REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LVI, NR. 1, AN 2007 105

CHESTIONAR 17CHESTIONAR CU RÅSPUNSURI MULTIPLE

1. Urmåtoarele afirma¡ii la un copil cu faringitå acutå

cu GAS (streptococ grup A) sunt corecte:

a. GAS constituie cauza bacterianå cea mai frec-

ventå de faringitå acutå

b. Faringita cu streptococ A beta-hemolitic este

singura formå de faringitå bacterianå care obli-

gatoriu necesitå terapie cu antibiotice

c. Criteriile Center sprijinå diagnosticul clinic de

faringitå cu GAS

d. Sensibilitatea testului RADT (rapid antigen

detection testing) la copii în diagnosticul farin-

gitei acute cu GAS este foarte crescutå

e. Cre¿terea, de obicei urgentå, a rezisten¡ei la ma-

crolide a streptococului A beta-hemolitic face

ca aceastå alternativå terapeuticå så fie nereco-

mandabilå

2. Care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind laringo-

traheobron¿ita acutå (crupul viral) sunt incorecte?

a. Voce rågu¿itå

b. Stridor inspirator

c. Tuse låtråtoare intermitentå

d. Copilul are o pozi¡ie comparatå cu aceea a

câinelui când adulmecå

e. Ptialism (copilul nu-¿i poate înhi¡i saliva)

3. Care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind epiglotita

(supraglotita) nu este corectå?

a. Copilul este dispneic, anxios ¿i în stare de pro-

stra¡ie

b. Prezen¡a disfagiei

c. Mi¿cåri de protrusie a limbii la fiecare inspira¡ie

d. Voce rågu¿itå

e. Epiglotita måritå de volum, de culoare ro¿ie, la

examenul laringoscopic

4. Care dintre urmåtoarele afirma¡ii nu este corectå

în pneumonia bacterianå a copilului?

a. Streptococcus pneumoniae (pneumococul este

cea mai comunå cauzå a pneumoniilor bac-

teriene)

b. Cele mai comune simptome sunt: febra ¿i tusea

neproductivå urmatå de tahipnee, stare de indis-

pozi¡ie a pacientului

Chestionarul cuprinde 20 de întrebåri cu câte 5 variante de råspuns. Bifa¡i råspunsurile (corecte

sau incorecte – dupå cum se cere la fiecare dintre cele 20 de întrebåri); pot fi corecte sau

incorecte una sau mai multe variante de råspuns. Påstra¡i o copie a grilei de råspuns pentru

autoevaluare.

106 REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LVI, NR. 1, AN 2007

c. La examenul fizic se constatå: submatitate sau

matitate, reducerea murmurului vezicular, raluri

crepitante, suflu tubar

d. Opacitatea segmentarå sau lobarå este frecvent

constatatå la examenul radiologic pulmonar

e. Empiemul pleural este totdeauna prezent în

pneumoniile bacteriene

5. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind

pneumoniile bacteriene sunt false:

a. Tabloul clinic poate fi diferit în func¡ie de etiolo-

gia pneumoniei

b. Opacitå¡ile lobare sau segmentare la examenul

radiologic pulmonar sunt caracteristice pentru

diagnostic

c. Asocierea: abcese pulmonare multiple, pneu-

matocele ¿i revårsate pleurale (empiem, pio-

pneumotorax) sunt caracteristice, în special,

pentru o pneumonie stafilococicå

d. Prezen¡a de abcese ¿i pneumatocele, cu sau fårå

empiem, poate fi notatå, de asemenea, ¿i în

pneumoniile pneumococice, cu Haemophilus

influenzae ¿i cu germeni patogeni gram-negativi

e. Hemoculturile sunt frecvent pozitive în pneu-

monia bacterianå

6. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind

leziunile bucale observate în perioada de nou-

nåscut sunt false

a. Perlele Epstein (chisturile gingivale, nodulii

Bohn)

b. Moniliaza (candidoza oralå)

c. Limba geograficå

d. Gingivostomatita herpeticå primarå

e. Herpangina

7. Herpangina se caracterizeazå prin urmåtoarele

date, cu excep¡ia:

a. Herpangina este o afec¡iune viralå produså, de

obicei, de virusul Coxsackie grup A

b. Tabloul clinic al herpanginei se caracterizeazå

prin leziuni papulo-veziculoase cu diametrul de

1-4 mm, localizate mai ales pe pilierii anteriori

ai amigdalelor, ocazional pe amigdale ¿i palatul

moale ¿i, în mod neobi¿nuit, pe limbå

c. Clinic se caracterizeazå prin: febrå, disfagie,

senza¡ie dureroaså în gât, cefalee

d. Este o entitate comunå adolescentului

e. Simptomele se rezolvå într-un interval de o såp-

tåmânå printr-o terapie ce constå în analgezice

în administrare oralå ¿i în aplicare oralå

8. Care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind stomatita

aftoaså recurentå (SAR) sunt corecte?

a. Este o afec¡iune, în cele mai multe cazuri,

idiopaticå, dar uneori poate fi o boalå inflama-

torie autoimunå sau o boalå a ¡esutului con-

junctiv

b. Este cea mai comunå boalå mucoaså a cavitå¡ii

bucale, caracterizatå prin: ulcera¡ii dureroase la

nivelul mucoasei bucale, labiale, suprafe¡ei ven-

trale a limbii ¿i a por¡iunii posterioare a cavitå¡ii

bucale

c. Se disting: leziuni minore, majore ¿i leziuni cu

aspect herpetiform

d. Diagnosticul diferen¡ial al SAR se face cu: sin-

dromul Behçet, sindromul Stevens-Johnson,

agranulocitoza, sindromul febrei periodice,

boala celiacå, boala inflamatorie intestinalå,

variate ståri de deficien¡å nutri¡ionalå, boala

HIV (SIDA) asociatå

e. Corticoizii, colchicina ¿i thalidomida – per os

– au fost utilizate fårå succes

9. Care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind boala

Riga-Fede este falså?

a. Este o entitate frecvent întâlnitå

b. Se caracterizeazå clinic prin leziuni ulceroase

ce intereseazå suprafa¡a mucoaså a buzei infe-

rioare, frenul lingual sau suprafa¡a ventralå a

limbii

c. Se asociazå uneori cu: întârzierea procesului

de cre¿tere ¿i dezvoltare ¿i cu o serie de boli

neurologice ca disautonomia familialå (sindro-

mul Riley-Day), sindromul Lesch-Nyhan

d. Mai mult de jumåtate dintre pacien¡ii cu disau-

tonomie familialå cu din¡i strica¡i prezintå un

poten¡ial crescut de traumatizare a mucoasei

bucale

e. Tratamentul include modificarea comporta-

mentului copilului, folosirea unor dispozitive

de protec¡ie a din¡ilor, iar în unele cazuri – la

nevoie – ¿lefuire sau extrac¡ie dentarå

10. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind

infec¡iile micobacteriene nontuberculoase (NTM

– nontuberculosis Mycobacterial infections) este

incorectå:

a. Ingestia de alimente contaminate este consi-

deratå principala cale pentru infec¡iile cu NTM

b. La copil, agen¡ii patogeni din grupul NTM pot

påtrunde în organism prin leziunile mucoasei

bucale determinate de periajul din¡ilor, trau-

matizarea faringelui prin instrumente de explo-

rare contaminate

c. Limfadenita cervicalå este cea mai comunå

infec¡ie micobacterianå nontuberculoaså întâl-

nitå la copii

107REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LVI, NR. 1, AN 2007

d. Diseminarea sistemicå a infec¡iei cu NTM este

frecventå

e. Terapia standard constå în excizia completå a

ganglionilor afecta¡i; de asemenea, este de-

monstratå eficacitatea terapiei cu claritromicinå

¿i rifabutin, ca ¿i a fluorochinolonelor

11. Care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind conjunc-

tivitele bacteriene la copil este falså?

