conducere preventiva

23
CONDUCERE PREVENTIVA Acvaplanarea Este fenomenul de plutire al autovehiculului, datorat desprinderii rotilor de sol si rularea acestora pe pelicula de apa ce se interpune intre asfalt si anvelopa. Aceasta pelicula poate fi chiar de ordinul zecimilor de milimetru. Cauzele care duc la acvaplanare sunt: - viteza de deplasare prea mare pe un carosabil ud; - profilul anvelopelor si uzura acestora; - intensitatea precipitatiilor; - grosimea stratului de apa; Cu cat creste viteza de deplasare a autovehiculului cu atat creste si forta cu care se opune pelicula de apa din fata rotilor. Odata cu cresterea vitezei autovehiculului creste si viteza aerului care circula sub acesta, creind portanta, ceea ce duce la tendinta de ridicare (desprindere) a acestuia de la sol. Presiunea exercitata de pelicula de apa din fata rotii, usurarea autovehiculului cu cateva zeci sau chiar sute de kilograme din cauza portantei si profilul uzat sau neadecvat (nu permite eliminarea rapida a apei de sub anvelopa) a benzii de rulare duc la acvaplanare. Personal am testat fara sa vreau acvaplanarea cu aproximativ 20 de ani in urma. Circuland pe autostrada Bucuresti – Pitesti pe timp de ploaie, nu am tinut cont de ploaie, de uzura anvelopelor si nici de piciorul care apasa acceleratia constant, dar continnu. Astfel la viteza de 115 – 120 km/h am auzit dintr-o data cum motorul se supratureaza la maxim. Nestiind ce se intampla (a fost vorba de fractiuni de secunda), crezand ca sunt probleme cu ambreiajul (supraturarea motorului in mod nejustificat), am ridicat instantaneu piciorul de pe pedala de acceleratie fara sa franez. Dupa ce autoturismul si-a redus viteza am accelerat din nou fara sa se mai supratureze motorul. Doar atunci mi-am dat seama ca intrasem de fapt in acvaplanare si ca m-au despartit doar cateva fractiuni de secunda sa pierd controlul volanului in cazul in care nu as fi ridicat piciorul de pe acceleratie. La fel as fi patit daca actionam frana imediat dupa ce am facut decelerarea. Rotile autovehiculului ruland pe stratul de apa, s-ar fi blocat in momentul actionarii franei (oricta de fin as fi facut acest lucru) si as fi intrat in derapaj, pierzand controlul volanului Contracararea factorilor de risc:

Upload: doina-roesler

Post on 02-Aug-2015

62 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: CONDUCERE PREVENTIVA

CONDUCERE PREVENTIVA 

Acvaplanarea

 Este fenomenul de plutire al autovehiculului, datorat desprinderii rotilor de sol si rularea acestora pe pelicula de apa ce se interpune intre asfalt si anvelopa. Aceasta pelicula poate fi chiar de ordinul zecimilor de milimetru. Cauzele care duc la acvaplanare sunt: -          viteza de deplasare prea mare pe un carosabil ud; -          profilul anvelopelor si uzura acestora; -          intensitatea precipitatiilor; -          grosimea stratului de apa;

Cu cat creste viteza de deplasare a autovehiculului cu atat creste si forta cu care se opune pelicula de apa din fata rotilor. Odata cu cresterea vitezei autovehiculului creste si viteza aerului care circula sub acesta, creind portanta, ceea ce duce la tendinta de ridicare (desprindere) a acestuia de la sol. Presiunea exercitata de pelicula de apa din fata rotii,  usurarea autovehiculului cu cateva zeci sau chiar sute de kilograme din cauza portantei si profilul uzat sau neadecvat (nu permite eliminarea rapida a apei de sub anvelopa) a benzii de rulare duc la acvaplanare.

 Personal am testat fara sa vreau acvaplanarea cu aproximativ 20 de ani in urma. Circuland pe autostrada Bucuresti – Pitesti pe timp de ploaie, nu am tinut cont de ploaie, de uzura anvelopelor si nici de piciorul care apasa acceleratia constant, dar continnu. Astfel la viteza de 115 – 120 km/h am auzit dintr-o data cum motorul se supratureaza la maxim. Nestiind ce se intampla (a fost vorba de fractiuni de secunda), crezand ca sunt probleme cu ambreiajul (supraturarea motorului in mod nejustificat), am ridicat instantaneu piciorul de pe pedala de acceleratie fara sa franez. Dupa ce autoturismul si-a redus viteza am accelerat din nou fara sa se mai supratureze motorul. Doar atunci mi-am dat seama ca intrasem de fapt in acvaplanare si ca m-au despartit doar cateva fractiuni de secunda sa pierd controlul volanului in cazul in care nu as fi ridicat piciorul de pe acceleratie. La fel as fi patit daca actionam frana imediat dupa ce am facut decelerarea. Rotile autovehiculului ruland pe stratul de apa, s-ar fi blocat in momentul actionarii franei (oricta de fin as fi facut acest lucru) si as fi intrat in derapaj, pierzand controlul volanului

Contracararea factorilor de risc:

- reducerea vitezei cand circulati in conditii de umezeala sau ploaie; - schimbarea anvelopelor uzate sau cu profil necorespunzator; ATENTIE

Cel mai important lucru in cazul in care intrati in acvaplanare este sa ridicati imediat piciorul de pe acceleratie, si lasati sa se reduca viteza fara sa actionati pedala de frana.

 Conducerea preventiva pe timp de ceata

Un real pericol asupra circulatiei pe drumurile publice il constituie aparitia cetii, din cauza reducerii substantiale a vizibilitatii. Ceata este un fenomen meteorologic format dintr-o aglomeratie de particule de apa aflate in suspensie inatmosfera, in apropiere de suprafata solului. Cand, la o anumita temperatura, cantitatea de vapori din aer se mareste substantial mai ales in urma evaporarii intense a apei din sol, acestia pot sa devina saturati prin racire. In aceasta stare

Page 2: CONDUCERE PREVENTIVA

vaporii de apa nu mai pot sa ramana in forma gazoasa si incep sa se condenseze in mici picaturi de apa care, fiind in suspensie in straturile de aer de la suprafata solului, micsoreaza transparenta aerului, provocind fenomenul caruia ii spunem ceata.In functie de umiditate, temperatura solului si a aerului ceata poate fi mai densa. Ceata este mai frecventa primavara si toamna cand solul se incalzeste mult in timpul zilei iar temperaturile ambientale scad foarte mult de seara pana dimineata. Pregatirea autovehiculului inainte de plecarea in cursa, este o masura esentiala de prevenire a situatilor neplacute in cazul conducerii autovehiculului pe timp de ceata, astfel: -          curatarea interioara si exterioara a parbrizului, lunetei, geamurilor laterale; -          curatarea farurilor si semnalizatoarelor in fata; -          curatarea blocului optic din spate (pozitii,stopuri de farna, pozitie ceata, lumini de semnalizare, mers innapoi, lumina numere de inmatriculare, catadioptri); -          verificarea functionalitatii tuturor becurilor din dotarea autovehiculului; -          verificarea dotarii cu triunghiuri reflectorizante pentru cazuri de necesitate; -          verificarea functionarii instalatiei de climatizare si functionarea instalatiei de  dezaburire pentru luneta din spate; -          verificarea functionarii stergatoarelor de parbriz;

