cisg final pentruexamen2016

8/15/2019 CISG Final PentruExamen2016

http://slidepdf.com/reader/full/cisg-final-pentruexamen2016 1/256

MANUAL DE APLICARE ȘI

INTERPRETARE ACONVENȚIEI DE LA VIENAPRIVIND VÂNZAREAINTERNAȚIONALĂ DE

MĂRFURI

i



CUPRINSAbrevieri......................................................................................................................viiCuvânt înainte.............................................................................................................viiiPartea I...........................................................................................................................9Considera ii introductive privind recepț țiunea Conven ieiț Na iunilorț Unite asupra

vânzării interna ionaleț de mărfuri în România. !perien e i dificultă i.ț ș ț ..................................9". Precizări prealabile........................................................................................................9#. C$I% &i instan'ele (urisdic'ionale.................................................................................9). *omeniul personal de aplicare al C$I%....................................................................."+).". ,ipolo-ii în aplicarea C$I%...................................................................................."+).#. $oin'a păr'ilor..........................................................................................................."").#.". C$I% este parte a dreptului român......................................................................."").#.#. !cluderea tacită a C$I% prin aplicarea le-ii române.........................................."#).#.). !luderea C$I% &i aplicarea dreptului societar român.........................................")

. C$I%/ le-isla'ie/ educa'ie &i învă'ământ....................................................................")0. *omeniul material de aplicare al C$I% 1 e!tinderea Conven'iei &i a unor contracte

care nu sunt de vânzare interna'ională........................................................................................."2. Interpretarea C$I% 1 influen'e na'ionale &i interna'ionale........................................."02.". C$I% este aplicată în mod e!clusiv/ fără a se mai face trimitere la dispozi'iile le-ii

române de ratificare....................................................................................................................."02.#. C$I% este utilizată ca ar-ument de autoritate........................................................."22.). C$I% este utilizată ca element de compara'ie........................................................."32. . Interpretări autonome/lexspecialis.........................................................................."33. Rezerve4*eclara'ii 5Art. 9# 6 92 C$I%7....................................................................."88. Alte probleme apărute în aplicarea C$I%..................................................................."88.". Conformitatea mărfurilor........................................................................................."88.#. *esfiin'area contractului în condi'iile art. 9 C$I% ..............................................."9

8.). :olu'ii (urisdic'ionale privind plata pre'ului.............................................................#+8. . Autonomia C$I% în contenciosul administrativ......................................................#+8.0. Conven'ia de la Ne; <or= asupra prescrip'iei în materie de vânzare interna'ională de

mărfuri &i C$I%..........................................................................................................................#"

PAR, A A II6A............................................................................................................#)Conven ia privind vânzarea interna ională de mărfuriț ț .................................................#)

Articolul ".......................................................................................................................#)Articolul #.......................................................................................................................#2

Articolul ).......................................................................................................................#9Articolul .......................................................................................................................)"

ii



Articolul 0.......................................................................................................................)0Articolul 2.......................................................................................................................)8Articolul 3....................................................................................................................... #Articolul 8.......................................................................................................................Articolul 9....................................................................................................................... 2Articolul "+..................................................................................................................... 8Articolul "".....................................................................................................................0+Articolul "#.....................................................................................................................0#Articolul ").....................................................................................................................0Articolul " .....................................................................................................................00Articolul "0.....................................................................................................................08

Articolul "2.....................................................................................................................2+Articolul "3.....................................................................................................................2#Articolul "8.....................................................................................................................2Articolul "9.....................................................................................................................22Articolul #+.....................................................................................................................28Articolul #".....................................................................................................................3+Articolul ##.....................................................................................................................3#Articolul #).....................................................................................................................3

Articolul # .....................................................................................................................32Articolul #0.....................................................................................................................38Articolul #2.....................................................................................................................8#Articolul #3.....................................................................................................................80Articolul #8.....................................................................................................................83Articolul #9.....................................................................................................................9+Articolul )+.....................................................................................................................9#Articolul )".....................................................................................................................9Articolul )#.....................................................................................................................93Articolul )).....................................................................................................................99Articolul ) ..................................................................................................................."+"Articolul )0..................................................................................................................."+)Articolul )2..................................................................................................................."+2Articolul )3..................................................................................................................."+8Articolul )8...................................................................................................................""+

Articolul )9...................................................................................................................""#Articolul +...................................................................................................................""

iii



Articolul "...................................................................................................................""2Articolul #...................................................................................................................""9Articolul )..................................................................................................................."#)Articolul ..................................................................................................................."#0Articolul 0..................................................................................................................."#8Articolul 2...................................................................................................................")+Articolul 3...................................................................................................................")#Articolul 8...................................................................................................................")Articolul 9...................................................................................................................")3Articolul 0+..................................................................................................................." +Articolul 0"..................................................................................................................." "

Articolul 0#..................................................................................................................." )Articolul 0)..................................................................................................................." 0Articolul 0 ..................................................................................................................." 3Articolul 00..................................................................................................................." 9Articolul 02..................................................................................................................."0+Articolul 03..................................................................................................................."0#Articolul 08..................................................................................................................."0)Articolul 09..................................................................................................................."02

Articolul 2+..................................................................................................................."03Articolul 2"..................................................................................................................."09Articolul 2#..................................................................................................................."2"Articolul 2)..................................................................................................................."2#Articolul 2 ..................................................................................................................."2Articolul 20..................................................................................................................."22Articolul 22..................................................................................................................."28Articolul 23..................................................................................................................."29Articolul 28..................................................................................................................."3"Articolul 29..................................................................................................................."3)Articolul 3+..................................................................................................................."3Articolul 3"..................................................................................................................."32Articolul 3#..................................................................................................................."39Articolul 3)..................................................................................................................."8+Articolul 3 ..................................................................................................................."8)

Articolul 30..................................................................................................................."80Articolul 32..................................................................................................................."82

iv



Articolul 33..................................................................................................................."89Articolul 38..................................................................................................................."9"Articolul 39..................................................................................................................."9#Articolul 8+..................................................................................................................."90Articolul 8"..................................................................................................................."92Articolul 8#..................................................................................................................."98Articolul 8)...................................................................................................................#++Articolul 8 ...................................................................................................................#+"Articolul 80...................................................................................................................#+)Articolul 82...................................................................................................................#+Articolul 83...................................................................................................................#+0

Articolul 88...................................................................................................................#+2Articolul 89...................................................................................................................#+8Articolul 9+...................................................................................................................#+9Articolul 9"...................................................................................................................#"#Articolul 9#...................................................................................................................#")Articolul 9)...................................................................................................................#"0Articolul 9 ...................................................................................................................#"3Articolul 90...................................................................................................................#"8

Articolul 92...................................................................................................................##+Articolul 93...................................................................................................................##"Articolul 98...................................................................................................................##)Articolul 99...................................................................................................................##Articolul "++.................................................................................................................##2Articolul "+".................................................................................................................##3

Partea a III a...............................................................................................................##9> % N, * :IN, ?@ A C$I%....................................................................##9

IN* .......................................................................................................................##9Biblio-rafie................................................................................................................#)+

v



ABREVIERI

vi



vii



PARTEA I.CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND RECEPȚIUNEA

CONVENȚIEI NAȚIUNILOR UNITE ASUPRA CONTRACTELORDE MĂRFURI ÎN ROMÂNIA. EXPERIENȚE ȘI DIFICULTĂȚI.

Prof. univ. dr. *aniel6%i ail Dandru"

1. Precizări prealabileEn anul "99" România a aderat laConvenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de

vânzare internaţională de mărfuri (CVIM)/ conven'ie care/ pentru România/ a intrat învi-oare un an mai târziu.# Furispruden'a românească în materie nu a beneficiat de un e!amencritic/ fiind publicate câteva otărâri arbitrale. Acest material î&i propune să evalueze stadiulîn care se află interpretarea C$I% în România. Curtea de Arbitra( Comercial Interna'ional de pe lân-ă Camera de Comer' &i Industrie a României 5prescurtat în continuare CAB7 este principalul furnizor de aplicare &i interpretare al Conven'iei de la $iena. Această instan'ăarbitrală citează uneori în sentin'ele sale lucrări &tiin'ifice &i (urispruden'ăG în particular/ în privin'a otărârilor analizate în prezentul articol nu am re-ăsit astfel de trimiteri.)

Practica introducerii re-ulilor C$I% în contracte de către societă'i cu sediul înRomânia este diferită/ în func'ie de tipul de contract sau mecanism contractual ne-ociat de păr'i. Pe de o parte/ în mod uzual/ păr'ile utilizează norma de trimitere la Conven'ia de la$iena &i nu la le-ea română de ratificare. Pe de altă parte/ în contracte comple!e de investi'ii/în care ar fi fost aplicabilă C$I%/ în cele mai multe situa'ii/ investitorii străini/ sus'inu'i deinstitu'iile finan'atoare/ au refuzat ne-ocierea unor clauze care să includă trimiteri la C$I%/solicitând e!cluderea aplicării acesteia 5au ne-ociat introducerea în contract a le-ii en-leze &ia arbitra(ului la >ondraG rata de e&ec a fost 3+68+H pentru motivul principal al neîn'ele-eriicu privire la le-ea aplicabilă7.2. CVIM şi instanţele jurisdicţi nale

En România nu e!istă posibilitatea realizării sau solicitării unor statistici cu privire laobiectul ac'iunilor/ mai precis situa'iile în care obiectul liti-iului ar fi un contractinterna'ional de vânzare. En privin'a liti-iilor arbitrale solu'ionate de CAB/ C$I% a făcutobiectul a + de dosare din anul #+++ &i până în prezent/ dar nu întotdeauna cum vom arăta înunele din sec'iuni a fost aplicabilă 5de e!emplu/ a intervenit perimarea7 sau nu a fost temeiul (uridic principal în baza căruia s6a solu'ionat cauza. otărârile instan'elor pot fi consultatefolosind baza de date Furinde! sau din decembrie #+"0/ RJ>II.0 *e asemenea/ multe dintre

instan'ele de (udecată au sec'iune specială dedicată (urispruden'ei proprii pe site6ul" Prof. univ. dr. 1 Universitatea Cre&tină K*imitrie CantemirL/ Bucure&tiG cercetător &tiin'ific -r. II/

coordonatorul Centrului de :tudii de *rept uropean 5C:* 7 din cadrul Institutului de Cercetări FuridiceKAcad. Andrei RădulescuL al Academiei RomâneG adresa Calea $ictoriei/ nr. "#0/ sect. "/ Bucure&tiGmi ai.sandruMcsde.ro. Raportul na'ional a fost pre-ătit pentru Conferin'a interna'ională K)0 <ears of CI: 1 Present !periences and Outure C allen-esL or-anizată de UNCI,RA> &i Universitatea din ?a-reb 1 Oacultateade *rept/ # decembrie #+"0/ ?a-reb. %ul'umesc editurilor olters Qlu;er România 5idrept.ro7 &i C. . Bec= 5>e-alis.ro7 pentru accesul la softurile le-islative. J parte a acestui material a beneficiat de su-estiile participan'ilor la Conferin'a na'ională KArbitra(ul de drept privat în conte!t europeanL/ ed. a II6a/ Bucure&ti/ 8decembrie #+"0/ conferin'a sus'inută fiind publicată par'ial în Revista română de dreptul afacerilor. ,otodată/ oformă a materialului a fost publicată în Revista Română de *rept uropean.

# >e-ea nr. # din 2 martie "99" pentru aderarea României laConvenţia Naţiunilor Unite asupra

contractelor de vânzare internaţională de mărfuri publicată în %onitorul Jficial nr. 0 din "9 martie "99".Pentru România/ C$I% a intrat în vi-oare la data de " iunie "99#.) CAB/ :entin'a arbitrală nr. #084#++2/ nepublicată.

8



%inisterului Fusti'iei 6 portalul instan'elor de (udecată.2 Ambele surse sunt -reu de utilizat din perspectiva motoarelor de căutare. :e adau-ă de asemenea baze de date ale unor edituri sausoft6uri le-islative 1 care includ &i 5ma(oritatea7 otărârilor publicate pe cele două surseoficiale prezentate anterior.

!. " #eniul pers nal de aplicare al CVIM!.1. $ip l %ii &n aplicarea CVIM

Aplicarea C$I% din punctul de vedereratione personae este realizată în fa'ainstan'elor arbitrale fie prin trimitere la normele conflictuale de drept interna'ional privat 5art." alin. " lit. b7 fie prin aplicarea Conven'iei în temeiul art. " alin. " lit. a. En raporturicomerciale interna'ionale stabilite între o societate din România &i o alta străină/ în care le-eaaplicabilă/ potrivit contractului era le-ea română se face trimitere la C$I% ca fiind dreptulromânesc în materie de vânzare/3 iar în alte cauze se men'ionează că C$I% este dreptulromânesc în materie de vânzareinternaţională.8

Entr6o situa'ie/ C$I% devinelex mercatoria/ tribunalul arbitral men'ionând că esteaplicabilă întrucât este principala re-lementare în materie

K,ribunalul arbitral o apreciază ca fiind aplicabilă &i contractelor ce formează obiectulcauzei de fa'ă/ ca principală re-lementare interna'ională în această materieL9.!.1.1. C$I% se aplică în temeiul art. " alin. " lit. a/ dar fără a discutain terminis cu privire laaplicarea căilor complementare prevăzute de alin. " al art. ". C$I% a fost aplicată în liti-iilesolu'ionate de instan'ele arbitrale ca Klex contractusL/ Klex causaeL respectiv Kdreptul românal vânzării6cumpărării interna'ionaleL"+G alteori ne aflăm/ din punctul de vedere al instan'eiarbitrale/ în fa'a Klex mercatoriaL.""

Entr6o otărâre arbitrală s6a re'inut că respectivului KContract liti-ios îi sunt aplicabile

Kre-ulamentele &i le-ile României/ 5...7 prevederile Codului comercial român/ alte prevederi 'urinde( este un serviciul aflat sub e-ida Consiliului :uperior al %a-istraturii &i cuprinde otărâri ale

instan'elor na'ionale disponibil la adresa ;ebttp 44;;;.(urisprudenta.or-. Anonimizarea automată conduceuneori c iar la anonimizarea cuvântului K$ienaL din otărârile KpublicateL. Proiectul pare să fie abandonat în#+"+ &i să se refere doar la perioada #++86#+"+. Cu toate acestea prezintă avanta( numărul unic (urinde!/ princare să fie identificată respectiva otărâre 5ttp 44;;;.(urisprudenta.or-4a(utor.asp!7. En prezentul material amutilizat apro!imativ #+ de otărâri (urinde!/ ma(oritatea -ăsite după ce le6am identificat în cele două baze dedate6 idrept.ro &i le-alis &i alte "+ otărâri din RJ>II.

0 ;;;. r lii.r 1 acest site func'ionează sub e-ida Institutul Român pentru Informa'ii Furidice 1 Romanian >e-al Information Institute RJ>II.

2 Portalul instan'elor de (udecatăttp 44portal.(ust.ro4:itePa-es4acasa.asp! 3 Astfel/ potrivit :entin'ei arbitrale CAB nr. 284#++ / 5nepublicată7 instan'a subliniază că având în

vedere Kdispozi'iile art. 0) &i urm. din Conven'ia de la $iena din "98+ privind vânzarea interna'ională demărfuri/ la care România a aderat &i constituie dreptul românesc al vânzării6cumpărării/ urmează ca pârâta să fieobli-ată la plata sumei de 5...7 cu titlu de rest de pre'L.

8 KEn atare situa'ie/ văzând &i dispozi'iile art. 2 din Conven'ia de la $iena privind vânzareainterna'ională de mărfuri/ conven'ie care constituie dreptul românesc al vânzării interna'ionale/ urmează ca pârâta să fie obli-ată la plata sumei de 5...7 cu titlu de pre'.L CAB/ :entin'a arbitrală #84#++)/ 0#4#++)/ iar cureferire la art. 0) &i urm :entin'a arbitrală nr. #+"4#++)/ #)+4#++)/ #24#++ / 234#++ / #+34#++ / )#04#++ G))+4#++ art. 0 &i urm. 1:entin'a arbitrală nr. "2+4#++) art. 09 C$I% :entin'a arbitrală nr. 3)4#++)/ :entin'aarbitrală nr. # #4#++ / nepublicate.

9 CAB/ :entin'a arbitrală nr. ))4#++ / nepublicată."+ CAB/ :entin'a arbitrală nr. 84#0 martie #++)/ nepublicată/ precum &i cauzele men'ionate la notele de

subsol 3 &i 8 din prezentul material. Cu privire lalex contractus/ într6o sentin'ă arbitrală 5CAB/ nr. ")34#+""/nepublicată7 a re'inut că Ktribunalul arbitral re'ine că nu sunt întrunite cerin'ele cumulative ale răspunderii civile

contractuale/ dar nici condi'iile din art. 2) &i 3 din Conven'ia de la $iena privind vânzarea comercialăinterna'ională de mărfuriL/ de&i dispozi'iile C$I% privesc tot răspunderea contractuală."" A se vedea cauzele enumerate la nota de subsol 8.

9

http://www.jurisprudenta.org/

http://www.jurisprudenta.org/ajutor.aspx

http://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx

http://www.jurisprudenta.org/

http://www.jurisprudenta.org/ajutor.aspx

http://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx



le-ale/ INCJ, R%: #+++/ etc./ 5...7 art. ")+# Cod civilL 5punctul .).7. Prin >e-ea nr. # 42martie "99"/ publicată în %onitorul Jficial/ partea I/ nr. 0 4"9 martie "99"/ România a aderatla Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri/ $iena/"98+. Entrucât acest document interna'ional reprezintă o componentă a sistemului român dedrept/ solu'ionarea prezentului liti-iu se va efectua &i prin raportare la prevederile Conven'ieide la $iena/ "98+.L"#

otărârea a fost desfiin'ată prin admiterea ac'iunii în anulare. En decizia sa/ prin caremen'ine otărârea instan'ei care a otărât în fond/ ICCF a arătat/ de asemenea fără săanalizeze ambele ipoteze ale art. " alin " din Conven'ia de la $iena

KEn ceea ce prive&te Conven'ia de la $iena adoptată de România prin >e-ea nr.# 4"99" pentru aderarea României la Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor devânzare interna'ională de mărfuri/ instan'a de fond a re'inut în primul rând că dispozi'iileacesteia nu au aplicabilitate în cauză deoarece această conven'ie se aplică contractelor devânzare interna'ională de mărfuri între păr'i care î&i au sediul în state diferite/ ceea ce nu estecazul de fa'ă/ iar în al doilea rând prin le-ea de aderare nu s6au abro-at dispozi'ii ale CoduluiComercial.L")

!.1.2. !tinderea aplicării Conven'ieiratione personae se poate face în condi'iile în carenormele de drept interna'ional privat fac posibilă aplicarea le-ii unui stat contractant. *ee!emplu/ într6o cauză în care păr'ile aveau sediile în România 5contractant7 &i Ba amas5necontractant7 a fost aplicat art. 0) C$I%. Instan'a arbitrală a determinat le-ea aplicabilă în baza re-ulilor de drept interna'ional privat 5fără a trimite în mod direct la aplicarea art. " alin." lit. b C$I%7

KPăr'ile nu au stabilit le-ea aplicabilă contractului în temeiul principiului le!voluntatis. En atare situa'ie/ le-ea aplicabilă urmează a fi stabilită de ,ribunalul arbitral prinaplicarea normelor conflictuale subsidiare/ dar obli-atorii ale forului. Potrivit art. 33 din>e-ea nr. "+04"99# privind raporturile de drept interna'ional privat/ le-ea aplicabilăcontractului/ dacă aceasta nu a fost aleasă de păr'i/ este le-ea care are cele mai strânsele-ături cu contractul. Di se consideră că e!istă atare le-ătură cu le-ea statului în caredebitorul presta'iei caracteristice are/ la data înc eierii contractului/ sediul său statutar. >acontractul de vânzare6cumpărare/ ca în spe'ă/ obli-a'ia caracteristică este obli-a'iavânzătorului 5de predare a mărfii7/ conform art. 38 lit.a &i art. 88 din >e-ea nr. "+04"99#. Enconsecin'ă/ le! contractus/ în spe'ă/ este le-ea română ca le-e a 'ării în care vânzătorul î&i aresediul statutar.L"

!.2. V inţa părţ il r.

!.2.1. CVIM este parte a dreptului r #)nInstan'ele na'ionale/ arbitrale &i (urisdic'ionale/ au interpretat în sensul că odată cu

ale-erea le-ii române a fost aleasă &i C$I% întrucât face parte din dreptul român."0

"# CAB/ :entin'a arbitrală nr. "9"4#+"+/ nepublicată.") Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ :ec'ia II civilă/ nr. "8) din #0 octombrie #+"#/ >e-alis." CAB/ :entin'a arbitrală nr. )#)4#++ / nepublicată. En acela&i sens CAB/ :entin'ele arbitrale/ nr.

#2+4#++ &i #"4#++8/ nepublicate."0 A se vedea notele de subsol 3 &i 8. Entr6o otărâre 5CAB/ sentin'a arbitrală nr. )84#++97 se

men'ionează că Kprin sistemul român de drept se în'ele-e &i C$I%LKPrin sistemul român de drept/ ,ribunalul arbitral în'ele-e &i Conven'ia Na'iunilor Unite asupra

contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri/ $iena/ "98+/ document interna'ional ratificat de România prin

>e-ea nr. # 42 martie "99"/ publicată în %onitorul Jficial/ partea I/ nr. 0 4"99". *e altfel/ în practica arbitralăromână constantă/ s6a statuat astfel Kcontractul înc eiat de păr'i în spe'ă este cârmuit de le-ea română/ le-ealeasă de păr'i prin contract/ ceea ce înseamnă 6 fiind vorba de un contract de vânzare6cumpărare interna'ională/

"+



Entr6o cauză solu'ionată de Curtea de Arbitra( Comercial Interna'ional de pe lân-ăCamera de Comer' &i Industrie a României într6un liti-iu între societă'i din :UA &i lve'ia s6aarătat că este aplicabil dreptul român întrucât această le-e a fost aleasă de păr'i potrivit principiului Klex voluntatisL."2

Entr6o altă cauză în care le-ea română era aplicabilă în temeiul conven'iei arbitrale/una dintre păr'i/ în apărare/ invocă dispozi'ii ale C$I%/ pe care instan'a arbitrală leanalizează temeinic/ însă fără a arăta care este raportul între dreptul român &i C$I%."3

!.2.2. *(cluderea tacită a CVIM prin aplicarea le%ii r #)ne.Pe de altă parte/ o solu'ie interesantă s6a confi-urat prin ale-erea le-ii române care a

ec ivalat cu e!cluderea tacită a C$I%/ în condi'iile în care păr'ile au invocat C$I%. Encadrul solu'ionării unui liti-iu de către instan'ele de (udecată/"8 una dintre păr'i a solicitataplicarea dispozi'iilor referitoare la desfiin'area culpabilă a contractului. *e&i instan'a aadmis aplicarea dispozi'iilor le-ii române privind re-lementarea raporturilor de dreptinterna'ional privat/ în privin'a dreptului material au fost aplicate dispozi'iile Codului civil.

KAu fost invocate prevederile art. 9/ art. 3# si art. 3) din Conven'ia Na'iunilor Uniteasupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri/ înc eiată la $iena la "".+ ."98+/raportat la prevederile >e-ii nr. "+04"99#/ apreciate aplicabile contractelor păr'ilor întrucâtcon'in un element de e!traneitate.

Potrivit acestor dispozi'ii păr'ile unui contract de vânzare interna'ională de mărfuri pot declara unilateral rezolu'iunea pentru nee!ecutarea obli-a'iilor cocontractantului.

:6a sus'inut neîndeplinirea obli-a'iilor asumate de către reclamantă.Astfel/ produsele au prezentat un nivel suficient de ridicat de formalde idă pentru a

determina întreruperea comenzilor/ sens în care au fost combătute concluziile e!pertizei

în principal/ Conven'ia asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri/ $iena/ "98+/ Conven'ie la careRomânia este parte L 5sentin'a arbitrală nr. "084#++2/ publicată în Revista română de arbitra(/ nr. )4#++3/ p. 996"+#7G Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri/ $iena/ "98+/ 5...7constituie dreptul românesc al vânzării6cumpărării interna'ionale de mărfuriL 5sentin'a arbitrală nr. #084#++2/ înRevista română de arbitra(/ nr. )4#++3/ p. "+#6"+07.L

Entr6o otărâre a Cur'ii de Apel Craiova/ dispozi'iile Conven'iei de la $iena nu sunt deloc amintite/instan'a realizând doar trimitere la >e-ea nr. # 4"99" KEn această situa'ie se pune problema de a &ti care este pre'ul real al mărfii/ cel plătit de pârâtă/ sau cel reclamat de reclamantă/ fa'ă &i de dispozi'iile art.00 din >e-ea# 4"99"/ care prevăd că dacă pre'ul mărfurilor vândute nu a fost determinat în contract în mod e!pres sauimplicit/ sau printr6o dispozi'ie care să permită să fie determinat/ păr'ile sunt reputate în lipsa unor indica'ii

contrare că s6au referit în mod tacit la pre'ul practicat în mod obi&nuit în momentul înc eierii contractului înramura comercială respectivă/ pentru acelea&i mărfuri vândute/ în împre(urări comparabile.L En aceea&i otărârese face aplicarea dispozi'iilor referitoare la prescrip'ia e!tinctivă 5KRomânia a ratificat Conven'ia asupra prescrip'iei în materie de vânzare interna'ională de mărfuri înc eiată la Ne; <or= &i Protocolul de modificare aacesteia de la $ienaL7. Curtea de Apel Craiova/ :ec'ia Comercială/ *ecizia nr. #024+"."+.#++8 disponibilă înFURIN* #++90 "3 2" &i i*rept.

"2 lementul de le-ătură cu dreptul român se realiza prin faptul că una dintre păr'i se obli-a să predea/din România/ cărbune ener-etic. K n consecinţă! văzând "i dispoziţiile art#$% din Convenţia de la Viena din &' privind vânzarea internaţională de mărfuri! Convenţie la care *omânia este parte "i care constituie dreptul românesc al vânzării+cumpărării internaţionale! acţiunea reclamantei urmează a fi admisăL CAB/ :entin'aarbitrală nr. )+"4#++ / nepublicată. *e asemenea/lex voluntatis/ cu aplicarea art. 0) C$I% 1 CAB/ :entin'elearbitrale nr. #284#++ / nr. #034#++0/ nr. #+#4#++0/ nr. 894#++2 nepublicateG cu privire la aplicarea Kart. 0)/ art.2# &i art. 3 L 1 a se vedea :entin'a arbitrală nr. 884#+""/ nepublicată.

"3

CAB/ :entin'ele arbitrale nr. )"84#++0 &i )"94#++0/ nepublicate."8 Curtea de Apel Bucure&ti/ :ec'ia a $I6a Comercială/ *ecizia comercială nr. "#+4"2.+).#++9/FURIN* #+"+#300".

""



te nice administrate în cauzăS/T fiind invocate/ ca relevante/ cele cuprinse în e!pertizae!tra(udiciară/ efectuată la solicitarea păr'ii.L

!.2.!. *(luderea CVIM şi aplicarea dreptului s cietar r #)nInstan'ele au aplicat art. 08 C$I% &i au înlăturat o pretinsă aplicare a art. ) alin. " teza

a II6a în situa'ia în care cumpărătorul era în acela&i timp asociat în societatea vânzătoare/instan'a re'inând că pentru cele două calită'i drepturile &i obli-a'iile sunt distincte/ de&i prinacordul păr'ilor se stabilise ca cumpărătorul Ksă nu solicite plata materiilor prime decât după plata creditelor bancare &i a celorlalte formalită'iL."9

Entr6o altă otărâre (udecătorească/ izolată fa'ă de otărârile care consideră C$I% parte a dreptului român/ s6a statuat că

KConform art. #0 din contract/ păr'ile au convenit ca raporturile (uridice să fiere-lementate de le-ea română &i prin urmare contrar sus'inerilor reclamantei instan'a re'ine că păr'ile au e!clus aplicarea Conven'iei de la $iena în baza art. 2 din acela&i act normativrapSortatT la art."# .L#+

En fine/ într6o otărâre instan'a aplică dispozi'iile na'ionale de drept interna'ional privat 5de&i ambele societă'i î&i aveau sediul în state parte la Conven'ie 1 România &i Polonia7&i nu Conven'ia de la Ne;6<or= asupra prescrip'iei în materie de vânzare interna'ională demărfuri. %ai mult/ ca ar-ument de autoritate &i cu titlu comparativ instan'a precizează Kc iar dacă în spe'ă s6ar aplica termenul de prescrip'ie de ani prevăzut de art. 8 din >e-ea nr.# 4"99#/ tot ar fi împlinit termenul de prescrip'ie a dreptului material la ac'iune.L#"

+. CVIM, le%islaţie, educaţie şi &n-ăţă#)ntRomânia are o le-isla'ie nouă în materie civilă prin intrarea în vi-oare a Noului Cod

Civil## &i a Noului Cod de procedură civilă.#) En otărârea de uvern prin care s6au aprobattezele noii le-isla'ii civile în cadrul principalelor surse de documentare avute în vedere laelaborarea ,ezelor prealabile privind proiectul Codului civil/ precum &i la elaborarea proiectului noului Cod civil este men'ionată &i C$I%.# Entr6un document publicat pe site6ulConsiliului :uperior al %a-istraturii#0 C$I% nu este men'ionată între conven'iile care să fifost la ori-inea NCC.

"9 Acest aspect se pare că nu a fost probat în cauză/ întrucât pe de o parte instan'a a re'inut că KSnTu se poate sus'ine că instan'a a interpretat &i aplicat -re&it dispozi'iile art. 929 C. civ. întrucât din probatoriuladministrat nu rezultă că plata mărfurilor primite ar fi fost amânată la un alt termen.L/ iar pe de altă parte/ nu afost introdusă o cerere reconven'ională/ eventualele preten'ii ar putea fi valorificate pe calea unei ac'iuniseparate. Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ sec'ia comercială/ nr. #)## din "8 iunie #+"+/ >e-alis.#+ ,ribunalul Bi or/ :ec'ia a II6a Civilă/ Contencios Administrativ &i Oiscal/ :entin'a #++24#+" /nepublicată/ disponibilă în RJ>II 5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4023+"ce030c)3"d )0"b#2 "7.

#" Fudecătoria Clu(6Napoca/ Civil/ :entin'a civilă nr. "#99 din +8 decembrie #+" / nepublicată/disponibilă în RJ>II 5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022ecbee2"#e"88"a)d89e2 7.

## >e-ea nr. #834#++9 privind Codul civil/ republicată în %.Jf. nr. 0+0 din "0.3.#+"" modificată prin>e-ea nr. ")84#+" pentru modificarea &i completarea >e-ii nr. ") 4#+"+ privind Codul de procedură civilă/ precum &i pentru modificarea &i completarea unor acte normative cone!e/ publicată în %. Jf. 30)4#+" &i prin>e-ea nr. 2+4#+"# privind aprobarea Jrdonan'ei de ur-en'ă a uvernului nr. 394#+"" pentru re-lementarea unor măsuri necesare intrării în vi-oare a >e-ii nr. #834#++9 privind Codul civil/ publicată în %. Jf. nr. #004#+"#.

#) >e-ea nr. ") 4#+"+ privind Codul de procedură civilă/ republicată în %. Jf. nr. # 3 din "+. .#+"0.# otărârea uvernului nr. #334#++9 pentru aprobarea ,ezelor prealabile ale proiectului de le-e 1

Codul civil/ publicată în %. Jf. nr. #") din #. .#++9.#0 Consiliul :uperior al %a-istraturii/ KJri-inea institu'iilor preluate în NCCL/ ## iulie #+""/ disponibilla adresa;;;.csm"9+9.ro4csm4lin=uri4## +3 #+"" #2)" ro.doc/ consultat ultima dată la ##."".#+"0.

"#

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_07_2011__42631_ro.doc





%ai mult/ prin noua le-isla'ie civilă/ România trece la le-isla'ia monistă/ în careraporturile (uridice comerciale sunt încorporate în Codul civil/ ca sursă unică de drept privat.

En doctrină se consideră că au fost preluate elemente ale C$I% în privin'a pre'uluicontractului în contractele înc eiate între profesioni&ti5comercian'i7/ însă elemente referitoarela pre'ul determinabil e!istau &i anterior/ în Codul comercial.#2

Curtea de Arbitra( citează în sentin'ele sale lucrări &i (urispruden'ă/ însă într6o cauzămen'ionată doar sub aspectul e!tinderii conven'iei arbitrale dar nu &i al raporturilor de dreptmaterial 1 în cauză s6a re'inut le-ătura KindestructibilăL între contractul de vânzare &icontractul de fide(usiune 5-aran'ie7.#3

C$I% face parte din pro-rama universitară/ capitol distinct al disciplinei K*reptulcomer'ului interna'ionalL/ predat în anul al I$6lea de licen'ă.

. " #eniul #aterial de aplicare al CVIM / e(tinderea C n-enţiei şi a un rc ntracte care nu sunt de -)nzare internaţi nală

C$I% s6a aplicat în cazul unui contract de lo n 5între societă'i cu sediul în România&i %area Britanie7 dar fără a se face vreo dezbatere cu privire la e!tinderea dispozi'iilor Conven'iei.#8

C$I% a fost aplicată într6o cauză în privin'a -aran'iei plă'ii/ prin e!tinderea de altfel aconven'iei arbitrale

K-aran'ia 5fide(usiunea7 asumată de pârâta II prin scrisoarea de -aran'ie din 5...7 pentruopera'iunile de vânzare6cumpărare ce ar fi putut interveni între reclamantă &i pârâta I încursul anilor 5...7/ acest contract de fide(usiune/ care este un contract accesoriu al celui devânzare6cumpărare &i indestructibil le-at de el/ este nu numai supus aceleia&i le! contractusca a contractului principal 5de vânzare6cumpărare7/ dar obli-a'ia de plată a pre'ului este

înso'ită de toate accesoriile respectivei obli-a'ii din contractul principal/ inclusiv mărimea pre'ului/ condi'ii de plată ori instan'a competentă să (udece un eventual liti-iu privind plata pre'ului/ adică arbitra(ul comercial convenit prin contractul principal.L#9

En altă cauză/ tribunalul arbitral a aplicat dispozi'iile na'ionale într6un liti-iu care aveaca obiect e!ecutarea unui contract de lo n în modalitatea în care beneficiarul nu a plătit unelefacturi emise de e!ecutant. Cu toate acestea a aplicat dreptul na'ional 5român7 în temeiulnormelor conflictuale dar &i ale unei interpretări improprii a art. 3 pct. # C$I%.

KEn cazul în care pârâta nu va plăti pre'ul datorat în )+ de zile de la primirea prezenteisentin'e/ văzând &i dispozi'iile art. 28 Cod comercial/ aplicabile în temeiul art.KArbitra(L dincontract/ ca le! venditoris &i ale art. 3 pct. # din Conven'ia de la $iena privind contractele devânzare interna'ională de mărfuri/ reclamanta să poată vinde mărfurile în valoare de 5...7/ pec eltuiala pârâtei.L

#2 oria Ciurtin/ No'iunea de pre' în noul Cod civil o perspectivă comparatist6critică/ :tudiaUniversitatis Babes BolVai6Iurisprudentia/ #+"#/ ""+6"#9. *isponibil la adresa

ttp 44studia.la;.ubbclu(.ro4articol.p pWarticolIdX0"2#3 CAB/ :entin'a arbitrală nr. #084#++2/ nepublicată.#8 KS$Tăzând &i dispozi'iile art.0) din Conven'ia privind contractul interna'ional de mărfuri/ $iena "98+

1 Conven'ie la care România este parte &i reprezintă dreptul românesc al vânzării6cumpărării interna'ionale 1

urmează ca pârâta să fie obli-ată la plata pre'ului mărfurilor predate de reclamantă.L CAB/ :entin'a arbitrală nr."8+4#++2/ nepublicată. *e asemenea/ CAB/ :entin'a arbitrală nr. # #4#++ / nepublicată.#9 CAB/ :entin'a arbitrală nr. #084#++2/ nepublicată.

")



En analiza unui contract de investi'ii/ instan'a nu a e!tins domeniul de aplicareconsiderând că respectivul contract nu este de vânzare interna'ională.)+

0. Interpretarea CVIM / in luenţe naţi nale şi internaţi nale*in (urispruden'a analizată se pot desprinde tipolo-ii ale interpretării Conven'iei/ de

fapt modalită'i prin care se face aplicarea C$I% în cauza dedusă (udecă'ii.0.1. CVIM este aplicată &n # d e(clusi-, ără a se #ai ace tri#itere ladisp ziţiile le%ii r #)ne de rati icare

Entr6o cauză a CAB/)" instan'a arbitrală/ după/ ce a stabilit că sunt aplicabiledispozi'iile C$I%/)# a solu'ionat cauza doar cu referire la dispozi'iile Conven'iei/ detaliindobli-a'iile de predare 5art. )+ 1 ))/ )2/ )8 &i "7 precum &i obli-a'iile păr'ilor. *e&i una dintre păr'i a făcut referire la dispozi'iile na'ionale 5le-ea română7/ instan'a arbitrală a solu'ionat îndrept doar fundamentându6se pe dispozi'iile C$I%.

Instan'a a re'inut că Kîn oricare din modalită'ile de predare/ vânzătoarea avea obli-a'iasă facă dovada conformită'ii mărfii 5art. )2 din Conven'ie7 faptul că aceasta îndepline&tecondi'iile cantitative/ calitative convenite/ prin emiterea actelor de livrare/ a certificatelor decalitate &i facturarea în vederea plă'ii.L En ce prive&te obli-a'iile pârâtei cumpărătoare este dere'inut că/ potrivit Conven'iei/ art. 0) Kcumpărătorul are obli-a'ia să plătească pre'ul &i să preia mărfurile predateL. Aceste obli-a'ii principale ale cumpărătorului 1 de preluare &i platăa pre'ului 6 nu se nasc decât condi'ionat de îndeplinirea în principal a obli-a'iei vânzătorului/de predare a mărfii. Ca urmare/ fără temei reclamanta sus'ine refuzul pârâtei de primire a produselor/ cât timp acestea nu au fost predate/ ci se sus'ine că6i stau la dispozi'ie la producătorul acestora/ situa'ie ce este străină raportului (uridic dintre păr'i &i obli-a'iilor asumate de acestea.

%ai mult/ în art. 08 5)7 din Conven'ia de la $iena se prevede cumpărătorul nu este'inut de plata pre'ului înainte de a fi avut posibilitatea să e!amineze mărfurileL.Aceasta întrucât obli-a'ia pentru plata pre'ului se na&te urmare a primirii produselor în

proprietatea &i posesia cumpărătorului/ care trebuie să aibă posibilitatea să le verificecantitativ &i calitativ.

)+ ,ribunalul ar- ita/ :ec'ia Civilă/ :entin'a Civilă nr. 0##8 din "+ decembrie #+")/ nepublicată/disponibiă în RJ>II 5ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022fbc"ca be bb#)b39)80)7 KEn primul rând/ ,ribunalulre'ine că în spe'ă nu sunt aplicabile prevederile >e-ii nr.# 4"99# pentru aderarea României la Conven'ia asupra prescrip'iei în materie de vânzare interna'ională de mărfuri/ înc eiată la Ne; <or= la " iunie "93 / &i la

Protocolul de modificare a conven'iei/ înc eiat la $iena la "" aprilie "98+.Conform art." din le-e/ această conven'ie determină condi'iile în care drepturile &i ac'iunile reciproceale unui cumpărător &i ale unui vânzător/ născute dintr6un contract de vânzare interna'ională de bunuri mobilecorporale/ sau referitoare la o contraven'ie la acest contract/ rezilierea ori nulitatea sa/ nu mai pot fi e!ercitateurmare e!pirării unui anumit interval de timp/ stabilit conform art.8 la o perioadă de ani.

,ribunalul constată că între păr'i nu a fost înc eiat un contract de vânzare interna'ională de bunurimobile corporale în sensul >e-ii nr.# 4"99#/ ci un contract de investi'ii/ prin care reclamanta a pus la dispozi'ia pârâtei suma de URJ/ ca aceasta la rândul ei să ac izi'ioneze anumite bunuri. Astfel/ aceste bunuri nu aufost vândute de reclamantă către pârâtă pentru a fi în prezen'a unui contract interna'ional de vânzare6cumpărare/ prin urmare în cauză nu este aplicabilă dispozi'ia specială a acestei le-i în ceea ce prive&te prescrip'ia de ani/conven'ia înc eiată între păr'i fiind supusă termenului -eneral de prescrip'ie de ) ani prevăzut de art." &i ) din*ecretul nr. "234"908/ în vi-oare la data înc eierii acesteia.L

)" CAB/ :entin'a arbitrală nr. "224#+"+/ nepublicată.)#

KRaporturile contractuale dintre păr'i sub forma simplificată a comenzii6acceptată/ urmată de livrare/fiind raporturi comerciale de comer' interna'ional/ sunt supuse Conven'iei Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri/ înc eiată la $iena la "".+ ."98+.L

"

http://www.rolii.ro/hotarari/566fbc1ca4be4bb23b793853




En acela&i sens/ art. 2# din Conven'ie condi'ionează dreptul vânzătorului pentru plata pre'ului de preluarea mărfii predate.

Empotriva acestei otărâri a fost declarată ac'iune în anulare pentru Kîncălcareadispozi'iilor imperative ale le-iiL/ respectiv art. 929 C. Civil Sîn prezent/ art. "#+3 NCC/referitor la for'a obli-atorie a contractuluiT &i art. 2+ C$I%.

Instan'a (udecătorească)) a arătat că Ksitua'ia prevăzută Sîntre motivele ac'iunii înanulareT nu poate include criticile cu privire la stabilirea situa'iei de fapt/ 5...7/ sau cu privirela interpretarea &i aplicarea prevederilor le-ale dispozitive/ ci numai criticile cu privire laîncălcarea dispozi'iilor imperative ale le-ii/ independent de situa'ia de fapt stabilită.

Instan'a (udecătorească a apreciat că ,ribunalul SarbitralT Ka interpretat voin'a păr'ilor din contractul înc eiat/ prin aplicarea principiului pacta sunt servanda/ dar &i cu trimitere ladispozi'iile cuprinse în Conven'ia de la $iena/ incidentă raporturilor dintre acestea. Nu se poate re'ine încălcarea de către instan'a arbitrală a vreunei norme imperative deoarecevalorificarea probatoriului/ interpretarea contractului supus (udecă'ii &i stabilirea inciden'einormelor Conven'iei reprezintă c estiuni care 'in de aprecierea drepturilor &i obli-a'iilor păr'ilor în proces/ &i/ implicit/ a temeiniciei sau netemeiniciei preten'iilor formulate/ aspectece nu atra- anularea sentin'ei pronun'ateL.

*e asemenea/ în procedura unei soma'ii europene de plată/ în condi'iileRe-ulamentului C nr. "8924#++0/ instan'a a aplicat în mod e!clusiv dispozi'iile art. )8 &i )9C$I% 5de&i între temeiurile indicate de reclamant erau &i dispozi'ii de drept român7.)

0.2. CVIM este utilizată ca ar%u#ent de aut ritate.*e e!emplu/ într6o cauză arbitrală în care le-ea aplicabilă era cea română în baza

conven'iei arbitrale/ instan'a arbitrală a întărit ar-umentarea aplicării dispozi'iilor le-iiromâne prin men'ionarea dispozi'iilor prevăzute de art. 0) C$I%

KAvând în vedere situa'ia de fapt/ re'inută de ,ribunalul arbitral în baza probelor dosarului/ precum &i prevederile contractului 5...7 referitoare la plata pre'ului/ contract care potrivit art. 929 din Codul civil Sîn prezent art. "#3+T/ are putere de le-e între păr'ilecontractante/ precum &i dispozi'iile art. ")2" din acela&i Cod Sîn prezent art. "3"9T/ carestatuează că principala obli-a'ie a cumpărătorului este de a plăti pre'ul la ziua &i la loculdesemnat prin contract/ dispozi'ii care concordă cu prevederile art. 0) din Conven'ia Na'iunilor Unite privind contractele de vânzare interna'ională de mărfuri 5$iena/ "98+7 lacare atât România cât &i ermania sunt păr'i.L)0

Entr6un liti-iu în care era aplicabilă le-ea română calex voluntatis păr'ile au solicitat

ca să se 'ină seama &i de ec itate.)2

En această cauză instan'a arbitrală a aplicat dispozi'iileC$I% 1 Kart.0) &i art.3 din Conven'ia de la $iena/ "98+/ privind vânzarea interna'ională de)) Curtea de Apel Bucure&ti/ :ec'ia a $I6a Comercială/ :entin'a comercială nr."+ din " .+".#+""/

disponibilă în idrept.ro/ le-alis.ro.) ,ribunalul Ilfov/ :ec'ia Civilă/ :entin'ă Civilă nr. )"90 din #0 octombrie #+")/ nepublicată/

disponibilă în RJ>II 5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022fa)a23bd a#ef92"8)7.)0 CAB/ :entin'a arbitrală nr. ))4#++)/ nepublicată. Pentru o cauză asemănatoare/ cu societă'i din

România &i Bul-aria CAB/ :entin'a arbitrală "3+4#++)/ nepublicată 5temeiul fiind art. 0)60 C$I%7G Bul-aria 1 CAB/ :entin'a arbitrală nr. ))+4#++ / nepublicată. Această din urmă sentin'ă a fost atacată cu ac'iune în anulare/care a fost respinsă 5C. Ap. Bucure&ti/ sec'ia a $I6a comercială/ sentin'a nr. 02 din "3 martie #++2 disponibilă îni*rept omiterea cercetării în inte-ralitate a apărărilor formulate de pârâtă &i interpretarea -re&ită a anumitor elemente probatorii nu se inte-rează domeniului re-lementat de ac'iunea în anularea otărârii arbitrale7. *e

asemenea/ instan'ele aplică art. 0) C$I% întrucât păr'ile au determinat prin contract le-ea română ca fiindaplicabilă liti-iului/ de&i una din păr'i avea sediul în %area Britanie 5CAB/ :entin'a arbitrală nr. " 4#++2/nepublicată7.

"0



mărfuri 1 conven'ie care reprezintă dreptul românesc al vânzării6cumpărării interna'ionaleLfără a detalia aplicarea art. 3 .

0.!. CVIM este utilizată ca ele#ent de c #paraţie.Entr6o otărâre arbitrală după ce se face o compara'ie cu dispozi'iile române &i cele ale

C$I%/ se apreciază că dispozi'iile C$I% sunt moderne &i sunt aplicate acestea din urmăK !ecutării coactive 1 în varianta cumpărării coactive/ re-lementată de Codul

comercial român/ îi corespunde o variantă modernă practicată azi pe plan mondial/ anumevarianta cumpărării de înlocuire re-lementată de art. 3 coroborat cu art.30 din Conven'ia dela $iena/ "98+. *in perspectiva cumpărătorului/ efectul colateral al cumpărării de înlocuire îlreprezintă solicitarea de daune6interese pentru o contraven'ie la contractL. Atâta timp cât pârâta6vânzător recunoa&te respectiva contraven'ie 1 anume nelivrarea mărfii cel târziu la5...7/ este îndeplinită condi'ia institu'iei cumpărării de înlocuire. Această condi'ie esteîndeplinită &i pentru faptul că pârâta6vânzător avea cuno&tin'ă sau ar fi trebuit să aibăcuno&tin'ă de înc eierea contractului de vânzare6cumpărare nr. 5...7 6 posibilă consecin'ă acontraven'iei la contractul liti-ios 5nelivrarea mărfii cel mai târziu la ..7. Entrucât variantamodernă a cumpărării coactive a fost receptată de le-isla'ia românească 6 astfel cum s6a arătatSînT con'inutul sentin'ei arbitrale/ ,ribunalul arbitral urmează a face aplicarea acesteia.L)3

Entr6o cauză una din păr'i a considerat aplicabil art. 29 alin. " C$I% care însă nu putea fi asimilat dispozi'iilor din acel moment &i care este diferit de actuala re-lementare atransferului riscurilor în contractul de vânzare6cumpărare. Instan'a a solu'ionat cauza fără sădetalieze în vreun fel aplicarea dreptului material pertinent.)8

0.+. Interpretări aut n #e,lex specialisInstan'a arbitrală consideră că C$I% se completează cu dispozi'iile na'ionale

relevante/ fără a lua în considerare eventuale interpretări autonome ale Conven'iei.)9

Consecin'a aderării României la C$I% este considerarea Conven'iei dreptlex specialis în raport cu le-ea română

KEn privin'a dispozi'iilor de drept material aplicabile/ tribunalul arbitral re'ine faptulcă păr'ile/ prin contractul înc eiat între acestea/ au ales aplicarea le-ii române. Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri de la $iena 5"98+7este parte a dreptului intern al României/ fiind ratificată de România prin >e-ea nr. # 4"99"/Conven'ia fiind de asemenea ratificată &i de Italia/ unde î&i are sediul pârâta. En consecin'ă/liti-iul dedus (udecă'ii tribunalului arbitral urmează a fi solu'ionat prin raportare în primul

)2 CAB/ :entin'a arbitrală nr. 34#++3/ nepublicată K>e-ea aplicabilă contractului este le-ea română/a&a cum păr'ile au convenit/ în temeiul principiului le! voluntatis/ prin pct.2 din procesul6verbal din 3septembrie #++0. ,otodată păr'ile au convenit să se 'ină seama &i de ec itate/ stipula'ie ce va fi avută în vedereîn măsura în care dispozi'iile le-ale aplicabile ar putea fi constatate că nu6s ec itabile.L

)3 CAB/ :entin'a arbitrală nr. "9"4#+"+/ nepublicată desfiin'ată în ac'iunea în anulare 5a se vedeamotivarea la nota de subsol ")7 prin Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ :ec'ia II civilă/ decizia nr. "8) din #0octombrie #+"#/ >e-alis.

)8 Curtea de Apel Jradea/ :ec'ia comercială &i de contencios administrativ &i fiscal/ *ecizia nr.4C4#++86A din #8 ianuarie #++8/ FURIN* #++9)0"80G idrept.ro.

)9 Astfel/ s6a considerat că KSîTn dreptul românesc/ vânzarea6cumpărarea interna'ională de mărfuri nunecesită contract înc eiat în formă scrisă/ rela'ia contractuală putând rezulta &i din alte manifestări ale păr'ilor/cum ar fi primirea mărfii urmată de plata 6 inte-rală sau par'ială 1 a pre'ului ori de promisiunea de plată 5a sevedea/ de e!./ art."" din Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri

$iena "98+7/ conven'ie la care România este parte &i reprezintă dreptul românesc al vânzării interna'ionale demărfuri 5cu completările necesare privind aspecte nere-lementate prin respectiva Conven'ie7.L Enc eierea din )au-ust #++2 în cauza solu'ionată prin :entin'a arbitrală nr. #084#++2/ citată în prezentul material.

"2



rând la prevederile Conven'iei Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ionalăde mărfuri de la $iena 5"98+7 &i/ în completare fa'ă de dispozi'iile acesteia/ pe baza prevederilor Codului comercial &i Codului civil român.L+

Entr6o altă cauză/ instan'a arbitrală a făcut aplicarea dispozi'iilor art. 0/ 0+ &i 0"C$I%/ ca nefiind probate sus'inerile respective prin probatoriul administrat/ respectivinciden'a acestora la starea de fapt/ fără a intra în detalii cu privire la conceptele &i raportuldintre mecanismul conven'ional &i cel na'ional 5C$I% este considerată Kdrept românesc alvânzării6cumpărării interna'ionaleL7."

Entr6o altă cauză instan'a arbitrală a statuat căKEn sistemul român de drept/lex causae în prezentul liti-iu/ obli-a'iile pure &i simple

reprezintăre%ula. Jbli-a'iile afectate de modalită'i 5termen/ condi'ie sau sarcină7 reprezintăexcepţia. Păr'ile au prevăzut în con'inutul art. ) ultimul para-raf că/ în termen de "8+ de zilede la data livrării vinului îmbuteliat/ pre'ul va fi plătit de cumpărător. ,ribunalul arbitralre'ine că obli-a'ia de plată a pre'ului asumată de cumpărător are caracter pur &i simplu.:tabilirea caracterului pur &i simplu al acestei obli-a'ii de plată a pre'ului este e!presiavoin'ei interne a păr'ilor 5art. 8 pct. ) teza finală din Conven'ia de la $iena/ "98+/lex causaeîn prezentul liti-iu7. Jbli-a'ia vânzătorului de transfer a dreptului de proprietate asupra mărfiieste afectată de un eveniment viitor &i si-ur/ anume plata inte-rală a pre'ului de cătrecumpărător 5art. # penultimul alineat din contract7. :tabilirea/ sub termen suspensiv/ aobli-a'iei de transfer a dreptului de proprietate asupra mărfii vândute este e!presia aceleia&ivoin'e interne a păr'ilor. A e!tinde aplicabilitatea termenului suspensiv la obli-a'ia de plată a pre'ului ec ivalează cu e!tinderea de către ,ribunalul arbitral a puterii obli-atorii acontractului/ ceea ce este nepermis.L#

. Rezer-e3"eclaraţii 45rt. 62 7 60 CVIM8

România nu a făcut declara'ii &i4sau rezerve la Conven'ie/ de&i doctrina românească aconsiderat că ar fi trebuit să se facă o declara'ie în temeiul art. 90.) *in (urispruden'aanalizată nu au reie&it elemente de interpretare sau aplicare a dispozi'iilor art. 9#692.

9. 5lte pr ble#e apărute &n aplicarea CVIM*iferite alte dispozi'ii ale C$I% au fost interpretate &i aplicate de către instan'a

arbitrală de la Bucure&ti.

9.1. C n r#itatea #ăr uril rKPotrivit respectivei conven'ii interna'ionale 5art. )07/ marfa predată de vânzător

trebuie să fie conformă cu cele convenite de păr'i în privin'a cantită'ii/ calită'ii &i tipului/ omarfă neadecvată destina'iei obi&nuite nefiind considerată conformă 5art. )0/ pct. #/ lit.a7.%arfa 1 predată de vânzător 5la...7 1 a fost verificată de cumpărător 5la...7 &i reclamată într6untermen rezonabil 5la...7/ conform art. )9 din Conven'ia de la $iena.

Potrivit art. 0" pct. # din Conven'ia de la $iena/ poate fi declarat reziliat contractuldacă lipsa de conformitate a mărfii constituie o contraven'ie esen'ială. Di cum potrivit art. #0din Conven'ie o contraven'ie este esen'ială dacă cauzează celeilalte păr'i un pre(udiciu princare este privată în mod substan'ial de ceea ce era în drept să se a&tepte de la contract/ ceea ce

+ CAB/ :entin'a arbitrală nr. ))+4#++ / nepublicată." CAB/ :entin'a arbitrală nr. )"4#+"0/ nepublicată.#

CAB/ :entin'a arbitrală nr. )84#++9/ nepublicată.) A se vedea Nicolae C irilă/ Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ionalăde mărfuri/ $ol. "/ Art. "6#9/ d. Universul Furidic/ #+""/ p. # / care îl citează pe prof. ,udor Popescu.

"3



9.!. S luţii jurisdicţi nale pri-ind plata preţuluiPlata pre'ului/ sau diferen'a de plată a pre'ului/ a fost solu'ionată în cele mai multe

cazuri prin trimitere la le-isla'ia română/ completată cu ar-ument de autoritate de C$I%.8

%ai mult/ de e!emplu/ în privin'a punerii în întârziere instan'ele arbitrale fac trimitere tot lale-ea română.9

*ispozi'iile art. 38 C$I% sunt aplicate în mod direct într6o cauză fără referire lare-lementarea na'ională/ dar în celelalte cauze se face trimitere la le-ea română/ de&i în privin'a pre'ului instan'ele se întemeiază pe art. 0) &i urm. C$I%.0+ En altă cauză instan'a prinreferire la art. 38 C$I% aplică dreptul român pertinent/ privind dobânda le-ală.0"

Entr6o otărâre în care este respins apelul pârâtei/ motivele instan'ei de fond nefiindanalizate sau reluate/ instan'a re'ine totu&i că Kobli-a'ia de plată a luat na&tere la data primiriimărfurilor de către pârâtă 1 în acest sens urmează a fi interpretate dispozi'iile din Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare6cumpărare interna'ională de mărfuri din ""aprilie "98+ la care România a aderat în "99" 5articolul 087.L0#

*ispozi'iile art. 00 C$I% nu sunt aplicabile în situa'ia în care pre'ul este men'ionat pefactură/ pre' care nu a fost contestat de cumpărător atunci când a ac itat o parte din acesta &inici până la introducerea ac'iunii.0)

9.+. 5ut n #ia CVIM &n c ntenci sul ad#inistrati-J situa'ie pur internă este întâlnită într6o cauză a Fudecătoriei Piatra Neam'/ respectiv

o plân-ere contraven'ională. Astfel/ în urma unui control al autorită'ilor a fost aplicată oamendă pentru neconformitatea cu re-lementările române în materia etic etării produselor.0

:ocietatea română s6a apărat că se înc eiase un contract prin care se stipulase că Kpe etic ete

8 A se vedea notele de subsol 3 &i 8 din prezentul material.9 K,otodată ,ribunalul arbitral re'ine că în conformitate cu prevederile art. 09 din Conven'ia Na'iunilor

Unite referitoare la contractele de vânzare interna'ională/ pârâta era obli-ată să plătească reclamantei pre'ulstabilit în cele două contracte/ la data4datele stabilite/ fără a mai fi necesară pentru aceste plă'i îndeplinirea niciunei alte formalită'i de către reclamantă/ ceea ce ec ivalează cu punerea de drept în întârziere a cumpărătorului privind plata pre'ului/ principiu ce este/ de altfel/ consacrat &i de dreptul comercial român.L CAB/ :entin'aarbitrală nr. ))4#++ / nepublicată.

0+ CAB/ :entin'a arbitrală nr. #9 4#++9/ nepublicată Kîn aceste condi'ii/ preten'ia reclamantei deobli-are a pârâtei la plata restului de pre' în sumă de 5...7/ precum &i penalită'i de întârziere la plata restului de pre'/ diminuate voluntar de reclamantă cu sumele pe care recunoa&te că le datorează cu titlu de penalită'i pentruîntârziere în livrare/ sunt întemeiate/ având în vedere dispozi'iile art. ) &i 2 din contract/ precum &i 38 dinConven'ia de la $iena/ cu aplicarea &i a art. 929 C.civ.L Sdispozi'iile art. 929 C.Civ. în prezent art. "#3+ NCC 1

se referă la for'a (uridică a contractuluiT.0" Fudecătoria ăe&ti/ :entin'a Civilă nr. 9#9 din "# aprilie #+")/ disponibilă în RJ>II5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022f"09a f2 e3a39 e9e0#7/ respectiv/ în calea de atac/ ,ribunalul *âmbovi'a/:ec'ia a II6a Civilă/ de Contencios Administrativ &i Oiscal/ *ecizia nr. #+3 din #).+ .#+" / nepublicată/disponibilă în RJ>II 5ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4023+2 9a0"eab0cb0e3#29c87 KPentru neplata la termen aobli-a'iilor de plată/ conform art. 38 din Conven'iei de la $iena privind vânzarea interna'ională de mărfuri din"98+/ art. # &i ) din J nr. 94#+++ &i art. # &i ) din J nr. ")4#+""/ pârâta datorează dobânda le-ală în sumă de920"/#" euro/ calculată de e!pertul contabil până la data de +#.+).#+"# &i în continuare până la data plă'iiefective a sumelor datorate.L

0# Curtea de Apel Bucure&ti/ :ec'ia a $6a Comercială/ *ecizia Comercială nr. "24#"."+.#++9/disponibilă în FURIN* #+"+##+9#+G idrept.

0) Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ sec'ia comercială/ nr. " 99 din #9 aprilie #+"+/ >e-alis.0 KJr-anul de control a constatat că este constituit un lot de zacuscă pentru e!port &i că etic etarea

produsului nu respectă prevederile le-ale în vi-oare în sensul că nu sunt men'ionate denumirea &i adresa producătorului/ durata durabilită'ii 5sicY7 minimale/ lotul sau data fabrica'iei/ condi'ii de depozitare.L Fudecătoria Neam'/ :entin'a Civilă nr. 8 4#).+).#++9/ idreptG portal.(ust.ro

"9

http://www.rolii.ro/hotarari/5670649a51eab5cb5e7269c8




nu trebuie inscrip'ionată data fabrica'iei4e!pirăriiL &i că dacă s6ar face aplicarea art. )0 alin. "C$I% societatea română ar fi în situa'ia unui caz fortuit.00

En privin'a termenului rezonabil/ prevăzut de art. )9 alin. "/ instan'ele na'ionale audecis în sensul aplicării dreptului na'ional &i nu a unor re-uli autonome sau de dreptcomparat02

KNici criticile cu privire la nere'inerea termenului de # ani pentru denun'areaneconformită ii mărfii recep'ionate/ prevăzut de art. )9 alin. 5#7 din Conven'ia de la $iena/ nuț pot fi re'inute. ,ermenul de decădere de # ani men'ionat/ vizează toate cate-oriile de mărfurice pot face obiectul unui contract de vânzare6cumpărare interna'ional/ prevăzute în art. "/ # &i) din Conven'ia Na'iunilor Unite asupra vânzării interna'ionale de mărfuri de la $iena din"98+.

ste de re'inut că acest termen de # ani re-lementat de art. )9 alin. 5#7 din >e-ea nr.# 4"99" prin care România a ratificat Conven'ia de la $iena asupra vânzării interna'ionale demărfuri/ nu se referă la denun'area neconformită ii mărfii/ ci la termenul de formulare aț preten'iilor.

Instan'a de apel a aplicat în mod le-al dispozi'iile dreptului intern pentru a determinatermenul rezonabil de denun'are a neconformi ătii mărfii/ respectiv art. 3+ C. com./ re'inândțcă termenul rezonabil de denun'are a neconformită ii mărfii este de # zile de la momentul lațcare un cumpărător profesionist &i dili-ent/ care vindea la rândul său marfa către popula'ie prin intermediul clien'ilor săi direc'i/ ar fi trebuit să constate asemenea deficien'e -rave.L

9. . C n-enţia de la Ne; < r= asupra prescripţiei &n #aterie de -)nzareinternaţi nală de #ăr uri şi CVIM

România a ratificat Conven'ia prin >e-ea nr. # din "# martie "99# pentru aderareaRomâniei la Conven'ia asupra prescrip'iei în materie de vânzare interna'ională de mărfuri/înc eiată la Ne; <or= la " iunie "93 / &i la Protocolul de modificare a conven'iei/ înc eiatla $iena la "" aprilie "98+.03

Ratificarea Conven'ei a condus la e!cluderea aplicării le-isla'iei na'ionale.KEn cauză nu este incident termenul de prescrip'ie prevăzut de *ecretul "234"908 Sîn

prezent abro-at prin intrarea în vi-oare a noului Cod civilT/ ci prevederile Conven'iei asupra prescrip'iei în materie de vânzare interna'ională de mărfuri/ înc eiată la Ne; <or=/ în "93 &ial Protocolului de modificare de la $iena/ la care România a aderat prin >e-ea nr. # 4"99# &i

00 K%ai mult/ potrivit art. )0 pct. " din Conven'ia Na'iunilor Unite asupracontractelor de vânzare interna'ională de mărfuri înc eiată la $iena la "".+ ."98+ //vânzatorul trebuie să

predea mărfuri a căror cantitate/ calitate &i tip corespund celor prevăzute în contract &i al căror ambala( saucondi'ionare corespunde celui prevăzut în contract/ în caz contrar riscă să fie refuzat lotul de marfă &i să suporte plata transportului pentru returnarea mărfii/ restituirea pre'ului care a fost plătit în avans la care se adau-ădobânda/ precum &i penalită'ile pentru nee!ecutarea contractului &i daune.SLT

Petenta sus'ine că această situa'ie constituie un caz fortuit/ independentă de voin'a sa &i în conformitatecu prevederile art. "" pct. " din J. . nr. #4#++" este înlăturat caracterul contraven'ional al faptei.

,otodată/ petenta mai arată că s6a adresat &i Jficiului Fude'ean Neam' pentru Protec'ia Consumatorilor care prin adresa nr. #3+0 din +0."".#++3 s6a pronun'at în sensul că le-isla'ia din România nu este obli-atorie pentru un a-ent economic din Canada/ etic etarea produselor precum &i calitatea acestora/ inclusiv a parametrilor de securitate ce fac obiectul unor tranzac'ii comerciale se stabilesc prin contractul de livrare/ iar conform principiului liberei circula'ii a mărfurilor nu trebuie să e!iste în-rădiri fa'ă de un contract înc eiat întredoi a-en'i economici/ însă contractul trebuie să respecte le-isla'ia din 'ara importatoare.L Instan'a a respinsaceste afirma'ii &i a confirmat sanc'iunea pecuniară a or-anului de control.

02

Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ :ec'ia II civilă/ *ecizia nr. #+"3 din ## mai #+")/ i*rept.03 Publicată în %onitorul Jficial nr. 2 din #+ martie "99#. Pentru România/ Conven'ia a intrat învi-oare la ".""."99#.

#+



care se aplică drepturilor &i obli-a'iilor reciproce ale păr'ilor într6un contract de vânzareinterna'ională de bunuri mobile/ respectiv termenul de ani care nu era împlinit la#3.+8.#+" / data desc iderii procedurii de insolven'ă.L08

Entr6o altă cauză/ în care nu era aplicabilă C$I% ci dreptul român/ Conven'ia de la Ne; <or= s6a aplicat în privin'a prescrip'iei e!tinctive.09 En alte cauze nu se face o corela'ieîntre C$I% &i Conven'ia de la Ne; <or=/ de&i aceasta din urmă este interpretată în privin'acalculului începerii termenului de prescrip'ie.2+

Entr6o cauză în care păr'ile au stabilit le-ea română aplicabilă/ iar instan'a a consideratcă este e!clusă aplicarea C$I%/2" în ra'ionamentul său a e!clus aplicarea Conven'iei de la Ne; <or= privind prescrip'ia 5ac'iunea fiind respinsă ca prescrisă7

KAvând în vedere că în baza principiului consensualismului/ de&i raportul (uridic esteunul interna'ional păr'ile au în'eles ca rela'iile (uridice să fie supuse re-lementării le-iiromâne făcând uzan'ă de dispozi'iile art. 2 din Conven'ia de la $ienaS/T în cauză suntincidente dispozi iile SlTe-ii române privind prestric'ia e!tinctivă re-lementată de art. ) dinț*ecretul6le-e nr. "234"908 Sîn prezent re-lementată prin Noul Cod civilT &i care stipulează cădreptul material la ac'iune se prescrie în termen de ) ani.L

08,ribunalul iur-iu/ :entin'a comercială nr. 804#+"0/ disponibilă în RJ>IIttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4023+3 d230#bf9fd) 8#"f8"

09 Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ :ec'ia II civilă/ nr. )8") din # decembrie #+" / disponibilă înle-alis.ro.

2+ Fudecătoria ăe&ti/ :entin'a Civilă nr. 9#9 din "# aprilie #+")/ citată supra./ respectiv/ în calea deatac/ ,ribunalul *âmbovi'a/ :ec'ia a II6a Civilă/ de Contencios Administrativ &i Oiscal/ *ecizia nr. #+3 din#).+ .#+" / citată supra.

KPentru solu'ionarea e!cep'iei prescrip'iei dreptului material la ac'iune/ instan'a a re'inut inciden'a încauză a dispozi'iilor >e-ii nr. # 4"99# pentru aderarea României la Conven'ia asupra prescrip'iei în materie devânzare interna'ională de mărfuri înc eiată la Ne; <or= la " iunie "93 &i la Protocolul de modificare de la$iena.

Astfel/ potrivit art. 8 din Conven'ie/ termenul de prescrip'ie este de ani/ care/ sub rezerva dispozi'iilor art. "+/ "" &i "#/ cur-e de la data la care ac'iunea poate fi e!ercitată.

En cauză/ termenul de prescrip'ie al primei obli-a'ii de plată/ respectiv prima rată de 8+++ euro/ a

început să cur-ă la )".+".#++3/ data scaden'ei/ ulterior începând să cur-ă termenele de prescrip'ie pentru restulobli-a'iilor de plată pretinse prin ac'iune/ în func'ie de data scaden'ei.Primul termen de prescrip'ie s6a împlinit la data de )".+".#+""/ potrivit art. 8 din Conven'ie/ dar înainte

de împlinirea acestui termen/ reclamanta a sesizat instan'a italiană/ declan&ând o procedură (udiciară împotriva pârâtei. Potrivit art. "3 din Conven'ie/ deoarece procedura s6a înc eiat fără ca o otărâre să fi fost pronun'atăasupra fondului pricinii/ termenul de prescrip'ie nu a fost întrerupt/ astfel că la data la care această procedură s6aînc eiat/ respectiv la data de #"."#.#+"+ când ,ribunalul %odena a pronun'at sentin'a 2+4#"."#.#+"" prin care afost anulată ordonan'a de plată/ mai era pu'in peste o lună până la împlinirea primului termenul de prescrip'ie &imai pu'in de un an pentru celelalte pretinse obli-a'ii de plată cu privire la care pârâta a invocat prescrip'ia.

En aceste condi'ii/ devin incidente dispozi'iile art. "3 alin. # al din Conven'ie/ potrivit cărora creditorul beneficiază de un termen de un an cu începere de la înc eierea procedurii.

En consecin'ă/ pentru preten'iile ce formează obiectul primului capăt de cerere/ termenul de prescrip'ies6a împlinit la data de #"."#.#+"#/ după sesizarea instan'ei cu prezenta ac'iune.

Oa'ă de acestea/ e!cep'ia prescrip'iei dreptului material la ac'iune este neîntemeiată &i a fost respinsă.L2" ,ribunalul Bi or/ :ec'ia a II6a Civilă/ Contencios Administrativ &i Oiscal/ nepublicată/ disponibilă înRJ>II 5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4023+"ce030c)3"d )0"b#2 "7.

#"



PARTEA A II-A.CONVENȚIA PRIVIND VÂNZAREA INTERNAȚIONALĂ DE

MĂRFURI

5rtic lul 1". Prezenta conven'ie se aplică contractelor de vânzare de mărfuri între păr'i care î&i

au sediul în state diferitea7 când aceste state sunt state contractanteG sau b7 când normele de drept interna'ional privat conduc la aplicarea le-ii unui stat

contractant.#. Nu se 'ine seama de faptul că păr'ile au sediul în state diferite/ dacă acest fapt nu

rezultă nici din contract/ nici din tranzac'ii anterioare între păr'i/ nici din informa'ii furnizatede ele în orice moment anterior înc eierii sau cu ocazia înc eierii contractului.

). Nici na'ionalitatea păr'ilor/ nici caracterul civil sau comercial al păr'ilor contractului nu sunt luate în considerare pentru aplicarea prezentei conven'ii.

CJ% N$5R IU>eneralită i.ț Conform Conven iei de la $iena privind vânzarea interna ională deț ț

mărfuri din "98+/ domeniul de aplicare al acesteia este temporal/ personal/ i material.șArticolul " stabile te cerin ele de bază necesare pentru aplicabilitatea conven iei.ș ț ț

Criteriul de bază. Caracterul interna i nal.ț*in prima teză a art. " alin. " rezultă că

premisa de bază pentru aplicabilitatea conven iei este îndeplinirea caracterului interna ional alț țcontractului. Pentru a distin-e contractele interna ionale de cele na ionaleț ț 2#/ C$I% utilizeazăcriteriul sediului păr ilor contractanteț . :ub auspiciile C$I%/ caracterul interna ional al unuițcontract de vânzare de mărfuri 5 i în consecin ă aplicabilitatea conven iei7 este îndeplinit cândș ț ț păr ile î&i au sediul pe teritoriul unor state diferiteț 2). Acest criteriu trebuie să fie îndeplinit lamomentul înc eierii contractului.

Precizări ter#in l %ice. Pentru o mai bună în ele-ere a prevederilor/ se impunețnecesitatea definirii termenului de sediu. *e i Conven ia nu îl define te în mod e!pres/ sediulș ț șunei păr i a fost definit prin intermediul (urispruden ei. Ca re-ulă -enerală se poate consideraț țcă sediul unei persoane (uridice este locul de unde activitatea de afaceri este coordonatăde facto/ ceea ce necesită o anumită stabilitate în timp i spa iu/ precum i un anumit -rad deș ț ș

2# C$I% nu are în vedere contractele de vânzare de bunuri înc eiate între păr i care î i au sediul în unul iț ș șacela i stat.ș Astfel de contracte sunt în mod normal -uvernate de le-ea na ională a acelui stat.ț2) A se vedea *,einland Versic,erun-en v# .tlarex/ "# iulie #+++/ ,ribunalul $i-evano/ Italia/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+++3"#i). tmlGUsed car case! #" mai "992/ Curtea de Apel QZln/ ermania/

vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases492+0#"-". tmlGC,inc,illa furs case/ "+ noiembrie "99 / Curtea:upremă/ Austria/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49 """+a). tmlG Mar/et stud0 case!#2 au-ust"99 / Curtea de Apel QZln/ ermania/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49 +8#2-". tml.

##



autonomie2 . Conven ia acoperă prin art. "+ lit. a7ț 20 i situa iile în care o parte are mai multeș țsedii. Entr6o atare situa ie/ sediul relevant pentru determinarea caracterului interna ional alț țcontractului de vânzare de mărfuri este cel care are cea mai strânsă le-ătură cu contractul22.Cu alte cuvinte/ Conven ia a respins în mod implicit teoria sediului principal.ț

Criterii adi i nale. Subpara%ra ele 418 lit. a8 i 418 lit. b8.ț ș En afară de caracterulinterna ional al contractului/ C$I% adau-ă alte două condi ii/ care pot fi îndepliniteț țalternativ/ ambele punând accent pe ideea că aplicabilitatea Conven iei depinde de efectulțratificării/ aderării/ aceptării sau aprobării acesteia de către unul sau două state contractante/după caz.

5plicabilitatea aut n #ă a CVIM. :ubpara-raful 5"7 lit. a7 îmbră i ează scopulț ș principal al C$I%/ acela de a elimina incertitudinea le-ii aplicabile23/ răspunzând cerin elor țde previzibilitate i certitudine/ prin evitarea dificultă ilor inerente conflictului de le-i. :eș țstabile te a a6numita defini ie Ksubstan ială sau autonomăLș ș ț ț 28 a aplicabilită ii teritoriale ațConven iei/ care rezultă direct din caracterul obli-atoriu al tratatuluiț 29 fa ă de statele care auțratificat 5sau aderat7 la C$I% i în care păr ile î i au sediul le-alș ț ș 3+. Conven ia se aplică c iar ț

i atunci când normele de drept privat interna ional ale forului ar stabili în mod normalș țcompeten a le-ii unui stat ter necontractant/ cum ar fi le-ea statului în care s6a înc eiatț țcontractul3". En conformitate cu art. " alin. " lit. a7/ nu este necesară efectuarea unei analize aconflictului de le-i pentru a determina dacă C$I% este aplicabilă/ deoarece aplicareanormelor de drept interna ional privat ale forului sunt e!cluseț 3#.

Met da c n lictuală de deter#inare a aplicabilită ii CVIM.ț Cea de6a doua teză aart. " alin. " lăr-e te sfera de aplicabilitate a conven iei. C$I% nu este în mod necesar ș țe!clusă atunci când păr ile nu î i au sediul în state contractante diferite. Prin virtutea art. "ț șalin. " lit. b7/ conven ia este aplicabilă c iar i atunci când una sau niciuna dintre păr i nu î iț ș ț șare sediul într6un stat care a ratificat C$I%/ în situa ia în care normele de drept interna ionalț ț

2 1loor tiles case! #8 februarie #+++/ Curtea de Apel :tutt-art/ ermania/ 22 Internationales andelsrec t5#++"7/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+++##8-". tmlG pentru o defini ie similară a se vedeațC,inc,illa furs case! "+ noiembrie "99 / Curtea :upremă/ Austria/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49 """+a). tml.20 Art. "+ lit. a7 CI$%2### a) dacă o parte are mai multe sedii! se ia în consideraţie sediul care are cea mai strânsă le-ătură cu contractul "i executarea sa! ţinând seama de circumstanţele cunoscute sau avute în vederede către părţi în orice moment înainte de înc,eiere sau cu ocazia înc,eierii contractului#322 1loor tiles case/ #8 februarie #+++/ Curtea de Apel :tutt-art/ ermania publicat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+++##8-". tml.23 F.J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR , IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL !ed. a #6a#! d. Qlu;er/ *eventer/ "99"/ para. ".28

C . Bernasconi/4,e 5ersonal and 4erritorial 6cope of t,e Vienna Convention on Contracts for International 6ale of 7oods (.rticle &)! 2 Net erlands International >a; Revie; 5"9997/ pp. ")36"3+.29 *,einland Versic,erun-en v# .tlarex/ "# iulie #+++/ ,ribunalul $i-evano/ Italia/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+++3"#i). tmlG Mono ammonium p,osp,ate case/ #+ martie "993/ Curtea:upremă/ Austria/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases493+)#+a). tml.3+ Cu alte cuvinte/ aplicabilitatea autonomă a C$I% presupune reciprocitate/ iar principiul reciprocită ii arețavanta(ul de a fi univoc.3" P. ins ip/ 5rivate International 8a9 and t,e t,e U#N# 6ales Convention/ #" Cornell International >a;Fournal 5"9887/ pp. 0"860#+.3# C . Bernasconi/4,e 5ersonal and 4erritorial 6cope of t,e Vienna Convention on Contracts for International 6ale of 7oods (.rticle &)! 2 Net erlands International >a; Revie; 5"9997/ p. "0+ n situa ia în care oț instan ă dintr+un stat ter necontractant tre:uie să ;udece un liti-iu izvorât dintr+un contract înc,eiat între douăț ț

păr i care au sediul le-al în state diferite care au ratificat CVIM! ;udecătorul forului nu este o:li-at să apliceț Conven ia! conform re-ulilor de drept interna ional privat#ț ț Instan a va putea să aplice CVIM numai dacăț normele de drept privat interna ional îi indică le-ea unui stat care a ratificat Conven ia#ț ț

#)



privat ale statelor în care păr ile supun spre solu ionare un liti-iu privind un contract deț țvânzare6cumpărare comercială de mărfuri/ prevăd că sunt aplicabile le-ile unui stat care aratificat conven iaț 3). *eoarece lăr-irea sferei de aplicabilitate a C$I% s6a confruntat cunumeroase critici/ s6a re-lementat op iunea de a e!clude aplicabilitatea art. " alin. " lit. b7ț prin introducerea art. 90/ care dă posibilitatea ca Korice stat să poată declara/ în momentuldepunerii instrumentelor sale de ratificare/ acceptare/ aprobare sau aderare/ că nu va fi le-atde art. " alin. " lit. b7 al prezentei Conven iiLț 3 .

Cun a terea neec?i- că a caracterului interna i nal al tranzac iei.ș ț ț Conform art. "alin. #/ faptul că păr ile î i au sediul în state diferite nu are nicio relevan ă dacă aceasta nuț ș țrezultă fie din contract/ din tranzac iile anterioare dintre păr i sau din informa iile furnizate deț ț țele în orice moment anterior sau concomitent înc eierii contractului. Cu alte cuvinte/ păr ilețtrebuie să fi intrat într6o rela ie contractuală cu caracter interna ional neec ivocț ț 30.

Na i nalitatea păr il r. Caracterul c #ercial sau ci-il al c ntractului.ț ț Punctulcentral al alin. ) eviden iază atât irelevan a na ionalită ii păr ilor cât i cea a clasificăriiț ț ț ț ț ștradi ionale a contractelor 5în unele sisteme de drept7/ în contracte civile i comerciale/ pentruț ș

determinarea aplicabilită ii C$I%. Aplicabilitatea conven iei este determinată de sediulț ț păr ilor 5păr ile î i au sediul în state diferite/ care au ratificat C$I%7/ indiferent deț ț șna ionalitatea lor/ de locul de înre-istrare sau de loca ia sediului principal.ț ț

I"*I PRINCIP5@*Pentru ca vânzării să i se aplice re-ulile C$I%/ este obli-atoriu ca păr ile contractuluiț

să aibă sediul pe teritoriul unor state diferite.C$I% se aplică i vânzărilor dintre păr i care au sediul în state necontractante aleș ț

Conven iei/ cu condi ia ca dreptul interna ional privat aplicabil să conducă la aplicabilitateaț ț ț

le-ii unui stat contractant.ste irelevantă pentru aplicabilitatea C$I% na ionalitatea păr ilor sau clasificareaț țcontractelor în civile sau comerciale.

AN$R*B RI1. Ce reprezintă ter#enul de ,,sediuDER: *e i termenul //sediuL nu apare definit e!pres în cadrul Conven iei/ acesta a fostș ț

calificat prin intermediul (urispruden ei. ste acceptat la scară lar-ă faptul căț sediul unei persoane (uridice este locul de unde activitatea de afaceri este coordonată !!de facto3 / ceea cenecesită o anumită stabilitate în timp i spa iu/ precum i un anumit -rad de autonomie.ș ț ș

2. Ce se &nt)#plă dacă pers ană juridică are #ai #ulte sediiER: Pentru a preveni orice complica ie ce se poate isca din această cauză/ Conven iaț ț

respin-e cu desăvâr ire teoriaș !!sediului principal3 / stipulând însă în art. "+ litera a7 faptul cădacă o parte are mai multe sedii/ se ia în considera'ie sediul care are cea mai strânsă le-ătură

3) Avanta(ele acestei teze nu se rezumă doar la realizarea ideii deloi uniforme!ci prezintă i avanta(e practiceșeste mai facil pentru instan ele dintr6un stat care nu a ratificat C$I% să aplice conven ia/ decât să determine/ săț țîn elea-ă i să aplice normele unei le-isla ii na ionale străine.ț ș ț ț3 F. ?ie-el/ 4,e scope of t,e Convention< reac,in- out to article one and :e0ond!#0 Fournal of >a; andCommerce 5#++06+27/ pp. 0963).30

*e e!emplu C$I% nu se aplică în situa ia în care un a-ent comercial elve ian nu a informat cumpărătorul/ alț țcărui sediu se află de asemenea în lve ia/ că reprezintă un vânzător principal care are sediul în Canada. Ențasemenea situa ie se va aplica Codul civil elve ian.ț ț

#



cu contractul &i e!ecutarea sa/ 'inând seama de circumstan'ele cunoscute sau avute în vederede către păr'i în orice moment înainte de înc eiere sau cu ocazia înc eierii contractului.

!. Ce se &nt)#plă dacă păr ile nu p t c n-eni asupra ,,le%ii aplicabileDEț

R: liminarea incertitudinii le-ii aplicabile este unul dintre principalele scopuri ale

Conven iei/ dilemă a cărei solu ionare se re-ăse te în subpara-raful 5"7 litera a7/ careț ț șmen ionează a a numita defini ie //substan ială i autonomăL a aplicabilită ii teritoriale aț ș ț ț ș țConven iei/ rezultată direct din caracterul obli-atoriu al tratatului fa ă de statele care auț țratificat ori aderat la C$I% i în care păr ile î i au sediul le-al.ș ț ș

5rtic lul 2

Prezenta conven'ie nu cârmuie&te vânzărilea7 de mărfuri cumpărate pentru folosin'a personală/ familială sau casnică/ în afară de

cazul în care vânzătorul/ în orice moment înainte de înc eiere sau cu ocazia înc eieriicontractului/ n6a &tiut sau nu s6a considerat că &tie că aceste mărfuri erau cumpărate pentru oastfel de folosin'ăG

b7 la licita'iiGc7 de sub sec estru sau efectuate în orice alt mod de către autorită'ile (udiciareGd7 de valori mobiliare/ efecte de comer' &i monedeGe7 de nave/ vapoare/ aero-lisoare &i aeronaveGf7 de electricitate.

CFM*N$5RIU>eneralită i.ț En temeiul art. " alin.5"7/ C$I% este aplicabilă tranzac iilor care pot fiț

clasificate ca fiind vânzări de bunuri32. Art. # al C$I% stabile te cazurile de vânzări careș32

F. %. >oo=ofs=V/ KUN* R:,AN*IN , CI: A CJ%PAC, UI* ,J , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JN , IN, RNA,IJNA> :A> : JO JJ*:L ! d. Qlu;er >a; International/Alp en aan den Ri(n/ #++8/ p. "32 n accep iunea CVIM! vânzarea de :unuri implică transferul dreptului deț

#0



e!clud aplicarea Conven iei/ independent de caracterul interna ional al contractului. Acesteț țe!cep ii sunt de trei feluri în func ie de scopul pentru care bunurile au fost ac izi ionate/ înț ț țfunc ie de tipul de tranzac ie i în func ie de felul bunurilor vânduteț ț ș ț 33.

C ntractele de c nsu#. Art. # lit. a7 e!clude vânzările de bunuri personale din sferade aplicabilitate a C$I%. J anume vânzare e!cede sfera de aplicabilitate dacă bunurile suntcumpărate pentru uzul personal/ casnic sau al familiei. Cu toate acestea/ dacă bunurile suntac izi ionate de către o persoană fizică în realizarea unui scop comercial sau a unei activită iț țcomerciale/ vânzarea va fi -uvernată de C$I%38. Ra ionamentul care stă la baza e!cluderiițvânzărilor de bunuri pentru folosin a personală este acela că în unele ări aceste tranzac ii suntț ț țsupuse unor variate tipuri de le-isla ii na ionale de protec ie a consumatorilor. *acă bunurileț ț țau fost ac izi ionate pentru uzul personal/ familial sau casnic/ C$I% se aplică numai dacățvânzătorul/ înainte sau în timpul înc eierii contractului/ nu a tiut sau nu a putut lua lașcuno tin ă că bunurile au fost cumpărate cu acest scopș ț 39.

V)nzările prin licita ie.ț >itera b7 e!clude vânzările prin licita ie de la aplicareațC$I% deoarece aceste tranzac ii sunt supuse unor re-uli speciale -uvernate de le-eaț

na ională aplicabilă/ i s6a considerat a fi oportun ca acestea să rămână supuse le-isla iilor ț ș țna ionale. En sfera vânzărilor prin licita ie/ cumpărătorii nu pot fi întotdeauna identifica i. *ar ț ț țc iar dacă sediul ofertantului trebuie să îi fie cunoscut vânzătorului/ le-ea aplicabilă nu poatedepinde de acele circumstan e/ deoarece la demararea licita iei/ vânzătorul nu poate ti cuț ț șcertitudine care dintre cumpărători va ac izi iona bunul i/ ca urmare/ nu poate cunoa te dacăț ș șle-ea uniformă ar fi aplicabilă. :6a considerat că C$I% se va aplica vânzărilor prin licita iețnumai dacă păr ile convin ca aceasta să -uverneze contractul lor ț 8+.

V)nzările sub sec?estru. >itera c7 e!clude vânzările efectuate sub sec estru sauefectuate în orice alt mod de către autorită'ile (udiciare/ deoarece datorită caracterului for at iț șa imposibilită ii păr ilor de a ne-ocia termenii contractului/ acest tip de tranzac ii sunt în modț ț ț

normal -uvernate de le-ile speciale ale statelor sub a căror autoritate se e!ercită vânzările. Encazul bunurilor care fac obiectul e!ecutărilor silite/ finalizate prin licita ii/ ne -ăsim înț prezen a unei faze de constrân-ere a (usti iei caț ț imperium/ ceea ce nu permite transformareaacestei activită i în una comercială.ț

V)nzările de ac iuni i alte -al ri # biliare.ț ș Bunurile enumerate la litera d7 suntconsiderate a fi necorporale/ deci e!ced sfera de aplicabilitaterationae materiae a C$I%/care are în vedere numai bunurile mobile i corporale. Cu toate acestea/ documentele deșcontrol ale livrării de bunuri 5certificate de depozit/ conosamente7/ intră în sfera deaplicabililitate a Conven iei/ când sunt utilizate pentru a efectua livrarea de bunuri.ț

V)nzările de na-e, -ap are, aer %lis are i aer na-e.ș >itera e7 e!clude din sfera de

aplicabilitate a C$I% toate vânzările de nave i aeronave deoarece în unele sisteme de dreptșvânzarea de nave i aeronave este considerată a fi vânzare de mărfuri/ în timp ce în alteșsisteme de drept unele vânzări de nave/ vapoare i aeronave sunt asimilate vânzărilor deș bunuri intan-ibile8" sau de bunuri imobile. %ai mult/ în unele sisteme de drept/ navele ișaeronavele sunt supuse unor cerin e speciale de înre-istare. Pentru a nu se ridica probleme deț

proprietate asupra unui :un mo:il (în opozi ie cu :unurile imo:ile)#3ț 33 Comentariul :ecretariatului CI: cu privire la proiectul din "938 pe art. #/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6+#. tml.38 *e e!emplu/ ac izi ionarea unei camere foto de către un foto-raf profesionist pentru a6i folosi în propriațactivitateG ac izi ionarea de săpun sau alte produse pentru -rupul sanitar de către o companie pentru uzulț personal al an-a(a ilorG ac izi ionarea unui sin-ur automobil de către un dealer/ pentru revânzare.ț ț39 O. nderlein [ *. %as=o;/ KIN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. Jceana/ Ne; <or=/ "99#/ p. ) .8+ UNCI,RA> <earboo= II/ A4CN.94: R.A4"93"/ p. 02/ para. 08.

#2



interpretare cu privire la care tipuri de nave sau aeronave s6ar aplica Conven ia/ în special înțceea ce prive te locul relevant de înre-istrare 5 i totodată le-ea care -uvernează înre-istarea7ș șcare ar putea fi necunoscut la momentul vânzării/ s6a decis e!cluderea acestora de la aplicareaConven ieiț 8#.

V)nzarea de electricitate9!. >itera 5f7 e!clude electricitatea din scopul Conven iei/ pețmotiv că în numeroase sisteme de drept electricitatea nu este considerată un bun/ i în oriceșcaz/ vânzarea interna ională de electricitate prezintă probleme unice care diferă de vânzareaținterna ională de mărfuri uzualeț 8 .

IDEI PRINCIPALEEn func ie de scopul pentru care bunurile au fost ac izi ionate/ se e!clud din sfera deț ț

aplicabilitate a C$I% bunurile care au fost ac izi ionate pentru folosin ă personală/ familialăț țsau casnică/ e!cep ie fiind cazul în care vânzătorul nu a tiut că bunurile au fost ac izi ionateț ș ț pentru o astfel de folosin ă.ț

En func ie de tipul de tranzac ie/ C$I% nu se aplică bunurilor vândute la licita ie sauț ț țaflate sub sec estru/ sau vândute în orice alt mod de către autorită ile (udiciare.ț

En func ie de felul bunurilor vândute/ C$I% e!clude vânzarea de valori mobiliare/țefecte de comer i monede/ precum i vânzarea de nave/ vapoare/ aero-lisoare i aeronave/ț ș ș șrespectiv/ vânzarea de electricitate.

AN$R*B RI1. An ce cazuri de -)nzări interna i nale CVIM nu se aplicăEț

R: C$I% nu se aplică bunurilor ac izi ionate pentru folosin ă personală/ familială sauț țcasnică/ vânzărilor la licita ii/ sub sec estru/ vânzărilor de ac iuni i alte valori mobiliare/ț ț șvânzărilor de nave/ vapoare/ aeronave/ aero-lisoare i de electricitate.ș

2. "in ce c nsiderente -)nzarea de bunuri pentru l sin ă pers nală, a#ilialățsau casnică este e(clusă din s era de aplicabilitate a CVIME

R: Ra ionamentul care stă la baza e!cluderii vânzărilor de bunuri pentru folosin aț ț personală este acela că în unele ări aceste tranzac ii sunt supuse unor variate tipuri deț țle-isla ii na ionale de protec ie a consumatorilor.ț ț ț

!. Care este ra i na#entul ce a stat la baza e(cluderii din s era de aplicabilitate ațCVIM a -)nzării de bunuri precu# na-ele, -ap arele, aer %lis arele i aer na-eleEș

R: :unt e!cluse din sfera de aplicabilitate a C$I% toate vânzările de nave i aeronaveșdeoarece în unele sisteme de drept vânzarea de nave i aeronave este considerată a fi vânzareș

8" 5ratt = >,itne0 v# Malev! #0 septembrie "99#/ Curtea :upremă/ Un-aria/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49#+9#0 ". tml Kcu toate că CVIM nu se aplică vânzărilor de aeronave!

Conven ia se aplică vânzărilor de componente ale aeronavelor#3ț 8# . >. . Q oo în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d.

iuffr\/ %ilano/ "983/ p. )8.8) :c ;enzer4 ac em în :c lec triem [ :c ;enzer/ KCJ%% N,AR<L/ ed. a )6a/ p. 2+ 2.ceastă excep ieț nu tre:uie extinsă la vânzarea de -aze sau ulei#3 Pentru un caz în care C$I% s6a aplicat vânzării de -az/ a se

vedea 5ropane case! 2 februarie "992/ Curtea :upremă/ Austria/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases492+#+2a). tml.8 Jfficial Records of CI: / p. "2.

#3



de mărfuri5bunuri mobile7/ în timp ce în alte sisteme de drept unele vânzări de nave/ vapoarei aeronave sunt asimilate vânzărilor de bunuri intan-ibile sau imobiliare.ș

5rtic lul !". :unt considerate vânzări contractele de furnizare de mărfuri ce urmează a fi

fabricate sau produse/ în afară de cazul în care partea care le comandă furnizează o parteesen'ială din elementele materiale necesare acestei fabricări sau produceri.

#. Prezenta conven'ie nu se aplică contractelor la care partea preponderentă aobli-a'iei păr'ii care furnizează mărfurile constă în furnizarea manoperei sau a altor servicii.

