comportamente cu risc pentru sanatate
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOVFACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIESPECIALIZAREA SOCIOLOGIE
S O C I O L O G I A C A L I T A T I I V I E T I I Comportament cu risc pentru sanatate
Student: , Gr.3
Anul IV, SO
Braşov 21 noiembrie 2007
CUPRINS
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Ce este sanatatea ?................................................................................................................................2Sanatatea psihica...........................................................................................................................2Sanatatea fizica..............................................................................................................................2Sanatatea sociala...........................................................................................................................2
Comportamente cu risc pentru sanatate...............................................................................................3Consumul de alcool.......................................................................................................................3Consumul de tutun........................................................................................................................3Consumul de cafea........................................................................................................................4Consumul de medicamente...........................................................................................................4Comportamentul alimentar...........................................................................................................4Activitatea fizica.............................................................................................................................5Odihna...........................................................................................................................................5
Cercetare...............................................................................................................................................6Tema:.............................................................................................................................................6Universul cercetarii:.......................................................................................................................6Obiective:......................................................................................................................................6Operationalizare:...........................................................................................................................7
Esantionul..........................................................................................................................................8Chestionarul......................................................................................................................................8Prelucrare date..................................................................................................................................8
CONCLUZIE..........................................................................................................................................15BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................15ANEXA.................................................................................................................................................16
1
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATE
Ce este sanatatea ?Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea are câteva dimensiuni foarte
importante – fizica, psihica, sociala - si fiecare dintre acestea contribuie la conditia de bunastare a unei persoane. Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze în sensul în care i se permite nu doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de sanatate cat mai mult timp posibil.
În 1967, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca sanatatea este o stare totala de bunastare fizica, mentala si sociala si nu în principal absenta bolii sau a unei infirmitati.
Sanatatea este acel proces în care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza laolalta, într-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza în mod izolat. Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se interactioneaza contribuie la îmbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea sanatatii acestuia.
Sanatatea psihica
Luata pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cât si fata de alte persoane. Sanatatea emotionala include întelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cât si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a îndeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie. În timp ce ele sunt importante în sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Un individ cu o buna stare emotionala manifesta orata scazuta la boli legate de stres.
Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia în fata
vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica. De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar câteva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un efort cât si un repaos echilibrat, alegerea inteligenta a mâncarurilor, evitarea abuzurilor alimentare ne ajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a organismului. O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca o persoana sa acorde atentie mesajelor trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el are nevoie - mai multa odihna sau diferite alimente.
Sanatatea socialaSanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi
rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, într-un mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupunediferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta.
2
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Comportamente cu risc pentru sanatate
Consumul de alcoolDin timpuri imemoriale, oamenii si-au dat seama ca alcoolul reprezinta un mare
pericol pentru sanatatea lor. Astfel, cu 3000 de ani inaintea erei noastre, in China, betivii erau pedepsiti cu moartea, in India straveche li se turna metal topit pe gat, in Egipt erau izgoniti di ntara, iar in Anglia erau executati public. Senatul roman a legiferat interdictia consumului de alcool de catre copii si persoane sub 30 de ani, iar in Catargina era interzis cu desavarsire consumul de alcool in randul tineretului. Ca urmare, de-a lungul mileniilor, impotriva consumului de alcool s-au luat numeroase si variate masuri legislative, mergandu-se chiar si pana la prohibitie. Dsigur, nimeni nu este impotriva consumului rational de alcool, dar numa ide catre adulti si cu anumite ocazii. Tineretul insa, in plina perioada de dezvoltare fizica si formare intelectuala, ar trebui sa evite chiar si folosirea ocazionala a alcoolului.
Daca pentru adulti rarele exceptii sunt permise, nu trebuie sa uitam ca abuzul mai ales in timpul petrecerilor devin periculoase pentru sanatate si viata. Este foarte important de retinut ca si cantitatile mici de bauturi alcooloce, slab alcoolizate ( vin, bere etc), consumate zilnic si in timp indelungat, pot transforma omul intr-un alcoolic, cu tulburari functionale si anatomice.
Consumul de tutunRegiunea Tabago din San domingo a devenit foarte cunoscuta datorita tabacului
raspandit pe intreg continetul european. Tutunul a fost descoperit in 1492, transportat si cultivat in spania. Jean Nicot, ambasadorul Frantei, nu s-a gandit cand a trimis in 1560 reginei elisabeta de Medicis primele foi de tutun care vor fi efectele negative.
