Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiSHANKARANARAYANANCeleZece Mari Puteri Cosmice: (DaSa Mahnvidye) iS. Shankaranarayanan; trad. dinlb. englezdde Marian Stan.

Bucuresti: Herald, 2019

ISBN 978-973 -lll -7 38-6

I. Stan, Marian (trad)29

Pentru noutili gi comenzivizita{i site-ul nostru:www edituraherald rosau contactali-ne la:

office@edituraherald.roOP.10 - CP.33 Sect. II BucuregtiT el: 0A.379.40.60, 02L.319. 40. 6L

F ax 027.319.40.59, 021.319.40.60

Mob: 0744.888 .388, 07 7 1.664.320

The Ten Great Cosmic Polaers (DASA MAHAVIDYAS)S. ShankaranarayananSamata Books, Chennai, India,2002

SHANKARANARAYANAN

CELE ZECEMARIPUTBRI COSMICE

(DASAMAHAVIDYA)

Traducere din limba englezl,:MARIAN STAN

PrefaE[ la edigia romani:MIHAI IITA

EDITURAd% n'"*"oBucuresti

Tradigia tantrici qi Cele ZeceMari Cunoagteri Divine(daia mahdvidyd) - Introducere in teml

Prefagl

Disciplinele cunoagterii divine

Ke[Tdrd

Tfipura Sundari

BhuvaneSvari

Ttipura Bhairavi

Chinnamasta

DhImavatiBagaldmuhtri

MEtafigi

Kamalatmiki

Corespondenp cu alte discipline spirituale

Sadhana

Sintezl

Index al y antrelo,' gi mantrelo r dafa mahdvidyd

care apar in lucrare

9

23

Cuprins

25

39

49

63

75

87

101

117

131

t43157

t67

181

r8,7

190

Prefotd

in prezentarea sa clasici legatd de Sri Vidye ;i iri cakra,

Sri Shankaranarayanan a pus accentul pe manifestarea Puterii

l)ivine Primordiale (Sakti) sub forma acestui Univers diver-

sificat gi structurat pe mai multe planuri. in lucrarea de faEI el

cxplici procesul acestei manifestiri. Cici, aga cum subliniazd

untorul, creatia nu este o aglutinare subit5, ci o revelare de

sine treptati. Mama transcendentd Ei suprem[ a Universului

nranifesti mai multe puteri si personalitiEi ale ei, fiecare avind

rrrisiunea de a exprima un adevdr specific al Fiintei sale. Dintre

rlccstea, unele sunt puterile esenliale, majore, despre care se

$pune ci sunt patru, sase, zece, doulsprezece etc., in funcEie

tlc punctul de vedere adoptat de ingelep$i (f:i)'din vechime.

'lhntra onoreazd cele Zece Puteri ca daia mahauidya, Mari( )unoagteri Divine, care lin creagia in imbri,tigarea lor cereascS.

Ce sunt aceste mahauidya? De ce sunt ele diferite unele

tlc altele, chiar daci toate provin de la gi conduc citre aceeaqi

Itealitate unicd? Cu luciditatea sa obiqnuit[, autorul explicl:

I tD toatl aceasti lucrare am tradus,,seer" sau,Vedic Seers" prin sintag-

un ,,infelept [vedic] (fsi)". Este vorba despre faimogii ingelepli qi clarvizitorilrgcndari ai timpurilor vedice, venerati pind in ziua de azi. (N. red.)

23

CnteZpct MRnr Purenr Cosltrcr

,,Fiecare fmahaiidya] este o funcgiune cosmicl speci-

ficI gi fiecare conduce citre o realizarc specifici a Realitdgii

Unice. Puterea lui Kali, fo4a sonori a lui Tira, frumusegea

gi beatitudinea lui Sundari, viziunea atotcuprinzitoare a lui

Bhuvanedvari, farmecul strdlucitor a lui Bhairavi , fotEa extra-

ordinarl a lui Chinnamastl, inergia ticuti a lui Dhumavati,

puterea paralizantl, a lui Bagalamukhi, jocul expresiv al lui

Matangi, ingelegerea gi armonia lui Kamalatmika sunt dife-

ritele caracteristici [gi] manifestirile distincte ale Constiintei

Supreme ce au flcut posibili aceast[ creafie. Tantra spune ciRealitatea Supreml po atefircalizati prin intermediul acestor

ipostaze diferite".

