comunicarea prin bloguri
TRANSCRIPT
COMUNICAREA PRIN BLOGURI
(MICROBLOGURI)
Baciu CsillaAnul I, zi
Modul Psihopedagogic, Niv. II
Comunicarea educațională este o formă de intercțiune între profesori și studenți, unde
profesorul urmărește deliberat și sistematic reacțiile și acțiunile studenților.
Ca în orice proces de comunicare umană, în comunicarea educațională, relaționarea
are loc între emițător și receptor printr-un canal de transmitere a mesajelor cu ajutorul unui
sistem de simboluri și semnificații. Calitatea comunicării educaționale depinde de sistemul de
comunicare și de gradul de stăpânire a comunicării de către emițător și receptor. De obicei,
profesorul este inițiatorul comunicării formale în activitatea sa cu grupul de studenți, dar nu se
exclude posibilitatea ca și studenții să aibă inițiativă în acest sens.
Relațiile dintre profesori și studenți se manifestă printr-o mare varietate de
comportamente, fapt ce generează o anumită intensitate a interacțiunii dintre emițător și
receptor. Rolul profesorului este de a pune la dispoziția studentului cele mai relevante
informații (conținut) într-un cadru (proces) care să producă motivarea, entuziasmul și
implicarea studenților.
O dată cu dezvoltarea tehnologiei, în special a Internetului, comunicarea a fost privită
altfel de cum era până acum. Astfel, comunicarea a început să se dezvolte și în lumea Web-
ului. Acesta a făcut posibilă comunicarea prin rețelele de socializare, forumuri, bloguri și
microbloguri. Procesul comunicării educaționale poate fi dezvoltat și în rețeaua blogurilor și
microblogurilor.
Blogurile sunt niște publicații web ce conțin articole periodice, ce au de obicei un
caracter personal. Acest gen de publicații web sunt, în principiu, accesibile publicului larg.
Microblogging-ul este o nouă formă de blogging care permite utilizatorilor să publice
online texte scurte, de maximum 140-200 de caractere, uneori și imagini. Prin microblogging
se realizează o interacțiune în timp real între utilizatori prin dispozitive, tehnologii și aplicații.
Printre cele mai cunoscute aplicații de microblogging se numără Twitter (cea mai
populară), Tumblr, Edmodo etc. Există și variante românești cum ar fi cirip.ro, logoree.ro etc.
Utilizatorii folosesc microblogging-ul pentru a-și comunica acțiunile și proiectele,
pentru a pune întrebări, pentru a cere recomandări. Microblogging-ul combină comunicarea
cu notele personale. În ceea ce privește educația sunt preferate platformele Twitter și Cirip.ro.
În continuare, voi prezenta platforma Twitter și efectul pe care-l are asupra
comunicării educaționale. Ca unealtă educațională, Twitter-ul are următoarele aspecte
pragmatice:
Formează comunităţi educaţionale - comunicarea pe microbloguri poate îmbogăţi
2
cursurile tradiţionale, prin explorarea potenţialului microblogging-ului într-un context
formal şi informa, adică oferă studenţilor oportunitatea de a exersa diferite tipuri de discurs
online (voce, scop, audienţă), de a-şi organiza ideile, reflecţiile.
Mesajele pot include obiecte multimedia, care devin parte a fluxului informaţional și
comunicaţional.
Studenţii învaţă cum să caute, utilizeze, creeze colaborativ resurse educaţionale ale
reţelelor corespunzătoare obiectelor multimedia.
Explorarea scrierii colaborative – microblogging-ul promovează scrierea ca o
activitate plăcută,distractivă care întăreşte competenţele de exprimare scrisă ale studenţilor,
cele pentru lectură, oferă studenţilor şansa să parcurgă calea de la scrierea personală spre
scrierea publică.
Colaborare între şcoli, universităţi, ţări - elevii, studenţii, profesorii împărtăşesc idei,
experienţe, proiecte prin intermediul socializării.
