cei mai buni dintre cei buni editia 2005 · c‘[tig\torului Œ mihai mihalcea (foto) Œ, apoi a...

$: Cei mai buni dintre cei buni editia 2005 · c‘[tig\torului Œ Mihai Mihalcea (foto) Œ, apoi a aten]ionat presa c\ a fost victima unui grup de presiune.! Iorgulescu s-a mai ar\tat$
�Suplimentul de cultur\� v\ ofer\`n acest num\r dou\ pagini dedicatecelei mai controversate piese de teatrua anului: �Evangheli[tii�, pus\ `n scen\la Ia[i, la Ateneul T\t\ra[i.

Beno`t Vitse:�Nu voi monta

o slujb\sau un

parastas�

ACTUALITATE:Florina Ilis [i Andrei Cornea �c`[tig\torii premiului�Cartea Anului� al �Rom=niei literare�, pag. 7

ARS COQUINARIA:�Bursucul gastric vorbe[te�de Adriana Babe]i, pag. 4

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL:�O ]ar\ pentru Rom=nia.Pentru Costic\� de FlorinL\z\rescu, pag. 5

Citi]i-ne online lawww.polirom.ro/supliment.html

1.50 lei15000 lei vechi

Nr. 56 � 17-223 decembrie 2005 � S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I �ZIARUL DE IA{I� � APARE S~MB|TA � E-MMAIL: [email protected]

Fabuloasa prietenie dintreSalvador Dalí, Luis Buñuel[i Federico Garcia Lorca

Cronic\ de carte de Lumini]a Marcu `n PAGINILE 6-7

Manolescu nu-i p\r\se[tepe scriitori dac\ accept\ s\ fieambasador

Cei mai buni dintre cei buni

editia 2005Pe 24 decembrie nu rataretrospectiveleaaaaaaaa

PAGINILE

10-11

AlinaMungiu-Pippidi:�O pies\desprepropagand\�

PAGINILE

8-9

�Evangheli[tii� n-au provocat la Ia[i�lupte de strad\ ca `n Fran]a�

Genera]ia t`n\r\ dincoregrafie a c`[tigat[efia Centrului Dansului

! Adrian Iorgulescu a anun]atmar]i, 13 decembrie, numelec`[tig\torului � Mihai Mihalcea(foto) �, apoi a aten]ionatpresa c\ a fost victima unuigrup de presiune.

! Iorgulescu s-a mai ar\tatdezam\git c\ nici un ziar nu a`nvestit `ncredere `n domniasa, credit`ndu-i doar pe tineriicoregrafi: �Presa a supt ca osugativ\ iubitoare de scandal�.

Un articol de R. Chiru]\ `n PAGINILE 2-3

PAGINA 2

Mai nou, s\rb\torile secreeaz\ la televizor [i coboar\de acolo drept `n via]a real\ [icomercial\. A[a s-a `nt`mplatc\ tat\l lui George Costanzadin Seinfeld (jucat de JerryStiller) a reu[it s\ mai`nghesuie o s\rb\toare `n [iruldecembrist interminabil. Secheam\ Festivus, pic\ pe 23decembrie [i s-a lansat `nepisodul din Seinfeld difuzat `n18 decembrie 1997.

�Lamerica� de Casiana Ioni]\

`n PAGINA 4

,

S\rb\torile din televizor

Trei �frumo[i str\ini� povestescaventura lor parizian\~ntre 14 [i 26 noiembrie, 12 autori români s-au aflat `n Fran]a pentru a lua partela programul �Les Belles Etrangères�, ini]iat de Ministerul Culturii francez, prin intermediulCentrului Na]ional al C\r]ii. Cecilia {tef\nescu, Dan Lungu [i Simona Popescu povestesc�Suplimentului de cultur\� despre participarea lor la evenimentul parizian.

© foto: photoFOCUS.ro/ Adrian Cuba

Lucian Dan TEODOROVICI

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

actualitate ordinea de zi

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 20052

R. Chiru]\

Cu o s\pt\m`n\ ̀ nainte, ungrup de coregrafi tineri,`n frunte cu Mihai Mi-

halcea [i Cosmin Manolescu, aucontestat faptul c\ MCC a am`-nat concursul pentru postul dedirector al CND cu numai o zi`naintea desf\[ur\rii sale, moti-v`nd modific\ri de ultim mo-ment `n regulamentul de con-curs [i `n cel de func]ionare acentrului, �la cererea unor mem-bri ai breslei�. Tinerii au con-siderat c\ `n spatele acestor �ma-nevre oculte� se afl\ un grup decoregrafi, `n frunte cu SergiuAnghel [i Liliana Iorgulescu,so]ia ministrului Adrian Iorgu-lescu, care doresc s\ acapareze[i aceast\ institu]ie a dansato-rilor independen]i. Contestatariiau afirmat c\, de fapt, am`narea[i modific\rile au fost menite aface loc Anei-Maria Munteanu,fost\ directoare a Teatrului de

Operet\ �Oleg Danovschi� dinConstan]a [i apropiat\ a lui Ser-giu Anghel. �MCC sus]ine c\ a-m`narea s-a f\cut la cererea mem-brilor breslei de a modifica re-gulamentele. Dar nu ni se preci-zeaz\ despre ce membri estevorba, pentru c\ nu [tim pe ni-meni care s\ fi f\cut o astfel decerere�, declara atunci MihaiMihalcea, afirma]ie sus]inut\ [ide directorul interimar al CND,Ion Tugearu.

