cercet ări morfologice privind vasculariza Ńia sanguin ă a ... · variaz ă de la o pies ă la...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI
MEDICIN Ă VETERINAR Ă ŞCOALA DOCTORAL Ă
FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINAR Ă
SOCACIU ANTONIA
Cercetări morfologice privind vascularizaŃia sanguină a glandei mamare la rumegătoarele
mari
(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)
CONDUCĂTOR ŞTIIN łIFIC, Prof. univ. Dr. Aurel MUSTE
CLUJ-NAPOCA 2009
1
INTRODUCERE Cele mai recente publicaŃii anatomice veterinare, atât la nivel naŃional cât şi
internaŃional, se remarcă în primul rând prin tendinŃa evidentă spre abordări comparative.
Deşi vascularizaŃia glandei mamare reprezintă un aspect adesea discutat în
lucrările acelor autori care au descris anatomia şi fiziologia rumegătoarelor, am remarcat
faptul că, aproape fără excepŃie, descrierile sistemului sanguin la rumegătoarele mari s-au
limitat la o prezentare generală, neacordând importanŃă elementelor de detaliu.
Lucrarea de faŃă este o tentativă de a remedia această situaŃie, venind ca o
completare a studiilor realizate până în prezent şi ca o extindere a investigaŃiilor
ştiinŃifice menite să ofere celor interesaŃi nu doar o imagine de ansamblu, ci una detaliată
a modului în care se realizează vascularizaŃia ugerului la rumegătoarele mari.
STRUCTURA TEZEI : teza începe cu introducerea, urmată de două părŃi: prima parte
este reprezentată de studiul bibliografic, iar cea de-a doua parte cuprinde cercetările
proprii.
Partea I cuprinde patru capitole (1-4):
• Capitolul 1 cuprinde aspecte morfo-fiziologice ale dezvoltării sistemului vascular
embrionar, atât cel intraembrionar cât şi cel extraembrionar, sistemul vascular
fiind primul sistem funcŃional care se dezvoltă în procesul de embriogeneză a
vertebratelor.
• Capitolul 2 expune importanŃa angiogenezei, creşterea noilor vase de sânge, ca
fiind esenŃială, în timpul evoluŃiei fetusului, a ciclului reproductiv la femelă, în
procesul de reparare a Ńesuturilor, precum şi a vasculogenezei ca fiind procesul de
creare a vaselor de sânge prin diferenŃierea celulelor precursor endoteliale. Aceste
procese intervin în dezvoltarea sistemului vascular al organelor şi Ńesuturilor.
• Capitolul 3 prezintă date referitoare la ontogeneza glandei mamare, referindu-se
aici la cele cinci mari stadii de evoluŃie fiziologică a glandei mamare:
2
mamogeneza, lactogeneza, ejecŃia laptelui, galactopoeza şi involuŃia glandei
mamare.
• Capitolul 4 realizează o recapitulare a datelor bibliografice legate de organizarea
funcŃională şi structurală a glandei mamare în general şi a ugerului la
rumegătoarele mari, în special.
Partea a II-a, a cercetărilor proprii prezintă scopul şi motivaŃia lucrării, urmate de 6
capitole (cap. 6-11) care detaliază: materiale şi metode, rezultate privind vascularizaŃia
arterială a glandei mamare la rumegătoare mari în cadrul căruia am inclus un studiu
statistic; rezultate privind vascularizaŃia venoasă a glandei mamare, angiografia, discuŃii
generale şi concluzii generale. Lucrarea se încheie cu bibliografia.
Teza cuprinde 191 pagini, un număr de 2 tabele, 8 grafice, 13 schiŃe, 46 planşe
foto.
SCOPUL ŞI MOTIVA łIA LUCR ĂRII
Ne-am orientat asupra observaŃiilor şi cercetărilor privind această temă deoarece
speciile luate în studiu reprezintă o categorie de animale cu valoare economică mare,
specii a căror producŃie de lapte depinde de sănătatea morfologică a glandei mamare.
Pentru a asigura o înŃelegere întemeiată a patologiei glandei mamare trebuie mai
întâi înŃeleasă morfologia şi fiziologia acestui organ, aspecte ce ar trebui analizate
pornind de la vascularizaŃia şi inervaŃia ugerului.
Nu în ultimul rând, raportând şi din punct de vedere medical veterinar, apreciem
că există unele aspecte mai puŃin elucidate în ceea ce priveşte rolul irigării sanguine al
glandei mamare în corelaŃie cu frecventele afecŃiuni infecŃioase ale parenchimului
mamar. În consecinŃă, prin cele ce urmează, încercăm a ne aduce contribuŃia la elucidarea
acestor aspecte prin observaŃiile şi cercetările noastre la cele două principale specii
economice, bovine şi bubaline.
3
STUDIUL VASCULARIZA łIEI ARTERIALE A GLANDEI MAMARE LA
RUMEGǍTOARELE MARI
MATERIALE ŞI METODǍ
În scopul evidenŃierii şi al unui studiu sistematic privind sistemul vascular arterial
al ugerului, au fost folosite 24 piese, din care 13 de la vaci şi 11 de la bivoliŃe
aparŃinătoare unităŃilor de sacrificare a taurinelor din judeŃele Alba, Cluj şi Sălaj. Vârsta
animalelor a variat de la 3,5 ani la 18 ani. Bovinele şi bubalinele au fost sacrificate în
scop comercial, iar glandele mamare au fost obŃinute prin izolarea lor de la trunchi, prin
secŃionarea circulară a pielii de la baza ugerului, a ligamentelor suspensoare şi implicit
secŃionarea la acest nivel a trunchiurilor vasculare aferente.
După o minuŃioasă pregătire a materialului a urmat faza evidenŃierii vaselor de
sânge ale glandei mamare prin tehnica injectării acestora cu material plastic colorat (fig.
A). Injectarea vaselor de sânge s-a făcut, de asemenea, printr-un tub de plastic introdus în
lumenul acestora. Tubul a fost fixat la Ńesutul mamar printr-o ligatură.
Fig. A Tehnica injectării vaselor de sânge
1. Seringa, 2. Tub de plastic, 3. Ligatura de fixare a tubului de plastic, 4. Artera pudendă
externă.
The vessels injection technique
1. Syringe, 2. Plastic tube, 3. Fixing ligature of the plastic tube, 4. External pudic artery.
4
În acest procedeu materialul de injectat a fost produsul industrial Parcodur care
este un lac alchido-ureic. Acesta prezintă următoarele caracteristici: uscare rapidă,
aderenŃă excelentă, rezistenŃă excelentă la apă, rezistenŃă bună la soluŃii de detergent,
alcooli, durabilitate în exploatare. Acestuia i s-a adăugat întăritorul specific şi pigment
roşu pentru evidenŃierea arterelor.
