CESTIUNEA HARTIEIIN

PARLAMENT§EDINTELE DIN 27 NOEMBRE SI 4 DECENPIRE, 1924

INTERPELARILE D-LORD. R. IOANITESCU

CONST. I. C. BRATIANU

RASPUNSUL D-LUI MINISTRUDE

INDUSTRIE BSI COMER'S'

TANCRED CONSTANTINESCU

BUCURESTI

IMPRIMERIILE INDEPENDENTA", STR. R. POINCARE, 17

1924

§1

Cp c\)

www.dacoromanica.ro

CESTIUNEA HARTIEIIN

PARLAMENTSEDIN7'ELE DIN 27 NOENIBRE SI 4 liFf:1,:nBRE, 4924

INTERPELARILE D-LOR

D. R. IOANITESCUsi

CONST. I. C. BRATIANU

RASPUNSUL D-LUI MINISTRUDE

INDUSTRIE SI COMERT

TANCRED CONSTANTINESCU

BUCURESTI

IMPRIMERIILE .,INDEPENDE STR. R. POINCARE, 17

1924

www.dacoromanica.ro

DISCURSULD-LUI

D. R. IOAN ITESCU

tiOST1T IN ADUNAREA DEPUTATILOR IN %ADA DE 27 NOEMBRIE 1924

www.dacoromanica.ro

DISCURSULD-LUI

D. R. TOANITESCU

D. D. R. IOANITESCU D-lor de-putati, tocmai in a doua sesiune amputut sa desvolt interpelarea in chestiunea hartiei. Si, d -Ior deputati, dataam staruit continuu, ca sa desvolt a-ceasta interpelare, este : a) nu numaipentruca industria hartiei este dinnutlet de vedere economic, este de primordin fata de care Statul roman tre-buie sa alba o politica ; b) nu numaica la baza trustului hartiei este si ochestiune de ordin politic intrucatoamenii cu autoritate s'au pus la dis-pozitia trustullti sub autoritatea forcari realizeaza beneficii scandalons:ec) dar pentru cg in afara de acestcdoua chestiuni, cari ar fi chestiuni uni-laterale, chestiunea hartiei are la bazaceva mai inalt, are la baza un interesnational, cultura neamului". Foartebine si foarte plastic, spune d. profe-sor lorga intrun articol din NeamulRomanesc" : nu este numai o ches-tiune a hartiei, este o tragedie a har-tiei".

.Da, d-lor deputati, o tragedie a har-tiel, care preocupa multe cercuripeste ioo.000 oameni si din cei maialesi ai neamului nostru : scriitori,

industria grafica, marile noastrecotidiane, toti, dar absolut toll pro-testeaza contra procedeelor trustuluihartiei, pentruca de 5 ani, regulat laun anumit timp se produce o enormacriza de hartie,' i aceasta enorma crizacorespunde unor cereri nejustificate de

marire de pret, unor cereri nejustifi_cate de taxe vamale.

Acuzarea e generals porneste dinpartea tuturor ganditorilor, cari portun condei in mina, plus 40.000 lucra-tori tipografi, apoi editori, cititori, pa-rinti cu copiii la scoalg si protestareae fiind vorba de cultura nea-mului, interesand toata tara.

In fata acestor acuzari generale, infata acestor planned generale, :asistamsi este foarte curios, asistam la o inertie condamnabila" din partea organe-lor Statului.

Deg ani, de cand dainueste aceastacriza, nu vedem nici un organ al Statului intervenind pentru ca slat rezolve o-data si cu temei aceasta chestiune atiltde importana.

Afars de inerventia d-tlui Sassu, ointerventiune foarte anemica, pentru-ca a permis sa se improte in 1923, cutaxe vamale reduse, cateva sute devagoane hartie, in afara de aeasta in-terventie, nu vedem organele Statuluipang azi intervenind ar fi putut luaexemplul altor tari, de oarece criza apreocupat toate Wile din jurul nostru.Toata Europa a trecut prin criza, dara rezolvat_o printr'o nterventie ener-gica din partea Statului.

La not insa nimic, nimic din parteaorganelor Statului si ca interpelator,am dreptul sa intreb scare este politicaactualului ministru de industrie. Sta-tul trebuie sa aiba o politica gi o cer

zia-vast',

si

legir5ma,

Si

4

www.dacoromanica.ro

6

$i dela actualul ministru de industriegi coiner' care a avut o atitudine. cada voit s'o aiba in chestiuni similare.Cand a fost vorba de scumpirea ne-justificata a petrolului iar d-voastra

ministru, ati ',civil, un memorizesub forma de punere in intarziere dinpartea fabricilor de petrol, atunci allavut o politics, ati intervenit energicoi ati pus in cumpana toad autorita-tea d-voastra aff vorbit de sus fa-bricelor de petrol, carora le-all decla-rat Ca intelegeti sal aparati mai pre-sus de once munca nationala, intele-geti sa salvati consumul intern of apoiva yeti gandi la beneficiiie fabricelorde petrol. De ce nu ati avut o atitudinesimilara in chestiunea hartiei ? N'avetinici un cuvant de zis in aceasta im-portanta chestiunea care sta la bazaculturii neamului ?

Da, d-lor, partidul liberal, a careiemanatie sunteti d-voastra 'cu totii,majoritate si guvern, de cote on afost nevoie sa intervina intro indus-trie, uncle nu era direct interesat.intervenit. Imi aduc aminte, in primiiani dinainte de razboi, in chestiuneazaharului, aduc aminte cum par_tidal liberal, la un moment a mobili-zat toate fortele lui contra fabricelorde zahar, au vorbit economist; toti,la drubul liberal, a vorbit d. VintilaBratianu. d. Baicoiann vorbie,ora. oilenistii. toti cerand sanctiuni contratrustului zaharului". Iata, dar, ca a-tunci cand d-voastra nu aveti interese,interveniti energic agitati,

De ce nu procedati la fel oi cu bar.tia ? De ce taketi ?

De ce nici o miocare dela marelecompetentul partid liberal ? Am dorisa otim motivele pentru caTi d-voas-tra n'aveti nimic de zis gT pentru carenu se produce nici o interventie si la-sati cotidiandte industria graficascriitoril oT tultura neamului la dispo-Atilt trustului de hartie. In fatad-voastra vedeti murind revistele unacite una, in fata d-voastra vedeti cul-'tura inabusindu-se, toti cer interventiaStatului oT nimic, nimic din partead-voastra, nici tin demers. De ce a-ceasta-? A venit timpul sal va expli-cap' astazi of de sigur va trebui sa

and cuvantut d -lui ministru de indus-trie in aceasta importanta chestittne.-

D -lor, ca sal vedeti in ce stare sun-tern noi din cauza felului cum se pro-duce hartia, g mai ales din cauza fe-lului cum se vinde hartia, am salcitesc o statistics; din care yeti vedeacat de in tirma suntem noi din punctde vedre al Iconsumatiunii hartieil

Un mare cugetator. a spus ca tin. po_por se judeca dunk higiena mintei $ia tniputui pentru higiena trupului;.unitatca de masura este corrstimatiG, sa-punniui iar pentru higiena. mintei, uni-tatea de masura e. onsumatia hartieL.Ei bine, iata citeva cifre, ca sa vedeti;la cc distanta suntem noi de celelalte-tari.

Suedia consuma pe cap de locuitor18 kgr. de hartie ; Franta 20 kgr. ;-Germania 2 kgr. Anglia 38 ;: Ameri-ca 72 ; jumatate din productia mon-dial; c consumata de America, iar lanoi se consuma 3 kgr. de cap, numai3 kgr, de cap. Vedeti distanta ? Mai'retired c1 aceste 3 ke r. sum (*MIMI-mate in mod neegal in Romania Mare:.mistninil Ardeal este . tso% tali.'de eel din VechiuV Regat, care estede i00%-; prin urmare, intelegeti careeste situatia marei masse a populatieiVechititui Regat fats- de consume]:tiei.

Intelegeti acum cat de important e,t,tchestiunea hartiei of de ce eu am eau-tat sa o desbat in fata d-voastra ? Fa-bricele de hartie dea seama capretul de specula, pe care it cer astazidela cultural in genre, nu poate samai clainuiasca. Nu poate sa mai ca-mufleze beneficiile la adapostul unorbilanturi fictive, masluite, eum am safac dovada cu insasi registrele lor.

Imi dan seama ca termenul e tare,dar am sa fac dovada, cu insag acte-emanate dela fabricellt de hartie, ca inadevar s'au maslitit registrele" case ascanda beneficiile, ca stint autori-tali judiciary sari au desc.operit emu-flarea beneficiilbr.

Cu asemenea regisre s'au indus ineroare comisiunile de verificarea pre-parlor realizati beneficii scandaloa-se, vanzind cu preturi de specula.

d-le

5t

n

imi

si va

st

var

:

din

bar

sa-si

sit

5i

www.dacoromanica.ro

Ca sa nu se sprint ca am venit cuci-cifre contestable, am sg iau chiar

frele d-voa.stra am sa vg cer sg-inirgspunaeti la eje, sa-mi rgspundeti di-rect, s 1 nu umblati cu sofisticari, bi-lant our sau cos statarile ministerelorpe cari regulat le induceti in eroare.

Un ultim cuvant in aceasta parte in-t roducti v11.

In chestiunea hartiei, d-lor, au maifost tgri cari au &dent prin situatianoastra. Imediat dept razboi, fabrice-le de hartie fiind dezorganizate com-plet, s'au resinrtit in productiafor de hartie.

Din insa memoriul fabricillbr noas-tre de hartie, se vede ca, la un mo-ment dat, fabricile noastre s'au reg-ent mai repede decal fabricile strain,

vedem cerandu-se import de hartiedela not in. echeslovacia. Austria. tier -mania, etc. Nu se refAlcmse asa de re-pede industria acolo, si in timpul incare se cerea importul hartiei dela noiaceasta chestiune importantg era con-siderata acolo ca cea dintaiu care tre-hula rezolvata.

Ajunsese chestiunea hartiei, la unmoment dat, o chestiune europeana..A fast un congres al fabricillor de liar-tie, sa pung la punct aceastg chestiunesi in fiecare tarp s'a cazut de acord.Toti scriitorii, toate ziarele, toate in-stitutele de editura sau intalnit cu fa-bricantir si au dat o solutie chestiunisihartiei in fiecare tarp.

La noi ins nimic, nici o interventie,nimit, afara de anemica dispozitie,(lima care s'a dat de d. ministru Sassupermisuri de import a catorva sute devagoane pentru doug marl cotidiane.Incolo nimic.

Acolo insa s'a recurs la masuri everBice.

In toate Virile, diva un an, doi maximum si-a ggsit rezolvarea. La noi chestiunea hartiei dginueste de 5 ani a-sistam la iceasta impasibilitate dinpartea Stattini care stii cu mainilei-ert,c'sn'I fain nrcriri nec( writ:oi nejustificate a pretului hartiei.

Fenomenul urcarii preturilor e cla-sic: se produce o erica in producereahartiei si °data 'cu aceasta crizg, re-

gulat. se produce o cerere de maja-rare a taxelor vamale asupra impor-tului de hartie. In urma vine oficiulde hartie, aceasta institutie care con-stittle masca trustului, cere coma_siunir marirea pretului.

Sistemul, d-lor deputati, nu trebuiesr poate sg mai dAinuiasg. Desigurin aceasta privintg interventia Statuluitrebue sa se product sub doul forme:

a) Scgzand pretul in urma cerceta-rilor unui organ, care s5 prezinte ga-rantii de competing impartialitate ;

b) SA is masuri fats detrusturile cari tin sg speculeze pe con-sumatorul roman.

lata cele doug masuri pe cari deomit ,rebuia sa le luati si nu le-atiluat, nici nu stiu data *Malta gu-vern le poate lua, ca ar trebui sa lo-veascg in d. Dinu Brgtianu, conduea-torta trustului.

D-lor, pentru ca sa ne darn seamade trusiificarea industriei hartiei, debendficiiie pe cari be realize4zg. de pu-terea ei de productiune, dali voeca in foarte scurte ccu.vinte sit fac unistoric al acestei industrii. Am sa im-part, pentru usurintg si pentru o maibung memorare in 4 perioade: naste-rea, desvoltarea, consolidarea trus-tificarea acestei industrii.

D-tor, intaia perioada este perioadape care eu o fixez la anul 1891. In a-aceasta perioada nu exists nici o fa-bricg de hartie si nu putea sa se time/nici o industrie. De dIceea aceasta pe-rioadade

s'a numit de catre toti perioadasacrificiu a muncii nationals. De

ce nu putea naste nici o Industrie ?Eram, cl-Tor, in timpul Conventiuniicu Austria, care ne daduse legati inmina vecinei noastre. Eram sclava ci&onomiceste. Austria avea o industriemai bine desvoltata, mai bine utilata

complet amortizata. Industria noas-tra Rind gray concusratg, nu putea slnasca atunci generatinnea dela 1878,care ne (Muse independenta politicasi care Linea sa ne asigure indepen-denta economies, preocupare d-lor,foarte legitimg, ist pusese in gand sainlature pe cai piezise efectele Con-ventiunii cu Austro_Ungaria, adica e-

si

toate

si

si

in

5i

nu

5i

legislative

5i

.

sa-mi

d

5i

si

$i

www.dacoromanica.ro

8

fectele imposibilitatii de a ne avant cutaxe vamale eidicate. Care era siste-mul ? Legi de incurajare sub formade avantaj dela Stat, era singurul sis-tem. $i atunci, d-lor, la 1881 se votea-za prima lege prin care Statul sa fieautorizat sa contracteze 'cu societatilecari vorhartie,

sa construiasca fabrici decedandu-le din padurile sale

lemnul necesar. La 1885 is nastere,,Le ea", in conditiuni pe cari d. DinuBratianu ar trebui sa le retina. Daca,d-le Dinu Bratianu, d-voastra ati eitiexpunerea de motive a legii dela 1881 simai ales campania dusa de Aurelian inRevista Stiintifita" din acel timp ativedea ca preocuparea de capetenie ageneratiuniiatat

eroice dela 1878 era, nubeneficiile cat sacrificiile. Se spu-

nea in aceasta expunere de motivenot tinem sa avem o industrie a har-tiei, pentruca de aci porneste culturaneamulni. Era cultura neamului, d-lor,in principal, iar nu dividendele.plause). $i alit de convinsa era generatiunea dela 1878, incat din cauza a-cestei agitatiuni, spiritul cum v,amspus era pornit pentru sacrificii, iarnu pentru beneficii, aproape nu se ga-sea subscriitori sl a trebuit sa vinaRegele Carol, cel dintaiu actionar alfabricei Letea", sa indemne din pro-priul salt exempla lumea sa subsccrie.Abia s'a acoperit subscriptiunea fabri-cei Letea", dupa ce s'a retinut fortato parte din d:urnele deputatilor. Iata,dar, d_lor Fentimenfele inane de'a caripornise constituitorif primelor. fabricide hartie.

T-t in aceasal perioada in nastere sifabrica Busteni", constituita de fratiiSchiel. Retineti avantajiile pe cari ledadea Statul sbcietatii Letea": lem-ne se dadeau aproape pe gratis din pa-durile Statului si aproape toata hartiaera cumparata de el". Unde gasitid-voastra mai marl avantajii pe carivreun Stat sa le acorde unei industrii:productia intreaga acoperita de catreStat. Lemnul. care constitue principa-lul articol din fabricatiune dat aproa-pe pe gratis de Stat. Prin urmare osi'eafinne din pullet de vedere al ecie.olidarii cum nu se poate mai buns, maiprivilegiata. Si cu toate acestea, d-lor,

industria hamlet nu a mers, nu a pro-gresat in aceasta perioada. $i nu arners, d-lor deputatl, tot din lipsa u-nei protactiuni vamale eficace. Noicram stapini pe tariful nostru vamal.Tariful nostru vamal n'a capatat auto-nomic decat dela 1891, atunci am pu-tut sa dam o protectiune eficace har-tici. Dela 1891 incepe a doua perioada,este nerioadl cons )1'darii. Aceas.a re-rioada merge, d-lor, pans la alcatui-rea tarifului vamal al lui Costinescudela 1904. In aceasta perioada fabri-cite de hartie, puse la adapostul unui'tarif vamal protectionist, incep sa seconsolideze, sa se desvolte gi sa aco-pere consumul interns

d-lor deputati, un tarif pro-tectionist, avca un &hurt'Statul avca avantajii dela Stat direct,lemn din padurile Statului, 0 indirectprin reduceri la impozit, scadere detaxe vamale la masinile cari veneaupentru instalatiile fabricii, dar ce samai vorbim, d-lor, o situatiune cumnn se poate mai privilegiata.

Dona noui fabrici iau nastere : Campulsing" gl Scaeni,' §1 merg si producbine. industria Ureic; este in plinaascensiune. La 1900 notate anulaceste patru fabrici ajung sa alba 5milioane capital, in epoca deci candcram in piing, criza financiara sr cand5 milioane era evident o sumo enorma.Masinele reprezentau 243 cal putere,iar fabricatiunea era de 4.500 tone, pepunctul de a 6coperi consumatiuneanoastra interns dela 1900. Mergeaufoarte bine si s'au infiintat inca dont,noui fabrici : cea dea Cozmesti" in

dela .,Piatra Nearrit-. Srmai face si o fabrica de celuloza laBraila", o industrie foarte importan-

astazi complet neglijata de fabri-1-firt'e u nar:,ntesg. Dar,

am fi avut asemenea fabrici s'ar fi pu-tut acoperi chiar in timpul razbouluitoate pretinsele deficite, deli afirm cadeficite nu sunt, desvoltandu-se a-ecasta industrie a celulozei, am ajunssa avem cea mai importanta industriede export.

Tin sa atrag atentiunea ca lemnulnostru se preteaza la fabricarea celulozei, n'aveti decay luati fahr;ra dela

:

(A-

Aveau,.s;tur :

Tutbra si

cate tie

gT

sa

ta,

www.dacoromanica.ro

Zgrnesti;Scare functioneaza gi astazi ecare ar putea sa sl exporte, dar prinpolitica d-lui ministru de industrie, a-ceasta nu e lAsatA s /. -si dea maximumde productiune, fiind ingreuiatA detaxele de export,

Consumatiunea interns fiind intregacoperit/.. aceste fabrici s'au ganditca este bine sä se puns la adapost deo eventual/ concurenta intre

D-lor, ca sa vg dali seama de des-voltarea la care a ajuns acestA indus-

-trie, in perioada care preceda razbo-iul, trebue sa retineti ca toate fabri-cite s'au transformat in societati ano-nime, D-voastra stiti ca forma socie-tAtilor anonime permite sa se camu-fleze mai user beneficiile. Toate fabri-die au Math sectiuni pentru fabricareacelulozei si au perfectionat utilajul.Consumul era acoperit si era fatal sainceapa concurenta intre ele, care arfi adus eftenirea specializarea. Casa evite concurenta, cram in timpuldela 19o2-19o3;-cand a inceput tendin-ta de trustificare in tara RomaneascA,dupa exemplul dat de America, Ger-mania, Anglia, in acasta coact de trus-tificare generaiA, fabricile au inceputsa -si deaf./ fabricatele printr,un biu-rou die vanzare. Raposeur Costinescua fost care a venit cu aceasta in-venue, pentru zahgr, iar cel care a in-trodus_o la industria hartiei, venindcu ideia oficiului de vanzare, a fostAnton Carp. Dupa incetarea lui dinviata, locul d-sale in conducerea fa-bricei Letea si mai tarziu a trustuluia fost luat de d. Dinu Bratianu. (A-plause pe brindle opozitiei).

D-lor, nimic mai frumos pentruindustric care novae:, piata inter] IT decat sal caute sIt se puns la adapostprintr'o intelegere, dar intelegerea safie nevinovata, sa alba drept stop e-vitarea ruinei industriei respective, sase pung la adapost de o concurentacare ar putea sa o duca la peire.

Dar, d-lor, aceasta este situatiuneafabricilor de hartie ? Inainte de razboicand aveau o forty motrite de 12.722hp., un capital de 16.765.000, acope-reau consumatiunea interns in Roma-nia Mica, cand not consumam 2.500 devagoane. Acum avem 7 fabrici de har

tie si o consumatiune aproape dublade peste 5.000 de vagoane raciodatafabricile de hartie n'au acoperit !con-sumul intern. Vedeti, situatiunea s'aschimbat lath de ce era inainte de raz_boi, cand acopeream cu productiuneanoastra hartie intreg consumul,

Ei bine, fabricile de hartie, pentrua evita o concurenta, s'au constituitla inceput intr'un cartel,

Vedeti, d-lor, este normal ca atuncicand te pui la adapost, ajungisa te gandesti la anumite mijloace casa eviti concurenta. Ajuns insa la a-ceasta situatie, chip ce te-ai vazutasigurat contra concurentei totdea-una se naste dorinta de cast*, de spe-cula care sta la baza tuturor trusturi-lor. De aceca, d-lor deputati, dintr'uncartel nevinovat la inceput, fabricelede hartie au ajuns la un trust careeste, cu atat mai nejustificat si cuatat mai odios, cu cat nu se mai pos-te sIt se invoace nici macar scuza uneiconcurente, care i-ar ameninta.. Desi-gur invoci pericolul concurentei a-tunci cand ai acoperit consumatiunea,interns nu poti sa exporti ; caciatunci se ajunge la o concurenta in-tre fabricele producatoare in interior,concurenta care ar putea sa duca lamina. Dar nu aceasta este s4uatiuneafabricelor noastre de hartie. Fabricilenoastre nu acoper n><ci macar jumatate din consumul intern, caci fabricelede hartie au produs, in 1921, 20% dincantitatea necesara, iar in 1922, ajungla 40%, ca in 1923 sl ajungi la 25.000de tone, adica 2.500 de vagoane, candncua ne trebue peste 5.000 vagoane, ocantitate dubla Statistics e data 'ajarde directorul industriei mars, d. CesarPopescu, si nu cred sIt se conteste.Tata ziarul Argus, unde e publicatinterviewul ski (citeste). Anul a-cesta s'au produs 16.000 tone in a-proape to luni, ceeace inseamna caproduictiunea e in scadere.

Prin urmare, d-lor, de ce sa mai vorbiro de trusturi, de ce sa mai vorbimde cartele ? Ce voiti 5/ evitati d-voas-tra ? Concurenta de preturi ? Nu vgputeti. plange cA aveti nevoe ca sIt e-vitati aceasta concurenta, cand ea nici

nu exists, cu atat mai putin puteti

el°

91

'eel

si

o

si

dr,

vrei SA

si

si

www.dacoromanica.ro

10

spurn c3 v'ar putea ruin cand putetida un maximum de productie de har-tie si totusi debuseul acestti hartii arfi asigurat in interior& lard. De ceva trebuie atunci d-voasta intelegeri,trusturi si oficif ? Desigur va trebuepentruca la adapostul acestor

aitWonti vamaleprotectiuniI vamale, sa va permits safixati in interior preturi de specula.

Acesta este interesul d_voastravom evidentia imediat.

D-lor, din toate partile se vorbestede existenta unui trust. Am avut o-noarea, atunci cand am anuntat inter-pelarea mea in sesiunea trecuta, sa a-trag atentiunea d-lui ministru, ca estethin>, ne afNm in fats urui rst cirebine organizat speculeaza. Mai vedemin sesiunea trecuta ca interpelareamea nu putea sa se desvoite si amatras atentia ca este trust, si sa sefixeze taxele vamale de asa nature,incat oricancl un govern s;1 alba minalibera, sa poata lua masuri Contra speculatorilor. S'a Matt torn;

dupa cum am sa va dovedesc.Avem trust.D-lor, to absolut toti. sustin si

vorbesc de trust, Societatea Scriitori-lor prin pana d-lui Rebreanu, a inche-iat o motiune foarte frumoasa, cares'a citit aci la' aceasta tribuna, de 'co-legal :nostru d. Buzdugan.

:zeroenev tot; srr'itorii cariau scris pe chestia hartiei ,afirma caeste trust. Am aci unele articole scri-se de d, Rebreanu, de d. Moldovanu,de tangrul si talentatul d. Sorel, de d.Dascovici si de d. profesor lorga sialtii, articole in cari toti vorbesc siarata ca este ill, trust care speculea-za marile noastre ootidiane, toatitpresa : Universul, Dimineata, Aurora,Lupta, Neamul Romanesc ; am adarticole de ale d -lui. lorga, peste totse vorbeste de tragedia hartiei si toa-te spun ca este trust. Numai ministe-rul de industrie si mai ales reprezen-tantul ftristului in tara romaneascaid. Dina Bratianu, tagadueste existen-ta lui. D-sa spune ca este o intelegerecare ar trebui sa fie aplaudata in tarnRomaneasca, este cea mai justiiiica-ta (?) intelegere -and acts; i.r5 numai

jumatate din consumul nostru !este cea mai nevinovata intelegere cit-rein ar trebui sa-i aduoem laude! iarniciucdem critici ! Veti vedea cats in-drasneala se asscunde sub justificata sinevinovata intelegere, care trebue a-plaudata, Prin urmare, sa tagaduitiexistenta unui trust al fabricelor de.hartie. Eu o sa va lac dovada ca estetrust. M'am dus d-lor stint de felulmelt nitel cam cercetator m'am dusla oficiul de hartie si am rerun..