Coregrafii au acuzat c\ dinnoul regulament a fost retras\dintre condi]iile privind parti-ciparea la concurs aceea careprevedea obligativitatea �studii-lor medii de coregrafie�, tocmaipentru c\ Ana-Maria Munteanunu de]ine un liceu de specia-litate. �Concursul a fost am`nat`n mod abuziv [i cu un scopocult, acela de a-i permite Anei-Maria Munteanu s\ se `nscrie.O dovede[te [i faptul c\, de[i

s-a spus c\ este doar o am`nare,MCC ne-a cerut s\ ne re`nscri-em la concurs. P\i, de ce s\ nere`nscriem, dac\ e doar o repro-gramare, [i nu o anulare?�, se`ntreba Mihai Mihalcea.

S-aa r\zg`ndit `n ziua�examenului�

Ini]ial, dansatorii au cerut anu-larea concursului, avertiz`nd c\dac\ acest lucru nu se va `n-t`mpla, se vor retrage din curs\.Cum conducerea Ministeruluis-a ar\tat ne`nduplecat\, MihaiMihalcea [i, ini]ial, CosminManolescu nu s-au mai retras.Totu[i, acesta din urm\ s-a r\z-g`ndit `n chiar ziua examenului.

Dup\ ce a fost anun]at c`[-tig\tor, Mihai Mihalcea [i-a jus-tificat decizia de a r\m`ne, p`n\la urm\, `n concurs astfel: �Nua fost o strategie, chiar aveamde g`nd s\ m\ retrag. Dar am

! Adrian Iorgulescu a anun]at `ntr-oconferin]\ de pres\ numelec`[tig\torului, Mihai Mihalcea, apoia aten]ionat presa c\ a fostvictima unui grup de presiune.

! Iorgulescu s-a mai ar\tatdezam\git c\ nici un ziar nu a`nvestit `ncredere `n domnia sa,credit`ndu-i doar pe tineriicoregrafi: �Presa a supt ca osugativ\ iubitoare de scandal�.

Dansatorii independen]iau c`[tigat �r\zboiul� cuMinisterul Culturii [iCultelor (MCC). MinistrulAdrian Iorgulescu aanun]at mar]i, 13decembrie a.c., c\ nouldirector al CentruluiNa]ional al Dansului(CND) va fi Mihai Mihal-cea. El a ob]inut [efiaCND cu 4,56 puncte, fa]\de concurenta sa, Ana-Maria Munteanu, care aprimit de la comisia deconcurs 4,2 puncte. Ceade-a treia persoan\`nscris\ ini]ial `n curs\,Cosmin Manolescu, s-aretras chiar `n ziua con-cursului, `n semn deprotest fa]\ de modulcum a fost organizatacesta.

Manolescu nu-i p\r\se[te pe scriitoridac\ accept\ s\ fie ambasador

Nicolae Manolescu ar putea deveni din toamna anului viitor noul[ef al Delega]iei Permanente pe l`ng\ UNESCO a României, de la

Paris. Contactat, actualul pre[edinte al UniuniiScriitorilor din România (USR) a declarat `nexclusivitate pentru �Suplimentul de cultur\�c\ nu exclude posibilitatea de a urma caleadiploma]iei, `ns\ a precizat: �Chiar dac\ a[pleca ambasador, `n nici un caz nu voi p\r\si

[efia USR�. Anun]ul survine la c`teva zile dup\ce `n pres\ au ap\rut zvonuri potrivit c\rora

unii membri ai Consiliului Uniunii ar ceredeja alegeri anticipate `n cadrul acestui

organism.Manolescu a fost ales `n func]ia de

pre[edinte al USR pe 17 iunie a.c.,ob]in`nd 322 de voturi.

Mar]i, 13 decembrie, la Libr\ria C\rture[ti dinBucure[ti, a fost lansat\ a doua edi]ie aromanului Sigma scris de Alexandru Ecovoiu.O lansare care a reactivat o dezbatere maiveche: este Sigma un roman inten]ionatanti-cre[tin, eretic sau un text a c\ruiconstruc]ie provoac\ `ntreb\ri la adresareligiozit\]ii contemporane, de orice tip? P`n\la marile `ntreb\ri, autorul [i cei doi invita]i ais\i, Tudorel Urian [i Elena Vl\d\reanu, auconstruit dou\ modele diferite de lectur\.

