certificarea personalului si a procedurilor de

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" GALATI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA ROBOTICA SI SUDARE Adresa: Str. Domneasca nr. 111. Nr. telefon / fax: 0236/413478 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICA Disciplina: CERTIFICAREA PERSONALULUI SI A PROCEDURILOR DE SUDARE

A. Locul disciplinei în planul de învatamânt:

Anul IV Sem. I Sem. II

Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul de studiu C L C L C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplina

Nr. ore

- - 14 14 14 14 - V - 3 M-S2319

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoasterea modurilor de certificare a personalului si a procedurilor de sudare, în tara

noastra si pe plan mondial; • Formarea unei conceptii sistemice asupra certificarii personalului si a procedurilor de

sudare; • Dezvoltarea capacitatii ingineresti de certificare a personalului si a procedurilor de

sudare si de selectare a lor la realizarea unor produse industriale de înalta competitivitate;

• Cunoasterea modului de certificare a personalului si a procedurilor de sudare si aplicarea acestora la diferite constructii metalice sudate;

• Promovarea calitatilor atitudinale si aptitudinale specifice carierei ingineresti; • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca si îndeosebi pentru pregatirea

tehnica a studentului, componenta esentiala a reformei industriale în România; • Dezvoltarea capacitatilor de cercetare tehnologica; • Dezvoltarea capacitatilor de gândire proiectiva în domeniu; • Formarea deprinderilor practice în domeniul tehnologic.

C. Metode de predare - învatare: prelegerea, conversatia euristica, explicatia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situatii, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul noilor standarde în vigoare si a prescriptiilor ISCIR si ale registrelor navale referitoare la certificare a personalului si a procedurilor de sudare.

D. Forme si metode de evaluare: evaluare continua (pondere 25%) prin metode orale în cadrul cursului si a lucrarilor de laborator si practice în cadrul lucrarilor de laborator; evaluare sumativa (pondere 75%) prin proba scrisa la verificare.

E. Continutul cursului / numar de ore pentru fiecare tema:

I. Calificarea personalului pentru sudare - 1 curs 1. Coordonarea sudarii / 1 ora Sarcini si responsabilitati. Specificatiile functiei. Cunostinte tehnice. 2. Calificarea sudorilor si a operatorilor sudori / 1 ora Calificarea sudorilor prin topire (otel, aluminiu si aliaje de aluminiu, cupru si aliaje de cupru, nichel si aliaje de nichel). Calificarea operatorilor sudori pentru sudarea mecanizata si automata a materialelor metalice.

II. Specificatia si calificarea procedurilor - 3 cursuri 1. Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice / 4 ore

Reguli generale pentru sudarea prin topire. Specificatia procedurii de sudare pentru sudarea prin topire. Verificarea procedurilor de sudare cu arc electric a otelurilor. Verificarea procedurilor de sudare cu arc electric a aluminiului si a aliajelor de aluminiu. Verificarea procedurii de sudare cap la cap pe santier a conductelor de transport terestre si marine. Verificarea tehnologiilor de sudare cu arc electric a îmbinarilor teava-placa tubulara executate din oteluri. Specificatia procedurii de sudare pentru sudarea cu fascicul de electroni. Specificatia procedurii de sudare pentru sudarea cu laser.

2. Calificarea procedurilor de sudare / 2 ore Calificarea prin utilizare de materiale pentru sudare calificate la sudarea cu arc electric.

Calificarea prin referire la experienta anterioara. Calificarea prin referire la o procedura de sudare standardizata pentru sudarea cu arc electric. Calificarea printr-o încercare de sudare înainte de începerea fabricatiei.

III. Cerinte tehnice privind autorizarea sudorilor si omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrarilor la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile

de ridicat - 2 cursuri

1. Cerinte tehnice privind autorizarea sudorilor care executa lucrari la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat / 2 ore Domeniul de aplicare. Definitii. Simboluri si prescurtari. Variabile esentiale pentru autorizare. Domeniul de valabilitate al autorizarii sudorului. Examinare si încercare. Conditii de acceptare pentru probe. Reverificari. Perioada de valabilitate. Eliberarea autorizatiei si a poansonului. Notare. Conditii de autorizare. Organizarea cursurilor de specializare si sustinerea examenului de autorizare. Autorizatie de sudor. Specificatia procedurii de sudare. Proces verbal. Adeverinta de specializare. Programe. Fisa de evidenta a lucrarilor de sudare. Model de registru de evidenta a poansoanelor sudorilor. Model de registru de evidenta a autorizatiilor anulate. 2. Cerinte tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrarilor la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat / 2 ore Domeniu de aplicare. Definitii. Simboluri si prescurtari. Variabile esentiale pentru omologare si domenii de valabilitate. Examinare si încercare. Omologarea procedurii de sudare a îmbinarilor teava-placa tubulara executate din oteluri. Omologarea procedurilor de sudare utilizate la executia peretilor membrana ce intra în componenta cazanelor de abur si a cazanelor de apa fierbinte. Obligatii si raspunderi ale Responsabilului Tehnic cu Sudura. Pozitii de sudare. Specificatia procedurii de sudare. Proces-verbal de verificare tehnica. Fisa de omologare a procedurii de sudare.

IV. Cerinte tehnice privind autorizarea sudorilor si omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrarilor în domeniul naval - 1 curs

Domeniul de valabilitate al autorizarii sudorului. Examinare si încercare. Conditii de acceptare pentru probe. Conditii de autorizare. Omologarea procedurii de sudare.

F. Continutul lucrarilor de laborator / numar de ore pentru fiecare tema: Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate - 2 ore; Calificarea sudorilor prin topire - 2 ore; Organizarea cursurilor de specializare si sustinerea examenului de autorizare - 2 ore; Specificatia procedurii de sudare. Fisa de omologare a procedurii de sudare - 2 ore; Omologarea procedurii de sudare a îmbinarilor teava-placa tubulara executate din oteluri - 2 ore; Omologarea procedurilor de sudare utilizate la executia peretilor membrana ce intra în componenta cazanelor de abur si a cazanelor de apa fierbinte - 2 ore; Omologarea procedurilor de sudare utilizate în domeniul naval - 2 ore.

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Anghelea, N., Matragoci, C., Grigoras, A., Popovici, V.

Sudarea în mediu de gaze protectoare, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982;

2. Burca, M., Negoitescu, S. Sudarea MIG - MAG, Editura Sudura, Timisoara, 2002; 3. Constantin, E. Tehnologia sudarii prin topire, Partea II - Tehnologia

procedeelor de sudare, Universitatea din Galati, 1994; 4. Dehelean, D. Sudarea prin topire, Editura Sudura, Timisoara, 1997; 5. Echim, I., Lupescu, I. Tehnica sudarii prin topire a metalelor si aliajelor - 150

întrebari si raspunsuri, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983; 6. Mihailescu, D. Procedee conexe sudarii, TOM III, Vol. 4, Editura Lux

Libris, Brasov, 1997; 7. Mihailescu, D., Mihailescu, A., Lupu, G.

Tehnologia sudarii prin topire - Îndrumar de proiectare, Editura Fundatiei Universitare „Dunarea de Jos” Galati, 2004;

8. Popovici, V., Sontea, S., Popa, N., Sarlau, C., Milos, L., Nanu, S.

Ghidul lucrarilor de sudare, taiere, lipire, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984;

9. Salagean, T. Tehnologia procedeelor de sudare cu arc, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985;

10. *** PT CR 7/1-2003, Cerinte tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrarilor la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat, Partea 1: Otel, Colectia Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, recipientelor sub presiune si instalatiilor de ridicat;

11. *** PT CR 9/1-2003, Cerinte tehnice privind autorizarea sudorilor care executa lucrari la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat, Partea 1: Otel, Colectia Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, recipientelor sub presiune si instalatiilor de ridicat;

12. *** Colectia de standarde comentate în domeniul sudarii si tehnicilor conexe, Vol. I - Sudarea prin topire cu arc electric, Standarde generale, Conditii de calitate, Prescriptii de executie, Echipamente de sudare, A.S.R.O. - A.S.R., Editura Sudura, Timisoara, 2001;

13. *** Colectia de standarde comentate în domeniul sudarii si tehnicilor conexe, Vol. II - Calificarea personalului si a procedurilor de sudare, A.S.R.O. - A.S.R., Editura Sudura, Timisoara, 2001;

14. *** Colectia de standarde comentate în domeniul sudarii si tehnicilor conexe, Vol. III - Încercari nedistructive ale îmbinarilor sudate si lipite, A.S.R.O. - A.S.R., Editura Sudura, Timisoara, 2002;

15. *** Colectia de standarde comentate în domeniul sudarii si tehnicilor conexe, Vol. IV - Materiale pentru sudare, lipire si pulverizare termica, A.S.R.O. - A.S.R., Editura Sudura, Timisoara, 2002;

16. *** Reguli de registru naval GL, LRS etc.

H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti1

1. *** PT CR 7/1-2003, Cerinte tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrarilor la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat, Partea 1: Otel, Colectia Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, recipientelor sub presiune si instalatiilor de ridicat;

2. *** PT CR 9/1-2003, Cerinte tehnice privind autorizarea sudorilor care executa lucrari la instalatiile mecanice sub presiune si la instalatiile de ridicat, Partea 1: Otel, Colectia Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, recipientelor sub presiune si instalatiilor de ridicat;

3. *** Colectia de standarde comentate în domeniul sudarii si tehnicilor conexe, Vol. II - Calificarea personalului si a procedurilor de sudare, A.S.R.O. - A.S.R., Editura Sudura, Timisoara, 2001;

4. *** Reguli de registru naval GL, LRS etc.

Data aprobarii programei analitice în catedra 19. 01. 2007.

Sef catedra, Prof. dr. ing. Georgescu Valeriu.

1 Este de preferat ca bibliografia minimala de studiu pentru surdenti sa identifice cu claritate si precizie capitolele pe care studentii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare si învatare, eventual fiind particularizata în functie de tematica cursurilor si seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA ROBOTICA SI SUDARE Adresa: Galati, Str Domneasca Nr. 111 Nr. telefon / fax: E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: CONTROLUL IMBINARILOR SI PRODUSELOR SUDATE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ:

Anul IV UTS Sem. I Sem. II


Cod disciplină

Nr. ore

28 28 - - 28 28 E - 5 - M-S 2310

B. Obiectivele disciplinei:

• Cunoaşterea modului de evoluare si de dezvoltare, in ţara noastră si pe plan mondial, a metodelor de control nedistructiv;

• Formarea unei concepţii sistemice asupra metodelor de control nedistructiv; • Dezvoltarea capacităţii ingineresti de utilizare echipamentelor de control nedistructiv si

de selectare a lor la realizarea unor tehnologii moderne de control a calitatii unor produse industriale de inalta competitivitate;

• Cunoaşterea tehnologiilor de control a calitatii şi aplicarea acestora la diferite constructii metalice sudate;

• Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea

tehnica a studentului, componentă esenţială a reformei industriale în România; C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea,

studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de realizare a controlului unor imbinari sudate, aplicatii practice individuale cu diferite echipamente de control.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale la orele de laborator si evaluare sumativă (pondere 70%) prin test-grila scris.

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 0. DEFECTE SI METODE DE CONTROL – 4 ore

Definirea defectului. Clasificarea defectelor. Clasificarea defectelor imbinarilor sudate prin topire. Clasificarea metodelor de control.

1. METODE DE CONTROL SPECIFICE IS – 4 ore Controlul geometric si dimensional al imbinarilor. Incercarile mecanice ale imbinarilor sudate. Incercari tehnologice. Controlul preventiv inainte de sudare. Controlul operativ in timpul sudarii. Controlul vizual al imbinarilor sudate. Controlul prin sondaje.

2. CONTROLUL CU LICHIDE PENETRANTE – 2 ore Evolutia controlului cu lichide penetrante. Tehnologia controlului cu lichide penetrante.

Echipamente de control. Domenii de aplicare.

3. CONTROLUL MAGNETIC – 4 ore Principiul controlului magnetic. Clasificarea metodelor de magnetizare. Dispozitive folosite

la magnetizare. Indicatori de flux. Corpuri de proba. Echipamente pentru magnetizare. Metode de control magnetic.

mailto:[email protected]

4. CONTROLUL ULTRASONIC – 6 ore Producerea ultrasunetelor. Aparatura pentru control ultrasonic. Metode de control.

Defectologie ultrasonica. Aplicatii ale controlului ultrasonic. 5. CONTROLUL CU RADIATII PENETRANTE – 6 ore

Producerea radiatiilor penetrante. Metode de control. Controlul radiografic al îmbinarilor sudate.

6. CONTROLUL ETANSEITATII – 2 ore Incercarea cu petrol. Incercari hidraulice. Incercari pneumatice.

F. Conţinutul laboratoarelor/ număr de ore pentru fiecare temă:

1. Defectele imbinarilor sudate prin topire – 2 ore 2. Controlul materialelor de adaos – 2 ore 3. Analiza macroscopica a îmbinarilor sudate – 2 ore 4. Analiza microscopica a îmbinarilor sudate – 2 ore 5. Controlul geometriei imbinarilor sudate – 2 ore 6. Controlul cu lichide penetrante – 2 ore 7. Controlul cu pulberi magnetice – 2 ore 8. Aparate pentru defectoscopie ultrasonica – 2 ore 9. Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate – 2 ore 10. Executarea radiografiilor – 2 ore 11. Instalatii Roentgen pentru control nedistructiv – 2 ore 12. Constructia gamadefectoscopului portabil GDP-6 – 2 ore 13. Interpretarea radiografiilor îmbinarilor sudate – 2 ore 14. Stabilirea calitatii imbinarilor sudate pe baza radiografiilor – 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Arghiriade I. Aspecte practice ale controlului magnetic nedistructiv cu pulberi magnetice. Oficiul de informare documentara pentru industria constructiilor de masini, Bucuresti, 1992.

2. Bohatel T., Nastase E. Defectoscopie ultrasonica fizica si tehnica. Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.

3. Georgescu V. Controlul sudurilor si al constructiilor sudate. Universitatea din Galati, 1976. 4. Georgescu V. Controlul îmbinarilor sudate. Universitatea din Galati,1980. 5. Georgescu V., Georgescu B. Iordachescu M. Control nedistructiv. Editura Lux Libris

Brasov 2001. 6. Krautkrämer J., Krautkrämer H. Ultrasonic Testing of Materials. 4.th Fully Revised Edition

Springer-Verlag Berlin Heidelberg,1990. 7. Mocanu D. R., Safta V. s.a. Incercarea materialelor vol. 3 - Controlul nedistructiv al

metalelor. Editura Tehnica, Bucuresti, 1986. 8. Safta V.I., Safta V.I. Defectoscopie nedistructivaindustriala. Editura Sudura, Timisoara,

2001. 9. *** KRAUTKRÄMER Gmb &Co., Hürth – Germany (West). Testing Materials

Ultrasonically – LEVEL 1 – 1st. edition 1983 and LEVEL 2 – 3rd edition 1986, printed in Germany.

10. PROSPECTE ale firmelor MAGNAFLUX CORPORATION, NAMICON, ANDREX, HELLING, KRAUTKRÄMER, SREM, TRAKIS, SEIFERT, SCANRAY, PHILIPS, ISIM .

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi

1. Georgescu V. Controlul imbinarilor si produselor sudate – Curs si Test pentru verificarea cunostiintelor. Format A5, Universitatea din Galati, 2005, Obligatoriu integral.

Data aprobării programei analitice în catedră

Şef catedră Prof dr ing Georgescu V.

UNIVERSITATEA "DUN�REA DE JOS" GALA�I FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA: GRAFICA MECANISME SI TOLERANTE Adresa:str. Domneasca nr.111. Tel- 0236- 414871 int.399 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC�

Disciplina: DESEN TEHNIC-sem.2 A. Locul disciplinei în planul de înv��mânt:

Anul II Sem. I Sem. II

Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul de studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplin�

Nr. ore

14 42 14 42 V 4

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoa�terea instrumentelor grafice necesare realizarii unei lucrari grafice de desen

tehnic; • Cunoasterea regulilor de reprezentare a corpurilor geometrice care compun forma

spatiala a obiectelor; • Cunoa�terea normelor de intocmire a desenului de piesa si a desenului de ansamblu; • Formarea competentelor in a citi si intocmi lucrari grafice de desen tehnic in

specialitatea urmata; • Formarea si dezvoltarea rationamentului spatial, a rigurozitatii, creativitatii si initiativei

in abordarea problemelor privind intocmirea unui document tehnic de proiectare sau de oferta.

C. Metode de predare – înv��are: prelegerea, explica�ia, dezbaterea, elaborarea unor lucrari de grafica reprezentarii obiectelor precedate de o analiza concreta a modului de lucru pentru fiecare caz studiat.

D. Forme �i metode de evaluare: evaluare continu� ( pondere 30% ) prin metode orale, lucrari practice de laborator ; evaluare sumativ� (pondere 70%) prin probe scrise si orale.

E. Con�inutul cursului:

SEMESTRUL 2 1.Inscrierea pe desen a elementelor de precizie a executiei / 2 ore Inscrierea rugozitatii suprafetei pe desenul de executie. Incrierea pe desen a tolerantelor la dimensiuni. 2.Sisteme de ajustaje / 2 ore Inscrierea ajustajelor pe desen. Inscrierea tolerantelor geometrice. 3.Desenul de ansamblu / 2 ore Reguli specifice. Pozitionarea si cotarea desenului de ansamblu. Tabelul de componenta. Exemple. 4.Reprezentarea asamblarilor demontabile / 2ore Asamblari filetate. Reprezentarea arborilor. Reprezentarea asamblarilor cu pene si cu caneluri 5.Reprezentarea rotilor dintate si a angrenajelor / 2 ore 6.Reprezentarea lagarelor cu alunecare si cu rostogolire /2 ore Reprezentarea elementelor si a dispozitivelor de etansare. 7.Reprezentarea asamblarilor nedemontabile / 2 ore Reprezentarea asamblarilor sudate. Reprezentarea asamblarilor nituite.

F. Con�inutul lucrarilor practice de laborator

SEMESTRUL 2 1.Reprezentarea flanselor si a filetelor dupa model - 4 ore. 2.Schita prin relevare a unei piese de dificultate medie: corp de lagar -4 ore. 3.Aplicatii la reprezentarea vederilor si a sectiunilor: determinarea celei de-a treia proiectii a unei piese dupa un model ortogonal in doua proiectii; cotarea piesei reprezentate; inscrierea rugozitatii si a tolerantelor -4 ore. 4.Schitele pieselor componente dintr-un ansamblu tip pompa cu roti dintate: corp pompa, capace, arbori pinion, lagare -6 ore. 5.Desenul de ansamblu al pompei cu roti dintate; inscrierea ajustajelor -6 ore. 6.Desenul de ansamblu al unei transmisii cu roti conice -6 ore. 7.Desenul de ansamblu al unui reductor melcat – 6 ore. 8.Desenul unui recipient sudat prevazut cu stuturi si flanse de legatura-6 ore.

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1.Morarescu, A. Geometrie descriptiva si Desen tehnic- Editura Academica Galati-2001 2.Morarescu. A. s.a Geometrie descriptiva si Desen tehnic -Indrumar pentru lucrari practice- Editura Mongabit- Galati 2002 3.Alexandru.V. Geometrie descriptiva si Desen- vol.1- Universitatea din Morarescu A. s.a Galati 1982 4.Dale.C. s.a. Desen tehnic industrial pentru constructii de masini- Editura tehnica, Bucuresti, 1990 5.Precupetu, P. s.a Probleme de geometrie descriptiva cu aplicatii in tehnica, Editura tehnica, Bucuresti, 1987 6.Tosetti, A Il disegno tecnico e la sua normativa per allievi ingegneri industriali, Edizioni Libreria Cortina, Padova 1991 7.Vasilescu, E. s.a. Desen tehnic industrial-Elemente de proiectare, Editura tehnica, Bucuresti,1994 8.xx xx xx Standarde de desen tehnic, Seria U H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti 1.Morarescu, A. Geometrie descriptiva si Desen tehnic- Editura Academica Galati-2001 2.Morarescu. A. s.a Geometrie descriptiva si Desen tehnic -Indrumar pentru lucrari practice- Editura Mongabit- Galati 2002 3.Alexandru.V. Geometrie descriptiva si Desen- vol.1- Universitatea din Morarescu A. s.a Galati 1982 4.Dale.C. s.a. Desen tehnic industrial pentru constructii de masini- Editura tehnica, Bucuresti, 1990 Data aprobarii programei analitice in catedra / departament: 15.02.2007 Sef catedra Conf.univ. dr.ing. Ioan BAICU

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" GALATI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA ROBOTICA SI SUDARE Adresa: Galati, Str Domneasca Nr. 111 Nr. telefon / fax: E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICA

Disciplina: ECHIPAMENTE PENTRU SUDARE


Anul IV UTS Sem. I Sem. II


Cod disciplina

Nr. ore

28 28 - - 28 28 E - 5 - M-S2309


• Cunoasterea modului de evoluare si de dezvoltare, in tara noastra si pe plan mondial, a echipamentelor pentru sudare;

• Dezvoltarea capacitatii ingineresti de utilizare echipamentelor pentru sudare si de selectare a lor in vederea folosirii unor tehnologii moderne de sudarea care sa conduca la cresterea calitatii produse sudate;

• Cunoasterea principiului, avantajelor, dezavantajelor si a performantelor specifice fiecarui tip de echipament de sudare;

• Promovarea calitatilor atitudinale si aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca si îndeosebi pentru pregatirea

tehnica a studentului, componenta esentiala a reformei industriale în România; • Dezvoltarea abilitatilor de cercetare; • Înzestrarea cu capacitati de gândire proiectiva ; • Formarea deprinderilor practice în domeniul echipamentelor pentru sudare .

C. Metode de predare – învatare: prelegerea, conversatia euristica, explicatia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situatii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de reglare si functionare a unor echipamente de sudare, studiul de prospecte, caiete service, scheme cinematice si al bibliografiei, aplicatii practice individuale cu diferite echipamente de sudare.

D. Forme si metode de evaluare: evaluare continua (pondere 30%) prin metode orale la orele de laborator si evaluare sumativa (pondere 70%) prin test-grila scris.

E. Continutul cursului / numar de ore pentru fiecare tema: 1. Prezentarea generala a E.P.S – 2 ore Arcul electric de sudare. Sursa pentru sudare. Forme ale caracteristicii surselor. 2. Corelatii dintre caracteristica arcului si caracteristica sursei – 2 ore Sudarea manuala cu arc electric si electrozi înveliti. Sudarea semimecanizata în medii de gaze protectoare. Sudarea mecanizata sub strat de flux. Tensiunea de mers în gol a surselor. Durata de actionare relativa ca parametru al surselor pentru sudare . Aspecte privind încalzirea. Determinarea posibilitatilor de lucru ale surselor. Caracteristica conventionala. Caracteristica de reglare. 3. Stabilitatea procesului de ardere – 4 ore Stabilitatea sistemului sursa de curent – aparat de sudare – arc electric. Corelatii între forma caracteristicii arcului si a caracteristicii sursei. Sisteme cu electrod refractar (nefuzibil). Arc cu caracteristica cazatoare. Arc cu caracteristica rigida. Arc cu caracteristica urcatoare. Influenta

perturbarii lungimii arcului. Sisteme cu electrod fuzibil – Autoreglarea arcului. Sisteme cu electrod fuzibil – cazul sistemului cu viteza de avans dependenta de tensiunea arcului. Sisteme cu electrod fuzibil – cazul sudarii manuale cu arc electric si electrozi înveliti. 4. Echipamente utilizate la sudarea manuala cu arc electric si electrozi înveliti– 4 ore Transformatoare– aspecte de proiectare. Elementele constructive ale transformatorului. Scheme electrice folosite uzual. Tipuri de transformatoare utilizate la sudare. Principiul de functionare. Reglarea curentului de sudare. Generatoare, convertizoare si grupuri electrogene. Tipuri de generatoare. Particularitati constructive. Principiul de functionare. Reglarea curentului de sudare. Redresoare pentru sudare. Tipuri de redresoare. Reglarea curentului de sudare. Redresoare tip R.S.A. Redresoare tip R.S.C. Reglarea parametrilor de lucru la RSC 400. 5. Echipamente utilizate la sudarea semimecanizata în medii de gaze protectoare– 4 ore Echipamente pentru sudare MIG, MAG-CO2. Consideratii teoretice. Sisteme SVC. Conditii de functionare ale SVC. Schema bloc a unei instalatii MIG-MAG pentru sudare semimecanizata. Variante uzuale de comanda a micromotoarelor de curent continuu cu excitatie separata utilizate la echipamente pentru sudare. Tipuri de variatore de turatie. Actionare cu micromotoare de curent alternativ. 6. Echipamente utilizate la sudarea mecanizata sub strat de flux– 4 ore Echipamente pentru sub strat de flux. Sudarea mecanizata. Tractoare pentru sudare. Principii de realizare a modificarii vitezei de avans a sârmei electrod functie de tensiunea arcului. Modalitati de lucru ale sistemului cu viteza dependenta (SVD). Moduri de pozitionare a caracteristicilor surselor. Reglarea automata a parametrilor arcului la sudarea SF. 7. Instalatii de sudare WIG– 2 ore Instalatia pentru sudarea WIG manuala. Instalatia pentru sudare WIG mecanizata. Elemente constructive ale echipamentelor de sudare WIG. 8. Echipamente utilizate la EPS moderne, sinergice, de tip invertor– 2 ore Evolutia surselor – MIG. Sudare MIG în curent pulsat. Surse pentru sudarea MIG în curent pulsat. Autoreglarea lungimii arcului. Variante de echipamente sinergice. 9. Instalatii moderne pentru sudarea robotizata– 1 ore Conducerea prin microprocesor a unei instalatii pentru sudare. Circuite auxiliare pentru aprindere sigura a arcului electric alimentat de surse tranzistorizate. 10. Surse pentru sudarea electrica în baie de zgura– 1 ore 11. Echipamente pentru sudare electrica prin presiune– 2 ore Transformatore specifice operatiei de sudare. Comanda utilajului pentru sudare electrica prin presiune prin conductie. Echipamente pentru reglarea procesului de sudare. Elemente constructive pentru transformatoarele masinilor de sudat electric prin presiune. Reglarea curentului de sudare la masinile de sudat electric prin presiune. Transformator pentru alimentarea unei masini de sudat în puncte în curent continuu.

F. Continutul laboratoarelor/ numar de ore pentru fiecare tema:

1. Aparate electrice utilizate in schemele de comanda a EPS – 2 ore 2. Realizarea unor variante de scheme de actionare electrica.– 2 ore 3. Masurarea paramerelor electrici de regim la sudarea cu arc – 2 ore 4. Transformatorul de sudare cu sunt magnetic - tip T.A.S.M. - 300 – 2 ore 5. Redresoare de sudare de tipul RSA-315 si RSA-500– 2 ore 6. Redresoare de sudare de tipul SU 1000, SR 630– 2 ore 7. Tractoare pentru sudare– 2 ore 8. Instalatia pentru sudare multiproces ESAB -ARISTO 2000, sursa LUD 320,

dispozitiv de avans MEK 4C, pupitru de comanda PUA 1– 2 ore 9. Instalatie de sudare WIG IUW-400N– 2 ore 10. Sisteme inteligente de monitorizarea sudarii – 2 ore 11. Instalatie pentru sudare ISM-200– 2 ore

12. Dispozitive de avans sarma SAF-2, SAF-3– 2 ore 13. Dispozitive de avans sarma SACO-3-2 ore 14. Sursa de sudare KEMPOMIG-3200– 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Miclosi.V., Andreescu, F., Lupu V., Echipamente pentru sudare, EDP, Bucuresti, 1984; 2. Salagean T., Sudarea cu arcul electric, Editura Facla, Timisoara, 1977; 3. Popovici V., Sontea S., Popa N., Sarlau C., Milos L., Nanu S., Ghidul lucrarilor de

sudare, taiere, lipire, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984; 4. Burca M., Negoitescu S.. Sudarea MIG - MAG, Editura Sudura, Timisoara, 2004; 5. Dehelean D., Sudarea prin topire, Editura Sudura, Timisoara, 1997; 6. Joni N., Trif, N., Sudarea robotizata cu arcul electric, Ed. Lux Libris, Brasov, 2005; 7. Mathers, Gene, Welding of Aluminium and Its Alloys, Woodhead Publishing, 2002; 8. Balchin, Nigel C., Blunt, Jane, Health and Safety in Welding and Allied Processes (5th

Edition), Woodhead Publishing, 2002; 9. Thompson, Steve, Handbook of Mold, Tool and Die Repair Welding Woodhead

Publishing, 1999 10. Auslander, D. M., J. R. Ridgely, et al., Control software for mechanical systems : object-

oriented design in a real-time world. Upper Saddle River, N.J. Great Britain, Prentice Hall PTR, 2002;

11. *** ESAB, Danemark, Esab Aristo 2000 – Service manual; 12. Prospecte ale firmelor, ESAB, KEMPPY, CLOSS, LINCOLN, FRONIUS, SAF, ISIM.

13. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti

1. Mistodie L., Echipamente pentru sudate, note de curs, 2006; 2. Lupu V., Belcin V, Mistodie L., Visan D., Echipamente pentru sudare, Îndrumar de laborator, Universitatea din Galati, 1997;

Data aprobarii programei analitice în catedra: 13. 02. 2007.

Sef catedra

Prof dr ing Georgescu V.

Document descarcat de pe siteul Facultati de Educatie Fizica si Sport http://www.fefs.ugal.ro/

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Str. Gării nr. 63-65 Tel. 0236-413230 Tel/Fax. 0236-413230

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina – Educaţie fizică şi sport

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul I

Sem. I Sem. II Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul

de studiu C S /

LP C S /

LP C S /

LP Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplină

Nr. ore

- 14 - 14 - 28 Probe de

control

Admis / Respins

Obligatorie Obligatorie

B. Obiectivele disciplinei: • Transmiterea cunoştinţelor teoretice şi practice de bază a noţiunilor, metodelor şi mijloacelor necesare practicării educaţiei fizice şi sportului; • Valorificarea sistematică a ansamblul formelor de practicare a exerciţiilor fizice în scopul

realizării acestei activităţi sociale şi de loisir (recreativă); • Dezvoltarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor instructiv-educative

specifice are la bază două componente: - instruirea = informarea; - educarea = formarea.

• Practicarea activităţilor fizice, prin caracterul lor formativ, defineşte educaţia fizică drept o componentă a educaţiei integrale şi permanente: în acest cadru, sportul aduce elementul competitiv, de întrecere, iar loisir-ul elementul recreativ.