0 VOCE DIN MAJORI'rATE :Esti indrasnet !

D. D. R. IOANITESCU: Munca sicercetarile stiintifice sunt o indrasneala bung. Eu nu m'am repezit Ia patio-poarte. M'am dus la oficiul de hartie-si Ia ministerul de industrie si amrut sa mi se puns la dispozitie actuloficiului de hartie, care consfintestetrustul. Mi-a fost refuzat si m'am dusta d. Dints Brati;:um. I-am snits 11-ni; to log actul, data n,ai nitn:- de as-c;.us. D. Dinu Bratianu a avut mobi-litatea tii mi l'a dat, dar numai to m:-flute. Cand a vazut ca am incepu;.lav, note din el, a venit la mint mil'a luat. La rugamintea de a mi-1 mailasa, d. Dinu Bratianu a refuzat simi-a spus : nu pot sa ti-1fiindca este posibil ca d-1( -turd sakoateti din el interpretari advocates,care ar punt: inter) uriltrtEu nu-1 pot da, fiindca nu-mi apartine.Aceasta a fost argu-mentul, ti-mi aducaminte Lupu, Madgearu siMihalache erau de fate cand le_am a-tras atentia de atunci, fiindca nuvream A.' fin desmintit pe aceastachestiune de d. Dinu Bratianu. A re-tuzat "sg. mi-I Mai dca. De cc it tinedsecret, data nu aveti nimic de ascuns,dadi vreti aplause dela populatiunea;aril 51 dela cei interesati, de ce linenascunse bceste acte ?

D. VIRGIL MADGEARU: Am contractul trustului hartiei si-mi pare railn'am stint ca tii astazi interpelarea,ca Iasi fi rictus.

D. D. R. IOANITESCU: Eu credca d. Madgearu it are, si iata de unde-a avut mai mutt noroc : unul din ele--vii nostri dela Academie si-a luat li-centa si 151 preparase lucrarea pentru,

iniele-bri rn 01.celor

ti-I

c-tra-riul,

De m, s ri

co-

:

sa

m:

littifin't oficittt.

ka droll

--

1 tu,.

e

www.dacoromanica.ro

trusturile si :cartelurile in Tara Roma-neasca. Este materia d-lui Madgearu.S'a dus cu lucrarea la d. Madgearu.Intre timp s'a produs interpelareamea si elevul nostru actualul licentiat,care a terminal...

D, Dr. N. LUPU: L'ati nenorocit !D. D. R. IOANITESCU: ...a fost

nevoit sä renunte sa-si treats docto-ratul pang la terminarea interpelarii.Iata situatiunea. Probabil ca de acoloit are.

D. VIRGIL MADGEARU: Exact.D. D. R. IOANITESCU: Eu n,am

putut sa dau de act, de parka fostulmeu elev, s'a identificat cu intereseletrustului si refuza sa-1 mai dea. N'amputut sa-I conving, mai ales dupe smutgerea contracted de titre d. DinuBratianu, care a dat ordin sa nu mise dea dela oficiu nici o lamurire.Toti cei dela oficiu, inclusiv licentia-tul Acaderniei, ma suspecteaza si maocolesc. Am insa dreptul dela tribunaCamerei sA-1 rog, sII-J somez pe d.Dinu Bratianu (Ilea n'are ceva de as-cuns, sa mi-I dea acum, sa-I discutam,pentru ca onor. Camera sa judecedata sunt sau nu elemente adevarateale trustului.

D. VIRGIL MADGEARU: Ca sanni-1 pedepseasca pe Vasilescu asait chimed pe elevul nostru eu fac lacursul acesta prelegeri asupra tehni_cei de organizare a sistemului trustu-rilor, fare sa critic sau sa aprob. Rogpe d. Dinu Bratianu sa lase in intere-sul ca acest contract sa fie discutat in teza de doctorat a d-lui Va-silescu.

D, D. R. 10A.NITESCU: E trustsau nu c trust ? E trust

N'am sa va fac teoria trustului, dartrebue sa va dau cateva indicii dopacan se determine elementele trustului.

Trustul e o intelegere 'nitre fabricide asa nature Meat pe fata sau de-ghizat ne aflam in fata unei centrali-zari tehnice, administrative si finan-dare cu scopul de a fixa un prat despecula.

Am sa va fac dovada existentii trustului pentru ca sa vedeti in firma efec-tele lui. Rezultatele sunt adevarate ra-vagii st cu privire la consumul intern

privire la c iri 1.-

realizeaza si cu privire la inattnsirea-culturii nationale.

Ne aflam in fala elementelor trustului,

Este aci o centralizare de ordin :,d-ministrativ? E o centralizare de ordinadministrativ E o centralizare de or-din tehnic? E o centralizare de ordin-financiar ?

Avem trust data voni dovedi exis-tenta elementelor de mai sus, cari fac-din trust o societate a societatilor.

brain s::us Wain putut s;-( iau%bate artico1,21e actului (hr ie_am i

pe cele mai principale si imi complee'tez notele mete cu practica de siste-mul cu care ziarele sunt obligate saInca eomenzile, cu care se comparesi se vinde hartia dela eficiu si pedeasupra cu alte acte ale oficiului dincare sc va vedea ca individualitateafabricilor de hartie a disparut sideasupra e o singura vointa care cla.directive, care fixeaza pretul de van..zare, care fixeaza pretul de producti-une. care repartize intro anurn it icots beneficiile, cu alte cuvinte indivi-.dualltatea tuturor dispare in fataunuia atotputernic, care este oficiulde hartie.

Cum se fac ectneozile Acens' a I.spune art. I, 2 0. 3 pe cari am pututsa le cad. Comenzile se fac in modal'urmator: te duci la oficiu, n'ai voesa te duci la fabrica respective, ci nu-mai la oficiu. D-ta cumparator de bar-tie numai cu oficiul tratezi. Te duci sicomma' hartia : nn poi. ti soulsermi dai hartie data fabrica Ldteasau dela fabrica Sedan., sau dela fa-brica Petrifalau, nu. Numai oficiulpeate vinde. Fabricile stint oprite sub,tedeapsn nici direct nici indirect pro-dusele Ion.

Platesti oficiul, reline -li : itT isbanil sT is act de comanda, Oficiul nu1 retolui de cat in momentul in carearchaic sa predea aceasta hartie, nicinici la pretul pe care trebue sa-1testi la comanda facial Docuthenteam aci si ele an fost publicate si deDitnineata" si de Universul" si de..Adevarul" din can rezulta ca fabri_cite de hartie nu se oblige la fixarea.

stiintei

si eu hetteficiile pe

?

ca

ea

?

-

gi

pia-

www.dacoromanica.ro

1 2

pretului de cat in momentill in carelivreaza comanda, ceeace se intam. pigla cateva luni, dupg ce tira luat

Nici trite. expeditia nu se poateface decat numai in urma instructiu-nilor oficiului de vanzare. Pe deasu-pra art. NI rezuma controlul superioral oficiului de vanzare, caruia fabri-cile trebuie sg-i raporteze mersulproductiunii si administratiei lor.

Ei bine, judecati singuri, d-lor de-putati, and aveti in fata d-voastre unsingur oficiu care fixeazg pretul, unsingur oficiu care fixeazg felurile de'hartie pe cari trebuie sg le producafabricile de hartie la un loc, unul care,primeste comanda, da ordin fabricilorse produca trimitg aceasta hartiela oficiu si tot el fixeaza pretul devanzare. Ce este aceasta? Nu este o

centralizare de ordin administrativ?De sigur ca este.

Mergem mai departe:Dupg art. 34 nici una din fabrici

n'are voie nici sa importe hartie sinici sg fabrice alte sorturi de hartiedecat acele comandate de care ofi-ciu. Art. 34 este un important articolcare fixeaza sorturile de hartie ce fie-care fabrica are s5 le product. Acestart 34 dovedeste pang la evidenta caeste o centralizare de ordin tehnic.

Va sg zica numai unul administrea-zg, numai unul primeste comanda,numai unul' fixeaza pretul de vanzare,numai until dirijeazg toata produc-tiunea.

Ei, venim acum si la punctul de ye-deer financiar, centralizarea finan-tiara.

d-lor, cum transpire centrali-zarea de ordin financiar: Toate su-mele de bani se primesc de oficiu, nuse pun niciodath direct la dispozitiafabricei respective atunci sand i seprimesc comenzile.

Dumnealor detin toate fondurile sile distribue la sfarsitul anului Si dis-tributia se face dandu-se si o doban-da de 8 sau 9 la suit.

Asa spune art. 6 din actul oficiului.'Nu este aceasta centralizare finan-tiara? Cum, d-lor, ai luat banii pen-

tru fabrica Letea, ai luat toata marfafabricii Letea ea asteaptg panalasfArsitul anului lichidarea socotelilorcu o dobandg de 8 la mitt!

Este o purl centralizare de ordinfinanciar cum nu se poate gasi la uncartel asa cum vreti d-voastre sg.-Idenumili.

Tot acolo duce 5i prima parte a art.6 prin care fabrica factureaza cu pre-turi dinainte stabilite hartia predatetrustului si el are voie sg fixeze pre-tul de vanzare cum vrea.

Dar mai este si alte criterii, dupacari se face dovada centralizgrii fi-nanciare deci dovada trustului, Sgle lugm pe rand, Si vl veti convingece este trust, si trust odios,carelope contra progresului economieinationale, pe care o subordoneaza in-tereselor lui. D-voastre still cum seimpart beneficiile? Credeti ca se im-part in raport cu calitatea hartiei?Credeti ca se impart cu puterea deproductiune a unei fabrici? Credeti case impart dupa tot felul de reguli pecari le yeti gAsi totdeauna la bazaunei fabrici? Nu, d-lor, este dinaintestabilit ca toate sumele de bani rezul-tand din vanzare se vor impgrti introfabrici in anumifl proportiune, pepuncte can reprezintg nici mai muttnici mai putin decat rascumparareatuturor celorlalte fabrici. Toate suntsocotite intro anumitg proportie. Tataart. 15, d-le ministru: cititi-1 vetiggsi ca fabrica Letea are 35% puncte.Fabrica Busteni is tot 35 de puncte,si fabrica Busteni, data vreti saare o capacitate de productiune multmai mere cleat fabrica Letea si nunumai ea productiunea este mult maimare, dar fabrica Busteni, chiar daceproduce o cantitate de hartie mai ma-re, nu i se da mai mult, fiindcA fabri-ca Letea mai aduce ceva, ceeace nuaduce fabrica lui Schiel, fabrica Le-tea mai aduce contractul pe care-1 arecu Statul si dupg care conform art. 6,este obligate se aduce si toate avan-tajele date de Stat inclusiv lemnuldin padurea Tara, inclusiv furnitu-rile Statului, can toate sunt reparti-

banii.

si sa

fats,

si

si

Si

still,

.

www.dacoromanica.ro

3

zate intre toate celelalte fabrici. Indi-ferent daca una lucreaza mai mult,nici una nu poate lua mai mult cleatLetea, pentruca aceasta din urma maiaduce un aport politic pe care fabricaBu$teni nu poate sa -1 aduca: una estecondusa de d. Dinu Bratianu (aplau-se), celelalte fabrici sunt de aseme-nea socotite in puncte. Fabrica Pia-tra-Neamtu arc it% puncte, fabricaScaeni are 4 puncte, fabrica Campu-lung are 14 puncte, iar fabricii Petri-falau i s'a dat de toat 12.28 puncte.

Acum, d-lor, data vreti sa $titi caorigins a capitalului poate va intere-scaza, la Letea dicteaza d. Dinu Bra-tanu, la Bu$teni Schiel, la Cam-pulung d. Procopie Dumitrescu, totliberal, la Piatra-Neamt Banca Blank,la Scaeni e o firma individuals, la Pe-trifalau tot Banca Blank. Acestia suntdupe origins conducatorii fabricilorde hartie.

Si, d-lor, ca se va dati seama catoata viata acestui trust $i toots viatafabricilor de hartie va fi socotita dead inainte cu cantarul cu care a can-tarit °data d. Dinu Bratianu, este eltoate fabricile can se vor intemeia deaci inainte, trebuie sa intre in organi-zatia trustului, care pune toate sta-ruintele ca orice fabrica noun sa fierascumparata de toate celelalte, asas'a intamplat cu fabrica dela Petrifa-lau, care in momentul unirii, gasin-du-se in Transilvania, nu era trustifi-cata, s'au facut toate demersurile po-sibile pang cand aceasta fabrica a fostinghitita de celelalte. Ea si-a fixat la12.28 puncte din valoarea totals, dinsuta de puncte a celorlalte fabrici, aacestei nevinovate intelegeri caretrustifica productia hartiei. (Aplausepe bancile opozitiei).

D-lor, nu numai atat, dar orice actcu caracter financiar, care ar interesatoate fabricile de hartie de aci inainte,vor trebui sa treats prin puncteleacestei evaluari. Am . aci recunoaste-era scrisa a reprezentantilor trustului.Este darea de seama catre o adunaregenerals din 1922 $i 1923. Imobilul dinstrada Academiei, in momentul cand

s'a,facut trustul, a fost trecut ca ave.re in indiviziune in aceeas proportie,$i aceleasi puncte. Mai vreti o maiclara dovada? Mai tarziu, a cumparatun alt imobil in strada Matei Millo,

l'a cumparat tot in indiviziune, cuaceleasi puncte. Reprezentantii trus-tului nu $i-au dat seama ca acest fapteste dovada recunoasetrei formale aexistentei trustului. Tata ce se spunein darea de seama a adungrii gene-rale, care a avut loc la t Martie 1923:Alt aprobat ca impreuna cu celelaltefabrici sa cumparam in strada Mate:Millo No. 9 un imobil, pe care se ga-sesta o cladire putin importanta, darpe terenul acestui imobil se constru-este in acest moment cladirea fabrici-lor de hartie. Aceasta cladire va cu-prinde o parte din depozitul oficiuluide vanzare al fabricilor de hartie, biu-rourile acestui oficiu, birourile tutu-ror fabricilor de hartie din lard $i unnumar oarecare de apartamente $i ca-mere de inchiriat.

Atat acest imobil, cat $i eel din ca.lea Plevnei, posedat astazi in indivi-ziune cu celelalte

Indiviziune voluntary pe baza punt.telor ce am aratat $i care face sa dis-para orice individualitate a fabricilor,iata dovada dovezilor ca exists o cen-tralizare financiara. In indiviziunecu celelalte fabrici se vor aduce caaport pentru constituirea unei sock-tali in comandita formats din fabn-cile de hartie can le-au cumparat, Iacan se adauga fabrica Petrifalau dinArdeal, care cumpara 12,28% dinpunctele celorlalte fabrici".

Vasgzicg, d-lor, iatA disparitiuneaindividualitalii fiecgrei fabrici, latasocetatea 'societatilor cum zic au-torii. lath recunoasterea d-voastrgnumai exista fabrica Letea"; cu a-tat capital care sa dea atatea divi-dende. Nu mai exists fabrica delaPetrifalau, care avea valoarea ci, toato fabricele fac de exemplu too mi-

fie-lioane $i in aceste too milioanecaredivizg.

este socotite la o cots -parte in-Tot ce va cumpara de aci in

fratil

yi

fabrici.

ca

www.dacoromanica.ro

14

ainte, cumpara pentru acest trust,care este societatea pe care se gre--veaz.5 toate celelalte fabrici de liar-tie, in indiviziune pe toata averea lor.Distribuie beneficii numai de formala capitalul social, de oarece bene-ficial real, este cota-parte ce le daoficiul de hartie, la punctele respec-tive conform art.....

Din acest nutlet de vedere este untrust odios, dovada este 'lend,avem: centralizare tehnic5., centralizere administrative si centralizare fi-nanciarg.

D-lor, este tipul trusturilor. Suntsigur ca si d. ministru Tancred si d.Bratianu, vor cauta sa tagaduiascaexistenta trustului. Primul a recunoscut ca oficiul mai exists, dar c5.Ware dlementele si practice trustu-

lui. fagadueste inapt existento actului pe care mi l'a dat in ma-n i ca nu se mai aplicA inqontradictie cu rectinowsterea minis -

trului. care sustine ca se aplica, darea dispare caracterul trustului, in-data ce comisiunea dela ministerial industrief iT fixeaza pretul.

Stint in contradictie flagranta si pana cand se vor pone de acord. if a-tragem din nou atentia d-luT minis-try, c5 trustul intotdeauna a indus incroare cornisiunea careia i-a dat ele-mentele false pentrtt fixarea pretu-lul.

Vont dovedi aceasta mai jos Ca sateriningin cu dovada exitentif trus-titbit. iata. am aci o lucrare despretrusturi $i cartele, si in elementelede analiza pe can le Ell tin autorfrancez. se gasese mult mai putine-lemente ca trustul hinter din CaraRomaneascii. Nu se gasesc acolo fa-brici in indiviziune pe o cots -partefixate: se fixeaza si acolo contingen-tarea productiuniT pentru alte scopuriiota. Contingentarea productiuniT arealto importanta, inns aci se contigen-tear.'" tot, pang si beneficiile pe carTle distribute trustul.

Tot cc se produce este in comun.Se face tin fond global $1 din aces?fond global se distribuie. cum am

spus, dup5 catalogul pe care d. DinuBrAtianu, Inca dela loos. l'a fixat 41caruia celelalte fabrici trebuie sa tse supuna.

Dar, d-lor, mai este Inca un ele-.ment al trusturilor. Avail art. Tx. Peacesta rant putut citi, dupg care nuse poate infiinta o fabrica, nici macaro sectiune de specialitate, fail con-siratimantul oficiului, de pH&Schiel" nu mai pot sa face o nounfabrics gT nici sit concure direct sauindirect la construirea altor fabrici.Este articol categoric care prevede

amend5, in caz cand una din cele-lalte fabrici talcs aceste dispozitiimT.Este abdicarea complete la dreptulnatural de a dispune de avutul tau,este interdictia progresului econo-mic, este suprema dovada a tendin-teT de acaparare.

Cred ce in privinta trusturilor do-vada este complect (Aetna, si orientd-voastra atT cauta sa va anal-at!, ni-meni nu vg. va male pe vorba.

D. Aurel Cosma: Dar despre cinevorbitT d-voastra?

D. D. R. Ioanitescu: Foarte binefacet' ca ma intrebati. Eu nu magandesc la majoritatea liberals. D-v.suntell cu totul strain de manoperiletrustului de hartie. Eu nu fac nima-nui din d-voastra, o acuzare. Eu a-cuz fabricile de hartie, $i cand vad cgin fruntea trustului se gAseste fabri-ca Letea", care are administratordelegat pe d. Dinu Bratianu, $i candvad ca in fruntea oficiului de van-zare se gase$te un doom Herbst, siacest domn este umbra d-luT DinuBrAtianu, am dreptul sit acuz in a-ceasta chestiune pe reprezentantultrustului de hartie din Cara Roma-neascg, pe Dinu Br Atiantr, caredoseste actele oficiului de vanzare.(Aplauze pc bancile opozitief).

Rolul jucat de d. Er Miami in in-cbtstria hartiei trebuie impartit indual part!:

a) Prima parte lAudabilli ca ingi-tier. a scapat dela mina fabricatea.

Ce Malt

saline

si

d

Le-

www.dacoromanica.ro

b) Partea doua detestabild, cand Ca

itdmintisiraton-ldelegat 'a pa-ovocatpaternal trustul care la adapostulautoritatil sale speenleaza coitusromineasca pe Stat.

D-le Bratianu, daca -printeun mira-'fit' s'ar intampla ca rapOsatul Aure-lian, si toata generatia dela 1878 pecare d-voastra all mo*tenit-o era totdin partidul liberal, daca s'ar intim-pla, zic, ca sa se de*tepte azi savada unde all ajar. d-voastra cufabricile de hartie, el, can plecaserala sacrificil, nu la beneficil, (tinder(pe e nteresa beneficiile, el nu-mai cultura neamului, desigur caWatt capita aprobarea, ci sufletul lul

I.lian. (Aplauze pe bancilemillet).

Dar, d-lor, venim actin la parteacea mai important& La urma urine-lor, trust, netrust, data nu speculea-za, daca vinde cu pretty( de sacrifi-ciu, de cc sa va ocupati de el? De ccva pranged, zicea d. Dinu Bratianu.Si in aceasta privinta am rog ped. ministru al industrial, sa ma ur-mareasca cu privire la cifre, cad penfru prima oars vetT auzi cifre exacta,nu zi,*a corn s'au dat directiel gene-rale a industriel. Cu cifrele cu carid-voastra o sa venitT O. le reeditatf

mai precis cu cifrele trustuluihartiei. nu yeti putea sit facet! do-vada prepaid de cost,. eel real, pen-tru ca intotdeauna trustul hartiei acamuflat *T pretul de cost gi benefi-

A mers Mina acolo Meat. d-leministru $i am sit va fac dovada cuwittinte judecatoresti ca au masituitregistrele *i vrt rog sit credetT ca lankdart scama de gravitatea acuzatiunirpr care o fac gI aceasta numai pen-- - sa se puns la adapost de ori-ce incercare de scadere a preturilor.

I) -Tor. care este pretul hartiei? De-simir round cand discutam benefi-ride ar trehui sit avem intai pretulde cost pe kilogram, ca sä vedetn inlama beneficiile earl se realizeaza.

D. N. IORGA: D-le Ioanitescu,d-voastra vorbiti de dividende, gan-diti -vi insa si la ealitatea hartici. Nu

15

putern tipari cu hartia care o avem.--avem liters buns avem cerneatabuna, dar hartia e mizerabila. Dacaam avea o hartie buns pentru cart',tiparul rominesc ar h superior celulde aiurea; dar din cauza ca hartiaeste mizerabila, spare cu un tiparrau. Ni se da hartie in cantitate atatde mica, incat atunci cand tiparesdo carte trebuie sa o impart! in doua:o prima parte sa o tipare*ti pe unfel de hartie, iar o alta pe un altfelde hartie. Incept cu o hartie alba bu-nk continui pe o hartie galbena, pen-tru ca sa termini cu o hartie rogia-licit Facet! trusturi cat vetT voi, dardale hartia de care au nevoie publica-tale, de earl are nevoie publicuL

D. D. R. IOANITESCU: D-lordeputatT rezervam aceasta chestiunedupe ce faceam dovada dividentelor.Dar intreruperea d -lul lorga ma o-bliga sa abordez chestiunea calitatiT.In abort de alte inconveniente pe cartle prezinta productiunea fabricelor dehartie, pc Tanga faptul ca hartia esteinsuficienta gi scumpa, ea mai este gide proasta calitate. D-lor, toate coti-diancle din tara Romineasca.ca primele coale din fiecare sul

care e mai milt hartie de impa-chetat sunt atat de rupte in catmein intregi de hartie se pierd. Iatadovada (arata o coals de hartie).

Din aceasta hartie se tipare*te .,U-ulcerate. Ziarele incearca o Pierderedubla.

Pierd cantitativ calitativ. Dincauza calitatif inferioare, cli*eele nuies bine si sum fortate sa utilizeze omilitate dubla de cerneala,. Hartiadin strainatate are acest mare avan-taj ca cerneala care se consuma een molt mai mica in cantitate de catcerneala care se consuma in CaraRomineasca. La not trebuesc can,tall de cerneall mult mai marl.

D. dr. N. I.UPU: Poate ca vrea d.Dinu Bratianu sa infiinteze si o fa-brief' de cerneala!

D. I). R. IOANITESCU: Si esteimposibil sit scotT o tiparitura ca lu-

si

gi

gi

nu-I

opo-

sA-I

.1.

rifle.

gtiu,

vf gt

r!t

.

Z

www.dacoromanica.ro

16

mea in tara Roma.neasca din cauzaacestei hartii. Observatt publicatiu-nile Ele au o mare superio-ritate technical din puctul de vedereal tiparului, din cauza ca hartia e debung calitate, Acolo poate sa fie cevamai scumpa hartia, dar publicatia re-vine mai ieftin, pentru ca se consu-ma mai puling cerneala. Acolo hartiahind de bung calitate, prezinta untipar mai superior $i mai ieftin caproductiune..

D. N. IORGA: Sirbil au o hartieadmirabila.

D. D. R. IOANITESCU: Dar savenim la pret. D. Dinu Bratianu,care in memoriul fabricelor de har-tie, ca rgspuns la campania ziarelor,socoteste ca rentabilttate hartia intrei categoric: a) hartia pentru Stat;b) hartia pentru comers si c) hartiapentru ziare. Acestea sunt cele treltreimi, de cari face atata caz me-moriul trustului hartiei, memoriu pecare Ara rog sal 11 retirneti, cad voiface deseori mentiune despre el.