Prin injectarea materialului au fost umplute mai întâi arterele de calibru mare,
umplere realizată prin presiunea exercitată progresiv asupra seringii de injectat. În acest
mod, treptat, s-a realizat şi umplerea vaselor de calibru mai mic până la nivel de capilare.
Glanda mamară injectată a fost menŃinută într-o soluŃie de formol 2%, timp de 24 ore.
DisecŃia şi urmărirea vaselor sanguine s-a efectuat cu ochiul liber şi cu ajutorul
lupei anatomice x3. Vasele disecate au fost fotografiate şi s-au efectuat şi schiŃe
anatomice.
MenŃionăm faptul că în cuprinsul lucrării sunt descrise şi prezentate iconografic
aspectele constante ale vascularizaŃiei arteriale şi venoase de la nivelul glandelor mamare
disecate atât de la vaci cât şi de la bivoliŃe. Prin această măsură nu excludem posibilitatea
existenŃei unor particularităŃi legate de subiect, particularităŃi semnalate de fapt privind
întregul sistem vascular periferic şi pe care le considerăm a fi nesemnificative privind
normalitatea morfologică şi funcŃională a organismului.
REZULTATE PRIVIND SISTEMUL ARTERIAL MAMAR LA BIVOLIłĂ
Ugerul este irigat arterial de arterele pudende externe şi interne. Din cele observate
de noi, atât la bivoliŃe cât şi la vaci, principalele vase arteriale mamare sunt reprezentate
de către arterele pudende externe. Arterele pudende interne se distribuie doar la sferturile
posterioare, interesând în mod deosebit învelitorile cutanate ale acestor segmente. Din
acest motiv pe acestea le considerăm a avea un rol secundar în fiziologia glandei mamare.
Artera pudendă externă, în ceea ce priveşte abordarea glandei mamare la bubaline,
precum şi distribuŃia ei terminală, se încadrează în norma comună descrisă în literatura de
specialitate cu privire la ugerul de bovine consultată de noi. Această situaŃie anatomică a
fost evidenŃiată în majoritatea cazurilor pe cele 11 glande mamare de bivoliŃă disecate.
5
Cu toate acestea, referindu-ne la segmentul vascular luat în considerare, la două piese au
fost găsite diferenŃe majore, după cum vor fi menŃionate şi descrise, considerându-le a fi
particularităŃi anatomice vasculare individuale care comportă o descriere (abordare)
corespunzătoare în raport cu cele menŃionate în norma considerată de noi a fi comună.
În cadrul studiului irigării arteriale a ugerului la bivoliŃă, cele 11 ugere au provenit
de la animale sănătoase clinic, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani, fiind în stadiul
fiziologic de repaus mamar.
La 9 din cele 11 ugere disecate, artera pudendă externă stângă
(A. pudenda externa sinistra) abordează treimea caudală a jumătăŃii corespunzătoare a
glandei pe care o deserveşte după care se bifurcă în ramura mamară caudală (A.
mammaria caudalis) şi ramura mamară cranială (A. mammaria cranialis) (fig. 1).
Fig. 1 Prezentarea grafică a bifurcaŃiei arterei pudende externe stângi, terminalele şi
principalele colaterale ale acestora, la bivoliŃă
1. Artera pudendă stângă; 2. Artera mamară caudală stângă; 3. Artera mamară cranială
stângă; 4. Limfocentrul retromamar stâng; 5. Ramuri colaterale pentru limfocentrul
retromamar stâng; 6. Ramura terminală a arterei mamare caudale stângi; 7. Parenchimul
mamar al jumătăŃii stângi a ugerului.
Graphic presentation of the left external pudic artery bifurcation, its terminals and some of
their collaterals, in buffalo cows
1. Left external pudic artery; 2. Left caudal mammary artery; 3. Left cranial mammary
artery; 4. Supramammary lymph node; 5. Lymphonodal arterial branches; 6. Terminal
branch of the left caudal mammary artery; 7. Mammary parenchyma of the left posterior
quarter.
6
Ramura mamară caudală stângă (A. mammaria caudalis), având un diametru de
aproximativ 6 mm, prezintă un traiect caudo-medial. Pe traiectul său emite arteriole
destinate irigării limfocentrului retromamar (fig.1, nr.5). Numărul arterelor limfonodale
Fig.2 DistribuŃia colaterală şi terminală a arterei mamare caudale stângi, la bivoliŃă
1. Artera mamară caudală stângă; 2. Ramuri arteriale limfonodale; 3.Ramură destinată
irigării sfertului posterior stâng; 4. Ramură colaterală medială; 5. Terminala latero-ventrală;
6. Limfocentrul retromamar stâng; 7. Parenchimul mamar al sfertului posterior stâng; 8.
Parenchimul mamar al sfertului anterior stâng; 9. Parenchimul glandular al sfertului
anterior drept; 10. Parenchimul glandular al sfertului posterior drept; 11. Ligamentul
suspensor median.
Collateral and terminal distribution of the left caudal mammary artery in buffalo cows
1. Left caudal mammary artery; 2. Lymphonodal arterial branches; 3. Arterial branch for
left posterior branch irrigation; 4. Medial collateral branch; 5. Latero-ventral terminal
branch; 6. Supramammary lymph node; 7. Mammary parenchyma of the left posterior
quarter; 8. Mammary parenchyma of the left anterior quarter; 9. Mammary parenchyma of
the right anterior quarter; 10. Mammary parenchyma of the right posterior quarter; 11.
Median suspensory ligament.
7
variază de la o piesă la alta, acesta fiind de maxim 3, situaŃie întâlnită la 4 din cele 11
glande disecate, aşa cum se poate observa în fig.1.
Din artera mamară caudală, paralel cu emiterea arteriolelor limfonodale, dar în
sens ventral, se desprinde o primă ramură importantă ce are un traiect ventro-lateral (fig.
3, nr. 3), distribuind-se în ramuri corespunzătoare irigării sfertului caudal stâng şi, în
final, terminându-se prin multiple arteriole care se distribuie în regiunea ventro-caudo-
laterală a glandei (fig. 2).
La aproximativ 1 cm distal de la originea primei ramuri descrise mai sus este
emisă cea de-a doua ramură (fig. 3). Aceasta are un traiect medial, orientându-se spre
ligamentul suspensor median. În traiectul său, emite ramuri pentru segmentul superior al
sfertului caudal stâng pentru ca mai apoi, în apropierea ligamentului suspensor, să se
bifurce terminal în ramuri cu traiect ventral. Aceste ramuri terminale irigă porŃiunea
medială a sfertului caudal stâng .