CFM*N$5RIU>eneralită i.ț *e i contractul de vânzare reprezintă contractul comercial prin e!celen ăș ț

i/ în consecin ă/ pilonul între-ului sistem de rela ii comercialeș ț ț 80/ acesta se află într6o continuăsc imbare. Comer ul modern prive te nu numai bunurile -ata confec ionate/ ci i bunurileț ș ț șviitoare i prestarea de muncă i servicii deopotrivă. *e aceea/ în doctrină s6a afirmat despreș școntractul de vânzare că acesta tinde a deveni un contract de servicii82.

Art. ) re-lementează două situa ii diferite în care un contract de vânzare include actețadi ionale de furnizare de mărfuri. Art. ) alin. " stabile te aplicabilitatea conven iei asupraț ș ț

contractelor ce au ca obiect bunuri viitoare/ în timp ce art. ) alin. # are în vedere contractelece presupun i includerea furnizării de muncă sau alte servicii printre obli-a iile vânzătorului.ș ț

Bunurile -iit are.Contractele pentru furnizare de bunuri viitoare/ intră în sfera deaplicabilitate a C$I%/ în aceea i măsură în care Conven ia este aplicabilă i vânzărilor deș ț ș bunuri -ata confec ionate. :unt e!cluse însă contractele în care cumpărătorul se an-a(ează sățfurnizeze vânzătorului o parte substan ială a materialelor din care vor fi fabricate sau produseț bunurile83.

80 O. Oerrari/ :pecific topics of t e CI: in t e li- t of (udicial application and sc olarlV ;ritin-/ "0 Furnal of

Commerce 5"9907/ pp. "6"#2.82 O. Oerrari/ :pecific topics of t e CI: in t e li- t of (udicial application and sc olarlV ;ritin-/ "0 Furnal of Commerce 5"9907/ p. 38.

#8



Precizări ter#in l %ie. Parte substan ială.ț *eoarece C$I% nu define te conceptulșde parte substan ială/ doctrina a identificat principalele sale caracteristici. Când se pune înțdiscu ie problema dacă materialele furnizate de cumpărător constituie parte substan ială/ ar ț țtrebui utilizat atât criteriul cantitativ/ cât i cel calitativș 88. En consecin ă/ materialele furnizatețde cumpărător pot constitui parte substan ială de bunuri vândute c iar i atunci când valoareaț ș

lor financiară concretă reprezintă mai pu in de 0+H din valoarea bunurilor. C iar dacă dinț punct de vedere (urispruden ial/ instan ele au aplicat art. ) alin. "/ acestea nu au elaborat încăț țdefini ia păr ii substan ialeț ț ț 89. Entr6un caz9+/ a fost decisă inaplicabilitatea conven iei asuprațunui contract conform căruia vânzătorul francez trebuia să fabrice bunurile în concordan ă cuținstruc iunile cumpărătorului. Instan a a decis că nu este aplicabilă conven ia/ deoareceț ț țcumpărătorul a furnizat o parte substan ială a materialelor necesare pentru fabricare/țnedefinind însă procentul care a fost considerat ca parte preponderentă. :e pare că instan a ațconsiderat că planurile i instruc iunile înmânate de către cumpărător vânzătorului auș țconstituit o parte substan ială a materialelor necesare pentru producerea bunurilor.ț

Gurnizare adi i nală de #uncă sau ser-icii.ț Art. ) alin. # are în vedere contractele în

cadrul cărora vânzătorul se an-a(ează să furnizeze i servicii pe lân-ă vânzarea de mărfuri.șUn e!emplu de astfel de contract este cel în care vânzătorul este de acord să vândă oma inărie i se an-a(ează să o instaleze în stare func ională într6o fabrică sau să suprave- ezeș ș ținstalarea sa. En astfel de cazuri/ C$I% prevede că dacă partea preponderentă a obli-a ieițvânzătorului constă în furnizarea de servicii/ contractul nu va fi supus prevederilor C$I%. En (urispruden ăț 9" s6a stabilit ca metodă de determinare a naturii contractului compararea pre ului de vânzare al bunurilor care sunt livrate/ cu pre ul pentru muncă sau servicii/ ca iț ț șcând cele două contracte ar fi înc eiate separat. A adar/ când valoarea economică așobli-a iilor de furnizare de servicii sau muncă este preponderentă 5mai mare de 0+H7/țconven ia nu este aplicabilă.ț

IDEI PRINCIPALEPrezenta conven ie are aplicabilitate asupra contractelor ce au ca obiect atât bunurileț

-ata confec ionate cât i bunurile viitoare i prestarea de servicii.ț ș ș

:unt e!cluse contractele în care cumpărătorul se an-a(ează să furnizeze vânzătorului o parte substan ială a materialelor care vor fi folosite pentru a fabrica sau produce bunurile.ț

83 P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 1 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> : JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p.88 Acest punct de vedere a fost sus inut de e!emplu de cătreț , . C. benrot / Internationale $ertra-s-estaltun-im :pannun-sver ]ltnis z;isc en AB B/ IPR6 esetz und UN6Qaufrec t/ Furistisc e Bl]tter 5"9827/ pp. 28#628 G A. arro [ A. ?uppi/ KCJ%PRA$ N,A IN, RNACIJNA> * % RCA* RIA:L/ d. >a Roca/Buenos Aires/ "989/ p. 3 G N. >acasse/ >e c amp d^application de la Convention des Nations Unies sur lescontrats de vente internationale de marc andises/ )3 Actes du collo_ue sur la vente internationale 5"9897/ d. Nicole >acasse [ >ouis Perret/ %ontreal/ pp. #)6#9.89 A se vedea ?e0 press mac,ine! "0 februarie "990/ Curtea :upremă/ ermania/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases490+#"0-". tmlG @atter0 mac,iner0 case/ #) au-ust "99 / Curtea Interna ionalățde Arbitra( de pe lân-ă Camera Interna ională de Comer 1 Paris/ Oran'a/ vizualizat peț ț

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49 322+i". tmlG6,oes case! "3 septembrie "99"/ Curtea de Apel Oran=furt/ermania/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49"+9"3-". tml.

9+ AlectroniBue v# *osen:er-er! #0 mai "99)/ Curtea de Apel C amb\rV/ Oran'a/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49)+0#0f". tml.

9"

otel materials case/ "99#/ Curtea Interna ională de Arbitra( de pe lân-ă Camera Interna ională de Comer 1 ț ț țParis/ Oran'a/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cases49#3"0)i". tml.

#9

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/wais/db/cases2/927153i1.html

http://www.cisg.law.pace.edu/cases/927153i1.html

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/wais/db/cases2/927153i1.html

http://www.cisg.law.pace.edu/cases/927153i1.html



:unt e!cluse prevederilor conven iei contractele în care partea preponderentă ațobli-a iei vânzătorului constă în furnizarea de servicii.ț

AN$R*B RI

Care c ntracte sunt supuse aplicabilită ii c n-en ieiEț ț

R: Contractele pentru furnizare de bunuri viitoare/ intră în sfera de aplicabilitate aC$I%/ în aceea i măsură în care Conven ia este aplicabilă i vânzărilor de bunuri -ataș ț șconfec ionate.ț

Care c ntracte sunt e(cluse din s era de aplicabilitate a CVIMER: :unt e!cluse contractele în care cumpărătorul se an-a(ează să furnizeze

vânzătorului o parte substan ială a materialelor din care vor fi fabricate sau produse bunurile.ț*e asemenea/ C$I% prevede că dacă partea preponderentă a obli-a iei vânzătorului constă înțfurnizarea de servicii/ contractul nu va fi supus prevederilor C$I%.

Care este #et da de deter#inare a naturii c ntractuluiER: En (urispruden ă s6a stabilit ca metodă de determinare a naturii contractuluiț

compararea pre ului de vânzare al bunurilor care sunt livrate/ cu pre ul pentru muncă sauț țservicii/ ca i când cele două contracte ar fi înc eiate separat. A adar/ când valoareaș șeconomică a obli-a iilor de furnizare de servicii sau muncă este preponderentă 5mai mare deț0+H7/ conven ia nu este aplicabilă.ț

5rtic lul +Prezenta conven'ie cârmuie&te e!clusiv formarea contractului de vânzare &i drepturile

&i obli-a'iile la care un astfel de contract dă na&tere între vânzător &i cumpărător. En special/ înafara dispozi'iilor contrare e!prese ale prezentei conven'ii/ aceasta nu prive&te

a7 validitatea contractului/ nici a vreuneia din clauzele sale &i/ cu atât mai pu'in/ cea a

uzan'elorG b7 efectele pe care contractul poate să le aibă asupra proprietă'ii mărfurilor vândute.

)+



CFM*N$5RIU>eneralităţi. Articolul al C$I% distin-e/ pe de6o parte/ între re-uli care -uvernează

formarea unui contract de vânzare i drepturile i obli-a iile păr ilor/ care cad sub incinden aș ș ț ț ț

C$I%/ iar pe de cealaltă parte c estiuni le-ate de validitatea contractului de vânzare iș proprietatea bunului/ niciuna dintre acestea din urmă nefiind acoperite de conven ieț 9#. Aceastălistă non6e! austivă a problemelor nere-lementate de Conven ieț 9)/ care (on-lează cu conceptec eie precum formarea contractului i validitateș 9 / trebuie să fie e!plicitată prin prismaConven iei i nu prin prisma unei le-isla ii interneț ș ț 90. :fera de aplicabilitate a C$I% poate săincludă alte aspecte ale tranzac iei care nu sunt imediat rela ionate cu mecanismul de formareț ța contractului i cu drepturile i obli-a iile păr ilor/ cum ar fi interpretarea/ obiceiurile iș ș ț ț șuzan ele/ terminarea sau modificarea contractului prin voin a păr ilor/ precum i sarcinaț ț ț ș probei/ interdic iile etcț 92.

Importan a acestui articol este dată de faptul că el reduce în mod substan ial sfera deț țaplicabilitaterationae materiae a Conven iei i face posibilă aplicabilitatea a două corpuriț șdiferite de le-i în orice contract interna ional de vânzare/ i.e. 5a7 Conven ia i 5b7 oricareț ț șle-isla ie internă care -uvernează fie validitatea contractului fie/ prezumând că acesta estețvalid/ efectele pe care contractul le poate avea asupra proprietă ii bunurilor vânduteț 93.

>imitele aplicării art. al Conven'iei. Articolul din C$I% limitează domeniul deaplicare al Conven iei la formarea contractului i la drepturile i obli-a iile cumpărătorului iț ș ș ț șvânzătorului. *oar în le-ătură cu aceste c estiuni pot fi indentificate i acoperite problemeleș privind domeniile cârmuite de prezenta conven'ie în cadrul art.3 alin. 5#7 al C$I%. Entrebărilecontractuale care se nasc în le-ătură cu un alt domeniu decât domeniul substan ial alțConven iei trebuie să fie elucidate în concordan ă cu le-isla ia internă aplicabilă care esteț ț țdeterminată de dreptul interna ional privat al forului.ț Aceste Klacune e!terneL contrastează cuKlacunele interneL care derivă din dreptul substan ial re-lementat de C$I%. En le-ătură cuțanumite domenii aplicabilitatea C$I% este e!clusă în mod e!plicit 5a se vedea art. #/respectiv art. 7. En le-ătură cu alte domenii/ C$I% comportă Klacune inten ionateL/ dințsimplul motiv că statele nu au a(uns la un consens/ de e!emplu/ în materie de cuantum aldobânzilor sau (urisdic ieț 98.

9# F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. #.9) C. B. Andersen/ B. ?eller ! KPRAC,I,IJN R^: UI* ,J , CI: L/ d. Furis Net/ Ne; <or=/ #+"+/ pp.

60+.9 :ub imperiul C$I%/ prezumtiva validitate a unui contract este decisă prin prisma le-isla iei interne. Prințvaliditate/ în sensul Conven iei/ se în ele-e orice problemă privind contractul când Kț ț dreptul intern ar consideraoportună nulitatea acestuia! anula:ilitatea sau imposi:ilitatea de aplicareL 6 . artnell/ *ousin- t,e 6leepin- Eo-< 4,e Validit0 Axception to t,e Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods/ "8 <ale Fournalof International >a; 5"99)7/ p. 0.90 A se vedea art. "" privind forma contractului/ art. 38 privind dobânda. ste importantă prevalen a C$I% i aț ș principiilor sale în fa a le-isla iei interne în aceste articole care pot intra în conflict cu le-isla ia unui anumit stat.ț ț ț92 C. B. Andersen/ B. ?eller ! KPRAC,I,IJN R^: UI* ,J , CI: L/ d. Furis Net/ Ne; <or=/ #+"+/ pp.

60+.93 F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/

vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.98 P. :c lec triem/ P. Butler ! KUN >A JN IN, RNA,IJNA> :A> : , UN CJN$ N,IJN JN ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L ! d. :prin-er/ Berlin/ #++"/ pp. )"6)#.

)"



@e%islaţia internă se aplică -alidităţii c ntractului. >o-ica formulării ișinterpretării art. lit. a7 denotă faptul că această Conven ie nu prive te validitateaț școntractului/ pe cale de consecin ă/ le-isla ia internă aplicabilă este cea care -uverneazăț țaceste probleme/ printre care erori/ fraude/ leziuni i rezonabilitatea 1 sub aspectul validită iiș ț6 termenilor contractului. %otivul pentru care C$I% nu -uvernează aceste aspecte este foartesimplu Conven ia nu a fost -ândită ca un mecansim de control/ o Kpoli ieL a corectitudiniiț țcontractelor interna ionale de vânzăriț 99.

"e inirea ter#enului de H-aliditateD &n sensul C n-enţiei. $alabilitatea nu estedefinită în art. sau în oricare alt articol al Conven iei de la $iena din "98+. Cel mai probabilținclude orice ipostază care ar putea fi privită ca o viciere a contractului/ în conformitate cule-isla ia corespunzătoare sau le-ile contractului/ cum ar fi lipsa de capacitate/ declara iiț țfalse/ lipsirea de libertate4violen a/ -re eala4eroarea/ dezec ilibrul contractual i contracteț ș școntrare ordinii publice"++. Profesorul ?ie-el consideră că e!cluderea problemei validită ii dețsub imperiul C$I% este/ dacă nu o mi care lipsită de ra iune/ cel pu in o slăbiciuneș ț ținevitabilă.

Jpinia predominantă presupune în mod corect că termenul de validitate în sensulC$I% se bazează pe acordul e!tern de voin ă/ț i#e. mecanismul din spatele înc eierii unuicontract 5cererea i oferta7. *omeniul de aplicabilitate cu privire la această arie este acoperitșde articolele " 6# din C$I% &i alte c estiuni care pot afecta validitatea unui contract cadsub imperiul validită ii în sensul art. lit. a7 din C$I% i/ pe cale de consecin ă/ nu suntț ș ț-uvernate de Conven ie. Cu precădere/ este vorba despre Kacordul intern de voin ăL/ care seț țmanifestă prin incapacitate/ fraudă i 6 cu anumite limitări 6 -re eli i reprezentări -re iteș ș ș ș "+".

Conven ia este preocupată doar de mecanismele privind consim ământul i nu cuț ț șorice apărare privind punerea în e!ecutare a acordului/ cum ar fi o eroare/ fraudă/ amenin arețsau abuz de putere în ne-ocieri/ i nici cu valabilitatea con inutului său de fond/ cum ar fiș ț

invalidarea unui contract de vânzare în care produsele men ionate sunt vânduteț"+#

.Problema privind validitatea unui contract/ în sensul acordului intern de voin ă/ atunciț

când este obiectul unui conflict de le-i/ putea fi -uvernată/ în func ie de locul de sediu într6unțstat membru al Uniunii uropene a vreuneia dintre păr i/ de art. 9 alin. 5"7 6 5 7ț "+) al99 F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. #."++ F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml."+" P. uber/ K, CI: A N , ,BJJQ OJR :,U* N,: AN* PRAC,I,IJN R:L/ #++3/ pp. #"6##."+# *oder Felt+ i allen/onstru/tionen 7m: v# *osedo9n 5ar/ 5t0 8td et al ș / #8 aprilie "990/ Instan'a Oederalăal :ectorului 3/ Adelaide/ Australia/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases490+ #8a#. tml/ c iar dacăclauza privind re inerea unui titlu de proprietate/ ne-ociată i acceptat/ cădea sub inciden a Conven iei/ efecteleț ș ț țacelei cauze depă eau sfera Conven iei.ș ț"+) Art. 9 din Conven ia de la Roma privind le-ea aplicabilă obli-a iilor contractuale/ stabilea $alabilitateaț țformală 12(&) Un contract înc,eiat între persoane care se -ăsesc în acela"i stat este vala:il su: aspectul formei dacă satisface condiţiile de formă ale le-ii care îi -uvernează fondul în virtutea prezentei convenţii sauale le-ii statului în care el a fost înc,eiat#G (H) Un contract înc,eiat între persoane care se -ăsesc în statediferite este vala:il su: aspectul formei dacă satisface condiţiile de formă ale le-ii care -uvernează fondul fie învirtutea prezentei Convenţii! fie ale le-ii unuia din aceste stateG (%) n cazul în care contractul este înc,eiat decătre un reprezentant! statul în care reprezentantul acţionează este statul relevant în ceea ce prive"te scopurile para-rafului & "i HG (D) Un act ;uridic unilateral privind un contract înc,eiat sau care urmează a fi înc,eiat este

vala:il cât prive"te forma dacă îndepline"te condiţiile le-ii care re-lementează sau re-lementa fondul contractului în virtutea prezentei convenţii sau ale le-ii statelor în care acest act a fost făcut#3G Conven ia de lațRoma a fost îlocuită de Re-ulamentul 5C 7 nr. 09)4#++8 al Parlamentului european i al Consiliului din "3ș iunie

)#



Conven iei de la Roma. Pe cale de consecin ă/ oricare dintreț ț lex contractus iș lex loci actus pot -uverna validitatea contractului"+ .

$rans erul dreptului de pr prietate. ,e!tul literei b7 a prezentului articol specificăîn mod clar că această Conven ie nu -uvernează transferul dreptului de proprietate alț bunurilor vândute. En anumite sisteme de drept/ proprietatea este transferată în momentulînc eierii contractului. En alte sisteme de drept proprietatea este transferată la o datăulterioară/ cum ar fi data livrării bunului la cumpărător. Nu a fost posibilă KunificareaL ișstabilirea unei re-uli -eneral valabile în această materie i nici nu a fost considerată necesarășo asemenea re-ulă de vreme ce anumite probleme privind proprietatea sunt le-ate de maimulte prevederi ale Conven iei/ cel pu in în anumite sisteme de drept/ cum ar fi obli-a iaț ț țvânzătorului de a transfera bunurile libere de orice sarcină/ preten ia unei ter e persoane 5art.ț ț)96 +7G obli-a ia cumpărătorului de a plăti pre ul 5art. 97G transferul riscurilor 5art. 3868#7/ț țobli-a ia de a prezerva bunurile 5art. 3 6337ț "+0.

@e%islaţia internă şi interpretarea C n-enţiei. C iar i o interpretare autonomă așno iunilor folosite în art. s6ar putea să nu fie suficientă pentru a -aranta aplicabilitateaț

uniformă a C$I%. %otivul"+2 pentru care art. / ca re-ulă -enerală"+3/ nu cârmuie te problemașvalidită ii i a transferului de proprietate/ este că ini iatorii proiectului acestei conven ii nu auț ș ț țconsiderat necesară e!tinderea competen ei C$I% asupra -re elilor comune făcute de păr ileț ș țcontractante. *acă problema calificării le-ale a anumitor concepte este lăsată la latitudineale-isla iei interne/ în cele din urmă/ aceea i le-isla ie va influen a i sfera de aplicabilitate aț ș ț ț șC$I%"+8.

I"*I PRINCIP5@*Conven'ia de la $iena cârmuie&te e!clusiv formarea contractului de vânzare &i

drepturile &i obli-a'iile care iau na&tere între vânzător &i cumpărător.En afara dispozi'ilor contrare e!prese ale prezentei conven'ii/ aceasta nu prive&tevaliditatea contractului/ nici a vreunei clauze a contractului &i cu atât mai pu'in a uzan'elor.

Conven'ia nu prive&te efectele pe care contractul poate să le aibă asupra proprietă'iimărfurilor vândute.

#++8 privind le-ea aplicabilă obli-a iilor contractuale 5Roma I7/ articolului 9 din Conven ia de la Roma/ț țcorespunzându6i articolul "" al Re-ulamentului."+

C. :af/ .nal0sis of t,e &'$$ a-ue Convention on t,e 8a9 .pplica:le to Contracts of International 6ales of Mova:le 7oodsG t,e &' *ome Convention on t,e 8a9 .pplica:le to Contractual :li-ationsG and t,e &'United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods/ KA :,U*< JO ,IN, RP>A< B , N , CJN$ N,IJN: J$ RNIN IN, RNA,IJNA> CJN,RAC,: JO:A> L/ `ueen %arV and estfield Colle-e/ "999/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4saf2. tml."+0 Comentariul :ecretariatului cu privire la art. ."+2 F. >oo=ofs=V/ In du:io pro ConventioneJ/ ") *u=e Fournal for Comparative[International >a; 5#++)7/ p.#8+."+3 !cep ia de la re-ulă sunt Kț clauzele+excep ieț L de la articolul / care ar putea fi interpretate ca având de6a facecu probleme privind validitatea 5a se vedea art. "" i art. # 7G F. >oo=ofs=V/ș In du:io pro ConventioneJ/ ")*u=e Fournal for Comparative[International >a; 5#++)7/ infra 8)/ p. #8+."+8

:. QrZll/6elected 5ro:lems Concernin- t,e CI67Ks 6cope of .pplication/ Fournal of >a; [ Commerce5#++06+27/ p. +.

))



AN$R*B RI1. Sunt ac perite de c n-enţie c?estiunile le%ate de -aliditatea c ntractului de

-)nzare şi pr prietatea bunuluiER: Nu/ nu sunt acoperite de conven'ie c estiunile le-ate de validitatea contractului de

vânzare &i transferul proprietă ii bunului/ conven'ia cârmuind e!clusiv formarea contractuluițde vânzare &i drepturile &i obli-a'iile care iau na&tere între vânzător &i cumpărător.2. Care este i#p rtanţa artic lului + din C n-enţia de la Viena pri-ind -)nzarea

internaţi nală de #ăr uriER: Importan a acestui articol este dată de faptul că el determină aplicabilitatea a celț

pu'in două corpuri diferite de le-i în orice contract interna ional de vânzare/ adică 5a7țConven ia i 5b7 oricare le-isla ie internă care -uvernează fie validitatea contractului fie/ț ș ț prezumând că acesta este valid/ efectele pe care contractul le poate avea asupra proprietă iiț bunurilor vândute.

!. Ce se &nţele%e prin H-aliditateDER: *e&i termenul KvaliditateL nu este definit nici în articolul / nici într6un alt articol

al Conven'iei/ în -eneral include orice ipostază care ar putea fi privită ca o viciere acontractului/ în conformitate cu le-isla ia corespunzătoare sau le-ile contractului/ cum ar fițlipsa de capacitate/ declara ii false/ violen'a/ eroarea/ dezec ilibrul contractual i contracteleț școntrare ordinii publice.

5rtic lul Prezenta conven'ie nu se aplică răspunderii vânzătorului pentru decese sau leziuni

corporale cauzate oricui de către mărfuri.

CFM*N$5RIU>eneralităţi. Acest articol amplifică re-ula -enerală statuată în art. / conform căreia

Conven ia -uvernează doar formarea contractului de vânzare i drepturile i obli-a iileț ș ș ț

păr ilor. !clude aplicabilitatea pentru an-a(area răspunderii pentru decese sau leziunițcorporale cauzate oricărei persoane de către mărfuri/ în această cate-orie fiind inclus iș

)



@e%islaţia aplicabilă &n cazul prejudiciil r cauzate cu#părăt rului. Cererilecumpărătorului bazate pe deces sau leziuni nu sunt limitate la leziunile suferite de el însu i/ ciș pot include i propria răspundere a cumpărătorului antrenată în caz de pa-ube cauzatoare deșdeces sau leziuni clien ilor cumpărătorului. Aceasta este o consecin ă care derivă din faptul căț țarticolul 0 lasă descoperită această problemă a răspunderii civile izvorâtă din contract/inclusiv cererile tipice care permit recuperarea împotriva producătorului ori-inal/ urmândlan ul de vânzare înapoi la ori-inea saț ""3.

Pentru că astfel de cereri pentru pa-ube produse cumpărătorului în mod tradi ional auțfost re-lementate prin norme interne privind răspunderea delictuală 5pre(udiciu/ ne-li(en ățetc.7/ o întrebare care se pune este dacă aplicarea acestor norme vec i ar trebui să fie acumînlocuită de noul re-im al C$I%/ sau dacă celor două re-lementări ar trebui să li se permităsă concureze . *e i pare a fi un motiv bun pentru a se permite cel pu in un anumit -rad deș țconcuren ă4conflict 5le-isla ii concurente7/ problema va trebui în cele din urmă să fieț țrezolvată de către diversele instan e na ionale/ în func ie de fiecare caz în parteț ț ț ""8.

I"*I PRINCIP5@*En conformitate cu această re-ulă Conven ia nu se aplică răspunderii $ânzătoruluiț

pentru deces sau vătămare corporală cauzate de bunuri oricărei persoane/ c iar dacă parteavătămată este cumpărătorul sau orice ter ă parte. *rept consecin ă/ le-isla ia na ională seț ț ț țaplică cu privire la acest aspect.

Jrice preten ie a cumpărătorului împotriva vânzătorului/ întemeiată pe vătămărițcorporale cauzate ter ilor de mărfurile cumpărate/ este e!clusă din Conven ie/ ca orice cerereț țîntemeiată pe vătămarea corporală a cumpărătorului.

En cazul în care pre(udiciul este cauzat mărfurilor în sine răspunderea vânzătoruluieste -uvernată de C$I%.

AN$R*B RI1. CVIM se aplică răspunderii pentru prejudiciile cauzate de #ăr uriER: En conformitate cu articolul 0/ Conven ia nu se aplică în ceea ce prive teț ș

răspunderea vânzătorului pentru deces sau vătămare corporală cauzate de produse oricărei persoane. Cu toate acestea/ răspunderea pentru pre(udiciile cauzate bunurilor este -uvernatăde C$I%.

2. "e ce a st intr dus artic lul &n C n-en ieEț

R: Acesta a fost adoptat la $iena la su-estia mai multor dele-a ii/ care au subliniat cț ăîn ceea prive te răspunderea furnizorilor de bunuri defectele care provoacă vătămareașcorporală sunt re-lementate în multe sisteme (uridice cu norme distincte de drept i cășreprezintă obiect de re-lementare al unor conven ii interna ionale distincte de C$I%.ț ț

!. Ce se &n ele%e prin răspundere pentru pr duseEț

""3 P. :c lec triem/ UNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:/ d. %anz/ $iena/ "982/ pp. ) 6)0.""8

F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ IN, RNA,IJNA>NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. 2.

)2



R: Prinrăspundere pentru produse se în ele-e răspunderea civilă a producătorului sauțvânzătorului pentru daunele sau leziunile suferite de cumpărător/ utilizator sau ter / ca urmareța defectelor unui produs.

5rtic lul 0Păr'ile pot să e!cludă aplicarea prezentei conven'ii sau/ sub rezerva dispozi'iilor art.

"#/ să dero-e de la oricare din dispozi'iile sale sau să le modifice efectele.

CFM*N$5RIU

>eneralităţi. Articolul 2 reflectă principiul autonomiei păr ilor/ înrădăcinat în C$I%/ți reprezentând o -aran ie importantă pentru func ionarea eficientă a comer ului interna ionalș ț ț ț ț

cu respectarea principiului libertă ii contractuale/ care este un principiu de bază al rela iilor ț țcomerciale interna ionale. Includerea acestui principiu în prevederile C$I% reflectățconvin-erea puternică a comunită ii interna ionale că trebuie să fie create -aran ii specificeț ț ț pentru înfiin area unei economii interna ionale care operează în mod liber/ orientată cătreț ț pia ă/ în cadrul căreia păr ile contractante au libertatea de a ac iona în conformitate cuț ț ținteresele lor de afaceri""9.

Articolul 2 -arantează autonomia păr ilor atât în materie de re-uli conflictuale/ cât iț șîn materia le-isla iei substan iale. Conven ia poate fi e!clusă prin ale-erea le-isla ieiț ț ț ț

aplicabile/ dacă păr ile ale- ca rela ia lor contractuală să fie -uvernată de o le-isla ie internăț ț țdiferită. ste posibilă i o simplă respin-ere a C$I% fără ale-erea e!presă a unei le-isla iiș ținterne aplicabile. *in punct de vedere substan ial/ orice set de re-uli din Conven ie poate fiț țmodificat sau respins de către păr i/ c iar i în virtutea unui set de termeni standard/ atâtaț știmp cât re-ulile privind validitatea sunt îndeplinite sub imperiul le-isla iei interneț "#+.

Articolul 2 conferă e!presie la două principii de bază ale dreptului principiulautonomiei păr ilor i principiul libertă ii contractuale/ a căror consecin ă este că păr ile potț ș ț ț țe!clude aplicarea Conven iei i pot dero-a ori modifica efectul oricăreia dintre prevederileț ș

""9 B. Borisova/ *emar/s on t,e Manner in 9,ic, t,e UNIE* I4 5rinciples Ma0 @e Used to Interpret or

6upplement .rticle L of t,e CI67/ #++ / vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4principles4uni2. tml."#+ P. :c lec triem/ UNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:/ d. %anz/ $iena/ "982/ pp. )06)2.

)3



sale. Cu toate acestea/ articolul 2 con ine doar aspectele ne-ative ale principiului autonomieiț păr ilor/ i anume că Kpăr ile pot să e!cludă aplicarea prezentei Conven iiL. Articolul 2 nu esteț ș ț ț preocupat de aspectele sale pozitive/ adică dacă ale-erea făcută de păr i cu privire la le-eațaplicabilă va fi admisibilă. Aceasta este o problemă strict pentru KuniversaleleL normeconflictuale ale forului/ care este accentuată i de faptul că Conven ia nu se referă laș ț

conflictul de le-i. Cu alte cuvinte/ art. 2 statuează posibilitatea inaplicabilită ii le-isla ieiț țuniforme privind vânzările interna ionale în conte!tul conflictului de le-iț "#".

*(cluderea aplicării c n-enţiei. Păr ile pot e!clude aplicarea sa în între-ime prințale-erea unei alte le-isla ii decât re-lementarea cuprinsă de C$I%/ pentru a -uvernațcontractul lor. le pot e!clude/ de asemenea/ aplicarea sa în parte sau pot dero-a ori modificaefectul oricăreia dintre dispozi iile sale prin adoptarea unor clauze contractuale care sățstabilească solu ii diferite de cele din Conven ieț ț "##.

*in punct de vedere temporal/ Conven ia poate fi e!clusă oricând de către păr i/ atâtț țîn perioada precontractuală/ cât i după ce contractul a fost înc eiatș "#). Cu toate acestea/ esterecomandabilă ale-erea le-isla iei substan iale/ de comun acord/ de către păr i/ în perioadaț ț ț

ne-ocierilor.G r#ele de realizare a dreptului de der %are. *reptul de dero-are ridică diferite

probleme. C iar i în cazul în care Conven ia se aplică ca le-e substan ială a contractului/ș ț ț păr ile/ în conformitate cu acest drept/ pot adapta Conven ia pentru nevoile lor speciale/ fieț ț prin e!cluderea unora dintre dispozi iile sale sau prin acordul contractual de înlocuire a unorațdintre ele"# .

Articolul 2 prevede posibilitatea unei e!cluderi implicite/ nu doar e!plicite/ aConven iei/ stabilită de către păr i. Această e!cludere implicită se poate ima-ina înț țurmătoarele situa iiț

6 păr ile contractante au ne-ociat un contract care este în totalitate inconsistent cuț prevederile Conven ieiGț

6 în doctrină/ este unanim acceptat că ale-erea le-ii substan iale a unui stat care nuțeste parte la Conven ia de la $iena din "98+ ec ivalează cu o e!cludere implicităGț

6 ale-erea forumului sau a unui tribunal arbitral pot fi considerate ca e!cluderiimplicite/ dacă sunt îndeplinite două condi ii. Prima cerin ă se deduce din ale-erea păr ilor ț ț țcontractante de a supune rela ia contractuală le-isla iei interne din statul în care instan a sauț ț țtribunalul arbitral se află. A doua cerin ă este ca instan a sau tribunalul arbitral să se afle într6ț țun stat care nu este parte la Conven ie. Coroborarea celor două condi ii duce la o e!cludereț țimplicită a C$I%"#0.

"#" C. :af/ .nal0sis of t,e &'$$ a-ue Convention on t,e 8a9 .pplica:le to Contracts of International 6ales of Mova:le 7oodsG t,e &' *ome Convention on t,e 8a9 .pplica:le to Contractual :li-ationsG and t,e &'United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods/ A :,U*< JO , IN, RP>A<B , N , CJN$ N,IJN: J$ RNIN IN, RNA,IJNA> CJN,RAC,: JO :A> / `ueen %arVand estfield Colle-e/ "999/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4saf2. tml. :e consideră îndoctrina anterior citată că re-ula cuprinsă de articolul 2 stabile te caracterul KînlocuibilL al C$I%.ș"## Comentariul :ecretariatul cu privire la art. 2."#) Bianca6Bonell/ CJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A / d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p.08."# Bianca6Bonell/ CJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A / d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p.

0 ."#0 B. Borisova/ *emar/s on t,e Manner in 9,ic, t,e UNIE* I4 5rinciples Ma0 @e Used to Interpret or 6upplement .rticle L of t,e CI67/ #++ / vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4principles4uni2. tml.

)8



5le%erea dreptului aplicabil.Ale-erea dreptului aplicabil 6 e!presă sau implicită 6de către păr ile unui contract este o c estiune de fapt/ i nu una de drept. Aceasta trebuie săț șfie tratată ca un factor de le-ătură/ la care să se poată face referire ori de câte ori esteîntâmpinată o neclaritate contractuală cu privire la dreptul substan ial 6 le-ea aleasă de cătreț păr i. En această func ie/ le-ea (oacă acela i rol ca orice factor de le-ătură/ adică domiciliu/ț ț ș

na ionalitate/ loc de e!ecutare/ de plată etc./ cu diferen a/ totu i/ că acesta5factorul deț ț șle-ătură7 nu poate fi dedus din elemente e!terioare/ ci de la o e!aminare a inten iei păr ilor laț țmomentul înc eierii acordului"#2.

Relaţia dintre C n-enţie şi le%islaţia internă. Atunci când păr ile ale- le-isla iaț țunui stat contractant nu se poate vorbi de o e!cludere implicită a Conven iei. Jdată ce un statța ratificat Conven ia/ aceasta devine parte din dreptul său intern ca un set de re-uli specialeț pentru vânzări interna ionale/ în plus fa ă de dreptul său tradi ional privind vânzările pe pia aț ț ț ținternă"#3. Pozi ia Conven iei într6un sistem de drept na ional va fi totu i influen ată deț ț ț ș țre-lementările fundamentale din acel sistem de drept referitoare la raportul dintre dreptulintern i cel interna ional.ș ț

En acela i fel/ nu este necesar ca ambele păr i să fie state contractante a C$I%. *eș țe!emplu/ acesta este cazul atunci când păr ile ale- ca le-isla ia substan ială aplicabilă să fieț ț țdreptul -erman în virtutea art. " alin. 5"7 lit. b7 în rela ia contractuală dintre cumpărătorulț-erman i vânzătorul turc/ cu toate că ,urcia nu este parte la Conven ia de la $ienaș ț "#8 din"98+.

P sibilitatea de a # di ica disp ziţiile cuprinse &n partea a II7a a C n-enţiei. *inmoment ce art. 2 se referă la păr ile contractului/ la plural/ s6ar părea că această Conven ie ar ț ț putea fi e!clusă sau limitată numai de comun acord."#9 Ca o c estiune de fapt/ acest lucru estevalabil numai cu privire la o e!cludere a Conven iei în toate elementele sale sau o dero-arețde la oricare dintre prevederile din partea I i partea a III6a a Conven iei.ș ț ")+ En ceea ce prive teș

dispozi iile cuprinse în partea a II6a referitoare la formarea contractului/ situa ia este diferită.ț țUnele dintre aceste dispozi ii prevăd în mod e!pres posibilitatea ofertantului de a modificațcon inutulț ")" .

En cauza privindutilajele Sizing ")# sin-ura problemă privind calificarea Ke!cluderiiL afost dacă păr ile au e!clus în mod implicit aplicarea C$I%/ pentru că ele aleseseră în modțincontestabil drept aplicabilă contractului de vânzare le-isla ia elve iană i/ pe cale deț ț șconsecin ă/ se putea presupune aplicarea sa -enerală. Cu toate acestea/ Curtea nu i6a asumatț ș

"#2 C. :af/ .nal0sis of t,e &'$$ a-ue Convention on t,e 8a9 .pplica:le to Contracts of International 6ales of Mova:le 7oodsG t,e &' *ome Convention on t,e 8a9 .pplica:le to Contractual :li-ationsG and t,e &'United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods/ A :,U*< JO , IN, RP>A<

B , N , CJN$ N,IJN: J$ RNIN IN, RNA,IJNA> CJN,RAC,: JO :A> / `ueen %arVand estfield Colle-e/ "999/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4saf2. tml."#3 Bianca6Bonell/ CJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A / d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p.02."#8 4inned cucum:ers case/ 8 ianuarie "99)/ Curtea de Apel * sseldorf/ ermania/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49)+"+8-". tml."#9 C. B. Andersen/ B. ?eller/ PRAC,I,IJN R^: UI* ,J , CI: / d. Furis/ Ne; <or=/ #+"+/ p. 29.")+ 4ec,nolo-ies! Inc# v# 5MC+6ierra! Inc./ #3 iulie #++"/ Instan'a :ectorului de Nord California/ :UA/vizualizat pe ttp 44;;;.unile!.info4case.cfmWpidX"[doXcase[idX3 "[stepXOull,e!tG în absen a unui limba(țclar care să indice inten a e!presă a ambelor păr i să e!cludă Conven ia/ ale-erea ca i drept substan ial aț ț ț ș țle-isla iei interne a uneia dintre păr i nu ec ivalează cu e!cluderea C$I%.ț ț")" Bianca6Bonell/ CJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A / d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p.

03.")# 6izin- mac,ine case/ ) decembrie #++#/ Instan a Comercială :t. allen/ lve ia/ vizualizat peț țttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+#"#+)s". tml.

)9



o astfel de e!cludere implicită/ în condi iile în care păr ile nu au recunoscut limitat ale-ereaț țdreptului elve ian ca le-e care re-lementează doar dreptul material na ional din lve ia. Enț ț ț plus/ C$I% se aplică contractelor de vânzare într6un sens strict/ precum i acordurilor pentrușfabricarea i livrarea de bunuri/ ca în această cauză Sart. ) alin. 5"7 C$I%T.ș

I"*I PRINCIP5@*Art. 2 e!primă înlocuibilitatea le-isla iei uniforme privind vânzările interna ionale/ț ț

e!presie a autonomiei de voin ă a păr ilor.ț ț

*acă un stat a ratificat Conven ia/ Conven ia devine KparteL din dreptul său intern caț țun set de re-uli speciale pentru vânzări interna ionale/ în plus fa ă de dreptul său tradi ionalț ț ț privind vânzările pe pia a internă.ț

*in punct de vedere temporal/ aplicabilitatea Conven iei poate fi e!clusă oricând dețcătre păr i/ atât în perioada precontractuală/ cât i după ce contractul a fost înc eiat.ț ș

AN$R*B RI1. Ce reprezintă principiul aut n #iei păr il r &nrădăcinat &n CVIM, &n cadrulț

art. 0 ER: Reprezintă o -aran ie importantă pentru func ionarea eficientă a comer uluiț ț ț

interna ional i este intim le-at de principiul libertă ii contractuale/ care este un principiu deț ș ț bază al rela iilor interna ionale.ț ț

2. Ce %arantează art. 0 ER: Articolul 2 -arantează autonomia păr ilor atât în materie de re-uli conflictuale/ câtț

i în materia le-isla iei substan iale.ș ț ț

!. Ce principii de bază ale dreptului recun aste art. 0 ER: Articolul 2 recunoa te două principii de bază ale dreptului principiul autonomieiș

păr ilor i principiul libertă ii contractuale.ț ș ț

5rtic lul ". >a interpretarea prezentei conven'ii se va 'ine seama de caracterul său interna'ional

&i de necesitatea de a promova aplicarea sa uniformă/ precum &i de a asi-ura respectul bunei6credin'e în comer'ul interna'ional.

#. Problemele privind materiile cârmuite de prezenta conven'ie &i care nu suntrezolvate în mod e!pres de către ea/ vor fi re-lementate potrivit cu principiile -enerale din

+



care ea se inspiră sau/ în lipsa acestor principii/ în conformitate cu le-ea aplicabilă în temeiulnormelor de drept interna'ional privat.

COMENTARIU

>eneralităţi. Articolul 3 reprezintă poate cea mai importantă KpiesăL din Conven iețîntrucât stabile te criteriile care stau la baza interpretării C$I% i caută să acopereș ș problemele care nu sunt re-lementate în mod e!pres de aceasta")) . En vederea unei analize câtmai sistematice/ vom împăr i articolul 3 în trei păr i distincte prima parte a alin. "/ unde suntț țstabilite criteriile de bază privind interpretarea Conven ieiG a doua parte a alin. "/ privindțstabilirea relevan ei care/ în cadrul C$I%/ se acordă principiului bunei6credin e/ iG alin. #/ț ț șcare caută să acopere lacunele C$I%") .

Caracterul internaţi nal al C n-enţiei. Conven ia având un caracter interna ional/ț țrămâne un sistem de drept autonom/ c iar i după inte-rarea sa oficială în diferitele sistemeș (uridice na ionale. *rept urmare trebuie astfel evitate interpretările bazate pe norme i te niciț ș

folosite în cadrul le-isla iilor na ionale.ț ț5d ptarea art. . Articolul 3 alin. "7 a fost subiectul unor dezbateri aprinse în timpul

redactării C$I% deoarece unii participan iț ")0 nu vedeau ca fiind necesară includerea în cadrulconven iei a unei cerin e -enerale de bună6credin ă i corectitudine/ care să cuprindă atâtț ț ț șformarea contractului/ precum i aplicarea i interpretarea prevederilor conven ieiș ș ț ")2. A fost încele din urmă adoptat ca un compromis reu indu6se astfel să se men ină un ec ilibru întreș țsistemele de dreptcivil la9 iș common la9.

Relaţia dintre C n-enţie şi principiile %enerale de drept. Articolul 3 alin. #7stipulează că principiile -enerale de drept trebuie utilizate doar atunci când conven ia nuțoferă răspunsuri concludente i doar în probleme ce in de aceasta dar fără a se abuza deș ț

această prevedere")3. A fost inclus în C$I%")8 ca o necesitate firească întrucât referirile la principiile -enerale de drept în vederea acoperirii lacunelor reprezintă o te nică destul de desîntâlnită în sistemele de drept civil")9. En sistemul an-lo6sa!on/ aceste principii se desprind din (urispruden ăț " +.

")) N. C irilă/ CJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>A * %AROURI $I NA "98+/Ț *J% NIU> * AP>ICAR :I OJR%AR ACJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> / vol. I/ ed. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. 08.ș") Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ pp. 2069 .")0 Buna6credin ă/ în sensul corectitudinii e!ercitării drepturilor contractuale i a îndeplinirii obli-a iilor/ nu eraț ș țrecunoscută în mod clar conform le-isla iei an-lo6canadiene/ în vi-oare la acea dată.ț")2 F. :. ?ie-el/ R PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.")3 Principiile nu trebuie să depă ească -rani ele Conven iei.ș ț ț")8 Articolul 3 alin. #7 C$I% î i are corespondent în art. "3 din Conven ia cu privire la uniformizarea le-ilor înș țcadrul $ânzărilor Interna ionale de %ărfuri 5"92 7.ț")9

Codul civil austriac din "8""/ Codul civil italian 5art. "#7/ Codul civil spaniol 5art. 27 etc." + J. Qa n6Oreund/Common 8a9 and Civil 8a9! Ima-inar0 and *eal :stacles to .ssimilation/ în %.Cappelletti/ N P R:P C,I$ : OJR A CJ%%JN >A JO URJP / ed. :i(t off/ >eVden/ "938/ p. "0 .

"



IDEI PRINCIPALEArticolul 3 stabile te criteriile -enerale care stau la baza interpretării C$I% iș ș

urmăre te să ofere solu ii de re-lementare a problemelor care nu sunt acoperite în mod e!presș țde aceasta.

Conven ia având un caracter interna ional/ rămâne un sistem de drept autonom/ c iar ț ți după inte-rarea sa oficială în diferitele sisteme (uridice na ionale.ș ț

Principiile -enerale de drept din care se inspiră C$I% sau/ în lipsa acestor principii/le-ea aplicabilă în temeiul normelor de drept interna'ional privat trebuie utilizate doar atuncicând Conven ia nu oferă răspunsuri concludente i doar în probleme ce in de aceasta.ț ș ț

ÎNTREBĂRI1. "e ce artic lul CVIM reprezintă una dintre HpieseleD cele #ai i#p rtante ale

acesteia ER: Articolul 3 reprezintă probabil cea mai importantă KpiesăL din Conven ie întrucâtț

stabile te criteriile -enerale de interpretare a C$I%/ fiind în acela i timp instrumentul (uridicș șde solu ionare a problemelor care nu sunt re-lementate în mod e!pres de aceasta.ț

2. "e ce a de-enit artic lul alin. 18 subiectul un r dezbateri intense &n ti#pulredactării CVIME

R: Art 3 alin. "7 a devenit subiectul unor dezbateri aprinse deoarece unii participan ițla elaborarea C$I% considerau că nu este necesară includerea în cadrul Conven iei a uneițcerin e -enerale de bună6credin ă i corectitudine în e!ecutarea contractelor de vânzareț ț șinterna ională de mărfuri.ț

!. Ce stipuleaza art. alin. 28 CVIM ER: Art 3 alin. #7 prevede că principiile -enerale de drept din care C$I% se inspiră sau/

în lipsa acestor principii/ le-ea aplicabilă în temeiul normelor de drept interna'ional privat/trebuie utilizate doar atunci când Conven ia nu oferă răspunsuri concludente/ însă doar înț probleme ce in de aceasta/ fără a se abuza de această prevedere.ț

5rtic lul 9". En scopurile prezentei conven'ii/ indica'iile &i celelalte manifestări ale unei păr'i

trebuie interpretate după inten'ia acesteia/ când cealaltă parte cuno&tea sau nu poate să i-noreaceastă inten'ie.

#. *acă para-raful precedent nu este aplicabil/ indica'iile &i celelalte manifestări aleunei păr'i trebuie interpretate potrivit cu semnifica'ia pe care le6ar fi acordat6o o persoanărezonabilă/ cu aceea&i pre-ătire ca cealaltă parte/ aflată în aceea&i situa'ie.

#



). Pentru determinarea inten'iei unei păr'i sau a ceea ce ar fi în'eles o persoanărezonabilă/ trebuie să se 'ină seama de circumstan'ele pertinente/ îndeosebi de ne-ocierilecare au putut avea loc între păr'i/ de obi&nuin'ele care s6au stabilit între ele/ de uzan'e &i deîntre- comportamentul ulterior al păr'ilor.

COMENTARIUîn ele-erea lor finală/ cunoscută caț mer-er clauses sau clauza de inte-ralitate/ prin

care păr ile recunosc valabilitatea declara iilor sau în ele-erilor anterioare semnăriiț ț țcontractului >eneralităţi. ,e!tul articolului 8 din C$I% re-lementează" " modul în caretrebuie interpretate declara iile i manifestările păr ilor semnatare ale unui contractț ș ținterna ional de vânzare6cumpărareț " #. Cel mai important rol al interpretării este de a stabilidacă contractul a fost înc eiat în mod corespunzător i de a stabili cât mai precis care esteșcon inutul săuț " ).

Fbiectul artic lului 9 al C n-enţiei.Articolul 8 alin. " stabile te că obiectulș

interpretării îl constituie actele sau manifestările păr ilor contractante i trasează re-ulaț ș-enerală asupra modului de interpretare a inten iei reale rezultate din faptele sau declara iileț ț păr ii contractante.ț

Val area juridică a clauzei de inte%ralitate. C$I% nu con ine în cuprinsul său oțre-ulă de interpretare/ precum Principiile UNI*RJI,/ în care articolul #."3 prevede că păr ileț pot conveni ca rezultatul ne-ocierilor care au precedat înc eierea contractului să fieconsemnat într6un document reprezentând. C iar dacă în C$I% nu este recunoscută e!presvaloarea (uridică a clauzei de inte-ralitate/ totu i în cazul în care păr ile inserează înș țcon inutul contractului astfel de clauze/ nu e!istă nici un motiv să nu fie luate în considerarețdacă aceasta este voin a păr ilor ț ț " .

Caracterul subsidiar al art. 9 alin. 2 al C n-enţiei. Articolul 8 alin. # are uncaracter subsidiar aplicându6se numai în cazul în care inten ia păr ii de la care emanăț țmanifestarea de voin ă nu poate fi stabilită sau cealaltă parte nu cuno tea această inten ie. Nuț ș țare ca scop solu ionarea situa iilor îndoielnice sau ambi-ue/ ci stabilirea unor re-uli deț țdisciplină contractuală care nu rezultă din declara ia de voin ă a păr ilor. ,e!tul nu se referă laț ț țo persoană rezonabilă în abstract ci la o persoană de aceea i condi ie cu cealaltă parte/ careș țare cuno tin ele lin-vistice/ capacitatea te nică/ informa iile pe care le are cu privire laș ț țacordurile i ne-ocierile păr ilor etc.ș ț

5specte de drept c #parat. Articolul 8 alin. ) e!pune o serie de re-uli au!iliare" 0

atât subiective cât i obiectiveș " 2 care ar trebui avute în vedere la interpretarea Conven iei.ț

" " Asemenea re-lementări sunt necesare pentru a clarifica unele probleme ce pot apărea pe parcursul formării i e!ecutării contractului.ș" # N. C irilă/ KCJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR *Ț Ț$ N?AR IN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> *ȚAP>ICAR DI OJR%AR A CJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/

d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. 3#.ș" ) %. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ Ne; <or=/ "98 / pp. #6)2." Fudecătorul are obli-a ia de a ine cont de voin a păr ilor.ț ț ț ț" 0 Politica în acest domeniu este de a -aranta securitatea (uridică atât în comer ul intern cât iț șîn cel interna ional.ț" 2 Re-ulile sunt subiective/ cu e!cep ia uzan elor i obi nuin elor care au caracter obiectiv.ț ț ș ș ț

)



:pre e!emplu/ în dreptul ar-entinian uzan ele i obiceiurile constituie surse de drept cândț șsunt recunoscute de le-e sau în situa iile în care nu sunt în mod le-al re-lementate/ dobândescțvalabilitate numai prin voin a păr ilor.ț ț

IDEI PRINCIPALERe-ulile prevăzute de articolul 8 al C$I% au scopul de a re-lementa modul în care

declara iile i manifestările de voin ă ale păr ilor contractante într6o vânzare interna ională deț ș ț ț țmărfuri sunt interpretate.

Jbiectul interpretării este constituit din actele i manifestările de voin ă ale fiecăreiaș țdintre păr ile contractante/ stabilindu6se ca re-ulă -enerală interpretarea în raport cu inten iaț ț păr ii/ iar ca re-ulă subsidiară interpretarea potrivit cu semnifica ia pe care le6ar fi acordat6o oț ț persoană rezonabilă/ cu aceea i pre-ătire ca cealaltă parte/ aflată în aceea i situa ie.ș ș ț

*e i în C$I% nu se recunoa te e!pres valoarea (uridică a clauzei de inte-ralitate/ esteș ș posibilă luarea în considerare a acesteia prin voin a păr ilor.ț ț

ÎNTREBĂRI1. Care este sc pul artic lului 9 din CVIMER :copul articolului 8 este de a re-lementa efectele manifestărilor de voin ă/ț

respectiv în ele-erile survenite între păr ile contractante i de a asi-ura securitatea (uridică aț ț școntractelor de vânzare interna ională de mărfuri.ț

2. Cu# re%le#entează CVIM re%ulile de interpretare a ne% cieril r dintre păr iEț

R C$I% nu con ine în cadrul ei/ spre deosebire de Principiile UNI*RJI,/ nicioțre-ulă de interpretare/ însă păr ile pot conveni asupra în ele-erilor realizate înainte deț țînc eierea contractului/ prin inserarea în cuprinsul contractului a unei clauze de inte-ralitate.

!. Care sunt ele#entele de care trebuie să se ină c nt pentru deter#inareaținten iei păr il r sau a ceea ce ar i &n eles de pers ană rez nabilăEț ț ț

R Circumstan'ele pertinente ale în ele-erii/ în special ne-ocierile/ obi&nuin'ele dintreț păr i/ uzan'ele &i între- comportamentul păr'ilor intervenit ulterior înc eierii contractului.ț

5rtic lul 6". Păr'ile sunt le-ate prin uzan'ele la care ele au consim'it &i de obi&nuin'ele care s6au

stabilit între ele.#. En afară de conven'ia contrară a păr'ilor/ acestea sunt considerate că s6au referit în

mod tacit în contract &i pentru formarea sa/ la orice uzan'ă pe care o cuno&teau sau ar fitrebuit să o cunoască &i care/ în comer'ul interna'ional/ este lar- cunoscută &i în mod re-ulat

respectată de către păr'ile la contracte de acela&i tip în ramura comercială avută în vedere.



COMENTARIU>eneralităţi. Articolul 9 din Conven ia de la $iena are ca obiect determinareaț

eventualelor influen e pe care le pot e!ercita practicile i uzan ele asupra contractului deț ș țvânzare interna ională de mărfuriț " 3 atunci când acesta nu oferă nici o re-ulă e!plicită pentruinterpretarea unor e!presii/ dispozi ii sau forme ale contractelor ț " 8.

R lul uzanţel r &n relaţia dintre părţi. Articolul 9 alin. " subliniază că între păr ițle-ătura de ec ilibru" 9 se stabile te prin uzan e. Interpretările ambi-ue sunt completate deș țcătre păr i prin a a numitele uzan e comercialeț ș ț "0+/ în scopul ob inerii unui efect util în condi iiț țde ec ilibru contractual. Un aspect pozitiv îl reprezintă faptul că uzan ele sunt susceptibile dețo evolu ie constantă/ formându6se pe măsura apari iei de noi produse sau de noi opera iuniț ț țcomerciale"0". Pe de altă parte/ un aspect ne-ativ îl constituie faptul că uzan ele implicățadesea incertitudini. Când apar/ păr ile unui contract pot fi luate prin surprindere/ în special/țcompaniile sau comercian ii care nu dispun de un sistem (uridic bine definitț "0#.

Relaţia dintre uzanţe şi practică. En caz de incompatibilitate între o uzan ăț

convenită i practica urmată de păr i/ prioritară este uzan a/ deoarece aceasta este convenităș ț ț

de păr i i reflectă voin a e!presă a acestora/ în timp ce practicile stabilite între păr i e!primăț ș ț țvoin a tacită a acestora i rezultă dintr6o e!perien ă ob inută în urma înc eierii unor contracteț ș ț țanterioare"0).

Intenţia i#plicită se prezu#ă. Articolul 9 alin. # din Conven ie stabile te oț ș prezum ie asupra inten iei implicite a păr ilor de a impune anumite uzan e contractului.ț ț ț țAcestea pot fi aplicate conform voin ei tacite 5implicite7/ inclusiv prezumate a păr ilor/ dar ț țacestea pot fi obli-ate/ de asemenea/ să aplice uzan e comerciale denumiteț lex mercatoria/asupra cărora nu au convenit nici e!pres i nici tacit. Un alt aspect important îl reprezintășfaptul că numai sub anumite circumstan e/ păr ile pot urma uzan e în cadrul înfăptuiriiț ț țcontractului. Practic/ uzan ele nu pot apărea decât acolo unde se bazează e!clusiv pe rela iileț ț

contractuale." 3 N. C irilă/ KCJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR *Ț Ț$ N?AR IN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> *ȚAP>ICAR DI OJR%AR A CJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/

d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. 8#.ș" 8 F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JNCJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml." 9 Restric ionarea folosirii uzan elor în detrimentul unor le-i foarte bine conturate ar ț țreprezenta o mare piedică pentru ările în curs de dezvoltare/ deoarece ele se bazează înț practică foarte mult pe uzan e.ț"0+ Acestea sunt Kpractici comportamentale cu un anumit -rad de vec ime i stabilitateșaplicate de un număr nedefinit de comercian i într6un anume domeniu de activitatețcomercială i4sau într6o anumită zonă -eo-raficăL.ș"0" Q. Antonie/ K, JRI N RA> * : U:A *U CJ%% RC L/ d. >. .*.F./Paris/ "98 / p. ")0."0# %. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ Ne; <or=/ "98 / pp. #6)2."0) P ilippe Qa n a sus inut că includerea uzan elor înț ț U>I: a constituit recunoa terea uneișcomunită i compuse din comercian i i a indicat ierar ia surselor în sensul că le-ea uniformăț ț șdevine o sursă subsidiară acolo unde uzan ele i voin a păr ilor sunt suficient de precise.ț ș ț ț

0



IDEI PRINCIPALEPăr ile contractante sunt obli-ate să respecte uzan ele consim ite i obi nui eleț ț ț ș ș ț

stabilite între ele.

En principiu/ uzan ele aplicabile i cunoscute în domeniul comercial în care ac ioneazăț ș ț păr ile contractante se aplică i vânzării concrete pe calea prezum iei implicite/ cu e!cep iaț ș ț țConven iei contrare dintre păr i.ț ț

Uzan ele constituie elemente pozitive în rela ia dintre păr i/ întrucât acestea evolueazăț ț țconstant/ sc imbându6 i con inutul odată cu apari ia a noi bunuri ori opera iuni comerciale.ș ț ț ț

ÎNTREBĂRI1. Care sunt re%ulile stabilite de artic lul 6 din CVIMER Rolul articolului 9 din C$I% este de a determina efectele pe care le produc

uzan ele i obi nuin ele asupra rela iei contractuale dintre păr i.ț ș ș ț ț ț

2. Ce se &nt)#plă dacă uzan a c n-enită i practica ur#ată de către păr i suntț ș ținc #patibileE

R En eventualitatea acestei situa ii/ C$I% stabile te că uzan a este prioritară/ întrucâtț ș țfaptul că păr ile au convenit asupra acesteia reflectă însă i voin a e!presă a acestora/ pe cândț ș ț practicile stabilite între păr i nu fac decât să e!prime voin a tacită a acestora i/ totodată/ esteț ț șaplicabilă doar dacă în trecut s6a desfă urat o e!perien ă similară.ș ț

!. C)t de #ult &ntăre te CVIM ,,aplicabilitateaD uzan el r c #ercialeEș ț

R Aliniatul # al articolului 9 stabile te două situa ii -enerale în care uzan ele suntș ț ț

aplicabile în procesul de vânzare6cumpărare. Prima este aplicarea în virtutea voin ei tacite orițimplicite a păr ilor/ iar cea de6a doua situa ie constă în aplicabilitatea uzan elor comercialeț ț țdenumite //lex mercatoria3în cazul în care acestea nu au convenit nici e!pres/ nici tacit.

5rtic lul 1En scopurile prezentei conven iiț

a7 dacă o parte are mai multe sedii/ se ia în considerare sediul care are cea mai strânsăle-atură cu contractul i e!ecutarea sa/ inând seama de circumstan ele cunoscute sau avute înș ț țvedere de către păr i în orice moment înainte de înc eiere sau cu ocazia înc eieriițcontractuluiG

b7 dacă o parte nu are sediu/ re edin a sa obi nuită îi ine locul.ș ț ș ț

COMENTARIU

>eneralităţi. >ocul de amplasare al sediului este important nu numai din motive practice/ dar/ de asemenea/ din motive le-ale/ în special/ în domeniul vânzării interna ionale/ț

2



unde/ printre altele/ le-ea aplicabilă poate depinde de acesta. Complica iile pot apărea înțcazul în care o parte are mai multe sedii sau dacă nu are un sediu. Această problemă"0 destulde te nică este tratată în articolul "+.

Situaţia &n care partea are #ai #ulte sedii. En situa'ia în care o parte contractantăare mai multe sedii/ Conven'ia acceptă conform art. "+ lit. a7/ să poată fi luat în considerareca atare/ nu în mod necesar sediul principal/ ci cel care are rela'ii mai strânse &i directe cucontractul &i e!ecutarea acestuia"00. En acest sens s6a pronun'at &i ,ribunalul :uprem al

ermaniei Oederale/ care în anul "98# a statuat că/ sediul principal al păr ii nu estețîntotdeauna decisiv pentru caracterul interna ional al unui contractț "02.

Interpretarea c nceptului Hcea #ai str)nsă le%ătură cu c ntractul şi e(ecutareasaD. Una dintre problemele care pot apărea în le-ătură cu interpretarea art. "+ se referă lasemnifica ia e!presiei Kcea mai strânsă le-ătură cu contractul i e!ecutarea saL. UNCI,RA>/ț ș precum i Conven'ia de la $iena au evitat clarificarea acestei sinta-me. Această pozi ionareș ț pare să fie (ustificată de necesitatea de a avea un anumit -rad de fle!ibilitate. ,otu i/ făcându6șse referire atât la contract/ cât i la e!ecutarea sa/ se creează o notă de ambi-uitate. Probabilș

că ar fi fost o solu ie mai bună să se facă referire doar la înc eierea contractului i e!ecutareaț șsa/ sau doar la contract. Astfel/ în determinarea sediului care are Kcea mai strânsă le-ătură cucontractul i e!ecutarea saL/ poate apărea un conflict între locul în care este înc eiatșcontractul i locul de e!ecutare a contractului/ atunci când cele două sunt situate în stateșdiferite. *e e!emplu/ păr ile au cunoscut circumstan ele avute în vedere de către păr i/ iț ț ț șanume ne-ocierea i înc eierea contractului în statul A i e!ecutarea în statul B/ în cazul înș șcare vânzătorul are un alt sediu. Articolul "+ nu oferă nicio indica ie referitoare la prevalen aț țunuia dintre aceste criterii. Astfel/ din nou/ un anumit -rad de fle!ibilitate poate fi de a(utor pentru a permite (udecătorului sau arbitrului adaptarea acestei prevederi la cerin ele specificețale diferitelor rela ii contractuale interna ionale concreteț ț "03.

5-antajele şi deza-antajele pri#ării sediului principal asupra l cului care arecea #ai str)nsă le%ătură cu c ntractul.:e pune adesea întrebarea dacă nu era benefic să serenun e la e!presia Kcea mai strânsă le-ăturăL i să fie determinant sediul principal/ careț ș poate fi stabilit mai u or. *e i acest lucru ar fi oferit mai multă predictibilitate/ ar fi prezentatș ș

i dezavanta(e serioase. En orice situa ie/ dincolo de faptul că sediul principal poate fi deș țasemenea dificil de stabilit/ de e!emplu în cazul unor corpora ii multina ionale se ivesc douăț țconcepte diferite ri-iditateversus fle!ibilitate. :ediul principal ar fi mai u or de stabilit decâtșsediul care are Kcea mai strânsă le-ătură cu contractul i e!ecutarea sa.L ,otu i/ putem afirmaș șcă avanta(ele unei solu ii fle!ibile primează în raport cu solu iile predictibile. Probabil cel maiț ț

"0 %. Bender/ IN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,:OJR , :A> JO JJ*: * ! d. alston [ :mit/ Ne; <or=/ "98 / vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4eorsi". tml #+3."00 Un e!emplu este de natură a6i confrunta pe (udecători cu incertitudinea aplicării fie a principiilor de dreptconflictuale care stau la baza Conven'iei de la a-a din "900 privind le-ea aplicabilă vânzărilor interna ionalețde bunuri fie ale dreptului uniform consacrat de Conven'ia de la $iena din "98+. Astfel/ un tribunal din*anemarca este sesizat cu (udecarea unui liti-iu apărut în le-ătură cu un contract de vânzare6cumpărare de portocale/ înc eiat între un vânzător italian &i un cumpărător din *anemarca/ care a trimis ordinul de livrare amărfii/ prin intermediul unei sucursale din >ondra. En acest caz este aplicabilă Conven'ia de la $iena/ deoarecesediul vânzătorului/ care avea cea mai strânsă le-ătură cu contractul/ era cel din Italia &i nu cel secundar dinAn-lia care s6a limitat numai la e!pedierea comenzii vânzătorului."02 N. C irilă/ CJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/Ț *J% NIU> * AP>ICAR I OJR%AR AȘ

CJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> / vol. I/ ed. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. "0.ș"03 Bianca6Bonell/ CJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A / d. iuffr\/ %ilano/ "983/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4ra(s=i6bb"+. tml.

3



important lucru este să nu se renun e la caracterul interna ional al contractului. *acă primeazăț țsediul principal i nu rela ia strânsă cu contractul/ tranzac ia esen ial na ională se poateș ț ț ț țconverti într6o tranzac ie interna ională i invers.ț ț ș

Reşedinţa bişnuită. En absen a unui sediu/ se face referin ă la re edin a sa obi nuită.ț ț ș ț șAcest lucru se întâmplă foarte rar/ în special datorită art. # lit. b7/ care e!clude vânzarea deconsum. Cu toate acestea/ o persoană care nu are un sediu stabilit poate ocazional înc eia uncontract având ca obiect bunuri destinate unui scop comercial"08. :ensul de Kre edin ăș țobi nuităL/ cum este utilizat în art. "+ lit. b7 poate fi un alt subiect controversat. Conven ia nuș țdefine te această sinta-mă/ însă face referire la aceasta în celelalalte prevederi ale sale 5deșe!emplu art. # 7.

Nede inirea ter#enului de Hreşedinţă bişnuităD. Conferin aț de la a-a privinddreptul interna ional privat aț evitat în mod deliberat definirea no iunii de Kre edin ăț ș țobi nuităL/ pentru a se putea adapta situa iilor ivite în practică. %ai mult/ defini ia acesteiș ț țno iuni nu a fost discutată în lucrările pre-ătitoare UNCI,RA> sau în timpul Conferin ei deț țla $iena. Conceptul nu poate avea acela i în eles în toate domeniile de drept unificate pe planș ț

interna ional. ,otu i/ no iunea ar trebui să fie interpretată de tribunalele de arbitra( i deț ș ț șinstan ele de (udecată într6un mod uniform la nivel interna ionalț ț "09.

Criteriile care c ntribuie la deter#inarea reşedinţei bişnuite. *in moment ceKre edin a obi nuităL este o stare de fapt/ ea nu poate fi concepută într6o manieră pur (uridică.ș ț ș

!istă/ cu toate acestea/ opinii diver-ente cu privire la situa ia de fapt pe care se presupune cățo desemnează. En timp ce unii autori sunt de părere că sin-urul criteriu pentru determinareare edin ei obi nuite ar trebui să fie aspectul obiectiv al prezen ei fizice pentru o perioadăș ț ș țconsiderabilă de timp/ al ii sus in că no iunea Kre edin ă obi nuităL trebuie analizată atâtț ț ț ș ț șdintr6o latură obiectivă/ cât i una subiectivă 5de e!emplu/ș factum 6 prezen a fizică într6unțanumit loc iș animus 6 pentru o perioadă considerabilă de timp7. En concluzie/ prin Kre edin ăș ț

obi nuităL ar trebui/ evident/ să se în elea-ă în -eneral o prezen ă pe termen lun-/ o situa ieș ț ț țde fapt capabilă de constatare obiectivă/ care implică un -rad ridicat de stabilitate.

IDEI PRINCIPALEEn domeniul vânzărilor interna'ionale în special/ locul de amplasare a sediului păr ilor ț

contractante este foarte important deoarece le-ea aplicabilă depinde de acesta/ inclusivaplicarea C$I%.

*acă o parte are mai multe sedii se ia în considera ie/ ca re-ulă/ sediul care are ceațmai strânsă le-ătură cu contractul i e!ecutarea sa.ș

En cazul în care o parte nu are sediu/ re&edin'a sa obi&nuită îi 'ine locul.

ÎNTREBĂRI1. Care este sensul n ţiunii de HsediuDE5: *e i termenul de //sediuL nu apare definit e!pres în cadrul Conven iei/ sensulș ț

acestuia a fost stabilit -eneric prin intermediul (urispruden ei. Astfel/ se consideră căț sediulunei persoane (uridice este locul de unde activitatea de afaceri este coordonată !!de facto3.

"08

Comentariul UNCI,RA> nr. 9."09 Bianca6Bonell/ CJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A / ed. iuffr\/ %ilano/ "983/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4ra(s=i6bb"+. tml.

8



2. Ce se &nt)#plă dacă parte are #ai #ulte sediiE5: *acă o parte are mai multe sedii se va lua în considerare fie sediul principal ori/

dacă este cazul/ sediul care are rela'ii cele mai strânse &i directe cu contractul &i e!ecutareaacestuia/ c iar dacă nu este sediul principal.

!. Ce se &nţele%e prin Hreşedinţă bişnuităD şi cu# se stabileşte aceastaE5: *e&i Kre&edin'a obi&nuităL nu a fost definită de C$I%/ prin aceasta se în'ele-e o

prezen'ă pe termen lun- într6un anumit spa'iu. A&adar/ criteriul pentru determinarea re&edin'eiobi&nuite este prezen'a fizică pentru o perioadă considerabilă de timp.

5rtic lul 11Contractul de vânzare nu trebuie să fie înc eiat/ nici constatat în scris i nu este supusș

niciunei alte condi ii de formă. l poate fi probat prin orice mi(loace inclusiv prin martori.ț

COMENTARIU>eneralităţi. Păr ile unui contract interna ional au nevoie să aibă certitudine asupraț ț

în ele-erii lor. Pentru aceasta/ ele trebuie să cunoască dacă trebuie respectate anumite cerin eț țde formalitate pentru validitatea în ele-erii lor. Unele state solicită respectarea unei anumitețforme pe care trebuie să o îmbrace un contract de vânzare6cumpărare/ în timp ce ma(oritateasistemelor optează pentru re-ula consensualismului/ a libertă ii formeiț "2+.

Principiul libertăţii r#ei c ntractului. Principiile UNI*RJI, au optat deasemenea pentru libertatea necondi ionată în privin a formei/ care este e!primată în articoleleț ț".# i ).# din Principiile UNI*RJI,. Art. ".# din Principiile UNI*RJI, se referă doar lașcerin a scrisă a contractelor/ în timp ce art. "" din Conven ie/ prima teză/ prevede că unț țcontract nu este supus Kniciunei alte condi ii de formăL/ nu doar cerin ei de a îmbrăca o formăț țscrisă. Cu toate acestea/ această diferen ă este doar una aparentă/ deoarece de i art. ".# dinț șPrincipiile UNI*RJI, face referire doar la forma scrisă/ în elesul trebuie să fie e!tins i laț șalte situa ii. Astfel/ art. ".# din Principiile UNI*RJI, trebuie să fie analizat coroborat cu art.ț).# din Principiile UNI*RJI,/ în sensul că un contract poate fi înc eiat fără îndeplinireaformei scrise sau a vreunei alte cerin e. Atât Principiile UNI*RJI, în art. ".#/ a doua teză/ iț șC$I% în art. ""/ a doua teză/ prevăd în mod clar faptul că principiul libertă ii formei implicățadmisibilitatea proba iunii/ inclusiv admisibilitatea probei cu martori.ț

"2+ C. Ni--emann ! Commentar0 on t,e manner in 9,ic, t,e UNIE* I4 5rinciples of International Commercial Contracts ma0 :e used to interpret or supplement .rticle && of t,e CI67/ #++ / vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4principles4uni"". tml ".

9



C ntractul de c #erţ internaţi nal este un c ntract c nsensual. >ipsa cerin ei deța respecta forma scrisă/ se bazează pe motivul că multe contracte de vânzare interna ionalățsunt înc eiate prin mi(loace moderne de comunicare/ care nu întotdeauna implică formascrisă a contractului. Un alt motiv ar fi acela că/ uneori/ forma scrisă încura(ează liti-iile ișapărările nefondate. Contractul de comer interna ional se caracterizează prin consensualitate/ț ț

ca i ma(oritatea celorlalte contracte/ astfel încât se consideră înc eiat în momentul realizăriișacordului de voin ă între subiec ii acestuiaț ț "2".

G r#a scrisă a c ntractului 7 #ijl c de pr baţiune.*e i forma scrisă nu esteșnecesară pentru însă i e!isten a4valabilitatea contractului/ ea este indicată pentru o mai bunăș ț proba iune în cazul apari iei unor diver-en e între păr i. Prin forma scrisă a contractului seț ț ț ț precizează în mod clar con inutul acestuia/ conferind astfel certitudine momentului înc eieriiț

i se u urează suprave- erea modului de e!ecutare a obli-a iilor contractuale.ș ș ț

IDEI PRINCIPALE

Art. "" prevede că un contract de vânzare interna ională de mărfuri are caracter țconsensual.

Nici condi ia formei scrise nicio altă condi ie de formă nu afectează valabilitateaț țcontractului de vânzare interna ională de mărfuri.ț

Proba iunea e!isten ei contractului de vânzare interna ională de mărfuri se poateț ț țrealiza prin orice mi(loace de probă.

ÎNTREBĂRI1. *ste necesară r#a scrisă pentru -alabilitatea c ntractului de -)nzareER: Nu/ deoarece contractul de vânzare interna ională de mărfuri are caracter ț

consensual.2. Cărei c ndi ii de r#ă trebuie să ie supus c ntractul de -)nzareEț

R: Contractul de vânzare nu este supus niciunei condi ii de formă.ț

!. Care este #ijl cul de pr bă ad#is &n cazul c ntractului de -)nzareER: ste admis orice mi(loc de probă/ inclusiv proba cu martori.

"2" Prin *ecizia nr. #++9+ +343.+ .#++9/ ,ribunalul Potsdam 5 ermania7 a constatat că păr ile au înc eiat înțmod valabil contractul/ deoarece prevederile art. "" din Conven ie nu impun cerin e privind forma contractului.ț ț

0+



5rtic lul 12Jrice dispozi ie a art. ""/ a art. #9 sau a păr ii a II6a a prezentei conven ii/ careț ț ț

autoriză altă formă decât forma scrisă/ fie pentru înc eierea sau pentru modificarea orirezilierea pe cale amiabilă a unui contract de vânzare/ fie pentru orice ofertă/ acceptare saualtă manifestare de inten ie/ nu se aplicăț decât 5s.n.7"2# dacă una din păr i are sediul într6un statțcontractant care a făcut o declara ie în conformitate cu art. 92 din prezenta conven ie. Păr ileț ț țnu pot dero-a de la prezentul articol/ nici să6i modifice efectele.

COMENTARIU>eneralităţi. Art. "" din Conven ie recunoa te faptul că unele state consideră căț ș

redactarea contractelor/ modificarea sau rezilierea acestora este o problematică de interes public. Prin urmare/ art. "" permite unui stat contractant să facă o declara ie în conformitatețcu art. 92 pentru a împiedica aplicarea oricărei dispozi ii din art. ""/ art. #9 sau partea a II6a ațConven iei/ care permit ca înc eierea/ modificarea ori rezilierea pe cale amiabilă a unuiț

contract de vânzare/ oferta/ acceptarea sau altă manifestare de inten ie să fie făcute în oricețformă/ alta decât cea în formă scrisă/ în cazul în care una din păr i are sediul într6un statțcontractant"2).

M ti-ele inserării art. 12 &n cadrul C n-en ieiț . Art. "# constituie o e!cep iețimportantă de la art. "" i a fost inclus/ la cererea unor state/ care considerau că statele careșsolicită forma scrisă drept o condi ie esen ială pentru validitatea unui contract/ sau pentru aț țdovedi modificarea sau rezilierea acestuia/ ar trebui să aibă libertatea de a e!clude art. ""/ precum i alte prevederi relevante ale Conven iei/ printr6o declara ie făcută în conformitate cuș ț țart. 92"2 .

Caracteristicile art. 12 i ale art. 60 ale C n-en iei.ș ț ,rebuie să fie remarcate treiaspecte ce rezultă din interpretarea art. "# i art. 92ș "20. En primul rând/ declara ia poate fițfăcută doar de către un stat a cărui le-isla ie prevede că un contract de vânzare6cumpărarețtrebuie să fie înc eiat în scris. En al doilea rând/ art. "# i art. 92 nu se limitează la cerin aș țformei scrise cu privire la contractul de vânzare6cumpărare/ modificarea sau reziliereaacestuia/ ci se e!tind i la orice ofertă/ acceptare sau altă manifestare de inten ie. En al treileaș țrând/ declara ia nu poate avea ca obiect alte tipuri de comunicări/ de e!emplu/ o declara ie deț țevitare a contractului în conformitate cu art. #2 i 09.ș

Rela ia dintre art. 60 i art. 12 ale CVIM.ț ș Rezultatul eviden iază un compromis. EnțPartea a I$6a 5*ispozi ii finale7/ art. 92 permite unui stat contractant/ a cărui le-isla ieț ț prevede ca un contract de vânzare să fie înc eiat sau constatat în scris/ să declare în orice

"2# Pe această cale subliniem i -re ita traducere oficială în limba română a articolului/ deoarece cuvântulș șKdecâtL sc imbă sensul ori-inar al articolului "#/ redactarea sa în limba en-leză fiind următoarea KAnV provision of article ""/ article #9 or Part II of t is Convention t at allo;s a contract of sale or its modification or termination bV a-reement or anV offer/ acceptance or ot er indication of intention to be made in anV form ot er t an in ;ritin- does not applV ; ere anV partV as is place of business in a Contractin- :tate ; ic as made adeclaration under article 92 of t is Convention. , e parties maV not dero-ate from or varV t e effect or t isarticle.L"2) Comentariul :ecretariatului cu privire la art. ""."2 F. :. ?ie-el/ R PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml."20

F. :. ?ie-el/ R PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.

0"



moment că orice dispozi ie a art. ""/ a art. #9 sau a păr ii a II6a a prezentei conven ii nu seț ț țaplică din moment ce una din păr i are sediul în acest stat.ț

IDEI PRINCIPALEArt. "# introduce posibilitatea unei e!cep ii de la prevederile art. ""/ a art. #9 i aț ș

păr ii a II6a a C$I%/ constând în necesitatea îndeplinirii condi iei formei scrise a unuiț țcontract de vânzare interna ională de mărfuri sau pentru înc eierea/ modificarea ori reziliereaț pe cale amiabilă a unui contract de vânzare/ fie pentru orice ofertă/ acceptare sau altămanifestare de inten ie.ț

Art. "# se aplică în cazul în care s6a făcut de către statul contractant o declara ie înțconformitate cu art. 92 din C$I%/ iar le-isla ia acestuia prevede că un contract de vânzare6țcumpărare trebuie să fie înc eiat în scris.

Respectarea prevederilor art. "# este obli-atorie de către păr ile contractului dețvânzare interna ională de mărfuri.ț

ÎNTREBĂRI1. "e ce a st necesară intr ducerea art.12 &n cadrul C n-en ieiEț

R: !isten a unor state contractante a căror le-isla ie recunoa te validitateaț ț școntractelor doar în formă scrisă/ a făcut necesară introducerea art. "# prin care să se facă posibilă e!cluderea art.""/ a art. #9 i a păr ii a II6a a C$I% pentru păr ile care au făcut oș ț țdeclara ie în conformitate cu art. 92.ț

2. Cine are dreptul la declara ie c n r# art. 60Eț

R: J declara ie conform art. 92 poate fi făcută doar de către un stat contractant a căruițle-isla ie cere obli-atoriu întocmirea în formă scrisă a contractelor de vânzare6cumpărare.ț

!. Ce acte ale păr il r c ntractante sunt pre-ăzute a i &nt c#ite &n r#ățscrisă, &n c n r#itate cu art. 12E

R: Art. "# prevede ca necesară forma scrisă atât pentru contractul de vânzare6cumpărare/ modificarea sau rezilierea acestuia cât i pentru orice ofertă/ acceptare sau altășmanifestare de inten ie.ț

5rtic lul 1!En aplicarea prezentei conven ii/ termenul înscris cuprinde/ de asemenea/ comunicărileț

adresate prin tele-ramă sau prin tele!.

COMENTARIU>eneralită iț . Con inutul art. ") al Conven iei/ în definirea no iunii deț ț ț înscris/ ridică

un semn de întrebare cu privire la interpretarea dată/ raportat la dezvoltarea te nolo-iei după

0#



redactarea acesteia 5"98+7. Această prevedere trebuie interpretată într6o manieră fle!ibilă/fiind o enumerare e!emplificativă.

Interpretarea ter#enului H&nscrisD. Oăcând o compara ie cu Principiile UNI*RJI,/țobservăm că art. "."+ define te înscrisul ca fiind Korice mi(loc de comunicare care păstrează oșînre-istrare a informa'iei con'inută în aceasta &i poate fi reprodusă într6o formătan-ibilăL"22. Aceste diferen e mari în stilul de definire nu reflectă o filozofie diferită dețelaborare/ doar medii te nolo-ice diferite la momentul redactării. Cu toate acestea/ în (urulanului "99 / comer ul electronic a cunoscut o cre tere semnificativă. Au intrat în uz fa!ul/ț șsc imbul electronic de date/ email6ul. Astfel/ o abordare func ională a fost o ale-ere lo-icăț pentru o prevedere interna ională/ al cărei scop a fost de a men ine fle!ibilitatea pentru viitor.ț ț

$er#enul H&nscrisD &n sensul C n-en iei.ț Consiliul consultativ al C$I%/ în Jpinianr. "/ a adoptat o abordare func ională similară celei întâlnite la Principiile UNI*RJI,.țAstfel/ termenul de înscris în Conven ie include/ de asemenea/ Korice comunicare electronicățre-ăsită în formă perceptibilă.L

En concluzie/ această conven ie trebuie să ofere comercian ilor o cale care să permităț țcomer ului interna ional să se dezvolte/ profitând de mi(loacele de comunicare electroniceț țcontemporane"23.

IDEI PRINCIPALEEn raporturile comerciale interna ionale actuale/ tele-ramele i tele!urile au fostț ș

acceptate treptat/ a(un-ând să fie recunoscute la fel ca înscrisurile tradi ionale.ț

,ele-ramele i tele!urile sunt considerate mi(loace rapide i eficiente pentruș șdeclara iile i comunicările păr ilor/ având scopul de a asi-ura certitudineaț ș ț de livrare i a creașo înre-istrare probatorie. Acestea sunt deosebit de importante pentru modificărilecontractuale care necesită decizii prompte.

Importan a primară a articolului ") al C$I% constă în aceea că interpretarea sațtrebuie să fie una func ională/ de natură a permite definirea termenului KînscrisL raportat lațdezvoltarea te nolo-ică ce are loc după adoptarea C$I%.

ÎNTREBĂRI1. Ce se &n ele%e prin ter#enul H&nscrisDEț

R: ,ermenul KînscrisL este definit în sensul dat de Principiile UNI*RJI, în art. "."+/respectiv Korice mi(loc de comunicare care păstrează o înre-istrare a informa iei con inută înț țaceasta i poate fi reprodusă într6o formă tan-ibilăL.ș

2. Cu# se HdescurcăD C n-en ia cu #ijl acele de c #unicare # derneEț

R: Articolul ") al C$I% nu se referă în mod e!plicit la mi(loacele moderne decomunicare/ care au fost introduse după "98+ i sunt în prezent utilizate în mod frecvent lașînc eierea i e!ecutarea contractelor interna ionale de vânzare. Jmolo-ul său/ș ț

"22 A. >. C arters/7ro9t, of t,e CI67 9it, C,an-in- Contract 4ec,nolo-0< 2>ritin-3 in 8i-,t of t,eUNIE* I4 5rinciples and CI67 + .dvisor0 Council pinion no# &/ #++ / vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4principles4uni"). tml."23

A. >. C arters/7ro9t, of t,e CI67 9it, C,an-in- Contract 4ec,nolo-0< 2>ritin-3 in 8i-,t of t,eUNIE* I4 5rinciples and CI67 + .dvisor0 Council pinion no# &/ #++ / vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4principles4uni"). tml.

0)



P C>5Principiile dreptului european al contractelor7/ are un scop identic/ se bazează peaceea i filozofie i oferă un a(utor util în interpretare. Astfel/ mi(loacele de comunicareș șrecunoscute de C$I% se e!tind/ pe lân-ă tele-ramă i tele!/ incluzându6se i altele precumș ștelefa!/ e6mail/ internet sau ;orld ;ide ;eb. Aceste comunica ii electronice împiedică C$I%țsă devină o Kbucată de drept pietrificatL.

!. Care este sc pul artic lului 1! al CVIMER: :copul articolului ") al C$I% este de a asi-ura că KînscrisulL nu se referă doar la

formele tradi ionale de comunicare/ ci în această cate-orie sunt incluse i formele moderne deț școmunicare.

5rtic lul 1+". J propunere de înc eiere a unui contract adresată uneia sau mai multor persoane

determinate constituie ofertă/ dacă este suficient de precisă &i denotă voin'a autorului ei de ase an-a(a în caz de acceptare. J propunere este suficient de precisă în cazul în caredenume&te mărfurile &i/ e!pres sau implicit/ stabile&te cantitatea &i pre'ul sau dă indica'ii care permit să le determine.

#. J propunere adresată unor persoane nedeterminate este considerată numai ca oinvita'ie de a oferta/ în afară de cazul în care persoana care a făcut propunerea nu a indicat înmod clar contrariul.

COMENTARIUF erta trebuie să ie adresată uneia sau #ai #ult r pers ane deter#inate. Jferta

de a contracta este definită în art. " din Conven ie ca fiind Ko propunere de înc eiere a unuițcontractL care trebuie să îndeplinească trei condi ii de validitate.ț

Prima condi ie ar fi ca propunerea să fie Kadresată uneia sau mai multor persoaneț

determinateL.En ceea ce prive te oferta adresată publicului 5Kpublic offerL7/ art. " alin. #/ prevedeș

că Ko propunere adresată unor persoane nedeterminate este considerată numai ca o invita iețde a oferta/ în afară de cazul în care persoana care a făcut propunerea nu a indicat în mod clar contrariulL. J persoană este socotită a fi indicat clar că propunerea sa adresată publiculuivalorează ofertă/ atunci când precizează e!plicit acest lucru sau când arată/ de e!emplu/ că bunurile care fac obiectul propunerii vor fi vândute către prima persoană care va prezenta pre ul în numerar sau o acceptare bancară adecvată.ț

F erta trebuie să ie su icient de precisă. A doua condi ie presupune ca propunereațsă fie Ksuficient de precisăL.

KJ propunere este suficient de precisă în cazul în care denume te mărfurile i/ e!presș șsau implicit/ stabile te cantitatea i pre ul sau dă indica ii care permit să le determineL.ș ș ț ț

0



:e remarcă faptul că/ în concep ia Conven iei/ caracterul KprecisL al ofertei esteț țapreciat în func ie de trei elemente/ considerateț essentialia ne-otii marfa/ cantitatea i pre ul.ș ț

Pentru ca oferta să fie suficient de precisă/ Conven ia cere ca marfa să fie KdenumităL/ț pe când cantitatea i pre ul pot fi stabilite e!pres sau implicit ori păr ile pot da indica ii careș ț ț ț permit să fie determinate. J ofertă de a vinde către cumpărător a Ktot ceea ce am disponibilLsau de a cumpăra de la vânzător Ktot ceea ce îmi este necesarL/ în cadrul unei anumite perioade de timp/ este considerată o ofertă valabilă/ dacă este făcută cu bună6credin ă.ț

En ceea ce prive te pre ul/ prevederile art. " intră în concurs cu cele din art. 00 dinș țConven ie/ redactarea celor două articole fiind rezultatul unei diver-en e e!istente la dataț țelaborării Conven iei/ mai ales între reprezentan ii ărilor de drept romanist 1 care au insistatț ț țasupra caracterului determinat sau determinabil al pre ului/ prevăzut de art. " 1 i cei dinț șsistemul decommon la9/ care au sus inut posibilitatea înc eierii valabile a contractului c iar țfără indicarea unui pre determinat/ a a cum rezultă din dispozi iile art. 00. Concursul dintreț ș țcele două articole a -enerat/ de asemenea/ numeroase controverse în literatura de specialitate.Cele două articole sunt susceptibile de o interpretare corelată. Astfel/ prevederile art. " / careinstituie re-ula în sensul că pre ul trebuie să fie determinat sau cel pu in determinabil prinț țvoin a păr ilor/ sunt perfect concordante cu cele ale primei păr i din art. 00. Partea a doua dinț ț țart. 00 re-lementează însă o situa ie specială/ de determinare le-ală a pre ului.ț ț

Pre ul este considerat determinabil în cazurile în care/ de e!emplu/ oferta facețtrimitere la pre ul practicat pe o anumită pia ă 5bursă7 sau la cel listat într6un catalo- deț ț pre uri/ la momentul livrării mărfii.ț

En toate cazurile/ pentru a se aprecia inten ia păr ilor privind stabilirea implicită sauț țcaracterul determinabil al cantită ii i pre ului trebuie aplicate prevederile art. 8 dinț ș țConven ie.ț

F erta trebuie să den te - in a aut rului de a se an%aja &n caz de acceptare ațertei.A treia condi ie/ ar fi ca propunerea să denote Kvoin aL autorului ofertei 5ofertantului7ț țKde a se an-a(a în caz de acceptareL.

ste vorba/ a adar/ de condi ia ca oferta să fie dată în stare de an-a(ament (uridicș ț5animo contra,endi ne-otii7.

Propunerea făcută de ofertant poate fi dată în stare de an-a(ament (uridic c iar dacănu este irevocabilă/ deoarece aceste două no iuni nu se confundă.ț

En cazul în care voin a ofertantului nu rezultă în mod e!plicit/ ea va fi interpretatăț potrivit re-ulilor din art. 8"28.

En cauza 8#+? 6#r#l# v# N#! 6#r#o"29

/ analizând spe a dintre o societate italiană i unaț șslovacă/ instan a a constatat pertinentă aplicarea alin. " al articolului " .ț

IDEI PRINCIPALEPropunerea de înc eiere a unui contract de vânzare6cumpărare adresată uneia ori mai

multor persoane reprezintă ac iunea de a oferta.ț

"28 *.6Al. :itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș

#++8/ pp. #"6##."29 8#+? 6#r#l# v# N#! 6#r#o#/ #3 februarie #++2/ Instan'a Re-iunii Nitra/ Republica :lovacă/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+2+##3=". tml

00



Oaptul că e!istă o parte ofertantă duce cu -ândul la e!isten a unor mărfuri destinatețvânzării6cumpărării/ i indubitabil/ la e!isten a unui pre pentru acele bunuri.ș ț ț

Jferta trebuie adresată cel pu in unei persoane determinate/ întrucât ine!isten a uneiț ț păr i către care să se îndrepte oferta duce la sc imbarea ofertei într6oț !!Invita ie la ofertă3ț / cue!cep ia cazurilor în care ofertantul a indicat contrariul.ț

ÎNTREBĂRI1. Care sunt c ndi iile de -aliditate ale unei erteEț

R: Condi iile de validitate ale unei oferte sunt următoarele necesitatea ca oferta să fiețadresată uneia ori mai multor persoane determinate/ necesitatea ca oferta să fie suficient de precisă i necesitatea ca aceasta să denote voin a autorului.ș ț

2. "e ce intră pre-ederile artic lului 1+ &n c ncurs cu pre-ederile artic lului ER: Prevederile articolelor " / respectiv 00 intră în concurs/ deoarece redactarea celor

două articole a reprezentat rezultatul unei diver-en e e!istente la data redactării Conven iei/ț țîntre reprezentan ii ărilor de drept romanist/ sus inători ai unui caracter determinat oriț ț țdeterminabil al pre ului i reprezentan ii ărilor cu sistemulț ș ț ț common la9/ sus inători aițconceptului de înc eiere a unui contract/ fără a fi necesară indicarea unui pre determinat.ț

!. C)nd p ate i pre ul ,,deter#inabilD i pe baza cărui artic l din C n-en ie seț ș țp ate ace acest lucruE

R: Pre ul este considerat a fi determinabil atunci când/ spre e!emplu/ oferta facețtrimitere la pre ul practicat pe o anumită pia ă4bursă ori la acela listat pe un catalo- de pre uri/ț ț țla momentul efectuării livrării de mărfuri. Pentru a se aplica acest caracter //determinabilL/trebuie aplicate prevederile articolului 8 din Conven ie.ț

5rtic lul 1". J ofertă produce efecte când a(un-e la destinatar.#. J ofertă/ c iar dacă este irevocabilă/ poate fi retractată dacă retractarea a(un-e la

destinatar înainte sau în acela&i timp cu oferta.

02



COMENTARIUInterpretarea ter#enului Hc ntractD. ste de necontestat faptul că prin KcontractL

în ele-em acordul de voin ă e!primat de două sau mai multe persoane cu inten ia de aț ț ț

produce efecte (uridice/ care altfel nu s6ar produce. Contractul este a adar produsul întâlniriișconcordante dintre voin ele individuale ale viitoarelor păr i contractante.ț ț

M #entul &nc?eierii c ntractului. %omentul înc eierii contractului constituie punctul culminant al tuturor efectelor pe care acesta urmează să le producă/ dacă păr ile nu auțconvenit un alt termen.

En unele sisteme de drept/ efectele reale ale contractului se produc la momentulacordului dintre păr ile contractante. %omentul formării contractului este necesar să fiețcunoscut pentru determinarea punctului de plecare al anumitor termene/ cum ar fi cel al prescrip iei e!tinctive/ sau pentru solu ionarea conflictelor de le-i în timpț ț "3+.