Si iata, d-lor, cum se plange cesustine trustul in aceste memorii: (ci-te$te).

Prin urmare sustineti: noi nucastigam decat la hartia pe care odam Statului". Pentru hartia de ti-par a ziarelor care reprezinta o altstreime din consum accasta hartie sevinde nici un beneficiu; $1' maicastigam la hartia care se vinde par-ticularilor, din care se acoperg pier-derea dela ziare. Cu alte cuvinte,spunetT d-voastra ca amortismentelele Watt din hartia vanduta Statului,cg la hartia de ziare pierdell si rg-mane ca din treimea vanduta partt-cularilor sa acoperitI pierderea.

EI bine, am sg iau pretul hartiei detipar si de ziare si am sal fac dovada,dupa costul de productie, ca d-voastratrebue sa dati aceastg hartie cu ju-matiate pretul decat o dati acuma. $i,d-lor, am sal iau de bruit cifrele pecari d-voastra le furnizati, pentru cadesigur, data a$ fi inginer, si as con-duce fabrica Letea, mi-as da seama,dela inceput, de costul de productie,

de toate transformgrile, transformart.cari cifrandu-se, am putea sa ajun-gem la costul real al unui kilogramde hartie. Acest calcul nu mi-e posi-bil, trustul niciodata n'ar consimtr lao asemenea anchetg. El practical in-ducerea in eroare a tuturor comisiu-nilor si organelor Statului.

De aceea am sa iau o alts, tale,mult mai simply si mai expeditiva,am sal iau pretul cu cat se vindeahartia de ziar la 1914 $i cu cat sevinde acuma $l am sa-I raportez lacoeficientul de scumpete a hartiei.Toate cifrele le vor lua numaidarea de seams a societater d-voas-tra, le voi lua, a$a cum le day actio-narilor, ca sa nu fie nici o contes-tatie.

Plectin dela tin fapt precis. Inain-te de rasboi, mai ales la 1914, situa-tia fabricelor de hartie era o situatiebursa, prospers, am dovedit-o, cadde aceea am Writ eu cele trei pe-rioade, ca sa fac dovada ca ajunseseIn un mare grad de prosperitate. A-coperise consumul intern, si stabilisepreturile in agar fel incat castigau sicastigau enorm, inainte de rasboi.Prin urmare, la 1914 fabricele reali-zau ca$tigurT bune. El' bine, care eraPretul de vanzare dinainte de razboi5i care e pretul de vanzare duparasboi? In urma sa vedem de cite oris'a scumpit mina de lucru, cad aces-tea sunt ccle 3 articole pc carile aratatI el s'ar fi scumpit enorm.Daca coeficientul scumpirei materielprime, al combustibilului $i al ma-nei de lucru este mai mare de cateel al pretului de vanzare, aver' drep-tul sa va plangetT. Daca este egalsau superior, atunci speculati si amg-gilt. Daca am sa fac dovada ca d-v.vindett acuma hartia de 51 on maimult ca inainte de rasboi, iar ehel-tuelile pentru materia prima stint nu-mai de 21 de on ca inainte de ras-boi, data am sal va fac dovada ca d-v.pentru mina de lucru nu plgtiti de51 de ori mai swamp, ci platiti nu-mai de 18.5o ori, si daca am St va

straine.

$i

(Ara

din

d-v.

www.dacoromanica.ro

7

fac dovada ca combustibilul, pe cared-voastrd it aratay ca a crescut cu55% nu infra in socoteala d-voastradecat numai cu 24%? Dacg acestedovezi le voiu face, atunci pretultiei este un pre; de specula si tre-buie redus. Aceasta e deductia logi-cs, care ne duce fatal la diminuareapretului hartiei, pe care d-voastra itascundeti acuma in cifre fictive,

El bine, d-lor, care e pretultiei de ziar astdzi? Este 17,50! VedetY,Item acea treime unde fabricele dehartie spun ca pierd: hartia de ziar.Cu cat se vindea inainte de rasboi?D. Mavrodi este aci poate sa spu-na: 0,35 bani.

D. AL. MAVRODI: Este exact.D. D. R. IOANITESCU: Prin ur-

mare era 0.35 bani la 1914 fait de17,50 la 1924, ceeace vine exact deso de on pretul dinainte de rasboi.Ei bine, d-lor, dela trust, acest pre;de so de ori, it pla'till d-voastra sipentru elementele componente ale fa-bricatiei? Cat platiff pentru materiaprima? Cat pentru lueratori. Cat pen-tru combustibil? Dacd ay plati exactcu acelas coeficient, daca adios s'arfi mirk de 56 de ori materia prima,lucratorir si combustibilul, Inca situa-tia d-voastra e prospers, pentru caJ. a 1914 situatia financiarg a d-voas-tra era bunk nu va plangeay cagierdeti, din contra, castigate.marindu-se cheltuelile in aceeas pro.portie cu pretul, situatia d-voastratot trebuie sa fie buns. Dar daca amsa va fac dovada, cu cifrele d-voas-trd coeficientul cheltuelilor atingenici jumatate? Dacg platile pentrulueratori, fientru combustibil, pentrumateria prima, n'au crescut decat cude 20 ori, iar nu cu de 50 ori atuncizadarnic vg plangeti ca pierdeti, canddin contra rezulta ca, pretul ce it a-rang poste fi scazut la jumatate.Aceasta e concluzia logica la care a-jungem. Sa le loam pe rand. Ince-pem cu materia prima. Tata ce gasimcu privire la materia prima: D-le Bratianu, nu e asa ca fabrica Letea" areaceeas situatie, din punctul de \te-

dere al productiel, ca i celelalte; §idaca facem dovada, cu cifrele

Letea", desigur ca rezultatelepot fi raportate la toate fabricele. $1am sa fac dovada ca dupa cifrele so-mall! Letea, nu numai ca nu sepierde, ci din contra sunt beneficiimarl, chiar scandaloase. Aici nu pu-tell zice ca mergem pe deductil, nu,mergem pe cifre cari. nu pot fi des..mintite can fac dovada ca se reali-zeaza beneficii de 50 si chiar de 6ola suta. $i am sa vg.citesc un act,prin care d. Bratianu, sub propriasemnaturg, spune: Dar, d-lor, pen-tru vremurile de azi si 50 la mts nue mult". (Aplause pe bancile opo-zitiei). Am acest act, este aici si o s11-1citesc imediat.

D-lor deputati, sa luam Intl( mate-ria prima. Materia prima se consu-ma aproape toatg numai din tart.Aici d tie ministru, totdeauna a foistcalul de bataie al fabricilor de bar-tie. Se spune, apoi d-lor, not impor-tam materia prima, pe care o platimcu de 200 de ori 300 de ori marmult ca inainte de rasboi! Venisechiar un amic al fabricilor de hartiesa-mi spun .ca am intrat aven-tura cu interplarea mea, ca mi se vaface dovada ca se plateste de 300 deori mai molt materia prima care seaduce din strainatate. D-lor, cand ein joc industria grafica cultura na-!Email si dacg.' pentru fabricarea har-tiei consume §i pla'tes'e in tart pestejumatate din strainatate, eu carestint un fanatic sustinator al incura-jarei industriei nationale, nu stau laindoiala sa spun ca o asemenea in-dustrie ar fi o industrie parasitara,careia nu trebuie sa i se mai deanici o protectie. (Aplauze pe bancileopozitief).

Dar nu e sa. Iata cari sunt elemen-tele componente cari intra in fabricaliunea hartieY. Tata in 1919 un ingi-ner, Rafael Racovita, a scos o lu-rare care merits toad credinta sidin' care am sa va furnizez catevadate.

bar-

har-

lab!".cii

gf

Si

inlets

si

www.dacoromanica.ro

Is

D. dr. N. LUPU: Acesta este uninspector industrial.

D. D. R. IOANITESCU: De ce itsupui pe acesta la ura trustului?

Lemnul de brad si molift 29.124 an.Piatra calcaroasa var 2.228 toneSulf natio . . 670 toneCtorura de calciu . . 320Maculatura . . . 364Celuloza . . . 6.267 ,,Pasta de lemn . . 3531Colofoniu 146Sulfat de aluminiu . . 109Culori de analina . . 196 ,,Cao lin talc, etc. . 845Dar, d-lor, ce sa mai stain la dis-

cutiune ca sa vg arat cu citatele in-ginerilor cats si ce fel de materieprima lath ce spuneti inchiar memoriul de care am vorbit:aratati ca consumati 92 la suta, ma-terie prima din tat-a; industria har,-tiei consuma platestc in tarn peste92 la sutg din valoarea produselor.

D. TANCRED CONSTANTINES-CU, ministrul industrici i commit,lui: Nimeni nu sutine contrariul.

D. D. R. IOANITESCU: Prea bine,(suntem de acord. Este prima oarscand and aceasta declaratiune, pen-truca toll reprezentantii trustului har-tiei spuneau: ca mai mutt de juma,tate din valoarea materidor primemerge peste granita ca sa plateascacolofoniu, anilina si toate celelalteelemente componente.

Avem un punct castigat, ca peste90 la 'sutg din materii prime se consu,mg si se platesc in tars. Ei bine, d-lor,cat plateati d-voastra aceste materiiprime inainte de rasboi?

La 1914 data situatiunei celci matinfloritoare, plateati pentru materiiprime 2604.000. D-lor, nu sunt cifrclemete acestea, ci stint cifrele fabricetLetea", continute in .darea de seamspe 1923. Iat-o, v'o pun la dispozitie.Va sg. zits 2.604.000, costa la 19141materia prima,

Ei bine d-lor, ca d-voastra sa avetipretentiunea sa vindeti. ziarelor, inpierdere, trebue ca aceasta sums de2.604.000 s'o inmultim c.m un coeficient

superior lui 50, funded de 50 orideli hartia mai scump astazi, decat ovindeati inainte de razboi ; ar trebuisa omit; 117.000.000, ca say castigatica inainte de razboi.

Si eu ca sa ajung la aceasta cifra,am luat coeficientul de 50, ci am luatcoeficientul de 45 fiindca am facut omedic intre prctul hartiei de ziarecu pretul hartiei din convert. Dadeatiinainte de razboi cu 50 bani hartiadin comert cu 35 bani hartia deziare, media era 42 bani, care rapor-tat la) preturile ael azi, ajungem lacoeficientul de 45 pentru pretulhartiei din comert pentru pretulhartiei din ziare, Am avea astfel 117nvilioane, suma pe care ar fi trebuits'o plateasca societatea Letea" pen-tru materia prima pe care inainte derazboi la 1914 o platen cu 2.604.000.Ei bine, d-lor, still cat o plateste a-cum ? Se arata in darea de scams asonietatii. Plateste numai 56.700.000

Va sa zica, d-lor, tin coeficient descumepte nu de 5o ori, nici de 45 onci mai putin de junta:tate, numai de21 ori. (Aplause pie bancile opozitiei).

Cum ziceti d_voastra ca pierdeti laziare, cand diferenta intre plata ma-told prime inainte de razboi, coefi-cientul, fata de suma de inainte dergzobi cu suma pe care o platiti acume numai de 21 ori

cand vindeti hartia de 50 orimai scump la ziare cand aveti osituatiunc asa de prospers candpratiti pentru materii prime nu-mai de 21 ori mai scamp de catinainte de razboi, nu sunteti d-voastrade rea credinta cand spuneti ca trebuesa cereti 17,50 pentru kilogramul dehartie furnizat ziarelor, cum aveti, cu-rajut sa sustineti ca pierdeti tin leu defiecare kilogram de hartie furnizata ?

Nu, d-lor, din punctul de vedere,al materiilor prime am facut dovadaca d-voastra nu aveti dreptul sa ce-reti pretul pe care it cereti. Pretulpoate fi mai mic cu 55 la suta decatpretul cu care vinde azi fabrics dehartie.

D. C, I. C. BRATIANU: VI rog,o intrebare. De unde ati luat d_voas-

§I

si

0.

. . .

.

vier

si

si

sisi

D-tor,

si

.

.

.

ci

?

. ,. c

'Si.

www.dacoromanica.ro

19

Ira aceste dire de cost al materiilorprime in 1914 si 1920 ?

D. D. R. IOANITESCU: Din ra-portul scmnat de durnneatat. (Ilaritatepe bancile opozitiei, aplause).

D. C. I. C. BRATIANU: Ce ra-port ?

D. D. R. IOANITESCU : Ordineade zi a adungrei generale din 14 Mar-tie 1924. Letea", prima societatenonima romans''. Darea de seams esteiscalita de presedinte, de d. PetriniPaul, iar ca administrator-delegat ded. C. I. C. Bratianu. Pag. 4.

Dar, d-tor, nici acest coeficient pecare 1-am fixat eu nu e eel adevgrat

e cu mutt mai mic, si Still dece?Pentruca, cum afirma 9,memoriul"principala materie care intra in fabri-cantina ',artier este lemnul in pro,-portie de rro%.

D. C. I. C. BRATIANU: Imi dalivoe. D-voastrg nu tineti seams de unelement..esential data cantitate debane sa' fabricat cu aceasta materie.In 1914 s'a fabricat o cantitate muttmai mare,

D. TANCRED CONSTANTINES-CU, ministrul industrici comertului:Aceasta este suma de rulement, si eapoate sa circule de patru ori, nu nu-mai o singurg data.

D. D. R. IOANITESCU: Dati-mivoe final d. Dinu Bratianu spune :daca s'ar fi fabricat aceasta cantitatein 1914 ca si astazi, atunci coeficientul-tale este bun. Ori este aceea§ canti-tate s'a intamplat sa fie aceeas cantitate -- de aceea am luat eu acestedoug. date. lath darea de seams, verificati, este o mica diferenta, La1914, 5.800.000 si la 1923, 5.600.000.

D. C. I. C, BRATIANU : Atuncicifra arata cantitatea din magazie, a-

imobilizarea banului la un mo-ment dat si nu arata deloc pretul ma-teriei prime.

D. D. R. IOANITESCU : ,E posi-bil ca d-ta sa intelegi greu, sau savrei sa intelegi greu. (Ilaritate pebancile opozitiei,. Apliause).

0 VOCE : Ori cg d-ta to exprimigreu. (Ilaritate),

D. D. R. IOANITESCU: Eu credca am fost destul de Ilmurit si in tot

cazul nu capul d-luil Dinu Bratianupoate fi luat drept unitate de mamma.Am cifrele Gd pentru plata lucratori-lor II pentru plata combustibilului,pretutindeni este aceea§ proportie. VArog deci sa ma ascultati. Iata titlul:Principala cheltueala de; fabricare":Ce insemneaza principala cheltuealade fabricare ? Pentru materia primasa' cheltuit 2.604.000, se poate intelegealtfel decum am inlets eu ? Intreb perata lumen care are judecata nor-mall : cand spui, cheltueala de fabri-care pe un an e de 2.604.000 in 1914,

cand aceasta cheltueala de fabrica-re o arati in 1923 cu 56.700.000, insem-neaps ca este fabric: ma pe o tuna,pe o zi, pe un teas, or numai materiape care o ai in magazie ? Nu, e fabri-carea unui an intreg, pentruca singurspui: la 1914 am plant 2.604.000, iarla 1923 cheltueala a fost de 57.700.000.O contestati ? Nu va mai convineceasta proprtiune, vg cred. Daca sti-ati ca voi deduce acest coeficient ba-zat pe cifrele d-voastrg, nu le-ati maifi scris. $i daca le-ati scris nu stiatica se va putea trage aceasta conch,-zie. Sunt sigur ca in toae riddle deseams viitoare mu ;Via mai ware a-ceasta socoteala care va descoperg.

$i d. Dinu Bratianu, care este admi-nistraorul Letei, sunt sigur ca nu vamai p,une °data in discutiune laadtmarea generals asemenea cifra.Din punct de vedere economic dreptsa spun, materia prima mi se scum-peste in proprtie anormala. (Aplausepe bancile opozitici).

De cc ? V'am spus ca Letei i s'adat ate 150 de ha anual cu contractin regula, din padurea Tarcau. Aceas-ta cantitate de cate 150 de ha anualtrebuia sa fie predata in 3o de ani. Caobligatiune aveau pe aceea de a plgtio stung derizorie care cifra la 5o debani de m, c. de lemn in padure, pecats vreme acum, metrul cub este de6o si chiar de Ioo de lei.

D. EDUARD MIRTO : Nu era gratis, era 5o de bani. (Ilaritate).

D. D. R. IOANITESCU $i maiaveati o obligaitiunei sa impadurilti

treptat aceste 150 de hectare. Ei bine,stiff ce a fgcut Letea ? D-tor deputati,

.

51

dica

g

a-

nici

.

a-

:

www.dacoromanica.ro

20

k-a comercializat, k-a speculat, pen-tru ca sa nu mai aiba obligatiune sisa realizeze si beneficii.

La 1912 ati cedat acest contract luiTake Atanasiu, pe care in urma Latireziliat, iar in 1902 l'ati cedat socie-tatii Tarcau". Aceasta societate con-annual ad-hoc, si care este mai mutto masa a altei societati, anume a so-ciettatii ,.Goetz" care in dosul cote/.lalte societati opereaza numai dansa,pentruca numai societatea ;,,Goetz"are dreptul sa taie lemne in padureaTarcau". (Aplause Ia opozitie).

Still ce a facut societatca Letea"?Inainte de a ceda padurile societatiiGoetz", a convenit cu Statul ca sascape si de obligatiunea de reimpadu-rire 5i, in urma acestei conventiunicu Statul, s'a inteles sa plgteasa ocifra de 3.000 de lei pe an, iar Statulsi-a luat obligatiunea ca sa reimpadu-reasca parcelele Unite! Ei, acumStatul trebue sa cheltueascg '6.935.000lei, numai cu reimpadurirea, pe catavreme el nu mai are a primeasa dela societatea Letea", deck circa200.000 lei ; astfel ca diferenta de ca-teva milioane amane castig bun infavoarea societatii Letea". Este co-rect, este bung gospodarie, mai cerelisa fiti aplaudati ? (Intreruperi).

D. VIRGIL MADGEARU : De a..ceea d-le Bratianu, esti om de brdine,iar noi suntem oameni de dezordine !

D. C. I. C. BRATIANU: Eu discutdela tribuna, nu din band. (Intreru-peri).

D. D. R. IOANITESCU: Dar,d-lor, nu este numai acest castig pecare 1, -a realizat societatea Letea",in urma vanzgrii lemnelor pentru fa-bricatiunea hartiei. Reprezentantii sgi,

foarte priceputi calculatori casa nu zic astfel, si-au spus : vandcele 150 de hectare, can socotite a500 mc. de fiecare hectar, dau un to-tal de 75.000 mc. Ei bine, noi vomcumpgra dela societatea Goetz" nu-mai 20.000 mc., atat ne trebue. Eibine, -aspundeti ce faceli cu restul de55.000 me. ? Cat vg': plateste pentruaceastg cantitate societatea Goetz"?Cat beneficiu realizati la aceastg van-zare ? !

Daca, astfel stau lucrurile, mai pu-teti a mai aveti obraz sa veniti saspuneti aci ca materia prima, necesa_rg fabricatiunii hartiei, s'a scumpit lamai mutt de 50% ? ! (Aplause pe ban-cile opozitici).

D-lor+ deputati, din nenorocire, nuse poate face mimic societAtii Letea",cad ne ggsim in fats unui contractcare o pune la adapost, si care inurma judecatii facuta de noire cei treiarbitri, s'a prelungit pang la 1940,adica mai are dreptul pang la 1940 sa_taie cite 15o de hectare din padureaTarcau" si din pacijurile judetuluiNeamtu. Vedeti, aceastg societate sepoate folosi de padurile Statului Incaatatia ani.

Daca astfel stau lucrurile, cum pu-teti avea curajul sa strigati pierdere-sacrificiu, invocand scumpirea mate-riel prime ? (D. Giurculescu intre-rupe).

D. M. G. ORLEANU, presedinte :-Nu mai intrerupeti, d-le Giurculescu..D. Ioanitescu are tot matcrialul adu-nat. (Intreruperi la opozitie).

D. I. MIHALACHE : Nu este rgu,-d-le presedinte, sa mai adgogamnoi ate ceva nou, din cand in candysgomot).

D. EDUARD MIRTO : D-le presedinte, constat ca sunteti milos! (In_treruperi la majoritate).

D. D. R IOANITESCU: Trecemacum, d-lor, la al doilea elemnet descumpete, anume la mana de lucru.Reprezentantir trustului, in memoriallor, mai sustin ca mana de lucru scumpindu-se enorm, atunci noi suntemnevoiti sa ridicam prelul.

Eu am aci coeficientul de scumpeteat tuturor categoriilor de salariati.(Intreruperi).

VOCI DIN OPOZITIE : Anna"'la ei nu s'a scumpit, s'a lungit"! (I-laritate la opozitie).

D. D, R. IONITESCU: Cand vor-bim de scumpete, sa still ca vorbimde coeficientele din Bucuresti si dincentrele industriale, unde nu este ca-zul d-voastra celor dela Letea". Or,aceste coeficiente arata ca scumpireanu a trecut de 20, 21 ori.

dar sal vedem acum cat a

si

sl

si

Wier,

www.dacoromanica.ro

21

crescut coeficientul la fabrica Letea"care este cea mai importanta fabrica,

i cel mai important element din tottrustul ?

Iata cifra aratata de d-voastra : ina-ante de razboi pentru lucratoriteal lei 695.000 la 1914. Sa vedem catplatiti dvoastra acum ? Mai bine zis,d_lor, cat ar fi trebuit sa plateasca in-multind nu cu 5o cat ar trebui pentruhartia de ziare, ci cu 45 coeficientulmijlociu intro hartia de ziare si hartiadin comert.

Ar fi trebuit sa plateasca 3o milt-oane pn'ieati spune : suntem in aceinsisituatiune ca inainte de razboi. Nupierdem castigam ca inainte derazboi, Ei bine, cat all platit ? Iata cene arata raportul semnat de 4. Bra-tianu. Eu totdcauna tin sa atrag aten-tiunea asupra acestor lucrnni, ca intoate aceste chestiuni unde ar fi Postimposibil sa nu ne pierdem inteun to-tal de cifre, cu iau numai pe. acele pecari mi le da d. Bratianu. D. BratianuPlateste 13.975.000 lei, adica mina delucru s'a scumpit numai de 18,50 ori.( Aplause pc bancile opozitici).

Prin urmare, din punctul de vedereal coeficientului de scumpete al lucratorilor, d'umneata, dale Bratianu, ai

putea sa vinzi cu 6o% mai ieftin, a-dacia, hartia de ziare in loc de 17.50all putea judecand dupa cifrele d-voastra, sa o dali iartia cu 8 si cu 9 lei,raportand coeficientul de scumpete almanci de lucru dela 1923fata de 1914.Dar am sa va arat de ce nu se poatetrece de 18,50. Am acte si cifrcle dincari se constata ca nu se poate sa fiemai mutt de 18 ori si este o indras-neala sa se pretincla peste 50 ori coe-ficientul de scumpire al fabricilor dehartie.

D. EDUARD MIRTO : Astet)tahisa iasa d. Dinu Bratianu de subbanca.

D. D. R. IOANITESCU : D_lordeputati, fabricile de hartie stiti d-voastra cu ce personal lucreaza, nu lu-creaza, d-lor, in majoritate decat cusitteni, cu femeile satenilor si cu mi-norii satenilor platiti cu preturi deri-zoriE. Lucratori calificati au foarte-putini, fiind foarte perfec-

tionate. Am sa va dau totalulintrebUintati la toate cele 6

fabrici dniainte, in 1919, si desigur deatunci si pang acum n'a putut sa creasca, sail daca a crescut, a crescut in a-ceeas proportie.

Intrebuintati 2.218 in total, lucra-tori, personal tehnic si. administrativ ;lucratori, ucenici si femei si stiti careeste proportia ? Barbati 1.448 si aces-tia lucratori salaori, nu de specialita_te ; femei 570, minori 300 si din persoralul tehnic administrativ singuriicari ar fi putut sa va forteze mana delucru sa le dali un coeficient de scumpete mai mare, pentru ca taranul catii dai in tImpul cand n'are de lucrutata primeste si am aci lefurile celorlalti singurii lucratori tehnici sipersonal administrativ, ar fi putut saprovoace o ridicare stiti in ce nu-mar redus sunt ? Iata numarul :a) personal tehnic inclusiv sefi de ateHere si maestri 69; b) personal admi-nistrativ 72.

Apoi, bine, d-lor, 140 de lucratori,personal tehnic si administrativ puteasa va influenteze pe d-voastra la ridi-carea preturilor in asa masura incatsa spuneti ca a crescut coeficientul a-cesta de 5o de ori, cand in fondd-voastra speculati munca taranilor, afemeilor si a minorilor, (Aplause pebancile opozitiei).