-          verificarea eficientei lamelor stergatoarelor de parbriz si schimbarea acestora in caz de uzura; -          completarea solutiei pentru spalarea parbrizelor in rezervorul de apa; -          dotarea autovehiculului cu o lanterna;

Factori de risc -          reducerea substantiala a vizibilitatii; -          pietonii, biciclistii, carutele si utilajele agricole care se deplaseaza pe partea carosabila de obicei nesemnalizati si cu viteze mult mai mici decat traficul; -          autovehicule stationate pe partea carosabila; -          diferite materiale ( obstacole) lasate pe partea carosabila; -          animale; -          posibile accidente produse pe partea carosabila; -          coloane in asteptare (cale ferata, accident, lucrari); -          autovehicule care circula fara a avea aprinsa lumina de intalnire faza scurta); -          autovehicule din sens opus care intra in depasire; -          reduacerea aderentei (in cazul umiditatii excesive particulele de apa se pot depune pe carosabil);

Masuri de contracarare a factorilor de risc -          pregatirea autovehiculului; -          reducerea vitezei in campul de vizibilitate (viteza trebuie redusa in asa fel incat spatiul necesar franarii pana la oprirea autoturismului sa fie mai mic decat lungimea spatiului de vizibilitate); -          aprinderea luminilor de intalnire pe fata si pozitiei de ceata pe spate (bec rosu cu intensitate luminoasa mai mare decat a becurilor de pozitie pe spate); -          folosirea strop-jetului si a stergatoarelor de parbriz ori de cate ori este necesar (in cazul in care ceata este foarte deasa si particulele de apa care o compun sunt mari, acestea se depun pe parbriz impreuna cu mizeria aruncata de pe anvelopele autovehiculelor celorlalti participanti la trafic); -          renuntarea la efectuarea depasirilor (pe ceata este mai sigur sa se circule in coloana decat sa se efectueze depasirea); -          pastrarea distantei de siguranta fata de autovehiculul care ne precede; -          renuntarea la opririle si stationarile care nu sunt absolut necesare;

-          in cazul unei defectiuni cand oprirea sau stationarea sunt obligatorii, autovehiculul trebuie scos complet de pe partea carosabila daca este posibil; 

Page 3: CONDUCERE PREVENTIVA

-          chiar daca autovehiculele au fost scoase complet de pe partea carosabila, dar sunt in imediata apropiere a benzii de rulare este necesara semnalizarea lor prin luminile de pozitie si prin semnalizarea de avarie; -          daca autovehiculul este oprit/stationat partial sau total pe partea carosabila, prezenta lui trebuie semnalizata cu ajutorul luminilor de pozitie, a semnalizarilor de avarie si a celor doua triunghiuri reflectorizante amplasate in fata si in spatele autovehiculului la o distanta care sa permita celorlalti participanti la trafic sa evite acrosarea acestuia (nu la mai putin de 30 m); -          cand vizibilitatea este foarte scazuta, avem obligatia sa dam semnale sonore (claxon) si sa raspundem la semnalele sonore ale celorlalti participanti la trafic;

-          renuntarea la calatorie sau plecarea in calatorie dupa risipirea cetii este cea mai buna masura in cazul in care deplasarea nu este absolut necesara; 

CONDUCERE PREVENTIVA-FACTORI

Conducerea preventiva este accesibila tuturor participantilor la trafic indiferent de varsta, atat prin insusirea normelor ei, cat si prin perfectionarea cunostintelor practice in vederea prevenirii si evitarii accidentelor. Insusirea si aplicarea corecta a normelor de conduita preventiva depind in egala masura atat de nivelul de pregatire teoretica si practica, de vechime in conducere, cat si de nivelul de inteligenta al fiecarui individ in parte. Ca elemente de baza ale conduitei preventive putem enumera: vigilenta, prevederea, indemanarea, judecata si cunostintele practice, la care se poate alatura si prudenta de care trebuie sa dam dovada in toate situatile care ne apar in trafic. De aceea este bine sa nu considerati nici o data ca sunteti prea buni sau ca v-ati intalnit cu toate situatile din trafic, din contra incercati sa va autoperfectionati continnu, deoarece permanent mai este ceva de invatat.

Factorii conduitei preventiveVigilentaEste caracterizata de capacitatea conducatorului auto de a fi in permanenta atent la tot ceea ce se petrece in jurul sau.PrevedereaEste reprezentata de capacitatea conducatorului auto de a anticipa situatile din trafic cat mai din timp si de a gasii solutii, astfel ca in desfasurarea traficului sa nu se produca evenimente rutiere.JudecataEste procesul psihic de gandire si de alegere a unei solutii cu cel mai bun rezultat intr-o situatie conflictuala aparuta in trafic la un moment dat.IndemanareaEste capacitatea de a efectua corect intreaga gama de manevre in conducerea autovehiculului

PRIMAVARA Este cel mai frumos anotimp, este anotimpul invierii si al renasterii naturii. Dupa o iarna alba si friguroasa in care natura parca a intrat in sataza, soarele incepe sa incalzeasca pamantul reavan imbibat de apa acumulata in urma topirii zapezilor. Primavara este adevaratul magician care printr-o miscare scurta dar ferma a baghetei, porneste giganticul motor al naturii. Nimic nu poate fi mai frumos, mai placut si mai odihnitor, decat sa stai si sa privesti reanvierea naturii, decat sa stai si sa privesti plantele proaspat inflorite intr-o explozie multicolora, frunzele inmugurite ale copacilor cum se deschid intr-un verde crud, care in bataia calduta a razelor de soare improspateaza intreaga atmosfera. Aceasta este primavara cu o parte din frumusetile ei, dar sa nu uitam ca la fel ca oricare dintre anotimpuri si ea are capricii, iar atunci cand suntem la volan trebuie sa fim pregatiti si pentru mofturile si capcanele pe care poate fara sa vrea ni le poate scoate in cale.