"e inirea n iuniiț Ha ajun%e la destinatarD. Conven ia adoptă sistemul 5teoria7țrecep iei/ în ceea ce prive te momentul producerii efectelor ofertei. *efinirea no iunii Kaț ș ța(un-e la destinatarL o re-ăsim în art. # al Conven iei. KJ ofertă/ o declara ie de acceptareț țsau orice altă manifestare de inten ii a(un-e la destinatar când este făcută verbal sau esteț predată destinatarului însu i prin orice mi(loace/ la sediul său/ la adresa sa po tală sau/ dacăș șnu are sediu sau adresă po tală/ la re edin a sa obi nuităL. A adar/ până la a(un-erea laș ș ț ș șdestinatar/ oferta nu poate fi acceptată/ c iar dacă destinatarul ar fi cunoscut pe orice calefaptul că oferta a fost e!pediată"3".

5plicarea &n practică art. 1 teza I. En cauza>indo9 production plant "3#/ analizândspe a dintre o societate -ermană i una italiană/ Curtea de Apel din % nc en/ a constatatț șoportună aplicarea tezei I a articolului "0.

Interpretarea n iunii de HretractareD.ț Conven ia utilizează no iunea deț țKretractareL distinct de cea de KrevocareL a ofertei. Pe fond/ cele două no iuni e!primă aceea iț șinstitu ie (uridică/ i anume aceea de renun are a ofertantului la ofertă/ deosebirea dintre eleț ș țconstând numai în sfera lor de aplicare în timp/ fa ă de momentul a(un-erii ofertei lațdestinatar. Astfel/ retractarea intervine atunci când renun area ofertantului a(un-e la destinatar țcel mai târziu în acela i timp cu oferta/ pe când revocarea operează după momentul a(un-eriișofertei la destinatar/ până la înc eierea contractului.

Principiul e%alită ii de trata#ent a păr il r.ț ț ,e!tul Conven iei de la $ienațconsfin e te principiul e-alită ii de tratament a păr ilor în ceea ce prive te simultaneitateaț ș ț ț șofertei i a retractării/ cu condi ia ca notificarea retractării să a(un-ă înaintea înc eieriiș ț

contractului ori înainte ca destinatarul să e!pedieze declara ia de acceptare 5art. "2 alin. "7țsau ca oferta să nu fie irevocabilă 5art. "2 alin. #7.

Potrivit le-isla iei române/ cât timp oferta nu a a(uns la destinatar retra-erea sa seț poate face fără nici o restric ieț "3).

"3+ N. C irilă/ KCJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ pp. " 26ș" 3."3" *.6Al. :itaru i colab./ K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș

#++8/ p. )"."3# >indo9 production plant case/ ) decembrie "999/ Curtea de Apel % nc en/ ermania/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases499"#+)-". tml.

03



IDEI PRINCIPALEJ ofertă poate să producă efecte doar din momentul în care aceasta a a(uns la

destinatar.

Contractul reprezintă o manifestare de voin ă care are ca i scop producerea de efecteț ș (uridice.

En cazul în care o ofertă este irevocabilă/ c iar dacă aceasta a fost e!pediată unuidestinatar/ ea poate fi retrasă/ însă doar dacă actul de retractare a(un-e la respectiva persoanăînainte ori în acela i moment în care oferta a a(uns la destinatar.ș

ÎNTREBĂRI". Ce reprezintă ter#enul de ,,c ntractDE

R: ,ermenul de //contractL reprezintă acordul de voin ă e!primat între două sau maițmulte persoane/ a cărui scop este de a produce efecte (uridice.#. Care este punctul cul#inant al pr cesului de c ntractareER: Punctul culminant al procesului de contractare dintre două sau mai multe subiecte

de drept îl reprezintă momentul înc eierii contractului/ întrucât acesta este stadiul definitoriual consim ământului păr ilor cu privire la obiectul contractului/ termenele i cantită ile deț ț ș țlivrat/ pre ul/ permi ând totodată determinarea prescrip iei e!tinctive i determinareaț ț ț șmodurilor de solu ionare a conflictelor de le-i în timp.ț

!. Care este unul din ele#entele cele #ai i#p rtante stabilite &n cadrulC n-en iei de la VienaEț

R: En cadrul Conven iei de la $iena/ s6a confin it principiul e-alită ii păr ilor în ceeaț ț ț țce prive te simultaneitatea ofertei i a retractării.ș ș

5rtic lul 10". J ofertă poate fi revocată până la înc eierea contractului dacă revocarea sose&te la

destinatar înainte ca acesta să fi e!pediat acceptarea.#. Cu toate acestea/ oferta nu poate fi revocată

"3) N. C irilă/ KCJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ Ț

IN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ pp. " 96ș"0+.

08



5a7 dacă ea prevede/ prin fi!area unui termen determinat pentru acceptare sau în alt fel/că este irevocabilăG

5b7 dacă era rezonabil pentru destinatar să considere oferta ca irevocabilă &i dacă aac'ionat în consecin'ă.

COMENTARIUC ntractele &nc?eiateinter praesentes iș inter absentes . Problema revocării ofertei/

în principiu/ nu se pune între persoane prezente/ care se află fa ă în fa ă 5ț ț inter praesentes7/deoarece oferta nu implică an-a(area în timp a ofertantului/ acceptarea trebuind să se e!prime pe loc. *acă/ prin e!cep ie/ ofertantul a acordat celeilalte păr i un termen de -ândire/ ofertaț țeste irevocabilă în cadrul acestui termen. Problema revocării ofertei se pune însă în cazulcontractelor interna ionale 5dar i interne7 înc eiate prin coresponden ă între absen i 5ț ș ț ț inter a:sentes7 sau între Kpersoane aflate la distan ăL/ deoarece în acest caz între momentul emiteriițofertei i cel al a(un-erii acceptării la cuno tin a ofertantului/ adică al înc eierii contractului/ș ș ț

se scur-e în mod inevitabil o perioadă de timp 5pre4ante contractuală7 sau/ altfel spus/ acordulde voin ă se realizeazăț ex intervallo. Practica dovede te că frecven a contractelor înc eiateș ținter a:sentes este mai mare în comer ul interna ional decât în cel intern/ datorită distan eiț ț țe!istente/ prin ipoteză/ între sediile păr ilor ț "3 .

M #entul p)nă la care p ate i re- cată ertă. Această prevedere/ Ko ofertă poate fi revocată până la înc eierea contractului dacă revocarea sose&te la destinatar înainteca acesta să fi e!pediat acceptareaL necesită cel pu in două precizări.ț

En primul rând/ momentul înc eierii contractului/ care constituie termentul limită pânăla care oferta poate fi revocată/ se determină în conformitate cu dispozi iile art. #)/ coroboratețcu cele ale art. "8 aliniatele # i ).ș

En al doilea rând/ Conven ia instituie o condi ie suplimentară pentru ca oferta să poatăț țfi revocată/ i anume ca revocarea să fi sosit la destinatar înainte ca aceasta să fi e!pediatșacceptarea sa. Astfel/ de i adoptă/ în ceea ce prive te momentul înc eierii contractului teoriaș șrecep iei/ Conven ia introduce/ în acest caz/ un element din sistemul e!pedierii/ care face ca/ț ț practic/ revocarea să nu poată avea loc decât până la un moment anterior înc eieriicontractului/ i anume cel al e!pedierii acceptării.ș

Această condi ie suplimentară este aplicabilă/ desi-ur/ numai în cazul acceptăriițe!prese/ deoarece numai aici se pune problema e!pedierii acceptării. En ipoteza acceptăriitacite/ revocarea nu mai poate avea loc din momentul în care acceptantul a efectuat actul deacceptare/ deoarece în acel moment contractul este înc eiat.

:olu ia pe care o consacră condi ia suplimentară este o e!presie a influen ei sistemuluiț ț țde drept an-lo6sa!on/ unde teoria e!pedi iei acceptării -uvernează însu i momentul înc eieriiț școntractului/ în această materie a formării contractului/ pe care Conven ia o re-lementează/ înț-eneral/ sub influen a sistemelor de drept romaniste.ț

*in interpretarea art. "2 alin. " rezultă implicit că/ în cazul în care a(un-e la destinatar după e!pedierea acceptării/ revocarea ofertei este lipsită de efecte (uridice 5caducă7/contractul fiind considerat valabil înc eiat. En principiu/ caducitatea ofertei operează de plindrept/ fără a mai fi necesară o retractare formală a ofertei.

"3 *.6Al. :itaru &i colab./ K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș#++8/ pp. )286)29.

09



En cauza nr # & Cp- '$& H L "30/ dintre o societate -ermană i una slovenă/ Curteaș:upremă a :loveniei a constatat relevantă aplicarea alin. " al art. "2/ men ionând faptul cățvânzătorul a primit revocarea ofertei la data de " octombrie "999/ care a fost după trimitereaacceptării ofertei/ 8 octombrie "999. Ulterior/ prin trimiterea bunurilor i6a îndeplinitșobli-a iile prevăzute în contractul de vânzare6cumpărare în inte-ritatea lor/ i afirma iaț ș ț

cumpărătorului de revocare a ofertei nu a produs efecte (uridice.Ire- cabilitatea ertei ca c nsecin ă a - in ei ertantului.ț ț En acest caz/

irevocabilitatea ofertei este consecin a voin ei ofertantului. *in redactarea te!tului rezultă căț țsimpla men iune în ofertă a unui termen pentru acceptare este suficientă pentru a conferițacelei oferte caracter irevocabil pe durata termentului respectiv/ fără a fi nevoie de altă precizare din partea ofertantului sau de coroborarea acestei men iuni cu alte mi(loace deț probă. ,ermenele de acceptare sunt re-lementate/ sub aspectul efectelor lor/ în art. "8aliniatele # i )/ iar modul de calcul în art. #+ din Conven ie.ș ț

Oi!area în ofertă a unui termen pentru acceptare nu este unica modalitate prin careofertantul declară oferta ca irevocabilă/ ci el poate să6 i e!prime această inten ie în orice fel.ș ț

Cel mai frecvent/ ofertantul men ionează pur i simplu că oferta sa este irevocabilă sau că oț șva men ine o anumită perioadă de timp.ț

Ire- cabilitatea ertei ca c nsecin ă a inten iei i atitudinii acceptantului.ț ț șAcest caz de irevocabilitate este independent de voin a ofertantului/ el inând de inten ia iț ț ț șatitudinea acceptantului.

Pentru determinarea inten iei acceptantului/ precum i a ceea ce ar fi considerat oț ș persoană rezonabilă aflată în situa ia acestuia/ se va ine seama de circumstan ele pertinente/ț ț ț precum ne-ocierile dintre păr i/ obi nuin ele care s6au stabilit între ele i uzan ele/ conformț ș ț ș ț prevederilor art. 8 alin. ).

Această a doua e!cep ie de la re-ula irevocabilită ii ofertei/ redactată mai ales subț ținfluen a sistemului de drept an-lo6sa!on 5teoriaț reasona:le man7/ are drept scop de aîmpiedica utilizarea abuzivă i contrară principiului bunei6credin e/ de către ofertant/ aș ț beneficiului re-ulii revocabilită ii ofertei. Astfel/ de e!emplu/ trebuie socotită irevocabilățoferta pentru a cărei acceptare destinatarul este obli-at să întreprindă demersuri careantrenează c eltuieli sau ne-ocieri cu ter ii/ împre(urări cunoscute de ofertant/ i pe careț șdestinatarul ofertei a început să le efectueze. En acest caz/ oferta este irevocabilă pe perioadanecesară pentru acceptant de a întreprinde acele demersuri.

En oricare din cazurile de irevocabilitate prevăzute de art. "2 alin. #/ un act alofertantului în sensul revocării ofertei este lipsit de efecte (uridice/ contractul fiind consideratînc eiat dacă a avut loc o acceptare valabilă a ofertei de către destinatarul ei.

IDEI PRINCIPALEJferta destinată uneia ori mai multor păr i de către entitatea ofertantă poate fiț

revocată/ însă doar dacă oferta încă nu a a(uns la destinatar/ ori dacă revocarea a a(uns ladestinatar/ fără ca acesta să fi trimis declara ia de acceptare a ofertei.ț

J ofertă nu poate fi revocată/ dacă aceasta specifică faptul că ea este irevocabilă prinintermediul unui termen determinat pentru acceptare ori dacă destinatarul a stabilit ca aceastasă fie irevocabilă.

"30 Cauza nr# & Cp- '$& H L / 9 aprilie #++8/ Curtea :upremă/ :lovenia/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+8+ +9sv. tml.

2+



Irevocabilitatea unei oferte reprezintă/ pe de o parte/ o consecin ă a voin ei autoruluiț țofertei/ iar pe de altă parte/ o consecin ă a inten iei i atitudinii acceptantului.ț ț ș

ÎNTREBĂRI". Ce reprezintă e(presiile ,,Inter praesentes” i ,,Inter absentes” ș ER: Prima e!presie 6 Inter praesentes/ reprezintă situa ia în care păr ile stau Kfa ă înț ț ț

fa ăL/ neimplicând/ de re-ulă/ an-a(area în timp a ofertantului/ pe când e!presiaț Inter a:sentes reprezintă cadrul în care păr ile se află la mare distan ă una de alta 6 cadru întâlnitț țcel mai adesea în la înc eierea contractelor interna ionale/ implicând an-a(area în timp ațofertantului.

2. "e ce este 10 alin. 1 din C n-en ie un ele#ent at)t de i#p rtant &n pr cesul dețre- care a erteiE

R: *in articolul "2 alin. " a prezentei Conven ii rezultă faptul că/ dacă ofertantulț

dore te să îi trimită destinatarului o cerere de revocare a ofertei/ însă destinatarul a e!pediatșde(a actul de acceptare a ofertei/ atunci revocarea ofertei este lipsită de orice efecte (uridice/contractul fiind considerat le-al înc eiat.

). Care este rele-an a artic lului 9 alin. ! din C n-en ieEț ț

R: Prevederile articolului 8 alin. ) ale C$I% indică faptul că pentru a determinanatura inten iilor acceptantului ori ceea ce ar fi considerat de o persoană rezonabilă aflatățîntr6o situa ie similară/ se va ine cont de circumstan e pertinente precum ne-ocierile dintreț ț țrespectivele păr i/ obi nuin ele i uzan ele stabilite între acestea.ț ș ț ș ț

5rtic lul 1J ofertă/ c iar irevocabilă/ încetează când neacceptarea sa a(un-e la ofertant.

COMENTARIU* ectele neacceptării ertei de către ertant.Consecin a acestei prevederi este căț

ofertantul care a primit un refuz al ofertei sale devine liber să contracteze cu orice altă

persoană/ iar o eventuală revenire a destinatarului ofertei asupra acestui refuz este lipsită de

2"



efecte (uridice/ c iar dacă oferta este irevocabilă iar revenirea asupra refuzului a avut loc încadrul perioadei de irevocabilitate.

Jferta poate fi refuzată 5respinsă7 în mod e!pres sau implicit. J respin-ere implicităe!istă atunci când destinatarul ofertei trimite un răspuns care con ine completări/ limitări sauțalte modificări fa ă de con inutul ofertei/ potrivit art. "9 alin. "/ dacă dispozi iile art. "9 alin. #ț ț țnu sunt aplicabile. Conven ia adoptă teoria recep iei în ceea ce prive te determinareaț ț șmomentului producerii efectelor de către refuzul destinatarului de a o accepta"32.

Respin%erea ertei &l eliberează pe ertant de pr punerea sa. Re-ula potrivitcăreia respin-erea ani ilează oferta irevocabilă este acceptată atât de sistemul decivil la9 câti înș common la9/ c iar dacă prin oferta irevocabilă s6a fi!at un termen pentru acceptare

con inând deci un drept de op iune/ respin-erea ei reprezintă inclusiv o renun are la acestț ț țdrept.

!plica ia e!isten ei acestei re-uli este dată de dorin a autorilor Conven iei de laț ț ț ț$iena de a6l elibera pe ofertant de propunerea sa/ permi ându6i să stabilească rela iiț țcontractuale cu alte persoane interesate/ fără a se teme că destinatarul ofertei sale î i vașsc imba pozi ia/ acceptând în cele din urmă ofertaț "33.

En cauza A-- & / analizând spe a dintre o societate -ermană i una olandeză/ instan a aț ș țconstatat că se impune aplicarea articolului "3.

IDEI PRINCIPALEJ ofertă/ c iar i irevocabilă/ î i încetează e!isten a în momentul în care ofertantulș ș ț

prime te un refuz din partea destinatarului.ș

Jdată ce ofertantul a primit un refuz/ acesta este liber de a între ine rela ii contractualeț ț

având acela i obiect cu un alt destinatar.șRe-ula potrivit căreia respin-erea ani ilează oferta irevocabilă este acceptată atât de

sistemul decivil la9 cât i înș common la9#

ÎNTREBĂRI". An ce # duri p ate F ertă să ie respinsăER: J ofertă poate fi respinsă în două feluri/ i anume în mod e!pres sau implicit.ș

2. Ce &nsea#nă respin%erea i#plicită, respecti- cea e(presăE

R: Respin-erea implicită reprezintă trimiterea de către destinatar a unui răspuns cecon ine completări/ limitări sau modificări la adresa con inutului ofertei/ pe când cea e!presăț țnu con ine asemenea adău-iri.ț

). Ce reprezintă te ria recep iei &n cazul respin%erii F erteiEț

"32 *.6Al. :itaru i colab./ K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ pp. #)6#0."33 N. C irilă/ KCJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚ

CJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. "09.ș"38 A-- case! #8 februarie "992/ ,ribunalul Jldenbur-/ ermania/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases492+##8-". tml.

2#



R: ,eoria recep iei presupune că încetarea efectelor Jfertei intervine la momentul lațcare ofertantul a recep ionat refuzul destinatarului de a accepta oferta.ț

5rtic lul 19". J declara'ie sau o altă manifestare a destinatarului care e!primă acordul său la o

ofertă constituie acceptare. ,ăcerea sau inac'iunea prin ele însele nu pot constitui acceptare.#. Acceptarea unei oferte produce efecte în momentul în care indica'ia de acceptare

parvine ofertantului. Acceptarea nu produce efecte dacă această indica'ie nu parvineofertantului în termenul pe care l6a stipulat sau/ în lipsa unei astfel de stipula'ii/ într6untermen rezonabil/ 'inând seama de împre(urările tranzac'iei &i de rapiditatea mi(loacelor decomunicare folosite de ofertant. J ofertă verbală trebuie să fie acceptată imediat/ în afară decazul în care împre(urările implică contrariul.

). ,otu&i/ dacă în temeiul ofertei/ al obi&nuin'elor care s6au stabilit între păr'i sau aluzan'elor/ destinatarul ofertei poate arăta că o acceptă prin îndeplinirea unui act care se referă/de e!emplu/ la e!pedierea mărfurilor/ sau la plata pre'ului/ fără a6l comunica ofertantului/acceptarea produce efecte în momentul în care acest act este îndeplinit/ în măsura în care esteîn termenul prevăzut de para-raful precedent.

COMENTARIUInterpretarea alin. 1 al art. 19 din C n-en ie.ț Alineatul " al art. "8 din Conven ieț "39

stabile te condi iile în care acceptarea î i produce efectele. Acceptarea reprezintă forma deș ț șe!teriorizare a voin ei destinatarului de a fi în perfect acord cu e!peditorul ofertei i avândț șdrept scop înc eierea contractului. ,ăcerea sau lipsa de ac iune sunt considerate/ în modțobi nuitș "8+/ ca având o valoare (uridică neutră deoarece nu e!primă prin ele însele niciconsim ământul i nici respin-erea ofertei. Pot fi însă considerate ca fiind declara ii deț ș țacceptare dacă rezultă din uzan ele i practicile stabilite între păr iț ș ț "8".

"39 Art. "8 din C$I% î i are ori-ineaîn art. "2 din >e-eaUniformă de formare a contractului 5>UOC7/ adoptată lașa-a în "92 / care stabilea că acceptarea constă într6o declara ie comunicată prin orice mi(loace ofertantuluiț

care să con ină elementele privind marfa sau pre ul.ț ț"8+

Ca re-ulă -enerală acceptarea tacită nu î i produce efecte dacă consim ământul acceptantului nu a(un-e laș țofertant sau nu a(un-e în termenul prevăzut în ofertă."8" A se vedea art. 9 din Conven ie.ț

2)



$e ria pri#irii i acceptării ertei.ș Alineatul # al art. "8 î i are fundamentul înșteoria acceptării i în principiul ofertantului. ,eoria primirii i acceptării/ comună pentruș șma(oritatea (urisdic iilor de drept civilț "8# stipulează că scrisoarea de acceptare trebuie săa(un-ă la propriu în mâinile ofertantului/ e!peditorul suportând riscul pierderii acesteia întimpul transmiterii. Potrivit principiului ofertantului/ acceptarea trebuie să a(un-ă la ofertantîn termenul stabilit de acesta deoarece el este //maestrul oferteiL. En cazul în care nu a foststabilit un termen fi!/ re-ula implicită a C$I% este că acceptarea trebuie să a(un-ă ladestina ie într6un //termen rezonabilLț "8)/ inând cont de toate circumstan eleț ț "8 . Prin //termenrezonabilL se în ele-e că acesta trebuie să fie luat în considera ie în temeiul principiuluiț ț bunei6credin eț "80 care -uvernează rela iile economice interna ionaleț ț "82. Prin //ofertă verbalăLse în ele-e propunerea făcută //fa ă în fa ăL sau //prin telefonLț ț ț "83.

5cceptarea tacită. Construit pe baza te!tului >UOC de la a-a"88/ alin. ) al art. "8stabile te o e!cep ie de la principiul comunicării manifestării de voin ăș ț ț "89 fără a mai impunenotificarea ulterioară realizării actului. Astfel/ în baza practicilor sau a uzan elor dintre păr i/ț țofertantul poate să6i permită destinatarului în mod e!pres sau implicit să nu îi mai comunice

acceptarea ci să o accepte ca atare.

IDEI PRINCIPALEJrice fel de manifestare de voin ă ori acord a destinatarului privind oferta esteț

considerată a fi un act de acceptare/ pe când tăcerea ori inac iunea au un caracter neutru.ț

Acceptarea trebuie să se realizeze în termenul i condi iile stabilite de ofertant/ dacăș țe!istă un asemenea termen/ ori într6un termen rezonabil.

Acceptarea unei oferte între ofertant i destinatar se poate realiza i tacit în ipoteza înș șcare păr ile sunt le-ate între ele prin uzan e i obi nuin e care permit o asemenea acceptare.ț ț ș ș ț

ÎNTREBĂRI". Care este biectul de re%le#entare al artic lului 19 din CVIMER: Articolul "8 stabile te condi iile necesare pentru a fi considerată valabilă i a6 iș ț ș ș

produce efecte (uridice acceptarea unei oferte de către destinatarul acesteia.2. C)t de i#p rtante sunt practicile i uzan ele dintre păr iEș ț ț

"8# F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml."8) :pre e!emplu/ o ofertă trimisă prin fa! va necesita un răspuns mult mai prompt decât una trimisă prin po tă.ș"8 F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. 3+."80 A se vedea art. 3 din C$I%."82 N. C irilă/ //CJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. "22.ș"83 . F. %ic ael/ //UNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN:CJN$ N,IJNL/ d. Qlu;er/ *eventer/ "99"/ p. "2"."88

Art. "8 alin. ) a preluat re-ula stabilită în art. 2 din >e-ea uniformă asupra formării contractelor de vânzareinterna ională de bunuri mobile i corporale de la a-a.ț ș"89 Principiul comunicării manifestării de voin ă porne te de la ideea prote(ării intereselor ofertantului.ț ș

2



R: Practicile i uzan ele dintre păr i sunt elemente deosebit de importante întrucât înș ț țvirtutea acestora păr ile ofertantul i destinatarul pot a(un-e la înc eierea unui contractț șdatorită semnifica iei pe care respectivele practici i uzan e o atribuie conduitei păr ilor înț ș ț ț perioada precontractuală.

). Ce se &nt)#plă dacă nu s7a stabilit un ter#en pentru acceptarea erteiER: En această ipoteză se consideră că acceptarea trebuie să se producă într6un termen

rezonabil/ determinat prin luarea în considerare a împre(urărilor tranzac'iei &i de rapiditateami(loacelor de comunicare folosite de ofertant.

5rtic lul 16". Un răspuns care tinde să fie acceptarea unei oferte/ dar care con'ine completări/

limitări sau alte modificări este o respin-ere a ofertei &i constituie o contra ofertă.#. ,otu&i/ un răspuns care tinde să fie acceptarea unei oferte/ dar care con'ine elemente

complementare sau diferite care nu alterează în mod substan'ial termenii ofertei/ constituie oacceptare/ în afară de cazul în care ofertantul/ fără întârziere ne(ustificată/ a relevat verbaldiferen'ele sau a adresat un aviz în acest scop. *acă nu a făcut6o/ termenii contractului suntcei ai ofertei/ cu modificările cuprinse în acceptare.

). lementele complementare sau diferite privind îndeosebi pre'ul/ plata/ calitatea &icantitatea mărfurilor/ locul &i momentul predării/ întinderea responsabilită'ii unei păr'i fa'ă decealaltă sau rezolvarea liti-iilor/ sunt considerate ca alterând în mod substan'ial termeniiofertei.

COMENTARIUC nc rdan a &ntre ertă i acceptare.ț ș Alin. " al art. "9"9+ prevede re-ula

tradi ionalăț "9" potrivit căreia în situa ia în care destinatarul în răspunsul său introduce unț

"9+ Respectă în esen ă norma de drept cuprinsă în >UOC/ adoptată la a-a în anul "928/ potrivit căreiaț !!acceptarea care con ine adău-iri! limitări sau alte modificări se consideră că este o respin-ere a ofertei iț ș

constituie o contraofertă3#"9" ,e!tul definitiv al art. "9 din Conven ia de la $iena este rezultatul concilierii la care au a(uns reprezentan iiț țcelor două sisteme de drept/common la9 iș civil la9/ respectiv al confruntării dintre concep ia tradi ionalistă iț ț ș

20



element nou care practic modifică oferta/ nu mai reprezintă o acceptare propriu6zisă ci ocontraofertă. Acceptarea trebuie să coincidă în totalitate cu oferta ori-inală. Aceastăconcordan ă perfectă între ofertă i acceptare este denumită în sistemulț ș common la9 !!mirror ima-e rule3 sau re-ula ima-inii în o-lindă/ pentru că acceptarea trebuie să fie reflectareae!actă a ofertei într6o o-lindă"9#.

*(cep ia instituită de alin. 2 al art. 16 din C n-en ie.ț ț Art. "9 alin. # face o e!cep iețde la re-ula tradi ională pentru cazul în care modificarea //nu alterează substan ial termeniiț țoferteiL. Criteriul ri-id impus de primul alineat al art. "9 din C$I% cu privire la concordan aț perfectă dintre voin ele ofertantului i destinatarul ofertei/ devine mai fle!ibil în cazurile înț șcare se pune problema aprecierii asupra elementelor substan iale sau nesubstan iale aleț țacceptării care ar putea altera oferta"9). Alterările nesubstan iale pot să apară din uzan ele sauț ț practicile care s6au stabilit între păr i. *e e!emplu/ în ipoteza în care ofertantul prime te oț șscrisoare de acceptare a ofertei în care este stipulată ca modalitate de solu ionare a unui viitor țliti-iu/ arbitra(ul/ fără însă a se răspunde la această scrisoare de acceptare/ instan a deț (udecată ar putea stabili că acordul de arbitra( a fost înc eiat în mod valabil"9 .

M dalităţile de alterare a ter#enil r ertei. Art. "9 alin. ) oferă o listă aelementelor a căror modificare poate altera //în mod substan'ial termenii oferteiL"90.numerarea concretă a cazurilor pe care te!tul le consideră ca având caracter substan ial iț ș

pot altera termenii ofertei subliniază că nu se poate adău-a nici un alt element care ar duce lamodificarea propunerii de ofertă."92

IDEI PRINCIPALEAcceptarea trebuie să coincidă în totalitate cu oferta ori-inală/ potrivit re-ulii

tradi ionaleț mirror ima-e rule.

Adău-area unor elemente adi ionale la ofertă de către destinatar de -enulțcompletărilor/ limitărilor sau modificărilor la te!tul ofertei reprezintă respin-erea ofertei ișformularea unei contraoferte.

Adău-area unor completări adi ionale la ofertă de către destinatar/ dar care nuțalterează substan ial termenii ofertei reprezintă o acceptare a ofertei.ț

ÎNTREBĂRI1. Ce reprezintă re%ula i#a%inii &n %lindăE

cea reformistă."9# *. Pic /6o:re la necesidad de Bue la aceptacion coincida en todo con la oferta/ ) Anuario del *erec oCivil/ "99#/ p. "+8+."9) P. P. $iscasillas/ //>A OJR%ACIJN * > CJN,RAC,J N >A CJ%PR $ R,A * % RCA* RIAL/

d. ,irant >o Blanc / $alencia/ "992/ p. 2))."9 F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ pp. "8#6"9#."90 . A. Oarns;ort în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d.

iuffr\/ %ilan/ "983/ pp. "306"8 ."92

N. C irilă/ //CJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. "38.ș

22



R: En sistemulcommon la9/ e!istă o re-ulă denumitămirror ima-e rule/ carespecifică faptul că acceptarea ofertei trebuie să coincidă în totalitate cu oferta ori-inală/e!cluzându6se astfel orice modificare a ofertei.

#. *(istă -re e(cep ie la re%ulaț mirror image rule E

R: En cadrul C$I%/ articolul "9 alin. # reprezintă o e!cep ie de la re-ula tradi ională/ț ț presupunând că oferta poate suferi anumite modificări sau4 i completări doar în cazurile înșcare alterările nu sunt substan iale.ț

). Ce # di icări3c #pletări adi i nale p t altera substan ial c n inutul uneiț ț ț

erteER: Acelea privind pre ul/ plata/ calitatea i cantitatea mărfurilor/ precum i locul iț ș ș ș

momentul predării lor/ întinderea responsabilită ii uneia dintre păr i fa ă de cealaltă iț ț ț șrezolvarea liti-iilor.

5rtic lul 2". ,ermenul de acceptare stabilit de ofertant într6o tele-ramă sau scrisoare începe să

cur-ă din momentul în care tele-rama este predată pentru e!pediere sau de la data care apare pe scrisoare ori/ în lipsă/ de la data men'ionată pe plic. ,ermenul de acceptare pe careofertantul îl stabile&te prin telefon/ prin tele! sau prin alte mi(loace de comunicareinstantanee/ începe să cur-ă din momentul în care oferta parvine destinatarului.

#. ?ilele de sărbătoare sau nelucrătoare care cad în perioada în care cur-e termenul deacceptare sunt cuprinse în calculul acestui termen. ,otu&i/ dacă notificarea nu poate fi remisăla adresa ofertantului în ultima zi a termenului/ pentru că aceasta cade într6o zi de sărbătoaresau nelucrătoare de la sediul ofertantului/ termenul este prelun-it până la prima zi lucrătoarecare urmează.

23



COMENTARIU>eneralită i.ț Art. #+ din C$I%"93 stabile te norme clareș "98 asupra termenelor pe care

ofertantul le fi!ează pentru acceptarea ofertei"99. *acă perioada fi!ată de ofertant nu estesuficientă/ destinatarul poate să îi ceară lămuriri ofertantului. Potrivit primei teze a art. #+/termenul de acceptare se calculează diferen iat în func ie de mi(locul de comunicare folosit deț țofertant. Redactorii C$I% au optat pentru momentul e!pedierii i nu pentru momentulș primirii/ pentru că/ în -eneral/ este mult mai u or de dovedit momentul e!pedieriiș #++. Cândoferta se trimite printr6o scrisoare sau printr6o tele-ramă/ calculul cur-erii termenului deacceptare se realizează conform teoriei e!pedi ieiț #+". En cazurile în care oferta se transmite prin mi(loace de comunicare instantanee 5telefon/ fa!/ mi(loace electronice etc.7/ re-ulaaplicabilă este cea a recep iei i nu a e!pedi iei.ț ș ț

In luen a zilel r de sărbăt are sau nelucrăt are asupra ter#enului.ț Articolul #+alin. # reprezintă un corolar lo-ic a re-ulii de primire i acceptare adoptată în art. "8 alin. #/șîntrucât acceptarea nu î i produce efectele până nu a(un-e la ofertantș #+#. Potrivit primei teze aalin. # al art. #+ sărbătorile le-ale i zilele nelucrătoare nu au nici o influen ă asupraș ț

calculului termenului dar/ cu toate acestea/ în cazul în care acceptarea nu poate fi livratăofertantului din cauza unei sărbători le-ale la locul sediului destinatarului/ cea de6a doua tezăa alin. # al art. #+ permite o e!tindere a termenului limită până la prima zi lucrătoare careurmează#+).

IDEI PRINCIPALE%omentul de la care termenul de acceptare stabilit de către ofertant începe să cur-ă

este acela al e!pedi iei sau cel men ionat pe scrisoare ori la care tele-rama a fost predată/ oriț țîn cazul comunicării instantanee/ din momentul la care oferta parvine destinatarului.

?ilele de sărbătoare sau nelucrătoare situate în perioada de acceptare sunt cuprinse încalculul termenului.*acă notificarea nu poate fi remisă ofertantului datorită unor circumstan e precumț

zilele de sărbătoare ori nelucrătoare ale ofertantului/ termenul este prelun-it până la prima zilucrătoare care urmează.

"93 Redactorii C$I% au avut ca precedent/ în materie/ dispozi iile art. 8 alin. # din >UOC de la a-a din "92 /ț potrivit cărora !!dacă ofertantul a fixat un termen pentru acceptare! printr+o scrisoare sau tele-ramă se prezumăcă timpul începe să cur-ă din ziua înscrisă pe plic i din ziua i ora în care tele-rama a fost predată pentruș șexpediere#3"98

Normele re-lementate de art. #+ au atât un caracter interpretativ/ cât i unul dispozitiv.ș"99 N. C irilă/ //CJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ p. "8).ș#++ . A. Oarns;ort în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d.

iuffr\/ %ilan/ "983/ pp. "806"88.#+" Astfel/ pentru scrisorile prin care se comunică oferta/ termenul acceptării începe să cur-ă de la data indicatăîn scrisoare sau de la data care apare men ionată pe plic/ dacă scrisoarea nu con ine data emisiunii. En cazulț țtele-ramei momentul acceptării începe să cur-ă de la data la care ofertantul o predă pentru e!pediere oficiului po tal.ș#+# F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/

vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.#+) P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. 00.

28



ÎNTREBĂRI". Care este biectul de re%le#entare al artic lului 2 din CVIMER: Articolul #+ din C$I% stabile te calculul termenului de acceptare/ respectiv faptulș

că acesta este calculat/ în cazul tele-ramelor i scrisorilor/ de la momentul trimiterii lor/șîntrucât dovedirea trimiterii este mai u oară decât cea a primirii iar/ în cazul mi(loacelor șinstantanee de comunicare/ de la momentul la care oferta este recep ionată de destinatar.ț

#. Care este in luen a zilel r nelucrăt are i de sărbăt are asupra ter#enuluiEț ș

R: >a redactarea C$I% s6a căzut de acord ca zilele nelucrătoare i de sărbătoare să fieșluate în considerare pentru calculul termenului.

!. Ce se &nt)#plă dacă destinatarul nu &i p ate tri#ite ertantului n ti icarea deacceptare dat rită peri adel r de sărbăt are ri a zilel r nelucrăt are de la sediul

ertantuluiER: En cazul în care destinatarului îi este imposibil să îi trimită ofertantului notificarea

de acceptare drept consecin ă a perioadelor de sărbătoare ori a zilelor nelucrătoare de lațsediul acestuia/ termenul va fi prelun-it până la prima zi lucrătoare ce va urma după acelmoment.

5rtic lul 21". J acceptare tardivă produce totu&i efecte ca acceptare dacă ofertantul/ fără întârziere/

îl informează verbal pe destinatar sau îi adresează un aviz în acest scop.#. *acă scrisoarea sau alt înscris con'inând o acceptare tardivă denotă că a fost

e!pediată în astfel de condi'ii încât/ dacă transmiterea ar fi fost re-ulată/ ar fi parvenit la timpofertantului/ acceptarea tardivă produce efecte ca o acceptare/ în afară de cazul în care/ fărăîntârziere/ ofertantul îl informează verbal pe destinatarul ofertei că el consideră că oferta sa adevenit caducă sau dacă îi adresează un aviz în acest scop.

29



ÎNTREBĂRI". Care este &n elesul e(presiei de ,,5cceptare tardi-ăDEț

R: Acceptarea tardivă este cea care a(un-e la ofertant după e!pirarea termenului prestabilit de acesta/ sau în lipsa unui asemenea termen/ cea care nu a(un-e într6o perioadă de

timp rezonabilă ca durată considerată de la data e!pedierii ofertei.2. Care este di eren a &ntre acceptare tri#isă cu &nt)rziere i una tri#isă laț ș

ti#p, dar care dat rită un r act ri e(terni e uează să ajun%ă la ertant la ti#pEș

R: En cazul în care acceptarea este e!pediată cu întârziere/ ofertantul poate înc eiacontractul informând destinatarul ofertei/ pe când în cazul sosirii cu întârziere/ contractuleste înc eiat automat/ cu e!cep ia cazurilor în care ofertantul se împotrive te la acceptareaț șofertei/ comunicând imediat în acest sens destinatarului.

). Ce re%le#entează artic lul 21 alin. 2 CVIM i ce c nsecin ă reiese din acestaEș ț

R: Articolul #" alin. # re-lementează ipoteza în care acceptarea a fost e!pediată latermen/ dar care datorită mi(loacelor defectuoase de comunicare a e uat să a(un-ă la timp înșmâinile ofertantului. Consecin a directă a acestei împre(urări este că ofertantul are obli-a iaț țsă calculeze termenul de transmitere a declara iei de voin ă/ pentru a determina dacăț țîntârzierea a fost sau nu (ustificată.

5rtic lul 22Acceptarea poate fi retractată dacă retractarea a(un-e la ofertant înainte de momentul în

care acceptarea ar fi produs efecte sau în acel moment.

COMENTARIU>eneralită i.ț Condi ia necesară pentru ca retra-erea acceptării să producă efecte esteț

aceea ca această declara ie 5de retractare7 să a(un-ă cu anterioritate sau în acela i moment cuț șacceptarea. Retra-erea acceptării nu produce însă efecte în situa iile în care acceptarea sețrealizează verbal sau direct prin telefon. *e asemenea/ acceptarea nu se poate retra-e atuncicând potrivit art. "8 alin. ) destinatarul ofertei î i manifestă acordul/ fără să îl comuniceșofertantului/ dar procedează la îndeplinirea unor acte de e!ecutare din care ar rezulta că aacceptat oferta în mod tacit. Cu toate acestea/ atunci când comunicarea de retra-ere a(un-e

înainte de a se produce efectele actelor de e!ecutare/ se consideră că acceptarea a fostretractată. En principiu/ efectul conduitei destinatarului prin care se manifestă accceptarea

3"



ofertei sau efectul tăcerii acestuia nu mai pot fi ani ilate prin retra-ere/ deoarece i6au produsșefectul urmărit/ anume acela de înc eiere a contractului.

$ranspunerea art. 22 CVIM &n le%isla ia r #)nă.ț En dreptul românesc/ art. ""99din Codul civil român reproduce/ în totalitate/ con inutul art. ## din C$I% KJferta sauțacceptarea poate fi retrasă dacă retra-erea a(un-e la destinatar anterior ori concomitent cuoferta sau/ după caz/ cu acceptareaL.

@e%isla ia spani lă &n d #eniu.ț En dreptul spaniol/ retra-erea este posibilă până înmomentul perfectării contractului. *eclara ia de retra-ere a acceptării ofertei nu se poatețrealiza însă dacă sc imbul acordurilor de voin ă s6a efectuat prin mi(loace electroniceținstantanee. >e-iuitorul spaniol a prevăzut în art. "#02 Cod civil că Kvaliditatea i e!ecutareașcontractelor nu pot fi lăsate la liberul arbitru al unuia dintre contractan iL/ ceea ce înseamnățcă retra-erea acceptării ofertei nu poate fi lăsată la libera voin ă a destinatarului. %ai mult/țdin con inutul art. 0. din Codul comercial spaniol reiese că KAflându6se în locuri distincte/țcel ce a făcut oferta i cel ce a acceptat6o/ consim ământul realizându6se din momentul în careș țofertantul cunoa te acceptarea sau din momentul în care a fost trimisă oferta acceptantului/ș

niciunul nu o poate i-nora dacă este de bună6credin ăL. Contractul/ în acest caz/ se presupunețca fiind înc eiat în locul în care s6a făcut oferta. En contractele înc eiate prin intermediul unor dispozitive automate/ consim ământul se consideră dat din momentul manifestării acceptării.țEn concluzie/ conform le-isla iei spaniole/ accceptarea poate fi retrasă până în momentul înțcare ofertantul a luat cuno tin ă că oferta sa a fost acceptatăș ț #"+.

IDEILE PRINCIPALEAcceptarea poate fi retractată de către destinatarul ofertei/ însă până în momentul în

care aceasta începe să producă efecte/ după care este irevocabilă.

Pentru a produce efecte/ retra-erea acceptării trebuie să se realizeze înainte ori înacela i moment cu a(un-erea acesteia la ofertant.ș

*acă acceptarea a fost făcută prin mi(loace directe de comunicare/ precum printelefon sau prin fa!/ retra-erea nu produce efecte.

ÎNTREBĂRI". "acă destinatarul ertei d re te să renun e la acceptareEș ț

R: Entr6o asemenea situa ie/ potrivit articolului "8 alin. )/ destinatarul î i poateț ș

manifesta acordul în scopul retra-erii acceptării/ cu condi ia ca acceptarea să nu fi fost a(unsățla ofertant.#. Care este c resp ndentul artic lului 22 CVIM &n le%isla ia r #)năEț

R: En dreptul românesc/ articolul ## din cadrul C$I% este reprodus de către articolul""99 al Codului Civil Român/ prin care sunt stabilite următoarele //Jferta sau acceptarea poate fi retrasă dacă retra-erea a(un-e la destinatar anterior ori concomitent cu oferta sau/după caz/ cu acceptarea.L

). Cu# ab rdează le%isla ia spani lă &n d #eniu această ip tezăEț

#"+ N. C irilă/ //CJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ Ț

IN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ pp. "9"6ș"9#.

3#



R: En dreptul spaniol/ retra-erea este posibilă până în momentul perfectăriicontractului.

5rtic lul 2!Contractul este înc eiat în momentul în care acceptarea unei oferte produce efecte în

conformitate cu dispozi iile prezentei conven ii.ț ț

COMENTARIUM #entul la care se realizează &nc?eierea c ntractului. %omentul înc eierii

contractului esteEn cazul acceptării e!preseinter a:sentes/ cel în care acceptarea parvine ofertantului.

ste adoptat/ a adar/ sistemul recep iei.ș ț

En cazul acceptării e!preseinter praesentes/ cel al realizării acordului de voin ă alț păr ilor.ț

En cazul acceptării tacite/ cel în care actul de acceptare tacită a fost îndeplinit#"".Perfectarea contractului se realizează în cazurile în care e!istă o declara ie deț

conformitate care să îmbrace elementele unei acceptări. *e asemenea/ contractul se considerăînc eiat i atunci când/ de i acceptarea con ine modificări nesubstan iale/ totu i ofertantulș ș ț ț ș

este de acord cu aceasta. *acă ofertantul nu se declară conform cu modificările introduse înacceptare/ ofertantul trebuie să comunice imediat destinatarului ofertei dezacordul său/ ceeace ec ivalează cu împiedicarea înc eierii contractului.

Situa ia &n care acceptantul # di ică ertaț . !istă posibilitatea ca declara ia dețacceptare care/ dacă con ine elemente suplimentare de natură a modifica substan ial oferta/ săț țnu fie respinsă imediat sau să nu se considere tardivă dacă a depă it termenul de acceptare. Enșaceastă situa ie/ este aplicabil art. #) din C$I%/ contractul considerându6se înc eiat dințmomentul recep iei acceptării la ofertant. A adar/ pentru ca o astfel de acceptare să6 i producăț ș șefecte este necesar ca ofertantul să nu comunice dezacordul său cu privire la condi iile iț șmodificările efectuate de acceptant.#"" *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ pp. )+6)".

3)



M #entul &nc?eierii c ntracului &n le%isla ia spani lăț . En dreptul spaniol/ uncontract se consideră înc eiat Kprin simpla e!primare a consim ământului păr ilor i obli-ăț ț șdin acel moment nu numai la respectarea obli-a iilor contractate în mod e!pres/ ci i a tuturor ț șconsecin elor ce decur- din acestea/ conform bunei6credin e/ uzan elor i a le-iiLț ț ț ș #"#.

'urispruden ă rele-antăț . Curtea de Apel din Paris a fost sesizatăde 1u;itsu Microelectroni/ 7m:, 5 ermania7 cu solu ionarea unui liti-iu interna ional/ în contradictoriuț țcu 1au:a 1E6I AlectroniBue 7C 5Oran a7 prin care reclamanta solicita obli-area pârâtei laț plata pre ului contractului. En ceea ce prive te formarea contractului/ Curtea de Apel aț șconsiderat#")/ că respectivul contract a fost în mod valabil constituit în temeiul acordului păr ilor cu privire la obiect i pre i că a devenit efectiv la data primirii de către cumpărător aț ș ț șacceptării ordinului de comandă de către vânzător/ în conformitate cu art. #) din C$I%#" .

IDEI PRINCIPALECa re-ulă -enerală/ înc eierea contractului se realizează în cazurile în care e!istă o

declara ie de conformitate care să îmbrace elementele unei acceptăriț .Acceptarea este de două feluri/ i anume e!presă i tacită.ș ș

Jdată înc eiat/ contractul începe să producă efecte (uridice astfel că acceptarea numai poate fi retrasă.

ÎNTREBĂRI". Care sunt # dalită ile de &nc?eiere a unui c ntractEț

R: Un contract poate fi înc eiat prin acceptare e!presă i tacită. Acceptarea e!presă/ș

la rîndul ei/ poate fi de două feluriinter a:sentes atunci când acceptarea parvine ofertantuluiori inter praesentes!atunci când se realizează acordul de voin ă a păr ilor asupra înc eierii.ț țEnc eierea contractului prin acceptare tacită are loc când actul de acceptare tacită a fostîndeplinit.

2. C)nd se p ate c nsidera &nc?eiat un c ntractER: Ca re-ulă -enerală/ înc eierea contractului se realizează în cazurile în care e!istă o

declara ie de conformitate care să îmbrace elementele unei acceptăriț care parvineofertantului.

!. Ce se &nt)#plă dacă destinatarul # di ică ertaE

R: En cazul în care destinatarul modifică oferta asupra unor elemente substan iale/ sețaplică prevederile articolului #) din C$I%/ în temeiul căruia se consideră că oferta nu esterespinsă imediat/ însă ofertantul trebuie să notifice deîndată atunci când nu este de acord cuînc eierea contractului.

#"# N. C irilă/ KCJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ pp. "9 6ș"92.#")

otărârea a fost pronun ată la data de ## aprilie "99#.ț#" 1au:a v# 1u;itsu/ ## aprilie "99#/ Curtea de Apel Paris/ Oran'a/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4cases#49#+ ##f". tml.

3

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/wais/db/cases2/920422f1.html




5rtic lul 2+En scopurile prezentei păr i a conven iei/ o ofertă/ o declara ie de acceptare sau orice altăț ț ț

manifestare de inten ie a(un-e la destinatar când este făcută verbal sau este predatățdestinatarului însu i prin orice mi(loace/ la sediul său/ la adresa sa po tală sau/ dacă nu areș șsediu sau adresă po tală/ la re edin a sa obi nuită.ș ș ț ș

COMENTARIU>eneralită i.ț Prin această re-lementare se consacră (uridic teoria luării la cuno tin ăș ț

pentru declara iile realizate verbal i teoria recep iei pentru declara iile făcute prin utilizareaț ș ț țaltor medii de comunicare. Ale-erea criteriului recep iei pentru stabilirea momentului decisivț pentru producerea efectelor declara iilor de voin ă ale păr ilor în faza formării contractului aț ț ț

fost impusă de necesitatea stabilirii unui criteriu specific i determinant pentru solu ionareaș țeventualelor conflicte de interese ce apar între păr i. >a fundamentarea ale-erii acestuițcriteriu stă/ de asemenea/ principiul bunei6credin e i al responsabilită ii ce trebuie săț ș țcălăuzească păr ile în procesul de formare a contractului de vânzare6cumpărare comercialăținterna ională de mărfuri.ț

C #unicarea &n # d direct. Potrivit art. # din Conven ia de la $iena/ comunicărileți declara iile de voin ă a(un- la destinatar atunci când i se aduce la cuno tin ă păr ii în modș ț ț ș ț ț

direct/ verbal 5lui est faite ver:alment 7 în acela i loc i între persoane prezente. Aceastăș șre-ulă/ deocamdată/ nu se aplică în cazul în care comunicările i declara iile se realizeazăș țîntre persoane aflate la distan ă. ,otu i rămâne valabilă re-ula comunicărilor telefonice sauț șradioelectrice#"0 directe dintre păr i. Practica (udiciară va lămuri în viitor dacă nu este cazul deța se oferi o interpretare func ional6evolutivă te!tului articolului # / în sensul de a fițconsiderate comunicările verbale simultane între persoane aflate la distan ă ca producândțacela i efect precum cele între persoane prezente.ș

M #entul la care este c nsiderată c #unicată declara ia de - in ă.ț ț Cu privire lamomentul în care se consideră comunicată declara ia de voin ă/ fie că este ofertă sauț țacceptare prin alte mi(loace de comunicare decât cele verbale/ art. # din Conven ia de laț$iena stabile te următoareleș

#"0 >a + de ani de la adoptarea C$I%/ în actualul conte!t putem interpreta no iunea de Kț radioelectricL ca fiindfa!/ tele-ramă/ e6mail i a a mai departe/ te nolo-ia din ziua de astăzi permite păr ilor mai multe variante laș ș ț

ale-ere.

30



6 în cazul în care oferta/ acceptarea sau alte declara ii de voin ă se comunică păr iiț ț ț personal/ dovada predării constă într6o confirmare de primire semnată de parteG

6 în situa ia în care comunicarea se face prin scrisoare recomandată la sediul sau lațadresa po tală a destinatarului declara iei/ confirmarea efectuării acesteia o constituie avizulș țde primire sau formularul certificat cu semnătura de primire a unei persoane din sediu sau dela adresa po tală a destinatarului.ș

"eclara iile de recep ie realizate prin reprezentan i.ț ț ț *eclara iile de recep ie suntț ținstrumente decisive în procesul de efectivizare a voin ei păr ilor de a înc eia contractul seț ț pot realiza i prin reprezentan i. %andatul reprezentan ilor este re-lementat potrivitș ț țle-isla iilor na ionale în materie. Cu toate acestea/ recep ia sau declara ia de acceptare seț ț ț ț poate comunica i prin intermediul unui curier cu men iunea că riscul de a a(un-e laș țdestinatar revine emitentului. ste însă posibil ca destinatarul/ în cazul în care este de rea6credin ă/ să nu recunoască recep ia acceptării pe această cale/ atunci când interesele sale oț țimpun#"2. En dreptul românesc/ re-lementarea principală a mandatului face obiectul art. #++96#+3" Cod civil.

'urispruden ă rele-antă.ț Curtea :upremă din :in-apore a fost sesizată deC,9ee ?in ?eon- i al ii cu solu ionarea unui liti-iu interna ional/ în contradictoriu cuș ț ț ț Ei-ilandmall#com 5te 8td în cadrul căruia reclaman ii solicitau obli-area pârâtei lațrespectarea comenzii plasate pe site. En spe ă/ reclaman ii au comandat "2+2 imprimante laser ț țfabricate de firma e;lett Pac=ard/ pre ul imprimantelor în anul #++) a fost de )80 bucata/țiar în data de 8 ianuarie #++) pârâtul a publicat un pre eronat de doar 22 pe site6ul lor.țReclaman ii au declarat că nu erau con tien i de -re eala făcută de pârât i considerau căț ș ț ș șoferta este sinceră i serioasă. Comenzile au fost procesate în câteva minute/ iar în momentulșîn care a observat eroarea a îndepărtat de pe site reclama i a informat reclaman ii i al ii 338ș ț ș țcumpărători care au plasat comenzi/ că nu poate onora comenzile. Instan a a considerat căț

preten iile reclaman ilor sunt îndrăzne e i oportuniste/ în consecin ă au fost respinse/ cuț ț ț ș țc eltuieli de (udecată în sarcina reclaman ilor ț #"3.

IDEI PRINCIPALE%omentul decisiv pentru producerea efectelor declara iilor de voin ă ale păr ilor înț ț ț

faza formării contractului este dat de criteriul luării la cuno tin ă pentru declara iile realizateș ț țverbal i criteriul recep iei pentru declara iile făcute prin utilizarea altor medii de comunicare.ș ț ț

Recep ia sau declara ia de acceptareț ț se pot realiza i prin reprezentan i/ potrivitș țle-isla iilor na ionale în materie.ț ț

%odalită ile de comunicare a voin ei uneia dintre păr i către cealaltă sunt pe caleț ț țdirectă/ verbal/ între persoane prezente i prin telefon ori indirect/ prin reprezentan i/ prinș ț po tă ori prin fa!.ș

#"2 N. C irilă/ //CJN$ N IA NA IUNI>JR UNI, A:UPRA CJN,RAC, >JR * $ N?ARȚ ȚIN, RNA IJNA>@ * %@ROURI $I NA "98+/ *J% NIU> * AP>ICAR DI OJR%AR AȚCJN,RAC,U>UI. CJ% N,ARIU P AR,ICJ> L/ vol. I/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #+""/ pp. "986ș#++.#"3

C,9ee ?in ?eon- and t,ers v Ei-ilandmall#com 5te 8td! "# aprilie #++ / Curtea :upremă/ :in-apore/vizualizat pe ttp 44;;;.sin-aporela;.s-4s-la;4la;s6of6sin-apore4case6la;4cases6in6articles4intellectual6 propertV6licensin-4"0306c ;ee6=in6=eon-6and6ot ers6v6di-ilandmall6com6pte6ltd6#++ 6#6slr609 6#++ 6s- c63

32



ÎNTREBĂRI1. C)nd se c nsideră că destinatarul este &n p sesia Hdeclara iil rD respecti-eEț

R: %omentul în care se consideră că destinatarul se află în posesia declara iei dețvoin ă este momentul în care i se aduce aceasta la cuno tin ă prin mi(loace verbale ori directe/ț ș ț

sau prin alte mi(loace/ în conformitate cu articolul # din Conven ia de la $iena.ț#. Cu# se p ate realiza d -ada c #unicării declara iei de - in ăEț ț

R: En cazul în care oferta/ acceptarea ori declara ia de voin ă se comunică personalț ț păr ii/ dovada este confirmată de parte printr6o semnătură/ iar în cazul în care comunicarea sețface printr6o scrisoare trimisă la sediul ori adresa po tală a destinatarului declara iei/ș țconfirmarea se realizează prin avizul de primire sau formularul certificat prin semnătura de primire de către o persoană din partea destinatarului.

!. Ce sunt declara iile de recep ieEț ț

R: Acestea reprezintă instrumente decisive/ realizabile c iar i prin reprezentan i/ careș ț

ac ionează drept elemente c eie în procesul de a înc eia un contract prin intermediul voin eiț ț păr ilor/ făcând dovada clară a luării la cuno tin ă de către declarant despre con inutulț ș ț țcomunicării efectuată de către o parte.

5rtic lul 2J contraven'ie#"8 la contract săvîr&ită de una din păr'i este esen'ială când ea cauzează

celeilalte păr'i un pre(udiciu prin care o privează în mod substan'ial de ceea ce aceasta era îndrept să a&tepte de la contract/ în afară de cazul în care partea în culpă nu a prevăzut un astfelde rezultat/ iar o persoană rezonabilă/ cu aceea&i pre-ătire &i aflată în aceea&i situa'ie/ nu l6ar fi prevăzut nici ea.

#"8 En opinea autorului termenul de2contraven ie la contract3ț este impropriu folosit/ fiind o traducere eronată ae!presiei ori-inare din limba en-leză2:reac, of contract3 6 încălcarea contractului. Cu toate că termenul de2contraven ie3ț este specific dreptului administrativ/ neavând valen e infuzate din dreptul civil/ aceasta esteț

terminolo-ia aleasă în >e-ea nr. # din 2 martie "99" pentru aderarea României la Conven'ia Na'iunilor Uniteasupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri publicată în %onitorul Jficial nr. 0 din "9 martie"99".

33



COMENTARIU"e inirea ,,c ntra-en ieiD.ț Articolul #0 define te //contraven ia esen ialăL în manierăș ț ț

autonomă/ i.e. independent de orice preconcept care ar putea fi identificat în dreptul intern. En

acest fel/ art. #0 se conformează cu obli-a ia stabilită în art. 3 alin. " de a interpretațConven ia Na iunilor Unite asupra $ânzării Interna ionale de %ărfuri prin prisma carateruluiț ț țsău interna ional i de a preveni recur-erea la conceptele dreptului intern/ care ar compromiteț șeforturile de unificare spre care inte te Conven ia S...T. En conformitate cu articolul #0ț ș țîncălcarea unui contract 6 indiferent de natura acesteia 6 este fundamentală când privează înmod substan ial cealaltă parte de ceea ce aceasta este în drept să se a tepte de la contract/ cuț școndi ia ca partea în culpă sau o persoană rezonabilă/ cu aceea&i pre-ătire &i aflată în aceea&ițsitua'ie/ să fi prevăzut un astfel de rezultat#"9.

Interpretarea ter#enului ,,prejudiciu substan ial.Dț Această defini ie privind oțcontraven ie esen ială este cu si-uran ă inovatoare/ dar/ probabil/ mai inovatoare decâtț ț ț

defini ia sa este conceptualizarea rezilierii contractului ca un drept al păr ii vătămate 5 i nu caț ț ș

o ac iune/ cu e!cep ia cazului în care una dintre păr i se opune la aceasta7/ atâta timp câtț ț țcontraven ia este esen ială în rela ia lor contactualăț ț ț ##+. $orbind de pre(udiciul substan ial/ seț pare că prevederea face o tautolo-ie între ad(ectivele fundamental i substan ial/ ceea ce faceș ț-reu să se stabilească dacă un pre(udiciu substan ial ec ivalează cu o încălcarețfundamentală##". Această selec ie le!icală este susceptibilă de interpretări i este firesc că aț șdat na tere la lun-i discu ii/ fiind o adevărată provocare privind interpretareaș ț ###.

"e inirea i interpretarea unei &ncălcări esen iale.ș ț Encălcarea unei obli-a iițcontractuale/ ca o condi ie prealabilă pentru constatarea unei încălcari fundamentale ațcontractului/ nu este definită în articolul #0 al Conven iei. Cu toate acestea/ se poate conc idețdin re-imul privind repararea pre(udiciilor în caz de nee!ecutare al C$I%##) i articolul 39ș

alin. "## al Conven iei că Kîncălcarea contractuluiL include toate formele de e!ecutarețdefectuoasă/ precum i un e ec complet de a se e!ecuta. En acest cadru/ se includș ș

#"9 O. Oerrari/ 1undamental @reac, of Contract Under t,e UN 6ales Convention + H$ Oears of .rticle H$ CI67 +/#0 Fournal of >a; and Commerce 5#++27/ pp. 9"6 9#.##+ P. P. $iscasillas/ // > CJN,RA,J * CJ%PRA$ N,A IN, RNACIJNA> * % RCANCIA:5CJN$ NCI N * $I NA * "98+7L/ %adrid/ #++"/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4perales"6#0. tml.##" >. raffi/Case 8a9 on t,e Concept of 21undamental @reac,3 in t,e Vienna 6ales Convention/ ) Revue dedroit des affaires internationales 5#++)7/ Paris/ p. ))9.### A. Qritzer/ Aditorial *emar/s< .rticolul H$/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4=ritzer6#0. tml.##) Art. 0 care enumeră mi(loacele de care dispune cumpărătorul în caz de contraven'ie la contract de cătrevânzător/ prevede că !!(&) Eacă vânzătorul nu a executat oricare din o:li-aţiile care+i revin din contractul devânzare sau din prezenta convenţie! cumpărătorul este îndreptăţit< (a) să exercite drepturile prevăzute la art# DL P $HG (:) să ceară daune+interese prevăzute la art# D P #3 Art. 2"/ care enumeră mi(loacele de care dispune vânzătorul în caz de contraven'ie la contract din parteacumpărătorului/ prevede că !!(&) n cazul în care cumpărătorul nu a executat oricare din o:li-aţiile care+i revindin contractul de vânzare sau din prezenta convenţie! vânzătorul este îndreptăţit să< (a) exercite drepturile prevăzute la art# LH+L$G (:) ceară daunele+interese prevăzute la art# D+ #3## Art. 39 accentuează că o parte nu este răspunzătoare de nee!ecutarea oricărei obli-a'ii ale sale dacădovede&te că această nee!ecutare este determinată de o piedică independentă de voin'a sa &i că nu se puteaa&tepta în mod rezonabil din partea ei să o ia în considerare la momentul înc eierii contractului/ să o prevină ori

depă&ească sau să prevină ori să6i depă&ească consecin'ele. Aici trebuie foarte scurt să preciza i ce se în ele-eț ț prin a depă i piedica sau consecin ele/ deoarece e!presia a depă i nu este cea mai fericită în limba română/ș ț șreprezentând doar o transla ie din limba en-leză. Ca urmare/ se impune e!plicitarea acesteia.ț

38



nee!ecutările scuzabile i nescuzabileș ##0. Atunci când o tranzac ie nu poate fi considerată unțcontract de vânzare/ dreptul intern -uvernează consecin ele le-ale ale încălcăriițcontractuale##2/ în afara cazului în care păr ile au convenit că tranza ia lor este supusăț țConven iei de la $iena din "98+ț ##3.

:e poate observa că incertitudinea care poate uneori încon(oară standardul încălcăriiesen iale a fost contrabalansată într6o oarecare măsură de stabilirea unei re-uli suplimentarețde evitare 6 Nac,frist HH6 / în sensul că dacă se eliberează un astfel de avertisment 5dacă se bazează pe rezonabilitate7 partea vătămată trebuie să demonstreze e!isten a încălcariițesen ialeț ##9.

!presia Kîn mod substan ial S...T să a tepte de la contractL su-erează faptul că temeiulț ș pentru pre(udiciul contractual î i are ori-inea în mod e!pres/ dar i implicit/ în primul rând înș șînsu i contractul. Cu toate acestea/ selec ia le!icală este va-ă în ceea ce prive te etapeleș ț ștemporale de când acest pre(udiciu poate fi invocat 6 în spe ă/ dacă include i perioadaț ș precontractuală/ de ne-ocieri6 sau dacă este posibilă invocarea uzan elor i obiceiurilor ț ș păr iilor ț #)+.

Pe aceea i idee de contract ca izvor al stabilirii fundamentalită ii unei contraven iiș ț țmer-e i profesorul Peter :c lec triem care consideră că e!istă o încălcare fundamentală așcontractului/ care (ustifică refuzarea sau cererea de înlocuire a unor bunuri/ dacă parteavătămată nu mai prezintă niciun interes viitor în e!ecutarea contractului după respectivaîncălcare#)". Entr6un mod cât mai apropriat de realitate/ Bi(l a constatat că e!istă o încălcareesen ială din partea partenerului contractual în culpă dacă cealaltă parte nu prime te esen a laț ș țaceea ce era îndreptă ită să se a tepte de pe urma contractuluiț ș #)#.

##0 R. Qoc /4,e Concept of 1undamental @reac, of Contract under t,e United Nations Convention onContracts for t,e International 6ale of 7oods (CI67)/ în KR $I JO , CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: 5CI: 7L/ "998/ d. Qlu;er >a;International/ Alp en aan den Ri(n/ "999/ p. #2".##2 R. Qoc /4,e Concept of 1undamental @reac, of Contract under t,e United Nations Convention onContracts for t,e International 6ale of 7oods (CI67)/ în KR $I JO , CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: 5CI: 7L/ "998/ d. Qlu;er >a;International/ Alp en aan den Ri(n/ "999/ p. #2".##3 Nu e!istă o defini ie a Kcontractului de vânzareL în Conven ie. Cu toate acestea/ este posibil să se reconstituieț țo defini ie de articole care definesc obli-a iile păr ilor. Art. )+ cere ca vânzătorulț ț ț 2să predea mărfurile! sătransfere proprietatea acestora "i! dacă este cazul! să remită documentele referitoare la marfăL/ iar art. 0)statuează obli-a ia cumpărătorului de a plătiț 2preţul "i să preia mărfurile predate3. Pentru această concluzie/ ase vedea P. ins ip/4,e 6cope of t,e Vienna Convention on International 6ales Contracts/ în %. Bender/KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,

IN, RNA,IJNA> :A> : JO JJ*:L/ d. alston [ :mit:/ Ne; <or=/ "98 / pp. "6##.##8 Această re-ulă din C$I% i6a luat porecla de la norma corespondentă/ dar substan ial diferită/ din dreptulș ț-erman i presupune o prelun-ire automată a unei obli-a ii contractuale afectată de termen/ pentru a putea fiș țîndeplinită.##9 F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. 39.#)+ R. Qoc /4,e Concept of 1undamental @reac, of Contract under t,e United Nations Convention onContracts for t,e International 6ale of 7oods (CI67)/ în KR $I JO , CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: 5CI: 7L/ "998/ d. Qlu;er >a;International/ Alp en aan den Ri(n/ "999/ p. #2)#)" P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,

IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. 09.#)# %. Bi(l/ 1undamental @reac, in Eocumentar0 6ales Contracts 4,e Eoctrine of 6trict Compliance 9it, t,eUnderl0in- 6ales Contract / " uropean Fournal of Commercial Contract >a; 5#++97/ p. #0.

39



Interpretarea ter#enului HprejudiciuD. C$I% nu define te pre(udiciul i nici nuș șoferă un e!emplu de pre(udiciu care să comporte o e!plica ie pentru o contraven ie esen ială.ț ț ț Nu este clar dacă pre(udiciul reprezintă o pa-ubă clară/ o deteriorare sau o pierdere/ sau dacăse referă doar la pierderile materiale sau imateriale. *e asemenea/ nu este clar dacă estenevoie de un pre(udiciu le-al#)) / distinct de pre(udiciul faptic#) . S...T Ce mai utilizată abordareeste pre(udiciul privit ca un filtru pentru acele cazuri în care încălcarea esen ială a obli-a ieiț țe!istă/ dar nu s6a cauzat o pa-ubă#)0.

*senţialitatea şi pre-izibilitatea. *upă ce re-ula de bază/ i.e. esen ialitatea/ a fostțstabilită/ un criteriu care trebuie luat în considerare este transpus în re-ula conform căreia oîncălcare este esen ială cu e!cep ia cazului în care partea în culpă poate dovedi că Knu aț ț prevăzut i nu a avut nici un motiv să prevadă un astfel de rezultatL/ adică rezultatul care așavut loc. Cu privire la previzibilitate trebuie men ionat faptul că partea care a încălcat nuțscapă de răspundere numai dacă dovede te că nu a prevăzut rezultatul. a trebuie/ deșasemenea/ să dovedească că nu a avut nici un motiv să6l prevadă. Art. #0 nu precizează în cemoment partea ar fi putut prevedea consecin ele încălcării/ dacă la momentul înc eieriiț

contractului sau la momentul încălcării. En caz de liti-iu/ această decizie trebuie să fie făcutăde către tribunal#)2.Partea culpabilă este considerată că ar fi putut să prevadă consecin eleț

încălcării obli-a iei sale contractuale/ dacă/ dintr6o perspectivă obiectivă/ se poate stabili că ar țfi putut sau ar fi trebuit să tie aceasta. S...T Con(unc ia KiarLș ț #)3 face posibilă concluziaconform căreia/ o asemenea con tientizarea a stării de fapt nu poate fi luată în considerare/ș permi ându6i păr ii culpabile să se e!onereze de răpundere ascuzându6se în spateleț ț paradi-mei persoanei responsabile de acela i fel i în acelea i circumstan eș ș ș ț #)8.

Prejudiciu substanţial 7 c ndiţie bli%at rie pentru c ntra-enţia esenţială.Articolul #0 însumează ipostazele în care o parte contractuală se poate face culpabilă de o

contraven ie esen ială impunând condi iile prin prisma cărora această ipostază este posibilă înț ț țlumina C$I% i anume faptul că doar componenta pre(udiciului substan ial este ceea ce faceș țcontraven ia esen ială/ iar elementul previzibilită ii serve te doar la scutirea păr ii culpabileț ț ț ș țde răspunderea sa pentru încălcarea contractuală#)9.

#)) Plafonul monetar/ stabilit de o normă (uridică/ care trebuie să fie atins pentru ca o anumită faptă să fieconsiderată pre(udicioasă.#) Pre(udiciul real/ cuantificabil pecuniar.#)0 R. Qoc /4,e Concept of 1undamental @reac, of Contract under t,e United Nations Convention onContracts for t,e International 6ale of 7oods (CI67)/ în KR $I JO , CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: 5CI: 7L/ "998/ d. Qlu;er >a;International/ Alp en aan den Ri(n/ "999/ p. #2).#)2 Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. #) 5actualul art. #07/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6#0. tml.#)3 En te!tul oficial din limba en-leză este folosită con(unc ia K iL/ dar acestă c estiune nu deran(ează/ întrucâtț școncomiten a îndeplinirii condi iilor rezultă din ambele formulăriG o anumită anterioritate temporală a primeiț țteze nu afectează rezultatul final al acestei dispozi ii.ț#)8 R. Qoc /4,e Concept of 1undamental @reac, of Contract under t,e United Nations Convention onContracts for t,e International 6ale of 7oods (CI67)/ în KR $I JO , CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: 5CI: 7L/ "998/ d. Qlu;er >a;International/ Alp en aan den Ri(n/ "999/ p. #20.#)9 R. Qoc /4,e Concept of 1undamental @reac, of Contract under t,e United Nations Convention on

Contracts for t,e International 6ale of 7oods (CI67)/ în KR $I JO , CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: 5CI: 7L/ "998/ d. Qlu;er >a;International/ Alp en aan den Ri(n/ "999/ p.#2

8+



IDEI PRINCIPALEContraven ia este considerată esen ială dacă ea determină partea în cauză să sufere unț ț

pre(udiciu care o privează de dreptul de a beneficia de acel lucru pentru care a semnat ini ialțcontractul.

Pre(udiciul suferit de către una din păr i poate fi atât material cât i imaterial/ț șcate-orisite în pre(udicii normale i substan iale.ș ț

En baza Conven iei/ încălcarea unui contract include toate formele de e!ecutarețdefectuoasă/ precum i un e ec complet de a e!ecuta.ș ș

ÎNTREBĂRI1. Ce reprezintă ter#enul de c ntra-en ieEț

R: ,ermenul de contraven ie/ în baza articolului #0 reprezintă încălcarea unuițcontract/ indiferent de natura acestuia/ privând în mod substan ial cealaltă parte de ceea cețaceasta este îndreptă ită să a tepte de la contract/ fără a o fi informată de survenirea unuiț șasemenea lucru/ în condi iile în care o persoană rezonabilă cu o pre-ătire similară i aflată înț șaceea i situa ie nu l6ar fi prevăzut nici ea.ș ț

2. Ce reprezintă ter#enul de prejudiciuER: *e iș te!tul Conven ia nu define te concret termenul de //pre(uriciuL/ din aceastaț ș

reiese faptul că un pre(udiciu ar însemna o pa-ubă materială sau imaterială/ provocată prinneîndeplinirea de către una dintre păr i a prevederilor contractului prin care partea în daunățeste privată de drepturile pentru care a semnat contractul.

!. Ce reprezintă esen ialitatea i pre-izibilitateaEț ș

R: En baza Conven iei/ termenul de esen ialitate este traspus în re-ula conform căreiaț țo încălcare a contractului este esen ială/ mai pu in când partea în culpă poate că nu a pututț ț prevede un asemenea rezultat/ iar al doilea termen/ respectiv de previzibilitate / partea care acauzat dauna are datoria de a dovedi că nu a prevăzut rezultatul i că nu a avut nici un motivșsă îl prevadă.

8"



5rtic lul 20J declara'ie de rezolvire a contractului nu are efect decât dacă este făcută prin

notificare către cealaltă parte.

COMENTARIU>eneralităţi. Pentru a se recur-e la ipostaza rezolvirii unui contract/ în viziunea

Conven iei/ aceasta trebuie să fie privită ca o ultimă solu ie/ în sensul că se recur-e la aceastaț țdoar în anumite circumstan e specifice. Pentru ca o Kdeclara ie de rezolvireL a contractului săț țfie considerată valabilă trebuie să fie îndeplinite premisele pentru aplicablitatea sa cel caree!ercită acest drept să notifice cealaltă parte într6un timp considerat oportun# +.

En în elesul Conven iei de la $iena din "98+ KrezolvireaL unui contract trebuie privităț țîn în elesul său de anulareaț # ". C$I% nu recunoa te doctrina rezilieriiș ipso facto# #.

Oaptul că o parte poate evita un contract printr6o declara ie de rezolvire/ care are efectț

imediat/ nu ec ivalează cu faptul că această declara ie trebuie să i a(un-ă la cealaltă parte/ț ș pentru a fi eficientă 5art. #2 coroborat cu art. #37. Pentru a fi eficientă declara ia trebuie să fiețtrimisă cu un mi(loc de comunicare apropriat circumstan elor 5art. #37ț # ).

Conform art. #2/ contractul poate fi reziliat ca rezultat al unei încălcări fundamentaledoar dacă partea victimă declară contractul rezolvit# .

G r#a şi c nţinutul n ti icării. Articolul #2 nu impune ca notificarea să fie dată înscris# 0/ dar pentru a se evita orice controversă i neîn ele-ere este recomandabilă oș țconfirmarea scrisă a unei notificări orale# 2.

En ceea ce prive te con inutul notificării/ este preferabil ca acesta să indice cea maiș țclară formă posibilă 5adică/ în mod e!pres7 inten ia de rezilirea a contractului 5e!. consider țînc eiată rela ia noastră contractuală/ declar rezolvit contractul dintre noi7. Prin utilizareațmetodei de interpretare cuprinsă în art. 8 C$I% este posibilă satisfacerea necesită iiț

# + P. P. $iscasillas/ K > CJN,RA,J * CJ%PRA$ N,A IN, RNACIJNA> * % RCANCIA:5CJN$ NCI N * $I NA * "98+7L/ #++"/ %adrid/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4perales"6#0. tml.# " F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.# # *octrina rezilieriiipso facto presupune rezilierea unilaterară a contractului/ care produce efectă c iar i fărășnotificare.# ) P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. #2".# C. >iu/ K* C>ARA,IJN JO A$JI*ANC P R:P C,I$ : ORJ% , CI: / UNI*RJI,PRINCIP> : AN* P C> AN* CA: >A L/ Bei(in-/ #++0/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4liu"+. tml.# 0 F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, *

NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. #"0.# 2 Jpt state/ inclusiv C ina/ au declarat sub imperiul art. 92 că respin- prevederile Conven iei care permitțnotificarea eficientă în altă formă decât scrisă+ i#e# art. ""/ "#/ 92.

8#



comunicării notificării folosind un anumit tip de limba(# 3/ care nu lasă loc de interpretare ainten iei de a rezilia contractuluiț # 8.

M dalităţile de reziliere a c ntractului de către cu#părăt r şi -)nzăt r. En cazulofertei sau livrării de bunuri cu defecte rezilirea contractului de către cumpărător înseamnă căcumpărătorul nu va accepta sau nu va păstra bunurile i că vânzătorul are responsabilitatea deșa prelua dispozi ia lor. *eclara ia unui cumpărător de rezolvire/ pentru a fi eficientă înț țconformitate cu art. #2/ trebuie să se constituie în informarea vânzătorului cu privire laneacceptarea sau nepăstrarea bunurilor. Pe de altă parte/ declara ia vânzătorului de rezolvirețtrebuie să informeze cumpărătorul că vânzătorul nu va livra bunurile sau/ în cazul în caremărfurile au fost livrate/ că vânzătorul cere întoarcerea lor # 9.

F -iziune d ctrinară asupra acestui aspect. *e i limba(ul art. #2 nu prevede înșmod e!pres/ prof. Bonell consideră că notificările indirecte 6i#e. ini iate de ter e păr i 6 nu ar ț ț țtrebui să producă vreun efect (uridic#0+.

Situaţia &n care -)nzăt rul declară că nu &şi -a &ndeplini bli%aţiile.*eclara ia dețrezolvire a contractului nu este necesară atunci când vânzătorul a declarat în mod definitiv ișfără urmă de ambi-uitate că nu î i va aduce la îndeplinire obli-a iileG în atare situa ieș ț țdeclara ia de rezolvire este superfluuă/ o simplă formalitate. *ata la care contractul a fostțrezolvit poate să fie determinată de declara ia debitorului de a nu inten iona să e!ecuteț țobli-a iaG în acest caz necesitatea declara iei de rezolvire ar fi contrară dispozi iilor cuprinseț ț țîn art. 3 alin. " conform cărora la interpretarea prezentei conven'ii se va 'ine seama decaracterul său interna'ional &i de necesitatea de a promova aplicarea sa uniformă/ precum &ide a asi-ura respectul bunei6credin'e în comer'ul interna'ional#0".

IDEI PRINCIPALE

Rezolvirea unui contract nu poate fi valabilă decât dacă partea în daună nu realizeazăo notificare în această privin ă.ț

:e consideră că o notificare poate fi atât scrisă cât i nescrisă/ con inând preferabil înș țmod e!pres inten ia de reziliere a contractului.ț

:e consideră faptul că notificările indirecte/ ale ter ilor/ nu ar trebui să producă vreunțefect (uridic.

# 3 Cauza nr# &' &''H/ "99#/ Curtea Interna'ională de Arbitra( de pe lân-ă Camera Interna'ională de Comer'din Paris/ Oran'a/ vizualizat pe ttp 44;;;.unile!.info4case.cfmWpidX"[doXcase[idX)3[stepXAbstractG în

cazul unui contract de vânzare6cumpărare între un vânzător austriac i un cumpărător bul-ar / Curtea de Arbitra(șde la Paris a sus inut că vânzătorul ar fi avut dreptul să declare contractul rezolvit sub imperiul art. 2 alin. " lit.ț b7 doar dacă i6ar fi fost e!primat clar inten ia de a proceda în acest fel i l6ar fi în tiin at pe cumpărător înș ț ș ș țconformitate cu art. #2 al C$I%.# 8 P. P. $iscasillas/ // > CJN,RA,J * CJ%PRA$ N,A IN, RNACIJNA> * % RCANCIA:5CJN$ NCI N * $I NA * "98+7L/ %adrid/ #++"/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4perales"6#0. tml.# 9 F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. #" .#0+ Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/

p. ##0.#0" UNCI,RA> *i-est of Case >a; on t e United Nations Convention on t e International :ale of oods/ p.8).

8)



ÎNTREBĂRI1. Ce trebuie luat &n c nsiderare pentru ca ,,Declara ie de rezilvire”ț să de-ină

-alabilăER: Pentru ca o !!Eeclara ie de rezolvire3ț să devină valabilă/ trebuie ca premisele

referitor la aplicabilitatea sa să fie îndeplinite/ i anume ca cel care e!ercită acest drept sășnotifice cealaltă parte într6un timp considerat oportun.2. Ce se &nt)#plă &n cazul &n care -)nzăt rul declară că nu & i -a &ndepliniș

atribu iileEț

R: En cazul în care vânzătorul refuză în a6 i îndeplini atribu iile/ de i normal/ nu esteș ț șnecesară o declara ie de reziliere a contractului/ iar o dată de rezolvire a contractului se poatețstabili de către debitor.

!. Ce se &nt)#plă &n cazul &n care una sau a#bele păr i d resc să reziliezețc ntractulE

R: En eventualitatea în care una dintre păr i/ sau amândouă/ doresc reziliereațcontractului/ cumpărătorul nu poate accepta/ păstra ori vinde bunurile din partea ofertantului/i în aceea i măsură/ ofertantul trebuie să returneze plata acestora către cumpărător.ș ș

5rtic lul 2En afara unei dispozi'ii contrare e!prese în prezenta parte a conven'iei/ dacă o

notificare/ cerere sau altă comunicare este făcută de o parte la contract/ în conformitate cu prezenta parte &i prin mi(loace adecvate împre(urărilor/ o întârziere sau o eroare întransmiterea comunicării sau faptul că ea nu a a(uns la destina'ie nu privează pe acea parte

contractantă de dreptul de a se prevala de ea.

COMENTARIU>eneralităţi. Articolul #3 adoptă teoriadispatc,#0# cu privire la comunicările

prevăzute în această parte a Conven iei i vine în contrast cu re-ula receptării din partea aț șdoua. *istinc ia poate fi (ustificată. Partea a II6a este preocupată cu comunicarea din timpulț

#0# Re-ula dispatc, este un principiu al dreptului contractual conform căreia acceptarea unei oferte devineefectivă i obli-atorie pentru ofertant odată ce a fost e!pediată în mod corespunzător. Cu toate acestea/ dacășoferta prevede că acceptarea nu este efectivă până când a(un-e la destinatar/ atunci această re-ulă nu se aplică.

Re-uladispatc, se mai poate referi i la principiul conform căreia atunci când un document (uridic sau oricareșalt document este trimis prin po tă/ data e!pedierii este data când acesta a fost depus spre e!pediere. Aceastășre-ulă variază de la o (urisdic ie la alta i mai este cunoscută i sub denumirea de Kț ș ș mail:ox ruleL.

8



etapei formării contractului/ când nicio parte nu a încălcat contractul. ,ot ceea ce este necesar pentru a face efectivă o notificare/ cerere sau altă comunicare men ionate în partea a II6a estețca notificarea să fie trimisă printr6un mi(loc adecvat circumstan elor ț #0). Recep ia nu estețnecesară dacă le-ea nu prevede în mod e!pres altfel#0 .

M #entul de c)nd se p ate aplica art. 2 al C n-enţiei. Art. #3 se aplică doar dupăce contractul a fost înc eiat/ când/ vorbind în mod ipotetic/ -eneral/ o încălcare a avut loc. Nueste nerezonabil ca partea culpabilă să suporte riscul unei comunicări care nu a a(uns ladestina ie sau nu a a(uns la timp. En orice caz/ partea a III6a nu este infle!ibilă i con ineț ș țmulte e!cep ii de la re-ula -enerală prezentată în prezentul articol art. 3 alin. #/ art. 8 alin.ț

/ art. 2) alin. #/ art. 20 alin. "/ art. 20 alin. #/ i art. 3+ alin. #ș #00/ sau art. 39 alin. carestabilesc e!cep ia conform căreia este necesară receptarea notificării de la partenerulțcontractual care nu e!ecută obli-a iaț #02.

Riscurile sunt sup rtate de către destinatar. Re-ula -enerală este că riscul deîntârziere/ eroare sau pierdere cu privire la o comunicare este suportat de către destinatarGrezultă din acest considerent că este de dorit să e!iste/ pe cât posibil/ o re-ulă carere-lementează riscurile de transmitere afectate de azard. Acceptarea unei teorii -enerale ar finecesitat ca Conven ia să con ină norme procedurale de spri(in pentru a stabili dacă oț țnotificare a fost de fapt primite de către destinatar/ de vreme ce sistemele (uridice carefunc ionează pe teoria că notificările au fost eficiente la e!pediere de multe ori nu con ineț țastfel de re-uli de spri(in.#03

Comunicarea este potrivită în circumstan ele care sunt concordante cu situa ia păr ilor.ț ț ț%i(loacele de comunicare potrivite unor circumstan e s6ar putea să nu fie potrivite în altețcircumstan e. *e e!emplu/ c iar dacă o anumită formă de notificare poate fi trimisă prinț po tă/ într6o situa ie dată celeritatea poate fi îndeplinită doar prin folosirea mi(loacelor ș țelectronice/ cum ar fi telefon/ fa!/ e6mail etc.#08.

IDEI PRINCIPALEC iar i în eventualitatea în care un bun pleacă de la ofertant către destinatar/ însăș

intervin anumite erori în acest proces precum pierderea acestuia sau dăunarea calită ii/ sețconsideră că acest lucru nu îl privează pe destinatar de dreptul de a se folosi de acel bun.

Comunicarea este esen ială în procesul survenit între păr i/ întrucât aceasta a(ută laț țevitarea riscurilor cu privire la bunurile în cauză.

#0) P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,

IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. 2#.#0 Conven ia aplică re-ula receptării în următoarele cazuri art. 3 alin. # teza "/ art. 8 alin. # i ) coroborat cuț șart. 8 alin. / art. 2) alin. #/ art. 20 alin. #/ art. 39 alin. .#00 F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.#02 K ri de câte ori o parte a fost c,emată să notifice pentru a se conforma cu o datorie sau pentru a o: ineț despă-u:iri de pe urma unei pierderi! nu este rezona:il să se a tepte ca acea parte să fie responsa:ilă pentrușîntârzierea sau eroarea în transmiterea sau e ecul de a a;un-e a comunicării# 5e de altă parte! în cazul în careș scopul notificării a fost de a crea o o:li-a ie pentru cealaltă parte! partea nu ar tre:ui să fie penalizată caț urmare a întârzierii! erorii! sau incapacită ii de a a;un-e la destina ie i re-ula receptării ar tre:ui să fieț ț șaplica:ilă în loc de re-ula din articolul H 6 fficial *ecords! II! % %3în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN, IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. ##9.#03 Comentariul :ecretariatului din "998 pe proiectul art. #0 5actualul art. #37/ para. .#08 Comentariul :ecretariatului din "998 pe proiectul art. #0 5actualul art. #37/ para. ).

80



:e consideră că elementul comunicării este potrivit doar în circumstan elețconcordante cu situa ia păr ilor.ț ț

ÎNTREBĂRI". Ce reprezintă te ria ,,dispatch” ER: ,eoria !!dispatc,3sau !!de expediere3este un principiu de drept ce implică faptul

că acceptarea devine efectivă i se lea-ă de ofertant odată ce aceasta ii s6a trimis/ prin oriceșmod corespunzător/ precum prin po tă sau fa!. Cu toate acestea/ în cazut în care ofertaș prevede că acceptarea nu este eficace până la primirea acesteia/ teoria nu se va aplica.

2. C)nd se p ate aplica artic lul 2 al C n-en ieiEț

R: Articolul #3 al Conven iei se poate aplica doar după ce contractul a fost înc eiat iț șdacă s6a săvâr it o încălcare a acestuia.ș

!. Care sunt c nsiderate a i riscurile sup rtate de către destinatarER: En -eneral/ riscurile principale stabilite ca fiind suportate de către destinatar sunt

riscul de întârziere/ de eroare sau de pierdere cu privire la comunicare.

5rtic lul 29*acă/ în conformitate cu dispozi'iile prezentei conven'ii/ o parte are dreptul să ceară

celeilalte păr'i e!ecutarea unei obli-a'ii/ un tribunal nu este 'inut să dispună e!ecutarea înnatură decât dacă o face în temeiul propriului său drept pentru contracte de vânzareasemănătoare/ necârmuite de prezenta conven'ie.

COMENTARIU>eneralităţi. Acest articol ia în considerare ipoteza în care este necesar ca o instan ăț

na ională să intervină printr6o otărâre i să dispună e!ecutarea unei obli-a ii care ar decur-eț ș țdin prezenta Conven ie. En unele sisteme (uridice instan ele (udecătore ti sunt autorizate săț ț șdispună e!ecutarea în natură a unei obli-a ii. En alte sisteme de drept instan ele nu suntț țautorizate să dispună anumite forme de e!ecutare specifică i acestor state nu li se poateșimpune o modificare a principiilor fundamentale de procedură (udiciară/ în scopul de aeficientiza la ma!im C$I%. Art. #8 este o solu ie de compromis pentru diver-en ele întreț țsistemele decommon+la9 i sistemele de drept civil în ceea ce prive te e!ecutarea înș ș

82



contractele de vânzare de bunuri mobile/ i se asi-ură că instan ele de drept comun nu vor ș țtrebui să abandoneze pozi ia lor tradi ionalăț ț #09.

Acest articol prevede că o instan ă nu este obli-ată să adopte o otărâre care prevedețe!ecutarea/ e!cep ie face cazul în care instan a de (udecată ar putea face acest lucru/ conformț țle-ii interne/ în ceea ce prive te contractele similare de vânzare care nu sunt re-lementate deșC$I%/ de e!emplu/ contractele interne de vânzare#2+. C iar dacă Conven ia prevede că unțcumpărător vătămat poate să ceară e!ecutarea conformă i întocmai a obli-a iilor ș țcontractuale#2" ale vânzătorului această prevedere este limitată de constrân-erile articolului#8#2#.

*tapele parcurse de instanţă, căreia i se cere să s licite e(ecutarea c ntractului &n c n r#itate cu C n-enţia. Articolul #8 impune ca o instan ă 5sau tribunal arbitral7/țcăreia i se cere să Ksolicite e!ecutareaL/ în conformitate cu Conven ia/ să se an-a(eze într6unț proces în doi pa i. En primul rând/ trebuie să stabilească dacă normele de remediere cuprinseșîn capitolele II i III din partea a III6a prin ele însele pot să ofere păr ii vătămate/ într6un cazș ț particular/ posibilitatea e!ecutării unei obli-a ii. Apoi/ în cazul în care răspunsul la primaț

întrebare este afirmativ/ instan a trebuie să procedeze pentru a aplica testul Kvalvei dețsi-uran ăL al art. #8. *eci/ c iar i atunci când o instan ă consideră că o normă din Conven iaț ș ț ț pentru a fi eficientă presupune ca partea care nu a e!ecutat să e!ecute/ instan a trebuie să ia înțconsiderare/ de asemenea/ dacă o astfel de scutire specifică ar putea fi disponibilă/ înconformitate cu le-ea de vânzări internă a statului forum. *acă acest -en de repararespecifică nu ar fi posibilă în conformitate cu normele interne/ instan a forului nu este le-atățde a cere e!ecutarea în temeiul Conven ieiț #2). Instan ele care nu s6ar pronun a într6o otărâreț ț privind e!ecutarea în conformitate cu le-isla ia lor na ională/ pot să refuze o astfel de cerere.ț țAcest lucru nu ar trebui să creeze probleme în cel mai frecvent caz#2 / de e!emplu/ în cazul încare vânzătorul/ care a livrat bunurile/ pretinde restituirea plă ii de la cumpărător ț #20.

5plicarea &n practică a art. 29. Această idee/ ca un cumpărător lezat să recur-ă laremediile oferite de art. 2 este re-ula i numai în circumstan e speciale poate e!plica de ceș țart. #8 5care a apărut din dezbateri destul de intense i din ne-ociere7 până în prezent aș-enerat (urispruden ă foarte pu ină/ i aproape nici o controversă.ț ț ș

Unul dintre pu inele cazuri în care un cumpărător i6a e!ercitat dreptul de a cereț șe!ecutarea efectivă în conformitate cu art. 2 alin. " a fost decis de un tribunal american s6aconstatat că cumpărătorul a prezentat suficiente fapte pentru a demonstra că ar avea dreptul laobli-area vânzătorului la e!ecutarea obli-a iile/ în pofida art. #8ț #22. Afirma iileț

#09 F. :. ?ie-el/ K, R % *IA> PRJ$I:IJN: IN , $I NNA :A> : CJN$ N,IJN :J%CJ%%JN >A P R:P C,I$ : EN IN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNJN CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. Furis/ "98 / pp. 96"+.#2+ Comentariul :ecretariatului cu privire la articolului #8.#2" Articolul 2.#2# . %. Olec tner/ @u0ersK *emedies in 7eneral and @u0ersK 5erformance+ riented *emedies/ #0 Fournal of >a; and Commerce 5#++07/ p. ) #.#2) F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. 8#.#2 O. Bortolotti/ *emedies .vaila:le to t,e 6eller and 6ellerKs *i-,t to *eBuire 6pecific 5erformance (.rticlesL&! LH and H )/ #0 Fournal of >a; and Commerce 5#++06+27/ p. ))3.#20 C iar i în ările care tind să limiteze posibilitatea instan elor de a dispune e!ecutarea 5în principal ările dinș ț ț ț

sistemulcommon+la97/ vânzătorul va avea în mod normal dreptul de a recupera pre ul bunurilor livrate.ț#22 Ma-ellan International Corp# v# 6alz-itter andel 7m: !3 decembrie "999/ Instan'a Re-iunii de Nord alIllinois/ :UA.

83



cumpărătorului includeau circumstan e care 6 dovedite la proces 6 (ustificau o sentin ă deț țe!ecutarea specifică în conformitate cu normele restrictive ale dreptului intern de vânzări din:UA. Acest caz este sin-urul care prive te art. #8 i este citat în UNCI,RA> *i-est. Art. #8ș șnu a avut niciun impact semnificativ asupra oricărei decizii ulterioare. Astfel/ în sin-uradecizie semnificativă cu privire la art. #8/ o instan ă de drept comun/ a cărei drept internț

limitează disponibilitatea de e!ecutare specifică/ a constatat că obli-area vânzătorului de ae!ecuta în conformitate cu art. 2 alin. "/ ar fi adecvată#23.@ calizarea %e %ra ică a instanţei in luenţează rezultatele unei acţiuni.Având în

vedere că normele de e!ecutare diferă foarte mult/ c iar i între (urisdic iile de drept civil/ș țrezultatele unei ac iuni va depinde de localizarea -eo-rafică a instan ei în fa a căreia ac iuneaț ț ț țeste introdusă. Acest lucru pare re-retabil/ c iar dacă este inevitabil. Când art. #8 invită untribunal să ia în considerare dacă un contract asemănător ar fi în mod special e!ecutoriu/conform le-ii/ această e!primare nu se referă la contractul de sine stătător/ ci la toatecircumstan ele/ inclusiv obiectul contractului i identitatea păr ilor ț ș ț #28.