Nu, d'-lor, este o indrazneala sa seafirme ca mina de lucru a crescut lafabricile de hartie, nu putea sa creas-ca nu numai din cauza.,.., (Zgomot,intreruperi)... cum sustine ca numarula scazut din cauza perfectionarii ma_sinelor ? Atunci de ce, 'cand vorbitide investitiuni si amortismente, cadetiiv contradictie si sustineti ca nu pu-teti aduce masinile deteriorate u.lacauza razboiului in aceeas stare ca la1914 ?

Participare la beneficii ? Este ilusb-rie. In mina muncitorilor nu se danimic. Cifra fait' cu beneficiile este

ea se da la .ict persona.iutinclusiv cel de directie. Ca la BancaRomaneasca, majoritatea o inghite di-rectorii si personalul superior. Restulmerge la institutii pentru lucratori, onova forma deghizata de investitii.

pla-

nimic,

masinile

lucia-ttarifor

se

a-

si

rid:cola. si

www.dacoromanica.ro

22

Sunt sigur cd din cifrele de bilant, seinfrupteazd c1,5 Dinu Br Adana, 'caad/rninistrator-deleg*. (liaritate Ati

plause pe bindle opozitiei).Este o sfidare in gura fabricei Le-

tea" sä spuie ca elementul munca in-fluetrtead scumpirea hartiei sau cdparticiparea la beneficii nu este ilu-zorie, un praf in ochii muncitorilor.

Venim la; a treia cifra, arAtatl inmemoriul fabricelor de hartie crtscumpit, este vorba de combustibil siaci am sA vd drat ceva gray, cum semasluesc registrele fabricelor de har-

D-lor, in memoriul lor, fabricele dehartie, afirma cd pentru fiecare kilo..gram de hartie se consume cloud kilo-grame de pacura ; prin urmare, donshelm de baza cifra pe care o discutamadineauri de 5.600.000 kgr., pe care opi °dace fabrica Letea", (vezi dareade seaml pe 1923), ar trebui, socotindate 2 kgr. pleura pentru fiecare kgr.de hartie, sa avem 1i milioane pdcu-rA consumata. Inmultite aceste ix mitlioane kgr. cu pretul pc care tot fa-bridle de hartie it arata ni acelas me-moriu, de 7,30 la un kgr., adica 3.65kgr., sau 36.000 lei vagonul este ocifra pe care niciodata vazat-opiata totusi am sd o iau de baza.Va sit zica lai cele II milioane kgr.pdcurd corsumata pentru cele 5.600.000kgr. hartie fabricate de Letea" la1923, inmultite cu pretul de 3,65, artrebui sa fi plAtit 41 milioane lei.Dacd ati fi pldtit aceastd cifrA de 41milioane pentru combustibil, ati aveadreptul sa spuneti : pretul pe care itcer eu acum, este pretul care cores-punde chiar intrece coeficiontul descumpire a hartiei si plingerea d-voastrA cd vindeti fart cAstig ar fi jus-tificatd, bineinteles numai pentru com-bustibil.

Or ce se constatA din darea de sea..ma a d-voastri Se constata cdd-voastrA nu plait: 41 milioane ; capld'titi numai 20 de milioane. Ei bine,cum explicati cite p:Atiti numai bunk-tate din ce ar trebui sd plAtiti ? Spu-neti precis rd tretue dour kgr. dopdr.urd pentru un Lgi. de hartie si a-vem din darea de seamd pe 1923 el

rezult5 cd produceti 5.600.000 kgr dehartie. Ori inmultind cu cloud ne dl.II milioane kgr. pAcurA, pe care in-multindu-le cu pretul arAtat de d-voastra, a luat pretul cel mai mare 36.000lei vagonul, deli petrolul nu a ajunsla 36.000 lei vagonul, deft acum estenumai de 16.000 lei vagonul.

D. TANCRED CONSTANTINES-CU, ministrul industriei comertului:D-le Ioanitescu, is media, nu pretul'maxim.

D. D. R. IOANITESCU : D-le mi-nistru, lasati cd o sa vd lamuresc eu.E mai bine sd ma urmariti, ca sa nu.fiti d-voastra, cum au fostpdcalite Agate comilsiuriile ministeru-lui d-tale.

D-lor, stiti de ce am luat aceastd.cifrd? Ca sa nu fie contestatd. Atatarata darea de seamd memoriul fa-bricelor. De ce nu platiti decat jumA-tate. Puteti da vreo explicatie ? Nu,$i sd v5 explic eu de ce: Aveti alitforth motrice pe care nu o plAtiti cupretul petrolului, rezultata din cede -rile de apt pe can be ascii% dinaintede razboi aproape toate fabricele. Forto motrice data de caderea de apt, o-socotiti ca fiind data tot de petrol,pe care nu-1 consumati cleat pe ju-mdtate.

Dublati cantitatea de petrol consu-maul numai ca sa scumpiti pretul, nu-mai ca sit masluiti pretul hartiei siinduceti in eroare comisiunea dela ministerul de industrie.

D-lor, am luat cifra din anul 1923,dar once cifra din oricare an all lua,va va da acelas rezultat, platiti exactjumAtate din ceace ar trebui sit pld-titi, oricare ar fi pretul de vagon, pretmediu, maximum sau minimum. Amtoate socoteala. Vedeti, pe 1922 :weltaltA cifra. AtT pldtit numai 30 de mili-oane, era mai jos pretul combustibi

dar acolo se aratA cd ati pld-tit pe jumatate din ce trebuia sit pld-titi,. La contitatea fabricate in acel an(4.374.000). Unde este celaltA juma-tate ?

V'am aratat unde este, am gdsit-osi trebuie sa stiti ca totdeauna comi-simile dela ministerul d industrie aufost induse in eroare, pentru cd, d-lor,

ft

s'a

tie.

n'a

f

si

acaliti gi

si

sa

blink si

www.dacoromanica.ro

23

cand se vine cu registre se spun cgtrebuesc doug kgr. de pleura pentrufabricarea unui kilogram hartie, comisiunea care lucreazg in biurou, nu-sida seamalatiune

ca fabrica Letea are o instade forta motrice, care o scu-

teste de a intrebuinta combustibil pejumatate : este elder.. Bisttitei, cap-tata dinainte de rAzboi, cu capitalultot amortizat. Nu-si da seama comi-siunea ca Bustenii are forta motrice,nu-si da seama sa aproape toate fabrice-

Le au fond motrice ; ele yin silspun : dinmoment ce,-rebuesc 2 kgr. pacura pen-tru un kilogram de hartie, atata artrebui preful combustibilillului s'amarit cu de 55 de ori. $i cand facisocoteala, ca nu plateste decat jumg-tate din aceasta sums, ele raspundscurt : platim petrolul dupa contrac-tul ,pe care-l-am depus ministeruluicare ne-a vandut petrol' din redaven_tele sales Ori nu intereseaza cat cum-parati, intereseaza cat consumati ? $inu consumati decat ce se arata ca atiplatit in darea de seama, adica pe ju-matate. Unde este cealalta jumatate?Tata, d-le ministru, unde este si va rogsa ascultati, pentruca este constatareaunui specialist, nu este constatareamea.

Forta motrice utilizata actualmentede industria hartiei in Romania e de11.508 H.P., repartizata pe fabricidung tabloul ce urmeazZt:

Inainte de razboi numai fabriceledin Vechiul Regat utilizau circa13.00o H.P., iar celelalte din teritori-ile alipite circa 4.000 deci acumutilizeaza numai 68% din forta utili-zatg niainte de rasboi.

Din tabloul de mai sus constatamca aproape jumatate din forta motriceutilizata (5.226 H.P.), e data de mo-tori hidraulici, acest fapt este foarteimportant in aceasta indusfrie unde con-sumul de forty motrice este foartemare, caci acest fel de energie e celmai ieftin deci reduce cu mult cos-tul d fabricatiune.

Ei bine, d-lor, mai puteti, spuneti,sa luati de baza numai pretul combustibilului ?

D. EDUARD MIRTO : Dar data

nu era cAderea de apa, nu trebuia saplateasca ? (Ilaritate).

D. D. R. IOANITESCU: Desigur,data n'am fi in tara Romaneasca siam fi de exemplu in Asia sau Africaar fi fost altfel.

Dar unde este forta motrice ? Ativalorizat forta motrice a Bistritei ?Ati pus-o la socoteala ? Nu, pentructdaca ar fi fost puss la socoteall erasa fie [recall intr'un capitol special

uite am aci bilantul, nu este niciurma de forta motrice. Iata ce spuninginerul Racovitg : Letea consuma

in total 3.400 de cai putere, din cari1.900 produsa de pacura, prin motorDiesel, si 1.500 forta hidraulica, carenu se vede platita in bilant.

Nu este platita, pentruca nu rezultade nici o cifra a bilantului, este corn_plet amortizatg.

Cand astfell stau lucrurile, cum allavut curajul sa inselati opinia publics,sa inselati gazetele, sa inselati editorii,sa inselati toata lumea. Dovada esteEdema, trebuie redus coeficientul dela50 la 25, deci pretul cu care se vinde

hartia este un vret de specula.D. I. GIRCULESCU Dupa noua

lege a °peter, raurile curg numaipentru partidul liberal (ilaritate).

D. D. R. IOANITESCU; Dar,d-lor care este pretul acum al combus

? Panda, la urma urmei, pentru intent tot nu vom putea obligape d. Dinu Bratianu, ca sa mai deadin dividendele sau tantiemefe pe carele-a primit ! Care este pretul ? 16.000lei vagonul niciodata nu a ajuns la .36.500 a§s cum it argtati d-voastrii.

Dar chiar cand pretul aiunsese la

30.000 lei. I -all platit vreodata cu a-cest pret ? Ministerul de industrie, casa dati hartia mai eftin, va dadea dinredeventa lui cu mii de lei mai eftinvagonul §i aceasta o spuneti in Me-!florin", o afirmati ca aveti contractcu ministerul care va dat mai mult dezece milioane sub aceasta forma. Dece pkineti atunci intregul coeficientde scumpete ? $i de ce nu scadeti pelanga forta motrice si avantajele pecari le-ati primit dela ministerul deindustrie ? Cred ca socotelile ce le-ati

facut, cu cari pang acum ati indus in

pi

piii

H.P.,

pi

pi

pi

act

tibilului

si

www.dacoromanica.ro

24

eroare toate comisiunile pe toti mi-nistri, nu se vor mai repeta. Speramcl d. Tancred Constantinescu, carede azi inainte este avertizat, va luaingsurt si in rgspunsul ce-mi va da,va rgspimde ca ministrul tarn, nu caadvocatul trustului nici ca vechil ald-lui Bratianu.

Astept sa vad eine va triumfa : in-teresele generale sau tirania d-luiDinu Bratianu ?

Beneficii scandaloase.Sg-mi dati voe sa va art atom

cari sunt beneficiire incasate, si voiface dovada cu nettle d-voastrA, cgati incasat beneficii de peste 50 la

'suta,, $i 'chiar cu recultioasterea du-mitale, d-le Bratianu, ca beneficiul deso la suit este legitim. Dock ce voiface aceasta dovada imi voiu permitesa to intreb cu ce curaj ai semnat me-moriul ca va ruineaza ziarele, ca facesacrificii prea marl pentru scoala $icultura romaneascg ? (Aplause pe bancite opozitiei).

Tata, d-lor, care este situatia benefi-ciilor fabricilor de battle. Pentru a-ceasta voiu lua darile de seams alefabricii Letea, ale fabricei Campulungsi ale fabricii Petrifalgu, ale tuturorfabricilor, ca sa vedeti ce beneficiirealizeazg dup5 insAsi arAtArile lor.

Cat ati Iditstribuit da beneficiutgzo. Bilantul ..rata 2.800.000 lei eifrainexactg. Data se adauga camdflArile

amortizgrile si investitiunile pestelege si d natura numai sai ascund'abeneficiul, iata am aci socoteala exac-ta fgcutg de un contabil expert. A-tunci, bereficiull este de 5 milioanejumatate, la un capital de opt mill-oane, ceeace vine 6o la suta.

D-voastra calculatil tot beneficiulla suma nominalk Trebleculati numai la 8.000.000. Este adeva-rat cg s'a Bent o emisiune de capital,dar aceasta emisiune nu s'a varsat decat in Noernbrie dumnealor au cal-culati dividenctul dela 1 Ianuarie easi cum era tot varsat dela inceputulanului ceeace e inexact.

Pe 1022, la 20 milioane capital var_sat, ati trecut beneficii, mgrturisitede d-vs. 5:017.00o lei. In realitate be-neficiul este de 12 milioane, aci am

sa va fac dovada masluirii. V'ati dusla comisiunea de impunere sr, am sava servesc hotarirea comisiunii indus-triale, care verificand bilanturile, gg.-seste cg bilantul d-voastra e alcatuitfictiv si va impus la un beneficiu de8.417.000. (Aplause pe bancile opozi-tiei).

D. I. MIHALACHE : Va sa zicafalsifies bilanturile?

D. D. R. IOANITESCU: Da, estefalsificat bilantul.

D. MIHALACHE : Unde ? LaLetea" ? Ca sa se stie.

D. D. R. IOANITESCU: La Le-tea".

D. AL. ALIMANISTEANU: SIvOrbesti de ceeace s'a petrecut la Fe-deralg".

D. I. MIHALACHE : Cine a vor-bit de Federate ? Cel dela Carpstina" ?

D. AL. ALIMANISTEANU: Nusent dela Carpatina", dar la Fede-rale 5tii ce este.

D. I. MIHALACHE : Te somez saspui ce este acolo ?

D. AL. ALIMANISTEANU: V'atibgtut la alegeri. (Sgomot).

D. D. R. IOANITESCU: Iata de-ciziunea cu No. 94 a comisiunii indus-triale din 19 Iunie 1923 : Beneficiulnet"...

Retineti ca s'a trecut la cheltuelisome cari nu puteau fi socotitetueli si amortismente peste lege dincare 'comisiu)nea scouts numai . oparte.

Rezerva pentru impozite aceasta esteun post nou pe care ;-ati format, apoinca un milion jumatate si nistegratificatii si tantieme 950.000, lei pestecheltuelile normale, comisiunea gg-seste ca beneficiul net al d-voastrAeste 8.417.000. Dar, d-lor, aceasta

dare de seams fiind verificatg de uncontabil, s'a descoperit ca ati mai sari-ml. din beneficiu 6.000.000.

Comisiunea va luat din ea numaiun milion de lei. .

De ce nu a luat-o toata, este $i acio chestie de lamurit

lath cum ajungeti ca la un capitalde 20 de milioane in 1922 sa aveti unbeneficiu de 12 milioane, prin urmare

si

pt

si

55-1 cal-

Ft

si

5i

chel-

ST

I.

gi

.

www.dacoromanica.ro

25

60 la suta beneficiu net.Dumnealor se vad ca de elite on se

lovesc de cite un impediment, schim-bA formula in bilant.

Asa in 1923 beneficial marturisiteste de 8 milioane si jumatate lei.Apare Ina fan.): sa spuna daca se a-mortizeaza vreo sums, apare amortis_ment total lei 15.068.738.

Am aci Monitorul Oficial" in careeste publicat bilantul d-voastra pe1923. Se vede aci ca in anul 1922 eratrecut la fondul de rezerva 9.068.738lei.

In anul urmator se vedc la amortis-merit 15.068.738, fart ca sa se ;facanici o vorbire cum a ajuns dela 9 la

milioane.Va sa zica d_voastra ati trecut la

fondul de amortizare Inca 6 milioane,care impreuna cu cele 8.500.000, castigmarturisit de d-voastra, fac 14.500.000.

D-lor credeti a este numai asta ?A mai inventat tin post nou, in 1923,este contul fabricarii hartiei cu 9 mi-lioane 259.000 lei. Ce este acesta con-tul fabricarii hartiei, care apare pen-tru prima oars in bilantul dela 1923 ?

Nu este in 1920, nu e in 1921, niciin 1922 ? Nici o preciziune dim caresa ne convingem ce se ascunde sub el.

D. AL: RAUTU : Acesta este pen-tru fist.

D. D. R. IOANITESCU : Clod ve-deli ca aveti asa beneficii, cum pu-teti sa acuzati ziarele ? Mai puteti a-vea autoritate sa spuneti in memo-riul" d_voastra ca sunt ziare cari nupot sa raspandeasca cultura, suntziare.cari nu pot O. raspandeasca cul-Corn, ca si cum criteriul d-lui DinuBratianu este o unitate de masurapentru cultura ce o pot raspandi zia-rele. (Aplause pe brindle opozitiei).

D-lor deputati,3 m'am ocupat maimutt de Letea pentruca ea c capul trus-tutu': Dar aceeas situatie stralucita ogasim si la alte fabrici. Fabrica delaPetrifalau, are benefici de peste 40 lasuta si la un capital de 24 milioanelei rezerve de 8.34o.000 lei. Fabrica dela Committing la 2.215.000 lei. capi-tal social are rezerve de 5.156.632 lei,prin urmare de doug on si jumatatemai mutt amortizarca decal capitalul

nominal. Bustenii la un capital de34.518.000 lei are amortizari rezer-ve de 17.247.019 lei si alte fonduri de8.257.319 lei. Sunt dari de seams cele aveti la disopzitiune oricand ca saputeti verifica, ca toate fabricile mar-turiscsc in bilant beneficii marl, cariimpreuna cu camuflarile tree ;de sola suta.

Dar, spuneam ca am sa dau un actsemnat de d. Dinu Bratianu, din caresa vg. convingeti di in adevar, dupad-sa d-lor, 50 % nu este beneficiumare.

Iata, d-lor, ce zicc d. Bratianu indarea de seams publicata la 1 Martie1923, si aci, die ministru, sa vedetiiarasi cum fabrica Letea" arc o ati-tudine fats de actionari, carora nu lepoote3 ascunde bucuria atunci candrealizeaza beneficii ca acelea pe carele-ati vazut. Zice :

Trebuiesc neaparat reparOecompletate masinile.

Spunea aceasta la 1923 in darea deseams pentru 1922.

Inainte ca acel moment sa soseas-at" (citeste).

Urmeaza teoria d-lui Vintila Bra-tianu a leuluii care trebuie sa se ridice si ridicandu-se leul trebuie sascads valoarea.

Ne trebuiesc pentru ca inmomentul cand se va urea leul, trebuesa ne gaseasca complet cu costul ma-

amortizate dar si cu fondulde rezerva.

Asa dar, pans atunci jaf in pungaconsumatorilor.

De aceea in momentul actual. sivorbeati in Martie 1923, beneficiilereale pang. la 40 sau 50 la suta suntlegitime indispensabile.

Aceasta o spune d. Bratianu in da-rea de seams pe 1923, unde este isca.-lit : Administrator-delegat, Dinu I. C.zitiei).

D. C. I. C. BRATIANU : Da, ospun eu pentruca mai sunt si alte cri-terii de a se calcula beneficiile. Altfelne calculeaza ministru finantelor sialtceva ar rezulta daca v'ati raportala capitalul aur.

D. D. R. IOANITESCU : Capitalulaur ? Benficiile calculate de ministerut

15

si

si

masini,

sinilor

sf

www.dacoromanica.ro

26

de .finante ? Cum aveti curajul sg ce-rett acest privilej exclusiv pentrud_voastra ? Care societate in Cara Ro-maneascg calculeazg beneficiile la ca-pitalul ? Ar insemna sg nu maidea nici o tantiemg consiliilor de ad-ministratie, uncle sg nu mai dea niciun divident, altele chiar sa se consi-dere in stare de lichidare pentrucafats de 1914, cand leul era aur multenu au mai ramas cleat cu a patra, acincea sau a $a$ea parte din capitalulantebelic.

Beneficiul la capitalul aur ? Daroare d-voastrg platiti mana de lucrucu salarii aur ? Platiti combustibilul

materia prima cu leul aur ? Daroarede

datoriile pe can le aveti dinainterazboi ?

Campulungul are aproape un sfertdin capital 5i fabrica Busteni 1.914.000lei, adica aproape jumatate datorie lacredit contractata anterior razboiului,aceste creante le platitil cu leul aursau cu leul depreciat de astazi ? Pen-tru Busteni, cele 2 milioane lei le pia-

cu circa 70.000 lei aur.Cand pretinzi beneficii aur trebuie

sa faci dovada ca platesti toate spe-sele in aur. Or, pretentiunea d-voas-tra devine absurda $i ilegala de, oare-ce cea mai mare parte din capitalulfabricilor de hartie, afar de doueste de provenienta postbelicg.

Capitalul s'a majorat de mai multeon dupg razboi d-voastra aveti pre-tentia sari dupg leul aur din-nainte de razboi.

Nici legea nu vS da acest drept :se opune art. 124 din legea contribu-tiller directe care numai atunci cal-culeazg beneficiile in aur cand intregcapitalul si nu o parte este dinainte derazboi.

Dar daca vg raportati la capitalulaur am aci calculul experfului meucontabil care a facut o exceptie pen-tru d-voastrg v'a calculat benefici-ile dupa norma ministerului de finan-te $i le-a raportat ca la capitalul aur.

Insa beneficiile sunt marl peste35 %. Iata rezultatul tineti contde valoarea leului la diferite epociiar nu cum faceti d-voastrg, transfor_coati in aur intregul capital, rapor-

tandul la valoarea leilor depreciati de-astazi.

latA calculul dupg ministerul de fi-nante, care inmulteste capitalul anti-belie cu cifra 3 ; repot cg nu estecazul, conform art. 124 din legeacontributiilor directe, dar sa facemexceptie pentru d-voastra.

La anul 1921, capitalul dinainte derazboi inmultit cu 3, $1' adgugandu-segi noua emisiune ne dI. 21.600.000,

Beneficiul asa cum I-am calculat noi,.iar nu. eel argtat de d-voastra, estede 8 milioane, deci beneficiile ating40%. La 1922, capitalul calculat la fel

cu o noun sporire este de 29.600.000,iar beneficiile 12 milioane, deci iarg$-circa 40%.

La 1923, capitalul cu ultima spo-rire este de 41 milioane, beneficiicalculate de noi, 14 milioane, deer35 la sutg.

Chiar in teza d-voastrg, avem saunu beneficii scandaloase? Avem.

In chestiunea capitalului aur: capi-talul la 31 Decembrie 1920 era de lei.20 milioane, din care nu se varsaseopt milioane, prin urmare era de 12milioane. Din aceste 12 milioane, 5.milioane (exact 4.800.000) sä-1 consI-dream lel aur, fiind din 1914. In lethartie la acea epoca, cad atunci s'arealizat beneficii, reprezinta 3o milioa-ne Ii .(consider..and kill .16 centimein cursul anului 7920). La aceste 30milioane adaugand restul de 7 mi-lioane spor de capital dupg rasbo1,_avem 37 milioane in valuta din 192o.la care beneficiul de 8 milioane' totreprezinta peste aLgo la sutg.

Data am face socoteala Myers §r-am aduce, atat capitalul, cat si bene-ficiul la leul aur, dupg cursul de a-tune! am ajunge la acelas rezultat.

D. Dinu Bratianu voeste sal neinduca in croare, transformand be-neficiul in leT din 1920 pc cursul de

cand toata lumea tie ca leul din,1920 nu mai este leul din 1924, ct.v,

Coate sfortarilie fratelui Esau d. Vin-till Bratianu.

Inteadevar 8.000.000 lei hartie in-1920 faceau circa 500.0oo lei aur, a-

aur

si

till

si

si

si sa

si

si

Cal,

.si

www.dacoromanica.ro

27

dial' cam atat cat arata bilantul dreptbeneficiu in lei hartie (2.800.000), jarnu 270.000 lei cum socoteste d. DinuBratianu.

Aceeas gre.sall intentioneazg oce la amortismente transformand amortismentele dupg cursul leului de acum,nu din momentul cand stein amorti-zari s'au facut.

Este adevarat d pe mAsurA ce leuls'a depreciat, rentabilitatea socotitain aur scade; dar dad. voim sa intro-ducem aceasta notiune si sä facemtoate evaluarile dupg leul aur, de ccnu transforms mai Ina/ toate bench-ciile in lei aur in raport cu capital siapoi data va rezulta un minimum dedividend, sa se incaseze tantiemelede consilitle de administratie.

Ne pare bine ca d. D. Bratianu a,duce chestiunea bilantului aur, a sin-=Unlit monetare, numai atunci seva vedea ca dad fabricele de hartiechiar facand astfel socoteala, au reuit sit dea un beneficiu pe cand o parte

din manic institutii au plAtit tiantiemejctoane etc., pe baza unor bilanturi

cart arAtau beneficii in lei hartie,cari transformate in lei aur ar ftlost poate in realitate pierderi.

Dad voim ss ne servim jails de e-talonul aur, lucrul pe care de altferpartidul nostru l'a preconizat de cenu se apnea aceasta solutie pentrubugetul Statului, pentru functionaritStafului, pentru agricultori. etc.