~nc\ de la `nceput, Elena Vl\d\reanu a con-trariat audien]a, citind patru e-mailuri ve-nite de la cititori ai cotidianului �Averea�.Patru scrisori care demonstrau o lectur\ im-plicat-afectiv\, `n care lucrurile erau luatetelles quelles, f\r\ sim] critic [i f\r\ a`n]elege jocul fic]iunii. Un revoltat, D.N.,scria: �Asculta]i-m\ pe mine, Ecovoiu e unblestemat de mason, care o s\ putrezeasc\`n iad `mpreun\ cu to]i \ia care `i `ncu-rajeaz\ abera]iile�. Exemplele pot continua.

Lecturae-mailurilor aprovocat odezbatere,condus\ deTudorelUrian.Criticul adiscutat cuautorul,canaliz`nddiscursulpentruatingereamizelorimportantedin carte:mizaestetic\ � romanul din roman, dublarea personajului-narator, rela]ia dintre narator, autor [i per-sonaje [i miza �ideatic\� � re-interpretareaEvangheliilor [i punerea sub semnul `ntre-b\rii a diferitelor momente din via]a luiIisus, de la na[tere la tr\dare, urcarea pecruce [i `nviere.

Alexandru Ecovoiu a prezentat �labora-torul� c\r]ii, cercetarea [i inten]ionalitateascrierii acestui text, iar despre miza �ide-atic\� [i despre nevoia unei lecturi echili-brate au vorbit [i participan]i din sal\.

�Sigma� � lansat\ la C\rture[ti

Liberali vs T\riceanuE de presupus c\ liberalii [tiau, acum un an, ce `nseamn\ pozi-]ia de prim-ministru, la nivelul imaginii. Guvernul este prima in-stitu]ie care se supune erod\rii din acest punct de vedere, pentruc\ este cea care r\spunde direct de nivelul de trai al popula]iei.Iar [eful guvernului este primul care are de suferit. ~n general,oamenii de la Palatul Victoria au fost cei care au tras `n jospunctajul electoral al pre[edintelui, mai ales c\, p`n\ acum, pre[e-dintele era de aceea[i culoare politic\. ~n situa]ia de azi, schemanu se aplic\: B\sescu, un specialist `n marketing politic cum raram avut, a [tiut s\ se disocieze de T\riceanu [i s\-i paseze aces-tuia tot ceea ce a `nsemnat, de-a lungul anului scurs dup\ ale-geri, imagine negativ\.

Liberalii [tiau toate acestea, desigur. {i, dac\ e s\-i conside-r\m oameni politici `n tot ce `nseamn\ asta, mai [tiau [i faptul c\B\sescu va face exact ceea ce a f\cut. A[a c\ devine ast\zipueril\ [i, `n egal\ m\sur\, ipocrit\ pozi]ia unor membri marcan]iai P.N.L. care-i repro[eaz\ pre[edintelui lor tocmai aceast\ pier-dere la nivel de imagine. Ea oricum ar fi avut loc, cu at`t mai multcu c`t la Cotroceni se afl\ un om precum Traian B\sescu. Por-nind de la aceste premise, acum, dup\ un an de guvernare, sepune `ntrebarea: ce s-ar fi `nt`mplat totu[i cu P.N.L. dac\ [ef alguvernului ar fi fost o alt\ persoan\ `n locul lui C\lin Popescu-T\riceanu? Ar fi stat mai bine `n sondaje? Ar fi acumulat lanivelul percep]iei publice tot ceea ce, `n inabilitatea lui de a fipopular, a pierdut actualul premier?

Jocul acesta imaginativ e riscant, bine`n]eles. Oricine poater\spunde cu da [i nu, la fel de `ndrept\]it, la `ntreb\rile de maisus. Dar avem ni[te puncte stabile de la care putem totu[i porni`n acest joc. Iar un asemenea punct de pornire este c\, dup\ cea c\zut `n capcana `ntins\ de pre[edinte, anun]`ndu-[i demisia,premierul a reu[it s\-[i revin\ la timp. Adic\ `n exact acelmoment pe care, dac\ l-ar fi dep\[it, ar fi fost prea t`rziu. Aceami[care, cu un impact negativ la popula]ie, s-a dovedit `ns\ unacare a ]inut P.N.L.-ul pe [ine, orice alt\ variant\, putem spuneacum, c`nd s-au adunat c`teva date, `nsemn`nd practic o anexarea liberalilor la B\sescu. {i, prin extensie, la P.D. Iar de-aici, e depresupus, ar fi pornit o `ntreag\ bulib\[eal\, cu demisii ale mem-brilor unei tabere [i scandaliz\ri ale membrilor altei tabere,eventual, `ntr-un scenariu negru, cu ni[te alegeri anticipate la careliberalii ar fi participat cu... dou\ partide. Unul r\mas `n Alian]\,altul `n afara ei.