• Educaţia fizică şi sportul, ca şi cel de loisir (recreativă), acţionează în scopul dezvoltării fizice şi perfecţionării motrice (de mişcare), contribuie la îndeplinirea educaţiei permanente, de dezvoltare a personalităţii umane şi de socializare. În acest context obiectivele practicării educaţiei fizice se traduc în:

- sanogeneză; - dezvoltarea fizică armonioasă; - dezvoltarea calităţilor motrice de bază; - corectarea unor deficienţe fizice; - plăcerea de a se manifesta într-un mediu cât mai natural. • Contribuie la dezvoltarea interesului pentru integrarea oricărui individ într-o formă de

practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului.

C. Metode de predare – învăţare: - verbale (expunerea: povestirea, explicaţia, prelegerea; conversaţia: studiul individual); - intuitive (demonstraţia: nemijlocită şi prin observarea execuţiei altor subiecţi;



- practice (exersarea: însuşirea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice şi, a calităţilor motrice de bază);

- metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin probe practice pe semestrul I şi

semestrul II. E. Conţinutul activităţilor practice:

SEMESTRUL I

PREGĂTIRE FIZICĂ GENERALĂ

Nr. lecţiei Temele lecţiilor Nr. ore L1 Comunicarea cerinţelor şi a normelor de control.

Organizarea colectivului de studenţi pe grupe. Alergări uşoare alternate cu exerciţii de mobilitate.

2

L2 Circuit de pregătire fizică generală (scări fixe, mingi medicinale, bănci de gimnastică, acrobatica). Alergare de anduranţă: B = 5 minute; F = 4 minute

2

L3 Circuit de pregătire fizică generală (exerciţii pe perechi: libere şi cu mingi medicinale, acrobatica). Alergare de anduranţă: B = 6 minute; F = 5 minute

2

L4 Circuit de pregătire fizică generală desfăşurat în aer liber (scări stadion, corzi, jocuri motrice). Alergare de anduranţă: B = 7 minute; F = 6 minute

2

L5 Educarea indicelui forţei generale prin lucru în circuit. Alergare de anduranţă: B = 9 minute; F = 7 minute

2

L 6 Dezvoltarea calităţilor motrice: rezistenţă-viteză: - exerciţii din şcoala alergării, săriturii, aruncării; - alergare de durată (însumând 8 -10 min.); - alergare accelerată (până în 50 m); - săritură în lungime de pe loc.

2

L 7 Probe de control – Cerinţe minime Alergare de anduranţă: B = 10 minute ; F = 8 minute. Musculatura abdominală: B = 30 de abdomene din culcat dorsal; F = 20 de abdomene din culcat dorsal.

2

TOTAL ORE 14

SEMESTRUL II

OPŢIONAL – FOTBAL

Nr.crt. TITLUL LECŢIEI Nr. ore 1. a. Cerinţele lecţiilor pe acest semestru.

b. Joc bilateral . 2

2. a. Pregătirea organismului pentru efort: b. Joc bilateral.

2

3. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Joc cu temă. Organizarea în sistem de joc: apărători, mijlocaşi, atacanţi. Sarcini simple pe posturi. Păstrarea zonelor de acţionare.

2



4. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Consolidarea paselor la distanţă (30 m). Consolidarea trasului la poartă de la distanţă (16 m). c. Joc cu temă. Organizarea în sistem de joc.

2

5. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Joc cu temă. - Cum ne subordonăm jocul, când portarul intră în posesia mingii ?

2

6. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Pasa în condiţii diferite de joc. c. Joc cu temă:

- Cum ne organizăm jocul în apărare ? - Cum acţionăm când portarul intră în posesia mingii ?

2

7. Trecera probelor şi normelor de control. a. Lovirea mingii cu piciorul şi trecerea ei printre barele porţii, precedat de conducerea mingii sau autopas de la distanţa de cel puţin 16 m de poartă. Mingea venită în bara transversală sau stâlpul porţii se consideră reuşită. Din zece mingi să reuşească minim cinci. b. Joc bilateral. Aprecierea progresului în jocul de fotbal.

2

TOTAL ORE 14

SEMESTRUL II OPŢIONAL VOLEI

Lecţia Temele lecţiilor Nr. ore

L1 Prezentarea jocului de volei şi a principalelor reguli. Acomodarea studenţilor cu jocul de volei. Învăţarea poziţiei fundamentale şi a mişcărilor în teren. Regulament: dimensiunile terenului, limite, zona de serviciu.

2

L2 Consolidarea poziţiei fundamentale şi a mişcărilor în teren. Învăţarea pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte. Învăţarea aşezării în teren la efectuarea şi primirea serviciului – joc cu efectiv redus. Regulament: poziţia jucătorilor în teren, greşelile de poziţie, rotaţia şi greşelile la rotaţie.

2

L3 Învăţarea serviciului de jos din faţă. Consolidarea pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte. Joc şcoală – se pune accent pe procedeele învăţate. Regulament: punct câştigat, set, meci, minge în joc, afară din joc, lovirea mingii.

2

L4 Consolidarea serviciului de jos din faţă. Consolidarea pasei cu două mâini de sus şi de jos precedate de deplasare în teren. Joc bilateral 6:6. Regulament : serviciul executat corect şi greşeli în timpul execuţiei.

2

L5 Învăţarea ridicării mingii pentru lovitura de atac. Consolidarea elementelor şi procedeelor însuşite. Joc şcoală cu accent pe realizarea atacului. Regulament: jocul la fileu.

2



L6 Învăţarea blocajului individual. Consolidare pasei pentru lovitura de atac. Joc şcoală cu accent pe elementele şi procedeele învăţate.

2

L7 Probe şi norme de control Execuţia pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte pe perechi faţă în faţă. Se urmăreşte execuţia tehnică şi precizia paselor (5 pase pentru fiecare procedeu). Execuţia serviciului de jos din faţă (10 execuţii). Mingea trebuie să treacă peste fileu şi să cadă în teren. Joc bilateral: 6:6. se apreciază nivelul de însuşire a elementelor tehnico-tactice simple.

2

G. Bibliografie: Atanasiu, C. Particularităţi de creştere la copii şi juniori şi

valorificarea lor în antrenamentul sportiv, Antrenamentul sportiv modern, Bucureşti, 1993

Bota, C., D'Jamo, O. Fiziologia generală şi fiziologia efortului fizic, Academia Naţională Educaţie Fizică Sport, Bucureşti, 1999

Butnariu, M. Organizarea activităţilor sportiv – recreative, Editura Universităţii din Piteşti, 2001

Firea, E. Abordarea sportului din perspectivă axiologică, Revista „Ştiinţa Sportului” nr. 6., Bucureşti, 1997

Firimiţă, M. Exerciţiul fizic un valoros medicament natural, Editura Ceres, Bucureşti, 1981

Gârleranu, D., Tănăsescu, I. Poliatoane-pregătirea copiilor şi juniorilor, Sport- Turism, Bucureşti, 1981.

Giani, T. Timpul liber, Editura Politică, Bucureşti, 1995 Ploeşteanu, C. Etica sportivă şi arta de a trăi, Editura Fundaţiei

Universitare “Dunărea de jos”, Galaţi, 2006 Ploeşteanu, C. Activităţi de timp liber, Editura Fundaţiei Universitare

“Dunărea de jos”, Galaţi, 2006 Samuel, Pfeifer Sănătate cu orice preţ, Editura Agape, Făgăraş, 2005 Şerban, M. Aprecierea calităţilor în sport, Editura - Sport

Turism,. Bucureşti, 1987 Verza, E. Omul, joaca şi distracţia, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1999 Viru, A. Mecanismul adaptării şi al antrenamentului, Centrul de

Cercetări pentru Probleme de Sport, Bucureşti, 1995 Data întocmirii: Titular seminar / lucrări practice Semnătura:

Director departament / Şef catedră

Prof. Univ dr. Nicolae Hoştiuc



UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Str. Gării nr. 63-65 Tel. 0236-413230 Tel/Fax. 0236-413230

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina – Educaţie fizică şi sport

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul II


de studiu C S /

LP C S /

LP C S /

LP Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplină

Nr. ore

- 14 - 14 - 28 Probe de

control

Admis / Respins

Obligatorie Obligatorie

B. Obiectivele disciplinei: • Transmiterea cunoştinţelor teoretice şi practice de bază a noţiunilor, metodelor şi mijloacelor necesare practicării educaţiei fizice şi sportului; • Valorificarea sistematică a ansamblul formelor de practicare a exerciţiilor fizice în scopul

realizării acestei activităţi sociale şi de loisir (recreativă); • Dezvoltarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor instructiv-educative

specifice are la bază două componente: - instruirea = informarea; - educarea = formarea.

• Practicarea activităţilor fizice, prin caracterul lor formativ, defineşte educaţia fizică drept o componentă a educaţiei integrale şi permanente: în acest cadru, sportul aduce elementul competitiv, de întrecere, iar loisir-ul elementul recreativ.

• Educaţia fizică şi sportul, ca şi cel de loisir (recreativă), acţionează în scopul dezvoltării fizice şi perfecţionării motrice (de mişcare), contribuie la îndeplinirea educaţiei permanente, de dezvoltare a personalităţii umane şi de socializare. În acest context obiectivele practicării educaţiei fizice se traduc în:

- sanogeneză; - dezvoltarea fizică armonioasă; - dezvoltarea calităţilor motrice de bază; - corectarea unor deficienţe fizice; - plăcerea de a se manifesta într-un mediu cât mai natural. • Contribuie la dezvoltarea interesului pentru integrarea oricărui individ într-o formă de

practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului.

C. Metode de predare – învăţare: - verbale (expunerea: povestirea, explicaţia, prelegerea; conversaţia: studiul individual); - intuitive (demonstraţia: nemijlocită şi prin observarea execuţiei altor subiecţi;



- practice (exersarea: însuşirea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice şi, a calităţilor motrice de bază);

- metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin probe practice pe semestrul I şi

semestrul II. E. Conţinutul activităţilor practice:

ANUL II - SEMESTRUL I

PREGĂTIRE FIZICĂ GENERALĂ - ATLETISM

Nr. lecţiei Temele lecţiilor Nr. ore L1 Prezentarea activităţii de educaţie fizică în semestrul I (cerinţe,

probe, norme de control) Atletism-testare iniţială-săritura în lungime de pe loc

2

L2 Atletism-testare iniţială- alergare de viteză cu start din picioare , pe distanţa de 50 m Atletism-testare iniţială- alergare de rezistenţă 6 ( F)- 10(B)

2

L3 Atletism-conslidarea startului înalt şi a pasului alergător de accelerare Atletism – consolidarea săriturii în lungime de pe loc.

2

L4 Atletism-consolidarea alergării de rezistenţă cu start din picioare, pe distanţe progresiv crescute, coordonând paşii alergători cu respiraţia corectă

2

L5 Pregătirea probelor de control. Verificarea alergării de viteză cu start din picioare pe distanţa de 50 m

2

L 6 Pregătirea probelor de control. Verificarea săriturii în lungime de pe loc şi a alergării de rezistenţă 6’ (F) – 10‘ (B)

2

L 7 Probe de control

2

TOTAL ORE 14

AUL II - SEMESTRU II OPŢIONAL – FOTBAL

Nr.crt. TITLUL LECŢIEI Nr. ore

1. a. Cerinţele lecţiilor pe acest semestru. b. Joc bilateral .

2

2. a. Pregătirea organismului pentru efort: b. Joc bilateral.

2

3. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Joc cu temă. Organizarea în sistem de joc: apărători, mijlocaşi, atacanţi. Sarcini simple pe posturi. Păstrarea zonelor de acţionare.

2

4. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Consolidarea paselor la distanţă (30 m). Consolidarea trasului la poartă de la distanţă (16 m). c. Joc cu temă. Organizarea în sistem de joc.

2



5. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Joc cu temă. - Cum ne subordonăm jocul, când portarul intră în posesia mingii ?

2

6. a. Pregătirea organismului pentru efort. Idem. b. Pasa în condiţii diferite de joc. c. Joc cu temă:

- Cum ne organizăm jocul în apărare ? - Cum acţionăm când portarul intră în posesia mingii ?

2

7. Trecera probelor şi normelor de control. a. Lovirea mingii cu piciorul şi trecerea ei printre barele porţii, precedat de conducerea mingii sau autopas de la distanţa de cel puţin 16 m de poartă. Mingea venită în bara transversală sau stâlpul porţii se consideră reuşită. Din zece mingi să reuşească minim cinci. b. Joc bilateral. Aprecierea progresului în jocul de fotbal.

2

TOTAL ORE 14

SEMESTRUL II OPŢIONAL VOLEI

Lecţia Temele lecţiilor Nr. ore

L1 Prezentarea jocului de volei şi a principalelor reguli. Acomodarea studenţilor cu jocul de volei. Învăţarea poziţiei fundamentale şi a mişcărilor în teren. Regulament: dimensiunile terenului, limite, zona de serviciu.

2

L2 Consolidarea poziţiei fundamentale şi a mişcărilor în teren. Învăţarea pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte. Învăţarea aşezării în teren la efectuarea şi primirea serviciului – joc cu efectiv redus. Regulament: poziţia jucătorilor în teren, greşelile de poziţie, rotaţia şi greşelile la rotaţie.

2

L3 Învăţarea serviciului de jos din faţă. Consolidarea pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte. Joc şcoală – se pune accent pe procedeele învăţate. Regulament: punct câştigat, set, meci, minge în joc, afară din joc, lovirea mingii.

2

L4 Consolidarea serviciului de jos din faţă. Consolidarea pasei cu două mâini de sus şi de jos precedate de deplasare în teren. Joc bilateral 6:6. Regulament : serviciul executat corect şi greşeli în timpul execuţiei.

2

L5 Învăţarea ridicării mingii pentru lovitura de atac. Consolidarea elementelor şi procedeelor însuşite. Joc şcoală cu accent pe realizarea atacului. Regulament: jocul la fileu.

2

L6 Învăţarea blocajului individual. Consolidare pasei pentru lovitura de atac. Joc şcoală cu accent pe elementele şi procedeele învăţate.

2



L7 Probe şi norme de control Execuţia pasei cu două mâini de sus şi de jos înainte pe perechi faţă în faţă. Se urmăreşte execuţia tehnică şi precizia paselor (5 pase pentru fiecare procedeu). Execuţia serviciului de jos din faţă (10 execuţii). Mingea trebuie să treacă peste fileu şi să cadă în teren. Joc bilateral: 6:6. se apreciază nivelul de însuşire a elementelor tehnico-tactice simple.

2

SEMESTRUL II

OPŢIONALĂ BASCHET Lecţia

(L) Temele lecţiilor Nr.

Ore L 1 Prezentarea cerinţelor lecţiilor de baschet.

Acomodarea studenţilor la efortul specific jocului de baschet - structuri de exerciţii. Joc bilateral 5:5

2

L2 Consolidarea paselor de pe loc, din deplasare si aruncare la coş, (procedeu la alegere) structuri complexe de exerciţii pe ½ teren şi pe tot terenul . Joc bilateral 5:5

2

L3 Consolidarea aruncărilor la coş din alergare si a elementelor tehnice (dribling, oprire, pivot, pasă) în combinaţii de 2 şi 3 jucători. Regulament: paşi, dublu dribling

2

L4 Învăţarea fentelor (de pasă, de aruncare si dribling ) Consolidarea relaţiei 1:1, 2:2, 3:3 pe ½ teren şi pe tot terenul. Joc bilateral 5:5 pe ½ teren. Regulament:3’’, 5’’, 8’’, 24’’.

2

L5 Consolidarea elementelor tehnico-tactice învăţate prin structuri de exerciţii. Joc bilateral 5:5 Regulament angajarea între doi şi aşezarea la aruncarea libera

4

L6 Verificarea structurii complexe: ieşire la minge- prindere –oprire-pivotare-pasă-primire-fentă-aruncare la coş ( procedeu la alegere) Joc bilateral.

2

L7 Probe şi norme de control restante. Joc bilateral. Aprecieri şi recomandări privind însuşirea conţinutului tehnico-tactic a fiecărui student la sfârşitul semestrului I

2

Total ore 14

PROBE ŞI NORME DE CONTROL Structură complexă desfăşurată pe ½ teren (2 grupe de studenţi ) ieşire la minge-prindere-oprire-pivotare-pasa –primire – relaţie 1x1 (cel care a pasat ultimul devine apărător) aruncare la coş procedeu la alegere. Timp de lucru 2’. Se urmăreşte execuţia corectă a elementelor şi să nu piardă posesia de minge.

Aruncare la coş din săritură . Se execută zece aruncări(câte cinci la fiecare panou) . Din zece aruncări să reuşească

şase aruncări. Joc de verificare 3:3 pe tot terenul . Aprecierea nivelului de însuşire a elementelor tehnico-tactice. Timp de joc 3’.



G. Bibliografie: Atanasiu, C. Particularităţi de creştere la copii şi juniori şi

valorificarea lor în antrenamentul sportiv, Antrenamentul sportiv modern, Bucureşti, 1993

Bota, C., D'Jamo, O. Fiziologia generală şi fiziologia efortului fizic, Academia Naţională Educaţie Fizică Sport, Bucureşti, 1999

Butnariu, M. Organizarea activităţilor sportiv – recreative, Editura Universităţii din Piteşti, 2001

Firea, E. Abordarea sportului din perspectivă axiologică, Revista „Ştiinţa Sportului” nr. 6., Bucureşti, 1997

Firimiţă, M. Exerciţiul fizic un valoros medicament natural, Editura Ceres, Bucureşti, 1981

Gârleranu, D., Tănăsescu, I. Poliatoane-pregătirea copiilor şi juniorilor, Sport- Turism, Bucureşti, 1981.

Giani, T. Timpul liber, Editura Politică, Bucureşti, 1995 Ploeşteanu, C. Etica sportivă şi arta de a trăi, Editura Fundaţiei

Universitare “Dunărea de jos”, Galaţi, 2006 Ploeşteanu, C. Activităţi de timp liber, Editura Fundaţiei Universitare

“Dunărea de jos”, Galaţi, 2006 Samuel, Pfeifer Sănătate cu orice preţ, Editura Agape, Făgăraş, 2005 Şerban, M. Aprecierea calităţilor în sport, Editura - Sport

Turism,. Bucureşti, 1987 Verza, E. Omul, joaca şi distracţia, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1999 Viru, A. Mecanismul adaptării şi al antrenamentului, Centrul de

Cercetări pentru Probleme de Sport, Bucureşti, 1995 Data întocmirii: Titular seminar / lucrări practice Semnătura:


Prof. Univ dr. Nicolae Hoştiuc


PROGRAMA ANALITICA

Titlul disciplinei: ELECTRONICA (IS, IM – an III, IPMI, Mecatronica an II (seria III) Anul III, Semestrul: 6 Numar de ore: curs: 28 de ore; lucrari practice: 14 ore

Obiectivele disciplinei:

Scopul disciplinei este formarea cunostintelor de baza în domeniul electronicii, astfel încât absolventii Facultatii de Mecanica sa poata colabora competent cu inginerii electronisti si / sau automatisti în vederea exploatarii si întretinerii echipamentelor electronice în domeniul echipamentelor industriale, utilajelor de sudare, masini unelte etc.

I. Continutul cursului:

Capitolul 1 DISPOZITIVE ELECTRONICE DE CIRCUIT. 1.1 Notiuni privind conductia electrica în semiconductoare. 1.2. Componente electronice: Diode, tranzistoare bipolare, tranzistoare unipolare, dispozitive semiconductoare speciale. Capitolul 2 AMPLIFICATOARE SI OSCILATOARE. 2.1. Proprietati generale si caracteristici ale amplificatoarelor. 2.2. Amplificatoare de curent alternativ (amplificatoare de tensiune, amplificatoare de putere). 2.3. Amplificatoare de curent continuu. 2.4. Reactia negativa la amplificatoare si consecintele ei. 2.5. Amplificatoare operationale. 2.6 Oscilatoare. Capitolul 3 REDRESOARE NECOMANDATE DE MICA PUTERE 3.1. Redresoare monofazate necomandate. 3.2. Redresoare monofazate monoalternanta cu sarcina rezistiva. 3.3. Redresoare monofazate dubla alternanta cu sarcina rezistiva si inductiva. 3.4. Filtrarea tensiunii redresate. 3.5 Redresoare trifazate (conexiunea în stea si în punte). Capitolul 4. STABILIZATOARE ELECTRONICE 4.1. Parametrii stabilizatoarelor. 4.2. Stabilizatoare parametrice. 4.3 Stabilizatoare cu reactie. 4.4. Stabilizatoare integrate de tensiune. Capitolul 5. REDRESOARE COMANDATE DE MICA PUTERE 5.1 Principiul comenzii pe verticala si orizontala 5.2 Cicuite integrate specializate pentru comanda pe grila a tiristoarelor si triacurilor. Capitolul 6. CIRCUITE LOGICE COMBINATIONALE SI SECVENTIALE. 6.1. Functii logice elementare. 6.2. Relatii fundamentale în algebra logicii. 6.3. Circuite logice care realizeaza functiile logice elementare si derivate. 6.4. Circuite logice integrate. 6.6. Circuite logice combinationale. 6.7. Circuite logice secventiale elementare. Capitolul 7. APLICATII ALE CIRCUITELOR LOGICE COMBINATIONALE SI SECVENTIALE. 7.1. Codificatoare si decodificatoare. 7.2. Numaratoare electronice. 7.3. Convertoare Numeric-Analogice. 7.4. Convertoare Analog-Numerice 7.5 Circuite de memorie 7.6 Structura unui microprocesor si microcalculator.

II. Lucrari de laborator:

1. Aparate de masura si control specifice laboratorului de electronica (osciloscopul catodic, voltmetrul electronic, generatorul de semnal etc). 2. Elemente fotoelectrice. 3. Tranzistorul bipolar si unipolar. 4. Amplificatoare de curent alternativ pentru semnale mici. Amplificatoare operationale. 5. Redresoare monofazate de mica putere si filtre. Stabilizatoare de tensiune continua. 6. Redresoare comandate de mica putere cu sarcina rezitiv-inductiva. 7. Circuite logice combinationale (exemple teoretice si aplicatii).

Bibliografie minimala:

1. Miholca, C., Marasescu, N., Electronica pentru profiluri neelectrice, Ed. Matrix-Rom, Bucuresti, 2003. 2. C. Miholca – Electronica – DISTANCE EDUCATION, Universitatea „Dunarea de Jos” - Galati, 150 pagini,

pentru specializarea T.P.A. anul III (I.D.D), 2004 3. Emil Ceanga, Ion Tusac, Constantin Miholca, Electronica Industriala si Automatizari, Galati, 1980 4. Ceanga, E., s.a., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti, 1981. 5. Danila, Th., s.a., Dispozitive si circuite electronice, E.D.P., Bucuresti, 1982.

Titular disciplina:

Conf. dr. ing. Constantin MIHOLCA

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE LITERE SI TEOLOGIE DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: limba engleză Anul I

Facultatea de Mecanica

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul

Sem. I Sem. II Total ore Forme de

verificare Nr. credite Anul

de studiu

C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplină

Nr. ore

1 1 1 - V

A. Obiectivele disciplinei: . Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - cunoasterea si utilizarea adecvata a terminologiei de specialitate, precum si a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate; - dobandirea competentelor lingvistice implicate in procesul de interpretare si traducere a textului din domeniul ingineriei mecanice; -deprinderea abilitatii de documentare in limba engleza, in domeniul de specialitate. Instrumental-aplicative - comunicarea orala pe teme de specialitate; - folosirea diverselor acte de limbaj adecvate în potenţiale situaţii de comunicare profesională din domeniul de specialitate. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de pregătirea în limba engleză ca şi componentă în formarea generală; - constientizarea rezultatelor studiului individual asistat si neasistat in formarea de limba straina - valorificarea optima si creativa a propriului potential in pregătirea la limba străină.

B. Metode de predare – învăţare:

- conversatia, explicatia, simularea de situatie

C. Forme şi metode de evaluare: - test lexico-gramatical pe text de specialitate - test de realizare a actelor de comunicare la nivel de a fi înţeles pe teme uzuale si de specialitate - tema de casa

D. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: -

E. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

Introducere în studiul limbilor străine în scopuri profesionale / cu obiective specifice

1. Cultură şi civilizaţie anglofonă. Terminologie de bază din domeniul culturii şi civilizaţiei. Polisemie şi omonimie. 2 ore 2. Categorii verbale (timp, mod, aspect). 4 ore 3. Categorii nominale (predeterminanţi, substantiv, adjectiv, substitute). 4 ore 4. Elemente de lexicologie şi vocabular. Formarea cuvintelor. Abrevierea 2 ore (trunchiere şi siglare). 5. Sintaxa frazei (completiva directă, circumstanţa). Constrângeri modale în 4 ore subordonate. 6. Introducere în corespondenţa generală. Formule tip. Elemente de bază ale scrisorii oficiale. Formularistică. 6 ore 7. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. Sinonimie, 6 ore antonimie.

F. Bibliografie pentru elaborare programei: 1. Cook, G., Academic Writing, OUP, 1999. 2. Farrington, Olivia, Dificultăţi şi capcane ale limbii engleze, Teora, Buc., 1998. 3. Pawlowska, B., Kempiski, Z., Teste de limba engleză, Teora, Buc., 1997. 4. Galea, I., Stanciu, V., English with Tears, Dacia, Cluj, 1999. 5. Timar, E., Limba engleză în teste şi exerciţii, Teora, Buc., 1998. 6. Naylor, H., Hagger, S., Paths to Proficiency, Longman Group UK Ltd., 1992. 7. Misztal, M., Test Your Vocabulary, Teora, Buc., 1995.

G. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1 1. Timar, E., Limba engleză în teste şi exerciţii, Teora, Buc., 1998. 2. Naylor, H., Hagger, S., Paths to Proficiency, Longman Group UK Ltd., 1992. 3. Misztal, M., Test Your Vocabulary, Teora, Buc., 1995

Data aprobării programei analitice în catedră / departament

(Semnătura)


Conf. dr Adela DRAGAN

1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALATI Facultatea de Stiinte Catedra de Fizica Adresa: Galati, str. Domneasca Nr.111 Tel.0236 /460780 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICA Disciplina: FIZICA

A.Locul disciplinei în planul de învatamânt:

Anul I Sem I Sem II

Total ore Forme de verificare

Nr. credite Anul de

studiu C LP C LP C LP Sem I Sem II Sem I Sem II

Cod disciplina

Nr. ore

2 1 2 1 56 28 E E 4 3


-Prezentarea unor notiuni fundamentale si a unor fenomene fizice necesare studentilor pentru a putea transfera aceste cunostinte la studiul disciplinelor de specialitate corespunzatoare profilului facultatii; -Însusirea de catre studenti a notiunilor fundamentale de fizica în vederea întelegerii principalelor fenomene fizice si proprietati mecanice, termice, electrice, magnetice, optice ale materiei si aplicatiile acestora în inginerie.

-Dezvoltarea gândirii logice a studentilor prin explicarea si interpretarea unor procese fizice care fac posibile: cunoasterea si utilizarea corecta a notiunilor specifice, stabilirea proprietatilor generale ale sistemelor fizice în care se produc aceste fenomene;

-Formarea de deprinderi de a masura diferite marimi fizice, de a utiliza diverse dispozitive experimentale si de a interpreta rezultatele obtinute ;

-Aplicarea cunostintelor dobândite la rezolvarea de probleme practice si la solutionarea unor procese care sunt în legatura cu fenomenele studiate. C. Metode de predare-învatare : prelegerea, explicatia, demonstratia, conversatia,

abstractizarea, generalizarea, construirea modelelor, formarea de deprinderi si aptitudini practice, studiul bibliografiei.

D.Forme si metode de evaluare:

-evaluare continua (pondere 40%) prin discutii asupra teoriei lucrarilor practice, interesul si modul de realizare a experimentelor, prelucrarea datelor experimentale si la sfârsitul semestrului prin colocviul de laborator; prezentarea unui referat pe o tema la alegere din tematica disciplinei;

- evaluare sumativa (pondere 60%) prin proba scrisa finala de examinare.