Cand marea majoritate a acesteipopulatii nu

dinobtine in ju-

mAtate ceeace obtinea inainte derasboi, este ingaduit tine' industria,care trebue sA rAspandeascA cultura,sA realizeze in lei aur in 1920 un be-neficiu de doug on mai mare ea inainte de rasboi (in to15 raportul renta-bilitati/ era 10 la seta)?

D. ministru Tancred Constantinescumi-a recunoscut ca este adevArat cafabricele au dat beneficii marl, elle acuza ca n'a dat destul la inves-titii. Subliniem recunoasterea ca a datprea marl beneficii, dar un singurexemplu va dovedi ca a dat prea multSi la investitii.

Investiliunile fabricei la inceputul?anului 1922 au fost de lei 8.057.000, iarin cursul anului 1922 s'au fAcut noui.

27.328.000..investitiuni pang la cifra deIn bilantul pc 1922 gasim fondul deamortizare cu lei 9.068.000, prin ur-mare la sfarsitul anului 1922 toate in-

masinele etc. existente la in-ccputul anului 1922 au fost comp] ctamortizate si a mai dimas circa un milion amortisment pentru instalatiunilenoui din cursul anului 1922.

D-lor, cred ca am aratat ca benefi-.ciile sunt scandaloase, ca felul cumd-voastre practicati aceasta industrie-prin efectele ei se poate asemana cuun adevArat dezastru pentru econo-mia nationall si pentru cultura nea-mului, care nu poate spera nici o in-dreptare dela trustul industriei har-tiei.

D-lor deputati, nici macar consumul'intern nu-1 acoperit, nici odatA nu auprodus mai mult de jumAtate canti-tatea necesarA consumatiunii. Nousne trebuiesc peste 5 mil de vagoane-hartie i d-voastre nu ne puteti dadecat 2.500 de vagoane. De cc cerettatunci sa va puneti la adApostul taxe-lor vamale ridicate?

De cc, d-lor si aci intreb pe d..ministru de industrie de ce la liar-tie nu este tarif vamal mobil, cum e-la industria zahArului? Pentruca inindustria zaharului nu mai aveti inte-resati, pe cand in industria hartiel.aveti interesati.

Taxa la zahar este de to centimeaur, cand nu poate fi acoperit con-sumul intern si de 20 centime aur cand'poate fi acoperit consumul intern.

Fabricile de zahAr declara ca potacoperi consumul intern... (intreru-peri pe handle majoritAtii).

..D-le Iteanu, te rog ss ma ascultisa ma urmAresti.De ce fabricile de hartie nu decla-

rA niciodata es scopes consumulintern?

D. I. D. IANCULESCU: II aco-peril!

D. D. R. IOANITESCU: Nu-I aco-penal Spun cA le trebuiesc 5.000 de

fa

.

si

le -

si

stalaliile,

si

^mai

Lg

.

www.dacoromanica.ro

2A

Ivagoane. Am aci statistica directoru-lui general al industriei, d. Cezar

Popescu. Nu-1 coopers ! De sigur, dacahartia ar fi caramida, poate ca s'ar a-

,.coperi consumul, die lanculescu, fabri-cant de caramida.

De cc aveti un tarif vamal fix. De ceStatul nu are aci aceasta politica? Si,pe deasupra, de cc d-voastra, oficial; salvt se reserve prin tarn, vamal acest ne-rani auzit privilegiu, ca sal importati,

-cu ajutbrul sindicatului ziaristilor si a-sociatiei presei, atunci cand va fi ne-voie ? Intelegeti d-voastra. ce este acea-sta ! Este specula tarifalli si patronatade minsterul de industrie 5i de minis-terul de finante. (Aplauze).

Ei, cum se poate, d-lor ? Declari sin-eu trust, ca nu poti sal faci fatal

consumului intern si cand este cliestiu---nea sal se importe, nu imports directinteresatul, editorii, gazetele ? Tocmai

-trustur ? Uncle s'a mai pomenit! Lyn ase-menea privilcgiu scandalosi trccut intariful vamal ?

Prin insas tariful vamal ati rezervat-dreptul ca pentru hartia de ziare sitipar, pentru abecedare, sed imporati cu

-seutire de coma si sal profitati de dife--roma de pret, realizand astfel un castigpe spinarea copiilor de scoala, (Apia--use).

D-tor. din punctul de vedere al ren-tabilitatii, am glisit declaratia unui e-i'onomik englez care a venit in CaraRomfineasca inainte de rrisboi si vazuse

-el aci doita industrii in cari poll sal a-jungi de mai multe on milionar farorise.

Acest economise eng:ez vorbea derentabilitatea industrici zaharului $iindustrici de hartie si arata tara Romaneasca ca un Eldorado, ca pamantul fa

D. AL. ITEANU : La males rivenperfec dreptate

D. D. R. IOANITESCU : D-voasliberalii, uncle nu aveti intcrese

are dreptate economistul englez sidata aveti interese, n'are dreptate.

Apoi daca nisi dupa clfrele pe cari-le-am adds nu v`am convins pe d-voas-tea, majoritate, atunci regre ca v`am

considerat tin moment la inaltimea ras-punderii ce

daraveti, ravagiile trustului.

D-lor, in privinta culturii, in ge-

neral, stiti d-voastra, hartia, care esteprinciparul mijloc, principalul instru-ment stiti ce ravagii a Aleut? Nu ve-deli d-voast.Ita cotidianele noastretandu-se din greu, anemiate aproapecomplect, din cauza scumpetei de har-tic ? Nu vedeti, rand pe rand, incetandmulte din cotidianele, cari au poate trecutul lor si cari exprima o anumita eredinta, disparand ? Nu vedeti, in Ardealdupa 5 ani dela unire si nu se poateface un cotidian, in Oradea-Mare, laArad sau la Temisoara, cu toate efor-turile patriotiler romani de acolo? Mi-noritarii au cotidianele lor, in aceste o-rase, si, cu toate eforturile, ileum deromanii nostYi de acolo, n'au putut saformeze until? Si-mi spunca AvramImbroane despre Timisoara si altul imispunea despre Arad, ca, cu toate sfor-Wile a fort imposibil ca sal infiin-tem un cotidian, deli ceilatti minoritariau cotidianele lor, foarte bine pregatiteGi cari, d-lor, in adevat duc acolo o poMica culturala, pe care not *dude salo combatem, pentru c5 la baza

trebuie sal lie intai unificarea su-fletealsc15/ si culturala, ce care nu o pu-tern face decat iefteniud cartea zia-nit, hartia. (AplauSe pe bancile opo-zitiei).

D-tor. cclittura. Stiti in ce ';turtlese Oa ? Am aci o statistical. Inaintede razboi, in Romania Mica, card lite-rare se editau 5.000 exemplare pe an,si toate se plasau intr'un an ; in Ro_mania Mare, tot 5.000 de exemplarese editeaza, dar nu se plaseaza decatin 3-4 ani. Stint socoteli pe cari beam dela editori, Si le tin la dispozitiad- voas'tre.

De ce ? Stint prey scurnpe ; si princi-paint articol este hartia. Iata in ce si-tuatie suntem.

Din punctul de vedere, dior, al car-tilor de citit, au tjuns un lux acestecOrti. Cartile de scoal5 stint neaccesibi-le. St'udentii, daca nu au biblioteci, semnitumesc cu notite ; si intelegeti ast-fel, ca nivelul si preglitirea for este maiscazuta.

D-voastra calculati cultura in banisi nu viii dati seama ca falimentul cultu-ral cite milt mni dureros prin efectelelui. El se pla*ste cu incultura a gene-ratiunii intregi, pe cand falimentul ma_

rgtir,

-raduintei.

115.

Mr,

unifi-car?

-

lup-

www.dacoromanica.ro

:9

terial poti sal -l' acoperi oricand cu ca-pital strain.

Abecedarele, luati pretul lor, si maiales pentru oinul sarac. Este valoareaa cinci paint. Are dreptate d. Iorgacand intr'un articol cand va ntnnesteucigasii carte.

Pe deasupra avem industria gra fica.Vedem lucratorii mai in totdeauna in-cheind motiuni si ridicandu-se contrahartiei ; sindicatul arteior grafice ridi-candu-se in contra hartiei ; case marlde tipografie, cum a fost Eminescu",si-a inchis la un moment' dat atelierele,tocmai din cauza lipsei de hartie. Pen_tru ca'hartia ajunsese, d-lor, in asa lip-

incat trebuia s5 tc duci si sal to umiIfni la oficiul de hartie, ca s`o capeti.Si au fost cotidiane cari nu au aparut1-2 tile, fiindca oficiul nu lea dat liartie la dispozitie.

V-am aratat in partea introductivamulte din ravagiile trustului hartiei. Marefer la ele si nu le mai repot.

Fabricile in lacomia for au distrusconvict' visurre gtmeratiilor dela 1878pang la 1885.

Stint multumite ca realizeaza benefi-cii scandaloase restul putin imports

in actiunile ascunse si nici una nuse vinde pc pinta ! Proba de gras5 ren-tabilitate.

0 reactiune se impune.D-le ministru, ce este de flout, in

fata acestei situatii ? Care esee politicaStatului fata de industria hartiei si decultural in genere ?

D-le ministru, ce au (recut aNd taricari se aflau intro situatie mai readeck' a noastra ? Au pus si pe Stat lacontributie. In Germania invinsa, ands'a vaznt ca a scazut procentul cartilorde citit, s'a venit cu o taxa asupra in-tregului export, de nnu la suta. Tot fondul se &Idea dairtilor scolare si ziarelor,pentru ca ziarele si cartik de scoala salse vandal mai eftin. Ce a ikut Starlitin aceasta privinta ? Alan de politicabratelor incrucisate, nu am vazut niciun rol activ pe care sal -I fi avut Statulin aceada chesfiune.

D. Dr. N. LUPU :Cum sal albs candaceiasi oameni sunt si la trust ?

D. D. R. IOANITESCU : Amniaeste d-ior, singura explicatie a inertiei

Statului, care apare cu atat mai con--damnabi!a, cu cat este in joc currnra:neamului,

D. I. MIHALACHE Statul este at:lui Ion si trustul a lui Dinu. (Sgomot).

D. D. R. IOANITESCU : Trebuie-sa va precizati o politica in aaeasta chestiune. D-voastrh nu sunteti oameni carisal fiti acuzati ca nu va pricepeti cefaceti cu o industrie.

Ori de cats on a fost cite o chestie-importanta, cite o industrie, in care in-teresele paridului liberal era la tang,in totdeauna ati intervenit cu tarie casal be subjugtti si in urma sal le acapa-rati.

Ali dus luptl, si lupth darza, contraResitei, si in urma, ati luat Resita. Iar-de atunci, nu vi mai .escort cites-tiunea fierului. Este un alt trust, caree in mina d-voastra, pentru ca politicad-voastrial de aci Inca° se bazeaza, d-.1or-pe trusturi, pe acapararea industriilor-

pentrude baza din tars Romaneasca,ca in urma prin forta lucrurilor intrea-ga vieata economics sal o aveti la dis-pozititmea d-voastra.

Ali acaparat, d-lor, trustul fierului;ati acaparat trustul hartiei. Sunteti pe-punctul, asa cum ati aranjat legeanelor, sal acaparati o alts indus-trie de baza, industria petrolului. Nunumai arat, d-lor, stiti ca industria nupoate trai fin credit si Inca mijloace-de transport, Ati acaparat si cneditul'prin infiintarea societlartii de Credit In-dustrial. Ati inceput, incercati, simtimpreocuparea sal acaparati si mijloacelede transport. Am vazut N. F. R." reunindu-se cu Romania" si din ele a legitS. F. R." un alt inceput de acaparare-navigatiei depe Dunare. Si eu v`arnspas la legea comercializarii, d-le mi-nistru, ca d-voastra prima correrciall-zare pe care yeti face -n va fi comercia-lizarea intre Lonia si Petrosani, pentru-ca sal scapati dela un faliment sigur Pe-trosanii, si pentru ca sal acaparati si o-alta industrie de baza, industria carbu-nilor si ati Kant -o.

Va sal rick d-lor liberali, d-voastre-aveti o politica cand vreti, si vreti cand-puteti sal acaparati. De ce aici nu avetinici o politicMai ? Am subliniat atitudineace ati avut-o, si am aprobat-o atunci-

sei,

'15,4

:

sl

.

mi-iar4i

www.dacoromanica.ro

,cand sta incercat sal se ridice pretulpefroleu, v`ati interpus gi ati spits: nu.Noi avem in vedere intai intereselege-nerale ale muncii si ale consumatorilor

ne opunem. De ce cand toata lumeanu vä someaza nu vedem nici o inter-ventie contra trustului hartiei ? Pentru

-ce, d-lor, stati cu bratele incrucisate ?Nu va putem face injuria ca sunteti ig-noranti sau inconstienti. AcaparatoriiResitei, fierului, carbunerui etc. nu potfi acuzati de ignoranta. (Aplause pe13=ncile opozitici).

Stati, pentruca trustul hartiei are inmijlocul lui pe d. Dinu Bratianu, pen-trued d. Dinu Bratianu conduce cu au-

:toritatca pe care i-o imPtumuta pant..-dul liberal. Sunt sigur, d-lor majoritari,ca oricare din d-voastra all ifi fest staPiled la fabricile de hartie, nici until nuati fi scapat de interventiimea guvcrnului. Dar d. Dinu BraVianu a putut sa-scape, pentru ca alta este autoritatealui si alta a d-voastrA,

All venit, d-lor, cu concesiunea pen-telui. $i este aci d. Manolescu-Strunga,care are un rol important in aceasta-concesiune. $i in urma catorva interpe_

d. Manolescu-Strunga nefiind memlint al dinastiei Bratianu, este amenin-ciat cu comercializarea. (Intreruperi).

D. I. MANOLESCU-STRUNGAImi pare bine.

D. D. R. IOANITESCU : Si, d-lor,trebuie sa fie anulata concesiunea Fri-gului"..

D. I. MANOLESCU-STRUNGASuntern oricand la dispozitie.

D. D. R. IOANITESCU pentrucaduct nu este anulata, sa fii sigur cavom desvolta de aici toata chestiunea.

D-lor, termin, somand guvernul eucer staruitor, d_le ministru, sA interve-niti ca pretul de specula fixat de truStulhank' sa fie redus. 0 cer in interesulcotidianelor noastre, a scoalei, a cultu-rii neamulni nostru.

DacA fabricile de hartie se °pull, a-yeti la dispozitiune mijloace de repre-siune. Aveti intai rechizitionarea, pu-teti pe loc sa le rechizitionati. Rechizi-tionandu-le, d-le ministru, pnteti sa in-trati actinic in registrele 'fabricator dehartie.

Cer dar dela clJAToast o politics ho-turata, ca fabricile de hartie sa nu maipoata specula pima pe consumatorulremit). Comiteti o crima nationals fatsde Koala i fats de cultural in generedaca mai lasam sa persiste actuala si-tuatiune. (Aplauze prelungite pe bancileopozitici).

_gi

t :

gi

1

It

30

:fa

fari,

n.,

www.dacoromanica.ro

DISCURSULD-LUI DEPUTAT

CONST. I. C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro

DISCURSULD-LUI DEPUTAT

CON ST. I. C. BR ATI A N U

LAWN R1 COMPLECTE RELATIVE LA FABRICAREA, PRODUCTIA,

OMNI. 1 PRETUL HARTIEI

Domnilor Deputati,

Ar fi foarte grcu pentru mine saurmaresc punct cu punct pe interpe-lator in seria de chestiuni pe care le-aridicat, cad d. Ioanitescu a vorbitdoua ore si jumgtate, si vg inchipuiticl, data ar trebui sa vorbesc tot dougcvasuri yi unnatatc, a*i impinge la li-mits rabdarea dv.

Ma atIteptain din partea d-iui loani-tescu, va asizur, la mai malt ; nu lamai mutt ca politician si ca avocat,pentrn ca d-sa este tin politician foartedibaci si si este un avocatfoarte subtil smelter (ilaritate),(protestgri), dar ea profesor.

Nu vd place expresiunea de sme-cher", o retrag, voi spun numai.,dibaci si ;sense.

D. Ioani;escu intrebuinteazg oare-cari procedee, cari nu sunt ale unciprofesor de legislatiune industrials,dela care cm fi fost in drop, sa neasteptam la mai mutt. intrelm:ntea-za procedee de jurnalist, procedeulde. a Cilia en forked(' parti, de a vitapat tint pasagiile, ori, still, ca poti condamna un

dinom la moarte data iei frig

mente discursurile sau scrierilelui.

Void raspunde astazi doar profeso-rului de economie politicg. Void in-cepe prin a corecta cateva date pecare le-a introdus in textul interpela-rii Data expunerea d-sale arfi fost pur orals, s'ar fi admis sa sefi strccurat oarecari erori ; nu este ca-zul last, dall hind ca d-sa a fgcut ci-tate in scris publicate in MonitorulOficial".

Exactitatea unor cifreD. Ioanitescu a spus de pilda ca

in anul 1922 investit:tmca Cabricii Le-tea era de 8.057.000 lei, iar fondul deatnortizare 9.068.000 lei, si deducea deaci ca investitiunile sunt complectamortizate.

Ori, dares de seams din 1922 arataea investitiunile nu crau de 8 milioanen57.000 ci de 27.328.000.

D. loanilescu scria ca inainte der4boiu. capitarul fabricii Lettea erade 2.800.000 lei pc and acest capitalera de 4 milioane 800.000.

Am citat aceste erori pentru ca sadovedesc cg nu trebuesc luate ad-lite-ram cifrele pe care le-a dat in dis-

si

si

d-sale,

www.dacoromanica.ro

34

cursul Dumncalui, ca aceste cifre tre-buesc admise cu o aproximatie asa demare incit merits s5 examinam toatecifrele foarte de aproape.

D. D. R. IOANITESCU: Am datnumai care exacte. De unde scoatetidv. cifrele dv. ?

D. C. I. C. BRATIANU : Din Mo-nitorul Oficial".

Textul interpelarei dv. este publicatin Monitorul Oficial".

Trebue sa ne intrebam deco d-sa,din toate fabricele de hartie a alestocmai fabrica Letea ? Ce reprezintafabrica Letea in complexul fabricilordin tarn, din punctul de vedere at productiunei ? Reprezinta numai 24% dinproductiunca totals de hartie. Prinurmare vedeti a nu fabrica Letea cu24% din productiune, ar fi aceea care arputea s5 dicteze si celorlalte fabricipreturile lor, precum pretul hartieiin tarn.

Din registrele unei fabriciDomnul Ioanitescu a spits ca fabri-

ca Letea e cea mai vechie din Cara.Desigur ca dansa c cea mai vechie

din fabricile din tarn cum a afirmatsi d-sa, este prima fabrica formats lanot cu capital national, pentru funda-rea careia, la subscriptiune, s'a pas-trat din diurnele deputatilor si sena-torilor, ca sa-i oblige a contribue laformarea primei fabrici din tarn, cucapital national.

Dealtminterea, domnilor, aceastaeste a treia interpelare la care eu amsa raspund in acest sons ; si vedeti caeu nu mai pot s5 fiu surprins de ci-neva intr'o atare discutie.

Asi putea pur si simple sa nu maiintru in discutiune cu d. loanitescu;de oarcce d. ministru al Industrleteste acel care a examinat preturile, nuinsa dupa cifrele, date de fabrica Le-t'ea, ci dung insAsi registrele diferite-lor fabrici ; caci a fost facuta o an-cheta speciala, la fiecare fabricA, sacerceteze registrele i s5 extraga ci-frele dupa registre. Pe baza acestorcifre s'a intocmit tin tablou in cares'a trecut pretul fiecarui element corn

punand costul fiecarei hartii, in par-te. Dup5 ce s'a !dent pretul de cost,s'a admis un spor de 15%, pentru cheltuelile de amortisment si pentru be-neficii, iar pentru hartia de tipar, s'aadmis numai un spor de io%.

Prin urmare vedeti dv. ca preturileacestea sunt fixate nu dupa cum spu-nea d. Ioanitescu, pe baza preturilordeclaraie de fabricile de hartie ; cistint extras° dupa insasi registrele fa-bricilor.

Un mod de a calculaDomnilor, ca profesor de legislati-

une industrials, d. Ioanitescu, face omare greseala, cand vrea numai prindeductiuni s5 scota pretul real al hfir-tiei. Acest mod de calcul este inad-misibil, caci este hartie si hartie, sunt,de exemplu, hartii fabricate din carpe,cari costa 60-70 de lei kgr., estehartie de tipar si de irnnachetat, carecosta 15 si 17 lei kgr. Dar afar& deaceasta, trebuie sa se stie ca pretulhartiei depinde si de fabrici.

In al doilca rand, trebue s5 se stieun lucru, ca data se citeaza cifra to-tall, pc un an intreg pentru a se de-duce pretul de cost la sfarsitul anului,se face o mare greseala pentru el pretut, atat la pacura, la lemne cat si lacelelalte lucruri, se schimba din lunain bunt.

Ca sa va ar5t ce greseall face d-san'am deck sa va spun ca data am a-dcpta rationamentul d-sale am' in-multi Cu 50, pretul de cost in 1914,si 1-am imparti cu cantitafea to:alai fa-bricata. ajunftem e5 kilozramul de liar-tie de tipar, ar trebui sä fie vandut cu3o de lei pe riga, pe cats vreme else vinde cu 17,50 lei.

Prin urmare vedeti, ca nu trebuieluau ca baza argumentarea d-lui Ioanitescu, ci trebuie sa ne sprijinim nu-mai pe cifrele reale.

D. Dr. N. LUPU: SA nu cumva sato ei dupa argumentarea dlui Ioani-tescu ,c5ci o sa scumpesti hartia Incade dotty on atat. Sa-si retraga inter-pelarea d-lui. (Ilaritate pe bancile o-pozitiei).

si si

si

a

www.dacoromanica.ro

35

Chestiunea rentabilitatii capitaluluiD. C. I. C. BRATIANU: In al trei-

lea rand, in cecace priveste capitaluld-sa face o mare gresealg ; caci a-tunci cand vorbeste de rentabilitatea-capitalului, d-sa nu tine cont de chi-pul cum capitalul s'a format. Ce este-capitalul acela ? Este el uniform ?

Capitalul poate se fie sau capital-aur sau capital hartie. Dar nu esteTel una capital aur si capital hartie,prccum nu este tot una capitalul

din diferitele emisiuni de dupg rgzboicand valuta leului era variabilg.

.nperi).Eroarea re care o ace d. Ioanitescu

atunci cand face calculul rentabilitg-Ili, este ca plead dela un capital aurdinainte de rgzboi si ii considetlal capi-tal de hartie depreciate. De aci re-suite o mare gresealg in ceeace pri-veste rentabilitatea capitalului.

Veil intelege foarte usor acest lu-cru, cand va voi cita numai catevaexemple : un imobil compere! cu200.000 de lei inainte de rgzboi. Sepcate ca venitul acelui imobil sg fie-calculat la 12 sau 14.000 lei in 1924 ?

Tot astfel arenda pgmantului, darbeneficjile diferitelor organizatiuni §iinstitutiuni ?

Eu am facut calculul' rentabilitatii :

reducand la valoarea aur tot capi-talul investit in fabrica Letea' pecare d-lui a atacat-o astAzi in modasa de violent. Al doilea, transformandAnal C1rut:41 Investitii mor'isment

total13111111=11

1920 5.040.000 5.521.4141921 5.040.000 5.623.0001922 5.240.000 6.069.000

capitalul in hartie. Al treilea, consi-derand capitalul dupg calculul minis-terului de Finante, care este atat de se-ver cu impozitele.

In calculul rentabilitAtii, d. Ioani-tescu socoteste capitalul aur drepthartie cu valuta ei de astAzi. SA cal-culgm in aur capitalul fabriciitea". Inainte de razboi el era 4 mili-oane 8oc.000 lei, prima emisiune de ac-tiuni in 1920 de 7.200.000 lei hartie afacut 240.000 lei aur, ceeace face untotal de : 5.040.000 lei si atunci inves-titiunile in imobile $i masini dupg e-talonul de aur erau de cinci milioanegi jumatate. Care era amortismentulin acel moment ?

In hartie 2.668.000 sau 384.000 leiaur, sau 6% din investtlii. Beneficiulera de 2.828.000 lei hartie sau 94.270lei aur si deci o rentabilitate de 1,87%.

Vedeti, cum se prezintg cifrele candworn.; etalonul fin, cand ici valoa-rile reale ale instatatiunilor.

D. Ioanitescu v'a metal ca ministe-rul de Finante a impus Slcietatea Le_tea" la un beneficiu de 8 milioane leihartie, ceeace face 270.00o lei aur, cuo rentabilitate de 5.3%.

Rezultate socotite in aurUrmatorul tablou clá rezultatele cal-

culate in aur pe trei ani :BfrnPIIci impuse 14eaelicii bilant

348.000 sau 6% 270.000 sau 5,3% 94.270 sau 1,87%409.000 sau 7% 160.00o sau 3,1% 106.470 sau 2.12%488.000 sau 8% 204.000 sau 4% 125.400 sau 2,39%

Prin urmare iata la ce se reducerenfabilihtea fabricii ..Letea".

