cerere deproiect - asm.mdaitt.asm.md/userfiles/file/coltun2.pdf · uleiurile eterice naturale...
TRANSCRIPT
AGENłIA PENTRU INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC AL ACADEMIEI DE ŞTIINłE A MOLDOVEI
GRĂDINA BOTANICĂ (INSTITUT) A ACADEMIEI DE ŞTIINłE A MOLDOVEI
CERERE DE PROIECT
Denumirea proiectului: “ Implementarea tehnologiei de producere a marcoŃilor de levanŃică în scopul fondării plantaŃiilor industriale”
Conducătorul Proiectului: Doctor în biologie,
ColŃun Maricica
CHIŞINĂU 2008
2
Fişa proiectului Modelul 1 ACADEMIA DE ŞTIINłE A MOLDOVEI
Denumirea Institutului / OrganizaŃiei Grădina Botanică (Institut) a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei Tip de instituŃie (de subliniat) membru instituŃional de profil afiliat ApartenenŃa: ACADEMIA DE ŞTIINłE A MOLDOVEI Conducătorul proiectului nume/ prenume ColŃun Maricica funcŃia dir.adj. , cer.coor. gradul ştiinŃific Dr. în biol. Adresa: m. Chişinău, str. Mirceşti 8/1 Telefon: d.43-24-92 Fax: 55-04-43 E-mail: [email protected] Domeniul de aplicare a proiectului
Resurse vegetale DirecŃia strategică a activităŃii din sfera ştiinŃei şi inovării pentru anii 2006-2010 (în conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM nr. 160 din 2005, Monitorul Oficial nr. 104 din 05.08.2005)
Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaŃionale pentru dezvoltarea durabilă a economiei Ńării Institutul / OrganizaŃia - cofinanŃatoare: SRL „Resendjer” Adresa: m. Chişinău, str. Armenească 30 Telefon:
t/m 069187492 Fax: E-mail:
Titlul proiectului propus (nu mai mult de 25 cuvinte)
Implementarea tehnologiei de producere a marcotilor de levanŃică în scopul fondării plantaŃiilor industriale”
Tip de proiect: de inovare şi transfer tehnologic
nou + sau în continuare □ Termen de realizare (maxim 2 ani) 2009 Costul total al proiectului (mii lei) 135, 0 lei
Suma totală solicitată de la buget (60% din costul proiectului pentru perioada întreagă
sau mai mică, în dependenŃă de cofinanŃare) 81,0 mii
Suma totală a cofinanŃării (volumul de finanŃare nu mai mic de 40% din costul
proiectului pentru perioada întreagă sau mai mare) 54,0
Solicitat de la buget pentru 1 an (60% din costul proiectului pentru 1 an) 81, 0 CofinanŃare pentru 1 an (volumul de finanŃare nu mai mic de 40% din costul proiectului pentru un an )
54.0
OrganizaŃii colaboratoare: ExecutanŃi (nr. de persoane) 11 dr. hab. dr. în ştiinŃe 4 doctoranzi 2 Semnătura conducătorului de proiect: Se certifică autenticitatea datelor din prezenta cerere şi se aprobă realizarea proiectului din sfera ştiinŃei şi inovării în condiŃiile menŃionate
Director/rector Director economic/Contabil-şef L.Ş. L.Ş. Nume TeleuŃă łîŃei Prenume Alexandru Valentina Tel: 55-04-43; 52-38-98 52-34-81 Fax: 55-04-43 E-mail: [email protected]
3
II REZUMATUL PROIECTULUI
În prezent devine tot mai actuală problema utilizării raŃionale a resurselor vegetale. Şi este evident acest fapt, deoarece utilizarea plantelor în diverse ramuri ale economiei naŃionale, în viaŃa cotidiană deschide noi posibilităŃi eficiente de antrenare a sănătăŃii, tratament şi profilaxie a maladiilor. Mari perspective deschid în această direcŃie utilizarea speciilor aromatice cultivate – sursă de substanŃe biologic active cu proprietăŃi profilactice. Una dintre speciile aromatice bine cunoscute este levănŃica (Lavandula vera), care pe lângă faptul că conŃine ulei volatil (1,7%) folosit pe larg în industria cosmetică, la parfumarea săpunurilor, a spumantelor de baie, detergenŃilor, în pictură pe ceramică, mai posedă şi proprietăŃi evidenŃiate antimicrobiene, antivirusologice, antimicotice. Principiile active din flori acŃionează intern ca antiseptic, uşor antitispastic, depurativ şi calmant. Sunt utilizate în afecŃiuni cardiace cu substrat nervos, în afecŃiuni renale, reumatism, dischinezie biliară, răceală, gripă, tuse, astmă, parazitoze intestinale, tulburări hepato-splenice, migrene, epilepsie. Se utilizează intern pentru acŃiunea carminativă, în tulburări digestive, în cefalee, stimulent general, aromatizant şi corectiv. asigură reconfortarea şi calmarea după surmenaj şi iritabilitate nervoasă. Florile şi uleiul volatil de levănŃică se mai folosesc în culinărie în calitate de aromatizatori la preăpararea diferitor bucate şi băuturi. Cultivarea acestei specii cu un potenŃial atât de bogat, are un şir de avantaje:
1. ObŃinerea bineficiului prin valorificarea produselor obŃinute din levănŃică 2. Valorificarea terenurilor afectate de alunecări şi a celor mai puŃin productive, povârnişuri, etc. 3. Protejarea resurselor vegetale naturale din flora spontană prin înlocuirea lor cu produse similare
obŃinute de la plantaŃiile de levănŃică cultivate pe scară largă. 4. Revitalizarea ramurii producerii uleiurilor volatile în Republica Moldova, prin producerea de
material săditor în scopul fondării plantaŃiilor industriale. În mod natural, levănŃica se înmulŃeşte prin sămânŃă. În cultură se practică preponderent înmulŃirea vegetativă. Aceasta este necesară în selecŃie şi în producŃie pentru păstrarea purităŃii biologice a unui soi. ÎnmulŃirea vegetativă se bazează pe proprietatea ramurilor levănŃicăi de a dezvolta rădăcini în contact cu pământul umed. În practică levănŃica poate fi înmulŃită prin mai multe metode: - semănatul în teren deschis; - butăşirea lăstarilor verzi; - butăşirea lăstarilor lignificaŃi - marcotaj
Metodele menŃionate mai sus au fost aplicate pe parcursul implimentării levănŃicăi în diferite regiuni, care s-au soldat cu rezultate mai mult sau mai puŃin eficiente pentru condiŃiile pedoclimaterice ale Ńării noastre. Pentru asigurarea renovării ramurii cultivării plantelor aromatice şi medicinale stipulată şi în ConvenŃia Programului de relansare a speciilor menŃionate, care prevede mărirea suprafeŃelor de 4 ori, fondarea plantaŃiilor industriale de levănŃică constituie e problemă actuală, care poate fi realizată prin producerea materialului săditor cu calităŃi biologice şi fitosanitare superioare şi în cantităŃi necesare prin metoda de marcotare. Această metodă (marcotarea) a fost utilizată şi de alŃi producători de material săditor, însă noi am folosit la crearea plantaŃiei-mamă material iniŃial selectat după mai multe criterii: conŃinutul în ulei volatil, toleranŃa la boli şi dăunători, rezistenŃa la temperaturi scăzute, în special la decalajul înttre temperaturi. Materialul iniŃial folosit la fondare a fost crescut pe teren izolat, unde s-a aplicat selectarea negativă cu excluderea plantelor necorespunzătoare soiului studiat. Soiul folosit la fondarea plantaŃiei-mamă a fost investigat din punct de vedere anatomic, determinând astfel densitatea glandelor oliefere
4 pe sepalele florilor (metoda Nesterenco) care ne-a permis să selectăm un material cu puritate biologică avansată pentru plantaŃia-mamă de bază, unde pe parcursul a 3 ani este aplicată metoda de multiplicare vegetativă (marcotaj) în scopul obŃinerii materialului săditor. Marcotajul are un şir de avantaje faŃă de celelalte metode de înmulŃire:
- este o metodă lesne de aplicat, fiind mai puŃin costisitoare, deci economic avantajoasă faŃă de celelalte (semănatul în teren deschis, butăşirea lăstarilor verzi, butăşirea lăstarilor lignificaŃi) experimentate şi utilizate.
- aplicarea marcotării levănŃicăi în plantaŃia - mamă fondată din material biologic pur, permite ca plantele obŃinute să corespundă întru totul soiului obŃinut Chişinău – 90 (C-90) după productivitatea şi calitatea uleiului volatil.
I a) Obiective generale:
Actualmente, după o perioadă de stagnare, revin pe piaŃă cu ritm de intensificare produsele şi uleiurile eterice naturale folosite atât în industria parfumerică, alimentară, cât şi în medicina tradiŃională. Acestea sunt observate pe piaŃa mondială, prin înlocuirea produselor sintetice cu cele naturale. O astfel de tendinŃă se observă şi în republica noastră. Renumitele firme parfumerice folosesc uleiurile volatile naturale în volum de 60-90% în fabricarea produselor.
