COMUNICAREA PRIN BLOGURI

(MICROBLOGURI)

Baciu CsillaAnul I, zi

Modul Psihopedagogic, Niv. II

Comunicarea educațională este o formă de intercțiune între profesori și studenți, unde

profesorul urmărește deliberat și sistematic reacțiile și acțiunile studenților.

Ca în orice proces de comunicare umană, în comunicarea educațională, relaționarea

are loc între emițător și receptor printr-un canal de transmitere a mesajelor cu ajutorul unui

sistem de simboluri și semnificații. Calitatea comunicării educaționale depinde de sistemul de

comunicare și de gradul de stăpânire a comunicării de către emițător și receptor. De obicei,

profesorul este inițiatorul comunicării formale în activitatea sa cu grupul de studenți, dar nu se

exclude posibilitatea ca și studenții să aibă inițiativă în acest sens.

Relațiile dintre profesori și studenți se manifestă printr-o mare varietate de

comportamente, fapt ce generează o anumită intensitate a interacțiunii dintre emițător și

receptor. Rolul profesorului este de a pune la dispoziția studentului cele mai relevante

informații (conținut) într-un cadru (proces) care să producă motivarea, entuziasmul și

implicarea studenților.

O dată cu dezvoltarea tehnologiei, în special a Internetului, comunicarea a fost privită

altfel de cum era până acum. Astfel, comunicarea a început să se dezvolte și în lumea Web-

ului. Acesta a făcut posibilă comunicarea prin rețelele de socializare, forumuri, bloguri și

microbloguri. Procesul comunicării educaționale poate fi dezvoltat și în rețeaua blogurilor și

microblogurilor.

Blogurile sunt niște publicații web ce conțin articole periodice, ce au de obicei un

caracter personal. Acest gen de publicații web sunt, în principiu, accesibile publicului larg.

Microblogging-ul este o nouă formă de blogging care permite utilizatorilor să publice

online texte scurte, de maximum 140-200 de caractere, uneori și imagini. Prin microblogging

se realizează o interacțiune în timp real între utilizatori prin dispozitive, tehnologii și aplicații.

Printre cele mai cunoscute aplicații de microblogging se numără Twitter (cea mai

populară), Tumblr, Edmodo etc. Există și variante românești cum ar fi cirip.ro, logoree.ro etc.

Utilizatorii folosesc microblogging-ul pentru a-și comunica acțiunile și proiectele,

pentru a pune întrebări, pentru a cere recomandări. Microblogging-ul combină comunicarea

cu notele personale. În ceea ce privește educația sunt preferate platformele Twitter și Cirip.ro.

În continuare, voi prezenta platforma Twitter și efectul pe care-l are asupra

comunicării educaționale. Ca unealtă educațională, Twitter-ul are următoarele aspecte

pragmatice:

Formează comunităţi educaţionale - comunicarea pe microbloguri poate îmbogăţi

2

cursurile tradiţionale, prin explorarea potenţialului microblogging-ului într-un context

formal şi informa, adică oferă studenţilor oportunitatea de a exersa diferite tipuri de discurs

online (voce, scop, audienţă), de a-şi organiza ideile, reflecţiile.

Mesajele pot include obiecte multimedia, care devin parte a fluxului informaţional și

comunicaţional.

Studenţii învaţă cum să caute, utilizeze, creeze colaborativ resurse educaţionale ale

reţelelor corespunzătoare obiectelor multimedia.

Explorarea scrierii colaborative – microblogging-ul promovează scrierea ca o

activitate plăcută,distractivă care întăreşte competenţele de exprimare scrisă ale studenţilor,

cele pentru lectură, oferă studenţilor şansa să parcurgă calea de la scrierea personală spre

scrierea publică.

Colaborare între şcoli, universităţi, ţări - elevii, studenţii, profesorii împărtăşesc idei,

experienţe, proiecte prin intermediul socializării.

Instrument pentru evaluarea opiniilor - folosite în mediul academic, aplicaţiile de

microblogging dezvoltă, stimulează interacţiunile pe un anumit subiect, permiţând

exprimarea ideilor şi sentimentelor în raport cu o situaţie sau experienţă reală de viaţă.