Dupe fist la o cifrg variind intresi 5,3%, dupg bilant intre 1,87 si

2,39%, rentabilitate care era inainte

de rgzboi de 10%.Dace facem acela calcul transfor-

mand tot in lei hartie dupg valuta lacursul real din acel an, rezurtattelestint :

.%nill Nett., Amortisment Fienefici. fist: PenPtle..i

1920 151.200.000 16.0oci.00n 2.668.000 8.046.000 sau 5,3% 2.828.000 sau 1,87%1921 151.200.000 168.000.000 4.468.738 4.784.000 sau 3,1% 3.194.000 sau 2,12%1922 209.000.000 232.000.000 9.068.732 8.157.000 sau 4% 5.017.000 sau 2,39%

A

I-co

la

.3,7

erect

(In-

1)

Invastit.i

www.dacoromanica.ro

36

Prin urmare, amortisMentul totalar fi la sfarsitul anului 1922 de 3,9%din investitii, p._ cand el, Ioanitescuit gase.iite superior investitiilor sisustine ca fabrica era complect amor-tisatA in anul 1922 si ca. rentabilitateacapitalului era mutt mai mare ca50%.

Dach s'ar caicula amortismentul in-stalatillor sau investitiilor cu Jo%anual din investitii, cum it admireminisfrul de finante, amortismentul arfi fost la finis anilor :

192o de 10.400.000 lei1921 de 27.000.000 lei1922 de 50.000.000 lei

Societatea nu a calculat nici amor-tismentul, cat ar treLui sa calculeze,chiar cu cifrele admise de ministerulde finante. Inainte de rAzboi benefi-ciul net era de J0%; prin urmare ar fitrebuit ca beneficiul in hartie sa fiede 15 milioane in anul 1920 si 1921 si21 milioane in 1922 si chiar china ci-frele citate de d. Ioanitescu ca impu-se de fist ele au fost : opt milioane,patru milioane jumatate si opt mi-lioane.

Acum sA mcrgem mai departe, saloom calculul ccl mai defavorabil So-

acela al ministerului de fi-name, care se preocupa in special deinteresul Statintui si inmulte5te capita-lul dinainte de razboi cu trei in locde 3o sau 40. Pentru anul 1920 capi-talul dinainte de rAzboi ar fi calculatla 14.400.000 lei hartie plus 7.200.000lei sau 21.600.000.

Pentru anul 1921 el ar fi tot de21.600.000 lei si pentru anul 1922 de29.600.000 lei. Beneficiul impus de mi-nisterul de finante ar fi dat o renta-bilitate de 37,25% in 192o, de 22% in1921 5i de 27,50% in 1922.

D. Ioanitescu nu face nici macaracest calcul atat de defavorabil. Din-sul considers beneficial net din bilantea camuflat pentru ca ar ascunde be-neficiile reale ale Sccied'fri. Referin-dn-se la anul 1020 d-sa v'a SOPS haunturmAtor : in afar?! de benficiile, carierau declarate in blimp,' socictatii,s'a mai impus benficiul sub titlul de :

fond pentru masini uzate, cloud mili-oane.

Dar data v'ar fi citit darea de sea-v'ar fi arAtat ca acest fond, (find-

pentru piese de masini uzate coman-date in strainAtate si nepiatite nu seputca distribui societarilor oatS s'arfi dat un dividend fictiv.

Diferenta dintre bilant§i impuneri

Prin urmare aceste cifre, cari eraucitate in darea de seams si care ar fiputut sä le citeascA d. Ioanitescu,daca nu intrebuinta sistemul gaze-M.-resc de a taia cu foarfecele, v'ar fiarAtat ca diferenta dintre bilantul fa-bricilor de bathe si impunerea facingde ministerul de finante, provine dinrezervete ce se faceau pentru pieselemasinilor, cari erau comandate insirainatate, ca sa inlocuiascr, piesele u-zate. Ce se intamplase ? In timpulrazboiului fabrica Letee ramasa interitoriul fiber, in Moldova, si fiindin teritoriul acesteia, complect izola-tA de Wile din care 41 scotea diferitepiese de schimb si masini, Austria siGermania g fare comunicatie cu tA-rile aliate, a trebuit sa faca o econo-mic fortatA, sa nu faca intretinereamasinilor, adicrt sa nu mai repare ma-sin'le, timp de patru ani. Rezultatula fost ea productia ei a scAzut dela 6milioane la 3 milioane kgr. $i cu in-cepere din anul 1920 trebuiau fAcutetoate cheltuelile, cari s'au economisitatunci, dar au fost filcute acum cu valutaforte, nu en hartie si prin urmare tre

buiau facute rezerve importante, casa se poata plati reparatiunile fiindcAaltfcl fabrica murea. In doi, trei aniar fi fost incapabilA sa mai facA vreun kilogram de hartie. $i ,asa in fiecare an se fAceau rezervele accslea.V'am aratat ca amortismentul trebuiasr, fic lore milioane jum. in 1920, 27milioane in 1921, .5i 50 milioane in1922.

in 1920 fahrica nu riven la sfarsitulanului deck un amortisment de2.66R.c.00 lei reprezentand 6% din in-stalatiuni, in 1921 el era de 4.468.000lei sau de 7% 5i in 1922 se suia la un

Metarii,

.

ma,

www.dacoromanica.ro

37

total de 9.068.000 lei sau de 8% dinvaloarea

Prin urmarc vedeti ce departe sun-tern de 9 .pang la 50 milioane, cat eracifra pe care trebuia sa o amortizamca sa se poata face reparatiile din a-mortisment.

Prin urniare sa-mi dali voc sa res-ping acea acuzare de camuflare pecare a facut-o d. Profesor Ioanitescudin nepriceperea de a calcula rentabi-litatea Ar fi fost! un exem-plu de proasta ,gospodarie, ca sa sedistribue un dividend mai mare pentruo fabrics care era uzata, pentru caretrebuia sa se cheltuiasca sume foarte

dovada despre aceasta o ara-td de capital continue aleSocietatii.

Capitalul fabriceiCapital& fabricii dela 4.800.000

fest ridicat la 32 milioane dv. stiticat au costat investitiunile not ? Zecemilioane lei. Iar tot restul a fost in-trebuinlat in reparatiunile neglijate intimpul razboiului si in perioada ur-mand imediat razboiului.

Repunerea fabricii in starea incare fusese inainte de razboiu, duel,cum rezulta din productiunea ei dinan in an, nu a avut loc decat in 1924.

AceaSta productie era de 6 milioanekgr., in 1913, a scam la milion in1917 yi crescand succesiv la 3 milioa-ne in 1920 d'abia ajunge astazi fabri-ca sa dea aceiasi productiune ca ina-inte de razboiu.

0 veche actiune a societatii Le-tea" de 500 lei cc dividend dadea ina-intie de razboiu ce dividend da a-rum Tonle calculate in aur. Inaintede razboiu dadea 40 de lei si acum cla2 lei dividend sau in hartie pc valutade astazi 1600 lei inainte de ralzhoi si100 lei astazi. Intro industrie trebue-sa fii cu mult mai prudent decat esteun simplu particular in cheltuelile sale,fiindca in industrie masinile an merscontinuu scumpindu-se, chiar in va-tare aur, astfel ca o marina care cos-ta inainte o sUIA de lei in aur. acumcosts tot in aur 150 pima la 200 lei.Prin urmare, trebue sa tii compt in

inlocuinea masinjlor uzate de dews lu-cruri si de scumpetea crescarida inmod absolut i de deprecierea leului,si de accea aceste rezerve trebue safie din ce in ce mai marl. Fara acesterezerve nu se poate asigura viitorulindustriei.

Beneficiile altor societatiDar sa va dau exemplu si de bene-

ficial altor societal!, ca sä nu ma re-fer numai la fabricile de hartie. Sinu va vol da aceste exemple ca sacant sn creez o atmosfera oarecarecontra lor. Cand am spus in darea deseams a societatiT Letea" ca benefi-elite de 40-50% sunt beneficii admi-sibile gi cari stint iustificat'e, am savs arat si cat au dat alte societati gipe earl no le critics cei can se revel-O. in contra celor scrise in acea darede scams. Exemplele mete privescindustril care sunt straits legate defabricile de hartie si in general detoate fabricile din tars ; industriile depetrol. Combustibilbi repnezinta 22%din pretul de cost al hartie!. El esteelementul determinant al pretului decost. in a,sa mastiff], incat fabricilecand au fixat preturile pentru hartieimpreuna cu ministerul de industriesi au luat angajamentul sa nu-1 schimbe infr`un iermen fixat, chiar supor-find toate sporadic celelalte de chel-tueli, cu conditia ca ministerul de in-dustrie sa poata line pe loc prey'combustibilului. Soci&atea Astra Ro-mans a avut la un capital de 135 mi-lioane in 1920 un beneficiu de 119 mi-lioane. In anul 1921 la 225 milioanecapital a declarat 242 milioane bene-ficiT si in anul 1922 la 225 milioanecapital, 443 milioane beneficii sau200 % .

Steaua Romans a dat in 1921, la uncapital de 310 milioane lei, un benefi-ciu de 143 milioane lei si in 1922 la310 milioane lei capital 180 milioanelei beneficiT.

R edeventa in 1922, la un capital deT trill ,ale lei, a dat on beneficiu de

43.600.000 lei.Roma,' Americans in 1924, a dat

la un capital de 200 milioane, un he-neficiu de 194 milioane sau de 97%

Iabr;cilor.

marl, gi

is

si

i%

:f ibricii.

sporurilc

,

si7

www.dacoromanica.ro

CATEVF1 EXEMPLE

Uncle din aceste Societati fiind cucapital strein avand sediul for prin-cipal in streinatate van -Land o mareparte din productia for in streinatateau putinta de a alcatui bilantul forcum be convine. Se die ins ca o ma-re parte din sporul for de capital s'afacut nu prin varsaminte de numerarde catre actionari ci prin varsamintefacute din beneficil. Daca s'ar tinecompt de toate aceste elemente desi-gur ca rentabilitatca for ar fi §i maimare.

Dar daca la una din ele se tinecompt de capitalul aur din nainte derazboi facand calculul rentabilitatii deneficiul de 200% scade la 20%. LaLetea este de zece on mai mic.

Dar sa luam o alts serie de in-dustrii, care depind de fabricile dehurtle pe care d. Profesor Ioanites-cu le-a aparat cu atata caldura. Ast-fel ziarul Universal" la un capital de21 milioane, dupa cifra limn.' din bi-lent. iar nu dupa cifra impus5 de d.ministru de finante, a dat un benefi-ciu de 2.373.000 lei, sau 18%. Aceastain 1920. In 1921, a dat 30%, in 1922 adat 44%, aci nu -'mai era capital aur,in plus era adaogat capitalul realsi 8 milioane fond de comert. Si eu

ce ar fi spus d. Ioanitescudata fabrica Letea ar fi indrasnitsa-si evalue7e un fond de comert ?

Dar sa luam Casa Socec, casa marede editura, care a dat la un capitalde 1.762.000 lei in 1920, un beneficiude 67% ; in 1921, 203% iar in 1922,un beneficiu de 141%.

D. D. R. IOANITESCU : Li-braria aceasta este un fel de ba-zar ; de alitiminteri, cartile se cloddupa tariful stabilit de Casa Scoalehar.Afars de aceasta specula unora nu justifica specula altora.

D. C. I. BRATIANU Dar dom-nilor, de ce nu s'a ocupat _nj-meni de scumpirea pacurei si acestfapt ma surprinde, cand am vazut capetrolul se scumpeste in fiecare zi,de la 8-12 mii la 14, 16-2o mii pangcand in celc din urma, a ajuns la

36.000 lei vagonul, §i nici °data nu s'a'gasit un ziar sau interpelator, caresa ceara ministrului de industrie sastabileasca prelul pacurei, care scum-pea materia prima a editurii prinscumpirea hartiei.

Dar sunt gi alte cestiuni, careintereseaza pe dv. in momentul de

fain, dar care cu mai multe lapsuslinguae, le-a adus aci d. profesor loa-nitescu. De ce nu aci atacat chestia.fabric' lor de zahar ? Eu intra in-tr'un moment dat in ordinea de ideta d-lui profesor Ioanitescu, ad pre-supune ca d-sa are dreptate, ca bene-ficiile din trecut au fost prea marl:Aceasta este care un motiv, ca inmomentul tend s'a fixat tariful va-

fabricile de hfirtie sia nu aibii.dreptul la protectie

Costul materiilor primeCeeace trebuie examinat cu °cam,

asezarii taxelor vamale este prelul decost, din acel moment, precum si con-curenta strains. Pot sustine chiareel dintai element este concurentastrains si in special Dumpingul. Siaci ma adresez profesorului de econo-mic industrials, care trehue sa diced.sunt tari cari fac Dumpingul, care la,adapostul protectiei interne cauta sa

invadeze celelalte tari cu produsele-Icr. Am aci o biblioteca intreaga, asu-pi a hartiei articole sods, in StateleUnite, in Franta Cehoslovacia, asu-pra Dumpingului german si austriac,.in privinta hartiei, tiparitul din alte-tari, ca Statul sa be apere in contra.Dumpingului, a tarilor cu valuta sea-zuta. (Aplauze).

D-lor, sa-mi dati voe sa nu urma-resc pe d-nul Ioanitescu in ceace pri-veste fixarea pretului de cost al har-tiei in fiecare punct sa va spun pen-tru ce : intaiu, fiindca ancheta a fost-facuta.' de ministerul de Industrie sicifrele le are si domnul ministru al Industriei poate sa vi be citeze d-lui ;.si al doilea, pentruca asi lua foarte-mult din Ampul d-voastr4, data ar fi ca

38.

pi

pi

Si

siIn

va lard),

:

va

as

si

olf

51

si

d

inal,

si

,

www.dacoromanica.ro

39

la fiecare punct sa arat greselile pecari le-a facut d. Ioanitescu, cand astabilit pretul combustibilului, al ma-terialelor prime, al lemnului, dupedeductiuni nu dupe cifre carte, fiindcad-lui face greseli mari, de exempla,cand spune ca lemnul poate sa nuceste nimic. D-voastra still ce costasump la lemn-? Costa exploatarea siscoaterea lui din Wore, fiindca suntpaduri unde poti sa dal lemnul pe ni-mic cu toate astea sa nu-I poti scoatie. fiindca exploatarea este prea scum-pa si nu se ppate aduce lemnul pangla piata de desfacere decat cu chel-tueli prea mari.

Regimul lucratorilorAm fost intrebat Si cu cat sunt pla-

titi acum lucratorii. Lucratorii delaIabricile de hartie nu sunt lucratoriordinari, cum v'a spus domnul loam-tescu. Dumnealui probabil ca n'a va-zut o fabrics de hartie. Fabricatiuneahfirtiei este fabricatiunea cea mai fins

si cea mai delicata care se poate in-chipui. Cea mai mica murdarie in har-tie iti strict complete fabricatiunea,si de aceea trebue sa ai o grijg con-tinua, de aceia gi lucratorii sunt des-tul de !cutup platiti. Fabrica Letea"insa a admis pentru lucratorii ei unsistem de plata, care este Si un sis-tern mai modern Si care intra Si inprogramul general at partidului libe-ral, si anume participarea lucratorilorla beneficii. (Aplauze pe bancile ma-joritatii). Lucratorii mai participa 5ila beneficii, in afara de salariile pecan le primesc cari sunt de 20 deon mai mari ca cele dinainte de raz-boi, dar nu in mod individual, d to-tal ; fiindca prin nouile ameliorari fa-cute in fabricatiunea hartiei, s'a mic-sorat numarul lucratorilor, asa ca ci-fra de 20 de on mai mult la salariise aplica la un numar mai restrans delucratori ceeace revjne in mod indivi-dual la salarii de 30 Si 40 de on celedinainte de razboi.

PARTICIPARILE LA BENEFICIIAcum sa vedeti participarile la

beneficii ale lucratorilor in anal 1920 :

S'a dat ca dividend actionarilor :1.800.oco lei si ca gratificari 5i tan-

tieme personalului lucratorilor :1.367.000 sau 76%. In anal 1922 divi-dendul actionarilor a fost de 3.236.000lei, participarea lucratorilor 3.383.000sau mai mult ca actionarii.

Prin urmare, eu cred ca sistemuldela Letea" se poatc lua ca un mo-del de organizatia moderns, unde lu-cratorii sunt direct interesati in fa-bricatiune sT au o parte realg la ca'sti-gul Institutiunii.

Dar, domnilor, in costul unei fabri-caliuni nu trebuie sa se Oita cont nu-mai de cifre absolute, dar si de pro-portia in care fiecare factor intervineacuma Si in Recto. Asa, de pita, s'amentinut in aceiasi limits proportiade cost a combustibilului, acuma caSi inainte de razboi ? Combustibilul,inainte de razboi, intra cu 9% in cos-tul fabricatiunii, data azi ar intra

cu 9%, ar fi un lucru normal. Dar a-care inaintecum

denu este asa. Pacura

razboi reprezenta acum repre-vita 22%, prin urmare a intervenit

acest factor pentru scumpirea har-tiei.

D. EDUARD MIRTO : Dar d. Ioanitescu a vorbit 5i de niste apa, carenu s'a scumpit.

D. C. I. C. BRATIANU: Dumnealuia facut o eroare cand a spus acest lu-cru, fiindca cantitatea de paella con-sumata este luata dupa numarul devagoane care s'au dat fabricilor,acest numar s'a stabilit printr'un contract la ministerul de Industrie. Prinurmare, este cantitatea realg sf nu sepoate face calcul prin deductii.

D. D. R. IOANITESCU: Am arg-tat cat s'a platit efectiv.

D. C. I. C. BRATIANU: S'a aratatcare e consumatiunea reala de pleura,iar cheltuiala pentru forts motrice deapa e trecuta separat.

5i

5i

5f

5i

51

9%,

oi

oi

www.dacoromanica.ro

Scumpirea relativa a hartieiDar acum, sg vedem hartia cc scum-

pete relativa a adus in artele graficesi in ziare.

In imprimate, inainte de razboi, hartia iner'un ziar reprezenta 25% dinpret, acum reprezintg 24 $i 7% din pret.Prin urmare ceva mai putin cleatinainte de razboi. Hartia de tipar nus'a scumpit, cum a spus d. Ioanitescude so de ori, ci de 35 de ori, pentrucahartia nu era 35 de bani, ci era so debani. D-sa face o eroare, cand citeazacifra de 35 bani, pentruca diferenta intre 35 si 50 bani o platea ministerulde Interne, prin furnituri. Ca sa corn-penance. el platea hartiile sale mai scumpcu 15 bani de kilogram. Statul plgteaspre exempla, hartia de tipar 75 bani,iar ziarele o plateau cu 35 de bani.Astfel Statul plgtind hartia sa cu unpret mai mare :ompensa pagubelecare le sufcreau fabricile din vanza-rea hartiei de tipar.

Acela$ avantaj s'a dat ziarelor in1923 prin pleura pe care a dat-o mi-nisterul de Industrie fabricilor de bar-tie, cu pre; redus, ca sa scaza in pro-portie pretul hartiei de tipar.

Dar scumpirea ziarelor a fost eainfluentata direct de fabricile de liar-

elimpirea hartiei ? Eu am adovadg aci. ca sa va arat ca alte ele-mente au intervenit. Tata datele scum-pirei hartiei si a ziarelor, sa vedetidata e in legatos una cu alta.

In 1919, hartia costa 3 lei pentruziare $i ziarele se vindeau cu 25 debani. Ziarele la 1 Aprilie s'au scumpitla 5o de bani $i fabricile de hartie auscumpit la 16 Septembrie la 7 lei. Ve-deli prin urmare cl, cu sase luni ina-inte de scumpirea hartiei, s'a facetscumpirea ziarelor. In anul 1920 fabri-cele de hartie nu au scumpit hartia,dar la I Aprilie, ziarele an scumpitpretul dela 5o de bani, la un leu, farescumpirea hartiei. In 1923, s'a scum-pit hartia la I Aprilie si va aduceti a-minte de polemica cc a avut or in-tre Universul" 'Adevgrul" in a-nul 1924, fiindcg Adevgrul" a stum-

acum nu an mai scumpit pretul har-tiei. Aceasta ca annuls d-lui Ioani-lama, care spune cg la fiecare treiluni, fabricile de hartie scurnpesc pre-tul hartiei. Ori, dela I Octombrie 1923

pang acum nu s'a scumpit nici unpret al hartiei din taro...

D. AL. RAUTU: Bine, este momentul 55 se 3cumpeasca acum.

D. N. SIM1ONESCU, vke-prese-dinte, ocupg fotoliul prezidential.

Hartia pentru ziareD. C. I. C. BRATIANU : Depinde

de pretul de cost, daca vor veni im-prejutgri care tift scumpeLscri hartia,se va scampi, data nu, se va mentine.Dar sa vedem not de unde yin acestereclamatiuni continue ale ziarelor ?Au o camel desigur ; ziarele au fostsilite sg scumpeascg, pretul, in primulrand din cauza hartiei cum v'am a-ratat cu date, dar din cauza lucrato-rilor aci de elite ori s'a facut o grey?'de lucratori $i au trebuit sa sporeascgsalariile, s'a sporit pretul ziarului$i accasta a fost demean,' determi-nant at scumpirii. Ziarele mai au oradii. Stiti cat costa pe un vanzgtorde ziare un ziar ?

11 costa cat si pretul hartiei. Un ba-iat din aceia care vend .,Universul" $iAdevgrul" incaseaza tot atat catcosta pe ziar hartia. Prin urmare, a-ceasta este o alta cauza a scumpiriiziarelor...

D. I. D. IANCULESCU : S'au mairevandut ziarele, dintr'o mina inalta.

D. C. I. C. BRATIANU: Dar, zia-rele au mai Watt altceva. Hartia s'ascumpit de 35 de ori. iar ziarele s'auscumpit de 40 de ori. Dar, intr'unziar nu e numai scumpirea numgruluide ziar, este $i scumpirea anunturilor,care reprezintg. inert 25% ; va sa zitsziarele s'au scumpit cu 65%, pe andhfirtia numai cu 35%. Asa dar, undeeste scumpirea mare : in hartie, sau inziare ?

S'a mai citat gi scumpirea cgrtilarscolare $i a publicatiilor. Apoi, in aces-

pit numarul la 3 lei. pe and fabricile tea intervine asa de putin chestia harde hartie dela 1 Octombrie 1923 pang tiei, care 'Tara numai cu la 12% din

40

gI

si

gi

.

www.dacoromanica.ro

41

valoarca lor. Prin urmare, nu c hartiacare micsorelz6 rgspandirea cultiuriiin lard: sunt alte cauze de scumpire,cari au venit si au silit casele de edi-tura, sa scumpeasca cdrtile.

Procedari pentru alte vremiDar, sa v<i fac un mic istoric al

cestiunii ziarelor, ca sa va puteti daseama mai bine dece fabricile de har-tie stint continuu atacate de cdtre zi-are.

In 1912 era la putere un guvern conservator, prezidat de Petre Carp.

Pant in 1912 preturile de vanzare erauabsolut libere pentru ziare. Guvernulvrca sit se inceapd o campanie vio-knit pe eestiunea tramvaelor. $i a-tunci a (Scut o conventie, ca sa aibaajutorul unui mare ziar, z:s impartialdin Capita la, ca pret sa i se dea tartscu 35 de bani, in loc de 5o de bani,cat costa. Petre Carp a chemat fabri-cantii de hartie si le-a zis : de atominainte yeti vinde hartia de ziare inloc de 5o cu 35, bani. Si, nu e nici unsecret ca sa spun : a era ziarul A-devartil".

Fabricantii au intrebat tine ne vaacoperi pagubele ? Si Petre Carp arAspuns : va acopere Statul paguba.

Atunci s'a votat o lege, prin arese dadea autorizatie Statului ca, fa-

sand un contract cu fabricile de liar-tie, s6 fixeze pretul si atunci s'a fixatun pret mai mare $i ii s'au dat gi altecompensatiuni cum era reducerca detarif pe emit ferate si reducera detaxe vamale.

Acest regim a durat pant la rasboi.Incetul cu incetul, avantajele Statuluis'au evaporat, chiar si inainte de rdz-boiu, cdci s'au scumpit tarifele pe edi-le ferate $i s'a modifier,: tarhnl venialsi pretul hartiei, astfel ca partea depaguba n'a mai fost acoperita de Stat,$i a fost acoperita de fabricile de har-tic prin hartia pe care o vindeau incomert pe care au scumpit-o introminuet oarecare.

