI sprijină deja creșterea economică într-o manieră considerabilă, de exemplu acordând împrumuturi statelor membre care altfel

nu ar putea furniza cofinanțarea pentru fondurile structurale sau prin punerea în aplicare a unor instrumente financiare comune. Implicarea BEI ar trebui să fie sporită prin:

(a) implicarea timpurie a BEI, pe baza know how-ului de care dispune, în proiecte cofinanțate de UE și BEI;(b) asigurarea faptului că BEI este informată în legătură cu proiectele care primesc sprijin din partea UE;(c) implicarea BEI în evaluarea ex ante a unor proiecte ample, inclusiv prin Jaspers;(d) implicarea BEI, ori de câte ori este necesar, în activități aferente asistenței tehnice.

PARTEA II: VENITURI

111. Procedurile privind resursele proprii ar trebui să se bazeze pe obiectivele generale de simplitate, transparență și echitate. Valoarea totală a resurselor proprii alocate bugetului Uniunii pentru a acoperi creditele anuale pentru plăți nu depășește 1,23 % din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre. Valoarea totală a creditelor pentru angajamente înscrisă în bugetul Uniunii nu depășește 1,29 % din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre. Se menține un raport sistematic între creditele pentru angajamente și creditele pentru plăți, pentru a se garanta compatibilitatea acestora.

112. Noul sistem de resurse proprii al Uniunii Europene va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează primirii notificării referitoare la adoptarea sa de către ultimul stat membru. Toate elementele sale se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2014.

Resursele proprii tradiționale113. Sistemul pentru colectarea resurselor proprii tradiționale va rămâne neschimbat.

Cu toate acestea, de la 1 ianuarie 2014, statele membre rețin, sub formă de costuri de colectare, 20 % din sumele încasate de acestea.

Resursa proprie bazată pe TVA114. Consiliul European solicită Consiliului să își continue lucrările pe marginea propunerii Comisiei privind o nouă resursă proprie

bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru ca aceasta să fie cât mai simplă și mai transparentă cu putință, pentru a consolida legătura cu politica UE în materie de TVA și încasările reale de TVA, precum și pentru a asigura tratamentul egal al contribuabililor în toate statele membre. Noua resursă proprie bazată pe TVA ar putea înlocui actuala resursă proprie bazată pe TVA.

Resursa proprie bazată pe TTF115. La 22 ianuarie 2013 Consiliul a adoptat Decizia Consiliului privind autorizarea unei cooperări consolidate în domeniul taxei

pe tranzacțiile financiare. Statele membre participante sunt invitate să examineze posibilitatea transformării acesteia într-o bază pentru o nouă resursă proprie pentru bugetul UE. Aceasta nu ar afecta statele membre neparticipante și nu ar afecta calcularea corecției în favoarea Regatului Unit.

Resursa proprie bazată pe VNB116. Metoda aplicării unei rate uniforme pentru determinarea contribuțiilor statelor membre la resursa proprie existentă bazată pe

venitul național brut (VNB) va rămâne neschimbată, fără a aduce atingere punctelor 115 și 118.

Regulamentul de punere în aplicare117. În temeiul articolului 311 alineatul (4) din TFUE, se va institui un regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor de punere

în aplicare.

Corecții118. Mecanismul de corecție existent pentru Regatul Unit se aplică în continuare.Numai pentru perioada 2014-2020:

• rata resursei proprii bazate pe TVA pentru Germania, Țările de Jos și Suedia se fixează la 0,15 %;• Danemarca, Țările de Jos și Suedia vor beneficia de reduceri brute ale contribuției lor anuale bazate pe VNB de 130 de milioane

EUR, 695 de milioane EUR și respectiv 185 de milioane EUR. Austria va beneficia de o reducere a contribuției sale brute anuale bazate pe VNB de 30 de milioane EUR în 2014, 20 de milioane EUR în 2015 și 10 milioane EUR în 2016.

46

MU

LTIA

NN

UA

L FI

NA

NC

IAL

FRA

ME

WO

RK

(EU

-28)

(EU

R m

illion

- 201

1 pric

es)

CO

MM

ITM

ENT

APP

ROPR

IAT

ION

S20

1420

1520

1620

1720

1820

1920

20To

tal

2014

-202

01.

Sm

art a

nd In

clus

ive

Gro

wth

1a: C

ompe

titive

ness

for g

row

th an

d jo

bs1b

: Eco

nom

ic, so

cial a

nd te

rrito

rial c

ohes

ion

2. S

usta

inab

le G

row

th: N

atur

al R

esou

rces

of w

hich

: Mar

ket r

elate

d exp

endi

ture

and d

irect

paym

ents

3. S

ecur

ity

and

citi

zens

hip

4. G

loba

l Eur

ope

5. A

dmin

istr

atio

nof

whi

ch: A

dmin

istra

tive e

xpen

ditu

re o

f the

insti

tutio

ns6.

Com

pens

atio

ns

60.2

8315

.605

44.67

855

.883

41.5

852.

053

7.85

48.

218

6.64

927

61.7

2516

.321

45.4

0455

.060

40.98

92.

075

8.08

38.

385

6.791 0

62.7

7116

.726

46.0

4554

.261

40.42

12.

154

8.28

18.

589

6.955 0

64.2

3817

.693

46.5

4553

.448

39.8

372.

232

8.37

58.

807

7.110 0

65.5

2818

.490

47.03

852

.466

39.0

792.

312

8.55

39.

007

7.278 0

67.2

1419

.700

47.51

451

.503

38.3

352.

391

8.76

49.

206

7.425 0

69.0

0421

.079

47.92

550

.558

37.6

052.

469

8.79

49.

417

7.590 0

450.

763

125.

614

325.1

4937

3.17

927

7.851

15.6

8658

.704

61.6

2949

.798

27T

OT

AL

CO

MM

ITM

EN

T A

PPR

OPR

IAT

ION

S

as a

perc

enta

ge o

f GN

I13

4.31

81,0

3%13

5.32

81,0

2%13

6.05

61,0

0%13

7.10

01,0

0%13

7.86

60,9

9%13

9.07

80,9

8%14

0.24

20,9

8%95

9.98

81,0

0%

TO

TA

L C

OM

MIT

ME

NT

APP

RO

PRIA

TIO

NS

as a

perc

enta

ge o

f GN

I12

8.03

00,9

8%13

1.09

50,9

8%13

1.04

60,9

7%12

6.77

70,9

2%12

9.77

80,9

3%13

0.89

30,9

3%13

0.78

10,9

1%90

8.40

00,9

5%M

argi

n av

ailab

leO

wn

Reso

urce

s Cei

ling a

s a p

erce

ntag

e of G

NI

0,25

%1,2

3%0,

25%

1,23%

0,26

%1,2

3%0,

31%

1,23%

0,30

%1,2

3%0,

30%

1,23%

0,32

%1,2

3%0,

28%

1,23%

OU

TSI

DE

TH

E M

FF20

1420

1520

1620

1720

1820

1920

20To

tal

2014

-202

0Em

erge

ncy A

id R

eser

veEu

rope

an G

loba

lisat

ion

Fund

Solid

arity

Fun

dFl

exib

ility

instr

umen

tED

F

280

150

500

471

2.951

280

150

500

471

3.86

8

280

150

500

471

3.911

280

150

500

471

3.963

280

150

500

471

4.02

4

280

150

500

471

4.09

3

280

150

500

471

4.174

1 960

1 050

3 500

3 297

26.98

4T

OT

AL

OU

TSI

DE

TH

E M

FF

as a

perc

enta

ge o

f GN

I4.

352

0,03

%5.

269

0,04

%5.

312

0,04

%5.

364

0,04

%5.

425

0,04

%5.

494

0,04

%5.

575

0,04

%36

.791

0,04

%

TO

TA

L M

FF +

OU

TSI

DE

MFF

as a

perc

enta

ge o

f GN

I13

8.67

01,0

6%14

0.59

71,0

6%14

1.36

81,0

4%14

2.46

41,0

4%14

3.29

11,0

3%14

4.57

21,0

2%14

5.81

71,0

2%99

6.77

91,0

4%AN

EXA

I

47

MU

LTIA

NN

UA

L FI

NA

NC

IAL

FRA

ME

WO

RK

(EU

-28)

(EU

R m

illion

- cur

rent p

rices)

CO

MM

ITM

ENT

APP

ROPR

IAT

ION

S20

1420

1520

1620

1720

1820

1920

20To

tal

2014

-202

01.

Sm

art a

nd In

clus

ive

Gro

wth

1a: C

ompe

titive

ness

for g

row

th an

d jo

bs1b

: Eco

nom

ic, so

cial a

nd te

rrito

rial c

ohes

ion

2. S

usta

inab

le G

row

th: N

atur

al R

esou

rces

of w

hich

: Mar

ket r

elate

d exp

endi

ture

and d

irect

paym

ents

3. S

ecur

ity

and

citi

zens

hip

4. G

loba

l Eur

ope

5. A

dmin

istr

atio

nof

whi

ch: A

dmin

istra

tive e

xpen

ditu

re o

f the

insti

tutio

ns6.

Com

pens

atio

ns

63.9

7316

.560

47.41

359

.303

44.13

02.

179

8.33

58.

721

7.056 29

66.8

1317

.666

49.14

759

.599

44.3

682.

246

8.74

99.

076

7.351 0

69.3

0418

.467

50.8

3759

.909

44.62

82.

378

9.14

39.

483

7.679 0

72.3

4219

.925

52.41

760

.191

44.8

632.

514

9.43

29.

918

8.00

70

75.2

7121

.239

54.03

260

.267

44.8

892.

656

9.82

510

.346

8.36

00

78.7

5223

.082

55.67

060

.344

44.91

62.

801

10.2

6810

.786

8.700 0

82.4

6625

.191

57.27

560

.421

44.94

12.

951

10.5

1011

.254

9.071 0

508.

921

142.1

3036

6.791

420.

034

312.

735

17.7

2566

.262

69.5

8456

.224

29T

OT

AL

CO

MM

ITM

EN

T A

PPR

OPR

IAT

ION

S

as a

perc

enta

ge o

f GN

I14

2.54

01,0

3%14

6.48

31,0

2%15

0.21

71,0

0%15

4.39

71,0

0%15

8.36

50,9

9%16

2.95

10,9

8%16

7.60

20,9

8%1.

082.

555

1,00%

TO

TA

L C

OM

MIT

ME

NT

APP

RO

PRIA

TIO

NS

as a

perc

enta

ge o

f GN

I13

5.86

60,9

8%14

1.90

10,9

8%14

4.68

50,9

7%14

2.77

10,9

2%14

9.07

40,9

3%15

3.36

20,9

3%15

6.29

50,9

1%1.

023.

954

0,95%

Mar

gin

avai

lable

Ow

n Re

sour

ces C

eilin

g as a

per

cent

age o

f GN

I0,

25%

1,23%

0,25

%1,2

3%0,

26%

1,23%

0,31

%1,2

3%0,

30%

1,23%

0,30

%1,2

3%0,

32%

1,23%

0,28

%1,2

3%

OU

TSI

DE

TH

E M

FF20

1420

1520

1620

1720

1820

1920

20To

tal

2014

-202

0Em

erge

ncy A

id R

eser

veEu

rope

an G

loba

lisat

ion

Fund

Solid

arity

Fun

dFl

exib

ility

instr

umen

tED

F

297

159

531

500

3.132

303

162

541

510

4.187

309

166

552

520

4.31

8

315

169

563

530

4.46

3

322

172

574

541

4.62

2

328

176

586

552

4.796

335

179

598

563

4.988

2.20

91.1

833.9

453.7

1630

.506

TO

TA

L O

UT

SID

E T

HE

MFF

as a

perc

enta

ge o

f GN

I4.

619

0,03

%5.

703

0,04

%5.

865

0,04

%6.

040

0,04

%6.

231

0,04

%6.

438

0,04

%6.

663

0,04

%41

.559

0,04

%

TO

TA

L M

FF +

OU

TSI

DE

MFF

as a

perc

enta

ge o

f GN

I14

7.15

91,0

6%15

2.18

61,0

6%15

6.08

21,0

4%16

0.43

71,0

4%16

4.59

61,0

3%16

9.38

91,0

2%17

4.26

51,0

2%1.

124.

114

1,04%

48

Cheia de contribuție pentru cel de al 11-lea FED

BE 3,25 %

BG 0,22 %

CZ 0,80 %

DK 1,98 %

DE 20,58 %

EE 0,09 %

IE 0,94 %

EL 1,51 %

ES 7,93 %

FR 17,81 %

IT 12,53 %

CY 0,11 %

LV 0,12 %

LT 0,18 %

LU 0,26 %

HU 0,61 %

MT 0,04 %

NL 4,78 %

AT 2,40 %

PL 2,01 %

PT 1,20 %

RO 0,72 %

SI 0,22 %

SK 0,38 %

FI 1,51 %

SE 2,94 %

UK 14,68 %

HR 0,23 %

ANEXA II

Cheia de contribuție pentru cel de al 11-lea Fond european de dezvoltare

49

I. POLITICA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ

Semestrul european: promovarea competitivității, a creșterii și a creării de locuri de muncă, în special pentru tineri1. După cum s-a convenit în luna decembrie a anului trecut,

statele membre și Uniunea Europeană întreprind acțiuni hotărâte pentru a promova competitivitatea, creșterea și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu următoarele priorități stabilite în analiza anuală a creșterii:

(a) urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice;

(b) restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi în cadrul economiei;

(c) promovarea creșterii și a competitivității;(d) abordarea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei;(e) modernizarea administrației publice.

2. Punerea în aplicare rămâne în continuare fundamentală. Sunt necesare acțiuni hotărâte pentru a susține angajamentul politic ferm de a promova creșterea și crearea de locuri de muncă și de a răspunde la dificultățile bugetare, macroeconomice și structurale. Toate aceste aspecte ar trebui ref lectate în programele naționale de reformă și în programele de stabilitate și de convergență ale statelor membre, ținând seama pe deplin de discuțiile purtate în cadrul Consiliului, în contextul semestrului european, cu privire la analiza anuală a creșterii realizată

de Comisie, astfel cum figurează în raportul de sinteză al Președinției și în concluziile relevante ale Consiliului (1), precum și de analiza elaborată de Comisie în contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, inclusiv în Raportul privind mecanismul de alertă.

3. Sunt în curs de realizare progrese considerabile cu privire la echilibrarea din punct de vedere structural a bugetelor, iar aceste progrese trebuie continuate. Consiliul European subliniază în special necesitatea unei consolidări fiscale diferențiate favorabile creșterii, reamintind totodată posibilitățile oferite de normele fiscale actuale ale Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) și ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare.

4. Ar trebui să existe o combinație adecvată de măsuri privind cheltuielile și veniturile la nivelul statelor membre, incluzând măsuri specifice pe termen scurt menite să stimuleze creșterea și să susțină crearea de locuri de

(1) Concluziile Consiliului din 12 februarie 2013 privind analiza anuală a creșterii și Raportul privind mecanismul de alertă, Concluziile Consiliului din 15 februarie 2013 privind educația, Concluziile Consiliului din 28 februarie 2013 privind orientări politice referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și sociale și Concluziile Consiliului din 5 martie 2013 privind calitatea cheltuielilor publice.

CONSILIUL EUROPEAN ȘI REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO –

14-15 MARTIE 2013

CONCLUZII

În ultimii ani, am depus eforturi însemnate pentru a răspunde la dificultățile presante generate de criza financiară și de criza datoriei suverane, în scopul de a pregăti terenul pentru revenirea la o creștere durabilă generatoare de locuri de muncă și de a trece la o guvernanță economică consolidată atât la nivelul UE, cât și la nivelul zonei euro. S-au obținut multe rezultate, în pofida unor incertitudini care persistă încă pe piețele financiare. Cu toate acestea, stagnarea activității economice prevăzute pentru 2013 și nivelurile inacceptabil de ridicate ale șomajului evidențiază faptul că este crucial să se accelereze eforturile de sprijinire în mod prioritar a creșterii economice, urmărindu-se totodată o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice. Consiliul European a desfășurat o discuție amplă cu privire la situația economică și socială și a stabilit orientările pentru politica economică a statelor membre și a Uniunii Europene pentru 2013. Acestea ar trebui să se axeze pe punerea în aplicare a deciziilor luate, în special în ceea ce privește Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă. Trebuie acordată prioritate specială sprijinirii ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și promovării creșterii și competitivității. În iunie, Consiliul European va reveni asupra evaluării politicilor care sunt definite la nivel național în scopul punerii în aplicare a acestor priorități, precum și asupra punerii în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă. Consiliul European a convenit ca în următoarele luni să poarte discuții pe marginea unor teme specifice cu un potențial ridicat de realizare a creșterii și de creare de locuri de muncă. De asemenea, în vederea reuniunii sale din iunie, Consiliul European a trecut în revistă activitățile desfășurate în prezent pentru aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM).

* * *

50

care ar trebui identificate, în special în ceea ce privește infrastructura, eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor, economia digitală, cercetarea și inovarea, precum și IMM-urile.

8. Trebuie să se finalizeze și să se pună în aplicare de urgență cadrul pentru o mai bună guvernanță economică. Trebuie valorificată pe deplin noua legislație privind supravegherea fiscală și macroeconomică (pachetul de șase propuneri legislative, pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare). În mod special, trebuie efectuate toate lucrările de pregătire necesare pentru a se asigura că aceste noi norme sunt aplicate efectiv de la începutul ciclurilor bugetare naționale în 2013.

9. Consiliul European pune astăzi un accent specific pe următoarele chestiuni:

(a) abordarea șomajului este cea mai importantă provocare socială cu care ne confruntăm. În contextul actual, trebuie acordate o prioritate și o atenție speciale unor politici active în domeniul ocupării forței de muncă, în domeniul social și al pieței muncii, fiind necesară acordarea unei priorități deosebite promovării ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Sistemele de educație și formare profesională trebuie să funcționeze mai bine, pentru a asigura faptul că tinerii posedă competențele corespunzătoare și pentru a corela universul educațional cu cel profesional în mod mai eficace. Ca urmare a acordului obținut în cadrul reuniunii Consiliului European din februarie 2013 cu privire la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Comisia a prezentat propuneri, în contextul negocierilor în curs pe marginea Regulamentului privind Fondul social european, în ceea ce privește ajustările tehnice care vor permite inițiativei să devină pe deplin operațională începând cu 1 ianuarie 2014. Între timp, statele membre pot utiliza fondurile disponibile din cadrul tuturor fondurilor structurale relevante ale actualei perioade de programare pentru a contribui la combaterea șomajului în rândul tinerilor. În acest sens, Consiliul European salută eforturile Comisiei de a aprofunda lucrările desfășurate împreună cu statele membre în care se înregistrează cele mai ridicate niveluri ale șomajului în rândul tinerilor. Acordul obținut în cadrul Consiliului din 28 februarie privind garanția pentru tineret va contribui la garantarea faptului că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de educație continuă, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ formal, fiind necesară o punere în aplicare rapidă a acesteia, inclusiv cu sprijinul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Lucrările trebuie să continue și la un nivel mai general în urma pachetului privind ocuparea forței de muncă, inclusiv în ceea ce privește inserția profesională a unui număr semnificativ mai mare de femei, reducerea șomajului de lungă durată și asigurarea unei participări

muncă, mai ales în rândul tinerilor, și acordând prioritate investițiilor favorabile creșterii. În acest sens, Consiliul European reamintește faptul că, în condițiile respectării depline a PSC, posibilitățile oferite de cadrul bugetar existent al UE de a echilibra necesitățile de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină bugetară pot fi exploatate în cadrul componentei preventive a PSC.

