cercetari privind influenta unor elemente tehnologice asupra productiei de cartof

Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR ELEMENTE TEHNOLOGICE

ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA IRIGATĂ DE CARTOF, ÎN ZONA

LETCA, JUDEŢUL SĂLAJ

Conducător ştiinţific:

Prof. Univ. Dr. Emil LUCA

CLUJ-NAPOCA 2013


2

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................................14 CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE CARTOF………...…...…......16

1.1. ORIGINEA ŞI ÎNCEPUTURILE CULTIVĂRII CARTOFULUI.................................16 1.2. IMPORTANŢA CULTURII DE CARTOF...................................................................18 1.3. EVOLUŢIA CULTURII DE CARTOF PE PLAN MONDIAL....................................20 1.4. EVOLUŢIA CULTURII DE CARTOF ÎN ROMÂNIA................................................26

CAPITOLUL II. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA CARTOF ...................................................................................................................36

2.1.ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA CARTOF......36 2.2. AMPLASAREA CULTURII ..........................................................................................39 2.3. ASOLAMENTUL ŞI ROTATIA CULTURILOR...........................................................39 2.4. NUTRIŢIA ŞI FERTILIZAREA.......................................................................................41 2.4.1. Cerinţele culturii de cartof faţă de fertilizarea solului ......................................41 2.4.2. Consumul, absorbţia şi distribuţia elementelor nutritive...................................41 2.5. FERTILIZAREA CU ÎNGRĂŞĂMINTE ORGANICE...................................................44 2.6. FERTILIZAREA FOLIARĂ ŞI APLICAREA REGULATORILOR DE CREŞTERE.............................................................................................................................47 2.7. APLICAREA AMENDAMENTELOR............................................................................47 2.8. LUCRĂRILE SOLULUI..................................................................................................48 2.8.1. Lucrarea de bază a solului – arătura....................................................................48 2.8.2. Pregătirea patului germinativ..............................................................................50 2.9. SEMĂNATUL..................................................................................................................51

2.9.1. Sămânţa şi pregătirea acesteia pentru semănat .................................................51 2.9.2. Epoca de semănat................................................................................................52 2.9.3. Densitatea plantelor............................................................................................53 2.9.4. Adâncimea de semănat.......................................................................................54

2.10. COMBATEREA BURUIENILOR.................................................................................55 2.10.1. Metode de prevenire şi combatere a buruienilor.............................................55

2.11. COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR......................................................57 2.12. RECOLTAREA ŞI PĂSTRAREA CARTOFULUI.......................................................59 2.13. CALITATEA CARTOFULUI........................................................................................61

CAPITOLUL III. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CARTOF......…….........................................................64

3.1. ASPECTE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE AL CULTURILOR AGRICOLE...............................................................................................................................64 3.1.1. Norma de udare ...................................................................................................65 3.1.2. Grosimea stratului de sol ce trebuie umezit........................................................67 3.1.3. Momentul aplicării udǎrilor.................................................................................67 3.1.4. Mărimea normei de udare....................................................................................68 3.1.5. Durata sau timpul de udare..................................................................................69 3.1.6. Schema udărilor...................................................................................................70

3.1.7. Intervalul de timp dintre udări.............................................................................71


3

3.1.8. Norma de irigare..................................................................................................71 3.2. CONSUMUL DE APĂ LA CULTURILE AGRICOLE.................................................72 3.3. METODE PENTRU DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ.............................75

3.3.1. Metode directe pentru determinarea consumului de apă....................................77 3.3.2. Metode indirecte pentru determinarea consumului de apă.................................78

3.4. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA CARTOF....................79

CAPITOLUL IV. CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE ......................................................….…..................................................................82

4.1. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL.............................................................82 4.1.1. Încadrarea fizico-geografică ..............................................................................85 4.1.2. Caracterizare geologică şi geomorfologică ........................................................87 4.1.3. Hidrologie şi hidrogeologie ................................................................................93 4.1.4. Litologie .................................................................................................................95

4.1.4.1. Caracterizarea condiţiilor pedologice din câmpul experimental ..................96 4.1.4.2. Caracterizarea solului din câmpul experimental de la Letca.......................100

4.2. CARACTERIZAREA GENERALĂ A CLIMEI...........................................................102 4.2.1. Studiu comparativ al condiţiilor climatice în România în contextul

încălzirii globale...................................................................................................................102 4.3. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR CLIMATICE ALE ZONEI ÎN CARE S-A AMPLASAT CÂMPUL EXPERIMENTAL.........................................................................111

4.3.1. Studiu privind evoluţia condiţiilor climatice în zona Letca.............................111 4.3.2. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2010 în zona Letca....................115 4.3.3. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2011 în zona Letca....................120 4.3.4. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2012 în zona Letca...................125 4.3.5. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2013 în zona Letca...................131

CAPITOLUL V. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013. METODELE DE CERCETARE ŞI MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT..........................................................................................................................................137

5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI LETCA – SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013......................................................137 5.2. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ÎN EXPERIENŢELE DE LA LETCA – SĂLAJ…………………………………………………………………………………………......138 5.3. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN EXPERIENŢELE EFECTUATE LA LETCA – SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013…………………………………………..…139

5.3.1. Amplasarea experienţelor, analize şi observaţii efectuate pe parcursul perioadei de vegetaţie a culturii…………………………………………..............................139

5.3.2. Tehnologia de cultură aplicată în câmpul experimental de la Letca – Sălaj, în perioada 2011 – 2013…………………………………………..…………............................144

5.3.3. Analize de laborator efectuate pentru determinarea unor indici de calitate a producţiei de cartof……………………………………………………..................................147

CAPITOLUL VI. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA


4

DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013…………..……………………………………………………………….................………….......…152

6.1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2011…………………....…....................................153 6.2. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2012…………………….....................................155 6.3. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2013……..…………….....................................158 6.4. REZULTATELE MEDII ALE DETERMINĂRII CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013………………………………………............……………………….....…................160

CAPITOLUL VII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ...............................................................................................................................................163

7.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, LETCA - SĂLAJ, 2011..................163

7.1.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011..................................................166

7.1.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011..................................................167

7.1.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului C - material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011......................................168 7.1.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011............................................................................................................................168

7.1.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxC - regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj , 2011...........................................................................................................170

7.1.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxC – fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011................................................................................................................171

7.1.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxBxC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011...................................................................................172

7.1.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxAxC – fertilizare x regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca- Sălaj, 2011....................................................................................174

7.1.9. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali CxAxB – material biologic (soi) x regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011...................................................................................176

7.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, LETCA - SĂLAJ, 2012..................179



5

7.2.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj , 2012.................................................182

7.2.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului C - material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012......................................183

7.2.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012............................................................................................................................183

7.2.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxC - regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012............................................................................................................185


7.2.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxBxC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012...................................................................................187 7.2.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxAxC – fertilizare x regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012...................................................................................189


7.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, LETCA - SĂLAJ, 2013.............................................................................................................................................194


7.3.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj , 2013.................................................197

7.3.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului C - material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013......................................198 7.3.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013............................................................................................................................199 7.3.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxC - regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013............................................................................................................200


7.3.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxBxC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013...................................................................................203 7.3.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxAxC – fertilizare x regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013...................................................................................205


6


7.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, MEDIA ANILOR 2011 – 2013......209

7.4.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa anului de experimentare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013................213

7.4.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa regimului de irigare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013.................................214

7.4.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa fertilizării asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013..................................................215

7.4.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa materialului biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013...............217 7.4.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 – 2013................................................................................................................218 7.4.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali fertilizare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013...........................................................................................................................219

7.4.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali ani x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013.....................................................................................................221