IDEI PRINCIPALEUn tribunal nu este obli-at să impună e!ecutarea în natură/ acesta fiind liber să o facă

în temeiul propriu/ în cazul contractelor necârmuite de prezenta Conven ie.ț

*atorită a ezării -eo-rafice/ nu toate sistemele de drept i instan ele de (udecată seș ș țaseamănă între ele/ iar ca i consecin ă/ la fel se întâmplă cu modalită ile lor de e!ecutare.ș ț ț

J instan ă nu este obli-ată să ia o otărâre de e!ecutare a unui contract/ cu e!cep iaț țmomentului când le-ea internă prevede acest lucru/ dacă contractele respective nu suntre-lementate de C$I%.

ÎNTREBĂRI1. Sunt aut rizate instan ele judecăt re ti să dispună de acelea i r#e deț ș ș

e(ecutareER: Nu/ întrucât în unele sisteme (uridice/ instan ele (udecătore ti sunt autorizate săț ș

dispună e!ecutarea în natură a unei obli-a ii/ pe când în alte sisteme de drept/ instan ele nuț țsunt autorizate să dispună anumite forme de e!ecutare specifică.

2. Ce i#pune artic lul 29 al prezentei C n-en iiEț

R: Articolul #8 al C$I% impune ca o instan a ori tribunalul arbitrar/ căruia ii se cereț

să solicite e!ecutarea/ conform Conven iei/ trebuie să realizeze două lucruri/ i anume/ înț ș primul rând/ trebuie să stabilească dacă normele de remediere cuprinse în capitolele II i IIIșdin partea a III6a prin ele însele pot să ofere păr ii vătămate/ într6un caz particular/ț posibilitatea e!ecutării unei obli-a i/ iar în cazul în care răspunsul la prima întrebare estețafirmativ/ instan a trebuie să procedeze pentru a aplica testul Kvalvei de si-uran ăL alț țarticolului #8.

!. Ce sc p &nte e te l calizarea %e %ra ică a instan eiEț ș ț

#23 . %. Olec tner/ @u0ersK *emedies in 7eneral and @u0ersK 5erformance+ riented *emedies/ #0 Fournal of >a; and Commerce 5#++07/ pp. ) #6) ).#28

F. :. ?ie-el/ K, R % *IA> PRJ$I:IJN: IN , $I NNA :A> : CJN$ N,IJN :J%CJ%%JN >A P R:P C,I$ : EN IN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNJN CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. Furis/ "98 / p. "+.

88



Alineatul " al acestui articol este destinat pentru a trece peste re-ula aplicată în multe (urisdic ii deț common+la9#3"/ conform căreia un acord de modificare a unui contract nu esteobli-atoriu/ cu e!cep ia cazului promisiunii păr ii beneficiare de a furniza Kț ț considerationL#3#.

S luţia ad ptată &n pri-inţa clauzel r c ntractuale ce trebuie # di icate saureziliate &n scris.Alineatul # marc ează solu ia Conven iei cu privire la problema privindț țefectul (uridic al clauzelor în contractele de vânzare interna ională de bunuri care necesită sățfie modificate sau reziliate în scris. :istemele (uridice na ionale au solu ii diferite pentruț țaceastă problemă. Unele sisteme (uridice permit modificări orale sau reziliere/ în pofida unor astfel de clauze. Alineatul # este destinat să furnizeze o solu ie uniformă a acestei probleme.țRe-ula prevăzută la alin. #/ este că/ în cazul în care un contract scris prevede că acesta poatefi modificat sau reziliat numai în scris/ inten ia declarată a păr ilor ar trebui să prevaleze i/ caț ț șurmare/ o modificare orală sau acordul oral de reziliere va fi ineficient.

Această re-ulă -enerală prevăzută la art. #9 alin. # este/ totu i/ obiectul unei e!cep ii.ș țComportamentul unei păr i a contractului o poate e!clude de la prevalarea drepturilor deplinețîn cadrul unei clauze care necesită ca modificarea sau rezilierea să fie în scris/ în cazul în carecealaltă parte s6a bazat pe un astfel de comportament. Nu este specificat tipul decomportament care va conduce la o astfel de e!cludere. Oormularea verbală utilizată în para-raf creează (udecătorilor i arbitrilor un cadru fle!ibil pentru a a(un-e la rezultateșcorecte atunci când comportamentul unei păr i este de a a natură încât ar fi nedrept să6iț ș permită să insiste asupra obli-a iei de scriereț #3).

M di icarea clauzei Hnici # di icare ralăD. Conform teoriei contractuluistandard/ clauza Knici o modificare oralăL nu are un efect proeminent/ deoarece păr ile potțmodifica această clauză oral#3 . Ar fi pu in probabil ca păr ile contractante/ în fapt/ să convinăț țoral să modifice clauza Knici o modificare pe cale oralăL/ urmată de o modificare orală a prevederilor de fond ale contractului. Un astfel de formalism poate fi emis ca ipoteză într6o

sală de clasă a facultă ii de drept/ dar acesta nu este modul în care păr ile ar ac iona. Cu toateț ț țacestea/ în cazul în care condi iile de fond ale contractului sunt modificate pe cale orală/ ar fițle-itim să se deducă faptul că a e!istat o modificare orală a clauzei Knici o modificareoralăL#30.

Interpretarea şi d #eniul de aplicare al Hbunei7credinţeD.Prin eliminarea cerin eițde bună6credin ă din te!tul final al art. #9 C$I%/ o instan ă ar trebui să caute o altă bazăț ț pentru a controla un amendament la un contract care nu ar trebui să fie pus în e!ecutare.

!istă două solu ii posibile. Una este să se apeleze la re-ula Kbunei6credin eL/ cuprinsă în art.ț ț

#3" Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. # ".#3# ,eoria 2consideration3 acreditează ideea conformă căreia simplul acord al păr iilor nu este suficient pentru ațmodifica un contract pur i simplu măre te sau reduce obli-a iile uneia dintre păr i/ acordul poate fi ineficient/ș ș ț țdeoarece aceasta nu este sus inută de Kconsidera ieL adică printr6un act sau o promisiune dată în sc imbul noiiț ț promisiuni S An-lis, 8a9 *evision Commission! 6ixt, Interim *eport (6tatute of 1rauds and t,e Eoctrine of Consideration)T.#3) Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. # #.#3 Cauza nr# '&& ! martie "998/ Curtea Interna ională de Arbitra( de pe lân-ă Camera Interna ională de Comer' 6ț ț?uric / dispobibil la ttp 44;;;.unile!.info4case.cfmWpidX"[doXcase[idX)99[stepXOull,e!t/ păr ilețcontractului au convenit ca orice modificare să fie făcută în scris i nu e!istă nico probă care să dovedească unșcomportament care să fie de a a natură încât să dero-e de la această prevedereG pe cale de consecin ă ,ribunalulș țArbitral a decis că aplicabilitatea e!cep iei nu este (ustificabilă.ț#30

C. B. Andersen [ U. . :c roeter/ K: ARIN IN, RNA,IJNA> CJ%% RCIA> >A ACRJ:: NA,IJNA> BJUN*ARI : O :,:C RIO, OJR A>B R, . QRI,? R JN , JCCA:IJN JO I:I ,I , BIR, *A<L/ d. ildV/ :immonds [ ill/ >ondra/ #++8/ p. 02.

9+



5rtic lul !$ânzătorul se obli-ă/ în condi iile prevăzute de contract i de prezenta conven ie/ săț ș ț

predea mărfurile/ să transfere proprietatea acestora i/ dacă este cazul/ să remită documenteleșreferitoare la marfă.

COMENTARIU>eneralită i.ț Ca o introducere a Capitolului II din partea a III6a a Conven iei/ careț

face referire la obli-a iile vânzătorului / articolul )+ subliniază esen a acestor obli-a ii.ț ț ț$ânzătorul trebuie să livreze marfa/ să predea toate documentele referitoare la ele i săștransfere proprietatea asupra bunurilor în conformitate cu contractul i Conven ia.ș ț

Contractul de vânzare6cumparare interna'ională constituie principalul instrument (uridic prin care se desfă&oară comer'ul interna'ional. Pentru a putea stabili cât mai e!act caresunt obli-a'iile păr'ilor din contractul de vânzare 1 cumpărare interna'ională/ trebuie precizatcă acest contract se analizează ca fiind un act de comer care -enerează obli-a ii comerciale iț ț ș (uridice din ări diferiteț #33.

Fbli%a iile -)nzăt rului.ț Articolul )+ prevede principalele obli-a ii ale vânzătoruluiți face o introducere capitolului II din partea a III6a a Conven iei. Principalele obli-a ii aleș ț ț

vânzătorului sunt de a livra bunurile/ de a preda toate documentele referitoare la acestea i deșa transfera proprietatea asupra bunurilor #38. $ânzătorul trebuie să î i îndeplinească obli-a iileș țKîn conformitate cu contractul i prezenta conven ieL.ș ț

*in moment ce art. 2 din prezenta Conven ie permite păr ilor e!cluderea aplicăriiț țacesteia sau/ sub rezerva art. "#/ să dero-e sau să modifice efectul oricărei prevederi aleacesteia/ rezultă că/ în caz de conflict între contract i prezenta conven ie/ vânzătorul trebuieș țsă6 i îndeplinească obli-a iile în conformitate cu contractulș ț #39. Actele pe care vânzătorultrebuie să le facă/ în scopul de a livra marfa i să predea documentele sunt prevăzute de la art.ș)" până la art. ) .

Cu toate acestea/ transferul de proprietate i actele pe care vânzătorul trebuie să leșfacă/ în scopul de a transfera titlul cumpărătorului nu sunt tratate de conven ie. Art. lit. b7ț prevede că C$I% nu se referă la efectele pe care contractul le poate avea asupra proprietă iițmărfurilor vândute. Acest aspect este lăsat la latitudinea le-ii aplicabile/ în conformitate cunormele privind conflictul de le-i.

,rimiterea la articolul indică o limitare importantă a principiului autonomiei păr ilor contractele interzise de dreptul na ional sunt invalide/ dacă acest lucru esteț ț

consecin a prevăzută de această le-e. En cazul în care/ de e!emplu/ o le-e na ională declară unț țcontract înc eiat cu încălcarea unei interdic ii de e!port a fi nul/ atunci autonomia păr ilor ț țeste dependentă de această măsură#8+.

#33 %. N. Costin/ C. %. Costin/ K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Ar-onaut/ Clu(6Napoca/Ț Ț#++3/ p. "9).#38 *e i această conven ie prevede că vânzătorul trebuie să transfere proprietatea asupra bunurilor/ art. lit. b7ș ț prevede că/ dacă nu se prevede în mod e!pres/ Conven ia nu se referă la efectul pe care contractul îl poate aveațasupra proprietă ii mărfurilor vândute . Acest aspect este lăsat la latitudinea prevederilor le-ii aplicabile.ț#39 :ecretariat CommentarV/ JOOICIA> R CJR*:/ p. #8.#8+ P. :c lec triem/4,e 6ellerKs :li-ations Under t,e United Nations Convention on Contracts for t,e

International 6ale of 7oods! în %. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN:CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ Ne; <or=/ "98 / subnota #/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4sc lec triem"+. tml #.

9#



IDEI PRINCIPALEPrincipalele obli-a ii ale vânzătorului sunt de a livra bunurile/ de a preda toateț

documentele referitoare la acestea i să transfere proprietatea asupra bunurilor.ș

$ânzătorul trebuie să efectueze obli-a ia Kîn conformitate cu contractul i prezentaț șConven ieL.ț

:copul articolului )+ C$I% este de a stabili cadrul pentru normele mai particularizate privind livrarea i caracterul necesar al mărfurilor prevăzute în capitolele următoare.ș

ÎNTREBĂRI1. Ce se &n ele%e prin Hc ndi iile pre-ăzute de c ntract i prezenta c n-en ieDEț ț ș ț

R: Păr ile decid cu privire la drepturile i obli-a iile lor reciproce/ iar aran(amenteleț ș ț

lor contractuale au prioritate i se completează numai prin prevederile Conven iei. Prinș țurmare/ Conven ia (oacă un rol de spri(in.ț

2. Care sunt bli%a iile principale ale -)nzăt ruluiEț

R: Principalele obli-a ii ale vânzătorului corespund în mare măsură cu opinii le-aleț-enerale/ făcând referire la obli-a ia de a livra bunurile i de a transfera titlul în mărfuri. Jț ș parte din aceste obli-a ii -enerale ale vânzătorului sunt e!plicate mai detaliat în următoarelețarticole.

!. Care este sc pul artic lului ! CVIMER: :copul articolului )+ este de a stabili obli-a iile vânzătorului i de a constata căț ș

acestea sunt stabilite în contract i în Conven ie.ș ț

Secţiunea I. Predarea #ăr uril r şi re#iterea d cu#entel r

5rtic lul !1

*acă vânzătorul nu este 'inut să predea mărfurile într6un loc special/ obli-a'ia sa de predare constă

9)



a7 când contractul de vânzare implică transportul mărfurilor 1 în remiterea mărfurilor primului transportator pentru a le transmite cumpărătoruluiG

b7 când/ în cazurile nevizate de precedentul alineat/ contractul se referă la un bunindividual determinat sau la un bun determinat prin caractere -enerice care trebuie prelevatdintr6o masă determinată sau care trebuie fabricat ori produs &i când/ în momentul înc eieriicontractului/ păr'ile &tiau că mărfurile se -ăseau sau trebuiau fabricate ori produse într6un locspecial 1 în punerea mărfurilor la dispozi'ia cumpărătorului în acel locG

c7 în celelalte cazuri 1 în punerea mărfurilor la dispozi'ia cumpărătorului în locul încare vânzătorul avea sediul său la momentul înc eierii contractului.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. )" stabile te trei ipoteze diferite i re-ulile standard de definire aș ș

locului de predare a bunurilor 5 i de îndeplinire a obli-a iei de predare7 în cazul unui contractș țde vânzare -uvernat de C$I%/ în absen a unei prevederi contractuale e!prese/ a practicilor țstatornice dintre păr iț #8" sau a cutumelor de drept interna ional comercial care să indice oțloca ie specifică. *eterminarea locului de predare are importan ă nu numai în îndeplinireaț țobli-a iei vânzătorului de predare a mărfurilor/ ci i în planul transferului de riscuri.ț ș

C ntracte care i#plică transp rtul #ăr uril r. Predarea la pri#ul transp rtat r.Prima teză are în vedere vânzările interna ionale tipice/ adică cele care presupun în modțimplicit sau e!plicit transportul mărfurilor de la vânzător la cumpărător #8#/ atunci când păr ilețnu au prevăzut e!pres în contract un loc specific de predare. Această teză porne te de laș premisa că/ practic/ în toate cazurile în care se aplică C$I%/ cumpărătorul i vânzătorul aușsediul în state diferite/ iar în marea ma(oritate a acestor situa ii/ păr ile inten ionează săț ț țtransporte mărfurile 5dintr6un stat într6altul7 prin intermediul unui transportator #8). En acestecazuri tipice/ vânzătorul î i îndepline te obli-a iile contractuale de predare la momentulș ș țremiterii mărfurilor primului transportator/ pentru a le transmite cumpărătorului#8 . Princorelarea dispozi iilor art. )" lit. a7 cu art. 23 alin. " al C$I%/ odată ce vânzătorul predățmărfurile primului transportator/ riscurile sunt transferate cumpărătorului#80.

V)nzări care nu i#plică transp rtul #ăr uril r. >iterele b7 i c7 ale art. )" seșaplică situa iilor în care nu sunt întrunite cerin ele primului alineat/ adică cele care nu implicăț ț

#8" Un e!emplu de practică statornică este situa ia în care un client al unei bănci care dore te să retra-ă o sumăț ș

de bani/ se deplasează la bancă. Cu toate acestea/ dacă banca este de acord să trimită banii la domiciliulclientului/ banca va suporta riscurile transferului.#8# F. >oo=ofs=V/ KUN* R:,AN*IN , CI: L/ ed. a 6a/ d. olters Qlu;er/ a-a/ #+"#/ p. 2 Kdacă încontract nu se face referire la transportator! distan a care separă cele două state i sau practicile lor statorniceț ș pot conduce la necesitatea implicită a transportatorului#3#8) F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ pp. #)86# / vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4 o)". tml24ermenul de prim transportator se referă la primul transportator independent! adică o ter ă parte care nu nu îndepline te facilită ile de transport su: controlul ț ș ț direct al vânzătorului sau cumpărătorului#3#8 1rozen c,ic/en case! #+ noiembrie "99#/ Curtea de Apel Qarlsru e/ ermania/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4cases#49#""#+-". tml.#80

Art. 23 alin. " C$I% KCând contractul de vânzare implică transportul mărfurilor! iar vânzătorul nu este ţinut să le remită într+un loc determinat! riscurile sunt transferate cumpărătorului de la remiterea mărfurilor primului transportator pentru a le transmite cumpărătorului în conformitate cu contractul de vânzare#3

9

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/wais/db/cases2/921120g1.html

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/wais/db/cases2/921120g1.html



transportul mărfurilor #82. Atunci când contractul are ca obiect bunuri determinate#83/ bunurideterminate prin caractere -enerice sau bunuri viitoare#88/ care se află într6o loca ie specifică/țcunoscută de păr i la momentul înc eierii contractuluiț #89/ re-ula instituită de art. )" lit. b7impune ca vânzătorul să pună bunul la dispozi ia cumpărătorului în acea loca ie specifică. Enț țtoate celelalte cazuri/ care e!ced situa iile re-lementate de lit. a7 i b7/ obli-a ia de predare aț ș ț

vânzătorului constă în punerea bunurilor la dispozi ia cumpărătorului la sediul le-al alțvânzătorului.

IDEI PRINCIPALEEn cazul în care contractul prevede livrarea mărfurilor/ obli-a ia vânzătorului de aț

livra constă în plasarea mărfurilor la dispozi ia cumpărătorului la locul de destina ie.ț ț

*acă la momentul înc eierii contractului păr ile tiau că bunurile au fost sau ari fiț șfabricate sau produse într6un anumit loc/ iar contractul nu prevede transportul mărfurilor/obli-a ia vânzătorului de a livra mărfurile constă în plasarea mărfurilor la dispozi iaț ț

cumpărătorului la locul în care mărfurile au fost amplasate sau la locul la care urmau să fiefabricate sau produse.En cazurile care nu sunt acoperite de literele 5a7 i 5b7 ale articolului )" C$I%/ș

obli-a ia vânzătorului de a livra constă în plasarea mărfurilor la dispozi ia cumpărătorului laț țlocul de afaceri al vânzătorului din momentul înc eierii contractului.

ÎNTREBĂRI1. Care este bi%a ia de li-rare pentru c ntractele de -)nzareEț

R: Jbli-a ia de livrare pentru toate contractele de vânzare 1 dacă nu se convine altfelț 1 este îndeplinită atunci când vânzătorul pune mărfurile Kla dispozi ia cumpărătoruluiL.ț

2. Ce se &n ele%e prin plasarea #ăr uril r Hla disp zi ia cu#părăt ruluiDEț ț

R: Plasarea mărfurilor Kla dispozi ia cumpărătoruluiL înseamnă a face bunurilețdisponibile. Aceasta poate include identificarea mărfurilor sau pre-ătirea mărfurilor în func iețde necesită i/ cum ar fi ambalarea i notificarea către cumpărător.ț ș

!. Ce presupune li-rare e icientăER: Pentru a fi livrarea eficientă/ mărfurile trebuie să fie conforme cu contractul.

#82 Aceste norme î i -ăsesc aplicabilitatea mai ales în situa iile în care vânzătorul i cumpărătorul î i au sediul înș ț ș șstate aflate la mică distan ă/ i una dintre păr i dispune de mi(loace convenabile pentru a intra în posesiaț ș ț bunurilor.#83 F. >oo=ofs=V/ KUN* R:,AN*IN , CI: L/ ed. a 6a/ d. olters Qlu;er/ a-a/ #+"#/ p. 20< 2Eeexemplu! în cazul vânzării unui ta:lou care se află într+o -alerie de artă! vânzătorul tre:uie să pună ta:loul ladispozi ia cumpărătorului în acea -alerie de artă#3ț #88 *e e!emplu/ o anumită cantitate de roci dintr6o carieră/ o anumită cantitate de vin din următoarea recoltă aunei pod-orii.#89 En aceste cazuri/ ipoteza unei cunoa teri de către păr i a depozitului sau a locului de fabrica ie 5în absen aș ț ț ț

unor dispozi ii contractuale contrare7 este decisivă pentru obli-a ia cumpărătorului de a ridica bunurile care facț țobiectul contractului. A se vedea Alectronic ,earin- aid case! " mai "99)/ ,ribunalul Aac en/ ermania/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4cases#49)+0" -". tml.

90



5rtic lul !2". *acă/ în conformitate cu contractul sau prezenta conven'ie/ vânzătorul remite

mărfurile unui transportator &i dacă mărfurile nu sunt clar identificate potrivit contractului/ prin aplicarea unui semn distinctiv pe mărfuri/ prin documentele de transport sau prin oricealte mi(loace/ vânzătorul trebuie să trimită cumpărătorului un aviz de e!pedi'ie care specificămărfurile.

#. *acă vânzătorul este 'inut să ia măsuri pentru transportul mărfurilor/ el trebuie săînc eie contractele necesare pentru ca transportul să fie efectuat până la locul prevăzut/ cumi(loacele de transport adecvate împre(urărilor &i în condi'iile obi&nuite pentru un astfel detransport.

). *acă vânzătorul nu este 'inut să subscrie el însu&i o asi-urare pe timpultransportului/ el trebuie să furnizeze cumpărătorului la cererea acestuia/ toate informa'iile decare dispune &i care6i sunt necesare înc eierii acestei asi-urări.

COMENTARIU>eneralită i.ț Când un anumit termen comercial este ambi-uu cu privire la cerin eleț

pentru identificarea bunurilor/ normele art. )# stabilesc obli-a iile vânzătorului în raport cuțtransportul bunurilor. *acă un vânzător are obli-a ia de a transporta bunurile în concordan ăț ț

cu art. )" C$I%/ atunci art. )# stabile te obli-a iile acestuia pe timpul transportului deș ț bunuri.

Fbli%a ia de identi icare a bunuril r.ț Art. )# alin. " stabile te obli-a ia vânzătoruluiș țde a identifica bunurile potrivit contractului/ în momentul în care le înmâneazătransportatorului. J identificare clară a bunurilor se realizează prin documente emise detransportator 5conosamentele7 sau prin aplicarea unui semn distinctiv mărfurilor 5si-iliu/tampilă7. *acă bunurile nu sunt identificabile potrivit contractului prin una dintre metodeleș

anterior men ionate/ vânzătorul trebuie să notifice cumpărătorul printr6un aviz de e!pedierețcare să identifice mărfurile. Cu toate că C$I% nu precizează când trebuie făcută aceastănotificare#9+/ conform principiilor -enerale care stau la baza Conven iei 5a se vedea art. 3 alin.ț

#9+ *e e!emplu/ în accep iunea INCJ, R%:/ vânzătorul este obli-at să notifice cumpărătorul fără întârziere/țimediat după ce bunurile au fost livrate sau au fost preluate de transportator.

92



#7/ vânzătorul trebuie să trimită notificarea într6un timp rezonabil#9" după efectuarea livrării.Identificarea bunurilor potrivit contractului are importan ă i în planul transferului de riscț ș #9#/deoarece riscul nu este transferat la cumpărător până când bunurile nu sunt identificate înmod clar/ iar pentru această identificare cumpărătorul poate solicita o notificare din parteavânzătorului. %ai mult/ încălcarea obli-a iilor stabilite de art. )# alin. " poate an-a(aț

răspunderea vânzătorului sau/ în cazul în care obli-a ia era una fundamentală 1 poate dațdreptul cumpărătorului de a declara contractual rezolvit.

Fbli%a ia de a asi%ura un transp rt adec-at.ț En situa ia în care vânzătorul este inutț țsă ia măsuri pentru transportul mărfurilor/ art. )# alin. # îl obli-ă pe acesta să înc eiecontractele necesare pentru asi-urarea unui transport adecvat/ până la locul stabilit i înșcondi iile obi nuite pentru un astfel de transportț ș #9). Encălcarea acestei obli-a ii dă dreptulțcumpărătorului de a utiliza remediile nee!ecutării contractelor pe care le are la dispozi ie 5art.ț

0 C$I%7.Fbli%a ia de in r#are.ț Cu toate că în lipsa unei prevederi contractuale contrare/

vânzătorul nu are obli-a ia de a subscrie o asi-urare pe timpul transportului/ C$I% impuneț

ca acesta să furnizeze cumpărătorului toate informa iile pe care acesta din urmă le solicită/țtoate informa iile de care dispune i care îi sunt necesare înc eierii acestei asi-urăriț ș #9 .

IDEI PRINCIPALE$ânzătorul va identifica în mod normal mărfurile contractului la sau înainte de

momentul de e!pediere prin marcarea lor cu numele i adresa cumpărătorului/ prinș procurarea de documente de transport care specifică cumpărătorul ca destinatar.

Oie vânzătorul/ fie cumpărătorul poate fi obli-at în temeiul contractului de vânzare6cumpărare a procura asi-urare pentru pierderea mărfurilor în timpul transportutui lor.

Articolul )# C$I%/ ca i celelalte articole cu privire la obli-a iile de livrare aleș țvânzătorului/ se aplică doar în lipsa unui acord contrar între păr i.ț

ÎNTREBĂRI1. Ce bli%a ie stabile te pentru -)nzăt r artic lul !2Eț ș

R: Articolul )# 5"7 stabile te obli-a ia vânzătorului de a identifica produsele înainteș țde a le da operatorului de transport.

2. Cu# ar trebui să ie transp rtul adec-at c n r# CVIMER: Pentru ca mărfurile să fie transportate în mod adecvat/ este necesar să se alea-ă

ruta obi nuită sau ruta directă.ș

#9" Pentru o defini ie a termenului de timp rezonabilț a se vedea C. B. Andersen/ KR A:JNAB> ,I% INAR,. )95"7 JO , CI: 1 I: AR,. )95"7 ,RU>< A UNIOJR% PRJ$I:IJNWL ! Pace Rev. of CI: / "998/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4andersen. tml.#9# A se vedea art. 23 alin. # i art. 29 alin. ).ș#9) Acesta trebuie să alea-ă ruta obi nuită sau ruta cea mai directă/ trebuie să evite descărcările sauștransbordările care nu sunt necesare i clauzele de e!ceptare neobi nuite. A se vedea iș ș ș O. nderlein/ *i-,ts and

:li-ations of t,e 6eller under t,e UN Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods/ în P.:arcevic/ P. $ol=en/ KIN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: *UBRJ$NIQ > C,UR :L/ d. Jceana/ Ne;

<or=/ "992/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4enderlein". tml ic.#9 P. :c lec triem/ KUN >A JN IN, RNA,IJNA> :A> : , UN CJN$ N,IJN JN ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ :prin-er :cience [ Business %edia/ #++8/ p. ""+.

93

http://www.google.ro/search?tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Peter+Schlechtriem%22

http://www.google.ro/search?tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Peter+Schlechtriem%22



!. V)nzăt rul este bli%at să pr cure asi%urareER: Cu e!cep ia în care contractul prevede altfel/ vânzătorul nu are nici o obli-a ie de aț ț

procura asi-urare.

5rtic lul !!$ânzătorul trebuie să predea mărfurilea) dacă o dată este fixată prin contract sau determina:ilă prin referire la contract! la

această datăG:) dacă o perioadă de timp este fixată prin contract sau determina:ilă prin referire la

contract! în orice moment în cursul acestei perioade! în afară de cazul în care dinîmpre;urări nu rezultă că ale-erea datei revine cumpărătoruluiG sau

c) în toate celelalte cazuri! într+un termen rezona:il calculat de la înc,eiereacontractului#

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. )) are în vedere momentul predării mărfurilor i prezintăș

următoarele trei ipoteze Art. )) lit. a7 re-lementează situa iile când data predării bunului estețconvenită i prevăzută de păr i în contractG art. )) lit. b7 re-lementează ipoteza când esteș țfi!ată o perioadă în termenul căreia trebuie efectuată predareaG art. )) lit. c7 acoperă toatecelelalte situa ii care nu sunt re-lementate de primele două alineate. En esen ă/ art. ))ț țdetermină/ în mod e! austiv toate ipotezele în care vânzătorul î i îndepline te obli-a ia deș ș ț predare a bunurilor la termen#90/ însă nu prevede e!pres momentul la care cumpărătorul

#90 J. >ando/ Commentar0 on .rticle %% în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA>:A> : JO >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4biblio4lando6

bb)). tml.

98



trebuie să ridice livrarea#92. Cumpărătorul nu este obli-at să accepte bunurile înainte determen/ dar dacă acceptă/ vânzătorul se eliberează de obli-a ia de predare a bunurilor ț #93.

"ata predării bunuril r este i(ată &n c ntract. En conformitate cu art. )) lit. a7/atunci când păr ile au convenit i au prevăzut în contract o anumită dată pentru predareaț ș bunurilor/ vânzătorul trebuie să se conformeze cu prevederile contractuale. Ipoteza ilustratăde primul alineat reiterează principiile -enerale prevăzute de art. 2 i art. )+ i este oș șconsecin ă a for ei obli-atorii a contractuluiț ț #98.

"acă peri adă de ti#p este i(ată prin c ntract sau deter#inabilă prin re erirela c ntract. En situa iile în care contractul prevede o perioadă de timp în care predareaț bunurilor trebuie efectuată/ vânzătorul poate efectua livrarea în orice zi din acel interval#99. Enmod obi nuit/ vânzătorul poate ale-e data la care va efectua livrarea. Pe parcursul acesteiș perioade/ vânzătorul se poate elibera de obli-a ie în orice moment i poate obli-aț șcumpărătorul să ridice livrarea. Pot e!ista i situa ii în care din prevederile contractualeș țrezultă că cel care ale-e data livrării este cumpărătorul/ iar vânzătorul este obli-at să seconformeze)++.

"ata li-rării nu este i(ată &n c ntract. En cazurile în care prevederile lit. a7 i b7 nușsunt aplicabile/ vânzătorul trebuie să efectueze livrarea după înc eierea contractului/ într6untimp rezonabil)+". Art. )) lit. c7 acoperă i cazurile în care a fost oferit un termenșnedeterminat/ ca de e!emplu/ Kcât de repede posibil.L

IDEI PRINCIPALEArticolul )) C$I% face referire la momentul în care vânzătorul trebuie să

îndeplinească obli-a ia de a livra produsele.ț

En cazul în care data de livrare este stabilită sau determinată prin contract/ vânzătorultrebuie să livreze la acea dată.

Cumpărătorul nu trebuie să accepte livrarea înainte de data pro-ramată/ dar în cazul încare acceptă/ vânzătorul i6a îndeplinit obli-a ia de a livra.ș ț

ÎNTREBĂRI1. @a ce ace re erire artic lul !! CVIMER: Articolul )) face referire la timpul de livrare.

#92 Art. 0) i 2+ ale C$I% stabilesc obli-a ia cumpărătorului de a ridica livrarea/ iar art. 2"620 prevăd remediileș țla care este îndreptă it vânzătorul în cazul încălcării obli-a iei de ridicare a bunurilor livrate. Cu toate acestea/ț țC$I% nu con ine norme -enerale cu privire la momentul la care cumpărătorul încalcă această obli-a ie.ț ț#93 P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*L/ :prin-er :cience [ Business %edia/ #++8/ p. 22.#98 F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. # 8.#99 *acă/ de e!emplu/ păr ile au convenit ca termen de predare/ luna iunie/ vânzătorul poate preda bunul atât înțdata de " iunie/ cât i în data de )+ iunie. Perioada de timp convenită conferă vânzătorului fle!ibilitatea necesarăș pentru pre-ătirea i transportul bunurilor.ș)++ Un astfel de caz este cel în care cumpărătorul vine i ridică bunurile pe care vânzîtorul i le pune la dispozi ie.ș ț)+"

Pentru o defini ie a termenului de timp rezonabil a se vedea C. B. Andersen/ KR A:JNAB> ,I% INțAR,. )95"7 JO , CI: 1 I: AR,. )95"7 ,RU>< A UNIOJR% PRJ$I:IJNWL ! Pace Rev. of CI: / "998/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4andersen. tml.

99



2. C)nd trebuie să stabilescă cu#părăt rul data de li-rareER: Când o perioadă de timp a fost stabilită pentru cumărător în care el poate cere

livrare/ el trebuie să stabilească o dată în acest termen. *acă nu reu e te să facă acest lucru/ș șcumpărătorul încalcă contractul.

!. Ce se &n ele%e prin sinta%#a H&ntr7un ti#p rez nabilDEțR: :ubpara-raful 5c7 aduce în discu ie livrarea Kîntr6un timp rezonabilL. Aceată livrareț

trebuie făcută Kcât mai curând posibilL în cazul în care nu apare un eveniment neprevăzutcare să împiedice acest lucru.

5rtic lul !+*acă vânzătorul este 'inut să remită documentele care se referă la mărfuri/ el trebuie

să e!ecute această obli-a'ie la momentul/ în locul &i în forma prevăzute de contract. En caz de

remitere anticipată/ vânzătorul păstrează/ până la momentul prevăzut pentru remitere/ dreptulde a remedia orice defect de conformitate a documentelor/ cu condi'ia ca e!erci'iul acestuidrept să nu cauzeze cumpărătorului nici inconveniente nici c eltuieli nerezonabile. ,otu&i/cumpărătorul păstrează dreptul de a cere daune6interese în conformitate cu prezentaconven'ie.

COMENTARIU>eneralită i.ț *ocumentele care se referă la bunurile ce fac obiectul unui contract de

vânzare interna ională de mărfuri au o deosebită importan ă. Aceste documente pot fiț țdocumente de titlu 5conosamente/ certificate de depozit7/ poli e de asi-urare/ certificate deț

control i calitateș )+#/ documenta ia te nică cu privire la bunuri etc.ț )+). Având în vedere procedurile diverse care implică o astfel de documenta ie 5predarea directă a bunurilor/țconsi-na ia/ predarea prin intermediul unui transportator etc.7ț )+ / scopul art. ) este de are-lementa/ pe de6o parte/ re-ulile privitoare la remiterea de către vânzător a documentelor care se referă la mărfuri/ iar pe de altă parte/ dreptul vânzătorului de a remedia orice defect deconformitate a documentelor/ în situa ia în care acesta le6a remis înainte de data scadentă deț

)+# 1# Anderlein! *i-,ts and :li-ations of t,e 6eller under t,e UN Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods! în P. :arcevic/ P. $ol=en/ KIN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: *UBRJ$NIQ > C,UR :L/ d. Jceana/ Ne; <or=/ "992/ p. "0)/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4enderlein". tml ie.)+)

*e e!emplu/ în special în cazul fabricilor i ma inăriilor/ vânzătorul remite cumpărătorului documenta iaș ș țcare con ine men iunile privitoare la mentenan a i repararea bunurilor.ț ț ț ș)+ A se vedea art. )" C$I%.

"++



predare a bunurilor. :fera documentelor care fac obiectul art. ) este determinată/ în modobi nuit/ în contractul înc eiat de păr i i nu de către Conven ieș ț ș ț )+0.

Predarea d cu#entel r re erit are la bunuri. Prima teză a art. ) reiterează preeminen a for ei obli-atorii a contractului dintre păr i. Ca i consecin ă/ vânzătorul esteț ț ț ș țobli-at să remită documentele referitoare la bunuri la data/ locul i în forma prevăzută deșcontract/ de clauza aleasă din INCJ, R%:)+2/ sau de practicile statornice dintre păr i.ț

Re#ediile pentru nec n r#itatea d cu#entel r. ,eza a II6a a art. ) îndreptă e teț șvânzătorul care a remis documentele anticipat/ să remedieze/ pe c eltuiala sa/ orice lipsă aconformită ii con inutului documentelor cu anumite prevederi le-ale sau contractuale/ cuț țcondi ia de a nu pre(udicia în niciun mod cumpărătorul sau să nu îl supună la c eltuielițsuplimentare. >uând în considerare faptul că încălcarea obli-a iei de remitere a uneițdocumenta ii corecte este asimilată predării de bunuri neconforme/ în concordan ă cu art. ) /ț țvânzătorul are dreptul de a remedia aceste KdefecteL până la împlinirea termenului de predare)+3. Cu toate acestea/ potrivit ultimei teze a art. ) / cumpărătorul î i men ine dreptul laș țdespă-ubiri în cazul în care vânzătorul î i e!ercită dreptul de a remedia neconformitateaș

con inutului documenta iei.ț ț

IDEI PRINCIPALEArticolul ) C$I% se ocupă cu a doua obli-a ie a vânzătorului/ descrisă în articolulț

)+ C$I%/ adică/ să predea cumpărătorului orice documente referitoare la mărfuri.*ocumentele trebuie predate la momentul/ locul i în forma cerută prin contract.ș

Prezentul articol nu precizează ce documente trebuie predate cumpărătorului/ dar vânzătorul poate fi obli-at prin contract să predea anumite documente.

ÎNTREBĂRI1. Ce d cu#ente ar putea i bli%at prin c ntract -)nzăt rul să predeaER: $ânzătorul poate fi obli-at prin contract să predea certificate de asi-urare/ facturi

comerciale/ certificate de ori-ine/ -reutate sau de calitate i altele asemenea.ș

2. Ce se &n ele%e prin sinta%#a Hpre-ăzute de c ntractDEț

R: vânzatorul trebuie să predea cumpărătorului documentele stabilite de comun acordîn contract.

)+0 O. nderlein/ *i-,ts and :li-ations of t,e 6eller under t,e UN Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods/ în P. :arcevic/ P. $ol=en/ KIN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*: *UBRJ$NIQ > C,UR :L/ d. Jceana/ Ne; <or=/ "992/ p. "0)/ K 1orma i natura documenta iei prevăzută în contract vaș ț include i numărul de copii! lim:a i! în func ie de caz! metoda de multiplicare (printare! redactare!ș ș ț fotocopiere)L/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4enderlein". tml ic. A se vedea i P.ș:c lec triem/4,e 6ellerQs :li-ations under t,e United Nations Convention on Contracts for International 6ale of 7oods! în %. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ Ne; <or=/ pp. 26"2/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4sc lec triem"+. tml.)+2 INCJ, R%: 5,ermeni de Comer Interna ional7 este o ini iativă a Camerei Interna ionale de Comer de laț ț ț ț țParis/ care/ recur-ând la o serie de termeni comerciali pre6defini i/ condensează într6o formă cât mai simplificatăț

posibil/ cele mai diverse situa ii comerciale.ț)+3 *reptul vânzătorului de a corecta documentele ale căror con inut nu este conform cu standardele le-ale sauțcontractuale derivă i din art. 8 al C$I%.ș

"+"



ambala(ul bunurilor/ drept -aran ie a conformită ii mărfurilor în sensul stabilit de păr i laț ț țînc eierea contractului. Alineatul # al acestui articol prezintă obli-a iile implicite alețvânzătorului cu privire la conformitatea produselor/ a ambala(ului lor/ i calită ile cerute înș țcazul în care contractul a fost ne-ociat pe baza unui e antion sau model prezentatșcumpărătorului)+8. Cu toate acestea/ potrivit alin. )/ vânzătorul nu este răspunzător de o lipsăde conformitate pe care cumpărătorul o cuno tea sau nu o putea i-nora la data înc eieriișcontractului/ aplicându6se astfel implicit principiulnemo auditur propriam turpitudinemalle-ans# %omentul în raport cu care se apreciază lipsa de conformitate cu contractul i cuș prevederile Conven iei este acela al transmiterii riscurilor către cumpărător/ c iar dacățaceastă lipsă se concretizează practic ulterior/ după începerea utilizării)+9.

Obliga ia de con ormitate a măr urilor.ț Conven ia/ în alin. " prevede faptul cățvânzatorul/ în vederea e!ecutării contractului/ trebuie să predea mărfuri a căror cantitate/calitate sau tip i al căror ambala( sau condi ionare să corespundă celor stipulate în contract.ș țAstfel/ criteriul primordial în func ie de care se apreciază îndeplinirea de către vânzător ațcerin ei conformită ii îl reprezintă prevederile contractuale.ț ț

En multe cazuri/ calitatea i descrierea cerute de contract nu sunt fi!ate în mod e!presșde către păr i/ astfel încât o interpretare a contractului devine necesară/ în scopul de a aflațcon inutul e!act al obli-a iilor vânzătorului. Pentru această interpretare/ scopul pentru careț țcumpărătorul dore te să utilizeze produsele are o semnifica ie primordială.ș ț

Cumpărătorul ac izi ionează bunurile pentru un anumit scop pentru a le consuma/țfolosi sau a le revinde. A teptările acestuia cu privire la mărfuri nu vor fi atinse dacă bunurileșnu posedă caracteristicile necesare pentru utilizarea inten ionată de către cumpărător/ sau înțcazul în care o ter ă persoană pretinde un drept la posesie sau interzice utilizarea lor înțvirtutea unui brevet sau drept de proprietate intelectuală. Astfel/ distin-em între viciicalitative i vicii de natură (uridicăș )"+.

Jbli-a'iile referitoare la calitate se referă i la -aran'iile pentru vicii/ iar clauzele careș privesc cantitatea/ calitatea/ tipul/ ambala(ul sau condi'ionarea mărfii în ma(oritatea situa iilor țsunt prevăzute e!pres în contract.

C ndiţiile ce trebuie &ndeplinite de către #ăr uri.En lipsa unor atare re-lementăriîn contractul înc eiat de păr i/ mărfurile sunt considerate conforme cu contractul 5a se vedeațalin. #7 doar dacă îndeplinesc anumite condi ii secundare.ț

Astfel/ ele trebuie să fie adecvate întrebuin ărilor la care servesc/ în mod obi nuit/ț șmărfuri de acela i tip/ avându6se în vedere situa ia în care mărfurile au fost contractate peș ț baza unei descrieri -enerale/ cumpărătorul nefurnizând vânzătorului nicio indica ie cu privirețla întrebuin area pentru care sunt destinate Sa se vedea alin. # lit. a7Tț )"" .

*e asemenea/ obli-a ia este îndeplinită dacă mărfurile sunt adecvate oricăreițîntrebuin ări speciale care a fost adusă/ e!pres sau tacit/ la cuno tin a vânzătorului/ de cătreț ș ț

)+8 F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.)+9 *.6Al. :itaru/ .specte privind o:li-a ia de conformitate a mărfurilor P Conven ia de la Viena asupraț ț contractelor de vânzare interna ională de mărfuriț / ) Revista română de *rept Privat5#++87)"+ P. :c lec triem/ 4,e 6ellerKs :li-ations Under t,e United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7ood! în %. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN:CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/

"98 / vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4biblio4sc lec triem"+. tml 2+).)"" *.6Al. :itaru/ .specte privind o:li-a ia de conformitate a mărfurilor P Conven ia de la Viena asupraț ț contractelor de vânzare interna ională de mărfuriț / ) Revista română de *rept Privat5#++87

"+)

http://www.avocatnet.ro/content/autori%7Cdetaliu/authorID_232/Revista-romana-de-Drept-Privat.html






cumpărător/ în momentul înc eierii contractului Sa se vedea alin. # lit. b7T. Această prevedere permite vânzătorului să refuze perfectarea acordului de voin ă dacă este în imposibilitatea deța livra bunuri corespunzătoare acelei întrebuin ări.ț

En cazul în care contractul a fost ne-ociat pe baza unui e antion sau model prezentatșcumpărătorului/ mărfurile livrate trebuie să posede calită ile acelui e antion sau model Sa seț șvedea alin. # lit. c7T.

En plus/ este necesar ca acestea să fie ambalate sau condi ionate în modul obi nuitț ș pentru mărfurile de acela i tip sau/ în lipsa unui mod obi nuit/ într6o manieră adecvată pentruș șa le conserva i prote(a Sa se vedea alin. # lit. d7T.ș

Răspunderea -)nzăt rului. Ultimul alineat al articolului )0 C$I% e!cluderăspunderea vânzătorului în sensul lit. a7 6 d7 ale alin. #/ pentru orice lipsă de conformitate/dacă în momentul înc eierii contractului/ cumpărătorul o cuno tea sau nu o putea i-nora înșmomentul înc eierii contractului.

Conven ia prevede în mod clar că/ cumpărătorul care tia sau ar fi trebuit să tie ce felț ș ș

de bunuri va livra vânzătorul/ nu va putea solicita bunuri de calitate superioară. *e re-ulă/ principiul care stă la bază este acela că/ cumpărătorul care ac izi ionează mărfuri/ în pofidațdefectelor lor notabile sau aparente/ este de acord cu propunerea vânzătorului/ determinată destarea efectivă a bunurilor )"#.

IDEI PRINCIPALEArticolul )0 C$I% prevede e!tinderea obli-a iei vânzătorului de a livra bunuri careț

sunt conforme cu contractul.En temeiul prezentei Conven ii/ în cazul în care vânzătorul a predat sau a pus laț

dispozi ia cumpărătorului bunuri care îndeplinesc descrierea -enerală a contractului/ el ațKlivrat bunurileL/ c iar dacă aceste bunuri nu sunt conforme în ceea ce prive te cantitatea saușcalitatea. Ar trebui remarcat/ cu toate acestea că/ de i mărfurile au fost livrate/ cumpărătorulșî i păstrează dreptul la despă-ubiri pentru lipsa de conformitate a mărfurilor.ș

Prima teză subliniază faptul că mărfurile trebuie să fie conforme cu cantitatea/calitatea i descrierea cerute de contract i trebuie ambalate în modul impus de contract.ș ș

ÎNTREBĂRI1. Care este una dintre bli%a iile -)nzăt rului ce rezultă din acest artic lEț

R: Para-raful 5"7 5d7 prezintă una dintre obli-a iile vânzătorului în ceea ce prive teț șconformitatea mărfurilor/ anume ambalarea acestora.

2. C)nd se aplică disp zi iile de la literele 4a8 / 4d8Eț

R: Aceste dispozi ii se aplică ori de câte ori păr ile nu au convenit altfel.ț ț

!. C)nd nu se p t utiliza bunurileER: Bunurile aduc atin-ere utilizării obi nuite atunci când nu dispun de caracteristicileș

obi nuite/ specifice sau atunci când acestea au defecte care împiedică utilizarea lor materialășsau reduc considerabil valoarea lor comercială.)"#

C. %. Bianca/Commentar0 on article %$ of t,e CI67 în Bianca Bonell/ KCJ%% N,AR< JN ,IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %adrid/ "983/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4biblio4bianca6bb)0. tml.

"+



5rtic lul !0". $ânzătorul este răspunzător/ în conformitate cu contractul &i prezenta conven'ie/ de

orice lipsă de conformitate care e!istă în momentul transmiterii riscurilor către cumpărător/c iar dacă această lipsă nu apare decât ulterior.

#. $ânzătorul este/ de asemenea/ răspunzător de orice lipsă de conformitate care aparedupă momentul indicat în para-raful precedent &i care este imputabilă nee!ecutării oricăreiobli-a'ii ale sale/ inclusiv celei de -aran'ie potrivit cu care/ în timpul unei anumite perioade/mărfurile vor rămâne adecvate întrebuin'ărilor lor normale ori unei întrebuin'ări speciale sauvor păstra calită'ile ori caracteristicile specificate.

COMENTARIU>eneralită i.ț Articolul )2 este destinat să facă distinc ie între riscurile cumpărătoruluiț

i lipsa de conformitate.ș

%omentul în raport cu care se apreciază lipsa de conformitate cu contractul i cuș prevederile Conven iei este acela al transmiterii riscurilor către cumpărător/ c iar dacățaceastă lipsă nu se manifestă decât ulterior/ după începerea utilizării mărfurilor. $ânzătoruleste/ de asemenea/ răspunzător de orice lipsă de conformitate care apare după momentulindicat anterior în cazul în care -arantează ca mărfurile să rămână adecvate întrebuin ării lor ț

normale ori unei întrebuin ări speciale sau să păstreze calită ile ori caracteristicile specificateț țîn contract/ pentru o anumită perioadă de timp)") .En caz de predare anticipată/ vânzătorul are dreptul/ până la data prevăzută pentru

predare/ să acopere lipsa de conformitate/ fie oferind partea sau cantitatea lipsă sau mărfurinoi care să înlocuiască mărfurile neconforme cu contractul/ fie prin repararea oricărei lipse deconformitate a mărfurilor/ cu condi ia să nu cauzeze cumpărătorului nici inconveniente/ nicițc eltuieli nerezonabile. ,otu i/ cumpărătorul păstrează dreptul de a cere daune6interese.ș )"

)") C. %. Bianca/Commentar0 on article %$ of t,e CI67 în Bianca Bonell/ KCJ%% N,AR< JN ,IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %adrid/ "983/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4biblio4bianca6bb)0.)" *.6Al. :itaru/ .specte privind o:li-a ia de conformitate a mărfurilor P Conven ia de la Viena asupraț ț contractelor de vânzare interna ională de mărfuriț / ) Revista română de *rept Privat 5#++87

"+0



@ipsa de c n r#itate &n # #entul trans#iterii riscuril r către cu#părăt r.Articolul )2 alin. " prevede că vânzătorul este răspunzător pentru lipsa de conformitatee!istentă în momentul trasmiterii riscurilor către cumpărător/ c iar dacă această lipsă nuapare decât ulterior. En conformitate cu articolul )8 din Conven ie/ cumpărătorul trebuie sățverifice mărfurile cu promptitudine/ în scopul de a stabili conformitatea lor cu contractul.Prin urmare/ răspunderea vânzătorului pentru o lipsă de conformitate apărută ulterior transmiterii riscurilor/ trebuie să vizeze acele vicii care nu ar fi putut fi detectate în urma uneie!aminări obi nuite.ș

:inta-ma Kc iar dacă această lipsă nu apare decât ulteriorL momentului transmiteriiriscurilor către cumpărător/ va prote(a cumpărătorul atunci când lipsa de conformitate vaapărea la o dată ulterioară/ inclusiv în situa ia nerespectării cerin ei prevăzute de articolul )0ț țalin. # lit. a7/ ca bunurile să fie Kadecvate între:uinţărilor la care servesc în mod o:i"nuit mărfuri de acela"i tip3#

* ectele %aran iei c ntractuale.ț Alineatul # reflectă faptul că anumite -aran ii includțan-a(amente după momentul livrării. Cu titlu de e!emplu/ un contract pentru servicii demărfuri/ care se pot acorda pentru o perioadă determinată/ sau e!isten a unei -aran ii căț ț produsele vor fi conforme cerin elor pe o anumită perioadă/ cum ar fi # ani sau pe o anumitățdistan ă/ cum ar fi "++++ mile/ sau alte -aran ii asemănătoare. Pentru unele dintre acesteț ț-aran ii/ cumpărătorul nu trebuie să dovedească că nu a fost o neconformitate după momentulțtransmiterii riscurilor 5de e!emplu/ la e!pedierea mărfurilor sau livrarea către cumpărător7)"0.

Articolul )2 alin. # aduce în discu ie o întrebare delicată/ i anume dacă un vânzător ț șnu i6a îndeplinit obli-a iile care îi revin atunci când mărfurile au fost conforme la momentulș țlivrării lor însă nu corespund scopului lor. En cazul în care vânzătorul a dat o -aran ie e!presățde e!ecutare/ răspunsul este evident 6 el este răspunzător. En alte cazuri/ potrivit art. )2 alin. #/răspunsul depinde de următorul aspect dacă a e!istat o nee!ecutare a obli-a iilor ț

vânzătorului. Cu toate acestea/ limba(ul folosit implică în mod clar faptul că vânzătorul poatefi tras la răspundere în cazul în care mărfurile nu rămân adecvate întrebuin'ărilor lor normaleori unei întrebuin'ări speciale sau nu î i păstrează calită'ile ori caracteristicile specificate/șdeoarece poate semnifica o încălcare a obli-a iei vânzătorului prevăzută la art. )0 alin. # lit.ța7 sau lit. b7.

IDEI PRINCIPALEArticolul )2 se referă la problema dificilă ce prive te -arantarea de către vânzător aș

durabilită ii produselor sale.ț

Alineatul 5"7 al articolului )2 C$I% con ine re-ula de bază prin care vânzătorul estețresponsabil în conformitate cu contractul i Conven ia pentru orice lipsă de conformitate careș țe!istă în momentul în care riscul este transferat/ c iar dacă această lipsă de conformitateapare după această dată.

Alineatul 5#7 stabile te că orice afectează bunurile implică răspunderea vânzătoruluișîn cazul în care acesta a încălcat o obli-a ie.ț

)"0 C. %. Bianca/Commentar0 on article %$ of t,e CI67 în Bianca Bonell/ KCJ%% N,AR< JN ,IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %adrid/ "983/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4biblio4bianca6bb)0. tml.

"+2



ÎNTREBĂRI1. C)nd p ate apărea lipsă de c n r#itateER: J lipsă de conformitate poate apărea atunci când mărfurile prezintă defecte

ulterioare de(a e!istente într6o formă ascunsă.

2. Ce cuprinde resp nsabilitatea pentru lipsa de c n r#itateER: Responsabilitatea vânzătorului pentru lipsa de confrmitate a bunurilor cuprinde

calitatea/ cantitatea i descrierea mărfurilor/ precum i modul îîn care acestea sunt ambalate.ș ș

!. >aran ia se ac rdă i#plicitEț

R: aran ia nu este un drept dat/ ci necesită un acord între păr i sau o promisiuneț țunilaterală a vânzătorului.

5rtic lul !En caz de predare anticipată/ vânzătorul are dreptul/ până la data prevăzută pentru

predare/ fie să predea partea sau cantitatea lipsă/ sau mărfuri noi care să înlocuiască mărfurileneconforme cu contractul/ fie să repare orice lipsă de conformitate a mărfurilor cu condi'ia cae!erci'iul acestui drept să nu cauzeze cumpărătorului nici inconveniente/ nici c eltuielinerezonabile. ,otu&i/ cumpărătorul păstrează dreptul de a cere daune6interese/ potrivit cu prezenta conven'ie.

COMENTARIU!eneralită i. ț Entr6un limba( similar articolului ) / articolul )3 conferă dreptul de a

remedia orice lipsă de conformitate de către vânzător.Articolul )3 se aplică la diferite tipuri de neconformită i ale bunurilor.ț

Neconformitatea mărfurilor poate fi remediată prin KînlocuireL sau Krepararea păr ii defecteL.ț Niciuna dintre aceste măsuri nu se poate realiza în cazul în care cauzează cumpărătoruluiinconveniente sau c eltuieli nerezonabile. *e e!emplu/ cumpărătorul ar putea respin-e o propunere pentru a repara o ma inărie la locul asamblării la cumpărător/ în situa ia în careș țopera iunile de asamblare ar presupune un efort serios din partea acestuiaG în aceste condi iiț ț

"+3



R: Articolul )3 C$I% se aplică la diferite tipuri de non6conformitate a mărfurilor. *ee!emplu/ vânzătorul poate furniza bunuri lipsă.

5rtic lul !9

". Cumpărătorul trebuie să e!amineze mărfurile sau să le supună e!aminării într6untermen cât se poate de scurt/ 'inând seama de împre(urări.#. En cazul în care contractul implică transportul mărfurilor/ e!aminarea poate fi

amânată până la sosirea lor la destina'ie.). *acă mărfurile sunt rediri(ate sau ree!pediate de cumpărător fără ca să fi avut în

mod rezonabil posibilitatea să le e!amineze &i dacă/ în momentul înc eierii contractului/vânzătorul cuno&tea sau ar fi trebuit să cunoască posibilitatea acestei rediri(ări/ sauree!pedieri/ e!aminarea poate fi amânată până la sosirea mărfurilor la noua lor destina'ie.

COMENTARIU>eneralită i.ț Articolul )8 descrie limita temporală în care cumpărătorul este obli-at

să e!amineze bunurile. *reptul cumpărătorului de a e!amina mărfurile înainte de a plăti pre ul este luat în considerare în art. 08 alin. ).ț

Acest articol este în strânsă le-ătură cu art. )9/ care prevede că Kcumpărătorul estedecăzut din dreptul de a se prevala de o lipsă de conformitate dacă nu o denun'ă vânzătorului/ precizând natura defectului/ într6un termen rezonabil/ calculat din momentul în care l6aconstatat sau ar fi trebuit să6l constateL. %omentul în care cumpărătorul este obli-at săe!amineze mărfurile/ potrivit art. )8/ constituie momentul în care cumpărătorul ar fi trebuit săconstate lipsa de conformitate în temeiul art. )9/ cu e!cep ia cazului în care neconformitateaț

este una care nu ar fi putut fi descoperită printr6o e!aminare)"9

.Alineatul " prevede re-ula de bază/ i anume perioada în care cumpărătorul trebuie săș

e!amineze mărfurile sau face ca acestea să fie e!aminate Kîntr6un termen cât se poate descurtL/ raportat la circumstan e. Alineatele # i ) fac referire la două situa ii particulare.ț ș ț

M #entul e(a#inării #ăr uril r. Articolul )8 face referire la momentul în caremărfurile trebuie să fie e!aminate. En cazul în care mărfurile trebuie să fie transportate/ art. )8alin. # amână momentul pentru e!aminare până când mărfurile au a(uns la destina ie. Apar țdificultă i în situa ia în care mărfurile sunt redirec ionate în tranzit sau ree!pediate de cătreț ț țcumpărător după revânzare. $ersiunea adoptată în cele din urmă la art. )8 alin. ) prevede înmod clar că/ în cazul ree!pedierii din cauza revânzării/ e!aminarea poate fi amânată până)"9 Comentariul :ecretariatului cu privire la art. )8 vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6)8. tml.

"+9



când bunurile a(un- la noua destina ie. Astfel/ ambala(ul/ de e!emplu/ nu trebuie să fiețdesfăcut înainte. En scopul de a amâna e!aminarea/ este/ de asemenea/ necesar ca vânzătorulsă tie sau să fi trebuit să tie că o redirec ionare sau ree!pediere a fost posibilă/ astfel încâtș ș țvânzătorul să nu considere prematur 6 în ceea ce prive te timpul de sosire la cumpărător 6 cășe!aminarea a avut loc i nu a produs nicio obiec ieș ț )#+.

IDEI PRINCIPALEArticolul )2 C$I% descrie punctul de timp în care este necesară e!aminarea

mărfurilor de către cumpărător.Alineatul 5"7 prevede redula de bază conform căreia cumpărătorul trebuie să

e!amineze mărfurile în cel mai scurt timp posibil.En cazul în care cumpărătorul descoperă o lipsă de conformitate/ atunci el trebuie să

informeze vânzătorul într6un termen rezonabil.

ÎNTREBĂRI1. Ce bli%a ie are cu#părăt rul c n r# artic lului !9 CVIMEț

R: Acest articol prevede obli-a ia cumpărătorului de a e!amina mărfurile.ț

2. Care este sc pul e(a#inării #ăr uril rER: :copul e!aminării mărfurilor este de a determina dacă mărfurile sunt sau nu în

conformitate cu contractul.!. Cu#părăt rul trebuie să e ectueze el &nsu i e(a#inarea bunuril rEș

R: Cumpărătorul nu trebuie să efectueze e!aminarea el însu i. l poate instrui o parteșter ă să facă acest lucru.ț

)#+ P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*L/ d %anz/ $iena/ "982/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4sc lec triem6)8. tml b#2 .

""+



5rtic lul !6". Cumpărătorul este decăzut din dreptul de a se prevala de o lipsă de conformitate

dacă nu o denun'ă vânzătorului/ precizând natura defectului/ într6un termen rezonabil/calculat din momentul în care l6a constatat sau ar fi trebuit să6l constate.

#. En toate cazurile/ cumpărătorul este decăzut din dreptul de a se prevala de o lipsă deconformitate/ dacă nu o denun'ă cel mai târziu într6un termen de # ani/ calculat de la data lacare mărfurile i6au fost remise în mod efectiv/ e!ceptând cazul în care acest termen ar fiincompatibil cu durata unei -aran'ii contractuale.

COMENTARIU>eneralită i.ț Articolul )9 prevede consecin ele nedenun ării lipsei de conformitateț ț

vânzătorului într6un termen rezonabil. Principiul care se află la baza acestui articol este fie protec ia intereselor vânzătorului/ fie celeritatea raporturilor comerciale/ fie pur i simpluț șsanc ionarea lipsei de dili-en ă din partea cumpărătorului.ț ț

Fbli%a ia de denun are a nec n #ită ii.ț ț ț En temeiul alin. "/ cumpărătorul pierdedreptul de a6 i apăra interesele spri(inindu6se pe lipsa de conformitate a bunurilor în cazul înșcare denun area nu se realizează într6un termen specificat. Prin urmare/ cumpărătorul nuț poate solicita6 despă-ubiri în temeiul art. 0 alin. " lit. b7 C$I%G6 remedierea lipsei de conformitate în temeiul art. 2 C$I%G6 nulitatea contractului în temeiul art. 9 C$I%G6 o reducere a pre ului în conformitate cu art. 0+ C$I%.ț

Cumpărătorul trebuie să notifice vânzătorul într6un termen rezonabil/ calculat dinmomentul în care l6a constatat sau ar fi trebuit să6l constate. En cazul în care lipsaconformită ii ar fi putut fi descoperită prin e!aminarea mărfurilor/ potrivit art. )8/țcumpărătorul ar fi trebuit să fi descoperit lipsa de conformitate în momentul e!aminării. Encazul în care lipsa de conformitate nu ar fi putut fi descoperită prin e!aminare/ cumpărătorultrebuie să notifice într6un termen rezonabil după ce a descoperit lipsa de conformitate.

"enun area &n ter#enul de 2 ani.ț C iar dacă este important să fie prote(atcumpărătorul de vicii care devin evidente numai după o perioadă de timp/ este de asemeneaimportant să fie prote(at vânzătorul. :olicitările făcute cu mult timp după ce mărfurile au fostlivrate sunt de multe ori îndoielnice i ar fi dificil pentru el să ob ină dovezi cu privire laș ț

starea produselor în momentul livrării.)#"

Alineatul # recunoa te acest interes prin solicitarea cumpărătorului de a faceșdenun area lipsei de conformitate în termen de cel mult doi ani de la data la care mărfurile i6țau fost efectiv predate. En plus/ în conformitate cu art. 8 i "+ din Conven ia asupraș ț prescrip iei în materie de vânzare interna ională de mărfuri/ cumpărătorul trebuie să înceapăț ț procedurile (udiciare împotriva vânzătorului în termen de patru ani de la data la caremărfurile i6au fost efectiv predate.

Articolul )9 alin. # permite prelun-irea termenului de doi ani/ în virtutea unei perioade de -aran ie contractuală. *ar contractul poate/ de asemenea/ con ine prevederiț țspeciale pentru e!aminarea i notificarea privind lipsa unei neconformită i cum ar fi/ deș ț

)#" Comentariul :ecretariatului cu privire la art. )9/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6)9. tml.

"""



e!emplu/ în cazul în care contractul prevede o verificare în prezen a vânzătorului sau atuncițcând ambele păr i trebuie să semneze un raport privind conformitatea ec ipamentului cuț prevederile contractuale.

En cadrul Conferin ei de la $iena/ Conven ia UNCI,RA> cu privire la termenul deț ț prescrip ie în vânzare interna ională de mărfuri a fost a(ustat la sfera de aplicare a C$I%ț ț printr6un protocol de modificare a Conven iei privind limitarea perioadei/ care este prevăzutțîn ane!a a II6a la Conven ie. Astfel/ ratificarea i punerea în aplicare a Conven ieiț ș țUNCI,RA> ar completa unificarea dreptului interna ional de vânzăriț )##.

IDEI PRINCIPALEArticolul )9 prevede consecin ele e ecului cumpărătorului de a da aviz deț ș

neconformitate a bunurilor către vânzător într6un termen rezonabil.:copul informării vânzătorului este ca acesta să poată remedia lipsa de conformitate.

,ermenul de notificare a defectelor este determinat de preluarea bunurilor de cătrecumpărător.

ÎNTREBĂRI1. Ce sc puri are denun area pre-ăzută de artic lul !6Eț

R: Această denun are sau notificare ar putea oferi vânzătorului ocazia de a e!aminațmărfurile/ ar permite o oportunitate de a înlocui în conformitate bunurile sau de a remediadefectul.

2. Cu# este calculat ti#pul rez nabilER: ,impul rezonabil va fi calculat din momentul în care cumpărătorul a descoperit

neconfomitatea sau ar fi trebuit sa o descopere.!. C)nd e(piră dreptul cu#părăt rului pre-ăzut de artic lul !6 CVIMER: *reptul cumpărătorului e!piră în cazul în care nu denun a vânzătorul în li-ătură cuț

lipsa de conformitate într6un termen rezonabil.

)## P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN6CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4sc lec triem6)8. tml b#2.

""#



5rtic lul +$ânzătorul nu poate să se prevaleze de dispozi'iile articolelor )8 &i )9 dacă lipsa de

conformitate se referă la fapte pe care le cuno&tea sau pe care nu putea să le i-nore &i pe carenu le6a arătat cumpărătorului.

COMENTARIU

>eneralită i.ț Cerin ele de notificare prevăzute la art. )9 din C$I% au fostțconsiderate de mul i cercetători ca sanc iuni drastice/ consecin ele lor fiind într6adevăr ț ț țdramatice în cazul în care o notificare nu a fost făcută la timp/ cumpărătorul nu se poate baza pe neconformitatea bunurilor/ i nu are nici căi de atac. !istă/ totu i/ două e!cep ii de laș ș țaceastă re-ulă/ cuprinse în articolele + i din C$I%/ care ac ionează ca Ksupape deș țsi-uran ăL în cazul în care o notificare nu este făcută în termenele prevăzute de art. )9ț )#) .Prima e!cep ie se -ăse te în art. + C$I%/ care prevede că Kvânzătorul nu poate să seț ș prevaleze de dispozi'iile art. )8 &i )9 dacă lipsa de conformitate se referă la fapte pe care lecuno&tea sau pe care nu putea să le i-nore &i pe care nu le6a arătat cumpărătorului.L Cu altecuvinte/ vânzătorul de rea6credin ă nu este prote(at.ț

Ierar?ia pre-ederil r C n-en ieiț . Articolul + 5ca toate dispozi iile din C$I%/ subțrezerva articolelor 2 i 97 este susceptibil de înlocuire prin în ele-erea păr ilor 5conform art.ș ț ț27 sau prin uzan ele consim ite între păr i 5conform art. 97. Ca urmare/ în ceea ce prive teț ț ț șaceastă ierar ie a prevederilor Conven iei i a înlocuirii prevederilor Conven iei cu contractulț ș țînc eiat între păr i/ C$I% dă prioritate contractului fa ă de prevederile Conven iei i/ț ț ț șimplicit/ fa ă de art. +. Cu alte cuvinte/ păr ile unui contract pot decide să nu ină seama deț ț țart. + în rela ia lor ț )# .

)#) C. Baasc Andersen/ Axceptions to t,e Notification *ule ++ .re 4,e0 Uniforml0 InterpretedJ/ 9 $indobonaFournal of International Commercial >a; [ Arbitration 5#++07/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4andersen0. tml ".)#

C. Baasc Andersen/ Axceptions to t,e Notification *ule ++ .re 4,e0 Uniforml0 InterpretedJ/ 9 $indobonaFournal of International Commercial >a; [ Arbitration 5#++07/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4andersen0. tml ".

"")



Un alt aspect privind renun area la aplicarea prevederilor art. + este -radul necesar țde specificitate i precizie al acordului de a face acest lucru. Această problemă a fost discutatășîntr6un caz de arbitra( suedez din "998)#0/ în care s6a ivit întrebarea dacă se poate dero-a întotalitate de la art. +. $ânzătorul a sus inut că articolul + a fost abro-at deoarece el ațconsiderat că păr ile au o dero-are de la articolele )0/ )8 i )9. ,ribunalul a concluzionatț ș

următoarele c iar dacă ar fi e!istat o dero-are de la articolele )8 i )9 5tribunalul/ în fapt/ așconsiderat că nu a e!istat7/ nu ar urma implicit o dero-are de la articolul. +.

IDEI PRINCIPALE$ânzătorul nu poate obiecta în ceea ce prive te e!aminarea bunurilor în cazul în careș

defectele sunt bazate pe circumstan e pe care le tia sau trebuia să le tie i pe care el nu le6aț ș ș șdezvăluit cumpărătorului.

Articolul + scute te cumpărătorul de a denun a atunci când o lipsă de conformitate seș țreferă la fapte pe care vânzătorul le tia sau nu le putea i-nora.ș

Un vânzător care este sau ar fi trebuit să fie con tient de defectele în cauză nu ar ștrebui să se bucure de protec ia pe care o furnizează dispozi iile articolelor )8 i )9.ț ț ș

ÎNTREBĂRI1. Care este r lul acestei n r#eER: *e i această normă este în -eneral considerată ca fiind o Ksupapă de si-uran ăLș ț

proiectată pentru a func iona în circumstan e e!cep ionale/ ea poate fi considerată o e!presieț ț ța principiului -eneral care impune ambelor păr i să ac ioneze cu bună6credin ă.ț ț ț

2. Ce trebuie să c #unice -)nzăt rul despre bunul -)ndutER: $ânzătorul trebuie să comunice cumpărătorului calită ile bunurilor vândute/ dar iț ș

condi iile care ar putea inflen a sau modifica mărfurile după ce au părăsit zona de competen ăț ț ța vânzătorului.

!. Ce bli%a ie are -)zăt rulEț

R vânzătorul are obli-a ia de a dezvălui defectele/ obli-a ie care se bazează peț ț principiul bunei6credin e.ț

)#0 Arbitration Institute of t e :toc= olm C amber of Commerce of 0 Fune "998.

""



5rtic lul +1$ânzătorul trebuie să predea mărfurile libere de orice drept sau preten'ie a unui ter'/

e!ceptând cazul în care cumpărătorul acceptă să preia mărfurile în aceste condi'ii. ,otu&i/dacă acest drept sau această preten'ie este întemeiată pe proprietatea industrială sau altă proprietate intelectuală/ obli-a'ia vânzătorului este cârmuită de art. #.

COMENTARIU>eneralităţi. .: initio / se impune enun at faptul că această Conven ie re-lementeazăț ț

doar rela ia dintre vânzător i cumpărător/ nu i rela ia dintre cumpărător i ter iț ș ș ț ș ț )#2/ pe cale deconsecin ă orice dispută care ar putea apărea între cumpărător i o ter ă parte va fi rezolvatăț ș ț prin introducerea în ecua ie a vânzătorului/ sin-ura cone!iune între cele două păr i. *in punctț țde vedere temporal/ mărfurile trebuie să fie libere de orice drept sau preten ie a unui ter înț țmomentul livrării i nu la înc eierea contractuluiș )#3.

5rt. +1 se aplică bunuril r e(istente la # #entul li-rării. Articolul " în modaparent î i restrân-e sfera de aplicabilitate asupra bunurilor care e!istă în momentul livrării.șProblema care se impune a fi lămurită este cine suportă riscurile unui produs defect/ după ceacesta a fost livratW *e i s6a încercat ar-umentarea conform căreia răspunderea vânzătoruluișar trebui să se re ină i după ce bunurile au trecut din posesia lui în posesia cumpărătorului/ț ș

odată cu livrarea mărfii)#8

/ această ipoteză nu a fost acceptată)#9

.

)#2 O. nderlein/ *i-,ts and :li-ations of t,e 6eller under t,e UN Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods în Petar :arcevic/ Paul $ol=en/ KIN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:*UBRJ$NIQ > C,UR :L/ d. Jceana/ Ne; <or=/ "992/ p. 38/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4enderlein". tml ic.)#3 O. nderlein/ *i-,ts and :li-ations of t,e 6eller under t,e UN Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods în Petar :arcevic/ Paul $ol=en/ KIN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:*UBRJ$NIQ > C,UR :L/ d. Jceana/ Ne; <or=/ "992/ p. 38/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4enderlein". tml ic.)#8 >a; Reform Commission/>or/in- 5aper on t,e 6ale of 7oods / Ne; :out ales/ "930/ para. "#.0.)#9

F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.

""0



In- carea trebuie să ie justi icabilă. Acest articol nu presupune că vânzătorul esterăspunzător pentru încălcarea contractului fa ă de cumpărător de fiecare dată când o ter ăț ț persoană ridică o preten ie cu privire la marfa sa/ ci doar când această invocare esteț (ustificabilă))+.

Entr6o altă opinie s6a e!primat punctul de vedere conform căruia cerin a ca marfațlivrată să fie liberă de orice drept sau preten ie a unui ter înseamnă că obli-a ia impusă deț ț țacest articol este încălcată nu doar atunci când o ter ă poate invoca o asemenea plân-ere înțmod valid fa ă de cumpărător/ ci i atunci când o asemenea plân-ere este invalidă. %otivulț șeste că până i plân-erile invalide pot conduce la procese/ împotriva cărora/ sub imperiulșacestui articol/ cumpărătorul este îndreptă it să pretindă protec ie i despă-ubiri de laț ț șcumpărător. *acă o ter ă parte sus ine o preten ie asupra mărfii i cumpărătorul notificăț ț ț șvânzătorul în timp rezonabil după ce a aflat sau trebuia să afle despre o asemenea preten ie iț șdacă îi specifică vânzătorului natura preten iei/ atunci devine obli-a ia vânzătorului să seț țasi-ure că o asemenea plân-ere va avea sau nu câ ti- de cauză. *acă nu î i îndepline teș ș șaceastă obli-a ie se va considera că a încălcat contractul. Această observa ie se aplicăț ț a

fortiori drepturilor ter ei păr i asupra mărfii. Ar-umentul prezentat anterior nu mai subzistăț țdacă cumpărătorul este de acord să preia marfa care este afectată de preten iile unei ter eț ț păr iț ))" . Acesta din urmă nu trebuie doar să fie con tient de această situa ie/ ci să o accepte înș țmod e!pres))# .

" ctrină rele-antă. En doctrină s6a e!primat ideea conform căreia/ dacă vânzătorulrezolvă problema rapid i eficient/ atunci încălcarea sa contractuală nu este KfundamentalăL/șiar cumpărătorul nu ar putea invoca rezolu iunea contractuluiț ))) .

Profesorul >oo=ofs=V a sus inut că un vânzător care nu de ine 5 i nu este autorizat săț ț șvândă7 un bun comite o încălcare clară a obli-a iilor contractuale prevăzute în art. " alțC$I%. Acest lucru se aplică i atunci când marfa livrată este -revată cu o ipotecă pe -aran ieș ț

de inută de o ter ă parte. En oricare dintre aceste cazuri/ este irelevant dacă vânzătorulț țcuno tea sau nu preten iile ter ei păr i la înc eierea contractuluiș ț ț ț )) .'urisprudenţă &n d #eniu. En (urispruden a interna ională s6a re inut că un vânzător ț ț ț

nu i6a îndeplinit obli-a iile contractuale de a livra marfa liberă de orice drept sau preten ie aș ț țunei ter e păr i/ dacă/ după formarea contractului/ livrarea mărfii a fost sususă restric iilor ț ț țlimitării e!portuluiG în aceste circumstan e/ cumpărătorul a fost îndreptă it la despă-ubiri.ț ț ))0

Entr6un caz ivit în fa a instan elor din ermania/ instan a a considerat că de iț ț ț șvânzătorul este obli-at să livreze produse care sunt libere de orice drept sau preten ie a uneițter e păr i/ cumpărătorul nu ar putea să se bazeze pe această prevedere/ pentru că nu aț ț

))+

Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. )9 alin. "/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6 ". tml))" Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. )"8.))# P. :c lec triem/4,e 6ellerQs :li-ations under t,e United Nations Convention on Contracts for International 6ale of 7oods/ în %. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN:CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ Ne; <or=/ pp. 26)"/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4sc lec triem"+. tml.))) F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. #89.)) F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. ""+.))0 Cauza nr# VIII F* HL D/ "" ianuarie #++2/ Curtea Oederală de Fusti'ie/ ermania/ vizualizat pettp 44;;;.unile!.info4case.cfmWpidX"[doXcase[idX"+98[stepXAbstract.

""2



notificat vânzătorul într6o perioadă de timp rezonabilă după ce a luat cuno tin ă sau ar fiș țtrebuit să devină con tient de dreptul sau preten ia ter ului. *upă ce a remarcat căș ț țrezonabilitatea notificării depinde de circumstan ele fiecărui caz în parte i/ printre altele/ deț știpul de drept sau preten ie implicat/ instan a a considerat că o notificare dată la mai mult deț țdouă luni de la confiscarea ma inii de către poli ie a fost întârziată. Cumpărătorul nu a avutș ț

nevoie de consiliere de specialitate pentru a în ele-e că un astfel de sec estru implicăț posibilitatea ca o ter ă parte să pretinde un drept de proprietate asupra ma inii vândute i/ prinț ș șurmare/ ar fi trebuit notificat mai devreme vânzătorul. ,impul de două luni scurs întremomentul sec estrului i notificarea vânzătorului a făcut ineficientă apărarea invocată deșcătre cumpărător ))2 .

Relaţia dintre terţ şi părţile c ntractului. Articolul " trasează coordonateimportante pentru rela ia contractuală dintre păr i/ stabilind răspunderea contractuală iț ț ștransferul riscului contractual în momentul livrării/ cu condi ia ca o ter ă parte să nu invoceț țulterior vreo preten ie sau drept asupra mărfii. Atunci când a intervenit o ter ă parte înț țraportul contractual dintre vânzător i cumpărător răspunderea va incumba vânzătorului dacăș

5i7 cumpărătorul îl notifică în timp rezonabil despre problema apărută ulterior e!ecutăriicontractului/ sau dacă 5ii7 cumpărătorul î i asumă răspunderea anterior e!ecutăriișcontractului.

IDEI PRINCIPALE>ivrarea de bunuri unui ter reprezintă o încălcare a obli-a iei vânzătorului/ cuț ț

e!cep ia cazului în care cumpărătorul a fost de acord să ia astfel de bunuri.ț

Cumpărătorul are dreptul de a pretinde ca bunurile să fie libere de drepturi sua preten ii ale ter ilor.ț ț

*repturile sau preten iile ter ilor nu e!istă în momentul înc eierii contractului/ dar ț țe!istă la momentul livrării de bunuri.

ÎNTREBĂRI1. Care este unul dintre drepturile care rezultă din artic lul +1 CVIMER: Cumpărătorul are dreptul de a pretinde ca persoanele ter e să nu aibă drepturi sauț

preten ii asupra bunurilor.ț

2. An ce # #ent au pers anele ter e drepturi sau preten iiEț ț

R: %omentul decisiv pentru e!isten a unor drepturi sau preten ii ale persoanelor ter eț ț țeste livrarea mărfurilor.

!. Ce includ drepturile i preten iile &n te#eiul artic lului +1Eș ț

R: En temeiul articolului " C$I%/ drepturile i preten iile includ drepturi precumș țdrepturile de proprietate/ drepturi de posesie sau an-a(amente.

))2 Cauza nr# VIII F* HL D/ "" ianuarie #++2/ Curtea Oederală de Fusti'ie/ ermania/ vizualizat pettp 44;;;.unile!.info4case.cfmWpidX"[doXcase[idX"+98[stepXAbstract.

""3



rezultat din e!isten a drepturilor ter ilor/ dacă vânzătorul nu ar fi putut fi con tient de ele înț ț șmomentul înc eierii contractului))8 .

Interpretarea e(presiei Hpr prietate industrială sau altă pr prietateintelectualăD. Articolul # prevede că vânzătorul trebuie să livreze bunuri Kcare sunt liberede orice drept sau preten ie a unei ter e păr i întemeiate pe proprietatea industrială sau altăț ț ț proprietate intelectuală...L !presia Kproprietate industrială sau altă proprietate intelectualăL/a fost adoptată la su-estia Jr-aniza iei %ondiale a Proprietă ii Intelectuale 5J%PI înț țcontinuare7. J%PI consideră că proprietatea intelectuală include toate drepturile Kcare rezultădin activitatea intelectuală în domeniile industrial/ tiin ific/ literar sau artistic.L Prin urmare/ș țse pare că drepturile de proprietate industrială i intelectuală/ care ar putea fi încălcate prinșvânzarea de bunuri ar include drepturile de autor/ marcă i breveteș ))9 .

Preteţiile şi drepturile terţil r bazate pe pr prietatea intelectuală &n di-ersesiste#e le%islati-e. Fustificarea/ de a face fa ă diferit cu privire la preten iile i drepturileț ț șunor ter i bazate pe proprietate industrială/ este dată de faptul că drepturile sau preten iileț ț bazate pe proprietate intelectuală sau industrială constituie un caz separat. *repturile de proprietate intelectuală asupra anumitor mărfuri sunt drepturi care pot fi prote(ate într6unsistem le-al/ dar în altul nu/ în func ie de faptul dacă persoana vizată a respectatțre-lementările na ionale de înre-istrare i alte astfel de cerin e. Acest lucru face dificil pentruț ș țun vânzător să -aranteze la nivel mondial că bunurile sale nu încalcă/ de e!emplu/ oricedrepturi de brevet/ în orice arăț ) +.

@e%islaţia aplicabilă. $ânzătorul î i încalcă obli-a ia în cazul în care o ter ă parte areș ț țdrepturi de proprietate industrială sau intelectuală sau revendicări în conformitate cule-isla ia unui stat în care mărfurile au fost revândute sau utilizate/ în cazul în care o astfel dețrevânzare sau de utilizare a fost avută în vedere de către păr i în momentul înc eieriițcontractului. En toate celelalte cazuri/ le-ea în cauză este le-ea statului în care cumpărătorul

î i are sediul. En ambele cazuri/ vânzătorul este în măsură să stabilească dacă o ter ă parte nuș țare drepturi de proprietate industrială sau intelectuală sau crean e în conformitate cu le-isla iaț țacelui stat/ în ceea ce prive te bunurile pe care vrea să le vândăș ) ".

V)nzăt rul are bli%aţia de a li-ra bunuri libere de sarcini.:pre deosebire dere-ula corespunzătoare din articolul "/ cunoa terea de către vânzător a dreptului sauș preten iei unei ter e păr i/ la momentul contractării/ pot fi relevante atunci când sunt implicateț ț țdrepturile de proprietate industrială sau intelectuală. En conte!tul interna ional/ în cazul înțcare o 5presupusă7 încălcare va avea loc/ de obicei/ în afara teritoriului vânzătorului/Conven ia limitează obli-a ia implicită a vânzătorului de a livra bunuri libere de sarciniț ț ) #. *easemenea/ nu se poate re ine o răspundere a vânzătorului dacă cumpărătorul tia sau nu puteaț ș

))8 Comentariul :ecretariatului cu privire la art. #/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6 #. tml #.

))9 ,. %. Beline/ 8e-al Eefect 5rotected :0 .rticle DH of t,e CI67< . >olf in 6,eepKs Clot,in- / 3 UniversitV of Pittsbur- Fournal of ,ec nolo-V >a; [ PolicV 5#++37/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4beline. tml.) + Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. )#+.) " Comentariul :ecretariatului cu privire la art. #/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6 #. tml #.) #

F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. ""#.

""9



să i-nore e!isten a drepturilor mai sus numite/ sauț dacă vânzătorul a utilizat desene te nice/desene/ formule/ sau alte specifica ii furnizate de către cumpărător însu iț ș ) ).

*(tinderea răspunderii -)nzăt rului. $ânzătorul nu este obli-at să asi-urelibertatea de preten ii de drepturi industriale sau de altă proprietate intelectuală peste tot înțlume/ ci mai de-rabă doar în acele ări în care/ conform contractului/ mărfurile urmează a fițutilizate. En absen a unei destina ii a unei utilizări speciale/ acest lucru ar însemna ara în careț ț țcumpărătorul î i are sediul. Cu toate acestea/ în cazul în care bunurile vor fi revândute saușutilizate într6o altă ară decât cea în care cumpărătorul î i are sediul 6 cu condi ia ca aceastăț ș țutilizare într6una sau mai multe alte state să fi fost avută în vedere de către păr i în momentulțînc eierii contractului 6 vânzătorul î i încalcă obli-a ia dacă preten iile se bazează pe le-ileș ț țacelor state. Răspunderea vânzătorului se e!tinde numai la drepturile de proprietateintelectuală industriale sau altă proprietate intelectuală e!istente în acele ări în care mărfurilețurmează a fi folosite în conformitate cu termenii contractului/ 5de e!emplu/ revândute sauutilizate7/ i care au fost avute în vedere de către păr i la înc eierea contractului. En cazul înș țcare nu au fost luată în considerare o astfel de utilizare într6o ară ter ă/ vânzătorul trebuie săț ț

ia în considerare ara în care cumpărătorul î i are sediul de afaceriț ș)

.'urisprudenţă rele-antă. Pentru a ilustra implica iile art. # asupra unui contractținterna ional de vânzare de mărfuri în literatura de specialitate adesea se face referire la cazulțC*6urilor ) 0.

En spe ă un cumpărător austriac a cumpărat C*6uri de la un vânzător -erman.țOurnizorul vânzătorului -erman a fost societatea6 mamă din ,ai;an/ autorizată să producă ișsă distribuie C*6uri în cadrul unui acord de licen ă prevăzut cu un partener. Un liti-iu ațapărut între păr i/ deoarece cumpărătorul nu a reu it să plătească pentru unele facturi.ț șCumpărătorul a afirmat că a refuzat plata/ deoarece bunurile ac izi ionate de la vânzător înțanul #+++ nu a fost autorizate în mod corespunzător. Entr6adevăr/ în martie #+++/ acordul de

licen ă a fost reziliat din cauza unui liti-iu cu privire la ta!ele de licen ă. $ânzătorul a răspunsț țcă toate C*6urile livrate către cumpărător au fost autorizate în mod corespunzător i căș preten iile cumpărătorului au fost e!cluse în temeiul art. # alin. # lit. a7 al C$I% pentru cățatunci când produsele au fost comandate/ cumpărătorul tia de disputa privind plata ta!elor deșlicen ă.ț

*upă ce a subliniat că/ în conformitate cu C$I%/ în caz de încălcare a contractului/ o parte are dreptul să nu î i mai e!ecute obli-a iile contractuale/ e!cep ie făcând cazul în careș ț țcealaltă parte este dispusă să e!ecute simultan contrapresta ia/ Curtea :upremă de Fusti ie aț țdeclarat că/ Curtea de Apel a determinat în mod corect din punct de vedere -eo-rafic limitasferei de aplicare a art. # al C$I%) 2. *e fapt/ vânzătorul este în primul rând responsabil pentru orice conflict privind drepturile de proprietate în temeiul le-ii din ara în careț

) ) P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN6CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. 3 .) P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN6CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ pp. 3)630.) 0 Cauza nr# & : &HH $x/ "# septembrie #++2/ Curtea :upremă de Fusti'ie/ Austria/ vizualizat pe

ttp 44;;;.unile!.info4case.cfmWidX""0+.) 2 En temeiul art. # al C$I%/ vânzătorul poate fi considerat răspunzătorvis+R+vis de cumpărător în caz deîncercare de limitare a utilizării de către cumpărător a mărfurilor. J astfel de încercare poate avea loc ori de câteori e!istă un drept de proprietate industrială/ sau în cazul în care titularul unui astfel de drept dă în (udecatăcumpărătorul/ fie în ambele situa ii. Cu toate acestea/ răspunderea vânzătorului pentru deficien e în titlu esteț ț

limitată teritorial la ările în care mărfurile sunt susceptibile de a fi utilizate sau comercializate. En cazul de fa ă/ț țîn timp ce nu s6a dovedit că brevetul ar fi aplicabil doar în Austria/ s6a constatat că ar fi în vi-oare i înșermania/ doarece vânzătorul a aavut în vedere i revânzarea produselor.ș

"#+



mărfurile vor fi revândute sau ar trebui să fie utilizate/ cu condi ia ca păr ile să fi luat o astfelț țde ară în considerare în momentul în care a fost înc eiat contractul. Cu toate acestea/ în cazulțde fa ă/ nu e!istă dovezi suficiente care ări au fost avute în vedere pentru revinderea C*6ț țurilor.

En ra ionamentul său/ Curtea a men ionat de asemenea că/ în temeiul art. # C$I%/ț țvânzătorul este considerat răspunzător c iar dacă o parte a pretins ne(ustificat un drept de proprietate intelectuală asupra bunurilor.

IDEI PRINCIPALEArticolul # prevede că vânzătorul este responsabil fa ă de cumpărător dacă un ter ț ț

are dreptul asupra mărfurilor bazat pe proprietate industrială sau intelectuală.$ânzătorul este răspunzător numai dacă tia sau nu putea i-nora aceste drepturi laș

momentul înc eierii contractului.

$ânzătorul trebuie să se informeze cu privire la posibilele drepturi de proprietateintelectuală sau industrială ale ter elor persoane/ dar numai pentru anumite ări.ț ț

ÎNTREBĂRI1. Ce se &n ele%e prin Hpr prietate intelectualăDEț

R Propietatea intelectuală este utilizată pentru a desemna brevete/ desene înre-istrate/mărci/ modele/ drepturi de autor/ ec ipamente i nume de companii.ș

2. Ce se &n ele%e prin Hresp nsabilitatea - nzăt ruluiDEț ț

R: Responsabilitatea vânzătorului cere ca acesta să tie drepturile i preten iile ter ilor ș ș ț țatunci când este înc eiat contractul.!. Ce disp zi ii c #une au artic lele +1 i +2 CVIMEț ș

R Articolul #/ la fel ca articolul "/ prevede că cumpărătorul are dreptul de a primi bunurile/ care Ksunt libere de orice drept sau preten ie a unui ter L/ prote(ând astfelț țcumpărătorul.

"#"



5rtic lul +!". Cumpărătorul pierde dreptul de a se prevala de dispozi'iile art. " &i # dacă nu

denun'ă vânzătorului dreptul sau preten'ia ter'ului/ precizând natura acestui drept sau acestei preten'ii/ într6un termen rezonabil calculat din momentul în care le6a cunoscut sau ar fi trebuitsă le cunoască.

#. $ânzătorul nu poate să se prevaleze de dispozi'iile para-rafului precedent dacă elcuno&tea dreptul sau preten'ia ter'ului &i natura sa.

COMENTARIU>eneralităţi. Cerin a notificării în conformitate cu art. ) alin. " este similară cuț

dispozi iile prevăzute la art. )9 alin. " cu privire la lipsa de conformitate a bunurilor cuț privire la calitatea i cantitatea acestora. *e i ambele articole/ )9 i )/ subliniază necesitateaș ș ș

de notificare corectă într6un termen rezonabil/ art. ) nu specifică o perioadă ma!imă de timpîn care această notificare ar trebui să aibă loc. ste foarte bine cunoscut faptul că conceptulde Ktermen rezonabilL depinde de circumstan ele fiecărui caz în parte/ i dă cumpărătorului oț șanumită perioadă de timp/ înainte de notificare/ precizând/ în scopul de a ob ine informa ii cuț ț privire la si-uran ă/ valabilitatea i natura cereriiț ș ) 3.

Interpretarea ter#enului Hrez nabilD.J perioadă de timp rezonabilă poate includeo anumită perioadă de timp necesară pentru consultan a (uridică. Cu toate acestea/țcumpărătorul nu ar trebui să întârzie să îl notifice pe vânzător mai mult decât un timp care numai poate fi considerat ca fiind rezonabil. Cumpărătorul nu trebuie să a tepte timpulșrezonabil de(a a început să cur-ă atunci când cumpărătorul ar fi trebuit să ia la cuno tin ă deș ț

dreptul sau preten'ia ter ei păr i. Cumpărătorul este prezumat că nu desconsideră în modț țne-li(ent drepturile sau preten iile ter ei păr i din moment ce le6a cunoscutț ț ț ) 8.* ectele n ti icării. Cumpărătorul nu doar trebuie să î i îndeplinească obli-a ia deș ț

notificare/ dar trebuie să i specifice natura dreptului sau preten iei ridicate/ pa ii pe care ter aș ț ș ț parte i6a urmat sau inten ionează să îi urmeze. Notificarea îi va permite vânzătorului să iațmăsuri imediate pentru a6 i apăra drepturile 5 i ale cumpărătorului7 de preten iile unei ter eș ș ț ț păr i. *acă cumpărătorul nu face notificarea în timp/ acest lucru poate avea consecin e i înț ț ș planul posibilită ii sale de a pretinde daune.ț

En cazul în care cumpărătorul nu notifică vânzătorul/ el î i pierde drepturile -arantateșde Conven ie 5i7 de a pretinde daune6interese 5art. 07/ 5ii7 de a solicita produse care nu suntț

afectate de drepturi ale ter ilor 5art. 27/ 5iii7 de a stabili o perioadă suplimentară de timpț pentru e!ecutarea de către vânzător a obli-a iei sale 5art. 37/ i 5iv7 pentru a declaraț școntractul rezolvit 5art. 97) 9.

Situaţia &n care cu#părăt rul cun aşte nec n r#itatea bunuril r. *ispozi iațcuprinsă în art. ) alin. # este comparabilă cu art. +/ privind notificarea în cazul în carecumpărătorul a tiut de lipsa de conformitate a bunurilor. ,emeiul din spatele cerin ei deș ț

) 3 O. nderlein/4,e Eeliver0 of 7oods Not 1ree from 4,ird+5art0 *i-,ts or Claims/ presentation at $IUIA Con-ress/ Berlin/ "99#/ p. "+.) 8 O. nderlein/ K, $I NNA CJN$ N,IJN I:,JR< AN* P R:P C,I$ L/ d. Jceana/ Ne; <or=/

"982/ p. "8 .) 9 O. nderlein/ K, $I NNA CJN$ N,IJN I:,JR< AN* P R:P C,I$ L/ d. Jceana/ Ne; <or=/"982/ pp."8 6"80.

"##



notificare a cumpărătorului nu va mai fi valabil în cazul în care vânzătorul a avut cuno tin ăș țde e!isten a dreptului sau preten ia ter ei păr i în cauză. En acest caz/ ar fi nedrept să privezeț ț ț țcumpărătorul de remediile neîndeplinirii obli-a iilor contractuale bazate pe lipsa notificăriiț )0+.

Articolul ) alin. # trebuie să fie privit coroborat cu art. "/ care îi refuză protec iațcumpărătorului care Ka acceptat să preia bunuri afectateL de preten ia unei ter e păr i privindț ț țdreptul de proprietate i de asemenea în coroborare cu art. # alin. # lit. a7 care îi refuzăș protec ia cumpărătorului în ceea ce prive te preten iile dreptului de proprietate intelectuală alț ș țunei ter e păr i/ atunci când acesta Kcuno tea sau nu putea să i-nore acest drept sauț ț ș preten ieLț )0".