- PiaŃa farmaceutică şi parfumerică din Republica Moldova impune tot mai multe cerinŃe în uleiuri aromatice naturale, mai puŃin alergice şi de calitate superioară.Reieşind din necesităŃile pieŃii autohtone, noi am conceput să derulăm lucrări în direcŃia producerii materialului săditor de calitate superioară în scopul fondării plantaŃiilor industriale de levănŃică. Folosirea materialului biologic pur, ne permite să garantăm obŃinerea unei producŃii de materie primă de o calitate superioară, plantele fiind viguroase cu longevitate sporită aplicând tehnologii ce conŃin indroducerea îngrăşămintelor organice fără fertilizanŃi chimici şi erbicide.
Originalitatea investigaŃiilor - În decursul ultimilor ani cercetările în domeniul multiplicării speciilor aromatice sunt
efectuate, preponderent la nivel micro-clonal, în cultura in vitro, care este destul de efectivă, deoarece ofera posibilitatea de a manipula cu obŃinerea materialului iniŃial. Cercetările menŃionate permit multiplicarea unui număr mic de plantule, iar multiplicarea pe scară largă este nejustificat de costisitoare. Tehnologia cu elemente organice de producere a marcoŃilor de levănŃică propusă de noi face posibil: - obŃinerea materialului săditor (marcoŃi) de categorie superioară pentru plantaŃii industriale.; - garantează o calitate înaltă a uleiului volatil obŃinut de la aceste plantaŃii cu o puritate biologică corespunzătoare (soiul Chişinău – 90) în comparaŃie cu plantele obŃinute prin semănat direct; - tehnologia de obŃinere exclude nutriŃiile chimice şi lupta cu buruienile cu erbicide; - marcoŃii obŃinuŃi în teren deschis sunt bine adaptaŃi la condiŃiile mediului şi nu necesită lucrări suplimentare privind călirea lor; De la o plantă mamă în plantaŃia de 3-4 ani se obŃin în mediu 100 marcoŃi. Un hectar de plantaŃie mamă (20000 mii tufe) poate produce 2 mln marcoŃi, care fiind realizaŃi cu 0.40 lei unit. Se obŃine un venit de 800 mii lei. De pe 1 ha de plantaŃie mamă pot fi obŃinuŃi marcoŃi pentru fondarea a 100 ha plantaŃii industriale. MarcoŃii obŃinuŃi sunt eftini, calitativi şi fac posibilă fondarea plantaŃiilor de levănŃică în toate tipurile de gospodării agricole (terenuri mari consolidate, asociaŃii cat şi gospodării Ńărăneşti.) b) Descrierea proiectului de inovare şi transfer tehnologic 1.Argumentarea necesităŃii realizării Proiectului.
5 LevănŃica este o specie aromatică foarte preŃioasă. SubstanŃa biologic activă este uleiul volatil (Oleum Lavandulae)– al cărui conŃinut variază între 0,5 – 1,5%. Principalul component este linaloolul (40-60%), care se găseşte atât liber, cât şi parŃial esterificat sub formă de acetat de linalil. S-au mai identificat şi alŃi componenŃi valoroşi cum ar fi: alcooli liberi (geraniol, nerol, lavandulol, borneol, citronelol), esteri ai acestora sub formă de acetat (de geraniol, de bornil etc), acizi, fenoli, aldehide şi multe altele. Datorită compoziŃiei chimice menŃionate este întrebuinŃat în industria parfumerică şi cosmetologie în calitate de aromatizant, mai posedă şi proprietăŃi antimicrobiene, antimicotice şi antivirale. Cultivarea pe scară largă a acestei preŃioase specii este profitabilă, deoatrece este uşor realizabil pe piaŃă uleiul volatil obŃinut din plante, inflorescenŃele proaspăt colectate şi uscate, şi nu în ultimul rând materialul săditor şi semincer. În această ordine de idei este necesară o multiplicare rapidă, calitativă, eftină a materialului săditor pentru fondarea plantaŃiilor industriale. Metoda propusă de noi pentru implimentare posedă aceste calităŃi şi permite producerea pe scară industrială a marcoŃilor de categorie superioară. 2. Studii de fezabilitate şi elaborări anterioare ce stau la baza proiectului. Atât din studiul minuŃios al literaturii în domeniu, cât şi din propria experienŃă este cunoscut faptul, că metoda de obŃinere a marcoŃilor de lavănŃică a fost cercetată şi utilizată şi de alŃi specialişti în domeniu (MusteaŃă Gh. 1980, Либусь О. К. 2004, Leon S., Munteanu, 1990). Principiile de bază cunoscute din literatura de specialitate au fost luat drept reper, însă metoda elaborată de noi conŃine elemente substanŃial noi în ce priveşte puritatea materialului biologic şi minuŃiozitatea selectării în faza iniŃială. 3. Obiectivele proiectului. -Implimentarea metodei de multiplicare a levănŃicăi prin marcotaj – în calitate de procedeu eficient şi convenabil în condiŃiile agriculturii simpliste, care se aplică actualmente în republica noastră; - ObŃinerea materialului săditor de categoriile I şi II în cantitate suficientă pentru satisfacerea necesităŃilor bineficiarilor antrenaŃi în fondarea plantaŃiilor de producere. - Prestarea serviciilor de consultare în ce priveşte tehnologia de plantare şi cultivare a materialului propus beneficiarului, asociind elementele ecologice de producere; 4. Metode şi mijloace utilizate la realizarea proiectului. Pentru realizarea proiectului au fost folosite următoarele metode:
- Selectarea negativă a materialului iniŃial utilizat la fondarea plantaŃiei – mamă de levănŃică pe o suprfaŃă de 1,5 ha;
- Cercetarea numărului de glande secretoare de pe sepalele florilor după Nesterenco; - Analiza materialului iniŃial la atacul de boli şi dăunători, toleranŃa la condiŃiile nefavorabile
ale mediului. 5. Nivelul parametrilor de performanŃă şi calitate. ComparaŃie cu prototipul. Elemente de inovare şi transfer tehnologic. Metoda de multiplicare a levănŃicăi prin marcotare permite obŃinerea unui material săditor (marcoŃi) calitativ (categoria I şi II), cu garanŃie de înrădăcinare în plantaŃiile industriale de 89-95%, puritate biologică înaltă, productivitate sporită, costul este mic, forŃe de muncă puŃine, cheltuieli mici, perderi minime. Selectarea şi analiza eficientă a materialului iniŃial permite obŃinerea materialului săditor de calitate superioar, iar implementarea elementelor ecologice de cultivare permite obŃinerea materiei prime (ulei volatil, inflorescenŃe) de calitate înaltă cu posibilităŃi de utilizare nu numai în calitate de aromatizant, dar şi ca remediu profilactic şi curativ în medicină. 6.Gradul de conformitate cu cerinŃele reglamentărilor şi standardelor europene şi internaŃionale. După gradul de elaborare tehnologia de obŃinere a materialului săditor prin marcotaj nu prevede elemente, dispozitive sau oarecare substanŃe chimice nocive, care s-ar acumula în produsul finit, sol sau
6 aer. În urma derulării proiectului n-au fost aplicate oarecare tehnologii neadmise, toate operaŃiile fiind executate în conformitate cu standartele şi normele europene.