 Pregatirea autovehiculului

 La iesirea din anotimpul rece o masura importanta din punct de vedere al conduitei preventive o constituie pregatirea autoturismului din punct de vedere tehnic. Astfel toti conducatorii auto incepatori, sau avansati trebuie sa efectueze o verihicare temeinica a autovehiculului dupa cum urmeaza:

Page 4: CONDUCERE PREVENTIVA

a) pneurile- trebuie efectuata o verificare minutioasa a pneurilor din punct de vedere al uzurii fizice si al uzurii morale;- daca apare uzura morala (vechimea anvelopelor este prea mare si apar fisuri) anvelopele trebuie schimbate obligatoriu;- daca uzura fizica este prea mare (profilul canelurilor de pe banda de rulare este sters sau uzat peste limita maxima admisa) anvelopele trebuie schimbate;- anvelopele cu profil special de iarna este bine sa le inlocuim cu anvelope cu profil de vara sau cu profil intermediar pentru orice anotimp;- se verifica presiunea in roti;

b) uleiul- in cazul in care termenul de valabilitate ( in functie de numarul de kilometrii stabilit de producator) al uleiului a expirat este necesara schimbarea uleiului si a filtrului de ulei;- in cazul in care termenul de valabilitate nu este expirat trebuie sa verificam nivelul uleiului din baia de ulei, cu ajutorul jojei de ulei si daca este nevoie sa completam;- daca in motor a fost folosit un ulei mineral cu caracteristici de folosire pentru anotimpul rece este bine sa fie schimbat;c) lichidul de racire- este necesara verificarea nivelului lichidului de racire;- in cazul in care lichidul de racire este sub nivelul minim (gradatia de jos a vasului de expansiune), este necesara completarea acestuia;- chiar daca nivelul lichidului de racire si densitatea acestuia este in parametrii normali, este bine sa fie schimbat daca stim ca a trecut o perioada mai mare de trei ani de cand motorul functioneaza cu acesta;d) bateria de acumulator- o buna intretinere a bateriei de acumulator ne ajuta sa-i prelungim durata de functionare;- se verifica nivelul electrolitului (apa distilata +acid sulfuric) din bateria de acumulator;- daca nivelul este sub marcajul de minim, acesta trebuie completat pana se ridica intre marcajele de min - max;- in cazul in care nivelul este doar putin scazut sub nivelul de minim, se poate completa cu apa distilata ( nu completati cu apa de robinet deoarece distrugeti acumulatorul);- daca nivelul electrolitului este mult sub marcajul de minim este necesara completarea cu electrolit (solutie preparata de apa cu acid sulfuric)Atentie - daca se impune completarea cu electrolit este bine ca acest lucru sa se efectueze in service-uri autorizate;e) lichidul de frana- periodic se impune verificarea lichidului de frana prin vizualizarea gradatilor de pe paharul pompei de frana;- pe capacul rezervorului de lichid ce se afla pe pompa de frana sunt inscriptionate caracteristicile tehnice ale acestuia;- completarea lichidului de frana se face doar dupa cumpararea unui lichid identic cu cel deja folosit;f) asigurarea unei bune vizibilitati- completarea cu solutie pentru curatarea parbrizului in vasul de apa pentru curatarea parbrizului;- verificarea si eventuala schimbare a stergatoarelor de parbriz; Factori de riscPrimavara fiind un anotimp al schimbarilor si mai ales un anotimp de tranzit intre frigul iernii si caldurile inceputului de vara, se pot intalni o serie de factori de risc care pot pune in pericol deplasarea in siguranta cu autoturismul.

a) fenomene meteorologice

- din cauza perioadei de tranzit de la rece la cald, pe perioada primaverii intalnim o gama variata de fenomene neteorologice : polei, lapovita, burnita, ninsoare, ceata, ploaie, vant in rafale;

Page 5: CONDUCERE PREVENTIVA

- la inceputul primaverii ne putem astepta sa frecventam atat sectoare de drum uscat cu aderenta buna, cat si sectoare de drum lipsite de aderenta di cauza ghetii, zapezii, sau a poleiuluib) carosabilul- dupa iesirea din iarna carosabilul poate sa fie degradat, sa prezinte fisuri si gropi;- in zonele de deal si munte, pe partea carosabila se pot intalnii materiale antiderapante ( nisip, zgura) care au fost imprastiate pe timpul iernii si care acuma pot duce la pierderea aderentei daca se circula cu viteze neadaptate;- marcajele de pe sosea pot fi sterse partial sau total, lucru ce poate afecta incadrarea pe banda a conducatorilor auto fara experienta si poate fi un real impediment cand circulam noaptea sau pe ceata; c) traficul

- primavara traficul devine mai aglomerat;- apar in trafic si conducatorii auto lipsiti de indemanare care nu au condus pe timpul iernii;- observam o diversificare a traficului prin aparitia : carutelor, biciclistilor, mopedelor, motociclistilor si a pietonilor;- pe izlazurile de pe marginea soselelor apar animalele; d) factori  fizici si psihici- la conducatorii auto tineri pot sa apara stari de euforie, comportamente agresive care pot duce la excesul de viteza si subevaluarea pericolelor;- la unele persoane din cauza frecventelor schimbari meteorologice apar depresile si comportamentele ezitante in luarea decizilor in trafic;- atentia poate fi distrasa de frumusetea peisajului;e) factori tehnici- din  cauza conditiilor de trafic grele din timpul iernii ( drumuri inghetate,gropi, s.a.) autovehiculele ies cu defectiuni tehnice mai ales la sistemul de directie si rulare; krebs,scoala de soferi timisoara, scoli de soferi timisoaraContracararea factorilor de risc- la inceputul primaverii este bine sa efectuam o revizie tehnica a autovehiculului si sa remediem toate defectiunile

-este necesara marirea atentiei si adaptarea vitezei in functie de vizibilitate, trafic, conditii meteo si aderenta;- persoanele care nu au condus pe timpul iernii este bine sa se reacomodeze cu traficul conducand pentru inceput pe distante mai scurte si pe sectoare de drum mai putin aglomerate;- nu conduceti atunci cand starea dvs. fizica si psihica este precara;- la inceputul primaverii conduceti cu atentie pentru a nu fi surprinsi de portiunile de drum cu aderenta redusa;

Derapajul din punct de vedere al conduitei preventive Derapajul este fenomenul care duce la ruperea aderentei dintre doua suprafete in contact din

care una este fixa (carosabilul). Exista mai multe cauze care pot genera derapajul.

1. Aderenta si unghiul de inclinare a celor doua suprafete in contacat. In cazul in care cele doua suprafete in contact sunt inclinate intr-un plan sub diferite unghiuri v-om observa ca la un moment dat suprafata care nu este fixa, se va deplasa fata de suprafata fixata.Acest lucru se poate intampla si la unghiuri mai mici, daca intre cele doua suprafete se pune un strat cu aderenta mai mica (apa,ulei,gheata,s.a.). In cazul in care va deplasati in zone montane, nu lasati autoturismul oprit sau stationat in plan inclinat daca pe carosabil este gheata sau zapada. Se poate ca la un moment dat, din cauza unor curenti de aer mai reci sau a ploii  care ingheata in contact cu solul, autoturismul sa lunece la vale si sa loveasca alte autovehicule sau persoane. 2. Forta centrifuga si aderenta. In cazul abordarii unui viraj cu viteza neadaptata autovehiculul are tendinta de a derapa (aluneca) spre exteriorul virajului. 