a. Conjunctivitele bacteriene constituie una dintre

cele mai comune infec¡ii la copil, reprezentând

în jur de 70-80% dintre toate cazurile de con-

junctivitå la copil

b. La copilul mare, conjunctivita bacterianå este

frecvent unilateralå ¿i nu se asociazå cu febrå

c. Bacteriile ce determinå conjunctivite la nou-

nåscu¡i sunt acelea¿i cu bacteriile care deter-

minå conjunctivitå la copilul mare, adolescent

¿i adult

d. Colora¡ia secre¡iei conjunctivale este în raport

cu agentul patogen în cauzå: galbenå în con-

junctivita stafilococicå, verzuie în conjunctivita

gonococicå ¿i conjunctivita determinatå de

Pseudomonas aeruginosa

e. La copii, conjunctivita bacterianå este frecvent

asociatå cu otita medie acutå

12. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii privind

conjunctivele acute la copil sunt incorecte:

a. La nou-nåscu¡ii ¿i pacien¡ii adolescen¡i activi

sexual, conjunctivita poate fi determinatå de

Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorr-

hoeae

b. Utilizarea localå (topicå) de steroizi poate îm-

bunåtå¡i semnificativ o infec¡ie ocularå cu viru-

sul herpes simplex

c. Conjunctivita bacterianå este, de obicei, auto-

limitatå, rar înso¡indu-se de manifeståri severe

oculare sau de manifeståri sistemice

d. Sindromul Stevens-Johnson (sindromul oculo-

cutaneo-mucos; ectodermoza pluriorificialå)

este pus în discu¡ie

e. Gatifloxacina (fluorochinolonå de genera¡ia a

IV-a) administratå de 2-4 ori pe zi este sigurå ¿i

eficientå în conjunctivitele bacteriene deter-

minate de un spectru larg de bacterii gram-pozi-

tive ¿i gram-negative prezentând cel mai redus

risc de rezisten¡å antimicrobianå, în compara¡ie

cu fluorochinolonele de primå genera¡ie

13. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii referi-

toare la bron¿iolita acutå sunt corecte:

a. Bron¿iolita acutå este o infec¡ie determinatå de

VSR (virusul sinci¡ial respirator)

b. Vârful de inciden¡å al bron¿iolitei este la vârsta

de 6 luni

c. Perioada de incuba¡ie a acestei afec¡iuni variazå

între 2 ¿i 8 zile

d. Terapia optimå în bron¿iolitå este controversatå

e. Testarea de rutinå a antigenului VSR prezintå

o valoare deosebitå în managementul acestei

afec¡iuni

14. Preciza¡i care din urmåtoarele afirma¡ii referitoare

la pneumonia cu Chlamydia trachomatis sunt

corecte:

a. Nazofaringele ¿i conjunctiva sunt sediile cele

mai comune ale infec¡iei la nou-nåscut

b. Pneumonia este întâlnitå la 5-20% din copiii

infecta¡i cu C. trachomatis

c. Expulzia pe cale vaginalå faciliteazå transmi-

terea infec¡iei la 50% dintre nou-nåscu¡i, în

situa¡ia în care tractul genital al mamei este

contaminat cu C. trachomatis

d. Examenul radiologic pulmonar eviden¡ieazå o

imagine caracteristicå exprimatå printr-un pro-

ces infiltrativ-triunghiul Götcke

e. Tusea în reprize scurte, întreruptå (tuse stacca-

to), tahipneea ¿i cracmentele sunt frecvent pre-

zente, dar febra nu este, de obicei, prezentå

15. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii referi-

toare la tusea convulsivå este incorectå:

a. Tusea convulsivå este råspânditå pe tot globul,

indiferent de climå ¿i zone geografice, fiind larg

råspânditå la popula¡ia infantilå

b. Clasic, tusea convulsivå prezintå trei stadii de

evolu¡ie: – stadiul cataral; – stadiul de accese

de tuse paroxisticå ¿i – stadiul de descre¿tere a

acceselor de tuse ¿i de convalescen¡å

c. În mod frecvent, în sânge se constatå leucoci-

tozå, uneori chiar 20.000-50.000 de leucocite/

mm3, cu polinucleozå (70-90%)

