cercetarea discrepanŢei dintre atractivitatea produselor …
TRANSCRIPT
Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
AE
Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 383
CERCETAREA DISCREPANŢEI DINTRE ATRACTIVITATEA PRODUSELOR
ALIMENTARE ŞI PROFILUL NUTRIŢIONAL REAL – CONDIŢIE ESENŢIALĂ
PENTRU CONSOLIDAREA EDUCAŢIEI NUTRIŢIONALE
ŞI PROTECŢIA DREPTURILOR CONSUMATORILOR
Bogdan Cristian Onete1, Lelia Voinea
2, Alina Filip
3 şi Răzvan Dina
4
1)2)3)4) Academia de Studii Economice din Bucureşti
Rezumat
Protecţia sănătăţii consumatorilor a devenit o preocupare majoră a politicilor publice
globale, dat fiind că supraponderabilitatea şi obezitatea au crescut alarmant, în special în
rândul copiilor şi adolescenţilor. Lucrarea abordează una dintre problemele actuale cauzate
de globalizare, şi anume tendinţa evidentă a tinerilor de a alege alimentele pe baza
caracteristicilor organoleptice şi de a ignora calitatea nutritivă, cu consecinţe negative
asupra sănătăţii. O cercetare exploratorie de marketing a fost realizată în rândul studenţilor
pentru a identifica importanţa percepută a dimensiunii senzoriale a alimentelor şi pentru a
înţelege aspectele cheie ale procesului decizional de cumpărare pentru generaţia tânără.
Metoda SAIN-LIM a fost utilizată pentru a determina profilul nutriţional al alimentelor cu
caracteristici senzoriale speciale. Rezultatele cercetării demonstrează că în industria
alimentară există o discrepanţă între atractivitatea produsului, bazată pe proprietăţile
senzoriale excepţionale percepute de tinerii consumatori şi valoarea nutritivă reală a
alimentelor, care se traduce frecvent în profiluri nutriţionale dezechilibrate. Pentru a avea o
alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă sănătos, tinerii consumatori trebuie să fie informaţi
că un aliment gustos şi aspectuos nu este neapărat sănătos. Noua generaţie trebuie să fie
educată corespunzător pentru a înţelege relaţia strânsă dintre alimentaţie, greutatea
corporală şi sănătate şi pentru a dezvolta un comportament de consum alimentar
responsabil.
Cuvinte-cheie: caracteristici senzoriale, valoare nutritivă, comportament de cumpărare
alimentar, cercetare de marketing, campanie de comunicare, educaţie nutriţională,
drepturile consumatorilor.
Clasificare JEL: M10, M31, Z10
Introducere
Prima decadă a secolului al XXI-lea a fost marcată de o creştere a interesului faţă
de rolul consumatorului în economia contemporană şi, de aceea, consumatorii şi
Autor de contact, Lelia Voinea – [email protected]
AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea
educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor
Amfiteatru Economic 384
comportamentul privind consumul se află acum în centrul vieţii economice, sociale şi
politice. Protecţia consumatorilor prezintă o serie de aspecte importante referitoare la
structura produselor adresate consumului, pentru indivizi, priviţi în calitate de consumatori
şi, în particular, în calitate de cumpărători (Petrescu, Dinu et al., 2010). Problemele legate
de drepturile consumatorilor şi bunăstarea consumatorilor devin din ce în ce mai
importante, în special în climatul economic actual, în care abilitatea de a lua decizii în
cunoştinţă de cauză reprezintă un real avantaj în viaţa de zi cu zi a consumatorilor (Săseanu
şi Petrescu, 2011).
Pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii consumatorilor, în zilele
noastre, politicile de sănătate publică din întreaga lume se concentrează pe reducerea
impactului bolilor cronice. Unul dintre principalele obiective ale acestui demers vizează
conştientizarea consumatorilor cu privire la relaţia dintre alimentaţie, greutatea corporală şi
sănătate (Procopie şi Bobe, 2008; Pamfilie et al., 2011). Cu toate acestea, statisticile arată în
continuare o prevalenţă a excesului ponderal şi a obezităţii, acestea cunoscând un ritm
alarmant de creştere, în special în rândul copiilor şi adolescenţilor. Situaţia este explicată
prin obişnuinţa generalizată a noii generaţii de consumatori de a consuma produse create de
industria alimentară modernă, caracterizate prin proprietăţi senzoriale speciale, dar nu
întotdeauna cu un profil nutriţional echilibrat.
Analizând oferta actuală de produse alimentare, observăm că industrializarea
intensivă din sectorul agro-alimentar, consecinţa directă a fenomenului de globalizare, a
condus la o deteriorare în plan nutriţional a alimentaţiei prin transformarea alimentelor
integrale în alimente rafinate, prin reducerea complexităţii naturale a alimentelor la
simplicitate industrială şi, de asemenea, prin sacrificarea calităţii în favoarea cantităţii
(Polan, 2008).
În plus, caracteristicile senzoriale ale alimentelor nu mai sunt întotdeauna cele
naturale, ca urmare a utilizării pe scară largă a aditivilor alimentari, apărând astfel produse
alimentare cu gusturi, arome, culori şi texturi artificiale, consecinţa fiind extinderea
sortimentului de alimente cu profil nutriţional dezechilibrat.
Astfel, se naşte prăpastia între proprietăţile senzoriale excepţionale ale alimentelor
şi profilurile nutriţionale dezechilibrate ale acestora. Gustul, mirosul, aspectul produsului
devin o minciună nutriţională pentru organism, şi, cu cât alimentele sunt mai atrăgătoare şi
gustoase, cu atât au proprietăţi nutriţionale mai dezechilibrate şi sunt mai nesănătoase
(Mencinicopschi, 2007).
Utilizând tehnicile moderne de modificare a alimentelor, industria alimentară a
adus consumatorii, în special pe cei din ţările dezvoltate, într-o situaţie care este
echivalentul nutriţional al inflaţiei, ceea ce înseamnă că aceştia trebuie să mănânce mai
mult pentru a obţine aceeaşi cantitate de nutrienţi esenţiali. Pe de altă parte, consumul
excesiv a fost încurajat de societatea consumistă a mileniului al treilea, caracterizată prin
marea disponibilitate şi accesibilitate a produselor alimentare, dar şi printr-o foarte
puternică presiune exercitată, prin intermediul mass-media, de către industria alimentară.
După câteva decenii de consum al produselor alimentare ultraprocesate, pe baza
unor informaţii precare despre beneficiile asupra sănătăţii, bilanţul este trist: oamenii sunt
din ce în ce mai graşi, mai bolnavi şi mai prost hrăniţi.
Astfel, se poate afirma că în societăţile dezvoltate, adoptarea unei alimentaţii
bazate pe cantitate în locul calităţii a dat naştere unui nou tip de consumator - individul care
este în acelaşi timp supraalimentat şi subnutrit, două caracteristici rar întâlnite în acelaşi
organism de-a lungul istoriei civilizaţiei (Polan, 2008).
Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
AE
Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 385
De aceea, acum mai mult ca oricând, se impune conştientizarea de către
consumatori, şi mai ales de către cei aparţinând noii generaţii, a legăturilor dintre
alimentaţie, sănătate şi calitatea vieţii.
Scopul prezentei lucrări este de a investiga relaţia dintre caracteristicile senzoriale
ale alimentelor consumate în mod frecvent de noua generaţie de consumatori şi profilul lor
nutriţional. Mai precis, lucrarea abordează una dintre problemele actuale cauzate de
globalizare, şi anume discrepanţa semnificativă ce apare între caracteristicele senzoriale
excepţionale ale multor produse alimentare şi contribuţia redusă a acestora din punct de
nutriţional şi sanogenetic, ceea ce se traduce într-un profil nutriţional dezechilibrat.
Lucrarea evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii educaţiei nutriţionale în rândul noii
generaţii de consumatori din România şi, de asemenea, nevoia de a dobândi abilităţile
practice pentru evaluarea obiectivă a calităţii produselor alimentare.
Pentru o mai bună înţelegere a subiectului, lucrarea este structurată în mai multe
secţiuni. Aceasta debutează printr-o cercetare din surse secundare cu privire la consumul de
alimente şi comportamentul de cumpărare al noii generaţii de consumatori, în contextul
globalizării. Secţiunea următoare a lucrării prezintă obiectivele cercetării şi metodologia
specifică, urmate de rezultate şi discuţii, în cea de-a treia secţiune. În partea finală, sunt
evidenţiate concluziile şi implicaţiile rezultatelor cercetării, fiind realizate recomandări
pentru consolidarea educaţiei nutriţionale a noii generaţii de consumatori din România, cu
scopul de a contribui la o mai bună protecţie a drepturilor consumatorilor pe termen lung.
1. Revizuirea literaturii ştiinţifice privind coordonatele comportamentului de consum
alimentar în rândul tinerilor consumatori în contextul globalizării
În actualul mediu economic, dinamic şi foarte complex, observăm cristalizarea
unei noi generaţii de consumatori, cu un comportament de consum specific şi cu o manieră
diferită de abordare a calităţii alimentelor, comparativ cu cea a consumatorului tradiţional.
Fenomenul globalizării, care a afectat societatea şi economia contemporană, a
determinat şi unele reconsiderări în privinţa relaţiei consumatorului cu produsele. Una
dintre acestea este tendinţa consumatorului de a-şi contura identitatea prin intermediul
produselor şi a comportamentelor de consum (Negrea şi Voinea, 2013).
Cercetarea realizată în lucrare evidenţiază această tendinţă în rândul noii generaţii
de consumatori din România, în raport cu sfera produselor alimentare.
Opiniile exprimate în literatura de specialitate privitor la selecţia alimentelor, arată
că tinerii, deoarece au depăşit etapa când controlul exercitat de părinţi era predominant,
deţin un control personal absolut asupra alegerilor alimentare, în privinţa tipului de
alimente consumate, a frecvenţei şi a cantităţii acestora. O cercetare realizată de către
George şi McDuffie (2008) evidenţiază influenţa considerabilă pe care tinerii o au asupra
opţiunilor lor alimentare. Având ca scop identificarea factorilor hotărâtori în orientarea
deciziei de alegere a produselor alimentare de către tineri, studiul menţionat a subliniat
faptul că gustul este caracteristica decisivă.
Tinerii consumatori sunt sclavii papilelor gustative, considerând că un aliment
gustos, care în plus este şi aspectuos, este totodată şi de calitate bună. Pentru aceştia,
dimensiunea senzorială este cea mai importantă în evaluarea calităţii, fiind în acelaşi timp
decisivă în alegerea alimentelor. În general, în rândul tinerilor consumatori este evidentă
tendinţa de a neglija sau de a desconsidera o dimensiune importantă a calităţii alimentelor,
cu implicaţii directe asupra sănătăţii, şi anume calitatea nutriţională. Această constatare
este comună multor studii (Beasley et al., 2004; Louis et al., 2007; Davis şi Carpenter,
AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea
educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor
Amfiteatru Economic 386
2009), care demonstrează că, în încercarea de a schimba comportamentul de consum
alimentar, tinerii sunt într-o mică măsură dispuşi să facă compromisuri cu privire la gust.
O explicaţie a preferinţei tinerilor pentru alimentele industriale, rafinate şi bogate
în grăsimi saturate şi zahăr o poate constitui asocierea mentală a acestui comportament
alimentar cu ideea de independenţă şi de distracţie cu prietenii; în timp ce consumul de
alimente sănătoase este asociat cu controlul exercitat de părinţi.
Un alt argument adus în sprijinul acestei tendinţe este acela că noua generaţie de
consumatori, care şi-a format obiceiurile de consum alimentar în perioada de maxim avânt
al industriei alimentare, este obişnuit să consume, în general, produsele create de industria
alimentară modernă, caracterizate prin proprietăţi senzoriale deosebite, dar cu un profil
nutriţional nu întotdeauna echilibrat. Aceste imagini sunt înmagazinate în memoria noului
consumator (Popescu et al., 2010). În consecinţă, posibilitatea de cunoaştere a acestuia, care
presupune, aşa cum arată Carl Gustav Jung (1997), compararea imaginilor percepute cu
cele din amintire, este evident mai limitată. Aşa s-ar putea explica predilecţia noului
consumator spre absolutizarea rolului proprietăţilor senzoriale în perceperea calităţii unui
produs alimentar şi neglijarea sau chiar desconsiderarea proprietăţilor nutriţionale.
2. Obiectivele şi metodologia cercetării
Ipotezele rezultate din etapa de revizuire a literaturii de specialitate arată că, în
procesul decizional de cumpărare a unui aliment, tinerii sunt seduşi de proprietăţile
senzoriale, ignorând practic profilul nutriţional şi exagerând rolul atributelor organoleptice
în evaluarea calităţii produsului.
Pentru a identifica măsura în care comportamentul alimentar menţionat anterior
este, de asemenea, întâlnit în rândul tinerilor consumatori români, obiectivele prezentului
studiu vizează, în principal:
aflarea nivelului de apreciere manifestat de noua generaţie de consumatori cu privire
la dimensiunea senzorială a unui produs alimentar dezechilibrat;
determinarea profilului nutriţional echilibrat sau dezechilibrat al unor diferite produse
alimentare cu caracteristici senzoriale speciale şi potenţiala discrepanţă dintre atractivitatea
alimentelor şi valoarea lor nutritivă;
înţelegerea procesului decizional de cumpărare, a gradului de subiectivitate în
evaluarea calităţii şi a criteriilor specifice utilizate de noua generaţie de consumatori în
alegerea unui produs alimentar.
Metodele de cercetare aplicate pentru îndeplinirea obiectivelor au constat în
„metoda evaluării prin puncte” pentru realizarea etapei de evaluare senzorială şi „metoda
SAIN-LIM” pentru desfăşurarea etapei de evaluare a profilului nutriţional.
Analiza Senzorială
O cercetare exploratorie de marketing a fost realizată pentru a identifica
importanţa percepută a dimensiunii senzoriale a unui produs alimentar dezechilibrat şi
pentru a înţelege aspectele cheie ale procesului decizional de cumpărare pentru noua
generaţie de consumatori. Aceasta a presupus realizarea analizei senzoriale a două categorii
de alimente, care potrivit statisticilor din industrie, sunt unele dintre gustările preferate de
către tinerii consumatori români, şi anume ciocolata şi biscuiţii.
Analiza senzorială a fost aplicată pentru două mărci selectate din fiecare categorie
de produse, după cum urmează: ciocolată cu lapte (marca Milka aparţinând companiei
Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
AE
Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 387
Kraft Foods şi marca Kandia aparţinând companiei Kandia Dulce) şi biscuiţi cu cereale şi
fructe (marca BelVita Start aparţinând companiei Kraft Foods şi marca Fit aparţinând
companiei Kandia Dulce).
Colectivitatea cercetată a fost formată din studenţi de naţionalitate română, din
cadrul Facultăţii de Comerţ a Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Eşantionul
iniţial a inclus peste 150 de studenţi, bărbaţi şi femei, care au realizat analiza senzorială prin
utilizarea metodei evaluării prin puncte. Din numărul total, 120 de studenţi au analizat
ambele categorii de alimente. Rezultatele eşantionului final au fost luate în consideraţie în
cadrul prezentei lucrări, pentru a asigura comparabilitatea datelor pentru mărcile selectate.
Cercetarea a fost desfăşurată în primul semestru al anului universitar 2013-2014,
având loc în laboratoare specializate de merceologie.
Studenţii au primit o mostră din fiecare marcă de produs. Aceştia au evaluat
caracteristicile senzoriale (aspect, culoare, consistenţă, aromă şi gust), prin acordarea de
puncte de la 0 la 4.
Instrumentul de cercetare utilizat de către studenţi, pentru acordarea punctelor
pentru fiecare caracteristică senzorială, a fost diferenţiala semantică (Szwarc, 2005). Scala
prezintă cinci gradaţii, arătând măsura în care unui anumit intervievat îi place sau nu îi
place o trăsătură particulară, unde: 0 este inadecvat, 1 este adecvat, 2 este bun, 3 este foarte
bun şi 4 este excelent (Hill şi Alexander, 2000).
Pentru realizarea procesului de colectare a datelor, studenţii au completat fişe
individuale de analiză senzorială pentru cele două mărci din fiecare categorie de produs,
acordând puncte pentru fiecare caracteristică senzorială.
Evaluarea Profilului Nutriţional
Metoda SAIN–LIM a fost utilizată pentru determinarea profilului nutriţional,
echilibrat sau dezechilibrat, al unor produse alimentare cu caracteristici senzoriale speciale
şi potenţiala discrepanţă dintre atractivitatea alimentelor şi valoarea lor nutritivă. Această
metodă, dezvoltată de o echipă de cercetători în domeniul nutriţiei umane INRA/INSERM
din Marsilia, Franţa şi lansată în anul 2009 de către Agenţia de Standardizare din Franţa, se
bazează pe calculul a doi indicatori (SAIN şi LIM).
Indicatorul SAIN sintetizează aspectele favorabile ale alimentului şi evidenţiază
procentajul mediu de acoperire a necesarului zilnic recomandat pentru nutrienţii esenţiali cu
impact benefic asupra sănătăţii, aşa numiţii nutrienţi pozitivi (proteine, fibre, vitamine,
minerale, acizi graşi polinesaturaţi) şi se calculează pe baza următoarei formule (Darmon et
al., 2009; Achir et al., 2011):
unde: Nuti reprezintă nutrienţii cu impact pozitiv din 100 g de produs alimentar;
RVi este necesarul zilnic recomandat pentru fiecare nutrient i cu impact pozitiv; n este
numărul de nutrienţi pozitivi şi E reprezintă valoarea energetică a 100 g de produs
alimentar (exprimată în kcal/100 g produs).
Pragul de acceptabilitate stabilit: SAIN>5
AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea
educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor
Amfiteatru Economic 388
Indicatorul LIM sintetizează aspectele defavorabile ale alimentului şi se calculează
pe baza compuşilor care trebuie limitaţi în plan nutriţional (acizii graşi saturaţi, zaharurile
adăugate, sodiul sau sarea), utilizând următoarea formulă (Achir et al., 2011):
unde: Nutj reprezintă nutrienţii cu impact negativ din 100 g de produs alimentar,
iar MRVj reprezintă cantitatea maximă recomandată zilnic pentru fiecare nutrient negativ j.
Pragul de acceptabilitate stabilit: LIM<7,5.
Pentru a stabili profilul nutriţional al unui aliment, valorile indicatorilor SAIN şi
LIM vor fi comparate cu pragurile de acceptabilitate.
Potrivit valorilor indicatorilor SAIN şi LIM, alimentele pot fi clasificate în patru
categorii (Darmon, 2007):
Clasa 1 (SAIN>5 şi LIM<7,5) – include alimente recomandate pentru sănătate;
Clasa 2 (SAIN<5 şi LIM<7,5) – include alimente neutre pentru sănătate, care pot fi
consumate în combinaţie cu alimentele din Clasa 1;
Clasa 3 (SAIN>5 şi LIM>7,5) – include alimente recomandate în cantitate mică sau
ocazional;
Clasa 4 (SAIN<5 şi LIM>7,5) – include alimente al căror consum trebuie limitat sau
mai bine de evitat.
3. Rezultate şi discuţii
Pentru a stabili clasa de calitate senzorială pentru fiecare produs, scorurile
individuale acordate de către studenţi au fost centralizate în fişe centralizatoare, câte una
pentru fiecare produs, iar apoi au fost determinate scorurile medii, utilizând facilităţile
oferite de programul de calcul tabelar Excel.
Ulterior, scorul mediu calculat pentru fiecare caracteristică senzorială a fost
multiplicat cu un factor de ponderare, care a fost stabilit luând în consideraţie importanţa
relativă a fiecărei caracteristici senzoriale, aşa cum indică schemele standardizate pentru
analiza senzorială prin metoda punctajului a ciocolatei şi a biscuiţilor, astfel (Diaconescu şi
Păunescu, 2003) (Tabel 1):
Tabelul nr. 1: Factorul de ponderare pentru fiecare categorie de produse
Caracteristici senzoriale Factorul de ponderare
Ciocolată Biscuiţi
Aspect 1 1
Culoare 0,5 0,5
Consistenţă 1 0,75
Aromă 1 0,75
Gust 1,5 2
Sursa: original
În final, pentru fiecare produs a fost calculat numărul total de puncte (care poate fi
de maxim 20 puncte).
Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
AE
Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 389
Pentru a stabili clasa de calitate este utilizat algoritmul prezentat în Tabelul 2. Este
calculat % din scorul total mediu ponderat obţinut de fiecare produs în totalul de 20 de
puncte ale schemei.
Tabelul nr. 2: Algoritmul pentru determinare clasei de calitate
% din scorul total mediu ponderat în total (20 puncte) Clasa de calitate
90-100% Excelent
70-90% Foarte bun
50-70% Bun
30-50% Satisfăcător
< 30% Nesatisfăcător
Sursa: I. Diaconescu, C. Păunescu., 2003. Analiza Senzorială în societăţile comerciale.
Bucureşti: Uranus
Tabelul 3 prezintă frecvenţele de acordare a punctajului pentru fiecare
caracteristică senzorială, în cazul celor două mărci de ciocolată.
Tabelul nr. 3: Frecvenţele de acordare a punctajului pentru ciocolată
Caracteristici senzoriale Puncte
acordate
Frecvenţă
Milka Kandia
Aspect
4 94 69
3 19 28
2 7 23
1 0 0
0 0 0
Culoare
4 114 98
3 6 22
2 0 0
1 0 0
0 0 0
Consistenţă
4 90 67
3 7 15
2 23 38
1 0 0
0 0 0
Aromă
4 96 63
3 16 34
2 8 23
1 0 0
0 0 0
Gust
4 102 35
3 18 42
2 0 43
1 0 0
0 0 0
Sursa: original
Tabelul 4 prezintă scorul mediu ponderat calculat pentru fiecare caracteristică
senzorială a celor două mărci de ciocolată cu lapte.
AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea
educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor
Amfiteatru Economic 390
Tabelul nr. 4: Scorul mediu ponderat pentru ciocolată
Caracteristici
senzoriale
Factorul de ponderare
pentru ciocolată
Scorul mediu Scorul mediu ponderat
Milka Kandia Milka Kandia
Aspect 1 3,73 3,38 3,73 3,38
Culoare 0,5 3,95 3,81 1,98 1,91
Consistenţă 1 3,56 3,24 3,56 3,24
Aromă 1 3,73 3,33 3,73 3,33
Gust 1,5 3,85 2,93 5,78 4,4
Total 18,77 16,27
Sursa: original
Scorul total mediu ponderat obţinut de marca de ciocolată Milka este de 18,77
puncte şi cel obţinut de marca de ciocolată Kandia este de 16,27 puncte, dintr-un maximum de 20 de puncte. Potrivit acestor rezultate, mărcile de ciocolată analizate pot fi clasificate astfel: marca Milka în clasa de calitate „Excelent” şi marca Kandia în clasa de calitate „Foarte bun”.
Tabelul 5 prezintă frecvenţele de acordare a punctajului pentru fiecare caracteristică senzorială, în cazul celor două mărci de biscuit cu cereale şi fructe.
Tabelul nr. 5: Frecvenţele de acordare a punctajului
pentru biscuiţii cu cereale şi fructe
Caracteristici senzoriale Puncte acordate Frecvenţă
BelVita Start Fit
Aspect
4 109 76
3 7 16
2 4 28
1 0 0
0 0 0
Culoare
4 98 54
3 17 48
2 5 18
1 0 0
0 0 0
Consistenţă
4 84 27
3 19 81
2 17 12
1 0 0
0 0 0
Aromă
4 91 38
3 23 69
2 6 13
1 0 0
0 0 0
Gust
4 64 26
3 49 83
2 7 11
1 0 0
0 0 0
Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
AE
Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 391
Sursa: original Tabelul 6 prezintă scorul mediu ponderat calculat pentru fiecare caracteristică
senzorială a celor două mărci de biscuiţi cu cereale şi fructe.
Tabelul nr. 6: Scorul mediu ponderat pentru biscuiţi
Caracteristic
i senzoriale
Factorul
de ponderare
pentru biscuiţi
Scorul mediu Scorul mediu
ponderat
BelVita Start Fit BelVita Start Fit
Aspect 1 3,87 3,4 3,87 3,4
Culoare 0,5 3,77 3,3 1,88 1,65
Consistenţă 0,75 3,55 3,12 2,67 2,34
Aromă 0,75 3,71 3,21 2,78 2,41
Gust 2 3,475 3,12
5
6,95 6,25
Total 18,16 16,05
Sursa: original
Scorul total mediu ponderat obţinut de marca de biscuiţi BelVita Start este de
18,16 puncte şi cel obţinut de marca de biscuiţi Fit este de 16,05 puncte, dintr-un maximum
de 20 de puncte. Potrivit acestor rezultate, mărcile de biscuiţi analizate pot fi clasificate
astfel: marca BelVita Start în clasa de calitate „Excelent” şi marca Fit în clasa de calitate
„Foarte bun”.
În figura 1 sunt comparate scorurile medii ponderate obţinute de fiecare
caracteristică senzorială în cazul mărcilor de ciocolată şi de biscuiţi cu cereale şi fructe
analizate. În cazul celor două mărci de biscuiţi, BelVita Start, comparativ cu Fit, a obţinut
punctaje medii ponderate mai mari la toate caracteristicile senzoriale, iar dintre mărcile de
ciocolată, Milka, comparativ cu Kandia, este cea care a obţinut punctaje medii ponderate
mai mari la toate caracteristicile senzoriale
La momentul realizării evaluării senzoriale, studenţii au cunoscut identitatea
fiecărei mărci. Faptul că la nivelul fiecărei categorii de produse, marca care înregistrează o
notorietate mai ridicată pe piaţa românească a obţinut scoruri superioare la toate
caracteristicile senzoriale (Figura 1), poate fi explicat prin asocierea mentală realizată de
studenţi între imaginea de marcă şi calitate. După cum Onete şi Popescu (2010)
menţionează în studiul lor, poate fi observată o transcendere a mărcii de la un nivel material
la unul simbolic, şi, în acest fel, are loc o juxtapunere a mărcii peste conceptul de calitate.
Acesta este motivul pentru care noua generaţie de consumatori asociază în mod obişnuit
calitatea produsului cu notorietatea mărcii şi imaginea globală a acesteia. Întrucât Milka şi
BelVita Start sunt mărci bine cunoscute pe piaţa românească, imaginea lor fiind sprijinită în
mod intens printr-o varietate de tehnici de comunicare în marketing, studenţii le-au acordat
scoruri superioare, asociind reputaţia mărcii cu un nivel mai înalt de calitate.
AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea
educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor
Amfiteatru Economic 392
Figura nr. 1: Punctajul mediu ponderat obţinut de fiecare caracteristică senzorială
pentru produsele analizate
Sursa: original
Pentru a evalua profilul nutriţional pentru fiecare produs analizat, cei doi indicatori
(SAIN şi LIM) au fost calculaţi, prin utilizarea informaţiilor nutriţionale existente pe
etichete (Tabel 7).
Tabelul nr. 7: Etichetele nutriţionale ale produselor analizate
Informaţii existente
pe etichete
(pentru 100g)
Ciocolată Biscuiţi
Milka
(Kraft Foods)
Kandia
(Kandia Dulce)
BelVita Start
(Kraft Foods)
Fit
(Kandia Dulce)
Energie (kcal) 530 565 455 427
Proteine (g) 6,6 6,7 8,2 7,6
Carbohidraţi (g),
din care:
Zaharuri (g)
58,5
57,5
57
50,3
67
24
61,6
23,2
Grăsimi (g),
din care:
Grăsimi saturate (g)
29,5
17,5
33
18,4
16
4,7
15,2
7,1
Fibre (g) 1,8 3,9 4,1 3
Sare (g) - 0,02 - -
Sodiu (g) 0,17 - 0,133 0,19
Vitamina B1 (mg) - - 0,5 0,165
Vitamina B2 (mg) - - - 0,21
Vitamina B3 (mg) - - 5 -
Vitamina B6 (mg) - - 0,95 0,21
Vitamina B9 (mg) - - 0,055 0,03
Magneziu (mg) - - 91 -
Fier (mg) - - 3,2 -
Sursa: original
Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
AE
Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 393
Pentru a calcula indicatorul SAIN pentru fiecare produs, au fost considerate
următoarele valori recomandate zilnic pentru nutrienţii cu impact pozitiv: Proteine – 65 g,
Fibre – 30 g, Vitamina B1 – 1,2 mg, Vitamina B2 – 1,6 mg, Vitamina B3 – 15 mg ,
Vitamina B6 – 1,7 mg, Vitamina B9 – 0,135 mg, Fier – 12,5 mg, Magneziu – 390 mg.
Pentru a calcula indicatorul LIM pentru fiecare produs, au fost considerate următoarele
valori maximale recomandate zilnic pentru nutrienţii cu impact negativ: Zaharuri – 50 g,
Acizi graşi saturaţi – 22 g, Sodiu/Sare – 3,153 g/8g (Darmon et al., 2007).
Valorile celor doi indicatori (SAIN şi LIM), calculate pentru cele două categorii de
produse sunt prezentate în Tabelul 8.
Tabelul nr. 8: Profilul nutriţional al produselor analizate
Categoria Produse SAIN LIM Profilul nutriţional şi recomandări
Ciocolată
Milka (Kraft Foods)
1,5 (<5)
64,8 (>7,5)
Profil nutriţional foarte dezechilibrat,
produsul ar trebui consumat cu multă
moderaţie
Kandia (Kandia Dulce)
2,03 (<5)
61,28 (>7,5)
Profil nutriţional foarte dezechilibrat,
produsul ar trebui consumat cu multă
moderaţie
Biscuiţi
BelVita Start (Kraft Foods)
6,67 (>5)
24,4 (>7,5)
Profil nutriţional dezechilibrat, produsul
ar trebui consumat ocazional
Fit (Kandia Dulce)
3,62
(<5) 28
(>7,5)
Profil nutriţional foarte dezechilibrat,
produsul ar trebui consumat cu multă
moderaţie
Sursa: original
Valorile indicatorilor SAIN şi LIM arată că toate produsele analizate au un profil
nutriţional dezechilibrat şi foarte dezechilibrat, care determină încadrarea acestora în
categoria alimentelor de evitat sau cel mult, recomandate ocazional, contrar mesajelor
persuasive ale mărcilor, care promit virtuţi fictive produselor lor (“gustare savuroasă,
potrivită în orice moment al zilei...înainte, după sau între mese…”, “mic dejun echilibrat”
etc.).
Mai mult, atragem atenţia că în cazul biscuiţilor cu cereale şi fructe, pe etichetele
ambelor mărci analizate, apar şi următoarele menţiuni nutriţionale:
Biscuiţii BelVita Start - „sursă de vitamine (B1, B3, B6), minerale (Fe, Mg) şi fibre”;
Biscuiţii Fit – „sursă de vitamine (B1, B2, B6, B9) şi fibre”.
Analizând cerinţele prevăzute în Anexa regulamentului (CE) NR. 1924/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006, privind menţiunile
nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, observăm că produsele
îndeplinesc condiţiile pentru aplicarea menţiunilor nutriţionale precizate anterior.
Totuşi, pentru că menţiunile nutriţionale conferă o imagine pozitivă produselor
alimentare, acelaşi regulament prevede că profilul nutriţional ar trebui să fie un criteriu de
aplicare. Astfel, în cazul mărcilor de biscuiţi analizate, considerăm că apare o situaţie de
încălcare a drepturilor consumatorului, deoarece menţiunile nutriţionale aplicate de
producători au rolul de a masca statutul nutriţional global al produselor (care, în urma
evaluării prin metoda SAIN-LIM, s-a dovedit a fi dezechilibrat), fapt care ar putea induce
în eroare consumatorii atunci când aceştia încearcă să facă alegeri sănătoase, în contextul
unei alimentaţii echilibrate.
AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea
educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor
Amfiteatru Economic 394
Pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii consumatorilor şi pentru
garantarea dreptului acestora la informare, ar trebui să se asigure informarea
corespunzătoare cu privire la produsele alimentare, cu atât mai mult cu cât alegerea
consumatorilor poate fi influenţată, printre altele, şi de consideraţii privind sănătatea.
Suplimentar rezultatelor descrise anterior, informaţiile existente pe etichete în lista
ingredientelor arată că produsele analizate conţin multe ingrediente nesănătoase, după cum
urmează: zaharuri adăugate, sirop de glucoză-fructoză, amidon modificat, arome artificiale,
vitamine şi minerale de sinteză. Toate produsele conţin aditivi alimentari (emulgatori,
antioxidanţi, agenţi de afânare, agenţi de creştere, arome artificiale), care pot avea efecte
adverse, mai ales pentru persoanele sensibile.
Informaţiile cu privire la ingrediente, în corelaţie cu rezultatele indicatorilor SAIN
şi LIM, prezentate mai sus, confirmă concluzia că toate alimentele analizate au un profil
nutriţional dezechilibrat.
Rezultatele prezentei cercetări demonstrează că în industria alimentară există o
discrepanţă între atractivitatea produsului alimentar, bazată pe proprietăţile senzoriale
excepţionale percepute de tinerii consumatori şi valoarea nutritivă reală a alimentelor, care
se traduce frecvent în profiluri nutriţionale dezechilibrate.
Concluzii
Calitatea senzorială reprezintă acea dimensiune a calităţii alimentelor care
determină preferinţa consumatorului pentru anumite produse, aceasta fiind crucială în
motivarea deciziilor de achiziţie şi consum. Valoarea senzorială este exprimată prin
caracteristici de calitate atributive şi noţionale, care nu pot fi determinate întotdeauna prin
mijloace obiective. Prin urmare, există un grad ridicat de subiectivitate în percepţia
consumatorului cu privire la calitatea senzorială.
Deşi este cunoscut pe scară largă faptul că proprietăţile senzoriale agreabile ale
alimentelor contribuie la asimilarea crescută a nutrienţilor în organism, considerăm că
absolutizarea rolului acestora în procesul de evaluare a calităţii de către consumator poate
conduce la apariţia unui dezechilibru nutriţional, deoarece un produs alimentar cu
caracteristici psihosenzoriale speciale nu are întotdeauna un profil echilibrat. Pentru a avea
o alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă sănătos, tinerii consumatori trebuie să înţeleagă
că un aliment gustos şi aspectuos nu este neapărat sănătos.
Rezultatele prezentei cercetări evidenţiază un nou tipar comportamental, conturat
pe fondul schimbărilor tehnologice din industria alimentară modernă şi al globalizării
ofertei de mărfuri alimentare. Adoptând acest tipar, noua generaţie de consumatori îşi
aliniază, implicit, comportamentul alimentar la imperativele economiei globale, bazate pe
supraconsumul unor alimente ultraprocesate şi dezechilibrate nutriţional.
Astfel, necesitatea de consolidare a educaţiei noii generaţii de consumatori din
România devine un imperativ categoric. O componentă esenţială a educaţiei consumatorilor
este reprezentată de educaţia nutriţională, aceasta fiind în măsură să restabilească reperele
nutriţionale, utile tinerilor pentru adoptarea unei alimentaţii sănătoase.
În acest sens, considerăm oportună derularea, în viitor, a unei campanii de
marketing social având ca obiect educaţia nutriţională. Campania specifică ar trebui să se
adreseze noii generaţii de consumatori din România, care necesită dobândirea de cunoştinţe
aprofundate în domeniul nutriţiei, cu privire la: rolul nutrienţilor esenţiali din alimente şi a
necesarului zilnic recomandat, metodele de calcul al necesarului zilnic de energie,
Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
AE
Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 395
principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase, avantajele şi dezavantajele nutriţionale ale
principalelor grupe de alimente, metodele de evaluare a profilului nutriţional al alimentelor,
avantajele nutriţionale şi sanogenetice, dar şi riscurile implicate de noile tendinţe de
diversificare a ofertei de alimente, utilizarea informaţiilor nutriţionale ale etichetei
alimentelor în contextul dietei zilnice. Un astfel de demers va fi în măsură să contribuie la
reorientarea comportamentului alimentar şi la adoptarea unor obiceiuri alimentare
sănătoase.
Deoarece este evidentă tendinţa noii generaţii de consumatori de a-şi dezvolta
comportamentul în strânsă relaţie cu media socială, este recomandabilă dezvoltarea unei
platforme informatice sau a unui website, cu scopul de a sprijini implementarea campaniei
de educaţie nutriţională.
În consecinţă, considerăm că lucrarea de faţă are implicaţii, atât în plan academic
cât şi practic, pentru domeniul nutriţiei umane şi al comportamentului alimentar şi ar trebui
să fie luată în consideraţie în procesul de planificare a strategiilor viitoare, pentru a
îmbunătăţi educaţia nutriţională a noii generaţii de consumatori din România.
Întrucât analizele senzoriale reprezintă experimente didactice care ajută la
dezvoltarea simţurilor, considerăm utilă includerea acestora într-un număr mai mare de
activităţi de seminar, aferente disciplinelor de ştiinţa mărfurilor alimentare, din cadrul
curriculei Facultăţii de Comerţ. Acest demers va conduce la dezvoltarea sensibilităţii
senzoriale a noii generaţii de consumatori, precum şi la creşterea standardelor educaţionale
în consumul alimentar.
Bibliografie
Achir, N., Bohuona, P., Collignana, A., Trezzanib, I. şi Trystramb, G., 2011. Ability of
some food preservation processes to modify the overall nutritional value of food. În:
The ICEF11 Food Process Engeneering in a Changing World, 22-26 Mai 2011, Atena,
Grecia.
Anthes, E., 2011. Accounting of taste. Psychology Today, January/February, pp. 78-84.
Beasley, L., Hackett, A. şi Maxwell, S., 2004. The dietary and health behaviour of young
people aged 18–25 years living independently or in the family home in Liverpool, UK.
International Journal of Consumer Studies, 4, pp. 355-363.
Beer, S., 2008. Authenticity and food experience – commercial and academic perspectives.
Journal of Foodservice, 19, pp. 153-163.
Darmon, N., 2007. Méthode SAIN-LIM: pour un étiquetage des aliments selon leur profil
nutritionnel. [online] Disponibil online: <http://www.inra.fr/Entreprises-Monde-
agricole/Resultats-innovation-transfert/Toutes-les-actualites/Methode-SAIN-LIM-pour-
un-etiquetage-des-aliments-selon-leur-profil-nutritionnel>, [Accesat 1 martie 2013].
Darmon, N. şi Darmon, M., 2008. L’équilibre nutritionnel. Concepts de base et nouveaux
indicateurs: le SAIN et le LIM. Paris: Lavoisier.
Darmon, N., Maillot, M., Darmon, M. şi Martin, A., 2007. Le SAIN et le LIM - un système
de «profilage nutritionnel» pour orienter favorablement les choix des consommateurs?
În: 3 Journées annuelles INPES de la prévention, Paris, Franța, 29-30 Martie 2007.
Darmon, N., Vieux, F., Maillot, M., Volatier, J.L. şi Martin, A., 2009. Nutrient profiles
discriminate between foods according to their contribution to nutritionally adequate
diets: a validation study using linear programming and the SAIN - LIM system.
American Journal of Clinical Nutrition, 89, pp. 1227-1236.
AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea
educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor
Amfiteatru Economic 396
Davis, B. şi Carpenter, C., 2009. Proximity of Fast-Food Restaurants to Schools and
Adolescent Obesity. American Journal of Public Health, 99 (3), pp. 505-510.
Diaconescu, I. şi Păunescu, C., 2003. Analiza Senzorială în societăţile comerciale.
Bucureşti: Uranus.
George, R. şi McDuffie, T., 2008. Adolescents' Food Attitudes and Behaviors During the
School Day: Implications for Food Marketers. Journal of Food Products Marketing, 14
(1), pp. 37-50.
Hill, N. şi Alexander, J., 2000. Handbook of customer satisfaction and loyalty
measurement. Ediția a III-a. Londra: Gower House.
Louis, W., Davies, S., Smith, J. şi Terry, D., 2007. Pizza and Pop and the Student Identity:
The Role of Referent Group Norms in Healthy and Unhealthy Eating. The Journal of
Social Psychology, 747(1), pp. 57-74.
Mencinicopschi, G., 2007. Biblia alimentară. Bucureşti: Litera Internaţional.
Negrea, M. şi Voinea, L., 2013. Studiul şi protecţia consumatorului. Bucureşti: ASE.
Pamfilie R., Procopie R., Bobe M. şi Vişan, S., 2011. Nutritional planning management of
the foodstuff: a systemic approach. International Business: Innovations, Psychology,
Economics, 2(1), pp. 143-152.
Petrescu, I., Dinu, V., Stefănescu, C. şi Eugen Dobrescu, 2010. Human factor’s
involvement in the consumer protection management. Amfiteatru Economic, XII (28),
pp. 267-286.
Pollan, M., 2006. The omnivore’s dilemma. A natural history of four meals. New York:
Penguin Press.
Pollan, M., 2008. In Defense of Food: An Eater's Manifesto. New York: Penguin Press.
Popescu, D., Negrea, M., Voinea, L. şi Stanciu, C., 2010. Conceptual transpositions
regarding the food quality in the mental of new consumer from Romania. În: IGWT,
The 17th Symposium IGWT „Facing the Challanges of the Future: Excellence in
Business and Commodity Science”. Bucureşti, România, pp. 536-541.
Procopie, R. şi Bobe, M., 2008. The logistics of information flow in managing the quality
of food products. Amfiteatru Economic, X (24), pp. 70-83.
Săseanu, A.S. şi Petrescu, R.M., 2011. Potential connections between migration and
immigrants' food consumption habits. the case of romanian immigrants in Andalusia,
Spain. Amfiteatru Economic, XIII (Număr Special 5), pp. 790-802.
Szwarc, P., 2005. Researching customer satisfaction and loyalty. London: Kogan.