Duna rasboiu iar s'a revenit Ia re-gimul libertdtii; ziarele, care pro-fitasera de scarier' de pret inainte derasboiu, s'av adresat iarA,'$i Miniskru-lui de industrie. Era ministru d-nuiSassu, $i i-au propus ca Statul sa fa-cd acelas lucru ca si in trccut. D.ministru Sassu a gasit ca, mai cuseams in stramtoarea de atunci, nutrebue sa plateasca Statul hartia marscump, ci din contra trebue sd o plt-teasel mai eftin, ca pretul din co-mert. (Aplauze pe bandit majorita-

D. 'EDUARD MIRTO: Nu cred safie aceasta canna remanierii.

CONTRIBUTILE STATULUID. C. I. C. BRATIANU: $i atunci,

d-sa a propus o altA combinatie; sase dea fabricilor pleura pentru ziare$i pentru cartile scolare cu un pre;mai mic, area cu pretul cu care ocumpara Statul. S'a dat pacurd cupret mai mic, si toattli riferenta decost la pAcurd a fost bonificata zia-relor. Acest regim a durat un timpoarecare dar la un moment dat fa-bricile de petrol n'au mai vrut'dea pacura in acelea$T conditiuni,ziarele s'au vdzut incarcate cu acea-sta diferenta.

Dar s'au gasit descoperite fabrici-le de hartie, pentru ca era o suma

de 1.800.000 lei pe care fabricile o boni-ficasera ziarelor si pentru care n'avu-seserl pAcurd. ET bine, a incetat re-gimul au limas fabricile cu aceastaPierdere $i ziarele cu lipsa de bonifi-catie pe viitor.

Ministerul de industrie s'a ocupatsa fixeze pretul de cost gi a fixat, pre-tul de fabricate la hartia de tiparaddogand pentru beneficii amortis-ment suma de Acest beneficiuamortisment a fost evaporat mai tar-ziu prin cresterea pretului pkurei$i al salariilor. Asa c5, pretul de19 lei kilogramul de hartie de tiparera un pret care reprezenta pretul de

gi

si

gi

tii).

:

ssigT

sito%. Si

:

www.dacoromanica.ro

-12

fabricare fara amortistnent fanbeneficii. Cu toate acestea, -fabricileca sa fact un avantagiu ziarelor le-a%Paladin kilogramul de hartie cu pre-tul de lei 17.co, va sa zica cu un leu

jumatate maf eftin decat pretul decost, care fusese constatat la hartiade tipar. Domnilor, am facut Incadoua calcule: calculul de cat au be-neficiat ziarele prin faptul avantagii-lor acordatc de Stat 0 din preturilehartiei indigene relativ cu cca strei-nt. Iata'-le : din paella fabricile dehartie au restituit ziarelor din pre-turile incasate pe hartie: xo.181.000lei, si aceasta in timp de un an sijumatate. Al doilea, cat an benefi-ciat pane in anul trecut, ziarele asu-pra diferentej de pret dintre preturi-le din tarty si preturile din streinata-te. Daca vindeau fabricile din tarahartia de tipar cu pretul din streina-tate, in loc s'o vanda cu preturilerecluse din tarn, cifra se ridica la 36milioane in plus. Daca va citez' aces-te cifre, vi le citez pentru a va aratace avantagii marl au avut, in specialziarele, prin faptul ea au fost fabricinationale in tart. Daca erau suite sase adreseze in strainatate imediatdupa razboi, ar fi Post in primile tim-puri in neputinta sa-si procure hartiadin strainatate, pentruca strainatateacauta hartie la noi. Veneau comisio-narii din strainatate ca sa ceara fabri-cilor noastre din tart hartie la export.In primul moment, ar fi fast in impo-sibilitate sa apart, mai tarziu arfi plait 36 de milioane lei, maimutt, hartia din strainatate. de cathartia din tart. Prin urmare, industriaaceasta, care este nationals, a creiatunei singure ramuri de productie, zia-relor, un avantagiu de 36 milioane lei.Nu mai vorbesc de avantagiile cele-lalte acordate de Stat cand le-a per-mis sa introduct hartia cu o vama de75 de bani fa kilogram, in Joe de 2 leiti 20 si pe care a admis-o fabricilede hartie.

In aceasta chestiune se intampla a-celas lucru care se intampla unui vi-zitiu care are doui cal la ham : unulcare trage si altul care nu trage. De

nIll* on ii e fried de calul care nutrage si bate calul care trage. Acelas,lucru si eu fabricile de hartie.

D. LEONTE MOLDOVAN : Seintampla si in politica.

D. C. I. C. BRATIANU: Octrescmercu fabricile de hartie pentru castatul sa le acorde avantagii. $i poateca aci este ceva. Singurul lucru incare domnul Ioanitescu are dreptate,cand amesteca persoana mea politic&in dcsbateri.

t 'lc c ziare coate acacia ca, uca-randu-mg foarte grew pe mine, ca ad-ministrator delegat al fabricil Le-tea", am sa intervin pc Tanga guvern,ca sa acorde avantagiile pe cari le-aacordat alts data ziarelor pe carenu is mai :loofa aetualmente.

D. Al. Bantu: Domnule BrAtianud. Leonte Moldovanu zice ea: 5i inpolitica se face tot asa, se bate tot in-cal care trage.

0 criza in fabricarea hartieiD. C. I. C. BRATIANU: Iata dar

domnilor cum s'a schimbat situatia inanul trecut. Cu cresterea leului, la unmoment dat, din cauza valutei matfavorabila pentru cumparari din strai-natate s'a intamplat ca tariful vamal,.care era destul de jos calculat, pen-tru ca reprezenta 30 la suta din va-loarea hartiei, st ajunga sa nu maireprezinte decat 10 la suta 12 la su-ta. Si atunci a inceput sa lucreze Dumpingul austriat. S'a importat in tarto cantitate de 1300 vagoane de hartiedin care o mare parte cam vreo 5--600-vagoane stau nevandute la marl! co-mercianti.

Aceasta creaza o criza mare in fa-bricatiunea tartlet Dar va intreb pedv.: importul acesta de 1300 vagoanea scazut el cu o centime pretul bar-tie! din tart., cand s'a profitat de untarif favorabil ca sa o importe? N'auinfluentat absolut in nimic toate im-porturile, cari s'au facut, fiindca n'auprofitat decat intermediarif. Iar zia-rele tiparul au cumparat hartia totasa de scumpa 5i nu si-au modificaitpretul de vanzare. Dar s'a 'creiat ocriza foarte grave, tact ceiace strai-

sl

sI

si

si

si

si

si

--

www.dacoromanica.ro

43

natatea nu acorda ca credit pentruindustrie, acorda ca credit pentru hartie si o multime de persoane, care nu

art anegustori de hartie si au importatcantitatT considerabile din aceastamai fa. D. Ioanitescu zicea ca fabrici-le interne de hartie nu sunt in stare

satisfaca consumul intern. Ei bine,in momentul actual de au trebuit saopreasca tin numar de masinT, fiindca fabricile nu mai au comande. Sis'a redus fabricatiunea hartiei dincauza celor 6-700 vagoane care aulimas nevandute s'a scumpit cos-tul de dabricatie al hartiei indigeneprin micsorarea productiei.

D. D. R. IOANITESCU: Din cau-za ea ziarele gi-aumat facut o rezervade aceea n'au mal cumparat dela dv.

In potriva Dumpingului streinD. C. I. C. BRATIANU: Cele

6-7oo de vagoane au constituit unstoc care nu s'a putut vinde gi apoia contribuit si lipsa de comande careeste actualmente. $i astfel s'a deschisr criza foarte acute.

Domnilor, d-I Ioanitescu v'a vorbitde protectiunea vamala. Sunt si eude aceiast parere cu d I Ioanitescu:ca o protectiune vamal nu trebuefacuta pentru ca o industrie sa reali-zeze beneficil nepermise; ea trebue saaiba un singur stop ca sa o puns laadapost in contra Dumpingului streinadica sa faca ca industria, protejatade tariful vamal, sa nu fie sugrumatade concurenta streina. Daca o indus-trie nationals ar fi inlocuita prin oindustrie strein atuncT s'ar intamplalucrul urmator; imediat ce ar dispareacest concurent din tarn, s'ar sui ime-diat pretul mult mai mult de cum afcst inainte. $i prin urmare economianationala ar pierde. (Aplauze).

doua chestiune care se puny : insituatiunea in care suntem not astazi:este bine sa importam pentru sute demilioane un produs care se poate fa-brica in tarn la not ? Evident ca tre-hue impiedecat acest lucru. Nu vreausä mai lungesc chestiunea caci estedestul de tarzni. earn spur lust tin

lucru care este destul de caracteristic,_ca fabricile de hartie din anul trecutadica din Octombrie 1923 pans acum .n'au scumpit cu o centime pretul har-tiei.

Beneficii pentru culturanationala

Cand s'a fixat noul tarif vamal lis'a cerut o declaratiune de ministerulde industrie si de ministerul de finan-te ca nu vor stumpi pretul hartiei. $ipretul este fix. De aceea nu se inte-lege campania care se duce contra fa-bricilor de hartie decal prin ofertelecu pret scazut ce se face de cape con-curenta strains.

Am vazut un fapt curios : oarecariziare au scris in timpul verei zeci dearticole asupra scumpirii pretuluitiei, deli fabricile mereu dessrninteauaccasta, faceau publicatiuni, trimiteaumereu circulari, afirmand ca nu scum

continua,.pest hartia. Campania insapentruca erau alte motive ca sa fiecontinuata. Fabricile de hartie, chiarmai mult an luat angajamentul giva asigur d-le Ioanitescu, ca am influentat foarte mult in sen6ur 1u5rei aces-tui angajament ca once eftenire ar-rezulta in fabricatiunea hartiei, safaca sa beneficieze cultura nationalk.adica cartile de scoala precum Si zia-rele. (Aplauze pe bancile majoritatii).

Domnilor, prin urmare, eu cred caam raspuns la cea mai mare parte din.acuzarile d-lui Ioanitescu.

VOCI : La toate.

Chestiunea carteluluiD. C. I. C. BRATIANU : Ar mai fi,

sa zic cateva cuvinte in chestiunea car:telului.

D. Ioanitescu a cautat ss trateze a-ceasta chestiune in mod juridic, ara-find ca oficiul de vanzare este un a-devarat cartel, trust, etc. SA-I numeas-ca cum va vroi : cartel, trust, imi esteindifcrent, vorba e numai, c rsu faca-tor sau nu ? Aceasta trebue sa exa-minati dv. Acest oficiu de vanzareeste el un oficiu intermediar intre pu-blic $i fabrici, care sa scumpeasca pro.

shall t, floc 'III OVI/at ill

siL

ti

fi

A

bar-

www.dacoromanica.ro

44

-dusul fabricilor, cum s'a intamplatcu fabricile de zahar. In oficiul de van-zare al fabricilor de zahar insa, eraun element strain de fabricile de za-

si fabricile de zahar facturau za-hare acestui oficiu, care_I revindea

-eu pret de castig in cornett. Fac par-te si eu din comisia vamala, sT am fostunul din aceia cari au sustinut catrebuia modificata organizarea aces-tui oficiu, luandu-se ca baza to'cmaiorganizarea oficiului fabricilor de

'hartie, care nu este, cum spune d. loanitescu, o organizatiune separata. cieste chiar organizatiunea fabricilor

-de hartie. Administratorii delegati aifabricilor it conduc. Ceeace spune d.To7nilescu era tin ce de purer' imaei-natiune. Nu exists impartirea banilor

-de puncte fixe, ci fiecarei fabrici i seplhTeve dupe cantitatea de hartie pre.data si vanduta. Daca Letea a fost-trecuta cu 35% la inceput cand s'aalcatuit oficiul, a fost pentruca tre-bona incerut fixata o norma mire-

-care, cam cat intra fiecare fabrics incheltuelile acelui oficiu ; in realitateinsa Letea nu furnizeaza decat 24%

deci n'a incasat deck 24% din pre-tul hartiei.

Rezultatul unui cartelD. D. R. IOANITESCU: Actul,

vedem.D. C. I. C. BRATIANU: Vi l'am

El r9.1 mai corespunde insa si-tuatiunii acttuale. Si am fAcut un ser-viciu d-lui Ioanitescu fiindca s'ar fi

-perdut in acel act care este din 1913i nu mai enresounde cu sitnat-nna cu

fowl alta de astazi. A,stazi fabricilenu mai au puncte, ci fiecare da canti-tatea de hartie pe care o poate fabri-ca, iar oficiul de vanzare, care este reprezentantul direct al fabricilor. cisfiecarei fabrici banii incasati. Oficiulnu impune conditiunile de fabricareori conditiuni tehnice. N'are niciun a-mestec in conducerea fabricilor, e pur

11,1) vn of citi de vanzare. Dar,fie ca i-ar zice trust, or cartel, or ofi-ciu de vanzare, toata chestiunea este

-data efectul este rats facator sau bine

facator ? S'a dovedit ca e binefa'cator,caci serveste la regularizarea pretuluisi de multeori la scaderea lui ; aredeci o influent:: hung in economia na-tionala a tarii, si de aceia nu trebuieatacat sau desfiintat, cum cere dom-nul loanitescu. Este singurul cartel,care, cand s'a constituit la 1913, a avutca rezultat imediat scaderea pretuluihfirtiei. (Aplauze pe Welk majoritA-lei).

Domnilor, va spuneam, ca am avuto deceptie din partea d-lui Ioanitescu.MA asteptam la o discutiune mai obiecflea._ m'asteptam ca persoana mea sanu fie puss direct in joc, adush in con-tirmii in discutie, Oct pierde foartemult o discutiune, atunci cand incepatacuri personale si se creeaza o ad-mosfera nefavorabila, cand se vorbes-te tot MOTU de tantieme, de beneficil

alto lucruri, care sunt numai argu-menteintreruperi).

personale. (sgomot la opozitie,

Ce se a§teapta dela un eco-nomist

Polcmistului si politkianului Ioani-tescu i se poate ingadui acest lueru,dat d-lui prolesor de economic indus-trials, nu-i este permis sa facer atacuripersonale, in chestiunea care a fosttratata azi.

Dc altminteri, dumncalui mi-a facut:71 o mare onoare, dandu-mi atata im-port:1mA si. totdeodata si un mareserviciu, cacti mi-a dat 'Inca °data o-cazia sa pot raspunde-tuturor acuza-tiunilor, earl s'au adus de azalea ori,cu privire la aceasta industrie, care afost fundata din inttiativa tatalui meu(aplauze ironice pe bancile oporttiei)...da, da, a tatalui meu, pe care euam ridicat-o pe care am a(paraf-ocontra unor acuzari nedrepte. Fiind(-commit acuzata ) se reitizh in mod

sistematk publicarea raspunsurilon,pe care le da dansa spre restabilireaadevarului. De aceia, de multe ori, o-pinia publica a fost inselata, fiindclnu a auzit decal un singur clopot, slcinesingur

aude tin singur clopot, aude unsunet.

bar,

In

si

-1

al

stgf

si

s5-1

www.dacoromanica.ro

Rena0erea unei instalatiiindustriale romane§ti

D. D. R. 10ANITESCU Tata]d-tale a pierdut cu fabrica Letea" fi-indca a vandut-o altora, gl fiindca l'aruinat.

D. C. I. C. BRATIANU : Atunci,este un merit §i mai mare pentrumine, ca am reusit sa ridic aceasta fa-brica, Letea, care in 1892 era singurafabrica romans, era complectamenteruinata. Atunci cativa oameni, caris'au ocupat dc economic nationals sipe cari ii interesa industria nationala,

care insa nu crau utopisti cum rpune d. Ioanitescu, ci dimpotriva oamenifoarte pentruca ci au

.:t or- :.nizarea cconorric5 Ro-manici moderne, acegia au fost Ca-

'Este ['prop)! fogyCantacuzino. Ei s'au ocupat de :meas.ta fabrica si au inceput s'o ridice.mink am intrat eu ca director, amcondus-o si am refacut-o, din punctde vedere tehnic, in time de 13 ani.

Desigur ea aceasta este un titlu deglcrie pentru mine, iar nu until deblam. (Aplauze la majoritate, intreruperi la opozitie).

In aceasta organizatie centraia, dincare cu fac parte, pot sa va afirm ca-in am reprezentat St repre-zint elementul care se °tuna .de in-terese'e generale ale tarii. (Aplauzepe handle majoritalei).

VOCI DIN OPOZITIE : Te aplau-da majoritatea.

D. C. I. C. BRATIANU : Mic nu-mitrebuesc aptauze, imi Irebueste drep-tate. ( Aplauze pe bancile majoritiatii).

45

realitti, th-e a

nada. si

In.

toldeauna

www.dacoromanica.ro

DISCURSULD-LUI

TANCRED CONSTANTINESCUMINISTRUL INDUSTRIEI SI COMERTULUI

www.dacoromanica.ro

DISCURSULDLUI

TANCRED CONSTANTIN ESCUMINISTRUL INDUSTRIES till. COMERTULU1

FABRICAREA SI DESFACEREA HARTIEIIN LUMINA REALITATII

D. P. GARBOVICEANU, vice-pre-sedinte: D1 ministru al industriei sicomertului are cuvantul.

D-1 TANCRED CONSTANTINE-SCU, ministrul industriei

Domnilor deputati, ati auzit, joiatrecuta, cuvantarile d-lor deputati Ioa-nitescu yi Dinu Bratianu. Ambele cu-vantari n'au avut decat un Mogul punctasupra carom oratorii au lost de acord,$i anume asupra princimului ca indus-tria nationala on $i care it fi eatriclinic si merits sa fie incurajata.

Domnilor, stiti ca in materie de co-mert international sunt dons sisterne:c sistemul liberului schimb si sistemulprotectionist. Sistemul liberului :,cltimbnu-1 putem admite astazi, 9indca do0in fond reprezinta distribution. mun-cii intre natiuni, cooperatia intre ele,totusi data ar fi admis, in epees ac-tuala, acest sistem ar conduce la olupin pe vials 5i pc moarte intre natiuni, pe Wain& industrial De aceea,la noi, astazi, mai mult decatse impune sistemul protectionist. Actstsistem, pe care Romania l'a admis, imi-tand manic tari, mai cu scams pecele tinere ca America, Australia, Ca-nada etc., se impune din mai multepunch: de vedere: mai intai, pentru a

avea o balanta comerciala favorabila;al doilea, pcntru a dobandi indepen-denta economics, si al treilza pentru aproteja munca nationals.

Apararea muncii nationaleEste nevoic de o balanta comercia1a

favorabila, fiindca fara o asemet.-ta halanta, mai cu scams astazi, am ajungela o depreciere continua a vainly' noa.stre. Ne trebue o independenta econo-mica, pentrd ca sA putem trai in taranoastra fara vreun ajutor din Into sipentru ca, intr'un caz eventual de raz-boiu, sa ne putem satisface &voile devials $i de aparare, prin tnitioacelcnoastre.

Este necesar. mai mult &car elri-cand sa aparam munca nationala, fiindca altminteri am cadea in $omaj, amcadea in o situatiune care, in imprejn-rArile actuale, ar avea consomme poii-lice yi sociale incalculabile. atunci,domnilor, data suntem de acord, dataintre d-I Ioanitescu si intre d-1 Coast.Bratianu exists acest punct comm. .e-xis% un acord dentin asupra nevoidde a apara industria nationals, rardincsa vedem care este divergcnta intredomniile lor? Este urmatoarea: in ce

ei

oricand,Si

.:antertu-lui:

www.dacoromanica.ro

masurg. se cuvine sa protejam indus-tria? Pang la ce limits? cat sa-i acor-darn ca beneficiu? cat ca fond de re%zerva? cat sa-i acordam ca fond de

.investitiuni not pentru ca sd nu plan?Si aci este marca diferenta de -Areriintre domnii Bratianu $i Ioanitescu.D-I Ioanitescu gaseste ea beneficiileimpartite au fost totdcauna foarte mar!,ca amortizarile sunt de asemenea Limamarl si cg aceste amortizgri si divi-dende marl, incarca foarte mult *i penedrept costul hartiei.

D-I Constantin Bratianu, care e in-giner, pune chestiunea raportand divi-dendele si amortizarile la valeta -aorsi dovedeste cg, din contra, intreprin-derea chtiga prea putin, ca dividendelt*i amortizarile sunt prea mici.

Fabrica LeteaDomnilor. vreau ca sa ant in aceastA

chestiune care $i unde e dreptatea.Vom iva ca baza de discutiune tot

Fabrica Letea, fiindca in fond, dyesdv, ati pus discutiunea hartiei, rareparte ati vizat numai Letea"; tottimpul s'a discutat de Letea"; niciun cuvant de Scaieni, nici un -uvantde Campulung, nici un cuvant de Bus-teni sau de vreo politica sub a.spectulei economic. Si atunci $i cu am sa maocup tot de Letea".

Domni.lor, capitalul intreprinderii,,Letea", compus din 4.800.000 lei ina-inte de razboiu si din restul pang . is30 de milioane dupd razboiu. acest ca-pital este astdzi cheltuit si tot Pus ininvestitiuni, cu cite cuvinte e pus inclddiri si in masini. Capita lul nu maieste in bani, in lei, este pus in ma$ini$i in cladiri. Toole aceste instalailunise uzeazd Cu timpul si trebuiesc in;o-mite alte clddiri si alte Twin& In-locuirea se face prix suttee Prevazittein fondul de amortizdri, Care, sunt

ce trebuiesc pose deci in anto,-ti-tare, pentru ca Neon time dat :d re-inoim fabrica? Dowd lor, din capitalulinevstit al intreprinderii, care se urcdla 6,183.000 lei aur, eau 'avestit3.300.000 lei in cladiri ri restul de2.900.000 in masini.

Ori, masinile trebuiesc socotite inviitor cu oare care scumpire, feta cuPrettcrile din treed. Aceastd scu':pireeste astdzi de circa so% ; astfel pentrua inlocui masinile ce au costat 2.90-.),000lei aur, va trebui sd dwindles 4.350.000lei aur.

Clddirile se refac dupd cinci sect deani in mijlocie. Masinile se impart indoted categorii cele pentru fabricviecelulozei se inlocuiesc dupd 10 ani sicelelalte masini trebuiesc inlocy:' inzo de ani. In needle, deci, masinile tre-buiesc amortizate in 55 ani, Atunci, peaceste baze, cakuland amortismentulinstalatiunilor evaluate mai sus, ggsimCa, pentru amortizarea cladirilor in 50de ani, trebuie 14310 lei aur, car pentrumasini o sums annals de 201.510 leiaur, in total 215.889 lei aur. Prev--zand un fond de rezerva de r% la ca-pitalul aur de 6.183.000 lei, adica 51830lei aur, oblinem suma totals annalspentru rezerve investitiuni de 277.7:9lei aur. Prin urmare, pentru ca fabricasd se poatd reinoi, in timpul stri:t in-dispensabil, de 15 ani, pentru ineOnisi de 50 ani pentru clddiri, trebue ca,in fiecare cn, sd se puns) la mortis-ment o sumo de 277,000 lei aur. Duct)aceastd sumo nu se varsd, nu se .L.01-

Putea inlocui la limp instalatiunile u-zate, demodate sau degradate si ntre-Prinderea nu va mai functiona, dis-pare si capitalul intreg va fi pierdutAcesta este adevdrul, incontestabil!

Fondul de reinoireCat insemneaza 277.000 lei aur,

care se impun ca fond de reinoire? in-seamna cifra de rt.toostoo hartie. Prinurmare, la Letea, ar fi de ajuns Fa sepuns la o parte, anual, dupa saint-bul de astazi, mite 11.100.000

Cat pune astazi Letea? Pune lama'case milioane! Prin urmare, cu lend ade rezervd Pus de Letea, nu se Poa:ereinoi fabrica la time! $i atunci, caree concluziunea f Concluziunea ereinoirile earl se fac astdzi sunt insu-ficiente si manta care se prevede nu vaajunge pentru reinoirea fabricii latime.

in

cu

su-mete

si

cis

i -i.

ail

www.dacoromanica.ro

51

Care e totalul beneficiului brut pc1923, eel mai favorabil an, !ransom.cu amOrtismentele ? Este de 14.482.000lei. Ar fi trebuit sa se treaca la amor-tismente pentru reinoiri suma de nmilioane 100.000 lei si numai restul de3.382.000 lei sa constitue fondal pentrudividende. Mite]. din acest norm devedere ma gasesc in divergenta cu d-IDian Brrttianu mai bine zis cu ad-ministratorii Letei cred ca dansiiau Post prea darnici la impartiea di-videndelor si prea ingusti cu rreinarile.(D-1 Ioanitescu aplauda).

D-I D. R. TOANITESCU: Asta sao primeasca d-I Dinu Bratiann

D-1 TANCRED CONSTANT;NE-SCU. ministrui industriei silui : Insa aceea ce mai rezultlf in modneindoejnic este cd castigul total rea-lizat de 14.482.000 lei este incd inferiorcelui necesar pentru ca intrePTinderc2sd se gdseascd in bane '7onditiuniPeziru a se Putea reinoi, la termen,masinile si clddirile, reinoire :ace e: toindisPenscbild.