7.4.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013......................................................222 7.4.9. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x ani x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013...........................................................................225

CAPITOLUL VIII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII TUBERCULILOR DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013…….....……….............……..........................................228

8.1. DETERMINAREA CONŢINUTULUI DE AMINOACIZI ÎN TUBERCULII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013………………..…...........................................................................................................229

8.1.1. Rezultatele determinării conţinutului de alanină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013………………………..…........…229

8.1.2. Rezultatele determinării conţinutului de histidină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………………….......…231

8.1.3. Rezultatele determinării conţinutului de acid glutamic în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………………...........…232

8.1.4. Rezultatele determinării conţinutului de tirozină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………......…233


7

8.1.5. Rezultatele determinării conţinutului de fenilalanină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, producţia media anilor 2011 - 2013…………….................234

8.1.6. Rezultatele determinării conţinutului de acid aspartic în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, producţia media anilor 2011 - 2013…………..........……...235

8.1.7. Rezultatele determinării conţinutului de glicină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, producţia media anilor 2011 - 2013…………………….....236 8.2. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE VITAMINE ÎN TUBERCULII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 – 2013..........................................................................................................238

8.2.1. Rezultatele determinării conţinutului de vitamina C în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj , media anilor 2011 – 2013................................................…239

8.2.2. Rezultatele determinării conţinutului de vitamina B6 în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 – 2013..........................................………241 8.3. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE METALE ÎN TUBERCULII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013...........................................................................................................243

8.3.1. Rezultatele determinării conţinutului de sodiu (Na) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………..........244

8.3.2. Rezultatele determinării conţinutului de magneziu (Mg) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………………..........245

8.3.3. Rezultatele determinării conţinutului de calciu (Ca) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………….......246

8.3.4. Rezultatele determinării conţinutului de mangan (Mn) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………...........247

8.3.5. Rezultatele determinării conţinutului de fier (Fe) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………...........248

8.3.6. Rezultatele determinării conţinutului de cupru (Cu) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013………....……………………….....249

8.3.7. Rezultatele determinării conţinutului de zinc (Zn) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………...........................250

8.3.8. Rezultatele determinării conţinutului de aluminiu (Al) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………............................251

8.3.9. Rezultatele determinării conţinutului de metale grele (Cr, Ni, Cd, Pb) şi alte elemente (B, Br, Sr) din tuberculii de cartof, în condiţiile de la Letca, media anilor 2011 – 2013……………........................................................................................................……...252

CAPITOLUL IX. EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2011 - 2013…………...........................…….............…255

9.1. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN ANUL EXPERIMENTAL 2011…………......…….............255

9.1.1. Costul irigării culturii de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2011..........255 9.1.2.Venituri obţinute la cultura de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2011....256

9.2. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN ANUL EXPERIMENTAL 2012……………...……..............257

9.2.1. Costul irigării culturii de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2012..........257 9.2.2. Venituri obţinute la cultura de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2012..258


8

9.3. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN ANUL EXPERIMENTAL 2013………….....…..….............260

9.3.1. Costul irigării culturii de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2013..........260 9.3.2.Venituri obţinute la cultura de cartof în condiţiile de la Letca-Sălaj, 2013....260 9.4. ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A

IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN PERIOADA 2011 - 2013……….….......……..…262 . CAPITOLUL X – CONCLUZII...........................................................................................................263

10.1. CONCLUZII PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013........................................................................263

10.2. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ …………………........……………………….................263

10.3. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII CARTOFULUI, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013…………........….………………...……....268 10.4. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ , ÎN PERIOADA 2011 - 2013….…..........270

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................271


9

INTRODUCERE

Teza de Doctorat: „Cercetări privind influenţa unor elemente tehnologice asupra

producţiei la cultura irigată de cartof, în zona Letca, judeţul Sălaj” s-a iniţiat prin

coordonarea catedrei de Imbunătăţiri Funciare şi Irigarea Culturilor, a Facultăţii de

Horticultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca,

pentru studiul tehnologiei de cultivare a cartofului, în sistem irigat, adaptate încălzirii

climatice şi aridizării, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul de producţie şi calitatea acesteia în

ferme agricole din Podişul Someşan, în perioada 2011-2013. Zona aleasă pentru amplasarea

câmpului experimental este în arealul localităţii Letca, situată în nord-estul judeţului Sălaj,

în partea sudică a Podişului Purcăreţ, sub forma unei zone alungite pe dreapta Someşului.

Luncile râului Someş constituie terenurile cu cea mai mare pretabilitate tehnologică, pentru

că sunt plane sau uşor înclinate, cu soluri aluviale, conţinut ridicat de humus şi textură

mijlocie şi de regulă sunt ocupate de culturile cu cele mai mari consumuri de apă.

În cadrul experienţei s-a studiat comportarea soiurilor Redsec şi Milenium, create la

Staţiunea de Cercetare–Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc, pe un teren uniform ca

fertilitate şi microrelief şi respectând tehnologia recomandată pentru aceste soiuri. S-au

studiat trei factori tehnologici: regimul de irigare, agrofondul şi materialul biologic.

Rezultatele studiului evidenţiază influenţa pozitivă a sistemului tehnologic irigat

asupra productivităţii şi calităţii cartofului, în perioadele periculoase de secetă din ultimii

ani, din Transilvania. Aplicarea tehnologiei de cultură adecvate zonei şi schimbărilor

climatice globale actuale, asigură prin irigare, o calitate corespunzătoare a producţiei de

tuberculi de cartof. Cultivarea cartofului în varianta irigat s-a dovedit a fi, în condiţiile

câmpului experimental de la Letca, din perioada 2011-2013, eficientă din punct de vedere

economic. Cercetările efectuate contribuie la cunoaşterea şi implementarea tehnologiei

irigării în condiţiile încălzirii climatice şi aridizării zonale.

Aduc mulţumiri domnului Prof. univ. Dr. Ing. Emil Luca, pentru încrederea acordată,

pentru coordonarea şi îndrumarea în elaborarea lucrării, pentru structurarea şi finalizarea


10

tezei de doctorat. De asemenea, mulţumesc domnului Director, dr. ing. Mircea Chintoanu,

d-nei dr. ing. Cecilia Roman, dr. ing. Dorina Simedru şi colectivului Institutului de

Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca, care mi-au acordat sprijinul

prin determinarea calităţii cartofului. Mulţumiri deosebite se aduc conducerii Staţiunii de

Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Tg. Secuiesc, d-nei Director, dr.ing. Luiza Mike pentru

suportul acordat privind materialul biologic. Aduc multumiri colectivului de cercetători de

la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda pentru îndrumările acordate, pentru

sprijinul în efectuarea analizelor specifice de laborator şi pentru prelucrarea statistică a

datelor, în special d-lui ing.Mircea Ignea şi d-nei ing.Valeria Deac. Alese multumiri se aduc

tuturor celor care au contribuit la finalizarea cercetărilor, la prelucrarea datelor ştiinţifice şi

la elaborarea prezentei teze de doctorat le rămân profund recunoscătoare.

Mulţumesc familiei pentru ajutorul acordat prin efectuarea experienţelor la Letca, pe

perioada de derulare a tezei ceea ce a făcut posibilă finalizarea acesteia.

Autoarea


11

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE CARTOF

După SALAMAN (1926), introducerea culturii cartofului în Europa a avut loc în

jurul anului 1570. Poate că introducerea cartofului în Europa s-a făcut prin Spania, la

început pentru curiozitate, apoi cu scop practic în prima parte a secolului al XVI-lea. În anul

1573 în Spania, cartoful era obiect de comerţ aşa cum rezultă din scriptele spitalului din

Sevilla, unde printre legumele cumpărate de la piaţă figurau şi cartofii

(CONSTANDNESCU şi colab., 1969).

Cartoful are o tradiţie îndelungată în agricultura din România, primele referinţe fiind

consemnate în Transilvania în secolul XVIII. În anul 1760 apare lucrarea “Instrucţiuni

practice pentru cultura cartofului” semnalată în "Bibliografia manualelor româneşti de

botanică" din 1935 (DRAICA, 1995).

Marele agronom român Ion lonescu de la Brad, iniţiatorul ştiinţelor agricole

româneşti, scria în ediţia a III-a a "Calendarului pentru bunul cultivator (1861): "...

Foametea din 1813 a atras băgarea de seamă a românilor asupra cartofilor, ca asupra unor

plante bune de a scăpa de lipsă pe locuitori. Ear la 1816 s-au trimis în Bucovina (pe atunci

sub ocupaţie austriacă n.ns.), din porunca domnitorului Calimahu o mulţime de care de

beilic care au adusu cartoflile ce s-au împărţit de sămânţă pe la oameni". Informaţia lui Ion

lonescu de la Brad este confirmată şi de alte publicaţii care menţionează introducerea

cartofului în Moldova (MĂZĂREANU, 1986, citat de MUNTEAN şi colab., 2008).

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTURĂ LA CARTOF

Cercetările la cartof în România au început după înfinţarea în 1927 a Institutului de

Cercetări Agricole (ICAR). În 1967 s-a organizat Institutul de Cercetare pentru Cartof şi


12

Sfeclă de Zahăr (ICCS) Braşov, moment care marchează iniţierea cercetărilor moderne ale

celor două culturi.

Cartoful datorită particularităţilor sale biologice este pretenţios faţă de sol. Condiţiile

necorespunzătoare de sol pot fi factori limitativi ai producţiei iar condiţiile favorabile de sol

pot compensa deficienţele factorilor agrotehnici sau climatici.

Azotul este elementul cel mai important al dezvoltării foliajului, al dezvoltării

tuberculilor şi a producţiei totale. Este consumat pe toată perioada de vegetaţie, dar este mai

necesar când plantele au înălţimea de cca. 15 - 20 cm (HERA şi colab. 1982).

Fosforul contribuie la dezvoltarea sistemului radicular, a numărului de tuberculi în,

influenţează creşterea conţinutului de amidon, imprimă rezistenţă mare la fierbere şi

vătămare. Lipsa acestuia se manifestă printr-o slabă dezvoltare a plantelor, încreţirea şi

închiderea culorii foliajului (MORAR, 2008).

Potasiul are un rol important în nutriţia cartofului, a dezvoltării aparatului foliar, a

producţiei şi a calităţii tuberculilor. Acesta este un stimulator al fotosintezei, grăbeşte

acumularea amidonului în tuberculi şi are o contribuţie deosebită în sinteza proteinelor. În

raport echilibrat cu azotul şi fosforul, contribuie la o rezistenţă mai mare a plantelor la boli

şi la folosirea mai eficientă a apei. Conţinutul mai ridicat în potasiu măreşte rezistenţa

tuberculilor la vătămări mecanice şi păstrare. Excesul de potasiu duce la scăderea producţiei

şi a calităţii tuberculilor (devin apoşi şi au un gust neplăcut) (ROTAR, 2003).

Calitatea materialului de plantare este foarte importantă în realizarea producţiilor

ridicate, eficiente şi constante. Aceata este determinată de următoarele însuşiri: categoria

biologică (gradul de infecţie cu viroze), vigoarea tuberculilor, integritatea şi gradul de

sănătate a tuberculilor, puritatea soiului, uniformitatea materialului de plantare (IANOŞI,

2001). În Transilvania perioada optimă de plantare este în general între 1 - 20 aprilie, în

funcţie de condiţiile climatice (MORAR, 1999).

Recoltarea cartofului se face după maturarea totală a tuberculilor când vrejii s-au

uscat şi se pot smulge uşor din pământ, tuberculii se desprind cu uşurinţă de pe stoloni şi

coaja este suberificată (DUDA, şi colab. 2003).


13

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE

IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CARTOF

Cunoaşterea consumului de apă a culturilor agricole are mare importanţă în

agricultura irigată, întrucât se utilizează la calcularea normelor de irigaţie, la prognoza şi

avertizarea aplicării udărilor (NAGY, 1994; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).

Pentru dezvoltarea cartofului este necesar ca pe parcursul perioadei iulie−august să se

menţină plafonul minim la cel puţin 50% din I.U.A. Menţinerea acestui plafon minim nu

este posibilă fără irigare (IONESCU ŞIŞEŞTI VLAD, 1987).

Consumul total de apă la cartof după diferiţi autori este cuprins între 320 şi 850 mm

(3200 - 8500 mc/ha) (GRUMEZA, MERCULIEV, KLEPS, 1989).

CAPITOLUL IV

CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT

CERCETĂRILE

Zona aleasă pentru amplasarea câmpului experimental, respectiv comuna Letca. Din

punct de vedere morfologic, se încadrează în Podişul Purcăreţ - Boiu Mare – Jugăstreni ce

se desfăşoară în limita judeţului Sălaj numai cu partea sa sudică (Podişul Purcăreţ), sub

forma unei zone alungite pe dreapta Someşului între Valea Ilenzii şi regiunea Ciocmani-

Poieniţa.

În conformitate cu clasificarea stabilită de către Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Pedologie Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti (ICPA), solul

analizat, existent în câmpul experimental, se înscrie în categoria fină, cu textura luto-

nisipoasă în orizontul Ap, ca apoi în orizonturile inferioare aceasta să devină nisipoasă.

Anul 2011 a fost unul călduros, în toate lunile abaterile pozitive au oscilat între 0,4 0C şi 2,9 0C; cea mai caldă lună comparativ cu normala climatologică, cu o abatere de 3,3 0C


14

pentru luna august. În ceea ce priveşte regimul pluviometric, 2011 a fost foarte secetos (-

236,2 mm), majoritatea lunilor se caracterizează prin valori mai mici decât mediile normale.

Luna ploioasă la nivelul regiunii analizate a fost luna martie.

Pe ansamblu 2012 a fost caracterizat călduros, lunile cele mai calde comparativ cu

normala climatologică sunt lunile aprilie – noiembrie iar regimul pluviometric înregistrat

cantităţi deficitare de precipitaţii, exceptând luna aprilie care a fost foarte ploioasă şi luna

mai au a fost excesiv de ploioasă.

În ceea ce priveşte anul 2013 regimul termic a fost cald şi călduros. Din punct de

vedere pluviometric s-au înregistrat cantităţi mari de precipitaţii în toate lunile, exceptând

luna februarie şi aprilie care au avut valori normale.

-5

0

5

10

15

20

25

Janu

ary

Febr

uary

Mar

s

Apr

il

May

June July

Aug

ust

Septem

ber

Octom

ber

Nov

embe

r

Decem

ber

Med

ia an

2011

Normala

Fig. 4.25. Variaţia temperaturii medii lunare (t °C), în zona Letca – Sălaj, 2011

0102030405060708090

100

Janu

ary

Febr

uary

Mar

s

Apr

il

May

June

July

Augu

st

Sept

embe

r

Octom

ber

Nove

mbe

r

Dec

embe

r2011Normala

Fig. 4.27. Variaţia precipitaţiilor medii lunare (mm), în zona Letca – Sălaj, 2011


15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

Janu

ary

Febr

uary

Mar

s

Apr

il

May

June

July

Aug

ust

Sept

embe

r

Oct

ombe

r

Nov

embe

r

Dec

embe

r

Med

ia a

n

2012

Normala

Fig. 4.28. Variaţia temperaturii medii lunare (t °C), în zona Letca – Sălaj, 2012

-10

-5

0

5

10

15

20

252012

Normala

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Janu

ary

Febr

uary

Mar

s

Apr

il

May

June

July

Aug

ust

Sept

embe

r

Oct

ombe

r

Nov

embe

r

Dec

embe

r

2012Normala


-5

0

5

10

15

20

25

Janu

ary

Febr

uary

Mar

s

April

May

June

July

Aug

ust

Sept

embe

r

Octom

ber

Nove

mbe

r

Dece

mbe

r

Med

ia an

2013

Normala

Fig. 4.31. Variaţia temperaturii medii lunare (t °C), în zona Letca – Sălaj 2013

0

20

40

60

80

100

120

140

Janu

ary

Febr

uary

Mar

s

Apr

il

May

June

July

Aug

ust

Sept

embe

r

Oct

ombe

r

Nov

embe

r

Dec

embe

r

2013Normala



16

CAPITOLUL V

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA

TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI LETCA -

SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013. METODELE DE CERCETARE ŞI

MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT

Principalele obiective urmărite pe parcursul perioadei de experimentare: studiul

cadrului natural al zonei, incluzând factorii climatici şi edafici care influenţează consumul

de apă al plantelor; comportarea celor două soiuri, Redsec şi Milenium, sub aspectul

productivităţii şi indicilor de calitate în condiţii de irigare şi neirigare în zona Letca;

stabilirea regimului optim de irigare şi determinarea consumului total de apă la cartof în

condiţiile din zona Letca; stabilirea surselor de acoperire a consumului total de apă;

stabilirea interrelaţiilor dintre consumul de apă şi producţia de cartof; determinarea

eficienţei economice a irigaţiei la cartof în condiţiile din zona Letca.

Soiurile de cartof Redsec şi Milenium, testate în condiţiile zonei Letca - Sălaj pe

perioada celor trei ani de experienţe, au fost recomandate de Staţiunea de Cercetare -

Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc.

Experienţele s-au derulat în perioada 2011- 2013, fiind amplasate pe un teren

uniform ca fertilitate şi microrelief din Letca - Sălaj. Metoda de amplasare a experienţelor a

fost cea a parcelelor subdivizate, cu trei repetiţii (n = 3), numărul variantelor experimentale

fiind de 12 (v = 2 x 3 x 2), rezultând 36 de parcele experimentale (N = 12 x 3).

Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate precum şi graduările acestora

se prezintă în tabelul 5.1., variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei trei factori

studiaţi sunt prezentate în tabelul 5.2.


17

Tabelul 5.1.

Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate în zona Letca – Sălaj, 2011 – 2013

Factorii studiaţi / Analyzed factors

Graduări / Graduations

Factorul A/Factor A Regimul de irigare/Irigation regime

a1 – neirigat / non-irrigated a2 – irigat la 50 % din intervalul umidităţii active (IUA)/ irrigated at 50% of active humidity interval

Factorul B Fertilizare/Fertilisation

b1 – nefertilizat/ unfertilized b2 – fertilizare cu îngrăşământ natural/ fertilization with natural fertilizer b3 – fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic/ fertilization with natural fertilizer and chemical

Factorul C Material biologic (Soi)/Variety

c1 – soiul Redsec/ Redsec variety c2 – soiul Milenium/Milenium variety

Tabelul 5.2.

Variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei trei factori studiaţi, Letca - Sălaj, 2011-2013

Factorul A cu

graduările Factor A

graduations

Factorul B cu graduările

Factor B graduations

Factorul C cu

graduările Factor C

graduation

Combinaţiile dintre factori Factors

combinations

Semnificaţia Semnification

a1 neirigat

Non-irrigated

b1 Nefertilizare Unfertilized

c1 – Redsec a1b1c1 cultură neirigată X nefertilizare b1 X soiul Redsec non-irrigated crop X unfertilization b1 X Redsec variety

c2 –Milenium a1b1c2 cultură neirigată X nefertilizare b1 X soiul Milenium non-irrigated crop X unfertilization b1 X Milenium variety

b2 Fertilizare cu îngrăşământ

natural Fertilization with natural

fertilizer

c1 – Redsec a1b2c1 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Redsec non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Redsec variety

c2 –Milenium a1b2c2 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Milenium non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Milenium variety


natural şi chimic Fertilization with natural fertilizer and

chemical

c1 – Redsec a1b3c1 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Redsec non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Redsec variety

c2 –Milenium a1b3c2 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Milenium non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Milenium variety

a2 irigat

Irrigated

b1 Nefertilizare Unfertilized

c1 – Redsec a2b1c1 cultură irigată X nefertilizare b1 X soiul Redsec irrigated crop X unfertilization b1 X Redsec variety

c2 –Milenium a2b1c2 cultură irigată X nefertilizare b1 X soiul Milenium irrigated crop X unfertilization b1 X Milenium variety


18


natural Fertilization with natural

fertilizer

c1 – Redsec a2b2c1 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Redsec irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Redsec variety

c2 –Milenium a2b2c2 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Milenium irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Milenium variety


natural şi chimic Fertilization with natural fertilizer and

chemical

c1 – Redsec a2b3c1 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Redsec irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Redsec variety

c2 –Milenium a2b3c2 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Milenium irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Milenium variety

Tehnologia de cultură a cartofului aplicată în câmpul experimental urmează

tehnologia elaborată de Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc,

unde au fost create cele două soiuri, Redsec şi Milenium.

Pentru fertilizarea de bază s-au administrat în fiecare an 60 kg/ha N, 30 kg/ha P2O5 şi

30 kg/ha K2O. Aplicarea îngrăşămintelor organice s-a făcut manual administrându-se 40

tone gunoi de grajd/ha, odată cu lucrările de bază ale solului.

Irigarea s-a făcut prin scurgere la suprafaţă, în brazde, la umiditatea solului de 50%

din Intervalul Umidităţii Active.

Recoltarea cartofilor s-a făcut manual, pe fiecare parcelă experimentală, producţia

fiind exprimată în kg/ha. Prelucrarea datelor de producţie s-a făcut prin metoda analizei

varianţei.

Analizele de calitate a tuberculilor de cartof au fost efectuate în cadrul Institutului de

Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca determinându-se compoziţia

în aminoacizi, vitamine, săruri minerale, metale grele, a probelor de cartofi aparţinând

variantelor experimentale.


19

CAPITOLUL VI

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI

DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA

DE CARTOF DE LA LETCA - SĂLAJ ÎN PERIOADA 2011 - 2013

Evoluţia consumului de apă la cultura cartofului neirigată şi irigată, în perioada 2011

– 2013, în condiţiile de la Letca-Sălaj, este prezentată în figurile 6.4. – 6.5.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1-30 aprilie 1-31 mai 1-30 iunie 1-31 iulie 1-31 august

Perioada/Time

Con

sum

de

apa/

Wat

er c

onsu

me

(m3/

ha/z

i)

2011 2012 2013 Fig. 6.4. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a

culturii de cartof, în condiţii de neirigare (Letca - Sălaj, 2011 - 2013)

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1-30 aprilie 1-31 mai 1-30 iunie 1-31 iulie 1-31 august

Perioada/Time

Con

sum de ap

a/W

ater

con

sume (m

3/ha

/zi)

2011 2012 2013 Fig. 6.5. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a

culturii de cartof, în condiţii de irigare (Letca - Sălaj, 2011 - 2013)


20

CAPITOLUL VII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI

DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC

ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE

LA LETCA – SĂLAJ

7.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI

TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, MEDIA ANILOR 2011 - 2013

Determinarea producţiei la cultura cartofului în raport cu fiecare dintre factorii

tehnologici experimentaţi, respectiv regimul de irigare şi fertilizarea, precum şi cu

materialul biologic selectat pentru experimentare, s-a realizat în fiecare dintre cei trei ani de

cercetare 2011 – 2013. Determinările s-au făcut ţinându-se seama de influenţa fiecărui

factor în parte asupra producţiei de tuberculi, a fiecărei graduări a celor trei factori, precum

şi de influenţa acţiunii cumulate a doi sau trei factori, cu graduările lor asupra producţiei.

Pentru testarea dimensiunii dispersiilor în cadrul variantelor analizate s-a apelat la

testul F (Fisher – Snedecor) iar pentru stabilirea gradului de influenţă a fiecăruia dintre

factorii experimentaţi şi a graduărilor acestora asupra nivelului producţiei de tuberculi s-a

folosit analiza varianţei.

7.4.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa anului de experimentare asupra

producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca –Sălaj, media anilor 2011 – 2013

Prin condiţiile agro-ecologice particulare ale fiecărui an de experimentare, condiţii

caracterizate de încălzire climatică, secetă şi aridizare, factorul ani a influenţat foarte

puternic formarea producţiei de tuberculi de cartof.

Anul 2013 a fost favorabil realizării unor producţii mai ridicate distinct semnificative

de 12440 kg/ha, înregistrându-se un spor mediu de 4289 kg/ha (56,2 %) comparativ cu anul

2011 în care s-au realizat producţii medii de 8150 kg/ha în variantele experimentale.


21

Tabelul 7.37.

Influenţa factorului an de experimentare asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013

Varianta Variant

Producţia medie Average yield

(kg/ha)

Producţia relativă

Relative yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)

Semnificaţia diferenţei

Significance of the

difference 2011 8150 100,0 0,00 -

2012 6691 82,1 -1460,00 -

2013 12440 152,6 +4289 **

DL (p 5%) 1774,94 DL (p 1%) 2936,95 DL (p 0.1%) 5497,20

7.4.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa regimului de irigare asupra

producţiei de cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj

Sporul mediu de producţie înregistrat ca urmare a irigării a fost de 2940 kg/ha (38,6

%), diferenţă foarte semnificativă statistic (DL p 0.1% = 1176,53 kg/ha).

Tabelul 7.38.

Influenţa factorului regim de irigare asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013

Varianta Variant


(kg/ha)


Relative yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)


Significance of the difference

Neirigat / Not irrigated 7623 100,0 0,00 -

Irigat (50%) / Irrigated 10564 138,6 +2940,00 ***

DL (p 5%) 483,64 DL (p 1%) 732,37 DL (p 0.1%) 1176,53

7.4.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului fertilizare asupra

producţiei de cartof în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj

Cele mai ridicate producţii medii, s-au atins la varianta fertilizată cu îngrăşământ

natural şi chimic de 10832 kg/ha cu un spor de producţie foarte semnificativ statistic de

3352 kg/ha (44,8 %) faţă de martorul nefertilizat (Tabelul 7.39.).


22

Tabelul 7.39.

Influenţa factorului fertilizare asupra producţiei de cartof, Letca - Sălaj, 2011 - 2013

Varianta Variant

Producţia medie

Average yield (kg/ha)

Producţia relativă Relative

yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)



Nefertilizat/ Unfertilized

7480 100,0 0,00 -

Îngrăşământ natural Natural fertilizer

8968 119,9 +1487,00 ***

Îngrăşământ natural şi chimic

Natural fertilizer and chemical 10832 144,8 +3352,00 ***

DL (p 5%) 418,63 DL (p 1%) 569,01 DL (p 0.1%) 762,06

7.4.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului material biologic (soi)

asupra producţiei de cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj

Soiul cel mai productiv a fost Redsec care a realizat în media celor trei ani 10189

kg/ha. Soiul Milenium a înregistrat producţii medii de 7998 kg/ha cu diferenţe negative de

2192 kg/ha (21,5 %) faţă de martor, dovedindu-se mai sensibil în condiţiile actuale de

încălzire şi aridizare zonale. În aceste condiţii potenţialul de producţie al soiurilor a fost

mult diminuat.

Tabelul 7.40.

Influenţa factorului material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013

Varianta Variant


(kg/ha)


yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)



Redsec 10189 100,0 0,00 - Milenium 7998 78,5 -2192,00 000

DL (p 5%) 271,15 DL (p 1%) 363,13 DL (p 0.1%) 478,92


23

7.4.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor

experimentali regim de irigare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile anilor

2011 – 2013 la Letca –Sălaj

Analizând modul de interacţiune a factorilor experimentali regim de irigare şi ani

asupra formării producţiei de tuberculi la cartofi se constată obţinerea de producţii

superioare în sistem irigat comparativ cu neirigat, atingându-se cele mai mari valori medii

în anul 2013 (13808 kg/ha) cu diferenţe foarte semnificative de 2736 kg/ha (24,7 %)

comparativ cu martorul neirigat. (Tabelul 7.41.).

Tabelul 7.41.

Influenţa interacţiunii factorilor regim de irigare x ani asupra producţiei

de cartof, Letca - Sălaj, 2011 - 2013

Varianta Variant

Producţia medie



Relative yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)



Neirigat - 2011 Not irrigated - 2011 6110 100,0 0,00 -

Irigat - 2011 Irrigated - 2011 10191 166,8 +4081,00 ***

Neirigat - 2012 Not irrigated - 2012

5688 100,0 0,00 -

Irigat - 2012 Irrigated - 2012

7694 135,3 +2007,00 **

Neirigat - 2013 Not irrigated - 2013

11072 100,0 0,00 -

Irigat - 2013 Irrigated - 2013

13808 124,7 +2736,00 ***

DL (p 5%) 837,69 DL (p 1%) 1268,51 DL (p 0.1%) 2037,82


24


experimentali fertilizare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile anilor 2011 –

2013 la Letca –Sălaj

Factorul fertilizare a determinat în fiecare an de experimentare înregistrarea unor

diferenţe foarte semnificative pozitive de producţie (Tabelul 7.42.).

Tabelul 7.42.

Influenţa interacţiunii factorilor fertilizare x ani asupra producţiei de cartof,

Letca - Sălaj, 2011 – 2013

Varianta Variant

Producţia medie



Relative yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)



Nefertilizat - 2011 Not fertilized -2011 6606 100,0 0,00 -

Îngrăşământ natural - 2011 Natural fertilizer -2011 7857 118,9 +1252,00 **

Îngrăşământ natural şi chimic -2011

Natural fertilizer and chemical -2011

9989 151,2 +3383,00 ***


Îngrăşământ natural - 2012 Natural fertilizer -2012 6557 111,2 +660,00 -



7618 129,2 +1721,00 ***


Îngrăşământ natural - 2013 Natural fertilizer -2013 12490 125,7 +2551,00 ***



14891 149,8 +4952,00 ***

DL (p 5%) 725,08 DL (p 1%) 985,55 DL (p 0.1%) 1319,93


25


experimentali ani x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile

anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj

Din datele tabelului 7.43. se remarcă influenţa interacţiunii factorilor ani şi soi asupra

producţiei de cartof. Comparativ cu martorul 2011 soiul Redsec a înregistrat creşteri distinct

semnificative de producţie în anul 2013 atingând valori de 13939 kg/ha cu sporuri de

producţie de 4948 kg/ha (55 %) faţă de 2011. În condiţiile din 2012 la soiul Redsec s-a

înregistrat o producţie diminuată cu 15 % faţă de 2011. Tabelul 7.43.

Influenţa interacţiunii factorilor ani x soi asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013

Varianta Variant


(kg/ha)


yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)



2011 - Redsec 2011 - Redsec 8991 100,0 0,00 -

2012 - Redesc 2012 – Redsec 7639 85,0 -1352,00 -

2013 - Redsec 2013 – Redsec 13939 155,0 +4948,00 **

2011 - Milenium 2011 - Milenium 7310 100,0 0,00 -

2012 - Milenium 2012 - Milenium 5743 78,6 -1568,00 -

2013 - Milenium 2013 - Milenium 10941 149,7 +3631,00 **

DL (p 5%) 1801,79 DL (p 1%) 2955,36 DL (p 0.1%) 5470,57


experimentali regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de

cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj

În condiţiile de experimentare din anii 2011 – 2013 se remarcă efectul foarte

semnificativ, asigurat statistic al interacţiunii factorilor tehnologici: irigare, fertilizare şi soi

asupra producţiei de tuberculi de cartof comparativ cu martorul neirigat (Tabelul 7.44.).


26

Tabelul 7.44.

Influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x fertilizare x soi asupra producţiei

de cartof, Letca - Sălaj, 201 - 2013

Varianta Variant

Producţia medie

Average yield

(kg/ha)


Relative yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)



Neirigat-nefertilizat-Redsec Not irrigated-not fertilized-Redsec 7143 100,0 0,00 -

Irigat-nefertilizat-Redsec Irrigated-not fertilized-Redsec 9353 130,9 +2210,00 ***

Neirigat-nefertilizat-Milenium Not irrigated-not fertilized- Milenium 5520 100,0 0,00 -

Irigat-nefertilizat-Milenium Irrigated-not fertilized- Milenium 7907 143,2 +2387,00 ***

Neirigat-îngrăşământ natural-Redsec Not irrigated-natural fertilizer-

Redsec 8442 100,0 0,00 -

Irigat-îngrăşământ natural-Redsec Irrigated-natural fertilizer-Redsec 11644 137,9 +3202,00 ***

Neirigat-îngrăşământ natural- Milenium

Not irrigated-natural fertilizer Milenium

6259 100,0 0,00 -

Irigat-îngrăşământ natural- Milenium Irrigated-natural fertilizer- Milenium 9528 152,2 +3269,00 ***

Neirigat-îngrăşământ natural şi chimic-Redsec

Not irrigated-natural fertilizer and chemical-Redsec

10100 100,0 0,00 -

Irigat-îngrăşământ natural şi chimic-Redsec

Irrigated-natural fertilizer and chemical-Redsec

14456 143,1 +4356,00 ***

Neirigat-îngrăşământ natural şi chimic-Milenium

Not irrigated-natural fertilizer and chemical-Milenium

8277 100,0 0,00 -

Irigat - îngrăşământ natural şi chimic - Milenium

Irrigated - natural fertilizer and chemical - Milenium

10499 126,8 +2222,00 ***

DL (p 5%) 826,67 DL (p 1%) 1156,50 DL (p 0.1%) 1641,67


27


experimentali regim de irigare x ani x material biologic (soi) asupra producţiei de

cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj

Din datele tabelului 7.45. se evidenţiază efectul aplicării sistemului irigat în funcţie

de ani şi soiul cultivat.

Tabelul 7.45. Influenţa interacţiunii factorilor regim de irigare x ani x soi asupra producţiei de cartof,

Letca - Sălaj, 2011 - 2013

Varianta Variant

Producţia medie



Relative yield %

Diferenţa ± d

Diference (kg/ha)



Neirigat-2011-Redsec Not irrigated-2011-Redsec 6781 100,0 0,00 -

Irigat-2011-Redsec Irrigated-2011-Redsec 11201 165,2 +4420,00 ***

Neirigat-2011-Milenium Not irrigated-2011- Milenium 5440 100,0 0,00 -

Irigat-2011-Milenium Irrigated-2011- Milenium 9181 168,8 +3741,00 ***


Irigat-2012-Redsec Irrigated-2012-Redsec 8673 131,3 +2068,00 **


Irigat-2012-Milenium Irrigated-2012- Milenium 6716 140,8 +1946,00 **


Irigat-2013-Redsec Irrigated-2013-Redsec 15579 126,7 +3280,00 ***


Irigat-2013-Milenium Irrigated-2013- Milenium 12037 122,3 +2191,00 ***

DL (p 5%) 956,95 DL (p 1%) 1402,99 DL (p 0.1%) 2152,42


28

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI

DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA

CALITĂŢII LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA -

SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013

La cartof conţinul de aminoacizi este foarte important din punct de vedere

nutriţional, fiind prezenţi aminoacizi esenţiali (Fenilalanina, Tirozina, Histidina) şi

aminoacizi proteinogeni (Alanina, Acid glutamic, Acid aspartic, Glicina). Aceştia au fost

determinaţi şi în analizele de calitate a producţie realizate la Letca-Sălaj.

Din datele analizelor se evidenţiează conţinutul în vitamine (Vitamina C, Vitamina

B6), care este mai mare la soiul Milenium.

S-au efectuat determinări ale conţinutului următoarelor metale importante ca

nutrienţi din tuberculii de cartof: sodiu (Na), magneziu (Mg), calciu (Ca), mangan (Mn), fier

(Fe), cupru (Cu) şi zinc (Zn). De asemenea, s-au analizat concentraţiile de metale grele şi

metaloizi care prezintă interes de toxicitate: plumb (Pb), zinc (Zn), fier (Fe), cupru (Cu),

staniu (Sn), nichel (Ni), cadmiu (Cd), crom (Cr) respectiv arsen (As), bor (B), stibiu (Sb),

aluminiu (Al), bariu (Ba), rubidiu (Rb), stronţiu (Sr), titan (Ti), molibden (Mo), brom (Br).

Efectul sistemului tehnologic irigat şi neirigat asupra conţinutului de metale, metale

grele, metaloizi (mg/kg) din tuberculii de cartof (Tabelul 8.3.) se manifestă diferit. În

condiţii de irigare, se constată o creştere a conţinutului de sodiu şi magneziu, ca efect al

condiţiilor fiziologice favorizate de irigare, dar se remarcă şi creşterea conţinutului de

plumb.

575.08

449.4

647.44

491.29

658.86

502.72

761.69

811.2

849.29

841.67

1009.24

868.33

0 200 400 600 800 1000 1200

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2a2b3c2

a2b3c1

a2b2c2

a2b2c1

a2b1c2

a2b1c1

a1b3c2

a1b3c1

a1b2c2

a1b2c1

a1b1c2

a1b1c1

Alanina (µµg/kgg/kg)

Variantaexperim

entală / experim

ental variant

Fig. 8.1. Conţinutul de alanină (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj


29

804.31

587.09

807.25

613.51

877.7

636.99

528.38

883.57

648.73

898.25

669.28

912.92

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2 a2b3c2

a2b3c1

a2b2c2

a2b2c1

a2b1c2

a2b1c1

a1b3c2

a1b3c1

a1b2c2

a1b2c1

a1b1c2

a1b1c1

HistidinaHistidina (µµg/kgg/kg)Va

rian

taex

perim

entală / ex

perimen

tal v

ariant

Fig. 8.2. Conţinutul de histidină (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj

1723.49

1160.98

1762.73

1242.74

1801.98

1321.23

1530.54

974.57

1586.13

1095.58

1631.92

1177.34

0 500 1000 1500 2000

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2 a2b3c2

a2b3c1

a2b2c2

a2b2c1

a2b1c2

a2b1c1

a1b3c2

a1b3c1

a1b2c2

a1b2c1

a1b1c2

a1b1c1

Acid Acid glutamicglutamic (µµg/kgg/kg)

Variantaex

perim

entală / ex

perim

ental v

ariant

Fig. 8.3. Conţinutul de acid glutamic (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca – Sălaj

1010.85

273.8

1131.35

290.2

1184.9

315.97

1389.08

656.05

1425.9

689.52

1439.29

719.64

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2

Variantaexpe

rimen

tală / ex

perimen

tal v

ariant

Fig. 8.4. Conţinutul de tirozină (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj

1344.58

655.96

1390.85

655.96

1399.02

658.68

1374.52

1200.33

1390.85

1235.71

1404.46

1254.76

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2 a2b3c2

a2b3c1

a2b2c2

a2b2c1

a2b1c2

a2b1c1

a1b3c2

a1b3c1

a1b2c2

a1b2c1

a1b1c2

a1b1c1Varia

ntaex

perimen

tală / ex

perim

ental v

ariant

Fig. 8.5. Conţinutul de fenilalanina (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj


30

1029.43

1068.13

1060.39

1191.97

1106.83

1300.34

901.72

1486.1

932.68

1412.57

944.29

1540.28

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2a2b3c2

a2b3c1

a2b2c2

a2b2c1

a2b1c2

a2b1c1

a1b3c2

a1b3c1

a1b2c2

a1b2c1

a1b1c2

a1b1c1

Acid asparticAcid aspartic (µµg/kgg/kg)

Varia

ntaex

perim

entală /

expe

rimen

tal v

aria

nt

Fig. 8.6. Conţinutul de acid aspartic (µg/kg– material uscat) în tuberculii

de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca – Sălaj

44.54

27.67

63.51

27.63

70.94

26.77

69.7

56.92

91.15

62.28

91.56

68.05

0 50 100

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2 a2b3c2

a2b3c1

a2b2c2

a2b2c1

a2b1c2

a2b1c1

a1b3c2

a1b3c1

a1b2c2

a1b2c1

a1b1c2

a1b1c1

Glicina (µµg/kgg/kg)

Varia

ntaex

perim

entală / ex

perim

ental v

ariant

Fig. 8.7. Conţinutul de glicină (µg/kg – material uscat) în tuberculii

de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj

2,074

2,570

2,648

2,850

2,774

2,768

2,105

2,553

2,727

2,699

2,933

3,211

0 500 1,000 1,500 2,000 2,500 3,000 3,500

a1b1c1

a1b1c2

a1b2c1

a1b2c2

a1b3c1

a1b3c2

a2b1c1

a2b1c2

a2b2c1

a2b2c2

a2b3c1

a2b3c2 a2b3c2

a2b3c1

a2b2c2

a2b2c1

a2b1c2

a2b1c1

a1b3c2

a1b3c1

a1b2c2

a1b2c1

a1b1c2

a1b1c1

Vitamina C / Vitamin C (µµg/kgg/kg)Varian

taex

perim

enta

lă /

expe

rim

enta

l var

iant

FFiigg.. 88..88.. CCoonnţţiinnuuttuull ddee vviittaammiinnaa CC ((µµgg//kkgg–– mmaatteerriiaall pprrooaassppaatt)) îînn ttuubbeerrccuulliiii ddee ccaarrttooff,, mmeeddiiaa aanniilloorr 22001111 -- 22001133 rreeaalliizzaattăă îînn ccoonnddiiţţiiiillee ddee llaa LLeettccaa -- SSăăllaajj

0.0820.111

0.09

0.112

0.09

0.113

0.081

0.102

0.088

0.11

0.09

0.119

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12 0.14

a1 b1 c1

a1 b1 c2

a1 b2 c1

a1 b2 c2

a1 b3 c1

a1 b3 c2

a2 b1 c1

a2 b1 c2

a2 b2 c1

a2 b2 c2

a2 b3 c1

a2 b3 c2 a2 b3 c2

a2 b3 c1

a2 b2 c2

a2 b2 c1

a2 b1 c2

a2 b1 c1

a1 b3 c2

a1 b3 c1

a1 b2 c2

a1 b2 c1

a1 b1 c2

a1 b1 c1

Vitamina B6 / Vitamin B6 (µg/kg)

Varia

ntaexp

erime

ntală

/ exper

imenta

l varia

nt

FFiigg.. 88..99.. CCoonnţţiinnuuttuull ddee vviittaammiinnaa BB66 BB66 ((µµgg//kkgg–– mmaatteerriiaall pprrooaassppaatt)) îînn ttuubbeerrccuulliiii ddee ccaarrttooff,, mmeeddiiaa aanniilloorr 22001111 -- 22001133 rreeaalliizzaattăă îînn ccoonnddiiţţiiiillee ddee llaa LLeettccaa –– SSăăllaajj..


31

Fig. 8.10. Conţinutul de Na (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca -Sălaj

109.8

105.4

90

100.5

0 50 100 150

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Na

Conţinutul de Na / Na content (mg/kg)

988.1

1181

648.5

1014

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Mg

mg/kgmg/kg

Fig. 8.11. Conţinutul de Mg (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca – Sălaj

755.1

641.8

763.8

483.3

0 100 200 300 400 500 600 700 800

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Ca

ConConţţinutul de inutul de Ca / Ca / CaCa contentcontent (mg/kgmg/kg)

Fig. 8.12. Conţinutul de Ca (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca - Sălaj

Fig. 8.13. Conţinutul de Mn (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de

8.09

7.62

6.31

8.97

0 2 4 6 8 10

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Mn

ConConţţinutul de inutul de MnMn / / MnMn contentcontent (mg/kgmg/kg)

Fig. 8.14. Conţinutul de Fe (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca – Sălaj

76.91

46.02

67.12

75.77

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Fe

ConConţţinutul de inutul de Fe/ Fe/ FeFe contentcontent (mg/kgmg/kg)

9.48

5.53

5.77

8.3

0 2 4 6 8 10

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Cu

ConConţţinutul de inutul de Cu / Cu / Cu Cu contentcontent (mg/kgmg/kg)

Fig. 8.15. Conţinutul de Cu (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca - Sălaj

19.9

15.53

16.34

15.38

0 5 10 15 20

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Zn

ConConţţinutul de inutul de Zn / Zn / ZnZn contentcontent (mg/kgmg/kg)

Fig. 8.16. Conţinutul de Zn (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de


32

CAPITOLUL IX

EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF

CAPITOLUL IX

EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF

ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA – SĂLAJ, 2011 – 2013

Analiza eficienţei economice a irigării culturii de cartof de la Letca, în condiţiile

anilor 2011 – 2013 s-a realizat pentru fiecare soi studiat şi variante experimentale realizate.

Cheltuielile de irigare sunt acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea

irigării în perioada de vegetaţie a culturii.

Cultivarea cartofului din perioada 2011-2013, în varianta irigată s-a dovedit a fi în

eficientă din punct de vedere economic.

44.95

35.5

35.3

37.23

0 10 20 30 40 50

Milenium irigat

Mileni um neirigat

Redsec irigat

Redsec neiri gat

Al

ConConţţinutul de inutul de Al / Al / Al Al contentcontent (mg/kgmg/kg)

Fig. 8.17. Conţinutul de Al (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca - Sălaj

0.520.820.11

0.10.41

0.610.04

0.210.41

0.990.160.23

0.520.870.1

0.57

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

Milenium irigat

Milenium neirigat

Redsec irigat

Redsec neirigat

Cr Ni Cd Pb

ConConţţinutul de inutul de metalemetale/ / MetalMetal contentcontent (mg/kgmg/kg)

0.21Fig. 8.18. Conţinutul de metale: Cr, Ni, Cd, Pb (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011-2013 realizată în condiţii de irigare la Letca-Sălaj


33

În anul 2011 soiurile de cartof studiate răspund diferit la irigarea şi fertilizarea

aplicată. Astfel, soiul Redsec a înregistrat în varianta irigare x fertilizare b1 (611,19 lei/ha)

cel mai bun profit.

Faţă de anul 2012, în condiţiile anilor 2011 şi 2013 se constată o creştere

semnificativă a profitului prin creşterea producţiei la hectar şi creşterea preţului seminţei de

cartof în anii 2012 şi 2013 comparativ cu anul 2011 (sursa SCDC Târgu Secuiesc) (Fig.

9.2) . În cadrul tehnologiei integrate de cultură a cartofului în zona Letca, cele mai mari

producţii s-au obţinut în anul 2013, 18 826 kg/ha, prin interacţiunea factorilor: irigare,

fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic.

0,9

1,5 1,5

0

1

2

2011 2012 2013

2011

2012

2013

Fig. 9.2 . Evoluţia preţului cartofilor de sămânţă în anii experimentali 2011-2013


34

CAPITOLUL X

CONCLUZII

Cultivarea cartofului în varianta irigat s-a dovedit a fi în condiţiile câmpului

experimental de la Letca - Sălaj din perioada 2009-2011, eficientă din punct de vedere

economic.

La cultura cartofului aplicarea tehnologiei adecvate zonei şi schimbărilor climatice

globale actuale, care determină instalarea unor perioade de secetă şi arşiţă agresive, asigură

prin irigare, fertilizare complexă organică şi chimică, soiuri adecvate, o productivitate

corespunzătoare, sporuri de producţie eficiente economic şi calitativ.

Cele mai ridicate producţii medii, s-au atins la varianta fertilizată cu îngrăşământ

natural şi chimic de 10832 kg/ha cu un spor de producţie de 3352 kg/ha (44,8 %) faţă de

martorul nefertilizat.

Producţia medie înregistrată la variantele irigate s-a situat la nivelul 10564 kg/ha, iar

la variantele neirigate la 7623 kg/ha. Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării a

fost de 2940 kg/ha (38,6 %), diferenţă foarte semnificativă statistic.

Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare, în

2011 a fost de 3350 m3/ha; în anul 2012 de 5161 m3/ha; în anul 2013 de 3925 m3/ha; iar în

condiţii de irigare consumul de apă a fost de 5172 m3/ha în anul 2011; de 6279 m3/ha în

anul 2012 şi de 5530 m3/ha în anul 2013.

Consumul mediu zilnic din perioada de vegetaţie a variat între 13 m3/ha/zi şi 42

m3/ha/zi în anul 2011, între 14 m3/ha/zi şi 39 m3/ha/zi în anul 2012 şi între 20 m3/ha/zi şi 44

m3/ha/zi în anul 2013.

Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani 2011-2013, se constată că profitul cel

mai mare s-a obţinut în anul 2013, an bun pentru cultura cartofului datorită producţiei

înregistrate (mai mare faţă de 2011 şi 2012).

Din rezultatelor obţinute, pentru cele două soiuri studiate, cheltuielile de irigare sunt

acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării în perioada de vegetaţie

a culturii.


35

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. AcademicPres,

Cluj-Napoca;

2. Bârnaure V., 1991, Cartoful în Fitotehnie, Eitura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

3. Bîlteanu Gh., 2001, Fitotehnie, Editura Ceres, Bucureşti;

4. Bredt H. şi colab., 1975, Tehnologia de pregătire a terenului, Lucrări Ştiinţifice,

ICCS Braşov, vol.V;

5. Botzan M., 1972, Bilanţul apei în solurile irigate, Editura Acad., Bucureşti;

6. Budiu V., D. Mureşan, 1996, Îmbunătăţiri funciare. Desecări şi combaterea eroziunii

solului, vol. 2, Editura Genesis, Cluj-Napoca;

7. Constandescu E. şi colab., 1969, Cartoful, Editura Agro-Silvică Bucureşti;

8. Florian Cecilia Bianca, 2003, Monografia comunei Letca, Lucrare de diplomă,

Universitatea Babe ş-Bolyai, coordonator ştiintific conf. univ. dr. I. Irimuş, Cluj-

Napoca;

9. Florian Cecilia Bianca, 2004, Morfologia şi dinamica versanţilor în Podişul Purcăreţ

Boiu Mare (spaţiul aferent comunei Letca), Lucrare de disertaţie, Universitatea Babeş-

Bolyai, coordonator ştiintific conf. univ. dr. I. Irimuş, Cluj-Napoca;

10. Irimuş I., 2003, Geografia fizică a Romaniei, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca;

11. Luca E., Nagy Z., 1999, Irigarea culturilor, Editura Genesis Tipo Cluj-Napoca;

12. Luca E., Ancuţa Puşcaş, Laura Luca, C. Ratiu, Ana Ciotlăuş, Sanda Suciu, Adriana

Hoban, Alina Panig, 2007, Technology elements at the irrigated potato crop in

Transylvania’s area conditions, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultură,

vol.64, 809;

13. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri

funciare – Irigaţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

14. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, Adela Hoble, 2013, Exploatarea sistemelor de

îmbunătăţiri funciare. Irigaţii – lucrari practice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;


36

15. Malschi Florian Cecilia Bianca, 2012, Global warming and its effects limitation on

traditional culture of potato in Someşan plateau, ECOTERRA, year IX, no. 33,

December (68-77);

16. Malschi Florian Cecilia Bianca, Emil Luca, 2012, Irrigated potato crop in

traditional farms in Letca area Salaj county, Revista Agricultura, year XXI, no. 3-4

(83-84);

17. Malschi Florian Cecilia Bianca, Emil Luca, Cecilia Roman, Dorina Simedru,

Şenilă Lăcrămioara, Claudiu Tanasiela, 2013, Influence of irrigated technological

system in the potato quality in Letca area, Salaj, Revista Agricultura, anul XXII, nr.

1-2 (85-86)/2013;

18. Malschi Dana, Cecilia Roman, Malschi Florian Cecilia Bianca, 2013,

Phytoextraction of heavy metals from industrially polluted zone using Lolium

perenne and Lemna minor, Abstracts of The ELSEDIMA Conference 2012:63.

19. Mike Luiza, Chiru S., Draica C., Popa D., Baciu A., 2004, Promovarea în producţie a

soiurilor valoroase de cartof create în România prin metoda selecţiei de menţinere,

Editura Virtipolux, Braşov;

20. Mureşan S., 1999, Calitatea cartofului de consum (II), Cartoful în România, vol. 9,

nr. 2, p. 18-21;

21. Nagy Z., Turdeanu Al., 1990, Cercetări privind regimul de irigare, consumul de apă

şi stabilirea necesarului de apă de irigaţie la cartof în zona colinară a Transilvaniei,

Buletinul Institutului Agronomic, Seria Agricultură şi Horticultură, vol. 41/1, Cluj-

Napoca, p. 91-122

22. Nagy Z., Luca E., Al. Turdeanu, 1994, Cercetări privind consumul de apă al

principalelor culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN,

Seria Agricultură, nr. 48;

23. Plămădeală B., şi col., 1987, Protecţia cartofului, Editura Ceres, Bucureşti;

24. Velican V., 1965, Plante producătoare de tuberculi şi rădăcini, Fitotehnie, vol II,

Editura Agro-Silvică, Bucureşti.

cercetari privind influenta unor elemente tehnologice asupra productiei de cartof

Documents