E.Continutul cursului: Semestrul I CAP. 1. ELEMENTE DE MECANICA FIZICA (1,5 cursuri=3 ore)

1.1. MECANICA CLASICA Cinematica si dinamica clasica a punctului material

1.2. DINAMICA RELATIVISTA

CAPITOLUL 2. OSCILATII SI UNDE ELASTICE (4 cursuri=8 ore) 2.1. OSCILATII ELASTICE Miscarea oscilatorie armonica; miscarea oscilatorie amortizata; miscarea oscilatorie întretinuta (fortata), Rezonanta; Compunerea oscilatiilor armonice: oscilatii paralele cu pulsatii egale, oscilatii paralele cu pulsatii putin diferite- fenomenul de batai, oscilatii perpendiculare cu pulsatii egale, oscilatii perpendiculare de pulsatii oarecare. 2.2. UNDE ELASTICE Generalitati; Ecuatia undei plane monocromatice; Propagarea undelor longitudinale în solide, fluide; propagarea undelor transversale în solide; Ecuatia undelor într-un mediu ideal – ecuatia diferentiala a undelor, unda plana si unda sferica; Interferenta undelor elastice; Unde stationare; Marimi energetice; Ultraacustica – generarea ultrasunetelor si aplicatii CAP. 3. ELEMENTE DE ELECTRICITATE SI MAGNETISM (7 cursuri=14 ore) 3.1. ELECTROSTATICA Sarcina electrica; Câmpul electric. Intensitatea câmpului electric în vid; Fluxul electric. Legea lui Gauss în vid; Câmpul electric al unor distributii de sarcina; Potentialul electric; Dipolul electric; Conductori în câmp electric; Dielectrici în câmp electric. Polarizarea dielectricilor; Capacitatea electrica. Condensatori; Definirea vectorului inductie electrica si legatura cu vectorii câmp electric si polarizare;. Legea lui Gauss generalizata; Energia câmpului electrostatic. 3.2. ELECTROCINETICA Curentul electric. Intensitatea curentului electric. Ecuatia de continuitate; Legea lui Ohm; Tensiunea electromotoare; Legea lui Joule. 3.3. MAGNETOSTATICA Câmpul magnetic constant. Inductia magnetica; Legea Biot-Savart-Laplace; Momentul dipolar magnetic; Interactiuni electromagnetice; Legea circuitului magnetic (legea lui Ampère); Fluxul inductiei magnetice; Câmpul magnetic în interiorul substantelor magnetizate. 3.4. CÂMPURI ELECTRICE SI MAGNETICE VARIABILE Inductia electromagnetica; Curentul de deplasare; Câmp electrodinamic; Câmpul electromagnetic. Ecuatiile lui Maxwell; Conservarea energiei câmpului electromagnetic; Unde electromagnetice. Aplicatii. CAP. 4. ELEMENTE DE OPTICA ELECTROMAGNETICA (1,5 cursuri=3 ore)

4.1. INTERFERENTA LUMINII 4.2. DIFRACTIA LUMINII 4.3. POLARIZAREA LUMINII 4.4. APLICATII Semestrul II CAP. 5. BAZELE EXPERIMENTALE ALE MECANICII CUANTICE (4 cursuri=8 ore) 5.1. RADIATIA TERMICA Legile radiatiei termice. Ipoteza cuantelor. Legea lui Planck. Consecintele legii de distributie a lui Planck pentru radiatia termica. 5.2. EFECTUL FOTOELECTRIC 5.3. CARACTERISTICILE CORPUSCULARE ALE FOTONILOR 5.4. EFECTUL COMPTON 5.5. SPECTRE ATOMICE Modelul atomic al lui Thomson. Modelul atomic al lui Rutherford. Modelul atomic al lui Bohr. Spectrele radiatiilor X. Aplicatii. 5.6. NATURA ONDULATORIE A MICROPARTICULELOR.UNDELE DE BROGLIE Ipoteza lui de Broglie. Verificarea experimentala a ipotezei undei asociate. Interpretarea undei asociate. 5.7. RELATIILE DE NEDETERMINARE ALE LUI HEISENBERG CAP. 6. ELEMENTE DE MECANICA CUANTICA SI FIZICA ATOMULUI (5 cursuri=10 ore) 6.1. OPERATORI ÎN MECANICA CUANTICA 6.2. ECUATIA LUI SCHRÖDINGER 6.3. ECUATIA DE CONTINUITATE ÎN MECANICA CUANTICA 6.4. APLICATII ALE ECUATIEI LUI SCHRÖDINGER

Microparticula în groapa de potential unidimensionala. Microparticula în groapa de potential tridimensionala. Bariera de potential. Efectul tunel. Oscilatorul armonic cuantic. 6.5. MOMENTUL CINETIC ORBITAL ÎN TRATARE CUANTICA Operatori asociati. Cuantificarea momentului cinetic orbital si a proiectiei acestuia pe axa Oz. 6.6. ATOMII HIDROGENOIZI ÎN TRATARE CUANTICA 6.7. MOMENTUL MAGNETIC ORBITAL AL ELECTRONULUI 6.8. SPINUL ELECTRONULUI 6.9. COMPUNEREA VECTORIALA A MOMENTELOR CINETICE SI MAGNETICE. ATOMUL ÎN CÂMP MAGNETIC. EFECTUL ZEEMAN CAP. 7. ELEMENTE DE FIZICA STARII SOLIDE (5 cursuri=10 ore) 7.1. NOTIUNI DESPRE STRUCTURA CORPULUI SOLID 7.2. OSCILATIILE RETELEI CRISTALINE

7.3. MODELE SI METODE DE CALCUL FOLOSITE ÎN FIZICA SOLIDULUI Modelul electronilor liberi.. Modelul electronilor cuasiliberi. Teoria benzilor de energie. Zone Brillouin.Clasificarea solidelor în metale, semiconductori si izolatori. 7.4. PROPRIETATI TERMICE ALE SOLIDELOR Teoria caldurii masice. Conductivitatea termica. Dilatarea termica. 7.5. PROPRIETATI ELECTRICE ALE SOLIDELOR Conductia electrica. Supraconductivitatea. Diferenta de potential de contact. Efectul termoelectric. Semiconductori Efectul Hall. 7.6. PROPRIETATI MAGNETICE ALE SOLIDELOR Proprietati diamagnetice si paramagnetice. Proprietati feromagnetice

F. Lucrari practice de laborator (2 ore pentru fiecare lucrare):

1. Determinarea vitezei sunetului în aer prin metoda compunerii oscilatiilor perpendiculare

2. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplului 3. Studiul galvanometrului cu cadru mobil 4. Determinarea constantei Stefan-Boltzmann din legea radiatiei corpului negru 5. Determinarea constantei lui Planck cu ajutorul efectului fotoelectric 6. Determinarea razei de curbura a unei lentile cu ajutorul inelelor lui Newton 7. Masurarea rezistentelor electrice liniare si neliniare prin metoda ampermetrului si

voltmetrului 8. Verificarea legii transportului de energie prin radiatie 9. Determinarea caracteristicilor retelei de difractie 10. Studiul diodei semiconductoare 11. Studiul dependentei de temperatura a conductivitatii semiconductorilor si

determinarea energiei de activare 12. Studiul substantelor feromagnetice G. Bibliografie de elaborare a cursului

1. ANGHELESCU D, MOISIL DIANA, MULLER L., PREDA A., Fizica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

2. BIBOROSCH L., s.a., Curs de fizica pentru ingineri, partea I-a, Institutul Politehnic Iasi, 1981. 3. CRETU T., Fizica generala, Volumul I si II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984; 1986. 4. CRETU T., TUDORACHE ST., Fizica atomului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985. 5. DOROHOI DANA ORTANSA, Optica. Teorie, experiente, probleme rezolvate, Editura Stefan

Procopiu, Iasi, 1995. 6. ENE ANTOANETA, Fizica (vol. I si II), Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” din Galati,

2000, 2002. 7. ENE ANTOANETA, Elemente de fizica pentru ingineri, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos,

Galati, 2003. 8. FLORESCU VIORICA, Mecanica cuantica, Litografia Universitatii Bucuresti, vol. I si II, 1979, 1981. 9. HRISTEV A., Mecanica si acustica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.

10. IOVIT POPESCU I. (coord.), Optica, fizica plasmei, fizica atomica si nucleara pentru perfectionarea profesorilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.

11. LANDAU L., LIFCHITZ E., Mécanique quantique, Troisième Édition, Éditions Mir, Moscou, 1974. 12. LICEA I., Fizica metalelor, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986. 13. LUCA E., CIUBOTARIU C., ZET GH., PADURARU ANASTASIA, Fizica generala, Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 1981. 14. MOTOC CORNELIA, Fizica, vol. II, Editura All. Bucuresti, 1996. 15. NAT ALEXANDRINA, Fizica (vol. I si II), Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, 1995. 16. NAT ALEXANDRINA, Fizica atomica si nucleara, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, 1997. 17. POPESCU I.M., Fizica (vol. I si II), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, 1984. 18. PURCELL E.M., Cursul de fizica Berkeley, vol. II, Electricitate si magnetism, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1982. 19. SAHLEAN V., Optica, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, 1996. 20. SAHLEAN V., VOICULESCU MIRELA, Fizica (I), Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos”

din Galati, 2000. 21. SAHLEAN V., Fizica (II), Editura Ars Docendi, Bucuresti, 2001. 22. TUDOSE C., CUCUREZEANU I., VELICAN N., CHISLEAG R., CALUGARU GH., SUCIU P.,

PASTÂRNAC ANTOANETA, FERNENGEL E., Fizica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

23. VELICAN N., Curs de fizica, partea I-a, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, 1992. 24. VELICAN N., SAHLEAN V., Fizica partea I-a, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, 1977. 25. VREJOIU C., IONESCU G., MERCHES I., HRISTEV A., IORDACHE D., ACZEL O., BURLACU L.,

MULLER L., RUSU G., BARBUR I., Fizica – mecanica pentru perfectionarea profesorilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.

26. WICHMANN E.H., Fizica cuantica, Cursul de fizica Berkeley, vol. IV, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.

H. Bibliografie minimala

1. Ene, A., 2000, Fizica – volumul I, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 256 pagini, ISBN 973-99424-9-0.

2. Ene, A., 2002, Fizica – volumul II, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 252 pagini, ISBN 973-8352-73-8.

3. Ene, A., 2003, Fizica pentru ingineri. Lucrari practice si probleme rezolvate, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 304 pagini, ISBN 973-627-060-2.

4. Ene, A., 2003, Elemente de fizica pentru ingineri, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 435 pagini, ISBN 973-627-074-2.

Data întocmirii: 19-02-2007 Titular de curs: Conf. dr. Antoaneta Ene Titular lucrari practice: Conf. dr. Antoaneta Ene

Sef catedra, Conf. dr. Antoaneta Ene

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE LITERE SI TEOLOGIE DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: limba franceză

Anul I Facultatea de Mecanica


Anul Sem. I Sem. II


Nr. credite Anul de studiu

C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplină

Nr. ore

1 1 1 - V

A. Obiectivele disciplinei: . Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - cunoasterea si utilizarea adecvata a terminologiei de specialitate, precum si a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate; - dobandirea competentelor lingvistice implicate in procesul de interpretare si traducere a textului din domeniul ingineriei mecanice; -deprinderea abilitatii de documentare in limba franceză, in domeniul de specialitate. Instrumental-aplicative - comunicarea orala pe teme de specialitate; - folosirea diverselor acte de limbaj adecvate în potenţiale situaţii de comunicare profesională din domeniul de specialitate. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de pregătirea în limba franceză ca şi componentă în formarea generală; - constientizarea rezultatelor studiului individual asistat si neasistat in formarea de limba straina - valorificarea optima si creativa a propriului potential in pregătirea la limba străină.

B. Metode de predare – învăţare:

- conversatia, explicatia, simularea de situatie,

C. Forme şi metode de evaluare: - test lexico-gramatical pe text de specialitate - test de realizare a actelor de comunicare la nivel de a fi înţeles pe teme uzuale si de specialitate - tema de casa

D. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: -

E. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

Introducere în studiul limbilor străine în scopuri profesionale / cu obiective specifice

1. Cultură şi civilizaţie francofonă. Terminologie de bază din domeniul culturii şi civilizaţiei. Polisemie şi omonimie. 2 ore 2. Categorii verbale (timp, mod, aspect). 4 ore 3. Categorii nominale (predeterminanţi, substantiv, adjectiv, substitute). 4 ore 4. Elemente de lexicologie şi vocabular. Formarea cuvintelor. Abrevierea 2 ore (trunchiere şi siglare). 5. Sintaxa frazei (completiva directă, circumstanţa). Constrângeri modale în 4 ore subordonate. 6. Introducere în corespondenţa generală. Formule tip. Elemente de bază ale scrisorii oficiale. Formularistică. 6 ore 7. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. 6 ore Sinonimie, antonimie.

F. Bibliografie pentru elaborare programei: Chamberlain, Alain, Steele Ross, 1991, Guide pratique de la communication, Didier, Français langue étrangère Ghidu, George, 1983, Conjugarea verbelor franceze, Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica Adam, Jean-Michel, 1990, Eléments de linguistique textuelle. Théorie et pratique de l’analyse textuelle, Bruxelles: Mardaga Adam, Jean-Michel, 1992, Les textes: types et prototypes. Récit, description, argumentation, explication, dialogue, Nathan Université Rata, Georgeta, 1994, De la vie à l’expression personnelle, guide pratique de conversation, Iasi: Editura Fundatiei „Chemarea” Gancz, Andrei, Franchon, Marie-Claude, Gancz, Margareta, 1999, Dictionar francez-roman al comunicarii, Bucuresti, Editura Corint *** Ghid roman- francez al actelor de vorbire. Bucuresti: Editura Corint Tutescu, Mariana, 1996, Du mot au texte, Bucuresti, Editura Cavallioti Grévisse, Maurice, 1990, Précis de grammaire française, Duculot Saras, Marcel, Stefanescu, Mihai, Gramatica limbii franceze prin exercitii, 2000, Editura Gramar 100+1 Ribière, Mireille, Thalia, Marriott, 1999, Gramatica limbii franceze pentru avansati, Bucuresti: Teora Christensen, Marie-Hélène, Fuchs, Maryse, Korach, Catherine Schapira, 2004, Gramatica limbii franceze de la A la Z, Bucuresti: Teora

G. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi Ghidu, George, 1983, Conjugarea verbelor franceze, Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica Christensen, Marie-Hélène, Fuchs, Maryse, Korach, Catherine Schapira, 2004, Gramatica limbii franceze de la A la Z, Bucuresti: Teora Saras, Marcel, Stefanescu, Mihai, Gramatica limbii franceze prin exercitii, 2000, Bucuresti: Editura Gramar 100+1


(Semnătura) Director departament / Şef catedră

Conf. dr Adela DRAGAN

UNIVERSITATEA "DUN�REA DE JOS" GALA�I FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA: GRAFICA MECANISME SI TOLERANTE Adresa:str. Domneasca nr.111. Tel- 0236- 414871 int.399 E-mail:


Disciplina: GEOMETRIE DESCRIPTIVA-sem.1 DESEN TEHNIC-sem.2

A. Locul disciplinei în planul de înv��mânt: Anul II


de studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplin�

Nr. ore

14 28 14 42 28 70 V V 4 4

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoa�terea instrumentelor grafice necesare realizarii unei lucrari grafice de desen

tehnic; • Cunoasterea regulilor de reprezentare a corpurilor geometrice care compun forma

spatiala a obiectelor; • Cunoa�terea normelor de intocmire a desenului de piesa si a desenului de ansamblu; • Formarea competentelor in a citi si intocmi lucrari grafice de desen tehnic in

specialitatea urmata; • Formarea si dezvoltarea rationamentului spatial, a rigurozitatii, creativitatii si initiativei

in abordarea problemelor privind intocmirea unui document tehnic de proiectare sau de oferta.

C. Metode de predare – înv��are: prelegerea, explica�ia, dezbaterea, elaborarea unor lucrari de grafica reprezentarii obiectelor precedate de o analiza concreta a modului de lucru pentru fiecare caz studiat.

D. Forme �i metode de evaluare: evaluare continu� ( pondere 30% ) prin metode orale, lucrari practice de laborator ; evaluare sumativ� (pondere 70%) prin probe scrise si orale.

E. Con�inutul cursului: SEMESTRUL I

1.Sisteme de proiectie; epura Monge / 2ore Reprezentarea punctului. Reprezentarea dreptelor simplu particulare in spatiu si epura. 2.Drepte dublu particulare in spatiu si epura / 2 ore Pozitii relative a doua drepte. Proiectia unghiurilor plane. Reprezentarea planului; dreapta continuta in plan; drepte simplu particulare continute in plan. 3. Plane particulare in spatiu si in epura / 2 ore Plane simplu si dublu particulare in spatiu si in epura. Pozitii relative a doua plane. Pozitiile unei drepte fata de un plan.Vizibilitatea in epura. 4.Reprezentarea corpurilor geometrice / 2 ore Reprezentarea prismei si a piramidei; intersectia cu planul si cu dreapta. Desfasurarea poliedrelor; cazuri particulare. 5.Reprezentarea corpurilor de rotatie / 2 ore Intersectia cilindrului si a conului cu planul; teorema Dandelin. Intersectia cu dreapta. Desfasurarea cilindrului si a conului; cazuri particulare. 6.Reprezentarea vederilor si a sectiunilor in desenul industrial / 2 ore Clasificarea sectiunilor; reprezentarea rupturilor. 7.Cotarea in desenul industrial / 2 ore Elementele cotarii; reguli generale de cotare; cotari speciale.

SEMESTRUL 2 1.Inscrierea pe desen a elementelor de precizie a executiei / 2 ore

Inscrierea rugozitatii suprafetei pe desenul de executie. Incrierea pe desen a tolerantelor la dimensiuni. 2.Sisteme de ajustaje / 2 ore Inscrierea ajustajelor pe desen. Inscrierea tolerantelor geometrice. 3.Desenul de ansamblu / 2 ore Reguli specifice. Pozitionarea si cotarea desenului de ansamblu. Tabelul de componenta. Exemple. 4.Reprezentarea asamblarilor demontabile / 2ore Asamblari filetate. Reprezentarea arborilor. Reprezentarea asamblarilor cu pene si cu caneluri 5.Reprezentarea rotilor dintate si a angrenajelor / 2 ore 6.Reprezentarea lagarelor cu alunecare si cu rostogolire /2 ore Reprezentarea elementelor si a dispozitivelor de etansare. 7.Reprezentarea asamblarilor nedemontabile / 2 ore Reprezentarea asamblarilor sudate. Reprezentarea asamblarilor nituite.

F. Con�inutul lucrarilor practice de laborator SEMESTRUL I

1. Enuntarea obiectivelor disciplinei si a dezvoltarii acesteia pe parcursul semestrului Standarde generale pentru reprezentari grafice; linii,scriere, formate,indicator. - 2 ore

2. Grafica constructiilor geometrice; racordari, constructia tangentelor. Aplicatie dupa model.- 2 ore

3. Aplicatii la reprezentarea dreptelor simplu si dublu particulare; teorema unghiului drept. - 2 ore

4. Aplicatii la reprezentarea planului; drepte particulare continute in plan. Constructia figurilor geometrice in plane particulare -2 ore.

5. Aplicatii privind intersectii de plane; intersectia dreptei cu o placa opaca; vizibilitate -3 ore.

6. Dispunerea proiectiilor in desenul industrial; aplicatii dupa modele spatiale-3 ore. 7. Aplicatii la reprezentarea poliedrelor: intersectia cu planul si aflarea marimii reale a

sectiunii -3 ore. 8. Aplicatii la reprezentarea suprafetelor de rotatie: intersectia cu planul-teorema Dandelin-

; aflarea marimii reale a sectiunii. - 2 ore. 9. Reprezentarea axonometrica izometrica: exemple -2 ore. 10. Aplicatie la reprezentarea axonometrica dupa un model ortogonal -4 ore. 11. Schita unei piese prin relevare -3 ore.

SEMESTRUL 2 1.Reprezentarea flanselor si a filetelor dupa model - 4 ore. 2.Schita prin relevare a unei piese de dificultate medie: corp de lagar -4 ore. 3.Aplicatii la reprezentarea vederilor si a sectiunilor: determinarea celei de-a treia proiectii a unei piese dupa un model ortogonal in doua proiectii; cotarea piesei reprezentate; inscrierea rugozitatii si a tolerantelor -4 ore. 4.Schitele pieselor componente dintr-un ansamblu tip pompa cu roti dintate: corp pompa, capace, arbori pinion, lagare -6 ore. 5.Desenul de ansamblu al pompei cu roti dintate; inscrierea ajustajelor -6 ore. 6.Desenul de ansamblu al unei transmisii cu roti conice -6 ore. 7.Desenul de ansamblu al unui reductor melcat – 6 ore. 8.Desenul unui recipient sudat prevazut cu stuturi si flanse de legatura-6 ore.

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1.Morarescu, A. Geometrie descriptiva si Desen tehnic- Editura Academica Galati-2001

2.Morarescu. A. s.a Geometrie descriptiva si Desen tehnic -Indrumar pentru lucrari practice- Editura Mongabit- Galati 2002 3.Alexandru.V. Geometrie descriptiva si Desen- vol.1- Universitatea din Morarescu A. s.a Galati 1982 4.Dale.C. s.a. Desen tehnic industrial pentru constructii de masini- Editura tehnica, Bucuresti, 1990 5.Precupetu, P. s.a Probleme de geometrie descriptiva cu aplicatii in tehnica, Editura tehnica, Bucuresti, 1987 6.Tosetti, A Il disegno tecnico e la sua normativa per allievi ingegneri industriali, Edizioni Libreria Cortina, Padova 1991 7.Vasilescu, E. s.a. Desen tehnic industrial-Elemente de proiectare, Editura tehnica, Bucuresti,1994 8.xx xx xx Standarde de desen tehnic, Seria U H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti 1.Morarescu, A. Geometrie descriptiva si Desen tehnic- Editura Academica Galati-2001 2.Morarescu. A. s.a Geometrie descriptiva si Desen tehnic -Indrumar pentru lucrari practice- Editura Mongabit- Galati 2002 3.Alexandru.V. Geometrie descriptiva si Desen- vol.1- Universitatea din Morarescu A. s.a Galati 1982 4.Dale.C. s.a. Desen tehnic industrial pentru constructii de masini- Editura tehnica, Bucuresti, 1990 Data aprobarii programei analitice in catedra / departament: 15.02.2007 (Semnatura) Director departament / Sef catedra Conf.univ. dr.ing. Ioan BAICU

UNIVERSITATEA "DUN�REA DE JOS" GALA�I FACULTATEA DE MECANIC� CATEDRA GRAFIC�, MECANISME SI TOLERAN�E Adresa:Str.Domneasca nr.111, 800201 Nr. telefon +40 236 414871 int.460. Tel./Fax: +40 236 314463 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC� Disciplina: GRAFIC� ASISTAT� DE CALCULATOR

A. Locul disciplinei în planul de înv��mânt:



Cod disciplin�

Nr. ore

28 28 - - 28 28 V - 4 - MF0008

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoa�terea tehnicilor de proiectare bi/tridimensional�(2D/3D) ale unui soft grafic; • Utilizarea tehnicilor de proiectare bi/tridimensional�(2D/3D) pentru modelarea pieselor pe

calculator cu ajutorul unui soft grafic; • Utilizarea vocabularului specific disciplinei; • Promovarea calit��ilor atitudinale (atitudine pozitiv� fa�� de utilizarea calculatorului pentru

realizarea unei documenta�ii tehnice, atitudine antirutinier�, aten�ie vizual�) �i aptitudinale (eficacitate personal�, relationale, actionale) specifice domeniului ingineresc.

C. Metode de predare – înv��are: Prelegerea, conversa�ia, explica�ia, demonstra�ia documentar�, demonstra�ia programat�, exerci�iul, problematizarea, modelarea, metode de luceu în grup, individual �i frontal, studiul bibliografiei

D. Forme �i metode de evaluare: • Evaluare de diagnosticare (pentru stabilirea “st�rii ini�iale a instruirii”). Se utilizeaz� o

prob� ini�ial� de 5 itemi, selecta�i din Mental Cutting Test (MCT), pentru evaluarea abilit��ilor spa�iale ale studen�ilor.

• Evaluarea formativ� ( permite stabilirea unor m�suri ameliorative). Aceasta se realizeaz� prin metode orale , teme efectuate la laborator în timpul semestrului �i un proiect (NP-30%).

• Evaluarea formativa prin prob� scris� - asigur� elaborarea unor decizii de ameliorare ajustare-restructurarea activit��ii didactice. Se realizeaz� prin 6 probe teoretice, în timpul semestrului . Este eliminatorie (se cere ob�inerea a 50% din punctaj la fiecare prob� pentru a participa la proba practic� final�).

• Evaluarea sumativa prin prob� practic� - permite verificarea capacit��ii studen�ilor de a aplica adecvat cuno�tin�ele dobândite. Se realizeaz� prin analiza lucr�rii de verificare ( LV) a studentului dat� la sfâr�itul semestrului (NLV – 70%) . Nota final�(NF) =Nota lucrare de verificare (NLV) + Nota profesional� (NP) Se acord� un bonus de 1 punct la nota final� pentru studen�ii care au o prezen�� la curs mai mare de 90%.

E. Con�inutul cursului: 1. Standarde utilizate în reprezent�rile grafice pe calculator/ 1h 2. Mijloace de reprezentare a construc�iilor geometrice, figurilor �i corpurilor geometrice pe calculator / 13h

Introducere în AutoCAD. Tehnici de baz� în aplica�ia AutoCAD(tehnici de setare a spa�iului de lucru,tehnici de desenare, tehnici de modificare, tehnici de vizualizare) Modalit��i de reprezentare a desenelor pe calculator

3. Modelarea tridimensional� a obiectelor / 8h Modelarea WIREFRAME. Modelarea suprafe�elor. Modelarea solidelor .

4. Strategii de desenare / 2 h

Elemente de reprezentare în desenul industrial (dispunerea proiec�iilor, reprezentarea �i notarea vederilor, sec�iunilor �i rupturilor, modalitati de cotare a pieselor pe calculator, modalit��i de ha�urarea a desenelor tehnice pe calculator). Optimizarea reprezent�rilor grafice pe calculator- Metoda re�elelor. Modelarea 3D a piesei pe calculator.

5. Tip�rirea desenului de piesa / 4h Spa�iul model �i spa�iul hârtie(vederi multiple, desenul de pies�). Uilizarea culorilor (caracteristicile culorii,sistemul RGB, sistemul CMYK). Tip�rirea desenelor. Utilizarea internetului pentru aplica�ii grafice. F. Con�inutul lucr�rilor practice:

1. Prob� ini�ial�- test evaluare abilit��i spa�iale – MCT (5’). Construc�ii geometrice- CIRCLE, ZOOM , ERASE, LINE, LIMITS, GRID, UNITS, OSNAP, LIST. - 2h

2. Simetrizarea, multiplicarea �i �tergerea entit��ilor reprezentate în plan - MIRROR,ORTHO, COPY, TRIM. - 2h

3. Generarea / descompunerea unui grup de entit��i reprezentate cu grosime �i asocierea unui text DONUT, PLINE, ARRAY, EXPLODE, DTEXT AREA, PEDIT. - 2h

4. Trasarea arcelor �i dreptunghiurilor, te�irea �i racordarea acestora �i utilizarea referin�elor în proiectare - CHAMFER, FILLET, RECTANGLE, ARC, ID, DIST. - 2h

5. Transformarea entit��ilor în plan ( transla�ia, rota�ia, modificarea propriet��ilor), modelare 3D - WIREFRAME a corpurilor �i vizualizarea acestora- BREAK, OFFSET, EXTEND, ROTATE, POLYGON, CHANGE /LINETYPE, LTSCALE, VPOINT, PLAN. - 2h

6. Utilizarea straturilor de desenare pentru realizarea epurei punctului - DDEDIT, UCS, UCSICON, BLOCK, LAYER - 2h

7. Epura corpurilor geometrice. Prob� teoretic� I-comenzi de organizare a spa�iului de lucru (10’) - 2h

8. Optimizarea reprezent�rilor ortogonale ale pieselor pe calculator conform standardelor de dispunere a proiec�iilor STAS 614-76, FILTRE (Z,Y,Z). Prob� teoretic� II- comenzi de desenare (10’) - 2h

9. Modelarea �i sec�ionarea solidelor– Primitive 3D, EXTRUDE, 3DPOLY, SOLVIEW, SOLDRAW, SECTION, SLICE HATCH, RENDER, REGEN. Prob� teoretic� III– comenzi de editare (10’). Primirea temei de proiect (grup 2-4 studen�i) - 2h

10. Reprezentarea �i cotarea vederilor �i sec�iunilor , STAS 103-84 , SR ISO 5457:2002 , SR ISO 7200:1994 , STAS 105-87 , SR EN ISO 5455:1997, STAS 104-80, SR ISO 3098-1:1993, SR ISO 129:1994, DIM, REGION. Prob� teoretic� IV- comenzi de modelare (10’). Proiect- etapa 1 (identificarea corpurilor geometrice simple/primitive 3D ) - 2h

11. Tip�rirea desenului de pies� - TILEMODE, VPORTS / MVIEW, MSPACE, PSPACE, VPLAYER. Prob� teoretic� V – comenzi de asociere a textului �i dimensiunilor (10’). Proiect- etapa 2 (pozi�ionarea primitivelor 3D ) - 2h

12. Modelarea unei piese (3D) realizat� dup� modelul 2D al acesteia (Pretest - 30’). Rolul comenzii SOLPROF în tip�rirea desenului de pies�. Proiect- etapa 3 (opera�ii booleene) - 2h

13. Prezentare proiect. Desenul de ansamblu - STAS-6134 -84 �i SR ISO 73:1994. Prob� teoretic� VI – comenzi de vizualizare (10’). - 2h

14. Verificare- Modelarea unei piese (3D) realizat� dup� modelul 2D al acesteia, în Model Space, �i reprezentarea ortogonal� a piese , în Paper Space. (Lucrare de verificare-30’). Încheierea situa�iei semestrului I. - 2h

G. Bibliografie: 1. Baicu, I. Grafic� pe calculator – AutoCAD, Editura Scorpion, Gala�i,

2002; 2. Buchard, B., Pitzer,D., �.a. AutoCAD 2000, Editura Teora , Bucure�ti, 1999; 3. Cohn, S.D.,�.a. AutoCAD 12. Editura Teora, Bucure�ti, 1995; 4. Iliu��, V. Elemente de desen tehnic, Editura Aronda, Gala�i, 2003;

5. Nechita, M., Berbinschi, S. Desen �i Grafic� pe calculator. Aplica�ii (e-book). Editura Academica,Gala�i,2004,www.gmt.ugal.ro/nikita/indrumar.html

6. Nechita, M. Grafic� asistat� de calculator ( e-book ). Editura Academica, Gala�i, 2006 ,www.gmt.ugal.ro / nikita / hp / gac_sia / grafica_asistata_de _calculator.pdf;

7. Nechita, M. Informatic� aplicat� �i Grafic� asistat� de calculator. Editura Funda�iei Universitare “Dun�rea de Jos” , Gala�i, 2006;

8. St�ncescu, C AutoCAD. Manual de ini�iere. Editura Fast Impex, Bucure�ti, 1993;

9. Talu, S.D.H. AutoCAD 2005. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005; 7. *** Hello Cad Fans. Editura Fast Impex, Bucure�ti, colec�ia 1991-

1995; 8. *** Standarde de stat . Bucure�ti, 2003.

Data aprob�rii programei analitice în catedra de specialitate……22.01.2007……

Sef catedra GMT,

Conf.dr.ing. Baicu Ioan

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" GALATI FACULTATEA MECANICA CATEDRA Tehnologia Constructiilor de Masini Adresa: Str. Domnesca 47, Galati, 800 008 Nr. telefon / fax: 0236 414 871/390 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICA

Disciplina: Materiale plastice si compozite

A. Locul disciplinei în planul de învatamânt: Anul IV

Sem. I Sem. II Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul de

studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplina

Nr. ore - - 28 14 28 14 - V - 4 M-S3111


Cunoasterea proceselor si tehnologiilor care stau la baza obtinerii materialelor plastice si compozite. Utilizarea aplicatiilor software specifice pentru modelarea numerica a proceselor de prelucrare a materialelor plastice si compozie în vederea optimizarii proceselor de fabricatie.

C. Metode de predare – învatare:

Prezentare PowerPoint, suport de curs, aplicatii software specifice.

D. Forme si metode de evaluare: Teme de casa, prezentare de referate, teste partiale si test final.

E. Continutul cursului / numar de ore pentru fiecare tema: 1. Notiuni generale. Caracterizarea generala a materialelor plastice. Clase de materiale plastice,

Domenii de utilizare a materialelor plastice. /2 ore 2. Proprietatile materialelor plastice. Comportarea materialelor plastice la solicitari mecanice,

termice, chimice etc, ruperea materialelor plastice. /2 ore 3. Procedeelor de prelucrare a materialelor plastice. Prelucrarea mecanica a materialelor

plastice. /2 ore 4. Procedeelor de prelucrare a materialelor plastice. Procedee neconvetionale de prelucrare a

materialelor plastice. Materiale si utilaje specifice folosite. /4 ore 5. Modelarea numerica a procesului de injectare a materialelor plastice /4 ore 6. Materiale compozite. Notiuni generale. Caracterizarea generala a materialelor composite.