5. Consolidarea fiscală și restaurarea stabilității financiare trebuie să aibă loc în paralel cu reforme structurale bine concepute, vizând promovarea creșterii durabile, a ocupării forței de muncă și a competitivității, precum și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. În acest context, Consiliul European reamintește importanța transferării sarcinii fiscale dinspre forța de muncă spre alte domenii, acolo unde este cazul, și a recunoașterii competenței statelor membre în acest domeniu, în scopul de a contribui la îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a competitivității.

6. În contextul unei consolidări fiscale problematice, este important să se asigure faptul că toată lumea își plătește impozitele. Prin urmare, sunt necesare eforturi reînnoite pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor și a combate evaziunea fiscală, inclusiv prin încheierea unor acorduri cu țările terțe privind impozitarea economiilor și prin realizarea de progrese rapide în ceea ce privește combaterea problemei fraudei în materie de TVA. Este necesară o cooperare strânsă cu OCDE și cu G20 în vederea elaborării unor standarde agreate la nivel internațional pentru prevenirea eroziunii bazei fiscale și a transferurilor de profituri. În acest scop, UE își va coordona pozițiile. Ar trebui să se înregistreze progrese în cadrul lucrărilor referitoare la dosare fiscale pendinte, cum ar fi propunerile privind impozitarea energiei, privind baza fiscală consolidată comună a societăților și privind revizuirea Directivei privind impozitarea veniturilor din economii. Consiliul European ia act de progresele înregistrate cu privire la lucrările referitoare la cooperarea consolidată privind taxa pe tranzacțiile financiare.

7. În ceea ce privește acțiunile întreprinse la nivelul UE, trebuie continuată punerea în aplicare pe deplin și în mod urgent a orientărilor decise de Consiliul European în ultimele luni, mai ales în cadrul Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, în vederea exploatării în special a potențialului economiei ecologice de a promova creșterea și competitivitatea. Creșterea recentă a capitalului BEI cu 10 miliarde EUR va permite băncii să acorde împrumuturi suplimentare în valoare de 60 de miliarde EUR în sprijinul creșterii și al creării de locuri de muncă, iar aceasta, împreună cu Fondul european de investiții, va ajuta la catalizarea proiectelor în valoare de până la 180 de miliarde EUR în perioada 2013-2015. Consiliul European va evalua în iunie punerea în aplicare a pactului, axându-se în special pe măsurile destinate creării de locuri de muncă și pe stimularea finanțării economiei pentru măsurile de creștere cu acțiune rapidă. În acest sens Comisia, împreună cu BEI, va prezenta în iunie un raport cu privire la posibilitățile și la prioritățile specifice

51

retragerea reglementărilor care nu mai sunt utile și pentru a continua consolidarea legislației existente, ca parte a demersului său de simplificare.

10. Consiliul European va desfășura în următoarele luni o serie de discuții tematice privind aspecte sectoriale și structurale care sunt esențiale pentru creșterea economică și competitivitatea europeană. Aceste discuții vor fi de asemenea utile pentru dezbaterea care va avea loc anul viitor referitoare la Strategia Europa 2020 și la examinarea progreselor realizate cu privire la obiectivele principale ale acesteia. În vederea acestor discuții, Consiliul European solicită ca lucrările de pregătire să se desfășoare acordându-se prioritate următoarelor chestiuni:

(a) energia (mai 2013); sunt în curs de desfășurare lucrări privind finalizarea pieței interne a energiei și interconectarea cu piețele europene ale energiei. Niciun stat membru al UE nu ar trebui să rămână izolat de rețelele europene de gaz și de electricitate după 2015. Europa trebuie să investească într-o infrastructură energetică modernă, iar problema prețurilor ridicate ale energiei care obstrucționează competitivitatea trebuie soluționată;

(b) inovarea (octombrie 2013): Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea de către Comisie a raportului său privind progresele înregistrate referitor la Spațiul european de cercetare, precum și a comunicării privind situația Uniunii inovării în 2012, inclusiv a indicatorului unic de inovare, în timp util pentru discuțiile sale;

(c) agenda digitală și alte servicii (octombrie 2013): Consiliul European ia act de intenția Comisiei de a prezenta un raport, cu mult timp înainte de octombrie, privind stadiul curent și obstacolele care rămân de abordat pentru a se asigura finalizarea unei piețe digitale unice pe deplin funcționale până în 2015, incluzând măsuri concrete pentru instituirea pieței unice a tehnologiei informației și comunicațiilor cât mai curând posibil;

(d) apărarea (decembrie 2013): în acest context, Consiliul European va examina, de asemenea, modalități de a dezvolta o bază tehnologică și industrială de apărare europeană mai integrată, mai inovatoare și mai competitivă;

(e) competitivitatea și politica industrială (iunie 2013 și februarie 2014): subliniind importanța creșterii competitivității Europei, privită ca un spațiu pentru producție și investiții, Consiliul European așteaptă cu interes acțiunile ulterioare comunicărilor recente ale Comisiei privind politica industrială și sectoare industriale specifice, precum și prezentarea unor contribuții suplimentare ale Comisiei, în timp util pentru aceste discuții: raportul privind competitivitatea europeană, raportul privind punerea în aplicare a priorităților de politică industrială și concluziile în urma revizuirii pieței unice de produse industriale.

Aprofundarea UEM11. Consiliul European a analizat lucrările în curs privind cele

patru direcții identificate în concluziile sale din decembrie

depline a lucrătorilor mai în vârstă. Este crucial să se abordeze consecințele sociale ale crizei și să se combată sărăcia și excluziunea socială;

(b) piața unică rămâne un vector principal al creșterii și al locurilor de muncă. În acest context, Consiliul European invită statele membre să țină seama pe deplin de recomandările cuprinse în raportul Comisiei privind situația integrării pieței unice și salută intenția Comisiei de a integra astfel de rapoarte în viitoarele analize anuale ale creșterii. Încheierea rapidă a lucrărilor privind toate propunerile din cadrul Actului privind piața unică I reprezintă o prioritate esențială, mai ales în ceea ce privește dosare fundamentale precum contabilitatea, calificările profesionale, achizițiile publice, detașarea lucrătorilor, precum și identificarea și semnătura electronice, în vederea creșterii competitivității, a aprofundării pieței unice și a eliminării barierelor nejustificate. Comisia va prezenta restul propunerilor din cadrul Actului privind piața unică II pentru a fi examinate rapid, astfel încât să poată fi adoptate înainte de sfârșitul legislaturii actuale. Este, de asemenea, urgent să se îmbunătățească punerea în aplicare a întregii legislații privind piața unică, inclusiv a Directivei privind serviciile, în special prin intermediul unei evaluări inter pares riguroase și al unor acțiuni rapide în vederea înlăturării barierelor nejustificate. Consiliul European va continua să monitorizeze cu regularitate toate aceste chestiuni;

(c) sunt necesare noi acțiuni în direcția reducerii sarcinii globale de reglementare la nivelul UE și la nivel național, ținându-se seama întotdeauna de necesitatea unei protecții adecvate a consumatorilor și a angajaților. Statele membre și Comisia ar trebui să continue lucrările privind reglementarea inteligentă, având drept punct de plecare recentele comunicări ale Comisiei, punându-se un accent deosebit pe necesitățile IMM-urilor. Statele membre vor acorda o atenție deosebită eliminării sarcinilor suplimentare din procesul de punere în aplicare a legislației UE. Consiliul European salută raportul recent al Comisiei privind reglementările care implică cele mai multe sarcini pentru IMM-uri și așteaptă cu interes să primească propuneri inițiale concrete pentru a pune în aplicare constatările raportului până în luna iunie. Comisia va monitoriza progresele cu ajutorul tabloului de bord privind IMM-urile. Aceasta va asigura, de asemenea, o punere în aplicare rapidă și efectivă a programului „Adecvarea reglementării” (REFIT), în special identificând în timp util domeniile de reglementare și actele legislative cu cel mai mare potențial de simplificare a normelor și de reducere a costurilor de reglementare. Consiliul European așteaptă cu interes să primească în această toamnă primele propuneri de simplificare și reducere a sarcinii de reglementare. Consiliul European ia act de faptul că, în cadrul programului său anual de lucru, Comisia înaintează o listă de propuneri pendinte care urmează a fi retrase. Pentru a reduce sarcina de reglementare și a stimula competitivitatea, Consiliul European încurajează Comisia să utilizeze programul REFIT pentru a identifica și a propune în această toamnă

52

a depozitelor înainte de iunie 2013, asigurându-se un echilibru echitabil între țările de origine și țările gazdă. Comisia intenționează să prezinte, până în vara anului 2013, o propunere legislativă privind un mecanism de rezoluție unic pentru țările care participă la MSU, care să fie examinată ca prioritate, în vederea adoptării sale pe parcursul actualei legislaturi parlamentare. Acesta ar trebui să asigure un cadru eficient pentru rezoluția instituțiilor financiare, protejând în același timp contribuabilii în contextul crizelor bancare, să se bazeze pe contribuții din partea sectorului financiar însuși și să includă mecanisme adecvate și eficiente de sprijin, în conformitate cu concluziile sale din decembrie 2012. Integritatea pieței unice va fi respectată pe deplin și se vor asigura condiții de concurență echitabile între statele membre care participă la MSU și cele care nu participă.

14. Consiliul European ia act de adoptarea Regulamentului de procedură pentru organizarea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro și salută faptul că obiectivul respectivelor reguli este ameliorarea calității guvernanței zonei euro, menținându-se totodată integritatea Uniunii Europene în ansamblul său, astfel cum este recunoscută în special în dispozițiile relevante din TSCG (1).

II. ALTE PUNCTE15. Consiliul European a desfășurat un schimb de opinii cu

privire la relațiile dintre UE și partenerii săi strategici.

(1) Țările de Jos au formulat o rezervă parlamentară cu privire la acest punct.

2012 privind aprofundarea UEM. Toate noile demersuri de consolidare a guvernanței economice vor trebui însoțite de demersuri suplimentare de sporire a legitimității și a responsabilității.

12. Sunt necesare progrese urgente către un cadru financiar mai integrat pentru a se reinstaura condițiile normale de creditare, pentru a se îmbunătăți competitivitatea și pentru a se contribui la ajustările economice necesare. După progresele înregistrate în ceea ce privește noile norme privind cerințele de capital impuse băncilor, aspectele tehnice nesoluționate trebuie finalizate rapid pentru a se permite obținerea unui acord final până la sfârșitul lunii. Încheierea procesului legislativ privind mecanismul de supraveghere unic (MSU) constituie o prioritate în următoarele săptămâni.

13. Consiliul European reamintește că este imperativ să rupem cercul vicios dintre bănci și state. Astfel cum s-a convenit în decembrie 2012, ar trebui să se ajungă la un acord cu privire la un cadru operațional, inclusiv definirea activelor istorice, cât mai curând posibil în primul semestru al anului 2013, astfel încât, în momentul în care se va institui un mecanism de supraveghere unic efectiv, mecanismul european de stabilitate să aibă posibilitatea de a recapitaliza băncile în mod direct, în urma unei decizii obișnuite. Trebuie să se ajungă la un acord referitor la Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și la Directiva privind sistemele de garantare

53

INTRODUCEREObiectivul principiilor directoare pentru desfășurarea lucrărilor reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro (1) este de a asigura transparența și eficacitatea metodelor de lucru, pentru a permite membrilor reuniunii la nivel înalt a zonei euro să beneficieze de întreaga capacitate pentru a discuta împreună toate chestiunile de interes comun pentru zona euro, respectând totodată drepturile materiale și de procedură ale celorlalte state membre ale Uniunii și privilegiind metodele incluzive ori de câte ori acest lucru se justifică și este posibil.Pentru chestiunile legate de organizare care nu sunt decise în norme, Regulamentul de procedură al Consiliului European se utilizează mutatis mutandis ca sursă de referință. Regulament de procedură pentru organizarea lucrărilor reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro

1. CONVOCAREA ȘI LOCUL DE DESFĂȘURARE A REUNIUNILOR

1. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro are loc cel puțin de două ori pe an și este convocată de președintele său. Întrunirile ordinare ale acesteia se desfășoară, ori de câte ori este posibil, după reuniunile Consiliului European.

2. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro se desfășoară la Bruxelles, cu excepția cazului în care președintele decide altfel, de comun acord cu membrii reuniunii la nivel înalt a zonei euro.

3. Situațiile excepționale sau cazurile de urgență pot justifica derogări de la prezentele norme.

2. PREGĂTIREA LUCRĂRILOR REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO ȘI ACȚIUNI ULTERIOARE ACESTORA

1. Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro asigură pregătirea și continuitatea lucrărilor reuniunii la nivel înalt a zonei euro, în strânsă cooperare cu președintele Comisiei și pe baza activității de pregătire desfășurate de Eurogrup.

2. Eurogrupul desfășoară activitatea de pregătire pentru reuniunile la nivel înalt ale zonei euro și urmărește ducerea la îndeplinire a măsurilor adoptate în cadrul acestora. Se asigură informarea Coreper înainte și după reuniunile la nivel înalt ale zonei euro.

3. Președintele stabilește o cooperare strânsă cu președintele Comisiei și cu președintele Eurogrupului, în special

(1) Articolul 12 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG), Declarația Reuniunii la Nivel Înalt a Zonei Euro din 26 octombrie 2011 și Concluziile Consiliilor Europene din 18 – 19 octombrie 2012 (EUCO 156/12) și din 13 – 14 decembrie 2012 (EUCO 205/12) sunt relevante pentru organizarea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro.

prin intermediul unor reuniuni periodice desfășurate, de regulă, o dată pe lună. Președintele Băncii Centrale Europene poate fi invitat să participe la acestea.

4. În cazul în care președintele nu își poate exercita funcția din motive de sănătate, în caz de deces sau în cazul în care și-a încheiat mandatul, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din TSCG, acesta este înlocuit, după caz, până la alegerea succesorului său, de către membrul reuniunii la nivel înalt a zonei euro care reprezintă statul membru care asigură președinția semestrială a Consiliului sau, dacă acest lucru nu este posibil, de către membrul care reprezintă următorul stat membru a cărui monedă este euro și care asigură președinția Consiliului.

3. PREGĂTIREA ORDINII DE ZI1. Pentru a asigura pregătirea prevăzută la norma 2 punctul (1),

președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro transmite Eurogrupului un proiect adnotat de ordine de zi cu cel puțin patru săptămâni înainte de fiecare întrunire ordinară a reuniunii la nivel înalt a zonei euro, astfel cum se menționează la norma 1 punctul (1), în strânsă cooperare cu președintele Comisiei și cu președintele Eurogrupului.

2. De regulă, Eurogrupul este convocat în intervalul celor cincisprezece zile care preced reuniunea la nivel înalt a zonei euro, pentru a examina proiectul de ordine de zi, iar președintele său transmite președintelui reuniunii la nivel înalt a zonei euro un raport privind rezultatul discuțiilor. Pe baza acestui raport, președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro transmite șefilor de stat sau de guvern proiectul de ordine de zi.

3. Atunci când șefii de stat sau de guvern ai părților contractante la TSCG, altele decât cele a căror monedă este euro, care au ratificat TSCG, participă la discuțiile din cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro, părțile contractante respective sunt implicate în pregătirea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro cu privire la chestiunile menționate la norma 4 punctul (5), într-o formă care urmează a fi decisă de președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro.

4. La începutul reuniunii, ordinea de zi este aprobată de participanții la reuniunea la nivel înalt a zonei euro, prin majoritate simplă.

4. COMPONENȚA REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO, DELEGAȚIILE ȘI DESFĂȘURAREA LUCRĂRILOR

1. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro este compusă din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene a căror monedă este euro, împreună cu președintele acesteia și cu președintele Comisiei.

NORME PENTRU ORGANIZAREA LUCRĂRILOR REUNIUNILOR LA NIVEL ÎNALT

ALE ZONEI EURO

54

2. Președintele Băncii Centrale Europene este invitat să participe la reuniune.

3. Președintele Eurogrupului poate fi invitat să asiste la reuniune.

4. Președintele Parlamentului European poate fi invitat pentru a fi audiat.

5. Șefii de stat sau de guvern ai părților contractante la TSCG, altele decât cele a căror monedă este euro, care au ratificat TSCG, participă la dezbaterile din cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro privind competitivitatea părților contractante, modificarea arhitecturii globale a zonei euro și normele fundamentale care i se vor aplica în viitor, precum și, atunci când e cazul și cel puțin o dată pe an, la discuțiile privind chestiuni specifice legate de punerea în aplicare a TSCG.

6. Delegațiile al căror acces este autorizat în clădirea în care are loc reuniunea la nivel înalt a zonei euro nu pot depăși 20 de persoane pentru fiecare stat membru și pentru Comisie. Acest număr nu cuprinde personalul tehnic care efectuează sarcini specifice de securitate sau de sprijin logistic. Numele și funcțiile membrilor delegațiilor în cauză se notifică în prealabil Secretariatului General al Consiliului.

7. Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro răspunde de aplicarea prezentului regulament de procedură și asigură buna desfășurare a lucrărilor. În acest scop, președintele poate lua orice măsură menită să încurajeze cea mai bună utilizare posibilă a timpului disponibil, precum organizarea ordinii în care sunt discutate punctele, limitarea timpului alocat luărilor de cuvânt și determinarea ordinii acestora.

8. Reuniunile la nivel înalt ale zonei euro nu sunt publice.

5. PREȘEDINTELE REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO

1. Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro este numit de șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene a căror monedă este euro prin majoritate simplă, în același timp cu alegerea de către Consiliul European a președintelui său și pentru aceeași perioadă a mandatului.

2. Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro:(a) prezidează și impulsionează lucrările reuniunii;(b) elaborează ordinile de zi ale reuniunii;(c) asigură pregătirea și continuitatea lucrărilor reuniunii

la nivel înalt a zonei euro, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor Eurogrupului;

(d) asigură faptul că lucrările tuturor reuniunilor ministeriale și ale Consiliului care sunt relevante se ref lectă în pregătirea reuniunii la nivel înalt a zonei euro;

(e) prezintă Parlamentului European un raport după fiecare reuniune la nivel înalt a zonei euro;

(f) informează îndeaproape părțile contractante la TSCG, altele decât cele a căror monedă este euro, și celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la pregătirea și rezultatele reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro;

(g) prezintă publicului rezultatele discuțiilor din cadrul reuniunii la nivel înalt a zonei euro, împreună cu președintele Comisiei.

6. DECLARAȚII1. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro poate emite declarații

care sintetizează pozițiile comune și liniile de acțiune comune, care sunt făcute publice.

2. Proiectele de declarații ale reuniunii la nivel înalt a zonei euro sunt pregătite sub autoritatea președintelui acesteia, în strânsă cooperare cu președintele Comisiei și cu președintele Eurogrupului, pe baza activității de pregătire desfășurate de Eurogrup.