Pe lângă cele expuse, această tehnologie de obŃinere a marcoŃilor cât şi de cultivare a marcoŃilor în plantaŃii industriale prevede aplicarea unor elemente tehnologice organice pentru protecŃia mediului ambiant şi a solului. 7. Domeniile de aplicare: Elaborările Proiectului vor fi aplicate în fondărea şi cultivărea plantaŃiilor industriale de plante aromatice şi medicinale de către fermieri, agricultori, gospodării silvice şi alŃi beneficiari. 8. Ce necesităŃi ale potenŃialilor beneficiari satisface. Realizările proiectului vor contribui considerabil la rezolvarea unei problemele stringente ce Ńine de renovărea ramurii cultivării plantelor aromatice şi medicinale stipulată în ConvenŃia Programului de relansare a speciilor menŃionate, care vor permite fondarea rapidă a plantaŃiilor industriale de levănŃică şi a altor culturi care se reproduc similar. Materialul săditor obŃinut prin metoda de marcotare este calitativ, ieftin, bine adaptat la condiŃiile mediului ambiant. Tehnologia aplicată cu elemente organice prevede protejarea mediului ambiant şi a solului. 9. La ce etapă de finisare se află elaborarea ce stă la baza proiectului. Tehnologia de producere a materialului săditor de levănŃică prin marcotare fiind spre finisare (convenabilă, accesibilă şi necostisitoare) impune necesitatea fondării încă a 2 plantaŃii – mamă a câte 0,5 – 1ha, folosind criteriile de selectare propuse de noi în cadrul instituŃiei noastre cât şi a bineficiarului, care utilizează materialul săditor pentru fondarea plantaŃiilor de producere. 10. Ce volum de lucrări mai este necesar de îndeplinit. Pentru proiectul dat sunt necesare în continuare lucrări de selectare a materialului iniŃial de fondare a plantaŃiilor – mamă, cât şi obŃinerea în volum industrial ( 400 – 500 mii ) de marcoŃi ce sunt utilizaŃi de către beneficiar la fondarea plantaŃiilor industriale de producere a uleiului volatil şi florilor uscate de levănŃică. 11. Posibilitatea creării întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), numărul de locuri de muncă. Prin aplicarea metodei propuse de noi – obŃinerea materialului săditor (marcoŃi) de levănŃică şi alte specii poate fi creată o întreprindere mică sau mijlocie pentru obŃinerea a cca 1mln marcoŃi în plantaŃiile mamă pe o suprafaŃă de 1,5 ha, care ar oferi locuri de muncă la 5 lucrători permanenŃi şi plus 10 – 15 lucrători sezonieri (primăvară – toamnă), care vor putea produce material săditor de calitate pentru fondarea plantaŃiilor industriale. 12. Rezultatele scontate A implimenta tehnologia într-o gospodărie, a pregăti un colectiv de lucrători pentru a însuşi şi utiliza de sine stătător tehnologia de producere a materialului săditor de levănŃică prin marcotaj, a obŃine de la fiecare tufă în mediu câte 100 marcoŃi şi o înrădăcinarea de 90-95 %. Implementarea tehnologiei v-a lărgi considerabil şi rapid suprafeŃele ocupate de acestă cultură, fiind posibilă o renovare a ramurii producerii uleiurilor aromatice în republică. 13. CofinanŃarea proiectulului de către beneficiari cointeresaŃi. CondiŃiile de conlucrare. CofinanŃarea – 54,0 mii lei. CondiŃiile de conlucrare: beneficiarul. OrganizaŃia, în care se implementează tehnologia (SRL „Resendjer”) cofinansează proiectul, asigură cu teren, materiale, braŃe de muncă executarea lucrărilor tehnologice în volum şi timp. Executorul asigură conducerea metodică, tehnologică şi ştiinŃifică, livrarea marcoŃilor şi finanŃarea proiectului conform Regulamentului. 14. Viabilitatea elaborării pe piaŃă. În prezent există şi alte metode sau tehnologii de obŃinere a materialului săditor de levănŃică. Însă în cazul dat , calitatea materialului săditor este bună, sunt de categoria I şi II şi costul unui marcot este de doar 0,40 bani, fapt ce scoate în evidenŃă eficacitatea metodei de multiplicare propusă în cadrul proiectului. În plus, metoda dată poate fi aplicată cu succes şi la alte specii de plante medicinale şi
7 aromatice similare caracteristicilor biologice ale levănŃicăi, fiind ieftină, eficientă şi lesne de aplicat de către un număr mare de beneficiari cu posibilităŃi financiare restrânse. 15. Costul produsului, tehnologiei, serviciului. MarcoŃii de lavandă se realizează actualmente la preŃul de 0,40 lei. Pentru 1ha sunt necesari 20 000 marcoŃi, ceea ce constituie 8 mii lei (material săditor) pentru 1 ha.,- lucrări de pregătire a solului, plantare, irigare, întreŃinere, muşuroire în anul III şi remunerarea specialiştilor etc . Costul total al tehnologiei, se estimează în valoare de 140-150 mii lei . 16. Utilajul necesar şi costul lui. 1 mini tractor utilat cu instrumentariu de menire specială de protejare a tufelor supuse marcotării, pentru lucrări de întreŃinere a plantaŃiilei – 58,6 mii, inventar agricol divers (hârleŃe 6 x 85 = 510 lei, secatore 10 x 50 lei = 500 lei ), materiale de mulcire ( rumeguş de lemn – 1, 5 tone.) 17. Trecerea pe scară industrială necesită : Trecerea pe cale industrială a elaborării date necesită: - retehnologizarea proceselor tehnologice; - aplicarea tehnicii agricole performante; - aplicarea utilajului modern pentru expres – apreciere a conŃinitului şi a componenŃei uleiului volatil; 18. ExistenŃa sau lipsa documentaŃiei tehnice. Sunt acumulate materiale şi iniŃiate lucrările de oformare a documentaŃiei tehnice pentru patentare. 19. Lista beneficiarilor cointeresaŃi de elaborare. Printre beneficiarii implementării metodei date, cât şi a materialului săditor sunt: - SRL-uri; - gospodării de fermieri; - gospodării silvice; - gospodării Ńărăneşti 20. Locul implementării: SRL „Resendjer”, raionul Rezina 21.Efectul economic cu calculele respective: ObŃinerea materialului săditor de lavandă prin marcotaj este tehnologic avantajos, eftin şi rentabil. De la o tufă se pot obŃine în mediu 100 marcoŃi, de pe un ha, unde sunt plantate 20000 tufe, pot fi colectaŃi 2000000 marcoŃi. Cu cheltuieli minime, realizând a câte 0,40 lei unitatea de marcote, obŃinem un venit de 800 mii lei. Din marcoŃii obŃinuŃi de pe 1 ha de plantaŃie -mamă, poate fi fondată o plantaŃie de 100 ha. 22. ProtecŃia: Tehnologia dată n-a fost brevetată, sunt acumulate materialele necesare şi iniŃiate lucrările de oformare a documentaŃiei tehnice pentru obŃinerea brevetului. 23. PiaŃa de desfacere a elaborării propuse. Fondarea plantaŃiilor industriale de levănŃică constituie o problemă actuală, care poate fi realizată prin producerea materialului săditor cu calităŃi biologice şi fitosanitare superioare, în cantităŃi necesare prin metoda de marcotare. Tehnologia de producere a materialului săditor de levănŃică (marcoŃi) va fi utilizată în scopul asigurarii renovării ramurii cultivării plantelor aromatice şi medicinale stipulată în ConvenŃia Programului de relansare a speciilor menŃionate (2006-2015), care prevede mărirea suprafeŃelor de 4 ori. 24. Estimarea. Material saditor (marcoŃi) de lavandă cu calităŃi biologice şi fitosanitare superioare, în cantităŃi necesare pentru crearea unei plantaŃii - mamă pe suprafaŃa 50 ha. 25. Beneficiul de la vânzarea produsului: În urma realizării proiectului, Beneficiarii vor obŃine de la 1ha de plantaŃie mamă în anul III de vegetaŃie, material săditor (marcoŃi) cu calităŃi biologice sporite (categoriile I-II) în volum de 2 milione marcoŃi cu preŃul de 0,40 lei/unit ce valorează 800 mii lei. De pe 1 ha plantaŃie industrială de levănŃică, soiul C-90, fondată din marcoŃi are un potenŃial de producŃie de inflorescenŃe de 7,5-8.0 t/ha (22500-24000 lei) , respectiv 50-60 kg/ha ulei..