D-1 D. R. IOANITESCU: 1".tonn'em'nistru. nu vreau sainsa aplaudandu -vii adincaori, aceastanu inseamna ca recunosc tot cc spanet d -von ctra Tull rezery drcptuiva raspund.

D-1 TANCRED CONSTANTINE-SCU. ministrul industriei si ^o7iertti-1u:: Sa-mi dati voe, Domnule Ioani-tescu, ca, in aceasta privinta. pt-r:ecsliuT.ea. nu din punct de "Mere po-title D-ta esti un avocat de ,cama,iti mums, talentul si meritele;insa. nu esti om de cifre, si 4e incur:in ele. Daca cu cuvantul Tensest!, cu'cifrele to incurci. Si. tot ce Iti spurett Warn sa riot ad.

D-1 TnANITESCU: Nucell insa ca D-I Bratianu care s'a mar-ginit sa sound. es nu e de acord simi-a discutat nici o dirt child en amlust cifrele dela d-voastra.

D-I CONSTANTIN I. C. BRA.TIANU: Le-ati cit:t gresit, Nail pu-tut sa le cititi.

D-1 TANCRED CONSTANTINE.SCU. ministrul industriei si comertn-lui: Le voi discuta eu peste putin.

Prin urmare, revenind la --ctiunz,vii rog sa mi dali voe sa Dun chestiu.nea, cum se pune ca insasi, din panctde vedere al realitatii telmice, dinpunct de vedere al nevoiei intremin-derii, iar nu din punctul de vederepolitic, care astazi nu ma intereseaza.

Fats cu cele expuse liana scum, con -cluzia mea este urmatoarea : Ca sumatbtala chtigata de Letea nu c mare,este neindestulatbare si mai cu scams,este cu total insuficientd quota-partepentru reinoiri ; dacd nu se vor lua md-sari de indreptare Pe viitor, progresulsi chiar existenta ei surd periclitate.

Beneficiile ce ar fi trebuit sa raining$i sa se imparfa in 1923, erau numai de3.382.000 lei, deci de 10% brut, procentce fdrd indoialei este astlizi cu totul uricpentru un beneficiu industrial.

Fixarea preturilorDomnilor, yin la parica a doua. S'a

spus ca oficiul de vanzare al hartieieste trust si ca acest trust spoliator"scumpeste pretul hartiei, incht ajungesa nu se mai goad tipari east' de cut-tura, ziare altele.

Domnilor, prin definitie, ca o asocia-tie, cbiar ..nespoliatoare" sa fie trust,trebue sa alba putinta de a mild pretu-rile, trebue sa fie la mijloc putinta dea-$i marl castigul prin urcarea acestora.Dar in cazul de fold, domnilor. pretul .

este fixat de minister / Ministerul punepretul nu fabricile sale oficiul I Atunciacel oficiu de vanzare nu poate set fietrust, fancier) elemental principal pretul,nu-1 fixeazd el, ci ministerul r Ce fe! detrust este acel in care pretul fabricatu-lui it hotarafte anti:

Dar care este scopul Oficiului ? Sco-pul este de a face contingentarea productiunii intro fabric! de a unifica tipurilede !Artie, fiindca. tipuri multe inseam-na fabricatie grea, nerentabila $i difici-

; de a evita transporturi inutile : ase aduce, de exemplu, la Bucurestitia din nordul Moldovei, cand calitateasimilara o cla Seaienii sau Bustenii. Siatunci, nefiind trust, Coate acele invi-nuiri grave contra Oficiului nu mai auratiunea de a fi discutate, (Haft toatecad de la sine,

si

--ncrty

Si

vii f.t -erm:

-A

n ;a-

tut

si

IA

har-

4.ta,

Al

-

www.dacoromanica.ro

52

Domnul deputat Ioanitescu spunea,in cuvantarea sa, ca la ministerul in-dustrieT n'au fost controlate Nine ci-frele can compun pretul hartiei si a-dgogg cg intreprindetea ;,Letea" abuzeazg si realizeaza castiguri fantasticede 55 la suta. Domnilor, se -mT deavoie d-1 Ioanitescu sa -T runt ca se in-sealg si la acest punct. Tata din cccant. In pretul de fabricalie at bar-bel intro mai 'mine elemente, cu pro-cente bine stabilite. Asa in hartia deziare, rotative, intro in pret: celulozaMathias cu to la suta, celuloza ne-inglbita cu 19 la suta, maculaturg 3, 15la sutg; combustibilul rent ezint5 24, 5la suta din pret, salariilc 13, 2 la suta,niesele de schimb Si. intretinerea 7, 1

la suta, impozitele, primele de fabri-care si de asigurare, dobanzile chel-tuelile generale 8 la suta.

Deci, in total, elementele ce compunpretul si care nu depind de Letea",infra cu 96, c5 la sutg. Nu Letea" ho-tareste pretul combustibilului, nu Le-tea" hotgreste pretul celulozei, nu Letea" hotgreste impozitele, nici salarit-le si nici alte cheltueli! Prin urmare,in compunerea pretului, in 96 de pant,intra elementele pe cari Letea" nu lepcate modifica gi nici comanda. A-tunci, o acuzare, cum ca ea mgrestecheltuelile acestea sau ea le camuflea-zg, este cu totul nejustificatal

Beneficiile admiseAm aci nu numai aceste tablouri 4i

date, dar altele ; le scot, **deli merite sa fie cunoscute. Am trei tablouri,tablouri vechi, cari au servit ministerutut de industrie ca sa fact stabilirca pre-turilor in 1921, 1922 4i 1923, preturipe cari le impunca Oficiului de vanzarepentru ziare, mai cu scams, si pentrualte feluri de hartie. Aceste tablouri,fade dupg registrele fabricii, Si in carifigureazg detailat toate articolele produ-se au fost examinafe cu amanuntimeSi verificate. Din ele se vede cg benefi-ciile admise si realizate la fabricatiu-nea unor articole variazg intre to si 20la suta, La hartia de carpg, ministeria-jg cea veling, beneficiul este de 20 lastate, iar la hartia de tipar de ziar nu-

mai de to la suit. Care este industriacare sa poata toll cu to la sutg ? Re-zulta deci cg preturile au fost Mute inscopul numai de a ninth desvoltarea pu-blicatiunilor si in special pentru presaimitand legea lui Carp, s'a cgutat sa sevandg hartia de ziar sub cost.

Domnilor, fiindeg pomenim de pretulde vanzare sa vedem cum slam cu a-cest pret. In anul 1919, Letea" a van-dut hartia cu trei lei kilogramul pe candpretul mondial era 5.55 lei kilogramul.sa vedeti ce avantaj oferea industrianationals in 1920 ! Vindea cu 7 lei ki-logramul pe cand hartia adust din afargcosta 11 lei !. In 1921 Letea" vindeacu 7.70 lei, iar eosin/ hartiei importateera 11.55 lei. In 1922 de asemenea Le-tea" vindea hartia cu 9,25 lei, pe candin afarg se vindea cu 11.50 lei. In 1923,in primele trei luni, ea a vandut,bartiamai citing ca cea adusg din afarg si inultimile luni a vandu-o cu 17.50 lei, pecand pretul hartiei importate era 16.20lei. Prin urmare d-voastrg, d-le Ioani-tescu, dace sunteti drept. ar frebui salaudati ,,Letea" cg timp de patru ani avandut hartia cu mutt sub pretul harti-ei importate 4i sa -i imputati numaipentru cele cateva luni din urmg, canda dat-o cu so de bani mai scumpg decatcea importate ! Dar stiti d-tor, cite mi-lioane a dat ,, Letea" gazetelor in tim-pul acesta prin reducere de preturi36.592.000 de lei ! Aceasta este diferen-ta de cost intre pretul hartiei din a-fart 4i cel cu care a furnisat Letea"ziarele din tarn ! Acesta este cadoul facup ziarelor de entre ,.odiosul trust", deOficiul de vanzare a hartiei ! Prin ur-mare, domnilor, deer sunteti drepti, constatati cg Letea a dat preset in timp decinci ani de zile o bonificare de pest's36.000.000 lei.

Prefurile hartiei importateDar domnilor, sg vedem si astazi pre

turtle hartiei importate fats cu cele alehartiei fabricate in tart, Domnilor,dau preturile dupg Le Monitcur de lapapeterie francaise" dupg. ,Der Pa-pierfabrikant". Car.' este pretul astaziin Bailor 210 de lire hartia pe too kgr.hartie plena, calla 18 lei go kilogramul.

21,

5f

5i

5i

:

?

va

5i

www.dacoromanica.ro

53

In Franta, hartia in suluri se vinde cu5,5o franci adicd 17 lei kilogramul, iarhartia Plana cu 1,60 frond deci cu 18lei kilogramul. In Cehoslovacia, fetidhartiei de ziare in suluri costa 3,35 co-roane deci 23 lei 40 kilogramul, iar celal hartiei plane de 3,40 coroane adicd23,75 kilogramul ! Deer Pretutindeni, liartia nu e mai eftina co la not

Prin urmare, vedeti d-voastra ca siastAzi Letea" batjocorifa ca si celelaltefabrici impreung, vinde thartio mai ef-tin dealt cum se vinde in afarg. Pen-tru ce prin urmare aceste imputgri ne-justificate ? Pentru ce aceasta sarjaimpofriva unei intreprinderi care estenationals ? Pentru ca dung 20 de anisa nu mai alba nici o marina modernssi sa dispara ? Nu acesta trebue sa nefie scopul.

Dar domnilor, pentru a va convingeca si astazi fabricile de hartie romanvend mai eftin ca cele straine, vg voiarata preturile ce figureaza in ofertelediferitelor firme straine. Tata ofertelecaretative.

le am pentru hartia de tipar. ro-Am oferta dela casa A. Erker

din Viena cu 19,46 lei kilogramul,fran.co Bucuresti, cand in fare pretwl este17.50 lei. Dela casa Hartmann lei 19,7o.dela firma Sacral' (Breslau) 25.77 leipe kilogram etc. !

Acesttea sunt, domnilor, ofertele fa-cute de firme comerciale straine. Prinurmare cum gasiti d-voastra, domnuleloanitescu, ca hartia noastra este asascamp, pe cand ea este din contra maieftin ?

Domnilor deputati, s'a mai spus delatribune ca exists o piesh secrets pe ca-re nimeni n'a put'ut se puns mana, 0piesh care trebue sa cantina desigurinteansa planurile infernale ale trus-tului hartiei". Este contract! fabricilorce constituiesc oficiul de vanzare al liartie; ! Domnilor, acea prep' scent& ex-traordinara, misterioasa, lard.° ! Este opiesa Writ() la tiPografie, nu este scrisameteor de mind ! Si bine inteles intru-cat este tipritg, se poate ggsi usor :

exists la Academic depusa conform le-gii, si in multe alte Witt.

D. D. R. IOANITESCU ; Se mai,.plied ?

D. TANCRED CONSTANTINES-CU, ntinistrul Industriei si comertului:Da ! Cel putin asa cred. In orice casacest lucru nu in-11)411th.

Marfurisesc ca nefiind nimic de as-cuns o dau oricui :Entre dvoastrg. Sin-otrul scop urmarit de acest contracteste acela de a contingcnta productiunea,de a reduce la minimum cheltuelile devanzare, si de a se ajunge la o unifi-care a tipurilor de hartie de fabricaf.Acesta e singurul scop, iar nu speculasau dobandirea de beneficii excesive.Mai mull, intrucat vanzarea se face dechiar productitorii, se vor inlatura inter-mediarii. $i fiindca Letea este mereuacuzata,vede ca

voi adgoga ca contractul pre-localul unde este instalat Ofi-

ciul de vanzare at fabricilor de hartielocal ce apartine Letei" este dat

fart, chirie oficiului ! Te pomenesti casi aceasta e o afacete grozava a Le-lei" !

D. D. R. IOANITESCU Imi lollvs rog acest act ?

D. TANCRED CONSTANTINES-CU, ministrul industriei si comertului:Poftim !

Hartia pentru cartiD. Ioanitescu a avut insa un accent

special, de nature sit impresioneze, canda spus in esenta : Domnilor deputati,d-voastra tili eel hartia este Partea princlimb! din costul unei carti. Ei bine,hartia a fort minipill) de trust, deci toc-mai partea principal) din compunereaunei carti ! E un atentat contra main.rei nationale"

Am trent o analizg in aceasta privin-tg pentru ca sit va dovcdesc ca d. Ioa-nitescu se introit. Am aci Istoria Ro-manilor a d-lui Iorga. Aceasta carte sevinde cu 65 lei. $titi cat costa hartiadinlr'insa ? Exact 6,5o lei, adica to lasuta din costul cartii. Mai am aci o Is-tonic Universals pentru clasa intai se-cundara. Cantareste 121 grame hartiede tipar si costul 'nartiei este -de 2,30Id ; cartea vanzandu-se 3r lei, procen-tul ce reprezinta costul hartiei este de7.4 la suta. 0 ally carte : Istoria Ro-manilor, care cantareste 340 gramc bartie de tipar a 19 lei kilogramul. Costulhartiei, este 6.50 lei. Cartea vanzandu-

:

I

1

www.dacoromanica.ro

54

se cu 57 lei, hartia reprezinta deci 11,4la soil din cost. In fine, WI $i o cartede $tiinte, o holed pentru class IV-a.Cantgre$te 63 grame satinafg a lei 26kilogramul. Hartia dintransa costa 1,63,cartea se vinde cu 18 lei, deci hartianu reprezintg, in costul earths deck 9la soil !

Prin urmare, domnilor, and hartia

infra numai pentru procente ma-ximum din costul cartii, cum alit maild-voastrd, domnule loaniteScit, cd har-tia este parka preponderenta din costulcdrtii cd Prin prep:lie de miaow, a-le Ofichilui se atenteazd la cultura na-tionald? affirm* este cu Wild tie fits-;Weald si cred ca yeti recunoacte eroa-rea in care afi anti !

URCAREA MEDIE R PRETURILORD. Ioaniiescu mai Ikea o afirmare,anume ca dela 1913 pang astAzi

tia s'a scumpit de 5o ori, pe cand zia-rele s'au scumpit' numai de 40 ori $ideci scumpirea hartiei este extraordi-nar de mare fait de scumpirea ziarelor.Sg-mi dea voe d. Ioanitescu daudovezi, ca ceeace spune nu este tocmaiexact. Inainte de 1913, pretul hartiei deziar, rotativ5, era de 57 bani, into ela lost redus temporar prin o actiunespecials a guvernului Carp. La 1912, gu_vernul Carp, prin legea dela 1 Mamie,a dat mai muite avantaje fabricilor dehartie, cu conditiune de a scobora pre-tul hartiei de tipar la 35 de bani. Atun-ci, prin faptul inlesnirilor can li

acestors'au g-

cut de guvern si pc baza avan-tajo, fabricile au vandut hartia cu 35de bani, in lac sa, o vando cu pretul de57 de bani.

De altmintrelea iata tabloul compara-tiv al preturilor din 1913 cu cele din1924 aplicabile Statului

Ulterior, in Decembrie 1914, pretulhartiei era de 42 de bani, iar la 16 De-cembrie 1914 de so de bani.

D. D. R. 10ANITESCU : D-voas-trg arOfati pretul hartiei inainte de de-claratiunea de razboiu, pretul inainte deAugust.

D. TANCRED CONSTANTINESCU, ministrul industriei comertului :Era mi se pare, de 5o de bani, nu de35 bani !

D. D. R. IOANITESCU : Nu ! Erade 40 de bani I

D. TANCRED CONSTANTINECU, ministrul industriei $i comertului :Prin urmare, dupg cum se vede dincifrele mentionate, urcarea medic a preturilor este de 3o de ori, iar nu de

3o de on cum s'a sous (intreruperi)Deductiunea d -lui loanitescu este troll-to, landed d-se se raporteazd la pretulde 35 de bani, care nu reprezintd pre-ful de viinzare, ci pretul de targuiald,obtinut de mammal Carp in schimbulacorddrii unor avantagii specials Candfixati raportul hire preiuri, luati pre-turile reale din comer(, de atunci si deacum, veti constata cg scumpirea estede 30 de ori ! Nu recurgeti la artificii,o5ci 'ele sent mijloace ce nu conduc laWean,- Gazetele dela 1913 patio acums'au scumpit inst de 40 de ori, iar pu-blicatiunile de gazetg de 25 de ori. Pu-nand la un loc ambele aceste scumpiri,ale gazetelor si ale publicatiunilor sicalculi nd scumpirea fotalg, ajuneem caziarele eau rcurnpit de 6o de ori, farcea vorbi de cele ce au urcat pretul fort-iei la 3 lei ! Acesta este admin.!, dieIoanitescu !

Dar acum, ent de pret, cat re-prezintg hartia in compunerea unui ziar$i reprezenta in 1914 ? Reprezenta25 la sutd, azi reprezintd .24 la sutd,deci protest ijul hartiei, ir, compunereagazetei, este °prole sprat acum cu eeldin 1914. In aceste conditiuni nu se poato spune ca scumpirea ziarelor se data-re5te hartiei, ci dimpotrivg se constatao mentinere perfecto a coeficientului cereprezinta hartia in costul ziarului !

Dar, domnilor, acum un an $i maipine, s'a produs o eftinire temporary ahartiei. Cu ce avantagii a putut so sefats aceasta eftinire ? Cu avantagele da-te de guvern, fabricantilor de hartie,carom le-a dat paean in conditiuni ex-ceptionale de cost $i anume cu moodlei vagonul in loc de 18.000 $i sootsde lei vagonul.

7 -11

si

si har-

gi

l

gi

I

cat

sh-i

;

www.dacoromanica.ro

g

Atunci, sumele care reprezinfa\ monomia asupra pacurei, fabrica Letea" ca

celelalte fabrici, le-au trecut asuprahartiei ziarelor ; din comptul pe care-1am aci, rezulta ca sumo avantajelor pecare le-a oblinut ziarele, pe baza avan-tagelor date de minister, in vederea ef-tinirei temPorare a hartiei se ridica lapeste so milioane 1 Din aceasta sumsfabricile de hartie "eau coVi2-cit nici unban I

Domnilor, mai este inca un punt,care schimba putin problema. Still

inainte de razboiu, Statul platea hartiamai scump ca particularii, cu tots lasuta, pe cand acum dupa razboiu, Sta-tul a cumparat hartia dela Letea chiarmai eftin cu 3-21 la suta deck parti-cularii ! Prin urmare, pe cand in tim-pu dinainte de rasboiu, fabricile avcauun avantaj de la Stat, astazi ele fac a-vanfagii Statului. Prin urmare, nu maiau de unde sa deplaseze beneficii delahartia ce %thud Statului, sa le deaziarelor, fiindca nu mai realizeaza ase-menea plusuri de beneficii !

PRODUCTIR Sl CONSUMULDomnilor, d. Ioanitescu a mai afir-

mat ca productia de hartie din tart estesi astazi insuficienta si ca nu inseamnanici jumatate din nevoqe totale ale bar-

,Domnilor, cifrele reale sunt altele.Astazi fabricile romanesti produc 73 laseta din ceeace trebue tarii in materiede hartie, prin urmare trei sferturi dinhartia care ne trebue, iar anul viitor,vor putea sa dea toed hartia ce ne tre-bue. Consumul este la noi cam 3.200 va-goane pe an, si anul viitor se va pro-duce integral aceasta cantitate. Acestfapt este foarte imbucurator, fiindcacostul hartiei care se consuma la noi,inseamna 63o milioane lei pe an, si da-ca nu vom mai importa hartie, vom a-yea un folos care se va urea la o sumorespectabila. In adevar, din tabloul im-portarii noastre, facut in anul curent,pans la 31 August, pe care-I am aci, re-zulta ca importul nostru, dela 1 Ianua-rie la 31 August 1923, Sc ridica la ocifra de 13.140.000 kgr. in vaioare de300 milioane lei ! Prin urmare, numaiin opt luni am dat peste granita aceastasums insemnata, iar la anul, vatic in-dustriei nationale, nu vom mai da nimicsi banii vor ramine in tarn ! Aceastareprezinta un progres un avantagiupentru tarn romaneasca, pentru capita-

munca national's.

Alte lamuririDomnilor deputati, d. Ioanitescu mai

lama o afirmatiune, p anume ca Letea

a falsificat uncle cifre, ca a indus intome Ministerul, ca a facut, in fine,operatiuni dezonorante. In ce mod dove-dea d-sa aceste afirmatiuni ? In un modgresit. Iata de ce. z. Referitor la com-bustibil. In analiza de preturi facute in1923 s'a luat in calcul pentru fiecarekgr. de hartie a cheltuiala de 3,94 leipentru combustibil. Aceasta cheltuiala,inmultita cu numarul kilogramelor dehartie produse de fabrica Letea",5.600.000, cifra d-lui Ioanitescu,ne da cheltuiala totals de combustib:1de 22.000.000 lei adica exact cifra tre-cuta in Darea de seams Letea".

2. Referitor la salarii. In analisa depreturi s'a luat 2,22 lei de fiecare ki-logram hartie, pentru mana de lucru. Inrrultind aceasta cifra cu cantitatea fa-bricate de 5.600.000 kgr., easim totalulde 12.300.000 lei, cifra apropiata de ceadin Darea de seams.

3. Referitor la materia prima. Dupacalculul Ministerului s'a luat pentru ki-logramul de hartie to lei de fie carekilogram.

Pentru productia de 5.600.000 kgr.,cheltuiala totals este deci de 56.000.000care corespunde cu cea din Darea deseams.

Prin urmare aci d-I Ioanitescu agresit. Ministerul n'a fost inselatLetea n'a gresit!

D. D. R. IOANITESCU. Cifreleacestea, de unde le luati? Eu le iautot de la dv.

0,of

l& si SlgI

si

tiei,

;i

www.dacoromanica.ro

Viitorul economic al tacitTANCRED CONSTANTINES

CU, ministrul industriel comertu-lul: Din (Wile de seams si din regis-trete fabricii. Costul combustibiluluidup5 cif rele noastre coincide cu cifradin bilant. Nu este o falsificatiune,este o perfecta coincident/ deci to-tul este corect, nici un fals!

Domnilor, cu aceasta chestiune amraspuns la toate punctele ridicate ded-I Ioanitescu si am tinut sa raspundla fiecare punct, deli era inutil.Era inutil, pentru ea atunci thud am dovedit cum al Let.m" face o eroare pre-vazand sume prey mitt pentru investi-fiord si reinoiri din momentul acela ces-tinned beneficiului dispare, pentru ca beneficiul care s'a distribuit era inexis-tent. Insg, ceea ce vreau sa subliniez,este patima puss in cestiunea hartiei,fats de o intreprindere, care nu meritssn fie tratati in modul acesta.

Domnilor, Letea" face parte castalit industrii din tarn, din ciclul intre-prinderilor nationale, care a dat foloasemarl tarii va da si in viitor. D-1loanitescu, care in multe chestiuni,in multe directiuni, cum a fost laLegea energiel" in Legea mine-lor", a argtat ca stie sa fie obiectiv,c5 stie sa aprecieze masurile bone,

. stie sa aprecieze initiativele folosi-toare comertuluT industries, d-1 Icanitescu, zit, pune in cazul de fatsmulta patima chiar putin venin, in-tro chestiune in care nu trebuie sapuns cleat bunavointg.

Domnilor, am inaintea mea o par-

to din cuvantarea domnieb -sale la le-gea minelor. D-sa spunea urmatoa._rele cuvinte:

En intrevdd un asa de frumos vii-tor economic tarii mele, incat nu potdecal sd subliniez din loam inima baleincercdrile de on uncle ar veni ele.

E asa de frumoasa perspectiva carese oral() Inca voe inchizeindochii sa ma transpun peste un nu-mar de ani. Mirajul care se deschideochilor mei este inaltdtor. Vad iesinddin pamant marl furnale destinatetransforme in valori inassele inerte dematerie prima pe cars aceasta taro leare din belsug.

Vdd o armdturd industriald splendidd,o cuirasa de fabrici miscate de genera-torii de energie cei mai buni si cei maiieftini, coricurand fabricile din apus simonoPolizand piefele Orientului.

Vad Personals', ronidnesc destoinicpriceput, conducdnd cu harnicie intregultttilaj industrial.

Vdd o tara bogata, o populatiune con-stienta si bine hrahita, vdd o civilizafieinaintata, vad atata transformare incatdaft* -mi vote sd and sustrag pentru azidela veninul cu care ne improscam

Menu monient de inallare sdcred cd sentiment& de can soot eu cu_Prins pot gasi rdsunet si in constiinteled-voastre. (Aptause prelungite. majo-Hiatt si opozifie felicity Pe orator)".

Eu va aduc i1 acum felicitarilemele, d-le Ioanitescu, pentru cuvinte-le d-voastg frumoase de atun^i,va rog sa rain iinetT la ele, asa cumtrebuie s5 ram /nets ca bun roman sica om inteligent. (Aplauze prelun-gite).

g&

b,sl

si

si

n

sT

sd

zit-nic fi

5i

ei

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro