cireșele, fructe regale

8/3/2019 Cireșele, fructe regale

http://slidepdf.com/reader/full/cireele-fructe-regale 1/11

Cireșele, fructe regale

Zilele c lduroase deă

var ne ofer oă ă multitudine de

posibilit i de a ne hr niăţ ă

s n tos. Fructele deă ă sezon, c ci la acesteaă

vom face referire înarticolele ce vor urma,

sunt surse de energie şifor , cu mari valen eţă ţ terapeutice totodat ,ă

oferindu-ne astfel înc o posibilitate de a ne bucura dină plin de via .ţă

Cireşele – fructe regale, o surs de s n tateă ă ă

Cireşele, un mare dar de la natur , sunt unele dintre celeă mai îndr gite fructe de c tre români. Metafora „cireaşa dină ă

vârful tortului” este cea mai potrivit pentru a desemnaă ceva special, unic pe care îl au aceste comori rubinii pe

timp de var . Verdictul dat în urma a zece ani de studiiă

minu ioase în diverse laboratoare şi spitale universitare aţ fost clar: delicioasele fructe roşii sunt un medicament

incontestabil, care combate cu un incredibil succes câteva

zeci de boli grave.

Putem consuma orice fel de cireşe cu condi ia s fie bineţ ă

coapte şi deloc alterate (aceste fructe intr foarte uşor înă fermenta ie). Trebuie, îns , ştiut c cireşele în func ie deţ ă ă ţ

soiul lor, prezint efecte terapeutice diferite. De pild ,ă ă cireşele galbene sau de o culoare mai deschis , au ună

efect diuretic mai puternic, favorizând în mod special

mobilizarea şi eliminarea toxinelor din organism şi sunt un



bunt stimulent al digestiei. Cireşele de un roşu închis sau

cele negre, prezint o ac iune mai complex , având efecteă ţ ă antioxidante foarte puternice sunt un medicament

neaşteptat de eficient şi contra bolilor degenerative, aafec iunilor cardio-vasculare şi a anumitor forme deţ cancer. Cireşele amare sunt cele mai pre uite de c treţ ă

terapeu i, fiind un excelent remediu pentru tratareaţ durerilor musculare, a îmb trânirii premature, aă

afec iunilor inflamatorii, a bolilor hepatice, a tumorilorţ

maligne sau benigne.

Considerate super-fructe, pentru c au foarte mul iă ţ nutrien i, cireşele con in peste 70% ap (la fel caţ ţ ă organismul uman), restul de 30% fiind format din:

complexul de vitamine B (B1, B2, B6), vitaminele A, C, E

şi PP; minerale şi oligoelemente precum: fier, îndeosebipotasiu (220mg%), calciu, fosfor, magneziu, cupru, zinc,

cobalt. Mai con in albumin , hidra i de carbon, fibreţ ă ţ alimentare, acizi organici liberi.

Prezen a acidului elagic (compus fenolic) cât şi a unuiţ

procentaj mare de flavonoide ca: antocianidine, quercitin,confer cireşelor proprit i antioxidante cu o ac iuneă ăţ ţ

puternic de anihilare a efectelor generate de radicaliiă liberi, şi de sc dere a nivelului de acid uric din sânge.ă

Prezen a în cireşe a acestor compuşi naturali au f cut dinţ ă

ele revela ia medical a ultimilor ani, fiind folosite caţ ă

aliment-medicament cu propriet i de multe oriăţ miraculoase: antiinflamatorii şi antimicrobiene,antiîmb trânire, antispastice anti-alergice, antitoxice şiă

anticarcinogene (confer inhibarea creşterii şi prolifer riiă ă

celulelor canceroase).

În toate testele clinice sau de laborator, încununate cu

rezultate excep ionale, s-au folosit cireşe bine coapte şiţ

proaspete, consumate ca atare sau sub form de sucă



proap t stors.ă

Cireşele în stare de fruct

Se consum la temparatura camerei, de preferin peă ţă stomacul gol, cu minim 15 minute înainte de mas . Dozaă

zilnic terapeutic recomandat : 1 kilogram pe zi,ă ă ă consumat în 2-3 reprize. Sunt studii care recomand 600ă

de grame ca doz minim zilnic pentru un tratament deă ă ă lung durat . O cur de cireşe dureaz minim treiă ă ă ă

s pt mâni, neexistând o limit maxim .ă ă ă ă

Sucul proasp t de cireşeă

Se ob ine prin zdrobire, urmat de stoarcere prin tifon, fieţ ă

prin centrifugare la storc tor. Cel mai eficient din punct deă

vedere terapeutic este cel din cireşe negre şi cel din cireşeamare. La acesta din urm se va ad uga miere lichid ,ă ă ă

astfel se poate p stra la rece şi 6 ore f r s i se modificeă ă ă ă gustul. Se consum zilnic o jum tate de litru pân la ună ă ă

litru de suc, în cure de minim dou s pt mâni.ă ă ă

Siropul de cireşe amare

Se ob ine din sucul extras prin zdrobire urmat de filtrareţ ă

sau prin centrifugare. Sucul rezultat se las într-un vasă transparent vreme de o or , nemişcat, pentru a se separaă

partea limpede de cea cu sedimente. Numai sucul limpede

va fi apoi extras cu un furtun şi se va pune într-un alt vas,unde se va amesteca cu miere pân când seă

omogenizeaz . La un litru de suc limpede de cireşe amareă se adaug dou kilograme de miere de albine, iară ă

amestecul rezultat se pune în sticle închise ermetic şi se

p streaz în locuri întunecoase şi cât mai reci. Seă ă consum zilnic o sut de grame din acest sirop amestecată ă

cu ap , ca substitut de suc proasp t, pentru tratareaă ă bolilor inflamatorii şi a celor degenerative.



Boli (afec iuni) ce pot fi tratate cu ajutorul cireşelorţ

Cancer la rinichi şi prostată

Puternic antiinflamatoare renale şi stimulent al diurezei,

consumul de suc de cireşe este un foarte bun mijloc de

prevenire a cancerului de rinichi, de vezic şi de prostat .ă ă O cur cu suc de cireşe dureaz minimum 4 s pt mâni şiă ă ă ă

are şi alte efecte benefice asupra rinichilor, aşa cum vomvedea:

Litiaz renală ă

În special litiaza cu ura i, care apare la consumatoriiţ constan i de carne, este eficient comb tut de o cur de oţ ă ă ă

lun de zile cu suc de cireşe. Se bea zilnic un litru de suc,ă de preferin diminea a pe stomacul gol.ţă ţ Cozile de cireşe, prezint un efect diuretic recunoscut.ă

Con in s ruri de potasiu, saponine, flavonoide, tanin,ţ ă uleiuri volatile. Maceratul din cozi de cireşe are o

excelent ac iune antiinflamatorie şi diuretic , ac ionândă ţ ă ţ

favorabil, prin îndep rtarea excesului de lichide dină organism. Se recomand : în caz de infec ii urinare (cistite,ă ţ

pielite) şi litiaz urinar (cresc diureza); afec iuniă ă ţ metabolice: obezitate, gut , uremie (favorizarea elimin riiă ă

urinare a acidului uric şi a altor compuşi azota i). De aceeaţ

se recomand a se consuma suplimentar macerat de coziă de cireşe. 1 linguri de plant m run it /can , se las laţă ă ă ţ ă ă ă

macerat 5-6 ore şi se separ lichidul de plant . Se beau 2-ă ă

3 c ni/zi din acest lichid. Combina ia de suc de cireşe şiă ţ

macerat de codi e este valabil şi contra reten iei deţ ă ţ



lichide în oreganism.

Cancer de colon

Un studiu de medicin experimental f cut de cercet torulă ă ă ă american Steve Godman, în perioada 2006-2007, a pus în

eviden faptul c cireşele amare previn cancerul deţă ă colon, care este pe locul trei ca frecven la nivel mondial.ţă

Mai mult, o cur de şase-opt s pt mâni cu cireşe amare,ă ă ă

atunci când cancerul de colon este deja instalat, duce lasc derea volumului tumorilor, în peste 40% din cazuri.ă

Aceste rezultate au fost confirmate şi de o alt echip deă ă cercet tori, de la universitatea statului Michigan, condusă ă

de profesorul Muralee Nair. Doza zilnic de cireşeă

recomandat în aceast afec iune este de minimum 800ă ă ţ de grame, consumate pe stomacul gol, înainte de mas ,ă

pe o perioad cât mai lung de timp.ă ă

Cancer mamar

Testele de laborator arat c aceleaşi cireşe amare inhibă ă ă

puternic dezvoltarea celulelor maligne în cazul canceruluimamar. Steve Godman, desf şoar în continuare,ă ă

împreun cu echipa sa, un amplu program de cercetare înă

acest sens.

Cardiopatie ischemică

Prin consumul de cireşe este influen at considerabilţ

metabolismul gr similor şi fluidifierea sângelui,ă prevenindu-se astfel depunerea colesterolului pe vasele

de sânge şi apari ia cheagurilor de sânge. Un kilogram deţ cireşe consumat zilnic, o perioad de minimum 21 de zile,ă

este de un real ajutor pentru cei sufer de aceast boală ă ă



sau sunt predispuşi spre aceast boal , ajutând laă ă

prevenirea crizelor cardiace şi a infarctului.Şi în acest caz pot fi înt rite consumând maceratul dină

codi ele de cireşe.ţ Artrit reumatoidă ă

Se estimeaz c 62% dintre europeni şi aproape 70%ă ă

dintre americani sufer în prezent, într-o form sau alta,ă ă

de reumatism. Cura cu cireşe negre sau cu cireşe amare –câte 1kg/zi, vreme de 6-8 s pt mâni, este de un imensă ă

ajutor în tratarea bolilor reumatice. Tratamentul cu acestefructe reduce inflama ia articula iilor, elimin progresivţ ţ ă

durerile, împiedic apari ia proceselor degenerative, redă ţ ă

gradat, asociat cu gimnastica medical , mobilitateaă articular . Doctorul în medicin Tina Miller, de laă ă

Universitatea american a statului Michigan, dup zeceă ă ani de cercet ri, afirm c flavonoidele din cireşe au oă ă ă

ac iune antiinflamatoare şi analgezic de 10 ori mai mareţ ă decât aspirina şi comparabil cu ibuprofenul (substan aă ţ activ de baz în peste 100 de medicamente de sinteză ă ă

antireumatice), dar f r efectele adverse ale acestuia. Ună ă alt grup de cercet tori, de la Universitatea „John Hopkins”ă

din Baltimore, au descoperit c şi alte substan e dină ţ

cireşe, şi anume antocianii (tot din familia flavonoidelor),pigmen ii care le dau nuan ele ro iatice-negre, reducţ ţ ţ

durerea ș iinflamașia articulașiilor, dupș un mecanismfoarte asem n tor cu cel al medicamentul de sinteză ă ă

indometacin, având o intensitate a ac iunii similar cuţ ă

acesta.

Gută

Este o alt boal frecvent întâlnit i care dacș nu esteă ă ă ă



tratat poate cauza leziuni severe ale articula iilor. Un litruă ţ

de suc de cireşe amare, consumat în trei reprize/zi, pe operioad de minimum 3 s pt mâni, reduce rapid propor iaă ă ă ţ

acidului uric din sânge şi ajut chiar la eliminarea sa dină lichidul sinovial (care asigur lubrifierea articula iilor). Maiă ţ mult, datorit efectelor antiinflamatoare ale cireşelor,ă

durerile dispar şi este, astfel, uşurat ieşirea din dureroasaă criz de gut .ă ă

Colit de putrefac ieă ţ

Se face o cur de 14 zile, timp în care se elimin oriceă ă produs de origine animal , cum ar fi carnea, peştele,ă

brânza, orice fel de lactate, ou le. Înaintea fiec rei meseă ă

ori gust ri se consum câte o jum tate de kilogram deă ă ă cireşe proaspete, oricât de neînsemnat cantitativ ară

putea p rea acea mas sau gustare. Este un tratamentă ă extrem de eficient pentru combaterea bacteriilor de

putrefac ie din colon şi pentru refacerea florei normale dinţ intestine. Insomnie