Secretele acestor uidya sunt addnc ingropate in scripturi

(lastra) gi in tradigiile orale. ii datorim lui Sri Shankarana-

rayanan recunogtinla noastri pentru modul in care a intuit

aceste aspecte fundamentale, pentru erudilia sa profund5,

fplind de] congtiinciozitate, cu care a descifrat indiciile [ofe-

rite de tradiEiel gi ugurinla cu care a putut si punl in leglturl

trecutul imemorial al misticilor gi prezentul dominat de gtiin-

1a empiricd. in acelasi timp, autorul reuseste si armonizeze

conceptia sa despre Tantra cu doctrina gi practica Vie{ii Diui-

ne, agacum a fost ea prezentltdde Sri Aurobindo in poemul

siu epic Sauitri.

A fost mai mult decit o incintare sd-l urmirim pe autor

in studiul ac estor daf a mahauidyas gi sunt cu atdt mai bucuros

cu cit, odat[ cu prezenta edi$e, aceasti bucurie va putea fi

impirt5giti de un numlr tot mai mare de cititori qi clutitori.

Disciplinele cunoogterii divine

El studiase Vedele. Ca toti cei care studiauVedele (uaidi-

['a) in vremea lui, el s-a dedicat vocatiei sacerdotale, triindrlc pe o zipe alta. impins de siricie, el s-a indreptat citre

t'ineva care fputea] si-l invele o mantra pentru a se imbogi-

1i rapid. DupI ce a oblinut mantra, s-a aqezat in curtea din

lhga propriei case si a inceput sI o repete. Dupd vreo doud

cerasuri, respectivul uaidika a vdzut o cerqetoare la uEa lui,

ccea ce nu era deloc ceva neobisnuit. El nu a incercat sd o

irlunge, deoarece nu dorea si-gi intrerupdjapa intercaldnd

rriqte cuvinte intre repetitiile fmantrei]. Cersetoarea zdren-

liroasi s-a asezat pe vine si a desficut ribditoare nodurile

rrnei legituri jerpelite, a scos cei cigiva blnuqi pe care iitinea

ircolo si, inainte ca ingeleptul si-qi dea seama ce se intimpli, a

iu'uncat bdnugii la picioarele lui. Firegte ci acel uaidika afost

rrimit si a inceput si protesteze.

,,Pii, asta tot ceri de vreo doud ceasuri", spuse femeia si

i;i vlzu de drum. Profund dezgustat, eroul nostru a abando-

n'.lt repetarea mantrei, figlduindu-si sI nu mai urm[reascd

v rcodatd asemenea scopuri.M.P. Pandit

i

I

CntgZscB Manr Purenr Cosnrrce

Acest incident, petrecut cu mulfi ani in urm[, este amin-

tit aici, deoarece el pune in luminl citeva principii funda-

mentale din Tantra Sastra.Evident, cu ajutorul formulei care

ii fusese dat[, omul intrase in legiturl cu o entitate sau un

spirit, o zeitate de o clasi inferioar5, care pusese stipinirepe vehiculul uman al cergetoarei, si, in decursul a dou[ ore, o

fbcuse sd plece cu pulinii bani pe care-i avea pentru a-i ddrui

acelui om. Z eitatea a rlspuns cu promptitudine, c6ci, fi ind pe

treptele de jos ale ierarhiei cosmice, trepte aflate in imediata

apropiere a planului terestru, ea putea fi usor invocatl de

cltre fiintele umane. Pe de alti parte, puterea ei era limitatila a oferi doar acei binugi celui care ii ceruse aiutorul.

Tantra recunoaqte o unici Divinitate Supremi care gu-

verneazd asupra a tot ceea ce existi in calitate de Cea Prea

inaltd, dar admite in acelagi timp existenga diferiEilor zei gi

zeige.

Iatd, ce spune Sri Kapali Sastriar: ,,ingeleptii tantrici nu

vid aici nicio inadvertenf5, recunoscdnd ci aceastl creagie

nu se prezinti sub forma unui sistem monobloc, ci sub forma

unei mulEimi de lumi dispuse ierarhic pe diferitele niveluri

de con;tiin16 qi planuri, iar diferigii zei si zeiEe sunt fiinte,

puteri gi entitif superioare, a cdror autoritate provine de

la Divinitatea Supremi, ceea ce le ingdduie si igi asume ro-

lul care li se cuvine gi sd acfoneze sau si guverneze asupra

sferelor specifice fieciruia. Existi o ierarhie precisi de zei,

dintre care unii sunt mult dincolo de cele mai inalte tdrdmuri

ceregti la care au acces oamenii. Existi insi gi zei sau zeige

mai apropiate de nivelul omenesc. Aceste zetSli sunt mai uqor

accesibile celor care aspiri la fcontactul cu] ele, iar in unele

cazuriaspirantul aflat pe calea tantricd le cauti ajutorul, do-

Drscrpr,rwrr-B cuNoAsrERIl DTvINE

rind si fie ciliuzit de ele in efortul lui. Aceste divinititi suntinzestrate cu aptitudini si puteri ce depisesc posibilit[gile de

care dispune in mod normal fiinta umand, ceea ce, insi, nule conferl in niciun fel o naturi divind.

Existi doul categorii de zeitdti: una superio ard, (uccha

deuata) si alta inferioard (kgudra deuata). De regul6, zeitdtile

aflate in imediata apropiere a planului terestru - cele care

rnisunl in lumea energiilor vitale, situati imediat deasupra

lumii fizice - sunt de tip inferior. Ele rlspund foarte prompth solicitirile celor care le caut[ aiutorul, dar o fac, de regu-

l'i, pentru propriul lor interes, mai precis pentru a acapara

run anumit vehicul uman si a-l transforma intr-un centru al

activitdtii lor [din planul fizic].

La inceput ele pot rispunde la chemarea ciutitorului,('cea ce se gi intimpld, dar, in cele din urmi, il abandoneazd

liiri menajamente odatd ce si-auindeplinit scopul. Astfel, c[-lrtiltorul este indus in eroare, iar evolutia lui interioari ajunge

infr-un impas sau chiar se incheie dezastruos.

Zeitilgile inferioare (ksudra deuata) il induc pe ciutdtorirr croare cu mici daruri sclipitoare, care ii dau falsa impresie

rlt' progres gi lde obtinere a puterilor suprafirestil (siddhi)

irnlriedicdnd aparilia adeviratei Cunoasteri Qfiana), care arrlrrt:c la demascarea intregii lor scamatorii si reusind si aser-

vt.irsci fiinta respectiv[ pentru propriile lor scopuri cu pretulsrrllctului acestuia care, inselat, ia calea pierzaniei".l

[1xisti, ins5, entitSli de un ordin mai inalt, binevoitoare,

ttu'lut deuata, dar, din cauzd cd ele ocupd niveluri mai inalte,

r.ilutiitorul este nevoit sd facd un efort pentru a accede pAnI

' Sri 'l'V. Kapali Sastriar - Sidelights on the Tantra.

CBtr'ZscB Menr Pumnr Cosurce

la ele. Ele il insogesc, ins5, pe ciutitor pe cale intr-un mod

constant gi lipsit de primejdii, fbcindu-i, in cele din urmI,

binele suprem.

Existd zeitdEi si mai inalte, cu funcgiuni cosmice mai

apropiate de Divinitatea Cosmicd SupremS, care domnegte

asupra miriadelor de lumi create. in vArful acestei structuri

piramidale care este cosmosul, cuprinzind mai multe niveluri

de congtiinl5, tot mai elevate, pe culmea acestor nenumdrate

niveluri gi planuri de existengi, existd anumite zeitdEicardina-

le, multiple fagete ale Adevirului Unic, Divinitatea Supreml

ce ii corespunde lui Brahman din Upanigade.

Practicile spirituale care conduc la asemeneaZeitdgi

principale poarti numele de brahma uidya. Ele sunt foarte

cunoscute gi sub numele de maha uidya, marile cii ale prac-

ticii fspiritualel sau siddha uidya, ciile de explorare pe care

r ealizar ea [ultimi] este garantatd.

Cuvintul sanscrit uidya este alcituit din rldicina uid-

,,a cunoaste" sau ,,a ingelege". VidyAinseamni invig5turi sau

cunoaEtere, ceea ce desemneazi qi modalitatea de a ingelege

si calea cunoaqterii si invdtitura Ipropriu-zisi]. Pretutindeni

in lume, aflindu-se in ciutarea celei mai inalte cunoasteri,

misticii au urmat anumite c[i gi au adoptat unele discipli-

ne spirituale secrete, destiinuite doar in cadrul unei linii de

transmitere initiaticd, de la maestru la discipol.

in India, Upanigadele,tezaur de ingelepciune striveche

;i de cunoaqtere ezotericI, mentioneazd,in textele incluse

anumite uidya, discipline ale cunoa;terii flspirituale]. Tre-

buie si ne amintim c[ Upanigadele nu sunt doar nigte texte

ce rezum[ speculagiile filosofice ale vechilor no$tri ingelepgi

(ysi), aga cum se crede indeobgte, ci sunt, de asemenea,

DtscrpltmeLB cuNoAsrERrI DIvINE

manuale pentru sadhana, ghiduri practice care findrumdin] clutarea de ordin spiritual. Ele sunt consemniri ale in-vflgiturii pe care ciutltorii din vechime au primit-o de larnaeqtrii lor, un aid-mdmoire al momentelor d.e realizareobtinute in urma practicii diferitelor discipline ale cunoas-

tcrrii de pe calea (sadhana) lor. La fel, in tantre, care suntt'logiate ca fiind marile sadhana iastra, manualele destinateprtrcticii, descoperim c[ marile discipline ale cunoasterii(mahauidya) ocupi un loc important. Mai ales c6nd Divi-rritatea Supremd este venerati ca Marea Zeitd,Primordiall,' l'ir ntra clasifi ci disciplinele care condu c la zeitd,tile princi-

1 rrtle ca d ai a m ahau idy a, cele Zece Mari Cuno asteri Divinel.

Aceste Zeitdgiprincipale sunt zece ipostaze remarcabilerrlc I\4xmsl Divine. Marile lor nume sunt: Kali, Tara, TripuraSundari, Bhuvane6vari, Tripura Bhairavi, Chinnamaste, Dhu-r rr uvati, Bagalamukhi, Matangi si Kamalatmika.

Semnificatia clasificirii acestor uidyain zece categoriit'stc dificil de limurit. Putem, insi, afirma urmdtoarele: Su-

l)r'cma MamS este Absolutul Transcendent, inefabil si imua-hil. in actul creafiei, ea se supune pe sine timpului ;i spafului.l)csi spatiul este, de fapt, o singuri intindere uriasi, pentruo rrrai bunl intelegere, impirgim Spagiul indivizibil si infi-rri( in zece puncte cardinale: Est, Vest, Sud, Nord, Sud-Est,

Surl-Vest, Nord-Est, Nord-Vest, deasupra si dedesubt. Totrrst f'cl, Mama unici si infiniti este infltiqatd sub forma a zece

1 rt.rsonalititi remarcabile.

Desigur, cunoasterea este una, si constiinta este una si

rrt't,r.asi pretutindeni. insl ea este perceputd si ingeleasd inI Srru, intr-o alti terminologie, destul de uzitat6., cele Zece Mari Puteri('rrsrrricc. (N. red.)

Cnt-B,Znce Mem Pursnr Cosvrcr

zece modalitili diferite de citre cele zece simturi: ureche,

piele, ochi,limbi, nas, anus, organe genitale, picior, mini,gur61. Tot astfel, Adevdrul unic este perceput in cele zece

fagete diferite ale sale; Mama Divini este veneratl9i abordati

sub forma celor zece aspecte cosmice, daia mahauidya.

Fiecare dintre aceste ZeceMati uidya este o brahma

uid,ya. Cel care aspiri (sadhaka) cdtre oricare dintre aceste

uidya atinge in cele din urmd, dacd aspiragia lui este suficient

[de intens i], s copul suprem al vietii, p aram a p uru s arth a, adi-

cd rcalizarea de sine si realizarea lui Dumnezeu, inlelegdnd

cd zeiyanu este diferiti de propriul Sine.

Toate aceste uidya sunt niste zeitlgi benefice de cel mai

inalt rang gi, astfel, fac totul pentru binele celui aflat in ci-utarea Cunoaqterii (uidya). CIci oricine porneste pe calea

acestor zece uidyainainteaz\,pe un teren ferm, in siguranti si

dincolo de dubii. Nu este nevoie ca aspirantul si vizeze chiar

de la inceput cel mai inalt scop al vieEii. Scopul sdu este, pro-

babil, indeplinirea unor nevoi imediate, motiv pentru care el

se apropie dezeitatea[respectivi]. Odati ce un aspirant se in-

dreapti citre o anumiti zeitate, aceasta iasadhana asupra ei.

Aceasta este caracteristica acestor mahauidya. Orice

doreqte aspirantul, Mama Divini implineste. Cu timpul, de-

votiunea aspirantului devine tot mai puternici si el inval5

si-qi indrepte atenlia asupra zeitdgii chiar si pentru cele mai

banale chestiuni cotidiene, ciutdndu-i sfatul la fiecare pas

qi aspirind cdtre gratia sa. incepe astfel o confluentl vie, o

intimitate concreti intre adorator gi zeitate, care este atdt de

I Cele cinci organe ale cunoaqterii Qfi'anendriya) 9i cele cinci organe de

actiune (karmendnya), agezate de noi in ordinea lor de emanalie (systi kra-

rna). (N. red.)

Drscrpr,rrrrer,B cuNoAsrERrr DIVINE

lhscinantl, de captivant5, incdt, in comparatie cu ea) toatetlorintele si toate scopurile cu care devotul a pornit pe cale

rlcvin neinsemnate. De-acum inainte intreaga perspectivlrlcvine diferitl si survine o schirnbare in atitudinea cdutito-rului fati de viali si lucruri. Apar semne vizibile ale comu-niunii, dovezi concrete ale contactului, indicii indubitabileukr Prezentei si inconfundabilele atingeri ale miinii Divine inliccare intimplare, in fiecare imprejurare. Ceea ce odinioari('onstituia un miracol devine acum un lucru banal, qi intreaga

viati devine un elan fericit citre Scopul Suprem.

Astfel, scopul acestor uidya nu este altul decdt insdsi Re-

irlizarea Sinelui, atma saksatkara. Desigur, in mare misurl,crr clepinde de aspirant si de participarea lui activ6, dar, chiarrlircd aspirantul se opreste la mijlocul drumului, nu i se intim-;rli nimic riu, insi evoluEia lui este intdrziatd.. Pe calea spiritu-'tlit (sadhana) existi multe capcane. Este posibil ca emotiileirrf'crioare si predomine sau ca egoul sd intervini la fiecare

1rrrs. Odatd ce aspirantul s-a consacrat oriclreia dintre aceste

r,t't'c uidya, el trebuie sI izbindeascd in cele din urmd. Este

lrosibil ca aspirantul si esueze in viaga prezente. Respectiva

t,id.yail va face si reia firul ciii spirituale (sadhana) in viara

rr rrrriitoare, continuend si impulsioneze sufletul aspirantului

l,('ntru a-si continua neabitut ascensiunea. Chiar si un singur

lf irs pe calea acestor uidya conteazd,foarte mult in apropiereatk,scopul final. Niciun efort nu este irosit (zadarnic). Practic,'l'iurtra afirml fird echivoc c[ doar cei care au fost pregi-trli suficient in vietile anterioare pot aborda preliminariileir('('stor uidya. Doar lor le sunt destinate aceste cii perfectvrrlitlate si intocmite cu grij6. Ei sunt alegii, oamenii care au

3l

Cil'eZncn Menr Pursnr CosrurcB

o misiune, cei care trudesc neobosit pe calea ascendent6 a

acestor discipline ale cunoasterii.

Chiar dacl toate aceste uidya ducspre Realitatea ultim[,

asta nu inseamni ci ele sunt identice. Fiecare uidya este dis-

tinct[ si poate fi deosebitS de celelalte. Fiecare este o funclie

cosmici specifici Ei fiecare conduce citre un anumit mod de

rcalizarea RealitSlii Unice. Puterea lui Kali, forga sonori a lui

Tara, frumusefea qi beatitudinea specifice lui Sundari, vizi-

unea cuprin zdtoare a lui Bhuvanesvarr, farmecul strilucitor

a lui Bhairavi, forEa extraordinard a lui Chinnamasta, inertia

t[cuti a lui Dhumavatr, puterea paralizantda lui Bagalamukhi,

jocul expresiv a lui Metangi, precum si inlelegerea qi armonia

lui Kamalatmika sunt diferitele caracteristici, manifest[rile

distincte ale constiingei supreme care a flcut posibild aceast[

creafie.

Tantra spune ci Realitatea Supremi poate fi' rcalizatd'

prin intermediul acestor ipostaze diferite. in funcgie de inzes-

trarea qi inclinagiile aspirantului, el o rcalizeazd fcomuniunea]

cu marea zeil[, sf6rgeqte identificdndu-se cu ea, cu puterea

ei, cu forfa ei impresionant[, cu puterea ei patalizanti sau

cu frumuseqea qi beatitudinea ei, cu armonia Ei ingelegerea

ei. Dacd vrei sI te scalzi intr-un riu, nu te poli scilda in tot

riul, trebuie s[ te scalzi intr-un anumit loc. Tot astfel, daci un

aspirant doreste si aiungi la Divinitate, asa limitat cum este

de propria sa receptivitate si abilit5gi, alege o cale specifici,

alege pentru adoragie un anumit aspect al Divinit6lii. intrucdt

demersul lui are un singur scop, el va progresa rapid pe cale,

ajungdnd la accesul direct gi, in cele din urmi, la o identificare

perfectl cu Divinitatea.

DrscrpltxoLn cuNoAsrERII DTVINE

Tantra, ins6, nu intentionea zd,sd,limiteze capacitatea in-

tlividului la o singuri ipostaz[ arealizdrii, oricit de perfecti ar

li rrrr. Este adevirat ci existd zece mahauidya carc duc direct

lrr Adevirul Suprem, zece cdibine conturate, nepericuloase

;ii care asigurd cu certitudine accesul direct la cunoastere.

l)rrcl, de exemplu, cineva adopti calea (sadhana) specificd,

f x'ntru mahauidyaChinnamasti, in cele din urm5, individulrriunge la o perfecti identificare cu Realitatea Suprernd. inircclasi timp, aceasta este o identificare parfiali, deoarece( lhinnamastd este doar un aspect al Realitilii Supreme lcare

rrrc infinit de multe aspecte]. Pentru a ajunge la Absolutul

l)ivin, este necesard o realizare atotcuprinzdtoare, nu una

spccific[. Apelind iar la analogia scildatului intr-un rdu, dacl

rkrresti sd afli cite ceva despre flux si reflux, despre turbioa-

rrt,lc si curenlii unui riu, trebuie si te scalzi in locuri diferite

rlin acel rdu. Bste exact ceea ce face aspirantul care sivdrseste

o rrblutiune intr-un loc sacru. De exemplu, la Kashil sunt pre-

scrise ablugiuni la mai multe gathz pentru ca aspirantul care

sc sc:aldd sd poatl avea parte de realizarea plenari a majestitiirlivinului Gange. Tot astfel, in cadrul celor Zece Mari Disci-

plinc ale Cunoasterii, ciutltorul poate aspira la o cunoastere

Irrtcgrali, el putind, in functie de capacitatea proprie, si se

rrpropie de Absolutul Divin, avdnd cdt de multe experienge

rult' realizirii spirituale poate avea.

De fapt, Tantra, care si-a cdgtigat pe drept faima de qti-

irrlii a sintezei, afrrmd. c[ o anumitd mahauidyd il conduce

I Vitra4asi sau Benares. (N. red.)' Scrie de trepte care coboard in apele unui fluviu, riu sau lac. (N, rr.)

aa

CsLe Zsco MetI PutPnt Cosurcn

pe aspirantul (sadhaka) care ob$ne accesul la ea spre o altd

mahauidya,in funcgie de nevoile gi aspira$ile acelui ciutltorl.Devotul lui Kali are parte de o realizare unici a Divi-

nititii, sub o formd teribil[2. in acelasi timp, realizarea Di-

vinitigii in aspectul ei favorabil ii este disponibilS dacl el

intelege conceptul de Bhadra Kali3. Apoi el continui ingele-

gdnd corespondenta dintre doui alte uidya - Tripura Sun-

dari si Tripura Bhairavi, ,,Tripura cea frumoasi" si,,Tripura

cea teribili". Chiar in cadrul lui Sundarl uidya este prescrisi

devogiunea fagi de Mantrini gi Daldanatha, insoqitoarele lui

Lalita Tripura Sundari. Mantrini este Syamala sau Matangi,

iar Daldanatha ii corespunde lui Bagalamukhi. Aqadar, prin

uidyald Tripura Sundari, aspirantul are acces [9i] la reali-

zdrile spirituale ce tin de Cunoagterile (uidya) specifice lui

Matangi qi Bagalamukhi.

Aici trebuie si dIm un avertisment. Cind se spune cIuidyalui Sundari confine implicit uidyalt'i Matangi 9i lpe

cea a lui] Bagalamukhi, mintea omeneasci se gribegte si con-

chid[ cduidya lui Sundari este superioari celorlalte dou5.

I Acest aspect este deosebit de important, in special Pentru ciutltoruloccidental, avid si acumuleze cit mai multe cunostinte qi inilieri. Odati in-

trat, printr-o iniliere, intr-o linie tradi$onali, pe calea unei mahAuidya, eate

poate conduce la oricare dintre celelalte nottd. (N. red.)2 Zeitdgile pot avea o formi sever5, teribild (raudra) sau una favorabili,

pagnici (ianta). CeleZece Mari Puteri Cosmice (daia mahauidya), datoritd

nivelului maxim de elevare gi complexitate al cunoasterii pe care o intru-

peazi, prezirti toate, in diferitele lor aspecte, ambele forme de manifestare,

existind, insi, o anumiti predominanqd conform clreia ele se grupeazd in

doud mari familii, avind-o ca prototip pe Kali - pentru puterile teribile - qi

pe Tripura Sundari - pentru cele pasnice. Practica 9i modalitigile de adorare

capitd un anumit specific in fiecare dintre cele doui cazuri. (N' red,)3 Bhadra inseamni ,,favorabil, binecuvintat". Bhadra K[li este o forma

paqnici a lui Kali, mami a tuturor fiingelor gi a Universului insuqi. (N. red.)

DrsctplIwrr,B CUNoASTERII DIvINE

Itiind supusi limitlrilor spatiotemporale, mintea omeneasclintelege totul doar in raport cu timpul si spaliul. Orice cu-

notlstere noud este raportati imediat la cea veche, clasificatd

pi ctichetatd ca anterioari sau posterioarl, superioari sau in-fi'rioard. Repetim ci fiecare dintre cele zece uidyailconduce

1rc aspirant spre Realitatea Supremi. Fiecare este importantdin sine, fiecare este egal6 in toate privintele cu fiecare dintret't' I clalte nou6 u idy a. Unele dintre acesre discipline spiritualest'intilnesc mai des, altele sunt mai putin cunoscute) dar nusunt mai putin importante din aceasti cauzd,.

Repetdm ci in cadrul fiecdreia dintre aceste uidya este

lrrrsibild o realizare deplin6, deoarece, chiar daci ele suntrlil'crite si unice, au multe caracteristici in comun. Kili,( llrinnamasta, Dhumavati si Bagalamukhi au in comun ca-

lrr('teristicile puterii si fortei, active sau latente. Sundari, Bhu-virncfvari, Bhairavi, Matangi si Kamalatmika au in comunlrrlitirtile luminii, desfltirii si frumusefii. Tarn are unele dintrer rrracteristicile lui Kali gi alte caracteristici ale lui Sundari,liirrtl in corelalie [gi] cu Bhairavi, Bagalamukhi qi Matangi inprivinta fortei sonore, exprimati sau latentd. Astfel, cele zece

nrtthrluidya pot fi impirtite in trei mari categorii ale practi-r' i i. Vcda ven ereaz6. trei Zeite, care aduc desfbtare, tiiro deutr

rtttt.yohhuuah. Upanisadele vorbesc despre Cea Neniscutd,ru;it', albd si intunecatd lla culoarell ajam ekam lohita luklaA'1'sryrim. Tantrele vorbesc despre Kali, cea intunecati [a cu-l,rrrrt.l, Tara, cea albi gi Sundari, cea rosie.

irr aceastd tari strdveche, a predominat timp de seco-

lr crrltul acestor mari qi puternice ipostaze ale Mamei. S-au

Nt'rrgli, de obicei, sau albastru extrem de inchis (indigo). (N. red.)