Dac\ adun\m apoi toate �observa]iile constructive� ale pre[e-dintelui la adresa guvernului, culmin`nd cu `ncercarea (demon-tat\ de propriile gafe) de a asocia P.N.L.-ul lui T\riceanu cu in-gerin]ele politicului `n Justi]ie, observ\m c\ premierul a reu[its\-[i p\streze echilibrul, ba chiar [i echilibrul partidului pe care-lconduce, f\r\ a mai ie[i at`t de [ifonat. Dimpotriv\, pe zi cetrece, el pare tot mai st\p`n pe mi[c\rile sale politice, pare a aveatot mai mult controlul asupra imaginii proprii. Ca s\ nu maivorbim despre faptul c\, din cealalt\ pozi]ie a sa, de pre[edinteP.N.L., a reu[it s\ reziste unor atacuri din interior ce, la un momentdat, p\reau devastatoare.

Toate acestea nu garanteaz\ o evolu]ie pozitiv\ `n continuare alui C\lin-Popescu T\riceanu. Dar par suficiente totu[i pentru caP.N.L.-ul s\ nu se mai disocieze public de principalul s\u atu po-litic din acest moment. {i poate c\, beneficiind de sus]inereaclar\ a propriului partid, premierul va reu[i s\ elimine [i motiveleunor repro[uri pe care, altfel, noi, românii `n general, [i nu libe-ralii din România, i le putem aduce cu deplin\ justificare.

Alexandru Ecovoiu, Tudorel Urian [i Constantin Vic\

Genera]ia t`n\r\ din coregrafie a

�~n lumea dansului nu s`nt numai dou\ zone de interes, s`nt subzone,subgrupuri, subinterese. Toat\ lumea lupt\ cu toat\ lumea [i nu `n]eleg de ce,`ntr-o breasl\ at`t de mic\� � Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii [i Cultelor

© fo

to: R

. Chi

ru]\

Radu Pavel GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I

pop-culturaSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 2005 3

ordinea de zi actualitate)

Manele, manele...Din c`nd `n c`nd aud cum cineva din jur declar\ � mai mult `nglum\ dec`t `n serios � c\ se g`nde[te s\ renun]e la slujba lui dereprezentant de firm\ multina]ional\, de manager sau de profe-sor [i s\-[i fac\, `mpreun\ cu c`]iva prieteni, o forma]ie de mu-zic\. Mai precis, o forma]ie de maneli[ti. Explica]ia e simpl\: ma-nelele s`nt un gen de muzic\ at`t de u[or de f\cut, `nc`t oricinele poate compune. O linie sonor\ furat\ [i remixat\, c`teva so-nuri l\ut\re[ti sau balcanice, un text... iar textele de manele s`ntfloare la ureche, nu-i a[a? Nu-s poezii de Eminescu sau deNichita...

De o vreme `ncoace, de c`te ori aud a[a ceva, z`mbesc cu`ng\duin]\, fiindc\ m-am s\turat s\ polemizez. Am trecut [i euprin asta. Odinioar\, cu mult `naintea izbucnirii epidemiei demanele, pe c`nd Adrian Copilul Minune era `nc\ un Copil, [i nuun De Vitto sau un simplu Minune, de Florin Salam nu auzise ni-meni, iar melodia Sup\rat s`nt, Doamne, sup\rat... era `nc\ s`r-beasca Umoran..., m-am g`ndit [i eu la a[a ceva. La fel de ne-serios precum cei pe care-i aud acum cu aceea[i idee. Era pevremea c`nd `nfloreau melodioare stupide, fenomenul era instatu nascendi [i se testau tot felul de combina]ii `ntre sonuri fol-clorice autohtone [i texte adaptate la realitatea contemporan\,iar cli[eele circulau liber `ntre genuri.

Am p\strat [i o mostr\ dintr-o melodie de top � ast\zi b\-nuiesc c\ uitat\ � a unui duet din preistoria manelei. El `ng`na:�Portocale [i banane,/ Hai, serve[te, nu mai sta,/ Portocale [ibanane/ S\ dau la gagica mea�. Aici intervenea o voce feminin\stupid\: �D\-mi, b\iete, portocale,/ S`nt s\tul\ de banane,/ Dac\vrei s-o ai pe Dana,/ Haide, scoate portocala�. Iar r\spunsul mas-culului c`nt\re] venea `mp\ciuitor: �M\i feti]o, ce s\-]i fac?/Portocala s-a uscat (???),/ Dac\ vrei ceva mai tare,/ Hai s\ mer-gem la plimbare�.