Fumatul reprezinta un viciu foarte raspandit. La inceput, tinerii fumeaza din spirit de imaginatie, din datoria de a poza in “oameni mari”. Fiecare fumator incepator pretinde ca se poate lasa oricand vrea. Aceasta insa este o credinta gresita.
Experimentele facute pentru a stabili influenta exercitata de fumul de tutun asupra organismului uman, ca si observatiile curente demonstreaza din plin: chiar daca la inceput fumatorul inregistreaza o anumita vioiciune in activitatea intelectuala, o data cu cresterea consumului de tutun, se produc treptat slabirea capacitatii de munca intelectuala, oboseala fizica, greata, ameteli, dureri de cap.
Nicotina, cea mai puternica substanta inhalata cu fumul de tutun, exercita o influenta daunatoare asupra vaselor sanguine, inimii si sistemului nervos precum si diminuarea activitatii glandelor sexuale.
Fumatul afecteaza dezvoltarea intelectuala a tinerilor fumatori; s-a observat ca elevii care fumeaza prezinta dificultati de asimilare a lectiilor si devin nedisciplinati. Dezechilibrul hormonal pe care il provoaca e responsabil de intarzierea cresterii, de scaderea fortei musculare, a vioiciunii si agilitatii.
La fumatorii vechi, care au inceput sa fumeze din copilarie sau tinerete, nu exista organ care sa nu aiba de suferit – o dovedeste mortalitatea mai mare in randul celor care fumeaza dinainte de a fi implinit 25 de ani.
Fumatorul isi pericliteaza nu numai sanatatea proprie, ci si pe a copiilor, prietenilor, rudelor cu care sta impreuna in spatii inchise, obligandu-i sa inhaleze nicotina, diohidul de carbon o data cu fumul. In fiecare an în Europa, peste 19000 de persoane mor din cauza fumatului pasiv, dintre care 24% sunt nefumătoare. Fumatul pasiv provoacă numeroase boli (cancer, atacuri cardiace şi cerebrale etc.).
3
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Consumul de cafeaCafeaua este un stimulent al sistemului nervos. Efectul sau se datoreaza cafeinei
dezvoltarea unor comportamente ce solicita sanatatea are beneficii nu atât pe termen scurt cât si pe termen lung.
In doze obisnuite nu constituie un risc. O cantitate insa cu mult mai mare face sa creasca in sange concentratia acizilor grasi si a glucozei. Deci, doze mari, repetate, cu adaosul de zahar si insotite de fumat echivaleaza cu un adevarat stres.
Cafeaua nu inlatura oboseala asa cum credeam. Ea ne face sa nu o mai resimtim pentru moment, o amana si, inselati de efectul cafelei continuam sa ne supraobosim.
Consumata in exces, cafeaua da si ea obisnuinta, numita cafeism, la fel de greu de vindecat ca orice alta toxicomanie.
Cafeaua face mai mult bine la persoanele in varsta decat la tineri. Astfel specialistii au descoperit ca varstnicii se pot proteja impotriva bolilor cardiovasculare consumand cofeina. O echipa de cercetatori new-yorkezi declara ca cei varstnici pot beneficia de efecte pozitive consumand cafeina, cu conditia sa nu sufere de hipertensiune. Ei au descoperit ca adultii in varsta de cel putin 55 de ani care consuma mai multa cofeina prezinta un risc mai mic de a dezvolta o boala cardiovasculara fata de participantii cu consum moderat de cofeina.
Daca cercetatorii le recomanda celor mai in varsta sa consume cofeina (bineinteles cu precautiile necesare), ei nu au acelasi sfat si pentru tineri. Un alt studiu, realizat de data aceasta in Chicago, arata ca utilizarea cafeinei ca stimulent incepe sa devina o problema printre tinerii americani, care tind sa faca exces.
Cercetatorii de la Universitatea Northwestern, in Chicago, Illinois, au analizat cazurile inregistrate in ultimii trei ani la Illinois Poison Center (Centrul de intoxicari din Illinois). Ei au descoperit peste 250 de cazuri de complicatii medicale cauzate de ingerarea unui numar excesiv de suplimente nutritive pe baza de cafeina.
Conform investigatiilor echipei, 12% dintre cazurile de supradoza au necesitat spitalizare; unele dintre cazuri au necesitat ingrijire intensiva, mai ales cand uzul de cafeina a fost combinat cu ingerarea altor substante, legale sau ilegale. Varsta medie a celor care abuzasera de cafeina era de 21 de ani.