3. Declarațiile sunt aprobate prin consens de membrii reuniunii la nivel înalt a zonei euro.

4. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro emite declarații în limbile oficiale ale Uniunii Europene.

5. La propunerea președintelui reuniunii la nivel înalt a zonei euro, proiectele de declarații privind o chestiune urgentă pot fi aprobate printr-o procedură scrisă, atunci când toți membrii reuniunii la nivel înalt a zonei euro sunt de acord cu utilizarea procedurii respective.

7. SECRETUL PROFESIONAL ȘI UTILIZAREA DE DOCUMENTE ÎN JUSTIȚIE

Fără a aduce atingere dispozițiilor privind accesul public la documente aplicabil în temeiul dreptului Uniunii, deliberările din cadrul reuniunii la nivel înalt a zonei euro fac obiectul obligației secretului profesional, cu excepția cazului în care reuniunea la nivel înalt a zonei euro decide altfel.

8. SECRETARIAT ȘI SECURITATE1. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro și președintele

acesteia sunt asistați de Secretariatul General al Consiliului, sub autoritatea secretarului general al acestuia.

2. Secretarul general al Consiliului participă la reuniunile la nivel înalt ale zonei euro și ia toate măsurile necesare pentru organizarea lucrărilor.

3. Normele de securitate ale Consiliului se aplică mutatis mutandis reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro.

9. MODIFICAREA NORMELORLa propunerea președintelui reuniunii la nivel înalt a zonei euro, prezentele norme pot fi modificate prin consens. Se poate utiliza procedura scrisă în acest sens. Normele ar trebui adaptate în special dacă acest lucru se impune ca urmare a evoluției guvernanței zonei euro.

10. CORESPONDENȚA ADRESATĂ REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO

Corespondența adresată reuniunii la nivel înalt ale zonei euro se trimite președintelui acestuia la următoarea adresă: Euro SummitRue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIË

55

I. ENERGIE1. Politica energetică a UE trebuie să asigure securitatea

aprovizionării gospodăriilor și a întreprinderilor la prețuri și costuri accesibile și competitive, într-un mod durabil și în condiții de siguranță. Acest lucru este deosebit de important pentru competitivitatea Europei, în contextul creșterii cererii de energie din partea marilor economii și al nivelului ridicat al prețurilor energiei și al costurilor aferente. Orientările stabilite de Consiliul European în februarie 2011 rămân valabile și trebuie puse în aplicare în continuare însă, în același timp, sunt necesare lucrări suplimentare, după cum se prezintă în cele ce urmează.

2. Reafirmând obiectivul de a finaliza piața internă a energiei până în 2014 și de a dezvolta interconexiuni pentru a pune capăt oricărei forme de izolare a statelor membre de rețelele de gaze și energie electrică europene până în 2015, Consiliul European a solicitat să se acorde o prioritate deosebită:

(a) punerii în aplicare efective și consecvente a celui de al treilea „pachet privind energia”, precum și accelerării procesului de adoptare și de punere în aplicare a codurilor de rețea restante. Statele membre care nu au încheiat încă transpunerea sunt invitate să facă acest lucru de urgență;

(b) punerii în aplicare a tuturor celorlalte măsuri legislative conexe, precum Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale;

(c) unor acțiuni mai hotărâte în ceea ce privește cererea, precum și dezvoltării tehnologiilor din domeniu, inclusiv

elaborării de planuri naționale pentru instalarea rapidă a rețelelor și contoarelor inteligente, în conformitate cu legislația existentă;

(d) consolidării rolului și drepturilor consumatorilor, inclusiv schimbarea furnizorilor, o mai bună gestionare a utilizării energiei și autoproducerea de energie; în acest sens, Consiliul European subliniază importanța protejării consumatorilor vulnerabili;

(e) furnizării de către Comisie a unor orientări cu privire la mecanismele de asigurare a capacității și la abordarea f luxurilor de energie electrică neprevăzute.

3. Comisia intenționează să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a pieței interne a energiei la începutul anului 2014. Statele membre vor schimba periodic informații cu privire la deciziile majore din domeniul energiei luate la nivel național, care au un posibil impact asupra altor state membre, respectând totodată în totalitate alegerile naționale în materie de mix energetic.

4. Este nevoie de investiții semnificative într-o nouă infrastructură energetică, inteligentă, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu energie la prețuri accesibile. Aceste investiții sunt vitale pentru creșterea economică durabilă și pentru locurile de muncă și vor ajuta la consolidarea competitivității. Finanțarea lor ar trebui să provină în primul rând de pe piață. Acest aspect crește și mai mult importanța unei piețe a carbonului care să funcționeze bine, precum și a unui cadru previzibil pentru politicile din domeniul climei și al energiei pentru perioada de după 2020, care să ducă la mobilizarea capitalului

CONSILIUL EUROPEAN – 22 MAI 2013

CONCLUZII

În contextul economic actual, trebuie să ne mobilizăm toate politicile în sprijinul competitivității, al locurilor de muncă și al creșterii economice. În acest sens, aprovizionarea economiilor noastre cu energie durabilă și accesibilă din punctul de vedere al costurilor este crucială. De aceea, Consiliul European a convenit astăzi asupra unei serii de orientări în patru domenii care, împreună, ar trebui să permită Uniunii Europene să își stimuleze competitivitatea și să răspundă provocărilor reprezentate de prețurile și costurile ridicate: finalizarea de urgență a unei piețe interne a energiei interconectate și pe deplin funcționale, facilitarea investițiilor necesare în domeniul energiei, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Europei și eficiența energetică sporită. Frauda fiscală și evaziunea fiscală limitează capacitatea țărilor de a realiza venituri și de a-și desfășura politicile economice. Într-o perioadă de constrângeri bugetare importante, combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale reprezintă mai mult decât o chestiune de echitate fiscală – devine un element esențial pentru acceptabilitatea socială și politică a consolidării fiscale. Consiliul European a convenit să accelereze lucrările în ceea ce privește combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive. În special, se va avansa cu prioritate în cadrul lucrărilor de promovare și lărgire a domeniului de aplicare al schimbului automat de informații la toate nivelurile.

* * *

56

anumite state membre care au realizat investiții majore în tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile;

(b) Comisia intenționează să evalueze o recurgere mai sistematică la sursele de energie indigene onshore și offshore, în vederea exploatării lor durabile, eficiente din punctul de vedere al costurilor și în condiții de siguranță, respectându-se totodată alegerile statelor membre în materie de mix energetic;

(c) având în vedere intercorelarea crescândă dintre piața internă și piețele externe ale energiei, statele membre își vor consolida cooperarea în sprijinul dimensiunii externe a politicii energetice a UE; înainte de sfârșitul anului 2013, Consiliul va urmări acțiunile ulterioare concluziilor sale din noiembrie 2011 și va evalua evoluțiile din domeniul politicii externe a UE în domeniul energiei, inclusiv necesitatea de a se asigura condiții de concurență echitabile în raport cu producătorii de energie din țările terțe, precum și securitatea nucleară în vecinătatea UE ca urmare a concluziilor Consiliului European din iunie 2012.

7. Măsurile privind eficiența energetică pot contribui în mod semnificativ la inversarea tendințelor actuale de la nivelul prețurilor energiei și al costurilor aferente. Punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind performanța energetică a clădirilor are o importanță majoră. Comisia va revizui Directiva privind proiectarea ecologică și Directiva privind etichetarea energetică înainte de sfârșitul anului 2014, în conformitate cu evoluțiile tehnologice. Măsurile și programele referitoare la eficiența energetică ar trebui promovate la toate nivelurile.

8. Trebuie abordat impactul nivelului ridicat al prețurilor energiei și al costurilor aferente, ținând seama de rolul principal pe care îl joacă o piață eficientă și funcțională și tarifele în finanțarea investițiilor. Consiliul European solicită avansarea lucrărilor cu privire la următoarele aspecte:

(a) metodele inovatoare de finanțare, inclusiv pentru eficiența energetică, o diversificare mai sistematică a aprovizionării și o mai bună lichiditate pe piața internă a energiei pot juca, de asemenea, un rol special în abordarea costurilor energiei;

(b) trebuie analizată în acest context chestiunea corelării contractuale a prețurilor gazelor naturale și petrolului;

(c) Comisia intenționează să prezinte o analiză a compoziției și a factorilor care inf luențează prețurile energiei și costurile aferente în statele membre înainte de sfârșitul anului 2013, punând accentul în mod deosebit pe impactul asupra gospodăriilor, IMM-urilor și industriilor energointensive și analizând la un nivel mai general competitivitatea UE în raport cu omologii săi economici de la nivel mondial. Aceste chestiuni vor fi abordate în contextul dezbaterii planificate pentru Consiliul European din februarie 2014 privind politica și competitivitatea din domeniul industrial.

9. Consiliul va raporta înainte de sfârșitul anului cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a orientărilor asupra cărora s-a convenit astăzi.

privat și la diminuarea costurilor pentru investițiile în domeniul energiei. Consiliul European salută Cartea verde a Comisiei privind un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și energiei și va reveni asupra chestiunii în martie 2014, după ce Comisia va înainta propuneri mai concrete, pentru a discuta opțiunile de politică în acest sens, ținând seama de obiectivele stabilite pentru COP 21 în 2015.

5. În ceea ce privește acțiunile întreprinse pentru facilitarea investițiilor, se va acorda prioritate:

(a) punerii în aplicare rapide a Regulamentului TEN-E și adoptării, în această toamnă, a listei de proiecte de interes comun în vederea sprijinirii eforturilor depuse în întreaga UE de a realiza o interconectare efectivă a statelor membre și unor acțiuni mai hotărâte pentru a îndeplini obiectivul de a se ajunge la o interconectare de cel puțin 10 % a capacității instalate de producere de energie electrică;

(b) adoptării Directivei privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;

(c) revizuirii de către Comisie a normelor referitoare la ajutorul de stat, astfel încât acestea să permită intervenții orientate care să faciliteze investițiile în materie de energie și de mediu, asigurând condiții de concurență echitabile și respectând integritatea pieței unice;

(d) eliminării treptate a subvențiilor dăunătoare din punct de vedere ecologic sau economic, inclusiv cele pentru combustibilii fosili;

(e) prezentării de către Comisie de orientări privind schemele de sprijin eficiente și rentabile pentru energia din surse regenerabile și privind asigurarea unei capacități de producție adecvate;

(f) măsurilor naționale și de la nivelul UE, precum fondurile structurale, obligațiuni pentru finanțarea proiectelor, sprijin sporit din partea BEI, pentru a stimula finanțarea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor, a infrastructurii energetice și a surselor regenerabile și pentru a promova dezvoltarea bazei tehnologice și industriale a Europei;

(g) eforturilor neîntrerupte axate pe cercetare și dezvoltare în domeniul energetic, pe tehnologie și pe valorificarea sinergiilor cu TIC, printr-o mai bună coordonare între UE, statele membre și industria de sector și prin elaborarea unei strategii de cercetare și dezvoltare în materie de energie în vederea obținerii unei valori adăugate autentice la nivel european.

6. Rămân esențiale intensificarea în continuare a diversificării aprovizionării cu energie a Europei și dezvoltarea resurselor energetice indigene în vederea asigurării securității aprovizionării, a reducerii dependenței energetice externe a UE și a stimulării creșterii economice. În acest scop:

(a) va continua exploatarea surselor regenerabile de energie, asigurându-se totodată eficiența acestora din punctul de vedere al costurilor, o mai mare integrare a pieței și stabilitatea rețelelor și valorificând experiența din

57

profiturilor. Comisia intenționează să prezinte înainte de sfârșitul anului o propunere de revizuire a Directivei privind societățile-mamă și filialele și este în curs de revizuire a dispozițiilor antiabuz din legislația UE relevantă. Consiliul European așteaptă cu interes viitorul raport al OCDE privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor;

(f) este important să se continue lucrările în cadrul UE cu privire la eliminarea măsurilor fiscale dăunătoare. În acest scop, ar trebui să se lucreze asupra consolidării Codului de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor pe baza mandatului actual;

(g) de asemenea, trebuie depuse eforturi la nivel global împotriva erodării bazei impozabile, a transferului profiturilor, a lipsei de transparență și a măsurilor fiscale dăunătoare, împreună cu țările terțe și în cadrul forurilor internaționale relevante, precum OCDE, astfel încât să se asigure condiții echitabile de concurență, pe baza unor poziții coordonate ale UE. În special, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a garanta că țările terțe, inclusiv țările în curs de dezvoltare, îndeplinesc standardele corespunzătoare de bună guvernanță în chestiuni fiscale;

(h) trebuie rezolvate cazurile de evaziune fiscală și de fraudă fiscală și trebuie combătută spălarea de bani, în interiorul pieței interne și în raport cu țările terțe și jurisdicțiile necooperante, într-un mod cuprinzător. În ambele cazuri, este esențială identificarea beneficiarului real, inclusiv în ceea ce privește întreprinderile, trusturile și fundațiile. Revizuirea celei de a treia directive privind combaterea spălării de bani ar trebui adoptată până la sfârșitul anului;

(i) propunerea de modificare a directivelor în ceea ce privește dezvăluirea informațiilor nefinanciare și privind diversitatea de către anumite societăți și grupuri mari va fi examinată, în special în vederea asigurării raportării pentru fiecare țară de către societățile și grupurile mari;

(j) sunt necesare eforturi pentru a răspunde provocărilor legate de fiscalitatea de la nivelul economiei digitale, ținându-se cont pe deplin de lucrările în curs de desfășurare din cadrul OCDE. Comisia intenționează să evalueze în continuare aceste aspecte înainte de dezbaterea din cadrul Consiliului European din octombrie 2013 privind agenda digitală.

11. Consiliul va raporta asupra progreselor înregistrate cu privire la toate aceste chestiuni până în decembrie 2013.

II. FISCALITATE10. Este important să se adopte măsuri eficiente pentru

combaterea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale, în special în contextul actual de consolidare fiscală, pentru a proteja veniturile și a asigura încrederea publicului în echitatea și eficacitatea sistemelor fiscale. Sunt necesare eforturi sporite în acest domeniu, care să combine măsuri la nivel național, european și mondial, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre și a tratatelor. Reamintind concluziile adoptate de Consiliu la 14 mai 2013, Consiliul European solicită progrese rapide cu privire la următoarele aspecte:

(a) se va acorda prioritate eforturilor de extindere a schimbului automat de informații la nivelul UE și la nivel mondial. La nivelul UE, Comisia intenționează să propună în luna iunie modificări la Directiva privind cooperarea administrativă, pentru ca schimbul automat de informații să acopere întregul spectru al veniturilor. La nivel internațional, valorificând lucrările în curs de desfășurare din UE și impulsul creat recent prin inițiativa unui grup de state membre, UE va juca un rol esențial în promovarea schimbului automat de informații drept nou standard internațional, ținând cont de aranjamentele existente ale UE. Consiliul European salută eforturile depuse în prezent în cadrul G8, G20 și OCDE în direcția elaborării unui standard mondial;

(b) în urma acordului obținut la 14 mai 2013 privind mandatul pentru îmbunătățirea acordurilor UE cu Elveția, Liechtenstein, Monaco, Andorra și San Marino, negocierile vor începe cât mai curând posibil, pentru a se asigura că aceste țări continuă să aplice măsuri echivalente cu cele din UE.Ținând seama de cele menționate anterior și remarcând consensul cu privire la domeniul de aplicare al directivei revizuite privind impozitarea veniturilor din economii, Consiliul European a solicitat adoptarea acesteia înainte de sfârșitul anului;

(c) statele membre vor acorda prioritate, de asemenea, acțiunilor concrete care decurg din Planul de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale;

(d) pentru a combate frauda în materie de TVA, Consiliul European invită Consiliul să adopte până cel târziu în iunie 2013 Directiva privind mecanismul de reacție rapidă și Directiva privind taxarea inversă;

(e) vor continua lucrările referitoare la recomandările Comisiei privind planificarea fiscală agresivă și transferul

58

I. OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR

1. Combaterea șomajului în rândul tinerilor constituie un obiectiv special și imediat, dacă luăm în considerare nivelul inacceptabil de ridicat de tineri europeni care sunt în șomaj. Trebuie mobilizate toate eforturile în jurul obiectivului comun ca, în decurs de patru luni, să readucem tinerii care nu sunt angajați sau înscriși într-un program de educație sau formare înapoi în câmpul muncii sau într-un program de educație sau formare, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului privind garanția pentru tineret. Plecând de la comunicarea Comisiei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, este necesară o acțiune hotărâtă și imediată atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

2. UE va mobiliza toate instrumentele disponibile pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

Consiliul European convine asupra unei abordări cuprinzătoare având la bază următoarele măsuri concrete:

(a) în implementarea fondurilor structurale, se va pune un accent deosebit pe ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv prin reprogramarea fondurilor care nu au fost utilizate, după caz. Comisia și statele membre vor analiza toate posibilitățile oferite de Fondul social european (FSE), care este unul dintre principalele instrumente financiare la nivelul UE destinat acestui scop, inclusiv prin sprijinirea creării de noi locuri de muncă pentru tinerii lucrători. După caz, statele membre își vor îmbunătăți capacitatea administrativă printr-o asistență tehnică sporită din partea Comisiei și valorificând cele mai bune practici;

(b) se vor face toate pregătirile necesare astfel încât Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie pe deplin funcțională până în ianuarie 2014, permițând efectuarea primelor plăți destinate beneficiarilor din

CONSILIUL EUROPEAN – 27-28 IUNIE 2013

CONCLUZII

În contextul unei perspective economice deficitare pe termen scurt, șomajul în rândul tinerilor a ajuns la niveluri fără precedent în unele state membre, costurile umane și sociale fiind uriașe. Trebuie întreprinsă o acțiune imediată. În această zi, Consiliul European a convenit asupra unei abordări cuprinzătoare pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, valorificând următoarele măsuri concrete: accelerarea și concentrarea eforturilor referitoare la finanțarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; accelerarea punerii în aplicare a garanției pentru tineret; creșterea mobilității tinerilor și implicarea partenerilor sociali. Consiliul European a discutat, de asemenea, modalități de impulsionare a investițiilor și de îmbunătățire a accesului la credit. Consiliul a solicitat mobilizarea resurselor europene, inclusiv cea a BEI și a lansat un nou program de investiții pentru a sprijini IMM-urile și a impulsiona finanțarea economiei. Stabilitatea financiară este în curs de îmbunătățire, dar sunt în continuare necesare acțiuni din partea UE și a statelor sale membre în urma cărora Europa să revină în mod ferm pe calea creșterii economice durabile și a ocupării forței de muncă. Finanțele publice sănătoase și politicile de sprijinire a creșterii durabile și a ocupării forței de muncă se consolidează reciproc. În același timp, la toate nivelurile sunt necesare eforturi mai susținute pentru a continua reformele structurale și pentru a stimula competitivitatea și ocuparea forței de muncă. În acest context, Consiliul European a aprobat recomandările specifice fiecărei țări pentru a oferi orientări pentru politicile și bugetele statelor membre, încheind astfel semestrul european 2013. Consiliul European a evaluat, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește uniunea bancară, care este fundamentală pentru stabilitatea financiară și buna funcționare a UEM. În cele din urmă, Consiliul European a stabilit următoarele etape în consolidarea arhitecturii UEM și a solicitat continuarea activității în ceea ce privește toate aceste chestiuni în perioada premergătoare Consiliului European din decembrie.Consiliul European a primit călduros Croația ca membru al Uniunii la 1 iulie 2013. Consiliul European a felicitat, de asemenea, Letonia pentru îndeplinirea criteriilor de convergență din tratat care îi permit să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2014. Consiliul European a aprobat concluziile și recomandările Consiliului privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere.