d. La sugar, poate lipsi repriza – inspira¡ia adâncå,

prelungitå, sonorå, comparatå cu un låtrat de câi-

ne (tuse caninå) sau cu un zbieret de mågar (tuse

mågåreascå), accesul putând fi înlocuit de o

apnee prelungitå, uneori de 20-30 de secunde,

cu spasm glotic, cianozå ¿i uneori convulsii

e. Profilaxia specificå cu vaccin DTP (diftero-

tetano-pertussis) care con¡ine anatoxinå difte-

ricå, anatoxinå tetanicå, vaccin pertussis ace-

lular, efectuatå dupå un calendar codificat,

constituie o solu¡ie eficace, care a condus la

declinul morbiditå¡ii prin tuse convulsivå

16. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii nu sunt

corecte în pneumonia neonatalå:

108 REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LVI, NR. 1, AN 2007

a. Pneumonia neonatalå este o entitate foarte dife-

ritå de pneumonia comunitarå câ¿tigatå

b. Clinic nou-nåscutul cu pneumonie prezintå ta-

hipnee, geamåt ¿i tiraj, refuzul alimenta¡iei,

iritabilitate

c. Cel mai pu¡in frecvent agent bacterian în cauzå

este streptococul grup B

d. Listeria monocytogenes ¿i bacteriile enterice

gram-negative pot, de asemenea, determina

pneumonii la nou-nåscu¡i dupå vârsta de o

såptåmânå, de obicei prin infec¡ie nozocomialå

e. Tratamentul este suportiv ¿i include acoperirea

cu antibiotice cu spectru larg ca: ampicilina +

gentamicina sau ampicilina + cefotaxim, pe cale

parenteralå

17. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii sunt

incorecte în pneumoniile bacteriene:

a. Prezen¡a la examenul fizic a unui sindrom de

condensare pulmonarå

b. Examenul radiologic pulmonar eviden¡iazå:

infiltra¡ie intersti¡ialå difuzå, hiperinfla¡ie sau

atelectazie, prezen¡a herniei mediastinale supe-

rioare

c. Revårsatul pleural poate fi prezent în pneumonia

stafilococicå ¿i pneumococicå

d. Cre¿terea numårului de leucocite ¿i a VSH ¿i

proteinei C reactive sunt prezente

e. Culturile din sânge sunt rar pozitive

18. Preciza¡i care dintre urmåtoarele afirma¡ii sunt

incorecte în tratamentul pneumoniei la copil:

a. Tratamentul este suportiv ¿i trebuie så includå

oxigenoterapie – în raport cu SaO2 care trebuie

så fie peste 95%

b. Administrarea de albuterol în nebulizåri este

indicatå dacå este prezent wheezingul

c. To¡i nou-nåscu¡ii (copiii sub vârsta de o lunå)

cu pneumonie trebuie spitaliza¡i ca ¿i cei sub

vârsta de 6 luni ¿i cei ai cåror pårin¡i nu pot fi

complian¡i la administrarea terapiei la domi-

ciliu

d. Vor fi, de asemenea, spitaliza¡i to¡i pacien¡ii cu

semne clinice semnificative de detreså respira-

torie, deshidratare, hipoxie, cu boli congenitale

de cord, boli pulmonare cronice, sindrom de

imunodeficien¡å

e. Tratamentul pneumoniei neonatale cu Listeria

monocytogenes beneficiazå de eritromicinå sau

alte macrolide

19. Preciza¡i care dintre urmåtorii agen¡i patogeni

determinå pneumonii la copiii cu vârsta cuprinså

între 5 ani ¿i perioada de adolescen¡å

a. Grupul B de streptococi

b. Pneumococul

c. Chlamydia trachomatis

d. Myoplasma pneumoniae

e. Virusurile: parainfluenzae, influenzae, virusul

sinci¡ial respirator

20. Preciza¡i care dintre antibioticele urmåtoare sunt

eficiente în pneumonia determinatå de Bordetella

pertussis ¿i Chlamydia trachomatis:

a. Asocierea cefotaxim + ampicilinå

b. Eritromicina

c. Penicilina

d. Vancomicina

e. Alte macrolide (în afara eritromicinei)