Articolul ) alin. # înlătură posibilitatea vânzătorului de a se baza pe lipsacumpărătorului de a notifica numai în cazul în care vânzătorul de fapt tia de dreptul sauș preten ia ter uluiG demonstrarea faptului că vânzătorul Knu putea i-noraL nu va fiț țsuficientă)0#.

IDEI PRINCIPALEArticolul ) impune cumpărătorului să dea vânzătorului o notificare similară cu cea

de la articolul )9 C$I% în ceea ce prive te bunurile care nu sunt conforme cu contractul.ș

*acă notificarea nu este făcută într6un termen rezonabil din momentul în carecumpărătorul a luat la cuno tin ă sau ar fi trebuit să ia la cuno tin ă de dreptul sau preten iaș ț ș ț țter ei păr i/ cumpărătorul nu are dreptul să se bazeze pe dispozi iile alineatului 5"7 alț ț țarticolului ) C$I%.

Articolul ) prevede în alineatul 5#7 că vânzătorul nu are dreptul să se bazeze pedispozi iile alineatului precedent în cazul în care tia de dreptul sau preten ia ter ului i deț ș ț ț șnatura sa

ÎNTREBĂRI1. Ce &nsea#nă ter#en rez nabil &n c nte(tul artic lului +! CVIMER: Un termen rezonabil înseamnă cât mai repede posibil. J astfel de perioadă de timp

rezonabilă poate include o anumită perioadă de contemplare a cumpărătorului/ inclusivconsultarea unui avocat.

2. C)nd p ate cu#părăt rul să denun e -)nzăt rulEț

R: cumpărătorul are obli-a ia de a denun a vânzătorul în cazul de neconformitate înț țcalitate.

2. Ce se &nt)#plă dacă cu#părăt rul nu denun ă -)nzăt rul &ntr7un ter#ențrez nabilE

R: En acest conte!t/ cumărătorul î i pierde drepturile în temeiul articolelor " i #ș șC$I%.)0+ Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. )#).)0" F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. #98.)0#

F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. "").

"#)



5rtic lul ++Independent de dispozi'ia para-rafului " al art. )9 &i ale para-rafului " al art. )/

cumpărătorul poate reduce pre'ul în conformitate cu art. 0+ sau poate cere daune6interese/e!ceptând câ&ti-ul nerealizat/ dacă el are o scuză rezonabilă de a nu fi procedat la denun'areacerută.

COMENTARIU>eneralităţi. Articolul este o dero-are de la re-ula principală statuată în art. )9

alin. " i anume că lipsa cumpărătorului de a oferi din timp o notificare specifică deșneconformitate va priva cumpărătorul de dreptul său de a invoca remedii oferite de C$I%împotriva încălcării obli-a iilor contractuale ale vânzătorului.ț

*(cepţia instituită de art. ++. ,rebuie luat în considerare faptul că atenuarea permisăde art. în ceea ce prive te efectele lipsei notificării este posibilă doar în cazul în careșcumpărătorul nu se poate prevala de falia temporară prevăzută de art. )9 alin. " în ceea ce prive te observarea defectului/ i.e. calculat din momentul în care l6a constatat sau ar fi trebuitșsă6l constate. Prin urmare/ (ustificarea posibilă sub art. nu afectează perioada de doi ani prevăzută în alin. # al sus6numitului articol. En alte cuvinte/ art. încorporează o (ustificarerezonabilă pentru e ecul de a notifica într6un timp rezonabil după ce cumpărătorul așdescoperit sau trebuia să descopere defectul.

Uzanţele pri-ind n ti icarea pre-alează asupra art. ++ al C n-enţiei.*acă estestipulat un termen contractual până când un defect trebuie să fie notificat/ o asemenea prevedere prevalează nu doar fa ă de art. )9 alin. "/ dar i fa ă de art. . En aceea i manieră/ț ș ț șdacă e!istă o uzan ă/ a a cum este ea în eleasă de art. 9 C$I%/ care să prevadă o perioadăț ș țstrictă în care notificarea trebuie să fie făcută pentru a fi eficientă/ atunci art. nu areaplicabilitate. Cu toate acestea/ art. ar putea să prevaleze în favoarea cumpărătorului/ încazul unui liti-iu/ dacă se constată că pozi ia de ne-ociere a cumpărătorului a fost slabă sauțdacă vânzătorul a conceput clauză în discu ieț )0) .

Re#ediile de care dispune cu#părăt rul care nu a n ti icat -)nzăt rul. Enconformitate cu art. / cumpărătorul care are o (ustificare rezonabilă pentru e ecul său de așda notificarea necesară/ are la dispozi ie o serie de remedii limitate cumpărătorul poateț)0) :. Quoppala/ Axamination of t,e 7oods under t,e CI67 and t,e 1innis, 6ale of 7oods .ct / OacultV of >a;of t e UniversitV of ,ur=u/ ,ur=u/ #+++/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4=uoppala. tml.

"#



reduce pre ul în conformitate cu art. 0+ sau solicita despă-ubiri în temeiul art. 3 / cu e!cep iaț ț pierderii profitului/ cum ar fi profitul pe care l6ar fi câ ti-at de pe urma revânzării unor bunurișconforme cu contractul. Acestea sunt sin-urele remedii reziduale pe care cumpărătorul le poate urmări. En consecin ă/ cumpărătorul nu mai poate solicita vânzătorului remediereațlipsei de conformitate ca o c estiune de drept în conformitate cu art. 2. Cel mai important/cumpărătorul declară contractul rezolvit în conformitate cu art. 9/ c iar dacă rezolvirea ar fifost altfel posibilă. Cu toate acestea e!cep ia în ceea ce prive te (ustificarea rezonabilă va fiț șsupusă unei alte calificări/ cea impusă de art. 33)0 .

Ar trebui să fie marcat faptul că/ de i art. nu se referă direct la art. )8/ protec iaș țacordată în cazuri de K(ustificare rezonabilăL este e!tinsă să cuprindă i e ecul cumpărătoruluiș șde a inspecta la timp.

" ctrină rele-antă. Pentru a (ustifica e ecul unui cumpărător de a notifica/ș profesorul uber a su-erat abordarea pe care o e!punem în cele ce urmează. Pentru a stabilidacă e!istă sau nu o K(ustificareL în sensul art. / este necesar să se evalueze circumstan elețîn raport cu no iunea de ec itate. Conduita unui cumpărător/ de i nu e în sine corectă i înț ș ș

conformitate cu normele/ este scuzabilă dacă în circumstan ele fiecărui caz în parte merită săți se acorde un -rad de în ele-ere i indul-en ă. >a evaluarea circumstan elor avute în vedereț ș ț țîntr6un caz specific/ trebuie luate în considerare interesele fiecărei păr i/ în măsura în carețmerită protec ie/ -ravitatea încălcării cumpărătorului/ de tipul de afacere a cumpărătorului iț șde natura bunurilor. En plus/ lipsa cumpărătorului de e!perien ă ar trebui să constituie unțmotiv de (ustificare.

Profesorul >oo=ofs=V su-erează că o parte care are sediul într6o zonă în care sistemelede transport i de comunicare sunt mai pu in bine dezvoltate ar putea avea o K(ustificareș țrezonabilăL pentru e ecul de a descoperi i de a notifica un defect cât mai curând ar fi deș șa teptat în altă parte.ș )00

I-noran a de în eles a cumpărătorului privind obli-a ia de notificare/ coroborată cuț ț țlipsa unui pre(udiciu substan ial pot fi invocate ca apărări în temeiul art. . Un alt motiv ar ț putea fi e ecul le-itim al cumpărătorului de a aprecia că o problemă implicând marfa seșdatora mai de-rabă neconformită ii decât unor factori e!terni pentru care vânzătorul nu poatețsă fie inut responsabilț )02.

"reptul cu#părăt rului se li#itează la reducerea preţului. Articolul limiteazădreptul cumpărătorului la o reducere de pre în conformitate cu art. 0+/ în cazul în careț bunurile nu sunt conforme cu contractul. En această situa ie cumpărătorul poate reduce pre ulț țîn aceea i propor ie cu valoarea pe care bunurile livrate efectiv au avut6o la data de livrare înș țcompara ie cu valoarea pe care bunurilor ar fi trebuit să o aibă la acel moment.ț

Ar trebui re inut totu i că normele prevăzute la art. )9/ art. ) alin. " i art. nu suntț ș șimperative în sensul că păr ile pot dero-a mereu de la ele prin intermediul unor în ele-eriț țcontractuale)03.

)0 Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. )#2.)00 :. Quoppala/ Axamination of t,e 7oods under t,e CI67 and t,e 1innis, 6ale of 7oods .ct / OacultV of >a;of t e UniversitV of ,ur=u/ ,ur=u/ #+++/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4=uoppala. tml.)02 F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/

vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.)03 Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/ %ilano/ "983/ p. )#2.

"#0



IDEI PRINCIPALE*e i ca re-ulă/ș cumpărătorul este sanc ionat pentru lipsa de dili-en ă dacă nu denun ăț ț ț

vânzătorului neconformitatea bunurilor într6un termen rezonabil 5art. )97/ art.

re-lementează situ ia în care cumpărătorul a avut o (ustificare rezonabilă pentru a nu facețdenun area respectivă.ț

En situa ia în care cumpărătorul are o scuză rezonabilă pentru a nu anun a lipsa deț țconformitate vânzătorului într6un termen rezonabil/ atunci cumpărătorul este îndreptă it sățsolicite reducerea pre ului sau daune6interese.ț

*acă este stipulat în contract un termen contractual sau e!istă o uzan ă care săț prevadă o perioadă strictă în care notificarea trebuie să fie făcută pentru a fi eficientă atunciart. nu are aplicabilitate.

ÎNTREBĂRI1. Sunt i#perati-e n r#ele pre-ăzute de art. !6 i art. ++Eș

R: Nu/ aceste norme nu sunt imperative ci sunt dispozitive/ după cum se poateobserva din folosirea cuvântului poateL de două ori în formularea articolului. En aceastăsitua ie păr ile au posibilitatea de a dero-a de la aceste norme prin intermediul în ele-erilor ț ț țcontractuale.

2. Ce e ecte au uzan ele pri-ind n ti icarea asupra art. ++ al C n-en ieiEț ț

R: *acă e!istă o uzan ă care să prevadă o perioadă strictă în care notificarea trebuiețsă fie făcută pentru a fi eficientă atunci art. nu are aplicabilitate.

!. Care sunt re#ediile de care dispune cu#părăt rul care nu a n ti icat-)nzăt rulE

R: Cumpărătorul care are o (ustificare rezonabilă pentru e ecul său de a da notificareașnecesară/ are la dispozi ie o serie de remedii limitate poate reduce pre ul în conformitate cuț țart. 0+ sau solicita despă-ubiri în temeiul art. 3 / cu e!cep ia pierderii profitului/ cum ar fiț profitul pe care l6ar fi câ ti-at de pe urma revânzării unor bunuri conforme cu contractul.ș

"#2



vânzătorului un termen de -ra ie/ această practică nu este potrivită în conte!tul comer uluiț ținterna ional/ în special datorită faptului că păr ile ar fi supuse puterii discre ionare aț ț ț (udecătorului/ care de obicei/ este de acea i na ionalitate cu una dintre păr i.ș ț ț

IDEI PRINCIPALEEn cazul în care vânzătorul i6a încălcat obli-a iile contractuale cumpăratorul areș ț

dreptul de a cere daune6interese.Remediile contractuale se cumulează cu condi ia ca acestea să nu fie incompatibile.ț

Păr ilor le este interzis să recur-ă la instan e sau tribunale arbitrale pentru acordareaț țunui termen de -ra ie pentru e!ecutarea obli-a iilor contractuale.ț ț

ÎNTREBĂRI

1. Care este i#p rtan a art. + EțR: Conform acestui articol cumpărătorul este îndreptă it sa î i e!ercite drepturileț ș

prevăzute de art. 260#/ reprezentând totodată i temeiul le-al în baza căruia cumpărătorulș poate cere daune6interese în cazul în care vânzătorul nu î i respectă obli-a iile contractuale.ș ț

2. Ce se &n ele%e prin Hre#ediileD pe care le are cu#părăt rul &n situa ia &n careț ț-)nzăt rul nu & i respectă bli%a iileEș ț

R: Prin remedii se în ele- mi(oacelele de care dispune cumpărătorul dacă vânzătorulțnu î i respectă obli-a iile contractuale. Astfel/ cumpărătorul are dreptul de a6i cereș țvânzătorului să î i îndeplinească obli-a iile/ îi poate acorda acestuia un termen suplimentar...ș ț păstrându6 i totodată i dreptul de a cere daune6interese pentru pre(udiciile produse deș șîntârzierea e!ecutării obli-a ilor de către vânzător.ț

!. Ce se in ele%e prin ter#en de %ra ieEț ț

R: ,ermenul de -ra ie este un termen de e!ecutare pe care instan a îl poate acorda înț țmod e!cep ional/ pentru motive bine (ustificate/ debitorului aflat în întârziere/ evitând astfelțrezolu ia contractului.ț

"#8



5rtic lul +0". Cumpărătorul poate cere vânzătorului e!ecutarea obli-a'iilor sale/ e!ceptând cazul

în care s6a prevalat de un mi(loc incompatibil cu această cerere.#. *acă mărfurile nu sunt conforme cu contractul/ cumpărătorul nu poate cere

vânzătorului predarea unor mărfuri de înlocuire decât dacă lipsa de conformitate constituie ocontraven'ie esen'ială la contract &i dacă această predare este cerută în momentul denun'ăriilipsei de conformitate în baza art. )9 sau într6un termen rezonabil calculat de la aceastădenun'are.

). *acă mărfurile nu sunt conforme cu contractul/ cumpărătorul poate cerevânzătorului să repare lipsa de conformitate/ în afară de cazul în care acesta ar fi nerezonabil/'inând seama de toate împre(urările. Repara'ia trebuie cerută în momentul denun'ării lipsei deconformitate/ făcută în baza art. )9 sau într6un termen rezonabil calculat de la aceastădenun'are.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 2 reiterează importan a principiuluiț pacta sunt servanda prin

eviden ierea faptului că în caz de încălcare a obli-a iilor contractuale de către vânzător/ț ț principalul interes al cumpărătorului este ca vânzătorul să î i e!ecute obli-a ia conformș ț

promisiunii ini ialeț)22

. fectivitatea celorlalte remedii pentru nee!ecutarea contractului suntmai dezavanta(oase întrucât ac iunile în (usti ie pentru acordarea acestor drepturi presupunț țcosturi i durează o perioadă considerabilă de timp. En acest conte!t/ art. 2 alin. " C$I%șacordă cumpărătorului dreptul de a solicita vânzătorului e!ecutarea în natură a contractului.Pentru efectivitatea acestui remediu/ vânzătorul trebuie să livreze bunurile/ să remediezeorice defecte sau să facă orice act necesar pentru ca obli-a iile contractuale să fie e!ecutatețdupă cum a fost convenit ini ial.ț

Re#edii inc #patibile cu e(ecutarea &n natură a bli%a iil r c ntractuale.țCumpărătorul poare cere e!ecutarea în natură a obli-a iilor atât timp cât nu a recurs la unț

)22 Art. 2 va avea aplicabilitate limitată în (urisdic iile de tipț common+la9/ deoarece art. #8 C$I% stabile teș

re-ula conform căreia o instan ă nu poate acorda o otărâre pentru e!ecutarea silită în natură a obli-a iilor ț țcontractuale/ decât dacă ar face acest lucru în respectul unor contracte de vânzare similare/ ne-uvernate deC$I%. A se vedea ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4te!t4zie-el 2. tml.

"#9



remediu contractual care este incompatibil cu aceasta/ sau a pierdut dreptul la acest remediu prin omiterea notificării vânzătorului)23. !ecutarea în natură a obli-a iilor este incompatibilățcu declararea contractului ca fiind rezolvit i cu reducerea pre ului.ș ț

Situa ii particulare de predare a bunuril r nec n r#e.ț En timp ce alin. " are învedere toate cazurile de încălcare a obli-a iilor vânzătorului/ aplicarea sa fiind limitată doar țde recur-erea la alte remedii incompatibile/ alin. # i ) ale art. 2 au în vedere e!ecutareașsilită în natură a obli-a iilor/ în situa ia particulară în care/ de i predarea mărfurilor a avut loc/ț ț șacestea nu erau conforme cu contractul)28. En această situa ie cumpărătorul are două op iuniț țsă solicite vânzătorului să înlocuiască bunurile neconforme cu altele care să îndeplineascăcriteriile ini iale 5alin. #7/ sau să repare lipsa de conformitate a bunurilor de(a predate 5alin.ț)7. Cumpărătorul poate ale-e dintre cele două op iuni numai în cazul unei încălcări esen ialeț ța contractului. Prima op iune este condi ionată de trei premise a7 vânzătorul să fi predatț ț bunuri neconformeG b7 lipsa de conformitate a bunurilor să fie considerată o încălcareesen ială a contractuluiț )29G c7 cumpărătorul să denun e lipsa de conformitate în baza art. )9țC$I% sau într6un timp rezonabil. *acă lipse te caracterul esen ial al încălcării/ se poateș ț

solicita numai repararea lipsei de conformitate a bunurilor )3+

.En concluzie/ art. 2 spri(ină resprectara principiul pacta sunt servanda i a credin eiș țcă cel mai adecvat remediu pentru cumpărător în cazul unei încălcari a obli-a iilor țcontractuale este de a solicita vânzătorului să î i e!ecute obli-a iile astfel cum aceastea auș țfost convenite ini ial.ț

IDEI PRINCIPALECumpărătorul are dreptul de a cere e!ecutarea în natură a oricăror obli-a ii aleț

vânzătorului cu condi ia să nu fi recurs la vreun remediu incompatibil cu aceasta sau să nu fiț

pierdut dreptul la acest remediu din cauza lipsei de dili-en ă.ț*acă bunurile predate de către vânzător cumpărătorului sunt neconforme i aceastaș

este o încălcare esen ială a contractului/ cumpărătorul poate să îi ceară vânzătoruluițînlocuirea bunurilor.

En cazul în care predarea bunurilor neconforme nu are un caracter fundamental/op iunile pe care le are cumpărătorul se limitează la solicitarea reparării lipsei dețconformitate.

)23 Cumpărătorul poate solicita e!ecutarea în natură a oricăror obli-a ii ale vânzătorului/ sub condi ia notificăriiț țimpuse de art. )9 i ) din C$I%.ș)28 Predarea de bunuri neconforme ec ivalează cu încălcarea obli-a iei de predare. A se vedea art. )0 alin. ".ț)29 .rt# H$ CVIM< 2 contravenţie la contract săvâr"ită de una din părţi este esenţială când ea cauzeazăceleilalte părţi un pre;udiciu prin care o privează în mod su:stanţial de ceea ce aceasta era în drept să a"teptede la contract! în afară de cazul în care partea în culpă nu a prevăzut un astfel de rezultat! iar o persoanărezona:ilă! cu aceea"i pre-ătire "i aflată în aceea"i situaţie! nu l+ar fi prevăzut nici ea#3 Pentru mai multee!plica ii a se vedeaț F. :. ?ie-el/ 4,e *emedial 5rovisions in t,e Vienna 6ales Convention< 6ome Common 8a9 5erspectives! în %. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ Ne;6<or=/ "98 /

vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4biblio4zie-el2. tml.)3+ :copul limitării dreptului de a solicita înlocuirea bunurilor neconforme numai în caz de încălcarefundamentală este acela de a nu în-reuna situa ia vânzătorului/ care/ ca în cazul rezolvirii/ suportă toate riscurile.ț

")+



ÎNTREBĂRI1. Ce re#edii are la disp zi ie cu#părăt rul &n cazul &n care -)nzăt rul &i predăț

bunuri nec n r#eER: En situa ia în care vânzătorul încalcă contractul înc eiat cu cumpărătorul i aceastăț ș

încălcare are un caracter esen ial/ fundamental/ cumpărătorul poate să îi solicite acestuia sățrepare bunurile neconforme sau să le înlocuiască cu altele conforme astfel încât vânzătorul săî i respecte obli-a iile asumate în contract.ș ț

*acă încălcarea nu are caracter esen ial cumpărătorul poate doar să îi cearățvânzătorului repararea lipsei de conformitate/ deci nu poate cere vânzătorului predarea unor mărfuri de înlocuire.

2. C)nd este c ntra-en ie esen ialăEț ț

R: Contraven ia/ a a cum a fost ea definită în art. #0 al prezentei Conven ii/ esteț ș țesen ială când privează în mod substan ial cealaltă parte de ceea ce aceasta este în drept să seț ța tepte de la contract/ cu condi ia ca partea în culpă sau o persoană rezonabilă/ cu aceea&iș ț pre-ătire &i aflată în aceea&i situa'ie/ să fi prevăzut un astfel de rezultat.

!. *ste p sibil ca cu#părăt rul să piardă dreptul la anu#ite re#ediiER: *a/ cumpărătorul poate să piardă dreptul la un anumit remediu dacă nu notifică

vânzătorul în le-ătură cu lipsa de conformitate într6un termen rezonabil i nu are o (ustificareșrezonabilă pentru aceasta.

5rtic lul +". Cumpărătorul poate acorda vânzătorului un termen suplimentar/ de o durată

rezonabilă/ pentru e!ecutarea obli-a'iilor sale.#. !ceptând cazul în care a primit de la vânzător o notificare prin care6l informează

că nu6&i va e!ecuta obli-a'iile în termenul astfel acordat/ cumpărătorul nu poate/ înainte dee!pirarea acestui termen/ să se prevaleze de vreunul din mi(loacele de care dispune în caz decontraven'ie la contract. ,otu&i/ prin acest fapt/ cumpărătorul nu pierde dreptul de a ceredaune6interese pentru întârziere de e!ecutare.

")"



COMENTARIU>eneralită i.ț Art. ) stabile te dreptul cumpărătorului de a acorda vânzătorului unș

termen suplimentar/ de o durată rezonabilă/ pentru a6 i e!ecuta obli-a iile contractuale iș ț ș precizează consecin ele care decur- din acordarea unui asemenea termen suplimentar ț % &.

$er#en supli#entar. Art. 3 este strâns le-at de art. 9 alin. " al C$I%/ iar scopulacestei prevederi este determinabil prin raportare la acest articol. Art. 3 apare ca o condi iețsub care cumpărătorul poate declara contractul rezolvit/ în cazul în care vânzătorul nu predă bunurile la termenul stabilit în contract/ iar încălcarea acestei obli-a ii nu are un caracter țfundamental. En concordan ă cu principala prevedere din C$I% care -uvernează dreptulțcumpărătorului de a declara contractul rezolvit/ acesta este îndreptă it să recur-ă la acestțremediu contractual numai dacă încălcarea obli-a iilor vânzătorului are un caracter țfundamental. Re-ula se aplică cazurilor de nepredare/ predarea bunurilor cu întârziere i înșcazul predării unor bunuri neconforme. Cu toate acestea/ numai în cazurile de neîndeplinire aobli-a iei de predare a bunurilor/ cumpărătorul poate declara contractul rezolvit i pentru unț șalt motiv/ fără a demonstra o încălcare fundamentală/ i anume/ în cazul în care vânzătorul nuș

predă bunurile în termenul suplimentar stabilit de cumpărător. Aceasta pentru că înma(oritatea situa iilor/ cumpărătorul poate avea motive să se îndoiască dacă cerin a încărcăriiț țfundamentale ar fi aplicabilă cazului său. Pentru acest motiv/ C$I% îl îndreptă e te peț șcumpărător să acorde vânzătorului un termen suplimentar de predare a bunurilor/ după care/în caz de nerespectare a acestui termen/ cumpărătorul este îndreptă it să declare contractulțrezolvit/ fără a fi obli-at să probeze că încălcarea a avut un caracter fundamental% H.

* ectele ac rdării ter#enului supli#entar. Al doilea alineat al art. 3 are scopul dea6l prote(a pe cumpărător în situa ia în care acesta inten ionează să e!ecute contractul înț țtermenul suplimentar rezonabil/ suportând anumite costuri suplimentare/ prin interdic iațimpusă cumpărătoului de a recur- la alte remedii pentru încălcarea contractului/ înafară de

situa ia în care cumpărătorul prime te o notificare de la vânzător cum că acesta nu va e!ecutaț șobli-a iileț % %. Jdată ce termenul suplimentar a e!pirat/ fără ca vânzătorul să î i e!ecuteșobli-a ia/ cumpărătorul poate recur-e nu numai la rezolvirea contractului în baza art. 9 alin.ț" lit. b7 ci i la alte remedii. Cu toate acestea/ cumpărătorul poate solicita daune6intereseș pentru pre(udiciile suferite din cauza întârzierii în e!ecutare.

IDEI PRINCIPALE$ânzătorul are dreptul să primească un termen suplimentar pentru a6 i îndepliniș

obli-a iile dacă cumpărătorul dore te să i6l acorde.ț ș

En cazul în care de vânzătorul nu respectă termenul suplimentar acordat/ cumpărătorulare dreptul să declare contractul rezolvit fără a fi obli-at să probeze că încălcarea a avut uncaracter fundamental precum i să solicite daune6interese pentru pre(udiciul cauzat.ș

En cazul în care cumpărătorul prime te o notificare de la vânzător prin care esteșanun at că acesta nu î i va e!ecuta obli-a iile/ cumpărătorul este îndreptă it să se prevaleze deț ș ț țmi(loacele de care dispune în caz de contraven'ie la contract.

)3" J institu ie similară e!istă în ermania/ sub denumirea de Nac tfrist.ț)3# Valero Mar/etin- = 6uppl0 Compan0 v# 7reeni 4radin- 0/ "9 iulie #++3/ Curtea de Apel al :ectorului )/

:UA/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+3+3"9u#. tml.)3) .utomo:ile case/ #3 aprilie "999/ Curtea de Apel/ ermania/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases499+ #3-". tml.

")#



). Când vânzătorul notifică cumpărătorului inten'ia de a6&i e!ecuta obli-a'iile într6untermen determinat/ este prezumat că a cerut cumpărătorului să6i comunice otărârea sa înconformitate cu para-raful precedent.

. J cerere sau o notificare făcută de vânzător/ în temeiul para-rafelor # sau ) ale prezentului articol/ nu produce efecte decât dacă a fost primită de către cumpărător.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 8 stabile te dreptul vânzătorului de a remedia/ oriceș

neconformitate a obli-a iilor sale/ după ce termenul de predare a e!pirat. Acest articol trebuieținterpretat în rela ie cu art. )3 care re-lementează dreptul vânzătorului de a remedia oricețdefect al obli-a iilor sale înainte de împlinirea termenului de predare/ cu art. 2 care stabile teț șdreptul cumpărătorului de a cere e!ecutarea în natură a obli-a iilor/ i cu art. 3 careț șîndreptă e te cumpărătorul să acorde vânzătorului un termen suplimentar pentru e!ecutareaț șcu întârziere a obli-a iilor sale. En acest conte!t/ prin dreptul vânzătorului de a remedia oriceț

neconformitate a obli-a iilor sale se în ele-e dreptul vânzătorului de a efectua orice fapteț țmen ionate în art. )3/ i/ în plus/ dreptul acestuia de a preda bunul c iar i după ce termenulț ș șde predare a fost depă it. Printr6o re-lementare amănun ită/ art. 8 stabile te condi iile/ modulș ț ș țde e!ercitare i consecin ele pe care această prevedere le are asupra păr ilor.ș ț ț

C ndi ii.ț En timp ce primul alineat stabile te/ la nivel principial/ dreptul vânzătoruluișde a remedia/ pe c eltuiala sa/ orice nee!ecutare conformă a obli-a iilor sale c iar i dupăț șe!pirarea termenului suplimentar de predare a bunurilor/ alineatele următoare circumstan iazățacest drept al vânzătorului în func ie de disponibilitatea de cooperare a cumpărătorului.ț

!ercitarea dreptului prevăzut de art. 8 depinde de îndeplinirea a două condi ii principalețcumpărătorul să nu fi declarat contractul rezolvit/ i să nu se cauzeze cumpărătoruluiș

inconveniente nerezonabile)3

. Jdată îndeplinite aceste condi ii/ dreptul vânzătorului de ațremedia nee!ecutarea obli-a iilor sale depinde de tipul nee!ecutării i de natura bunurilor. *eț șobicei/ repararea constă în înlocuirea bunurilor defecte sau în predarea cantită ilor lipsă.ț

C #unicarea i c perarea dintre păr i.ș ț Atunci când condi iile impuse de primulțalineat nu sunt îndeplinite/ următoarele alineate lăr-esc aria de e!ercitare a dreptului derepara ie. Ideea centrală a acestor prevederi este aceea că cumpărătorul este îndreptă it laț țrepara ie doar atunci când este cooperant i acordă vânzătorului o a doua ansă de a6 iț ș ș șe!ecuta obli-a iile. $ânzătorul trebuie să îi trimită cumpărătorului fie o cerere 5alin. #7/ fie oțnotificare 5alin. )7 prin care să îi comunice cumpărătorului inten ia sa de a6 i e!ecutaț șobli-a iileț )30. Comunicarea trebuie să con ină două elemente 5a7 adresarea întrebării dacățcumpărătorul este dispus să accepte o e!ecutare întârziată/ i 5b7 să con ină un dată specificăș ț până la care obli-a iile vor fi e!ecutate. Când vânzătorul notifică cumpărătorului inten'ia deța6&i e!ecuta obli-a'iile într6un termen determinat/ iar cumpărătorul nu răspunde/ acceptândsau respin-ând propunerea/ tăcerea cumpărătorului ec ivalează cu interdic ia de a invoca oțîntârziere nerezonabilă sau inconveniente i tototdată acesta nu poate declara contractulșrezolvit 5alin. 7.

)3 *e i formularea art. 8 alin. " su-erează i alte condi ii/ i anume întârziere nerezonabilă/ inconveniente iș ș ț ș șincertitudini în ceea ce prive te rambursarea c eltuielilor/ acestea sunt de fapt incluse în sfera termenului deșinconveniente# A se vedea .r:itral .9ard No# $D/ ianuarie "990/ Curtea de Arbitra( Comercial Interna'ionalde pe lân-ă Camera Interna'ională de Comer'/ Oran'a / vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases490330 i". tmlG Inflata:le triump,al arc, case! 0 noiembrie #++#/ Curtea

Comercială/ lve'ia/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases4+#""+0s". tml.)30 A se vedea6caffold fittin-s case! "99 / Curtea de Arbitra( Comercial Interna'ional de pe lân-ă CameraInterna'ională de Comer'/ Oran'a/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49 30)"i". tml.

")

http://cisgw3.law.pace.edu/cases/957754i1.html

http://cisgw3.law.pace.edu/cases/021105s1.html

http://cisgw3.law.pace.edu/cases/957754i1.html

http://cisgw3.law.pace.edu/cases/021105s1.html



* ecte.*acă i se acordă vânzătorului dreptul la repara ie/ cumpărătorul nu poate facețuz de celelalte remedii incompatibile cu e!ecutarea în natură. Aceste remedii incompatibilesunt declararea contractului rezolvit i reducerea pre ului.ș ț

IDEI PRINCIPALECumpărătorul este îndreptă it să ceară daune6interese dacă i6a fost cauzat unț

pre(udiciu.*acă contractul nu a fost declarat rezolvit de către cumpărător i nu i se creazăș

inconveniente nerezonabile/ vânzătorului are dreptul să remedieze pe propria c eltuială oricee!ecutare neconformă a obli-a iilor sale c iar i după ce termenul de predare a e!pirat.ț ș

$ânzătorul îl poate informa pe cumpărător că dore te să repare orice deficien ă aș țobli-a iilor sale printr6o notificare sau printr6o cerere/ care pentru a produce efecte/ trebuie înțmod obli-atoriu să fie luată la cuno tin ă de cumpărător.ș ț

ÎNTREBĂRI1. Cu# p ate să re#edieze -)nzăt rul nec n r#itatea bunuril r predateER: $ânzătorul are posibilitatea de a remedia neconformitatea bunurilor predate prin

înlocuirea acestora sau prin repararea păr ii defecte cu condi ia să nu cauzeze cumpărătoruluiț ținconveniente sau c eltuieli nerezonabile.

2. Cu ce re#edii este inc #patibil dreptul de repara ieEț

R: En cazul în care i se acordă vânzătorului drept de repara ie/ cumpărătorul nu poatețdeclara contractul ca fiind rezolvit i nici nu poate reduce pre ul.ș ț

!. Ce ele#ente trebuie să c n ină cererea tri#isă de -)nzăt r cu#părăt ruluițdacă acesta d re te a d ua ansă pentru a7 i &ndeplini bli%a iileEș ș ș ț

R: En cazul în care vânzătorul îi trimite o cerere sau o notificare cumpărătorului cuscopul de a6i cere să îi permită să î i indeplinească obli-a iile întârziat această cerere trebuieș țsă con ină în mod obli-atoriu întrebarea respectivă/ precum i data la care ar fi e!ecutateț șobli-a iile/ urmând ca cumpărătorul să accepte sau să refuze propunerea.ț

")0



5rtic lul +6". Cumpărătorul poate declara contractul rezolvit

a7 dacă nee!ecutarea de către vânzător a oricăreia dintre obli-a iile ce rezultă pentru el dințcontract sau din prezenta conven ie constituie o contraven ie esen ială la contractG sauț ț ț

b7 în caz de nepredare/ dacă vânzătorul nu predă mărfurile în termenul suplimentar acordat decumpărător în conformitate cu para-raful ". al art. 3 sau dacă declară că nu le va preda întermenul astfel acordat.

#. ,otu i/ când vânzătorul a predat mărfurile/ cumpărătorul este decăzut din dreptul deșa rezolvi contractul dacă nu a făcut6oa7 în caz de predare tardivă într6un termen rezonabil calculat din momentul în care a tiut căș predarea a fost efectuatăG b7 în cazul unei contraven ii/ alta decât predarea tardivă/ într6un termen rezonabilț

i7 calculat din momentul în care a cunoscut sau trebuia să cunoască această contraven ieGț

ii7 după e!pirarea oricărui termen suplimentar acordat de cumpărător în conformitate cu para-raful " al art. 3 sau după ce vânzătorul a declarat că nu6 i va e!ecuta obli-a iile în acestș țtermen suplimentarG sauiii7 după e!pirarea oricărui termen suplimentar indicat de vânzător în conformitate cu para-raful # al art. 8 sau după ce cumpărătorul a declarat că nu va accepta e!ecutarea.

COMENTARIUSituaţia &n care -)nzăt rul &ncalcă c ntractul sub r#a unei c ntra-enţii

esenţiale. :itua ia re-ulă în care cumpărătorul poate declara rezolu iunea contractului esteț țatunci când încălcarea contractului de către vânzător îmbracă forma unei contraven iițesen iale. No iunea de contraven ie esen ială la contract este definită în art. #0. Rezolu iuneaț ț ț ț ț poate fi declarată pentru încălcarea KoricăreiaL dintre obli-a iile vânzătorului. A adar/ aceastăț ș

măsură este posibilă i atunci când încălcarea constă în nepredarea mărfii/ iar aceasta esteșesen ială. Această re-lementare e!primă concep ia Conven iei potrivit căreia simplaț ț ț

")2



nepredare a mărfii în termenul contractual nu conferă cumpărătorului dreptul de a declaracontractul rezolvitG cumpărătorul dobânde te un asemenea drept numai dacă încălcarea esteșesen ială/ potrivit art. 9 alin. " lit. a7/ sau dacă sunt întrunite condi iile speciale prevăzute deț țlit. b7 a aceluia i alineat. En caz de încălcare esen ială a contractului/ cumpărătorul esteș țîndreptă it să declare contractul rezolvit imediat/ fără notificare sau vreo altă formalitate. Jț

dată ce cumpărătorul a declarat contractul rezolvit/ vânzătorul nu mai poate să repare pec eltuiala sa o lipsă a obli-a iilor sale în condi iile art. 8 alin. ". ,otu i/ faptul că vânzătorulț ț șeste capabil să procedeze la o asemenea repara ie fără întârziere sau alte inconvenientețnerezonabile pentru cumpărător poate constitui/ pentru instan a de (udecată sau de arbitra(/ oț prezum ie în sensul că încălcarea nu este esen ială.ț ț

Situaţia &n care -)nzăt rul nu a predat #ar a. :itua ia specială se aplică în cazul înțcare vânzătorul a încălcat obli-a ia sa principală i anume predarea mărfii. En această situa ie/ț ș țdacă i s6a acordat un termen suplimentar pentru predare de către cumpărător potrivit art. 3alin. "/ dar vânzătorul nu respectă nici acest termen sau declară că nu va preda în termenulastfel acordat/ cumpărătorul este îndreptă it să declare rezolu iunea contractului. Acordareaț ț

unui termen suplimentar pentru e!ecutare constituie numai o posibilitate pentru cumpărător/iar nu o obli-a ie.ț

Situaţia &n care -)nzăt rul a predat #ăr urile. Articolul 9 alin. # se aplică înipoteza în care vânzătorul i6a e!ecutat obli-a ia de predare a mărfurilor. :copul său este de aș țîntări caracterul de e!cep ie al solu iei rezolu iunii contractului contractului în cazul în careț ț țvânzătorul i6a e!ecutat principala sa obli-a ie/ i anume predarea mărfii. ,otodată prevedeș ț șdecăderea cumpărătorului din dreptul de a declara rezolu iunea contractului dacă nu o facețîntr6un Ktermen rezonabilL/ calculat în mod diferit în func ie de cele două situa ii alternativeț ț prevăzute la literele a7 i b7/ care au drept criteriu natura încălcării săvâr ită de vânzător.ș ș

Predarea tardi-ă a #ăr uril r. Astfel/ în situa ia de la litera a7/ dacă încălcareaț

constă în predarea tardivă 5adică în depă irea termenului contractual de predare7/ termenulșrezonabil începe să cur-ă din momentul în care cumpărătorul Ka tiut că predarea a fostșefectuatăL. Această dispozi ie asi-ură un ec ilibru între vânzător/ care a predat marfa/ de iț ștardiv/ i cumpărător pentru care termenul rezonabil pentru declararea rezolu iunii începe săș țcur-ă din momentul 5subiectiv7 când a cunoscut faptul predării/ ceea ce este de natură a ocroti buna6credin ă a cumpărătorului.ț

Situaţia &n care -)nzăt rul &ncalcă c ntractul prin rice alt # d dec)t predareatardi-ă. >itera b7 se referă la ipoteza în care vânzătorul a săvâr it orice altă încălcare așcontractului decât predarea tardivă/ cum ar fi de pildă predarea mărfurilor cu lipsuri deconformitate sau neremiterea documentelor referitoare la marfă. En această ipoteză/cumpărătorul este decăzut din dreptul de a declara rezolu iunea contractului dacă nu a făcut6oțîntr6un termen rezonabil/ care începe să cur-ă dintr6un moment care este diferit în func ie dețtrei 5sub76situa ii alternative.ț

Pri#a ip teză pri-ind &nceperea cur%erii ter#enului rez nabil. Astfel/ în 5sub76situa ia 5i7/ cur-erea termenului rezonabil începe din momentul în care cumpărătorul ațcunoscut 5moment subiectiv7 sau trebuia să cunoască 5moment obiectiv7 încălcareacontractului.

5 d ua ip teză pri-ind &nceperea cur%erii ter#enului rez nabil. En 5sub76situa iaț5ii7/ cumpărătorul pierde dreptul de a declara rezolu iunea contractului în cazul în care ațacordat vânzătorului un termen suplimentar pentru e!ecutare 5potrivit art. 3 alin. "7/ dacă nu

a făcut6o într6un termen rezonabil calculat de la data e!pirării termenului suplimentar sau decând vânzătorul a declarat că nu6 i va e!ecuta obli-a iile în acest termen suplimentar. fectulș ț

")3



(uridic pentru cumpărător 1 i anume decăderea din dreptul de a declara rezolu iunea 1 esteș țacela i/ indiferent dacă vânzătorul i6a e!ecutat obli-a ia restantă în cadrul termenuluiș ș țrezonabil ori după aceea/ sau nu a făcut6o)32.

5 treia ip teză pri-ind &nceperea cur%erii ter#enului rez nabil.En fine/ 5sub76situa ia 5iii7 prive te împre(urarea în care vânzătorul a cerut să repare pe c eltuiala saț șîncălcarea obli-a iei contractuale într6un termen suplimentar indicat potrivit art. 8 alin. #/țdar cumpărătorul nu i6a răspuns într6un termen rezonabil din momentul primirii cererii saucumpărătorul a declarat că nu acceptă e!ecutarea în acest mod a contractului. En aceastăîmpre(urare/ termenul rezonabil pentru cumpărător pentru a declara rezolu iunea sețcalculează de la data e!pirării termenului suplimentar indicat de vânzător sau de cândcumpărătorul a declarat că nu acceptă această formă de e!ecutare.

Măr urile trebuie să ie predate &n t talitate. *ecăderea cumpărătorului din dreptulde a declara rezolu iunea contractului în condi iile men ionate intervine numai dacăț ț țvânzătorul Ka predat mărfurileL/ se subîn ele-e în totalitate. Afirma ia prezintă importan ă maiț ț țales la contractele cu predări succesive/ unde toate tran ele de marfă trebuie să fi fost predateș

înainte de a vedea în ce măsură cumpărătorul a pierdut dreptul de a rezilia contractul. En cazulacestor contracte/ dacă numai o parte din marfă a fost predată/ rezolu iunea intervine înțcondi iile art. 3)ț )33.

'urisprudenţă rele-antă. En cauza dintre o societate din Oinlanda 5vânzătorul7 i unașdin ermania 5cumpărătorul7/ instan a din ,ur=u a otărât că în spe a actuală cumpărătorul i6ț ț șa pierdut dreptul de a cere rezolu iunea contractului fiindcă nu l6a notificat pe vânzător într6țun termen rezonabil)38.

IDEI PRINCIPALE

*acă nee!ecutarea obli-a iilor vânzătorului reprezintă o contraven ie esen ială laț ț țcontract/ cumpărătorul poate declara rezolvirea contractului fără a fi necesară vreo notificare

$ânzătorul poate primi un termen suplimentar pentru a6 i îndeplini obli-a iile dacăș țcumpărătorul dore te să i6l acorde/ acesta nefiind obli-at îl acorde daca nu dore te aceasta.ș ș

En cazul în care vânzătorul e!ecută după termenul suplimentar sau după ce a declaratcă nu va e!ecuta în termenul suplimentar/ cumpărătorul pierde dreptul de a declararezolu iunea dacă nu a făcut6o într6un termen rezonabil după e!pirarea termenuluițsuplimentar.

ÎNTREBĂRI1. An ce situa ii p ate i declarată rez lu iunea c ntractului de către cu#părăt rEț ț

)32 Comentariul :ecretariatului/ aferent acestui articol/ se referă la o sin-ură ipoteză. :e arată că/ în cazul în carevânzătorul e!ecută după termenul suplimentar sau după ce a declarat că nu va e!ecuta în termenul suplimentar/cumpărătorul pierde dreptul de a declara rezolu iunea dacă nu a făcut6o într6un termen rezonabil după e!pirareațtermenului suplimentar sau după ce cumpărătorul a declarat că nu va e!ecuta în acest termen suplimentar.)33 *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș

#++8/ pp. 8+68#.)38 1orestr0 eBuipment case/ "# aprilie #++#/ Curtea de Apel ,ur=u/ Oinlanda/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4cases#4+#+ "#f0. tml.

")8





R: *e re-ulă/ cumpărătorul poate declara rezolu iunea contractului dacă vânzătorul ațfăcut o încălcare esen ială a contractului. Astfel/ contractual desfin at prin rezolu iune seț ț țconsideră că nu a fost niciodată înc eiat.

2. Ce este predarea tardi-ă i cu# se calculează ter#enul rez nabil &n aceastășcauzăE

R: Predarea tardivă constă în predarea bunurilor de către vânzător după termenulconvenit iar termenul rezonabil în această situa ieț începe să cur-ă din momentul în carecumpărătorul Ka tiut că predarea a fost efectuatăL.ș

!. An ce # #ent &ncepe cur%erea ter#enului rez nabilER: Cur-erea termenului rezonabil începe din momentul în care cumpărătorul a

cunoscut sau trebuia să cunoască încălcarea contractului.

5rtic lul En caz de lipsă de conformitate a mărfurilor cu contractul/ c iar dacă pre ul a fost sauț

nu plătit/ cumpărătorul poate reduce pre ul propor ional cu diferen a între valoarea pe careț ț țmărfurile efectiv predate o aveau în momentul predării i valoarea pe care mărfurileșconforme ar fi avut6o în acest moment. ,otu i/ dacă vânzătorul repară orice deficien ă aș țobli-a iilor sale/ în conformitate cu art. )3 ori art. 8/ sau dacă cumpărătorul refuză sățaccepte e!ecutarea de către vânzător/ în conformitate cu aceste articole/ cumpărătorul nu poate reduce pre ul.ț

COMENTARIU

>eneralităţi. Reducerea de pre propor ională 5ț ț actio Buanti minoris7/ este un remediu bine cunoscut în sistemele de drept civil/ dar nu i în sistemele de drept an-lo6sa!on. Aceastășreducere constituie o alternativă la rezolu iunea men ionată în art. 9/ de i e aplicabil i atunciț ț ș șcând cumpărătorul nu ar avea dreptul de a rezolvi. En caz de rezolu iune/ cumpărătorul carețreturnează bunuri neconforme/ este îndreptă it pentru restituirea pre ului plătit pe bazaț țcontractului/ dacă a fost plătit anticipat. En cazul unei reduceri propor ionale/ cândțcumpărătorul păstrează bunul neconform 5pentru că nu poate cere sau nu dore teșrezolu iunea7/ cumpărătorul e compensat pentru Kdecala(ul de calitateL i prime te o reducereț ș șdin pre ul contractual propor ional cu scăderea valorii bunurilor ț ț )39.

IDEI PRINCIPALEJ alternativă a rezolu iunii/ care poate fi declarată în cazul în care încălcareaț

contractului de către vânzător îmbracă forma unei contraven ii esen iale/ o reprezintăț țreducerea de pre propor ională.ț ț

Reducerea de pre propor ională se poate aplica c iar dacă cumpărătorul nu areț țdreptul de a rezolvi contractul.

)39 F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticle

D! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4loo0+. tml

")9



COMENTARIUP sibilitatea declarării rez luţiunii parţiale a c ntractului. A adar/ în cazul în careș

vânzătorul efectuează o predare par ială a mărfurilor sau numai o parte din mărfurile predatețeste conformă cu contractul/ cumpărătorul beneficiază de toate mi(loacele re-lementate deart. 260+/ dar care se aplică doar cu privire la partea lipsă sau neconformă. Prin aceastăre-lementare C$I% consacră posibilitatea declarării rezolu iunii par iale a contractului/ț țatunci când condi iile rezolu iunii se aplică în ceea ce prive te acea parte.ț ț ș

C ndiţiile &ncălcării. Prin art. 0" alin. # este reiterată/ de fapt/ condi ia din art. 9țalin. " lit. a7. Condi ia ca încălcarea să fie esen ială este cerută i în situa ia din art. 9 alin. "ț ț ș țlit. b7/ adică atunci când cumpărătorul a acordat vânzătorului un termen suplimentar pentru predare/ dar vânzătorul predă numai o parte din mărfuri în acest termen. Acest lucru rezultădin utilizarea e!presiei Kdecât dacăL. A adar/ în caz de predare par ială/ cumpărătorul poateș țdeclara contractul rezolvit în totalitate numai dacă aceasta constituie o contraven ie esen ialăț țla contract)8+.

'urisprudenţă rele-antă. En cauza dintre o societate din Rusia 5vânzătorul7 i unaș

din Un-aria 5cumpărătorul7/ instan a a admis preten iile cumpărătorului/ care a primit doar ț ț2+H din bunurile comandate în termenul fi!at i din acest considerent a suferit o pa-ubăș )8".

IDEI PRINCIPALE*acă o parte din bunurile predate de către vânzător este conformă contractului iș

cealaltă parte fie lipse te fie este neconformă/ cumpărătorul poate declara rezolu iuneaș ț par ială a contractului.ț

Pentru a putea declara un contract rezolvit în totalitatea sa este necesar ca

neîndeplinirea obli-a iilor contractuale ale vânzătorului să aibă caracter fundamental/ astfelț

spus aceasta să fie contraven ie esen ială la contract.ț ț

*acă cumpărătorul prime te doar o parte din bunurile care trebuiau să îi fie predateșacesta poate să declare contractul rezolvit în totalitate cu condi ia ca aceasta să fie oțcontrven ie esen ială la contract.ț ț

ÎNTREBĂRI1. An ce situa ie p ate i declarat c ntractul rez l-it &n t talitateEț

R: Contractul poate fi declarat rezolvit în totalitate numai dacă neîndeplinireaobli-a iilor contractuale de către vânzător reprezintă o contraven ie esen ială la contract.ț ț ț

2. P ate i declarat c ntractul rez l-it dacă -)nzăt rul predă parte a bunuril rnec n r#ăE

R: En cazul în care o parte a bunurilor livrate de către vânzător este conformă/ pe cândcealaltă parte este neconformă se poate vorbi de o rezolu iune par ială a contractului.ț ț

!. Care este i#p rtan a acestui artic lEț

)8+ *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ p. 8 .)8"

Cauza nr# & & H $/ " martie #++2/ ,ribunalul de Arbitra( Comercial Interna'ionale de pe lân-ă Camera deComer' &i Industrie a Oedera'iei Ruse/ Rusia/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4cases#4+2+)+"r". tml.

" "



R: En acest articol este consacrată posibilitatea declarării rezolu iunii par iale aț țcontractului/ atunci când condi iile rezolu iunii se aplică în ceea ce prive te acea parte.ț ț ș

5rtic lul 2". *acă vânzătorul predă mărfurile înainte de data stabilită/ cumpărătorul are

facultatea de a le prelua sau de a le refuza.#. *acă vânzătorul predă o cantitate superioară celei prevăzute de contract/

cumpărătorul poate accepta sau refuza preluarea cantită ii predate e!cedentar. En cazul în carețcumpărătorul acceptă să o preia inte-ral sau par ial/ trebuie să o plătească la pre ul dinț țcontract.

COMENTARIUFpţiunile cu#pătăr rului &n cazul &n care -)nzăt rul ace predare anticipată.

Acest articol re-lementează situa ia în care vânzătorul face o predare anticipată/ adică înaintețde data stabilită conform art. )). En acest caz/ cumpărătorul are dreptul de op iune între aț prelua mărfurile sau a le refuza. Această solu ie este (ustificată cel pu in pentru considerenteleț țcă/ în cazul în care cumpărătorul ar fi obli-at să accepte marfa livrată anticipat/ el ar putea fi pus în situa ia de a suporta c eltuieli neprevăzute cu depozitarea mărfii/ iar dacă contractulțlea-ă data plă ii de cea a livrării 5potrivit art. 08 alin. " din C$I%7/ această livrare anticipatățl6ar obli-a pe cumpărător să facă i plata în mod anticipat/ ceea ce ar putea să6i provoaceșcosturi suplimentare. *reptul de op iune al cumpărătorului este -enerat de însu i faptulț ș predării anticipate. A adar/ acest drept nu depinde de condi ia dacă predarea anticipată i6aș ț

cauzat inconveniente sau c eltuieli suplimentare. Cu toate acestea/ cumpărătorul trebuie săaibă o (ustificare comercială rezonabilă pentru refuzul primirii mărfii livrate anticipat/deoarece art. 3 alin. " din C$I% impune respectarea principiului bunei credin e în comer ulț ținterna ional. Atunci când cumpărătorul optează pentru preluarea mărfurilor livrate anticipat/țel are totu i/ ca re-ulă/ posibilitatea de a cere vânzătorului daune6interese pentru pre(udiciileșsuferite ca urmare a acestei situa ii/ în temeiul dispozi iilor -enerale ale art. 0 alin. " lit. b7ț țdin C$I%. Prin e!cep ie/ cumpărătorul este decăzut din dreptul de a cere daune dacă livrareațanticipată poate fi considerată/ în func ie de împre(urări/ ca fiind consecin a unei modificăriț țamiabile a contractului/ în condi iile art. #9. J asemenea împre(urare poate fi/ de e!emplu/țcea în care cumpărătorul a preluat marfa livrată anticipat fără nicio obiec iune în acest sens.țEn cazul în care cumpărătorul refuză să preia mărfurile livrate anticipat/ vânzătorul esteobli-at să le livreze din nou la termenul contractual.

" #



Fpţiunile cu#părăt rului &n cazul &n care -)nzăt rul li-rează cantitatesuperi ară celei pre-ăzute &n c ntract. Conform art. 0# alin. #/ în cazul în care vânzătorullivrează o cantitate superioară celei prevăzute în contract/ cumpărătorul este/ ca re-ulă/obli-at să accepte cel pu in cantitatea contractată. Pentru cantitatea e!cedentară/ cumpărătorulțare dreptul de op iune între a o accepta/ total sau par ial/ sau a o refuza. *acă o refuză/ț ț

cumpărătorul este îndreptă it la daune6interese pentru pre(udiciile suferite din cauza livrării înțe!ces. *acă însă cumpărătorul acceptă să preia/ total sau par ial/ cantitatea e!cedentară/ elțtrebuie să o plătească la pre ul contractual. Atunci când/ însă/ nu este posibil pentruțcumpărător să refuze numai cantitatea predată în e!ces 5de e!emplu/ pentru că vânzătoruloferă un conosament unic pentru toată cantitatea de marfă încărcată pe vas în sc imbul pre ului pentru întrea-a încărcătură7/ cumpărătorul poate declara contractul rezolvit dacăț predarea în e!ces constituie o încălcare esen ială a contractului. *acă o asemenea predare nuțconstituie o încălcare esen ială a contractului sau dacă pentru ra iuni comerciale cumpărătorulț țeste obli-at să preia întrea-a cantitate de marfă livrată/ el poate cere daune6interese pentru pre(udiciile suferite ca urmare a acestei predări .

'urisprudenţă rele-antă. En cauza dintre o societate din :.U.A. 5vânzătorul7 i unașdin Rusia 5cumpărătorul7/ instan a a admis preten iile vânzătorului care cu toate că a trimis oț țcantitate e!cedentară de material/ cumpărătorul nu a refuzat preluarea i/ totodată/ nu a plătitșcantitatea superioară celei prevăzute de contract)8#.

IDEI PRINCIPALEEn cazul în care predarea bunurilor se face în mod anticipat/ cumpărătorul are drept de

op iune adică are posibilitatea de a accepta bunurile sau de a le refuza.ț

En cazul în care cumpărătorul refuză să îi fie predate bunurile înainte de termenul

contractual/ vânzătorul are obli-a ia să facă din nou livrarea acestora la termenul prevăzut înțcontract.*acă din anumite motive cumpărătorul este nevoit să accepte bunurile predate

anticipat el poate cere daune6interese pentru pre(udiciile suferite ca urmare a acestei predări .

ÎNTREBĂRI1. *ste bli%at cu#părăt rul să accepte bunurile &n cazul &n care -)nzăt rul ace

predarea anticipată a acest raER: En cazul în care predarea bunurilor se face înainte de data stabilită în contract

cumpărătorul nu este obli-at să le accepte.2. Ce se &nt)#plă dacă -)nzăt rul li-rează cantitate #ai #are dec)t cea

pre-ăzută &n c ntractER: En cazul în care cantitatea livrată este mai mare decât cea prevăzută în contract/

cumpărătorul are dreptul de op iune între a o accepta/ total sau par ial/ sau a o refuza.ț ț

*acă o refuză/ cumpărătorul este îndreptă it la daune6interese pentru pre(udiciilețsuferite din cauza livrării în e!ces iar dacă o acceptă trebuie să o plătească la pre ulțcontractual.

)8# Cauza nr# % &''$/ "2 decembrie "992/ ,ribunalul de Arbitra( Comercial Interna'ionale de pe lân-ă Camerade Comer' &i Industrie a Oedera'iei Ruse/ Rusia/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4cases#492"#"2r". tml.

" )



!. Mai p ate cu#părăt rul să ceară daune7interese dacă acceptă li-rareaanticipată a bunuril rE

R *a/ ca re-ulă/ c iar dacă cumpărătorul optează pentru preluarea mărfurilor livrateanticipat are posibilitatea de a cere vânzătorului daune6interese pentru pre(udiciile suferite caurmare a acestei situa ii.ț

5rtic lul !Cumpărătorul se obli-ă/ în condi'iile prevăzute de contract &i de prezenta conven'ie/

să plătească pre'ul &i să preia mărfurile predate.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 0) din Conven ieț )8) este perec ea art. )+)8 / i stabile teș ș

necondi ionat/ obli-a iile principale ale cumpărătorului de a plăti pre ul i de a preluaț ț ț șmărfurile)80. Ambele articole unite/ oferă defini iaț )82//contractului de vânzare de mărfuriLînsensul art. " alin. " i determină domeniul de aplicare a conven iei. Astfel/ cumpărătorulș țtrebuie să6 i îndeplinească obli-a iile //în condi'iile prevăzute de contract &i de prezentaș țconven'ieL. *in moment ce art. 2 din Conven ieț )83 permite păr ilor să se dero-e de lațaplicarea acesteia sau să modifice efectele oricăreia dintre prevederile sale/ rezultă că/ încazul unui conflict între contract i Conven ie/ cumpărător trebuie să î i îndeplineascăș ț șobli-a iile în conformitate cu contractulț )88.

)8) Art. 0) din C$I% î i are ori-inea în art. 20 din >e-eaUniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată lașa-aîn "92 .

)8 Art. )+ stabile te obli-a iile vânzătorului.ș ț)80 *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ p. 82.)82 Corespunde defini iei clasice a unui contract de vânzare de mărfuri întâlnită în cele mai multe sisteme dețdrept.)83

Potrivit art. 2 din C$I% !!5ărţile pot să excludă aplicarea prezentei convenţii sau! su: rezerva dispoziţiilor art# &H! să dero-e de la oricare din dispoziţiile sale sau să le modifice efecteleL.)88 Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 0).

"



Fbli%aţiile principale şi secundare ale cu#părăt rului. Jbli-a iile cumpărătoruluițstipulate în art. 0) au o natură foarte comple!ă/ deoarece includ o serie de proceduri pe care păr ile trebuie să le îndeplinească. Aceste obli-a ii se impart în două cate-orii obli-a iiț ț ț principale i obli-a ii secundare. Cele principale/ urmează a fi îndeplinite în e!ecutareaș țnormală a unui contract)89/ iar cele secundare)9+ se aplică atunci când e!ecutarea normală este perturbată din diverse motive)9" pe care le vom analiza în articolele care urmează.

5lte bli%aţii ale cu#părăt rului. Alături de obli-a iile specificate de art. 0)/ se maițadau-ă obli-a ia cumpărătorului de a specifica forma/ măsura sau alte caracteristici alețmărfii/ în condi iile i cu consecin ele prevăzute în art 20/ precum i obli-a ia de conservare aț ș ț ș țmărfurilor/ în anumite situa ii specifice/ re-lementată de art. 82 1 88ț )9#. Alte obli-a ii alețcumpărătorului sunt re-lementate în mod indirect/ îndeplinirea lor constituind condi ii pentruțrealizarea obli-a iilor vânzătoruluiț )9) .

IDEI PRINCIPALE

Cumpărătorul are dreptul de a6i fi predat bunul pentru care a platit.*reptului cumpărătorului de a6i fi livrată marfa îi corespunde obli-a ia corelativă de aț

plăti pre ul convenit în contractul înc eiat cu vânzătorul.ț

Printre obli-a iile cumpărătorului se numără i e!aminarea mărfii respectivț șdenun area lipsei de conformitate/ dacă este cazul.ț

ÎNTREBĂRI1. Care sunt drepturile principale pe care le are cu#părăt rulE

R: Cumpărătorul are dreptul să primească bunul pentru care a plătit i să fie respectateșcondi iile convenite în contract.ț

2. Care sunt bli%a iile cu#părăt ruluiEț

R: Cumpărătorul are obli-a ia să plătească pre ul convenit/ț ț să specifice forma/ măsurasau alte caracteristici ale mărfii/ să o primească precum i să o verifice i în cazul în careș șdescoperă vreo neconformitate să notifice vânzătorul într6un termen rezonabil.

!. Ce se &nt)#plă dacă e(istă un c n lict &ntre pre-ederile C n-en iei i cele aleț șc ntractuluiE

R: En cazul unui conflict între contract i Conven ie/ cumpărătorul trebuie să î iș ț ș

îndeplinească obli-a iile în conformitate cu contractul.ț

)89 *etaliile suplimentare privind plata pre ului i preluarea mărfii le re-ăsim în art. 0 62+.ț ș)9+ Aceste obli-a ii sunt re-lementate în detaliu de către Conven ieț ț !!Cumpărătorul tre:uie să îi notificevânzătorului dacă apar impedimenteS35art. 397/ !!Cumpărătorul are anumite o:li-a ii de conservare aț mărfurilorS35art. 80 i urm.7 i/ș ș !!Cumpărătorul tre:uie să examineze mărfurileS35art. )87.)9" *. %as=o; în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. )8).)9# *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ ed. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș

#++8/ p. 82.)9) *e e!emplu/ obli-a iile cumpărătorului de a e!amina marfa i respectiv de a denun a lipsa de conformitateț ș ț prevăzute de art )8 i art. )9.ș

" 0



5rtic lul +Jbli-a'ia cumpărătorului de a plăti pre'ul o cuprinde pe aceea de a lua măsurile &i de a

îndeplini formalită'ile destinate să permită plata pre'ului/ care sunt prevăzute de contract saude le-i &i re-lementări.

COMENTARIUFbli%aţiile pri-ind plata &i incu#bă cu#părăt rului.En lumina art. 0 din

Conven ieț )9 cumpărătorul este obli-at)90 să ia toate măsurile necesare pentru ca plata)92 să sedesfă oare în condi ii optimeș ț )93. Aceste măsuri sunt de -arantare a plă ii/ modurile specialețde plată stipulate în contract precum i/ în anumite cazuri/ actele necesare pentru ob inereaș ț permisiunilor -uvernamentale)98. En vederea ob inerii unor astfel de permisiuni/ cumpărătorulț

se obli-ă să ia toate măsurile necesare pentru a convin-e autorită ile -uvernamentalețcompetente să facă în limita creditelor disponibile toate demersurile necesare.)99 Ensă/Conven ia nu re-lementează anumite aspecte/ precum modalitatea de plată a pre ului iț ț șmoneda de plată/ aceste aspecte urmând a fi supuse le-ii aplicabile în temeiul normelor dedrept privat potrivit art. 3 alin. # din Conven ieț ++.

Mijl acele de care dispune -)nzăt rul &n cazul &n care cu#părăt rul nu &şi &ndeplinşte bli%aţiile. Endeplinirea de către cumpărător a acestor opera iuni prealabile iț șnecesare constituie o parte inte-rantă a obli-a iilor sale de plată a pre ului. :anc iunile pentruț ț ț)9 Art. 0 din C$I% î i are ori-inea în art. 29 din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată laș

a-a în "92 .)90

Această obli-a ie este definită de Conven ie în sensul ei modem/ care depă e te formula clasică a transmiteriiț ț ș școntravalorii mărfii vânzătorului. Astfel/ obli-a ia cumpărătorului de a plăti pre ul o cuprinde pe aceeaț ț !!de a luamăsurile necesare i de a îndeplini formalită ile destinate să permită plata pre ului! care sunt prevăzute deș ț ț contract sau le-i i re-lementări3#ș)92 *. ,allon/ 4,e @u0erKs :i-ations under t,e Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods! în%. Bender/ KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ Ne; <or=/ "98 / pp. 36#+.)93 *e e!emplu/ să prezinte propunerile i documentele necesare/ să stabilească un depozit în numerar etc.ș)98 *. %as=o; în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. )9 6 ++.)99 Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 0 .

++ Potrivit art. 3 alin. # din C$I% !!5ro:lemele privind materiile cârmuite de presenta convenţie "i care nu sunt

rezolvate în mod expres de către ea! vor fi re-lementate potrivit cu principiile -enerale din care ea se inspiră sau! în lipsa acestor principii! în conformitate cu le-ea aplica:ilă în temeiul normelor de drept international privat3#

" 2



5rtic lul *acă vânzarea este valabil înc eiată fără ca pre'ul mărfurilor vândute să fi fost

determinat în contract/ în mod e!pres sau implicit/ sau printr6o dispozi'ie care permite să fiedeterminat/ păr'ile sunt reputate/ în lipsa unor indica'ii contrare/ că s6au referit în mod tacit la pre'ul practicat în mod obi&nuit în momentul înc eierii contractului/ în ramura comercialărespectivă/ pentru acelea&i mărfuri vândute în împre(urări comparabile.

COMENTARIU

>eneralită i.ț Art. 00 din Conven ie oferă solu ia pentru cazurile în care într6unț țcontract valabil înc eiat/ păr ile/ din anumite motiveț D %/ nu au stabilit un pre concretț D D. Enaceastă situa ie se prezumă că păr ile au fost de acord cu pre ul practicat în mod obi nuitț ț ț ș pentru bunurile de acela i fel din ramura comercială respectivăș D $.

Interpretarea art. al C n-enţiei. *ispozi iile art. 00 intră în concursț D L cu cele aleart. " alin. ". En interpretarea oficială a te!tului Conven ieiț D cele două te!te au fost priviteca incompatibile i de aceea s6a arătat că art. 00 produce efecte (uridice numai dacă una dintreș păr i î i are sediul într6un stat care a ratificat sau acceptat doar partea a III6a din Conven ieț ș ț D /dar nu i partea a II6aș D '. %ai mult decât atât/ art. 00 nu se aplică decât în situa iile în carețcontractul a fost valabil înc eiat. *e asemenea/ nu se precizează modul în care pre ul estețdeterminat în cazurile în care vânzătorul este sin-urul furnizor de bunuriD& însă/ potrivit

+) Acestea pot fi/ de e!emplu/ în situa iile de ur-en ă.ț ț+ . *. abriel/ 4,e @u0erKs 5erformance Under t,e CI67< .rticles $%+L # 4rends in decision! #0 Fournal of

>a; and Commerce 5#++06#++27/ p. #30.+0 Prin această solu ie s6a urmărit să se e!cludă pre ul practicat e!clusiv de vânzătorul contractual 5adică pre ulț ț ț

e!istent numai în cataloa-ele sau listele sale de pre uri7.ț+2 Con inutul celor două articole este rezultatul unei diver-en e e!istente la data elaborării Conven iei mai alesț ț ț

între reprezentan ii ărilor de drept romanist/ adep ia solu iei din art. " / i cei din sistemul deț ț ț ț ș common la9/ careau sus inut prevederile art. 00.ț

+3 Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 0 .+8

Această posibilitate a statelor este recunoscută de art. 9#.+9 *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ p. 88.

" 8



comentariului oficial/ pre ul stabilit prin aplicarea art.00/ este cel perceput în momentulțînc eierii contractuluiD&&.

IDEI PRINCIPALEArt. 00 re-lementează situa ia în care din motive obiective/ cum ar fi de e!empluț

situa iile de ur-en ă/ păr ile nu au convenit asupra unui pre concret.ț ț ț ț

Re-lementările art. 00 se aplică numai în cazul contractelor valabil înc eiate.En cazul în care păr ile unui contract de vânzare6cumpărare nu au stabilit un preț ț

pentru bunurile în cauză se va considera că ace tia au făcut referire la pre urile obi nuiteș ț ș parcticate în ramura comercială respectivă.

ÎNTREBĂRI

1. "in ce cauză ar i putut i &#piedicate păr ile să stabilească un pre &nț țc ntractER: J posibilă ipoteză o constituie situa iile de ur-en ă care i6ar putea împiedica săț ț

discute acest aspect.2. Ce se &nt)#plă dacă păr ile nu au stabilit un pre c ncretEț ț

R: En acest caz se prezumă că păr ile au fost de acord cu pre ul practicat în modț țobi nuit pentru bunurile de acela i fel din ramura comercială respectivă.ș ș

!. An ce situa ie art. nu p ate i aplicat unui c ntract &n careț păr ile nu auțstabilit un pre c ncretEț

R Art. 00 nu se aplică contractelor care nu au fost valabil înc eiate.

5rtic lul 0*acă pre'ul este stabilit în raport de -reutatea mărfurilor/ -reutatea netă este cea care/

în caz de îndoială/ determină acest pre'.

COMENTARIU>eneralităţi. Prin art. 02"#/ Conven ia instituie o re-ulă de interpretare a clauzeiț

contractuale potrivit căreia pre ul este determinat în func ie de -reutatea mărfurilor ț ț "). Encazul în care păr ile nu au convenit e!pres sau implicit altfel/ cumpărătorul va plăti pre ulț țdoar pentru -reutatea netă/ fără să o mai ia la socoteala i pe cea a ambala(uluiș " . Art. 02

"+ F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.

"" Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 00."# Art. 02 din C$I% î i are ori-inea în art. 08 din >e-eaUniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată lașa-a în "92 .

")

Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 02." *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ p. 9".

" 9



reprezintă continuarea firească a art. )0 alin. # lit. d7 din Conven ie/ț "0 potrivit căruia obli-a iațde împac etare a bunurilor i plătirea ambala(ului cad în sarcina vânzătoruluiș "2.

M durile de stabilire a preţului. :tabilirea pre ului în func ie de -reutateaț țmărfurilor/ poate fi realizat în mai multe moduri. *e obicei/ pre ul pentru o unitate de bazățeste fi!/ iar în consecin ă/ se calculează pre ul pentru cantitatea convenită. *ar/ în contractț ț poate fi stipulată numai o anumită cantitate de -reutate i numai un anumit pre . Interpretareaș țacestor clauze devine complicată atunci când sunt oferite reduceri în func ie de cantitatețavândută. Un pre fi! în func ie de -reutatea mărfurilor este ilustrat de o rela ie clară/ț ț țcalculabil între cantitatea de bunuri care urmează a fi livrate 5e!primate în unită i deț-reutate7/ i pre ul total 5convenit în contract7. Cantitatea în unită i de -reutate aici se în ele-eș ț ț ț-reutatea netă"3.

IDEI PRINCIPALEEn situa ia în care păr ile nu au convenit în alt fel/ cumpărătorul va face plata doar ț ț

pentru -reutatea netă a bunului/ fără a ine seamă de -reutatea ambala(ului.ț$ânzătorul are obli-a ia de a plăti ambala(ele i de a împac eta bunurile într6un modț ș

adecvat cu scopul de a le conserva i prote(a.ș

En mod obi nuit pre ul pentru o unitate de bază este fi! iar pre ul se calculează înș ț țfunc ie de cantitatea convenită.ț

ÎNTREBĂRI1. An unc ie de ce criteriu este deter#inat pre ul #ăr uril rEț ț

R: Pre ul este determinat în func ie de -reutatea mărfurilor.ț ț2. Cine se -a ace resp nsabil de plata a#balajel r necesare pentru #ar a care

ur#ează a se -indeER: *acă nu s6au înteles păr ile în alt fel/ cel care este responsabil pentru plataț

ambala(elor necesare conservării bunurilor care urmează a se vinde este vânzătorul.Cumparătorul va face plata doar pentru -reutatea netă a bunului/ fără a ine seamă deț-reutatea ambala(ului.

!. Care sunt # durile de stabilire a preţuluiER: %odurile de stabilire a pre ului sunt diverse. *e re-ulă/ pre ul pentru o unitate deț ț

bază este fi! iar pre ul se calculează pentru cantitatea convenită.ț

"0 Art. )0 alin. # lit. d prevede că !!:unurile sunt am:alate sau condiţionate S într+o manieră adecvată pentrua le conserva "i prote;a3#

"2 *. %as=o; în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/

%ilano/ "983/ p. ""."3 *. %as=o; în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. "".

"0+



5rtic lul ". En cazul în care cumpărătorul nu este 'inut să plătească pre'ul într6un alt loc

deosebit/ el trebuie plătit vânzătoruluia7 la sediul acestuiaG sau b7 dacă plata trebuie făcută contra remiterii mărfurilor sau documentelor/ la locul acesteiremiteri.

#. $ânzătorul trebuie să suporte orice sporire a c eltuielilor accesorii plă'ii carerezultă din sc imbarea domiciliului său după înc eierea contractului.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 03 din Conven ieț "8 stabile te loculș "9 în care urmează a fi făcută

plata pentru cazurile în care nu este prevăzut un astfel de loc prin contract i păr ile nu auș țreu it să cadă la un acord comunș #+. Prin sinta-ma //loc deosebitL/ se în ele-e în principiu/țlocul stabilit de păr i în contractț #".

S luţiile ad ptate de C n-enţie pentru l cul e ectuării plăţii. En vederea rezolvării

acestei problematici/ Conven ia instituie două solu ii subsidiare alternative sediulț țvânzătorului i locul remiterii mărfurilor i documentelor. En cazul în care vânzătorul are maiș șmulte sedii sau nu are nici unul## sunt aplicabile prevederile art. "+. >ocul remiterii

"8 Art. 03 din C$I% î i are ori-inea în art. 09 din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată lașa-a în "92 .

"9 En zilele noastre plata pre ului se face în imensa ma(oritate a cazurilor/ prin decontare bancară/ or pre ul nuț ț poate fi socotit ca plătit decât atunci când banii au intrat în contul vânzătorului. Riscul de eroare a bănciicumpărătorului în virarea pre ului către vânzător revine a adar cumpărătorului.ț ș

#+ . *. abriel/ 4,e @u0erKs 5erformance Under t,e CI67< .rticles $%+L # 4rends in decision! #0 Fournal of >a; and Commerce 5#++06#++27/ p. #39.

#"

*.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ p. 9".## Potrivit art. "+ alin. # lit. b !!dacă o parte nu are sediu! re"edinţa sa o:i"nuită îi ţine locul3#

"0"



mărfurilor sau a documentelor poate fi la sediul cumpărătorului sau al băncii care îldeserve teș #).

Plata e ectuată la sediul -)nzăt rului. Art. 03 alin. # nu se aplică decât în cazul încare plata se efectuează la sediul vânzătorului. ,oate consecin ele le-ale care decur- dințsc imbarea sediului vor fi suportate de aceasta. Prin urmare/ se pune problema dacă e!istălimitări privind dreptul vânzătorului de a solicita plata la noul său sediu. Aceste limitări se vor interpreta conform principiului bunei6credin e stipulat de art. 3 alin. " din Conven ieț ț # .

IDEI PRINCIPALEEn cazul în care păr ile nu au stabilit un loc unde să se facă plata pentru bunurileț

vândute/ plata se va realiza fie la sediul vânzătorului fie la locul remiterii mărfurilor ișdocumentelor.

*acă plata trebuie făcută contra remiterii bunurilor sau documentelor atunci plata poate fi făcută i la banca care îl deserve te pe cumpărător.ș ș

En situa ia în care vânzătorul î i sc imbă sediul după înc eierea contractului/ț șcumpărătorul nu este obli-at să suporte c eltuilelile accesorii cauzate de sc imbareadomiciliului acestuia.

ÎNTREBĂRI1. An ce caz se p ate ace plata la banca care &l deser-e te pe cu#părăt rEș

R: Plata poate fi facută i la banca care îl deserve te pe cumpărător în situa ia în careș ș țvânzătorul are mai multe sedii respectiv dacă plata trebuie făcută contra remiterii bunurilor

sau documentelor.2. Ce se &n ele%e prin sinta%#a Hl c de sebitDEț

R Prin sinta-ma Kloc deosebitL se în ele-e locul convenit de păr i în contractulț țînc eiat.

!. Cine sup rtă c?eltuielile adi i nale &n situa ia &n care -)nzăt rul & i sc?i#băț ț șsediul după &nc?eierea c ntractuluiE

R Cel care suportă c eltuielile accesorii în acest caz este vânzătorul.

5rtic lul 9". En cazul în care cumpărătorul nu este 'inut să plătească pre'ul într6un alt moment

determinat/ trebuie să6l plătească în momentul în care/ în conformitate cu contractul &i prezenta conven'ie/ vânzătorul pune la dispozi'ia sa/ fie mărfurile/ fie documentelereprezentative ale mărfurilor. $ânzătorul poate face din plată o condi'ie a remiterii mărfurilor sau a documentelor.

#. En cazul în care contractul implică transportul mărfurilor/ vânzătorul poate facee!pedierea sub condi'ia ca acestea sau documentele lor reprezentative să nu fie remisecumpărătorului decât contra plă'ii pre'ului.

#) Această ultimă solu ie fiind cel mai des întâlnită în practică.ț# Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 08.

"0#



). Cumpărătorul nu este 'inut de plata pre'ului înainte de a fi avut posibilitatea săe!amineze mărfurile/ în afară de cazul în care modalită'ile de predare sau de plată pe care le6au convenit păr'ile nu6i lasă această posibilitate.

COMENTARIU>eneralită i.ț Ideea de bază a art. 08#0 a fost de a stabili ca opera iunile de livrare aleț

vânzătorului i cele de plată ale cumpărătorului/ să reprezinte două proceduri simultane. Enșacest mod/ fiecare parte este inută să î i îndeplinească obli-a iile concomitant cu parteaț ș țadversă#2. Reciproca este că/ în cazul în care nu s6a convenit altfel/ cumparatorul nu areobli-a ia de a plăti pre ul decât după ce vânzătorul îi pune la dispozi ie/ fie mărfurile/ fieț ț țdocumentele reprezentative ale mărfurilor. %ai mult decât atât/ în conformitate cu art. 08alin. )/ care urmează a fi analizat în cele ce urmează/ cumparatorul nu este obli-at să plătească pre ul decât după ce a avut posibilitatea de a e!amina mărfurileț #3. Practica rela iilor țcomerciale demonstrează că vânzătorul poate condi iona remiterea mărfurilor sau aț

documentelor de efectuarea plă iiț #8

.Preţul trebuie plătit la # #entul deter#inat prin c ntract. En lumina primei tezea art. 08/ pre ul trebuie plătit la momentul determinat prin contract/ iar în lipsa unei asemeneațdeterminări/ în momentul în care/ conform contractului sau al C$I%/ vânzătorul pune ladispozi ia cumpărătorului fie mărfurile/ fie documentele reprezentative ale acestora. Acestț para-raf e construit pe baza principiului potrivit căruia acolo unde contractual nu este prevăzută o altă modalitate/ plata &i livrarea se fac concomitent#9.

V)nzăt rul p ate c ndiţia re#iterea #ăr uril r prin plata preţului.A doua teză aart. 08/ dezvoltă principiul stipulat în primul para-raf prin faptul că vânzătorul poate face din plată o condi ie a remiterii mărfurilor sau a documentelor. En acest caz/ plata va fi e!ecutatăț

anterior predării mărfii sau a documentelor )+

.Fbli%aţia de plată a cu#părăt rului se #aterializează atunci c)nd a a-utp sibilitatea de a e(a#ina #ăr urile. Cea de6a treia teză a art. 08 instituie o re-ulă -eneralăîn lumina căreia cumpărătorul are obli-a ia de a plăti pre ul numai dacă a avut posibilitatea deț ța e!amina mărfurile. En consecin ă/ este obli-a ia vânzătorului de a oferi mi(loacele pentruț țcumpărător de a e!amina mărfurile înainte de plată i de remitere. Condi iile e!ercităriiș țdreptului cumpărătorului de a e!amina marfa sunt prevăzute de art. )8 din Conven ieț )". Enconsecin ă/ având în vedere că de obicei cumpărătorul e!aminează mărfurile la locul dețdestina ie/ vânzătorul poate fi obli-at să se în elea-ă cu operatorul de transport/ pentru aț ț

#0 Art. 08 încorporează în te!tul său principalele idei stipulate în art. 3" i art. 3# din >e-ea Uniformă deșformare a contractului6>UOC/ adoptată la a-a în "92 .

#2 *. %as=o; în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. #".

#3 Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 08.#8 *. %azilu/ K,RA,A, PRI$IN* *R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/Ț Ț

Bucure&ti/ p. +9.#9 F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, *

NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. )08.)+ *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș

#++8/ p. 9#.)" Potrivit art. )8 alin. " !!Cumpărătorul tre:uie să examineze mărfurile sau să le supună examinării într+untermen cât se poate mai scurt! ţinând seama de împre;urări3#

"0)



permite accesul cumpărătorului la locul de destina ie în scopul de a e!amina mărfurile înaintețde momentul în care bunurile sau documentele urmează a fi predate)#.

IDEI PRINCIPALEArticolul 08 este conceput pentru a minimiza riscurile/ pentru vânzător/ de livrare

înainte de plată i pentru cumpărător de a plăti pentru bunuri defecte.ș

$ânzătorul poate livra bunurile sau poate re ine documentele necesare livrării pânățcând cumpărătorul plăte te pre ul acestora.ș ț

Cumpărătorul are obli-a ia de a plăti pre ul numai dacă a avut posibilitatea de aț țe!amina mărfurile.

ÎNTREBĂRI

1. C)nd trebuie cu#părăt rul să plătească pentru bunuriER: Cumpărătorul trebuie sa facă plata în momentul în care vânzătorul pune la

dispozi'ia sa/ fie mărfurile/ fie documentele reprezentative ale mărfurilor.#. An ce situa ie, plata -a i e(ecutată anteri r predării #ăr ii sau aț

d cu#entel r?R: En cazul în care vânzătorul face din plată o condi ie a remiterii mărfurilor sau aț

documentelor. plata va fi e!ecutată anterior acestora.!. P ate -)nzăt rul să pretindă cu#părăt rului plata &nainte, de a i a-ut

p sibilitatea să e(a#ineze #ăr urileE

R: Cumpărătorul are obli-a ia de a plăti pre ul numai dacă a avut posibilitatea de aț țe!amina mărfurile.

)# Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 08.

"0



5rtic lul 6Cumpărătorul trebuie să plătească pre'ul la data stabilită prin contract sau care rezultă

din contract &i din prezenta conven'ie/ fără a fi necesară nici o cerere sau altă formalitate din partea vânzătorului.

COMENTARIU>eneralită i.ț En lumina art. 09 din Conven ieț ))/ cumpărătorul trebuie să plătească

pre ul la data prevăzută în mod e!pres sau care rezultă în mod implicit din contractț ) ori ladata rezultată din C$I%)0/ indiferent dacă vânzătorul a cerut sau nu să fie efectuată această plată )2. En lipsa unui acord contrar/ cumpărătorul este obli-at să plătească pre ul inte-ral lațdata stabilită în contract. *acă el plăte te doar o parte din pre ul mărfurilor livrate/ vânzătorulș țare dreptul de a refuza plata i de î i e!ercita căile de atac. En cazul în care vânzătorul acceptăș ș plată par ială/ el poate totu i re ine mărfurile sau documentele până în momentul în cares6aț ș țrealizat plata inte-rală/ atunci când livrarea i plată sunt simultane. *acă nu apelează la acestș

mi(loc/ sau le-ea nu îi permite/ vânzătorul are totu i dreptul de a cere despă-ubiriș )3.Principiile e(pri#ate &n art. 6. Art. 09 încorporează două principii 5"7

Oormalită ile interne ca de e!emplu Kmiseen*emeureLț )8 nu pot interfera cu obli-a iile iț șcăile de atac prevăzute de Conven ie. 5#7 Răspunderea pentru întârziere trebuie să decur-ă dințnerespectarea datei stabilite sau a nee!ecutării obli-a iilor contractuale. Ambele principii sețaplică prin interpretarea corespunzătoare a contractului i a Conven iei/ fără a supuneș ț problematica vânzărilor interna ionale la formalită ile interne.ț ț

IDEI PRINCIPALE

Cumpărătorul este obli-at la plata pre ului.ț*ata plă ii va fi cea stabilită prin contract sau care rezultă din contract i din prezentaț ș

conven ie.ț

Plata nu este supusă unei cereri oficiale sau formalită i din partea vânzătorului.ț

ÎNTREBĂRI1. *ste necesar ca -)nzăt rul să ceară e ectuarea plă iiEț

R: Cumpărătorul trebuie să plătească pre ul indiferent dacă vânzătorul a cerut sau nuț

să fie efectuată această plată.

)) Art. 09 din C$I% î i are ori-inea în art. 09 din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată lașa-a în "92 .

) Acest te!t instituie principiuldies interpellat pro ,ominem#)0 *e e!emplu la data stabilită potrivit uzan elor conform art. 9 sau care rezultă din aplicarea re-ulii -eneraleț

din art. 08 alin. " din Conven ie.ț)2 *.6Al. :itaru i colab./ //*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș

#++8/ p. 9 .)3 *. %as=o; în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/

%ilano/ "983/ p. )).)8 Mise en Eemeure reprezintă o cerere oficială făcută de către creditor pentru debitorul care nu i6a îndeplinitșobli-a iei sale până la capăt.ț

"00



2. Scutirea de la rice r#alitate este li#itată la plata pre ului sau se e(tindețprin anal %ie la t ate celelalte bli%a ii care decur% din c ntractul de -)nzareEț

R: Oormalită ile interne ca de e!emplu Kmiseen*emeureL nu pot interfera cuțobli-a iile i căile de atac prevăzute de Conven ie.ț ș ț

!. Cu#părăt rul este bli%at la plata pre ului inte%ralEțR: En lipsa unui acord contrar/ cumpărătorul este obli-at să plătească pre ul inte-ral.ț

Secţiunea a II7a. Preluarea predării

5rtic lul 0Jbli-a'ia cumpărătorului de a prelua predarea constă

a7 în îndeplinirea oricărui act care se poate a&tepta în mod rezonabil din partea lui pentru a permite vânzătorului să efectueze predareaG &i b7 în preluarea mărfurilor.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 2+ din Conven ieț )9 re-lementează cea de6a doua obli-a ie aț

cumpărătorului/ enumerată de art. 0)+/ i anume preluarea mărfii predateș ". Jbli-a iațcumpărătorului de a prelua marfa predată constă în efectuarea a două acte (uridice# careurmează a fi analizate în para-rafele următoare.

C perarea dintre părţi. Art. 2+ lit. a subliniază încă o dată importan a cooperăriițdintre cele două păr i aflate în fa a unor tranzac ii interna ionale de mărfuriț ț ț ț ). En acest sens/cumpărătorul trebuie să întreprindă toate actele necesare în scopul de a îi permite

)9 Art. 2+ din C$I% î i are ori-inea în art. 20 din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată lașa-a în "92 .+ Potrivit art. 0)2Cumpărătorul se o:li-ă S să plătească preţul "i să preia mărfurile predate3#" *.6Al. :itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș

#++8/ p. 9 .#

Aceste acte (uridice apar în formularea te!tului a fi cumulative/ dar practic sunt de re-ulă alternative.) F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. )3).

"02



vânzătorului să livreze mărfurile în condi ii optimeț 0. En func ie de modul de transport iț școndi iile de livrare/ cumpărătorul poate fi obli-at să îi ofere vânzătorului toate instruc iunileț țnecesare în vederea e!pedierii bunurilor.

Preluarea bunuril r. Potrivit art. 2+ lit. b cumpărătorul este obli-at să preia bunurileasupra cărora au convenit. En cazul bunurilor care urmează a fi preluate de la sediulvânzătorului/ sau atunci când trebuie //puse la dispozi ieL cumpărătorului într6o altă loca ie/ț țcumpărătorul este/ în mod normal/ cel responsabil pentru preluarea acestora2.

IDEI PRINCIPALEArticolul 2+ trasează încă o dată importan a cooperării în domeniul vânzărilor ț

interna ionale.ț

$ânzătorul are obli-a ia de a pune marfa la dispozi ia cumpărătorului.ț ț

%arfa predată devine obli-a ia cumpărătorului.ț

ÎNTREBĂRI1. Preluarea #ăr uril r este bli%a ie a cu#părăt ruluiEț

R: Potrivit art. 2+ lit. b cumpărătorul este obli-at să preia bunurile asupra cărora auconvenit.

2. Care sunt actele necesare pe care cu#părăt rul trebuie să le &ntreprindăER: Cumpărătorul trebuie să întreprindă toate actele necesare în scopul de a îi permite

vânzătorului să livreze mărfurile în condi ii optime.ț

!. Cine de-ine resp nsabil pentru preluarea #ăr uril r dintr7 altă l ca ieEț

R: En cazul în care bunurilor trebuie //puse la dispozi ieL cumpărătorului într6o altățloca ie/ cumpărătorul este/ în mod normal/ cel responsabil pentru preluarea acestora.ț

:ă îi furnizeze toate informa iile relevante cu privire la livrare.ț0 P. :c lec triem/ P. Butler ! KUN >A JN IN, RNA,IJNA> :A> : , UN CJN$ N,IJN JN ,

IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L ! d. :prin-er/ Berlin/ #++"/ p. 8 .2 *e e!emplu/ în cazul în care obli-a ia de a asi-ura transportul mărfurilor revine cumpărătorului/ acestațtrebuie să înc eie contractul de transport i să îl informeze în timp pe vânzător/ astfel încât să permităș

vânzătorului să facă o predare valabilă potrivit art. )" alin. " din Conven ie.ț

"03



Secţiunea a III7a. Mijl acele de care dispune -)nzăt rul &n caz de c ntra-enţie lac ntract din partea cu#părăt rului

5rtic lul 01". En cazul în care cumpărătorul nu a e!ecutat oricare din obli-a'iile care6i revin din

contractul de vânzare sau din prezenta conven'ie/ vânzătorul este îndreptă'it săa7 e!ercite drepturile prevăzute la art. 2#620G b7 ceară daunele6interese prevăzute la art. 3 633.

#. $ânzătorul nu pierde dreptul de a cere daune6interese când î&i e!ercită dreptul de arecur-e la un alt mi(loc.

). Nici un termen de -ra'ie nu poate fi acordat cumpărătorului de către (udecător sauarbitru când vânzătorul se prevalează de unul din mi(loacele de care el dispune în caz decontraven'ie la contract.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 2" din Conven ieț 3 fiind simetric art. 08/ constituie un inde! al

mi(loacelor de care dispune vânzătorul în cazul încălcării contractului de către cumpărător i/ștotodată/ este temeiul (uridic -eneral al dreptului vânzătorului de a cere daune6interese9.

Căile de atac de care dispune -)nzăt rul.En acest sens/ în art. 2" alin. " suntstipulate două căi de atac principale/ i anume cele pentru întârzierea debitorului 5moraș

debitoris7 prevăzute la art. 2" alin. " lit. a i la art. 2# i 20ș ș 0+ i cele pentru daunele6intereseș 0" prevăzute la art. 2" alin. " lit. b i la art. 3 633ș 0#.

"reptul la daune7interese se păstrează, c?iar dacă -)nzăt rul recur%e la alt#ijl c. Art. 2" alin. # prevede că partea care a recurs la orice măsură disponibilă în temeiulcontractului sau a prezentei Conven ii nu este/ prin urmare/ lipsită de dreptul de a pretindețdaunele pe care este îndreptă ită să le ceară. :pre e!emplu/ vânzătorul îi poate cerețcumpărătorului nu doar să repare sau să sc imbe bunul defect care a dus la încălcareacontractului/ ci îi poate cere i anumite daune. Repararea pre(udiciului de către vânzător nu îlșscute te pe acesta de plata unor despă-ubiri.ș

5rbitrul nu p ate ac rda un ter#en de %raţie.Art. 2" alin. ) prevede că în cazul încare un vânzător recur-e la o cale de atac ca urmare a încălcării contractului/ nici o instan ățsau tribunal arbitral nu poate întârzia e!ercitarea acestei căi de atac/ prin acordarea unei

3 Prevederile art. 2" din C$I% se coroborează cu cele ale art. "+ alin. " din Conven ia de la Ne; <or= asupraț prescrip iei în materie de vânzare interna ională de mărfuri.ț ț

8 Art. 0 din Conven ie re-lementează mi(loacele pe care le are la dispozi ie cumpărătorul în cazul încălcăriiț țobli-a iilor de către vânzător.ț

9 *.6Al. :itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș#++8/ p. 90.

0+ ,rimiterea la articolele men ionate nu e!clude posibilitatea cumpărătorului de a beneficia i de drepturileț șcare îi sunt conferite de art. 3" 1 3) din Conven ie.ț

0"

*aunele6interese sunt întâlnite în sistemele de drept civil.0# $. Qnapp în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 2.

"08



perioade de -ra ie cumpărătorului/ nici înainte/ nici concomitent i nici după ce vânzătorul s6aț ș prevalat de mi(locul de care dispune0). Acest para-raf a fost conceput i ulterior/ inclus înșConven ie deoarece în anumite sisteme (uridice/ unde nerespectarea termenului de plată dețcătre un cumpărător îi permite vânzătorului să rezilieze contractul/ cumpărătorul se poateadresa unui tribunal pentru a cere nou termen de plată. Ensă/ în lumina Conven iei/ț

sustra-erea de la îndeplinirea obli-a iilor este de obicei cauzată de o încălcare fundamentală ațcontractului0 . *e i Conven ia limitează dreptul vânzătorului de a declara contractul rezolvit/ș țaceasta nu con ine nicio dispozi ie -enerală care să limiteze o ac iune de acordare a daunelor ț ț ț prevăzute în articolele 3 6 33. J asemenea dispozi ie ar depă i domeniul de aplicare alț șConven iei potrivit art. . Prin urmare/ termenul de e!ercitare a dreptului la despă-ubiri va fițre-lementat în lumina de le-ilor locale corespunzătoare astfel cum sunt stabilite prin normelede drept interna ional privatț 00.