* * *

59

de muncă în rândul tinerilor asupra căruia partenerii sociali au convenit la 11 iunie 2013.

3. La nivel național, unde se situează cele mai multe competențe legate de ocuparea forței de muncă, statele membre ar trebui să își continue reformele. Statele membre iau măsuri de modernizare a învățământului profesional și tehnic, de consolidare a cooperării dintre educație și întreprinderi pentru a facilita tranziția de la școală spre muncă, de îmbunătățire a integrării tinerilor slab calificați pe piața muncii, de abordare a necorelării competențelor și de promovare a uceniciilor și stagiilor în sectoarele economice-cheie, precum și a antreprenoriatului și a întreprinderilor nou-înființate. O serie de state membre au prezentat deja planuri ambițioase pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Dar trebuie depuse mai multe eforturi. În special, statele membre cu un nivel ridicat de șomaj în rândul tinerilor ar trebui să extindă măsurile active de ocupare pe piața forței de muncă. Este important să se acorde atenția cuvenită participării pe piața forței de muncă a grupurilor de tineri vulnerabili care se confruntă cu provocări specifice. Deși recunoaște competențele statelor membre în acest domeniu, Consiliul European a reamintit importanța transferării sarcinii fiscale dinspre forța de muncă spre alte domenii, inclusiv, după caz, prin reducerea contribuțiilor sociale, în scopul de a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională și de a stimula crearea de locuri de muncă și competitivitatea. Consiliul European a solicitat un schimb mai intens de cele mai bune practici naționale; în această privință, a salutat viitoarea Conferință de la Berlin.

II. CREȘTERE, COMPETITIVITATE ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Semestrul european4. În urma unui schimb de opinii aprofundat, Consiliul

European a încheiat semestrul european 2013 prin aprobarea generală a recomandărilor specifice fiecărei țări. Statele membre vor transpune acum recomandările în viitoarele lor decizii privind bugetele, reformele structurale și politicile de ocupare a forței de muncă și sociale, promovând totodată asumarea deplină la nivel național și menținerea dialogului social. Consiliul și Comisia vor monitoriza îndeaproape punerea lor în aplicare. Consiliul va dezbate și va evalua periodic situația economică din Europa.

5. Promovarea creșterii și a consolidării fiscale se consolidează reciproc. Finanțele publice sănătoase sunt fundamentale pentru ca autoritățile publice să își păstreze capacitatea de a sprijini creșterea durabilă și ocuparea forței de muncă. În această privință, Consiliul European salută abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive pentru câteva state membre, precum și eforturile celor în cazul cărora se preconizează îndeplinirea obiectivului fiscal. Consiliul European reamintește posibilitățile oferite de cadrul fiscal existent al UE pentru a echilibra nevoile de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină

regiunile UE care se confruntă cu rate de șomaj în rândul tinerilor de peste 25 % (1). Pentru ca Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să își joace rolul pe deplin, plata celor 6 miliarde EUR care îi sunt alocate ar trebui să aibă loc în cursul primilor doi ani ai următorului cadru financiar multianual (2). În plus, marjele rămase disponibile sub plafoanele CFM pentru anii 2014-2017 vor fi utilizate pentru a constitui marja globală pentru angajamente pentru a finanța în special măsurile de combatere a șomajului în rândul tinerilor. Statele membre care beneficiază de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să adopte un plan pentru a aborda șomajul în rândul tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a garanției pentru tineret până la sfârșitul anului. Alte state membre sunt încurajate să adopte planuri similare în 2014. Comisia va prezenta un raport în 2016 cu privire la punerea în aplicare a garanției pentru tineret și la funcționarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

(c) BEI va contribui la combaterea șomajului în rândul tinerilor prin intermediul inițiativei sale „Locuri de muncă pentru tineri” și a programului său „Investiții în competențe”, care ar trebui puse în aplicare fără întârziere;

(d) vor fi depuse noi eforturi pentru a promova mobilitatea persoanelor tinere af late în căutarea unui loc de muncă, inclusiv prin consolidarea programului „Primul tău loc de muncă EURES”. Statele membre sunt încurajate să utilizeze o parte din sumele alocate din FSE în sprijinul programelor de mobilitate transfrontaliere. Programul „Erasmus+”, care promovează, de asemenea, formarea profesională transfrontalieră, trebuie să fie pe deplin funcțional din ianuarie 2014. Acordul dintre Parlamentul European și Consiliu privind recunoașterea calificărilor profesionale este cât se poate de binevenit. Propunerile Comisiei care duc la crearea unei rețele de servicii publice de ocupare a forței de muncă ar trebui rapid analizate. Sunt necesare mai multe eforturi, în special în ceea ce privește propunerea referitoare la păstrarea drepturilor la pensie suplimentară care urmează a fi adoptată în cursul actualei legislaturi;

(e) vor fi promovate uceniciile de înaltă calitate și învățarea la locul de muncă, în special prin Alianța europeană pentru ucenici, care urmează a fi lansată în luna iulie. Cadrul de calitate pentru stagii ar trebui instituit la începutul anului 2014;

(f) partenerii sociali trebuie să fie pe deplin implicați și angajați în mod activ în aceste eforturi. Consiliul European salută cadrul de acțiuni privind ocuparea forței

(1) Ținând seama de faptul că în Slovenia șomajul în rândul tinerilor a crescut cu peste 30 % în 2012, regiunea Sloveniei de Est, în care șomajul în rândul tinerilor a depășit 20 % în 2012, va beneficia de asemenea de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

(2) Acest lucru se va realiza fără efecte negative asupra obiectivelor stabilite de Consiliul European din mai 2013 în ceea ce privește politica energetică.

60

8. Consiliul European a salutat raportul Comisiei și al BEI cu privire la finanțarea economiei. Consiliul European a convenit asupra următoarelor măsuri și a salutat intenția Comisiei și a BEI de a le pune în aplicare cu prioritate și de a prezenta un raport cuprinzător privind aplicarea acestora înainte de reuniunea sa din octombrie 2013, cuprinzând obiective, instrumente și un program cantitative:

(a) consolidarea eforturilor BEI de a sprijini creditarea economiei prin utilizarea integrală a sumei recente de 10 miliare EUR cu care a crescut recent capitalul. Consiliul European solicită BEI să își pună în aplicare planul de creștere a activității sale de creditare în UE cu cel puțin 40 % în perioada 2013-2015. În acest sens, BEI a identificat deja noi posibilități de creditare de mai mult de 150 miliarde EUR printr-un set de priorități critice precum inovarea și competențele, accesul IMM-urilor la finanțare, eficiența resurselor și infrastructura strategică;

(b) extinderea mecanismelor comune de finanțare cu partajarea riscurilor între Comisia Europeană și BEI pentru a stimula investițiile sectorului privat și ale piețelor de capital în IMM-uri. Aceste inițiative ar trebui să asigure faptul că se extinde volumul noilor împrumuturi acordate IMM-urilor pe teritoriul UE, respectându-se totodată principiile solidității și transparenței financiare, precum și plafoanele CFM. Consiliul, în consultare cu Comisia și BEI, va preciza fără întârziere parametrii pentru conceperea unor astfel de instrumente cofinanțate de fondurile structurale, având drept obiective efecte de multiplicare ridicate. Ar trebui făcute pregătirile necesare pentru a permite acestor instrumente să înceapă să funcționeze în ianuarie 2014;

(c) sporirea capacității de îmbunătățire a creditului a Fondului european de investiții;

(d) extinderea treptată a schemelor de finanțare a comerțului ale BEI pentru a sprijini IMM-urile din întreaga Uniune, în special în țările în care se desfășoară programele respective;

(e) consolidarea cooperării dintre băncile naționale de dezvoltare și BEI în vederea sporirii oportunităților pentru împrumuturile în comun și schimburile de cele mai bune practici;

(f) dezvoltarea unor surse alternative de finanțare, în strânsă cooperare cu statele membre.

Implementarea Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă9. În urmă cu un an, Consiliul European a convenit asupra

unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, un pachet de măsuri de creștere cu acțiune rapidă sprijinite de o finanțare de 120 miliarde EUR. Deși au fost făcute progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea acestor măsuri, unele dintre ele dând deja rezultate, sunt necesare eforturi suplimentare. Instituțiile UE și statele membre ale acesteia ar trebui să facă tot posibilul pentru a asigura punerea în aplicare rapidă a tuturor elementelor pactului, astfel cum se prevede în cadrul concluziilor anterioare

fiscală în ceea ce privește componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere. Pentru unele state membre, ritmul consolidării fiscale a fost ajustat pentru a răspunde condițiilor economice, după cum se prevede în cadrul fiscal al UE. În același timp, statele membre ar trebui să își accelereze reformele structurale. Aceasta va sprijini eforturile pentru o reechilibrare a economiei UE, va reinstaura competitivitatea și va aborda consecințele sociale ale crizei.

Un nou program de investiții pentru Europa6. În contextul economic actual, este esențială reluarea

condițiilor normale de creditare a economiei și facilitarea finanțării investițiilor. Dată fiind importanța IMM-urilor pentru economie, în special în ceea ce privește crearea locurilor de muncă, măsurile de sprijinire a finanțării IMM-urilor vor constitui o prioritate. Acest lucru este deosebit de important în țări cu un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor și în situația în care sunt necesare noi investiții pentru a promova creșterea și ocuparea forței de muncă. Este, de asemenea, important să se promoveze antreprenoriatul și activitatea independentă. În consecință, Consiliul European a convenit asupra lansării noului program de investiții.

7. Consiliul European a salutat acordul obținut în privința cadrului financiar multianual al UE (CFM) pentru următorii șapte ani. Acesta a mulțumit negociatorilor Parlamentului European, Consiliului și Comisiei pentru activitatea acestora și pentru eforturile neprecupețite care ne-au permis astăzi să ajungem la o înțelegere. CFM va juca un rol crucial în susținerea economiei, acționând ca un factor catalizator pentru creștere și ocuparea forței de muncă în toată Europa și multiplicând investițiile productive și investițiile în capital uman. Consiliul European a lansat un îndemn la adoptarea formală rapidă a Regulamentului privind CFM și a acordului interinstituțional asociat acestuia. În acest sens, Consiliul European a salutat de asemenea acordurile la care s-a ajuns cu privire la programe noi, precum ER ASMUS, COSME, Orizont 2020 și Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială. Consiliul European a subliniat importanța:

(a) adoptării, până la sfârșitul anului, a diferite programe ale UE care sprijină realizarea Strategiei Europa 2020;

(b) statelor membre care lucrează cu Comisia în vederea încheierii acordurilor lor de parteneriat și a programelor operaționale cât mai rapid cu putință;

(c) implementării rapide a Fondurilor structurale, precum și a Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri (COSME) și a cadrului strategic comun pentru cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică (Orizont 2020) care au o importanță deosebită în contextul sprijinirii IMM-urilor;

(d) accelerării punerii în aplicare a fazei-pilot a obligațiunilor pentru finanțarea proiectelor. Comisia intenționează să își prezinte evaluarea până la sfârșitul lui 2013.

61

lucrările au avansat cu privire la cele patru pietre de temelie pentru consolidarea arhitecturii UEM. Noile demersuri concrete de consolidare a guvernanței economice vor trebui însoțite de demersuri suplimentare de sporire a legitimității democratice și a răspunderii, la nivelul adoptării și al punerii în aplicare a deciziilor. Acest proces se va baza pe cadrul instituțional al UE, cu respectarea deplină a integrității pieței unice, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile între statele membre ale UE, inclusiv prin intermediul unui echilibru adecvat între statele membre de origine și statele membre gazdă. Procesul va fi deschis și transparent față de statele membre care nu folosesc moneda unică.

13. Pe termen scurt, prioritatea-cheie este finalizarea uniunii bancare în conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2012 și din martie 2013. Acest aspect este fundamental pentru asigurarea stabilității financiare, pentru reducerea fragmentării financiare și reluarea condițiilor normale de creditare a economiei. Consiliul European a reamintit faptul că este imperativ să rupem cercul vicios dintre bănci și state și a subliniat următoarele puncte:

(a) noile norme privind cerințele de capital pentru bănci (pachetul privind CRD) și noul mecanism unic de supraveghere (MUS) vor avea un rol-cheie în asigurarea stabilității sectorului bancar;

(b) în cadrul tranziției către MUS, urmează să fie efectuată o evaluare a bilanțurilor, care cuprinde o analiză privind calitatea activelor și, ulterior, un test de rezistență. În acest context, statele membre care iau parte la MUS vor pregăti toate modalitățile adecvate, inclusiv instituirea unor mecanisme naționale de sprijin înaintea finalizării acestui exercițiu;

(c) Eurogrupul a convenit cu privire la principalele caracteristici ale cadrului operațional pentru recapitalizarea directă a băncilor prin Mecanismul european de stabilitate (MES); Ar trebui să continue activitatea, astfel încât, atunci când va fi instituit un mecanism unic de supraveghere eficient, Mecanismul european de stabilitate să aibă posibilitatea ca, în urma unei proceduri normale de luare a deciziilor, să recapitalizeze băncile în mod direct;

(d) Consiliul European a salutat acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului cu privire la proiectul de directivă de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și a invitat Consiliul și Parlamentul să inițieze negocierile în vederea adoptării directivei până la sfârșitul anului. Consiliul a solicitat, de asemenea, adoptarea, până la sfârșitul anului, a propunerii privind o schemă de garantare a depozitelor;

(e) un MUS pe deplin eficient are nevoie de un mecanism unic de rezoluție pentru băncile supravegheate prin intermediul MUS. Consiliul European așteaptă cu interes propunerea Comisiei de instituire a mecanismului de rezoluție unic, pentru ca până la sfârșitul anului să se ajungă la un acord în cadrul Consiliului, astfel încât

ale Consiliului European, în special în ceea ce privește piața unică, inovarea, agenda digitală, serviciile, energia și fiscalitatea. Consiliul European așteaptă cu interes un raport actualizat privind progresele referitor la pact, în decembrie 2013, pe baza unei revizuiri periodice din partea Consiliului.

10. După cum a convenit în martie 2013, Consiliul European va urmări îndeaproape punerea în aplicare a orientărilor pe care le stabilește pentru a stimula creșterea economică și a promova competitivitatea, în special prin organizarea de discuții tematice periodice. În acest context, Consiliul European a organizat un prim schimb de opinii cu privire la două chestiuni-cheie:

(a) Importanța vitală a unei baze industriale europene puternice, ca piatră de temelie esențială a agendei UE pentru creștere și competitivitate. Consiliul European a solicitat o abordare orizontală și coerentă pentru o politică industrială europeană modernă, care să însoțească schimbările structurale și reînnoirea economică. Acesta a salutat Planul de acțiune al Comisiei pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă. În vederea Consiliului European din februarie 2013, Consiliul European a așteptat cu interes informații suplimentare din partea Comisiei în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2013 și mai 2013. Viitoarea președinție este invitată să continue lucrările pregătitoare în cadrul Consiliului;

(b) reamintind concluziile sale din martie 2013, Consiliul European a salutat comunicarea Comisiei cu privire la cele mai împovărătoare zece reglementări, drept contribuție inițială. Consiliul European a declarat că așteaptă cu interes să primească înaintea reuniunii sale din octombrie 2013 un program detaliat de lucru care să cuprindă propuneri concrete suplimentare – și, după caz, noi – de reducere a sarcinii globale de reglementare și de stimulare a competitivității, luând în considerare totodată necesitatea protejării corespunzătoare a consumatorilor și a angajaților. A făcut apel pentru depunerea de eforturi continue de a face reglementarea la nivelul UE și la nivel național mai eficientă și mai simplă. Consiliul European va reveni asupra acestor chestiuni ținând seama de respectivele propuneri.Așteptând ca discuțiile sale tematice din octombrie 2013 să dea un impuls nou în domeniile inovării, pieței unice digitale și serviciilor, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte, înaintea reuniunii respective, raportul său privind evaluarea inter pares a Directivei privind serviciile, precum și privind procedura licențelor pentru Europa.

11. Reamintind rolul pe care comerțul urmează să îl joace în impulsionarea creșterii și a locurilor de muncă, Consiliul European a salutat lansarea negocierilor cu Statele Unite privind un parteneriat transatlantic privind comerțul și investițiile.

III. FINALIZAREA UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE

12. De la prezentarea în decembrie anul trecut a raportului „Către o veritabilă uniune economică și monetară”,

62

IV. ALTE PUNCTE17. Consiliul European și-a exprimat compasiunea față de

persoanele afectate de inundațiile devastatoare care au lovit Europa Centrală luna aceasta. Ar trebui mobilizate resurse financiare adecvate (de exemplu, Fondul de solidaritate, Fondurile structurale și Fondul de coeziune), pentru a sprijini în măsura posibilului eforturile imediate de ajutorare și reconstrucție, precum și măsurile de prevenire viitoare, în regiunile și statele membre cele mai afectate. Consiliul European a invitat Comisia să reacționeze rapid și constructiv la solicitările statelor membre afectate pentru a se asigura că sprijinul din fondurile UE pentru regiunile și statele membre cele mai afectate poate fi aplicat fără întârziere.

18. În februarie 2013 Consiliul European a recunoscut impactul special al crizei economice asupra unui număr de state membre în cadrul zonei euro, care avusese un impact direct asupra nivelului de prosperitate al acestora. Pentru a aborda această situație, din fondurile structurale s-au efectuat o serie de alocări suplimentare. La acel moment, nu se decisese programul de asistență macroeconomică pentru Cipru. Guvernul Ciprului a înaintat de atunci o cerere de asistență suplimentară. Consiliul European a invitat Parlamentul European și Consiliul să analizeze oportunitățile prevăzute de f lexibilitățile din cadrul CFM, inclusiv de Instrumentul de f lexibilitate, pentru a aborda situația deosebit de dificilă din Cipru, în contextul procedurii bugetare anuale.

19. În privința extinderii, Consiliul European a aprobat concluziile și recomandările Consiliului din 25 iunie 2013. Consiliul a decis să deschidă negocieri de aderare cu Serbia. Prima conferință interguvernamentală va avea loc cel mai târziu în ianuarie 2014. Înainte de aceasta, Consiliul va adopta cadrul de negociere, care va fi confirmat de Consiliul European, în cadrul reuniunii sale obișnuite privind extinderea.

20. Au fost adoptate deciziile de autorizare a deschiderii negocierilor privind un acord de stabilizare și de asociere între Uniunea Europeană și Kosovo (1).

21. Consiliul European va organiza o discuție cu ocazia reuniunii sale din iunie 2014 pentru a defini orientările strategice ale planificării legislative și operaționale în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție (în conformitate cu articolul 68 din TFUE). Pentru pregătirea respectivei reuniuni, viitoarele președinții sunt invitate să demareze procesul de ref lecție în cadrul Consiliului. Comisia este invitată să prezinte o contribuție adecvată la acest proces.