Fig. 3 Aspectul grafic al traiectului, colateralele şi terminalele arterei mamare caudale stângi
1. Artera mamară caudală stângă; 2. Limfocentrul retromamar (inghinal superficial) stâng
şi vasele arteriolare proprii, colaterale ale arterei mamare caudale stângi; 3. Prima colaterală
a arterei mamare caudale stângi; 4. A doua ramură colaterală medială stângă; 5. Terminala
latero-ventrală; 6. Terminala caudo-medială; 7. Ligamentul intramamar median; 8.
Parenchimul mamar al sfertului posterior stâng.
The graphic aspect of the left caudal mammary artery’s tract, collaterals, and terminals
1. Left caudal mammary artery; 2. Left supramammary lymph node and its arterial
vessels, collaterals of the left caudal mammary artery; 3. First collateral of the left caudal
mammary artery; 4. Second medial collateral branch; 5. Latero-ventral terminal branch; 6.
Caudo-medial terminal branch; 7. Median suspensory ligament; 8. Mammary parenchyma.
8
În segmentul său terminal, ramura mamară caudală se bifurcă. Astfel, o ramură
terminală ia un traiect caudo-ventral (fig.3, nr. 5) şi se distribuie Ńesutului glandular
corespunzător acestui segment al glandei precum şi Ńesutului adipos regional. Cea de-a
doua ramură terminală (fig. 3, nr 6), având un traiect caudo-medio-ventral, se distribuie
segmentului caudal al sfertului posterior stâng. Din această ramură se desprinde o
arteriol ă perforantă ce traversează ligamentul suspensor median, distribuindu-se
unei mici porŃiuni caudo-mediale a sfertului posterior drept (fig. 4).
Ramura mamară cranială stângă (A. mammaria cranialis sinistra), cu un
diametru de 8 mm, reprezentând cea de-a doua ramură terminală a arterei pudende
externe stângi, după un traiect de aprox. 5 cm, emite o primă colaterală care se orientează
în sens ventral. Această ramură colaterală, la rândul ei, se bifurcă după cum urmează: o
Fig. 4 Detalii privind ramurile arteriale perforante traversând ligamentul median intramamar
1. Ramură arterială perforantă; 2. Ligamentul median intramamar; 3. Orificiul de traversare a
arterei perforante; 4. Parenchimul glandular al sfertului posterior stâng.
Details of the perforant arterial branches crossing the median suspensory ligament
1. Perforant arterial branch; 2. Median suspensory ligament; 3. Crossing orifice for perforant
arterial branch; 4. Mammary parenchyma of the left posterior quarter.
9
arteriolă care se distribuie segmentelor laterale ale celor două sferturi homolaterale (fig. 7
nr. 5) şi o arteriolă ce se distribuie segmentelor mediale.
Următoarea colaterală a ramurii mamare craniale stângi este emisă în segmentul
mijlociu al jumătăŃii ugerului. Ea are un traiect ventral pentru ca în final şi această
colaterală să se bifurce în ramuri asemănătoare precedentei colaterale.
La scurtă distanŃă de cea de-a doua colaterală, ramura mamară cranială stângă se
bifurcă rezultând cele două ramuri principale: mamară medială stângă şi mamară
laterală stângă.
Spre porŃiunea terminală a ramurii mamare mediale stângi se desprind o serie de
fine arteriole perforante care traversează ligamentul suspensor (fig.5, a şi b) şi în
consecinŃă, se distribuie segmentului ventro-cranial al sfertului anterior drept. Aspecte
privind prezenŃa arterelor perforante cu origine în colateralele arterei mamare mediale
stângi au fost observate la 7 din cele 11 glande de bivoliŃă studiate.
Fig.5 Ramurile colaterale perforante ale arterei mamare mediale stângi
1. Artera mamară medială stângă; 2. Ligamentul median intramamar; 3-3’. Orificiile de
traversare a arterelor perforante; 4. Parenchimul mamar; a, b. Ramuri arteriolare perforante.
The perforant collateral branches of the left medial mammary artery
1. Left medial mammary artery; 2. Median suspensory ligament; 3-3’. Passing orifice for
perforant arteries; 4. Mammary parenchyma; a-b. Perforant arteries.
10
Originile, traiectele şi colateralele arterelor situate în jumătatea dreaptă a glandei
mamare nu prezintă diferenŃe majore faŃă de cele prezentate şi descrise în jumătatea
stângă. De exemplu, ca şi omoloaga sa din jumătatea stângă, artera mamară medială
dreaptă prezintă, în porŃiunea sa terminală, în imediata apropiere a ligamentului
suspensor median, o ramură perforantă care străbate această formaŃiune,
participând la irigarea sfertului anterior stâng.
Precizăm faptul că la ugerele de bivoliŃă disecate, principalele vase arteriale se
găsesc superficial, la baza ugerului, fiind acoperite doar de Ńesut conjunctiv lax şi un
bogat Ńesut adipos.
În raport cu norma comună descrisă în literatura de specialitate şi consultată de
noi, s-au pus în evidenŃă câteva particularităŃi de importanŃă majoră prezente la două din
cele 11 ugere de bivoliŃă studiate, particularităŃi care vor fi prezentate mai jos.
În primul rând, la aceste ugere, se remarcă lipsa arterelor mamare caudale, astfel
că segmentul caudal al sferturilor posterioare este irigat de arteriole provenite din ramuri
arteriale limfonodale şi ramuri arteriale cu originea în arterele mamare mediale.
În al doilea rând, de remarcat este faptul că în segmentul caudal al sfertului
posterior stâng s-au pus în evidenŃă, la ambele glande, prezenŃa a 2 limfocentri
retromamari stângi. Din artera pudendă externă stângă se desprinde o arteră limfonodală
care abordează limfocentrul lateral stâng, vascularizându-l. Aceasta părăseşte
limfocentrul prin perforarea capsulei pentru ca după un traiect de 5-6 cm să abordeze cel
de-al doilea limfocentru stâng. În final, arteriola părăseşte şi acest limfocentru,
distribuindu-se terminal parenchimului glandular al sfertului posterior drept (fig.6).
11
REZULTATE PRIVIND SISTEMUL ARTERIAL MAMAR LA VACĂ
În cadrul studiului irigării arteriale a ugerului la vacă, cele 13 ugere au provenit de
la animale sănătoase clinic, cu vârsta cuprinsă între 3,5 şi 12 ani.
MenŃionăm faptul că ramura mamară cranială prezintă un calibru mult mai mare
decât ramura mamară caudală. Astfel se poate aprecia că respectiva arteră (ramura
mamară cranială) constituie adevărata continuare a arterei pudende externe, respectiv a
arterei mamare propriu-zise.