Suport pentru conferinţe sau alte manifestări (sesiuni de informare, ateliere de lucru):

modalitate foarte simplă pentru participanţii la un eveniment ştiinţific să împărtăşească

gânduri despre o sesiune anume şi activităţile care au loc în timpul acesteia, fiind

astfel util pentru cei care nu pot participa, dar şi pentru reflecţii ulterioare.

Servicii de referinţe (în biblioteci). Oamenii pot să „urmărească” un cont/grup de

microblogging pentru a afla despre evenimentele bibliotecii, noi apariţii editoriale, pot rezerva

cărţi, participa la lansări de carte etc.

Pe lângă aspectele pozitive, Twitter-ul are și bariere care câteodată impiedică

comunicare educațională:

Utilizarea platformei twitter presupune (uneori chiar impune) o instruire prealabilă a

cursantilor în folosirea plaformei si implementarea tehnologiilor/obiectelor

multimedia pentru a obtine o reală eficiență a actului educațional.

Învingerea rezistenței la schimbare și aceptarea unui mediu virtual de învățare diferit,

chiar în contextul proliferării si utilizării de alte tehnologii Web 2.0 (bloguri, wiki-uri,

retele sociale etc.).

Optiunea de „editare” a posturilor naște la unii studenti îngrijorări despre integritatea

evaluării. Adesea studentii sunt îngrijorați atunci când editarea repetată a unui post, fără

modificarea datei inițiale a mesajului postat, furnizează oportunități mai ușoare de

3

a „înșela” evaluatorul, prin completarea ulterioară a mesajelor fie de cătreei, fie de către alte

persoane în locul lor.

Conexiunea cu serverul – timpul de așteptare de încărcare a unei pagini sau a

actualizării după postarea pe microblog, poate creste uneori foarte mult, ceea ce

conduce la mesaje de „Network Timeout”. Reactiile sunt diferite (există studenti care,

desi apreciază platforma si se lasă antrenati în actiuni, se plictisesc asteptând si

renuntă să o folosească si altfel decât pentru curs).

CONCLUZIE

Utilizarea tehnologiilor Web 2.0 în comunicarea educațională a deplasat considerabil

accentul dinspre achizitia de cunostinte înspre atingerea scopului propus în învătare. Iar

utilizarea microblogului în educatie respectă principiile teoriei constructiviste.

Pentru ca utilizarea microbloggingului în demersurile didactice să conducă într-adevăr

la rezultatele anterior amintite este nevoie ca dezvoltarea continuturilor digitale să fie atent

planificată (descrierea obiectivelor educationale, orientarea învătării după jaloane concrete,

construirea de situatii de învătare eficientă, proiectarea unor instrumente de evaluare

adecvate).

4

BIBLIOGRAFIE

Cziprok, Claudia, Integrarea tehnologiei Web 2.0 în procesul de predare-învățare-

evaluare centrată pe elev, Revista de Informatică Socială nr. 8/decembrie 2007, pag.

85-97.

Terry Friedman, Twittering in the classroom: some issues,

http://terry-freedman.org.uk/artman/publish/printer_1122.php

Tom Barrett, Plan, Tweet, Teach, Tweet, Learn, Smile,

http://tbarrett.edublogs.org/2008/03/07/plan-tweet-teach-tweet-learn-smile,

Linda L Briggs, Micro Blogging with Twitter, Campus Technology,

http://www.campustechnology.com/article.aspx?aid=59315.

Darren Kuropatwa, Twitter: Ephemeral Learning Tool,

http://adifference.blogspot.com/2007/07/twitter-ephemeral-learning-tool.html.

7 Things You Should Know About Twitter,

http://www.educause.edu/ir/library/pdf/ELI7027.pdf

Alan A. Lew, Twitter Tweets for Higher Education, 19/8/2007,

http://web20teach.blogspot.com/2007/08/twitter-tweets-for-highereducation.html

5