IDEI PRINCIPALE

Articolul 2" oferă baza răspunderii cumpărătorului/ cu alte cuvinte/ dreptulvânzătorului de a cere despă-ubiri pentru încălcarea obli-a iilor cumpărătorului.ț

$ânzătorul are dreptul de a recur-e la orice altă măsură în temeiul contractului i înșacela i timp dreptul de a pretinde în continuare daune interese.ș

En cazul în care vânzătorul recur-e la o cale de atac ca urmare a încălcăriicontractului/ nici un arbitru nu poate acorda un termen de -ra ie.ț

ÎNTREBĂRI1. Care sunt căile de atac puse la disp zi ia -)nzăt ruluiEț

R: Art. 2" alin. " stipulează două căi de atac principale/ i anume cele pentrușîntârzierea debitorului 5mora debitoris7 prevăzute la art. 2" alin. " lit. a i la art. 2# i 20ș ș 02 ișcele pentru daunele6interese prevăzute la art. 2" alin. " lit. b i la art. 3 633.ș

2. *ste -)nzăt rul &ndreptă it să ceară daune interese c nc #itent cu dreptul deța recur%e la rice altă #ăsură &n te#eiul c ntractuluiE

R: Partea care a recurs la orice măsură disponibilă în temeiul contractului sau a prezentei Conven ii nu este/ prin urmare/ lipsită de dreptul de a pretinde daunele pe care estețîndreptă ită să le ceară.ț

!. P ate instan ă sau un tribunal arbitral &nt)rzia e(ercitarea unei căi de atacEț

R: Nici o instan ă sau tribunal arbitral nu poate întârzia e!ercitarea unei căi de atac/ț prin acordarea unei perioade de -ra ie cumpărătorului.ț

0) Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 2"/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6+#. tml.

0 F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. ")0.00 $. Qnapp în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/

%ilano/ "983/ p. 9.02 ,rimiterea la articolele men ionate nu e!clude posibilitatea cumpărătorului de a beneficia i de drepturileț șcare îi sunt conferite de art. 3" 1 3) din Conven ie.ț

"09



5rtic lul 02$ânzătorul poate să ceară cumpărătorului plata pre'ului/ preluarea mărfii predate sau

e!ecutarea altor obli-a'ii ale cumpărătorului/ în afară de cazul în care nu s6a prevalat de unmi(loc incompatibil cu aceste cereri.

COMENTARIU

>eneralită i.ț Art. 2# din Conven ie condi ionează e!ercitarea de către vânzător aț țdreptului de a cere cumpărătorului e!ecutarea obli-a iilor sale de faptul de a nu se fi prevalatțde un mi(loc incompatibil cu această cerere03.

Rec n ir#area drepturil r şi bli%aţiil r.Art. 2# confirmă pur i simplu drepturileși obli-a iile ini iale prevăzute în contract întrucât această cale de atac/ spre deosebire de căileș ț ț

prevăzute de art. 2"/ nu creează niciun drept i nici o obli-a ie nouă păr ilor. Prin urmare/ș ț ținten ia art. 2# este de a sublinia faptul că simpla nee!ecutare a obli-a iilor la care este supusț țcumpărătorul nu produce o evitare ipso facto a contractului/ ci aceste obli-a ii contractualețrămân în vi-oare c iar daca nu au fost e!ecutate la timp08.

IDEI PRINCIPALEArticolul 2# confirmă drepturile i obli-a iile ini iale prevăzute în contract.ș ț ț

!ercitarea de către vânzător a dreptului de a cere cumpărătorului e!ecutareaobli-a iilor sale este condi ionat de faptul de a nu se fi prevalat de un mi(loc incompatibil cuț țaceastă cerere.

03 $ânzătorul trebuie considerat că s6a prevalat de un asemenea mi(loc dacă/ de e!emplu/ a declarat contractul

ca fiind e!ecutat în temeiul art. 2 din C$I%.08 $. Qnapp în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 0).

"2+



COMENTARIU>eneralită i.ț Prevederile Conven iei privind posibilitatea vânzătorului de a acordaț

cumpărătorului un termen suplimentar pentru e!ecutare potrivit art. 2) alin. " i cele conformșcărora vânzătorul nu poate/ înainte de e!pirarea acestui termen suplimentar/ să se prevalezede niciunul din mi(loacele de care dispune în caz de încălcare a contractului de cătrecumpărător potrivit art. 2) alin. # sunt perfect simetrice cu dispozi iile stabilite pentru cazulțîncălcării de către vânzător a obli-a iilor sale contractuale/ în temeiul art. 3 alin. " i #ț ș 09.$ânzătorul poate pretinde daune6interese dacă a avut de suferit din cauza întârzierilor cauzatede cumpărător. Aceste daune pot fi cerute c iar dacă cumpărătorul i6a îndeplinit obli-a iileș țcare îi revin în termenul suplimentar de timp fi!at de către vânzător 2+.

$er#enul supli#entar de durată rez nabilă. Art. 2) alin. " conferă vânzătoruluidreptul de a acorda cumpărătorului un termen suplimentar pentru e!ecutare indiferent defelul obli-a iei pe care acesta a încălcat6o. Acest termen suplimentar trebuie să fie //de duratățrezonabilăgg2".

Nedenunţarea unilaterală de către -)nzăt r. Art. 2) alin. # are rolul de a îl prote(a pe cumpărătorul de bună6credin ă care se pre-ăte te să e!ecute contractul întocmai cum aț șsolicitat vânzătorul/ dar care din varii motive/ a intrat în perioada suplimentară de timp.$ânzătorul nu poate denun a unilateral contractul/ cu e!cep ia cazului în care a primit oț țnotificare de la cumpărător prin care se stipulează că acesta din urmă nu va da curs solicitării.*acă perioada suplimentară de timp a e!pirat/ fără ca cumpărătorul să î i fi e!ecutatșobli-a iile/ vânzătorul nu numai că poate invoca nulitatea contractului în conformitate cu art.ț2+ alin. " lit. b/ dar poate recur-e la orice alte căi de atac de care dispune2#.

IDEI PRINCIPALE

Articolul 2)5"7 -arantează un drept al vânzătorului de a acorda cumpărătorului timpsuplimentar i nu o obli-a ie a sa.ș ț

,ermenul suplimentar acordat cumpărătorului nu elimină obli-a iile ini iale aleț țacestuia.

En perioada suplimentară vânzătorul nu poate recur-e la un alt remediu pentruîncălcarea contractului.

ÎNTREBĂRI1. 5re cu#părăt rul dreptul la ac rdarea unui ti#p supli#entarER: $ânzătorul poate acorda cumpărătorului un termen suplimentar/ de durată

rezonabilă/ pentru e!ecutarea obli-a'iilor sale.

09 *.6Al.:itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ #++8/ p.Ț Ț ș99.

2+ Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 2)/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6+#. tml.

2" 2Eurata rezona:ilă3 trebuie fi!ată prin indicarea de către vânzător a datei până la care sau a perioadei încare cumpărătorul trebuie să e!ecute. Caracterul rezonabil al acestei durate se apreciază potrivit art. 8 alin. ) din

C$I%.2# $. Qnapp în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 2#.

"2#



2. "in ce # ti-e -)nzăt rul p ate in- ca nulitatea c ntractuluiER: *acă perioada suplimentară de timp a e!pirat/ fără ca cumpărătorul să î i fiș

e!ecutat obli-a iile/ vânzătorul poate invoca nulitatea contractului.ț

!. 5re -)nzăt rul dreptul de a cere daune intereseE

R: $ânzătorul nu pierde dreptul de a cere daune6interese pentru întârzierea îne!ecutare.

5rtic lul 0+". $ânzătorul poate să declare contractul rezolvit

a7 dacă nee!ecutarea de către cumpărător a oricărei obli-a'ii ce rezultă pentru el din contractsau din prezenta conven'ie constituie o contraven'ie esen'ială la contractG sau b7 în cazul în care cumpărătorul nu6&i e!ecută obli-a'ia de plată a pre'ului sau nu preiamărfurile predate în termenul suplimentar acordat de vânzător în conformitate cu para-raful "al art. 2) sau dacă declară că nu o va face în termenul astfel acordat.

#. ,otu&i/ când cumpărătorul a plătit pre'ul/ vânzătorul este decăzut din dreptul de adeclara contractul rezolvit/ dacă nu a făcut6oa7 în caz de e!ecutare tardivă de către cumpărător/ înainte de a fi &tiut că e!ecutarea a avutlocG sau b7 în cazul unei alte contraven'ii a cumpărătorului decât e!ecutarea tardivă/ într6un termenrezonabil5i7 calculat din momentul în care vânzătorul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască aceastăcontraven'ieG sau

"2)



5ii7 după e!pirarea oricărui termen suplimentar acordat de vânzător în conformitate cu para-raful " al art. 2) sau după ce cumpărătorul a declarat că nu6&i va e!ecuta obli-a'iile înacest termen suplimentar.

COMENTARIU>eneralită iț . Art. 2 din Conven ieț 2)/ cuprinde re-ulile pe care se bazează vânzătorul

în cazul în care inten ionează să anuleze contractul pe motiv că cumpărătorul nu i6aț șîndeplinit obli-a iile fundamentale de a plăti pre ul i de a prelua marfaț ț ș 2 . Astfel/ contractuleste rezolvit ca urmare a unei declara ii dată de către vânzător în acest sens. Per a contrario/țcontractul trebuie considerat că este //în fiin ăL atâta timp cât vânzătorul nu a făcut oțdeclara ie de rezolu iuneț ț 20. Rezolu iunea contractului anterior datei e!ecutării sale poate fițdeclarată de vânzător în condi iile art. 3#ț 22.

Situaţia &n care -)nzăt rul p ate rez l-i c ntractul. En lumina art. 2 alin. " lit. a/sin-ura ipostază în care vânzătorul poate declara rezolu iunea contractului este atunci cândț

încălcarea contractului de către cumpărător îmbracă forma unei contraven ii esen ialeț ț 23. Jasemenea încălcare esen ială poate avea loc/ de pildă/ în cazul în care refuzul de plată aț pre ului este ferm i definitiv.ț ș

Nee(ecutarea c ntractului după ac rdarea unui ter#en supli#entar. Potrivit art.2 alin. " lit. b dacă vânzătorul i6a acordat un termen suplimentar 28 pentru e!ecutare încondi iile art. 2) alin. "/ dar cumpărătorul nu respectă nici acest termen sau declară că nu vațe!ecuta în termenul astfel acordat/ vânzătorul este în drept să declare contractual rezolvit.

Sc pul art. 0+ alin. 2. :copul acestui articol este de a întări caracterul de e!cep ie alțsolu iei rezolu iunii i se aplică în ipoteza în care cumpărătorul i6a e!ecutat principala saț ț ș șobli-a ie/ i anume plata pre uluiț ș ț 29. !ecutarea întârziată a cumpărătorului îi permitevânzătorului să denun e contractul numai în cazul în care acesta din urmă nu a tiut căț șe!ecutarea a avut loc. Pentru alte încălcări/ vânzătorul nu poate invoca nulitateacontractului3+.

IDEI PRINCIPALE$ânzătorul are dreptul de a declara contractul rezolvit în cazul unei încălcări

esen iale.ț

2) Art. 2 din C$I% î i are ori-inea în art. 2" i 2# din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ș șadoptată la a-a în "92 .

2 P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN6CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. 8 .

20 *eclara ia de rezolu iune a contractului/ pentru a produce efecte/ trebuie să fie făcută prin notificare cătreț țcumpărător/ potrivit art. #2 din Conven ie.ț

22 En lumina art. 3#/ K Eacă înainte de data executării contractului este manifest că o parte va săvâr"i ocontravenţie esenţială la contract! cealaltă parte poate să+l declare rezolvit L.

23 No iunea de contraven ie esen ială la contract este definită în art. #0.ț ț ț28 Acordarea unui termen suplimentar pentru e!ecutare constituie numai o posibilitate pentru vânzător/ iar nu o

obli-a ie.ț29 *.6Al. :itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș

#++8/ p. "+".3+ P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN6CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. 80.

"2



Articolul 2 define te ca i încălcare esen ială refuzul de a plati pre ul.ș ș ț ț

Nee!ecutarea contractului după acordarea unui termen suplimentar îi permitevânzătorului să declare contractual rezolvit.

ÎNTREBĂRI1. An care dintre cazuri este &ndreptă it -)nzăt rul să declare c ntractul rez l-itEț

R: En situa ia în care cumpărătorul nu i6a îndeplinit obli-a iile fundamentale de aț ș ț plăti pre ul sau de a prelua marfa vânzătorul este îndreptă it să declare contractul rezolvit.ț ț

2. P ate un re uz cate% ric de a plăti sau de a prelua #ar a să c nstituie &ncălcare unda#entalăE

R: Refuzul ferm i definitiv de a plăti sau de a prelua marfa să constituie o încălcareșesen ială.ț

!. *(ecutarea &nt)rziată a cu#părăt rului c nstituie # ti- de a declara nulitateac ntractuluiER: *a/ doar în cazul în care vânzătorul nu a tiut că e!ecutarea a avut loc.ș

5rtic lul 0

". En cazul în care contractul prevede că cumpărătorul trebuie să specifice forma/măsura sau alte caracteristici ale mărfurilor &i nu face această specificare la data convenităsau într6un termen rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vânzătorului acesta poate/ fără a pre(udicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea/ să efectuezesin-ur această specificare/ potrivit cu nevoile cumpărătorului care i6ar putea fi cunoscute.

#. *acă vânzătorul sin-ur efectuează specificarea/ trebuie să i6o comunicecumpărătorului &i să6i acorde un termen rezonabil pentru o specificare diferită. *acă/ după primirea comunicării vânzătorului/ cumpărătorul nu folose&te această posibilitate în termenulastfel acordat/ specificarea făcută de vânzător este definitivă.

"20



COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 20 din Conven ieț 3" este fundamentat pe teoria performan elor ț

specifice3# i se referă la situa ia în care vânzătorul produce mărfurile pe bazaș țspecifica iilor ț 3) ce trebuie comunicate de către cumpărător 3 . *acă neefectuarea specificită iițconstituie o încălcare a contractului/ vânzătorul poate să6 i e!ercite toate drepturile aferenteșacestei situa iiț 30/ scopul art. 20 fiind de a prote(a vânzătorul împotriva unor întârzieri alecumpărătorului privind specificarea bunurilor comandate i pentru a asi-ura vânzătorului oș perioadă suficientă de timp pentru a se conforma cu specifica iile cumpărătoruluiț 32.

Speci icarea nu reprezintă c ndiţie de -aliditate a c ntractului.Conven iațe!clude în lumina art. 20 alin. "/ orice posibilitate de a se considera că respectivul contract nuar fi valabil până în momentul în care cumpărătorul face specificarea/ sau că efectuareaspecificării33 ar fi o condi ie a e!ercitării de către vânzător a drepturilor sale de a preda marfați de a cere pre ul acesteia.ș ț

Speci icarea -)nzăt rului nec #unicată cu#părăt rului nu &i este p zabilă. Art.

20 alin. # prevede că în cazul în care vânzătorul nu face comunicarea către cumpărător aspecificării efectuate de el/ această specifica ie nu este opozabilă cumpărătorului. ,ermenulțrezonabil acordat de vânzător sau apreciat de instan ă începe să cur-ă de la data cândțcumpărătorul a primit comunicarea vânzătorului. *acă cererea nu parvine niciodatăcumpărătorului/ specificarea făcută de vânzător nu îi este opozabilă38.

IDEI PRINCIPALEComunicarea specifica iilor/ conform contractului este o obli-a ie a cumpărătorului.ț ț

$ânzătorul poate efectua sin-ur specificarea mărfurilor.

:pecificarea nu reprezintă o condi ie de validitate a contractului.ț

ÎNTREBĂRI1. C #unicarea speci ica iil r este bli%a ie a cu#părăt ruluiEț ț

R: ste o obli-a ie a cumpărătorului în cazul în care contractul prevede acest lucru.ț

3" Art. 20 din C$I% î i are ori-inea în art. 23 din >e-ea Uniformă de formare a contractului 6 >UOC/ adoptatășla a-a în "92 .

3# En practică/ cazurile în care un vânzător trebuie să înlocuiască propriile specifica ii cu specifica iileț ț

cumpărătorului/ sunt foarte rare.3) Prin no iunea de specifica ii se în ele- Kț ț ț forma! măsura sau alte caracteristici ale mărfurilor3#3 F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JN

CJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.

30 $ânzătorul poate astfel să6 i e!ercite următoarele drepturi "7 să ceară daune6interese în temeiul art. 2" alin.ș" lit. bG #7 să declare rezolu iunea contractului conform art. 2 alin. " lit. aG )7 să acorde cumpărătorului unțtermen suplimentar pentru e!ecutare/ în condi iile art. 2) alin. ".ț

32 $. Qnapp în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 8".

33 Neefectuarea specificării de către cumpărător constituie o contraven ie la contract i atra-e aplicarea art. 20ț șnumai în cazul în care cumpărătorul a fost obli-at prin contract să facă această specificare/ iar nu i în ipoteza înș

care cumpărătorul a fost numai autorizat să facă acest lucru.38 Riscul transmiterii cererii revine vânzătorului emitent/ ceea ce constituie o e!cep ie de la re-ula înscrisă înțart. #3 din C$I%.

"22



2. An ce c ndi ii -)nzăt rul p ate realiza sin%ur speci icarea #ăr uril rEț

R: *acă cumpărătorul nu face specificarea la data convenită sau într6un termenrezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vânzătorului acesta poate/ fără a pre(udicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea/ să efectueze sin-ur aceastăspecificare

!. An ce caz speci icarea e ectuată de către -)nzăt r nu este p zabilăcu#părăt ruluiE

R: :pecificarea vânzătorului necomunicată cumpărătorului nu îi este opozabilă.

5rtic lul 00Pierderea sau deteriorarea mărfurilor survenită după transferul riscurilor către

cumpărător/ nu6l eliberează pe acesta de obli-a'ia de plată a pre'ului/ e!ceptând cazul în careaceste evenimente sunt datorate unui fapt al vânzătorului.

COMENTARIU

>eneralităţi. Art. 22 din Conven ieț39

este fundamentat pe principiul potrivit căruiaodată ce riscul a căzut pe umerii cumpărătorului/ acesta este obli-at să plătească pre ulținte-ral c iar dacă mărfurile s6au deteriorat sau au fost distruse. !cep ia apare în momentulțîn care pierderea sau deteriorarea mărfurilor a survenit ca urmare a unor ac iuni sau omisiunițale vânzătorului8+. En consecin ă/ actele vânzătorului/ care duc la pierderea bunurilor vor țconstitui aproape întotdeauna o încălcare a contractului8". Altfel spus/ normele obi nuiteș privind preluarea riscului se aplică doar în cazul pierderilor //accidentaleL. Acestea sunt

39 Art. 22 din C$I% î i are ori-inea în art. 92 din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată lașa-a în "92 .

8+ P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN6CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,

IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ p. 82.8" Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 22/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6+#. tml.

"23



fie //acte ale lui *umnezeuL/ fie acte ale unor păr i ter e muritoare 5 o'i/ vandali/ etc .7. Enț țmod similar/ în cazul în care pierderea sau deteriorarea se datorează actelor sau omisiunilor proprii săvâr ite de cumpărător/ acesta din urmă va fi cel care va suporta risculș 8#.

IDEI PRINCIPALEArticolul 22 stabile te care parte suportă consecin ele economice în caz de pierdereș ț

sau deteriorare a bunurilor.Cumpărătorul este obli-at să plătească pre ul inte-ral dacă mărfurile erau în sarcina saț

în momentul în care s6au deteriorat sau au fost distruse.Cumpărătorul se poate sustra-e de la plata pre ului dacă deteriorarea sau pierdereaț

mărfurilor se datorează vânzătorului.

ÎNTREBĂRI1. Care sunt c nsecin ele trans erului de riscuri către cu##părăt rEț

R: Jdată ce riscul a căzut pe umerii cumpărătorului/ acesta este obli-at să plătească pre ul inte-ral c iar dacă mărfurile s6au deteriorat sau au fost distruse.ț

2. Pierderea sau deteri rarea bunuril r &nlătură bli%a iile cu#părăt ruluiEț

R: *oar în cazul în care aceste evenimente sunt datorate unui fapt al vânzătorului.!. An ce c ndi ii cu#părăt rul p ate re uza plata pre uluiEț ț

R: En cazul în care pierderea sau deteriorarea mărfurilor a survenit ca urmare a unor ac iuni sau omisiuni ale vânzătorului/ cumpărătorul poate refuza plata.ț

5rtic lul 0". Când contractul de vânzare implică transportul mărfurilor/ iar vânzătorul nu este

'inut să le remită într6un loc determinat/ riscurile sunt transferate cumpărătorului de laremiterea mărfurilor primului transportator pentru a le transmite cumpărătorului înconformitate cu contractul de vânzare. Când vânzătorul este 'inut să remită mărfuriletransportatorului într6un loc determinat/ riscurile nu sunt transferate cumpărătorului până cemărfurile nu au fost remise transportatorului în acel loc. Oaptul că vânzătorul ar fi autorizat să păstreze documentele reprezentative ale mărfurilor/ nu afectează transferul riscurilor.

8# F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. " ".

"28



#. ,otu&i/ riscurile nu sunt transferate cumpărătorului cât timp mărfurile nu au fostidentificate/ potrivit cu contractul/ prin aplicarea unui semn distinctiv pe mărfuri prindocumentele de transport/ printr6un aviz dat cumpărătorului sau prin orice alt mi(loc.

COMENTARIU>eneralităţi. Art. 23 alin. " din Conven ie î i -ăse te aplicarea/ dacă păr ile nu auț ș ș ț

stabilit o altă re-ulă8) în ceea ce prive te transferul riscurilor. En ma(oritatea contractelor deșvânzare6cumpărare/ vânzătorul nu are obli-a ia de a preda mărfurile într6un //loc anumețdeterminatL. En consecin ă/ riscul se va transmite cumpărătorului/ în momentul în careț bunurile vor fi //predateL/ primului transportator 8 . Cu alte cuvinte/ de cele mai multe oririscurile de tranzit cad în sarcina cumpărătorului80.

$rans erul riscuril r are l c după identi icarea bunuril r. :copul art 23 alin. #este de a re-lementa modalită ile de identificare a mărfurilor/ pentru a se putea determina înțmod concret dacă obli-a iile vânzătorului referitoare la mărfuri/ prevăzute în contract/ au fostț

îndeplinite82. Astfel/ riscurile nu pot trece în sarcina cumpărătorului decât după ce bunurilesunt identificate cu a(utorul unor semne distinctive/ concecin ă a unei politici potrivit căreiațdacă vânzătorul î i pierde bunurile/ el nu va putea spune că acele bunuri erau de fapt/ aleșcumpărătorului i că riscul va cadea pe umerii acestuia din urmăș 83.

IDEI PRINCIPALEArticolul 23 re-lementează transferul riscurilor în cazul în care contractul implică

transportul mărfurilor.*e cele mai multe ori riscurile de tranzit cad în sarcina cumpărătorului/ e!cep ie fiindț

remiterea mărfurilor de către vânzător într6un loc determinat.,ransferul riscurilor are loc după identificarea bunurilor.

ÎNTREBĂRI1. *ste -)nzăt rul bli%at să re#ită #ăr urile &ntr7un l c deter#inatER: En ma(oritatea contractelor de vânzare6cumpărare/ vânzătorul nu are obli-a ia de aț

preda mărfurile într6un //loc anume determinatL.2. An ce # #ent riscurile de tranzit sunt trans erate cu#părăt ruluiE

8) Potrivit uzan elor i a practicilor dintre păr i.ț ș ț8 Bunurile sunt considerate ca // predate primului transportator L/ doar în cazul în care transportatorul

reprezintă o ter ă parte a contractului. En cazul în care vânzătorul apelează la proprii săi a-en i/ bunurile nuț țsunt //predate primului transportatorL/ în sensul art. 23 alin. "/ iar riscul rămâne în sarcina sa până în momentulîn care cumpărătorul preia bunurile.


NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. " ).82 *.6Al. :itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș

#++8/ p. "#9.83 B. Nic olas în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 9 .

"29



R: Riscul se va transmite cumpărătorului/ în momentul în care bunurile vor fi//predateL/ primului transportator.

!. C nstituie identi icarea bunuril r c ndi ie &n ceea ce pri-e te trans erulț șriscuril rE

R: Riscurile nu pot trece în sarcina cumpărătorului decât după ce bunurile suntidentificate.

5rtic lul 09En ce prive&te mărfurile vândute în cursul transportului/ riscurile sunt transferate

cumpărătorului din momentul înc eierii contractului. ,otu&i/ dacă circumstan'ele o implică/riscurile sunt în sarcina cumpărătorului din momentul din care mărfurile au fost remisetransportatorului care a emis documentele constatatoare ale contractului de transport. Cu toateacestea/ dacă în momentul înc eierii contractului de vânzare/ vânzătorul &tia sau ar fi trebuitsă &tie că mărfurile au pierit sau erau deteriorate &i nu l6a informat pe cumpărător/ pierdereasau deteriorarea este în sarcina vânzătorului.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 28 din Conven ieț 88 re-lementează momentul transferului riscurilor

în situa ia specială în care mărfurile sunt vândute în cursul transportuluiț 89. Acest articol a fost

inclus în C$I%9+

în scopul prote(ării cumpărătorilor din ările în curs de dezvoltareț9"

.Bunurile sunt clar identi icate &n # #entul &nc?eierii c ntractului. Potrivit primei

teze a art. 28/ re-ula o reprezintă momentul înc eierii contractului sub condi ia ca bunurile sățfie în mod clar identificate. Astfel/ atunci când pre(udiciul rezultă în mod clar dintr6uneveniment identificat/ cum ar fi spre e!emplu o furtună sau o coliziune nu e!istă dificultă i înț

88 Art. 28 din C$I% î i are ori-inea în art. 99 din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ adoptată lașa-a în "92 .

89 *.6Al. :itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș#++8/ p. "#9.

9+ Această re-ulă a fost catalo-ată de e!per ii occidentali dreptț !!inaplicabilăgg#9"

F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. " 2.

"3+



aplicarea acestei re-uli. *ar de multe ori nu poate fi identificat un anumit eveniment ca fiindcel care a provocat în mod e!clusiv pre(udiciul. *e e!emplu/ dacă o parte a bunurilor au fost pre(udiciate printr6un eveniment apărut anterior înc eierii contractului i cealaltă parte/ș pre(udiciate printr6un eveniment apărut ulterior înc eierii contractului. En această situa ie/țambele păr i î i vor cere drepturileț ș 9#.

Situaţia de e(cepţie. Potrivit celei de a doua teze a art. 28/ prin e!cep ieț 9)/ dacăcircumstan ele o implică/ riscurile trec în sarcina cumpărătorului din momentul în carețmărfurile au fost remise transportatorului care a emis documentele constatatoare alecontractului de transport9 .

IDEI PRINCIPALEPentru mărfurile vândute în timpul transportului/ cumpărătorul suportă riscurile din

momentul înc eierii contractului.En momentul înc eierii contractului bunurile trebuie să fie în mod clar identificate.Riscurile cad în sarcina vânzătorului dacă în momentul înc eierii contractului avea

cuno tin e despre deteriorarea sau pierderea mărfurilor.ș ț

ÎNTREBĂRI!. Ce # #ent re%le#entează trans erului riscuril r pentru #ăr urile -)ndute &n

cursul transp rtuluiER: Pentru mărfurile vândute în timpul transportului/ cumpărătorul suportă riscurile

din momentul înc eierii contractului.

2. Identi icarea bunuril r c nstituie c ndi ie a &nc?eierii c ntractuluiEț

R Re-ula o reprezintă momentul înc eierii contractului sub condi ia ca bunurile sățfie în mod clar identificate.

!. An care dintre cazuri riscurile cad &n sarcina -)nzăt ruluiER: Riscurile cad în sarcina vânzătorului dacă în momentul înc eierii contractului avea

cuno tin e despre deteriorarea sau pierderea mărfurilor.ș ț

9# B. Nic olas în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 93.

9) Ra iunea acestei re-lementări constă în aceea că/ de cele mai multe ori/ este dificil să se stabilească cuțe!actitate momentul la care s6a produs deteriorarea mărfurilor în timpul transportului/ mai ales în situa ia în carețaceasta apare în mod evolutiv/ cum este/ de e!emplu/ cazul infiltrării lente i pro-resive a aprei în interiorulș

navei/ în cursul unui transport maritime.9 En această situa ie/ riscurile sunt transferate cumpărătorului în mod retroactiv/ de la predarea mărfurilor cătrețtransportator/ deci anterior înc eierii propriu6zise a contractului.

"3"



5rtic lul 06". En cazurile neprevăzute la art. 23 &i 28/ riscurile sunt transferate cumpărătorului

când acesta preia mărfurile sau/ dacă nu o face în timpul potrivit/ din momentul în caremărfurile sunt puse la dispozi'ia sa/ iar el săvîr&e&te o contraven'ie la contract prinnepreluarea lor.

#. ,otu&i/ în cazul în care cumpărătorul este 'inut să preia mărfurile într6un alt locdecât sediul vânzătorului/ riscurile sunt transferate când predarea este făcută/ iar cumpărătorul &tie că mărfurile sunt puse la dispozi'ia sa în acest loc.

). *acă vânzarea se referă la mărfuri neindividualizate încă/ mărfurile nu suntconsiderate a fi fost puse la dispozi'ia cumpărătorului decât atunci când s6a făcut identificarealor în mod clar/ potrivit cu contractul.

COMENTARIU>eneralită iț . Art. 29 din Conven ieț 90 stabile te momentul de transfer al riscului înș

cazul în care vânzătorul nu este obli-at să trimită bunurile către cumpărător.Predarea bunuril r la sediul -)nzăt rului. Astfel/ art. 29 alin. " constituie re-ula

-enerală în materie/ aplicabilă ori de câte ori situa iile prevăzute de art. 23 i 28 nu seț șrealizează. a este concordantă cu re-ula -enerală privind locul92 în care predarea seconsideră efectuată i anume la sediul vânzătoruluiș 93/ potrivit art. )" lit. c din C$I%. Aceastăteză este fundamentată pe principiul potrivit căruia atâta timp cât vânzătorul de ine controlulțasupra mărfurilor/ tot el trebuie să suporte i riscurile fiind în pozi ia de a prote(a mai bineș ț bunurile98.

Riscurile se trans eră &n # #entul predării. Potrivit art. 29 #/ atunci cândcumpărătorul este inut să preia mărfurile dintr6un alt loc decât sediul vânzătorului/ riscurileț

sunt transferate când predarea este făcută/ iar cumpărătorul tie că mărfurile sunt puse lașdispozi ia sa în acel locț 99. Cumpărătorul este obli-at să preia mărfurile într6un alt loc decât lasediul vânzătorului atunci când prin contract se stabile te astfel sau/ în temeiul Conven iei/ș ț

90 Art. 29 din C$I% î i are ori-inea în art. 93 i 98 din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/ș șadoptată la a-a în "92 .

92 Acest lucru nu este men ionat în mod e!pres/ dar se deduce din art. 29 alin. #.ț93 Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 29/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6+#. tml.

98 En caz contrar/ cumpărătorului i6ar fi foarte -reu să demonstreze că bunurile s6au deteriorat ca urmare a uneiac iuni sau omisiuni a vânzătorului.ț

99 %arfa este considerată a fi pusă la dispozi ia cumpărătorului/ atunci când vânzătorul a îndeplinit toate actelețnecesare astfel încât cumpărătorul să intre în posesia ei. Printre acestea/ se numără individualizarea mărfii/

ambalarea acesteia i transmiterea unei notificări cumpărătorului cu privire la posibilitatea sa de a prelua marfa.ș

"3#



atunci când în esen ă/ din c iar momentul înc eierii contractului/ păr ile tiau că mărfurile seț ț ș-ăseau sau trebuiau produse într6un loc special.

Măr urile ce necesită indi-idualizare. Ultimul alineat al art. 29 prevede că/ atuncicând vânzarea se referă la mărfuri neindividualizate încă0++ acestea sunt considerate a fi pusela dispozi ia cumpărătorului numai atunci când s6a făcut identificarea mărfurilor în mod clar/ț potrivit cu contractul.

IDEI PRINCIPALERiscurile cad în sarcina cumpărătorului doar din momentul în care a preluat mărfurile

sau au fost puse la dispozi ia sa.ț

Predarea se consideră efectuată la sediul vânzătorului.%ărfurile necesită individualizare înainte de a fi puse la dispozi ia cumpărătorului.ț

ÎNTREBĂRI1. V)nzăt rul este bli%at să tri#ită bunurile către cu#părăt rER: Conform articolului 29 vânzătorul nu este obli-at să trimită bunurile către

cumpărător.2. An ce # #ent se trans eră riscurile către cu#părăt rER: En cazurile neprevăzute la art. 23 &i 28/ riscurile sunt transferate cumpărătorului

când acesta preia mărfurile.!. Măr urile neindi-idualizate p t i puse la disp zi ia cu#părăt ruluiEț

R: Enainte de a fi puse la dispozi ia cumpărătorului mărfurile necesită individualizare.ț

0++ %ărfuri determinate prin caractere -enerale.

"3)



5rtic lul *acă vânzătorul a săvîr&it o contraven'ie esen'ială la contract/ dispozi'iile art. 23/ 28

&i 29 nu aduc atin-ere mi(loacelor de care dispune cumpărătorul în raport de aceastăcontraven'ie.

COMENTARIU>eneralită i.ț Art. 3+ din Conven ieț 0+" dispune/ a adar/ că transferul riscurilor astfelș

cum este re-lementat de art. 23629 nu împiedică aplicarea de către cumpărător a mi(loacelor de care dispune ca urmare a contraven iei esen iale la contract săvâr ită de vânzător ț ț ș 0+#.

Ancălcarea unda#entală a c ntractului de către -)nzăt r. Prin urmare/ dacăvânzătorul a încălcat fundamental contractul/ articolele 23/ 28 i 29 nu alterează căile de atacșcare stau la dispozi ia cumpărătorului pentru a î i recupera pre(udiciul. En consecin ă/ în cazulț ș țunei încălcari fundamentale a contractului/ de i riscul a trecut/ cumpărătorul poate cereșînlocuirea bunurilor pierdute cu altele noi care să îi fie livrate0+).

IDEI PRINCIPALEPrincipalele re-uli privind transferul riscurilor nu afectează remediile cumpărătorului

pentru încălcările esen iale la contract.ț

Articolul 3+ din Conven ie se aplică doar în cazul în care vânzătorul a săvâr it oț școntraven ie esen ială la contract.ț ț

Cumpărătorul poate cere înlocuirea bunurilor cu altele noi.

ÎNTREBĂRI1. $rans erul riscuril r a ectează căile de atac ale cu#părăt ruluiER: ,ransferul riscurilor nu împiedică aplicarea de către cumpărător a mi(loacelor de

care dispune ca urmare a contraven iei esen iale la contract săvâr ită de vânzător.ț ț ș

2. An ce c ndi ii p ate cu#părăt rul bene icia de căile de atacEț

R: Articolul 3+ din Conven ie se aplică doar în cazul în care vânzătorul a săvâr it oț școntraven ie esen ială la contract.ț ț

!. P ate cu#părăt rul să ceară &nl cuirea bunuril r cu altele n iER: En cazul unei încălcari fundamentale a contractului cumpărătorul poate cere

înlocuirea bunurilor pierdute cu altele noi care să îi fie livrate.

0+" Art. 3+ din C$I% î i are ori-inea în art. 93 alin. # din >e-ea Uniformă de formare a contractului6>UOC/șadoptată la a-a în "92 .0+# *.6Al. :itaru i colab./ș K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/Ț Ț ș#++8/ p. ") .0+)

F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. " 2.

"3



5rtic lul 1". J parte poate să amâne e!ecutarea obli-a'iilor sale când rezultă/ după înc eierea

contractului/ că cealaltă parte nu va e!ecuta o parte esen'ială a obli-a'iilor sale din cauzaa7 unei -rave insuficien'e a capacită'ii de e!ecutare a acestei păr'i sau a insolvabilită'ii saleGsau b7 modului în care se pre-ăte&te să e!ecute sau e!ecută contractul.

#. *acă vânzătorul a e!pediat de(a mărfurile/ când se relevă motivele prevăzute la para-raful precedent/ el se poate opune ca mărfurile să fie remise cumpărătorului/ c iar dacăacesta de'ine un document care6i permite să le ob'ină. Prezentul para-raf nu prive&te decâtdrepturile vânzătorului &i/ respectiv/ ale cumpărătorului asupra mărfurilor.

). Partea care amână e!ecutarea/ înainte sau după e!pedierea mărfurilor/ trebuie săadreseze imediat o notificare în acest scop celeilalte păr'i &i trebuie să procedeze la e!ecutaredacă cealaltă parte dă -aran'ii suficiente de bună e!ecutare a obli-a'iilor sale.

COMENTARIU>eneralită iț . Amânarea e!ecutării obli-a iilor. Acest articol permite oricărei păr i săț ț

amâne e!ecutarea contractului dacă după înc eierea contractului rezultă că cealaltă parte nuva e!ecuta o parte esen'ială a obli-a'iilor asumate. Alineatul " stabile te circumstan ele careș țdau na tere dreptului de a amâna e!ecutarea contractului. Alineatul # indică dreptul unuișvânzător de a se opune remiterii mărfurilor către cumpărător/ c iar dacă acestea au fost de(ae!pediate. Alineatul ) prevede obli-a ia păr ii care amână e!ecutarea de a notifica amânarea/ț țiar în cazul în care cealaltă parte oferă -aran ii suficiente/ trebuie să procedeze la e!ecutare.ț

*ispozi iile privind încălcarea anticipată a obli-a iilor contractuale dau na tere laț ț ș

considera ii contradictorii. Nu este de dorit ca o parte a unui contract să fie eliberată dețobli-a iile sale ori de câte ori aceasta apreciază că cealaltă parte ar putea fi pe cale să comitățunele încălcări. Cu toate acestea/ este necesar ca le-ea să prevadă situa iile în care e!istă oț probabilitate reală de a avea loc o încălcare substan ială a obli-a iilor contractuale. Entr6oț țasemenea situa ie/ ar fi nepotrivit pentru cealaltă parte să fie necesar să continue e!ecutareațcontractului/ fapt ce ar putea duce la o pierdere irevocabilă. Pentru a asi-ura acesteconsiderente contradictorii/ le-ea trebuie să fie ec ilibrată/ iar în acest sens au fost făcuteeforturi considerabile în încercarea de a asi-ura acest ec ilibru0+ la articolul 3".Articolul 3" recunoa te că necesitatea de a dispune amânarea e!ecutării va apărea de multeșori/ atunci când nu va mai fi timp pentru a adresa celeilalte păr i o notificare prealabilă cuț

0+ ,. Bennet în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 0") 1 0# / vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4bennett6bb3". tml.

"30



privire la inten ia de a amâna e!ecutarea. En acest sens/ cerin ele pentru suspendareaț țe!ecutării sunt mai pu ine decât cele pentru încetarea contractului. Notificarea trebuie/ totu i/ț șsă fie adresată celeilalte păr i imediat după ce a fost luată măsura suspendării.ț

Situa ii care justi ică a#)nareaț . Articolul 3" " prevede că perspectiva denee!ecutare este rezultatul fie a unei deficien e -rave privitoare la capabilitatea păr ii/ fie aț țcomportamentului său în pre-ătirea e!ecutării sau c iar în e!ecutarea contractului. fectuareaîntârziată a plă ii ar putea oferi dovezi în ceea ce prive te primul criteriu/ iar utilizareaț școntinuă de către vânzător a unor materii prime defecte ar putea furniza dovezi în ceea ce prive te al doilea criteriuș 0+0.

*(e#ple. Următoarele situa ii sunt e!emple în care amânarea e!ecutării ar fi posibilățîn conformitate cu articolul 3" alineatul " a C$I%

*eficien ă în capacitatea vânzătorului de a6 i e!ecuta obli-a iile. Produc ia la fabricileț ș ț țvânzătorului a fost sistată de o -revă/ care probabil va continua o perioadă. Prin amânareae!ecutării obli-a iilor vânzătorului/ cumpărătorul consideră inutilă o plată în avans/ pentru ațacoperi pre ul livrărilor viitoare sau de a lua măsuri preliminare/ sau realizarea de acorduri dețtransport sau predarea documentelor. Cu toate acestea/ amânarea e!ecutării obli-a iilor țvânzătorului/ nu implică autoritatea de a lua alte măsuri/ cum ar fi cumpărarea de bunuri deînlocuire.

*eficien ă în solvabilitatea cumpărătorului. Un cumpărător poate rămâne în urmă cuț plă ile sale/ în -eneral. Acest lucru ar putea indica o deficien ă -ravă în solvabilitateaț țcumpărătorului. En cazul în care devine evident că/ drept urmare a acestei situa ii/țcumpărătorul nu va plăti bunurile ce fac obiectul contractului/ vânzătorul va avea dreptul de aînceta ac izi ionarea i furnizarea acestor bunuri.ț ș

Conduita în e!ecutarea contractului. Un cumpărător care a contractat pentru piese de

precizie/ pe care el inten ionează să le utilizeze imediat după livrare/ poate descoperi că/ de iț șnu a e!istat nicio deteriorare în capacitatea vânzătorului de a efectua i a livra piese avândșcalitatea cerută/ sunt făcute livrări defecte unor cumpărători cu nevoi similare. En cazul încare motivul acestor livrări defecte este că vânzătorul a folosit materii prime de la o anumităsursă/ iar vânzătorul a solicitat materiale de la aceea i sursă pentru contractul în cauză/șcumpărătorul va avea dreptul de a suspenda e!ecutarea sa0+2.

Bunurile e(pediate. :pre deosebire de alineatul "/ care este disponibil pentru ambele păr i/ alineatul # abordează o problemă specială care este de interes doar pentru vânzători/ oțamenin are la plată care devine evidentă după ce mărfurile au fost e!pediate. Alineatul #ț prevede că/ în anumite circumstan e/ vânzătorul poate împiedica transportatorul să predeaț bunurile către cumpărător.

En conformitate cu principiile -eneral aplicabile în temeiul le-isla iei interne/țdrepturile unui vânzător/ în ceea ce prive te poten iala incapacitate a cumpărătorului de a6 iș ț șîndeplini obli-a iile/ includ i dreptul de a se opune ca mărfurile de(a e!pediate să fie remiseț șcumpărătorului.

0+0 Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 3"/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm6+#. tml. A se vedea i deciziaș T#5#6# v# ?a:ri Mode!"

martie "990/ ,ribunalul van =oop andel asselt/ Bel-ia/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases490+)+"b". tml Svânzătorul a suspendat livrarea celei de6a doua comenzi

datorită întârzierii cumpărătorului 53 luni7 la plata primei comenziT.0+2 ,. Bennet în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 0") 1 0# / vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4bennett6bb3". tml.

"32



@e%isla ia aplicabilă.ț En conformitate cu principiul -eneral al C$I%/ i anume cășConven ia se referă la rela iile de vânzare6cumpărare dintre păr i/ articolul 3" alineatul # seț ț țreferă numai la drepturile vânzătorului i cumpărătorului asupra mărfurilor. *reptulșvânzătorului de a efectua opriri cu scopul de a împiedica recep ia mărfurilor/ vis6h6vis dețoperatorii de transport i depozite/ va depinde de contractul de transport sau de comodat 5 i laș ș

le-isla ia na ională relevantă7 i de drepturile pe care creditorii sau cumpărătorii de bună6ț ț șcredin ă le au în temeiul dreptului intern aplicabilț 0+3.Alineatul # trebuie să fie coroborat cu prevederile art. lit. b/ i anume Conven ia nuș ț prive te Kș efectele pe care contractul poate să le aibă asupra proprietă'ii mărfurilor vânduteL.Prin urmare/ o ter ă persoană poate dobândi titlul de proprietate asupra bunurilor de lațcumpărător în conformitate cu le-isla ia na ională aplicabilăG această le-isla ie va -uvernaț ț țatunci problema raportului dintre drepturile ter ului idreptul vânzătorului de a preveniț ș predarea bunurilor către cumpărător.

N ti icarea. >arantare adec-ată a e(ecutării. Amânarea e!ecutării de către una din păr i/ indiferent dacă aceasta intervine înainte sau după e!pedierea mărfurilor creeazăț

obli-a ia pentru acea parte de a adresa imediat o notificare în acest scop i/ dacă cealaltă parteț șdă -aran'ii suficiente de bună e!ecutare a obli-a'iilor sale/ atunci trebuie să se continuee!ecutarea0+8.

IDEI PRINCIPALEEn anumite circumstan e păr ile au dreptul să amâne e!ecutarea contractului.ț ț

$ânzătorul are dreptul de a se opune remiterii mărfurilor către un cumpărător c iar dacă acestea au fost e!pediate.

Partea care amână e!ecutarea are obli-a ia de a notifica amânarea.ț

ÎNTREBĂRI1. "in ce # ti-e una din păr i p ate a#)na e(ecutarea c ntractuluiEț

R: Acest articol permite oricărei păr i să amâne e!ecutarea contractului dacă dupățînc eierea contractului rezultă că cealaltă parte nu va e!ecuta o parte esen'ială a obli-a'iilor asumate.

2. An ce caz -)nzăt rul p ate &#piedica transp rtat rul să predea bunurile cătrecu#părăt rE

R: $ânzătorul are dreptul de a se opune remiterii mărfurilor când o amenin are laț plată devine evidentă după ce mărfurile au fost e!pediate.

!.5#)narea e(ecutării c ntractului creează bli%a ia n ti icăriiEț

R: Partea care amână e!ecutarea are obli-a ia de a notifica amânarea.ț

0+3 F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4loo3". tml.0+8 Articolul 3" alin.). A se vedea &i 6,oes case/ )" ianuarie "99"/ ,ribunalul Oran=furt/ ermania/ para. ) 0/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cases49"+")"-". tml.

"33



5rtic lul 2". *acă înainte de data e!ecutării contractului este manifest că o parte va săvîr&i o

contraven'ie esen'ială la contract/ cealaltă parte poate să6l declare rezolvit.

#. *acă dispune de timpul necesar/ partea care are inten'ia să declare contractulrezolvit trebuie să o notifice celeilalte păr'i în condi'ii rezonabile pentru a6i permite să dea-aran'ii suficiente de bună e!ecutare a obli-a'iilor sale.

). *ispozi'iile para-rafului precedent nu se aplică dacă cealaltă parte a declarat că nu6&i va e!ecuta obli-a'iile.

COMENTARIU>eneralită iț . Articolul 3# alin. " prevede cazul special în care/ înainte de data

e!ecutării contractului este clar că una dintre păr i va săvâr i o contraven ie esen ială laț ș ț ț

contract. Entr6o asemenea situa ie/ cealaltă parte poate declara imediat contractul rezolvitț 0+9.Contraven ia săvâr ită de una din păr i poate fi constatată fie pe baza declara iilor sauț ș ț ț

a ac iunilor păr ii/ constituind astfel o repudiere a contractului/ fie din cauza unui faptț țobiectiv/ cum ar fi distru-erea plantelor vânzătorului din cauza unui incendiu sau impunereaunui embar-o. Imposibilitatea păr ii de a da suficiente -aran ii de bună e!ecutare aț țobli-a iilor/ atunci când i se solicită acest lucru/ este un semn KclarL că el va săvâr i oț școntraven ie esen ială la contractț ț 0"+.

Ancetarea c ntractului dat rită &ncălcării anticipate a bli%a iil r c ntractuale.ț :6a re inut încălcarea anticipată a obli-a iilor contractuale ca un temei pentru încetareaț țcontractului înainte de data e!ecutării acestuia/ dar a fost permisă doar ca un remediu deultimă instan ă. Această restric ie a luat în considerare dorin a e!primată de către ările aflateț ț ț țîn curs de dezvoltare de a permite păr ii a cărei culpă se prezumă să ofere -aran ii de bunăț țe!ecutare a obli-a iilor i/ prin urmare/ să prevină încetarea contractului.ț ș

Articolul 3# alin. # ar trebui să se aplice în primul rând situa iilor în care e!ecutareațcontractului este pusă în pericol de circumstan e obiective. En cazurile în care partea nuțdispune de timpul necesar pentru a notifica cealaltă parte/ în cazul în care termenul de livrareeste atât de apropiat încât nu se pot da -aran ii suficiente în timp util/ nu este necesarățnotificarea celeilalte păr i.ț

0+9 Această concluzie a fost modificată prin adău-area art. 3# alin. #/ care face referire la cerin a notificăriiț

celeilalte păr i/ Kdacă dispune de timpul necesarL.ț0"+ Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 3#/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm63#. tml ".

"38



En cazul în care e!istă pu ine anse ca cealaltă parte să poată oferi în continuareț ș-aran ii suficiente 6 de e!emplu/ în cazul în care o livrare nu poate fi făcută din cauzațrăzboiului 6 notificarea va fi de multe ori inutilă. Ca i în cazul prevăzut de articolului 3"/ oșmare dificultate a apărut în le-ătură cu problema de a ti dacă un anumit act sau evenimentș (ustifică concluzia că o încălcare fundamentală este anticipată.

IDEI PRINCIPALEEncălcarea anticipată a obli-a iilor contractuale poate duce la încetarea contractului.ț

Partea care declară încetarea contractul trebuie dacă dispune de timpul necesar săemită o notificare în acest sens.

Notificarea nu va fi necesară în cazul în care cealaltă parte a declarat că nu6&i vae!ecuta obli-a'iile.

ÎNTREBĂRI1. Ancălcărea anticipată a bli%a iil r c ntractuale p ate duce la &ncetareaț

c ntractuluiER: Encălcarea anticipată a obli-a iilor contractuale poate constitui temei pentruț

încetarea contractului înainte de data e!ecutării acestuia.2. *ste necesară n ti icare &n acest sensER: *acă dispune de timpul necesar/ partea care are inten'ia să declare contractul

rezolvit trebuie să emită o notificare.

!. An care dintre cazuri n ti icare nu -a i necesarăER: Notificarea nu va fi necesară în cazul în care cealaltă parte a declarat că nu6&i va

e!ecuta obli-a'iile.

5rtic lul !". En contractele cu predări succesive/ dacă nee!ecutarea de către o parte a unei

obli-a'ii referitoare la o predare constituie o contraven'ie esen'ială la contract în ce prive&teaceastă predare/ cealaltă parte poate declara contractul rezolvit pentru respectiva predare.

"39



#. *acă nee!ecutarea de către o parte a unei obli-a'ii referitoare la o predare dăceleilalte păr'i motive serioase pentru a crede că se va produce o contraven'ie esen'ială lacontract în privin'a obli-a'iilor viitoare/ ea va putea declara contractul rezolvit pentru viitor/cu condi'ia de a o face într6un termen rezonabil.

).Cumpărătorul care declară contractul rezolvit pentru o predare poate/ în acela&i timpsă6l declare rezolvit pentru predări de(a primite sau pentru predări viitoare dacă/ din ra'iuni decone!itate/ aceste predări nu pot fi utilizate în scopurile avute în vedere de păr'i în momentulînc eierii contractului.

COMENTARIU>eneralită i.ț Articolul 3) face referire la dreptul de a înceta contractul în cazul în

care prevede predări succesive ale bunurilor. Contractul prevede predări succesive ale bunurilor dacă solicită sau autorizează livrarea bunurilor în loturi separate.

Entr6un contract cu predări succesive/ o încălcare a obli-a iilor contractuale de către oț parte/ poate afecta cealaltă parte cu privire la predări de(a primite sau pentru predăriviitoare0"".

Encetarea contractului în ceea ce prive te predările succesive. Alineatul # face referireșla situa ia în care nee!ecutarea de către o parte a unei obli-a ii care îi revine în temeiulț țcontractului cu privire la o predare oferă celeilalte păr i motive serioase pentru a considera cățo contraven ie esen ială la contract va avea loc cu privire la obli-a iile viitoare. Entr6oț ț țasemenea situa ie/ el poate declara încetarea contractului pentru viitor/ însă cu condi ia de a oț țface într6un termen rezonabil.

,rebuie remarcat faptul că fundamentul dreptului de a înceta contractul înconformitate cu art. 3) alin. #/ prive&te e!isten'a unor Kmotive serioaseL pentru a crede că seva produce o încălcare fundamentală a obli-a iei privind predările succesive. ,e!tulțarticolului nu face însă referire la -ravitatea încălcării. Acest lucru este de o importan ățdeosebită în situa ia în care de i e!istă o serie de încălcări/ privite individual niciuna nu esteț șfundamentală sau nu ar da un motiv serios păr ii să se teamă de o viitoare încălcarețfundamentală/ luate împreună oferă un motiv bun pentru o astfel de teamă0"#.

Ancetarea c ntractului &n ceea ce pri-e te predările deja pri#ite sau -iit are.ș Enunele contracte/ păr ile se pot confrunta cu situa ia în care niciuna dintre livrări nu poate fiț țfolosită în scopul avut în vedere de către păr i/ cu e!cep ia cazului în care oricare dintreț țlivrări/ dacă nu corespunde/ poate avea acela i rezultat. Acesta ar fi cazul/ de e!emplu/ înșsitua ia în care o ma inărie de mare tona( este livrată pe se-mente pentru a fi asamblate laț ș

cumpărător. Prin urmare/ alin. ) prevede că un cumpărător care nu î i îndepline te obli-a iileș ș țcontractuale cu privire la orice livrare din totalitatea lor/ poate/ de asemenea/ să fie în ipostazade a nu6 i îndeplini obli-a iile în ceea ce prive te livrările de(a realizate sau următoareș ț șKdacăL/ datorită interdependen ei lor/ aceste livrări nu au putut fi utilizate în scopul avut înțvedere de către păr i în momentul înc eierii contractului.ț

En cazul în care e!istă o încălcare a obli-a iilor contractuale doar în cazul unei sin-urețlivrări/ încetarea este posibilă numai cu privire la predarea bunurilor defecte sau care nu aufost efectuate.

0""Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 3)/ vizualizat

pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm63). tml.0"#Comentariul :ecretariatului cu privire la proiectul din "938 pe art. 3)/ vizualizat pe ttp 44 ;;; .cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm63). tml.

"8+

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/text/secomm/secomm-73.html

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/text/secomm/secomm-73.html



Contractul poate de asemenea înceta cu privire la viitoarele predări/ conform art. 3)alin. ). En cazul prevăzut de alin. # încetarea în ceea ce prive te obli-a iile viitoare trebuie săș țfie declarată într6un termen rezonabil/ astfel încât cealaltă parte să aibă suficient timp pentru aanaliza problema0").

IDEI PRINCIPALEEn cazul contractelor cu predări succesive/ art.3) oferă dreptul unei păr i de a încetaț

contractul dacă cealaltă parte nu a e!ecutat o obli-a ie referitoare la o predare.ț

Pentru ca un contract să poată fi încetat/ obli-a ia nee!ecutată referitoare la o predarețtrebuie să constituie o contraven ie esen ială la contract.ț ț

En cazul în care orice livrări trebuie e!ecutate ca în final bunurile să fie utilizabile/declararea contractului rezolvit pentru o predare permite cumpărătorului să declare rezolvit iș predările de(a primite sau predările viitoare.

ÎNTREBĂRI1. C)nd un c ntract pre-ede predări succesi-e ale bunuril rER: Un contract prevede predări succesive ale bunurilor atunci când acestea sunt livrate

în loturi separate.2. C)nd păr ile p t declara un c ntract rez l-it pentru -iit rEț

R: Un contract poate fi declarat rezolvit pe viitor atunci când cumpărătorul are motiveserioase de a considera că se va produce o contraven ie esen ială la contract în privin aț ț țobli-a iilor viitoare.ț

!. "e ce alin. ! art. ! ac rdă p sibilitatea cu#părăt rului de a &nceta c ntractuli &n ceea ce pri-e te predările deja pri#ite sau -iit areEș ș

R: Această măsură poate fi întreprinsă de către cumpărător în cazul în care/ datorităinterdependen ei lor/ orice livrare trebuie efectuată pentru ca bunurile să poată fi folosite înțscopurile avute în vedere de către păr i.ț

0")P. :c lec triem/ KUNIOJR% :A> : >A 6 , UN6CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. %anz/ $iena/ "982/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4sc lec triem63). tml.

"8"



5rtic lul +*aunele6interese pentru o contraven'ie la contract săvâr&ită de o parte sunt e-ale cu

pierderea suferită &i câ&ti-ul nerealizat de cealaltă parte din cauza contraven'iei. Acestedaune6interese nu pot fi superioare pierderii suferite &i câ&ti-ului nerealizat pe care partea înculpă le6a prevăzut sau ar fi trebuit să le prevadă în momentul înc eierii contractului/ înconsiderarea faptelor de care avea cuno&tin'ă sau ar fi trebuit să aibă cuno&tin'ă ca fiindconsecin'ele posibile ale contraven'iei la contract.

COMENTARIU>eneralită i.ț Encălcarea obli-a iilor contractuale poate avea loc într6o varietateț

aproape infinită de circumstan eG niciun statut nu poate specifica normele de măsurare ațdaunelor în toate cazurile posibile. ,ot ce se poate face/ i tot ce este necesar este să se indiceș principiile de bază care să re-lementeze compensa iile pentru încălcarea obli-a iilor ț țcontractuale. Acesta este rolul prezentului articol0" .

:tandardul instituit prin articolul 3 este succint/ dar puternic. *aunele6interese sunte-ale cu Kpierderea suferită &i câ&ti-ul nerealizat de cealaltă parte din cauza contraven'ieiL unstandard/ care este proiectat pentru a plasa partea vătămată într6o pozi ie la fel de bună ca înțcazul în care cealaltă parte i6ar fi îndeplinit obli-a iile asumate.ș ț

Rela ia dintre artic lul + i sec iunea "aune7interese.ț ș ț Cuantificarea daunelor6interese în cazul în care contractul încetează poate fi cel mai bine dedusă din prevederilearticolele 30 i 32/ deoarece aceste articole sunt abordate într6un mod specific acesteiș probleme. Astfel/ vom analiza următoarele situa iiț

5a7 $ânzătorul nu reu e te să livreze marfa la timp sau livrează bunurile/ careș șsunt insuficiente i cumpărătorul declară încetarea contractului5de e!emplu/ cumpărătorulșrespin-e sau returnează bunurile7G

5b7 Cumpărătorul nu reu e te să preia bunurile livrate i să le plătească/ iar ș ș șvânzătorul declară încetarea contractului 5de e!emplu/ vânzătorul refuză să livreze sau î ișrecuperează bunurile70"0.

Re-ulile -enerale de la articolul 3 cu privire la recuperarea daunelor se aplică pentrusitua iile de mai sus/ re-lementate de articolele 30 i 32. *e e!emplu/ nee!ecutareaț șobli-a iilor care să conducă la încetarea contractului poate reduce volumul de afaceri a păr iiț țvătămate i/ prin urmare/ duce la pierderea de profitG în aceste condi ii daunele prevăzute laș țarticolul 30 i 32/ pot include Kpierderea de profitL 1 prevăzută la articolul 3 .ș

"aunele cauzate de bunurile de ecte i de &nt)rzieri &n li-rare.ș !istă cazuri în carecumpărătorul prime te i utilizează produse care nu sunt conforme cu prevederileș școntractului. %a inăriile ar putea să nu func ioneze în mod corespunzătorG materiile primeș țdefecte pot cauza probleme de produc ie în fabricăG bunurile ac izi ionate pentru revânzareț ț pot duce la plân-erile i reclama iile unor sub6contractori. Probleme similare pot rezulta dinș țlivrarea cu întârziere a ma inăriilor sau a materiilor prime. Pentru aceste cazuri/ re-ulaș principală este cea prevăzută de articolul 3 Kdaune6interese nu pot fi superioare pierderiisuferite &i câ&ti-ului nerealizat pe care partea în culpă le6a prevăzut sau ar fi trebuit să le

0" F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, *

NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ pp. 06 8.0"0F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN:CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ pp. 06 8.

"8#



prevadă în momentul înc eierii contractului/ în considerarea faptelor de care avea cuno&tin'ăsau ar fi trebuit să aibă cuno&tin'ă ca fiind consecin'ele posibile ale contraven'iei la contract.L

IDEI PRINCIPALECompensa iile pentru încălcarea obli-a iilor contractuale sunt e-ale cu pierdereaț ț

suferită &i câ&ti-ul nerealizat de cealaltă parte din cauza contraven'iei.*aunele6interese nu se măsoară în dependen ă de con(unctura în care au apărut.ț

Prin stabilirea unor principii de despă-ubire e-ale cu pierderea suferită i câ ti-ulș șnerealizat de partea aflată în culpă/ acesteia i se asi-ură compensarea tuturor pierderilor.

ÎNTREBĂRI1. Care sunt principiile care stau la baza stabilirii c #pensa iil r dat rateț

pentru &ncălcarea bli%a iil r c ntractualeEțR:Art. 3 prevede ca daunele6interese să fie e-ale cu Lpierderea suferită i câ ti-ulș ș

nerealizat de cealaltă parte din cauza contraven ieiL.ț

2. Cu# se stabile te cuantu#ul despă%ubirii &n cazul &n care cu#părăt rulșpri#e te i utilizează pr duse care nu sunt c n r#e cu pre-ederile c ntractuluiEș ș

R: En astfel de situa ii/ conform art. 3 / este cert faptul că Ldaunele6interese nu pot fițsuperioare pierderii suferite &i câ&ti-ului nerealizat pe care partea în culpă le6a prevăzut sau ar fi trebuit să le prevadă în momentul înc eierii contractului/ în considerarea faptelor de careavea cuno&tin'ă sau ar fi trebuit să aibă cuno&tin'ă ca fiind consecin'ele posibile alecontraven'iei la contractL.

2. "in ce c nsiderente art. + stabile te ca daunele7interese să ie e%ale cușDpierderea su erită i c) ti%ul nerealizat al păr ii -ătă#ateEș ș ț

R: Printr6o astfel de prevedere/ partea vătămată î i va recupera în totalitate pierderileșfiind în aceea i ipostază ca i când cealaltă parte i6ar fi îndeplinit obli-a iile asumate.ș ș ș ț

"8)



5rtic lul Când contractul este rezolvit/ iar cumpărătorul/ într6o manieră rezonabilă &i într6un

termen rezonabil după rezolvare/ a procedat la o cumpărare de înlocuire sau vânzătorul la ovânzare compensatorie/ partea care cere daune6interese poate ob'ine diferen'a dintre pre'uldin contract &i pre'ul cumpărării de înlocuire sau al vânzării compensatorii/ precum &i oricealte daune6interese care pot fi datorate în temeiul art. 3 .

COMENTARIUAn elesul i sc pul artic lului.ț ș En cazul în care se declară încetarea contractului

pentru încălcarea obli-a iilor de către cumpărător/ vânzătorul este liber de a revinde bunurile.țCa o re-ulă/ revânzarea va fi în interesul său. En mod analo-/ în cazul în care contractulîncetează pentru încălcarea obli-a iilor de către vânzător/ cumpărătorul va fi interesat dețac izi ionarea acelora i bunuri de la un alt vânzător/ dacă este posibil. En cazul în care parteaț șcare i6a respectat obli-a iile reu e te revânzarea sau înlocuirea bunurilor/ pierderea luiș ț ș ș

efectivă va fi astfel diminuată. Articolul 30 ia în considerare acest lucru i stabile te re-uliș șspeciale pentru calculul daunelor în astfel de cazuri.

En cazurile prevăzute la articolul 30 partea vătămată poate recupera doar diferen ațKdintre pre'ul din contract &i pre'ul cumpărării de înlocuire sau al vânzării compensatorii/ precum &i orice alte daune6interese care pot fi datorate în temeiul art. 3 L. Cu alte cuvinte/vânzătorul poate recupera diferen a dintre pre ul contractului i pre ul ob inut pentruț ț ș ț țmărfurile revândute/ cu condi ia ca acest pre să fie mai mic decât pre ul din contractGț ț țcumpărătorul poate recupera diferen a dintre pre ul contractului i pre ul plătit pentru bunulț ț ș țde înlocuire/ cu condi ia ca acesta din urmă să fie mai mare decât pre ul prevăzut deț țcontract0"2.

Articolul 30 prevede că partea vătămată se poate baza pe diferen a dintre pre ulț țcontractului i pre ul din tranzac ia substituită numai în cazul în care ac izi ionarea deș ț ț țrevânzare sau de acoperire a fost făcută într6un mod rezonabil. Pentru opera iunea substituită/țfăcută într6un mod rezonabil în conte!tul articolului 30/ trebuie să fi fost realizată în a a felșîncât să fie de natură să aducă cel mai mare pre posibil pe revânzare sau o ac izi ie deț țacoperire la cel mai mic pre posibil. Prin urmare/ tranzac ia nu trebuie să fie în condi iiț ț țidentice privind aspecte cum ar fi cantitatea/ creditul sau timpul de livrare.

*e asemenea/ trebuie remarcat faptul că/ în conformitate cu articolul 3 / revânzareasau ac izi ionarea bunurilor de înlocuire trebuie să se facă într6un termen rezonabil dupățîncetarea contractului0"3.

Pr ble#e pri-ind aplicarea artic lului . Articolul 30 se aplică numai în cazul încare vânzătorul a revândut în fapt bunurile sau în cazul în care cumpărătorul/ în fapt/ acumpărat produse de înlocuire. Posibilitatea de a revinde bunurile sau de a ac izi ionaț produse de înlocuire nu va (ustifica aplicarea articolului 30. Cu toate acestea/ în cazul în carevânzătorul sau cumpărătorul nu reu e te să se folosească de o astfel de oportunitate/ aceastaș șar putea fi considerată ca un e ec de a lua măsuri pentru a reduce pierderile/ în conformitateșcu articolul 330"8.0"2 $. Qnapp în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 0 9 6 00"/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4=napp6bb30. tml.0"3F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN:

CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ pp. 96 00.0"8$. Qnapp în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 0 9 6 00"/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4=napp6bb30. tml.

"8

http://www.cisg.law.pace.edu/cisg/biblio/knapp-bb75.html










IDEI PRINCIPALEPentru ca prevederile art. 30 să fie aplicate/ este important ca să e!iste un timp

rezonabil în care cumpărătorul să recur-ă la o cumpărare de înlocuire/ respectiv/ vânzătorul la

o vânzare compensatorie.Partea vătămată va primi despă-ubire doar diferen a dintre pre ul din contract i pre ulț ț ș ț

cumpărării de înlocuire sau vânzării compensatorii.Art. 30 nu poate fi aplicat în cazul în care vânzătorul nu a vândut bunul pentru a

compensa pierderea/ respectiv/ cumpărătorul nu a cumpărat bunuri de înlocuire.

ÎNTREBĂRI1. An ce c ndi ii -)nzăt rul pri#e te despă%ubiri &n ur#a -)nzăriiț ș

c #pensat riiER: $ânzătorul poate primi despă-ubiri doar în cazul în care pre ul de vânzare este maiț

mic decât pre ul din contract.ț

2. An ce c ndi ii cu#părăt rul pri#e te despă%ubiri &n ur#a cu#părării deț ș &nl cuireE

R Cumpărătorul poate primi despă-ubiri doar în cazul în care pre ul de ac izi ie aț ț bunurilor de înlocuire este mai mare decât pre ul din contract.ț

!. An cazul &n care partea -ătă#ată nu reu e te să -)ndă3cu#pere bunul, cu# & iș ș șp ate reduce pierderileE

R: Partea vătămată poate face trimitere la aplicarea art. 33.

5rtic lul 0". Când contractul este rezolvit/ iar mărfurile au pre' curent/ partea care cere daune6

interese poate/ dacă nu a procedat la cumpărarea de înlocuire sau la o vânzare compensatorieconform art. 30/ să ob'ină diferen'a dintre pre'ul stabilit prin contract &i pre'ul curent dinmomentul rezolvirii/ precum &i orice alte daune6interese ce pot fi datorate în temeiul art. 3 .Cu toate acestea/ dacă partea care cere daune6interese a declarat contractul rezolvit după ce aintrat în posesia mărfurilor/ este aplicabil pre'ul curent din momentul intrării în posesie &i nu pre'ul curent din momentul rezolvirii.

"80



#. En sensul para-rafului precedent/ pre'ul curent este cel al locului unde ar fi trebuitfăcută predarea mărfurilor sau/ în lipsă de pre' curent în acest loc/ pre'ul curent practicat într6un alt loc care în mod rezonabil poate fi considerat ca loc de referin'ă/ 'inând seama dediferen'ele la c eltuielile de transport ale mărfurilor.

COMENTARIU>eneralită i.ț Articolul 32 prevede că partea lezată poate cere recuperarea diferen eiț

dintre pre ul contractului i pre ul curent din momentul rezolvirii în cazul în care înceteazăț ș țcontractul/ în cazul în care e!istă un pre curent pentru bunuri i în cazul în care persoanaț șvătămată nu a intrat într6o tranzac ie înlocuitoare. Ultima clauză din prima teză a alin. "/ dețasemenea/ prevede că partea lezată poate recupera daune suplimentare în formula daunelor -eneral prevăzute la art. 3 i art. 32.ș

Rela ia cu celelalte artic le.ț Articolul 32 este al doilea din cele două formule pentrudaune aplicabile în cazul în care contractul este rezolvit. Entrucât articolul 30 calculeazădaune concrete prin referire la pre ul dintr6o tranzac ie compensatorie/ articolul 32 calculeazăț țdaune abstracte prin referire la pre ul curent al pie ei. Conven ia preferă calculul concret deț ț țdaune6interese0"9. Alineatul " al art. 32 prevede că formula pre(udiciului nu este disponibilă încazul în care partea vătămată a înc eiat o tranzac ie înlocuitoareț 0#+. En cazul în care unvânzător/ parte vătămată/ revinde mai pu ine bunuri decât cantitatea prevăzută în contract/țdaunele cu privire la bunurile revândute se calculează în temeiul art. 30 i daunele careș privesc bunurile nevândute se calculează0#" în conformitate cu art. 32.

C ndi iile aplicării artic lului 0.ț Articolul 32 se aplică în cazul în care contractuleste rezolvit/ în cazul în care e!istă un pre curent pentru bunuri/ iar persoana vătămată nu ațînc eiat o tranzac ie compensatorie. Articolul 32 nu se aplică în cazul în care nu a încetatț

contractul. Astfel/ articolul nu se va aplica în cazul în care persoana vătămată nu a declaratîncetarea contractului atunci când are dreptul să facă acest lucru0##sau în cazul în care persoana vătămată nu a făcut o declara ie eficientă de încetareț 0#).

Prevederile articolului 32 pot fi aplicate numai în cazul în care e!istă un pre curent.țPre ul curent este pre ul cerut/ în -eneral/ pe pia ă pentru bunuri de acela i fel/ în condi iiț ț ț ș țcomparabile0# . Un tribunal a refuzat să folosească men iuni publicate într6o revistă dețcomer / deoarece cota iile raportate au fost de pe o pia ă diferită de cea în care mărfurile auț ț țurmat să fie livrate în cadrul contractului i adaptarea la acest pre nu a fost posibilăș ț 0#0 .Acela i tribunal a acceptat ca pre curent un pre ne-ociat de către vânzător 1 parte vătămatăș ț țîntr6un contract de substituire care nu a fost în cele din urmă înc eiat. Precizând că profitul

0"9C,inese -oods case/ #" martie4#" iunie "992/ ambur-/ ermania/ vizualizat pettp 44cis-;).la;.pace.edu4cases492+)#"-". tml

0#+ Metal concentrate case!cauza nr. 803 din septembrie "992/ Curtea Interna ională de Arbitra( de pe lân-ățCamera Interna ională de Comer / vizualizat ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases492803 i". tml.ț ț0#"6,oes case! " ianuarie "99 / Curtea de Apel * sseldorf/ ermania/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49 +"" -". tml.0## 5ropane case/ 2 februarie "992/ Curtea :upremă/ Austria/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases492+#+2a). tml.0#)Um:rella case/ "# februarie "998/ Curtea :upremă. Austria/ vizualizat pe

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases498+#"#a). tml.0# Vacuum cleaners case/ # septembrie "998/ Curtea de Apel Celle/ ermania/

ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases498+9+#-". tml.0#06ilicate+iron case/ "8 aprilie "99"/ Comisia Interna'ională de Arbitra( Comercial &i conomic din C ina/C ina/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases49"+ "8c". tml.

"82



pierdut de vânzător/ urma să fie stabilit în conformitate cu articolul 32 C$I%/ un tribunal aafirmat acordarea de daune interese pentru un vânzător 6 parte vătămată în suma de zece lasută din pre ul contractului/ deoarece pia a produselor 5carne de vânat con-elat7 a fost înț țscădere/ iar vânzătorul a stabilit mar(a de profit la zece la sută/ care a fost cel mai mic tarif posibil0#2.

IDEI PRINCIPALEJ condi ie obli-atorie ca în momentul în care partea vătămată cere daune6interese esteț

aceea ca contractul să fie rezolvit.Conform art. 32/ persoana vătămată are dreptul de a cere diferen a dintre pre ulț ț

stabilit prin contract i pre ul curent din momentul rezolvirii/ precum i alte daune6intereseș ț ș prevăzute în temeiul art. 3 .

Pre ul curent reprezintă locul predominant în care ar fi trebuit făcută livrarea deț bunuri.

ÎNTREBĂRI1. An ce c ndi ii partea -ătă#ată p ate cere di eren a dintre pre ul c ntractuluiț ț ț

i pre ul curent din # #entul rez l-iriiEș ț

R: Pentru ca persoana vătămată să poată cere despă-ubire în temeiul art. 32/ trebuieca aceasta să nu fi recurs la o tranzac ie înlocuitoare/ contractul trebuie să fie rezolvit/ i deț șasemenea trebuie să e!iste un pre curent pentru bunurile în cauză.ț

2. Care este di eren a de calcul a despă%ubirii pre-ăzute de art. i art 0Eț ș

R: En temeiul art.30 se pot calcula daune concrete vizând o tranzac ie compensatorie/ț pe când art. 32 presupune calculul unor daune abstacte raportate la pre ul curent al pie ei.ț ț

!. Care este pr cedura de calcul a despă%ubirii &n cazul &n care partea -ătă#atărecur%e la tranzac ie c #pensat rie, dar nu pentru &ntrea%a ca#titate de bunuriEț

R: Calcularea daunelor pentru bunurile supuse unei tranzac ii compensatorii se vațface în conformitate cu prevederile art.30/ iar daunele pentru bunurile care nu au fost supuseunei astfel de tranzac ii vor fi calculate în temeiul art. 32.ț

0#2 1rozen meat case/ #8 octombrie "999/ Curtea de Apel Braunsc ;ei-/ ermania/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cases499"+#8-". tmlG UNCI,RA> *i-est of Case >a; on t e United Nations

Convention on t e International :ale of oods/ art. 32.

"83



Entreprinderea măsurilor de reducerea pierderilor este o condi ie obli-atorie ce trebuiețrespectată de partea vătămată.

ÎNTREBĂRI

1. Ce bli%a ie are partea -ătă#ată &n # #entul &n care partea &n culpă a reziliatțc ntractulE

R: Partea vătămată trebuie să ia măsuri de limitare a pierderilor/ inclusiv a câ ti-urilor șnerealizate.

2. Ce ac iune p ate i &ntreprinsă de către partea a lată &n culpă &n cazul &n carețpartea care in- că c ntra-en ia nu a luat #ăsuri de di#inuare a pierderii su eriteEț

R: Partea aflată în culpă va cere reducerea daunelor6interese e-ală cu mărimea pierderii care ar fi trebuit evitată.

!. Ce artic le din CVIM eră dreptul păr ii -ătă#ate să ceară daune7intereseț

pre-ăzute la art. +7 ER: Partea vătămată poate cere despă-ubiri în temeiul art. 3 633 în cazul în care partea

în culpă nu i6a e!ecutat obli-a iile/ potrivit art. 0 alin. " lit. b i art. 2" alin. " lit. b.ș ț ș

5rtic lul 9

*acă o parte nu plăte&te pre'ul sau orice altă sumă datorată/ cealaltă parte are dreptulla dobânzi asupra acestei sume fără a pre(udicia asupra daunelor6interese pe care ar fiîndreptă'ită să le ceară în temeiul art. 3 .

COMENTARIU>eneralită i.ț Articolul 38 a fost adău-at la Conven ie la cererea mare a diferitelor ț

dele-a ii europene/ care au sim it acut că prezenta conven ie ar fi incompletă fără uneleț ț ț prevederi cu privire la drepturile păr ii lezate în interesele sale. Cu toate acestea/ au e!istatțdiferen e ma(ore de opinii cu privire la con inutul unei astfel de prevederi. Astfel/ articolul 38ț țreprezintă un compromis incomod între cei care au fost cu totul împotriva unei asemenea prevederi i cei care doreau cel pu in recunoa terea dreptului.ș ț ș

"89



Cu toate acestea/ articolul nu prevede rata dobânzii sau modul în care rata urmează afi stabilită de către un tribunal în absen a unor indica ii e!plicite în conven ie. *ele-a iile auț ț ț țfost con tiente de aceste probleme/ dar nu au reu it să a(un-ă la un acordș ș 0#9.

An elesul i sc pul artic lului.ț ș Articolul 38 dă dreptul creditorului la dobândă/ c iar dacă dreptul intern aplicabil nu prevede acest lucru. Rata care se aplică este/ totu i/ oș problemă/ în primul rând/ pentru dreptul intern. En cazul în care le-ea nu prevede nici oformulă relevantă pentru calcularea dobânzii/ s6ar părea că instan a ar trebui să arate costulțcreditului la sediul creditorului0)+.

IDEI PRINCIPALEPentru orice întârziere sau neplată/ creditorul are dreptul la dobânzi.Art. 38 nu stabile te rata dobânzii percepută.ș

Partea vătămată are dreptul de a cere i despă-ubiri în conformitate cu art. 3 .ș

ÎNTREBĂRI1. Cu# se stabile te rata d b)nzii dat rată de către partea debit areEș

R: Rata dobânzii se stabile te în principal în conformitate cu prevederile e!istente înșle-isla ia internă aplicabilă la sediul creditorului.ț

2. Care sunt pr ble#ele pri-ind aplicarea art. 9ER: Prin art. 38 nu s6a putut stabili modul de calcul a ratei dobânzii asupra căreia are

dreptul creditorul.

!. "in ce # ti-e nu s7a putut decide asupra unei r#ule de calcul a rateid b)nziiE

R: Aceste probleme au apărut datorită controverselor e!istente între statele care aucerut introducerea perceperii dobânzii i statelecare s6au opus unor astfel de prevederi înșConven ie din diferite motive 5reli-ioase/ de ordine publică/ etc.7.ț

0#9F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/

vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.0)+ N. BarrV în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 028603"/ vizualizat pe ttp 44cis-;).la;.pace.edu4cis-4biblio4nic olas6bb38. tml.

"9+



5rtic lul 6". J parte nu este răspunzătoare de nee!ecutarea oricărei obli-a'ii ale sale dacă

dovede&te că această nee!ecutare este determinată de o piedică independentă de voin'a sa &ică nu se putea a&tepta în mod rezonabil din partea ei să o ia în considerare la momentulînc eierii contractului/ să o prevină ori depă&ească sau să prevină ori să6i depă&eascăconsecin'ele.

#. *acă nee!ecutarea de către o parte este determinată de nee!ecutarea de către un ter' pe care ea l6a însărcinat să e!ecute în între-ime sau par'ial contractul/ această parte nu estee!onerată de răspundere decât în cazul

a7 în care este e!onerată în temeiul dispozi'iilor para-rafului precedentG &i b7 în cazul în care ter'ul ar fi/ de asemenea/ e!onerat dacă dispozi'iile acestui para-raf

îi erau aplicate.). !onerarea prevăzută de prezentul articol produce efecte în timpul duratei

împiedicării.. Partea care nu a e!ecutat trebuie să avertizeze cealaltă parte despre piedică &i

efectele acesteia asupra capacită'ii sale de e!ecutare. *acă avertismentul nu sose&te ladestina'ie într6un termen rezonabil calculat din momentul în care partea care nu a e!ecutat acunoscut sau ar fi trebuit să cunoască piedica/ aceasta este 'inută la daunele6interese cauzatede neprimire.

0. *ispozi'iile prezentului articol nu interzic unei păr'i să6&i e!ercite toate drepturilesale/ altele decât cel de a ob'ine daune6interese în temeiul prezentei conven'ii.

COMENTARIU>eneralită i.ț Oor a ma(oră este principala clauză străină/ e!oneratorare de răspundereț

în contractele civile i comerciale/ fiind frecvent întâlnită în practica rela iilor comercialeș ținterna ionale. Un re-im special al for ei ma(ore este re-lementat de articolul 39 dinț țConven ia de la $iena/ fără însă ca termenul de for ă ma(oră să fie utilizat e!plicit înț țconven ie.ț

Articolul 39 acordă cumpărătorilor i vânzătorilor o e!onerare de la răspundere dacăș pot dovedi că nee!ecutarea s6a datorat unei piedici independente de voin a lor i ace tia nu ar ț ș șfi putut lua în considerare în mod rezonabil acest aspect în momentul înc eierii contractului.*e asemenea/ este clauză e!oneratoare de răspundere i fapta ter ului subcontractant 5art. 39ș țalin. #70)".

*( nerarea de răspundere. Potrivit art. 39/ o parte este e!onerată de răspundere pentru nee!ecutarea oricărei obli-a'ii contractuale/ dacă dovede&te că nee!ecutarea a fostdeterminată de o piedică/ îndeplinind următoarele condi'ii cumulative

a. :ă fie independentă de voin'a păr'ii care o invocăG b. Partea să nu se fi putut a&tepta în mod rezonabil în momentul înc eierii contractului

la apari'ia unei asemenea piediciG

0)" A. %. arro/CI67+.C pinion No# ! Axemption of 8ia:ilit0 for Eama-es under .rticle ' of t,e CI67/Columbia UniversitV :c ool of >a;/ Ne; <or=/ U:A/ #++8/ vizualizat

pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4CI: 6AC6op3. tml.

"9"



c. :ă fie imprevizibilă &i insurmontabilă 5să nu poată preveni &i nici depă&i7/ nici nu poate să6i prevină &i depă&ească efectele.

Impedimentul putea e!ista la momentul înc eierii contractului. *e e!emplu/ bunurilecare au fost unice i care au făcut obiectul contractului poate au pierit de(a în momentulșînc eierii contractului. Cu toate acestea/ vânzătorul nu va fi e!onerat de răspundere întemeiul prezentului articol în cazul în care/ în mod rezonabil/ în momentul înc eieriicontractului ar fi putut prevedea distru-erea mărfurilor. Prin urmare/ pentru a fi scutit de larăspundere/ este necesar ca vânzătorul să nu fi cunoscut distru-erea lor i în mod rezonabil sășnu fi prevăzut aceasta.

Alineatul ) prevede că un impediment care împiedică o parte să6 i îndeplinească doar șo perioadă temporară de timp e!onerează partea de răspundere pentru daune numai pentru perioada în care a e!istat acel impediment.

In- carea r ei #aj re.ț En ceea ce prive&te invocarea for'ei ma(ore/ partea care asuferit6o trebuie să6l avertizeze pe co6contractant despre obstacolul apărut &i despre efectele pe care acesta le are asupra capacită'ii sale de e!ecutare a contractului.

En cazul în care notificarea nu este primită de către cealaltă parte într6un termenrezonabil 5calculat din momentul în care partea care nu i6a e!ecutat obli-a ia a cunoscut sauș țar fi trebuit să cunoască piedica7/ partea răspunzătoare este inută la plata daunelor6interesețcauzate de neprimire0)#.

En cazul în care obstacolul ivit este pricinuit par ial de comportamentul culpabil alțdebitorului i par ial de un eveniment independent de voin a sa/ art 39 alin. " nu va putea fiș ț țaplicat.

C ncluzii. Jricare dintre păr ile contractante este îndreptă ită să invoce stipula iileț ț țclauzei de for ă ma(oră. *ispozi iile sale se aplică atât în situa ia unei e!ecutări incomplete aț ț ț

obli-a iilor asumate/ cât i în eventualitatea unei e!ecutări tardive. Piedica survenită peț ș parcursul e!ecutării obli-a iilor contractuale se solicită să fie e!ternă păr ii care se prevaleazăț țde ea i imprevizibilăș 0)) . A adar/ este firesc ca un comerciant dili-ent să ac izi ioneze/ dupăș țmomentul înc eierii contractului/ materiile prime necesare lansării procesului productiv/ dar ar fi nerezonabil să i se pretindă/ îndeosebi într1un contract de lun-a durată/ să seaprovizioneze de la bun început cu întrea-a materie primă pe care urmează să o utilizeze.

IDEI PRINCIPALEEn cazul în care o parte nu i6a îndeplinit obli-a ia i demonstrează că nee!ecutareaș ț ș

acesteia a fost cauză a unei piedici independente de voin a sa i nu s6a putut lua înț șconsiderare acest aspect în momentul înc eierii contractului/ aceasta este e!onerată derăspundere.

Partea care nu i6a e!ecutat obli-a ia/ conform art. 39 alin. / poartă răspunderea săș țavertizeze cealaltă parte într6un termen rezonabil despre impedimentul apărut i efecteleșacestuia asupra capacită ii de e!ecutare.ț

*acă partea care nu a e!ecutat nu avertizează despre nee!ecutare într6un termenrezonabil/ aceasta va suporta daune6interese cauzate de neprimire.

0)# Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 39/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm639. tml.0)) I. Nicu/Contractul de vânzare+cumpărare internaţional! vizualizat pe ttp 44dreptmd.;ordpress.com4cursuri6universitare4dreptul6comertului6international4contractul6de6vinzare6cumparare6international4.

"9#



ÎNTREBĂRI1. Care sunt c ndi iile ce trebuie &ndeplinite cu#ulati- pentru ca parteaț

răspunzăt are de nee(ecutate să ie e( nerată de răspundereE

R: Partea răspunzătoare de nee!ecutare este e!onerată de răspundere în cazul în care Nee!ecutarea este determinată de o piedică independentă de voin a saGț

Partea nu se putea a tepta în mod rezonabil în momentul înc eierii contractului lașapari ia unei asemenea piediciGț

Piedica nu a putut fi prevenită ori depă ită/ sau nu au putut fi prevenite ori depă iteș șconsecin ele acesteia.ț

2. Care este principala clauză străină, e( nerat are de răspundere &n c ntracteleci-il i c #ercialeEș

R: Oor a ma(oră.ț!. Cine p ate in- ca stipula iile clauzei de r ă #aj răEț ț

R: Ambele păr i au dreptul să invoce stipula iile clauzei de for ă ma(oră.ț ț ț

5rtic lul 9J parte nu se poate prevala de o nee!ecutare a celeilalte păr'i/ în măsura în care

această nee!ecutare este determinată de un act sau de o omisiune din partea sa.

COMENTARIU>eneralită i.ț Articolul 8+ a fost adău-at la Conven ie din motive de pruden ă. Acestaț ț

prevede faptul că o parte nu se poate prevala de o nee!ecutare a celeilalte păr i/ dacă aceastațeste determinată de propria conduită 5de e!emplu prin furnizarea de specifica ii eronateț pentru construirea unei ma ini sau nave sau instruirea unui vânzător pentru a utiliza vopseaș

"9)



de la un anumit producător/ care se dovede te nepotrivită pentru scopul pentru care esteșdestinat0) .

An elesul i sc pul artic lului.ț ș Nee!ecutarea contractului în situa ia prevăzută dețarticolul 8+ rezultă din doi factori un act sau omisiune a promitentului 5partea A7 i un actșsau omisiune din partea celeilalte păr i 5partea B7 sau din partea unui ter 6 parte la contract.ț ț%ai mult decât atât/ iar acesta este punctul cel mai delicat/ nee!ecutarea trebuie să fieimputabilă ambelor păr i 5element de cauzalitate7.ț

Pr ble#e ridicate de această pre-edere. Nu este surprinzător a descoperi/ c iar ișîntr6un sistem de răspundere obiectivă/ că nee!ecutarea obli-a iilor din cauza ambelor păr iț țduce la o analiză comparativă a comportamentelor lor. En principiu acest fapt conduce la punerea în aplicare a principiului bunei6credin e. ste contrar bunei6credin e că B trebuie săț țob ină o compensa ie totală/ atunci când el însu i/ nu a reu it să îndeplinească una dintreț ț ș șobli-a iile care îi revin în temeiul contractului sau a avut un comportament defectuos înțmateria răspunderii civile delictuale. Jdată ce principiul este recunoscut/ principala problemăse referă la atribu iile (udecătorului cu privire la KrepartizareaL cauzelor între A i B i măsuraț ș ș

în care A este scutită. En absen a oricărei indica ii precise în te!t/ trebuie să recunoa tem căț ț ș (udecătorul are o putere cvasi6discre ionară i va căuta îndrumare în re-ulile familiare aleț ș propriei le-i. En cele din urmă/ în măsura în care te!tul nu reu e te să ofere nici o indica ieș ș ț precisă/ rolul (udecătorului pare fundamental0)0.

IDEI PRINCIPALEArt.8+ presupune situa ia în care nee!ecutarea este imputabilă ambelor păr i.ț ț

*acă nee!ecutarea este rezultat al propriei omisiuni/ partea respectivă nu poateînvinovă i cealaltă parte de nee!ecutare.ț

Nee!ecutare poate fi determinată i de un act sau o omisiune a unui ter 1 parte laș țcontract.

ÎNTREBĂRI1. C)nd se recur%e la aplicarea pre-ederil r art. 9 ER: Atunci când ambele păr i nu i6au îndeplinit obli-a iile prevăzute în contract.ț ș ț

2. C n r# cărui principiu se stabile te cuantu#ul despă%ubirii &n cazul &n careșa#bele păr i nu au respectat bli%a iile c ntractualeEț ț

R: :e aplică principiul bunei6credin e/ adică partea vătămată nu prime te compensa ieț ș țtotală din moment ce nee!ecutarea a fost determinată de un act sau o omisiune din partea sa.

!. Cui i se c n eră dreptul de a stabili -al are despă%ubirii &n ase#enea cazuriER: Fudecătorul este cel care/ după propriile considerente/ stabile te valoareș

despă-ubirii.

0) F. :. ?ie-el/ KR PJR, ,J , UNIOJR% >A CJNO R NC JO CANA*A JN CJN$ N,IJN JNCJN,RAC,: OJR , IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ Universitatea din ,oronto/ ,oronto/ "98"/

vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4articles4en-lis #. tml.0)0 *. ,allon în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 09262++/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4tallon6bb8+. tml.

"9



5rtic lul 91". Rezolu iunea contractului liberează cele două păr i de obli-a iile lor/ sub rezervaț ț ț

daunelor6interese care pot fi datorate. a nu are efect asupra stipula iilor contractuluițreferitoare la rezolvarea liti-iilor sau a drepturilor i obli-a iilor păr ilor în caz de rezolu iune.ș ț ț ț

#. Partea care a e!ecutat contractul total sau par ial poate cere celeilalte păr iț țrestituirea a ceea ce i6a furnizat sau plătit în e!ecutarea contractului. *acă ambele păr i suntținute să efectueze restituiri/ ele trebuie să le facă în mod simultan.ț

COMENTARIU>eneralităţi. liberarea păr ilor contractului de obli-a iile lor este efectul -eneral alț ț

rezolu iunii/ care se aplică în toate cazurile/ indiferent dacă respectivul contract s6a e!ecutatțsau nu.

C$I% re-lementează trei e!cep ii de la efectul primar al rezolu iunii/ i anumeț ț ș

a7 partea rămâne în continuare obli-ată pentru eventualele Kdaune6interese care pot fidatorateLG

b7 rezolu iunea Knu are efect asupra stipula iilor contractului referitoare la rezolvareaț țliti-iilorL. A adar/ clauzele atributive de (urisdic ie sau de arbitra( rămân a6 i produceș ț șefectele/ C$I% consacrând astfel principiul autonomiei clauzelor de (urisdic ie fa ă deț ț

contractul în care sunt inserate. *in formularea lar-ă a te!tului rezultă că î i păstreazășefectele nu numai clauzele propriu6zise de ale-ere a instan ei competente pentru solu ionareaț țliti-iului 5c oice of forum7/ dar i orice alte clauze Kreferitoare la rezolvarea liti-iilorL/ș precum numărul de arbitri care urmează a solu iona liti-iul/ posibilitatea conferită acestora deța (udeca strict în drept sau în ec itate/ locul arbitra(ului/ intervalul de timp în care sentin ațtrebuie pronun ată etc.G totodată/ nu sunt afectate de rezolu iune nici clauzele de ale-ere aț țle-ii aplicabile 5c oice of la;7.

c7 rezolu iunea nu are efect nici asupra Kdrepturilor i obli-a iilor păr ilor în caz deț ș ț țrezolu iuneL. Clauzele care -enerează asemenea drepturi sau obli-a ii îmbracă/ de re-ulă/ț țforma clauzelor penale pentru nee!ecutare/ clauzelor limitative sau e!oneratoare de

răspundere pentru rezolu iune etc.ț

"90



"reptul de a cere restituirea prestaţiei. Cererea de a i se restitui presta ia este unțdrept/ o posibilitate/ pentru partea care a e!ecutat/ iar nu o obli-a ie. Păr ile pot recur-e i la oț ț șaltă solu ie decât restituirea presta iilor/ cum ar fi/ spre e!emplu/ reducerea pre ului până laț ț țconcuren a livrărilor de(a făcute.ț

C$I% conferă oricăreia dintre păr i/ iar nu numai celei care are dreptul să cearățrezolu iunea contractului/ posibilitatea de a cere restituirea presta iei pe care a efectuat6o/ț țte!tul referindu6se la restituirea a ceea ce s6a KfurnizatL/ adică a presta iei vânzătorului/ sau ațceea ce s6a KplătitL/ respectiv a presta iei cumpărătorului. Această solu ie este bazată pe ideeaț țcă rezolu iunea contractului desfiin ează temeiul pe suportul căruia oricare dintre păr i ar fiț ț ț putut păstra ceea ce a primit de la cealaltă parte/ a a încât restituirea se impune în toateșcazurile. ste/ de asemenea/ indiferent dacă partea care cere restituirea a e!ecutat total sau par ial contractul.ț

C?eltuielile. C eltuielile aferente restituirii urmează re-imul daunelor6interese/ astfelîncât partea din culpa căreia s6a produs rezolu iunea contractului va suporta atât propriilețc eltuieli pentru efectuarea restituirii/ cât i pe cele provocate de restituirea presta ieiș ț

efectuate de cealaltă parte .'urisprudenţă &n d #eniu. En cauza Cars/ păr ile s6au în eles în ac izi ionarea a ")ț ț ț

autoturisme din :tatele Unite ale Americii/ iar localitatea de destina ie a fost Qorea. *upăț plata primului autoturism/ cumpărătorul din Qorea a refuzat să plătească i celelalteșautoturisme invocând faptul că el nu este parte a contractului cu pricina i apare numele uneișalte corpora ii/ care nu coincide cu numele lui. ,otodată cumpărătorul a solicitat restituireațsumei plătite pe primul autoturism. >e-ea aplicabilă în această cauză a fost cea dinCalifornia/ iar instan a a otărât că preten ia cumpărătorului/ care este reclamantul în aceastăț țcauză/ este pertinentă i a primit înapoi o parte din această sumă/ fiindcă i vânzătorul a fostș șdespă-ubit pentru c eltuielile aferente transportării autoturismelor/ care s6a efectuat cu o navă

.IDEI PRINCIPALE

Rezolu iunea presupune desfiin area retroactivă a contractului/ prin urmare ambeleț ț păr i sunt scutite de obli-a iile prevăzute în contract.ț ț

En cazul rezolu iunii partea vătămată poate pretinde la daune6interese.ț

Păr ile au dreptul de a cere restituirea presta iei.ț ț

ÎNTREBĂRI

1. Rez lu iunea se aplică d ar &n cazul &n care s7a e(ecutat c ntractul, sauțindi erent de situa ieEț

R: Rezolu iunea se aplică indiferent dacă s6a e!ecutat sau nu contractul.ț

2. Cine are dreptul să ceară restituirea presta ieiEț

R: Restituirea presta iei poate fi cerută de oricare dintre păr i.ț ț

!. Cine sup rtă c?eluielile de restituireER: C eltuielile de restituire sunt suportate de către partea din culpa căreia s6a produs

rezolu iunea contractului.ț

"92



5rtic lul 92

". Cumpărătorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cerevânzătorului predarea mărfurilor de înlocuire dacă lui îi este imposibil să restituie mărfurileîntr6o stare sensibil identică celei în care le6a primit.