Deşi este un simptom şi nu o boal , statisticile arat că ă ă

30-50% din popula ie este afectat de insomnie, iar 10%ţ ă

sufer chiar de insomnie cronic . Profesorul doctor Russellă ă J. Reiter, neurolog la Centrul pentru S n tate şi Ştiin , dină ă ţă

cadrul Universit ii din Texas, din San Antonio, aăţ descoperit pentru prima dat existen a în cireşe aă ţ

melatoninei, substan eliberat şi în organismul uman deţă ă

c tre glanda pineal , care induce o stare de relaxare şi ună ă somn odihnitor, profund regenerant. Savantul este de

p rere c o cur cu cireşe amare consumate sub form deă ă ă ă fructe, suc ori cu sirop natural este de natur să ă

îmbun t easc semnificativ somnul, f cându-ne să ăţ ă ă ă



adormim mai uşor, eliminând gradat trezirile nocturne sau

somnul agitat.

Depresie Acelaşi profesor Reiter, care a condus un studiu cu o

durat de cinci luni despre efectele melatoninei din cireşe,ă a afirmat c ele sunt de un ajutor real nu doar înă

tratamentul insomniei, ci şi al depresiei şi al simptomelor

asociate ei. Aşadar, deşi poate s par incredibil la oă ă prim vedere, consumând m car şase sute de grame deă ă

cireşe/zi, starea noastr emo ional se va îmbun t iă ţ ă ă ăţ sim itor, ajutând la revenirea gradat a optimismului, aţ ă

tonusului psihic şi a celui mental.

Diabet non-insulinodependent

Profesorul doctor Muralee Nair, de la Universitatea statului

Michigan, a studiat, printre altele, efectele consumului decireşe în diabet. El a observat c aceste fructe cresc înă mod semnificativ nivelul de insulin din organism. Testeleă

de medicin experimental au ar tat c administrarea deă ă ă ă suc de cireşe stimuleaz o parte a celulelor pancreatice să ă

produc mai mult insulin , al c rei nivel în sânge creşteă ă ă ă

astfel cu 15%-50%, procentul variind în func ie deţ predispozi ia fiec rui individ. Pacien ilor cu diabet non-ţ ă ţ

insulinodependent, precum şi celor care au predispozi ieţ spre aceast afec iune, le este recomandat cura cuă ţ ă

cireşe negre sau amare, din care se consum o 1/2kg-1kgă

pe zi. Tratamentul dureaz minimum 4 s pt mâni, şi laă ă ă terminarea sa este recomandat un nou consult medical.

Febr muscular şi dureri musculareă ă



Studii f cute la Universitatea din Vermont şi la un institută

de recuperare a sportivilor din New York au ar tat c suculă ă de cireşe elimin în mare m sur durerile de după ă ă ă

eforturile musculare intense, dar şi pe cele produse de frigsau de al i factori. Într-unul din studii, dou grupe deţ ă voluntari, care f ceau aceleaşi exerci ii de for şi deă ţ ţă

mobilitate, au fost tratate cu suc de cireşe, respectiv cu unprodus placebo. Testele au fost efectuate dup mai multeă

tipuri de exerci ii f cute la intervale diferite de timp,ţ ă

studiul întinzându-se pe o perioad de trei luni, vreme înă care grupele de voluntari au fost schimbate între ele.

Rezultatele au fost uimitoare: cei care au consumat suc decireşe au raportat dureri musculare mult mai reduse ca

intensitate şi care nu au durat mai mult de 24 de ore, spre

deosebire de 48-72 de ore la grupul placebo. Mai mult,m surarea for ei musculare a participan ilor înă ţ ţ

urm toarele zile a ar tat c cei care consumaser suc deă ă ă ă cireşe (700 ml pe zi) aveau în medie performan e cu 15%ţ

mai bune. Prevenirea Alzheimer şi a demen ei senileţ

Un colectiv de medici din Statele Unite, condus de

neurologul Kim Do, a pus în eviden , în anul 2001,ță

faptul c substan ele chimice con inute de cire ele negreă ț ț ș și de cele amare încetinesc procesele de îmbștrânire ale