8
BLIOGRAFIE
Alcaraz A.J., Hoult J.R.S. Action of flavonoidand the novel antiinflamatory flavone, Biochem. Pharmacol, 1985. Adrian Vasilica-Mozăceni, Ghidul plantelor medicinale, Polirom, Bucureşti 2003. Alexan M., Bojor Ov., Crăciun Fl. Flora medicinală a României, vol.I şi II, Editura Ceres, Bucureşti, 1989. Alexandrov B.V., V mire Ńelebnâh trav. Moscva, 1966. Balabai I., Nistrean A., Rastenia cotoîâe nas leciat, Cartea Moldovenească, Chişinău 1988. Benighni R., Capra C.,Cattorini P., Pianti medicinali-chimia, farmacologia e terapia, Editura Inverni della Befa-Milano, vol. şi II, EdiŃie 1962 şi 1971. Bojor Ov., Popescu O. Miracolele terapeutice ale plantelor, Editura Edimpex SperanŃa, Bucureşti, 1993. Bojor Ov., Popescu O. Fitoterapie tradiŃională şi modernă, ed. III, Editura Fiat Lux, Bucureşti, 2002. Bodrug M., Dicorastuscie ăfiromaslicinîe rastenia Moldavii, Chişinev, 1981. Bonnerman R.H. Traditional medicine and health care coverage, W.H.D., Geneva, 1983. Cartea Roşie a Republicii Moldova, ed. II, Chişinău , 2001. Crăciun Fl., Bojor Ov., Alexan N., Farmacia naturii, vol I-II, Editura Ceres, Bucureşti, 1977. CreŃu Larisa, Lilia Domaşenco. Plantele alimentare care ne apără sănătatea, Editura ARC, 2005. Constantinescu C., Plantele medicinale în apărarea sănătăŃii, Editura Medicală, Bucureşti, 1979. Coiciu Evdochia, Racz G., Plante medicinale şi aromatice. Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti, 1962. Constantinescu C., HaŃieganu-Buruiană E., Să ne cunoaştem plantele medicinale, proprietăŃile lor
terapeutice şi modul de folosire, Bucureşti, Editura Medicală, 1986. Dobrescu Dumitru, Manolescu Emanoil. Memorator de medicamente şi ghid farmacoterapic. Ed. II, Editura Minesan, Bucureşti, 2003. Edward S. Ayensu. Medicinal Plnts of West Africa, Ref. Publications,Algonac, Michigan, USA, 1978. Eames A., Morfologhia Ńvetkovâh rastenii, Izdat. Mir, Moscva, 1964. Flans Bob. Secrete. imperiale ale sănătăŃii şi longivităŃii, Editura Antet, Bucureşti, 1995. Gheideman T., Ivanova B., Lealicov S.I.,Poleznâie dicorastuşcie rastenia Moldavii, Chişinev, 1962. Gheideman T., Opredeliteli vâsşîh rastenii Moldavscoi SSR, Chişinev, ŞtiinŃa, 1986. GrinŃescu Gh. P., Botanica Farmaceutică, Tipografia “Lucia”, Bucureşti, 1923. Gheorghe Mocan, Tratarea bolilor cu plante medicinale, Editura Corint, Bucureşti, 2006. Constantin Pârvu, Universul plantelor, Editura ASAB, Bucureşti 2006. John Heinerman, Miracle Healing Herbs, Editura Preantice Hall, USA, 1998. Lewis W.H., Medical Botany, Ed. John Sons, New-Yorc, 1977. Munteanu S.L., Plantele medicinale şi aromatice cultivate în România, Edit. Dacia, Cluj, 1990. MusteaŃă , Grigore, Cultivarea plantelor aromatice, Chişinău, Editura Cartea Moldovenească, 1980. Negru A., Ana ŞtefârŃa, Cantemir V. ş.al. Plante cu flori I, Editura ŞtiinŃa, 2005. Mocanu S., Raducanu D., Plantele medicinale şi aromatice cultivate în România. Negru A., Ana ŞtefârŃa, Cantemir V. ş.al. Plante cu flori II, Editura ŞtiinŃa, 2006. Orlov N., Totul despre legume, Chişinău, Editura Cartea Moldovenească, 1989. Păun Emil, Sănătatea carpaŃilor (Sănătatea din camară), Arta Grafică, Bucureşti 1995. Popovici L., Moruzi C., Toma I., Atlas botanic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985. Treben,Maria, Sănătatea din farmacia Domnului, Hunga-Print, Budapesta, 1993 Turova A., Lekarstvennie rastenia S.S.S.R i ih primenenie, Editura MediŃina, Moskva, 1967. Vasile, Florea, Cultura Plantelor medicinale, Chişinău, 2006. Socolov N., Yamotaev I., Spravocinic po lecarstvenîm rasteniam, Moscva, MediŃina, 1985.
IV. Structura proiectului: Modelul 2
PROGRAMUL
de cercetări p
e perioada 200
9 a proiectului: Implem
entarea tehnologiei de producere a marcotilor de levanŃică în
scopul fondării plantaŃiilor industriale
Etapele principale ale
proiectului (temei)
ConŃinu
tul etapei
Executorii
Terme
nul de
realiz
are
Volu
mul
finan
Ńării
de
stat
(mii
lei)
Organiz
aŃia
care
cofinanŃ
ează
etapa,
volumul
de
cofinanŃ
are
Rezultatele
estimate
Modul şi locul de
implem
entare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
1. Testarea form
elor de
lavănŃică (soiului C
-90)
prin metod
ele de
selectare negativă şi de
apreciere a nu
mărului de
glande secretoare utilizate
la produ
cerea materialului
iniŃial p
entru fond
area în
continuare a plantaŃiilor -
mam
ă cu diferite
destinaŃii.
Pentru selectarea celor m
ai produ
ctive
form
e în cadrul soiului C-90 cu con
Ńinut
sporit în
ulei v
olatil, în special a
compo
nentului de bază – li
nalo
ol; vor fi
selectate plante cu parametri m
orfologici
distincŃi, nu
măr spo
rit d
e glande secretoare,
neafectate de bo
li şi v
ătăm
ători. Mostrele
selectate vo
r servi d
rept m
aterial iniŃial de
fond
are continuă a plantaŃiilor – mam
ă utilizate pentru în
rădăcinarea, produ
cerea şi
colectarea m
arcoŃilor de categorii m
edii şi
superioare.
ColŃun M
Chisnicean L.,
Ciocârlan N
TeleuŃă A.,
Corcodel V
., Stanciu O.,
Botnari L,
Iurco M.,
Bârcă L.
Enciu L şi
SRL
„Resendjer
”
2009
15
12
SRL
„Re
send
jer”
Vor fi o
bŃinute date
concrete pentru
stabilirea uno
r elem
ente
tehn
ologice de
prod
ucere a
materialului iniŃial
de levănŃică.
Va fi utilizat
materialul iniŃial
obŃinut, cât şi
elaborările
realizate în
go
spod
ăriile
agricole silvice,
Ńărăneşti.
2. Testarea diferitor
perioade de efectuare a
marcotajului, utilizând
câteva sub
straturi cât şi a
term
enelor de recoltare, în
vederea perfecŃion
ării
tehn
olog
iei d
e prod
ucere
a marcoŃilor de lavand
ă.
Vor fi selectate câteva substraturi p
entru
acop
erirea lăstarilor lign
ificaŃi d
e lavand
ă în
scop
ul obŃinerii m
arcoŃilor de categorii
superioare, cu un
sistem radicular bine
form
at şi tulpini bine dezvoltate, care vo
r
perm
ite reuşita în
rădăcinarii d
e 95
-98 % .
Va fi precizată epo
ca optim
ă de m
arcotare
şi de recoltare a marcoŃilor.
Executorii
Proiectului şi
SRL
Resendjer
2009
15
12
SRL
„Resend
jer”
Vor fi testate m
ai
multe m
ateriale
pentru m
uşuroire şi
mulcire, în special
folosirea
elem
entelor
ecolog
ice de
prod
ucere a
marcoŃilor
Aceste date vor fi
incluse oformarea
actelor necesare
pentru obŃinerea
brevetului pentru
tehn
olog
ia
implim
entată.
2
3. Testarea un
or m
etod
e şi in
strumentariu de
detaşare de la tu
fă,
fasonare şi sortare a
marcoŃilor înrădăcinaŃi.
Diversificarea metod
elor şi sortimentului
de in
strumentariu utilizat la colectarea
marcoŃilor înrădăcinaŃi în
plantaŃia – m
amă
fără a produ
ce perderi de material şi leziuni
plantelor – mam
ă.
Executorii
Proiectului şi
SRL
Resendjer
2009
20
12
SRL
„Resend
jer”
Vor fi
diversificatem
etod
ele şi instrumentariu
pentru detaşarea,
tăierea marcoŃilor
în scopu
l îm
bunătăŃirii
operaŃiei d
ate.
Datele vo
r fi
incluse în
recomandările
tehn
olog
ice, fişele
tehn
olog
ice, cât şi
la baza brevetării
metod
ei
4. Fon
darea un
ei
plantaŃii- m
amă mod
el
de levănŃică. (1 ha).
Pentru fond
area plantaŃiei v
a fi pregătit
terenu
l aplicând mai m
ulte procedee
tehn
olog
ice şi elemente organice în calitate
de în
grăşăm
inte şi d
e restructurator al
solului a unei culturi anu
ale, aplicarea
îngrăşăm
intelor organice, irigarea etc.
Materialul săditor va fi selectat si sortat p
e catego
rii. Terenul în
ainte de plantare va fi
marcat, iar du
pă plantare irigat, fertilizat.
Afânarea între rând
uri v
a fi aplicată de câte
ori este necesar
Executorii
Proiectului şi
SRL
Resendjer
2009
15
12
SRL
„Re
send
jer”
Va fi pregătit
solul.V
or fi
pregătiŃi n
umărul
necesar de m
arcoŃi.
Va fi fon
dată
plantaia –mam
ă.
Va fi fon
dată o
plantaŃie mam
ă pentru produ
cerea
materialului
săditor de
levănŃică prin
marcotare.
5. Elabo
rarea fişei
tehn
olog
ice de produ
cere
a marcoŃilor de levănŃică
în scopu
l creării a
plantaŃiilor in
dustriale cât
şi a elementelor
tehn
olog
ice de fon
dare a
plantaŃiilor m
amă.