Textul e absolut idiot, bine`n]eles. Pentru plasarea `n epoc\[i, eventual, ca o m\rturie a mentalit\]ii ce leag\ comunit\]ilemuzicale de la noi, e bine de [tiut [i c\ `n aceea[i epoc\ muzicapop (s\ zicem) autohton\ era cucerit\ de hitul Banana al b\ie-]ilor de la Valahia (�Suzana/ Mi-a furat banana...� etc.). Oricum,nu stupizenia versurilor m-a descurajat atunci din `ncercareamea de a deveni un manelist de succes (Gheo Taifun sau PavelProfu� de Manele), ci imposibilitatea de a crea ceva asem\n\tor,ceva dup\ tipic. Am sim]it c\, stupide sau nu, versurilerespective erau structurate pe alte cli[ee mentale dec`t cele cucare lucram eu. Oric`t a[ fi `ncercat s\ le imit, f\c\tura s-ar fi sim-]it imediat. A[ fi fost precum politicianul acela din Morome]ii luiPreda, �\l mai prost dintre to]i�, care `ncearc\ s\ vorbeasc\ ]\-r\ne[te ca s\ fie pe `n]elesul ]\ranilor.

La ora actual\ am ajuns s\ m\ conving de creativitatea ge-nuin\ a maneli[tilor. Poate c\ nu s`nt ei originali `n ceea ce pri-ve[te liniile melodice, poate c\, a[a cum se tot spune mereu,fur\ unii de la al]ii... Numai c\ preluarea unor teme folclorice nue furt, iar pentru a vorbi de furt intelectual trebuie s\ existe [icon[tiin]a copyright-ului, a drepturilor de autor, iar la maneli[tinici nu se pune problema. Din punctul acesta de vedere ([i nunumai), ei s`nt creatori de folclor `n sensul tradi]ional al cuv`ntu-lui: preiau `ntr-adev\r melodii de la al]ii, dar, `n egal\ m\sur\, ìlas\ [i pe al]ii s\ le preia c`ntecele, iar prestigiul individual al fie-c\ruia e dat de abilit\]ile performative, nu de cele compozi]io-nale. Ei s`nt c`nt\re]i, nu compozitori.

~n orice caz, `n momentul respectiv am ajuns la concluzia c\nu s`nt bun de manele. N-a[ fi f\cut niciodat\ carier\ `n dome-niu. ~ns\ c`nd am asistat la epidemia de manelit\ din România,am `ncercat s\ observ fenomenul, cu acea r\utate frustrat\ a cri-ticului care s-a ratat ca scriitor. Sau, `n cazul de fa]\, ca mane-list. {i nu pot spune c\ n-a meritat. O s\ vede]i...

vorbit cu coregrafi din ]ar\ [idin str\in\tate, cu prieteni, caremi-au zis c\ cei de la MCC numerit\ un asemenea cadou.Practic, n-am fi c`[tigat nimicdac\ ne-am fi retras, n-am maifi putut s\ lupt\m cu ei�. Maimult, acesta s-a declarat mul]u-mit de modul cum a lucrat co-misia de evaluare. �Totul adecurs foarte bine, am avut `n-credere `n proiectul meu mana-gerial. Am ie[it din toat\ ches-tiunea asta cu multe v`n\t\i. Darce am f\cut nu am f\cut pentrumine�, a afirmat dansatorul.

Ana-Maria Munteanu nu aputut fi contactat\ p`n\ la `nchi-derea edi]iei.

Un ministru acuz\

~nainte de a anun]a noul directoral Centrului Na]ional al Dansu-lui, ministrul Culturii, AdrianIorgulescu, a ]inut s\ r\spund\acuza]iilor care i-au fost aduse`n ultimele s\pt\m`ni. Acesta aafirmat c\ din momentul `n carea decis am`narea concursuluipentru CND a fost asaltat descrisori, faxuri [i telefoane de laambele tabere aflate `n conflict,`n care i s-au adus injurii foartegrave. �Mi s-a sugerat chiar c\a[ avea unele interese masone.~n lumea dansului nu s`nt numaidou\ zone de interes, s`nt sub-zone, subgrupuri, subinterese.Toat\ lumea lupt\ cu toat\ lu-mea [i nu `n]eleg de ce, `ntr-obreasl\ at`t de mic\�, a replicatAdrian Iorgulescu. Acesta a sus-]inut c\ a decis modificarearegulamentului deoarece a con-siderat, consult`ndu-se [i cu ju-ri[tii din subordine, c\ ocupareaunei func]ii de manager nu poatefi condi]ionat\ de existen]astudiilor coregrafice. �Nu exist\nici o leg\tur\ `ntre cele dou\aspecte. Prin urmare, am am`-

nat concursul conform legii, carem\ oblig\ la reprogramarea dup\30 de zile din momentul `n careregulamentul este modificat�, amai explicat ministrul.

Adrian Iorgulescu a acuzatpresa pentru c\ �s-a implicat `nacest conflict f\r\ s\ [tie toatedatele�, consider`nd c\ ziari[tiiau fost de fapt victimele unor gru-puri de presiune [i ale unor exa-ger\ri.