Page 6: CONDUCERE PREVENTIVA

viteza neadaptata - viteza prea mare pentru unghiul de inchidere al virajului, sau viteza prea mare fata de coeficientul de aderenta al carosabilului. a)      daca virajul este spre dreapta, forta centrifuga tinde sa deplaseze autovehiculul spre stanga, catre banda de sens opus;

b)      daca virajul este spre stanga, forta centrifuga tinde sa deplaseze autovehiculul spre dreapta, catre acostament;

Pentru a evita producerea derapajului in curbe, este necesar ca inainte de intrarea in viraj sa ridicam piciorul de pe acceleratie pana la jumatatea virajului, dupa care se poate accelera treptat. Reducerea vitezei inaintea intrarii in viraj se face in functie de unghiul virajului si de coeficientul de aderenta al partii carosabile. 3. Actionarea prea brusca a volanului. Acest lucru se intampla de obicei la soferii incepatori, sau la cei care conduc foarte rar. Este un lucru deosebit de periculos, mai ales ca un sofer incepator sau far veleitati in conducere nu prea are sanse sa redreseza autovehiculul la timp daca a facut o astfel de greseala.  4. Scaderea brusca a aderentei carosabilului. Se intampla de obicei iarna cand circulam pe un carosabil uscat, si suntem surprinsi de o pata de gheata provocata de conul de umbra al unei cladiri, de curentii de aer care invaluie un podet, s. a..

     In cazul in care suntem surprinsi de un astfel de derapaj, trebuie imediat sa ridicam piciorul de pe acceleratie, sa introducem schimbatorul de viteze intr-o treapta inferioara si sa viram in sens opus fata de directia in care fuge botul autovehiculului (in acelasi sens cu spatele).                   

5. Virajul cu denivelari marunte In cazul in care partea carosabila este distrusa in zona unui viraj, prezentand o multitudine de gropi de dimensiuni mai mari sau mai mici, autovehiculul care nu-si adapteaza viteza va intra in derapaj.  Vara cand din cauza caniculei asfaltul se inmoaie, la franarea autovehiculelor de mare tonaj covorul asfaltic se aduna, formand mici si dese valurete. Aceste mici denivelari formate de obicei inainte de intrarea in curbe si pana la jumatatea acestora maresc semnificativ intrarea in derapaj a autovehiculelor care nu reusesc sa-si adapteze viteza.  Este bine de stiut ca autovehiculele cu amortizoarele (telescoapele) uzate sau defecte, pierd aderenta mult mai usor decat cele cu o suspensie care se incadreaza in parametrii optimi.

Masuri de contracarare a acestor factori de risc: - remedierea defectiunilor la sistemul de suspensie al autovehiculului; - schimbarea amortizoarelor; - abordarea virajelor cu viteza adaptata la factorii de risc;

6. Anvelopele Dupa cum este cunoscut cea mai buna aderenta pe un carosabil uscat, este asigurata de rotile cu cea mai mare suprafata de contact. Din constructie autovehiculele folosesc anvelope de diferite dimensiuni, sau mai bine spus, dimensiunile anvelopelor sunt in functie de modelul autovehiculului, fiecare model fiind dotat cu anvelope de dimensiuni optime. Cum se poate beneficia de aderenta maxima de la anvelopele cu care este dotat autovehiculul.

a) Asigurarea unei suprafete cat mai mari de contact cu solul.

Daca dorim sa  beneficiem de o aderenta cat mai buna, trebuie ca anvelopa sa aiba contact cu solul pe toata latimea benzii de rulare. Pentru acest lucru, periodic trebuie sa verificam presiunea

Page 7: CONDUCERE PREVENTIVA

in roti si sa o aducem la valoarea precizata de firma producatoare. Anvelopele cu presiune optima fac contact cu toata latimea benzii de rulare, asigurand astfel aderenta maxima

O anvelopa cu presiune mai mare decat cea prescrisa va avea o aderebta scazuta, deoarece contactul cu solul se realizeaza doar cu coama (mijlocul benzii de rulare).

Anvelopele care au o presiune mai mica, v-or calca pe umeri, mijlocul benzii de rulare avand tendinta de 

a fi impins spre interior catre janta, micsorandu-se astfel suprafata de contact cu carosabilul

O alta problema care apare in cazul anvelopelor cu o presiune a  aerului mai mica decat cea stabilita de constructor, apare in cazul virajelor

Din cauza presiunii insuficiente, banda de rulare a anvelopei se va deforma si se va deplasa lateral fata de axa geometrica a rotii, ceea ce duce mai usor la derapaj. b) O alta cauza care poate duce la ruperea aderentei, o constituie anvelopele uzate sau cele cu profil necorespunzator factorilor meteorologici ai anotimpului respectiv. Masuri de contracarare a acestor factori de risc : - schimbarea anvelopelor uzate; - folosirea unor anvelope cu profil si calitati corespunzatoare anotimpului; - verificarea periodica a presiunii din anvelopa; - folosirea presiunii stabilite de producator;

- adaptarea vitezei;

Conducerea preventiva noaptea

Pentru foarte multi conducatori auto noaptea este perioada  cea mai grea pentru conducerea autovehiculului. De aceea este bine sa recomandam soferilor cu putina experienta sa renunte la conducrea pe timpul noptii mai ales pe distante mari. Sa constatat constatat ca numerosi conducatori auto au probleme de vedere si de orientare pe timpul noptii. Astfel soferi care conduc foarte bine pe timpul zilei pot avea probleme odata cu lasarea intunericului, nereusind sa sesizeze la timp diferitele obstacole, pietoni, biciclisti s.a. care circula sau stationeaza pe partea carosabila. De asemenea noaptea poate creea probleme persoanelor care poarta ochelari de distanta, mai ales celor care necesita mai multe dioptrii. Un lucru care trebuie cunoscut de catre toti conducatorii auto, este faptul ca lumina farurilor autovehiculului nostru, oricat de puternica ar fi aceasta este de aproximativ 3000 de ori mai slaba decat lumina zilei.  Cu toate cele descrise mai sus exista totusi multi conducatori auto experimentati care prefera sa conduca pe timpul noptii, considerand acest lucru mult mai relaxant din cauza unui trafic mult redus. Ce trebuie stiut, este faptul ca acesti conducatori auto au o vasta experienta, conduc preventiv si adapteaza in permanenta viteza in functie de necesitati.