(1) Această desemnare nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă RCSONU 1244/99 și Avizului CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

acesta să poată fi adoptat în cursul actualei legislaturi parlamentare. Comisia intenționează să adopte normele revizuite privind ajutoarele de stat pentru sectorul financiar în vara anului 2013, în vederea asigurării unor condiții echitabile în ceea ce privește deciziile de rezoluție care implică sprijin public.

14. Trebuie continuate lucrările privind toate pietrele de temelie ale unei UEM consolidate, acestea fiind corelate:

(a) este necesară punerea în practică a unui cadru mai eficace pentru coordonarea politicilor economice în conformitate cu articolul 11 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța, precum și cu principiul subsidiarității. Ca urmare a comunicării din 20 martie, Comisia intenționează să prezinte, în toamnă, o propunere privind coordonarea ex-ante a reformelor economice majore;

(b) deși există opinii convergente în jurul principiilor-cheie care stau la baza conceptelor contractelor stabilite de comun acord și ale mecanismelor de solidaritate asociate, sunt necesare în continuare acțiuni cu privire la aceste chestiuni în lunile care vor urma, în special pe baza viitoarei comunicări a Comisiei privind coordonarea politicii economice;

(c) dimensiunea socială a UEM ar trebui consolidată. Ca primă etapă, este important să se monitorizeze și să se ia în considerare, în mai mare măsură, situația socială și de pe piața forței de muncă din UEM, în special prin utilizarea indicatorilor sociali și referitori la ocuparea forței de muncă adecvați în cadrul semestrului european. Este, de asemenea, importantă asigurarea unei mai bune coordonări a politicilor din domeniul ocupării forței de muncă și din cel social, respectându-se pe deplin, totodată, competențele naționale; rolul partenerilor sociali și al dialogului social, inclusiv la nivel național, este, de asemenea, fundamental. În scurt timp, Comisia va prezenta o comunicare privind dimensiunea socială a UEM.

15. În urma consultărilor strânse cu statele membre, Consiliul European va reveni asupra tuturor acestor chestiuni. În octombrie 2013, acesta va examina în special indicatorii și domeniile de politică care trebuie luate în considerare în cadrul unei coordonări consolidate a politicii economice și a dimensiunii sociale al UEM. Discuția va continua în decembrie 2013, pentru a lua decizii asupra acestor chestiuni, în special cu privire la principalele elemente ale acordurilor contractuale și ale mecanismelor de solidaritate asociate. Orice astfel de măsuri ar avea caracter voluntar pentru cei care nu participă la moneda unică și ar fi pe deplin compatibile cu piața unică sub toate aspectele.

16. Consiliul European a discutat despre cererea Letoniei de a adopta moneda euro. Consiliul European a felicitat Letonia pentru convergența realizată pe baza unor politici economice, fiscale și financiare solide, și a salutat îndeplinirea de către aceasta a tuturor criteriilor de convergență menționate în tratat. Consiliul a salutat propunerea Comisiei ca Letonia să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2014.

63

ANEXĂ

DOCUMENTE ADOPTATE DE CONSILIUL EUROPEAN

• Raportul Consiliului din 25 iunie 2013 privind recomandările specifice fiecărei țări pentru anul 2013

• Concluziile adoptate de Consiliu la 25 iunie 2013 privind extinderea

• Concluziile adoptate de Consiliu la 28 mai 2013 privind raportul anual privind asistența oficială a UE pentru dezvoltare

• Concluziile adoptate de Consiliu la 25 iunie 2013 privind agenda generală post-2015

• Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic, aprobat de Consiliu la 25 iunie 2013

64

I. ECONOMIE DIGITALĂ, INOVARE ȘI SERVICII

1. O economie digitală puternică este vitală pentru creșterea economică și pentru competitivitate la nivel european într-o lume globalizată. În acest scop, trebuie depuse toate eforturile pentru ca industria din Europa să primească un nou impuls în ceea ce privește produsele și serviciile digitale. Este nevoie urgent de o piață unică digitală și a telecomunicațiilor integrată, care să aducă beneficii consumatorilor și companiilor. Europa trebuie să impulsioneze, ca parte a strategiei sale de creștere economică, inovarea digitală, bazată pe date, în toate sectoarele economiei. O atenție specială ar trebui acordată sprijinului pentru reducerea decalajului digital dintre statele membre.

Investiții în economia digitală2. Pentru a utiliza potențialul maxim al economiei

digitale, pentru a impulsiona productivitatea și pentru a crea activități economice și locuri de muncă calificate noi, Europa are nevoie de investiții și de un cadru de reglementare adecvat. Ar trebui promovate investiții noi, pentru a accelera desfășurarea unei infrastructuri capabile să îndeplinească obiectivele în materie de viteză în bandă

largă ale agendei digitale pentru Europa și pentru a accelera introducerea de noi tehnologii, precum 4G, menținând în același timp neutralitatea tehnologică. Ar trebui adoptate rapid măsuri legislative pentru a reduce costurile legate de desfășurarea infrastructurii pentru comunicațiile în bandă largă.

3. O serie de tehnologii strategice, precum Big Data (tehnologia de lucru cu volume mari de date) și Cloud computing (tehnologia de tip cloud), sunt catalizatori importanți pentru productivitate și servicii mai bune. Cloud computing ar trebui să îmbunătățească accesul la date și să simplifice diseminarea lor. Tehnologia Big Data urmărește să prelucreze, să colecteze, să stocheze și să analizeze cantități mari de date. Acțiunea UE ar trebui să furnizeze condițiile-cadru adecvate unei piețe unice a Big Data și Cloud computing, în special prin stabilirea unor standarde pentru servicii de tip cloud sigure, de înaltă calitate și fiabile. Comisia Europeană și statele membre, cu sprijinul „Parteneriatului European pentru Cloud”, ar trebui să depună în continuare toate eforturile pentru ca Europa să se af le în prima linie a adoptării tehnologiei de tip cloud. Consiliul European solicită crearea unei rețele puternice a coordonatorilor naționali în domeniul digitalului, care ar putea juca un rol strategic în dezvoltarea Cloud, Big Data și Open Data (tehnologia bazată pe date deschise).

CONSILIUL EUROPEAN – 24-25 OCTOMBRIE 2013

CONCLUZII

Semnele redresării economice sunt vizibile, însă UE trebuie să își continue eforturile de mărire a potențialului de creștere, de sporire a creării de locuri de muncă și de promovare a competitivității europene. Astăzi, Consiliul European s-a concentrat asupra economiei digitale, a inovării și a serviciilor. Aceste sectoare prezintă un potențial deosebit pentru creștere și creare de locuri de muncă, care trebuie mobilizat rapid. Consiliul European a furnizat orientări concrete, astfel încât potențialul existent să fie valorificat la maximum.De asemenea, Consiliul European s-a aplecat asupra unor diverse domenii de politică economică și socială. Acesta a trecut în revistă punerea în aplicare a inițiativelor adoptate în iunie în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor și finanțarea economiei, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, și a convenit asupra unor noi măsuri. Consiliul European a imprimat un nou impuls în direcția unei reglementări îmbunătățite.Consiliul European a ținut o discuție detaliată referitor la finalizarea uniunii economice și monetare. Acesta s-a concentrat îndeosebi asupra coordonării îmbunătățite a politicilor economice, asupra consolidării dimensiunii sociale a uniunii economice și monetare și asupra finalizării uniunii bancare. După cum s-a decis în iunie, Consiliul European va reveni asupra tuturor acestor elemente în decembrie, pentru a lua decizii.Consiliul European s-a aplecat în perspectivă asupra reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic, care se va desfășura la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013.Consiliul European și-a exprimat profundul regret în ceea ce privește recentele evenimente tragice survenite în Marea Mediterană, în care sute de persoane și-au pierdut viața, și a decis intensificarea acțiunii Uniunii, astfel încât să se împiedice repetarea unor astfel de tragedii.

* * *

65

4. Eforturile în curs destinate combaterii evaziunii fiscale, a fraudei fiscale, a planificării fiscale agresive, a erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor sunt, de asemenea, importante pentru economia digitală. Statele membre ar trebui să își coordoneze în continuare pozițiile, acolo unde este necesar, în vederea obținerii celei mai bune soluții posibile pentru statele membre și UE în cadrul BEPS (proiectul privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) al OCDE. În actuala sa revizuire a legislației privind TVA, Comisia va aborda, de asemenea, chestiuni care sunt specifice economiei digitale, precum ratele de impozitare diferențiate pentru produsele digitale și fizice. Consiliul European salută inițiativa Comisiei de a înființa un grup de experți privind fiscalitatea la nivelul economiei digitale. Consiliul European va reveni asupra chestiunilor referitoare la fiscalitate în cadrul reuniunii sale din decembrie 2013.

Promovarea unei piețe unice digitale favorabile consumatorilor și întreprinderilor5. Soluționarea problemei fragmentării, promovarea unei

concurențe efective și atragerea investițiilor private cu ajutorul unui cadru juridic la nivelul UE îmbunătățit, previzibil și stabil sunt esențiale, concomitent cu asigurarea unui grad înalt de protecție a consumatorilor și cu permiterea unui grad de f lexibilitate pentru statele membre în vederea luării de măsuri suplimentare în materie de protecție a consumatorilor. În acest context, Consiliul European salută prezentarea de către Comisie a pachetului privind continentul conectat și încurajează legiuitorul să desfășoare o examinare intensivă în vederea adoptării acestuia în timp util. Acesta subliniază importanța unei mai bune coordonări a calendarului și a condițiilor de asignare a frecvențelor, cu respectarea competențelor naționale în acest domeniu.

6. Este necesară îndeplinirea angajamentului de a finaliza piața unică digitală până în 2015, deoarece în prezent fragmentarea pieței împiedică eliberarea întregului potențial al economiei digitale. Aceasta presupune o abordare cuprinzătoare, care stimulează inovarea și concurența la nivelul serviciilor digitale.

7. Nu ar trebui precupețit niciun efort pentru a accelera lucrările referitoare la propunerile legislative în curs, în mod special propunerile referitoare la identificarea electronică și serviciile electronice de asigurare a încrederii și la facturarea electronică și serviciile de plată, astfel încât să poată fi adoptate până la sfârșitul perioadei legislative. Trebuie abordate, de asemenea, blocajele cu care se confruntă persoanele în accesarea „vieții digitale” de pe diferite platforme, care continuă să existe din cauza lipsei interoperabilității și a lipsei portabilității conținutului și datelor. Aceasta împiedică utilizarea serviciilor digitale și concurența. Prin urmare, trebuie creat un cadru deschis și nediscriminatoriu, pentru a asigura această interoperabilitate și portabilitate, fără a stânjeni dezvoltarea sferei digitale af late într-o evoluție rapidă și evitând sarcina administrativă inutilă, în special pentru

IMM-uri. Furnizarea de conținut și servicii digitale pe piața unică presupune crearea unui regim de drepturi de autor pentru era digitală. Prin urmare, Comisia își va încheia revizuirea actuală a cadrului UE al drepturilor de autor în primăvara anului 2014. Acesta subliniază importanța unei mai bune coordonări a calendarului și a condițiilor de asignare a frecvențelor, cu respectarea competențelor naționale în acest domeniu.

8. Este important ca încrederea cetățenilor și a întreprinderilor în economia digitală să fie încurajată. Adoptarea rapidă a unui cadru general solid de protecție a datelor la nivelul UE și a Directivei privind securitatea cibernetică este esențială pentru finalizarea pieței unice digitale până în 2015.

9. Modernizarea administrațiilor publice ar trebui să continue prin implementarea rapidă a unor servicii precum e-Guvernare, e-Sănătate, facturarea electronică și achizițiile publice electronice. Aceasta va duce la creșterea numărului de servicii digitale și la îmbunătățirea acestora pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă, precum și la economii în materie de costuri în sectorul public. Open data este o resursă neutilizată cu un potențial imens pentru construirea unor societăți mai puternice, mai interconectate, capabile să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor și care permit intensificarea inovării și a prosperității. Interoperabilitatea și reutilizarea informațiilor din sectorul public trebuie promovate în mod activ. Legislația UE ar trebui concepută în așa fel încât să faciliteze interacțiunea digitală între cetățeni și întreprinderi și autoritățile publice. Ar trebui depuse eforturi pentru a se aplica principiul conform căruia informațiile sunt colectate de la cetățeni o singură dată, cu respectarea normelor în materie de protecție a datelor.

Îmbunătățirea competențelor10. Utilizatorii trebuie să dețină competențele digitale

necesare. Mulți cetățeni și multe întreprinderi europene nu utilizează tehnologia informației suficient. Aceasta duce la ocuparea cu tot mai multă dificultate a locurilor de muncă în sectorul digital. În 2011, în Uniunea Europeană nu s-au ocupat un număr de 300 000 de posturi vacante în sectorul TIC; dacă această tendință nu va fi stopată, până în 2015 s-ar putea ajunge la 900 000 de posturi vacante. Această neconcordanță în materie de competențe este în detrimentul obiectivelor noastre în domeniul politicii economice și sociale.

11. Ar trebui luate măsuri concrete pentru a remedia această situație:

(a) o parte din fondurile structurale și de investiții europene (2014-2020) ar trebui utilizate pentru educație în materie de TIC, pentru sprijin în vederea recalificării și pentru educație și formare profesională în materie de TIC, inclusiv prin conținut și instrumente digitale, în contextul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

(b) ar trebui asigurat un grad sporit de integrare a competențelor digitale în educație, din primele etape ale

66

și de o abordare integrată, de la cercetare și inovare la introducerea pe piață. O atenție specială ar trebui acordată rolului sectorului public în facilitarea inovațiilor sistemice, în special în sectorul tehnologiilor curate și în cel al biotehnologiei. Inițiativa emblematică O Uniune a inovării, din 2010, oferă o serie de instrumente valoroase care, combinate cu programe de finanțare precum Competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor (COSME) și Orizont 2020, inclusiv mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor, pot sprijini inovarea și impactul acesteia pe piață. Propunerile referitoare la inițiativele comune din domenii tehnologice precum produsele farmaceutice, noile tehnologii energetice, aeronautica, bioindustriile și electronica ar trebui să fie adoptate cât mai curând posibil. Eforturile ar trebui să continue și la nivel național.

17. Pentru a se realiza în întregime Spațiul european de cercetare până la finalul anului 2014, este important să se accelereze reformele structurale ale sistemelor naționale și să se consolideze monitorizarea progreselor înregistrate pe baza unor date solide furnizate de statele membre. Raportul privind progresele înregistrate prezentat de Comisie identifică o serie de domenii în care sunt necesare eforturi suplimentare. În mod special, trebuie să îmbunătățim mobilitatea și perspectivele de carieră ale cercetătorilor prin soluții adecvate referitoare la pensii, accesul transnațional la infrastructuri de cercetare și acces deschis la rezultate ale cercetării finanțate public și la transferul de cunoștințe ca parte a strategiilor de inovare la nivel național și european.

18. Consiliul European invită Comisia și statele membre să își continue eforturile din domeniul inovării și cercetării. Acesta va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii din februarie 2014.

Servicii și comerț 19. Serviciile reprezintă o parte fundamentală a pieței unice.

Pentru a profita pe deplin de beneficiile economice, statele membre trebuie să îmbunătățească urgent punerea în aplicare a Directivei privind serviciile și să accelereze astfel deschiderea piețelor serviciilor. În acest sens, ar trebui să se profite de toate oportunitățile; piedicile nejustificate sau disproporționate ar trebui să fie înlăturate pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața serviciilor. Consiliul European invită Comisia și Consiliul să înainteze rapoarte anuale privind progresele înregistrate în materie de reforme naționale în domeniul serviciilor, inclusiv în fiecare sector în parte, și invită Comisia să facă propuneri până în martie 2014.

20. Consiliul European salută evaluarea inter pares a Directivei privind serviciile prezentată de Comisie. Acesta este de acord că toate statele membre ar trebui să asigure evaluări sistematice, aprofundate și consistente ale proporționalității cerințelor lor reglementare. Mai concret, ar trebui ca statele membre să abordeze obstacolele disproporționate. Consiliul European invită Comisia să ofere statelor membre orientări suplimentare în privința

școlarizării până la învățământul superior, în educația și formarea profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții;

(c) Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital ar trebui consolidată, pentru a aborda problema neconcordanței în materie de competențe prin sprijinirea programelor specifice de mobilitate a forței de muncă și prin utilizarea clasificării europene a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO), nou elaborată;

(d) Comisia va intensifica și mai mult activitatea, pe baza Panoramei competențelor în UE pentru locuri de muncă în sectorul digital, cu scopul de a accelera înregistrarea de progrese în ceea ce privește cadrele paneuropene în domeniul competențelor digitale.

12. În toate cele trei domenii – investiții, piața unică digitală și îmbunătățirea competențelor – este absolut necesar un angajament ferm pentru îndeplinirea obiectivului referitor la intensificarea creșterii economice, a competitivității și a ocupării forței de muncă. Consiliul European invită Consiliul și Comisia să înregistreze progrese în legătură cu această agendă și declară că va reveni asupra acestei chestiuni în cursul anului 2014.

Inovare13. Investițiile în cercetare și inovare alimentează

productivitatea și creșterea și sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă. Statele membre care au continuat să investească în cercetare și inovare au traversat cu mai mult succes criza actuală decât cele care nu au făcut acest lucru.

14. În februarie 2011, Consiliul European a solicitat o abordare strategică și integrată pentru a stimula inovarea și pentru a profita pe deplin de capitalul intelectual al Europei. Acesta a stabilit măsuri concrete în acest sens. Acum, după doi ani, un număr semnificativ dintre acestea au devenit funcționale. Programarea în comun în domeniul cercetării și inovării este în curs de dezvoltare. În cadrul Strategiei Europa 2020 are loc o monitorizare anuală a progreselor în materie de inovare. Instituirea de către Comisie a unui Observator pentru cercetare și inovare este în curs. Se af lă în curs de finalizare o serie de programe care furnizează finanțare pentru cercetare și inovare. Comisia a propus recent, conform solicitărilor, un indicator unic al rezultatelor inovării, care ar trebui să permită îmbunătățirea monitorizării.

15. Potențialul intelectual și științific al Uniunii nu se traduce întotdeauna prin noi produse și servicii care pot fi vândute pe piețe. Motivele principale ale acestui decalaj de comercializare sunt: dificultățile de accesare a finanțării, piedicile din calea accesului pe piață și birocrația excesivă. Gruparea institutelor de cercetare și a industriei („clustere”) poate pune bazele unei interacțiuni fructuoase între ele și pentru apariția unor noi produse, servicii și industrii.

16. Europa are nevoie de o mai bună coordonare a unor instrumente precum subvențiile, achizițiile publice înainte de comercializare și capitalul de risc, precum

67

care condițiile rămân restrictive. Aceste instrumente ar trebui proiectate astfel încât să limiteze fragmentarea piețelor financiare, să asigure efecte ridicate de pârghie și adoptarea rapidă de către IMM-uri. Aceasta va contribui la concentrarea adecvată a fondurilor și va extinde volumul de noi împrumuturi pentru IMM-uri.