Instrument pentru evaluarea opiniilor - folosite în mediul academic, aplicaţiile de
microblogging dezvoltă, stimulează interacţiunile pe un anumit subiect, permiţând
exprimarea ideilor şi sentimentelor în raport cu o situaţie sau experienţă reală de viaţă.
Suport pentru conferinţe sau alte manifestări (sesiuni de informare, ateliere de lucru):
modalitate foarte simplă pentru participanţii la un eveniment ştiinţific să împărtăşească
gânduri despre o sesiune anume şi activităţile care au loc în timpul acesteia, fiind
astfel util pentru cei care nu pot participa, dar şi pentru reflecţii ulterioare.
Servicii de referinţe (în biblioteci). Oamenii pot să „urmărească” un cont/grup de
microblogging pentru a afla despre evenimentele bibliotecii, noi apariţii editoriale, pot rezerva
cărţi, participa la lansări de carte etc.
Pe lângă aspectele pozitive, Twitter-ul are și bariere care câteodată impiedică
comunicare educațională:
Utilizarea platformei twitter presupune (uneori chiar impune) o instruire prealabilă a
cursantilor în folosirea plaformei si implementarea tehnologiilor/obiectelor
multimedia pentru a obtine o reală eficiență a actului educațional.
Învingerea rezistenței la schimbare și aceptarea unui mediu virtual de învățare diferit,
chiar în contextul proliferării si utilizării de alte tehnologii Web 2.0 (bloguri, wiki-uri,
retele sociale etc.).
Optiunea de „editare” a posturilor naște la unii studenti îngrijorări despre integritatea
evaluării. Adesea studentii sunt îngrijorați atunci când editarea repetată a unui post, fără
modificarea datei inițiale a mesajului postat, furnizează oportunități mai ușoare de
3
a „înșela” evaluatorul, prin completarea ulterioară a mesajelor fie de cătreei, fie de către alte
persoane în locul lor.
Conexiunea cu serverul – timpul de așteptare de încărcare a unei pagini sau a
actualizării după postarea pe microblog, poate creste uneori foarte mult, ceea ce
conduce la mesaje de „Network Timeout”. Reactiile sunt diferite (există studenti care,
desi apreciază platforma si se lasă antrenati în actiuni, se plictisesc asteptând si
renuntă să o folosească si altfel decât pentru curs).
CONCLUZIE
Utilizarea tehnologiilor Web 2.0 în comunicarea educațională a deplasat considerabil
accentul dinspre achizitia de cunostinte înspre atingerea scopului propus în învătare. Iar
utilizarea microblogului în educatie respectă principiile teoriei constructiviste.
Pentru ca utilizarea microbloggingului în demersurile didactice să conducă într-adevăr
la rezultatele anterior amintite este nevoie ca dezvoltarea continuturilor digitale să fie atent
planificată (descrierea obiectivelor educationale, orientarea învătării după jaloane concrete,
construirea de situatii de învătare eficientă, proiectarea unor instrumente de evaluare
adecvate).
4
BIBLIOGRAFIE
Cziprok, Claudia, Integrarea tehnologiei Web 2.0 în procesul de predare-învățare-
evaluare centrată pe elev, Revista de Informatică Socială nr. 8/decembrie 2007, pag.
85-97.
Terry Friedman, Twittering in the classroom: some issues,
http://terry-freedman.org.uk/artman/publish/printer_1122.php
Tom Barrett, Plan, Tweet, Teach, Tweet, Learn, Smile,
http://tbarrett.edublogs.org/2008/03/07/plan-tweet-teach-tweet-learn-smile,
Linda L Briggs, Micro Blogging with Twitter, Campus Technology,
http://www.campustechnology.com/article.aspx?aid=59315.
Darren Kuropatwa, Twitter: Ephemeral Learning Tool,
http://adifference.blogspot.com/2007/07/twitter-ephemeral-learning-tool.html.
7 Things You Should Know About Twitter,
http://www.educause.edu/ir/library/pdf/ELI7027.pdf
Alan A. Lew, Twitter Tweets for Higher Education, 19/8/2007,
http://web20teach.blogspot.com/2007/08/twitter-tweets-for-highereducation.html
5