PrezenŃa a trei ramuri de distribuŃie terminală a arterei mamare caudale a fost semnalată
la 7 din cele 13 glande disecate (fig. 7). La celelalte 5 glande, artera mamară caudală se
Fig. 6 Irigarea limfocentrului retromamar, la bivoli Ńă
1. Ligamentul suspensor median; 2. Parenchimul glandular al sfertului posterior stâng; 3.
Parenchimul glandular al sfertului posterior drept; 4. Limfocentrul retromamar stâng; 5.
Limfocentrul retromamar drept; 6. Arteriolă colaterală cu origine în artera mamară stângă; 7.
Ramura colaterală proprie Lc. retromamar drept.
Supramammary lymph node irrigation in buffalo cows
1. Median suspensory ligament; 2. Mammary parenchyma of the left posterior quarter; 3.
Mammary parenchyma of the right posterior quarter; 4. Left supramammary lymph node; 5.
Right supramammary lymph node; 6. Collateral artery with its origin in the left mammary
artery; 7. Collateral arterial branch for the right supramammary Lc.
12
distribuie sfertului posterior fără a prezenta o trifurcaŃie evidentă, din ea desprinzându-se
succesiv numeroase arteriole de calibru relativ redus ce asigură irigarea segmentului
glandular respectiv.
La cele 7 ugere menŃionate se desprinde din a doua, respectiv, din a treia ramură a
arterei mamare caudale câte o colaterală de calibru mic, (cca 2 mm) care traversează
ligamentul suspensor median.
Una din cele 13 glande provenite de la vacă a prezentat o situaŃie particulară în
ceea ce priveşte principalele artere ale ugerului şi situaŃia lor topografică. Această
particularitate constă în lipsa arterei mamare caudale. VascularizaŃia sferturilor
Fig. 7 BifurcaŃia terminală a arterei mamare drepte şi ramurile de distribuŃie ale arterei
mamare caudale drepte, la vacă
A. Arteră mamară dreaptă; B. Artera mamară caudală dreaptă; C. Artera mamară cranială
dreaptă; 1, 2, 3. Ramurile terminale ale arterei mamare caudale drepte; 4. Limfocentrul
retromamar drept; 5. Ligamentul intramamar median; 6. Parenchimul mamar al jumătăŃii
drepte a ugerului.
The right mammary artery’s terminal bifurcation and the distribution branches of the right
caudal mammary artery in cows
A. Right mammary artery; B. Right caudal mammary artery; C. Right cranial mammary
artery; 1, 2, 3. Right caudal mammary artery’s terminal branches; 4. Right supramammary
lymph node; 5. Median suspensory ligament; 6. Mammary parenchyma of the udder’s right
half.
13
posterioare este asigurată de cele două colaterale ale arterelor mamare mediale, ramuri ce
prezintă un calibru identic cu cel al ramurilor de origine.
La toate glandele disecate provenite de la vaci s-au pus în evidenŃă anastomoze
arteriale prin inosculaŃie, acestea producându-se între artera mamară medială dreaptă şi
ramuri arteriale cu origine în artera mamară medială stângă
La 6 dintre cele 13 glande disecate au fost remarcate anastomoze prin inosculaŃie
între ramuri cu origine în artera mamară medială şi laterală ale aceleaşi jumătăŃi
glandulare, aşa cum se poate observa în figura 10 (nr.3). La fiecare dintre aceste glande,
în traiectul său, artera mamară laterală emite numeroase ramuri colaterale menite să irige
sectoarele laterale şi respectiv medio-ventrale ale glandei. În segmentul său terminal,
artera mamară laterală emite o ramură de anastomoză prin inosculaŃie cu artera mamară
medială, după care părăseşte Ńesutul glandular în segmentul cranio-lateral al acestuia,
distribuindu-se, în final, asemeni ramurii terminale a arterei mamare mediale, pielii
corespunzătoare acestei regiuni.
Fig. 8 Ramura arterială de anastomoză prin inosculaŃie, la vacă
1. Artera mamară cranială dreaptă; 2. Artera mamară laterală dreaptă; 3. Artera mamară
medială dreaptă; 4. Ramură terminală a arterei mamare mediale drepte; 5. Orificiul de
trecere a ramurii perforante; 6. Ligamentul median intramamar; 7. Parenchimul glandular
mamar.
Arterial branch for end-to-end anastomosis in cows
1. Right cranial mammary artery; 2. Right lateral mammary artery; 3. Right medial
mammary artery; 4. Terminal branch from right medial mammary artery; 5. Perforant
artery’s passing orifice; 6. Median suspensory ligament; 7. Mammary parenchyma.
14
Fig. 9 Aspectul bifurcaŃiei arterei de anastomoză prin inosculaŃie în jumătatea stângă a
ugerului, la vacă
1. Orificiul de trecere a arterei de anastomoză prin inosculaŃie; 2. Prima ramură rezultată în
urma bifurcaŃiei arterei de anastomoză prin inosculaŃie; 3. Cea de-a doua ramură a arterei de
anastomoză prin inosculaŃie; 4. Ligamentul suspensor median; 5. Parenchimul glandular
mamar.
The bifurcation of the end-to-end anastomosis artery in the left half of the udder, in cows
1. End-to-end anastomosis artery’s crossing orifice; 2. First arterial branch emerged from end-
to-end anastomosis artery’s bifurcation; 3. Second arterial branch emerged from end-to-end
anastomosis artery’s bifurcation; 4. Median suspensory ligament; 5. Mammary parenchyma.
15
Fig. 33 Anastomoza prin inosculaŃie dintre artera mamară medială dreaptă şi artera mamară
laterală dreaptă, la vacă
1. Artera mamară medială dreaptă; 2. Artera mamară laterală dreaptă; 3. Ramura de
anastomoză prin inosculaŃie; 4. Ligamentul suspensor median; 5. Parenchimul mamar al
sfertului anterior drept.
End-to-end anastomosis between the right medial mammary artery and the right lateral
mammary artery in cows
1. Right medial mammary artery; 2. Right lateral mammary artery; 3. End-to-end
anastomosis branch; 4. Median suspensory ligament; 5. Mammary parenchyma of the
udder’s right anterior quarter.
16
STUDIUL VASCULARIZA łIEI VENOASE A GLANDEI MAMARE LA
RUMEGĂTOARELE MARI
MATERIALE ŞI METODĂ
Pentru evidenŃierea sistemului vascular venos al ugerului la rumegătoarele mari,
au fost folosite 27 piese, din care 15 de la vaci şi 12 de la bivoliŃe, animale aparŃinătoare
unităŃilor de sacrificare a taurinelor din judeŃele Alba, Cluj şi Sălaj. Vârsta animalelor a
variat de la 3,5 ani la 18 ani, iar femelele de la care s-au recoltat piesele anatomice se
aflau în diferite stadii fiziologice de activitate a glandelor mamare – repaus sau lactaŃie.
Bovinele şi bubalinele au fost sacrificate în scop comercial, iar glandele mamare au fost
obŃinute prin izolarea lor de la trunchi, prin secŃionarea circulară a pielii de la baza
ugerului, a ligamentelor suspensoare şi implicit secŃionarea la acest nivel a trunchiurilor
vasculare aferente.
Metoda utilizată a coincis cu cea folosită în cadrul studiului vascularizaŃiei
sistemului arterial mamar, cu precizarea că produsului industrial Parcodur i-am adăugat
colorant albastru pentru punerea în evidenŃă a venelor.
REZULTATE
ObservaŃiile şi concluziile care se desprind în urma disecŃiei celor 12 ugere de
bivoliŃă şi 15 ugere de vacă, ilustrează aspecte morfologice demne de luat în seamă, care
ar putea reprezenta un suport documentar atât pentru cercetarea ştiinŃifică fundamentală
cât şi în ceea ce priveşte importanŃa practică a morfologiei mamare.
O particularitate generală observată la toate glandele disecate privind venele
acestui organ constă atât în aspectul flexuos al traiectelor, cât şi modificările de calibru ce
conferă, în mod deosebit la vasele mari, un aspect varicos evident.
Particular este faptul că unele vene aparŃinătoare unui sfert confluează cu vene
care provin din sfertul aparŃinător aceleaşi păr Ńi a ugerului, formând trunchiuri
comune. Acest aspect găsit de noi la toate glandele studiate nu este semnalat în
17
literatura de specialitate consultată şi infirm ă conceptul că fiecare sfert mamar ar
avea sistemul vascular venos independent (fig.11).
O altă particularitate a sistemului venos mamar constă în faptul că din venele
mamare profunde se desprind adevărate ramuri venoase perforante care străbat prin
orificii proprii septumul median (fig.12). În acest mod se realizează un alt sistem
vascular venos comun celor două jumătăŃi ale ugerului. Acest aspect, de asemenea
nesemnalat în literatura de specialitate, infirm ă concepŃia de vascularizaŃie
independentă a celor două jumătăŃi ale ugerului. ParticularităŃile semnalate sunt
necesar a fi luate în considerare privind o nouă concepŃie cu implicaŃii practice privind
Fig. 11 Aspectul confluării venelor aparŃinătoare celor două sferturi homolaterale stângi
ale ugerului, la vacă (vedere laterală stângă)
1. Parenchimul sfertului anterior stâng; 2. Parenchimul sfertului posterior stâng; 3.
Mamelonul anterior stâng; 4. Mamelonul posterior stâng; 5. Limfocentrul retromamar
stâng; 6. Venele mamelonare bazale; 7. Venele superficiale ale celor două sferturi
homolaterale stângi şi confluarea lor.
The confluence of the veins in the two left homolateral quarters in cows
(left side view)
1. Mammary parenchyma of the left anterior quarter; 2. Mammary parenchyma of the left
posterior quarter; 3. Left anterior teat; 4. Left posterior teat; 5. Left supramammary lymph
node; 6. Basal teat veins; 7. Superficial veins of the two homolateral quarters of the udder
and their confluence.
18
patologia mamară referitoare la netransmisibilitatea în mod direct prin sistemul vascular
propriu intramamar a proceselor septice mamare de la un sfert la altul, sau de la o
jumătate la cealaltă a glandei mamare.
Aceste aspecte particulare revelate pe parcursul cercetărilor noastre au, aşadar,
implicaŃii practice privind patologia mamară, atât în ceea ce priveşte tratamentul
afecŃiunilor ugerului cât şi asupra metodelor de profilaxie.
Între sistemul vascular venos al celor două sferturi mamare homolaterale există
diferenŃe marcante. În acest sens ne referim la faptul că sferturile posterioare prezintă o
vascularizaŃie mult mai bogată în comparaŃie cu sferturile anterioare. Acest aspect
concordă şi cu cele semnalate de noi privitor la vascularizaŃia arterială. Din acest punct
de vedere este explicabilă corelarea ce există între irigare sanguină a diferitelor segmente
ale glandei mamare şi producŃia de lapte diferenŃiată în favoarea sferturilor posterioare.
FaŃă de cele menŃionate mai sus, precizăm că venulele provenite din zonele
papilare şi parenchimatoase ale sferturilor posterioare, în marea lor majoritate,
Fig. 12 Aspectul ramurilor venoase perforante
1. Ligamentul suspensor median; 2. Vena mamară mediană dreaptă; 3. Vena mamară
mediană stângă; 4. Venele perforante.
The perforant venous branches
1. Median suspensory ligament; 2. Right median mammary vein; 3. Left median mammary
vein; 4. Perforant veins.
19
confluează, realizând un cerc venos propriu fiecărui sfert. Acest cerc venos, la rândul lui,
se deschide în partea caudală a marelui cerc venos situat la baza ugerului. Aspectele
descrise mai sus au fost observate la 7 piese provenite de la bivoliŃă şi la toate glandele
provenite de la vacă.
În ceea ce priveşte originea celor două vene pudende interne am remarcat faptul că
la 3 din cele 15 glande provenite de la vacă şi la 2 din cele 12 glande provenite de la
bivoliŃă, trunchiul pudend intern comun lipseşte, cele două vene pudende interne
prezentând rădăcini separate, direct din cercul venos mamar bazal (fig.13).
Fig. 13 Segmentul caudal al ugerului la vacă. Originea venelor pudende interne
1. Ligamentul suspensor median; 2. Parenchimul sfertului anterior stâng; 3. Parenchimul
sfertului anterior drept; 4. Parenchimul sfertului posterior stâng; 5. Parenchimul sfertului
posterior drept; 6. Limfocentrul retromamar stâng; 7. Limfocentrul retromamar drept; 8.
Vena mamară cranială dreaptă; 9. Vena mamară caudală stângă; 10. Vena mamară
caudală dreaptă; 11, 12. Venele pudende interne; 13. Cercul venos bazal caudal.
The caudal segment of the udder in cows. The origin of the internal pudic veins
1. Median suspensory ligament; 2. Mammary parenchyma of the left anterior quarter; 3.
Mammary parenchyma of the right anterior quarter; 4. Mammary parenchyma of the left
posterior quarter; 5. Mammary parenchyma of the right posterior quarter; 6. Left
supramammary lymph node; 7. Right supramammary lymph node; 8. Right cranial
mammary vein; 9. Left caudal mammary vein; 10. Right caudal mammary vein; 11, 12.
Internal pudic veins; 13. Caudal basal venous circle.
20
ANGIOGRAFIA
Angiografia reprezintă o tehnologie imagistică, o metodă ce permite vizualizarea
radiologică a arterelor sau venelor după introducerea, prin injectare sau cu ajutorul unui
cateter, a unui mediu de contrast radioopac în circulaŃia sanguină sau în vasul ce prezintă
interes. Am recurs la această metodă de investigare în încercarea de a obŃine, şi pe
această cale, confirmarea descoperirilor făcute prin metoda injectării glandelor mamare
cu produsul industrial Parcodur, urmată de disecŃie.
MATERIALE ŞI METODĂ
În cadrul acestui studiu am folosit 3 glande mamare provenite de la bivoliŃă (două
au fost injectate pe sistemul arterial, iar una pe sistemul venos) şi 6 glande provenite de la
vacă (patru au fost folosite pentru arteriografii şi două pentru venografii). Animalele de la
care s-au recoltat piesele anatomice, au fost sănătoase clinic, fiind sacrificate în scop
economic. Vârsta celor 3 bubaline a fost de 15, 17 şi, respectiv, 18 ani, iar glandele
mamare se aflau în starea fiziologică de involuŃie mamară. Vârsta bovinelor a fost
cuprinsă între 1-2,5 ani, iar ugerele acestora s-au prezentat în stadiul de creştere şi
dezvoltare izometrică specifică vârstei prepubere a femelei. Pentru metoda de injectare cu
miniu de plumb s-a folosit un uger provenit de la o vacă în vârstă de 8 ani.
Prima metodă utilizată de noi a constat în utilizarea soluŃiei uleioase de miniu de
plumb, iar cea de-a doua metodă folosită în cadrul acestei lucrări, utilizează ca substanŃă
radioopacă Optiray® 300.
Introducerea soluŃiilor radioopace în artera pudendă externă sau în vena pudendă
externă, după caz, s-a efectuat prin intermediul unui tub de plastic ataşat unei seringi,
injectarea fiind realizată constant şi progresiv prin acŃionarea manuală a pistonului
seringii. După injectarea unei jumătăŃi a ugerului s-a realizat o primă expunere
radiografică, trecându-se apoi la injectarea jumătăŃii opuse, urmată de o altă expunere
radiografică.
21
REZULTATE ŞI DISCUłII
Prima expunere radiografică examinată a fost realizată la o glandă mamară
provenită de la o vacă în vârstă de 8 ani, injectarea arterei pudende externe realizându-se
cu soluŃia uleioasă de miniu de plumb. Introducerea substanŃei radioopace s-a realizat în
artera pudendă externă dreaptă, iar cantitatea injectată a fost de 10 ml. Impregnarea
soluŃiei fiind foarte slabă, interpretarea s-a făcut cu greutate.
Consecutiv injectării soluŃiei de miniu de plumb în artera pudendă externă dreaptă,
am realizat injectarea soluŃiei Optiray® 300, în cantitate de 5 ml, rezultatele putând fi
observate în figura alăturată (fig. 14).
Fig. 14 Aspectul radiografic al arterei mamare craniale drepte, injectată cu Optiray® 300, la
vacă
1. Artera mamară cranială dreaptă; 2. Ramură colaterală a a. mamare craniale drepte; 3.
Artera mamară medială dreaptă; 4. Artera mamară laterală dreaptă; 5. Ramură de anastomoză
a a. mamare mediale drepte cu artera mamară cranială dreaptă.
Radiographic aspect of the right cranial mammary artery, injected with Optiray® 300, in cows
1. Right cranial mammary artery; 2. Collateral arterial branch of the right cranial mammary
artery; 3. Right medial mammary artery; 4. Right lateral mammary artery; 5. Anastomosis
arterial branch between the right medial mammary artery and the right cranial mammary
artery.
22
Analizând imaginea radiografică de mai sus, putem afirma că, datorită
radioopacităŃii ideale a soluŃiei Optiray® 300, se pot observa aspecte anatomice de
detaliu, privind vascularizaŃia arterială a ugerului la vacă, aceste aspecte traducându-se
prin prezenŃa ramurilor de anastomoză prin inosculaŃie dintre artera mamară cranială şi o
ramură a arterei mamare mediale.
Radiografiile realizate la ugerele de vacă au scos în evidenŃă o serie de aspecte
particulare care nu au putut fi puse în valoare prin metoda injectării cu materialul
industrial Parcodur. Unul dintre aceste aspecte îl constituie prezenŃa unui sistem arterial
superficial, paralel cu sistemul principal al ugerului.
În ceea ce priveşte imaginile radiologice ale vascularizaŃiei arteriale la ugerul de
bivoliŃă, acestea s-au realizat în urma injectării cu soluŃia Optiray® 300.
În cadrul cercetărilor în care am utilizat metoda injectării arterelor ugerului cu
produsul industrial Parcodur urmată de disecŃia pieselor, la ugerele de bivoliŃă nu am
putut evidenŃia nici o anastomoză prin inosculaŃie, acest fapt datorându-se, probabil,
calibrului foarte redus al ramurilor arteriale de anastomoză, aspect ce a determinat
imposibilitatea vizualizării acestora prin metoda disecŃiei.
Fig. 15 Aspectul radiografic al arborelui arterial în jumătatea stângă a ugerului la bivoliŃă
1. Mamelonul posterior stâng; 2. Mamelonul posterior drept; 3. Ligamentul suspensor
median; 4. Artera mamară cranială stângă; 5. Artera mamară laterală stângă; 6. Artera
mamară medială stângă; 7. Artera mamară caudală stângă; 8. Ramură arterială de
anastomoză prin inosculaŃie; 9. Ramură arterială perforantă.
23
În fig.15 se poate observa cu uşurinŃă o ramură de anastomoză prin inosculaŃie
între artera mamară medială stângă şi o ramură a arterei mamare mediale stângi. În plus
faŃă de aceasta, se poate observa şi prezenŃa unei reduse ramuri arteriale perforante,
ramură care, deşi puŃin marcată de substanŃa radioopacă, traversează ligamentul
suspensor median, participând astfel la vascularizaŃia jumătăŃii stângi a ugerului. Această
ramură perforantă realizează o anastomoză prin inosculaŃie cu o ramură provenită din
artera mamară caudală dreaptă.
În cadrul acestui capitol am realizat şi un studiu al sistemului vascular venos al
glandei mamare la taurine şi bubaline. S-au folosit două ugere de vacă şi unul de bivoliŃă.
Mediul radioopac utilizat a fost reprezentat de Optiray® 300, iar metoda de lucru a fost
identică cu cea folosită la arteriografie.
łinem să menŃionăm faptul că studiul sistemului venos prin metoda angiografiei
este mai dificil în comparaŃie cu cel al sistemului arterial, în primul rând datorită
prezenŃei valvulelor venoase prezente în ultimul segment de traiect al venelor mamare
craniale şi în primul segment de traiect al venelor pudende externe, care face dificilă
injectarea mediului radioopac. Pentru eliminarea acestui inconvenient, am fost nevoiŃi să
introducem tubul folosit la injectare profund, pe o distanŃă de aproximativ 10 cm de
traiect venos, depăşind astfel segmentul venos al valvulelor. Cu toate aceste măsuri, am
constatat prezenŃa unor valvule şi la nivelul venei mamare caudale, ceea ce a făcut
imposibilă difuzia substanŃei radioopace în segmentul caudal al glandei respective.
Spre deosebire de metoda clasică de injectare a vaselor de sânge cu materialul
industrial Parcodur urmată de disecŃie, metodă aplicată în cadrul acestei lucrări, metoda
angiografiei relevă aspecte de detaliu deosebit de importante în cadrul studiilor de
morfologie normală în ceea ce priveşte vascularizaŃia unui segment sau a unui organ. Cu
această ocazie am putut observa că venele perforante sunt numeroase (cca 5-6) şi sunt
Radiographic aspect of the arterial vascularisation in the left half of the udder in buffalo
cows
1, 2. Left and Right posterior teat; 3. Median suspensory ligament; 4. Left cranial
mammary artery; 5. Left lateral mammary artery; 6. Left medial mammary artery; 7. Left
caudal mammary artery; 8. Anastomosis arterial branch; 9. Perforant arterial branch.
24
prezente atât la ugerele de bivoliŃă cât şi la cele de vacă. Mai mult decât atât, am putut
pune în evidenŃă vene perforante la ugerele provenite de la tineret bovin, ceea ce
contravine concepŃiei unor autori, conform cărora cercul venos bazal al ugerului
apare numai după prima gestaŃie.
DISCUłII GENERALE
În cadrul sistemului imunitar, sistemul vascular joacă un rol deosebit de important
în apărarea sănătăŃii şi integrităŃii organismului. Având în vedere acest deziderat, pentru
menŃinerea sănătăŃii şi funcŃiei fiziologice a glandei mamare în general şi, în special, la
rumegătoarele mari, se recomandă acordarea unei atenŃii deosebite aspectelor circulatorii
ale glandei, respectiv particularităŃilor reŃelei vasculare sanguine.
Cercetările noastre asupra sistemului sanguin al glandei mamare la bovine şi
bubaline, prin îmbinarea metodei injectării vaselor de sânge cu produsul industrial
Parcodur urmată de disecŃie cu metoda angiografiei, vin în completarea studiilor
anatomice existente până în prezent, studii care nu au reuşit să descifreze numeroasele
enigme ale acestui domeniu.
Studiul nostru a avut ca scop aprofundarea cunoştinŃelor privind vascularizaŃia
sanguină a glandei mamare la rumegătoarele mari, fiind motivat de conştientizarea
faptului că cercetarea sistemului circulator şi studiile realizate până în prezent asupra
glandei mamare la această categorie de animale nu au epuizat vasta lor cuprindere, datele
bibliografice existente putând fi completate cu noi informaŃii de importanŃă practică
majoră, nu doar în ceea ce priveşte tratamentul afecŃiunilor glandei mamare, ci şi în
privinŃa profilaxiei acestora.
Cu toate că în literatura de specialitate vascularizaŃia glandei mamare la
rumegătoarele mari nu este prezentată în mod distinct, pe specii, studiul ugerului de
bivoliŃă fiind subsumat celui de vacă, cercetările noastre au revelat faptul că o asemenea
25
abordare, deşi poate utilă în scopuri didactice, nu este adecvată pentru un tratat de
specialitate.
O primă diferenŃă notabilă între cele 2 specii luate în studiu constă în faptul că la
bivoliŃă principalele artere de la baza ugerului sunt dispuse superficial, fiind acoperite de
Ńesut conjunctiv lax şi adipos, iar la vacă aceste vase se găsesc dispuse profund, în Ńesutul
glandular al ugerului. Mai mult decât atât, noi am pus în evidenŃă faptul că, între cele
două specii există diferenŃe şi în ceea ce priveşte numărul de colaterale principale ale
arterelor mamare craniale. Această diferenŃă topografică a arterelor poate fi atribuită
ameliorărilor genetice ale bovinelor, ameliorări care au urmărit, de-a lungul generaŃiilor,
creşterea producŃiei de lapte şi, implicit, a glandei mamare.
Unul dintre aspectele morfologice care vin să justifice afirmaŃia privind tandemul
existent între irigarea sanguină şi nivelul productiv al glandei mamare este reprezentat şi
de existenŃa a două cercuri venoase proprii situate numai în structura sferturilor
posterioare, sferturi în care elaborarea laptelui este semnificativ mai mare comparativ cu
sferturile anterioare.
Un alt aspect ce vine să întărească ipoteza selecŃiei la bovine se referă la prezenŃa
anastomozelor arteriale prin inosculaŃie ce se realizează atât între ramurile colaterale ale
arterelor mamare mediale stângi şi, respectiv, drepte, cât şi între artera mamară medială şi
cea laterală. Mai mult decât atât, prin metoda arteriografiei am pus în valoare atât
prezenŃa ramurilor de anastomoză prin inosculaŃie dintre artera mamară cranială şi artera
mamară medială, cât şi ramuri perforante care ajung să irige jumătatea opusă celei de
origine. Aceste particularităŃi sunt de o reală importanŃă anatomică, având în vedere
faptul că bibliografia de specialitate consultată nu face referiri de nici un fel cu privire la
prezenŃa anastomozelor arteriale prin inosculaŃie ale ugerului.
În cadrul cercetărilor în care am utilizat metoda injectării arterelor ugerului cu
produsul industrial Parcodur urmată de disecŃia pieselor, la ugerele de bivoliŃă nu am
putut evidenŃia anastomoza prin inosculaŃie, acest fapt datorându-se, probabil, calibrului
foarte redus al ramurilor arteriale de anastomoză, aspect ce a determinat imposibilitatea
vizualizării acestora prin metoda disecŃiei. Metoda arteriografiei s-a dovedit deosebit de
utilă în cercetarea şi relevarea acestor anastomoze, fiind o metodă ce ne-a permis punerea
26
în evidenŃă a anastomozelor arteriale termino-terminale la bivoliŃă, precum şi a tuturor
vaselor de calibru redus şi a traiectelor acestora.