Consumul de medicamentePentru a face fata ritmului alert al vietii, unii dintre semenii nostri apeleaza la asa-
numitele medicamente. Astfel se manifesta tendinta de automedicatie, adica administrarea fara prescriptie medicala a unor medicamente considerate inofensive, precum vitaminele, antibioticele. Se produce o anumita dependenta de medicamente chiar si neajunsuri ale organismului. Luam medicamente pentru ca sunt un stimulent, dar si un calmant. Inghitim din proprie initiativa, fara avizul medicului, antinevralgice, aspirine, somnifere, diverse calmante. Este la moda automedicatia si abuzul de medicamente sub ideea ca suntem salvati de medicamente de o viata dezordonata.
Respectarea orelor de somn, alimentatia rationala, cultura fizica sunt incomparabil mai utile organismului decat medicamentele.
Comportamentul alimentarUn comportamentul alimentar rational presupune prevenirea imbolnavirilor si
promovarea sanatatii cuajutorul unei alimentaii optime.
4
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Alimentatia suficienta - este prima cerinta a unei alimantatii corecte – aceasta trebuie sa acopere integral nevoile organismului in amterial de constructie si material energetic. Cu alte cuvinte trebuie dat organismului necesarul de proteine, glucide, lipide, saruri minerale si vitamine.Alimentatia echilibrata – presupune un echilibru in consumul de proteine, glucide, lipide, saruri minerale si vitamine. Astfel organismul are nevoie de toti factorii nutritivi, in cantitati si proportii optime.Alimentatia rationala – organismul nu are nevoie de excese alimentare. Cu timpul supraalimentatia duce la ingrasare excesiva. Alimentatia rationala asigura desfasurarea normala a functiilor organismului in scopul mentinerii la un nivel cat ma iinalt a sanatatii si a capacitatii de aparare impotriva factorilor nocivi. Nu degeaba este zicala “ dimineata sa mananci ca un rege, la pranz ca un print, iar seara ca un cersetor” : dimineata organismul are nevoie de energie pentru a putea face fata zilei, de aceea micul este cea mai importanta masa. A manca rational inseamna a manca la ore regulate. In acest fel organismul se pregateste pentru digestie. Mesele luate in graba, la ore diferita, pot fi una din cauzele gastritelor. Numarul maxim de mese la adulti este de 4 deoarece procesul de digestie dureaza circa 4 ore.
Activitatea fizicaViata omului modern se caracterizeaza prin rolul efortului fizic din ce in ce mai mic.
Plimbarile pe jos aproape ca au disparut, fiind inlocuite de sedentarism: privit la televizor, munca pe calculator.
Organismul uman este astfel alcatuit incat muschii au de indeplinit un rol fiziologic important. Miscarile influenteaza respiratia, dar si activitatea nervoasa, producerea hormonilor, metabolismul. Unui organism obligat sa stea imobilizat mult timp ii scade gradul de coordonare a activitatii. Miscarea fizica este foarte importanta si pentru starea de spirit a omului, pe langa starea fizica. Astfel un om care face miscare si iese in aer liber are creierul oxigenat, poate gandi mai limpede si este mult mai bine dispus decat o persoana sedentara.
OdihnaMunca in ziua de azi a devenit o necesitate. Datorita modului de viata alert, aceasta a
devenit neplanificata, dezordonata, ducand cu timpul la istovirea organismului. “ Obosesc si se surmeneaza nu atat cei care lucreaza mult, ci acei care lucreaza prost” spune un mare fiziolog.
Oboseala este rezultatul unui proces de activitate mintala si musculara indelungata, grea si incordata.
Dupa fiecare zi de munca organismul are nevoie de odihna. Obisnuinta omului de a se culca la ore fixe fa forma reflexul de adormire. Un om matur trebuie sa doarma 7-8 ore pe noapte. Daca se culca devreme iainte de ora 23 el este mai odihnit decat daca s-ar culca dupa 12 noaptea. Un studiu arata faptul ca daca in timpul noptii pierzi o ora de somn, acea ora de somn este ceruta apoi de organism in timpul zilei. De aceea multe persoane au stari de somnolenta cateodata in plina activitate de munca.
Cercetare
Tema: Persoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de ani au mai des comportamente cu risc pentru sanatate decat persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani.