În decursul d
erulării proiectului vor fi
acum
ulate date adăug
ătoare ce Ńin de
tehn
olog
ie, care mai apo
i vor fi incluse la
elaborarea fişei tehn
olog
ice de cultivarw
e a
levănŃicăi pe plantaŃii industriale folosind
marcoŃii cât şi d
e fond
are a plantaŃiei m
amă
Executorii
Proiectului şi
SRL
Resendjer
2009
10
3
SRL
„Re
send
jer”
Vor fiacumulate,
prelucrate datele
obŃinute în
decursul
perioadei d
e vegetaŃie.
Datele ob
Ńinu
te
vor fi propu
se în
calitate de
recomandări
beneficiarilor din
repu
blică.
6. Perfectarea setului de
documente necesar pentru
obŃinerea brevetului d
e invenŃie.
Vor fi p
regătite şi p
erfectate do
cumentele
necesare pentru înaintarea cererii de
obŃinere a unu
i brevet d
e invenŃie.
Executorii
Proiectului şi
SRL
Resendjer
2009
6
3 SRL
„Re
send
jer”
Va fi pregătit setul
de docum
ente
necesare pentru
transm
iterea către
AGEPI, pentru
obŃinerea un
ui
brevet de invenŃie.
Docum
entele
obŃinute (brevetul
de in
venŃie) va
constitui u
n argu
ment legal la
protecŃia juridică
a acestei m
etod
e.
C
on
du
căto
rul p
roie
ctu
lui
__
__
__
__
__
__
__
__
__
__
__
__
__
__
__
__
_
M
ari
cica
Co
lţu
n
Modelul 3
Planul calendaristic de realizare a proiectului: Implem
entarea tehnologiei de producere a m
arcoŃilor de levanŃică în scopu
l fondării plantaŃiilor industriale pentru anul 2
009
Etapele principale preconizate
pentru realizare în anul curent
ConŃinutul etapelor şi rezultatele estim
ate
Executorii
Termen
ele de
realizare
OrganizaŃia
care
cofinanŃează
proiectul,
volumul de
cofinanŃare
Volum
ul de
finanŃare pe
anul 2009
mii lei
1.
2.
3.
4.
5.
6 1. Testarea form
elor de lavănŃică (soiuli
C-90) prin m
etod
ele de selectare
negativă şi de apreciere a nu
mărului de
glande secretoare utilizate la produ
cerea
materialului iniŃial pentru fond
area în
continuare a plantaŃiilor - mam
ă cu
diferite destinaŃii.
Pentru selectarea celor m
ai produ
ctive form
e în
cadrul soiului C-90
cu conŃinut sporit în ulei
volatil,
în special a
compo
nentului de bază –
linalool; vo
r fi selectate
plante cu parametri
morfologici distincŃi,
număr sporit de glande
secretoare, neafectate de bo
li şi vătămători.
Mostrele selectate vo
r servi drept material iniŃial
de fon
dare con
tinu
ă a plantaŃiilor – m
amă utilizate
pentru înrădăcinarea, prod
ucerea şi colectarea
marcoŃilor de categorii m
edii şi sup
erioare.
Executorii
Proiectului şi S
RL
Resendjer
2009
SRL
„Resendjer”
12
25
2. Testarea diferitor perioade de
efectuare a marcotajului, utilizând câteva
substraturi cât şi a term
enelor de
recoltare, în
vederea perfecŃionării
tehn
ologiei d
e prod
ucere a marcoŃilor de
lavand
ă.
Vor fi selectate câteva substraturi p
entru
acop
erirea lăstarilor lign
ificaŃi d
e lavand
ă în
scop
ul obŃinerii m
arcoŃilor de categorii sup
erioare,
cu un sistem
radicular bine form
at şi tulpini bine
dezvoltate, care vo
r permite reuşita în
rădăcinarii
de 95-98 %
. Va fi precizată epo
ca optim
ă de
marcotare şi d
e recoltare a marcoŃilor.
Executorii
Proiectului şi S
RL
Resendjer
2009
SRL
„Resendjer”
12
25
3. Testarea un
or m
etod
e şi
instrumentariu de detaşare de la tu
fă,
fasonare şi sortare a m
arcoŃilor
înrădăcinaŃi.
Diversificarea metod
elor şi sortimentului de
instrumentariu utilizat la colectarea marcoŃilor
înrădăcinaŃi în
plantaŃia – m
amă fără a produ
ce
perderi d
e material şi leziuni plantelor – m
amă.
Executorii
Proiectului şi S
RL
Resendjer
2009
SRL
„Resendjer”
12
30
2
. 4
. Fon
darea un
ei plantaŃii- mam
ă mod
el
de levănŃică. (1 ha).
Pentru fond
area plantaŃiei v
a fi pregătit terenul
aplicând
mai m
ulte procedee tehn
olog
ice şi
elem
ente organice în calitate de în
grăşăm
inte şi
de restructurator al solului a unei culturi anu
ale,
aplicarea îngrăşăm
intelor organice, irigarea etc.
Materialul săditor va selectat si sortat p
e catego
rii. Terenul în
ainte de plantare va fi m
arcat,
iar du
pă plantare irigat, fertilizat. Afânarea între
rând
uri v
a fi aplicată de câte ori este necesar
Executorii
Proiectului şi S
RL
Resendjer
2009
SRL
„Resendjer
12
40
5.5.Elabo
rarea fişei tehno
logice de
prod
ucere a marcoŃilor de levănŃică în
scop
ul creării a plantaŃiilor indu
striale cât
şi a elementelor tehn
olog
ice de fon
dare a
plantaŃiilor m
amă.
În decursul derulării proiectului vo
r fi acumulate
date adăug
ătoare ce Ńin de tehno
logie, care mai
apoi vor fi incluse la elabo
rarea fişei tehn
olog
ice
de cultivarw
e a levănŃicăi pe plantaŃii indu
striale
folosind
marcoŃii cât şi d
e fond
are a plantaŃiei
mam
ă
Executorii
Proiectului şi S
RL
Resendjer
2009
SRL
„Resendjer
3
10
6. Perfectarea setului de do
cumente
necesar pentru obŃinerea brevetului de
invenŃie.
Vor fi pregătite
şi perfectate do
cumentele
necesare p
entru
înaintarea cererii d
e ob
Ńinere a
unui brevet d
e invenŃie.
Executorii
Proiectului şi S
RL
Resendjer
2009
SRL
„Resendjer
3
5
Conducătorul proiectului _________________ Maricica ColŃun
Modelul 4
VI. Caracteristica potenŃialului ştiinŃifico-creativ
Colectivu
l de executori dispune de cadre calificate, care nemijlocit vor fi antrenate în realizarea proiectului cu preponderenŃâ cercetătorilor
tineri: 2 do
ctor în
agricultură, 2
doctori în
biologie (1- 35 ani), 2 cercetători stagiari d
upă finisarea docturanturii (sub 30 ani), 1 m
asterand (sub 30
ani), 4 specialişti cu studii superioare Cercetătorii laboratorului, care au înaintat proiectul pe parcursul anilor au cercetat biologia de dezvoltare,
biochimia, agrotehnica, utilizarea plantelor medicinale şi aromatice. A
u acum
ulat experienŃe în dom
eniul im
plim
entării, cultivării şi utilizării
plantelor. În ultimii ani colecŃia a fost transferată pe un
teren nou exponând speciile du
pă un sistem
european, care crează o imagine peisageră
deosebită. Este cea mai bog
ată colecŃie de plante m
edicinale şi aromatice din Ńară care a constituit baza creării altor sectoare. Sunt o
mologate peste
40 soiuri d
e plante m
edicinale şi aromatice.
Lista
exe
cuto
rilor în cadru
l pro
iectulu
i: Implimentarea tehnologiei de producere a marcoŃilor de levanŃică în scopul fondării
plantaŃiilor industriale pentru anul 2
009
Rezultate obŃinute în dom
eniul respectiv în
anii
precedenŃi
Executorii:
numele,
prenum
ele, gradu
l ştiinŃific
Locul de
serviciu
de bază, anul
naşterii pentru
tineri cercetători
Stagiul de
muncă în
do
meniul
respectiv
Titluri, premii,
prezenŃa în
diferite
organism
e ştiinŃifice
ExperienŃa
în
realizarea
unor
proiecte
analogice
PublicaŃii* Brev
ete
de
inve
nŃie
Mostre, tehnologii
elaborate
Alte
rezulta
te
Conducător şt.
ColŃun Maricica
Doctor in biologie
TeleuŃă Alexandru
Doctor în agricultură
Ciocârlan Nina
Grădina
Botanică
1970
Grădina
Botanică
1952
Grădina
Botanică
1971
14 ani
30 ani
11 ani
Director adj.,
cercet. şt. coord.
Director cerc. şt.
coord.