27. Consiliul European ia act de rapoartele întocmite de Comisie și de BEI privind punerea în aplicare a măsurilor de finanțare a economiei și invită statele membre să utilizeze optim posibilitățile asigurate. Acesta își reiterează îndemnul la extinderea instrumentelor de partajare a riscurilor instituite în comun de Comisie și de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru stimularea investițiilor sectorului privat și ale pieței capitalurilor în IMM-uri cu scopul extinderii volumului noilor împrumuturi pentru IMM-uri în întreaga UE. Ar trebui să se finalizeze lucrările de modificare a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru a oferi posibilitatea utilizării de garanții. Noile instrumente ar trebui să obțină efecte puternice de levier și să fie atractive pentru sectorul privat și pentru investițiile de pe piețele de capital. BEI ar trebui să înceapă să le pună în aplicare, în același timp cu începerea fără întârziere a lucrărilor la dezvoltarea de instrumente pentru viitor, în special în ceea ce privește securitizarea. Deși contribuțiile la inițiativa privind IMM-urile ar trebui să rămână voluntare, Consiliul European îndeamnă la o participare cât mai mare din partea statelor membre. Statele membre participante vor informa Comisia și BEI cu privire la contribuțiile lor până la sfârșitul anului. Noile instrumente ar trebui să înceapă să funcționeze în ianuarie 2014 pentru a însoți redresarea, pentru a combate șomajul și pentru a reduce fragmentarea în primii ani ai cadrului financiar.

28. Rolul bugetului Uniunii de a oferi oportunități IMM-urilor este esențial. În acest context, Consiliul European salută acordul privind programele COSME și Orizont 2020 și subliniază faptul că punerea lor în aplicare reprezintă o prioritate. De asemenea, acesta încurajează legiuitorul să efectueze rapid lucrări referitor la legislația propusă privind fondurile de investiții pe termen lung, în vederea adoptării acesteia înainte de încheierea legislaturii actuale.

Adecvarea reglementării29. Reglementarea la nivelul Uniunii este necesară pentru

a se garanta că obiectivele de politică ale UE, inclusiv funcționarea corectă a pieței unice, sunt atinse. Acest lucru ar trebui realizat cu un grad maxim de transparență și simplitate și cu un minimum de costuri și, în același timp, ținând seama în permanență de necesitatea unei protecții adecvate a consumatorilor, a sănătății, a mediului și a angajaților.

30. Consiliul European salută recenta Comunicare a Comisiei privind adecvarea reglementărilor (REFIT), care recunoaște eforturile deja depuse în ultimii ani pentru reducerea sarcinii impuse de legislație în special pentru IMM-uri, și propune măsuri suplimentare

conceptului de proporționalitate și invită statele membre să țină seama pe deplin de bunele practici.

21. Consiliul European subliniază importanța evaluării reciproce a profesiilor reglementate pe care Comisia a lansat-o și solicită progrese rapide. Acest exercițiu ar trebui să identifice piedicile rămase în calea accesului la profesii în statele membre, să evalueze efectul cumulat al tuturor restricțiilor impuse asupra aceleiași profesii și să sugereze măsuri adecvate.

22. Consiliul European reiterează importanța comerțului ca vector pentru creștere economică și creare de locuri de muncă, în conformitate cu concluziile sale din februarie 2013. Acesta salută acordul politic cu privire la elementele-cheie ale Acordului economic și comercial cuprinzător cu Canada și așteaptă cu nerăbdare analiza promptă a Parlamentului European și a Consiliului în acest sens. Acest acord va crea noi și importante ocazii pentru întreprinderile din UE și din Canada și va da un imbold puternic relațiilor comerciale aprofundate dintre părțile de pe ambele maluri ale Atlanticului.

II. POLITICA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ

Combaterea șomajului în rândul tinerilor 23. Combaterea șomajului în rândul tinerilor rămâne un

obiectiv-cheie al strategiei UE pentru stimularea creșterii, competitivității și ocupării forței de muncă. Consiliul European reamintește necesitatea ca inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie pe deplin operațională până în ianuarie 2014, fapt care va permite efectuarea primelor plăți către beneficiari. Solicită statelor membre să depună toate eforturile necesare în acest scop.

24. De asemenea, Consiliul European solicită punerea rapidă în aplicare de către statele membre a garanției pentru tineret și a declarației Consiliului privind Alianța europeană pentru ucenicii. Acesta indică faptul că statele membre care sunt beneficiare ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor trebuie să adopte planuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a „garanției pentru tineret” înainte de finele anului 2013 pentru a beneficia rapid de inițiativă. În acest context, Consiliul European salută viitoarea conferință de la Paris.

Finanțarea economiei25. Ar trebui să continue toate eforturile de reluare a activității

normale de creditare a economiei și de facilitare a investițiilor, mai ales în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

26. Negocierile pentru programarea fondurilor structurale și de investiții europene ar trebui să fie utilizate pentru sporirea substanțială a sprijinului global acordat de UE din aceste fonduri pentru instrumente financiare bazate pe efectul de pârghie pentru IMM-uri în perioada 2014-2020, oferind totodată un sprijin cel puțin dublu în țările în

68

Drept prim pas, Consiliul European va efectua o analiză comună a situației economice din statele membre și din zona euro ca atare. În acest scop, va organiza deja o discuție în luna decembrie, după publicarea analizei anuale a creșterii realizate de Comisie și a raportului privind mecanismul de alertă, în scopul de a conveni, pe baza indicatorilor relevanți, asupra principalelor domenii pentru coordonarea politicilor și reformelor economice.Această analiză comună va avea la bază o evaluare a politicilor și măsurilor de favorizare a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, inclusiv a performanței piețelor forței de muncă și produselor, a eficienței sectorului public, precum și a cercetării și inovării, a educației și formării profesionale, a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale din zona euro.Comisia va furniza de asemenea o primă imagine de ansamblu privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, care va constitui baza pentru monitorizarea în continuare a punerii în aplicare a acestora. Se vor continua lucrările în vederea consolidării coordonării politicii economice, cu obiectivul de a se adopta în decembrie decizii asupra principalelor caracteristici ale înțelegerilor contractuale și a mecanismelor de solidaritate conexe. Acest lucru ar angaja toate statele membre din zona euro, dar și statele membre care nu fac parte din zona euro pot alege să încheie înțelegeri similare. Orice astfel de măsuri trebuie să fie de deplin compatibile cu piața unică în toate aspectele.

Dimensiunea socială 37. Consiliul European salută Comunicarea Comisiei

Europene privind dimensiunea socială a UEM, care reprezintă un pas pozitiv, și reafirmă importanța evoluțiilor sociale și cu privire la ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european. Utilizarea unui nou tablou de bord social și cu privire la ocuparea forței de muncă în cadrul raportului comun privind ocuparea forței de muncă și utilizarea unor indicatori sociali și cu privire la ocuparea forței de muncă în conformitate cu liniile directoare propuse de Comisie ar trebui continuate, ulterior lucrărilor corespunzătoare desfășurate în cadrul comitetelor relevante, în vederea unei decizii a Consiliului în decembrie, confirmată de Consiliul European, cu obiectivul de a începe utilizarea acestor instrumente noi odată cu semestrul european 2014. Această gamă mai largă de indicatori are drept scop să permită o înțelegere mai extinsă a evoluțiilor sociale.

38. Coordonarea politicilor economice, sociale și privind ocuparea forței de muncă va fi consolidată în continuare în conformitate cu procedurile existente, respectându-se totodată pe deplin competențele naționale. Acest lucru necesită lucrări suplimentare pentru consolidarea cooperării dintre diversele formațiuni ale Consiliului pentru a asigura consecvența politicilor respective în conformitate cu obiectivele noastre comune.

ambițioase pentru a simplifica cadrul de reglementare al UE. Consiliul European îndeamnă Comisia să elaboreze noi propuneri substanțiale în acest domeniu.

31. Consiliul European îndeamnă Comisia și legiuitorul să pună rapid în aplicare programul REFIT, printre altele prin simplificarea dreptului UE existent, prin retragerea propunerilor care nu mai sunt necesare și prin abrogarea legislației depășite.

32. În acest sens, Consiliul European subliniază necesitatea monitorizării progreselor prin intermediul unui tablou de bord complet, pentru a urmări progresele înregistrate la nivel european și la nivel național și pentru a facilita dialogul cu privire la adecvarea reglementărilor. Salută măsurile luate de către statele membre și UE în scopul unei mai bune identificări a sarcinii de reglementare excesive, ținând seama, în acest sens, de principiul subsidiarității și de cel al proporționalității. În acest sens, sunt necesare eforturi semnificative, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Consiliul European așteaptă cu nerăbdare obținerea, în cadrul reuniunii sale din iunie, a unui acord cu privire la noile etape de parcurs în această direcție, urmând să revină anual asupra acestui subiect în cadrul semestrului european.

III. UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ 33. După reuniunile Consiliului European din decembrie

2012 și iunie 2013, discuțiile la nivelul Consiliului European s-au axat pe uniunea bancară și economică, dar se va reveni asupra tuturor chestiunilor în decembrie 2013. Acest proces este fundamentat pe cadrul instituțional al UE, cu respectarea deplină a integrității pieței unice, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile între statele membre, inclusiv prin intermediul unui echilibru corect între statele membre de origine și statele membre gazdă. Procesul va fi deschis și transparent față de statele membre care nu utilizează moneda unică.

Consolidarea coordonării politicii economice34. Consolidarea guvernanței economice este un proces în

curs de desfășurare în cadrul căruia s-au realizat progrese semnificative în ultimii ani. Semestrul european reunește elementele într-un proces integrat care conduce la formularea de recomandări de politică.

35. Pentru a promova o creștere economică puternică, durabilă și favorabilă incluziunii în zona euro, coordonarea politicilor economice trebuie consolidată în continuare, în special prin creșterea gradului de angajament, de asumare a răspunderii și de punere în aplicare a politicilor și reformelor economice în statele membre ale zonei euro, având la bază o puternică legitimitate și răspundere democratică la nivelul la care deciziile sunt luate și puse în aplicare.

36. Consiliul European subliniază că o coordonare mai îndeaproape a politicilor economice ar trebui să se axeze pe domeniile de politică în care se regăsesc cele mai importante efecte pozitive asupra competitivității, a ocupării forței de muncă și a funcționării UEM.

69

normelor stabilite pentru acestea. Consiliul European solicită Consiliului să elaboreze această abordare în regim de urgență și să i-o comunice până la sfârșitul lunii noiembrie, în conformitate cu obiectivul Băncii Centrale Europene privind finalizarea în timp util a evaluării cuprinzătoare a instituțiilor de credit.De asemenea, Consiliul European solicită Eurogrupului să finalizeze orientările pentru recapitalizarea directă prin Mecanismul european de stabilitate, astfel încât acesta să aibă posibilitatea recapitalizării directe a băncilor în urma instituirii mecanismului unic de supraveghere.

44. Finalizarea uniunii bancare este urgentă și necesită nu numai un mecanism unic de supraveghere, ci și un mecanism unic de rezoluție. Consiliul European solicită legiuitorilor să adopte Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și Directiva privind schemele de garantare a depozitelor până la sfârșitul anului. Consiliul European subliniază necesitatea alinierii mecanismului unic de rezoluție și a Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare în forma în care vor fi adoptate la final. De asemenea, acesta subliniază angajamentul de a obține până la sfârșitul anului o abordare generală a Consiliului referitor la propunerea Comisiei privind un mecanism unic de rezoluție, pentru a permite adoptarea acesteia înainte de încheierea legislaturii actuale.

IV. PARTENERIATUL ESTIC45. Consiliul European așteaptă cu interes reuniunea la nivel

înalt a Parteneriatului estic care va avea loc la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013. Acesta subliniază importanța Parteneriatului estic în vederea consolidării unui spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate pe întreg continentul european. Consiliul European reiterează dorința Uniunii Europene de a semna Acordul de asociere cu Ucraina, care cuprinde zona de liber schimb complex și cuprinzător, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Vilnius, cu condiția adoptării unor măsuri ferme și a înregistrării unor progrese concrete în conformitate cu Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2012, precum și de a lansa aplicarea provizorie a acestuia. Totodată, Consiliul European confirmă disponibilitatea Uniunii Europene de a parafa acorduri similare cu Republica Moldova și cu Georgia cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Vilnius, în vederea semnării acestora până în toamna lui 2014.

V. FLUXURI MIGRATORII46. Consiliul European își exprimă regretul profund cu privire

la sutele de persoane care și-au pierdut viața recent, în mod dramatic, în Marea Mediterană, șocând întreaga populație a Europei. Pe baza imperativului prevenirii și protecției și conform principiului solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii, ar trebui adoptate măsuri ferme pentru a preveni pierderea de vieți pe mare și a evita repetarea unor astfel de tragedii umane.

39. Coordonarea consolidată a politicilor economice și măsurile suplimentare destinate consolidării dimensiunii sociale în zona euro au un caracter voluntar pentru statele care nu participă la moneda unică și vor fi pe deplin compatibile cu piața unică sub toate aspectele.

40. În sfârșit, Consiliul European subliniază importanța intensificării dialogului social, care să implice partenerii sociali atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel european, în special în contextul semestrului european, cu obiectivul de a spori asumarea răspunderii în ceea ce privește concluziile și recomandările acestuia în toată Uniunea.

Uniunea bancară41. Consiliul European a coordonat activ procesul de

instituire a uniunii bancare. Acesta salută adoptarea finală de către Consiliu a Regulamentului privind mecanismul unic de supraveghere și a Regulamentului de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE). Aceasta reprezintă un pas decisiv în direcția uniunii bancare. Consiliul European reamintește principiul nediscriminării statelor membre în privința supravegherii și rezoluției bancare, astfel cum a fost enunțat în concluziile Consiliului European din octombrie 2012, și reconfirmă noile modalități de vot asupra cărora s-a convenit în Regulamentul ABE cu privire la aceste chestiuni, care ref lectă un echilibru adecvat între statele membre participante și statele membre neparticipante. De asemenea, Consiliul European își reconfirmă acordul potrivit căruia revizuirea funcționării modalităților de vot va avea loc începând cu data de la care numărul statelor membre neparticipante se va ridica la patru.

42. Mecanismul unic de supraveghere reprezintă primul pas către uniunea bancară. În luna noiembrie, Banca Centrală Europeană va demara o evaluare aprofundată a instituțiilor de credit din statele membre care participă la mecanismul unic de supraveghere, în conformitate cu Regulamentul de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene. Aceasta va fi urmată de un test de rezistență a băncilor din întreaga UE. Consiliul European consideră că acest exercițiu este vital pentru reinstaurarea încrederii în sectorul bancar al UE și pentru reluarea condițiilor normale de creditare a companiilor și a populației. Consiliul European se așteaptă la susținere și cooperare depline din partea autorităților naționale, în vederea asigurării unei transparențe depline și a unei abordări riguroase, care este esențială pentru credibilitatea exercițiului.

43. În acest context, Consiliul European reamintește că statele membre care participă la mecanismul unic de supraveghere trebuie să stabilească de urgență o abordare europeană coordonată în vederea pregătirii evaluării cuprinzătoare a instituțiilor de credit de către Banca Centrală Europeană. Statele membre ar trebui să instituie toate măsurile adecvate, inclusiv mecanisme naționale de sprijin, aplicând normele privind ajutoarele de stat. Instrumentele europene sunt disponibile conform

70

ANEXĂ

DECLARAȚIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERNȘefii de stat sau de guvern au discutat evoluțiile recente cu privire la posibile probleme legate de serviciile de informații și preocuparea profundă generată de aceste evenimente în rândul cetățenilor europeni. Aceștia au subliniat relația strânsă dintre Europa și SUA, precum și valoarea acestui parteneriat. Ei și-au exprimat convingerea că parteneriatul trebuie să se bazeze pe respect și încredere, inclusiv în ceea ce privește activitățile și cooperarea în cadrul serviciilor secrete.Ei au subliniat că, în combaterea terorismului, colectarea de informații reprezintă un element vital. Aceasta se aplică relațiilor dintre țările europene, precum și în cazul relațiilor cu SUA. O lipsă de încredere ar putea pune în pericol cooperarea necesară în domeniul colectării de informații.Șefii de stat sau de guvern au luat act de intenția Franței și Germaniei de a viza discuții bilaterale cu SUA în scopul ajungerii la o înțelegere, înainte de sfârșitul anului, cu privire la relațiile reciproce din respectivul domeniu. Aceștia au luat act de faptul că alte țări din UE sunt bine-venite să se alăture acestei inițiative. De asemenea, șefii de stat sau de guvern au atras atenția asupra Grupului de lucru existent UE-SUA cu privire la aspectul conex al protecției datelor și au solicitat progrese rapide și constructive în acest sens.

47. Consiliul European subliniază importanța abordării cauzelor profunde ale f luxurilor de migrație prin sporirea cooperării cu țările de origine și de tranzit, inclusiv prin intermediul unui sprijin adecvat pentru dezvoltare din partea UE și al unei politici eficiente în materie de returnare. Consiliul European face apel la o cooperare mai strânsă cu organizațiile internaționale relevante, în special cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR) și cu Organizația Internațională pentru Migrație, în țările terțe în cauză. Combaterea traficului de ființe umane și a introducerii ilegale de imigranți ar trebui intensificată nu numai pe teritoriul statelor membre ale UE, ci și în țările de origine și de tranzit. În plus, Consiliul European solicită sporirea activităților Frontex în Marea Mediterană și de-a lungul frontierelor sud-estice ale UE. Punerea rapidă în aplicare de către statele membre a noului Sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) va reprezenta un aport esențial la detectarea navelor și a intrărilor ilegale, contribuind la protejarea și la salvarea de vieți omenești la frontierele externe ale UE.

48. Consiliul European invită nou-înființatul Grup operativ pentru Marea Mediterană, care se af lă sub conducerea Comisiei Europene și implică statele membre, agențiile UE și SEAE, să identifice, pe baza principiilor prevenirii, protecției și solidarității, acțiuni prioritare pentru o utilizare mai eficientă pe termen scurt a politicilor și instrumentelor europene. Comisia va prezenta un raport Consiliului, în cadrul reuniunii acestuia din 5-6 decembrie 2013, cu privire la activitatea grupului operativ, în vederea luării de decizii operaționale. Președinția va furniza un raport Consiliului European în luna decembrie.

49. Consiliul European va reveni asupra chestiunilor legate de migrație și azil dintr-o perspectivă politică mai largă și pe termen mai lung în iunie 2014, când vor fi definite orientări strategice privind planificarea legislativă și operațională ulterioară în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție.

71

I. POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ

1. Apărarea este importantă. O politică de securitate și apărare comună eficace ajută la consolidarea securității cetățenilor europeni și contribuie la pace și la stabilitate în vecinătatea noastră și în lume în general. Dar mediul strategic și geopolitic al Europei evoluează rapid. Bugetele pentru apărare sunt limitate în Europa, ceea ce reduce capacitatea de dezvoltare, de desfășurare și de susținere a capabilităților militare. Fragmentarea piețelor europene ale apărării periclitează viabilitatea și competitivitatea industriei europene a apărării și securității.