�Presa a supt ca o sugativ\iubitoare de scandal. ~n tot acesttimp am auzit despre mine lu-cruri descalificante pentru ceicare le-au transmis. Dar am de-cis s\ rabd p`n\ la finalizareaconcursului�, a afirmat ministrul.

Acesta a `ncheiat prin a-i a-minti lui Mihai Mihalcea c\ ìva acorda tot sprijinul s\u, darc\ MCC ì va evalua activitateadup\ [ase luni de mandat.

c`[tigat [efia Centrului Dansului

Gata! �Am sc\pat de problema subfinan]\rii�

250 de milioane de euro pentru�renovarea� culturii româneMinistrul Adrian Iorgulescu a anun]at mar]i, 13 decembrie a.c.,c\ a ob]inut, `n urma negocierilor cu Ministerul Finan]elor, pro-misiunea ferm\ c\ pentru anii 2006-2007, cultura va primi 250de milioane de euro, bani care vor fi folosi]i astfel:! 150 de milioane de euro pentru refacerea/modernizarea

tuturor institu]iilor de spectacole [i a muzeelor dinsubordinea Ministerului Culturii;

! 100 de milioane de euro pentru finalizarea lucr\rilor laBiblioteca Na]ional\.

�Practic, aceste obiective vor fi gata p`n\ la sf`r[itul anului 2007.Acum se poate spune c\ am sc\pat de problema subfinan]\rii,vom avea probleme doar cu birocra]ia alegerii unor firme de con-struc]ii [i supravegherea at`tor [antiere�, s-a ar\tat `ncrez\torAdrian Iorgulescu. Domnia sa nu a putut preciza de unde pro-vine aceast\ sum\ mare de bani. �Nu vin de la buget, asta e sigur.Nu v\ pot spune exact sursa acum, dar s\ nu uit\m c\ s`ntem pecale s\ vindem cea mai important\ banc\ din România. Apoi mais`nt [i creditele externe�, a afirmat ministrul.

Scriitoarea Mariana Codru], jurnalista EmiliaChiscop [i criticul literar Doris Mironescu auvorbit miercuri, 14 decembrie a.c., laLibr\ria Humanitas �Eugène Ionesco� dinIa[i despre lumea presei: de la fic]iune larealitate [i invers. Autor moral, dar [i literaral evenimentului a fost Florin L\z\rescu,care a provocat dezbaterea. A fost vorba, defapt, despre lansarea volumului Trimisulnostru special, recent ap\rut la EdituraPolirom `n colec]ia �Ego. Proz\�.

Mariana Codru] a spus de la `nceput c\ l-areg\sit pe omul Florin L\z\rescu `n lumeascriitorului Florin L\z\rescu. �Probabilnu vi se pare mare lucru, `ns\ de foartemulte ori, autorii `[i confec]ioneaz\ `n scriso imagine care nu are mare leg\tur\ cuceea ce ei s`nt.� �Franciscan al scrisului�era formula cu care `[i `nt`mpina cititoriiDoris Mironescu `n cronica la Trimisulnostru special publicat\ `n urm\ cu o s\p-t\m`n\. La Libr\ria Humanitas a ]inut s\reia acest concept. �Are leg\tur\ cu perso-nalitatea lui Florin L\z\rescu, un mare co-municator de mituri literare. El [tie s\povesteasc\ literatur\ [i s\ vad\ `n ea ceeace mul]i dintre noi am trece cu vederea�

~n acest sens a[ spune c\ devine un fel deSf`nt Francisc, un om care predica p\s\-rilor, pentru c\ el considera c\ p\s\rile aunevoie de cuv`ntul lui Dumnezeu. Ei bine,Florin L\z\rescu consider\ c\ oamenii aunevoie de literatur\, c\ ar trebui s\ le co-munice pe c`t posibil ceea ce se `nt`mpl\`n c\r]i pentru ca ei s\ nu piard\ un aspectfoarte important al vie]ii lor.� Leg\tura culumea presei a f\cut-o Emilia Chiscop, carea remarcat detaliile foarte fidele �de re-dac]ie� surprinse de autor. �Una dintre ma-rile mele temeri c`nd a ap\rut cartea a fostc\ cei din breasla jurnali[tilor vor spune:«Ce [tii tu despre munca asta»? De c`nd

scrii tu o carte despre pres\?�, a spus Flo-rin L\z\rescu.

�Presa e `n aceast\ carte, de fapt, unmediu `n care realitatea se transform\ `naltceva. Fie [i faptul c\ o `nt`mplare de-vine [tire, face ca acea `nt`mplare s\ setransforme, chiar numai urm`nd o alt\«re]et\ gramatical\»�, a punctat Doris Mi-ronescu. �Am reg\sit `n acest volum untablou general al presei române[ti deast\zi, o pres\ din ce `n ce mai senza-]ionalist\, mai tabloidizat\, fuga dup\senza]ional, care practic prezint\ o rea-litate paralel\�, a ad\ugat, spre finalul dis-cu]iei, Emilia Chiscop.