Factori de risc

- la lasarea serii, in amurg vizibilitatea scade, umbrele se prelungesc, iar lumina farurilor inca nu are efectul dorit pentru a sesiza diferitele capcane care pot aparea brusc in fata automobilului;

- vizibilitate redusa la limita perimetrului conului de lumina al farurilor;

Page 8: CONDUCERE PREVENTIVA

- conducerea este mai greoaie din cauza efectului de orbire a farurilor autovehiculului din sens opus

- pietoni, biciclisti, carute pe partea carosabila;

- obstacole sau autovehicule oprite pe partea carosabila; 

- conducatori auto care nu respecta legislatia rutiera;

- conducatori auto care nu schimba faza de drum cu faza de intalnire la apropierea de un autovehicul din sens opus

- conducatori auto care circula cu un singur far si acela pe partea dreapa nu cum este regulamentar pe partea stanga, existand posibilitatea de accident fiind confundati cu o motocicleta care circula pe dreapta partii carosabile;

- aprecierea distantelor se face mai greu noaptea;

- lungimea zonei iluminate de  fasciculul de lumina al farurilor in cazul curbelor, varfurilor de rampa sau panta se reduce foarte mult;

- diferite zone cu potential pericol, prost semnalizate sunt mai greu de observat pe timpul noptii;

- se poate produce fenomenul de orbire din cauza autovehiculelor din spate, care-si proiecteaza faza de drum in oglinzile noastre retrovizoare

- conducerea pe timp de noapte devine tot mai dificila in cazul in care marcajele de separare a sensurilor de circulatie sunt sterse sau inexistente si conditile meteo se deterioreaza;

- unele dintre cele mai grele conditii de condus pe timp de noapte apar iarna cand este viscol sau ceata si practic nu mai exista repere pe baza carora sa ne orientam;

OBOSEALA 

 Este cauza a circa 27 % din accidentele rutiere, din care o mare parte cu vatamari corporale grave, membre amputate, paralizii partiale sau totale si chiar mortale. Oboseala la volan poate sa apara din mai multe cauze:- insuficienta odihna inainte de plecarea in cursa;- conducerea autovehiculului pe perioade lungi, fara pauze pentru odihna;- confortul redus din autovehicul;- temperatura inadecvata din habitaclu;- conducerea pe timp de noapte;- trasee monotone, trafic aglomerat;- blocajele frecvente in trafic;- consumul de alcool, medicamente incompatibile conducerii autovehiculului;- stare fizica si psihica precara;scoala de soferi timisoaraEfectele oboselii- nervozitate,agresivitate;- aprecierea gresita a vitezei;- timpul de reactie scazut;- reducerea capacitatii de analizare a situatilor din trafic;

Page 9: CONDUCERE PREVENTIVA

- stergerea din memorie a unor portiuni pe care deja s-a condus;- halucinatii;- diminuarea capacitatii de a prevedea unele situatii din trafic;- somnolenta;- riscul de a adormii la volan;

Contracararea efectelor oboseliiPentru a intarzia aparitia oboselii este necesar :- sa ne odihnim inainte de a pleca in cursa;- sa nu plecam la drum daca nu suntem intr-o stare fizica si psihica buna;- sa facem pauze la aproximativ doua ore de condus ( soferii incepatori chiar din ora in ora);- in timpul pauzelor este bine sa facem cateva exercitii fizice si daca este posibil sa ne spalam pe fata cu apa rece;

Atentie !

 La aparitia primelor simptome de somn sau halucinatii din cauza oboselii, opriti imediat pe dreapta, intr-un loc in care autoturismul poate fi scos complet de pe partea carosabila si dormiti. Nu asteptati sa ajungeti in prima localitate sau parcare, deoarece aveti toate sansele sa faceti accident.  Daca este noapte dupa ce a-ti scos autovehiculul complet in afara partii carosabile, semnalizativa prezenta prin aprinderea luminilor de pozitie si a semnalizatoarelor de avarie.

CONDUITA PREVENTIVA PE TIMP DE PLOAIE

Unul dintre cele mai intalnite fenomene meteorolgice este ploaia. Din cauza faptului ca este cel mai raspandit fenomen meteo, fiind intalnit in toate anotimpurile, cu precadere primavara si mai ales toamna, foarte multi conducatori auto nu il trateaza cu suficienta seriozitate, motiv pentru care se intampla frecvente accidente.  Indiferent de intensitatea ploii acest fenomen poate creea probleme majore in trafic. scoala de soferi Timisoara Factori de risc           -     umezirea partii carosabile reduce substantial aderenta, crescand spatiul de franare;

            -     in cazul in care din sens opus se apropie un camion, sau suntem depasiti de un astfel de autovehicul,parbrizul nostru este acoperit de apa improscata de anvelopele acestuia;   -          daca intensitatea ploii nu este mare, sau la inceputul unei ploi chiar de intensitate mare, praful si pamantul de pe banda de rulare se combina cu particulele de apa, rezultand mazga; -          apare posibilitatea derapajului; -          din cauza perdelei de ploaie apar greutati in aprecierea distantelor si a vitezei de deplasare a celorlalti participanti la trafic; -          din cauza vizibilitatii scazute si a presiunii atmosferice isi face loc mai repede oboseala si chiar somnolenta; -          se reduce puterea de penetrare a luminozitatii farurilor si a blocurilor optice de pozitie, franare si semnalizare; -          noaptea pe ploaie eficacitatea luminii farurilor scade deoarece asfaltul devine negru absorbind lumina; -          reducerea vizibilitatii spre exteriorul autovehiculului din cauza condensului din interior si a sropilor de ploaie de pe geamurile laterale;

-          din cauza reducerii vizibilitatii spre partile laterale ale autovehiculelor, cresc sansele de acrosare a

 

pietonilor care traversaza strada; -          pietonii traverseaza strada de multe ori in fuga pentru a nu fi udati de ploaie; -          in anotimpul rece cand temperatura soselei este sub 0 grade celsius, apa de ploaie in contact cu solul se transforma in polei; 

Page 10: CONDUCERE PREVENTIVA

-          apare riscul acvaplanarii; -          in zonele deluroase si montane, torentii rezultati in timpul ploii pot aduce pamant si pietris de pe versanti pe sosea, de asemenea pot produce caderi de pietre si alunecari de teren; -          in perioadele ploioase creste numarul accidentelor;  scoala de soferi KREBS Timisoara Pregatirea autovehiculului;       -    curatarea interioara si exterioara a parbrizului, lunetei, geamurilor laterale; -          curatarea farurilor si semnalizatoarelor in fata; -          curatarea blocului optic din spate (pozitii,stopuri de farna, pozitie ceata, lumini de semnalizare, mers innapoi, lumina numere de inmatriculare, catadioptri); -          verificarea functionalitatii tuturor becurilor din dotarea autovehiculului; -          verificarea dotarii cu triunghiuri reflectorizante pentru cazuri de necesitate; -          verificarea functionarii instalatiei de climatizare si functionarea instalatiei de  dezaburire pentru luneta din spate; -          verificarea functionarii stergatoarelor de parbriz; -          verificarea eficientei lamelor stergatoarelor de parbriz si schimbarea acestora in caz de uzura; -          completarea solutiei pentru spalarea parbrizelor in rezervorul de apa; -          dotarea autovehiculului cu o lanterna;  scoli de soferi Timis Masuri de contracarare a factorilor de risc -          pregatirea autovehiculului; -          sporire atentiei; -          evitarea bruscarii comenzilor (volan, frana acceleratie); -          reducerea vitezei in campul de vizibilitate (viteza trebuie redusa in asa fel incat spatiul necesar franarii pana la oprirea autoturismului sa fie mai mic decat lungimea spatiului de vizibilitate);