celulei nervoase și, de asemenea, împiedicș proceseledegenerative la nivelul întregului sistem nervos. Această

ac iune se datoreaz unui întreg complex de flavonoide,ț ă

pigmen i antocianici, vitamina C, potasiu, magneziu şi fierț con inute de aceste fructe. Se recomand , aşadar,ţ ă

consumul de cireşe proaspete, câte 600 grame minimumpe zi, pentru a ne men ine sistemul nervos tân r.ţ ă



Alte efecte ale consumului de cireşe şi a

maceratului din cozi de cireşe:

- Tratamentul diverselor afec iuni respiratorii (tuse, grip ,ţ ă st ri febrile, faringit , laringit , bronşite, pleurezie,ă ă ă favorizarea transpira iei).ţ

- Combaterea anemiei, demineraliz rii organismului şiă creşterii întârziate la copii

- Combaterea obezit ii şi a celulitei (se consum 2ăţ ă

zile/s pt mân 0,5-1 kg cireşe, f r alte alimente);ă ă ă ă ă

- Prevenirea şi întârzierea procesului de îmb trânire, aă

îmb trâniri premature. Prin ac iunea de reechilibrare a pH-ă ţ

ului din sânge, cireşele diminueaz efectele acestoră

tulbur ri.ă

- Boli ale aparatului digestiv (constipa ie, gastrite, atonieţ hepatic , vome, hepatite cronice, litiaz biliar , dureri deă ă ă

stomac, gastroenterite). Un efect important al consumuluide fructe const în favorizarea digestiei ca urmare aă

normaliz rii tranzitului intestinală- Îmbun t irea vederii.ă ăţ

Cireşele contribuie la men inerea s n t ii esuturilorţ ă ă ăţ ţ

(piele, mucoase, epiteliu).În uz extern, se aplic fructe zdrobite sub form deă ă

cataplasm pus pe frunte, pentru tratarea st rilor deă ă ă

ame eli, migrene şi dureri de cap. Cataplasma aplicat peţ ă obraz şi gât, sub form de masc cosmetic , redă ă ă ă

elasticitatea pielii prin efecte tonice, revigorante şivitaminizante. În plus, combate petele de b trâne e,ă ţ

pecingine, pistrui şi cr p turi ale pielii.ă ă

Uleiul ob inut din sâmburi de cireşe este excelentţ împotriva reumatismului şi a negilor.

Precau ii şi contraindica ii la tratamentul intern cuţ ţ

cireşe



Nu se cunosc contraindica ii la administrarea acestorţ fructe, cu excep ia persoanelor cu sensibilitate gastric şiţ ă

a celor cu colit de fermenta ie activ . Diabeticii vor ineă ţ ă ţ cont c aceste fructe, deşi nu sunt foarte bogate înă zaharuri, au un con inut semnificativ de hidra i de carbon,ţ ţ

care va fi luat în calcul la regimul zilnic.

Observa ie ce merit luat în considerareţ ă ă

Echipa de medici de la Universitatea din Michigan (cel mai

mare produc tor mondial de cireşe), a avut curiozitatea să ă vad şi dac produsele industriei alimentare derivate dină ă

cireşe au propriet i medicinale. Astfel, au fost analizate,ăţ

din acest punct de vedere, sucurile acidulate de cireşe,siropurile de cireşe ob inute prin metode termice sauţ

pasteurizate, precum şi cireşele conservate con inute deţ diferite dulciuri. Concluzia acestui studiu a fost c , practic,ă

toate aceste produse nu au nici 10% din efecteleterapeutice ale fructelor proaspete şi ale derivatelor lor

naturale. Nici suplimentele alimentare realizate din cireşe

nu sunt solu ia cea mai bun deoarece organismul nostruţ ă asimileaz cel mai bine elementele de care are nevoieă

direct din ceea ce este proasp t.ă

Iat câte beneficii dintr-un fruct atât de mic!ă

cireșele, fructe regale

Documents