5
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Universul cercetarii: Persoanele cu varsta intre 15-30 de ani, si persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de aniAm ales persoanele cu varsta intre 15-30 de ani deoarece banuiesc ca adolescentii si tinerii au mai des comportamente cu risc pentru sanatate din cauza libertatii pe care o cauta, din cauza curiozitatii sa incerce lucruri noi si din cauza ca incearca sa incalce regulile si sa braveze. In plus au o viata mai “amestecata” incercand sa faca fata si studiilor, si distractiilor, si inceputului de cariera. Sanatatea ajunge astfel pe locul doiAm ales persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani deoarece banuiesc ca dupa varsta de 30 de ani oamenii de obicei sunt asezati la casele lor, incep sa isi intemeieze o familie, au o cariera stabila. Cu timpul isi dau seama ce rol important are sanatatea in viata lor.
Obiective: 1. Evaluarea persoanelor cu varsta intre 15-30 si a persoanelor cu varste cuprinse intre
31-55 de ani de ani pentru a afla cat de precauti sunt in legatura cu propriile comportamentele daunatoare sanatatii.
2. Informarea asupra diferitelor tipuri de comportamente cu risc pentru sanatate
Ipoteza: Daca persoanele depasesc varsta de 30 de ani, atunci devin mai precaute in legatura cu comportamentele cu risc pentru sanatate.
Concepte: comportamente cu risc pentru sanatatate precautie
Definitii:PRECAUŢIE (DEX), precauţii, s.f. Atitudinea, comportarea omului precaut; băgare de seamă, prevedere, circumspecţie, prudenţă.
Conform lui Nicolas de Sadeleer in lucrarea The Precautionary Principle in EC Health and Environmental Law, European Law Journal; Mar2006, Vol. 12 Issue 2, p139-172, “cu privire la actiuni preventive fata de incertitudine, principiul precautiei reprezinta un jalon important in reducerea riscului.
Persoanele cu varste cuprinse intre 30-55 de ani devin mult mai precaute legat de comportamentele cu risc pentru sanatate deoarece incep sa dea atentie simptomelor ce pot aparea datorita lor, incercand astfel sa le diminueze.
Operationalizare:
Comportament cu risc pentru sanatate Activitati sedentare Comportament viciat / producator de dependenta)
◄ consum de cafea◄ consum de tuhun - fumat activ
fumat pasiv ◄ consum de alcool ◄ consum de medicamente Comportament sexual
numarul partenerilor metode de protectie
Comportament alimentar
6
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
◄ alimentatie mic dejun dezechilibrata – ore nefixate de masa insuficienta – masa unica/ deficit de alimentatie – vitamine (fructe si legume)
proteine (paine si cereale) - proteine (oua, lapte, branzeturi) consum de apa
excesiva – abuz de alimentatie -colesterol si grasimi (fastfood, friptura, mezeluri, slanina, cartofi prajiti)
locatia – acasa, fastfood, restaurant, birou/scoala igiena
prospetime curatenie calitate
Comportament social ◄ pasiv
dezinteres stres relatii reci cu cei din jur
◄ activ interes calm relatii bune cu cei din jur
Sanatate● fizica oboseala/ odihna fizica dureri musculare oboseala ochilor● psihica pesimism/ optimism oboseala/ odihna psihica insomnie● sociala stres - calm interes/dezinteres relatii bune/rele
Esantionul 13 persoane cu varste intre 15-30 de ani(7 femei- 6 barbati) 13 persoane cu varste cuprinse intre 31-55 de ani (7 femei- 6 barbati) Esantionul nu este unul reprezentativ
ChestionarulAre 27 de variabile care masoara comportamentele cu risc pentru sanatate si starea de sanatate fizica, psihica si sociala a persoanelor intervievate
7
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Prelucrare dateVreau sa aflu ce parere au persoanele intervievate despre propria sanatate
3 9.4 11.5 11.5
8 25.0 30.8 42.3
14 43.8 53.8 96.2
1 3.1 3.8 100.0
26 81.3 100.0
6 18.8
6 18.8
32 100.0
rea
nici bunanici rea
buna
foartebuna
Total
Valid
SystemMissing
Total
Missing
Total
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
apreciati starea dvs de sanatate
Din tabelul de mai sus aflam ca 43% din persoanele intervievate au o parere buna despre propria stare de sanatate
apreciati starea dvs de sanatate
foarte bunabunanici buna nici rearea
Co
un
t
10
8
6
4
2
0
varstacodata
15-30
31-55
Tinerii sunt cei care au o parere mai buna despre starea lor de sanatate decat persoanele mai in varsta
8
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
ce activitati fizice practicati cel mai des?