-          aprinderea luminilor de intalnire pe fata si pozitiei pe spate -          folosirea strop-jetului si a stergatoarelor de parbriz ori de cate ori este necesar;       -     efectuarea depasirilor doar daca este absolut necesar; -          in cazul unei defectiuni cand oprirea sau stationarea sunt obligatorii, autovehiculul trebuie scos complet de pe partea carosabila daca este posibil; -          chiar daca autovehiculele au fost scoase complet de pe partea carosabila, dar sunt in imediata apropiere a benzii de rulare este necesara semnalizarea lor prin luminile de pozitie si prin semnalizarea de avarie; -          daca autovehiculul este oprit/stationat partial sau total pe partea carosabila, prezenta lui trebuie semnalizata cu ajutorul luminilor de pozitie, a semnalizarilor de avarie si a celor doua triunghiuri reflectorizante amplasate in fata si in spatele autovehiculului la o distanta care sa permita celorlalti participanti la trafic sa evite acrosarea acestuia (nu la mai putin de 30 m); -          in traficul urban trebie sa marim atentia la intersectiile aglomerate; -          in traficul urban atentia trebuie sporita la persoanele care circula pe caroabil din cauza lipsei trotuarelor;

-          atentie sporita in locurile in care drumul public se intersecteaza cu drumurile agricole, locuri in care se poate produce mazga;

POLEIUL

Poleiul este caracteristic doar anotimpului rece. Pentru a se produce poleiul este necesar sa fie indeplinite cateva conditii:

-          sunt necesare cateva zile cu temperaturi scazute sub 0 grade celsius, astfel incat pamantul (carosabilul) sa inghete; 

Page 11: CONDUCERE PREVENTIVA

-          o alta zi in care temperatura creste pentru cateva ore la 1-2 grade celsius pentru a incepe ploaia; -          picaturile de ploaie cazute pe carosabil ingheata instantaneu; Conducerea autovehiculului pe polei este deosebit de riscanta si necesita o mare indemanare in manevrarea autovehiculului. Pe polei conducatorul auto trebuie sa uite ca autovehiculul are pedala de frana, iar manevrarea acestuia sa fie ca o mangaiere asupra comenzilor, orice bruscare ducand la derapaj. Factori de risc -          scaderea aderentei si cresterea semnificativa a spatiului de franare; -          se diminueaza stabilitatea transversala si longitudinala a autovehiculului; -          posibilitatea intrarii in derapaj in orice moment, atat la franare cat si la accelerare; -          imposibilitatea controlului directiei in cazul apasarii simultane a pedalei de ambreiaj si frana; -          intrarea in derapaj la orice bruscare a volanului; -          pietonii se deplaseaza greoi, existand pericolul sa lunece si sa cada in fata autovehiculelor; -          conducatorii auto pot devenii incordati, obositi si nervosi; -          plecari greoaie de pe loc, sau chiar imposibilitatea plecarii de pe loc; -          accidente pe partea carosabila; -          utilaje de dezapezire cu gabarite depasite in latime;

-          virajele sunt greu de controlat;  scoli de soferi Timisoara Masuri de contracarare a factorilor de risc -          se adapteaza viteza la conditiile de aderenta; -          la plecarea de pe loc este bine sa folosim treapta a doua de viteze, actionand foarte fin ambreiajul; -          cresterea vitezei se face accelerand cu finete maxima; -          nu folosim concomitent pedala de ambreiaj si frana; -          reducem viteza cu mult timp inaintea locului in care dorim sa oprim; -          reducerea vitezei se face cu ajutorul franei de motor; -          evitarea opririlor si stationarilor in rampa sau panta; -          evitarea depasirilor, daca acest lucru nu este posibil distanta laterala in momentul depasirii sa fie mare; -          amanarea plecarii in cursa daca este polei; -          ogrija deosebita la coborarea pantelor; -          daca a-ti fost surprinsi de formarea poleiului in timp ce sunteti in cursa si simtiti ca nu stapaniti comenzile, scoateti autovehiculul in afara partii carosabile intr-un loc in care nu exista posibilitatea sa ramaneti impotmoliti si asteptati camioanele care imprastie materiale antiderapante; -          nu va bazati pe sistemele electronice de control ale autovehiculului ABS,EBD,ESP. -          mariti distanta de siguranta dintre autovehicule;

-          nu bruscati comenzile pentru a nu intra in derapaj

Conducerea preventiva in mediul rural 

Factori de risc tehnici1. Densitatea mare de vehicule cu tractiune animala, utilaje agricole, pietoni;2. Situatii problema create de aceste particularitati, manevre imprevizibile, iesiri de pe strazile laterale pe drumul prioritar fara asigurare si semnalizare;3. Zone cu aderenta redusa pe timp de ploaie ce pot duce la derapaje;4. Vehicule stationate pe carosabil;

Page 12: CONDUCERE PREVENTIVA

Factori rutieri1. Drumuri neantretinute;2. Lipsa marcajelor, a indicatoarelor, trotuarelor, trecerilor de pietoni;3. Intersectii nedirijate, trafic dezordonat, animale si turme de animale;

Masuri1. Regimul vitezei sensibil diminuat, avand in vedere multitudinea situatiilor problematice;2. Prudenta si atentie sporita in intersectii;3. La efectuarea manevrei de depasire, atentionarea sonora si optica a biciclistilor, carutelor, pietonilor si tractoarelor rutiere;4. Pastrarea unei distante laterale cat mai mari; Situatii problema generate de vehicule cu tractiune animala,biciclisti,pietoniFactori de risc1. Manevre imprevizibile (schimbari bruste ale directiei, fara semnalizare si asigurare);2. Nu cunosc indicatoarele rutiere si nu respecta regulile de circulatie;3. Pe timp de noapte sunt greu de sesizat;4. Circula frecvent sub influenta bauturilor alcoolice;

Conducatorii de vehicule cu tractiune animala- circula cu incarcaturi mari agabaritice putand pierde din incarcatura pe carosabil sau se pot rasturna;- circula sub influenta bauturilor alcoolice;- animale sperioase neobisnuite cu zgomotul;- ocupantii sar spontan din vehicule pe partea carosabila;- adorm in vehicule;- pe timp de noapte doi conducatori auto se pot orbii, iar unul din ei poate intalni un asemenea obstacol

Biciclistii- circula in paralel,sau se pot tine de alte vehicule;- se pot dezechilibra usor datorita incarcaturii mari transportate sau a denivelarilor;- de multe ori circula dupa ce au  consumat bauturi alcoolice;- copii care se aventureaza in trafic, fara sa cunoasca reguli de circulatie;- noaptea circula fara lumini, catadioptrii sau vesta reflevtorizanta;- nu cunoasc si nu respecta regulile de circulatie;- nu constientizeaza vulnerabilitatea la care sunt expusi;

Pietonii Comportament diferentiat la copii, tineri, maturi, batrani.Copii traverseaza in fuga, ei percep autovehiculul ca fiind oprit, campul lor vizual fiind mai redus.Tineri se bazeaza pe reflexe.Batranii nu aud bine, nu vad bine, nu au reflexe, se razgandesc in traversare, se deplaseaza greoi.