#. Para-raful precedent nu se aplicăa7 dacă imposibilitatea de restituire a mărfurilor sau de a le restitui într6o stare sensibil

identică celei în care cumpărătorul le6a primit nu este datorată unui act sau unei omisiuni din partea saG

b7 dacă mărfurile au pierit sau sunt deteriorate/ în totalitate sau în parte/ ca urmare ae!amenului prevăzut de art. )8G sau

c7 în cazul în care cumpărătorul/ înainte de momentul în care a constatat sau ar fitrebuit să constate lipsa de conformitate/ a vândut totul sau o parte din mărfuri în cadrul uneiopera iuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat mărfurile/ inte-ral sauț par ial/ în conformitate cu folosin a lor normală.ț ț

COMENTARIU5specte pri-ind alin. 1. Prin această prevedere/ C$I% consacră re-ula

interdependen ei între presta iile care fac obiectul restituirii. Conform te!tului/ cumpărătorulț țnu poate declara rezolu iunea contractului i nici cere vânzătorului să predea o marfă deț șînlocuire/ dacă el nu este în măsură să restituie mărfurile pe care de(a le6a primit în temeiulcontractului într6o stare sensibil identică celei în care le6a primit. C$I% nu cere ca bunurilesă fie restituite într6o stare identică/ ci într6una Ksensibil identicăL0)2 celei în care au fost primite. :inta-ma nu este definită în te!t/ dar se poate interpreta că bunurile nu mai sunt într6o stare Ksensibil identicăL în cazul în care ele au suferit o sc imbare suficient de importantăastfel încât în mod rezonabil să nu mai poată fi considerate ec ivalente celor care au fostlivrate de vânzător.

Interpretarea alin. 2 lit. a. ,e!tul are în vedere situa ia în care imposibilitatea dețrestituire a mărfurilor se datorează unui fapt al vânzătorului/ al unui ter sau unui caz de for ăț țma(oră/ adică unor situa ii care e!ced posibilită ii de control din partea cumpărătorului. steț țaplicat/ astfel/ principiul ocrotirii bunei6 credin e.ț

0)2 En varianta ori-inală se utilizează sinta-ma KsubstantiallV in t e condition in ; ic e received t emL.

"93



Interpretarea alin. 2 lit. b. Art. )8 prevede/ obli-a ia cumpărătorului de e!aminare ațmărfurilor/ în scopul verificării conformită ii acestora cu contractul. Ra iunea acestei e!cep iiț ț țeste aceea de a e!prima ideea că simpla pierdere sau deteriorare a mărfurilor/ total sau par ial/țca urmare a e!amenului de conformitate/ nu cere vânzătorului predarea mărfurilor deînlocuire. J asemenea decădere va opera în cazul în care se constată o culpă acumpărătorului/ în e!aminarea mărfurilor.

C nsideraţii pri-ind alin. 2 lit. c. Pentru a opera această e!cep ie trebuie întrunitețdouă condi ii esen iale. En primul rând/ se cere ca vânzarea/ consumul sau transformareaț țmărfurilor de către cumpărător să se fi efectuat în cadrul unei activită i comerciale KnormaleL/țiar nu a uneia speculative/ făcută cu scopul de a eluda decăderea din art. 8# alin. ". En aldoilea rând/ cumpărătorul să fi procedat la vânzarea/ consumul sau transformarea mărfurilor KînainteL de data la care a constatat sau ar fi trebuit să cunoască lipsa de conformitate. Per acontrario/ în cazul în care cumpărătorul a vândut/ consumat sau transformat mărfurile dupădata la care a cunoscut/ prin orice mi(loc/ sau ar fi trebuit să cunoască lipsa de conformitate/el iese din situa ia de e!cep ie i reintră în re-ula din art. 8# alin. "/ deoarece se presupune căț ț ș

prin actul său a acceptat marfa în ciuda lipsei de conformitate0)3

.

IDEI PRINCIPALECondi ia necesară ca un cumpărător să6 i păstreze dreptul de reziliere a unui contractț ș

sau dreptul de a cere de la vânzător o marfă de înlocuire este aceea ca cumpărătorul/ înmomentul rezilierii/ să fie capabil să restituie într6o stare sensibil identică marfa primită.

*acă incapacitatea de restituire a mărfurilor nu se datorează unei ac iuni ațcumpărătorului/ atunci acesta î i păstreză dreptul de reziliere.ș

*acă mărfurile au fost supuse unei opera iuni comerciale normale sau unor modificăriț

conforme folosin ei lor normale fără ca să se fi constatat lipsa de conformitate la momentulțrespectiv/ cumpărătorul poate declara contractul reziliat.

ÎNTREBĂRI1. Ce este sub&n eles prin sinta%#a Dsensibil identicăD pri-it r la stareaț

#ăr uril rER::tarea Lsensibil identicăL a mărfurilor ec ivalează cu ideea că mărfurile respective

nu au suferit nici o sc imbare importantă.2. Care sunt pre-ederile art. !9, la care se ace tri#itere &n art. 92 alin. 2 lit. b ER: Conform art. )8 cumpărătorul are obli-a ia să e!amineze conformitatea mărfurilor ț

primite cu contractul într6un termen cât se poate de scurt/ inând seama de împre(urări.ț

!. Ce act ri independen i de capacitatea de c ntr l a cu#părăt rului p tț &#piedica p sibilitatea de restituire a #ăr uril r -)nzăt ruluiE

R: Imposibilitatea de restituire a mărfurilor poate fi cauzată de cazuri de for ă ma(oră/țsau din culpa vânzătorului sau al unui ter .ț

0)3*.6Al. :itaru i colab./ K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ pp. "##6"#).

"98



5rtic lul 9!Cumpărătorul care a pierdut dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere

vânzătorului predarea mărfii de înlocuire în temeiul art.8#/ păstrează dreptul de a se prevalade orice alte mi(loace care derivă din contract i din prezenta conven ie.ș ț

COMENTARIU>eneralităţi. Asemenea Kalte mi(loaceL/ pe care Conven ia le re-lementează/ suntț

posibilitatea cumpărătorului de a cere daune6interese/ de a cere vânzătorului să repare lipsa deconformitate sau de a reduce pre ul.ț

IDEI PRINCIPALECumpărătorul care pierde dreptul de reziliere a contractului/ păstrează toate celelalte

forme de atac în conformitate cu contracul i prezenta conven ie.ș ț

En cazul în care contractul con ine o clauză de penalizare/ cumpărătorul are dreptul deța utiliza această dispozi ie asemeni unei căi de atac împotriva vânzătorului.ț

Cumpărătorul poate pretinde de la vânzător la daune6interese/ la repararea lipsei deconformitate sau la reducerea pre ului.ț

ÎNTREBĂRI1. Care dintre păr i p ate utiliza disp zi iile art. 9! &n a- area saEț ț

R: Cumpărătorul este cel care/ făcând trimitere la prevederile art. 8)/ se poate apărade eventualele pierderi.

2. "e ce drept p ate bene icia cu#părăt rul care nu p ate declara c ntractulrez l-it &n te#eiul art. 92E

R: Cumpărătorul are dreptul de a prevala de orice alte mi(loace care derivă dincontract i din prezenta conven ie.ș ț

!. @a ce ace re erire art. 9! prin Dalte #ijl aceDE

"99



R: *reptul cumpărătorului de a prevala de orice alte mi(loace care derivă din contracti din prezenta conven ie face referire la posibilitatea cumpărătorului de a cere vânzătoruluiș ț

daune6interese/ de a repara lipsa de conformitate sau de a reduce pre ul.ț

5rtic lul 9+". *acă vânzătorul este inut să restituie pre ul/ l trebuie/ de asemenea/ să plăteascăț ț

dobânzi asupra valorii pre ului/ calculate din ziua plă ii.ț ț

#. Cumpărătorul datorează vânzătorului ec ivalentul oricărui profit care l6a tras dinmărfuri sau dintr6o parte din acestea

a7 când trebuie să le restituie în total sau în parteG sau b7 când este în imposibilitate să restituie mărfurile/ inte-ral sau par ial sau să leț

restituie/ inte-ral ori par ial/ într6o stare sensibil identică celei în care le6a primit i când totu iț ș șa declarat contractul rezolvit i a cerut vânzătorului predarea mărfii de înlocuire.ș

COMENTARIU>eneralităţi. Cumpărătorul este îndreptă it să ceară numai suma pe care vânzătorul ar ț

fi putut să o ob ină în mod efectiv prin utilizarea pre ului vânzării la sediul său/ deoareceț țnumai această sumă constituie o îmbo-ă ire a vânzătorului. A adar/ cumpărătorul nu poate săț șceară profiturile pe care el le6ar fi putut ob ine dacă nu ar fi plătit pre ul.ț ț

Cu#părăt rul dat rează -)nzăt rului pr itul. Cumpărătorul va ceda vânzătoruluiemolumentul tuturor avanta(elor pe care le6a realizat din utilizarea mărfurilor/ dar numai înmăsura în care este vorba de un profit efectiv deoarece C$I% se referă la profitul pe carecumpărătorul Kl6a trasL din mărfuri.

Astfel/ în primul rând/ cumpărătorul va trebui să cedeze vânzătorului fructele pe carele6a ob inut din utilizarea mărfii primite/ prin ec ivalent dacă restituirea în natură nu esteț posibilă. A adar/ cumpărătorul este debitor i pentru contravaloarea fructelor pe care le6aș șconsumat/ dar nu i a acelora pe care nu le6a perceput de i ar fi putut să o facă/ deoarece înș șacest ultim caz nu e!istă un profit efectiv realizat de cumpărător. En cazul în carecumpărătorul a înstrăinat mărfurile primite/ iar anularea contractului subsecvent nu este posibilă/ el este obli-at să transfere vânzătorului pre ul pe care l6a primit în urma acesteițînstrăinări/ din care se vor scădea însă c eltuielile determinate de revânzare. En ipoteza în care

#++



mărfurile au pierit ori s6au deteriorat/ cumpărătorul va ceda vânzătorului sumele pe care le6a primit cu titlul de despă-ubiri de la societatea de asi-urare0)8.

'urisprudenţă &n d #eniu. En cauza Automobile/ o societate din Italia a ac izi ionatțun autoturism din ermania în anul #++". En data de mai cumpărătorul a transferat suma de"#/38#.++ mărci în contul vânzătorului/ totodată a solicitat serviciile unei firme de tractăriauto/ pentru transportatea autoturismului $ olf în Italia. Costul transportului a fost de3++/+++.++ It / lucrările de polis are au costat "/#++/+++.++ It / înmatricularea 0++/+++.++It i sc imbarea pieselor uzate "/"09/+++.++ It / în total )/00+/++.++ It / ec ivalentul aș"/8)8.+3 mărci. En data de )" mai #++"/ autoturismul a fost confiscat pe motiv că apare pelista de autoturisme furate. En data de "# martie #++# primul proprietar i6a primit înapoișma ina. Istan a din Oreibur-/ în data de ## au-ust #++#/ a otărât că vânzătorul are de plătitș țînapoi cumpărătorului " /2#+ mărci/ constând în "#/38#.++ mărci ca fiind pre ul de ac izi ieț ța autoturismului i "/8)8.+3 mărci pentru celelalte c eltuieliș 0)9.

IDEI PRINCIPALEConform art. 8 / cumpărătorul are dreptul să ceară de la vânzător restituirea valorii pre ului pe care acesta l6a plătit pentru bunurile livrate.ț

Asupra valorii pre ului se percep dobânzi calculate din ziua plă ii.ț ț

$ânzătorul are dreptul să ceară de la cumpărător ec ivalentul oricărui profit pe careacesta l6a realizat ca urmare a utilizării mărfurilor primite.

ÎNTREBĂRI1. Cu#părăt rul p ate pretinde să ceară de la -)nzăt r pr iturile pe care le7ar

i putut b ine dacă nu ar i plătit pre ulEț ț

R: Nu.2. Care pr it &l dat rează cu#părăt rul -)nzăt ruluiER: Cumpărătorul datorează vânzătorului doar profitul efectiv/ mai pu in cel poten ialț ț

pe care l6ar fi putut ob ine din utilizarea mărfurilor.ț

!. Cu# se pr cedează &n cazul &n care pr itul e ecti- nu se p ate restitui &nnaturăE

R: :e restituie ec ivalentul acestuia.

0)8*.6Al. :itaru i colab./ K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș

#++8/ pp. "# 6"#2.0)9 .utomo:ile case/ ## au-ust #++#/ ,ribunalul Oreibur-/ ermania/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4;ais4db4cases#4+#+8##-". tml.

#+"



5rtic lul 9Când cumpărătorul întârzie să preia mărfurile predate sau nu plăte te pre ul/ în cazulș țîn care plata pre ului i predarea trebuie să se facă simultan/ vânzătorul/ dacă are mărfurile înț ș posesia sau sub controlul său/ trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a le asi-ura conservarea/inând seama de împre(urări. l este îndreptă it să le re ină până ce va ob ine de la cumpărător ț ț ț țrambursarea c eltuielilor sale rezonabile.

COMENTARIU>eneralităţi. Art. 80 instituie în acela i timp un drept i o obli-a ie în sarcinaș ș ț

vânzătorului care are mărfurile/ în posesia sau sub controlul său/ fie pentru situa ia în carețcumpărătorul întârzie în preluarea mărfurilor predate/ fie atunci când nu plăte te pre ul/ cuș țtoate că plata i predarea trebuie să se facă simultan. Jbli-a ia prevăzută în sarcinaș țvânzătorului este aceea de a lua măsurile rezonabil necesare în vederea conservării bunurilor/cum ar fi aceea de a plasa mărfurile în depozite până la data la care cumpărătorul le va ridicasau va plăti pre ul împreună cu toate c eltuielile suplimentare rezonabile cauzatețvânzătorului0 +.

IDEI PRINCIPALEArt. 80 stabile te dispozi iile prevăzute în două situa ii posibile atunci când plata iș ț ț ș

predarea trebuie să se facă simultan/ i anume/ situa ia în care cumpărătorul întârzie înș ț preluarea mărfurilor i situa ia în care cumpărătorul nu plăte te mărfurile.ș ț ș

En ambele situa ii men ionate mai sus vânzătorul are obli-a ia de a păstra mărfurile/ț ț țluând măsuri rezonabile de conservare a acestora.

$ânzătorul are dreptul de a re ine mărfurile în posesia sa până când cumpărătorul vaț plăti acestuia pre ul/ cât i oricare alte c eltuieli rezonabile suportate de vânzător.ț ș

0 + , e UNCI,RA> *i-est of case la; on t e United Nations Convention on t e International :ale of oods/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4anno6art680. tml.

#+#



ÎNTREBĂRI1. V)nzăt rul are dreptul sau bli%a ia de a lua #ăsuri de c nser-are aț

#ăr uril r &n situa ia &n care cu#părăt rul &nt)rzie &n preluarea acest raEț

R: $ânzătorul este obli-at să ia măsuri rezonabile în vederea conservării mărfurilor.

2. Ce #ăsuri rez nabile p t i &ntreprinse de către -)nzăt r &n situa ia &n careț#ăr urile nu au st preluate sau plătite de către cu#părăt rE

R: En această situa ie vânzătorul poate plasa mărfurile în depozite până când acesteațvor fi preluate de către cumpărător.

!. Cine sup rtă c?eltuielile de dep zitareER: C eltuielile de depozitare sunt suportate de către cumpărător.

5rtic lul 90

". En cazul în care cumpărătorul a primit mărfurile i în ele-e să6 i e!ercite dreptul deș ț șa le refuza/ în temeiul contractului sau al prezentei conven ii/ trebuie să ia/ inând seama deț țîmpre(urări/ măsuri rezonabile pentru a le conserva. l este îndreptă it să le re ină până ce aț țob inut de la vânzător rambursarea c eltuielilor rezonabile.ț

#. *acă mărfurile e!pediate cumpărătorului au fost puse la dispozi ia sa la locul lor dețdestina ie/ iar cumpărătorul î i e!ercită dreptul de a le refuza/ el trebuie să le ia în posesie peț ș

seama vânzătorului/ cu condi ia de a putea să o facă fără plata pre ului i fără inconvenienteț ț șsau c eltuieli nerezonabile. Aceste dispozi ii nu se aplică dacă vânzătorul este prezent la loculțde destina ie sau dacă e!istă în acest loc o persoană ce are calitatea de a prelua mărfurile pețseama sa. *repturile i obli-a iile cumpărătorului care ia mărfurile în posesie în temeiulș ț prezentului para-raf sunt cârmuite de para-raful precedent.

COMENTARIUInterpretarea alineatului 1. :e instituie/ astfel/ în mod simetric/ un drept de reten ieț

i în favoarea cumpărătorului.ș

Interpretarea alineatului 2. Jbli-a ia cumpărătorului de a prelua marfa în posesie pețseama vânzătorului este supusă la patru condi ii cumulative/ i anume a7 %ărfurile e!pediateț ș

#+)



cumpărătorului să fi fost puse la dispozi ia sa la locul lor de destina ie/ iar cumpărătorul să î iț ț șfi e!ercitat dreptul de a le refuzaG b7 Cumpărătorul să poată prelua marfa în posesie fără plata pre ului/ potrivit prevederilor contractului sau ale C$I%G c7 Preluarea mărfii în posesie dețcătre cumpărător să se facă fără inconveniente sau c eltuieli nerezonabileG d7 $ânzătorul sănu fie prezent la locul de destina ie i nici să nu e!iste în acel loc o persoană care să aibăț ș

calitatea de a prelua mărfurile pe seama vânzătorului.

IDEI PRINCIPALE*acă cumpărătorul a luat decizia de restituire a mărfurilor de(a primite/ până la

rambursare el trebuie să ia măsuri rezonabile de conservare a acestora.Cumpărătorul are dreptul să re ină marfa până în momentul în care vânzătorul îi vaț

restitui toate c eltuielile de conservare.En situa ia în care vânzătorul se află la locul stabilit pentru livrarea mărfurilor/ț

cumpărătorul nu mai are obli-a ia de preluare a acestora.ț

ÎNTREBĂRI1. An cazul &n care cu#părăt rul a re uzat #ar a i trebuie să le ia &n p sesie peș

sea#a -)nzăt rului, acesta trebuie să plătească pre ul bunuril rEț

R: Cumpărătorul va prelua marfa în posesie fără plata pre ului.ț

2. Cine sup rtă c?eltuielile de dep zitareER: C eltuielile de depozitare sunt suportate de către vânzător.

!. V)nzăt rul p ate pretinde la ra#bursarea #ăr uril r dacă nu a restituitcu#părăt rului c?eltuielile de dep zitareER: Cumpărătorul are dreptul să re ină mărfurile până când va ob ine de la vânzător ț ț

rambursarea c eltuielilor rezonabile.

5rtic lul 9Partea care este inută să ia măsuri pentru conservarea mărfurilor poate să leț

depoziteze în ma-aziile unui ter pe c eltuiala celeilalte păr i/ cu condi ia ca c eltuielile ceț ț țrezultă să nu fie nerezonabile.

#+



COMENTARIU>eneralităţi. Art. 83 permite păr ii în sarcina căreia este prevăzută obli-a ia de aț ț

conserva mărfurile/ să se ac ite de această obli-a ie/ prin depozitarea lor în ma-aziile unuiț

ter . No iunea de Kma-azieL va trebui interpretată în sens -eneral/ ca reprezentând orice locț ț potrivit pentru stocarea bunurilor de tipul celor în cauză. C eltuielile aferente conservăriitrebuie să fie rezonabile pentru a putea fi recuperate0 ".

Idei principale Art. 83 permite păr ii care este inută să ia măsuri pentru conservareaț țmărfurilor poate să le depoziteze în ma-aziile unui ter pe c eltuiala celeilalte păr i.ț ț

IDEILE PRINCIPALEArt. 83 permite păr ii în sarcina căreia este prevăzută obli-a ia de a conservaț ț

mărfurile/ prin depozitarea lor în ma-aziile unui ter .ț

No iunea de Kma-azieL va trebui interpretată în sens -eneral/ ca reprezentând oricețloc potrivit pentru stocarea bunurilor de tipul celor în cauză.

C eltuielile aferente conservării trebuie să fie rezonabile pentru a putea fi recuperate.

Întrebări

1. Ce per#ite art. 9 ER Art. 83 permite păr ii în sarcina căreia este prevăzută obli-a ia de a conservaț ț

mărfurile/ prin depozitarea lor în ma-aziile unui ter .ț

2. Cu# trebuie interpretată n iunea de H#a%azieDEț

R No iunea de Kma-azieL va trebui interpretată în sens -eneral/ ca reprezentând oricețloc potrivit pentru stocarea bunurilor de tipul celor în cauză.

!. Care sunt c ndi iile prin care c?eltuielile a erente c nser-ării p t ițrecuperateE

R C eltuielile aferente conservării trebuie să fie rezonabile pentru a putea firecuperate.

5rtic lul 99". Partea care trebuie să asi-ure conservarea mărfurilor în conformitate cu art. 80 sau

82 poate să le vândă prin toate mi(loacele adecvate/ dacă cealaltă parte întârzie în modnerezonabil să preia mărfurile în posesie ori să le preia sau să le plătească pre ul orițc eltuielile pentru conservarea lor/ sub rezerva notificării către cealaltă parte/ în condi iițrezonabile/ a inten iei sale de a vinde.ț

#. Când mărfurile sunt supuse unei deteriorări rapide sau când conservarea lor ar atra-e c eltuieli nerezonabile/ partea care este inută să asi-ure conservarea mărfurilor înțconformitate cu art. 80 sau 82 trebuie în mod rezonabil să se preocupe să le vândă. En măsura posibilului/ ea trebuie să notifice celeilalte păr i inten ia de a vinde.ț ț

0 " Comentariul :ecretariutului cu privire la art. 83/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm683. tml.

#+0



). Partea care vinde mărfurile are dreptul să re ină din rezultatul vânzării o parte e-alățcu c eltuielile rezonabile de conservare i de vânzare a mărfurilor. a datorează surplusulșceleilalte păr i.ț

COMENTARIUInterpretarea alinteatului 1. Partea poate recur-e la vânzarea mărfurilor/ prin orice

mi(loace adecvate/ însă numai după notificarea inten iei sale către cealaltă parte.ț

Interpretarea alineatului 2. No iunea de Kdeteriorare rapidăL nu trebuie interpretatățîn mod restrictiv/ în sensul de de-radare sau pieire fizică/ cum ar fi în cazul fructelor saule-umelor/ ci poate implica i o scădere rapidă a valorii bunurilor/ ca urmare a sc imbărilor ș pie eiț 0 #. *acă partea care are obli-a ia de a vinde mărfurile nu face acest lucru/ va devenițrăspunzătoare pentru orice pieire sau deteriorare produsă ca urmare a neîndeplinirii obli-a ieițsale. Jbli-a ia de a transmite o notificare celeilalte păr i despre inten ia de a vinde e!istăț ț țnumai dacă este posibil în circumstan ele date. Astfel/ în cazul în care bunurile seț

deteriorează într6un ritm alert/ se poate ca partea să nu aibă suficient timp la dispozi ie înaintețde vânzare/ pentru a notifica.

Interpretarea alineatului !. C eltuielile rezonabile cauzate de conservareamărfurilor/ precum i costurile rezonabile determinate de vânzare/ vor putea fi recuperate deș partea care vinde mărfurile/ direct din pre ul ob inut în urma vânzării. Jrice sumă rămasă vaț țtrebui înaintată celeilalte păr iț 0 ).

IDEI PRINCIPALEPartea poate recur-e la vânzarea mărfurilor/ prin orice mi(loace adecvate/ însă numai

după notificarea inten iei sale către cealaltă parte.ț No iunea de Kdeteriorare rapidăL nu trebuie interpretată în mod restrictiv/ ci poateț

implica i o scădere rapidă a valorii bunurilor/ ca urmare a sc imbărilor pie ei.ș ț

C eltuielile rezonabile cauzate de conservarea mărfurilor/ direct din pre ul ob inut înț țurma vânzării.

ÎNTREBĂRI1. @a ce p ate recur%e după n ti icarea inten iei sale către cealaltă parte Eț

R Partea poare recur-e la vânzarea mărfurilor/ prin orice mi(loace adecvate.2. Cu# nu trebuie interpretată n iunea de Ddeteri rare rapidăD Eț

R No iunea de Kdeteriorare rapidăL nu trebuie interpretată în mod restrictiv ci poatețimplica i o scădere rapidă a valorii bunurilor/ ca urmare a sc imbărilor pie ei.ș ț

!."e unde p t i recuperate c?eltuielile cauzate de c nser-area #ar uril rE "eundeE

0 # Comentariul :ecretariatului cu privire la art. 88/ vizualizat pe

ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4secomm4secomm688. tml.0 ) *.6Al. :itaru i colab./ K*R P,U> CJ% R U>UI IN, RNA IJNA>L/ d. Universul Furidic/ Bucure ti/ș Ț Ț ș#++8/ pp. "0+6"0".

#+2



R C eltuielile rezonabile cauzate de conservarea mărfurilor/ vor putea fi recuperatede partea care vinde mărfurile/ direct din pre ul ob inut în urma vânzării.ț ț

I$ . *I:PJ?IjII OINA>

5rtic lul 96:ecretarul -eneral al Jr-aniza'iei Na'iunilor Unite este desemnat ca depozitar al

prezentei conven'ii.

COMENTARIU>eneralităţi. En concordan ă cu practica cutumiară instituită în ceea ce prive teț ș

conven iile adoptate de către Jr-aniza ia Na iunilor Unite/ art. 89 îl desemnează peț ț ț:ecretarul eneral al JNU ca i depozitar ș 0 .

*upă ce un act interna ional a fost înc eiat/ te!tul ori-inal al acestuia i documentulț șscris care atestă formal dovada că un anumit stat a cosim it să fie parte la respectivul act/ cuțtoate implica iile derivate din acesta/ este încredin at spre păstrare în -ri(a unui depozitar.ț ț

Fbli%aţiile dep zitarului. Acest articol nu descrie obli-a iile depozitarului/ dar țConven ia prevede în articolele 9" alin. / 9) alin. #/ 93 alin. #6 / 99 alin. #62 i "+" alin. "6#/ț șfunc iile i obli-a iile acestuia.ț ș ț

Jbli-a iile depozitarului sunt prevăzute i în partea a $II6a a Conven iei de la $ienaț ș ț privind *reptul ,ratatelor 5"9287. Articolul 33 alin. " prevede o listă a obli-a iilor țdepozitarului/ după cum urmează

". *acă tratatul nu dispune sau dacă păr ile nu convin în alt c ip/ func iileț țdepozitarului sunt următoarelea7 asi-ură păstrarea te!tului ori-inal al tratatului i a deplinelor puteri care i s6au încredin atGș ț

b7 întocme te copii certificate pentru confirmarea cu te!tul ori-inal i cu orice alt te!t în alteș șlimbi/ care pot fi cerute prin tratat i le comunică păr ilor la tratat precum i statelor avândș ț șcalitatea de a deveni păr iGț

c7 prime te toate semnăturile tratatului/ prime te i păstrează toate instrumentele/ notificărileș ș și comunicările relative la tratatGș

d7 e!aminează dacă o semnătură/ un instrument/ o notificare sau o comunicare referitoare la

tratat este în bună i cuvenită formă i/ după caz/ atra-e aten ia statului în cauză asupraș ș ț

c estiuniiGe7 informează păr ile la tratat i statele având calitatea de a deveni păr i asupra actelor/ț ș țnotificărilor i comunicărilor referitoare la tratatGș

f7 informează statele având calitatea de a deveni păr i la tratat despre data la care a fost primitțsau depus/ numărul de semnături sau de instrumente de ratificare/ acceptare/ aprobare sauaderare cerute pentru intrarea în vi-oare atratatuluiG-7 asi-ură înre-istrarea tratatului la :ecretariatul Jr-aniza iei Na iunilor UniteGț ț

0 Pentru mai mult de 00# de tratate multilaterale/ adoptate în cadrul Jr-aniza iei Na iunilor Unite/ a fost numitț țdepozitar :ecretarul6 eneralG în A. Aust/ K AN*BJJQ JO IN, RNA,IJNA> >A L/ Cambrid-e UniversitV

Press/ Cambrid-e/ #+"+/ p. "+".

#+3



7 îndepline te func iile men ionate ale prezentei Conven iiș ț ț ț 0 0.

IDEI PRINCIPALEArt. 89 îl desemnează pe :ecretarul eneral al JNU ca i depozitar.ș

Acest articol nu descrie obli-a iile depozitarului/ dar Conven ia prevede în articoleleț ț9" alin. / 9) alin. #/ 93 alin. #6 / 99 alin. #62 i "+" alin. "6#/ func iile i obli-a iile acestuia.ș ț ș ț

*upă ce un act interna ional a fost înc eiat/ te!tul ori-inal al acestuia i documentulț șscris care atestă formal dovada/ este încredin at spre păstrare în -ri(a unui depozitar.ț

ÎNTREBĂRI1. Cine &l dese#nează pe Secretarul >eneral al FNU ca i dep zitar Eș

R Art. 89 îl desemnează pe :ecretarul eneral al JNU ca i depozitar.ș

2. Ce este incredin at spre păstrare &n %rija unui dep zitarEț

R Un act interna ional/ te!tul ori-inal al acestuia i documentul scris care atestă formalț șdovada că un anumit stat a cosim it să fie parte la respectivul act/ cu toate implica iileț țderivate din acesta.

!. "escrie art. 96 bli%a iile dep zitaruluiE Unde se pre-ăd acesteaEț

R Art. 89 nu descrie obli-a iile depozitarului/ dar Conven ia prevede în articolele 9" alin. /ț ț9) alin. #/ 93 alin. #6 / 99 alin. #62 i "+" alin. "6#/ func iile i obli-a iile acestuia.ș ț ș ț

5rtic lul 6

Prezenta conven'ie nu prevalează asupra unui acord interna'ional de(a înc eiat sau încurs de înc eiere care con'ine dispozi'ii referitoare la materiile cârmuite de prezentaconven'ie/ cu condi'ia ca păr'ile la contract să aibă sediul în statele păr'i la acest acord.

COMENTARIU>eneralităţi. Articolul 9+ instituite re-ula în ceea ce prive te rela ia dintre Conven iaș ț ț

de la $iena din "98+ cu celelalte acorduri interna ionale.ț

Oormularea ambi-uă face dificilă interpretarea acestui articol în ceea ce prive teșdomeniul de aplicabilitate. Acest articol stipulează doar că această Conven ie nu prevaleazățasupra altor acorduri. En cazul în care/ de e!emplu/ un acord interna ional se suprapune cuțConven ia de la $iena/ dar nu este la fel de detaliat sau se referă numai la unele aspecte alețcontractului de vânzare/ Conven ia/ mai de-rabă decât dreptul intern aplicabil în conformitatețcu normele de drept interna ional privat/ ar trebui să fie folosită pentru a completa lacuneleț 0 2.

0 0 Conven'ia de la $iena Cu Privire >a *reptul ,ratatelor/ înc eiată la $iena în data de #) mai "929/ publicatăîn edi ia oficiala a %onitorului Jficial K,ratate Interna'ionaleL/ vol. / p. 0).ț0 2

P. ins ip/ 4,e 6cope of t,e Vienna Convention on International 6ales Contracts/ în %. Bender/KIN, RNA,IJNA> :A> : , UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJN JN CJN,RAC,: OJR ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. alston [ :mit/ "98 / pp. "6 #.

#+8



S era de aplicare a C n-enţiei. En circumstan e limitate/ acest articol ar putea să fiețrelevant pentru acele state 5un număr relativ mic70 3 care/ anterior ratificării Conven iei pentruț$ânzarea Interna ională de %ărfuri din "98+/ au ratificat Conven ia de la a-a din "900ț ț privind >e-isla ia Aplicabilă $ânzării Interna ională de %ărfuri.ț ț

*upă cum s6a arătat în ceea prive te sfera de aplicare a C$I%/ acele state care aușratificat atât Conven ia din "900/ cât i Conven ia din "98+/ vor utiliza Conven ia din "900ț ș ț ț 0 8

când se aplică C$I% art." alin. " lit. b0 9.5plicabilitatea art. 1 alin. 1 lit. a a prezentei C n-enţii. En ceea ce prive teș

aplicabilitatea art. " alin. " lit. a C$I%/ rela ia dintre C$I% i Conven ia din "900 pare să fieț ș ți mai pu in clară. *e i art. " alin. " lit. a prevede aplicabilitatea C$I% fără recur-erea laș ț ș

norme de drept interna ional privat/ C$I% nu prevalează asupra Conven iei din "900/ potrivitț țacestui articol/ dacă aceasta din urmă con ine prevederi care privesc c estiuni -uvernate i deț șC$I%.

Cu toate acestea/ poten ialul conflict este limitat atunci când C$I% ar fi aplicabilă înțconformitate cu art." alin. " lit. a/ re-ula privind dreptul intern al vânzătorului din art. )00+ alConven iei din "900 ar conduce la aplicabilitatea C$I%.ț

En câteva situa ii limitate 6 când contractul de vânzare presupune o livrare într6un statțcare nu este parte la C$I% i apare o problemă în ceea ce prive te normele aplicabile privindș șinspec ia i notificarea în acel :tat 6 cele două Conven ii ar putea duce la rezultate diferiteGț ș țipotetic/ într6o asemenea situa ie/ Conven ia din "900 ar prevalaț ț 00".

:copul principal al revizuirii din "982 a Conven iei de la a-a a fost limitarea unor țastfel de conflicte00#.

fectul acestei prevederi este/ în anumite cazuri/ de a înlocui aplicarea acesteiConven iei în favoarea altor acordurilor interna ionale e!istente sau viitoare care con inț ț ț

dispozi ii privind problemele re-lementate de C$I%/ de e!emplu acordurile înc eiate dețcătre statele la nivel re-ional00).

0 3 Bel-ia/ *anemarca/ lve ia. Oinlanda/ Oran a/ Italia/ Norve-ia/ :uedia au ratificat ambele Conven ii/ iar ț ț ț Ni-er a ratificat Conven ia din "900/ dar nu a ratificat C$I%.ț0 8 Presupunând că cel pu in/ acel stat nu a făcut o delara ie în conformitate cu articolul 90 care limitează sferaț țde aplicabilitate a art. " alin. " lit. b.0 9 Art. " alin. " lit. b când normele de drept interna'ional privat conduc la aplicarea le-ii unui stat contractant.00+ En lipsa unui le-isla ii aplicabile aleasă de către păr i în conformitatea cu articolul precedent/ o vânzare va fiț ț

-uvernată de dreptul intern a ări unde vânzătorul î i are sediul în momentul primerii comenzii. *acă comandaț țeste primită la o fileală a vânzătorului/ le-ea internă din statul filealei va -uverna vânzarea.Cu toate acestea/ o vâzare va fi -uvernată de dreptul intern din statul în care cumpărătorul î i are sediul/ sau înșcare să -ăse te fileală din care s6a emis comanda/ dacă comanda a fost primită în acel stat de către vânzător saușde către reprezentantul acestuia/ a-ent sau a-ent de teren 5commercial traveller7.En cazul unei vânzări prin sc imb sau la o licita ie publică/ vânzarea va fi -uvernată de le-ea statului în care arețloc sc imbul sau licita ia publicăț #00" En conformitatea cu art. al Conven iei de la a-a din "900/ le-isla ia aplicabilă inspec iei i notificării esteț ț ț șle-ea de la locul livrării.00# F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticleD! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>

NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ pp. "3)6"3 /

vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4loo3". tml.00) %. vans în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 2)2.

#+9



5#enda#ente la C n-enţie. En ceea ce prive te posibilitatea unor amendamente laș prezenta Conven ieț 00 / aceasta nu con ine prevederi e!prese. Cu toate acestea/ în conformitatețcu Conven ia de la $iena privind *reptul ,ratatelor Sart. + alin. / art. " alin. " lit. bT / lipsațunei prevederi e!prese cu privire la amendamente nu interzice amendarea 6 un amendamentva fi eficace pentru păr ile care au fost de acord/ fără a fi nevoie de aprobarea tuturor păr ilor ț ț

la tratatul ori-inar 000.C ncluzii. Pentru a rezuma/ în cazul în care 5i7/ un stat contractant a C$I% este/ de

asemenea/ un stat contractant la un alt acord interna ional/ 5ii7 acest acord se referă laț probleme privind dreptul aplicabil unei vânzări interna ionale i 5iii7/ păr ile î i au sediul înț ș ț șstatele contractante la acest acord/ C$I% nu mai este aplicabilă002.

IDEI PRINCIPALEArticolul 9+ instituite re-ula în ceea ce prive te rela ia dintre Conven ia de la $ienaș ț ț

din "98+ cu celelalte acorduri interna ionale.ț

Acest articol ar putea să fie relevant pentru acele state care/ anterior ratificăriiConven iei pentru $ânzarea Interna ională de %ărfuri din "98+/ au ratificat Conven ia de laț ț ț

a-a din "900 privind >e-isla ia Aplicabilă $ânzării Interna ională de %ărfuri.ț ț

En ceea ce prive te posibilitatea unor amendamente la prezenta Conven ie/ aceasta nuș țcon ine prevederi e!prese.ț

ÎNTREBĂRI1. Ce instituie artic lul 6 E

R Articolul 9+ instituite re-ula în ceea ce prive te rela ia dintre Conven ia de la $ienaș ț țdin "98+ cu celelalte acorduri interna ionale.ț

2. Pentru ce state ar putea i rele-ant acest artic lER Acest articol ar putea să fie relevant pentru acele state care au ratificat Conven iaț

de la a-a din "900 privind >e-isla ia Aplicabilă $ânzării Interna ională de %ărfuri.ț ț

!. @a ce se re eră acest ac rdER Acest acord se referă la probleme privind dreptul aplicabil unei vânzări

interna ionale.ț

5rtic lul 61

". Prezenta conven'ie va fi desc isă pentru semnarea la &edin'a de înc idere aConferin'ei Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri &i va00 F. J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR IN, RNA,IJNA> :A> : UN* R , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL/ ed. a )6a/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ "999/ p. 0)".000 I. :inclair/ K, $I NNA CJN$ N,IJN JN , >A JO ,R A,I :L/ %anc ester UniversitV Press/%anc ester/ "98 / pp. "+26"+9G art. + alin. #6) descriu procedura amendării unui tratat interna ional 6 toateț păr iile tratatului trebuie să fie notificate cu privire la propunerea de amendare i au dreptul să ia parte la deciziaț șcu privire la amendare.002

O. Oerrari/>,at 6ources of 8a9 for Contracts for t,e International 6ale of 7oodsJ >,0 ne as to 8oo/ @e0ond t,e CI67/ #0 International Revie; of >a; and conomics/ #++0/ p. )"3/ vizualizat pettp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4ferrari"0. tml.

#"+



rămâne desc isă pentru semnarea de către toate statele la sediul Jr-aniza'iei Na'iunilor Unite/ la Ne; <or=/ până la )+ septembrie "98".

#. Prezenta conven'ie este supusă ratificării/ acceptării sau aprobării de către statelesemnatare.

). Prezenta conven'ie va fi desc isă aderării tuturor statelor care nu sunt semnatare/începând cu data de la care va fi desc isă pentru semnare.. Instrumentele de ratificare/ acceptare/ aprobare sau aderare vor fi depuse pe lân-ă

secretarul -eneral al Jr-aniza'iei Na'iunilor Unite.

COMENTARIU>eneralităţi. Conven ia privind vânzarea interna ională de mărfuri a intrat în vi-oareț ț

când cele "+ ratificări/ acceptări/ aprobări sau aderări au fpst depuse la :ecretarul eneral al Na iunilor Unite. Această condi ie a fost îndeplinită pe "" decembrie "982 când :tatele Uniteț ț

al Americii/ C ina i Italia i6au depus instrumentele.ș ș003

P sibilitatea alt r subiecţi de drept de a de-eni parte la CVIM. *e i acest articolșnu lasă loc de interpretării i comentarii în ansamblul său/ o problemă interesantă se ridică cuș privire la para-raful ) din prezentul articol. Pot i al i subiec i ai dreptului interna ional/ înș ț ț țafara statelor/ i.e. or-aniza iile interna ionale/ cum ar fi Uniunea uropeană/ să devină parte laț țC$I%W

Alineatul ) prevede că această Kconven'ie va fi desc isă aderării tuturor statelor carenu sunt semnatare/ începând cu data de la care va fi desc isă pentru semnareL. Această a așnumită clauză a tuturor statelor/ cum a fost denumită în concordan ă cu articolul 2 alțConven iei de la $iena din "928/ț 008 este în concordan ă cu art. 9" alin. ) C$I%. En "98+ cândț

a fost adoptată Conven ia/ art. 9" alin. ) a fost considerat o clauză liberală/ deoarece altețconven ii similare prevedeau că doar statele membre JNU/ sau unul dintre a-en ii săiț țspeciali/ puteau deveni state contractante009/ pe cale de consecin ă e!cluzând aderarea statelor țcare nu erau recunoscute interna ional.ț

Cu privire la această problemă/ doctrina a concluzionat că un or-anism interna ionalțde tipul Uniunii uropene nu ar putea să devină parte la C$I% nu prin virtutea art. 9" alin. )/ci datorită art. " alin. " lit. a.

Entrea-a prevedere este concentrată pe faptul că păr ile trebuie să î i aibă sediul înț șstate contractante diferite/ privirea asupra Uniunii uropene ca un sin-ur stat contractant ar duce la o prăbu ire a între-ului sistem instituit de Conven ie/ întrucât nu ar mai fi împlinităș ț

condi ia primară dacă toate statele membre ale U ar face parte/ ipotetic/ din acela i stat.ț șAplicabilitatea art." alin. " lit. a or-anismelor interna ionale care cuprind un număr deț

state/ care în acela i timp sunt parte la C$I%/ nu este în conformitate cu sfera deșaplicabilitate a Conven iei/ întrucât ar crea o incertitudine (uridică semnificativăț 02+.003 P. :c lec triem/ P. Butler/ KUN >A JN IN, RNA,IJNA> :A> : , UN CJN$ N,IJN JN ,IN, RNA,IJNA> :A> JO JJ*:L/ d. :prin-er/ #++9/ p. #)8.008 Jrice stat are capacitatea de a înc eia tratate.009 Cu privire la succesiunea statelor la C$I%/ a se vedea $. Pavic/ Affects of dissolution of former Ou-oslaviato application of t,e CI67/ vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4te!t4e6te!t69". tml e!cerpt.02+ U. . :c roeter/ @ac/:one or @ac/0ard of t,e ConventionJ 4,e CI67Qs 1inal 5rovisions/ în : ARIN

IN, RNA,IJNA> CJ%% RCIA> >A ACRJ:: NA,IJNA> BJUN*ARI : O :,:C RIO, OJR A>B R, . QRI,? R JN , JCCA:IJN JO I: I ,I , BIR, *A</ d. ildV/ :immonds [ill/ #++8/ p. 28.

#""



IDEI PRINCIPALEConven ia privind vânzarea interna ională de mărfuri a intrat în vi-oare când cele "+ț ț

ratificări/ acceptări/ aprobări sau aderări au fost depuse la :ecretarul eneral al Na iunilor ț

Unite. Această condi ie a fost îndeplinită pe "" decembrie "982 când :tatele Unite alțAmericii/ C ina i Italia i6au depus instrumentele.ș ș

Art. 9" alineatul ) prevede că această Kconven'ie va fi desc isă aderării tuturor statelor care nu sunt semnatare/ începând cu data de la care va fi desc isă pentru semnareL.

*octrina a concluzionat că un or-anism interna ional de tipul Uniunii uropene nu ar ț putea să devină parte la C$I% nu prin virtutea art. 9" alin. )/ ci datorită art. " alin. " lit. a.

ÎNTREBĂRI1. C)nd a intrat in -i% are c n-en ia pri-ind -)nzarea interna i nală deț ț

#ăr uriER Conven ia privind vânzarea interna ională de mărfuri a intrat in vi-oare la ""ț ț

decembrie "982 când :tatele Unite al Americii/ C ina i Italia i6au depus instrumentele.ș ș

2. Ce pre-ede art. 61 alineatul ! ER Art. 9" alineatul ) prevede că această Kconven'ie va fi desc isă aderării tuturor

statelor care nu sunt semnatare/ începând cu data de la care va fi desc isă pentru semnareL.!. Ce a c ncluzi nat d ctrinaE "at rita cuiER *octrina a concluzionat că un or-anism interna ional de tipul Uniunii uropene nuț

ar putea să devină parte la C$I% nu prin virtutea art. 9" alin. )/ ci datorită art. " alin. " lit. a.

5rtic lul 62". Jrice stat contractant va putea/ în momentul semnării/ ratificării/ acceptării/

aprobării sau al aderării/ să declare că nu va fi le-at de partea a II6a a prezentei conven'ii saucă nu va fi le-at de partea a III6a a prezentei conven'ii.

#. Un stat contractant care face/ în temeiul para-rafului precedent/ o declara'iereferitoare la partea a II6a sau la partea a III6a a prezentei conven'ii/ nu va fi considerat cafiind stat contractant/ în sensul para-rafului " al art. " al prezentei conven'ii/ pentru materiilecârmuite de partea conven'iei la care se aplică această declara'ie.

COMENTARIU>eneralităţi. Acest articol trebuie să fie privit în con(unc ie cu Conven ia de la a-aț ț

din "92 privind vânzareaG dintre aceste două conven ii/ ultima este preocupată cu formareațcontractului interna ional de vânzare iar C$I% cu contractul de vânzare în sine. Acela i statț ș poate să devină parte la ambele conven ii/ c iar dacă au e!istat situa ii când au fost ratificateț țla date diferite/ cum s6a întâmplat în cazul Bel-iei i a Israelului. :copul articolului 9# este săș permită statelor să devină parte la Conven ia de la $iena din "98+/ c iar dacă preferă să nuț

#"#



accepte partea a II6a a Conven iei privind formarea contractului/ sau partea a III6a privindțvânzarea de mărfuri02".

Unii autori consideră că acest articol este cea mai radicală prevedere a Conven iei.țUnele state au făcut o rezervă la Conven ie cu privire la partea a II6aț 02#/ dar nicio rezervă nu afost făcută cu privire la partea a III6a02).

C nsecinţa rezer-ei la C n-enţie. Consecin a rezervei la Conven ie a unui stat de aț țnu deveni stat contractant la Partea a II6a sau a III6a din Conven ie este că statul respectiv nuțva dobândi această calitate/ a a cum este ea în eleasă prin prisma art. " alin. " C$I% în ceeaș țce prove te problemele -uvernate de Conven ie în acele domeniiș ț 02 .

J asemenea rezervă crează o lacună în Conven ie în ceea ce prive te func ionareaț ș țnormelor de drept interna ional. Respectivele norme vor fi cele ale statului forului. Ca oțc estiune privind dreptul tratatelor/ dacă dreptul substan ial aplicabil unui contractținterna ional de mărfuri ale-e le! fori ca le-isla ie aplicabilă/ atunci statul6forului trebui săț țrespecte respectiva rezervă dacă este i el însu i un stat contractantș ș 020. *acă statul forului nueste un stat contractant/ efectul rezervei va fi redefinit în conformitate cu aria de operare aC$I%. Competen a statului forului este deviată către un alt or-anism supus le-ii statuluițautor al rezervei/ atunci când dreptul substan ial al acestui din urmă stat este ales prin virtuteațle! forum ca norma de drept interna ional aplicabilăț 022.

IDEI PRINCIPALEAcest articol trebuie să fie privit în con(unc ie cu Conven ia de la a-a din "92ț ț

privind vânzarea.Acela i stat poate să devină parte la ambele conven ii/ c iar dacă au e!istat situa iiș ț ț

când au fost ratificate la date diferite.:copul articolului 9# este să permită statelor să devină parte la Conven ia de la $ienaț

din "98+/ c iar dacă preferă să nu accepte partea a II6a a Conven iei privind formareațcontractului/ sau partea a III6a privind vânzarea de mărfuri.

ÎNTREBĂRI1. Cu# trebuie pri-it acest artic l pri-it -)nzareaER Acest articol trebuie să fie privit în con(unc ie cu Conven ia de la a-a din "92 .ț ț

02"

%. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 2 )62 .02# *anemarca/ Oinlanda/ :uedia i Norve-ia.ș02) %. Brid-e/Uniform and armonized 6ales 8a9< C,oice of 8a9 Issues/ în F. F. Oa;cett/ F. %. arris/ %.Brid-e/ KIN, RNA,IJNA> :A> : JO JJ*: IN , CJNO>IC, JO >A :L/ d. J!ford UniversitV/J!ford/ #++0/ p. 93).02 %. vans în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 2 )62 .020 Art. #" K(&)# rezervă sta:ilită fa ă de o altă parte! în conformitate cu articolele &'! H i H%<ț șa) modifică pentru statul autor al rezervei în rela iile sale cu cealaltă parte dispozi iile din tratat la care seț ț referă rezerva! în măsura prevăzută în această rezervăG iș:) modifică aceste dispozi ii în acea i măsură fa ă de cealaltă parte în rela iile sale cu statul utor al rezerveiț ș ț ț L.022

%. Brid-e/Uniform and armonized 6ales 8a9< C,oice of 8a9 Issues/ în F. F. Oa;cett/ F. %. arris/ %.Brid-e/ KIN, RNA,IJNA> :A> : JO JJ*: IN , CJNO>IC, JO >A :L/ d. J!ford UniversitV/J!ford/ #++0/ p. 93 .

#")



2. Care este sc pul art. 62ER :copul articolului 9# este să permită statelor să devină parte la Conven ia de laț$iena din "98+.!. P ate acela i stat p ate să de-ină parte la a#bele c n-en iiEș ț

R *a/ poate/ c iar dacă au e!istat situa ii când au fost ratificate la date diferite.ț

5rtic lul 6!

". Jrice stat contractant care cuprinde două sau mai multe unită'i teritoriale/ în care/ potrivit cu constitu'ia sa/ se aplică sisteme de drept diferite în materiile cârmuite de prezentaconven'ie/ va putea/ în momentul semnării/ ratificării/ acceptării/ aprobării sau al aderării/ sădeclare că prezenta conven'ie se va aplica tuturor unită'ilor sale teritoriale sau numai uneiasau mai multor dintre ele &i va putea în orice moment să modifice această declara'ie/ făcând onouă declara'ie.

#. Aceste declara'ii vor fi notificate depozitarului &i vor indica în mod e!pres unită'ileteritoriale cărora li se aplică conven'ia.

). *acă/ în temeiul unei declara'ii făcute în conformitate cu prezentul articol/ prezentaconven'ie se aplică uneia sau mai multor unită'i teritoriale ale unui stat contractant/ dar nututuror/ &i dacă sediul unei păr'i la contract este situat în acest stat/ acest sediu va ficonsiderat/ în scopul prezentei conven'ii/ ca nefiind situat într6un stat contractant/ în afară decazul în care ar fi situat într6o localitate teritorială căreia i se aplică conven'ia.

. *acă un stat contractant nu face declara'ie în temeiul para-rafului " al prezentuluiarticol/ conven'ia se va aplica între-ului teritoriu al acestui stat.

COMENTARIUSituaţia statel r ederale.En cazul celor mai multe state care sunt or-anizate sub

forma unei federa ii/ -uvernarea centrală este împuternicită să obli-e toate statele să fiețsupuse prevederilor C$I%. Un e!emplu elocvent ar fi ratificarea de către :tatele Unite aleAmericii/ care supune toate cele 0+ de state federale for ei obli-atorii a C$I%.ț

En câteva state/ de e!emplu Australia i Canada/ -uvernul federal nu are o asemeneaș putere constitu ională/ pe cale de consecin ă C$I% este aplicabilă doar în unele teritorii. Enț ț practică/ c iar dacă sediul unei păr i se află într6un stat contractant/ dacă acel sediu se află peț

teritoriul federa iei care nu este parte la C$I%/ atunci Conven ia nu va produce efecte i nuț ț șva obli-a acea parte/ întrucât se consideră că nu e îndeplinită condi ia de la art. " alin. " lit.ța023.

Situaţia statel r ederale rezer-atare la c n-enţie.Pentru ca un stat să facă orezervă la Conven ie sub imperiul articolului 9) este necesar ca acel stat nu doar să aibă douățsau mai multe unită i teritoriale/ dar/ în conformitate cu constitu ia statului/ i să fie aplicabileț ț șdiferite sisteme de drept în acele unită i teritoriale cu privire la problemele -uvernate de cătrețC$I%028.

023 F. >oo=ofs=V/4,e &' United Nations Convention on Contracts for t,e International 6ale of 7oods# .rticle

D! Issues Axcluded from Convention 6cope< Validit0! 5ropert0 and Eelict / în F. erbots/ KIN, RNA,IJNA>NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. "32/vizualizat pe ttp 44;;;.cis-.la;.pace.edu4cis-4biblio4loo3". tml.

#"



). Când un stat fa'ă de care s6a făcut o declara'ie în temeiul para-rafului precedent/devine apoi stat contractant/ respectiva declara'ie va avea/ începând cu data la care prezentaconven'ie va intra în vi-oare fa'ă de acest nou stat contractant/ efectele unei declara'ii făcuteîn temeiul para-rafului "/ cu condi'ia ca noul stat contractant să i se alăture sau să facă odeclara'ie unilaterală cu titlu reciproc.

COMENTARIUSc pul alineatului 1.:copul alineatului " este să permită statelor contractante care

aplică norme de drept identice sau apropriate să continue să aplice acele norme în detrimentulConven iei. :tatele contractante care adoptă această otărâre pot să facă o rezervă comună lațConven ie/ sau să î i facă declara ii unilaterale reciproceț ș ț 03+.

Interpretarea alineatului 2.Alineatul # prive te situa ia în care se na te un conflictș ț șîntre păr i din state non6contractante/ iar instan a aleasă să decidă asupra conflictului se aflăț țîntr6un stat Contractant *acă/ în conformitate cu normele dreptului interna ional le-isla iaț ț

aplicabilă ar fi le! fori/ iar statul respectiv a făcut o rezervă la Conven ie sub imperiul art. 9țalin. #/ atunci dreptul na ional al statului forului s6ar aplica 5inclusiv orice normă specialățcare ar putea -uverna respectiva vânzare interna ională7 pentru contractul de vânzare dețmărfuri i formarea acestuiaș 03".

Interpretarea alineatului !.Alineatul ) presupune faptul că în lipsa unei rezerve laConven ie făcute de noul stat contractant/ rezerva ori-inară/ de i continuă să e!iste/ nu se vaț ș bucura de statutul de rezervă comună sau declara ie unilaterală reciprocă/ în conformitate cuț para-raful " i nu va avea niciun efect practic/ altul decât o declara ie unilaterală făcută deș țcătre un stat contractant în le-ătură cu un alt stat contractant03#.

5plicarea &n practică.:tatele :candinave03) au făzut uz de acest articol/ pentru a î iș

prezerva normele de drept create pentru a se aplica comer ului intra6scandinavț 03 .IDEI PRINCIPALE

:copul alineatului " este să permită statelor contractante care aplică norme de dreptidentice sau apropriate să continue să aplice acele norme în detrimentul Conven iei.ț

Alineatul # prive te situa ia în care se na te un conflict între păr i din state non6ș ț ș țcontractante.

Alineatul ) presupune faptul că în lipsa unei rezerve la Conven ie făcute de noul statțcontractant/ rezerva ori-inară/ nu se va bucura de statutul de rezervă comună sau declara iețunilaterală reciprocă.

03+ %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 20".03" %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 20#.03# %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 2#).03) *anemarca/ Oinlanda/ Norve-ia i :uedia.ș03 . %. Olec tner/4,e 6everal 4exts of t,e CI67 in a Eecentralized 60stem< :servations on 4ranslations!

*eservations and ot,er C,allen-es to t,e Uniformit0 5rinciple în Fournal of >a; and Commerce/ "998/ pp."836#"3.

#"2



ÎNTREBĂRI1. Care este sc pul alineatului 1 art. 6+ER: :copul alineatului " este să permită statelor contractante care aplică norme de

drept identice sau apropriate să continue să aplice acele norme în detrimentul Conven iei.ț

2. Ce pri-e te alineatul 2 art. 6+Eș

R: Alineatul # prive te situa ia în care se na te un conflict între păr i din state non6ș ț ș țcontractante.

!. Ce presupune alineatul ! art. 6+ER: Alineatul ) presupune faptul că în lipsa unei rezerve la Conven ie făcute de noulț

stat contractant/ rezerva ori-inară/ nu se va bucura de statutul de rezervă comună saudeclara ie unilaterală reciprocă.ț

5rtic lul 6Jrice stat poate declara/ în momentul depunerii instrumentelor sale de ratificare/

acceptare/ aprobare sau de aderare că nu va fi le-at de alin. b7 al para-rafului " al art. " al prezentei conven'ii.

COMENTARIUC ndiţiile de aplicare a c n-enţiei.En conformitate cu articolul " alin. "/ Conven iaț

se aplică contractelor de vânzare înc eiate între păr i a căror sediu se află în diferite state/ orițde căte ori 5a7 aceste state sunt state contractanteG sau când 5b7 când normele de dreptinterna'ional privat conduc la aplicarea le-ii unui stat contractant.

Pre#ise pri-ind ad ptarea art. 1 alin. 1 lit. b. En timpul discu iilor privindțadoptarea articolului "/ litera b a stârnit opinii critice deoarece se sus inea că introduce unțelement nedorit care complică. %ai mult/ probleme pot apărea i atunci când normeleșdreptului interna ional privat ar duce/ de e!emplu/ la aplicarea păr ii a II6a sau a III6a dinț țConven ie. Importan a practică a articolului va depinde în mare măsură de -radul deț țacceptare pe care îl câ ti-ă Conven ia/ deoarece este evident că cu cât este mai mare numărulș țde state contractante cu atât va câ ti-a teren aplicabilitatea sa în virtutea articolului " alin. "șlit. a i va fi mai pu ină nevoia recur-erii la lit. b din art. " alin. "ș ț 030.

* ectele rezer-ei ăcute &n baza art. 6 .Cu privire la instan ele dintr6un statțcontractant C$I% care nu a făcut o rezervă la Conven ie în conformitate cu art. 90/ trebuiețcâteodată să ia în considerare efectele unei asemenea rezerve atunci când decid în cazuri careimplică o parte care î i are sediul într6un stat care a făcut o rezervă la Conven ie înș țconformitate cu art. 90.

Instan ele dintr6un stat contractant care nu a făzut o rezervă bazată pe art. 90 5de e!.țermania7 nu vor aplica art. " alin. " lit. b cu privire la orice stat contractant care a făcut o

rezervă la Conven ie bazată pe art. 90 5e!.:UA7/ atunci când apare un conflict de le-i cuț privire la le-isla ia aplicabilă/ iar toate circumstan ele indică aplicabilă le-isla ia statuluiț ț țautor al rezervei.

030 %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ p. 200.

#"3



. >uând în considerare numărul mare de variabile 5sediul păr ilor/ loca ia instan eiț ț țdesemnate/ dreptul interna ional aplicabil7 numărul posibilelor premutări care să implice art.ț" alin. " lit. b i art. 90 este destul de mareș 032.

IDEI PRINCIPALEConven ia se aplică contractelor de vânzare înc eiate între păr i a căror sediu se aflăț ț

în diferite state.En timpul discu iilor privind adoptarea articolului "/ litera b a stârnit opinii criticeț

deoarece se sus inea că introduce un element nedorit care complică.ț

Instan ele dintr6un stat contractant care nu a făzut o rezervă bazată pe art. 90 nu vor țaplica art. " alin. " lit. b cu privire la orice stat contractant care a făcut o rezervă la Conven ieț bazată pe art. 90.

ÎNTREBĂRI1. Cui se aplica C n-en iaEț

R: Conven ia se aplică contractelor de vânzare înc eiate între păr i a căror sediu seț țaflă în diferite state.

2. "e ce ad ptarea art.1, litera b era crezută ca iind un ele#ent ned rit carec #plică E

R: Pentru ca probleme pot apărea i atunci când normele dreptului interna ional privatș țar duce/ de e!emplu/ la aplicarea păr ii a II6a sau a III6a din Conven ie.ț ț

!. Ce nu - r aplica instan ele dintr7un stat c ntractant care nu au ăcut rezer-ățpe art. 6 ER: Instan ele dintr6un stat contractant care nu a făzut o rezervă bazată pe art. 90 nuț

vor aplica art. " alin. " lit. b cu privire la orice stat contractant.

5rtic lul 60

Jrice stat contractant a cărui le-isla'ie cere ca/ contractele de vânzare să fie înc eiatesau constatate în scris/ poate în orice moment să declare/ în conformitate cu art. "#/ că oricedispozi'ie a art. ""/ a art. #9 sau a păr'ii a II6a a prezentei conven'ii/ care autorizează altăformă decât forma scrisă pentru înc eierea/ modificarea sau rezilierea amiabilă a unuicontract de vânzare/ sau pentru orice ofertă/ acceptare sau o altă manifestare de inten'ie/ nu seaplică din moment ce una din păr'i î&i are sediul în acest stat.

COMENTARIU>eneralită iț . Art. 92 are rolul de a adapta prevederile C$I% astfel încât aceasta să fie

acceptată de un număr cât mai mare de state cu sisteme socio6economice i le-ale diferite.șArt. 92 permite statelor a căror le-isla ie clasifică cerin a formei scrise a contractelor deț ț


NC<C>JPA *IA JO >A : 1 CJN,RAC,:L/ d. Qlu;er >a; International/ a-a/ #+++/ p. "33.

#"8



R Art. 92 are rolul de a adapta prevederile C$I% astfel încât aceasta să fie acceptatăde un număr cât mai mare de state cu sisteme socio6economice i le-ale diferite.ș

2. Ce se - r &nt)#pla cu pre-ederile la care s7au ăcut rezer-aER Prevederile asupra cărora s6a făcut rezerva nu se vor aplica nici unei păr i aț

contractului.!. "e cine -7a i deter#inată situa ia a#bel r păr i cu pri-ire la pr ble#eleț ț

re%le#entate de art. 92WR :itua ia ambelor păr i cu privire la problemele re-lementate de art. 92 vor fiț ț

determinate de le-ea na ională aplicabilă determinată prin aplicarea re-ulilor le-ilor țconflictuale.

5rtic lul 6

". *eclara'iile făcute în temeiul prezentei conven'ii/ cu ocazia semnării/ sunt supuseconfirmării la ratificare/ acceptare sau aprobare.#. *eclara'iile &i confirmarea declara'iilor vor fi făcute în scris &i notificate în mod

formal depozitarului.). *eclara'iile vor produce efecte la data intrării în vi-oare a prezentei conven'ii fa'ă de statuldeclarant. ,otu&i/ declara'iile a căror notificare formală a fost primită de depozitar dupăaceastă dată/ vor produce efect în prima zi a lunii următoare e!pirării unui termen de 2 luni/calculat de la data primirii lor de către depozitar. *eclara'iile unilaterale &i reciproce făcute întemeiul articolului 9 vor produce efect în prima zi a lunii următoare e!pirării unei perioadede 2 luni după data primirii ultimei declara'ii de către depozitar.

. Jrice stat care a făcut o declara'ie în temeiul prezentei conven'ii poate să o retra-ă/în orice moment/ printr6o notificare formală adresată în scris depozitarului. Această retra-ereva produce efect în prima zi care urmează e!pirării unei perioade de 2 luni dupărecep'ionarea notificării de către depozitar.

0. Retra-erea unei declara'ii făcută în temeiul art. 9 va face caducă/ începând cu datade la care produce efecte/ orice declara'ie reciprocă făcută de un alt stat în temeiul aceluia&iarticol.

COMENTATRIU>eneralită iț . Art. 93 re-lementează procesul de face o declara ie în temeiul C$I%/ț

retra-erea unei declara ii/ precum i momentul la care acestea vor produce efecte. En le-ăturăț șcu declara iile făcute la momentul semnării/ alin. " stabile te că acestea trebuie supuseț șratificării/ acceptării/ sau aprobării. En absen a confirmării/ declara iile nu vor produce niciunț țefect. *eclara iile i confirmarea declara iilor trebuie să respecte forma scrisă i să fieț ș ț șnotificate în mod formal depozitarului. alin. # are în vedere i declara iile făcute la momentulș țaderării/ deoarece aderarea presupune lipsa semnăturii.

Pr ducerea e ectel r. Art. 93 alin. ) stabile te două re-uli -enerale i o re-ulăș șspecială privind momentul de la care declara iile sau confirmările produc efecte. Re-ulaț-enerală este că o declara ie produce efecte simultan cu intrarea în vi-oare a C$I% într6unțstat 5cazul -eneral al declara iei făcute la momentul semnării/ ratificării/ aderării sauțacceptării care precede intrarea în vi-oare a C$I% în statul respectiv7. En concordan ă cu ațdoua teză a art. 93 alin. )/ o declara ie a cărei notificare formală a fost primită de depozitar țdupă intrarea în vi-oare a C$I% în acel stat/ declara ia va produce efecte din prima zi a luniiț

##+



următoare e!pirării unui termen de 2 luni/ calculat de la data primirii lor de către depozitar 08+.Ce6a de6a treia teză prevede că declara'iile unilaterale &i reciproce făcute în temeiularticolului 9 vor produce efect în prima zi a lunii următoare e!pirării unei perioade de 2 lunidupă data primirii ultimei declara'ii de către depozitar.

Retra%erea declara iil r.ț Art. 93 alin. prevede că orice stat care a făcut o declara iețîn temeiul C$I%/ poate să o retra-ă/ în orice moment/ printr6o notificare formală adresatădepozitarului. J asemenea retra-ere va produce efecte din prima zi care urmează e!pirăriiunei perioade de 2 luni după recep ionarea notificării de către depozitar.ț

Ur#ările retra%erii unei declara ii unilaterale recipr ce.ț Re-ula -enerală instituităde alineatul anterior este confirmată în ultimul alineat/ însă cu referire la cazul special aldeclara iilor reciproce făcute în baza art. 9 . Retra-erea unei declara ii făcute în baza art. 9ț ț5fie unilaterală/ fie comună7/ va determina caducitatea declara iei dintre statul care î i retra-eț șdeclara ia i celelalte state implicate într6o declara ie comună/ sau a celor care au făcut oț ș țdeclara ie unilaterală reciprocă fa ă de statul care a retras această declara ie. Caducitatea vaț ț țopera după e!pirarea duratei prevăzute în alin. ).

IDEI PRINCIPALEArt. 93 re-lementează procesul de face o declara ie în temeiul C$I%/ retra-erea uneiț

declara ii/ precum i momentul la care acestea vor produce efecte.ț ș

En le-ătură cu declara iile făcute la momentul semnării/ alin. " stabile te că acesteaț ștrebuie supuse ratificării/ acceptării/ sau aprobării.

En absen a confirmării/ declara iile nu vor produce niciun efect.ț ț

ÎNTREBĂRI1. Ce re%le#entează art. 6 ER Art. 93 re-lementează procesul de face o declara ie în temeiul C$I%/ retra-ereaț

unei declara ii/ precum i momentul la care acestea vor produce efecte.ț ș

2. @a ce trebuie supuse declara iile ăcute la # #entul se#năriiEț

R >a momentul semnării/ alin. " stabile te că acestea trebuie supuse ratificării/șacceptării/ sau aprobării.

!. Ce p t pr duce declara iile &n absen a c n ir#ăriiEț ț

R En absen a confirmării/ declara iile nu vor produce niciun efect.ț ț

5rtic lul 69

Nu este permisă nici o rezervă în afară de cele care sunt e!pres autorizate de prezentaconven'ie.

08+ A se vedea i art. + alin. ".ș

##"



COMENTARIUSc pul. :copul acestui articol este de a preveni situa iile în care statele e!cludț

aplicabilitatea C$I% prin declara ii care con in rezerve 5altele decât cele re-lementate în art.ț ț9#6927. :tatuarea e!presă a acestei re-uli e!clude orice ambi-uitate care ar putea reie i dinșinterpretarea art. "9 din Conven ia Na iunilor Unite privind dreptul tratatelor/ care permiteț țformularea rezervelor/ în afară de următoarele situa ii a7 dacă formularea rezervelor esteținterzisă de tratatG b7 dacă tratatul permite numai formularea anumitor rezerveG c7 în cazurileîn care nu se aplică lit. a7 i b7/ dacă formularea rezervelor este incompatibilă cu obiectul iș șscopul tratatului.

* ecte. Art. 98 aduce C$I% în concordantă cu art. "9a lin. b al Conven iei Na iunilor ț țUnite privind dreptul tratatelor/ prevenind posibilitatea statelor de a formula rezerve de tipulcelor eviden iate în art. "9 alin. c/ care nu sunt incompatibile cu obiectul i scopul C$I%.ț șA adar/ orice pretinse rezerve făcut de un stat contractant la C$I% trebuie să fie declarateșineficiente08". Art. 98 se distin-e prin faptul că este cel mai scurt art. din C$I%/ însă/ dupăcum am eviden iat/ înlătură orice dubiu cu privire la posibilitatea statelor contractante de aț

formula alte rezerve decât cele statuate în art. 9#69208#. Cu toate acestea/ art. 98 nu împiedicăstatele să facă declara ii cu caracter -eneral/ care nu au efectul rezervelor/ la momentulțsemnării/ ratificării/ acceptării/ aderării sau aprobării08).

IDEI PRINCIPALE:copul acestui articol este de a preveni situa iile în care statele e!clud aplicabilitateaț

C$I% prin declara ii care con in rezerve.ț ț

Art. 98 aduce C$I% în concordantă cu art. "9a lin. b al Conven iei Na iunilor Uniteț ț privind dreptul tratatelor.

Art. 98 înlătură orice dubiu cu privire la posibilitatea statelor contractante de aformula alte rezerve decât cele statuate în art. 9#692.

ÎNTREBĂRI1. Care este sc pul acestui artic lER :copul acestui articol este de a preveni situa iile în care statele e!cludț

aplicabilitatea C$I% prin declara ii care con in rezerve.ț ț

2. Ce ace artic lul 69ER Art. 98 aduce C$I% în concordantă cu art. "9a lin. b al Conven iei Na iunilor ț ț

Unite privind dreptul tratatelor.!. Ce &nlătură art. 69ER Art. 98 înlătură orice dubiu cu privire la posibilitatea statelor contractante de a

formula alte rezerve decât cele statuate în art. 9#692.

08" % %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d.iuffr\/ %ilano/ "983/ p. 22 .

08# %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d.iuffr\/ %ilano/ "983/ p. 220.

08) $ienna conference/ fficial records! II! D$'#

###



5rtic lul 66

". Prezenta conven'ie va intra în vi-oare/ sub rezerva dispozi'iilor para-rafului 2 al

prezentului articol/ în prima zi a lunii care urmează e!pirării unei perioade de "# luni dupădata depunerii celui de6al zecelea instrument de ratificare/ acceptare/ aprobare sau de aderarela conven'ie/ inclusiv a oricărui instrument care con'ine o declara'ie făcută în temeiul art. 9#.

#. Când un stat va ratifica/ accepta sau aproba prezenta conven'ie sau va adera la eadupă depunerea celui de6al zecelea instrument de ratificare/ acceptare/ aprobare sau deaderare/ conven'ia/ cu e!cep'ia păr'ii e!cluse/ va intra în vi-oare fa'ă de acest stat/ subrezerva dispozi'iilor para-rafului 2 al prezentului articol/ în prima zi a lunii care urmeazăe!pirării unei perioade de "# luni după data depunerii instrumentului de ratificare/ acceptare/aprobare sau de aderare.

). Jrice stat care va ratifică/ acceptă sau aprobă prezenta conven'ie sau care va adera

la ea &i care este parte la conven'ia referitoare la le-ea uniformă asupra formării contractelor de vânzare interna'ională de obiecte mobile corporale/ înc eiată la a-a la " iulie "925Conven'ia de la a-a din "92 asupra formării7 sau la conven'ia referitoare la le-eauniformă asupra vânzării interna'ionale de obiecte mobile corporale înc eiată la a-a la "iulie "92 5Conven'ia de la a-a din "92 asupra vânzării7 sau la cele două conven'ii/ vadenun'a în acela&i timp/ după caz/ Conven'ia de la a-a din "92 asupra vânzării sauConven'ia de la a-a asupra formării/ sau ambele conven'ii/ adresând o notificare în acestscop -uvernului olandez.

. Jrice stat parte la Conven'ia de la a-a din "92 asupra vânzării/ care va ratifica/accepta sau aproba prezenta conven'ie sau care va adera la ea &i care va declara sau va fideclarat în temeiul art. 9# că nu este le-at de partea a II6a a conven'iei/ va denun'a/ înmomentul ratificării/ acceptării/ aprobării sau al aderării/ Conven'ia de la a-a din "92asupra vânzării/ adresând o notificare în acest scop -uvernului olandez.

0. Jrice stat parte la Conven'ia de la a-a din "92 asupra vânzării care va ratifica/accepta sau aproba prezenta conven'ie sau care va adera la ea &i care va declara sau va fideclarat în temeiul art. 9# că nu este le-at de partea a III6a a conven'iei/ va denun'a/ înmomentul ratificării/ acceptării/ aprobării sau al aderării/ Conven'ia de la a-a din "92asupra formării/ adresând o notificare în acest scop -uvernului olandez.

2. En sensul prezentului articol/ ratificările/ acceptările/ aprobările &i aderărileefectuate fa'ă de prezenta conven'ie de către statele6păr'i la Conven'ia de la a-a din "92asupra formării sau la Conven'ia de la a-a din "92 asupra vânzării/ nu vor produce efectedecât de la data la care denun'ările eventual cerute din partea sus6ziselor state în privin'aacestor două conven'ii vor produce ele însele efecte. *epozitarul prezentei conven'ii se vaîn'ele-e cu -uvernul olandez/ depozitarul conven'iilor din "92 / pentru a asi-ura coordonareanecesară în această privin'ă.

COMENTARIUPre#ise. Articolul 99 are în vedere intrarea în vi-oare a Conven iei/ care pentru oț

anumită perioadă a presupus co6e!isten a cu Conven ia de la a-a din "92 .ț ț

##)



Conven ia privind $ânzarea Interna ională de %ărfuri a intrat în vi-oare pe " ianuarieț ț"988/ îndeplinind astfel condi ia stipulată în para-raful "/ dat fiind că al zecelea instrument dețratificare a fost depus pe "" decembrie "982.

,ermenul de "# luni a fost stabilit având în vedere că acesta trebuia să îndeplineascădouă scopuri 5a7 perioada necesară pentru ca uvernele statelor aderante să î i informezeșor-anismele na ionale i persoanele care aveau să fie influen ate de intrarea în vi-oare aț ș țconven iei i 5b7 denun area Conven iei de la a-a din "92 / pentru a se evita ca un stat să fieț ș ț ț parte la ambele Conven ii simultan.ț

Rezer-e la C n-en ieț . Entre- scopul alineatului " este să eviden ieze că prezentațConven ie va intra în vi-oare ca un între-/ c iar dacă unul dintre cele "+ state păr iț țcontractante ori-inare ar declara vreo rezervă la Conven ie în ceea ce prive te parte a a II6aț șsau a III6a.

C n-en iile de la Ka%aț . Alineatele i 0 iau în considerare cazul special în care unșstat parte la oricare dintre Conven ia de la a-a din "92 privind $ânzarea sau Conven ia deț țla a-a din "92 privind Oormarea Contractului/ sau la ambele Conven ii/ ar declara oțrezervă la C$I% sub imperiul art. 9# cu privire la partea a II6a sau a III6a prin prezentaConven ie. Entr6o asemenea situa ie/ un asemenea stat trebuie să denun e Conven ia de laț ț ț ț

a-a privind $ânzarea/ dacă face o rezervă cu privire la partea a II6a C$I% Sart. 99 alin. Tsau să denun e Conven ia de la a-a privind Oormarea Contractului dacă e!clude parte a III6aț țC$I% Sart. 99 alin. 0T.

* ectul alineatului 0. fectul alineatului 2 este de a întârzia intrarea în vi-oare aC$I% cu privire la statele pentru care denun area Conven iei sau Conven iilor de la a-a dinț ț ț"92 nu i6a produs efectele. *acă un asemenea stat este unul dintre statele ori-inare/șîntârzierea î i va produce efecte cu privire la însă i intrarea în vi-oare a C$I%/ sub imperiulș ș para-rafului " al prezentului articol08 .

IDEI PRINCIPALEArticolul 99 are în vedere intrarea în vi-oare a Conven iei/ care pentru o anumităț

perioadă a presupus co6e!isten a cu Conven ia de la a-a din "92 .ț ț

Entre- scopul alineatului " este să eviden ieze că prezenta Conven ie va intra înț țvi-oare ca un între-.

fectul alineatului 2 este de a întârzia intrarea în vi-oare a C$I% cu privire la statele pentru care denun area Conven iei sau Conven iilor de la a-a din "92 nu i6a produsț ț ț ș

efectele.

ÎNTREBĂRI1. Ce are in -edere artic lul 66ER: Articolul 99 are în vedere intrarea în vi-oare a Conven iei.ț

2. Care este sc pul alineatului 1ER: Entre- scopul alineatului " este să eviden ieze că prezenta Conven ie va intra înț ț

vi-oare ca un între-.

08 %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 223623".

##



). Care este e ectul aliniatului 0E R fectul alineatului 2 este de a întârzia intrarea în vi-oare a C$I% cu privire la

statele pentru care denun area Conven iei sau Conven iilor de la a-a din "92 nu i6aț ț ț ș produs efectele.

5rtic lul 1". Prezenta conven'ie se aplică formării contractelor înc eiate în urma unei propuneri

intervenite după intrarea în vi-oare a conven'iei fa'ă de statele contractante/ vizate de alin. a7al para-rafului " al art. " sau de statul contractant vizat de alin. b7 al para-rafului " al art. ".

#. Prezenta conven'ie se aplică numai contractelor înc eiate după intrarea sa învi-oare fa'ă de statele contractante vizate de alin. a7 al para-rafului " al art. " sau fa'ă destatul contractant vizat de alin. b7 al para-rafului " al art. ".

COMENTARIURati nae te#p ris.Primul para-raf al acestui articol ia în considerare formarea

contractului i stabile te re-ula conform căreia/ în ceea ce prive te art." alin. " art. a/ C$I%ș ș șva fi aplicabilă doar dacă propunerea de a înc eia un contract a fost făcută la data sau dupădata la care prezenta Conven ie a intrat în vi-oare pentru respectivele state. *acă statele păr iț țla contract au date diferite pentru intrarea în vi-oare a Conven iei/ aceasta se va aplica de lațdata sau după data la care C$I% a intrat în vi-oare cel mai târziu.

En ceea ce prive te art. " alin. " lit. b este suficient ca în statul al cărui drept internș

aplicabil pe calea normelor de drept interna ional privat să fi fost intrat în vi-oare C$I% lațdata sau după data la care a intervenit propunere de a contracta.

M #entul &nc?eirii c ntractului. Para-raful # al acestui articol ia în consideratecriteriul temporal în func ie de momentul înc eierii contractuluiț 080.

IDEI PRINCIPALEPrimul para-raf al acestui articol ia în considerare formarea contractului i stabile teș ș

re-ula conform căreia C$I% va fi aplicabilă doar dacă propunerea de a înc eia un contract afost făcută la data sau după data la care prezenta Conven ie a intrat în vi-oare pentruț

respectivele state.*acă statele păr i la contract au date diferite pentru intrarea în vi-oare a Conven iei/ț ț

aceasta se va aplica de la data sau după data la care C$I% a intrat în vi-oare cel mai târziu.Para-raful # al acestui articol ia în considerate criteriul temporal în func ie deț


ÎNTREBĂRI1. Ce ia in c nsiderare pri#ul para%ra al acestui artic lE

080 %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/%ilano/ "983/ pp. 23#623 .

##0



R:Primul para-raf al acestui articol ia în considerare formarea contractului ișstabile te re-ula conform căreia C$I% va fi aplicabilă.ș

2. Cand -7a intrat &n -i% are C n-en ia daca statele păr i la c ntract au dateț țdi eriteE

R *acă statele păr i la contract au date diferite pentru intrarea în vi-oare ațConven iei/ aceasta se va aplica de la data sau după data la care C$I% a intrat în vi-oare celțmai târziu.

!. Ce ia &n c nsiderare para%ra ul 2 al acestui artic lER: Para-raful # al acestui articol ia în considerate criteriul temporal în func ie deț


5rtic lul 1 1

". Jrice stat contractant va putea denun'a prezenta conven'ie sau partea a II6a ori aIII6a a conven'iei printr6o notificare formală adresată în scris depozitarului.#. *enun'area va produce efecte în prima zi a lunii care urmează e!pirării unei

perioade de "# luni de la data primirii notificării de către depozitar. Când notificarea prevedeo perioadă mai lun-ă pentru a produce efecte denun'area/ efectele acestea se vor produce lae!pirarea perioadei în cauză după data primirii notificării.

COMENTARIU"enun area.ț Para-raful " permite unui stat contractant să denun e Conven ia ca unț ț

între-/ sau doar partea a II6a sau a III6a/ printr6o notificare formală adresată depozitarului.fectul referin ei la partea a II6a sau a III6a din Conven ie este de a permite unui statț ț

care nu a făcut o rezervă la Conven ie în conformitate cu articolul 9# la momentul semnării/țratificării/ acceptării sau aderării/ să e!cludă fie aplicabilitatea păr ii a II6a/ fie aplicabilitateaț păr ii a III6a la o dată subsecventă.ț

Perioada de "# luni men ionată în para-raful al doilea a fost -ândită ca o paralelă laț prevederea privind intrarea în vi-oare a C$I% stipulată în art.99. Această perioadă a fostdestinată pentru a da suficient timp tuturor păr ilor interesate/ atât celor care provin din statelețautoare a denun ării cât i celor din celelalte state/ să ia la cuno tin ă sc imbările din re-imulț ș ș ț (uridic aplicabil vânzării interna ionale de mărfuri în respectivele stateț 082.

>esti narea. *enun area Conven iei privind $ânzarea Interna ională de %ărfuri va fiț ț ț-estionată de către %inisterul de !terne care trebuie să fie familiarizat cu acest proces.:ecretarul6 eneral/ în calitatea lui de depozitar/ trebuie să notifice statele contractante cu privire la denun are/ în conformitate cu art. 33 alin. " lit. e al Conven iei de la $iena privindț ț*reptul ,ratatelor 083.

082 %. vans în în Bianca6Bonell/ KCJ%% N,AR< JN , IN, RNA,IJNA> :A> : >A L/ d. iuffr\/

%ilano/ "983/ pp. 2306232.083 F.J. onnold/ KUNIOJR% >A OJR , IN, RNA,IJNA> :A> : UN* , "98+ UNI, * NA,IJN: CJN$ N,IJNL !ed. a #6a#! d. Qlu;er/ *eventer/ "99"/ p. 0 ".

##2



IDEI PRINCIPALEPara-raful " permite unui stat contractant să denun e Conven ia ca un între-/ sau doar ț ț

partea a II6a sau a III6a/ printr6o notificare formală adresată depozitarului.Perioada de "# luni men ionată în para-raful al doilea a fost -ândită ca o paralelă laț

prevederea privind intrarea în vi-oare a C$I% stipulată în art.99.*enun area Conven iei privind $ânzarea Interna ională de %ărfuri va fi -estionată deț ț ț

către %inisterul de !terne care trebuie să fie familiarizat cu acest proces.

ÎNTREBĂRI1. Ce per#ite para%ra ul 1ER: Para-raful " permite unui stat contractant să denun e Conven ia ca un între-/ sauț ț

doar partea a II6a sau a III6a.

2. Pentru ce a st %)ndită peri ada de 12 luni #en i nată &n para%ra ul alțd ileaER Perioada de "# luni men ionată în para-raful al doilea a fost -ândită ca o paralelăț

la prevederea privind intrarea în vi-oare a C$I% stipulată în art.99.!. Cine -7a %esti na denun area C n-en ieiEț ț

R: *enun area Conven iei privind $ânzarea Interna ională de %ărfuri va fi -estionatăț ț țde către %inisterul de !terne care trebuie să fie familiarizat cu acest proces.

##3



:ubpara-raful 5"7 lit. a7 îmbră i ează scopul principal al C$I%/ acela de a eliminaț șincertitudinea le-ii aplicabile. Răspunzând cerin elor de previzibilitate i certidine/ prinț șevitarea dificultă ilor inerente conflictului de le-i. :e stabile te a a6numita defini ieț ș ș țKsubstan ială sau autonomăL a aplicabilită ii teritoriale a Conven iei/ care rezultă direct dinț ț țcaracterul obli-atoriu al tratatului fa ă de statele care au ratificat 5sau aderat7 la C$I% i înț ș

care păr ile î i au sediul le-al.ț șConven ia se aplică c iar i atunci când normele de drept privat interna ional aleț ș ț

forului ar stabili în mod normal compenten a le-ii unui stat ter necontractant/ cum ar fi le-eaț țstatului în care s6a înc eiat contractul. En conformitate cu art. " alin. 5"7 lit. a7/ nu estenecesară efectuarea unei analize a conflictului de le-i pentru a determina dacă C$I% esteaplicabilă/ deoarece aplicarea normelor de drept interna ional privat ale forului sunt e!cluse.ț

+. 5rtic lul 14184b8 i artic lul 6 , pri-ind H"eclara iileDș ț

Cea de6a doua teză a art. " alin. 5"7 lăr-e te sfera de aplicabilitatea conven iei. C$I%ș ț

nu este în mod necesar e!clusă atunci când păr ile nu î i au sediul în state contractanteț șdiferite. Prin virtutea art. " alin. 5"7 lit. b7/ conven ia este aplicabilă c iar i atunci când unaț șsau niciuna dintre păr i nu î i are sediul într6un stat care a ratificat C$I%/ în situa ia în careț ș țnormele de drept interna ional privat ale statelor/ în care păr ile supun spre solu ionare unț ț țliti-iu privind un contract de vânzare6cumpărare comercială de mărfuri/ prevăd că suntaplicabile le-ile unui stat care a ratificat conven ia.ț

*eoarece lăr-irea sferei de aplicabilitate a C$I% s6a confruntat cu numeroase critici/s6a re-lementat op iunea de a e!clude aplicabilitatea art. " alin. 5"7 lit. b7 prin introducereațart. 90/ care dă posibilitatea ca Korice stat să poată declara/ în momentul de puneriiinstrumentelor sale de ratificare/ acceptare/ aprobare sau aderare/ că nu va fi le-at de art. "

alin. 5"7 lit. b7 al prezentei Conven ii.LțEn conformitate cu articolul " alin. 5"7/ Conven ia se aplică contractelor de vânzareț

înc eiate între păr i a căror sediu se află în diferite state/ ori de câte ori K5a7 aceste state suntțstate contractanteLG sau când K5b7 normele de drept interna ional privat conduc la aplicareațle-ii unui stat contractant.L

. An elesul n iunii de H-)nzare de #ăr uriDț ț

En temeiul art. " alin. 5"7/ C$I% este aplicabilă tranzac iilor care pot fi clasificate cațfiind vânzări de bunuri. Art. # al C$I% stabile te cazurile de vânzări care e!clud aplicareaș

Conven iei/ independent de caracterul interna ional al contractului. Aceste e!cep ii sunt deț ț țtrei feluri în func ie de scopul pentru care bunurile au fost ac izi ionate/ în func ie de tipul deț ț țtranzac ie i în func ie de felul bunurilor vândute.ț ș ț

0. C?estiuni i pr ble#e nere%le#entate de CVIMș

C$I% nu cârmuie te vânzărileș

a7 de mărfuri cumpărate pentru folosin a personală/ familială sau casnică/ în afară dețcazul în care vânzătorul/ în orice moment înainte de înc eiere sau cu ocazia înc eieriicontractului/ n6a tiut sau nu s6a considerat că tie că aceste mărfuri erau cumpărateș ș

pentru o astfel de folosin ăGț b7 la licita iiGț

##9



c7 de sub sec estru sau efectuate în orice alt mod de către autorită iile (udiciareGțd7 de valori mobiliare/ efecte de comer i monedeGț șe7 de nave/ vapoare/ aero-lisoare i aeronaveGșf7 de electricitate.

. "e iniri lă#urit areContractul de consum 1 o anume vânzare e!cede sfera de aplicabilitate dacă bunurile

sunt cumpărate pentru uzul personal/ casnic sau al familiei. !cep ia de la această re-ulă oțreprezintă bunurile cumpărate de o persoană fizică pentru un scop comercial.

$ânzări prin licita ii 1 C$I% e!clude vânzările prin licita ie deoarece acesteț țtranzac ii sunt supuse unor re-uli special -uvernate de le-ea na ională aplicabilă i a fostț ț șconsiderat oportun ca acestea să rămână supuse le-isla iilor na ionale. !cep ie de la aceastăț ț țre-ulă apare atunci când păr ile au convenit ca C$I% să -uverneze contractul lor i în ipotezaț șvânzărilor prin licita ie.ț

$ânzările sub sec estru 1 sunt e!cluse datorită caracterului for at i a imposibilită iiț ș ț păr ilor de a ne-ocia termenii contractului/ acest tip de tranzac ii sunt în mod normalț ț-uvernate de le-i speciale ale statelor sub a căror autoritate se e!ercită vânzările.

$ânzările de bunuri i alte valori imobiliare 1 sunt considerate a fi necorporale decișe!ced sfera de aplicabilitaterationae materiae a C$I% care are în vedere numai bunurimobile/ corporale.

$ânzarea de nave/ vapoare/ aero-lisoare i aeronave 1 deoarece în sisteme de dreptșvânzarea de nave i aeronave este considerate a fi vânzare de mărfuri în timp ce în alteșsisteme de drept astfel de vânzări sunt asimilate vânzărilor de bunuri intan-ibile.

$ânzarea de electricitate este e!clusă pe motiv că în ma(oritatea sistemelor de dreptelectricitatea nu este considerată un bun.

9. @ibertatea c ntractuală p tri-it art. 0 CVIMPrincipiul autonomiei păr ilor înrădăcinat în C$I%/ în cadrul art. 2/ reprezintă oț

-aran ie importantă pentru func ionarea eficientă a comer ului interna ional i afirmăț ț ț ț șrespectarea principiului libertă ii contractuale/ care este un principiu de bază al rela iilor ț țcomerciale. Includerea acestui principiu în prevederile C$I% reflectă convin-erea puternicăa comunită ii interna ionale că trebuie să fie create -aran ii specific pentru înfiin area uneiț ț ț țeconomii interna ionale care operează în mod liber orientată către pia ă/ în cadrul căreiaț ț păr ile contractante au libertatea de a ac iona în conformitate cu interesele lor de afaceri.ț ț

Articolul 2 -arantează autonomia păr ilor atât în materie de re-uli conflictuale/ cât iț șîn materia le-isla iei substan iale. Conven ia poate fi e!clusă prin ale-erea le-isla ieiț ț ț țaplicabile/ dacă păr ile ale- ca rela ia lor contractuală să fie -uvernată de o le-isla ie internăț ț țdiferită. ste posibilă i o simplă respin-ere a C$I% fără ale-erea e!presă a unei le-isla iiș ținterne aplicabile. *in punct de vedere substan ial/ orice set de re-uli din Conven ie poate fiț țalterat sau respins de către păr i/ c iar i în virtutea unui set de termeni standard/ atâta timpț șcât re-ulile privind validitatea sunt îndeplinite sub imperiul le-isla iei interne.ț

Articolul 2 recunoa te două principii de bază ale dreptului principiul autonomieiș păr ilor i principiul libertă ii coț ș ț ntractuale/ a căror consecin ă este că păr ile pot dero-a oriț țmodifica efectul oricărei dintre prevederile sale. Cu toate acestea/ articolul 2 con ine doar țaspectele ne-ative ale principiului autonomiei păr ilor/ i anume că Lpăr ile pot să e!cludăț ș țaplicarea prezentei Conven iiL.ț

#)+



Articolul 2 nu relevă aspectele pozitive ale principiului/ adică dacă ale-erea făcută de păr i cu privire la le-ea aplicabilă va fi admisibilă. Aceasta este o problemă strict pentruțnormele conflictuale ale forului/ este accentuată i de faptul că C$I% nu se referă lașconflictul de le-i. Cu alte cuvinte/ art. 2 e!primă KsubstituibilitateaL le-isla iei uniformeț privind vânzările în conte!tul conflictului de le-i.