munca
dansuri
fotbal
mers pe bicicleta
gimnastica
mers pe jos
Co
un
t8
7
6
5
4
3
2
1
0
varstacodata
15-30
31-55
Cea pai preferata activitate si in randul tinerilor, dar si in randul persoanelor mai in varsta este mersul pe jos, apoi pe locul doi urmeaza gimnastica (preferata cu precadere de catre tineri)
cat de des practicati activitati fizice?
zilnic
o data la 2 zile
o data la 3-4 zile
o data pe saptamana
mai rar
Co
un
t
4.5
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
.5
varstacodata
15-30
31-55
Atat tinerii, cat si persoanele mai in varsta practica activitati fizice zilnic
9
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
obisnuiti sa pierdeti noptile pentru alte activitati (terminarea proiect
foarte rar/deloc
rar
nici des nici rar
destul de des
foarte des
Co
un
t8
7
6
5
4
3
2
1
0
varstacodata
15-30
31-55
Tinerii obisnuiesc mai des sa piarda noptile din cauza proiectelor sau a distractiei decat persoanele mai in varsta.
aveti stari de insomnie?
foarte rar/deloc
rar
nici des nici rar
destul de des
Co
un
t
7
6
5
4
3
2
1
varstacodata
15-30
31-55
Tinerii au mai des stari de insomnie decat persoanele mai in varsta.
10
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
obisnuiti sa beti cafea
deloc
o cafea zilnic
2 cafele zilnic
3-4 cafele zilnic
Co
un
t7
6
5
4
3
2
1
0
varstacodata
15-30
31-55
Persoanele mai in varsta obisnuiesc sa bea cafea mai des decat tinerii
daca sunteti fumator activ, fumati
foarte rar/deloc
rar
nici des nici rar
destul de des
foarte des
Co
un
t
14
12
10
8
6
4
2
0
varstacodata
15-30
31-55
11
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
daca sunteti fumator pasiv, inhalati fum
foarte rar/deloc
rar
nici des nici rar
destul de des
foarte des
Co
un
t
10
8
6
4
2
0
varstacodata
15-30
31-55
Tinerii sunt atat fumatori pasivi cat si fumatori activi in numar mai mare decat persoanele mai in varsta
cat de des obisnuiti sa beti alcool?
foarte rar/deloc
rar
nici des nici rar
destul de des
Co
un
t
7
6
5
4
3
2
1
0
varstacodata
15-30
31-55
Tinerii beau alcool mai des decat persoanele mai in varsta Nici tinerii nici persoanele mai in varsta nu obisnuiesc sa utilizeze medicamente
12
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Cat de des obisnuiti saschimbati partenerii sexuali?
foarte rar/deloc
rar
nici des, nici rar
destul de des
Co
un
t12
10
8
6
4
2
0
varsta codata
15-30
31-55
Tinerii isi schimba mai des partenerii sexuali decat persoanele mai in varsta, dar se si protejeaza mai des.
unde obisnuiti sa mancati de obicei?
nu apuc sa mananc
in birou/scoala
in fast-food
in restaurant
acasa
Co
un
t
12
10
8
6
4
2
0
varsta codata
15-30
31-55
Si tinerii si persoanele mai in varsta obisnuiesc sa manance acasa.
13
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
de cate ori pe saptamana serviti micul dejun?
zilnic
o data la doua zile
o data la 3-4 zile
o data pe saptamana
mai rar
Co
un
t5.5
5.0
4.5
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
varsta codata
15-30
31-55
Tinerii nu obisnuiesc sa serveasca micul dejun Cat priveste comportamentul alimentar, persoanele mai in varsta obisnuiesc sa manance cel mai des legume si fructe si sa aibe un program fix al meselor de peste zi. Produsele bogate in colesterol sunt servite in egala masura atat de tineri, cat si de persoanele dupa 30 de ani.
cat de obtimist v-ati simtit in ultimul timp?
foarte optimist
destul de optimist
nici optimist nici p
pesimist
Co
un
t
7
6
5
4
3
2
1
0
varsta codata
15-30
31-55
Exista un grad mai mare de pesimism in randul tinerilor decat in al adultilor Tinerii se simt mai obositi decat persoanele mai in varsta atat fizic cat si psihic. Ei simt mai des dureri musculare si articulare din cauza vietii sedentare decat persoanele ma in varsta. Tinerii isi pierd mai des interesul pentru ceea ce fac decat persoanele mai in varsta
14
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
Tinerii comunica mai des decat persoanele mai in varsta
CONCLUZIEPersoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de ani au mai des comportamente vicioase : ( consum de alcool, tigari) si comportamentele alimentare lasa de dorit fata de persoanele mai in varsta. Insa tinerii stau mai bine la capitolul comunicare.Ipoteza de la care am plecat: daca persoanele depasesc varsta de 30 de ani, atunci devin mai precaute in legatura cu comportamentele cu risc pentru sanatate este validata in aces caz.“Dacă pană la varsta de 30 de ani n-ai invătat sa-ti fii propriul medic, atunci singur ti-ai apropiat moartea”.