Masuri de contracarare a factorilor de risc- sa-si concentreze atentia asupra acestor particularitati;- reducerea din timp a vitezei;- anticiparea unor situatii problema;- atentionarea sonora si optica din timp pentru a fi eficace;- pastrarea unei distante cat mai mari;- sa fie pregatit pentru evitare;

CONDUCERE PREVENTIVA TOAMNA

Page 13: CONDUCERE PREVENTIVA

 

La fel ca oricare dintre anotimpuri, toamna are caracteristicile ei. Ea are perioade de o frumusete rar intalnita, dar si perioade in care intr-o singura zi poti avea impresia ca treci prin toate cele patru anotimpuri. Pe langa perioadele frumoase si insorite de la inceputul acestui anotimp, v-om trece  treptat si la perioadele mai reci, inorate si mohorate premergatoare iernii.

 Factori de risc

1.Fenomene meteorologice In aceasta perioada putem intalni o gama larga de fenomene meteo, cum ar fi : ploi in averse, bruma, burnita, ceata, gheata, lapovita, ninsoare, polei. Aceste fenomene meteorologice se schimba de la o zi la alta sau chiar de la o ora la alta.In cazul deplasarii pe distante lungi si a traversarii diferitelor forme de relief (campie, deal, munte) pe traseul respectiv, putem intalni pe parcursul unei zile, o mare parte din fenomenele descrise mai sus.

2.Alternanta zonelor de aderenta cu cele fara aderenta. In aceasta perioada se poate trece de la sectoare de drum cu aderenta foarte buna (sosea uscata), la sectoare de drum cu aderenta scazuta in zonele cu precipitatii, sau chiar pe sectoare de drum pe care coeficientul de aderenta este foarte scazut (zapada afanata sau batatorita), sau chiar un coeficienta de aderenta care se apropie de zero (gheata, polei).

3.Traficul Pe perioada toamnei este foarte aglomerat si consta mai ales in trafic greu.

De asemenea in acest anotimp campania agricola este in maxima desfasurare, astfel pe sosele tranziteaza foarte multe masini agricole (combine, tractoare cu remorci, pluguri, semanatori, s.a.).Conducatorii auto trebuie sa mareasca atentia in zonele in care se intersecteaza soseaua cu drumurile agricole, locuri in care asfaltul poate sa fie partial acoperit de noroiul adus de utilajele agricole.

4.Factorul fizic si psihicAlternarea zilelor senine si calduroase, cu perioadele mohorate cu ploaie si frig, pot creea probleme persoanelor meteo depresive sau obosite. In astfel de perioade, aceste persoane pot face greseli mai mult sau mai putin grave in conducerea autoturismului, greseli ce pot cauza accidente deosebit de grave.

5.Factor de risc specific toamnei 

Un factor de risc caracteristic toamnei il constituie frunzele cazute pe sosea. Astfel in zonele impadurite sau in locurile in care sunt arbori pe marginea soselei frunzele cazute, in contact cu umezeala pot forma un covor pastos deosebit de alunecos care poate produce derapajul in cazul in care se circula cu viteze neadaptate.Trebuie sa stiti ca acest covor de frunze deosebit de alunecos nu se produce doar daca ploua. Dimineata si seara din cauza diferentelor de temperatura intre straturile de frunze cazute pe sosea se produce condens, astfel chiar daca soseaua este uscata se poate derapa pe acest strat de frunze.

                                        Contracararea factorilor de risc

 Starea fizica si psihicaEste bine ca inainte de a pleca in cursa sa fim odihniti si sa incercam sa lasam in afara

Page 14: CONDUCERE PREVENTIVA

autovehiculului toate problemele pe care le avem.

 Adaptarea vitezei In permanenta trebuie sa fim atenti si sa adaptam viteza in functie de conditiile de vizibilitate, conditii meteo, trafic si aderenta la sol.De asemenea trebuie sa avem grija ca in perioadele mai reci dimineata si seara aderenta poate fi scazuta din cauza peliculei de gheata care se formeaza pe portiunile umede ale drumului public.

Atentie sporita la ceilalti participanti la trafic

O atentie sporita trebuie sa acordam conducatorilor de utilaje agricole care ne pot creea probleme datorita gabaritelor mari in latime (combine, semanatori, pluguri, s.a.)O parte dintre conducatorii acestor utilaje nu au experienta de conducere in trafic efectuind manevre bruste, necontrolate, circuland fara semnalizare si de multe ori traversand drumul public, sau efectund viraje la stanga sau la dreapta fara a se asigura.

 Posibile capcaneIn perioadele reci de toamna este necesar sa marim atentia si sa reducem viteza ori de cate ori circulam prin locuri supuse curentilor de aer : - pasaje;- viaducte;- poduri si podete;- drumuri in rambleu si debleu

Conducere preventiva in mediul urban

Factori rutieri1. Drumurile care pot fi intretinute sau neantretinute;2. Multitudine de intersectii de o mare diversitate;3. De la circulatia pe mai multe benzi, la circulatia pe o singura banda;4. Multitudine de indicatoare si marcaje;5. Trafic intens auto;

Factori tehnici1. Numar mare de vehicule, in special dimineata si la terminaea programului;2. Diversitate mare de vehicule;3. Solicitarea vehiculelor este mare datorita acceleratiei, deceleratiei, virajelor;4. Instalarea factorilor de stres (zgomot, poluare, frecventa pericolelor);

Factori umani1. Trafic pietonal foarte mare (scoli, intreprinderi,s.a.);2. Statii de transport in comun;3. Starea fizica a conducatorului uman;4. Evitarea traseelor aglomerate si a orelor de varf;5. Regimul de viteza trebuie adaptat in functie de drum, trafic, vizibilitate, conditii meteo, pastrarea unor distante de siguranta in deplasare, fata de vehiculele aflate in mers sau stationate;6. Multa prudenta in patrunderea in intersectii, acolo unde unii conducatori incalca grav regulile de circulatie in special la viraje;7. Atentia sporita la trecerile pentru pietoni;8. La orice manevra de schimbare a directiei de mers sa se asigure, sa semnalizeze si sa se asigure ca au fost bine intelesi asupra intentiei de a efectua manevrele;

 

Page 15: CONDUCERE PREVENTIVA

CONDUCERE PREVENTIVA VARA

Vara este unul din cele mai frumoase anotimpuri, este anotimpul concedilor si a deplasarilor pe distante lungi. Vara traficul creste substantial mai ales in zonele extraurbane atat pe drumurile judetene, cat mai ales pe cele nationale, national europene si pe autostrazi. Aceasta crestere a traficului se datoreaza in mare parte deplasarii in concediu cu autovehiculele personale spre zonele montane cu peisaje deosebit de pitoresti cu aerul ozonat si racoarea mult dorita in aceasta perioada caniculara, fie spre litoral, sau in voiaje in strainatate. Pentru a parcurge in siguranta astfel de trasee, este bine sa cunoastem anumite norme prin care sa reusim sa prevenim posibile situatii neplacute.