.Cercet. şt. super
4 proiecte
15
proiecte
2 proiecte
60
120
35
1 1 2
Tehno
logia de m
ultiplicare a
lavand
ei prin marcotaj
Elaborarea un
ei tehn
olog
ii la
nivel ram
ural;
Elaborarea Primului Raport
NaŃional cu privire la
Diversitatea Biologică;
Elaborarea Strategiei
NaŃionale şi P
lanu
l de
AcŃiuni în
dom
eniul
Con
servării DiversităŃii
Biologice
Soi
Omolo
gat
50
soiuri
2
Chisnicean Lilia
Corcodel V
irginia
Stanciu Oxana
Bod
nari Liuba
Iurco Maria
Bârcă Lida
Enciu Liuba
Ababii V
łiŃei Valentina
Grădina
Botanică
200
8 Grădina
Botanică
1981
Grădina
Botanică
1981
Grădina
Botanică, 1957
Grădina
Botanică, 1964
Grădina
Botanică, 1949
Grădina
Botanică, 1950
Grădina
Botanică, 1985
Grădina
Botanică
27 ani
4 ani
4 ani
30 ani
5 ani
4 ani
15 ani
1 an
2ani
Cercet. şt. coord
Cerc. şt staj.
Cerc. şt staj.
Spec. coo
rd
Specialist.
. Spec. coo
rd.
Spec. coo
rd.
Spec.coord.
masterant
Specialist,
contabil
4 proiecte
1 proiect
1 proiect
.
54
5 5
Lista publicaŃiilor colectivului la tematica proiectului.
1. ColŃun Maricica.Lumea vegetală “Plante cu flori III” coautor, ŞtiinŃa 2007, Chişinău
2. ColŃun Maricica .Plante medicinale şi aromatice introduse şi cercetate în Grădina Botanică a ASM. Analele ştiinŃifice ale UniversităŃii de Stat din Moldova, Seria ŞtiinŃe chimico-biologice).Chişinău 2006. p. 293
3. ColŃun Maricica. Multiplicarea vegetativă a Lavandinei prin marcotarea lăstarilor anuali înplantaŃiile mamă. ConferinŃă consacrată aniversării a 40-a a A.Ş.M. şi a 55-a de la formarea primilor instituŃii academice. Chişinău, 2001, p.38.
4. ColŃun Maricica. Ciubotaru A. Perspectiva extinderii plantaŃiilor de plante aromatice şi medicinale în sudul Republicii Moldova. Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei. 2003 N2(291), p. 156 TeleuŃă A. şi al. Primul raport NaŃional cu privire la diversitatea biologică. Chişinău. ŞtiinŃa. 2000.
5. TeleuŃă A. Biological diversity of the Republic of Moldova: current status and trends. Mediul Ambiant. Nr. 6 (24). Decembrie 2005. p. 40-47.
6. TeleuŃă A.. Conservarea diversităŃii vegetaŃiei din lunca Prutului. Mediul ambiant, , nr.5 (29), 0ctombrie 2006, p. 26 - 30.
7. Chisnicean L Тестирование одревесневших частей растений стевии для получения укоренных черенков.// Нетрадиционное растениводствою Экологияю Тезисы докладов Международного симпозиумаю Симфирополъб 2006. с. 31ю
8. Chisnicean L Momordica charantia L. – новое растителъное антидиабетическое
средство. Материалы международной конференции Херсонб 2007ю Сю 14 -16
9. Chisnicean L. Особенности онтогенеза Salvia officinalis в условиях южных
районов. Agricultura Moldovei. 2007. Nr.6. p.20 – 21. 10. Ciocarlan Nina. Metode de producere a materialului săditor de polimnie (Polymnia
sonchifolia Poepp. et Endl.) // Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei, ŞBCA, 2(293)//. Chişinău. 2004. p. 132.
11. Stanciu O. ParticularităŃile biomorfologice şi reproducerea speciei Acorus calamus în condiŃii de cultură în Moldova// Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.
12. Corcodel V. Cercetări privind biologia şi conŃinutul în ulei volatil la specia Rosmarinus
officinalis.L. Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.
Fişa biografică Modelul 5
ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională:
Finisând docturantura cu succes în cadrul Grădinii Botanice a AŞM în decembrie 1997 a fost angajată în funcŃie de cercetător ştiinŃific inferior. În iunie 1998 susŃine teza de doctor pe tema „Studiul biologiei şi conŃinutului în ulei volatil în specia Koellia virginiana L. Mac.” În 1999 este transferată în funcŃia de cercet. ştiinŃific. Din 1998 exercită funcŃia de secretar ştiinŃific al GB. Din februarie 2000 este numită în funcŃie de şef al Laboratorului de plante medicinale şi aromatice. În 2002 este numită în funcŃia de director adjunct pe ştiinŃă a Grădinii Botanice până în prezent. Primeşte gradul didactic de cercetător conferenŃiar în 2003. Este conducător ştiinŃific la o teză de doctorat şi consultant ştiinŃific la o altă teză de doctorat. Secretar ştiinŃific al Consiliului Specializat din 2003 până în prezent.
Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani. 1. ColŃun M., Multiplicarea vegetativă a Lavandinei prin marcotarea lăstarilor anuali în plantaŃiile
mamă. Tezele tinerilor cercetători. Chişinău, 2004, p.38 2. Koltsun M. Perspective of the Extension for the Plantation of Aromatic and Medicinal Plants in the
South of the Republic of Moldavia. Analele UniversităŃii din Craiova. Facultatea de Horticultură, vol.VII(XLIII), 2004. p. 205
3. Koltsun M. Data Regarding the Introduction and the Use of the Species Coellia virginiana (L.) Mac. M. as a Medicinal and Aromatic Plant. Analele UniversităŃii din Craiova. Facultatea de Horticultură, vol.VII(XLIII), 2004. p. 289
6. ColŃun Maricica. Plante medicinale şi aromatice introduse şi cercetate în Grădina Botanică a ASM. Analele ştiinŃifice ale UniversităŃii de Stat din Moldova, Seria ŞtiinŃe chimico-biologice).
Chişinău 2006. p. 293 4. Lumea vegetală “Plante cu flori III” coauthor, ŞtiinŃa 2007, Chişinău.
ColŃun Maricica (conducător) Doctor în biologie, anul naşterii - 1970
Director adj. ştiinŃă, cercet. şt. coord.
Studii:
1. Colegiul agroindustrial de cultivare a plantelor eterouleioase. or. Râşcani (1984-1989).2. Universitatea Agrară de Stat. Chişinău (1989-1994)3. Docturantura GB a A.Ş.M. (1994-1997)
InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic
Anul conferirii
Domeniul studiat
Grădina Botanică (Institut)
Doctor în biologie 1998 Introducerea plantelor medici nale şi aromatice
Grădina Botanică (Institut)
Cercet. conf. 2003 Resurse vegetale
2
ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: După finisarea cu succes în anul 1974 a UniversităŃii Agrare de Stat specialitatea „Amelioraea şi producerea seminŃelor” a fost înmatriculat în docturantură la Institutul Unional pentru Fitotehnie. În 1980 a susŃinut teza de doctor în ştiinŃe agricole cu tema: “Material iniŃial pentru selecŃia soiei în zona de centru a Moldovei” în cadrul Consiliului Specializat al Institutului Unional de Fitotehnie „N.I. Vavilov”- Leningrad. In acelaşi an este numit în funcŃia de secretar ştiinŃific al Grădinii Botanice apoi director adjunct pentru ştiinŃă. A condus laboratorul – Introducerea plantelor furajere. Coordonatorul proiectului de la Banca Mondială, Elaborarea Strategiei NaŃionale, Planului de AcŃiune şi a Primului Raport NaŃional în domeniul Conservării DiversităŃii Biologice în Republica Moldova; Dezvoltarea capacităŃilor naŃionale în domeniul DiversităŃii biologice etc. Din 2006 este directorul Grădinii Botanice a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani. 1. TeleuŃă A. Biological diversity of the Republic of Moldova: current status and trends. Mediul Ambiant. Nr. 6 (24). Decembrie 2005. p. 40-47. 2.. TeleuŃă A., Alexandrov E. Retrospectiva cercetărilor botanice în cadrul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei . Buletinul Academiei nr.1 (298) 2006, 12 p. 3. .TeleuŃă A. Conservarea diversităŃii vegetaŃiei din lunca Prutului. Mediul ambiant, , nr.5 (29), 0ctombrie 2006, p. 26 - 30.