2. UE și statele sale membre trebuie să exercite responsabilități sporite ca răspuns la aceste provocări, dacă doresc să contribuie la menținerea păcii și a securității, prin intermediul PSAC, împreună cu parteneri-cheie, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și NATO. Politica de securitate și apărare comună (PSAC) va continua să se dezvolte în deplină complementaritate cu NATO, în cadrul stabilit al parteneriatului strategic dintre UE și NATO și cu respectarea autonomiei decizionale și a procedurilor fiecăreia. Pentru acest lucru trebuie să se dispună de mijloacele necesare și să se mențină un nivel suficient de investiții. Astăzi, Consiliul European își asumă angajamentul ferm de a continua dezvoltarea unei PSAC credibile și eficiente, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona și posibilitățile oferite de acesta. Consiliul European solicită statelor membre să întărească cooperarea în domeniul apărării prin îmbunătățirea capacității de a desfășura misiuni și operații și prin utilizarea deplină a sinergiilor pentru a îmbunătăți dezvoltarea și disponibilitatea capabilităților civile și militare necesare, sprijinite de o bază industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB) mai integrată,

mai viabilă, mai inovatoare și mai competitivă. Acest fapt va avea consecințe pozitive și asupra sectorului industrial european extins în ceea ce privește creșterea, ocuparea forței de muncă și inovarea.

3. Ca răspuns la concluziile Consiliului European din decembrie 2012, au fost desfășurate activități importante de către Comisie, Înaltul Reprezentant, Agenția Europeană de Apărare și statele membre. Consiliul a adoptat concluzii substanțiale la 25 noiembrie 2013, pe care Consiliul European le aprobă.

4. Pe această bază, Consiliul European a identificat o serie de acțiuni prioritare care se articulează în jurul a trei axe: creșterea eficacității, a vizibilității și a impactului PSAC, sporirea dezvoltării capabilităților și consolidarea industriei europene a apărării.

a) Sporirea eficacității, a vizibilității și a impactului PSAC5. În ultimii ani, s-au înregistrat progrese în mai multe

domenii legate de PSAC. Numeroasele misiuni și operații civile și miliare de gestionare a crizelor în întreaga lume sunt o ilustrare tangibilă a angajamentului Uniunii pentru pace și securitate pe plan internațional. Prin intermediul PSAC, Uniunea desfășoară în prezent peste 7 000 de persoane în 12 misiuni civile și patru operații militare. Contribuția pe care Uniunea Europeană și statele sale membre o pot aduce pe scena internațională constă în capacitatea unică de a combina cu consecvență politici și instrumente din domenii variate, de la diplomație, securitate și apărare la finanțe, comerț, dezvoltare și justiție. Continuarea îmbunătățirii eficienței și a eficacității acestei abordări cuprinzătoare a UE, inclusiv în modul în care se aplică gestionării crizei la nivelul UE, este prioritară. În acest context, Consiliul European salută prezentarea comunicării comune a Comisiei și Înaltului Reprezentant.

CONSILIUL EUROPEAN – 19-20 DECEMBRIE 2013

CONCLUZII

Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul European a purtat o dezbatere pe tema apărării. Au fost identificate acțiuni prioritare pentru o cooperare mai strânsă. Dezbaterea a fost precedată de o reuniune cu Secretarul General al NATO. Acesta a prezentat evaluarea sa cu privire la provocările actuale și viitoare la adresa securității și a salutat eforturile în curs și angajamentele asumate de UE și de statele sale membre ca fiind compatibile cu NATO și benefice acesteia.Consiliul European a salutat abordarea generală la care a ajuns Consiliul cu privire la mecanismul unic de rezoluție, care va fi o piatră de temelie pentru uniunea bancară. Consiliul European a evaluat situația economică și progresele înregistrate în punerea în aplicare a Pactului pentru creștere economică, locuri de muncă și competitivitate. Consiliul European a identificat, de asemenea, trăsăturile principale ale parteneriatelor pentru creștere economică, locuri de muncă și competitivitate menite să sprijine reforma structurală, în vederea încheierii discuțiilor până în luna octombrie a anului viitor.

* * *

72

Consiliul European îl invită pe Înaltul Reprezentant să evalueze, în strânsă cooperare cu Comisia, impactul schimbărilor în contextul mondial și să transmită Consiliului un raport în cursul anului 2015 privind mizele și posibilitățile pentru Uniune, în urma consultărilor cu statele membre.

b) Sporirea dezvoltării capabilităților10. Cooperarea în domeniul dezvoltării capabilităților militare

este crucială pentru menținerea capabilităților-cheie, pentru remedierea deficiențelor și pentru evitarea redundanțelor. Gruparea cererii, consolidarea solicitărilor și realizarea unor economii de scară vor permite statelor membre să sporească utilizarea eficientă a resurselor și să asigure interoperabilitatea, inclusiv cu organizații partenere fundamentale precum NATO. Abordările de cooperare prin care statele membre sau grupurile de state membre care doresc acest lucru își dezvoltă capabilitățile pe baza unor standarde comune sau decid cu privire la utilizarea, la întreținerea sau la modalitățile de formare comune, profitând în același timp de accesul la aceste capabilități, vor permite participanților să beneficieze de economii de scară și de o eficacitate militară sporită.

11. Consiliul European își menține angajamentul de a furniza capabilitățile esențiale și de a aborda deficiențele majore prin proiecte concrete ale statelor membre, sprijinite de Agenția Europeană de Apărare. Având în vedere faptul că statele membre dețin și operează capacitățile, Consiliul European salută:• dezvoltarea sistemelor de aeronave pilotate de la

distanță (RPAS) în intervalul 2020-2025: pregătirile pentru un program european de nouă generație privind anduranța pe termen lung la altitudine medie RPAS; instituirea unei comunități a utilizatorilor RPAS în rândul statelor membre participante care dețin și operează respectivele RPAS; sinergii strânse cu Comisia Europeană privind reglementarea (pentru o integrare inițială a RPAS în sistemul aviatic european până în 2016); finanțare corespunzătoare din 2014 pentru activitățile de cercetare și dezvoltare;

• dezvoltarea capacității de alimentare în zbor: progrese pentru creșterea capacității generale și pentru reducerea fragmentării, mai ales în ceea ce privește înființarea unei capacități în materie de aeronave multirol de alimentare și transport, cu sinergii în domeniile certificării, calificării, sprijinului intern și formării;

• Comunicațiile prin satelit: pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit, prin cooperare strânsă între statele membre, Comisie și Agenția Spațială Europeană; ar trebui instituit un grup al utilizatorilor în 2014;

• Domeniul cibernetic: elaborarea unei foi de parcurs și a unor proiecte concrete axate pe formare și pe exerciții, îmbunătățirea cooperării civil-militare pe baza Strategiei UE privind securitatea cibernetică, precum și protecția mijloacelor în misiuni și operații ale UE.

6. Uniunea își menține angajamentul deplin de a colabora îndeaproape cu partenerii săi de la nivel mondial, transatlantic și regional. Această colaborare ar trebui dezvoltată și mai mult, în spiritul consolidării reciproce și al complementarității.

7. Consiliul European subliniază importanța sprijinirii țărilor partenere și a organizațiilor regionale, prin furnizarea de formare, de consiliere, de echipament și de resurse, după caz, astfel încât acestea să își sporească propria capacitate de a preîntâmpina sau de a gestiona crizele. Consiliul European invită statele membre, Înaltul Reprezentant și Comisia să asigure în acest sens, în limita posibilităților, cea mai mare coerență între acțiunile Uniunii și cele ale statelor membre.

8. UE și statele sale membre trebuie să aibă capacitatea de a planifica și de a desfășura rapid și eficace resursele civile și militare corespunzătoare. Consiliul European subliniază necesitatea de a se îmbunătăți capacitățile de reacție rapidă ale UE, inclusiv prin intermediul unor grupuri tactice de luptă ale UE mai f lexibile și mai ușor de desfășurat, în conformitate cu decizia statelor membre. Aspectele financiare ale misiunilor și operațiilor UE ar trebui examinate rapid, inclusiv în contextul revizuirii mecanismului Athena, în vederea îmbunătățirii sistemului de finanțare a acestora, pe baza unui raport din partea Înaltului Reprezentant. Consiliul European invită Comisia, Înaltul Reprezentant și statele membre să asigure că procedurile și normele aferente misiunilor civile permit Uniunii să fie mai f lexibilă și să accelereze desfășurarea misiunilor civile ale UE.

9. Ne confruntăm în continuare cu noi provocări din punctul de vedere al securității. Dimensiunile internă și externă ale securității Europei sunt din ce în ce mai interconectate. Pentru ca UE și statele sale membre să poată reacționa, asigurând coerența cu eforturile NATO, Consiliul European adresează un apel pentru:• un cadru politic pentru apărarea cibernetică a UE în

2014, pe baza unei propuneri a Înaltului Reprezentant, în cooperare cu Comisia și cu Agenția Europeană de Apărare;

• o strategie de securitate maritimă a UE până în iunie 2014, pe baza unei comunicări comune din partea Comisiei și a Înaltului Reprezentant, ținând cont de opiniile statelor membre, și elaborarea ulterioară a unor planuri de acțiune ca răspuns la provocările din domeniul maritim;

• creșterea sinergiilor dintre PSAC și actorii din domeniile libertate/securitate/justiție pentru abordarea chestiunilor orizontale precum migrația ilegală, criminalitatea organizată și terorismul;

• realizarea de progrese cu privire la dezvoltarea sprijinului PSAC acordat țărilor și regiunilor terțe, pentru a le ajuta să îmbunătățească gestionarea frontierelor;

• consolidarea în continuare a cooperării pentru abordarea provocărilor legate de securitatea energetică.

73

mai competitiv și mai eficient”. Acesta ia act de intenția Comisiei de a elabora, în strânsă cooperare cu Înaltul Reprezentant și cu Agenția Europeană de Apărare, o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare. Subliniază că este important să se asigure punerea în aplicare deplină și corectă a celor două directive privind apărarea din 2009, inter alia în vederea deschiderii pieței pentru subcontractanți din toată Europa, asigurând economii de scară și permițând o mai bună circulație a produselor din domeniul apărării.

Cercetare – dubla utilizare18. Pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a

industriei europene de apărare și pentru a garanta capabilitățile moderne necesare, este esențial să se mențină competențele specifice în materie de cercetare și tehnologie din domeniul apărării, mai ales cu privire la tehnologiile fundamentale pentru apărare. Consiliul European invită statele membre să intensifice investițiile în programele cooperative de cercetare, mai ales investițiile comune, și să maximizeze sinergiile dintre cercetarea la nivel național și cea de la nivelul UE. Cercetarea în materie civilă și cercetarea în domeniul apărării se consolidează reciproc, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile generice esențiale și tehnologia în materie de eficiență energetică. Prin urmare, Consiliul European salută intenția Comisiei de a evalua modul în care capabilitățile industriale în domeniul apărării și securității ar putea beneficia și de rezultatele obținute în cadrul programului Orizont 2020. Consiliul European invită Comisia și Agenția Europeană de Apărare să coopereze îndeaproape cu statele membre pentru a elabora propuneri care să stimuleze și mai mult cercetarea cu dublă utilizare. Va fi instituită o acțiune de pregătire privind cercetarea legată de PSAC, urmărind totodată realizarea unor sinergii cu programele naționale de cercetare, ori de câte ori este posibil.

Certificare și standardizare19. Elaborarea procedurilor de certificare și de standardizare

pentru echipamentul de apărare reduce costurile, armonizează cererea și sporește interoperabilitatea. Agenția Europeană de Apărare și Comisia vor pregăti o foaie de parcurs pentru elaborarea standardelor industriale în domeniul apărării până la jumătatea anului 2014, fără a duplica standardele existente, în special standardele NATO. Împreună cu Comisia și cu statele membre, Agenția Europeană de Apărare va elabora totodată opțiuni pentru scăderea costurilor certificării militare, inclusiv prin sporirea gradului de recunoaștere reciprocă între statele membre ale UE. Agenția Europeană de Apărare ar trebui să prezinte Consiliului un raport privind ambele chestiuni până la jumătatea anului 2014.

IMM-urile20. IMM-urile sunt un element important în lanțul de

aprovizionare pentru apărare, o sursă de inovare și elemente-cheie pentru competitivitate. Consiliul European subliniază importanța accesului transfrontalier

12. Cooperarea ar trebui facilitată prin creșterea transparenței și a schimbului de informații în legătură cu planificarea apărării, pentru a permite planificatorilor și factorilor de decizie de la nivel național să ia în considerare o mai mare convergență a necesităților în materie de capabilități și a calendarelor. Pentru a promova o cooperare mai sistematică și pe termen lung, Consiliul European invită Înaltul Reprezentant și Agenția Europeană de Apărare să prezinte un cadru adecvat de politici până la sfârșitul anului 2014, pe deplin coerent cu procesele de planificare existente din cadrul NATO.

13. Consiliul European salută modelele de cooperare existente, precum Comandamentul european de transport aerian (CETA), și încurajează statele membre să exploreze modalitățile de a reproduce modelul CETA în alte domenii.

14. Consiliul European salută progresele înregistrate în cooperarea prin intermediul Codului de conduită al Agenției Europene de Apărare privind gruparea și utilizarea în comun. Acesta încurajează dezvoltarea în continuare a stimulentelor și a abordărilor inovatoare pentru această cooperare, inclusiv prin analizarea măsurilor fiscale fără efect de distorsiune a pieței, în conformitate cu dreptul european în vigoare. Consiliul European invită Agenția Europeană de Apărare să examineze căile prin care statele membre pot coopera mai eficace și mai eficient în cadrul unor proiecte de achiziții comune, în vederea raportării către Consiliu până la sfârșitul anului 2014.

15. Având în vedere că se recurge frecvent la misiuni cu caracter civil, Consiliul European îndeamnă la o dezvoltare sporită a capabilităților civile și subliniază importanța punerii în aplicare a planului de dezvoltare a capabilităților civile.

c) Consolidarea industriei de apărare europene16. Europa are nevoie de o bază industrială și tehnologică de

apărare europeană (EDTIB) mai integrată, mai viabilă, mai inovatoare și mai competitivă pentru a dezvolta și a susține capacitățile de apărare. De asemenea, aceasta îi poate îmbunătăți autonomia strategică și capacitatea de a acționa alături de parteneri. EDTIB ar trebui consolidată pentru a asigura eficacitatea operațională și securitatea aprovizionării, rămânând totodată competitivă pe plan mondial și stimulând ocuparea forței de muncă, inovarea și creșterea în întreaga UE. Aceste eforturi ar trebui să constituie un proces cuprinzător, cu oportunități pentru industria apărării în UE, să fie echilibrate și să respecte pe deplin legislația UE. Consiliul European subliniază necesitatea de a se dezvolta în continuare competențele necesare identificate ca fiind esențiale pentru viitorul industriei europene a apărării.

17. O piață a apărării care funcționează corespunzător, bazată pe deschidere, tratament și oportunități egale, precum și pe transparență pentru toți furnizorii europeni are un rol esențial. Consiliul European salută comunicarea Comisiei intitulată „Către un sector al apărării și al securității

74

competitivității în conformitate cu cele cinci priorități stabilite în analiza anuală a creșterii.

25. Analiza anuală a creșterii identifică domenii în care prevalează provocări importante și în legătură cu care este nevoie de progrese suplimentare. Ar trebui acordată o atenție specială consolidării funcționării și f lexibilității pieței unice de produse și servicii, îmbunătățirii mediului de afaceri și ajustării în continuare a bilanțurilor băncilor în vederea abordării fragmentării financiare și a reluării activității normale de creditare a economiei. Ar trebui acordată prioritate sporirii competitivității, sprijinirii creării de locuri de muncă și combaterii șomajului, în special în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare pe deplin a garanției pentru tineret, precum și monitorizării reformelor privind funcționarea piețelor muncii.Politicile ar trebui să se concentreze în special asupra:– consolidării stimulentelor fiscale și de altă natură în

vederea creării de locuri de muncă, inclusiv asupra reorientării fiscalității de la nivelul forței de muncă;

– prelungirii vieții active, creșterii participării pe piața muncii, intensificării măsurilor active de pe piața forței de muncă și continuării modernizării sistemelor de educație și de formare, inclusiv în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții și formarea profesională;

– asigurării coerenței între evoluția costului forței de muncă și creșterea productivității;

– abordării decalajului competențelor;– sporirii mobilității forței de muncă.Politicile care stimulează inovarea și care conduc la creșterea productivității sunt în continuare esențiale.

Punerea în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă26. Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă,

aprobat în iunie 2012, rămâne unul dintre instrumentele esențiale ale UE care vizează relansarea creșterii economice, a investițiilor și a ocupării forței de muncă, precum și creșterea competitivității Europei. Punerea în aplicare a pactului este în continuare elementul-cheie pentru realizarea acestor obiective. Deși s-au înregistrat progrese substanțiale într-o serie de domenii, ar trebui continuate eforturile pentru a asigura că potențialul pactului este utilizat la capacitatea sa maximă. Consiliul ar trebui să analizeze periodic aceste aspecte. Consiliul European salută, de asemenea, adoptarea cadrului financiar multianual 2014-2020 și a programelor financiare asociate care sprijină realizarea Strategiei Europa 2020.Combaterea șomajului în rândul tinerilor rămâne un obiectiv-cheie al strategiei UE pentru stimularea creșterii, a competitivității și a locurilor de muncă. În acest context, Consiliul European solicită statelor membre care nu și-au depus încă planurile de punere în aplicare a garanției pentru tineret să realizeze acest lucru fără întârziere.

la piață pentru IMM-uri și evidențiază faptul că ar trebui să se recurgă la toate posibilitățile pe care le oferă dreptul UE în legătură cu subcontractarea și cu acordarea de licențe generale pentru transferuri și invită Comisia să examineze posibile măsuri suplimentare pentru a deschide lanțurile de aprovizionare către IMM-urile din toate statele membre. Sprijinirea rețelelor regionale ale IMM-urilor și a clusterelor strategice este de asemenea deosebit de importantă. Consiliul European salută propunerile Comisiei de a promova un acces sporit al IMM-urilor la piețele din domeniile apărării și securității și de a încuraja implicarea intensă a IMM-urilor în viitoarele programe de finanțare ale UE.

Securitatea aprovizionării21. Consiliul European subliniază importanța acordurilor

privind securitatea aprovizionării pentru dezvoltarea planificării și cooperării pe termen lung, precum și pentru funcționarea pieței interne a apărării. Consiliul European salută recenta adoptare în cadrul Agenției Europene de Apărare a unui acord-cadru consolidat privind securitatea aprovizionării și solicită Comisiei să elaboreze, împreună cu statele membre și în cooperare cu Înaltul Reprezentant și cu Agenția Europeană de Apărare, o foaie de parcurs pentru un regim cuprinzător de securitate a aprovizionării la nivelul întregii UE, care să țină seama de natura globalizată a lanțurilor de aprovizionare esențiale.

d) Calea de urmat22. Consiliul European invită Consiliul, Comisia și Înaltul

Reprezentant, Agenția Europeană de Apărare și statele membre, fiecare în cadrul sferei sale de competență, să întreprindă măsuri ferme și verificabile pentru a pune în aplicare orientările stabilite mai sus. Consiliul European va evalua în luna iunie 2015 progresele concrete înregistrate în legătură cu toate aspectele și va oferi orientări suplimentare, pe baza unui raport al Consiliului bazat pe contribuții din partea Comisiei, a Înaltului Reprezentant și a Agenției Europene de Apărare.