Domenii de utilizare a materialelor composite. /2 ore 7. Materii prime utilizate la obtinerea materialelor composite. Materiale composite cu matrice

organica. Materiale composite cu matrice carbonica. Materiale composite cu matrice metalica. Materiale composite cu matrice ceramica. Materiale compozite cu fibre unidirectionale continue. Materiale compozite cu fibre discontinue. Influenta orientarii fibrelor. Fibre de ranfort. Fibre de sticla. Fibre de carbon. Fibre de polimeri. Fibre metalice, ceramice sau minerale. /2 ore 8. Proprietatile materialelor composite. Raspunsul structurilor compozite la solicitari mecanice. Calculul teoretic al caracteristicilor mecanice. Relatii între tensiuni si deformatii. Mecanisme de rupere în materiale compozite. / 4 ore

8. Procedee si tehnologii de obtinere si prelucrare a materialelor composite. Formarea prin contact. Formarea în matrita, Formarea sub vid. Formarea prin injectie a rasinii. Formarea prin centrifugare. Formarea placilor multistrat. Formarea profilelor. Formarea prin transferul rasinii. Procedee si tehnologii de taiere a materialelor compozite / 6 ore

F. Continutul seminariilor / numar de ore pentru fiecare tema: 1. Identificarea materialelor plastice. Simbolizarea materialelor plastice. / 2 ore 2. Cunoasterea utilajelor pentru prelucrarea materialelor plastice. Sudarea foilor cu element

încalzitor / 2 ore 3. Prezentarea generala a programului Moldflow / 2 ore 4. Simularea numerica a injectarii unui reper din materiale plastice / 2 ore 5. Identificarea materialelor compozite. Simbolizarea materialelor compozite. / 2 ore 6. Prezentarea generala a programului CompositeProTM / 2 ore 7. Proiectarea unui material compozit nou / 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Christiensen, R.M, 2005, Mechanics of Composite Materials, Dover Publications, ISBN 0-

486-44239-X. 2. Chirica, I., Beznea, E.F., 2004, Elasticitatea materialelor compozite, Editura Fundatiei

Universitare Dunarea de Jos, 294pp., ISBN 973-627-176-5. 3. Banu M., Tabacaru V., Naidim O., Materiale neconventionale - vol. I Structuri de materiale

neconventionale - Ed. Fundatiei universitare Dunarea de Jos din Galati, ISBN 973-8139-89-9, 2002.

4. Banu M., Materiale compozite - Ghid pentru lucrarile practice - Multiplicat la Tipografia universitatii Dunarea de Jos din Galati, 2003.

5. Fetecau, C., Oancea, N., Stan, F., Prelucrarea mecanica a maselor plastice, Editura OIDICM, Bucuresti, 174 pp., ISBN 973-9187-81-1, 2000.

6. Fetecau, C., Tabacaru, V., Stan, F., Prelucrarea maselor plastice prin injectare, Editura OIDICM, Bucuresti, 252 pp., ISBN 973-9187-71-4, 1998.

7. Fetecau, C., Stan, F., Frumusanu, G., Cernega, O., Masini si utilaje pentru prelucrarea maselor plastice, Editura OIDICM, Bucuresti, 227 pp., ISBN 973-9187-75-7, 1999.

8. Fetecau, C., Injectarea materialelor plastice. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 501 pp., ISBN 973-30-1051-0, 2005.

9. Fetecau, C., Calitatea proceselor de prelucrare a maselor plastice. Experimente de laborator. Editura OIDICM, Bucuresti, 2003.

10. Ionescu, M., Seres, V., Rosenthal, I., Vass, E. - Proiectarea matritelor pentru produse injectate din materiale plastice, Editura Tehnica, 1987.

11. Kaminski, M.M., 2002, Computational mechanics of composite materials, Sensitivity, Randomness and Multiscale behaviour, Springer418 pages, ISBN1-85233-427-4.

12. Manea, G., Materiale plastice poliamidice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988. 13. Panarotto, A., Piacentini, D., Cunoscere le materie plastiche, Vantaggi, savantaggi,

applicationi e tehnologie. Edizioni Promaplast srl, Milano, genario, 2001. 14. Seres, I., Materiale termoplastice pentru injectare, tehnologie, încercari. Editura Imprimeriei

de Vest, 2001. 15. Seres, I., Injectarea materialelor termoplastice. Editura Imprimeriei de Vest, 1996. 16. Tudose, R., Procese si utilaje în industria de prelucrare a compusilor macromoleculari,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1976.

H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti 1. Fetecau, C., 2005, Injectarea materialelor plastice. Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti, 501 pp., ISBN 973-30-1051-0. 2. Chirica, I., Beznea, E.F., 2004, Elasticitatea materialelor compozite, Editura Fundatiei

Universitare Dunarea de Jos, 294pp., ISBN 973-627-176-5 3. Fetecau, C., Stan, F., Frumusanu, G., Cernega, O., 1999, Masini si utilaje pentru prelucrarea

maselor plastice, Editura OIDICM, Bucuresti, 227 pp., ISBN 973-9187-75-7. 4. Banu M., Materiale compozite - Ghid pentru lucrarile practice - Multiplicat la Tipografia

universitatii Dunarea de Jos din Galati, 2003.

Data aprobarii programei analitice în catedra: 12.02.2007

Sef catedra Prof. dr. ing. Dumitru NICOARA

1/2

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA ROBOTICA & SUDARE Adresa: Str. Domneasca nr. 111, GALATI Nr. telefon / fax: 0236 413 478 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: MATERIALE SI TRATAMENTE TERMICE PENTRU SUDARE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul III IS


de studiu C L C L C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplină

Nr. ore

- - 28 14 28 14 - V - 2 M-S2307


• Cunoaşterea tratamentelor termice si termo-chimice aplicabile produselor sudate; • Formarea unei concepţii sistemice asupra materialelor utilizate la sudare si a tramentelor

termice si termo-chimice utilizate in tratamentele pre si post sudare; • Dezvoltarea capacităţii ingineresti de analiza a metodelor tehnice pentru imbunatatirea

caracteristicilor mecanice ale imbinarilor sudate; • Cunoaşterea problemelor care apar la sudarea diferitelor materiale si aplicarea acestora

în proiectarea tehnologiilor de sudare si imbunatatirea caracteristicilor mecanice ale imbinarilor sudate;


tehnica a studentului, componentă esenţială a reformei industriale în România. C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea,

studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de analiza a problematicii specifice ingineriei sudarii, aplicatii practice individuale.


E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Oţeluri pentru constructii sudate – 6 ore Clasificarea oţelurilor sudabile. Structura oţelurilor sudabile. Oţeluri destinate construcţiilor şi structurilor sudate 2. Fonte reconditionate prin sudare – 6 ore Clasificarea fontelor. Structura fontelor. Mărci şi produse din fontă reconditionate prin sudare 3. Metale şi aliaje neferoase. Materiale plastice – 4 ore Clasificarea metalelor şi aliajelor neferoase. Materiale plastice. Procedee de sudare aplicabile 4. Particularităţile comportării la sudare a diferitelor materiale – 6 ore Oţelurile. Fontele. Cuprul şi aliajele cuprului. Nichelul şi aliajele nichelului. Aluminiul şi aliajele aluminiului. Titanul şi aliajele titanului. Molibdenul. Niobiul şi tantalul. Îmbinări eterogene 5. Tratamente termice pentru constructiile sudate – 6 ore Bazele teoretice ale tratamentelor termice. Tratamente termice aplicate la piese şi produse sudate

2/2

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Diagrame de echilibru. Legea fazelor – 2 ore 2. Constitutia si structura otelurilor carbon utilizate in constructiile sudate – 2 ore 3. Criterii de alegere şi recunoaştere a materialelor pentru construcţii sudate – 2 ore 4. Corelaţia dintre materialele de bază şi cele de aport la sudare – 2 ore 5. Calculul participaţiei şi compoziţiei chimice în îmbinările eterogene – 2 ore 6. Modificarea structurii si proprietatilor otelurilor prin tratamente termice si termochimice – 2 ore 7. Stabilirea tratamentelor termice aplicabile construcţiilor sudate din oţeluri carbon şi slab aliate şi din aliaje pe bază de aluminiu – 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Cartiş, Gh., Tratamente termice, Editura Facla, Timişoara, 1982. 2. Cheşa, I., ş.a. – Mărci şi produse din oţel, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989. 3. Colan, H., Tudoran, P., Ailincăi, G., Marcu, M., Drugescu, E. – Studiul metalelor,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. 4. Drugescu, E., Tratamente termice, Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, 1978. 5. Geru, N. – Proprietăţile metalelor şi metode fizice de control, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1967. 6. Kou, S. – Welding Metallurgy, University of Wisconsin, John Wiley & Sons, Inc., 1987. 7. Rădulescu, M., Studiul metalelor, EDP, Bucureşti, 1982. 8. Sălăgean, T., Oţeluri pentru structuri sudate, Editura Facla, 1982. 9. Sălăgean T., Fenomene fizice şi metalurgice la sudarea cu arcul electric a oţelurilor,

Editura Academiei, 1963. 10. Scutelnicu E., Cercetari teoretice si experimentale privind procesele termice din

imbinarile sudate eterogene, teza de doctorat, 2003.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1 1. Scutelnicu E., Materiale si tratamente termice pentru sudare, curs - suport electronic, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 2007. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 19.01.2007

Titular curs si lucrari practice Conf. Dr. Ing. Elena Scutelnicu


Prof. Dr. Ing. Valeriu Georgescu

1 Integral

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA CATEDRA / DEPARTAMENTUL Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: MECANICA FLUIDELOR

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul II

Sem. I Sem. II

Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul de studiu

C S C L C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplină

Nr. ore

- - 28 14 28 14 - V 3 - M-D0011


- Se urmareste atat prezentarea principiilor, ecuatiilor si a metodelor de baza ale mecanicii fluidelor cat si utilizarea acestora la rezolvarea unor probleme concrete, cu aplicabilitate specifica

-Dezvoltarea capacitatii de proiectare, realizare si evaluare a activitatilor instructiv-educative;

B. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversatia euristica, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situatii, metode de lucru in grup, individual si frontal, predarea fiind sustinuta cu materiale specifica ( planse, retroproiector).

C. Forme şi metode de evaluare: evaluare continua prin probe scrise, practice si referate de

laborator; evaluare sumativa prin probe scrise. D. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Notiuni introductive/2ore: obiectul disciplinei, metode generale de studiu, scurt istoric.

2. Proprietatile generale ale fluidelor/2ore: compresibilitatea, vascozitatea, mobilitatea, definirea fluidului ideal.

3. Statica fluidelor /8ore: ecuatia fundamentala a staticii fluidelor, forte hidro si aerostatice pe suprafete plane si curbe, teorema lui Arhimede.

4. Cinematica fluidelor/4ore: metoda Euler si metoda Lagrange in reprezentarea cinematica a fluidelor, linie de curent si tub de curent, curent de lichid si debit, ecuatia de continuitate.

5. Dinamica fluidelor ideale/8ore: ecuatiile generale de miscare ( ecuatiile lui Euler ), forma Lamb a ecuatiilor lui Euler, ecuatia lui Bernoulli in regim permanent si fara frecari, aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli ( formula lui Torricelli, tubul Venturi, tubul Pitot-Prandtl, teorema impulsului.

6. Notiuni de dinamica fluidului real /6ore: ecuatia lui Bernoulli pentru fluidul real, regimurile de miscare ale fluidelor, curgerea laminara pritr-o conducta circulara, curgerea turbulenta

E. Continutul lucrarilor practice/ număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea viscozitatii cu ajutorul viscozimetrului Hoppler/2ore. 2. Masurarea vitezei cu ajutorul tubului Pitot-Prandtl/2ore. 3. Manometre.

4. Forte de impuls/2ore. 5. Regimurile de miscare ale fluidelor/2ore. 6. Curgerea prin conducte circulare/4ore.

F. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Carafoli, E. si Constantinescu, V. – Dinamica fluidelor incompresibile – Ed. Academiei, Bucuresti, 1981.

2. Constantinescu, V. si Galetuse, St – Mecanica fluidelor si elemente de aerodinamica – E.D.P., Bucuresti, 1983.

3. Florea, J si Panaitescu, V. – Mecanica fluidelor – E.D.P., Bucuresti,1979. 4. Ionescu, D. si altii – Mecanica fluidelor si masini hidraulice – E.D.P., Bucuresti,

1983 5. Petrea, F. si Dinu, D. – Mecanica fluidelor – I.M.C., Constanta, 1994. 6. Vasilescu, Al. si Andrei, V. – Mecanica fluidelor si masini hidraulice –

Universitatea din Galati, 1984.

G. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi. 1. Petrea, F si Dinu, - Mecanica fluidelor – I.M.C., Constanta, 1994. 2. Vasilescu, Al. si Andrei,V. – Mecanica fluidelor si masini hidraulice- Univesitatea

din Galati, 1984.


(Semnătura)


UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" GALATI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA GRAFICA, MECANISME, TOLERANTE Adresa: Str. Domneasca nr. 111, Galati Nr. telefon / fax: 0236/314465 E-mail:

PROGRAMA ANALITICA Disciplina: MECANISME



Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul de studiu

C S C S C S+L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplina

Nr. ore 28 14P 14L

28 14L 56 42 E,P V 4+1 4 M-D0007


Familiarizarea studentilor cu modelarea vectoriala fenomenelor mecanice; Crearea aptitudinii de a recunoaste conditiile în care un sistem mecanic este static determinat.; Trecerea de la disciplinele cu caracter pur teoretic la cele aplicative; Dobândirea cunostintelor de baza despre cele mai importante categorii de mecanisme: cu bare articulate, cu came si cu roti dintate; Întelegerea rolului si a functionalitatii unui sistem mecanic mobil independent sau inclus într-un agregat/masina; Modelarea sistemelor mecanice mobile în vederea studiului cinematico-dinamic prin utilizarea de softuri specializate; Analiza si optimizarea comportamentului cinematico-dinamic al sistemelor mecanice mobile; Dezvoltarea de aplicatii pe sisteme mecanice concrete.

C. Metode de predare – învatare: Resurse multimedia; prelegeri clasice. D. Forme si metode de evaluare: evaluare continua ( pondere 30% ) prin metode orale, probe

scrise, practice si teme de casa si evaluare sumativa (pondere 60%) prin probe scrise. E. Continutul cursului / numar de ore pentru fiecare tema:

Capitolul/subcapitolul Nr. ore Introducere Definitii. Structura si configuratia mecanismelor plane. Element cinematic. Cupla cinematica. Lant cinematic (definire, clasificare, grad de libertate, grupa cinematica). Mecanisme (definire, clasificare, grad de mobilitate).

4

Analiza configuratieisi cinematicii mecanismelor. Ecuatii vectoriale de conexiune pentru configuratie,viteze si acceleratii. Metoda conturului poligonal de vectori pentru rezolvarea configuratiei si cinematicii mecanismelor. Exemple.

6

Mecanisme spatiale Mecanismul cuplajul cardanic. Patrulaterul spatial RRSC. Patrulaterul spatial RSSR. Mecanismul biela - manivela spatial

5

Analiza fortelor la mecanisme 6

Sarcini motoare, rezistente, exterioare, interioare, variabile, de inertie Determinarea reactiunilor din cuplele cinematice ale mecanismelor. Echilibrarea mecanismelor si a masinilor Echilibrarea rotorilor. Notiuni privind echilibrarea mecanismelor plane

6

Dinamica mecanismelor Fazele miscarii. Ecuatiile de miscare. Bilant energetic. Uniformizarea vitezei unghiulare cu ajutorul volantului. Calculul momentului de inertie a masei si greutatii volantului. Reglarea variatiilor neperiodice ale miscarii masinilor

8

Sinteza mecanismelor Sinteza structurala si de configuratie. Sinteza cinematica

5

Mecanisme cu came Analiza structurala. Analiza cinematicii cu rezolvarea analitica a ecuatiilor de conexiune. Sinteza mecanismelor cu came.

6

Mecanisme cu roti dintate Axoidele miscarii. Clasificarea si definirea mecanismelor cu roti dintate. Cinematica mecanismelor cu roti dintate. Geometria angrenajelor plane. Angrenaje cu axe paralele. Angrenaje cu axe concurente. Cremaliera circulara de referinta. Generarea flancului dintilor rotilor conice. Geometria angrenajului conic cu dinti drepti. Roata cilindrica cu dinti drepti echivalenta unei roti conice cu dinti drepti. Angrenaje conice cu dinti curbi, în arc de cerc cu înaltimea dintelui constanta. Angrenaje conice cu dinti curbi c u înaltimea dintelui variabila. Angrenaje cu axe încrucisate.

10

F. Continutul laboratoarelor/numar de ore pentru fiecare tema:

Tematica lucrarilor de laborator Nr. ore L1.- Norme de protectia muncii în laborator; Analiza structuralã a cuplelor cinematice;

2

L2 - Analiza structuralã a mecanismelor pla ne fundamentale; 2 L3. Analiza cinematicã a mecanismelor cu bare – metoda barelor; 2 L4 - Analiza cinematicã a mecanismelor cu bare – metoda proiectiei conturului poligonal de vectori;

2

L5 - Determinarea reactiunilor la mecanismele cu bare – metoda izolarii grupelor cinematice;

2

L6 - Determinarea reactiunilor la mecanismele cu bare – metoda izolarii elementelor cinematice (metoda matriceala)

2

L7 – Analiza cinematica a mecanismelor spatiale 2 L8- Echilibrarea rotorilor; 2 L9 - Echilibrarea staticã a mecanismelor plane ; 2 L10 - Analiza cinematicã a mecanismelor cu came; Legi de miscare pentru tacheti;

2

L11 – Sinteza mecanismelor cu came pentru o lege de miscare impusaa techetului.

2

L12 – Determinarea experimentala a unghiului de presiune; 2

L13 – Generarea danturii în evolventa prin metoda rostogolirii cu cremaliera generatoare.

2

L14 - Cinematica mecanismelor cu roti dintate cu axe fixe. Cinematica mecanismelor planetare cu roti dintate cilindrice. Cinematica mecanismelor diferentiale.

2

G. Continutul proiectului/numar de ore pentru fiecare tema:

Tema/etapa Nr. ore Studiul complet al unui mecanism (diferentiat pe grupe de studiu, în functie de specializari). Sinteza mecanismului cu bare. Analiza pozitionala. 2 Analiza cinematica a mecanismului cu bare. 2 Analiza cinetostatica a mecanismului cu bare. 2 Calculul marimilor reduse, alegerea motorului si transmisiei de actionare. 2 Calculul volantului si studiul miscarii mecanismului în faza de pornire. 3 Sinteza mecanismului cu cama. 3

H. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Oranescu, A., s.a. Mecanisme (capitole de curs restructurate), Galati, 1973, 1983 2. Mereuta, E., Mecanisme, Editura Evrika, Braila 2001; 3. Mereuta, E., Analiza si sinteza mecanismelor, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 2007 4. Cossalter, V., Meccanica Applicata alle Macchine, Editura Projetto, Padova, 1996; 5. Razmerita, Gh., Mecanisme si dinamica masinilor, Editura Diacon Coresi, 1998; 6. Merticaru, V., Probleme dinamice ale functionarii mecanismelor, Editura Junimea Iasi,

1991; 7. Buculei, M., s.a. Metode de calcul în analiza mecanismelor cu bare, Editura Scrisul

Românesc, Craiova, 1986 8. Handra-Luca, V., Stoica, A., Introducere în teoria mecanismelor, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1982; 9. Alexandru, P., Visa, I., Alexandru, C., Talaba,D., Proiectarea functionala a

mecanismelor, Editura Lux Libris, Brasov, 1998 Data aprobarii programei analitice în catedra / departament: 1 octombrie 2006

Întocmit, Conf.dr.ing. Mereuta Elena

Director departament / Sef catedra

Conf.dr.ing. Ioan BAICU

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA CATEDRA / DEPARTAMENTUL Adresa: Galaţi, Str Domnească Nr. 111 Nr. telefon / fax: E-mail:[email protected]

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR DE SUDARE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul IV

Sem. I Sem. II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod

disciplină Anul de studiu C L C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore

28 14 28 14 28 56 28 28 V E,P 3 4,2 M-S2312


· Cunoaşterea modului de evoluare şi de dezvoltare a principiilor, procedeelor şi schemelor de mecanizare şi automatizare, în ţara noastră şi pe plan mondial;

· Formarea unei concepţii sistemice asupra mecanizării şi automatizării proceselor de sudare;

· Dezvoltarea capacităţii ingineresti de utilizare a echipamentelor de sudare pentru realizarea mecanizării şi automatizării proceselor de sudare, dar şi pentru selectarea acestora la realizarea unor produse industriale de înaltă competitivitate;

· Cunoaşterea principiilor de proiectare şi exploatare-reglaj în legatură cu echipamentele şi instalaţiile de mecanizare şi automatizare a proceselor de sudare, dar şi de aplicare a acestora în diferitele aplicaţii practice industriale;

· Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. · Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea

tehnica, componentă esenţială a reformei industriale în România; C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea,

studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de funcţionare şi reglaj a unor tipuri de echipamente de mecanizare şi automatizare a proceselor de sudare, dar şi cu aplicaţii practice individuale.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%), prin metode orale, la orele de laborator şi distinct, la orele de proiect, evaluare sumativă (pondere 70%), prin test-grila scris(verificare, examen) şi distinct, prin discuţia de susţinere a proiectului.

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. GENERALITĂŢI PRIVIND MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA

PROCESELOR DE SUDARE - 4 ore Principii si cerinţe, performanţte.Particularităţi. Modalităţi de realizare a vitezei de sudare.

2. MECANIZAREA POZIŢIONĂRII ŞI FIXĂRII PIESELOR ÎN VEDEREA SUDĂRII - 6 ore

Prezentarea de diverse sisteme de centrare şi fixare. Mod de funcţionare. Construcţie, elemente de calcul.

3. ECHIPAMENTE PENTRU ROTIREA, POZIŢIONAREA ŞI ÎNCLINAREA CONSTRUCŢIILOR SUDATE – 8 ore

Manipulatorul convenţional. Manipulatorul cu braţ. Manipulatorul cu inele. Poziţionerul. Echipament de rotire. Ştandul cu role Coloane cu consolă fixă şi variabilă. Caruciorul bicicleta şi caruciorul portal.

3. ACŢIONĂRI PNEUMATICE CU APLICARE ÎN MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR DE SUDARE - 4 ore

Acţionarea pneumatică. Schema de principiu. Diverse scheme de comandă şi automatizare, realizate pneumatic.

4. ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMO-HIDRAULICE CU APLICABILITATE LA MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA

PROCESELOR DE SUDARE – 4ore Schema de principiu a unei acţionări hidraulice. Componenţă şi reglaj. Scheme de lucru

pentru cicluri diverse.Scheme pneumo-hidraulice diverse. 5. ACŢIONARI ELECTRICE - 10 ore

Scheme electrice de acţionare şi comandă. Cicluri de lucru. Elemente şi principii de proiectare la schemele electrice. Implementarea schemelor logice şi a elementelor de tip discret în schemele de automatizare.Scheme complexe.

6. ELEMENTE DE MECANIZARE ŞI AUTOMATIZARE –10 ore Urmărirea rostului. Sisteme de pendulare. Alimentarea cu flux, susţinerea fluxului şi

recuperarea acestuia. Sisteme de poziţionare capete sudare. 7. ELEMENTE AUXILIARE –5 ore

Sisteme de răcire cap sudare şi patine. Alimentare gaz. Amestecare gaze de protecţie. Amorsare arc electric. Reglaj curent sudare.

8. SCHEME DIVERSE DE MECANIZARE ŞI AUTOMATIZARE PENTRU DESFAŞURAREA PROCESELOR DE SUDARE –5 ore.

F. Conţinutul laboratoarelor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea experimentală şi prin calcul a vitezei de sudare realizată la sistemul de antrenare cu lanţ - 2 ore. 2. Determinarea experimentală a puterii necesare de antrenare la sistemul de deplasare cu lanţ -

2 ore. 3. Sudarea sub strat de flux cu sistemul de antrenare cu lanţ - 2 ore. 4. Determinarea vitezei de poziţionare a mesei de sudare - 2 ore. 5. Realizarea deplasării capului de sudare cu sistemul şurub-piuliţă. Determinarea

experimentală şi teoretică a vitezei de sudare - 2 ore. 6. Mecanizarea sudării circulare - 2 ore. 7. Manipulatorul convenţional. Viteză de sudare stabilită experimental şi prin calcul - 2 ore. 8. Ştandul cu role. Reglaj pentru un regim de lucru ales. Calculul puterii de antrenare -2 ore. 9. Determinarea coeficentului de frecare dezvoltat de ştandul cu role - 2 ore. 10. Determinarea experimentală a puterii de antrenare necesară la ştandul cu role - 2 ore. 11. Mecanizarea sudării de poziţie. Alegere parametrii de lucru - 2 ore. 12. Ştand acţionări pneumatice. Realizare schemă de funcţionare dupa un ciclu dat - 2 ore. 13. Analiză de scheme electrice de acţionare şi de comandă pentru instalaţiile din dotare - 4 ore. G. Conţinutul proiectului / număr de ore pentru fiecare temă: În cadrul proiectului se elaborează documenţatia de principiu privind mecanizarea şi automatizarea completă a unei instalaţii de realizare a unui subansamblu sudat, utilizând procedeul de sudare MAG- C O 2, pe baza schiţei respectivului subansamblu sudat. Repartiţia temelor de lucru, pe parcursul proiectului, este urmatoarea:

1. Analiza şi înţelegerea construcţiei reperului sudat, repartiţia cordoanelor de îmbinare, selectarea dimensiunilor şi calibrelor – 2 ore.

2. Determinarea parametrilor de sudare – 2 ore. 3. Variante de realizare a subansamblului sudat, varianta optimă – 4 ore. 4. Stabilirea schemei de centrare şi strângere, dar şi cu distribuţia şi valoarea forţelor

de fixare necesare. Alegerea acţionării, dimensionare şi amplasare elemente strângere – 8 ore.

5. Alegere şi proiectare elemente tipizate şi netipizate pentru realizarea vitezei de sudare, poziţionare cap sudare, etc, în ciclul de lucru stabilit – 4 ore.

6. Proiectare schemă pneumatică, hidraulică, electrică de acţionare şi comandă – 2 ore. 7. Schema de automatizare generală.- 2 ore. 8. Elaborare partea explicativă de funcţionare a instalaţiei, ca şi a parţii grafice a

proiectului. Susţinere. – 4 ore. H. Bibliografie de elaborare a cursului

1. A. D. Ghitlevici s. a. - Mecanizarea şi automatizarea producţiei sudate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1974.

2. D. D. Raseev, s. a. – Tehnologia fabricării şi reparării utilajului tehnologic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

3. N. Ioniţă – Elemente de mecanica automatelor şi dinamica automatizarii proceselor industriale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.

4. H. Mares – Aparate pneumatice pentru mecanizare şi automatizare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1975.

5. T. Demian, s. a. – Micromotoare pneumatice liniare şi rotative, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984.

6. A. Oprean, s. a. – Acţionări hidraulice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976. 7. Fl. Ionescu, s. a. – Mecanica fluidelor şi acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. 8. A. Oprean, s. a. – Acţionări hidraulice- Elemente şi sisteme, Editura Tehnica, Bucureşti,

1982. 9. V. Marin, s. A. – Sisteme hidraulice de acţionare şi reglare automată-Probleme practice.

Proiectare, execuţie, exploatare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. 10. S. Florea, s.a.- Electronicăindustrială şi automatizări, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1983. 11. C. Saal s. a. – Acţionări electrice şi automatizări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1980 12. D. Stelian – Electronica industrială şi automatizări, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1983. 13. C. Nitu s. a. – Echipamente electrice şi electronice de automatizare, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1980. 14. M. Tertişco s. a. – Automatizări industriale continue, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1991 15. K. I. Şuvalov – Cele mai simple scheme de comenzi automate ale acţionărilor electrice,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1963. 16. Al. S. Fransua, s. a. – Maşini şi acţionări electrice-Culegere de probleme, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. 17. N. Sprinceană, s. a. – Automatizări discrete în industrie- Culegere de probleme, Editura

Tehnică Bucureţti, 1978. 18. S. Maican – Sisteme numerice cu circuite integrate-Culegere de probleme, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1980. 19. V. K. Lebedev s. a.- Avtomatizatia svarocinih protesov, Kiev, 1986. 20. S. A. Kurkin – Tehnologia izgotoblenia svarnih construktii-Atlas certejei, Moskva, 1962.

I. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi

1. A. D. Ghitlevici s. a. - Mecanizarea şi automatizarea producţiei sudate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1974.

2. D. D. Raseev, s. a. – Tehnologia fabricarii si repararii utilajului tehnologic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 Data aprobării programei analitice în catedră : 20.01.2007 Şef catedră


UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICĂ CATEDRA ORGANE DE MAŞINI Adresa: str. Domnească Nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236-417421 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Organe de Maşini


Anul II Anul III Sem. II Sem. I


Nr. credite Cod disciplină

Anul de studiu C L C L P C L P Sem.

II Sem.

I Sem. II Sem. I

Nr. ore

28 14 42 14 28 70 28 28 E E, P 4 5, 2 M-D0012

B. Obiectivele disciplinei: - Formarea orizontului tehnic al viitorului specialist. - Studierea elementelor componente ale maşinilor şi mecanismelor, cu luarea în consideraţie a legăturilor şi interdependenţei între ele, al satisfacerii rolului funcţional şi siguranţei în exploatare. - Deprinderea cu metodele inginereşti ştiinţifice de abordare şi soluţionare a problemelor din construcţia de maşini. - Dezvoltarea capacităţii de proiectare a diverselor subansamble. - Înţelegerea parametrilor funcţionali ai diverselor instalaţii. C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, explicaţia fenomenelor şi proceselor,

dezbaterea, studiul de caz cu înţelegerea funcţionării, a încărcării, a relaţiilor de dimensionare necesare în proiectare, dezvoltarea gândirii critice şi creative.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 40%) prin metode orale la orele

de curs probe practice la laborator şi proiect; evaluare sumativă (pondere 60%) prin prezentarea scrisă şi susţinerea orală a problematicii abordate.

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

I. Elemente generale ce stau la baza proiectării organelor de maşini- 4 cursuri

1. Materiale utilizate în construcţia de maşini /3 ore Clasificarea materialelor, criterii de alegere a lor, comportarea materialelor la solicitări statice şi variabile, la diverse temperaturi. 2. Noţiuni de tribologie /3 ore Clasificarea cuplelor cinematice şi a contactelor, frecarea, ungerea, uzura, calculul presiunii de contact maxime la contactele concentrate şi în cazul celor de suprafaţă, pierderea de energie în cuplele cinematice. 3. Calculul de rezistenţă al organelor de maşini /2 ore Siguranţa la tensiuni limită, calculul de rezistenţă la solicitări statice şi variabile.


II. Asamblări- 6 cursuri 1. Tipuri de asmblări /1 oră Clasificare, prezentare, avantaje, dezavantaje, utilizări. 2. Asamblări demontabile /4 ore Asamblări cu filet, cu pene, cu caneluri, cu ştifturi, cu clemă, cu strângere directă, cu strângere pe con (prezentare, calcul organologic). 3. Asamblări elastice /4 ore Rolul asamblărilor elastice, clasificare, caracteristicile arcurilor; arcul cu foi, arcul spirală plană, membrane (prezentare, calcul organologic). 4. Asamblări nedemontabile prin sudură /3ore Clasificare, principii de calcul, exemple de calcul pentru diverse tipuri de suduri.

III. Transmisii prin curele şi lanţuri- 2 cursuri 1. Transmisii prin curele /2 ore Clasificare elemente geometrice şi cinematice, forţe şi tensiuni în ramurile curelei, calculul curelelor late, a curelelor trapezoidale şi a curelelor dinţate. 2. Transmisii prin lanţuri /2 ore Clasificare elemente geometrice şi cinematice, elemente de calcul.

IV. Transmisii prin roţi de fricţiune. Variatoare de turaţie- 2 cursuri

1. Transmisii prin roţi de fricţiune /2 ore Cilindrice netede şi canelate, conice; calculul roţilor de fricţiune. 2. Variatoare de turaţie /2 ore Rolul şi caracteristica lor, prezentarea diverselor tipuri de variatoare.

V. Transmisii prin roţi dinţate (angrenaje)- 6 cursuri

1. Transmisii prin roţi dinţate /3 ore Clasificare, materiale, elemente geometrice şi cnematice, posibilităţi de distrugere. 2. Calculul roţilor dinţate cilindrice cu dinţi drepţi /3 ore 3. Angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi /2 ore 4. Angrenaje melcate /2 ore 5. Mecanisme cu roţi dinţate /2 ore Planetare, diferenţiale, armonice. Angrenaje speciale.

VI. Osii şi arbori- 2 cursuri 1. Osii /1 oră Clasificare, materiale, calculul şi verificarea osiilor. 2. Arbori /2 ore Clasificare, materiale, calcul şi dimensionare, verificarea la oboseală şi deformaţii flexionale şi torsionale. 3. Fusuri /1 oră Tipuri şi dimensionarea fusurilor.

VII. Lagăre de alunecare şi de rostogolire- 2 cursuri

1. Lagăre de alunecare /1 oră Descriere, sisteme de ungere, distribuţie de presiuni. 2. Rulmenţi /3 ore Clasificare, simbolizare, materiale, alegerea rulmenţilor.

VIII. Cuplaje şi ambreiaje- 5 cursuri 1. Cuplaje permanente /2 ore Clasificare, cuplajul manşon, cuplajul cu flanşe. 2. Cuplaje compensatoare /3 ore Clasificare, cuplajul cu ghiare, cuplajul cu disc intermediar, cuplajul cardanic, cuplajul dinţat.

3. Cuplaje elastice /1 oră Clasificare, rolul şi caracteristicile lor, cuplajul elastic cu bolţuri şi bucşă de cauciuc.

4. Ambreiaje /4 ore Clasificare, ambreiajul plan monodisc, ambreiajul cu fricţiune cu lamele multiple, ambreiajul cu suprafaţă conică, ambreiajul cu saboţi, ambreiajul cu bile.

IX. Mecanismul bielă-manivelă- 2 cursuri

1. Descrierea mecanismului bielă-manivelă, utilizări, sarcini în mecanism /1 oră 2. Pistonul /1 oră Variante constructive, calculul pistonului pahar.

3. Segmenţi /1 oră Rol, tehnologie de calcul.

4. Biela /1 oră Variante constructive, calculul capului de bielă şi al tijei la motoarele lente şi rapide.

X. Etanşări- 1 curs

1. Etanşări /1 oră Clasificare, materiale, etanşări între piese fixe. 2. Etanşări între piese aflate în mişcare de rotaţie şi translaţie. /1 oră

XI. Organe pentru circulaţia fluidelor- 2 cursuri

1. Conducte /1 oră Clasificare, materiale, calcul. 2. Organe de îmbinare a conductelor /1 oră Clasificare, calculul flanşelor. 3. Organe de închidere, reglare şi dirijare a fluidelor /2 ore

XII. Fiabilitatea în construcţia de maşini- 1 curs

1. Parametrii de care depinde fiabilitatea /1 oră 2. Calculul fiabilităţii unui element şi al unui sistem /1 oră

F. Lucrări practice / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Cunoaşterea practică a diverselor tipuri de asamblări demontabile /2 ore. 2. Studiul asamblărilor cu şuruburi /2 ore. 3. Cunoaşterea practică a diverselor asamblări nedemontabile /2 ore. 4. Încercarea asamblărilor nedemontabile prin sudură /2 ore. 5. Studiul transmisiilor prin roţi de fricţiune /2 ore. 6. Studiul transmisiilor prin curele şi lanţuri /2 ore. 7. Cunoaşterea diverselor tipuri de variatoare şi parametrii lor de funcţionare /2 ore. 8. Cunoaşterea diverselor tipuri de transmisii cu roţi dinţate /2 ore. 9. Elementele geometrice, corijarea danturii la roţi dinţate cilindrice, interferenţa /2 ore. 10. Distribuţia de presiuni în lagărele de alunecare /2 ore. 11. Tipuri de rulmenţi şi alegerea lor /2 ore. 12. Cunoaşterea diverselor tipuri de cuplaje /2 ore.

13. Aplicaţii ale mecanismului bielă- manivelă (motoare, compresoare): cinematică, dinamică /2 ore.

14. Cunoaşterea şi analizarea elementelor de conducere a fluidelor.

G. Proiect / număr de ore pentru fiecare temă: Proiectarea unui mecanism de prehensiune compus din degete de apucare acţionate de un

mecanism cu şurub antrenat de un reductor de turaţie şi motor electric. 1. Tema de proiectare. Etapele proiectului. Bibliografie / 2 ore. 2. Proiectarea transmisiei cu şurub / 2 ore. 3. Alegerea motorului electric. Repartizarea rapoartelor de transmisie, momente de

torsiune şi turaţii la arbori / 2 ore. 4. Dimensionarea primei trepte de angrenare a reductorului / 2 ore. 5. Gradul de acoperire, randamentul, forţe în angrenare, verificarea angrenajului primei

trepte / 2 ore. 6. Dimensionarea celei de a 2-a trepte de angrenare a reductorului / 2 ore. 7. Grad de acoperire, randament, forţe în angrenare, verificarea treptei a 2-a / 2 ore. 8. Dimensionarea carcasei reductorului./ 2 ore. 9. Calculul suprafeţei reductorului şi verificarea lui la încălzire / 2 ore. 10. Calculul arborelui I: predimensionare, formă constructivă, alegerea penelor / 2 ore. 11. Calculul arborelui II: predimensionare, formă constructivă, alegerea penelor / 2 ore. 12. Alegerea rulmenţilor / 2 ore. 13. Cuplajul elastic / 2 ore. 14. Desenul de ansamblu / 2 ore.


1. Bologa O. - Elemente de Inginerie Mecanică. Transmisii mecanice , Ed. Ceprohart, Brăila,2000. 2. Bologa O. - Elemente de Inginerie Mecanică. Angrenaje, Ed.Evrika, Brăila, 2001.

3. Bunescu V., Ionescu V. - Raţionalizarea calculelor în proiectare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1970.

4. Constantin V., Palade V. - Organe de maşini şi mecanisme. Vol.1. Asamblări, Ed. Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2004. 5. Constantin V., Palade V. - Organe de maşini şi mecanisme. Vol.2. Asamblări. Ed. Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2005. 6. Crudu I., Ştefănescu I., Panţuru D., Palaghian L., Atlas Reductoare cu roţi dinţate, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 7. Demian T.,ş.a. - Elemente constructive de mecanică fină, Ed. Didatcică şi Pedagogică, Bucureşti,1980. 8. Drăghici I. - Organe de maşini – Probleme. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 9. Drăghici I. - Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini. vol.2. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1982. 10. Fălticeanu C. - Elemente de inginerie mecanică, Universitatea din Galaţi, 1988. 11. Fălticeanu C. - Elemente de mecanica solidului deformabil, Editura Evrika, Galaţi, 1997. 12. Gafiţanu M. - Organe de maşini. Vol.1,2. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981. 13. Guţu A. - Organe de maşini - Curs. Volumele 1, 2, 3. Universitatea din Galaţi, 1973. 14. Manea Gh. – Organe de maşini Vol. 1, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1970. 15. Mladinescu T., Rizescu E., Weinberg H., - Organe de maşini şi mecanisme. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.

16. Műller A. - Elemente de inginerie mecanică, Universitatea din Galaţi, 1974. 17. Palade V., Constantin V., Hapenciuc M. – Reductoare cu roţi dinţate, Ed. Alma, Galati, 2003. 18. Palaghian L. - Reductoare armonice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996. 19. Răzmeriţă Ghe. - Organe de maşini. Aplicaţii, Universitatea din Galaţi, 1987. 20. Ripianu A., Crăciun I. - Osii, arbori drepţi şi arbori cotiţi, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1977. 21. Reşetov D.N. - Organe de maşini. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973.


1. Constantin V., Palade V. - Organe de maşini şi mecanisme. Vol.1. Asamblări, Ed. Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2004. 2. Constantin V., Palade V. - Organe de maşini şi mecanisme. Vol.2. Asamblări, Ed. Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2005. 3. Palade V., Constantin V., Hapenciuc M. - Reductoare cu roţi dinţate, Ed Alma, Galati, 2003.

Data aprobării programei analitice în catedră / departament 26. 01. 2007

Întocmit Prof. dr. ing. Iuliana Viorica Constantin

Şef catedră Prof. dr. ing. Liviu Palaghian


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A DATELOR


Anul III Sem. I Sem. II


Cod disciplină

Nr. ore

- - 28 28 28 28 - V - 5 M-S3202


• Identificarea tipurilor de date şi a operaţiilor specifice acestora; Definirea datelor de intrare şi de ieşire dintr-un sistem, reprezentarea acestora şi operaţii specifice;

• Prelucrarea datelor rezultate în urma unui proces tehnologic cu ajutorul metodelor numerice;

• Cunoaşterea structurii şi a funcţiunilor principale ale unui sistem computerizat de monitorizare şi control al evenimentelor.

• Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei inginereşti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea

tehnica a studentului, componentă esenţială a reformei industriale în România;

C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstraţii practice de realizare a unor tipuri de sisteme, aplicaţii practice individuale.


de laborator si evaluare sumativă (pondere 70%) prin test-grila scris.


1. INTRODUCERE IN PRELUCRAREA ELECTRONICA A DATELOR – 2 ore Scurt istoric. Generalităţi privind prelucrarea electronică a datelor. 2. PRELUCRAREA STATISTICA A DATELOR – 8 ore Prelucrarea primară a datelor: Metode structurale a colectivităţilor statistice în funcţie de una

sau mai multe caracteristici. Metode de prezentare a datelor statistice. – 2 ore Indicatori statistici; Noţiunea de indicator statistic. Tipuri de indicatori. – 2 ore Sondajul statistic; Erorile de sondaj. Modalităţi de prelevare a unităţilor. Sondajul aleatoriu

simplu. Calculul indicatorilor sondajului. – 2 ore Regresia şi corelaţia statistică; Clasificarea legăturilor statistice. Metode elementare de

caracterizare a legăturilor dintre variabile. Regresia şi corelaţia liniară simplă. – 2 ore 3. MEDODE NUMERICE DE PRELUCRARE A DATELOR – 18 ore Aproximarea funcţiilor de o variabilă; Aproximarea prin interpolare. Aspecte practice ale

interpolăarii polinomiale. – 2 ore Derivarea şi integrarea numerică; Derivarea numerică. Integrarea numerică. – 2 ore


Rezolvarea ecuaţiilor neliniare; Metoda îınjumătăaţirii intervalelor. Procedee iterative. Determinarea rădăcinilor polinoamelor– 2 ore

Erorile de calcul numeric Surse de erori. Propagarea erorilor în calcule. – 2 ore Rezolvarea sistemelor liniare; Metode directe. Metode iterative. Comparaţii între metode.

Elemente de calcul matriceal. – 2 ore Vectori şi valori proprii; Elemente introductive. Metoda Danilevsch. Metodele QR şi LR. – 2

ore Metode de optimizare; Minimizarea în lungul unei direcţii. Metode de minimizare fără calculul

derivatelor. Metoda gradientului. – 2 ore Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale; Consideraţii generale. Metode cu paşi separaţi. Extrapolare

Richardson. Metoda Bulirsch-Stoer– 2 ore Ecuaţii diferenţiale cu derivate parţiale; Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I. Ecuaţii cu

derivate parţiale de ordinul II – 2 ore

F. Conţinutul laboratoarelor/ număr de ore pentru fiecare temă: 1. Prezentarea laboratorului. Instructaj de protecţie a muncii – 2 ore 2. Prelucrarea statistică a datelor experimentale – 2 ore 3. Determinarea funcţiilor de regresie cu ajutorul programului Curve Expert 1.3 – 2ore 4. Rezolvarea ecuatiei f(x)=0 – 2 ore 5. Calculul inversei unei matrice – 2 ore 6. Factorizare QR directă, algoritmii Gram-Schmidt – 2 ore 7. Aproximarea funcţiilor cu ajutorul polinomului de interpolare Lagrange – 2 ore 8. Aproximare cu ajutorul interpolarii repetate (metoda lui Aitken)– 2 ore 9. Aproximare cu ajutorul diferentelor divizate – 2 ore 10. Aproximare cu ajutorul functiilor spline cubice – 2 ore 11. Integrare numerica prin metoda dreptunghiurilor – 2 ore 12. Integrare numerica prin metoda trapezelor – 2 ore 13. Integrare numerica prin metoda Simpson – 2 ore 14. Colocviu laborator – 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Dodescu, Gh., Toma, M., Metode de calcul numeric, Editura Didactic şi Pedagogică, Bucureşti,

1976. 2. Filciacova, V.P., Transformări Conforme ale Domeniilor de Tip Special, Editura Nancov Dumka,

Kiev, 1972. 3. Golub, G.H. and van Loan, C.F., Matrix Computations, 2nd Ed., John Hopkins University Press,

Baltimore, 1989. 4. Gourlay, A.R., Watson, G.A., Computational Methods for Matrix Eigenproblems, John Wiley &

Sons, New York, 1973. 5. Halanay, A., Matematici, Calcul Numeric şi Programare, Litografia Universităţii Bucureşti, 1979. 6. Hardy, D.W., Walker, C., Creating Documents with Scientific Word and Scientific WorkPlace,

Brooks-Cole, 1995. 7. Kincaid, D., Cheney, W., Numerical Analysis – Mathematics of Scientific Computing, Brooks-

Cole Publishing Company, Pacific Grove, California, 1991. 8. Knuth, D. The TEXbook, Addison Wesley and AMS, 1986. 9. Lamport, L. , LATEX – A Document Preparation System, Addison-Wesley, Reading,

Massachusetts, 1986. H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi

1. Mihaela Iordachescu Prelucrarea electronică a datelor – Note curs si laborator, Format A4, Universitatea din Galati, 2007, Obligatoriu integral.

Data aprobării programei analitice în catedră 19.01.2007

Şef catedră Prof dr ing Georgescu V.


PROGRAMA ANALITICA Disciplina: PROCEDEE CONEXE SUDARII



Total ore Forme de verificare Nr. credite Anul de

studiu C L C L C L Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplina

Nr. ore

28 28 - - 28 28 E - 4 - M-S2311

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoasterea metodelor de obtinere si de utilizare ale oxigenului si a gazelor

combustibile; • Cunoasterea rolului componentelor echipamentelor pentru procedee conexe sudarii; • Cunoasterea bazelor teoretice, parametrilor, operatiunilor, echipamentelor, procedeelor,

defectelor, claselor de calitate si a tolerantelor la taierea termica; • Cunoasterea bazelor teoretice, procedeelor, aliajelor si a fluxurilor, tehnologiilor,

tipurilor de îmbinari si a defectelor la lipirea cu flacara de gaze; • Cunoasterea bazelor teoretice, procedeelor si a tehnologiilor de tratamente termice cu

flacara de gaze aplicate înainte, în timpul si dupa sudare; • Cunoasterea modului de evoluare si de dezvoltare, în tara noastra si pe plan mondial, a

echipamentelor pentru taiere, lipire, încarcare si tratamente termice prin topire cu flacara de gaze;

• Formarea unei conceptii sistemice asupra metodelor de taiere, lipire, încarcare si tratamente termice prin topire cu flacara de gaze;

• Dezvoltarea capacitatii ingineresti de utilizare a echipamentelor de taiere, lipire, încarcare si tratamente termice prin topire cu flacara de gaze si de selectare a lor la realizarea unor tehnologii moderne pentru produse industriale de înalta competitivitate;

• Cunoasterea tehnologiilor de taiere, lipire, încarcare si tratamente termice prin topire cu flacara de gaze si aplicarea acestora la diferite constructii metalice sudate;

• Promovarea calitatilor atitudinale si aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca si îndeosebi pentru pregatirea

tehnica a studentului, componenta esentiala a reformei industriale în România. • Dezvoltarea capacitatilor de cercetare tehnologica; • Dezvoltarea capacitatilor de gândire proiectiva în domeniu; • Formarea deprinderilor practice în domeniul tehnologic.

C. Metode de predare - învatare: prelegerea, conversatia euristica, explicatia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situatii, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul prospectelor, cataloagelor si a noilor standarde în vigoare referitoare la echipamente si materiale de adaos si auxiliare pentru taiere, lipire, încarcare si tratamente termice prin topire cu flacara de gaze, demonstratii practice de realizare a unor îmbinari sudate si lipite, aplicatii practice individuale cu diferite echipamente de taiere, lipire, încarcare si tratamente termice prin topire cu flacara de gaze.

D. Forme si metode de evaluare: evaluare continua (pondere 25%) prin metode orale în cadrul cursului si a lucrarilor de laborator si practice în cadrul lucrarilor de laborator; evaluare sumativa (pondere 75%) prin proba scrisa la examen.


I. Clasificarea procedeelor de prelucrare ce utilizeaza flacara de gaze - 1 curs 1. Clasificarea procedeelor de prelucrare ce utilizeaza flacara de gaze / 2 ore

II. Oxigenul - 2 cursuri

1. Proprietatile, obtinerea si transportul oxigenului / 2 ore Proprietatile fizico-chimice, metode de obtinere. Otinerea oxigenului din aer.

Transportul oxigenului la locul de utilizare. 2. Reductoare de presiune pentru oxigen / 2 ore Reductoare de presiune cu actiune directa cu o trepta de laminare. Reductoare de

presiune cu actiune inversa cu o trepta de laminare. Reductoare de presiune cu actiune inversa cu doua trepte de laminare. Reductorul de presiune pentru oxigen RP-2.

III. Gaze combustibile - 2 cursuri

1. Acetilena (C2H2) / 2 ore Caracteristici. Carbura de calciu (carbid). Generarea acetilenei. Generatorul de acetilena

GA-1250. Butelia de acetilena. Baterii de butelii de acetilena. Reductorul de presiune pentru acetilena.

2. Alte gaze combustibile / 2 ore Metanul (CH4). Propanul (C3H8) si butanul (C4H10). Metilacetilena - propadiena (gazul

MAPP). Hidrogenul (H2). Vaporii de benzina si petrol. Gazul de iluminat (45 % H2 + 35 % CH4 + 20 % CO). Gazul de apa (50 % H2 + 40 % CO + 6...10 % N2).

IV. Aparate de sudare si taiere cu gaze - 2 cursuri

1. Aparate de sudare si taiere cu gaze / 4 ore Clasificarea aparatelor de sudat si de taiat. Aparate de taiere oxiacetilenica. Aparate

manuale de taiere cu combustibili lichizi. Aparate de taiere cu destinatie speciala. Truse de sudare si taiere oxiacetilenica. Complet pentru taiere manuala cu oxigen si benzina. Complet portabil de sudare - taiere oxiacetilenica. Aparate de taiere oxigaz pentru masini de taiere termica. Fenomene care intervin la utilizarea aparatelor de sudare, taiere si procedee conexe.

V. Taierea termica - 7 cursuri

1. Notiuni generale / 4 ore Bazele teoretice. Flacara de gaze (transmisia de caldura, caracteristicile de baza ale

combustiei gazelor, fazele arderii si structura flacarii). Termeni generali privind taierea termica a metalelor. Conditii de taiere oxigaz. Influenta elementelor de aliere din otel asupra procesului de taiere cu oxigen. Influenta puritatii oxigenului asupra taierii cu oxigen. Influenta încalzirii si a racirii din procesul de taiere oxi-gaz asupra proprietatilor si a structurii metalului. 2. Parametrii si operatiunile taierii cu oxigen / 2 ore

Parametrii regimului de taiere cu oxigen. Operatiunile taierii cu oxigen. 3. Taierea cu oxigen / 6 ore Taierea manuala cu oxigen. Taierea mecanizata cu oxigen (tipuri de actionare a

echipamentelor mecanizate de taiere cu oxigen, tractoare pentru taiere cu oxigen, taierea si prelucrarea conductelor, masini de taiat si sanfrenat funduri de recipient, masini de taiere stationare cu brate articulate, echipamente stationare cu carucioare încrucisate, echipamente de tip portal).

4. Defecte, clase de calitate si tolerante / 2 ore Defectele suprafetelor taiate termic. Clase de calitate si tolerante dimensionale ale

suprafetelor taiate termic (calitatea muchiei taiate cu flacara, tolerante dimensionale).

VI. Lipirea cu flacara de gaze - 4 cursuri

1. Notiuni generale / 2 ore Definitia si clasificarea procedeelor de lipire. Umectarea. Lipirea cu flacara de gaze.

Lipirea prin depunere. Lipirea capilara (lipirea capilara în pozitie orizontala, lipirea capilara în pozitie verticala). Ciclul termic la lipire.

2. Aliaje de lipit / 2 ore Conditii tehnice generale. Notarea metalelor de adaos pentru lipire moale, lipire tare si

sudare prin lipire. Aliaje de lipire moale. Aliaje de lipire tare. 3. Fluxuri pentru lipirea metalelor / 2 ore Conditii tehnice generale. Clasificarea fluxurilor pentru lipirea metalelor. Simbolizarea

fluxurilor pentru lipirea metalelor. Fluxuri pentru lipire moale. Fluxuri pentru lipire tare. 4. Tehnologie, tipuri de imbinari si defecte / 2 ore Tehnologia procesului de lipire. Tipuri de îmbinari lipite. Defectele îmbinarilor lipite.

VII. Încarcarea cu flacara de gaze - 2 cursuri

1. Încarcarea si reconditionarea prin sudare cu flacara de gaze / 2 ore Încarcarea prin sudare cu flacara de gaze. Reconditionarea prin sudare cu flacara de gaze

a pieselor din otel carbon, fonta si aluminiu. Încarcarea prin sudare cu flacara de gaze cu materiale de adaos dure pe baza de fier, cobalt si nichel.

2. Acoperirea termica prin pulverizare cu flacara de gaze / 2 ore Generalitati. Metalizarea cu flacara de gaze si sârma. Metalizarea cu flacara de gaze si

pulbere. Tehnologia metalizarii cu flacara de gaze.

VIII. Tratamente termice cu flacara de gaze - 1 curs 1. Încalziri si tratamente termice / 2 ore Încalziri si tratamente termice efectuate în procesul de fabricatie a structurilor sudate

(regimurile termice aplicate înainte si dupa sudare, efectele regimurilor termice, încalziri înainte de sudare, încalziri si tratamente termice aplicate în timpul executiei îmbinarilor sudate, tratamente termice aplicate dupa sudare). Calirea superficiala cu flacara de gaze.

F. Continutul lucrarilor de laborator / numar de ore pentru fiecare tema: 1. Prezentarea laboratorului. Instructaj de protectie a muncii - 2 ore; 2. Utilaje pentru procedee conexe sudarii - 2 ore; 3. Aprinderea si reglarea flacarii de gaze. Fenomene care intervin la utilizarea aparatelor

oxigaz - 2 ore; 4. Parametrii regimurilor de taiere oxigaz - 2 ore; 5. Taierea cu oxigen a otelurilor - 2 ore; 6. Defectele suprafetelor taiate termic - 2 ore; 7. Determinarea unghiului de umectare si a înaltimii de ridicare prin capilaritate a aliajelor de

lipit - 2 ore; 8. Lipirea prin depunere cu flacara oxiacetilenica - 2 ore; 9. Lipirea capilara cu flacara oxiacetilenica - 2 ore; 10. Defectele îmbinarilor lipite - 2 ore; 11. Reconditionarea prin sudare cu flacara de gaze a pieselor din otel carbon - 2 ore; 12. Reconditionarea prin sudare cu flacara de gaze a pieselor din fonta - 2 ore; 13. Reconditionarea prin sudare cu flacara de gaze a pieselor din aluminiu - 2 ore; 14. Încarcarea cu aliaje dure prin depunere cu flacara oxiacetilenica - 2 ore.

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Berinde, V., Toma, C. Remanierea pieselor cu defecte de turnare, Editura

Tehnica, Bucuresti, 1979; 2. Ilea, P., Panaitescu, S. Catalog de echipamente pentru mecanizarea operatiilor de

taiere termica, I.S.I.M. Timisoara, 1988; 3. Jora, M. Tehnologia sudarii cu flacara de gaze si procedee conexe,

Îndrumar de laborator, Litografia Universitatii din Galati, 1978;

4. Jora, M. Tehnologia sudarii cu flacara de gaze si procedee conexe, Partea a I-a, Utilajul si tehnologia sudarii cu flacara de gaze, Litografia Universitatii din Galati, 1988;

5. Milos, L., Radu, D., Antila, V. Tehnologia sudarii cu flacara de gaze si procedee conexe, Litografia Institutului Politehnic ,,Traian Vuia” Timisoara, 1980;

6. Milos, L. Taierea termica, Editura Sedona, Timisoara, 1996; 7. Mihailescu, D. Procedee conexe sudarii, Tom III, Vol. 4, Editura Lux

Libris, Brasov, 1997; 8. Morariu, St. Regimuri termice aplicate tnainte ;i dups sudarea o’elurilor,

SID 98, I.S.I.M. Timi;oara - O.I.D.C.M., 1989; 9. Popovici, V., Sontea, S.,

Popa, N., Sarlau, C., Milos, L., Nanu, S.


10. Radoi, M., Huzum, N., Rantz, G., Baciu, E., Crivac, G., Dinicic, C., Dragomir, I.

Reconditionarea pieselor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1986;

11. Subu, T., Dumitrescu, T., Stoian, T., Calarasu, S., Petrascu, I.

Încarcarea prin sudare si metalizare pentru reconditionarea pieselor si fabricarea de piese noi, O.I.D.I.C.M, Bucuresti, 1992;

12. *** Stadiul si tendintele standardizarii în domeniul sudarii si al procedeelor conexe, vol. VI si IX, O.I.D.I.C.M, Bucuresti, 1990;

13. *** Cataloage de produse ale unor firme de echipamente, materiale de adaos si auxiliare pentru procedee conexe sudarii.

H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti1 1. Mihailescu, D. Procedee conexe sudarii, Tom III, Vol. 4, Editura Lux

Libris, Brasov, 1997; 2. Mihailescu, D. Procedee conexe sudarii - Lucrari practice, Litografia

Universitatii ,,Dunarea de Jos” Galati, 1997.




UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL TCM Adresa: str. Domnească 111, 800201 – Galaţi Nr. telefon / fax: 0236/414872, int. 396 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: PROGRAMAREA CALCULATOARELOR SI LIMBAJE DE PROGRAMARE


Anul I Sem. I Sem. II


Cod disciplină

Nr. ore

1 2 14 28 V 4 M-F0005

B. Obiectivele disciplinei: Cunoaşterea rolului jucat de tehnologia moderna de prelucrare a

informaţie în cresterea calitatii produselor. Cunoaşterea elementelor de limbaj PASCAL. Formarea deprinderilor de construire a algoritmilor si de transpunere a acestora in programe. Deprinderea unor metode si tehnici eficiente de programare. Interpretarea mesajelor de eroare in fazele de compilare si executie a unui program si corectarea erorilor semnalate. Dezvoltarea capacităţii de adaptare la orice limbaj de programare prin intelegerea si aplicarea logicii structurilor fundamentale

C. Metode de predare – învăţare: curs aplicativ; stimularea interactivitatii si a dialogului in

timpul cursului si laboratorului, metoda grupurilor de lucru in cadrul aplicatiilor de laborator.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin: teste periodice (pondere 20%);

activitate de laborator (pondere 30 %); examen final-scris si practic (pondere 30%). E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Alfabet, constante, variabile, operatori, expresii (1 ora) 2. Structura unui program (1 ora) 3. Instructiuni de intrare/iesire (2 ore) 4. Instructiunile de atribuire, salt conditionat, alternative si repetitive. Exemple de programme (4 ore) 5. Identificarea declaratiilor necesare intr-un program. Declaratii de variabile. Declararea tablourilor. Citirea si afisarea tablourilor. Cicluri si tablouri. Exemple de programme cu vectori si matrici (2 ore) 6. Definirea procedurilor si functiilor-utilizator. Parametrii formali si efectivi. Domenii de valabilitate a declaratiilor.Exemple de programe (4 ore)

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Scrierea unor secvente de program pentru aplicarea instructiunilor elementare de limbaj de programare (2 ore) 2. Program pentru calculul sumei/produsului nemerelor pare/impare cuprinse intre 0 si 2N, respectiv 1 si (2N+1) (4 ore)


Identificarea datelor de intrare si de iesire si a declaratiilor necesare. Scrierea programului. Corectarea erorilor de compilare si executie a programului. 3. Program pentru determinarea minimului/maximului valorilor dintr-un sir de numere (2 ore). Identificarea datelor de intrare si de iesire si a declaratiilor necesare. Scrierea programului. Corectarea erorilor de compilare si executie a programului. 4. Program pentru ordonarea crescatoare/descrescatoare a elementelor unui sir de numere (2 ore). Identificarea datelor de intrare si de iesire si a declaratiilor necesare. Scrierea programului. Corectarea erorilor de compilare si executie a programului. 5. Program pentru determinarea minimului/maximului elementelor de pe diagonala principala/secundara a unei matrice date. Aplicarea notiunilor de functii-utilizator si proceduri (10 ore). Identificarea datelor de intrare si de iesire si a declaratiilor necesare. Scrierea programului in varianta monobloc si in varianta ce foloseste functii-utilizator sau proceduri.. Corectarea erorilor de compilare si executie a programului. 6. Program pentru calculul valorii unei expresii numerice alternative in functie de valoarea unor variabile de intrare. Aplicarea notiunilor de functii-utilizator si proceduri (4 ore). Identificarea datelor de intrare si de iesire si a declaratiilor necesare. Scrierea programului in varianta monobloc si in varianta ce foloseste functii-utilizator sau proceduri.. Corectarea erorilor de compilare si executie a programului. 7. Programarea modulara. Transmiterea de date intre diferitele module de program. Parametri si variabile locale si globale. (4 ore).


[1] E. Popescu – Algoritmi si limbajul PASCAL, Ed. ELSE, 2003. [2] E. Popescu – Limbajul PASCAL. Teorie si aplicatii, Ed. ELSE, 2004. [3] C. Maier, M. Dima – Programarea calculatoarelor si limbaje de programare. Teorie si aplicatii, Ed. « Cartea Universitara » Bucuresti, 2007. [4] Luca-Dan Serbanati, s.a. – Programarea sistematica in limbajele PASCAL si FORTRAN, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984. [5] Matthias Felleisen and col. – How to Design Programs : An Introduction to Programming and Computing, ISBN 0-262-06218-6, 2004, MLT Press Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, Massachusetts. [6] Ion Fatu – Teste grila de programare in limbajele PASCAL si C, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1995, ISBN 973-30-4095-9.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1

[1] E. Popescu – Algoritmi si limbajul PASCAL, Ed. ELSE, 2003 [2] E. Popescu – Limbajul PASCAL. Teorie si aplicatii, Ed. ELSE, 2004 [3] C. Maier, M. Dima – Programarea calculatoarelor si limbaje de programare. Teorie si aplicatii, Ed. « Cartea Universitara » Bucuresti, 2007


(Semnătura)


1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: PROIECTAREA STRUCTURILOR SUDATE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul III UTS

Sem. I Sem. II Total ore Forme de verificare Nr. credite

Anul de

studiu C L C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Cod disciplină

Nr. ore 28 28 - - - 28 28 - E 4 M-S2303


• Cunoaşterea materialelor destinate structurilor metalice şi proprietăţilor acestora; • Formarea unei deprinderi asupra alcătuirii secţiunii elementelor de structuri; • Cunoaşterea tipurilor de solicitări şi metodelor de calcul specifice; • Cunoaşterea unor variante de structuri metalice; • Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea


C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz.



E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Generalităţi - 2 ore

Domenii de folosire a structurilor metalice; mijloace de îmbinare şi de prindere. 2. Materiale pentru structuri metalice - 4 ore

Metalul de bază; principalii factori de influenţă asupra proprietăţilor metalelor ; alegerea calităţii oţelului pentru structuri metalice; materiale de adaos pentru sudare.

3. Principii de calcul al îmbinărilor sudate – 8 ore Elemente de calcul; calculul la solicitarea statică a îmbinărilor sudate cap la cap; în colţ prin

suprapuse şi în T solicitate static; calculul nodurilor la construcţii din profile laminate şi ţevi ; calculul îmbinărilor sudate prin puncte ; calculul la solicitări variabile.

5. Distribuţia eforturilor în îmbinările sudate - 1oră 6. Tensiuni şi deformaţii remanente datorate sudării – 4 ore

Originea tensiunilor remanente ; metode de determinare ; deformaţii remanente-clasificare ; metode de determinare.

7. Elemente de proiectare a construcţiilor sudate – 1 oră Alcătuirea şi controlul structurilor sudate; proiectarea constructiv tehnologică.

8. Structuri sudate pentru construcţii –8ore Grinda cu inimă plină : alcătuire, dimensionare, înnădire, rigidizare; grinda cu zăbrele :

alcătuire, dimensionare – metode, prinderea barelor în noduri, solidarizare, aparate de reazem.

F. Conţinutul laboratoarelor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Prezentare laborator. Protecţia muncii. -2 ore 2. Alegerea materialului pentru o structură metalică. – 2 ore 3. Alcătuirea secţiunii grinzii cu inimă plină cu dimensiuni variabile pe lungime. – 2 ore 4. Verificarea deformaţiilor la grinda cu inimă plină. -2 ore 5. Verificarea deformaţiilor la grinda cheson. – 2 ore 6. Stabilirea soluţiei constructive pentru nodurile grinzii cu zăbrele. – 2 ore 7. Verificarea tensiunilor şi deformaţiilor în barele grinzii cu zăbrele. – 2 ore 8. Rigidizarea elementelor de construcţii metalice. – 2 ore 9. Verificarea tensiunilor şi deformaţiilor în structuri de stâlpi. – 2 ore 10. Verificarea tensiunilor şi deformaţiilor în cadre. – 2 ore 11. Alcătuirea şi calculul lagarelor construcţie sudată. - 2 ore 12. Verificarea tensiunilor şi deformaţiilor în lagăre. – 2 ore 13. Verificarea tensiunilor şi deformaţiilor în pereţii carcaselor de reductor. – 2 ore 14. Alcătuirea şi calculul roţilor şi tamburelor sudate. – 2 ore

G. Conţinutul proiectului / număr de ore pe subtemă H. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Constantin, E., Proiectarea maşinilor, utilajelor şi construcţiilor sudate, vol. I , Galaţi 1981.

2. Constantin, E., Proiectarea maşinilor, utilajelor şi construcţiilor sudate, vol. II , Galaţi 1983.

3. Dalban, C., Juncan, N., Şerbescu, C., Varga, Al., Dima, Ş., Construcţii metalice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1983.

4. Mateescu, D., Calculul structurilor sudate, , Timişoara, 1975. 5. Mateescu, D., Caraba, I., Calculul şi proiectarea elementelor din oţel, Editura tehnică,

Bucureşti,1979. 6. Mateescu, D., Caraba, I., Construcţii metalice-calculul şi proiectarea elementelor din

oţel, Editura tehnică, Bucureţti-1980. 7. Popescu, V., Construcţii metalice, Editura tehnică, Bucureşti,1975. 8. Sălăgean, T., Oţeluri pentru structuri sudate, Editura Facla, Timişoara, 1974. 9. Siminea, P., Negrei, L., Construcţii metalice şi tehnologia execuţiei, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti-1975. 10. Siminea, P., Negrei, L., Constructii metalice. Calculul prin metoda stărilor limita,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 11. Şarlău, C., , Maşini şi construcţii sudate, , Timişoara, 1977.




3. Notiţe de curs.


Şef catedră Prof dr ing Georgescu Valeriu


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: PROIECTAREA STRUCTURILOR SUDATE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul III UTS

Sem. I Sem. II Total ore Forme de verificare Nr. credite

Anul de

studiu C L C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Cod disciplină

Nr. ore - - 28 14 28 28 14 28 - E,P - 4 , 2 M-S2303


• Cunoaşterea materialelor destinate structurilor metalice şi proprietăţilor acestora; • Formarea unei deprinderi asupra alcătuirii secţiunii elementelor de structuri; • Cunoaşterea tipurilor de solicitări şi metodelor de calcul specifice; • Cunoaşterea unor variante de structuri metalice; • Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea


C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz.



E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 8. Structuri sudate pentru construcţii –8ore

Stâlpi metalici: dimensionare, verificare, solidarizare; cadre pentru hale industriale; cadre pentru maşini.

9. Ansamble sudate pentru maşini – 10 ore Organe simple de maşini; lagăre; roţi; valţuri; tamburi; carcase pentru reductoare; rotoare şi

carcase pentru maşini electrice; batiuri pentru prese şi maşini unelte; ansamble pentru vagoane şi locomotive.

10. Structuri din tablă – 10 ore Rezervoare cilindrice verticale cu fund plat, alcătuire fund şi manta, sisteme de acoperiş;

rezervoare cilindrice verticale cu fund curb; rezervoare cilindrice orizontale ; rezervoare sferice; gazometre cu presiune constantă şi volum variabil ; gazometre cu volum constant şi presiune variabilă. şi curb;

F. Conţinutul laboratoarelor / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Analiza structurilor de batie pentru maşini. – 2 ore 2. Verificarea tensiunilor în peretele cilindric al rezervoarelor – 2 ore 3. Verificarea deformaţiilor remanente la sudarea cap la cap. – 2 ore 4. Verificarea deformaţiilor remanente la sudarea în colţ. – 2 ore 5. Studiul comportării îmbinărilor sudate la solicitări de tracţiune simplă. – 2 ore

6. Studiul comportării îmbinărilor sudate la solicitări de încovoiere. – 2 ore 7. Studiul comportării îmbinărilor sudate prin puncte la solicitări de forfecare. – 2 ore

G. Conţinutul proiectului / număr de ore pe subtemă Tema: Proiectarea unei structuri sudate: grindă cu inimă plină, grindă cu zăbrele.

Etape:- Alcătuire constructivă. Determinare dimensiuni principale. -2 ore - Determinarea eforturilor din elementele structurii. – 4 ore - Alegerea secţiunii laminatelor şi dimensionarea lor. – 4 ore - Calculul îmbinărilor sudate. – 4 ore - Alegerea elementelor de solidarizare şi dimensionarea lor. – 2 ore - Verificarea prin calcul a elementelor de solidarizare. – 2 ore - Alcătuirea constructivă a elementelor de rezemare şi verificarea lor prin calcul. – 2 ore - Verificarea prin calcul îmbinărilor de montaj. – 2 ore - Desene de execuţie şi ansamblu. – 6 ore




3. Dalban, C., Juncan, N., Şerbescu, C., Varga, Al., Dima, Ş., Construcţii metalice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1983.

4. Mateescu, D., Calculul structurilor sudate, , Timişoara, 1975. 5. Mateescu, D., Caraba, I., Calculul şi proiectarea elementelor din oţel, Editura tehnică,

Bucureşti,1979. 6. Mateescu, D., Caraba, I., Construcţii metalice-calculul şi proiectarea elementelor din

oţel, Editura tehnică, Bucureţti-1980. 7. Popescu, V., Construcţii metalice, Editura tehnică, Bucureşti,1975. 8. Sălăgean, T., Oţeluri pentru structuri sudate, Editura Facla, Timişoara, 1974. 9. Siminea, P., Negrei, L., Construcţii metalice şi tehnologia execuţiei, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti-1975. 10. Siminea, P., Negrei, L., Constructii metalice. Calculul prin metoda stărilor limita,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 11. Şarlău, C., , Maşini şi construcţii sudate, , Timişoara, 1977.




3. Notiţe de curs.


Şef catedră Prof dr ing Georgescu Valeriu

1/2


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: PROIECTAREA PE CALCULATOR A PROCESELOR DE SUDARE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul IV IS


de studiu C L+P C L C L+P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplină

Nr. ore

14 14+14

- - 14 14+ 14

V - 3V+1P - M-S2313


• Utilizarea calculatorului in proiectarea si optimizarea tehnologiilor si procedeelor de sudare

• Formarea unei concepţii sistemice asupra modelarii proceselor de sudare • Dezvoltarea capacităţii ingineresti de optimizare a proceselor de sudare • Cunoaşterea algoritmilor de calcul pentru stabilirea temperaturii de preincalzire, a

carbonului echivalent in proiectarea tehnologiilor de sudare • Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea


studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, analiza problematicii specifice ingineriei sudarii, aplicatii individuale.


E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Principiile proiectării asistate de calculator in ingineria sudarii – 2 ore 2. Principii de elaborare a algoritmilor în proiectarea asistată de calculator a proceselor de sudare – 2 ore 3. Algoritm de calcul a tehnologiilor de sudare prin topire – 4 ore 4. Modelarea matematică a câmpurilor termice din îmbinările sudate – 4 ore 5. Principiile elaborării bazelor de date pentru metale de bază sudabile şi materiale de adaos destinate sudării – 4 ore

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: Laborator:

1. Aplicaţii pe calculator pentru calculul tehnologiilor de sudare – 2 ore 2. Aplicaţii pe calculator pentru calculul carbonului echivalent – 2 ore 3. Aplicaţii pe calculator pentru calculul temperaturii de preîncălzire in procesele de sudare 2 ore 4. Aplicaţii pe calculator pentru calculul vitezei de răcire în zonele adiacente băii de sudură – 2 ore 5. Aplicaţii pe calculator pentru predictia distribuţiei temperaturilor în îmbinările sudate – 2 ore 6. Aplicaţii pe calculator pentru optimizarea tehnologiilor şi procedeelor de sudare- 4 ore

2/2

Proiect: Dezvoltarea bazelor de date pentru: metale de bază sudabile, materiale de adaos destinate sudării, semifabricate destinate sudării, regimuri de sudare SE, WIG, MIG-MAG, SAF - 14 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Constantin, E., Tehnologia sudării prin topire, Universitatea Dunărea de Jos Galaţi,

1995. 2. Micloşi V., Scorobeţiu L., Jora M., Miloş L., Bazele proceselor de sudare, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 3. Radaj, D. – Heat effects of welding: temperature field, residual stress, distorsion,

Springer-Verlag Berlin Heidelberg, Germany, 1992. 4. Salagean T., Burca M., Voda M., Folosirea in tehnologia sudarii a carbonului echivalent

al otelurilor, MICM-OID, 1985. 5. Scutelnicu E., Cercetari teoretice si experimentale privind procesele termice din

imbinarile sudate eterogene, teza de doctorat, 2003. 6. Scutelnicu, E. – Simularea prin Element Finit a Proceselor Termice din Imbinarile

Sudate Eterogene, e-book, ISBN 973-627-088-2, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos din Galati, 2004,104 pag.

7. *** Covered Electrodes for Manual Arc Welding, Depositing and Cutting, Catalogue, J.S.C. Spetselectrode, Russia, 2001.

8. *** Welding Consumables, SŽ Elektrode Jesenice, Jesenice, Slovenia, 2001.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1 1. Scutelnicu E., Proiectarea pe calculator a proceselor de sudare – Aplicatii, suport electronic, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 2007. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 19.01.2007




1 Integral


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: RECONDIŢIONAREA PIESELOR

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul IV UTS



Cod disciplină

Nr.ore - - - - 28 14 - E - 6 M-S2316

B. Obiectivele disciplinei: • Punerea în evidenţă a cauzelor care provoacă ieşirea din funcţiune a diferitelor piese şi

subansamble ale utilajelor; • Cunoaşterea metodelor şi procedeelor de recondiţionare a acestora; • Cunoaşterea tehnologiilor tip de recondiţionare; • Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea

tehnică a studentului, componentă esenţială a reformei industriale în România. C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea,

studiul de caz. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale la orele


E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Disponibilitatea produselor.- 1 oră 2. Uzarea, tipuri de uzare, metode de apreciere a uzării, limita uzării. – 3 ore 3. Problema recondiţionării, pregătirea din proiectare în vederea recondiţionării, pregătirea

pieselor, demontarea subansamblelor în vederea recondiţionării. – 4 ore 4. Metode de recondiţionare. – 2 ore 5. Tehnologia tip de recondiţionare prin sudare, pregătirea pieselor în vederea recondiţionării

prin sudare, materiale pentru încărcare prin sudare. – 2 ore 6. Procedee de încărcare prin sudare, recondiţionarea prin refacerea formei geometrice şi a

rezistenţei mecanice, recondiţionarea prin utilizarea elementelor suplimentare de rezistenţă, recondiţionarea prin refacerea stratului superficial deteriorat, încărcarea prin sudare cu arc electric vibrator, încărcarea prin sudare cu plasma. – 6 ore.

7. Recondiţionarea prin metalizare, tehnologia tip de recondiţionare prin pulverizare termică, pregătirea suprafeţelor pentru încărcarea prin pulverizare termică, alegerea materialelor de depunere, încărcarea prin pulverizare termică. – 3 ore

8. Recondiţionarea pieselor prin acoperiri galvanice: cromare, fierare, cuprare. – 2 ore 9. Recondiţionarea pieselor prin lipire. – 1 oră 10. Recondiţionarea pieselor cu ajutorul materialelor sintetice. -1 oră 11. Recondiţionarea pieselor prin deformare plastică la rece: refulare, mandrinare, evazare,

întindere, îndreptare, netezire, ecruisare. – 2 ore

12. Recondiţionarea pieselor prin bucşare. 1 oră

F. Conţinutul laboratoarelor/ număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea uzării pieselor prin metode discontinue – 2 ore 2. Recondiţionarea pieselor prin prelucrare la dimensiunea de reparaţie – 2 ore 3. Recondiţionarea pieselor la dimensiunea nominală – 2 ore 4. Incărcarea prin sudare a pieselor de revoluţie, – 2 ore 5. Pregătirea suprafeţelor în vederea metalizării -2 ore 6. Metalizarea prin pulverizare termică a suprafeţelor,– 2 ore 7. Recondţtionarea pieselor prin lipire – 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Bejan V., Tehnologia fabricării şi a reparării utilajelor tehnologice-Tehnologie şi

mentenabilitate în construcţia de maşini,vol. I si II, OIDICM, Bucureşti, 1991 2. Berinde V., Recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea pieselor, Ed.Tehnică, Bucureşti,

1986. 3. Constantinescu M., Protecţia anticorozivă a metalelor, Ed.Tehnică, Bucureşti,1979. 4. Constantinescu V., Prevenirea uzurii motoarelor de automobile, vol. I si II, Ed.Tehnică,

Bucureşti,1987. 5. Ghitta A. şi col., Repararea motoarelor cu ardere internă, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1967. 6. Marcu V., Metalizarea prin pulverizare, Ed. Academiei, Bucureşti, 1963. 7. Mitroi C. şi col. , Tehnologia recondiţionării pieselor uzate, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1968. 8. Million A., Million C., Lipirea şi aliaje de lipit, vol I şi II, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1975. 9. Raşeev D.D., Oprean I.D., Tehnologia fabricării şi reparării utilajului tehnologic, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. 10. Rădoi M. şi col. , Recondiţionarea pieselor, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1986. 11. Răduţ N., Recondiţionarea pieselor, Ed. Militară, 1983. 12. Tomescu D. şi col. , Metode, procedee şi tehnologii de recondiţionare a pieselor de la

utilajele agricole, Ed. Ceres, Bucureşti, 1987. 13. Vas A. şi col. , Aplicaţiile industriale ale plasmei termice, Ed. Facla, Timişoara, 1979.


1. Rădoi M. şi col. , Recondiţionarea pieselor, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1986. 2. Notiţe de curs


Şef catedră

Prof dr ing Georgescu Valeriu

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA MECANICĂ ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR PROF. DR. ING. DIMOFTE AGLAIA Adresa: Str. Domneasca Nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236-417421 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: REZISTENŢA MATERIALELOR I, II

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul

de studiu

Anul II Inginerie industrială Total ore Forme de verificare Nr. credite

Cod disciplină

Sem I Sem II C S L C S L C S L Sem. I Sem. II Sem.I Sem. II

Nr. ore 3 1 1 2 1 - 70 28 14 Examen Examen 6 4


Curs: Asimilarea cunoştinţelor referitoare la solicitările solidelor deformabile, elemente de teoria elesticităţii, solicitări complexe, structuri nedeterminate, solicitări dinamice. Rezistenţa Materialelor este una din disciplinele de bază pentru un inginer, îndeosebi pentru inginerul proiectant de maşini, utilaje sau construcţii. Studiile teoretice şi cercetările experimentale de rezistenţa materialelor contribuie la stabilirea formei constructive optime a produselor şi la garantarea siguranţei în exploatare.

Laborator: Prezentarea şi realizarea încercărilor mecanice: încercarea la tracţiune, încercarea la compresiune, încercarea la forfecare, încercarea la încovoiere, încercarea la răsucire. Prezentarea noţiunilor referitoare la prelucrarea datelor experimentale. Măsurarea tensiunilor mecanice prin metoda tensometriei electrice. Efectuarea de experimente privind comportarea materialelor la solicitări simple: încovoiere, răsucire. Prelucrarea rezultatelor prelevate de pe instalaţiile de laborator cu programe specifice Mathcad. Analiza erorilor şi stabilirea intervalelor de încredere. Laborator virtual. Aplicarea metodelor specifice sistemului e-Learning pentru realizarea de experimente într-un laborator virtual. Aplicaţii referitoare la noţiunile predate la curs rezolvate cu programe Mathcad şi programul MDSolids. Seminar: Efectuarea de aplicaţii în vederea obţinerii unei experienţe de calcul, absolut necesară pentru rezolvarea problemelor de specialitate ale inginerului. Utilizarea programului MDSolids pentru efectuarea calculelor de rezistenţă a solicitărilor simple. B. Metode de predare – învăţare: Curs: Studenţii au materialele didactice corepunzătoare asimilării noţiunilor predate. Predarea noţiunilor teoretice se realizează cu videoproiectorul iar pentru explicaţii şi răspunsuri la întrebările studenţilor se utilizează tabla şi creta. Laborator: Instalaţiile necesare efectuării experimentelor de laborator se află în Laboratorul de Rezistenţa Materialelor I (sala Moo18).

Se utilizează reţeaua de calculatoare din Laboratorul de Rezistenţa Materialelor I (sala Moo18) şi reţeaua din Laboratorul de Mecanică (sala M003). Reţeaua este cuplată la internet. Pe calculatoarele reţelei sunt instalate programele necesare şi materialele documentare ce permit efectuarea tuturor activităţilor de laborator. Pentru realizarea lucrărilor referitoare la încercările mecanice se utilizează Laboratorul de Rezistenţa Materialelor II (Hala). Seminar: Se utilizează reţeaua de calculatoare din Laboratorul de Rezistenţa Materialelor I (sala Moo18) şi reţeaua din Laboratorul de Mecanică (sala M003). Pe calculatoarele reţelei sunt instalate programele Mathcad şi programul MDSolids. Aplicaţiile se efectuează pe tablă şi apoi se verifică cu programele de calcul existente pe calculatoare.

C. Forme şi metode de evaluare: Evaluare pe parcurs Evalarea pe parcus se bazează activitatea desfăşurată în cadrul orelor de laborator şi pe modul de realizare a problemelor aplicative din cadrul orelor de seminar. De asemenea se realizează o testare parţială, care să refelecte modul se asimilare a noţiunilor predate. Evaluare finală Evaluarea finală se realizează şi în funcţie de evaluarea pe parcurs, care are o pondere de 30-40 %. La evaluarea finală testele efectuate pe parcurs pot avea o pondere de până la 50%.

D. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: REZISTENŢA MATERIALELOR I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Principalele probleme privind solicitările solidelor deformabile Clasificarea solidelor deformabile Sarcini exterioare Eforturi interioare.Tensiuni Deplasări şi deformaţii Ipoteze ale Rezistenţei Materialelor 2 ore DIAGRAME DE EFORTURI Diagrame de eforturi la bare drepte. Convenţia de semne Relaţii diferenţiale între eforturi secţionale şi sarcini Diagrame de eforturi la sisteme de bare în plan şi în spaţiu Diagrame de eforturi la sisteme de bare cu articulaţii intermediare Stabilirea diagramelor de eforturi prin suprapunere de efecte Diagrame de eforturi la bare curbe plane Forţe concentrate mobile. Moment maxim maximorum 6 ore SOLICITAREA AXIALA Incercarea la tracţiune a metalelor Forţe axiale. Diagrame de forţe axiale Tensiuni şi deformaţii Bare cu variaţie de secţiune Tensiuni şi deformaţii ţinând seama de greutatea proprie Probleme static nedeterminate 4 ore CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE

Momente statice. Centre de greutate Momente de inerţie Variaţia momentelor de inerţie la translaţia axelor Momente de inerţie pentru suprafeţe simple Variaţia momentelor de inerţie cu rotaţia axelor Momente de inerţie pentru suprafeţe compuse Module de rezistenţă Raze de inerţie. Elipsa de inerţie 4 ore INCOVOIEREA BARELOR DREPTE Consideraţii generale Tensiuni normale la încovoierea pură plană Grinzi neomogene alcătuite din două materiale diferite Tensiuni tangenţiale la încovoierea simplă a barelor drepte Variaţia tensiunilor tangenţiale Calculul convenţional al barelor la forfecare Lunecarea longitudinală Calculul elementelor de solidarizare Grinzi de egală rezistenţă Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate Integrarea analitică a ecuaţiei diferenţiale aproximative a fibrei medii deformate Integrarea ecuaţiei diferenţiale de ordinul patru a fibrei medii deformate Metoda parametrilor în origine Metoda grinzii conjugate Calculul deplasărilor la bare cu secţiune variabilă Metoda grinzii conjugate Metoda grinzii echivalente Metoda celor trei necunoscute Influenţa forţei tăietoare asupra săgeţii 14 ore TORSIUNEA BARELOR CIRCULARE Diagrame de eforturi la torsiune Tensiuni şi deformaţii la răsucirea barelor de secţiune circulară 2 ore ELASTICITATE Starea generală de tensiune Starea de tensiune într-un punct al corpului solid deformabil Tensiuni principale. Direcţii principale ale stării de tensiune Tensiuni tangenţiale extreme şi planele pe care acţionează Ecuaţiile de echilibru Cauchy Cazuri particulare ale stării de tensiune. Starea plană de tensiune Starea generală de deformaţiii Starea de deformaţii într-un punct al corpului solid deformabil Deformaţii specifice principale Legea lui Hooke generalizată Energia potenţială de deformaţie 10 ore Total Rezistenţa Materialelor I 42 ore

REZISTENŢA MATERIALELOR II

METODE ENERGETICE PENTRU CALCULUL DEPLASĂRILOR LINIAR ELASTICE

Energia potenţială de deformaţie.Teorema lui Clapeyron Teoremele lui Castigliano Relaţia Mohr-Maxwell Procedeul Mohr-Vereşceaghin Teorema reciprocităţii lucrului mecanic 4 ore STRUCTURI STATIC NEDETERMINATE. METODA EFORTURILOR Sisteme de bare static nedeterminate Aspecte generale Grad de nedeterminare statică Ridicarea nedeterminării Condiţii de compatibilitate Ecuaţiile metodei eforturilor Grinda continuă Grad de nedeterminare statică Ridicarea nedeterminării Condiţii de compatibilitate Ecuaţia Clapeyron Calculul reacţiunilor şi stabilirea diagramelor de variaţie ale eforturilor secţionale 4 ore TENSIUNI LA SOLICITAREA COMPUSĂ A BARELOR DREPTE Aspecte generale Solicitări care produc numai tensiuni normale Încovoiere simplă cu forţă axială Întindere sau compresiune excentrică Încovoiere oblică şi strâmbă Solicitări care produc numai tensiuni tangenţiale Solicitări care produc tensiuni normale şi tensiuni tangenţiale Teorii ale stărilor de tensiune limită Calculul de rezistenţă al arborilor 6 ore STABILITATEA STATICĂ A BARELOR ZVELTE Aspecte generale ale stabilităţii barelor zvelte Forţa critică de flambaj a barelor zvelte solicitate la compresiune Domeniul de valabilitate al relaţiei Euler Flambajul barelor drepte formate din.zone de rigiditate diferită Flambajul barelor drepte comprimate excentric Metoda energetică de calcul al sarcinii critice de flambaj 2 ore SOLICITĂRI DINAMICE Solicitări produse prin forţe de inerţie Solicitării produse prin şoc Condiţiile apariţiei solicitări prin şoc. Utilizarea legii conservării energiei pentru soluţionarea solicitării prin şoc

Calculul la şoc cu ajutorul multiplicatorului dinamic 2 ore VASE DE ROTAŢIE CU PEREŢI SUBŢIRI

Aspecte generale. Ipoteze de calcul Tensiuni în pereţii vaselor de rotaţie solicitaţi la presiune interioară 2 ore TENSIUNI ŞI DEFORMAŢII ÎN TUBURI CILINDRICE CU PEREŢI GROŞI Tubul cilindric cu pereţi groşi solicitat la presiune interioară şi exterioară Tubul cilindric cu pereţi groşi solicitat.la presiune interioară Tubul cilindric cu pereţi groşi solicitat la presiune exterioară Calculul cilindrilor fretaţi 4 ore RĂSUCIREA BARELOR DE SECŢIUNE NECIRCULARĂ Generalităţi Tensiuni şi deformaţii la răsucirea liberă a barelor de secţiune necirculară Calculul tensiunilor tangenţiale pentru diferite secţiuni transversale Secţiunea circulară Secţiunea dreptunghiulară 2 ore BARE CURBE CU RAZĂ MICĂ DE CURBURĂ Generalităţi Tensiuni la încovoierea barelor curbe cu rază mică de curbură 2 ore Total Rezistenţa Materialelor II 28 ore Total Rezistenţa Materialelor I, II 70 ore

E. Conţinutul laboratorului / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Încercări mecanice. Încercarea la tracţiune. 2 ore 2. Încercări mecanice. Încercarea la compresiune. Încercarea la forfecare. 2 ore 3. Încercări mecanice. Încercarea la încovoiere. Încercarea la răsucire. 2 ore 4. Prelucrarea datelor experimentale. Măsurarea tensiunilor mecanice prin metoda tensometriei electrice. 2 ore 5. Tensiuni şi deformaţii la încovoire. 2 ore 6. Torsiunea barelor de secţiune circulară. 2 ore 7. Verificarea experimentală e ecuaţiei celor trei momente. 2 ore

F. Conţinutul seminariilor:

Probleme aplicative la temele predate la curs. 1. Diagrame de eforturi. Aplicaţii cu MDSolids. 4 ore 2. Tensiuni şi deformaţii la solicitarea axială. Aplicaţii cu MDSolids. 2 ore 3. Caracteristici geometrice ale suprafeţelor plane. Aplicaţii cu MDSolids. 2 ore 4. Tensiuni şi deformaţii la încovoierea barelor drepte. Aplicaţii cu MDSolids. 4 ore 5. Răsucirea barelor de secţiune circulară. Aplicaţii cu MDSolids. 1 ore 6. Elemente de teoria elasticităţii. 1 ore 7. Metode energetice pentru calculul deplasărilor liniar elastice. 2 ore 8. Sisteme static nedeterminate. Metoda eforturilor. 2 ore 9. Tensiuni la solicitarea compusă a brelor drepte. 2 ore 10. Stabilitatea statică a barelor drepte.Solicitări dinamice. 2 ore 11. Răsucirea barelor de secţiune circulară. 2 ore 12. Încovoierea barelor curbe cu rază mică de curbură. 2 ore

F. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Beschia,N., Rezistenţa materialelor, Capitole speciale, Ed.didactică.şi pedagogică,

Bucureşti,1971 2. Bia C., Ilie V., Soare M.V., Rezistenţa materialelor şi teoria elasticităţii, Ed.Didactică şi 3. pedagogică, Bucureşti, 1983 4. Bologa O., Dimofte A., Elemente de inginerie mecanica. Rezistenţa materialelor. Editura

“Evrika” Brãila 2002. 5. Bologa O., Dimofte A., Elemente de inginerie mecanica. Solicitãrile solidelor deformabile.

Editura “Evrika” Brãila 2002. 6. Bologa O., Dimofte A. , Elemente de Inginerie Mecanică – Solicitările solidelor

deformabile. Aplicaţii cu MDSolids, Editura EVRIKA Brăila 2004. 7. Buzdugan Ghe., Blumenfeld M., Calculul de rezistenţă al pieselor de maşini, Editura

tehnică, Bucureşti, 1979. 8. Dimofte A., Rezistenţa Materialelor, Probleme, Universitatea din Galaţi, Galaţi, 1991 9. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol I, Editura EVRIKA Brăila, 2001. 10. Dimofte A., Bologa O., Încercări mecanice. Experimente şi prelucrări de date,

EDITURA FUNDAŢIEI UNIVERSITARE “Dunărea de Jos” Galaţi 2004. 11. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa materialelor, Curs, aplicaţii şi experimente de laborator,

Manual pentru studenţii de la profilul Inginerie electrică, EDITURA FUNDAŢIEI UNIVERSITARE “Dunărea de Jos” Galaţi 2004.

12. Dimofte A., Bologa O., Ioniţă B. , Rezistenţa materialelor., vol.II, Elasticitate, EVRIKA Brăila 2002 .

13. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol III, Editura EVRIKA Brăila, 2003. 14. Dimofte A., Bologa O., IoniţăB., Rezistenţa materialelor I, Solicitările barelor.Elasticitate,

Editura ZIGOTTO Galaţi 2005. 15. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa materialelor II, Structuri nedeterminate. Solicitări

complexe, Editura ZIGOTTO Galaţi 2005. 16. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa materialelor II, Structuri nedeterminate. Solicitări

complexe, Editura ZIGOTTO Galaţi 2006. 17. Deutsch I., Rezistenţa materialelor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976. 18. Massonet,Ch., Deprez,G., ş.a., Calculul structurilor la calculatoare electronice, Editura

tehnică, Bucureşti,1972. 19. Ponomariov S.D., Biderman V.L., Liharev C.K., ş.a., Calculul de rezistenţă în construcţia de

maşini, vol.I, Editura tehnică, Bucureşti, 1960. 20. Posea N., Rezistenţa materialelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

G. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi

1. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol I, Editura EVRIKA Brăila, 2001. 2. Dimofte A., Bologa O., Încercări mecanice. Experimente şi prelucrări de date,

EDITURA FUNDAŢIEI UNIVERSITARE “Dunărea de Jos” Galaţi 2004. 3. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa materialelor, Curs, aplicaţii şi experimente de

laborator, Manual pentru studenţii de la profilul Inginerie electrică, EDITURA FUNDAŢIEI UNIVERSITARE “Dunărea de Jos” Galaţi 2004.

4. Dimofte A., Bologa O., Ioniţă B. , Rezistenţa materialelor., vol.II, Elasticitate, EVRIKA Brăila 2002 .

5. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa Materialelor, vol III, Editura EVRIKA Brăila, 2003. 6. Dimofte A., Bologa O., IoniţăB., Rezistenţa materialelor I, Solicitările

barelor.Elasticitate, Editura ZIGOTTO Galaţi 2005.

7. Dimofte A., Rezistenţa Materialelor, Probleme, Universitatea din Galaţi, Galaţi, 1991.

8. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa materialelor II, Structuri nedeterminate. Solicitări complexe, Editura ZIGOTTO Galaţi 2005.

9. Dimofte A., Bologa O., Rezistenţa materialelor II, Structuri nedeterminate. Solicitări

complexe, Editura ZIGOTTO Galaţi 2006.


Întocmit

Prof. Dr. Ing. Aglaia Dimofte

Şef catedră Prof. Dr. Ing. Sorin Muţşat


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: SENZORI SI TRADUCTOARE




Cod disciplină

Nr. ore

2 1L 1P

- - 28 14L 14P

V, P - 5+1 - M-D3201

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoaşterea modului de evolutie si de dezvoltare, in ţara noastră si pe plan mondial, a

construcţiei şi funcţionării senzorilor şi traductoarelor electrice şi neelectrice. • Formarea unei concepţii sistemice asupra construcţiei şi funcţionării senzorilor şi

traductoarelor electrice şi neelectrice. • Dezvoltarea capacităţii ingineresti de utilizare a senzorilor şi traductoarelor electrice şi

neelectrice si de selectare a lor la realizarea unor tehnologii moderne de monitorizare/control a unor procese industriale sau a calitatii unor produse industriale;

• Cunoaşterea caracteristicilor funcţionale şi a prescripţiilor metrologice a diverselor tipuri de senzori şi traductoare; Crearea de deprinderi teoretice şi practice în proiectarea şi alegerea adecvată a senzorilor şi traductoarelor necesare în măsurări şi automatizări.



studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de de utilizare a senzorilor şi traductoarelor electrice şi neelectrice si de selectare a lor, aplicatii practice individuale.



1. INTRODUCERE – 2 ore Noţiuni introductive; Clasificarea traductoarelor

2. POZIŢIA ŞI STRUCTURA TRADUCTOARELOR – 2 ore Poziţia traductoarelor în SRA; Structura generală a traductoarelor; Particularităţi ale adaptoarelor

3. CARACTERISTICILE ŞI PERFORMANŢELE TRADUCTOARELOR – 4 ore Funcţionarea în regim static; Principalele tipuri de caracteristici intrare-ieşire ale traductoarelor; Erorile de neliniaritate şi de histerezis; Caracteristici energetice; Caracteristici constructive

4. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE TRADUCTOARELOR – 2 ore Elemente sensibile; Adaptoare

1


5. TRADUCTOARE PENTRU DEPLASĂRI – 4 ore Traductoare pentru deplasări liniare şi unghiulare de tip rezistiv; Traductoare inductive pentru deplasări liniare; Transformator diferenţial liniar variabil; Elemente sensibile cu circuit magnetic închis destinate traductoarelor pentru deplasări linare

6. TRADUCTOARE MICROMETRICE INDUCTIVE – 4 ore Sistem micrometric de măsurare utilizând metoda prin rezonanţă; Traductoare capacitive pentru deplasări liniare mici; Traductor micrometric capacitiv

7. TRADUCTOARE PENTRU DEPLASĂRI UNGHIULARE – 10 ore Traductor capacitiv pentru deplasări unghiulare; Traductoare inductive pentru deplasări unghiulare; Element sensibil de tip autotransformator; Elemente sensibile pentru deplasări unghiulare în tensiune alternativă modulată în amplitudine; Traductoare pentru deplasări liniare; Elemente sensibile pentru traductoare numerice de rotaţie; Elemente sensibile digitale rotative absolute; Traductoare numerice pentru deplasări unghiulare; Discuri magnetice absolute; Discuri optice absolute; Traductoare incrementale pentru deplasări unghiulare


1. Măsurarea parametrilor pasivi proprii ai traductoarelor parametrici; Traductoare rezistive bobinate; Termorezistoare; Termistoare – 2 ore

2. Traductoare rezistive tensometrice.Captoare tensometrice; Traductoare inductive; Traductoare cu termocuplu – 2 ore

3. Traductoare digitale pentru măsurarea vitezei de rotaţie şi a poziţiei – 2 ore 4. Traductoare electrice de timp; Traductoare de proximitate; Traductoare de vibraţie;

Traductoare acustice – 2 ore 5. Traductoare şi captoare de forţă şi moment de torsiune; Traductoare pneumatice de

deplasare; Traductoare mecanice de timp – 2 ore 6. Traductoare de debit şi temperatură; Traductoare de presiune şi nivel – 2 ore 7. Repararea şi întreţinerea traductoarelor – 2 ore

G. Tematici alternative pentru proiect:

1.Proiectarea traductoarelor de temperatură cu termorezistoare – 14 ore 2. Proiectarea traductoarelor de temperatură cu termocupluri– 14 ore 3. Proiectarea traductoarelor de temperatură cu termistoare – 14 ore 4. Proiectarea traductoarelor de deplasare rezistive – 14 ore 5. Proiectarea traductoarelor de deplasare inductive cu miez mobil – 14 ore 6. Proiectarea traductoarelor de nivel cu sondă capacitivă – 14 ore 7. Proiectarea traductoarelor pentru măsurarea forţei de greutate – 14 ore

H. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Alexiu, I., s.a., Circuite cu semiconductoare în industrie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1970. 2. Alexandru, St., Florescu, I., Tehnica măsurarii şi aparate de măsurat în industria

lemnului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976 3. Baritz, M., s.a., Îndrumar de proiectare pentru aparate optice, Universitatea din Braşov,

1988; 4. Constantinescu, I.N. ş.a. Măsurarea mărimilor mecanice cu ajutorul tensometriei, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 1989. 5. Crave, H., Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1966 6. Dumitriu, A., Tehnica prelucrării informaţiilor, Univ. Braşov, 1982. 7. Dumitriu, A. ş.a. Sisteme senzoriale pentru roboţi, Ed. Medro, Bucureşti, 1996 8. Dodoc, P., Metrologie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 1980. 9. Ionescu, G. ş.a., Traductoare pentru automatizări industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti,

1985.

2

10. Iordache, P., ş.a., Aparate de măsurat electrice şi electronice, vol.I şi II, Ed. Militară, Bucureşti, 1971

11. Iordache, P., Rosca, I., Măsurarea şi metrologia mărimilor mecanice, Universitatea TransiIvania Braşov, 1994

12. Iordache, P., Baritz, M., Măsurarea şi metrologia mărimilor termice, Universitatea TransiIvania Braşov, 1994;

13. Iordachescu, D., Iordăchescu, M., Scutelnicu, E., Traductoare si senzori (Sensors and Transducers), Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, Romania, 2006, 152 pag., ISBN 13 978-973-627-350-6

14. Nicolau, E., ş.a, Manualul inginerului electronist, Aparate de măsura, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1979

15. Pop, E., Stoica, V., Tehnici moderne de măsurare, Ed. Facla, Timişoara, 1983. 16. Savici, L., Aparate de analiză fizico-chimică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980; 17. Tolle, H., Măsurări în instalaţiile termice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972 I. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi 1. Iordachescu, D., Iordăchescu, M., Scutelnicu, E., Traductoare si senzori (Sensors and Transducers), Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, Romania, 2006, 152 pag., ISBN 13 978-973-627-350-6 Obligatoriu integral.

Data aprobării programei analitice în catedră: 19.01.2007

Şef catedră


3

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" GALATI FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA ROBOTICA SI SUDARE Adresa: Galati, Str Domneasca Nr. 111 Nr. telefon / fax: E-mail: octavian.mircea @ugal.ro

PROGRAMA ANALITICA

Disciplina: SISTEME MECANICE ALE ROBOTILOR DE SUDARE

A. Locul disciplinei în planul de învatamânt: Anul IV



Cod disciplina

Nr. ore

- - 28 28 28 28 - E - 6 M-S2317


• Cunoasterea evolutiei constructiei de roboti pentru sudare în tara noastra si pe plan mondial;

• Formarea unei conceptii sistemice asupra structurii mecanice a robotilor de sudare; • Dezvoltarea capacitatii ingineresti de utilizare robotilor de sudare si de alegere a lor

pentru realizarea unor produse industriale de inalta competitivitate; • Cunoasterea structurii mecanice si a mecanismelor componente ale robotilor si aplicarea

sudarii robotizate în diferitele ramuri industriale; • Promovarea calitatilor atitudinale si aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca si îndeosebi pentru pregatirea

tehnica a studentului, componenta esentiala a reformei industriale în România; C. Metode de predare – învatare: prelegerea, conversatia euristica, explicatia, dezbaterea,

studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situatii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de modalitati de transmitere a miscarii, aplicatii practice individuale.

D. Forme si metode de evaluare: evaluare continua (pondere 25%) prin metode orale la orele de laborator si evaluare sumativa (pondere 75%) prin test-grila scris.


1. NOTIUNI INTRODUCTIVE – 2ore Definirea conceptului de robot industrial. Caracteristici tehnice generale. Clasificarea

robotilor 2. STRUCTURA MECANISMELR ROBOTILOR INDUSTRIALI – 4 ore

Structura generala a robotilor. Structura sistemului mecanic al robotilor. Cuple cinematice. Gradul de mobilitate si manevrabilitate al unui robot. Mecanisme generatoare de traiectorie si spatii de lucru.

3. DISPOZITIVUL DE GHIDARE – 4 ore Constructia batiului. Pivotare cu actionare electrica. Pivotare cu actionare hidraulica. Lagarul

modulului de rotire. 4. GHIDAJE DE TRANSLTIE – 4 ore

Ghidaje prin rostogolire. Ghidaje cu alunecare. Antrenarea glisierei cu sistem surub - piulita.

5. TRANSMISIILE ROBOTILOR – 4 ore Transmisii prin curele dintate. Transmisii prin lanturi. Transmisii pinion – cremaliera.

Transmisii cu mecanisme planetare. 6. SISTEME DE ORIENTARE – 4 ore

Sisteme de orientare cu mecanisme diferentiale de ordinul I. Sisteme de orientare cu mecanisme diferentiale de ordinul II. Sisteme de orientare cu mecanisme diferentiale combinate. Sisteme de orientare la manipulatoarele stapan-sclav.

7. SISTEME DE PREHENSIUNE – 4 ore Notiuni introductive. Sisteme naturale de prehensiune. Sisteme artificiale de prehensiune.

Constructia mainilor mecanice. Calculul mainilor mecanice. Sinteza cinematica a mecanismelor de prehensiune cu bacuri.

8. ECHILIBRAREA STATICA A ROBOTILOR – 2 ore Generalitati. Echilibrarea statica a componentelor robotilor. Echilibrarea robotilor industriali

cu axele articulatiilor reciproc paralele si orizontale. Echilibrarea manipulatoarelor pantografe. Exemplu de echilibrare cu contragreutati a unui robot. Exemplu de echilibrare statica cu resoarte pentru RI.

F. Continutul laboratoarelor/ numar de ore pentru fiecare tema: 1. Prezentarea laboratorului. Instructaj de protectie a muncii – 2 ore 2. Cuple cinematice. Scheme cinematice structurale ale robotilor de sudare – 2 ore 3. Spatii de lucru ale mecanismelor generatoare de traiectorie – 2 ore 4. Analiza directa a pozitiilor pentru diferite structuri mecanice de roboti– 2 ore 5. Analiza inversa a pozitiilor pentru diferite structuri mecanice de roboti – 2 ore 6. Analiza combinata a pozitiilor pentru diferite structuri mecanice de roboti – 2 ore 7. Calculul vitezelor si acceleratiilor pentru diferite scheme cinematice de roboti – 2 ore 8. Ghidaje prin alunecare utilizate în constructia robotilor – 2 ore 9. Utilizarea ghidajelor prin rostogolire in constructia robotilor – 2 ore 10. Transmiterea miscarii prin curele dintate si cu lant – 2 ore 11. Sisteme de orientare de ordinul I – 2 ore 12. Sisteme de orientare de ordinul II – 2 ore 13. Constructia si calculul mâinilor mecanice – 2 ore 14. Echilibrarea robotilor G. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Antonescu P.. Mecanisme. Calculul structural si cinematic, Institutul Politehnic Bucuresti, 1979 2. Demian T. Elemente constructive de mecanica fina. E.D.P. Bucuresti, 1980; 3. Drimer D., s.a. Roboti industriali si manipulatoare.Editura Tehnica, Bucuresti, 1985; 4. Dudita Fl., Diaconescu D. Optimizarea structurala a mecanismelor. Editura Tehnica, Bucuresti,

1987; 5. Kovacs F., Radulescu C. Roboti industriali. Universitatea Tehnica, Timisoara, 1992; 6. Mircea O., Banea D.M., Elementele mecanice ale robotilor industriali. Editura BREN, Bucuresti,

2003; 7. Miloiu Gh., Dudita Fl., Diaconescu D. Transmisii mecanice moderne. Editura Tehnica, Bucuresti,

1980; 8. Popescu P., s.a. Mecanica manipulatoarelor si robotilor – Probleme, vol. I...vol. IV. E.D.P.- SA,

Bucuresti, 1994; 9. Radulescu Gh., s.a. Îndrumar de proiectare în constructia de masini, Vol. III. Editura Tehnica,

Bucuresti, 1986 H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti

1. Mircea O. Sisteme mecanice ale robotilor de sudare - Curs si Test pentru verificarea cunostiintelor. Format A5, Universitatea din Galati, 2007, Obligatoriu integral.

Data aprobarii programei analitice în catedra 19.01.2007

Sef catedra



PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: TEHNOLOGII DE SUDARE PRIN PRESIUNE




Cod disciplină

Nr. ore

42 14 42 14 4 M-S 2305


• Cunoaşterea modului de evoluare si de dezvoltare a procedeelor de sudare prin presiune in ţara noastră si pe plan mondial; • Formarea unei concepţii sistemice asupra procedeelor de sudare prin presiune; • Dezvoltarea capacităţii ingineresti de utilizare echipamentelor de sudare si de selectare a

lor la realizarea unor produse industriale de inalta competitivitate; • Cunoaşterea tehnologiilor de sudare prin presiune şi aplicarea acestora în diferitele

aplicatii practice industriale; • Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea


studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de realizare a unor tipuri de imbinari, aplicatii practice individuale.



0. NOTIUNI INTRODUCTIVE – 3 ore Scurt istoric. Particularitati ale sudarii prin presiune. Clasificarea procedeelor de sudare prin

presiune. Avantajele sudarii prin presiune 1. PROCEDEE NONELECTRICE DE SUDARE – 3 ore

Sudarea prin forjare. Sudarea aluminotermica prin presiune. Sudarea cu flacara. 2. SUDAREA CAP LA CAP PRIN REZISTENTA – 3 ore

Principiul de lucru. Ciclul de sudare. Caldura degajata la sudare. Câmpul termic. Factori tehnologici. Aplicatii.

3. SUDAREA CAP LA CAP PRIN SCÂNTEIERE – 6 ore Principiul de lucru. Scânteierea. Variante de sudare prin scânteiere. Caldura degajata la

sudare. Factori tehnologici. Structura si proprietati mecanice. Debavurarea îmbinarilor sudate cap la cap. Alegerea bacurilor de prindere. Defectele îmbinarilor cap la cap. Controlul de calitate la sudarea cap la cap. Aplicatii.


4. SUDAREA PRIN PUNCTE – 27 ore Principiul de lucru. Caldura degajata la sudarea în puncte. Formarea punctului sudat. Cicluri

de sudare prin puncte. Factori tehnologici de sudare. Alegerea regimului de sudare. Variante de sudare în puncte. Alegerea electrozilor. Alegerea portelectrozilor. Recomandari constructive. Recomandari tehnologice. Defectele îmbinarilor sudate în puncte. Controlul calitatii îmbinarilor sudate în puncte. Aplicatii.


1. Prezentarea laboratorului. Instructaj de protecţie a muncii – 2 ore 2. Studiul încalzirii la sudarea cap la cap prin rezistenţă – 2 ore 3. Tehnologia sudării cap la cap in stare solidă (prin rezistenţă) – 2 ore 4. Tehnologia sudării cap la cap cu topirea intermediară (prin scînteiere) – 2 ore 5. Studiul încălzirii la sudarea în puncte – 2 ore 6. Tehnologia sudării in puncte pe maşini cu comanda manuală – 2 ore 7. Tehnologia sudării în puncte pe maşini cu comandă electronică – 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Antonescu I., s.a. Sudarea prin presiune, Editura Tehnica, Bucuresti, 1969. 2. Georgescu V. Tehnologii de sudare prin presiune. Universitatea din Galati, 1984. 3. Georgescu V., Iordachescu D., Mircea O. Tehnica sudarii prin presiune. Lucrari practice.

Universitatea din Galati, 1992. 4. Georgescu V., Iordachescu M., Georgescu B. Practica sudarii la rece. Editura Tehnica, Bucuresti,

2001. 5. Iovanas R. Sudarea electrica prin presiune. ISBN 973-8359-32-5, Editura Sudura, Timisoara

2005. 6. Boarna C., Dehelean D, Arjoca I. Procedee neconventionale de sudare, Editura Facla, Timisoara ,

1980. 7. Georgescu V., Georgescu B., Mircea O. – Asamblarea termomecanica. ISBN 973-9428-77-0

Editura Lux Libris, Brasov 2001. 8. Georgescu V., Iordachescu D. Aspecte constructive privind sistemul de magnetizare pentru

sudarea ROTARC. Revista Sudura an VI, Nr.3,1996, pag.13-21. 9. Georgescu V., Georgescu B. Metode neconventionale de sudare prin presiune. Format A5, 152

pagini, 178 figuri, 55 titluri biblliografice. ISBN 973-8352-44-4 Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati 2002.

10. Iordachescu M., Georgescu B., Georgescu V. Procese neconventionale de sudare. Format X5, 264 pagini, 292 figuri, 25 tabele. Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” – Galati, ISBN 973-627-212-5, 2005.


1. Georgescu V. Tehnologii de sudare prin presiune, PARTEA I – Curs si Test pentru verificarea

cunostiintelor. Format A5, Universitatea din Galati, 2006, Obligatoriu integral. Data aprobării programei analitice în catedră 19.01.2007

Şef catedră



PROGRAMA ANALITICA Disciplina: TEHNOLOGIA SUDARII PRIN TOPIRE I



Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplina

Anul de

studiu C L C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Nr. ore

28 28 - - - 28 28 - V - 5 - M-S2302

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoasterea bazelor tehnologice ale sudarii prin topire; • Cunoasterea procesului de productie si a procesului tehnologic; • Cunoasterea algoritmului de calcul al tehnologiei de sudare cu arc electric; • Cunoasterea comportarea la sudare a materialelor metalice; • Cunoasterea genezei, factorilor si masurilor pentru diminuarea tensiunilor si

deformatiilor remanente; • Cunoasterea scopului si a calculului sclerometric al temperaturii de preîncalzire; • Dezvoltarea capacitatilor de cercetare tehnologica; • Dezvoltarea capacitatilor de gândire proiectiva în domeniu; • Formarea deprinderilor practice în domeniul tehnologic.

C. Metode de predare - învatare: prelegerea, conversatia euristica, explicatia, dezbaterea, studiul de caz, simularea de situatii, metode de lucru în grup, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare, prospecte si al bibliografiei.

D. Forme si metode de evaluare: evaluare continua (pondere 25%) prin metode orale în cadrul cursului si a lucrarilor de laborator si practice în cadrul lucrarilor de laborator; evaluare sumativa (pondere 75%) prin proba scrisa la examen (verificare).


I. Bazele tehnologice ale sudarii prin topire 14 cursuri

1. Procesul de productie si procesul tehnologic / 2 ore Procesul de productie. Procesul tehnologic. Activitati specifice sectiilor de sudare.

Indicatorii nivelului tehnologic al proceselor de sudare.Trecut, prezent si viitor în procesele de sudare.

2. Procese si procedee de sudare / 3 ore Energetica procesului de sudare. Sudarea prin topire si prin presiune. Clasificarea

procedeelor de sudare prin topire. 3. Sudarea cu arc electric / 6 ore Principii de baza. Dinamica sudarii cu arc electric. Transferul masic prin arcul electric.

Verificarea modelului transferului masic. Transferul short-arc si transferul spray-arc. Clasificarea procedeelor de sudare cu arc electric.

4. Algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare cu arc electric / 4 ore Parametrii tehnologici la sudarea cu arc electric. Aria rostului. A cordonului si a

trecerilor. Relatiile modelului matematic al procesului de sudare. Etapele calculului tehnologiei de sudare cu arc electric. Tehnologii extreme. Coeficientul de depunere si randamentul depunerii. Consumul de materiale de sudare. Timpul de sudare. Factorul operator. Algoritmul de calcul al regimurilor de sudare cu arc electric.

5. Comportarea la sudare a materialelor / 6 ore Definirea comportarii la sudare. Metode pentru analiza comportarii la sudare. Duritatea

îmbinarilor sudate. Estimarea factorilor fragilizanti ai îmbinarii sudate. Verificarea tehnologiei de sudare cu arc electric.

6. Tensiuni si deformatii remanente / 4 ore Clasificarea si definirea tensiunilor interne. Geneza tensiunilor remanente termoplastice.

Efectele tensiunilor remanente. Geneza tensiunilor remanente structurale. Calculul contractiei transversale. Factorii care influenteaza tensiunile si deformatiile remanente. Masuri pentru diminuarea tensiunile si deformatiile remanente. Detensionarea termica.

7. Preîncalzirea / 3 ore Scopul preîncalzirii. Calculul temperaturii de preîncalzire. Corelatia statistica între

temperatura de preîncalzire si proprietatile zonei influentate termic. Functia energie liniara-temperatura de preîncalzire. Calculul sclerometric al temperaturii de preîncalzire. Sudarea fara preîncalzire. Sudarea cu încalzire între treceri. Temperatura mediului ambiant la sudare.

F. Continutul lucrarilor de laborator / numar de ore pentru fiecare tema:

1. Alegerea electrozilor înveliti pentru sudarea si încarcarea otelurilor - 2 ore; 2. Stabilirea factorilor de influenta asupra modului de pregatire a componentelor în vederea

sudarii - 2 ore; 3. Determinarea caracteristicilor de depunere ale electrozilor înveliti - 2 ore; 4. Determinarea coeficientilor de participare a metalului de baza si a metalului depus la

formarea cusaturii - 2 ore; 5. Determinarea patrunderii la sudarea prin topire cu arc electric - 2 ore; 6. Sudarea manuala cu electrozi înveliti. Stabilirea parametrilor regimului de sudare - 2 ore; 7. Sudarea manuala cu electrozi înveliti. Determinarea influentei parametrilor regimului de

sudare asupra formei si dimensiunilor cusaturii - 2 ore; 8. Metode speciale de sudare cu electrozi înveliti. Determinarea influentei parametrilor

regimului de sudare asupra caracteristicilor metalului depus - 2 ore; 9. Alegerea materialelor de adaos la sudarea cu procedee mecanizate si semimecanizate - 2 ore; 10. Sudarea mecanizata si semimecanizata sub strat de flux. Stabilirea parametrilor regimului de

sudare - 2 ore; 11. Sudarea mecanizata sub strat de flux. Determinarea influentei parametrilor regimului de

sudare asupra formei si dimensiunilor cusaturii - 2 ore; 12. Sudarea semimecanizata sub strat de flux. Determinarea caracteristicilor de depunere - 2

ore; 13. Încarcarea prin sudare cu electrod banda sub strat de flux. Determinarea influentei

parametrilor regimului de sudare asupra caracteristicilor geometrice ale metalului depus - 2 ore;

14. Sudarea în mediu protector de gaze active. Determinarea coeficientilor de topire si de depunere - 2 ore.


1. Anghelea N., Matragoci C., Grigoras A., Popovici V.


2. Berinde V. Agenda sudorului, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984; 3. Burca M., Negoitescu S. Sudarea MIG - MAG, Editura Sudura, Timisoara, 2002; 4. Constantin E. Tehnologia sudarii prin topire, Partea I - Bazele

tehnologice ale sudarii prin topire, Universitatea din Galati, 1993;

5. Dehelean D. Sudarea prin topire, Editura Sudura, Timisoara, 1997; 6. Echim I., Lupescu I. Tehnica sudarii prin topire a metalelor si aliajelor - 150

întrebari si raspunsuri, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983; 7. Miclosi V., Scorobetiu L., Jora M., Milos L.

Bazele proceselor de sudare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982;

8. Miclosi V., Andreescu F., Lupu V.

Echipamente pentru sudare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984;

9. Morariu St. Transformari în îmbinarile sudate ale otelurilor, Editura Facla, Timisoara, 1984;

10. Popovici V., {ontea S., Popa N., Sarlau C., Milos L., Nanu S.


11. Raileanu D-tru., Nitu V., Achimfa St.

Tennologia sudarii prin topire - Îndrumar de laborator, Universitatea din Galati, 1988;

12. Salagean T. Sudarea cu arcul electric, Editura Facla, Timisoara, 1977; 13. Salagean T. Tehnologia procedeelor de sudare cu arc, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1985; 14. Salagean T., Malai D., Voda M.

Optimizarea sudarii cu arcul electric, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988;

15. Sârbu I. Tehnologia sudarii prin topire, Editura Tehnica - Info, Chisinau, 2000.

H. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti1

1. Constantin E. Tehnologia sudarii prin topire, Partea I - Bazele

tehnologice ale sudarii prin topire, Universitatea din Galati, 1993;


Tennologia sudarii prin topire - Îndrumar de laborator, Universitatea din Galati, 1988.





PROGRAMA ANALITICA Disciplina: TEHNOLOGIA SUDARII PRIN TOPIRE II



Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplina

Anul de

studiu C L C L P C L P Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Nr. ore

- - 28 14 28 28 14 28 - E, V - 4 , 2 M-S2302

B. Obiectivele disciplinei: • Cunoasterea principiului, avantajelor, dezavantajelor si a performantelor precum si a

metodelor si tehnicilor de sudare cu arc electric cu electrozi înveliti; • Cunoasterea principiului, avantajelor, dezavantajelor si a performantelor precum si a

metodelor si tehnicilor de sudare sub strat de flux; • Cunoasterea principiului, avantajelor, dezavantajelor si a performantelor precum si a

metodelor si tehnicilor de sudare în mediu de gaze (WIG, MIG-MAG, cu plasma etc); • Cunoasterea performantelor sudarii cu sârma tubulara si a algoritmului de calcul al

tehnologiei de sudare; • Cunoasterea altor procedee de sudare cu arc electric (sudarea în puncte, sudarea cu

electrod învelit culcat, sudarea gravitationala, sudarea în rost îngust, sudarea antigravitationala si sudarea sub apa);

• Cunoasterea principiului, avantajelor, dezavantajelor si a performantelor precum si a metodelor si tehnicilor de sudare în baie de zgura;

• Cunoasterea principiului, avantajelor, dezavantajelor si a performantelor precum si a metodelor si tehnicilor de sudare cu flacara de gaze;

• Dezvoltarea capacitatilor de cercetare tehnologica; • Dezvoltarea capacitatilor de gândire proiectiva în domeniu; • Formarea deprinderilor practice în domeniul tehnologic.

C. Metode de predare - învatare: prelegerea, conversatia euristica, explicatia, dezbaterea, studiul de caz, simularea de situatii, metode de lucru în grup, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare, prospecte, scheme cinematice si al bibliografiei.

D. Forme si metode de evaluare: evaluare continua (pondere 25%) prin metode orale în cadrul cursului, proiectului si a lucrarilor de laborator si practice în cadrul proiectului si a lucrarilor de laborator; evaluare sumativa (pondere 75%) prin proba scrisa la examen.

Predarea si sustinerea proiectului. E. Continutul cursului / numar de ore pentru fiecare tema:

II. Tehnologia sudarii prin topire 14 cursuri 1. Sudarea cu arc electric cu electrozi înveliti / 4 ore Clasificarea procedeelor de sudare manuala cu electrozi înveluti. Performantele sudarii cu electrozi înveluti. Functiile învelisului electrodului. Caracterizarea electrozilor dupa învelis.