Fişa biografică
Ciocârlan Nina, anul naşterii -1971 Cercetător ştiinŃific superior Studii: 1.Universitatea Pedagogică de stat din Tiraspol, Chişinău 1988 -1993 2. Docturantura in GB a AŞM 1996 -2000
InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic
Anul conferirii
Domeniul studiat
Grădina Botanică (Institut)
Doctor în biologie 2000 Întroducerea Plantelor edul corante
ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională:
TeleuŃă Alexandru, anul naşterii - 1952 Director , Cercetător ştiinŃific coordonator Studii:
Institutul Agricol de Stat ( 1969-1974 ) Docturantura GB a AŞM. ( 1976-1979)
InstutuŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic
Anul conferirii
Domeniul Studiat
Institutul Unional de Fitotehnie N.V.Vavilov, Leningrad
Doctor în agricultură 1980 Ameliorarea şi producerea seminŃelor
Grădina Botanică (Institut)
Cercetător conferenŃiar 1985 Resurse vegetale
3 În anul 1993 a absolvit Universitatea de Stat din Tiraspol , specialitatea profesor şcolar de biologie şi chimie. In 1996 a fost înmatriculată în docturantura Grădinii Botanice a AŞM. În 2000 a suşŃinut teza de doctor în ştiinŃe biologice pe tema: „Studiul biologic şi biochimic al speciei Polymnia sonchifolia Poepp. Endl. şi utilizarea ei”. În decembrie 2000 este angajată în funcŃie de cercetător ştiinŃific stagiar. În ianuarie 2002 este numită în funcŃia de cercetător ştiinŃific superior până în prezent. Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani. 1. Ciocarlan Nina Metode de producere a materialului săditor de polimnie(Polymnia sonchifolia
Poepp. et Endl.) // Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei, ŞBCA, 2(293)//. Chişinău. 2004. p. 132.
2. M. Bodrug, Maricica ColŃun, Nina Ciocarlan, Liliana Zepca Plante aromatice din Gradina Botanică a AŞM, la o jumătate de secol. // Grădina Botanică la 50 de ani // Chişinău. 2004. p.41.
3. Nina Ciocârlan, Silvia Udrea ş.a Studiul fizico-chimic al uleiului volatil din sovârf (Origanum vulgare L.), Analele ştiinŃifice ale UniversităŃii de Stat din Moldova, Seria ŞtiinŃe chimico-biologice).Chişinău 2006. p. 268
ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: Dupa finisarea în 1980 a UniversitaŃii Agrare de Stat a fost angajată în funcŃie de agronom pe seminologie in Camenca. În 1981 s-a angajat la Institutul de Cercetări pentru Porumb şi Sorg în funcŃie de cercetător ştiinŃific inferior. În anul 1982 a fost înmatriculată în docturantură în cadrul Institutului de Porumb şi Sorg. În 1995 a susŃinut teza de doctor in agricultură. .Începand cu anul 1996 pana în martie 2008 a deŃinut funcŃia de sef laborator Laboratorului Plante netradiŃionale, medicinale şi decorative a ICPSP. Din aprilie 2008 este angajată în funcŃie de cercetător ştiinŃific coordonator la Gradina Botanica a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani.
1. Chisnicean L.Introducerea în cultură a plantei Passiflora incanata L. // Genetica şi ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor: Materialele Congresului VIII al SocietăŃii ŞtiinŃifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Republica Moldova. 29-30 septembrie, 2005. Chişinău. P. 298-301.
2. Chisnicean L Studierea şi estimarea colecŃiei de plante medicinale şi netradiŃionale. // Genetica şi ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor: Materialele Congresului VIII al SocietăŃii ŞtiinŃifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Republica Moldova. 29-30 septembrie, 2005. Chişinău. P. 301-305
Chisnicean Lilia Doctor în agricultură , anul nasterii - 1956
Crcet. şt. coord.
Studii:
1. Universitatea Agrară de Stat 1975-1980 Docturantura ICCPS 1982-1986
InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic
Anul conferirii
Domeniul studiat
Institutul de Fitotehnie Porumbeni
Doctor în agricultură
1995 Plante netraditio nale,medicinale
4
3. Chisnicean L Тестирование одревесневших частей растений стевии для получения укорененных черенков.// Нетрадиционное растениводствою Экологияю Тезисы докладов Международного симпозиумаю Симфирополъ. 2006. с. 31
4. Chisnicean L Momordica charantia L. – новое растителъное антидиабетическое средство. Материалы международной конференции Херсон. 2007 С. 14 -16
5. Chisnicean L. Особенности онтогенеза Salvia officinalis в условиях южных районов. Agricultura Moldovei. 2007. Nr.6. p.20 – 21.
Fişa biografică
Corcodel Virginia, anul naşterii – 1980 Cercetător ştiinŃific stagiar Studii:
1.Universitatea de Stat a R. Moldova 1998-2002 2. Docturantura GB a AŞM, Chişinău 2002 - 2005
InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic
Anul conferirii
Domeniul studiat
Grădina Botanică (Institut)
Se planifică 2006 Plante medicina le şi aromatice
ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: In anul 2002 a finisat facultatea de biologie a UniversităŃii de Stat din Moldova. Finisând cu succes în acelaşi an a fost angajată la Grădina Botanică în Laboratorul de Plante medicinale şi aromatice în funcŃie de specialist ca mai apoi peste câteva luni fost înmatriculată în docturantură. În decembrie 2005 finisează docturantura.Tema tezei de doctorat este: ”Introducerea şi particularităŃile biomorfologice a speciei Rosmarinus officinalis în Moldova”. Î-şi propune în timpul apropiat să susŃină teza de doctor. Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani.
1. A. Ciubotaru, ColŃun M. V.Corcodel. Perspectiva extinderii plantaŃiilor de plante aromatice şi medicinale în sudul Republicii Moldova. Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei 2003 N2 (291)p. 156.
2. Corcodel V. Cercetări privind biologia şi conŃinutul în ulei volatil la specia Rosmarinus officinalis.L. Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.
Fişa biografică
Stanciu Oxana , anul naşterii – 1980 Cercetător ştiinŃific stagiar Studii:
1. Universitatea de Stat a R. Moldova 1998-2002 2. Docturantura în GB a AŞM 2002 - 2005
InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic
Anul conferirii
Domeniul Studiat
Grădina Botanică (Institut)
Se planifică 2006 Plantele medici nale şi aromatice
5
ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: In anul 2002 a finisat facultatea de biologie a UniversităŃii de Stat din Moldova. Finisând cu succes în acelaşi an a fost angajată la Grădina Botanică în Laboratorul de Plante medicinale şi aromatice în funcŃie de specialist ca mai apoi peste câteva luni fost înmatriculată în docturantură. În decembrie 2005 finisează docturantura.Tema tezei de doctorat este: ” ParticularităŃile biomorfologice a reproducerii speciei Acorus calamus L. în condiŃii de cultură în Moldova”. Î-şi propune în timpul apropiat să susŃină teza de doctor. Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani.
1.Ciubotaru, M. ColŃun, O.Saşco O.Stanciu. Cu privire la introducerea şi folosirea Ceratostigma plumbogenoides Bunge şi Acorus calamus. Buletinul Academiie de ŞtiinŃe 2003, p. 23. 2.Stanciu O. ParticularităŃile biomorfologice şi reproducerea speciei Acorus calamus în condiŃii de cultură în Moldova// Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.
Modelul 6
VII. Resursele tehnice şi infrastructuri disponibile Laboratoare: Laboratorul de Resurse vegetale, blocul biotehnologic cu complexul de sere Ateliere: ColecŃia de plante medicinale şi aromatice, teren cultivat cu lavandă cu suprafaŃa de 1,5 ha;
blocul biotehnologic, camere de incubare, boxe, laminare, camera de sterilizare, autoclav, bidistilator, climocameră
StaŃii-pilot: Pepiniera cu lavandă (1,5 ha). Mijloace de comunicaŃie a conducătorului Proiectului: telefon – 55-04-43, Fax – 52-38-98,
E-mail: gradinabotanica @moldnet. md – a organizaŃiei în cauză. Biblioteca: Biblioteca Grădinii Botanice (Institut). Calculatoare: 3 сalculatoare cu imprimante, scaner. xerox.
Baze experimentale: Baza experimentală a Grădinii Botanice (Institut). Echipamentele de bază: lăzi de stratificare, tehnică agricolă. Alte informaŃii: -
6
Modelul nr. 7 DEVIZUL DE CHELTUIELI PE ANUL 2009
Conducătorul proiectului: Maricica ColŃun Unitatea de măsură, mii lei
Denumirea articolelor şi alineatelor la cheltuieli Codul Bugetul de stat
CofinanŃare
articolul
alineatul
1 2 3 4 5
I. Cheltuieli curente 100 32.4 44.0
Retribuirea muncii 111 25.5 17.0 Sporuri la salariul funcŃiei (salarizarea executorilor de bază)
111 02
Retribuirea complementară la salariul funcŃiei (salarizarea economistului, contabilului, şoferului şi altor executori auxiliari)
111 03
Salarizarea lucrătorilor netitulari (salarizarea executorilor angajaŃi prin contract de muncă)
111 04
ContribuŃii de asigurări sociale de stat obligatorii (% din art. 111)
112 6.1 4.1
Plata mărfurilor şi serviciilor pe articolele clasificaŃiei bugetare
113 20.7
Energia electrică 113 01 Rechizite de birou şi materiale de uz gospodăresc 113 03 4.0 Energia termică 113 04 Servicii de telecomunicaŃie şi poştă 113 11 Lucrări de cercetări ştiinŃifice (inclusiv materiale pentru cercetări)
113 12
Arenda mijloacelor de transport şi întreŃinerea mijloacelor de transport propriu
113 13 6.9
Apă şi canalizaŃie 113 34 9.8 Deplasări în interes de serviciu 114 1.7 Deplasări în interiorul Ńării 114 01 1.7 Deplasări peste hotare 114 02 Primele de asigurare obligatorie de asistenŃă medicală, achitate de patroni (% din art. 111)
116 0.8 0.5
II. Cheltuieli capitale 200 Procurarea de utilaj şi consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe
242 48.6 10.0
TOTAL CHELTUIELI 81.0 54.0
Descifrări la Devizul de cheltuieli:
a) Salarizarea executorilor (art. 111):
Salarizarea lu
nară (lei)
Total pe întreaga
perioadă (lei)
Nr.
d/o
Num
ele,
prenum
ele
FuncŃia la lo
cul d
e mun
că de bază,
categoria, gradul
ştiinŃific
Fun
cŃia în
cadrul
proiectului, categoria
art.