II. POLITICA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ23. Consiliul European salută Analiza anuală a creșterii pe

2014 și Raportul privind mecanismul de alertă prezentate de Comisie. Consiliul European recunoaște că, deși redresarea economică este încă modestă, inegală și fragilă, perspectivele economice se înscriu, treptat, într-o tendință pozitivă. Consolidarea bugetară diferențiată și favorabilă creșterii economice, reechilibrarea internă și ajustarea bilanțurilor băncilor sunt elemente care înregistrează în continuare progrese. Rata șomajului s-a stabilizat, deși rămâne la niveluri inacceptabil de ridicate. Punerea în aplicare cu hotărâre și ambiție a politicilor convenite va sprijini redresarea economică și crearea de locuri de muncă în 2014 și 2015.

24. Statele membre și Uniunea Europeană vor continua să întreprindă acțiuni ferme pentru promovarea creșterii economice durabile, a creării de locuri de muncă și a

75

să ajungă la un acord politic unanim în ceea ce privește Directiva privind cooperarea administrativă la începutul anului 2014. Consiliul European solicită accelerarea negocierilor cu țările terțe europene și solicită Comisiei să prezinte un raport intermediar pentru reuniunea sa din luna martie. Din această perspectivă, directiva revizuită privind impozitarea veniturilor din economii va fi adoptată până în luna martie 2014. Consiliul European ia act de raportul Consiliului adresat Consiliului European cu privire la aspectele fiscale, salută instituirea de către Comisie a grupului de experți la nivel înalt privind fiscalitatea la nivelul economiei digitale și invită Comisia să propună soluții eficace, compatibile cu funcționarea pieței interne, ținând seama de activitatea OCDE, și să raporteze Consiliului în acest sens, cât mai curând posibil. De asemenea, ar trebui făcute progrese rapide în direcția unui acord de modificare a Directivei privind societățile-mamă și filialele acestora.Consiliul European solicită realizarea de noi progrese în ceea ce privește divulgarea informațiilor nefinanciare de către marile grupuri.

III. UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ28. De la prezentarea din decembrie anul trecut a raportului

„Către o veritabilă uniune economică și monetară”, lucrările au progresat cu privire la elementele constitutive esențiale pentru consolidarea arhitecturii uniunii economice și monetare (UEM). Consiliul European și-a concentrat discuțiile pe tema uniunii economice și bancare. Acest proces este fundamentat pe cadrul instituțional al UE, cu respectarea deplină a integrității pieței unice, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile între statele membre ale UE. Procesul va fi deschis și transparent față de statele membre care nu utilizează moneda unică.

Uniunea bancară29. Consiliul European salută acordul final la care au ajuns

organele legislative cu privire la Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor și la Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare. De asemenea, acesta salută abordarea generală și concluziile specifice la care a ajuns Consiliul cu privire la mecanismul unic de rezoluție (MUR). Împreună cu mecanismul unic de supraveghere, care a fost deja adoptat, MUR va reprezenta un pas crucial către finalizarea uniunii bancare. Consiliul European solicită organelor legislative să adopte MUR înainte de încheierea actualei legislaturi.

Parteneriate pentru creștere economică, locuri de muncă și competitivitate30. În ultimii ani, s-au realizat progrese semnificative în

domeniul guvernanței economice. Strategia Europa 2020 și semestrul european reprezintă un proces integrat de coordonare a politicilor în vederea promovării creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii în Europa. În zona euro, coordonarea politicilor economice trebuie

Consiliul European reamintește angajamentul său ca Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) să devină pe deplin operațională până în ianuarie 2014.Reluarea activității normale de creditare a economiei, în special a IMM-urilor, rămâne o prioritate. Consiliul European salută punerea în aplicare a majorării de capital a BEI, care permite băncii să sporească valoarea creditelor acordate în întreaga UE cu 38%, ajungând la 62 de miliarde EUR în acest an. De asemenea, Consiliul European salută sprijinul în valoare de 23,1 miliarde EUR acordat în 2013 de Grupul BEI IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie la nivelul UE-28. În conformitate cu concluziile sale din octombrie 2013, Consiliul European reiterează apelul la lansarea inițiativei privind IMM-urile în ianuarie 2014, continuând totodată activitățile de dezvoltare ulterioară a instrumentelor pentru viitor. Consiliul European face apel la statele membre care participă la inițiativa privind IMM-urile să informeze Comisia și BEI, până la sfârșitul anului, în legătură cu contribuțiile lor. În acest context, Consiliul European salută noul mandat al BEI pentru Fondul european de investiții (FEI) de până la 4 miliarde EUR și solicită Comisiei și BEI să sporească în continuare capacitatea FEI printr-o majorare a capitalului acestuia, în vederea obținerii unui acord final până în luna mai 2014. Consiliul European face apel la sporirea eforturilor, în special în ceea ce privește adoptarea rapidă a actelor legislative rămase din cadrul Actelor privind piața unică I și II, precum și la punerea în aplicare rapidă a măsurilor incluse în acestea. Consiliul European solicită în mod expres colegiuitorilor să ajungă rapid la un acord privind ultimele două propuneri legislative restante din cadrul Actului privind piața unică I („detașarea lucrătorilor” și „e-identificarea”).De asemenea, Consiliul European solicită acțiuni suplimentare în vederea reducerii sarcinii de reglementare prin punerea în aplicare și continuarea dezvoltării programului REFIT și așteaptă cu interes să se convină asupra unor noi măsuri în această direcție cu ocazia reuniunii sale din iunie. Consiliul European va reveni anual asupra acestei chestiuni în cadrul semestrului european.

27. Reamintind concluziile sale din mai 2013, Consiliul European face apel la continuarea progreselor la nivel global și la nivelul UE în ceea ce privește combaterea fraudei și a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive, a erodării bazei fiscale și a transferului profiturilor (BEPS), precum și a spălării banilor. Consiliul European salută activitățile întreprinse în cadrul OCDE și în cadrul altor foruri internaționale pentru a răspunde provocării fiscale și pentru a asigura echitatea și eficacitatea sistemelor fiscale, în special dezvoltarea unui standard global pentru schimbul automat de informații, astfel încât să se asigure condiții de concurență echitabile. Pe baza dinamicii existente către o mai mare transparență în materie fiscală, Consiliul European solicită Consiliului

76

pentru creșterea durabilă, pentru competitivitate și pentru crearea de locuri de muncă. Obiectivele și măsurile de politică economică incluse în înțelegerile contractuale stabilite de comun acord ar trebui să fie concepute de statele membre, în conformitate cu procedurile lor instituționale și constituționale, și ar trebui să asigure o asumare deplină a responsabilității la nivel național, prin implicarea corespunzătoare a parlamentelor naționale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante. Acestea ar trebui dezbătute și stabilite de comun acord împreună cu Comisia, înainte de a fi transmise Consiliului spre aprobare. Comisia va fi responsabilă cu urmărirea punerii în aplicare a înțelegerilor contractuale stabilite de comun acord, astfel cum s-a convenit asupra acesteia, pe baza unor calendare stabilite de comun acord.

– În ceea ce privește mecanismele de solidaritate conexe, vor fi continuate activitățile de analiză a tuturor opțiunilor privind forma concretă a acestora (de exemplu, împrumuturi, granturi, garanții), privind forma instituțională și volumul sprijinului acordat, asigurând totodată că respectivele mecanisme nu generează obligații pentru statele membre care nu participă la sistemul de înțelegeri contractuale stabilite de comun acord și la mecanismele de solidaritate conexe. Mecanismele nu ar trebui să devină un instrument de egalizare financiară și nu ar trebui să aibă un impact asupra cadrului financiar multianual. Acestea ar trebui să respecte suveranitatea bugetară a statelor membre. Orice acord de sprijin financiar asociat înțelegerilor contractuale stabilite de comun acord va avea un caracter juridic obligatoriu. Președintele BEI va fi asociat la această activitate.

37. Consiliul European invită președintele Consiliului European în strânsă cooperare cu președintele Comisiei Europene să continue activitățile legate de sistemul de înțelegeri contractuale stabilite de comun acord și de mecanisme de solidaritate conexe pe baza orientărilor de mai sus și să raporteze Consiliului European din octombrie 2014, în vederea obținerii unui acord global în legătură cu ambele elemente. Statele membre vor fi asociate îndeaproape la aceste activități.

Dimensiunea socială a UEM38. Consiliul European reiterează importanța evoluțiilor

sociale și cu privire la ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european. Pe baza activității întreprinse de Consiliu, Consiliul European confirmă relevanța utilizării unui tablou de bord al indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă esențiali, astfel cum figurează în cadrul raportului comun privind ocuparea forței de muncă.

39. De asemenea, activitățile trebuie să continue într-un ritm accelerat cu privire la utilizarea unor indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă în conformitate cu liniile directoare propuse de Comisie, cu obiectivul de a începe deja utilizarea acestor instrumente noi odată cu semestrul european 2014. Utilizarea acestei game mai largi de

să fie consolidată în continuare pentru a asigura atât convergența în cadrul UEM, cât și niveluri superioare ale creșterii economice durabile. O mai strânsă coordonare a politicilor economice va ajuta la identificarea vulnerabilităților de la o etapă timpurie și va permite o remediere în timp util a acestora.

31. Pentru a realiza acest lucru, este esențială creșterea gradului de angajament, de asumare a răspunderii și de punere în aplicare a politicilor și reformelor economice în statele membre ale zonei euro, având la bază o puternică legitimitate și răspundere democratică la nivelul la care deciziile sunt luate și puse în aplicare.

32. În acest context, este foarte importantă facilitarea și sprijinirea reformelor statelor membre în domenii-cheie pentru creștere, competitivitate și locuri de muncă, esențiale pentru buna funcționare a UEM în ansamblu. Parteneriatele bazate pe un sistem de înțelegeri contractuale stabilite de comun acord și de mecanisme de solidaritate conexe ar contribui la facilitarea și la sprijinirea unor politici solide înainte ca statele să se confrunte cu dificultăți economice grave.

33. Acest sistem ar fi inclus în semestrul european, deschis statelor membre din afara zonei euro, și va fi pe deplin compatibil cu piața unică în toate aspectele. Sistemul s-ar aplica tuturor statelor membre din zona euro, cu excepția statelor membre care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică.

34. Înțelegerile contractuale stabilite de comun acord ar viza o gamă largă de politici și de măsuri de favorizare a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, inclusiv performanța pieței forței de muncă și a pieței produselor, eficiența sectorului public, precum și cercetarea și inovarea, educația și formarea profesională, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Acestea ar ref lecta prioritățile politicii economice identificate în analiza comună a Consiliului European în ceea ce privește situația economică din statele membre și din zona euro și ar ține cont de recomandările specifice fiecărei țări.

35. Sistemul de parteneriat ar include mecanisme de solidaritate conexe care oferă sprijin, după caz, statelor membre care aderă la înțelegeri contractuale stabilite de comun acord, facilitând astfel investițiile în politici de favorizare a creșterii și a ocupării forței de muncă.

36. Activitățile ulterioare se vor desfășura pe baza următoarelor caracteristici principale:– Înțelegerile contractuale stabilite de comun acord

vor reprezenta un angajament conceput pe plan intern sub forma unui parteneriat între statele membre, Comisie și Consiliu. Programul național de reformă înaintat de fiecare stat membru în contextul semestrului european va reprezenta baza înțelegerilor contractuale stabilite de comun acord, ținând cont totodată de recomandările specifice fiecărei țări. Înțelegerile contractuale stabilite de comun acord vor fi adaptate nevoilor fiecărui stat membru în parte și se vor concentra pe un număr limitat de pârghii-cheie

77

În mod concret, noul acord de facilitare a comerțului va aduce beneficii substanțiale tuturor membrilor OMC și va stimula creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă. Acest rezultat conține, de asemenea, decizii importante referitoare la promovarea integrării țărilor în curs de dezvoltare, în special a țărilor cel mai puțin dezvoltate, în sistemul de comerț mondial. Consiliul European își reafirmă sprijinul în favoarea sistemului comercial multilateral și așteaptă cu interes accelerarea în continuare a negocierilor, în vederea încheierii Rundei de la Doha.

Siria45. Consiliul European ia act de anunțul făcut de Secretarul

General al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-Moon, referitor la convocarea unei conferințe privind Siria la 22 ianuarie 2014, pentru a realiza o tranziție democratică și favorabilă incluziunii în Siria, astfel cum s-a indicat în comunicatul de la Geneva din 30 iunie 2012. Consiliul European este profund îngrijorat de situația umanitară în continuare dezastruoasă din Siria și de impactul grav al crizei asupra țărilor din vecinătate. În perspectiva conferinței donatorilor pentru Siria, care va avea loc la 15 ianuarie 2014 în Kuweit, Consiliul European reamintește rolul de lider jucat de UE în impulsionarea eforturilor internaționale de asistență, mobilizând peste două miliarde de euro de la începutul crizei. UE susține activitatea organizațiilor umanitare, în special a agențiilor ONU. Consiliul European salută semnarea în această săptămână a celei mai mari alocări financiare umanitare acordate vreodată. Consiliul European confirmă angajamentul UE de a continua să susțină accesul umanitar în Siria pentru a-i ajuta pe cei care au de nevoie de acesta și să mobilizeze finanțarea corespunzătoare pe baza unei strategii cuprinzătoare de asistență și solicită măsuri suplimentare de îmbunătățire a eficacității sprijinului UE. De asemenea, Consiliul European îndeamnă și alți donatori internaționali principali să se mobilizeze și să își asume responsabilitățile.

Republica Centrafricană46. Consiliul European este extrem de îngrijorat de criza

în continuă deteriorare din Republica Centrafricană și de consecințele grave ale acesteia la nivel umanitar și în ceea ce privește drepturile omului. Consiliul European salută intervenția militară crucială a trupelor franceze, în temeiul Rezoluției 2127 (2013) a Consiliului de Securitate al ONU, de sprijinire a forțelor africane în procesul de restabilire a securității, precum și angajamentul semnificativ al partenerilor săi africani în vederea stabilizării situației. În cadrul unei abordări globale, Consiliul European afirmă disponibilitatea UE de a examina utilizarea instrumentelor pertinente pentru a contribui la eforturile în curs, care vizează stabilizarea țării, inclusiv în cadrul politicii de securitate și de apărare comune (PSAC), cu cele două dimensiuni ale sale, militară și civilă. Consiliul European invită Înaltul Reprezentant să prezinte în acest sens Consiliului (Afaceri Externe) o propunere de decizie în ianuarie 2014.

indicatori va avea drept unic scop să permită o înțelegere mai extinsă a evoluțiilor sociale.

40. Măsurile suplimentare de consolidare a dimensiunii sociale în zona euro au caracter voluntar pentru statele care nu participă la moneda unică și vor fi pe deplin compatibile cu piața unică sub toate aspectele.

IV. FLUXURI MIGRATORII41. Consiliul European a discutat raportul Președinției

privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană ca urmare a tragediilor petrecute recent în largul coastelor insulei Lampedusa. Consiliul European își exprimă din nou hotărârea de a reduce în continuare riscul ca alte tragedii similare să se petreacă în viitor.Consiliul European salută comunicarea Comisiei care descrie treizeci și opt de măsuri operaționale. Consiliul European face apel la mobilizarea tuturor eforturilor pentru a pune în aplicare măsurile propuse în comunicare, pe baza unui calendar clar, care urmează să fie indicat de Comisie. Un angajament sporit cu țările terțe pentru a preveni îmbarcarea migranților în călătorii periculoase spre Uniunea Europeană ar trebui să reprezinte o prioritate. Campaniile de informare, programele de protecție regională, parteneriatele pentru mobilitate și o politică eficace în materie de returnare reprezintă componente importante ale acestei abordări cuprinzătoare. Consiliul European afirmă din nou importanța pe care o acordă relocării persoanelor care au nevoie de protecție și contribuției la eforturile globale în acest domeniu. Consiliul European face apel la consolidarea operațiilor Frontex de supraveghere a frontierei și a măsurilor de combatere a contrabandei și a traficului de ființe umane, precum și pentru a asigura un nivel corespunzător de solidaritate față de toate statele membre supuse unei presiuni sporite a migrației.

42. Consiliul European invită Consiliul să monitorizeze periodic punerea în aplicare a măsurilor. Consiliul European va reveni asupra chestiunilor legate de migrație și azil dintr-o perspectivă politică mai largă și pe termen mai lung în iunie 2014, când vor fi definite orientări strategice privind planificarea legislativă și operațională ulterioară în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție. Înaintea respectivei reuniuni, Comisia este invitată să transmită Consiliului un raport privind punerea în aplicare a măsurilor stabilite în comunicarea sa.

V. EXTINDERE ȘI PROCESUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE

43. Consiliul European salută și aprobă concluziile adoptate de Consiliu la 17 decembrie cu privire la extindere și la procesul de stabilizare și de asociere.

VI. RELAȚII EXTERNECea de a noua conferință ministerială a OMC44. Consiliul European salută încheierea cu succes a celei de a

noua conferințe ministeriale a OMC, care a avut loc la Bali.

78

VII. ALTE PUNCTE

Energie49. Consiliul European salută rapoartele Consiliului privind

punerea în aplicare a pieței interne a energiei și privind relațiile externe în domeniul energiei. În acest context, Consiliul European subliniază nevoia unor măsuri rapide de punere în aplicare a orientărilor stabilite de Consiliul European în mai 2013, inclusiv a intensificării activităților privind interconexiunile electrice dintre statele membre. Consiliul European va reveni la chestiunea politicii energetice cu ocazia Consiliului European din martie.

Strategia UE pentru regiunea alpină50. Reamintind concluziile sale din iunie 2011 și concluziile

Consiliului privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale din luna octombrie 2013, Consiliul European invită Comisia să elaboreze, în cooperare cu statele membre, o strategie a UE pentru regiunea alpină până în luna iunie 2015.

Parteneriatul estic47. Consiliul European salută parafarea de către Georgia și

de către Republica Moldova a acordurilor de asociere, inclusiv zonele de liber schimb complex și cuprinzător, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic, care a avut loc la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie. Consiliul European reconfirmă că Uniunea Europeană este pregătită să semneze aceste acorduri cât mai curând cu putință și cel târziu la sfârșitul lui august 2014.

48. Uniunea Europeană este în continuare pregătită să semneze acordul de asociere, inclusiv zona de liber schimb complex și cuprinzător, cu Ucraina, de îndată ce Ucraina este pregătită iar condițiile relevante sunt îndeplinite. Consiliul European face apel la moderație, la respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, precum și la găsirea unei soluții democratice pentru criza politică din Ucraina, care să corespundă aspirațiilor poporului ucrainean. Consiliul European subliniază dreptul tuturor statelor suverane de a-și lua propriile decizii în domeniul politicii externe, fără presiuni externe nejustificate.

Credite foto

© Uniunea Europeană

doi:10.2860/78786

ISSN 1977-3285

QC-AO

-13-001-RO-C

Rue de la Loi/ Wetstraat 1751048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIËTel. +32 22816111

www.european-council.europa.eu