Ca o completare a sistemului vascular arterial al ugerului la rumegătoarele mari, în
cadrul cercetărilor noastre la ambele specii, am evidenŃiat numeroase confluenŃe venoase
existente între reŃeaua venoasă superficială şi cea intramamară profundă, precum şi
anastomoze intramamare profunde. Corelând acest aspect vascular venos cu cel existent
şi în alte segmente importante ale organismului, justificăm faptul că ugerul, în ansamblul
său, reprezintă, inclusiv sub aspectul circulaŃiei sanguine, un organ complex, foarte
puternic irigat şi care nu comportă impedimente vasculare segmentare sau totale de stază
în fluxul sanguin de întoarcere.
Cu totul particular, pe lângă anastomozele confluente venoase intramamare
profunde aparŃinătoare aceleiaşi mamele (aceluiaşi sfert al ugerului), au fost puse în
evidenŃă relaŃii vasculare venoase existente între cele două mamele homolaterale. Mai
mult decât atât, au fost puse în evidenŃă, în mod constant, comunicări sanguine venoase
între mamelele heterolaterale, comunicări realizate prin venele perforante care
traversează dintr-o parte în alta septumul intramamar median. Se realizează, astfel, un
dublu sens circulator sanguin între cele două jumătăŃi - dreaptă şi stângă - ale ugerului.
ExistenŃa acestor realităŃi anatomice de irigare sanguină venoasă intramamară şi
intermamară demonstrează, o dată în plus, unitatea morfofuncŃională a ugerului deşi acest
organ la vaci şi bivoliŃe este alcătuit prin alăturarea genetică a celor 4 mamele, cunoscute
sub denumirea de sferturi mamare.
Atât la bivoliŃă cât şi la vacă, rezultatele noastre au scos în evidenŃă faptul că
ramurile arteriale destinate irigării limfocentrilor retromamari ajung a se distribui
terminal parenchimului glandular al sferturilor caudale. Dacă adăugăm la acestea şi
aspectele privind sistemul venos superficial cu rădăcini în Ńesutul cutanat mamar care
prezintă, de asemenea, anastomoze realizate între venule a căror origini se situează în
învelişul cutanat al sferturilor opuse, precum şi în limfocentrii retromamari, suntem
îndreptăŃiŃi să atragem atenŃia asupra posibilităŃilor de transmitere a infecŃiilor de la
sfertul anterior la sfertul posterior homolateral, Ńinând seama de faptul că limfocentrii
retromamari drenează limfa de la mamelele aflate de aceeaşi parte a ugerului.
27
ExistenŃa constantă a anastomozelor între venele intermamare homolaterale şi, în
mod deosebit, între venele intermamare heterolaterale prin intermediul venelor perforante
determină realizarea unui flux venos dublu prin care sângele poate circula atât de la un
sfert la altul cât şi de la o jumătate la cealaltă a ugerului. Această configuraŃie particulară
a sistemului venos mamar merită a fi luată în considerare privind unele aspecte cu
implicaŃie practică. În acest context ne referim în primul rând la frecventele afecŃiuni
septice care, obişnuit, interesează iniŃial o singură mamelă (un singur sfert) şi care, în
cazul existenŃei unei circulaŃii sanguine intramamare de tipul celei descrise de noi, au
posibilitatea de a trece direct de la o mamelă la alta, fără a fi incriminată - aşa cum era
concepŃia până în prezent - în exclusivitate, circulaŃia sanguină generală.
În încheiere, putem afirma că înŃelegerea, importanŃa şi necesitatea cunoaşterii
aspectelor anatomice, circulatorii şi fiziologice ale glandei mamare la bovine şi bubaline
sunt esenŃiale pentru realizarea tratamentului necesar şi profilaxiei adecvate acestui organ
de o reală importanŃă economică.
CONCLUZII GENERALE
1. Metoda injectării cu produsul industrial Parcodur s-a dovedit a fi eficace în
cadrul studiului sistemului circulator al ugerului la rumegătoarele mari.
2. Atât ugerele de bivoliŃă cât şi cele de vacă studiate au prezentat comunicare
vasculară arterială între cele două jumătăŃi glandulare, stângă şi dreaptă.
3. Ramurile arteriale perforante cu originea în colateralele sau terminalele arterei
mamare caudale stângi au fost puse în evidenŃă la 36,35% din piesele disecate,
la bivoliŃă, iar la vacă în 46,15% din glandele disecate.
4. La bivoliŃă marile vase arteriale de la baza ugerului se găsesc dispuse
superficial, fiind acoperite doar de Ńesut conjunctiv lax şi de Ńesut adipos, iar la
vacă sunt dispuse profund, în parenchimul glandular.
5. Arterele mamare craniale au calibrul mai mare decât cel al arterei mamare
caudale la 100% din glandele de la ambele specii.
28
6. La bivoliŃă, calibrul marilor vase arteriale aparŃinătoare unei jumătăŃi
glandulare este identic cu cel al arterelor din jumătatea contralaterală.
7. Ramurile colaterale ventrale ale arterelor mamare craniale la bivoliŃă sunt în
număr de două, situaŃie observată la 81,81% din glande, iar la ugerul de vacă,
într-un procent de 92,30, artera mamară cranială emite o singură colaterală
importantă înainte de bifurcare.
8. La 18,18% dintre glandele de bivoliŃă disecate lipsesc arterele mamare caudale.
9. La vascularizaŃia sferturilor posterioare, în 18,18% din subiectele de bubaline,
participă şi ramuri arteriale limfonodale, iar la bovine procentul este de 30,76.
10. La 18,18% dintre glandele de bivoliŃă studiate limfocentrii retromamari sunt
vascularizaŃi arterial de către ramuri provenite din arterele pudende externe.
11. Ramurile mamare laterale şi mediale, după părăsirea parenchimului glandular
mamar, se distribuie Ńesutului cutanat al ugerului la toate glandele de bovine şi
bubaline studiate.
12. La 7,69% dintre glandele provenite de la bivoliŃă artera pudendă externă s-a
continuat doar cu ramura mamară cranială, lipsind ramura mamară caudală.
13. La vacă, vascularizaŃia arterială a limfocentrilor retromamari este asigurată de
ramuri cu origine în artera pudendă externă la 7,69% din cazuri.
14. Angiografia permite o bună vizualizare a numărului, traiectelor, calibrelor şi a
anastomozelor vaselor de sânge ale ugerului.
15. Prin metoda angiografică nu am constatat particularităŃi marcante ale
sistemului venos al ugerului de bivoliŃă în comparaŃie cu cel al ugerului de
vacă.