 

 FACTORI  DE  RISC

1.Trafic

In timpul verii traficul este deosebit de intens, numarul autovehiculelor crescand si datorita perioadei concedilor. 2. Viteza      Datorita timpului favorabil ,a deplasarilor pe distante lungi si a carosabilului in general uscat, o mare parte a conducatorilor auto conduc cu viteze mai mari decat cele prescrise de lege. 3. Temperatura       Pe perioada verii temperaturile deosebit de ridicate constituie un factor de risc major. Caldura excesiva poate influenta negativ atat starea psihica a conducatorilor auto cat si starea lor fizica creind disconfort la volan.       Persoanele cu afectiuni cardiace ,tensiune,lipsa de calciu s.a.,pot avea probleme ce pot duce la accidente grave.       De asemenea caldura excesiva si soarele incinta covorul asfaltic ,lucru ce duce la  supraincalzirea anvelopelor. Astfel o anvelopa uzata sau cu defecte de fabricatie ,mai ales daca este cu camera de aer (nu tubeless) poate exploda. Daca explozia se produce la viteza ,mai ales pe una din rotile din fata (directoare) ,accidentul este aproape imposibil de evitat. De obicei explozia anvelopelor se produce la viteza!!

4. Alti participanti la trafic

      In timpul verii ,pe partea carosabila a drumurilor publice, circula toate categoriile de participanti la trafic  pietoni biciclisti, carute, mopede, motociclete, tractoare, autoturisme, autocamioane, autobuze.       O problema majora o constituie biciclistii, pietonii, carutele si persoanele care conduc mopede. Problema consta in necunoasterea de catre acestia a legislatiei rutiere si nerespectarea ei. Aceste categorii de participanti la trafic de multe ori nu respecta nici cele mai elementare norme de siguranta rutiera ( nu se incadreaza corespunzator pe banda, nu se asigura, schimba brusc directia, opresc sau stationeaza direct pe partea carosabila) devenind un pericol atat pentru ceilalti participanti la trafic cat si pentru propria lor persoana.         O mare atentie trebuie acordata noaptea acestor participanti la trafic deoarece de multe ori circula nesemnalizati (fara vesta reflectorizanta, fara lumina si de multe ori sub influenta alcoolului). 5. Conditii meteo         Un factor de risc care nu trebuie neglijat pe timpul verii il constituie furtunile. Ele apar destul de brusc cu: a) Ploi torentiale care ingreuneaza vizibilitatea si o reduc uneori la zero, fiind necesara oprirea autovehiculului in afara partii carosabile. Nu uitati sa aprindeti semnalizarea de avarie pentru a fi

Page 16: CONDUCERE PREVENTIVA

observati de ceilalti participanti la trafic. In cazul in care nu este necesara oprirea, nu uitati sa circulati cu farurile aprinse (lumina de intilnire) si cu viteza redusa. b) Grindina – la fel ca in cazul ploilor torentiale, ingreuneaza vizibilitatea, atat din cauza particulelor dese de apa inghetata cat si din cauza diferentei de temperatura dintre exteriorul habitacului si interiorul acestuia, parbrizul ,luneta si geamurile laterale se aburesc puternic. In acest caz circulati cu faza de intalnire aprinsa, porniti instalatia de climatizare pentru a asigura dezaburirea si circulati cu viteza redusa si atentie marita. In cazul grindinei  particulele de ghata pot avea marimi de la cativa milimetrii la mai multi centimetrii.In cazul in care grindina este de mari dimensiuni opriti autovehiculul in afara partii carosabile, daca se poate sub un copac stufos pentru a incerca sa diminuati pagubele pe care le produce aceasta autovehiculului dvs. Daca grindina este de mari dimensiuni nu coborati din autovehicul. Au fost persoane care au ajuns in spital sau chiar au murit din cauza loviturilor provocate de grindina.

c) Vantul – o problema majora in timpul furtunilor de vara. Daca in cazul grindiniei oprirea sub ramurile unui copac poate diminua pagubele, in cazul vantului puternic aceasta poate fi cea mai proasta alegere. Dupa cum a-ti vazut si dvs. la televizor, in cadrul stirilor prezentate, efectele furtunii, aproape ca nu exista imagini in care sa nu fie prezentate autovehicule distruse sau chiar zdrobite total de arbori, acoperisuri sau benere cu reclame doborate de vant. Astfel in cazul in care circulati in afara localitatii si sunteti surprinsi de o furtuna cu rafale de vant deosebit de puternice care pericliteaza conducerea in continuare a autoturismului, este bine sa opriti in afara partii carosabile, la distanta de orice copac sau obiect care poate devenii un adevarat proiectil din cauza vantului

d) Descarcarile electrice – unii conducatori auto se sperie mai mult de fulgere decat de furtuna propriu – zisa. S-a constatat ca cel mai protejat loc in cazul trasnetului este in habitacul autovehiculelor, deoarece caroseria protejeaza pasagerii si conducatorul auto, ca o cusca Faraday lasand curentul electric sa se scurga direct in sol. O problema care poate sa apara in cazul fulgerelor este posibilitatea de a fi orbiti pentru cateva fractiuni de secunda de lumina produsa de acestea. De aceea este bine ca in cazul descarcarilor electrice sa reducem viteza.

6) Blocajele in trafic         Vara se produc blocaje in trafic care constituie unul din factorii principali de stres in cazul deplasarii cu autovehiculul. Aceste blocaje se produc fie din cauza reparatiilor ce se fac la drumuri sau a accidentelor produse din cauza vitezei excesive, a oboselii, s.a.

scoli de soferi Timisoara, scoala de soferi TimisoaraContracararea factorilor de risc

- verificarea si la nevoie schimbarea anvelopelor;- verificarea sistemului de franare;- verificarea sistemului de climatizare;- etapizarea traseului in asa fel incat sa avem si pauze de odihna;- in zilele caniculare este bine sa faceti pauza intre orele 14 - 17;- pauza obligatorie daca sunteti obositi sau nu va simtiti bine;- inainte de plecare, creonati pe langa traseul de urmat si un traseu de rezerva;- ascultati la radio stirile despre trafic, iar in cazul in care aflati ca va indreptati spre un blocaj in trafic schimbati traseul, iar in cazul in care nu este posibil opriti intr-o parcare in care sa nu stati sub directa actiune a razelor solare; - pastrati in autovehicul o rezerva de apa sau sucuri pentru hidratare in cazul in care ramaneti blocati in trafic;- adaptati in permanenta viteza in functie de trafic, aderenta si conditii meteo;- pastrati distanta de siguranta fata de autovehiculul care va precede chiar daca circulati in coloane la viteze mai mici.

Page 17: CONDUCERE PREVENTIVA