Simbolizarea electrozilor. Algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare cu electrozi înveliti. Tehnica operatorie la sudarea cu electrozi înveluti. Defecte tehnologice si masuri pentru evitarea lor. 2. Sudarea sub strat de flux / 4 ore Clasificarea procedeelor de sudare sub strat de flux. Performantele sudarii sub strat de flux. Materiale de adaos. Alegerea cuplului sârma-flux. Algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare sub flux. Tehnica operatorie la sudarea sub flux. Defecte tehnologice si masuri pentru evitarea lor. 3. Sudarea în mediu de gaze / 7 ore

Clasificarea procedeelor de sudare în mediu de gaze. Gaze folosite la sudare. Electrozi nefuzibili. Sârme de sudura. Transferul materialului de sudare prin arc. Sudarea WIG (performantele procedeului WIG, parametrii tehnologici de sudare, tehnica sudarii WIG). Sudarea cu plasma (performantele sudarii cu plasma, materiale de sudare, algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare cu plasma). Sudarea MIG-MAG (performantele procedeelor MIG si MAG, materiale de sudare, algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare MIG si MAG). 4. Sudarea cu sârma tubulara / 3 ore

Sârma tubulara. Performantele sudarii cu sârma tubulara. Algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare cu sârma tubulara. 5. Alte procedee de sudare cu arc electric / 2 ore

Sudarea în puncte. Sudarea cu electrod învelit culcat. Sudarea gravitationala. Sudarea în rost îngust. Sudarea antigravitationala (sudarea mecanizata pe verticala si sudarea mecanizata de cornisa). Sudarea sub apa. 6. Sudarea în baie de zgura / 3 ore

Principiul procedeului. Variante. Performantele sudarii în baie de zgura. Materiale de sudare în baie de zgura. Tehnologia de sudare în baie de zgura. Tehnica operatorie la sudarea în baie de zgura. Defecte tehnologice si masuri pentru evitarea lor. 7. Sudarea cu flacara de gaze / 3 ore Principiul procedeului. Performantele sudarii cu flacara de gaze. Tehnologia de sudare cu flacara de gaze. Tehnica operatorie la sudarea cu flacara de gaze. 8. Taierea termica / 2 ore

Taierea cu electrozi înveliti. Taierea oxi-arc. Taierea arc-aer. Taierea cu gaze si oxige. F. Continutul lucrarilor de laborator / numar de ore pentru fiecare tema: 1. Sudarea MAG-CO2. Stabilirea parametrilor regimului de sudare - 2 ore; 2. Sudarea cu procedeul WIG. Stabilirea parametrilor regimului de sudare - 2 ore; 3. Sudarea în baie de zgura. Stabilirea parametrilor regimului de sudare - 2 ore; 4. Debitarea cu jet de plasma. Determinarea influentei parametrilor regimului de lucru asupra

calitatii suprafetelor - 2 ore; 5. Utilaje pentru sudarea si taierea cu flacara oxiacetilenica - 2 ore; 6. Sudarea cu flacara oxiacetilenica. Stabilirea parametrilor regimului de sudare - 2 ore; 7. Debitarea cu flacara de gaze a metalelor si aliajelor. Stabilirea parametrilor regimului de lucru

- 2 ore. G. Continutul proiectului / numar de ore pentru fiecare tema: 1. Conditii de exploatare ale constructiei sudate - 2 ore; 2. Descrierea constructiva si functionala a constructiei sudate - 2 ore; 3. Materiale de baza si de adaos - 2 ore; 4. Alegerea procedeelor de sudare - 1 ora; 5. Dispozitive folosite la sudare - 1 ora; 6. Parametri tehnologici la sudare - 4 ore; 7. Determinarea temperaturii de preîncalzire - 4 ore;

8. Masuri pentru diminuarea tensiunilor si a deformatiilor - 1 ora; 9. Echipamente pentru sudare - 2 ore; 10. Controlul îmbinarilor sudate - 2 ore; 11. Normarea tehnica la executarea lucrarilor de sudare prin topire - 5 ore; 12. Predarea si sustinerea proiectului 2 ore. H. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Anghelea N., Matragoci C., Grigoras A., Popovici V.


2. Burca M., Negoitescu S. Sudarea MIG - MAG, Editura Sudura, Timisoara, 2002; 3. Constantin E. Tehnologia sudarii prin topire, Partea II - Tehnologia

procedeelor de sudare, Universitatea din Galati, 1994; 4. Dehelean D. Sudarea prin topire, Editura Sudura, Timisoara, 1997; 5. Echim I., Lupescu I. Tehnica sudarii prin topire a metalelor si aliajelor - 150

întrebari si raspunsuri, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983; 6. Miclosi V., Andreescu F., Lupu V.

Echipamente pentru sudare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984;

7. Mihailescu D. Procedee conexe sudarii, TOM III, Vol. 4, Editura Lux Libris, Brasov, 1997;

8. Mihailescu D., Mihailescu A., Lupu G.


9. Popovici V., {ontea S., Popa N., Sarlau C., Milos L., Nanu S.



Tennologia sudarii prin topire - Îndrumar de laborator, Universitatea din Galati, 1988;

11. Salagean T. Sudarea cu arcul electric, Editura Facla, Timisoara, 1977; 12. Salagean T. Tehnologia procedeelor de sudare cu arc, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1985; 13. Salagean T., Malai D., Voda M.

Optimizarea sudarii cu arcul electric, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988;

14. *** Cataloage ale unor firme producatoare de echipamente si consumabile de sudare.

I. Bibliografie minimala de studiu pentru studenti1

1. Constantin E. Tehnologia sudarii prin topire, Partea II - Tehnologia

procedeelor de sudare, Universitatea din Galati, 1994; 2. Mihailescu D., Mihailescu A., Lupu G.



Tennologia sudarii prin topire - Îndrumar de laborator, Universitatea din Galati, 1988.


Sef catedra,

Prof. dr. ing. Georgescu Valeriu. 1 Este de preferat ca bibliografia minimala de studiu pentru surdenti sa identifice cu claritate si precizie capitolele pe care studentii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare si învatare, eventual fiind particularizata în functie de tematica cursurilor si seminariilor.


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: TEHNOLOGII NECONVENTIONALE DE SUDARE PRIN PRESIUNE




Cod disciplină

Nr. ore

28 28 28 28 E 5 M-S 2315


• Cunoaşterea modului de evoluare si de dezvoltare a procedeelor de sudare prin presiune in ţara noastră si pe plan mondial; • Formarea unei concepţii sistemice asupra procedeelor de sudare prin presiune; • Dezvoltarea capacităţii ingineresti de utilizare echipamentelor de sudare si de selectare a

lor la realizarea unor produse industriale de inalta competitivitate; • Cunoaşterea tehnologiilor de sudare prin presiune şi aplicarea acestora în diferitele

aplicatii practice industriale; • Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea


studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de realizare a unor tipuri de imbinari, aplicatii practice individuale.



1. SUDAREA IN RELIEF – 2 ore Sudare in relief prin suprapunere. Sudarea în T. Sudarea în cruce.

2. SUDAREA IN LINIE – 2 ore Principiul de lucru. Variante de dispunere a rolelor. Cicluri de sudare în linie. Factori

tehnologici la sudarea în linie. Aplicatii ale sudarii în linie. Variante ale sudarii în linie. 3. SUDAREA ELECTRICA ÎNTRE SUPRAFETE – 2 ore

Principiul de lucru. Aplicatii. Brazarea electrica. 4. SUDAREA CU CONDENSATOARE – 2 ore

Sudarea in puncte, cu condensatoare. Sudarea cu energie inmagazinata a bolturilor. 5. SUDAREA IN CURENTI DE INALTA FRECVENTA – 2 ore

Principiul de lucru. Sudarea CIF prin inductie. Sudarea CIF prin contact Avantajele sudarii CIF. Aplicatii.


6. SUDAREA CU ARC ELECTRIC ROTITOR – 4 ore Principiul de lucru. Viteza de rotatie. Sisteme de magnetizare. Factori tehnologici.

Echipamente pentru sudare. Aplicatii ale sudarii ROTARC. Sudarea ROTARC cu electrod suplimentar.

7. SUDAREA PRIN FRECARE – 4 ore Principiul de lucru. Analiza procesului de sudare prin frecare. Factori tehnologici de sudare.

Variante de sudare prin frecare. Echipamente pentru sudare. Aplicatii ale sudarii prin frecare. 8. SUDAREA LA RECE – 4 ore

Aspecte teoretice generale. Sudarea la rece cap la cap. Sudarea cap la cap prin suprapunere laterala. Sudarea cap la cap prin suprapunere coaxiala. Sudarea la rece in puncte. Sudarea la rece in puncte cu autocapsare. Sudarea la rece in linie. Sudarea la rece intre suprafete suprapuse.

9. SUDAREA CU ULTRASUNETE – 2 ore Principiul de lucru. Variante de sudare. Factori tehnologici. Aplicatii ale sudarii cu

ultrasunete. 10. SUDAREA PRIN EXPLOZIE – 2 ore

Principiul de lucru. Variante de sudare. Factori tehnologici si aplicatii. 11. SUDAREA PRIN DIFUZIE – 2 ore

Principul de lucru. Factori tehnologici. Regimuri de sudare. Sudarea cu material de adaos. Aplicatii ale sudarii prin difuzie.

F. Conţinutul laboratoarelor/ număr de ore pentru fiecare temă: 1. Cazuri particulare de sudare în puncte – 2 ore 2. Variante de sudare în puncte – 2 ore 3. Tehnologia sudării în puncte pe maşini mobile – 2 ore 4. Tehnologia sudării in linie – 2 ore 5. Sudarea în puncte cu energie înmagazinată – 2 ore 6. Sudarea cap la cap cu energia inmagazinată – 2 ore 7. Tehnologia sudării cu arc electric rotitor – 2 ore 8. Tehnologia sudării prin frecare – 2 ore 9. Sudarea la rece, cap la cap – 2 ore 10. Sudarea la rece, in puncte şi in linie – 2 ore 11. Identificarea îmbinarilor sudate prin presiune – 2 ore 12. Defectele îmbinărilor sudate prin presiune – 2 ore 13. Refacere lucrari laborator – 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Antonescu I., s.a. Sudarea prin presiune, Editura Tehnica, Bucuresti, 1969. 2. Georgescu V. Tehnologii de sudare prin presiune. Universitatea din Galati, 1984. 3. Georgescu V., Iordachescu D., Mircea O. Tehnica sudarii prin presiune. Lucrari practice.

Universitatea din Galati, 1992. 4. Georgescu V., Iordachescu M., Georgescu B. Practica sudarii la rece. Editura Tehnica, Bucuresti,

2001. 5. Iovanas R. Sudarea electrica prin presiune. ISBN 973-8359-32-5, Editura Sudura, Timisoara

2005. 6. Boarna C., Dehelean D, Arjoca I. Procedee neconventionale de sudare, Editura Facla, Timisoara ,

1980. 7. Georgescu V., Georgescu B., Mircea O. – Asamblarea termomecanica. ISBN 973-9428-77-0

Editura Lux Libris, Brasov 2001. 8. Georgescu V., Iordachescu D. Aspecte constructive privind sistemul de magnetizare pentru

sudarea ROTARC. Revista Sudura an VI, Nr.3,1996, pag.13-21. 9. Georgescu V., Georgescu B. Metode neconventionale de sudare prin presiune. Format A5, 152

pagini, 178 figuri, 55 titluri biblliografice. ISBN 973-8352-44-4 Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati 2002.

10. Iordachescu M., Georgescu B., Georgescu V. Procese neconventionale de sudare. Format X5, 264 pagini, 292 figuri, 25 tabele. Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” – Galati, ISBN 973-627-212-5, 2005.


2. Georgescu V. Tehnologii de sudare prin presiune, PARTEA II – Curs si Test pentru verificarea

cunostiintelor. Format A5, Universitatea din Galati, 2005. Obligatoriu integral. Data aprobării programei analitice în catedră 19.01.2007

Şef catedră


1

UNIVERSITATEA "DUN�REA DE JOS" GALA�I FACULTATEA MECANICA CATEDRA / DEPARTAMENTUL GRAFICA , MECANISME SI TOLERANTE Adresa: str. Domneasca nr. 147 Nr. telefon / fax: 40-236-414871 (int. 460) / +40-236-314463 E-mail:


Disciplina: TOLERANTE SI CONTROL DIMENSIONAL

A. Locul disciplinei în planul de înv��mânt: Anul II


de studiu C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Cod disciplin�

Nr. ore 2 2 56 28 V 4 M-D0008


- Cunoasterea preciziei, a erorilor de prelucrare micro si macrogeometrice in constructia de masini; - Cunoasterea sistemelor de tolerante, control �i ajustaje ISO, precum si insusirea metodelor si tehnicilor de masurare utilizand aparatura din laborator; - Cunoasterea �i analizarea metodelor moderne de urmarire a proceselor de fabricatie si de estimare a calitatii produselor.

C. Metode de predare – înv��are: Prelegerea, explicatia si aplicarea practica a metodelor de masurare si control predate, pentru determinarea carateristicilor de calitate, utilizand aparatura de laborator si cunostintele statistico-matematice in analiza si interpretarea rezultatelor obtinute prin masurare.

D. Forme �i metode de evaluare: Evaluarea continua (pondere - 30%) prin metode

orale si practice de insusire a tehnicilor de masurare si de prelucrare a rezultatelor in cadrul lucrarilor de laborator; evaluarea sumativa (pondere - 70%) prin probe scrise.

E. Con�inutul cursului / num�r de ore pentru fiecare tem�:

Cap. 1 No�iuni introductive 1.1 Interschimbabilitate ……………………………………………….……….. 0,5 ore 1.2 Precizia prelucr�rii mecanice

1.2.1 Precizia dimensional�. Dimensiuni, abateri, toleran�e �i ajustaje …... Sistemul de toleran�e �i ajustaje ISO ……………………………... 1.2.2 Precizia formei geometrice. Abateri macrogeometrice ……………... Ondula�ia suprafe�elor …………………………………………….. Abateri microgeometrice (rugozitatea suprafe�elor) ………………

0,5 ore 0, 5 ore 0, 5 ore 0,5 ore 0,5 ore

1.2.3 Precizia pozi�iei reciproce Abateri de orientare ……………………………………………….. Abateri de pozi�ie ………………………………………….……… Abateri de b�taie …………………………………………………...

0,5 ore 0,5 ore 0,5 ore

1.2.4 Metode �i aparate de control a preciziei formei �i pozi�iei reciproce .. 2,5 ore Cap. 2 No�iuni de teoria probabilit��ilor �i statistic� matematic�

2

2.1 No�iuni de teoria probabilit��ilor �i statistic� matematic� aplicate în controlul dimensional …………………………………………………………..

1 or�

2.2 Func�ii de probabilitate �i reparti�ie pentru variabila aleatoare discret� �i continu�. Valori tipice, toleran�a practic� a ajustajului �i probabilitatea ob�inerii jocurilor sau strângerilor, frac�iunea defect� ….……………………...

1,5 ore Cap. 3 No�iuni privind m�sur�torile tehnice

3.1 Mijloace de m�surare speciale �i universale pentru lungimi �i unghiuri. Cale plan-paralele. Verificare. Calibre pentru controlul suprafe�elor cilindrice netede, solu�ii constructive. Aparate mecanice, optico-mecanice. Aparate electrice �i pneumatice …………………………………………………………

3 ore 3.2 Toleran�e, ajustaje �i controlul suprafe�elor conice netede ………………... 2 ore 3.3 Instrumente �i aparate pentru m�surarea unghiurilor �i conicit��ilor ……… 2 ore

Cap. 4 Toleran�e, ajustaje �i controlul unor organe de ma�ini 4.1 Toleran�e, ajustaje �i controlul suprafe�elor filetate ……………………….. 2 ore 4.2 Toleran�e, ajustaje �i controlul ro�ilor din�ate �i a angrenajelor …………… 4 ore

Cap. 5 Lan�uri de dimensiuni 5.1 Lan�uri de dimensiuni. Definire. Clasificare ……………………….………

0,5 ore

5.2 Metode de rezolvare a lan�urilor de dimensiuni liniare: 5.2.1 Metoda algebric� …………………………………………….………

0,5 ore

5.2.2 Metoda asambl�rii selective ………………………………………… 0,5 ore 5.2.3 Metoda ajust�rii �i regl�rii …………………………………………... 0,5 ore 5.2.4 Metoda probabilistic� ……………………………………………….. 0,5 ore

Cap. 6 No�iuni de control statistic al calit��ii 6.1 No�iuni de control statistic al calit��ii ……………………………………...

1 or�

6.2 Controlul statistic în timpul procesului de fabrica�ie ……………………… 1 or� 6.3 Controlul statistic de recep�ie ……………………………………………… 1 or�

F. Con�inutul seminariilor / num�r de ore pentru fiecare tem�: Cap. 1 Cunoa�terea �i utilizarea principalelor mijloace de m�surare folosite în

construc�ia de ma�ini

1.1 �ublere mecanice �i digitalizate …………………………………………… 1.2 Micrometre mecanice �i digitalizate ……………………………………… 1.3 Comparatoare mecanice �i digitalizate …………………………………….. 1.4 Ortoteste �i pasametre ……………………………………………………... 1.5 Optimetrul vertical …………………………………………………………

1 ora 1 ora 2 ore 2 ore 2 ore

Cap. 2 M�surarea rugozit��ii suprafe�elor …………………………………………….. 2 ore Cap. 3 M�surarea parametrilor geometrici ai suprafe�elor cu forme complexe

3.1 M�surarea conicit��ilor …………………………………………………….. 3.2 M�surarea elementelor geometrice ale filetelor …………………………… 3.3 Evaluarea parametrilor de control ai ro�ilor din�ate ………………………..

2 ore 4 ore 6 ore

Cap. 4 Aplicatii 4.1 Aplicatii cu abateri, tolerante si ajustaje …………………………………... 4.2 Aplicatii cu calibre ………………………………………………………… 4.3 Colocviu si incheierea situatiei la lucrarile practice………………………..

2 ore 2 ore 2 ore

3


H. Bibliografie minimal� de studiu pentru studen�i1 1. Gheorghe, D. – “Control dimensional”, vol. I, Universitatea din Gala�i, 1998; 2. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. – “Control dimensional”, vol. II, Universitatea din Gala�i, 2002; 3. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. – “Tolerante si control dimensional”, Ed. Scorpion, Gala�i, 2002.

Data aprob�rii programei analitice în catedr� / departament 01. 10 . 06 Grafica , Mecanisme si Tolerante

Intocmit, Prof. dr. ing. Dumitru GHEORGHE

(Semn�tura)

Director departament / �ef catedr�

Conf. Dr. Ing. IOAN BAICU

1 Este de preferat ca bibliografia minimal� de studiu pentru surden�i s� identifice cu claritate �i precizie capitolele pe care studen�ii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare �i înv��are, eventual fiind particularizat� în func�ie de tematica cursurilor �i seminariilor.

1. Gheorghe, D. – “Control dimensional”, vol. I, Universitatea din Gala�i, 1998; 2. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. – “Control dimensional”, vol. II,

Universitatea din Gala�i, 2002; 3. Gheorghe, D., Georgescu, C., Baroiu, N. – “Tolerante si control dimensional”, Ed.

Scorpion, Gala�i, 2002; 4. �ura, L., “Toleran�e �i control dimensional”, Rotaprint, Universitatea Tehnic�

“Gh. Asachi” Ia�i, 1995; 5. Dragu, D., B�descu, Gh., Sturzu, A., Militaru, C. �i Popescu, I., “Toleran�e �i

m�sur�tori tehnice”, Ed. Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 1988; 6. Ste�iu, C. E. �i Oprean, C., “M�sur�ri geometrice în construc�ia de ma�ini”, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1988;

7. Lungu, Gh., �ura, L. �.a., “Calitate. Control. Toleran�e”, Ed. Tehnic�, Chi�in�u, 1994.


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: APARATURĂ DE BIROTICĂ




Cod disciplină

Nr. ore

28 28 - - 28 28 E - 5 - M-S3201


• Acumularea de cunoştinţe în domeniul tehnologiei informaţiei; • Înţelegerea şi învăţarea noţiunilor necesare pentru a putea lucra cu interfaţa sistemului de

operare şi pentru a putea folosi diferite produse software pentru prelucrarea textelor, pentru prelucrarea tabelelor, pentru realizarea de prezentări, pentru folosirea serviciilor din reţeaua Internet sau pentru administrarea unei baze de date;

• Cunoaşterea modului de evoluare şi de dezvoltare a produselor şi procedeelor din domeniul tehnologiei informaţiei în ţara noastră şi pe plan mondial;

• Formarea unei concepţii sistemice asupra procedeelor din domeniul tehnologiei informaţiei;

• Dezvoltarea capacităţii inginereşti de utilizare echipamentelor specifice şi de selectare a lor la realizarea unor produse industriale de înaltă competitivitate;

• Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei inginereşti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea


C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstraţii practice, aplicaţii practice individuale.


de laborator şi evaluare sumativă (pondere 70%) prin test-grila scris.


1. SISTEMUL BIROTIC – 2 ore Definiţii şi principii. Funcţiile şi structura sistemului birotic.

2. CALCULATORUL DE BIROU – 6 ore Placa de bază. Procesorul. Memoria internă. Plăci grafice.

3. PERIFERICE DE INTRARE – IEŞIRE – 5 ore Discul fix. Discul flexibil. Unitatea CD-Rom. DVD-Rom. Monitorul. Proiectorul.


4. PERIFERICE DE IEŞIRE – 6 ore Imprimanta cu jet de cerneală. Imprimanta laser. Modem-fax.

5. PERIFERICE DE INTRARE – 3 ore Scanerul. Camera digitală. Tastatura. Mouse.

6. ECHIPAMENTE DE MULTIPLICARE ŞI LEGARE A DOCUMENTELOR – 4 ore Copiatorul. Aparate de îndosariere. Aparate de laminare. Cutere şi trimmere. Aparate de

primit corespondenţa. Aparat pentru bătut colile. Aparate de perforat. 7. SISTEMUL INTEGRAT DE BIROU – 2 ore

Ergonomia locului de muncă în birou. Sistemul integrat de birou. Biroul viitorului.

F. Conţinutul laboratoarelor/ număr de ore pentru fiecare temă: 1. Prezentarea laboratorului. Instructaj de protecţie a muncii – 2 ore 2. Calculatorul de birou, elemente componente – 2 ore 3. Unitatea CD-Rom şi RW, părţile componente, modalităţi de inscripţionare – 2 ore 4. Utilizarea calculatorului pentru procesarea de texte – 2 ore 5. Utilizarea calculatorului pentru elaborarea foilor de calcul – 2 ore 6. Utilizarea calculatorului pentru elaborarea prezentărilor – 2 ore 7. Modalităţi de prelucrare a imaginilor – 2 ore 8. Imprimanta cu jet de cerneală părţile componente, tipuri de imprimări – 2 ore 9. Imprimanta laser, părţile componente, tipuri de imprimări – 2 ore 10. Scanerul, elemente componente, tehnici de scanare – 2 ore 11. Programe de recunoaştere optică a caracterelor – 2 ore 12. Camera digitală, producerea, înmagazinarea şi comprimarea imaginilor – 2 ore 13. Aparate de îndosariere, etapele procesului de îndosariere – 2 ore 14. Aparate de laminare, etapele procesului de laminare – 2 ore


1. Vişan D., Bărsan D., Aparatură de birotică, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi, 2005, ISBN 973-627-254-8.

2. Hascal A., Preotesiu L., Corespondenţă şi tehnica secretariatului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

3. Năftănăilă I., Birotica şi performanţa managerială, Bucureşti, 2000. 4. Burloiu P., Managementul resurselor umane, Lumina Lex, Bucureşti, 1997. 5. Godnig E., Hacunda J., Computerul şi stresul, Editura Antet, Bucureşti, 1995. 6. Grandjean E., Principiile ergonomiei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. 7. Harrison J., Curs de secretariat, Editura All, Bucureşti, 1996. 8. Moldovan M., Ergonomie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993 9. Pană A., Ionescu B., Mareş V., Birotică, Editura All, Bucureşti, 1996. 10. Socobeanu I., Secretele secretariatelor, Editura Eficient, Bucureşti, 1998. 11. Somnea D., Calciu M., Dumitrescu E., Birotică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.


1. Vişan D., Birsan D., Aparatură de birotică, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi, 2005, ISBN 973-627-254-8., Obligatoriu integral.

Data aprobării programei analitice în catedră 19.01.2007

Şef catedră


1/3


PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: BAZELE PROCESELOR DE SUDARE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul III IS



Cod disciplină

Nr. ore

42 28 - - 42 28 V - 5 - M-S2301


• Cunoaşterea fenomenelor fizico-chimice si termo-mecano-metalurgice din imbinarile sudate;

• Formarea unei concepţii sistemice asupra proceselor de sudare prin topire si prin presiune;

• Dezvoltarea capacităţii ingineresti de analiza a proceselor de sudare; • Cunoaşterea problemelor care apar la sudarea diferitelor materiale si aplicarea acestora

în proiectarea tehnologiilor de sudare; • Promovarea calităţilor atitudinale şi aptitudinale specifice carierei ingineresti. • Dezvoltarea interesului pentru profesiunea inginereasca şi îndeosebi pentru pregătirea


studiul de caz, discutarea testelor de examinare aferente prelegerii, problematizarea, simularea de situaţii, metode de dezvoltare a gândirii critice, demonstratii practice de analiza a problematicii specifice ingineriei sudarii, aplicatii practice individuale.


E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Bazele fizice ale realizării monolitismului la sudare – 6 ore Sudarea ca proces termochimic. Modelul fizic al sudării în stare lichidă . Modelul fizic al sudării în stare solidă. Modelul fizic al lipirii cu aliaje de lipit. Modelul fizic al lipirii cu adezivi. Clasificarea proceselor şi procedeelor de sudare 2. Surse termice utilizate la sudare – 8 ore Particularităţile surselor termice. Surse termice caracteristice 3. Câmpul termic la sudare – 8 ore Mărimi specifice transmiterii căldurii. Transmiterea căldurii prin conducţie în procesele de sudare. Expresia generală a câmpului termic. Transmiterea căldurii prin convecţie în procesele de sudare. Radiaţia termică în procesele de sudare. Câmpul termic la sudarea cu arcul electric. Aplicaţii ale câmpurilor termice

4. Modificări de compoziţie chimică la sudare – 6 ore Modelul structural. Condiţii specifice ale modificărilor de compoziţie chimică la sudare. Interacţiunea metalului topit cu fazele gazoase. Interacţiunea metalului cu zgura. Componente ale materialelor de adaos. Oxidarea şi dezoxidarea în procesele de sudare. Alierea cusăturii. Rafinarea cusăturii. Calculul compoziţiei chimice medii a cusăturii

5. Modificări de volum la sudare – 2 ore

2/3

Deformaţii. Tensiuni. 6. Modificări structurale la sudare – 6 ore

Condiţii generale ale solidificării metalelor pure. Morfologia cusăturii. Structura metalografică a ZIT. Comportarea metalurgică la sudare

7. Fisuri, pori, incluziuni – 6 ore Fisurarea prin film lichid – FFL. Fisurarea în prezenţa hidrogenului – FPH. Fisurarea la reîncălzire subcritică – FRS. Fisurarea prin destrămare lamelară – FDL. Pori. Incluziuni de zgură.

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Determinarea acţiunii stabilizatoare a învelişului diferitelor tipuri de electrozi – 2 ore 2. Determinarea volumului de hidrogen difuzibil din metalul depus prin sudare cu electrozi – 2 ore 3. Determinarea analitică şi experimentală a câmpului termic la sudarea manuală cu arc electric cu electrozi înveliţi a pieselor de tip placă – 2 ore 4. Determinarea temperaturii de preincalzire prin metoda IIS si verificarea experimentala prin masurarea duritatii ZIT – 2 ore 5. Determinarea tendintei de fisurare la cald a metalului depus prin sudare – 2 ore 6. Determinarea tendintei spre fisurare la rece prin metoda implanturilor (metoda Granjon) si prin metode recomandate de standardele romanesti – 2 ore 7. Determinarea tendintei spre destramare lamelara prin metoda fereastra – 2 ore 8. Determinarea influenţei compoziţiei chimice asupra sudabilităţii oţelurilor nealiate şi slab aliate – 2 ore 9. Determinarea structurii îmbinării sudate prin topire din oţeluri nealiate si slab aliate cu carbon puţin – 2 ore 10. Determinarea influenţei preincălzirii asupra transformărilor structurale din ZIT la sudarea fontei – 2 ore 11. Determinarea tendinţei spre coroziune intercristalina a îmbinărilor sudate din oţeluri inoxidabile austenitice – 2 ore 12. Determinarea factorilor fragilizanti in îmbinărilor sudate din cupru si a fenomenelor caracteristice la îmbinarea prin sudare a aliajelor de cupru – 2 ore 13. Determinarea fenomenelor caracteristice la îmbinarea prin sudare a aluminiului şi aliajelor de aluminiu – 2 ore 14. Determinarea structurii îmbinărilor sudate prin topire din aliaje neferoase pe bază de cupru şi aluminiu – 2 ore


1. Kou, S. – Welding Metallurgy, University of Wisconsin, John Wiley & Sons, Inc., 1987. 2. Kou, S., Wang, Y., H. – Weld pool convection and its effect, Welding Journal, Vol.65,

1986, pag. 63s-70s. 3. Scutelnicu E., Cercetari teoretice si experimentale privind procesele termice din

imbinarile sudate eterogene, teza de doctorat, 2003. 4. Lancaster, J., F. – Metallurgy of welding, Cambridge, England, 1999. 5. Micloşi V., Scorobeţiu L., Jora M., Miloş L., Bazele proceselor de sudare, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 6. Moiron, J., L. – Souder les aciers inoxydables, Sirpe Editeur, Paris, 2000. 7. Nelson, T., W., Lippold, J., C., Mills, M., J. – Nature and evolution of the fusion

boundary in ferritic-austenitic dissimilar weld metals, 8. Radaj, D. – Heat effects of welding: temperature field, residual stress, distorsion,

Springer-Verlag Berlin Heidelberg, Germany, 1992. 9. Sălăgean T., Fenomene fizice şi metalurgice la sudarea cu arcul electric a oţelurilor,

Editura Academiei, 1963. 10. *** Îmbinări sudate eterogene, ISIM, OID, 1991.

3/3

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1 1. Scutelnicu E., Bazele proceselor de sudare, curs - suport electronic, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 2006. Data aprobării programei analitice în catedră / departament 19.01.2007




1 Integral