BIBLIOGRAFIE
Alimentatia rationala si igienica a omului sanatos – Tugui. I, Tugui M, 1982, Ed. Stiintifica
si Enciclopedica
Adolescent Health Problems. Behavioral Perspectives – J.L. Wallander, L.J. Siegel, The
Guilford Press, NY, 1995
Arta de a trai sanatos - I. Dorobantu, I. Dumitru, Ed. Medicala, Bucuresti, 1982
ANEXAChestionar: comportamente cu risc pentru sanatate
Varsta (in ani):
Genul: a) feminin b)masculin
1. Apreciaza starea de sanatate:a) foarte buna b) buna c) nici buna nici rea d) rea e) foarte rea
2. Ce activitati fizice practici cel mai des?a) mers pe jos b) gimnastica c) mers cu bicicleta d) inot e)alta (care)
3. Cat de des practici activitati fizice?a) zilnic b) o data la doua zile c) o data la 3-4 zile d) o data pe saptamana e)
mai rar
4. Obisnuiesti sa pierzi noptile pentru alte activitati ( terminarea proiectelor/ distractie)?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar
5. Avi stari de insomnie?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar
6. Obisnuiiesti sa beti cafea?a) mai mult de 5 cafele zilnic b) 3-4 cafele zilnic c) 2 cafele zilnic d) o cafea zilnic e) deloc
7. Daca esti fumator pasiv, inhalezi fuma) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
8. Daca esti fumator activ, fumezi:a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte
rar/deloc
Cat de des obisnuiesti sa bei alcool?
15
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/deloc
9. In legatura cu viata sexuala obisnuiesti sa folosesti metode de protectie ( anticonceptionale, prezervativ, etc)
a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/ deloc
10. Cat de des obisnuiesti sa schimbi partenerii sexuali?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
11. Unde obisnuiesti sa mananci de obicei? a) acasa b) in restaurant c) in fast food d) la birou/ scoala e) nu apuc sa
mananc
12. De cate ori pe saptamana servesti micul un mic dejun consistent?a) zilnic b) o data la doua zile c) o data la 3-4 zile d) o data pe saptamana e)
mai rar
13. Obisnuiesti sa ai un program fix de alimentatie?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte
rar/deloc
14. De cate ori pe saptamana obisnuiesti sa mananci alimente cu continut crescut de colesterol si grasimi? (de ex. friptura la gratar, hamburger, hot dog, mezeluri, mici, slanina, brânza grasa, cartofi prajiti, pui prajit, unt, smântâna, brânza grasa, înghetata, creme grase etc.)
a) zilnic b) o data la doua zile c) o data la 3-4 zile d) o data pe saptamana e) mai rar
15. Cat de des mananci pe zi paine integrala si cereale?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
16. Cat de des mananci pe zi fructe si legume?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
17. Cat de des obisnuiesti sa beti apa ?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar
cat de des tineti cont de calitatea produselor pe care le consumati? ( igiena, prospetime, etc) a) foarte desb) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar
18. Cat de optimist/pesimist te-ai simtit in ultimul timp?a) foarte optimist b) Destul de optimist c) nici optimist nici pesimist d) pesimist e)
foarte pesimist
19. Cat de des ti se intampla sa iti pierzi interesul/placerea pentru ceea ce faci ( social si profesional)?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
20. Simtiti dureri musculare si articulare din cauza activitatilor sedentare?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
21. Dupa ce priviti la Televizor sau la ecranul calculatorului simtiti o senzatie de oboseala a ochilor?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
16
PANAIT IULIA, An IV, So Comportamente cu risc pentru sanatate
22. Cat de des va simtiti stresat si incapabil sa mai faceti fata presiunilor?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
23. Cat de des va simtiti obosit fizic si psihic?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
24. Utilizati medicamente?a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
25. Cat de des comunici cu cei din jura) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/
deloc
17