Mihai Mihalcea, nouldirector al Centrului

Na]ional al Dansului, `nperformance-ul Punct fix

Coresponden]\ de la Ia[i a Trimisului nostru special

Doris Mironescu, Emilia Chiscop, Mariana Codru] [i Florin L\z\rescu

Dup\ ce i s-a luat de subnas ultima p\pu[\ pecare ar fi vrut s\ o

cumpere drept cadou, FrankCostanza s-a s\turat de Cr\ciun.{i s-a hot\r`t s\ creeze o s\r-b\toare �for the rest of us�. A`nlocuit bradul cu un st`lp dealuminiu oarecare [i a chematcunoscu]ii pe 23 decembrie la ocin\ a nemul]umirilor. Nici vor-b\ de a fi recunosc\tori pentrucadourile de la Mo[ sau oricealtceva. Cina de Festivus estedoar pentru a te pl`nge de ceeace ]i s-a `nt`mplat peste an [is\rb\toarea se `ncheie neap\ratcu demonstra]ii de putere. Ca-pul familiei are dreptul s\ `[i a-leag\ orice invitat [i s\ se luptecu el. Doar c`nd este `nvins\gazda s-a terminat [i Festivus.Cel pu]in a[a se `nt`mpla la `n-ceput.

~ntre timp, de c`nd telespec-tatorii au devenit st\p`nii Fes-tivus, au ap\rut [i noi idei de a`mbog\]i s\rb\toarea [i produseFestivus (de[i, `n principiu, esteo s\rb\toare anticomercial\) [ibine`n]eles [i o carte despre ade-v\ratul Festivus (Festivus: TheHoliday for the Rest of Us). Au-torul Alle Salkin sus]ine c\ Fes-tivus ar fi ap\rut de fapt `n1966, ca o aniversare a unei a-nume familii O�Keefe. Con-cluzia lui grandioas\ este c\ dac\O�Keefe a creat numele s\rb\-torii, Frank Costanza ar fi un fel

de Mo[ Cr\ciun al Festivus. Sevede c\, oric`t de noi ar fi, s\r-b\torile tot nu scap\ de misti-fic\ri.

Merry Mazeltov!

Tot de la televizor a venit [iChrismukkah, s\rb\toarea careadun\ zilele de Cr\ciun cu zi-lele de Hanuka [i care pic\ anulacesta de pe 25 decembrie p`n\pe 2 ianuarie. Creatorul oficialeste un personaj din serialulO.C., foarte popular `n StateleUnite `n ultimii ani. Seth, fiulunui evreu [i al unei cre[tine, sehot\r\[te s\ propun\ Chrismuk-kah drept o s\rb\toare atotcu-prinz\toare a celor dou\ tradi]ii,`n a[a fel `nc`t s\ nu fie `nde-p\rtat de nici una. Chrismukkaha fost men]ionat\ mai `ntì`ntr-un episod din decembrie2003, dar ideea a fost reluat\ [ianul trecut. ~ntre timp, au `nce-put [i controversele. De la vocicare consider\ `ncruci[area s\r-b\torilor o scamatorie nepotri-vit\ care afecteaz\ ambele cre-din]e, la expozi]ia despre tra-di]ia Weihnukkah a evreilor ger-mani de la sf`r[itul secolului alXIX-lea (la Muzeul Evreiescdin Berlin), p`n\ la competi]ia`ntre creatorii de produse Chris-mukkah.

Warner Brothers, companiacare produce O.C., nu a fost pre-g\tit\ s\ lanseze numaidec`t oofert\ Chrismukkah. A[a c\ un`ntreprinz\tor din Montana, Ron

Gompertz, evreu c\s\torit cu oprotestant\, i-a luat-o `nainte [ia creat site-ul www.chrismukkah.com, de unde se pot cum-p\ra tot felul de felicit\ri [iprostioare Chrismukkah. War-ner Brothers ̀ ncearc\ s\ ̀ l prind\din urm\ cu o nou\ linie deproduse v`ndute pe site-ul seria-lului. ~n definitiv, s\rb\toareaeste tocmai o celebrare a coope-r\rii. {i dac\ dou\ religii reu-[esc s\ se intersecteze, de cen-ar fi destul loc pentru toate fe-licit\rile de Chrismukkah?

Dac\ a]i obosit de prea multCr\ciun [i prea pu]in Mo[,exist\ a[adar oric`nd alte posi-bilit\]i. Un st`lp de aluminiu `nmijlocul casei (se v`nd de-a gata

pe Internet) [i multe pl`ngeri defa]\ cu familia. Sau o s\rb\toareinterreligioas\, care s\ ]in\ c`tHanuka [i Cr\ciunul la un loc [is\ vin\ cu globule]e ornate custeaua lui David [i cu un meniu`ncruci[at.