6. Interpretarea te(tului CVIMConven ia având un caracter interan ional/ rămâne un or-anism autonom de drept/ț ț

c iar i după inte-rarea sa oficială în diferitele sisteme (uridice na ionale i/ drept urmare/ș ț ștrebuie evitate interpretările bazate pe norme i te nici folosite în cadrul le-isla iilor ș țna ionale.ț

Articolul 3 alin. 5"7 a fost subiectul unor dezbateri aprinse în timpul redactării C$I%deoarece unii participan i nu vedeau ca fiind necesară includerea în cardul conven iei a uneiț țcerin e -enerale de bună6credin ă i corectitudine/ care să cuprindă atât formarea contractului/ț ț ș

precum i aplicarea i interpretarea prevederilor conven iei.ș ș ț,e!tul art. 3 a fost în cele din urmă adoptat ca un compromis/ reu indu6se astfel să seș

men ină un ec ilibru între sistemele de drept continental i common la;.ț ș

Articolul 3 alin. 5#7 stipulează că principiile -enerale de drept trebuie utilizate doar atunci când conven ia nu oferă răspunsuri concludente i doar în probleme ce in de aceastaț ș țdar fără a se abuza de această prevedere.

A fost inclus în C$I% ca o nevoie firească întrucât referirile la principiile -enerale dedrept în vederea astupării lacunelor reprezintă o te nică destul de des întâlnită în sistemele dedrept civil. En sistemul an-lo6sa!on/ aceste principii se desprind din (urispruden ă.ț

1 . Interpretarea c ntractel r de -)nzare interna i nală, art.9 CVIMț

Articolul 8 alin. 5"7 stabile te că obiectul interpretării îl constituie actele saușmanifestările păr ilor contractante i trasează re-ula -enerală asupra modului de interpretare aț șinten iei reale rezultate din faptele sau declara iile păr ii contractante.ț ț ț

$aloarea (uridică a clauzei de inte-ralitate. 6 C$I% nu con ine în cuprinsul său oțre-ulă de interpretare/ precum Principiile UNI*RJI,/ în care articolul #."3 prevede că păr ileț pot conveni ca rezultatul ne-ocierilor care au precedat înc eierea contractului să fieconsemnat într6un document reprezentând în ele-erea lor finală/ cunoscută caț mer-er clausessau clauza de inte-ralitate/ prin care păr ile recunosc valabilitatea declara iilor sauț țîn ele-erilor anterioare semnării contractului.ț

C iar dacă în C$I% nu este recunoscută e!pres valoarea (uridică a clauzei deinte-ralitate/ totu i în cazul în care păr ile inserează în con inutul contractului astfel deș ț țclauze/ nu e!istă nici un motiv să nu fie luate în considerare dacă aceasta este voin a păr ilor.ț ț

*acă cele enun ate mai sus nu sunt aplicabile indica iile i celelalte manifestări aleț ț șunei păr i trebuie interpretate potrivit cu semnifica ia pe care le6ar fi acordat6o o persoanăț țrezonabilă/ cu aceea i pre-ătire ca cealaltă parte/ aflată în aceea i situa ie.ș ș ț

Pentru determinarea inten iei unei păr i/ sau a ceea ce ar fi în eles o persoanăț ț țrezonabilă trebuie să se ină seama de circumstan ele pertinente îndeosebi de ne-ocierile careț ț

au putut avea loc între păr i/ de obi nuin ele care s6au stabilit între ele/ de uzan ele i de între-ț ș ț ț școmportanentul ulterior păr ilor.ț

#)"



11. Uzurile c #erciale i practicile păr il rș ț

Articolul 9 alin. 5"7 subliniază că între păr i/ le-ătura de ec ilibru se stabilie te prinț șuzan e. Interpretările ambi-ue sunt completate de către păr i prin a a numitele uzan eț ț ș ț

comerciale. Un aspect pozitiv îl reprezintă faptul că uzan ele sunt susceptibile de o evolu ieț țconstantă/ formându6se pe măsura apari iei de noi produse sau de noi opera iuni comerciale.ț ț

En sens opus/ un aspect ne-ativ îl constituie faptul că uzan ele implică adeseațincertitudini. Când apar/ păr ile unui contract pot fi luate prin surprindere/ în special/țcompaniile sau comercian ii care nu dispun de un sistem (uridic bine definit.ț

En caz de incompatibilitate întrev o uzan ă convenită i practica urmată de păr i/ț ș ț prioritară este uzan a/ deoarece aceasta este convenită de păr i i reflectă voin a e!presă aț ț ș țacestora/ în timp ce practicile stabilite între păr i e!primă voin a tactică a acestora i rezultăț ț șdintr6o e!perien ă ob inută în urma înc eierii unor contracte anterioare.ț ț

Articolul 9 alin. 5#7 din Conven ie stabile te o prezum ie asupra inten iei implicite aț ș ț ț păr ilor de a impune anumite uzan e contractului. Acestea pot fi aplicate conform voin eiț ț țtacite 5implicite7/ inclusiv prezumate a păr ilor/ dar acestea pot fi obli-ate/ de asemenea/ sățaplice uzan e comerciale denumiteț lex mercatoria/ asupra cărora nu au convenit nici e!pres ișnici tacit. Un alt aspect important îl reprezintă faptul că numai sub anumite circumstan e/ț păr ile pot aplica uzan e în cadrul e!ecutării contractului. Practic uzan ele nu pot apărea decâtț ț țacolo unde se bazează e!clusiv pe rela iile contractuale.ț

12. Cerin ele #ini#e pe care trebuie să le &ndeplinească F ertaț

Jferta de a contracta este definită în art. " din Conven ie ca fiind Ko propunere deț

înc eiere a unui contractL care trebuie să îndeplinească trei condi ii de validitate.țPrima condi ie ar fi ca propunerea să fie Kadresată uneia sau mai multor persoaneț

determinateL.En ceea ce prive te oferta adresată publicului 5Kpublic offerL7/ art. " alin. 5#7/ prevedeș

că Ko propunere adresată unor persoane nedeterminate este considerată numai ca o invita iețde a oferta/ în afară de cazul în care persoana care a făcut propunerea nu a indicat în mod clar contrariulL. J persoană este socotită a fi indicat clar că propunerea sa/ adresată publicului/valorează ofertă atunci când precizează e!plicit acest lucru sau când arată/ de e!emplu/ că bunurile care fac obiectul propunerii vor fi vândute către prima persoană care va prezenta pre ul în numerar sau o acceptare bancară adecvată.ț

A doua condi ie presupune ca propunerea să fie Ksuficient de precisăL.ț

KJ propunere este suficient de precisă în cazul în care denume te mărfurile i/ e!presș șsau implicit/ stabile te cantitatea i pre ul sau dă indica ii care permit să le determine.ș ș ț ț

:e remarcă faptul că/ în concep ia Conven iei/ caracterul KprecisL al ofertei esteț țapreciat în func ie de trei elemente/ considerateț essentialia ne-otii marfa/ cantitatea i pre ul.ș ț

Pentru ca oferta să fie suficient de precisă/ Conven ia cere ca marfa să fie KdenumităL/ț pe când cantitatea i pre ul pot fi stabilite e!pres sau implicit ori păr ile pot da indica ii careș ț ț ț permit să fie determinate. J ofertă de a vinde către cumpărător a Ktot ceea ce am disponibilLsau de a cumpăra de la vânzător Ktot ceea ce îmi este necesarL/ în cadrul unei anumite perioade de timp/ este considerată o ofertă valabilă/ dacă este făcută cu bună6credin ă.ț

#)#



En ceea ce prive te pre ul acesta trebuie să fie determinat sau determinabil. !istă iș ț ș păreri care au sus inut posibilitatea înc eierii valabile a contractului c iar fără indicarea unuiț pre determinat.ț

A treia condi ie a pre ului presupune ca acesta să denote Kvoin aL autorului oferteiț ț ț5ofertantului de a se an-a(a în caz de acceptare7. Propunerea făcută de ofertant poate fi dată înstare de an-a(ament (uridic c iar dacă nu este irevocabilă deoarece aceste două no iuni nu sețconfundă.

1!. In-ita ia de ertăț

Jferta trebuie să îndeplinească trei condi ii de valabilitateț

6 propunerea să fie adresată uneia sau mai multor persoane determinate 5în ceea ce prive te oferta adresată publicului/ conven ia prevede că o propunere adresată unor ș ț persoane nedeterminate este considerată numai ca o invita ie de a oferta în afară dețcazul în care persoana care a făcut propunerea nu a indicat în mod clar contrariul7.

6 propunerea să fie suficient de precisă 1 o propunere este suficient de precisă în cazulîn care denume te mărfurile i e!pres sau implicit stabile te cantitatea i pre ul sau dăș ș ș ș țindica ii care permit să le determine.ț

6 propune să denote voin a autorului ofertei de a se an-a(a în caz de acceptare 5estețvorba ca oferta să fie dată în stare de an-a(ament (uridic7

1+. * ecti-itatea ertei i retra%erea erteiș

Conven ia adoptă sistemul 5teoria7 recep iei în ceea ce prive te momentul produceriiț ț șefectelor ofertei. *efinirea no iunii Ka a(un-e la destinatarL o re-ăsim în art. # al Conven iei.ț ț

KJ ofertă/ o declara ie de acceptare sau orice altă manifestare de inten ii a(un-e la destinatar ț țcând este făcută verbal sau este predată destinatarului însu i prin orice mi(loace/ la sediul său/șla adresa sa po tală sau/ dacă nu are sediu sau adresă po tală/ la re edin a sa obi nuităL.ș ș ș ț șA adar/ până la a(un-erea la destinatar/ oferta nu poate fi acceptată/ c iar dacă destinatarul ar șfi cunoscut pe orice cale faptul că oferta a fost e!pediată.

Conven ia utilizează no iunea de KretractareL distinct de cea de KrevocareL a ofertei.ț țPe fond/ cele două no iuni e!primă aceea i institu ie (uridică/ i anume aceea de renun are aț ș ț ș țofertantului la ofertă/ deosebirea dintre ele constând numai în sfera lor de aplicare în timp/fa ă de momentul a(un-erii ofertei la destinatar. Astfel/ retractarea intervine atunci cândțrenun area ofertantului a(un-e la destinatar cel mai târziu în acela i timp cu oferta/ pe cândț ș

revocarea operează după momentul a(un-erii ofertei la destinatar/ până la înc eiereacontractului.1 . Re- carea ertei i respin%erea acesteiaș

Re-ula potrivit căreia Ko ofertă poate fi revocată până la înc eierea contractului dacărevocarea sose te la destinatar înainte ca acesta să fi e!pediat acceptareaL necesită cel pu inș țdouă precizări.

En primul rând/ momentul înc eierii contractului/ care constituie termenul limită pânăla care oferta poate fi revocată/ se determină în conformitate cu dispozi iile art. #)/ coroboratețcu cele ale art. "8 alin. 5#7 i 5)7.ș

En al doilea rând/ Conven ia instituie o condi ie suplimentară pentru ca oferta să poatăț țfi revocată/ i anume ca revocarea să fi sosit la destinatar înainte ca acesta să fi e!pediatș

#))



acceptarea sa. Astfel/ de i adoptă/ în ceea ce prive te momentul înc eierii contractului teoriaș șrecep iei/ Conven ia introduce/ în acest caz/ un element din sistemul e!pedierii/ care face ca/ț ț practic/ revocarea să nu poată avea loc decât până la un moment anterior înc eieriicontractului/ i anume cel al e!pedierii acceptării.ș

Această condi ie suplimentară este aplicabilă/ desi-ur/ numai în cazul acceptăriițe!prese/ deoarece numai aici se pune problema e!pedierii acceptării. En ipoteza acceptăriitacite/ revocarea nu mai poate avea loc din momentul în care acceptantul a efectuat actul deacceptare/ deoarece în acel moment contractul este înc eiat.

:olu ia pe care o consacră condi ia suplimentară este o e!presie a influen ei sistemuluiț ț țde drept an-lo6sa!on/ unde teoria e!pedi iei acceptării -uvernează însu i momentul înc eieriiț școntractului/ în această materie a formării contractului/ pe care Conven ia o re-lementează/ înț-eneral/ sub influen a sistemelor de drept romaniste.ț

*in interpretarea art. "2 alin. 5"7 rezultă implicit că/ în cazul în care a(un-e ladestinatar după e!pedierea acceptării/ revocarea ofertei este lipsită de orice efecte (uridice5caducă7/ contractul fiind considerat valabil înc eiat. En principiu/ caducitatea oferteioperează de plin drept/ fără a mai fi necesară o retractare formală a ofertei.

En cauza nr. " Cp- 90"4#++2/ dintre o societate -ermană i una slovenă/ Curteaș:upremă a :loveniei a constatat relevantă aplicarea alin. 5"7 al art. "2/ men ionând faptul cățvânzătorul a primit revocarea ofertei la data de " octombrie "999/ care a fost trimitereaacceptării ofertei/ 8 octombrie "999. Ulterior/ prin trimiterea bunurilor i6a îndeplinitșobli-a iile prevăzute în contractul de vânzare6cumpărare în inte-ritatea lor i afirma iaț ș țcumpărătorului de revocare a ofertei nu a produs efecte (uridice.

Jferta poate fi refuzată 5respinsă7 în mod e!pres sau implicit. J respin-ere implicităe!istă atunci când destinatarul ofertei trimite un răspuns care con ine completări/ limitări sauț

alte modificări fa ă de con inutul ofertei/ potrivit art. "9 alin. 5"7/ dacă dispozi iile art. "9 alin.ț ț ț5#7 nu sunt aplicabile. Conven ia adoptă teoria recep iei în ceea ce prive te determinareaț ț șmomentului producerii efectelor de către refuzul destinatarului de a o accepta.

Consecin a acestui fapt constă în libertatea ofertantului de propunerea sa.ț

10. 5cceptarea ertei, c ntra erta i di eritele r#eș

Alineatul 5#7 al art. "8 î i are fundamentul în teoria acceptării i în principiulș șofertantului. ,eoria primirii i acceptării/ comună pentru ma(oritatea (urisdic iilor de dreptș țcivil stipulează că scrisoarea de acceptare trebuie să a(un-ă la propriu în mâinile ofertantului/

e!peditorul suportând riscul pierderii acesteia în timpul transmiterii. Potrivit principiuluiofertantului/ accetarea trebuie să a(un-ă la ofertant în termenul stabilit de acesta deoarece eleste Kmaestrul oferteiL.

En cazul în care nu a fost stabilit un termen fi!/ re-ula implicită a C$I% este căacceptarea trebuie să a(un-ă la destina ie într6un Ktermen rezonabilL/ inând cont de toateț țcircumstan ele. Prin Ktermen rezonabilL se în ele-e că acesta trebuie să fie luat în considera ieț ț țîn temeiul principiului bunei6credin e care -uvernează rela iile comerciale interna ionale. Prinț ț țKoferta verbalăL se în ele-e propunerea făcută Kfa ă în fa ăL sau Kprin telefonL.ț ț ț

Construit pe baza te!tului Conven iei referitoare la >e-ea Uniformă Asupra OormăriițContractelor de $ânzare Interna ională de %ărfuri/ înc eiată la $iena la "" aprilie "92 de laț

a-a/ alin. 5)7 a art. "8 stabile te o e!cep ie de la principiul comunicării manifestării deș țvoin ă fără a mai impune notificarea ulterioară realizării actului. Astfel/ în baza practicilor sauț

#)



a uzan elor dintre păr i/ ofertantul poate să6i permită destinatarului în mod e!pres sau implicitț țsă nu mai comunice acceptarea ci să o accepte ca atare.

1 . Peri ada de acceptare

Art. #+ din C$I% stabile te norme clare asupra termenelor pe care ofertantul leșfi!ează pentru acceptarea ofertei. *acă perioada fi!ată de ofertant nu este suficientă/destinatarul poate să îi ceară lămuriri ofertantului. Potrivit primei teze a art. #+/ termenul deacceptare se calculează diferen iat în func ie de mi(locul de comunicare folosit de ofertant.ț ț

Redactorii C$I% au optat pentru momentul e!pedierii i nu pentru momentul primiriiș pentru că/ în -eneral/ este mult mai u or de dovedit momentul e!pedierii. Când oferta seștrimite printr6o scrisoare sau printr6o tele-ramă/ calculul cur-erii termenului de acceptare serealizează conform teoriei e!pedi iei. En cazurile în care oferta se transmite prin mi(loace dețcomunicare instantanee 5telefon/ fa!/ mi(loace electronice etc.7/ re-ula aplicabilă este cea arecep iei i nu a e!pedi iei.ț ș ț

Articolul #+ alin. 5#7 reprezintă un corolar lo-ic a re-ulii de primire i acceptareșadoptată în art. "8 alin. 5#7/ întrucât acceptarea nu î i produce efectele până nu a(un-e lașofertant.

Potrivit primei teze a alin. 5#7 art. #+/ sărbătorile le-ale i zilele nelucrătoare nu aușnici o influen ă asupra calculului termenului dar cu toate acestea/ în cazul în care acceptareațnu poate fi livrată ofertantului din cauza unei sărbători le-ale la locul sediului destinatarului/cea de6a doua teză a alin. 5#7 al art. #+ permite o e!tindere a termenului limită până la primazi lucrătoare care urmează.

19. Validitatea c ntractului de -)nzare i apărările &#p tri-a e(ecutăriișc ntractului

C estiunea validită ii pune în discu ie orice ipostază care ar putea fi privită ca oț țviciere a contractului în conformitate cu le-isla ia corespunzătoare sau le-ile contractului/țcum ar fi lipsa de capacitate/ declara ii false/ lipsirea de libertate/ -re eală/ dezec ilibruț școntractual i contractele contrare ordinii publice.ș

Jpinia predominantă este că termenul de validitate se bazează pe acordul de voin ă/țmecanismul din spatele înc eierii unui contract 5cererea i oferta7.ș

Conven ia este preocupată doar de mecanismele privind consim ământul i nu cuț ț șorice apărare privind punerea în e!ecutare a acordului/ cum ar fi o -re eală/ fraudă/șamenin are sau abuz de putere în ne-ocieri/ i nici cu valabilitatea con inutului său de fond/ț ș țcum ar fi invalidarea unui contract de vânzare în care produsele men ionate sunt vândute.ț

Problema privind validitatea unui contract/ în sensul acordului intern de voin ă/ atuncițcând este obiectul unui conflict de le-i/ este -uvernată de art. 9 alin. 5"6 7 al Conven iei de lațRoma. Pe cale de consecin ă/ orice dintreț lex contractus iș lex loci actus pot -uvernavaliditatea contractului.

16. $er#enul i l cul de li-rare a #ăr iiș

En conformitate cu art. )) lit. a7/ atunci când păr ile au convenit i au prevăzut înț școntract o anumită dată pentru predarea bunurilor/ vânzătorul trebuie să se conformeze cu

#)0



prevederile contractuale. Ipoteza ilustrată de primul alineat reinterează principiile -enerale prevăzute de art. 2 i art. )+ i este o consecin ă a for ei obli-atorii a contractului.ș ș ț ț

:itua iile în care contractul prevede o perioadă de timp în care predarea bunurilor țtrebuie efectuată/ vânzătorul poate efectua livrarea în orice zi din acel interval. En modobi nuit/ vânzătorul poate ale-e data la care va efectua livrarea. Pe parcursul acestei perioade/șvânzătorul se poate elibera de obli-a ie în orice moment i poate obli-a cumpărătorul săț șridice livrarea. Pot e!ista i situa ii în care din prevederile contractuale rezultă că cel careș țale-e data livrării este cumpărătorul/ iar vânzătorul este obli-at să se conformeze.

En cazurile în care prevederile lit. a7 i b7 nu sunt aplicabile/ vânzătorul trebuie sășefectueze livrarea după înc eierea contractului/ într6un termen rezonabil. Art. )) lit. c7acoperă i cazurile în care a fost oferit un termen nedeterminat/ ca de e!emplu/ Lcât de repedeș posibil.L

>ocul de livrare a mărfii este locul în care vânzătorul avea sediul sau la momentulînc eierii contractului.

Atunci când contractul are ca obiect bunuri determinate/ bunuri determinate princaractere -enerice sau bunuri viitoare/ care se află într6o loca ie specifică/ cunoscută de păr iț țla momentul înc eierii contractului/ re-ula instituită de art. )" lit. b7 impune ca vânzătorul să pună bunul la dispozi ia cumpărătorului în acea loca ie specifică. En toate celelalte cazuri/ț țcare e!ced situa iile re-lementate de lit. a7 i b7/ obli-a ia de predare a vânzătorului constă înț ș ț punerea bunurilor la dispozi ia cumpărătorului la sediul le-al al vânzătorului.ț

2 . C n r#itatea #ăr uril rConven ia/ în alin. 5"7 prevede că vânzătorul/ în vederea e!ecutării contractului/ț

trebuie să predea mărfuri a căror cantitate/ calitate sau tip i al căror ambala( sau condi ionareș țsă corespundă celor stipulate în contract. Astfel/ criteriul primordial în func ie de care sețapreciază îndeplinirea de către vânzător a cerin ei conformită ii îl reprezintă prevederileț țcontractuale.

En multe cazuri/ calitatea i descrierea cerute de contract nu sunt fi!ate în mod e!presșde către păr i/ astfel că devine necesară o interpretare a contractului/ în scopul de a aflațcon inutul e!act al obli-a iilor vânzătorului. Pentru această interpretare/ scopul pentru careț țcumpărătorul dore te să utilizeze produsele are o semnifica ie primordială.ș ț

Cumpărătorul ac izi ionează bunurile pentru un anumit scop pentru a le consuma/țfolosi sau a le revinde. A teptările acestuia cu privire la mărfuri nu vor fi atinse dacă bunurileș

nu posedă caracteristicile necesare pentru utilizarea inten ionată de către cumpărător/ sau înțcazul în care o ter ă persoană pretinde un drept la posesie sau interzice utilizarea lor înțvirtutea unui brevet sau drept de proprietate intelectuală. Astfel/ distin-em între viciicalitative i vicii de natură (uridică.ș

Jbli-a iile referitoare la calitate se referă i la -aran iile pentru vicii/ iar clauzele careț ș țorivesc cantitatea/ calitatea/ tipul/ ambala(ul sau condi ionarea mărfii în ma(oritatea situa iilor ț țsunt prevăzute e!pres în contract.

Astfel/ ele trebuie să fie adecvate întrebuin ător la care servesc/ în mod obi nuit/ț șmărfuri de acela i tip/ avându6se în vedere situa ia în care mărfurile au fost contractate peș ț baza unei descrieri -enerale/ cumpărătorul nefurnizând vânzătorului nicio indica ie cu privireț

la întrebuin area pentru care sunt destinate Sa se vedea alin. 5#7 lit. a7T.ț

#)2



*e asemenea/ obli-a ia este îndeplinită dacă mărfurile sunt adecvate oricăreițîntrebuin ări speciale care a fost adusă/ e!pres sau tacit/ la cuno tin a vânzătorului/ de cătreț ș țcumpărător/ în momentul înc eierii contractului Sa se vedea alin.5#7 lit. b7T. Această prevedere permite vânzătorului să refuze perfectarea acordului de voin ă dacă este în imposibilitatea deța livra bunuri corespunzătoare acelei întrebuin ări.ț

21. G r#a c ntractuluiContractul de vânzare nu trebuie să fie înc eiat/ nici constatat în scris i nu este supusș

niciunei alte condi ii de formă. l poate fi probat prin orice mi(loace inclusiv prin martori.ț

Păr ile unui contract interna ional au nevoie să se poată baza pe în ele-erea lor. Pentruț ț țaceasta/ ele trebuie să cunoască dacă trebuie respectate anumite cerin e de formalitate pentruțvaliditatea în ele-erii lor. Unele state solicită respectarea unei anumite forme pe care trebuiețsă o îmbrace un contract de vânzare6cumpărare/ în timp ce ma(oritatea sistemelor optează pentru re-ula consensualismului/ libertă ii formei.ț

22. Fbli%a ii i#plicite pri-ind calitatea #ăr uril rț

$ânzătorul/ în vederea e!ecutării contractului/ trebuie să predea mărfuri a căror cantitate/ calitate sau tip i al căror ambala( sau condi ionare să corespundă celor stipulate înș țcontract. Astfel/ criteriul primordial în func ie de care se apreciază îndeplinirea de cătrețvânzător a cerin ei conformită ii îl reprezintă prevederile contractuale.ț ț

En multe cazuri/ calitatea i descrierea cerute de contract nu sunt fi!ate în mod e!presșde către păr i/ astfel încât o interpretare a contractului devine necesară/ în scopul de a aflațcon inutul e!act al obli-a iilor vânzătorului. Pentru această interpretate/ scopul pentru careț ț

cumpărătorul dore te să utilizeze produsele are o semnifica ie primordială.ș țEn lipsa unor atare re-lementări în contractul înc eiat de păr i/ mărfurile suntț

considerate conforme cu contractul doar dacă îndeplinesc anumite condi ii.ț

Astfel/ ele trebuie să fie adecvate întrebuin ărilor la care servesc/ în mod obi nuit/ț șmărfuri de acela i tip/ avându6se în vedere situa ia în care mărfurile au fost contractate peș ț baza unei descrieri -enerale/ cumpărătorul nefurnizând vânzătorului nicio indica ie cu privirețla întrebuin area pentru care sunt destinate.ț

*e asemenea/ obli-a ia este îndeplinită dacă mărfurile sunt adecvate oricăreițîntrebuin ări speciale care a fost adusă/ e!pres sau tacit/ la cuno tin a vânzătorului/ de cătreț ș țcumpărător/ în momentul înc eierii contractului. Această prevedere permite vânzătorului sărefuze perfectarea acordului de voin ă dacă este în imposibilitatea de a livra bunurițcorespunzătoare acelei întrebuin ări.ț

En cazul în care contractul a fost ne-ociat pe baza unui e antion sau model prezentatșcumpărătorului/ mărfurile livrate trebuie să posede calită ile acelui e antion sau model.ț ș

En plus/ este necesar ca acestea să fie ambalate sau condi ionate în modul obi nuitț ș pentru mărfurile de acela i tip sau/ în lipsa unui mod obi nuit/ într6o manieră adecvată pentruș șa le conversa i prote(a.ș

2!. Cun a terea de către cu#părăt r a nec n r#ită iiș ț

#)3



%omentul în raport cu care se apreciază lipsa de conformitate cu contractul i cuș prevederile Conven iei este acela al transmiterii riscurilor către cumpărător/ c iar dacățaceastă lipsă nu se manifestă decât ulterior/ după începerea utilizării mărfurilor. $ânzătoruleste/ de asemenea/ răspunzător de orice lipsă de conformitate care apare după momentulindicat anterior în cazul în care -arantează ca mărfurile să rămână adecvate întrebuin ării lor ț

normale ori unei întrebuin ări speciale sau să păstreze calită ile ori caracteristicile specificateț țîn contract/ pentru o anumită perioadă de timp/ vânzătorul este răspunzător pentru lipsa deconformitate e!istentă în momentul transmiterii riscurilor/ trebuie să vizeze acele vicii carenu ar fi detectate în urma unei e!aminări obi nuite.ș

:inta-ma Kc iar dacă această lipsă nu apare decât ulteriorL momentului transmiteriiriscurilor către cumpărător/ va apărea la o dată ulterioară/ inclusiv în situa ia nerespectăriițcerin ei prevăzute de articolul )0 alin. 5#7 lit. a7/ ca bunurile să fie Ladecvate întrebuin ărilor ț țla care servesc în mod obi nuit mărfuri de acela i tip.Lș ș

2+. Peri ada de deter#inareL *(a#inarea #ăr uril rL N ti icareanec n r#ită iiț

En cazul în care mărfurile trebuie să fie transportate/ art. )8 alin 5#7 amână momentuloentru e!aminare până când mărfurile au a(uns la destina ie. Apar dificultă i în situa ia în careț ț țmărfurile sunt redirec ionate în tranzit sau ree!pediate de către cumpărător după revânzare.ț$ersiunea adoptată în cele din urmă la art. )8 alin. 5)7 prevede în mod clar că/ în cazulree!pedierii din cauza revânzării/ e!aminarea poate fi amânată până când bunurile a(un- lanoua destina ie. Cu titlu de e!emplu de e!emplu/ ambala(ul nu trebuie să fie desfăcut înainte.țEn scopul de a amâna e!aminarea/ este necesar ca vânzătorul să tie sau să fi trebuit să tie căș șo redirec ionare sau ree!pediere a fost posibilă/ astfel încât vânzătorul să nu considereț prematur 1 în ceea ce prive te timpul de sosire la cumpărător 1 că e!aminarea a avut loc i nuș ș

a produs nicio obiec ie.ț

En privin a consecin elor nedenun ării către vânzător a lipsei de conformitate într6unț ț țtermen rezonabil/ pot opera două principii fie protec ia intereselor vânzătorului/ fiețceleritatea raporturilor comerciale/ fie pur i simplu sanc ionarea lipsei de dili-en ă din parteaș ț țcumpărătorului.

Jbli-a ia de denun are a neconformită ii. Cumpărătorul pierde dreptul de a6 i apăraț ț ț șdenun area nu se realizează într6un termen specificat. Prin urmare/ cumpărătorul nu poatețsolicita

6 despă-ubiriG

6 remedierea lipsei de conformitateG6 nulitatea contractuluiG6 o reducere a pre ului.ț

Cumpărătorul trebuie să notifice vânzătorului lipsa de conformitate într6un termenrezonabil/ calculat din momentul în care l6a constatat sau ar fi trebuit să6l constate. En cazul încare lipsa conformită ii ar fi putut fi descoperit prin e!aminarea mărfurilor/ cumpărătorul ar fițtrebuit să fi descoperit lipsa de conformitate în momentul e!aminării. En cazul în care lipsa deconformitate nu ar fi putut fi descoperită prin e!aminare/ cumpărătorul trebuie să notificeîntr6un termen rezonabil după ce a descoperit lipsa de conformitate.

*enun area în termenul de # ani 6 C iar dacă este important să fie prote(atț

cumpărătorul de vicii devin evidente numai după o perioadă de timp/ este de asemeneaimportant să fie prote(at vânzătorul. :olicitările făcute cu mult timp după ce mărfurile au fost

#)8



ivrate sunt de multe ori îndoielnice i ar fi dificil pentru el să ob ină dovezi cu privire la stareaș ț produselor în momentul livrării. :e permite prelun-irea termenului de doi ani/ în virtutea unei perioade de -aran ie contractuală. Contractul poate/ însă/ con ine prevederi speciale pentruț țe!aminarea i notificarea privind lipsa unei neconformită i cum ar fi/ de e!emplu/ în cazul înș țcare contractul prevede o verificare în prezen a vânzătorului sau atunci când ambele păr iț ț

trebuie să semneze un raport privind conformitatea ec ipamentului cu prevederilecontractuale.

2 . Fbli%a ia de a li-ra un bun liber se alte preten ii juridiceț ț

En conte!tul interna ional/ în cazul în care o 5presupusă7 încălcare va avea loc/ dețobicei/ în afara teritoriului vânzătorului/ Conven ia limitează obli-a ia implicită aț țvânzătorului de a livra bunuri libere de sarcini. *e asemenea/ nu se poate re ine o răspundereța vânzătorului de a livra bunuri libere de sarcini. *e asemenea/ nu se poate re ine oțrăspundere a vânzătorului dacă cumpărătorul tia sau nu putea să i-nore e!isten a drepturilor ș țmai sus numite/ sau dacă vânzătorul a utilizat desene te nice/ desene/ formule/ sau altespecifica ii furnizate de către cumpărător însu i.ț ș

$ânzătorul nu este obli-at să asi-ure libertatea de preten ii de drepturi industriale sauțde altă proprietate intelectuală peste tot în lume/ ci mai de-rabă doar în acele ări în care/țconform contractului/ mărfurile urmează a fi utilizate. En absen a unei destina ii a uneiț țutilizări speciale/ acest lucru ar însemna ara în care cumpărătorul î i are sediul. Cu toateț șacestea/ în cazul în care bunurile vor fi revândute sau utilizate într6o altă ară decât cea în carețcumpărătorul î i are sediul 1 cu condi ia ca această utilizare într6una sau mai multe alte stateș țsă fi fost avută în vedere de către păr i în momentul înc eierii contractului 1 vânzătorul î iț șîncalcă obli-a ia dacă preten iile se bazează pe le-ile acelor state. Răspunderea vânzătoruluiț țse e!tinde numai la drepturile de proprietate intelectuală industriale sau altă proprietateintelectuală e!istente în acele ări în care mărfurile urmează a fi folosite în conformitate cuțtermenii contractului/ 5de e!emplu/ revândute sau utilizare7/ i care au fost avute în vedere deșcătre păr i la înc euerea contractului. En cazul în care nu a fost luată în considerare ara înț țcare cumpărătorul î i are sediul de afaceri.ș

20. Peri ada i l cul plă iiș ț

Pentru cazurile în care nu este prevăzut locul în care urmează să fie efectuată plata prin contract i păr ile nu au reu it să cadă la un acord comun/ Conven ia instituie două solu iiș ț ș ț țsubsidiare alternative sediul vânzătorului i locul remiterii mărfurilor i documentelor poateș ș

fi la sediul cumpărătorului sau al băncii care îl deserve te.șPlata efectuată la sediul vânzătorului cazul în care plata se efectuează la sediul

vânzătorului. ,oate consecin ele le-ale care decur- din sc imbarea sediului vor fi suportatețde aceasta. Prin urmare/ se pune problema dacă e!istă limitări privind dreptul vânzătorului dea solicita plata la noul său sediu. Aceste limitări se vor interpreta conform principiului bunei6credin e stipulat de art. 3 alin. 5"7 din Conven ie.ț ț

Cumpărătorul trebuie să plătească pre ul la data stabilită prin contract sau care rezultățdin contract i din prezenta conven ie/ fără a fi necesară nicio cerere sau altă formalitate dinș ț partea vânzătorului.

Cumpărătorul trebuie să plătească pre ul la data prevăzută în mod e!pres sau carețrezultă în mod implicit din contract ori la data rezultată din C$I%/ indiferent dacă vânzătorula cerut sau nu să fie efectuată această plată. En lipsa unui acord contrar/ cumpărătorul este

#)9



obli-at să plătească pre ul inte-ral la data stabilită în contract. *acă el plăte te doar o parteț șdin pre ul mărfurilor livrate/ vânzătorul are dreptul de a refuza plata i de a6 i e!ercita căile deț ș țatac. En cazul în care vânzătorul acceptă plată par ială/ el poate totu i re ine mărfurile sauț ș țdocumentele până în momentul în care s6a realizat plata inte-rală/ atunci când livrarea i platașsunt simultane. *acă nu apelează la acest mi(loc/ sau le-ea nu îi permite/ vânzătorul are totu iș

dreptul de a cere despă-ubiri.

2 . Fbli%a ia cu#părăt rului de a pri#i #ar aL Fbli%a ia -)nzăt rului de aț țc nser-a bunul

Jbli-a ia cumpărătorului de a prelua marfa predată constă în efectuarea a două acteț (uridice care urmează a fi analizatre în para-rafele următoare.

Cooperarea dintre păr i. Art. 2+ lit. 5a7 subliniază încă o dată importan a cooperăriiț țdintre cele două păr i aflate în fa a unor tranzac ii interna ionale de mărfuri. En acest sens/ț ț ț țcumpărătorul trebuie să întreprindă toate actele necesare în scopul de a îi permitevânzătorului să livreze mărfurile în condi ii optime. En func ie de modul de transport iț ț școndi iile de livrare/ cumpărătorul poate fi obli-at să îi ofere vânzătorului toate instruc iunileș țnecesare în vederea e!pedierii bunurilor.

Preluarea bunurilor. Cumpărătorul este obli-at să preia bunurile asupra cărora auconvenit. En cazul bunurilor care urmează a fi preluate de la sediul vânzătorului/ sau atuncicând trebuie Kpuse la dispozi ieL cumpărătorului într6o altă loca ie/ cumpărătorul este/ în modț țnormal/ cel responsabil pentru preluarea acestora.

Cumpărătorul are obli-a ia de a plăti pre ul numai dacă a avut posibilitatea de aț țe!amina mărfurile. En consecin ă/ este obli-a ia vânzătorului de a oferi mi(loacele pentruț țcumpărător de a e!amina mărfurile înainte de plată i de remitere. Condi iile e!ercităriiș ț

dreptului cumpărătorului de a e!amina marfa.Când cumpărătorul întârzie să preia mărfurile predate sau nu plăte te pre ul/ în cazulș ț

în care plata pre ului i predarea trebuie să se facă simultan / vânzătorul/ dacă are mărfurile înț ș posesia sau sub controlul său/ trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a le asi-ura conservarea/inând seama de împre(urări. l este îndreptă it să le re ină până ce va ob ine de la cumpărător ț ț ț țrambursarea c eltuielilor sale rezonabile.

Partea care este inută să ia măsuri pentru conservarea mărfurilor poate să lețdepoziteze în ma-aziile unui ter pe c eltuiala celeilalte păr i/ cu condi ia ca c eltuielile ceț ț țrezultă să nu fie nerezonabile.

29. $rans#iterea riscuril r. >eneralită iț

Pierderea sau deteriorarea mărfurilor survenită după transferul riscurilor cătrecumpărător/ nu6l eliberează pe acesta de obli-a ia de plată a pre ului/ e!ceptând cazul în careț țaceste evenimente sunt datorate unui fapt al vânzătorului.

ste fundamentat pe principiul potrivit căruia odată ce riscul a căzut pe umeriicumpărătorului/ acesta este obli-at să plătească pre ul inte-ral c iar dacă mărfurile s6auțdeteriorat sau au fost distruse. !cep ia apare în momentul în care pierderea sau deteriorareațmărfurilor a survenit ca urmare a unor ac iuni sau omisiuni ale vânzătorului. En consecin ă/ț țactele vânzătorului/ care duc la pierderea bunurilor vor constitui aproape întotdeauna oîncălcare a contractului. Altfel spus/ normele obi nuite privind preluarea riscului se aplicășdoar în cazul pierderilor KaccidentaleL. Acestea sunt fie Kacte ale lui *umnezeuL/ fie acte ale

# +



unor păr i ter e muritoare 5 o i/ vandali etc.7. En modul similar/ în cazul în care pierderea sauț ț țdeteriorarea se datorează actelor sau omisiunilor proprii săvâr ite de cumpărător/ acesta dinșurmă va fi cel care va suporta riscul.

Când contractul de vânzare implică transportul mărfurilor/ iar vânzătorul nu este inutțsă le remită într6un loc determinat/ riscurile sunt transferate cumpărătorului de la remitereamărfurilor primului transportator pentru a le transmite cumpărătorului în conformitate cucontractul de vânzare. Când vânzătorul este inut să remită mărfurile transportatorului într6unțloc determinat/ riscurile nu sunt transferate cumpărătorului p nă ce mărfurile nu au fostțremise transportatorului în acel loc. Oaptul că vânzătorul ar fi autorizat să păstrezedocumentele reprezentative ale mărfurilor/ nu afectează transferul riscurilor.

,otu i/ riscurile nu sunt transferate cumpărătorului cât timp mărfurile nu au fostșidentificate/ potrivit cu contractul/ prin aplicarea unui semn distinctiv pe mărfuri prindocumentele de transport/ printr6un aviz dat cumpărătorului sau prin orice alt mi(loc.

26. Utilizarea ter#enil r c #erciali 4CIG, CGR, GFS, G5S, CIP etc.8GC5 1 Oree Carrier 1 Oranco transportator 1 marfa/ după ce a fost vândută este

predată de e!portator primului cărău / numit de cumpărător/ la locul convenit. Indicat este sășse stipuleze în contract obli-a ia vânzătorului de a încărca i stivui marfa în containere înț șmi(locul de transport pe c eltuiala sa/ rămânând în sarcina cumpărătorului c eltuielile cutransportul i de descărcare.ș

G5S 1 Oree Alon- Board 1 Oranco de6a lun-ul vasului 1 se poate utiliza numai încazul transporturilor maritime i fluvialeG cumpărătorul an-a(ează nava/ iar vânzătorul aduceșmarfa în port i o plasează pe c ei de6a lun-ul navei.ș

GFB 1 Oree on Board 1 Oranco la bord 1 transferul de la vânzător la cumpărător almărfii/ c eltuielilor/ formalită ilor i riscul se face în momentul când marfa a trecut balustradaț ș5copastia7 vasului. 5$ânzătorul trebuie să livreze mărfurile unui anumit transportător cu carecumpărătorul are înc eiat un contract de transport. *in momentul livrării mărfii/cumpărătorul suportă toate riscurile7.

* 1 ! or=s 1 Oranco fabrică 5Presupune obli-a ii minime pentru vânzător carețtrebuie să pună marfa la dispozi ia cumpărătorului la sediul său fără a răspunde de încărcareațmărfii în mi(locul de transport al cumpărătorului. Cumpărătorul suportă toate riscurile pe carele comportă preluarea mărfii i transportarea acestora la destina ie7ș ț

CGR 1 Cost and Orei- t 1 Cost i navlu 1 vănzătorul an-a(ează nava/ o încarcă i oș ș

duce în portul de destina ie convenit.țCIG 1 Cost/ Insurance and Orei-t 1 Cost/ asi-urare i navlu 1 pe lân-ă COR ș

vânzătorul are obli-a ia să procure pentru cumpărător/ pe contul acestuia din urmă/ unțcontract de asi-urare împotriva riscurilor maritime de avariere sau de pierdere a mărfii întimpul transportului.

CP$ / Carria-e paid to 1 ,ransport plătit până la 1 vănzătorul plăte te transportulș până la destina ie. Condi ia poate fi utilizată pentru toate felurile de transport.ț ț

CIP 1 Carria-e and Insurance paid to 1 ,ransport i asi-urare plătite pănă la 1 peșlân-ă CP, vânzătorul asi-ură marfa/ în numele i contul cumpărătorului/ contra riscurilor șminime de avariere i pierdere.ș

# "



"5G 1 *elivered at Orontier 1 Oranco frontieră 1 vânzătorul pune marfa la dispozi iațcumpărătorului la frontiera convenită i îndepline te formalită ile de vămuire la import.ș ș ț

"*S 1 *elivered e! : ip 1 Oranco navă nedescărcat 5numai pe căi navi-abile7 1 vânzătorul suportă c eltuielile i riscurile aducerii mărfii în portul de destina ie/ punând6o laș țdispozi ia cumpărătorului la bordul navei/ nevămuită pentru import.ț

"*O 1 *elivered e! `uaV 1 Oranco C ei 5numai pe căi navi-abile7 1 pe lân-ă * :/vânzătorul plăte te vama în ara cumpărătorului.ț ț

""U 1 *elivered *utV Unpaid 1 Oranco destina ie nevămuit 1 vânzătorul nu plăte teț șvama i celelalte ta!e din ara cumpărătorului.ș ț

""P 1 *elivered *utV Paid 1 Oranco destiina ie vămuit 1 vânzătorul plăte te toateț șta!ele i riscurile care intervin/ ducând marfa la destina ie 5ma!im de obli-a ii care îi revinș ț țvânzătorului7.

! . Ancălcarea unda#entală de către -)nzăt r a bi%a iil r c ntractuale iț șe ectele asupra riscuril r*acă vânzătorul a săvâr it o contraven ie esen ială la contract/ dispozi iile art. 23/ 28ș ț ț ț

i 29 nu aduc atin-ere mi(loacelor de care dispune cumpărătorul în raport de aceastășcontraven ie.ț

,ransferul riscurilor nu împiedică aplicarea de către cumpărător a mi(loacelor de caredispune cumpărătorul în raport de această contraven ie.ț

,ransferul riscurilor nu împiedică aplicarea de către cumpărător a mi(loacelor de caredispune ca urmare a contraven iei esen iale la contract săvâr ită de vânzător.ț ț ș

*acă vânzătorul a încălcat fundamental contractul/ articolele 23/ 28 i 29 nu altereazășcăile de atac care stau la dispozi ia cumpărătorului pentru a î i recupera pre(udiciul. Enț șconsecin ă/ în cazul unei încălcări fundamentale a contractului/ de i riscul a trecut/ț șcumpărătorul poate cere înlocuirea bunurilor pierdute cu altele noi care să fie livrate.

!1. *(ecutarea c ntractel r i căi de atacș

Re-ula -enerală este că riscul de întârziere/ eroare sau pierdere cu privire la ocomunicare este suportat de către destinatarG rezultă din acest considerent că este de dorit săe!iste/ pe cât posibil/ o re-ulă care re-lementează riscurile de transmitere afectate de azard.

*acă/ în conformitate cu dispozi iile prezentei conven ii/ o parte are dreptul să cearăț țceleilalte păr i e!ecutarea unei obli-a ii/ un tribunal nu este inut să dispună e!ecutarea înț ț țnatură decât dacă o face în temeiul propriului său drept pentru contracte de vânzareasemănătoare/ necârmuite de prezenta conven ie. Articolul #8 impune ca o instan ă 5sauț țtribunal arbitral7/ căreia i se cere să Ksolicite e!ecutareaL/ în conformitate cu Conven ie/ să sețan-a(eze într6un proces în doi pa i. En primul rând/ trebuie să stabilească dacă normele deșremediere cuprinse în capitolele II i III din partea a III6a prin ele însele pot să ofere păr iiș țvătămate/ într6un caz particular/ posibilitatea e!ecutării unei obli-a ii. Apoi/ în cazul în carețrăspunsul la prima întrebare este afirmativ/ instan a trebuie să procedeze pentru a aplica testulțKvalvei de si-uran ăL al art. #8. *eci/ c iar i atunci când o instan ă consideră că o normă dinț ș țConven ie pentru a fi eficientă presupune ca partea care nu a e!ecutat să e!ecute/ instan aț ț

trebuie să ia în considerare/ de asemenea/ dacă o astfel de scutire specifică ar putea fidisponibilă/ în conformitate cu le-ea de vânzări internă a statului forum. *acă acest -en de

# #



reparare specifică nu ar fi posibilă în conformitate cu normele interne/ instan a forului nu estețle-ală de a cere e!ecutarea în temeiul Conven iei. Instan ele care nu s6ar pronun a într6oț ț ț

otărâre privind e!ecutarea în conformitate cu le-isla ia lor na ională/ pot să refuze o astfelț țde cerere. Acest lucru nu ar trebui să creeze probleme în cel mai frecvent caz/ de e!emplu/ încazul în care vânzătorul/ care a livrat bunurile/ pretinde restituirea plă ii de la cumpărător.ț

Această idee/ ca un cumpărător lezat să recur-ă la remediile oferite de art. 2 este re-ula ișnumai în circumstan ele speciale poate e!plica de ce art. #8 5care a apărut din dezbateri destulțde intense i din ne-ociere7 până în prezent a -enerat (urispruden ă foarte pu ină i aproapeș ț ț șnici o controvensă.

Unul dintre pu inele cazuri în care un cumpărător i6a e!ercitat dreptul de a cereț șe!ecutarea efectivă în conformitate cu art. 2 alin. 5"7 a fost decis de un tribunal american.

Căile de atac de care dispune -)nzăt rul 7 :unt stipulate două căi de atac principale/ i anume cele pentru întârzierea debitorului 5ș mora de:itoris7 i cele pentrușdaunele6interese.

"reptul la daune7interese se păstează, c?iar dacă -)nzăt rul recur%e la alt #ijl c7 Partea care a recurs la orice măsură disponibilă în temeiul contractului sau a prezenteiConven ii nu este/ prin urmare/ lipsită de dreptul de a pretinde daunele pe care estețîndreptă ită să le ceară. :pre e!emplu/ vânzătorul îi poate cere cumpărătorului nu doar sățrepare sau să sc imbe bunul defect care a dus la încălcarea contractului/ ci îi poate cere ișanumite daune. Repararea pre(udiciului de către vânzător nu îl scute te pe acesta de platașunor despă-ubiri.

5rbitrul nu p ate ac rda un ter#en de %ra ie 7ț Art. 2" alin. 5)7 prevede că în cazulîn care un vânzător recur-e la o cale de atac ca urmare a încălcării contractului/ nici o instan ățsau tribunal nu poate întârzia e!ercitarea acestei căi de atac/ prin acordarea unei perioade de-ra ie cumpărătorului/ nici înainte/ nici concomitent i nici după ce vânzătorul s6a prevalat deț ș

mi(locul de care dispune.

!2. Re#ediile cu#părăt rului pentru &ncălcarea de către -)nzăt r a bli%a ieițsale

Cumpărătorul poate cere vânzătorului e!ecutarea obi-a iilor sale/ e!ceptând cazul înțcare s6a prevalat de un mi(loc incompatibil cu această cerere.

*acă mărfurile nu sunt conforme cu contractul/ cumpărătorul nu poate cerevânzătorului predarea unor mărfuri de înlocuire decât dacă lipsa de conformitate constituie ocontraven ie esen ială la contract i dacă această predare este cerută în momentul denun ăriiț ț ș ț

lipsei de conformitate în baza art. )9 sau într6un termen rezonabil calculat de la acestădenun are.ț

*acă mărfurile nu sunt conforme cu contractul/ cumpărătorul poate cere vânzătoruluisă repare lipsa de conformitate/ în afară de cazul în care acesta ar fi nerezonabil/ inând seamațde toate îmre(urările. Repara ia trebuie cerută în momentul denun ării lipsei de conformitate/ț țfăcută în baza art. )9 sau într6un termen rezonabil calculat de la această denun are.ț

Cumpărătorul poate acorda vânzătorului un termen suplimentar/ de o duratărezonabilă/ pentru e!ecutarea obli-a iilor sale.ț

!ceptând cazul în care a primit de la vânzător o notificare prin care îl informează că

nu î i va e!ecuta obli-a iile în termenul astfel acordat/ cumpărătorul nu poate/ înainte deș țe!pirarea acestui termen/ să se prevaleze de vreunul din mi(loacelor de care dispune în caz de

# )



contraven ie la contract. ,otu i/ prin acest fapt/ cumpărătorul nu pierde dreptul de a cereț șdaune6interese pentru întârziere de e!ecutare

:ub rezerva art. 9/ vânzătorul poate/ c iar după data predării/ să repare pe c eltuialasa orice lipsă a obli-a iilor sale/ cu condi ia ca aceasta să nu atra-ă o întârziere nerezonabilăț ți să nu cauzezecumpărătorului nici incovenien e nerezonabile/ nici incertitudini în ceș ț

prive te rambursarea de către vânzător a c eltuielilor făcute de cumpărător. ,otu i/ș șcumpărătorul păstrează dreptul de a cere daune6interese în conformitate cu prezentaconven ie.ț

*acă vânzătorul cere cumpărătorului să îi comunice dacă acceptă e!ecutarea/ iar cumpărătorul nu îi răspunde într6un termen rezonabil/ vânzătorul poate să î i e!ecuteșoblo-a iilor în termenul pe care l6a indicatîn cerere. Cumpărătorul nu poate/ înainte dețe!pirarea acestui termen/ să prevaleze de un mi(loc incompatibil cu e!ecutarea obli-a iilor dețcătre vânzător.

Când vânzătorul notifică cumpărătorului inten ia de a6 i e!ecuta obli-a iile într6unț ș țtermen determinat/ este prezumat că a cerut cumpărătorului să îi comunice otărârea sa înconformitate cu para-raful precedent.

J cerere sau o notificare făcută de vânzător/ în temeiul para-rafelor # sau ) ale prezentului articol/ nu produce efecte decât dacă a fost primită de către cumpărător.Cumpărătorul poate declara contractul rezolvit

a7 dacă nee!ecutarea de către vânzător a oricăreia dintre obli-a iile ce rezultă pentru elțdin contract sau din prezenta conven ie constituie o contraven ie esen ială la contractGț ț țsau

b7 în caz de nepredare/ dacă vânzătorul nu predă mărfurile în termenul suplimentar acordat de cumpărător în conformitate cu para-raful " al art. 3 sau dacă declară că nu

le va preda în termenul astfel acordat.,otu i/ când vânzătorul a predat mărfurile/ cumpărătorul este decăzut din dreptul de așrezolvi contractul dacă nu a făcut6o

a7 în caz de predare tardivă într6un termen rezonabil calculat din momentul în care a tiutșcă predarea a fost efectuatăG

b7 în cazul unei contraven ii/ alta decât predarea tardivă/ într6un termen rezonabilți. calculat din momentul în care a cunoscut sau trebuia să cunoască acestă

contraven ieGții. după e!pirarea oricărui termen suplimentar acordat de cumpărător în

conformitate cu para-raful " al art. 3 sau dupăce vânzătorul a declarat că nu

î i va e!ecuta obli-a iile în acest termen suplimentarG sauș țiii. după e!pirarea oricărui termen suplimentar indicat de vânzător în conformitatecu para-raful # al art. 8 sau după ce cumpărătorul a declarat că nu va acceptae!ecutarea.

En caz de lipsă de conformitate a mărfurilor cu contractul/ c iar dacă pre ul a fost sauțnu plătit/ cumpărătorul poate reduce pre ul propor ional cu diferen a între valoarea pe careț ț țmărfurile efectiv predate o aveau în momentul predării i valoarea pe care mărfurileșconforme ar fi avut6o în acest moment. ,otu i/ dacă vânzătorul repară orice deficien ă aș țobli-a iilor sale/ în conformitate cu art. )3 ori art. 8/ sau dacă cumpărătorul refuză sățaccepte e!ecutarea de către vânzător/ în conformitate cu aceste articole/ cumpărătorul nu poate reduce pre ul.ț

#



*acă vânzătorul nu predă decât o parte din mărfuri sau dacă numai o parte dinmărfurile predate este conformă cu contractul/ art. 260+ se aplică în ce prive te partea lipsășsau neconformă.

Cumpărătorul nu poate să declare contractul rezolvit în totalitatea sa/ decât dacănee!ecutarea par ială sau lipsa de conformitate constituie o contraven ie esen ială la contract.ț ț ț

*acă vânzătorul predă mărfurile înainte de data stabilită/ cumpărătorul are facultateade a le prelua sau de a le refuza.

*acă vânzătorul predă o cantitate superioară celei prevăzute de contract/ cumpărătorulare facultatea de a le prelua sau de a le refuza.

*acă vânzătorul predă o cantitate superioară celei prevăzute de contract/ cumpărătorul poate accepta sau refuza preluarea cantită ii predate e!cedentar. En cazul în cazul în carețcumpărătorul acceptă să o plătească la pre ul din contract.ț

Cumpărătorul nu pierde dreptul de a cere daune6interese dacă î i e!ercită dreptul de așrecur-e la un alt mi(loc.

!!. "reptul na i nal pri-ind -)nzarea pri-it ca li#itare a re#ediil r judiciareț

CFM*N$5RIU@ te(tului::tatele contractante care aplică norme de drept identice sau apropriate pot să continue

să aplice acele norme în detrimentul Conven iei. :tatele contractante care adoptă aceastățotărâre pot să facă o rezervă comună la Conven ie/ sau să î i facă declara ii unilateraleț ș ț

reciproce.

*acă/ în conformitate cu normele dreptului interna ional le-isla ia aplicabilă ar fi le!ț țfori/ iar statul respectiv a făcut o rezervă la Conven ie sub imperiul art. 9 alin. 5#7/ atuncițdreptul na ional al statului forului s6ar aplica 5inclusiv orice normă specială care ar puteaț-uverna respectiva vânzare interna ională7 pentru contractul de vânzare de mărfuri iț șformarea acestuia.

En lipsa unei rezerve la Conven ie făcute de noul stat contractant/ rezerva ori-inară/țde i continuă să e!iste/ nu se va bucura de statutul de rezervă comună sau declara ieș țunilaterală reciprocă/ în conformitate cu para-raful " al art. 9 i nu va avea niciun efectș practic/ altul decât o declara ie unilaterală făcută de către un stat contractant în le-ătură cu altțstat contractant.

!+. "reptul cu#părăt rului de a s licita n uă li-rareCFM*N$5RIU@ te(tuluiArt. 2 reinterează importan a principiuluiț pacta sunt sevanda prin eviden iereaț

faptului că în caz de încălcare a obli-a iilor contractuale de către vânzător/ principalul interesțal cumpărătorului este ca vânzătorul să î i e!ecute obli-a ia conform promisiunii ini iale.ș ț ț

fectivitatea celorlalte remedii pentru nee!ecutatea contractului sunt mai dezavanta(oaseîntrucât ac iunile în (usti ie pentru acordarea acestor drepturi presupun costuri i dureazp oț ț ș perioadă considerabilă de timp. En acest conte!t/ art. 2 alin. 5"7 C$I% acordă

cumpărătorului dreptul de a solicita vânzătorului e!ecutarea în natură a contractului. Pentruefectivitatea acestui remediu/ vânzătorul trebuie să livreze bunurile/ să remedieze orice

# 0



defecte sau să facă orice act necesar pentru ca obli-a iile contractuale să fie e!ecutate dupățcum a fost convenit ini ial.ț

Cumpărătorul poate cere e!ecutarea în natură a obli-a iilor atât timp cât nu a recurs lațun remediu contractual care este incompatibil cu aceasta/ sau a pierdut dreptul la acestremediu prin omiterea notificării vânzătorului. !ecutarea în natură a obli-a iilor esteț

incompatibilă cu declararea contractului ca fiind rezolvit i cu reducerea pre ului.ș țCând predarea mărfurilor a avut loc/ dar acestea nu erau conforme cu contractul/

cumpărătorul are două op iuni să solicite vânzătorului să înlocuiască bunurile neconforme cuțaltele care să îndeplinească criteriile ini iale/ sau să repare lipsa de conformitate a bunurilor țde(a predate. Cumpărătorul poate ale-e dintre cele două op iuni numai în cazul unei încălcprițesen iale a contractului. Prima op iune este condi ionată de trei premise a7 vânzătorul sa fiț ț ț predat bunuri neconforme âG b7 lipsa de conformitate a bunurilor să fie considerată oșîncalcare esen ială a contractuluiG c7 cumpărătorul să denun e lipsa de conformitate în bazaț țart. )9 C$I% sau într6un timp rezonabil. *acă lipse te caracterul esen ial al încălcării/ seș ț poate solicita numai repararea lipsei de conformitate a bunurilor.

En concluzie/ art. 2 C$I% spri(ină respectarea principiului pacta sunt sevanda i așcredin ei că cel mai adecvat remediu pentru cumpărător în cazul unei încălcări a obli-a iilor ț țcontractuale este de a solicita vânzătorului să i i e!ecute obli-a iile astfel cum aceasta au fostș țconvenite ini ial.ț

! . "reptul -)nzăt rului de a s licita reparareaArt. 2" din Conven ie fiind simetric art. 0/ constituie un inde! al mi(loacelor de careț

dispune vânzătorul în cazul încălcării contractului de către cumpărător i/ totodată/ esteștemeiul (uridic -eneral al dreptului vânzătorului de a cere daune6interese.

En acest sens/ în art. 2" alin. 5"7 sunt stipulate două căi de atac principale/ i anume celeș

pentru întârzierea debitorului 5mora de:itoris) prevăzute la art. 2" alin. 5"7 lit. a i art. 2# iș ș20 i cele pentru daunele6interese prevăzute la art. 2" alin. 5"7 lit. b i la art. 3 633.ș ș

"reptul la daune7interese se păstrează, c?iar dacă -)nzăt rul recur%e la alt#ijl c 7 Art. 2". alin. 5#7 prevede că partea care a recurs la orice măsură disponibilă întemeiul contractului sau a prezentei Conven ii nu este/ prin urmare/ lipsită de dreptul de aț pretinde daunele pe care este îndreptă ită să le ceară. :pre e!emplu/ vânzătorul îi poate cerețcumpărătorului nu doar să repare sau să le sc imbe bunul defect care a dus la încalcareacontractului/ ci îi poate cere i anumite daune. Repararea pre(udiciului de către vânzător nu îlșscute te pe acesta de plata unor despă-ubiri.ș

5rbitrul nu p ate ac rda un ter#en de %ra ie 7ț Art. 2" alin. 5)7 prevede că în cazulîn care un vânzător recur-e la o cale de atac ca urmare a încălcării contractului/ nici o instan ățsau tribual arbitral nu poate întârzia e!ercitarea acestei căi de atac/ prin acordarea unei perioade de -ra ie cumpărătorului/ nici înainte/ nici concomitent i nici după ce vânzătorul s6aț ș prevalat de mi(locul de care dispune. Acest para-rafa fost conceput i ulterior/ inclus înșConven ie deoarece în anumite sisteme (uridice/ unde nerespecarea termenului de plată dețcătre un cumpărător îi permite vânzătorului să rezilieze contractul/ cumpărătorul se poateadresa unui tribunal pentru a cere nou termen de plată. Ensa/ în lumina Conven ie sustra-ereațde la îndeplinirea obli-a iilor este de obicei cauzată de o încălcare fundamentală ațcontractului. *e i Conven ia limitează dreptul vânzătorului de a declara contractul rezolvitmș țaceasta nu con ine nicio dispozi ie -enerală care să limiteze o ac iune de acordare a daunelor ț ț ț prevăzute în articolele 3 633. J asemenea dispozi ie ar depă i domeniul de aplicare alț ș

Conven iei potrivit art. . Prin urmare/ termenul de e!ercitare a dreptului la despă-ubiri va fiț

# 2



re-lementat în lumina de le-ilor locale corespunzătoare astfel cum sunt stabilite prin normelede drept interna ional privat.ț

!0. "reptul -)nzăt rului la re#ediere

Entr6un limba( similar articolului ) / articlolul )3 conferă dreptul de a remedia oricelipsă de conformitate de către vânzător.

Articolul )3 se aplică la diferite tipuri de neconformită i ale bunurilor.ț Neconformitatea mărfurilor poate fi remediată prin KînlocuireL sau Krepararea păr ii defecteL.ț Niciuna dintre aceste măsuri nu se poate realiza în cazul ăn care cauzează cumpărătoruluiinconveniente sau c eltuieli nerezonabile. *e e!emplu/ cumpărătorul ar putea respin-e o propunere pentru a repara o ma inărie la locul asamblării la cumpărător/ în orice situa ie înș țcare opera iunile de asamblare ar presupune un efort serios din partea acestuiaG în acestețcondi ii ar avea posibilitatea unei înlocuiri rapide a ma inăriei/ dacă această variantă este nauț șadecvată

.rticolul % face referire la situa ia în care vânzătorului a livrat :unurile înainte deț data limită prevăzută în controlul de livrare! dar executarea sa nu este conformă cucontractul# 5rezentul articol prevede faptul ă vânzătorul poate remedia lipsa de conformitate prin livrarea păr ii lipsă! prin livrarea de produse de înlocuirem care sunt în conformitate cuț contractul! sau prin remedierea oricăreineconformită i a :unurilor#ț

@ipsa de c n r#itate 7$ânzătorul are dreptul de a remedia lipsa de conformitate a bunurilor în temeiul art. )3 numai până la Kdata prevăzută pentru livrareL. *upă data prevăzută pentru livrare dreptul de a remedia se bazează pe art. 8. En cazul vânzărilor interna ionale care implică transportul de mărfuri/ cu e!cep ia cazului în care contractulț ț prevede altfel/ livrarea este efectuată prin predarea bunurilor către primul transportator. Prinurmare/ în aceste contracte/ data până la care vânzătorul poate remedia orice neconformitate

de cantitate sau calitate a bunurilor în temeiul art. )3 este data până la care s6a solicitat princontract să predea bunurile transportatorului.

! . "reptul cu#părăt rului de a HanulaD -)nzarea dat rită &ncalcăriiunda#entale de către cu#părăt r a bli%a iil r saleț

CFM*N$5RIU@ te(tului:Articolul este o dere-are de la re-ula principală statuată în art. )9 alin. 5"7 iș

anume că lipsa cumpărătorului de a oferi din timp o notificare specifică de neconformitate va priva cumpărătorul de dreptul său de a invoca remedii oferite de C$I% împotriva încălcării

obli-a iilor contractuale ale vânzătorului.ț,rebuie luat în considerare faptul că atenuarea permisp de art. în ceea ce prive teș

efectele lipsei notificării este posibilă doar în cazul în care cumpărătorul nu se poate prevalade falia temporară prevăzută de art. )9 alin. 5"7 în ceea ce prive te observarea defectului/ i.e.șcalculat din momentul în care l6a constatat sau ar fi trebuit sa6l constate. Prin urmare/ (ustificarea posibilă sub art. nu afectează perioada de doi ani prevăzută în alin. 5#7 al sus6numitului articlol. En alte cuvinte/ art. încorporează o (ustificare rezonabilă pentru e eculșde a notifica într6un timp rezonabil după ce cumpărătorul a descoperit sau trebuia sădescopere defectul.

Uzan ele pri-ind n ti icarea pre-alează asupra art.ț al C n-en iei 7ț *acă estestipulat un termen contractual până când un defect trebuie sa fie notificat/ o asemenea prevedere prevalează nu doar fa ă de art. )9 alin. 5"7/ dar i fa ă de art. . En aceea i manieră/ț ș ț șdacă e!istă o uzan ă/ a a cum este ea în eleasă de art. 9 C$I%/ care să prevadă o perioadăț ș ț

# 3



strictă în care notificarea trebuie să fie făcută pentru a fi eficientă/ atunci art. nu areaplicabilitate. Cu toate acestea/ art. ar putea să prevaleze în favoarea cumpărătorului/ încazul unui liti-ium dacă se constată că pozi ia de ne-ociere a cumpărătprului a fost slabă sauțdacp vânzătorul a conceput clauza în discu ie.ț

Re#ediile cde care dispune cu#părăt rul care nu a n ti icat -)nzăt rul 7 Enconformitate cu art. / cumpărătorul care are o (ustificare rezonabilă pentru e ecul său de așda notificarea necesară. Are la dispozi ie o serie de remedii limitate cumpărătorul poarețreduce pre ul în conformitate cu art. 0+ sau solicita despă-ubiri în temeiul art. 3 / cu e!cep iaț ț pierderii profitului/ cum ar fi profitul pe care l6ar fi câ ti-at de pe urma revânzării unor bunurișconforme cu contractul. Acestea sunt sin-urele remedii reziduale pe care cumpărătorul le poate urmări. En consecin ă/ cumpărătorul nu mai poate solicita vânzătorului remediereațlipsei de conformitate ca o c estiune de drept în conformitate cu art. 2. Cel mai important/cumpărătorul declară contractul rezolvit în conformitate cu art. 9/ c iar dacă rezolvirea ar fifost altfel posibilă. Cu toate acestea e!cep ia în ceea ce prive te (ustificarea rezonabilă va fiț șsupusă unei alte calificări/ cea impusă de art. 33.

Ar trebui să fie marcat faptul că/ de i art. nu se refera direct la art. )8/ protec iaș țacordată în cazuri de K(ustificare rezonabilăL este e!tinsă să cuprindă i e ecul cumpărătoruluiș șde a inspecta la timp.

Pentru a se stabili dacp e!istă sau nu o K(ustificareL în sensul art. / este necesar să seevalueze circumstan ele în raport cu no iunea de ec itate. Conduita unui cumpărător/ de i nuț ț șe în sine corectă i în conformitate cu normele/ este scuzabilă dacă în circumstan ele fiecăruiș țcaz în parte merită să i se acorde un -rad de în ele-ere i indul-en ă. >a evaluareaț ș țcircumstan elor avute în vedere într6un caz specific/ trebuie luate în considerare intereselețfiecărei păr i/ în masura în care merită protec ie/ -ravitatea încălcării cumpărătorului/ de tipulț țde afacere a cumpărătorului i de natura bunurilor. En plus/ lipsa cumpărătorului de e!perien ăș țar trebui să constituie un motiv de (ustificare.

I-noran a de înteles a cumpărătorului privind obli-a ia de notificare/ coroborată cuț țlipsa unui pre(udiciu substan ial pot fi invocate ca apărări în temeiul art. . Un alt motiv ar ț putea fi e ecul le-itimal cumpărătorului de a aprecia că o problemă implicând marfa se datorașmai de-rabă neconformită ii decât unor factori e!terni pentru care vânzătorul nu poate fițre inut responsabil.ț

"reptul cu#părăt rului se li#itează la reducerea pre ului.ț Articolul limiteazădreptul cumpărătorului la o reducere de pre în conformitate cu art. 0+/ în cazul în careț bunurile nu sunt conforme cu contractul. En această situa ie cumpărătorul poate reduce pre ulț țîn acea i propor ie cu valoare pe care bunurile livrate efectiv au avut6o la data de livrare înș țcompara ie cu valoarea pe care bunurilor ar fi trebuit să o aibă la acel moment.ț

Ar trebui re inut totu i că normele prevăzute la art. )9/ art. ) alin. 5"7 i art. nuț ș șsunt imperative în sensul că păr ile pot dero-a mereu de la ele prin intermediul unor în ele-eriț țcontractulae.

!9. 5nularea ca ur#are a nec n r#ită ii cu n ti icarea de He(tin%ereDț

Cumpărătorul trebuie să notifice vânzătorul într6un termen rezonabil/ calculat dinmomentul în care l6a constatat sau ar fi trebuit să6l constate. En cazul în care lipsaconformită ii ar fi putut fi descoperită prin e!aminarea mărfurilor/ potrivit art. )8/țcumpărătorul ar fi trebuit să fi descoperit lipsa de conformitate în momentul e!aminării. Encazul în care lipsa de conformitate nu ar fi putut fi descoperită prin e!aminare/ cumpărătorultrebuie să notifice într6un termen rezonabil după ce a descoperit lipsa de conformitate.

# 8



"enun area &n ter#enul de 2 ani 7ț C iar dacă este important să fie prote(atcumpărătorul de vicii care devin evidente numai după o perioadă de timp/ este de asemeneaimportant să fie prote(at vânzătorul. :olicitările făcute cu mult timp după ce mărfurile au fostlivrate sunt de multe ori îndoielnice i ar fi dificil pentru el să ob ină dovezi la stareaș ț produselor în momentul livrării.

Alineatul 5#7 recunoa te acest interes prin solicitarea cumpărătorului de a faceșdenun area lipsei de conformitate în termen de cel mult doi ani de la data la care mărfurile i6țau fost efectiv predate. En plus în conformitate cu art. 8 i "+ din Conven ia asupraș ț prescrip iei în materie de vânzare interna ională de mărfuri/ cumpărătorul trebuie să înceapăț ț procedurile (udiciare împotriva vânzătorului în termen de patru ani de la data la caremărfurile i6au fost efectiv predate.

Articolul )9 alin. 5#7 permite prelun-irea termenului de doi ani/ în virtutea unei perioade de -aran ie contractuală. *ar contractul poate/ de asemenea/ con ine prevederiț țspeciale pentru e!aminarea i notificarea privind lipsa unei neconformită i cum ar fi/ deș țe!emplu/ în cazul în care contractul prevede o verificare în prezen a vânzătorului sau atunciț

când ambele păr i trebuie să semneze un raport privind conformitatea ec ipamentului cuț prevederile contractuale.

En cadrul Conferin ei de la $iena/ Conven ia UNCI,RA> cu privire la termenul deț ț prescrip ie în vânzare interna ională de mărfuri a fost a(ustat la sfera de aplicare a C$I%ț ț print6un protocol de modificare a Conven iei privind limitarea perioadei/ care este prevăzut înțane!a a II6a la Conven ie. Astfel/ ratificarea i punerea în aplicare a Conven iei UNCI,RA>ț ș țar completa unificarea dreptului interna ional de vânzări.ț

liberarea păr ilor contractului de obli-a iile lor este efectul -eneral al rezolu iunii/ț ț țcare se aplică în toate cazurile/ indiferent dacă respectivul contract s6a e!ecutat sau nu.

C$I% re-lementează trei e!cep ii de la efectul primar al rezolu iunii/ i anumeț ț șa7 partea rămâne în continuare obli-ată pentru eventualele Kdaune6interese care pot fi

datorateLG b7 rezolu iunea Knu are efect asupra stipula iilor contractului referitoare la rezolvareaț ț

liti-iilorL. A adar/ clauzele atributive de (urisdic ie sau de arbitra( rămân a6 i produceș ț șefectele/ C$I% consacrând astfel principiul autonomiei clauzelor de (urisdic ie fa ă deț țcontractul în care sunt inserate. *in formularea lar-ă a te!tului rezultă că î i păstreazășefectele nu numai clauzele propriu6zise de ale-ere a instan ei competente pentru solu ionareaț țliti-iului 5c oice of forum7/ dar i orice alte clauze Kreferitoare la rezolvarea liti-iilorL/ș

precum i numărul de arbitri care urmează a solu iona liti-iul/ posibilitatea conferită acestoraș țde a (udeca strict în drept sau în ec itate/ locul arbitra(ului/ intervalul de timp în care sentin ațtrebuie pronun ată etc.G totodată/ nu sunt afectate de rezolu iune nici clauzele de ale-ere aț țle-ii aplicabile 5c oice of la;7.

c7 rezolu iunea nu are efect nici asupra Kdrepturilor i obli-a iilor păr ilor în caz deț ș ț țrezolu iuneL. Clauzele care -enerează asemenea drepturi sau obli-a ii îmbracă/ de re-ulă/ț țforma clauzelor penale pentru nee!ecutare/ clauzelor limitative sau e!oneratoare derăspundere pentru rezolu iune etc.ț

"reptul de a cere restituirea presta iei 7ț Cererea de a i se restitui presta ia este unțdrept/ o posibilitate/ pentru partea care a e!ecutat/ iar nu o obli-a ie. Păr ile pot recur-e i la oț ț ș

altă solu ie decât restituirea presta iilor/ cum ar fi/ spre e!emplu/ reducerea pre ului până laț ț țconcuren a livrărilor de(a făcute.ț

# 9



C$I% conferă oricăreia dintre păr i/ iar nu numai celei care are dreptul să cearățrezolu iunea contractului/ posibilitatea de a cere restituirea presta iei pe care a efectuat6o/ț țte!tul referindu6se la restituirea a ceea ce s6a KfurnizatL/ adică a presta iei vânzătorului/ sau ațceea ce s6a KplătitL/ respectiv a presta iei cumpărătorului. Această solu ie este bazată pe ideeaț țcă rezolu iunea contractului desfiin ează temeiul pe suportul căruia oricare dintre păr i ar fiț ț ț

putut păstra ceea ce a primit de la cealaltă parte/ a a încât restituirea se impune în toateșcazurile. ste/ de asemenea/ indiferent dacă partea care cere restituirea a e!ecutat total sau par ial contractul.ț

C?eltuielile 7C eltuielile aferente restituirii urmează re-imul daunelor6interese/ astfelîncât partea care din culpa căreia s6a produs rezolu iunea contractului va suporta atât propriilețc eltuieli pentru efectuarea restituirii/ cât i pe cele provocate de restituirea presta ieiș țefectuate de cealaltă parte.

'urispruden ă &n d #eniu 7ț En cauza Cars/ păr ile s6au în eles în ac izi ionarea a ")ț ț țautoturisme din :tatele Unite ale Americii/ iar localitatea de destina ie a fost Qorea. *upăț plata primului autoturism/ cumpărătorul din Qorea a refuzat să plătească i celelalteș

autoturisme invocând faptul că el nu este parte a contractului cu pricina i apare numele uneișalte corpora ii/ care nu coincide cu numele lui. ,otodată cumpărătorul a solicitat restituireațsumei plătite pe primul autoturism. >e-ea aplicabilă în această cauză a fost cea dinCalifornia/ iar instan a a otărât că preten ia cumpărătorului/ care este reclamantul în aceastăț țcauză/ este pertinentă i a primit înapoi o parte din această sumă/ fiindcă i vânzătorul a fostș șdespă-ubit pentru c eltuielile aferente transportării autoturismelor/ care s6a efectuat cu onavă.

!6. Reducerea pr p r i nală a pre uluiț ț

Reducerea de pre propor ională 5ț ț actio Buanti minoris7/ este un remediu bine cunoscutîn sistemele de drept civil/ dar nu i în sistemele de drept an-lo6sa!on. Această reducereșconstituie o alternativă la rezolu iunea men ionată în art. 9/ de i e aplicabil i atunci cândț ț ș șcumpărătorul nu ar avea dreptul de a rezolvi. En caz de rezolu iune/ cumpărătorul carețreturnează bunuri neconforme/ este îndreptă it pentru restituirea pre ului plătit pe bazaț țcontractului/ dacă a fost plătit anticipat. En cazul unei reduceri propor ionale/ cândțcumpărătorul păstează bunul neconform 5pentru că nu poate cere sau nu dore teșrezolu iunea7/ cumpărătorul e compensat pentru //decala(ul de calitateL i prime te o reducereț ș șdin pre ul contractual propor ional cu scăderea valorii bunurilor.ț ț

+ . "espă%ubiri pentru &ncălcarea c ntractuluiArticolul este o dere-are de la re-ula principală statuată în art. )9 alin. 5"7 iș

anume că lipsa cumpărătorului de a oferi din timp o notificare specifică de neconformitate va priva cumpărătorul de dreptul său de a invoca remedii oferite de C$I% împotriva încălcăriiobli-a iilor contractuale ale vânzătorului.ț

,rebuie luat în considerare faptul că atenuarea permisp de art. în ceea ce prive teșefectele lipsei notificării este posibilă doar în cazul în care cumpărătorul nu se poate prevalade falia temporară prevăzută de art. )9 alin. 5"7 în ceea ce prive te observarea defectului/ i.e.șcalculat din momentul în care l6a constatat sau ar fi trebuit sa6l constate. Prin urmare/ (ustificarea posibilă sub art. nu afectează perioada de doi ani prevăzută în alin. 5#7 al sus6

numitului articlol. En alte cuvinte/ art. încorporează o (ustificare rezonabilă pentru e eculș

#0+



de a notifica într6un timp rezonabil după ce cumpărătorul a descoperit sau trebuia sădescopere defectul.

Uzan ele pri-ind n ti icarea pre-alează asupra art.ț al C n-en iei 7ț *acă estestipulat un termen contractual până când un defect trebuie sa fie notificat/ o asemenea prevedere prevalează nu doar fa ă de art. )9 alin. 5"7/ dar i fa ă de art. . En aceea i manieră/ț ș ț ș

dacă e!istă o uzan ă/ a a cum este ea în eleasă de art. 9 C$I%/ care să prevadă o perioadăț ș țstrictă în care notificarea trebuie să fie făcută pentru a fi eficientă/ atunci art. nu areaplicabilitate. Cu toate acestea/ art. ar putea să prevaleze în favoarea cumpărătorului/ încazul unui liti-ium dacă se constată că pozi ia de ne-ociere a cumpărătprului a fost slabă sauțdacp vânzătorul a conceput clauza în discu ie.ț

Re#ediile cde care dispune cu#părăt rul care nu a n ti icat -)nzăt rul 7 Enconformitate cu art. / cumpărătorul care are o (ustificare rezonabilă pentru e ecul său de așda notificarea necesară. Are la dispozi ie o serie de remedii limitate cumpărătorul poarețreduce pre ul în conformitate cu art. 0+ sau solicita despă-ubiri în temeiul art. 3 / cu e!cep iaț ț pierderii profitului/ cum ar fi profitul pe care l6ar fi câ ti-at de pe urma revânzării unor bunurișconforme cu contractul. Acestea sunt sin-urele remedii reziduale pe care cumpărătorul le poate urmări. En consecin ă/ cumpărătorul nu mai poate solicita vânzătorului remediereațlipsei de conformitate ca o c estiune de drept în conformitate cu art. 2. Cel mai important/cumpărătorul declară contractul rezolvit în conformitate cu art. 9/ c iar dacă rezolvirea ar fifost altfel posibilă. Cu toate acestea e!cep ia în ceea ce prive te (ustificarea rezonabilă va fiț șsupusă unei alte calificări/ cea impusă de art. 33.

Ar trebui să fie marcat faptul că/ de i art. nu se refera direct la art. )8/ protec iaș țacordată în cazuri de K(ustificare rezonabilăL este e!tinsă să cuprindă i e ecul cumpărătoruluiș șde a inspecta la timp.

Pentru a se stabili dacp e!istă sau nu o K(ustificareL în sensul art. / este necesar să seevalueze circumstan ele în raport cu no iunea de ec itate. Conduita unui cumpărător/ de i nuț ț șe în sine corectă i în conformitate cu normele/ este scuzabilă dacă în circumstan ele fiecăruiș țcaz în parte merită să i se acorde un -rad de în ele-ere i indul-en ă. >a evaluareaț ș țcircumstan elor avute în vedere într6un caz specific/ trebuie luate în considerare intereselețfiecărei păr i/ în masura în care merită protec ie/ -ravitatea încălcării cumpărătorului/ de tipulț țde afacere a cumpărătorului i de natura bunurilor. En plus/ lipsa cumpărătorului de e!perien ăș țar trebui să constituie un motiv de (ustificare.

I-noran a de înteles a cumpărătorului privind obli-a ia de notificare/ coroborată cuț țlipsa unui pre(udiciu substan ial pot fi invocate ca apărări în temeiul art. . Un alt motiv ar ț putea fi e ecul le-itimal cumpărătorului de a aprecia că o problemă implicând marfa se datorașmai de-rabă neconformită ii decât unor factori e!terni pentru care vânzătorul nu poate fiț

re inut responsabil.ț"reptul cu#părăt rului se li#itează la reducerea pre ului.ț Articolul limitează

dreptul cumpărătorului la o reducere de pre în conformitate cu art. 0+/ în cazul în careț bunurile nu sunt conforme cu contractul. En această situa ie cumpărătorul poate reduce pre ulț țîn acea i propor ie cu valoare pe care bunurile livrate efectiv au avut6o la data de livrare înș țcompara ie cu valoarea pe care bunurilor ar fi trebuit să o aibă la acel moment.ț

Ar trebui re inut totu i că normele prevăzute la art. )9/ art. ) alin. 5"7 i art. nuț ș șsunt imperative în sensul că păr ile pot dero-a mereu de la ele prin intermediul unor în ele-eriț țcontractulae.

#0"



INDEX

#0#



BIBLIOGRAFIEAle!andru Ambrozie/ Dtefan Naubauer/ Răspunderea vânzătorului pentru vicii în

vânzarea interna'ională astfel cum este re-lementată de Conven'ia Na'iunilor Unite asupracontractelor de vânzare interna'ionale de mărfuri de la $iena din "98+/ Revista Română de

*rept al Afacerilor/ #4#++).%onna6>isa Belu %a-do/ Contractul de vânzare în noul Cod civil/ d. aman-iu/#+" .

Radu Bo-dan Bobei/ $ienna Convention on Contracts for t e International :ale of oods and UNI*RJI, Principles of International Commercial Contracts in Russian and

Romanian Practice/ în Russian International Commercial Arbitration Fournal/ #/ #++8/ pp.0 63).

>ucian Bo(in/ , e >a; of Jbli-ations in Romania/ în vol. , e >a; of Jbli-ations inurope. A Ne; ave of Codifications/ Reiner :c ulze 5ed7/ OrVderV= ?oll 5ed7/ :ellier/

#+")/ p. )336)80.Irina Bu-a/ ,a=in- t e International Approac to t e CI: , e ap6 Oillin- Role of

t e UNI*RJI, Principles and t e Principles of uropean Contract >a;/ Revista română dedrept comunitar/ nr. 2/ #++9/ p. "+8 1 "#+. Nicolae C irilă/ Conven'ia Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare

interna'ională de mărfuri/ $ol. "/ Art. "6#9/ d. Universul Furidic/ #+"".oria Ciurtin/ No'iunea de pre' în noul Cod civil o perspectivă comparatist6critică/

:tudia Universitatis Babes BolVai6Iurisprudentia/ #+"#/ ""+6"#9/ disponibil la adresattp 44studia.la;.ubbclu(.ro4articol.p pWarticolIdX0"2.

:er-iu *eleanu/ :emnifica'ii &i implica'ii ale clauzelor standard privind utilizarea decătre păr'i a Principiilor Unidroit aplicabile contractelor comerciale interna'ionale/ Revistaromână de drept privat/ nr. 24#+" / p. 3+69+.

:er-iu *eleanu/ Contractul de comer' interna'ional/ ditura >umina >e!/ "992:er-iu *eleanu/ Unele considera'ii cu privire la domeniul de aplicare al Conven'iei Na'iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri/ Revista de drept

comercial/ nr. "4"99 / p. 9 6"+#.ina Jr-a6*imitriu/ *reptul european al contractelor. Realită'i. Influen'e. *omeniu

de aplicare/ C. . Bec=/ #+").manuela Iftime/ Ioan %acovei/ Probleme ale Conven'iei Na'iunilor Unite asupra

Contractelor de vânzare interna'ională de mărfuri prin prisma statelor nesemnatare/ AnaleleUniversită'ii de $est din ,imi&oara/ seria *rept/ nr. #4#+"#/ disponbilă la adresa

ttp 44drept.uvt.ro4documents4Analele6#6#+"#6Probleme6ale6Conventiei6Natiunilor6Unite6asupra.pdf.

manuela Iftimie/ Buna6credin'ă în vânzarea interna'ională/ Acta Universitatis eor-eBacovia. Furidica 6 $olume ). Issue #4#+" / disponibilă

ttp 44;;;.u-b.ro4Furidica4Issue2RJ4"). Bunacredinta in vanzarea internationala.Iftimie manuela.RJ.pdf.

manuela Iftime/ , e armonization of t e Romanian Civil Code provisions ;it t einternational sales la;/ în vol. Communication/ Conte!t and InterdisciplinaritV/ $ol. )/ #+"

ttp 44upm.ro4cci)4CCI6+)4>a;4>a;H#++)H#+3 .pdf.An-ela %î'ă Baciu/ *reptul comer'ului interna'ional/ ditura :, O/ Ia&i/ #+"+.An-ela %î'ă Baciu/ Principiile UNI*RJI, aplicabile contractelor comerciale

interna ionale în perspectiva celei de6a treia edi ii/ RN:F 1 Revista de note i studii (uridice/ț ț ș"0 decembrie #++9/ disponibil la adresa ttp 44;;;.(uridice.ro49)) 04principiile6unidroit6

aplicabile6contractelor6comerciale6internationale6in6perspectiva6celei6de6a6treia6editii. tml

#0)

http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=516

http://drept.uvt.ro/documents/Analele-2-2012-Probleme-ale-Conventiei-Natiunilor-Unite-asupra.pdf



http://www.ugb.ro/Juridica/Issue6RO/13._Bunacredinta_in_vanzarea_internationala.Iftimie_Emanuela.RO.pdf


http://upm.ro/cci3/CCI-03/Law/Law%2003%2074.pdf

http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=516





http://upm.ro/cci3/CCI-03/Law/Law%2003%2074.pdf



,iberiu Constantin %edeanu/ Prescrip'ia e!tinctivă în vânzarea interna'ională demărfuri/ Revista de *rept Comercial 04#+++.

Ionu' Popa/ Remediile nee!ecutării contractului de vânzare6cumpărare din perspectivaConven'iei de la $iena privind vânzarea interna'ională de mărfuri 5principii -enerale7/Revista română de drept privat nr. #4#++8.

Ionu' Popa/ Remediile nee!ecutării contractului de vânzare6cumpărare din perspectivaConven'iei de la $iena privind vânzarea interna'ională de mărfuri 5sinteza remediilor7/ înRevista română de drept privat nr. )4#++8.

Ionu' Popa/ Conformitatea mărfii din perspectiva Conven'iei de la $iena din anul"98+ privind vânzarea interna'ională de mărfuri/ în Revista română de drept privat nr. )4#++8.

Ionu' Popa/ Conformitatea lucrului vândut/ ditura Universul Furidic/ #+"+Ionu'6Olorin Popa/ Ierar ia surselor dreptului în noul Cod civil 6 rolul uzan'elor/

Revista română de drept privat/ )4#+").Ale!andru Derban :tănescu/ *ra-o 6Ale!andru :itaru/ Claudiu6Paul Bu-lea/ *reptulș

comer'ului interna'ional. ,ratat 6 Partea -enerală i Partea specială/ d. Universul Furidic/ș#++8.

Camelia ,oader/ *rept civil. Contracte speciale/ edi'ia )/ d. C. . Bec=/ #++8.Ion ,urcu/ Noul Cod civil republicat. Cartea a $6a. *espre obli-a'ii 5art. ""2 6"2 97 6

Comentarii &i e!plica'ii/ volum "/ d. C. . Bec=/ #+"".%arin $oicu/ Arbitra(ul comercial. Furispruden'a adnotată &i comentată. #++ 6#+" /

ditura Universul Furidic/ #+" .

Curtea de 5rbitraj C #ercial Internaţi nal de pe l)n%ă Ca#era de C #erţ şiIndustrie a R #)niei 4prescurtat &n te(t, C5B8

:entin'a arbitrală nr. #84#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. ))4#++)/ nepublicată.:entin'a arbitrală nr. 84#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. 0"4#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. 3)4#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. "2+4#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. "3+4#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #+"4#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #)+4#++)/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #24#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. ))4#++ / nepublicatăG

:entin'a arbitrală nr. 234#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. 284#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #+34#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. # #4#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #2+4#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #284#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. )+"4#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. )#04#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. ))+4#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. )#)4#++ / nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #+#4#++0/ nepublicatăG

:entin'a arbitrală nr. #034#++0/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr.)"84#++0/ nepublicatăG

#0



:entin'a arbitrală nr. )"94#++0/ nepublicată.:entin'a arbitrală nr. " 4#++2/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. 894#++2/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. "084#++2/ publicată în Revista română de arbitra(/ nr. )4#++3/ p.

996"+#:entin'a arbitrală nr. "204#++2/ nepublicată.:entin'a arbitrală nr. "8+4#++2/ nepublicată.:entin'a arbitrală nr. #084#++2/ în Revista română de arbitra(/ nr. )4#++3/ p. "+#6"+0GEnc eierea din ) au-ust #++2 în cauza solu'ionată prin :entin'a arbitrală nr. #084#++2G:entin'a arbitrală nr. 34#++3/ nepublicată:entin'a arbitrală nr. #"4#++8/ nepublicatăG:entin'a arbitrală/ nr. )84#++9/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. #9 4#++9/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. "224#+"+/ nepublicată.:entin'a arbitrală nr. "9"4#+"+/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. 884#+""/ nepublicatăG:entin'a arbitrală nr. ")34#+""/ nepublicată.:entin'a arbitrală nr. )"4#+"0/ nepublicată.

'urisprudenţa instanţel r r #)ne:Curtea de Apel Bucure&ti/ sec'ia a $I6a comercială/ sentin'a nr. 02 din "3 martie #++2

disponibilă în i*rept.Curtea de Apel Jradea/ :ec'ia comercială &i de contencios administrativ &i fiscal/

*ecizia nr. 4C4#++86A din #8 ianuarie #++8/ FURIN* #++9)0"80G idrept.ro.Curtea de Apel Craiova/ :ec'ia Comercială/ *ecizia nr. #024+"."+.#++8 disponibilă în

FURIN* #++90 "3 2" &i i*rept.Curtea de Apel Bucure&ti/ :ec'ia a $I6a Comercială/ *ecizia comercială nr."#+4"2.+).#++9/ FURIN* #+"+#300".

Fudecătoria Neam'/ :entin'a Civilă nr. 8 4#).+).#++9/ idreptG portal.(ust.ro.Curtea de Apel Bucure&ti/ :ec'ia a $6a Comercială/ *ecizia Comercială nr.

"24#"."+.#++9/ disponibilă în FURIN* #+"+##+9#+G idrept.Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ sec'ia comercială/ nr. #)## din "8 iunie #+"+/

>e-alis.Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ sec'ia comercială/ nr. " 99 din #9 aprilie #+"+/

>e-alis.Curtea de Apel Bucure&ti/ :ec'ia a $I6a Comercială/ :entin'a comercială nr."+ din

" .+".#+""/ disponibilă în idrept.ro/ le-alis.ro.Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ :ec'ia II civilă/ *ecizia nr. "8) din #0 octombrie#+"#/ >e-alis.

Enalta Curte de Casa'ie &i Fusti'ie/ :ec'ia II civilă/ *ecizia nr. #+"3 din ## mai #+")/i*rept.

,ribunalul ar- ita/ :ec'ia Civilă/ :entin'a Civilă nr. 0##8 din "+ decembrie #+")/nepublicată/ disponibiă în RJ>II 5ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022fbc"ca be bb#)b39)80)7

Fudecătoria ăe&ti/ :entin'a Civilă nr. 9#9 din "# aprilie #+")/ disponibilă în RJ>II5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022f"09a f2 e3a39 e9e0#7

,ribunalul Ilfov/ :ec'ia Civilă/ :entin'a Civilă nr. )"90 din #0 octombrie #+")/nepublicată/ disponibilă în RJ>II 5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022fa)a23bd a#ef92"8)7.

#00


http://www.rolii.ro/hotarari/566f159a4f64e7a7944e9e52


http://www.rolii.ro/hotarari/566f159a4f64e7a7944e9e52



,ribunalul Bi or/ :ec'ia a II6a Civilă/ Contencios Administrativ &i Oiscal/ :entin'a#++24#+" / nepublicată/ disponibilă în RJ>II5 ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4023+"ce030c)3"d )0"b#2 "7.

Fudecătoria Clu(6Napoca/ Civil/ :entin'a civilă nr. "#99 din +8 decembrie #+" /nepublicată/ disponibilă în RJ>II 5ttp 44;;;.rolii.ro4 otarari4022ecbee2"#e"88"a)d89e27.

,ribunalul *âmbovi'a/ :ec'ia a II6a Civilă/ de Contencios Administrativ &i Oiscal/*ecizia nr. #+3 din #).+ .#+" / nepublicată/ disponibilă în RJ>II5 tt 44 lii 4 t i4023+2 9 0" b0 b0 3#29 87

http://www.rolii.ro/hotarari/56701ce575c371d4351b2641

http://www.rolii.ro/hotarari/566ecbee612e1881a3d89e64


http://www.rolii.ro/hotarari/56701ce575c371d4351b2641

http://www.rolii.ro/hotarari/566ecbee612e1881a3d89e64


cisg final pentruexamen2016

Documents