111.02
art.
111.
03
art.
111.
04
Salariul
lunar
total (lei)
Perioad
a (luni)
Bugetu
l de
stat
Cofin
anŃar
e 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1 ColŃun Maricica
Cercetător.st.. cat.2
2 dr.şt.
Con
ducător
proiect , cat. 22
390
390
11
2730
1560
2 TeleuŃă
Alexand
ru
Cercetător. şt.., cat. 2
3 dr. şt.
Cercetător. şt., cat.
23
360
360
11
2520
1440
3.
Chisnicean Lilia
Cercetător. şt..cat. 19
dr.şt.
Cercetător. şt., cat.
19
350
350
11
2550
1410
4.
Ciocârlan Nina
Cercetător. şt,. 19
dr. şt.
Cercetător. st. 19
350
350
11
2100
1750
5.
Corcodel V
irginia
Cercetător. st.. 15
Cercetător. st. 15
320
320
11
1920
1600
6.
Stanciu Oxana
Cercetător. st.. 15
Cercetător. st. 15
320
320
11
1920
1600
7.
Botnari Liuba
Cpecialistr. coord.
Cpecialistr. C
oord,
cat 1
4 320
320
11
1920
1600
8.
Bârcă Lidia
Cspecialist. coord
Cpecialist coo
rd. cat
14
290
290
11
2030
1160
9.
Iurco Maria
Specialist
Cpecialist
cat 14
290
290
11
2030
1160
10
Ababii V
italii
Specialist. coord
Cpecialist. coord,
cat. 14
290
290
11
2030
1160
11
Enciu Liuba
Specialist. coord
Cpecialist. coord, cat
14
290
290
11
2030
1160
12
łiŃei Valentina
Contabil econ
omist
310
310
11
2170
1240
Total
25500
17000
b) b Plata mărfurilor şi serviciilor (art. 113): Alinea- tul
Denumirea mărfii / serviciului Cantitatea, u.m.
Costul unei
unităŃi, lei
buge-tul de stat, lei
cofinanŃare, lei
Argumentarea convingătoare a necesităŃii de procurare
113.03 Rechizite de birou şi materiale de uz gospodăresc, total inclusiv: - turbă - inventar agricol : hârleŃe foarfece de vie sfoară
208.5 6
10
2 un
12
85
50
250
4000
2500
500
500
500
-pregătirea substratului pentru mu;uroire - acoperirea cu substrat a lăstarilor de levănŃică; -detaşarea marcoŃilor înrădăcinaŃi - pentru ambalarea marcoŃilor
113.13 Combustibil, total
72
28.8
12.6
54.0
54.0
73.2
140 l
16
16
16
16
16
16
16
6900
1152
406.8
201.6
864.0
864.0
1171.6
2240
- irigarea - fertilizarea plantaŃiei prin pompare din cisterne 40 l x 1.8 = 72 lx 16l=1152 lei - cultivatul în timpul vegetaŃiei (2 ori); 8 l/ha x 1.8 ha = 14.4 x 2 ori = 28.8 x 16 lei = 406.8 lei - cultivatul înainte de marcotare (7.0 l/ha x 1.8 ha) = 12.6 l x 16 lei = 201.6 lei; - transportarea turbei si a altor materiale pentru mulcire: 30 l x 1.8 ha = 54 x 16 = 864.0 lei . transportarea materialelor pentru restabilire 30 l x 1.8 ha = 54 x 16 = 864.0 lei -restabilirea stratului de sol între rândurile plantaŃiei mamă după recoltarea marcoŃilor, cizelarea terenului după recoltarea marcoŃilor 36.6 x 2 operaŃii (1.8 ha) = 73.2 l x 16 lei) =1171.6 -deplasări –vizite cu mijloace de transport proprii (Mazda 323) în scopul colectării probelor pentru determinarea producŃiei de flori, conŃinutului şi calităŃii uleiului volatil) 70 km x 2 (tur-retur) = 140 Km x 10 l/100km=14 l. x 10 vizite = 140 l x 16 l=2240 lei
113.34 Apă şi canalizaŃie 397
24.7 9800 irigarea plantaŃiei pentru marcotare (Pomparea apei din lacurile Grădinii Botanice, transportarea prin sistemul de irigare şi irigarea solului (1.8 ha). Costul la 1 m3 este de 8 lei şi include cheltuieli pentru energie electrică consumată la pomparea apei şi salarizarea persoanelor care deservesc pompa şi sistemul de irigare)
Total 20700
3
c) Deplasări în
interes de serviciu (art. 114
):
N r.
d/ o
łara,
localitatea,
instituŃia
Scopul,
argu
mentarea
conv
ingătoare
a necesităŃii
Num
ele
persoanelor
delegate
Num
ărul
de zile
Costul
drum
ului
tur-retur
pentru o
persoană,
lei
Cazarea
pentru o
persoană pe
zi, lei
Diurna pentru
o persoană pe
o zi, lei
Sum
a totală
pentru o
persoană,
bugetul de stat,
lei
Sum
a totală
pentru o
persoană,
cofinanŃa
re, lei
1 r. Rezina , s.
Minceni
Acordarea
ajutorului de
consultanŃă la
implim
entarea
proiectului
menŃion
at
ColŃun M
Chisnicean L
10 zile
130
130
25
25
55
55
- 85
0 85
0
Total 2 20 260
1700 lei
d) Procurarea de utilaj şi con
sumabile du
rabile atribuite la categoria de fond
uri fixe (art. 2
42):
Nr.
d/o
Denum
irea m
ărfii
Cantitatea
Costul u
nei u
nităŃi, lei
bugetul de
stat, lei
cofinanŃare,
lei
Argum
entarea convingătoare a
necesităŃii d
e procurare
1.
Mini-tractor
1 5860
0 48
600
10000
ÎntreŃinerea terenului în
plantaŃiile de levănŃică cu
mecanizme protectoare de
dimensiuni m
ici, care nu
afectează plantele şi structura
solului.
Total 58600
48600
10000
Con
ducătorul p
roiectului _____
______
______
________
_____M
aricica ColŃun
Econo
mist (contabil) ________
______
______
________
_____ łiŃei Valentina
„Resendjer”
Către: Grădina Botanică (Institut) a
Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei 28.06.08
SCRISOARE DE GARANłIE A COFINANłĂRII
Prin prezenta SRL „Resendjer” garantează cofinanŃarea proiectului “ Implimentarea tehnologiei de producere a marcotilor de levanŃică în
scopul fondării plantaŃiilor industriale” realizat de: Grădina Botanică
(Institut) a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei prin transferarea la contul
Grădinii Botanice (Institut) a sumei de 54 mii lei (cinncizeci şi patru mii lei) în
anul 2009 .
Numele, semnătura conducătorului: Jereghi Gheorghe Numele, semnătura contabilului: L.Ş.
Modelul 8
DECLARAłIE
de confirmare a eligibilităŃii potenŃialilor confractori în realizarea Proiectului de inovare şi transfer tehnologic : Implimentarea
tehnologiei de producere a marcoŃilor de levanŃică în scopul fondării plantaŃiilor industriale pentru anul 2009
conform concursului anunŃat de Consiliul Suprem pentru ŞtiinŃă şi Dezvoltare Tehnologică a
Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei
din 30 mai 2008
Prin prezenta Grădina Botanică (Institut) a Academiei de ŞtiinŃe a
Moldovei, în persoana Directorului TeleuŃă Alexandru, doctor în
ştiinŃe agricole confirmă veridicitatea informaŃiei prezente, precum şi
faptul, că conturile nu sunt blocate şi instituŃia nu este declarată în
incapacitate de plată. Prevederile contractelor de finanŃare, efectuate
anterior, au fost cu stricteŃe realizate.
Director ________________________
Data L.Ş.