Sau, `n spiritul capitalis-mului reunit cu tot ce e poli-tically correct, se mai poateserba [i Chrismahanukwanzakah,creat de Virgin Mobile anul tre-cut pentru o campanie. Nuconteaz\ dac\ e Cr\ciun, Ha-nuka sau s\rb\toarea afro-ame-rican\ Kwanzaa, important e s\se v`nd\ noul model de telefon.Sincretism comercial p`n\ lacap\t.

Suplimentul lui JUP


Adriana BABE}I

ARS COQUINARIA

pop-cultura teorie [i practic\

)

Casiana IONI}|

LAMERICA

S\rb\torile din televizor

Co-fondatorul Festivus, FrankCostanza, jucat de Jerry Stiller

Se obi[nuia s\ fie nevoie de fapte m\re]epentru a ajunge la originea unei s\rb\tori.Mai ales dac\ se ]ine `n decembrie. {i cuat`t mai mult dac\ este `nspre finalul lunii.Mai nou, s\rb\torile se creeaz\ la televizor[i coboar\ de acolo drept `n via]a real\ [icomercial\. A[a s-a `nt`mplat c\ tat\l luiGeorge Costanza din Seinfeld (jucat deJerry Stiller) a reu[it s\ mai `nghesuie os\rb\toare `n [irul decembristinterminabil. Se cheam\ Festivus, pic\ pe23 decembrie [i s-a lansat `n episodul dinSeinfeld difuzat `n 18 decembrie 1997.Numai pe NBC, la vremea cu pricina. ~nmulte case [i magazine de atunci.

Imagini din episodul �Festivus�al serialului SeinfeldBursucul gastric vorbe[te!

� Cine e[ti tu, bursucule gastric?� Eu s`nt mai mul]i, de[i la `nceput am fost doar unul. S`nt o

sum\ de stomace fine, plimbate de posesorii lor prin localuri,de voie, de nevoie. C`nd te sim]i suficient de bursuc [i c`nd aidat peste un local suficient de descriptibil, hop pe el. ~l halim!

� Deci ce e[ti? Nu ne fierbe.� Un animal pe cale de apari]ie prin restaurantele patriei.� De unde vii [i `ncotro te `ndrep]i, m\i bursucil\, m\i?� Vin de la restaurant [i m\ `ndrept spre computer ca s\ scriu

cronica. Existen]a mea e efemer\. S`nt doar c`t exist!� Dar de c`nd, vorba ceea, fiin]ezi, bursucane?� Bursucul gastric n-a existat p`n\ c`nd nu a ap\rut �Academia

Ca]avencu�.� Dar spune-ne, bursi, cum de ]i-ai f\cut vizuin\ tocma-n �Aca-

demia Ca]avencu�?� Aici am g\sit loc la mas\!� Ce rost ai tu, bursucoiule, pe lumea asta?� Rostu� de a nu face pe prostu�!� Cum ar trebui s\ fie localul b\lan unde un bursuflat ca tine

s-ar muta de la micul dejun p`n\ la cin\?� Curat, atr\g\tor, cu un zumzet dat de consumator. Unde se zum-

z\ie e semn bun! Cel mai tare [i mai tare e criteriul de m`ncare!� Exist\ el oare `n România? Are el patru r`nduri de tac`muri

`ncruci[ate?� Vai de restaurantul care are tac`muri fel de fel, iar m`ncare e

de un singur fel: proast\. ~ncep, din fericire, s\ apar\ restau-rante care nu s`nt v\zute doar ca o cantin\, se pune [i oleac\de suflet `n ele. Am o list\ mare de astfel de localuri.

� Care crezi c\-i brandu� nostru de ]ar\ ce trece prin stomac?� M\m\liga nu poate fi brand pentru c\ nu explodeaz\ repede.

S\rm\lu]a e turco-greco-balcanic\. Poate palinca, dar astanu e de m`ncat.

� Am rupe gura Evropii cu ceva? Fii sincer cu noi, bursi]ule.� Da. ~ns\ o Europ\ f\r\ gur\ nu ne mai poate vorbi de bine.� Totu[i: cu ce am rupe-o?� Cu cele mai bune ro[ii, alea de gr\din\.� Hai s\-i frigem repede un chestionar, ca la alde Marcel P., da�

pe s\rite [i adaptat. Unu: principala ta poft\ de m`ncare.� Am o poft\ bun\ spre foarte bun\.� Doi. Calitatea de baz\ la un sufleu.� Mai repeta]i `ntrebarea cu sufleul, c\ci n-am auzit-o. Sorbeam

zupa (aici a vorbit componenta ardeleneasc\ a bursucului!)� Dar la o friptur\?� Cel mai mult la o friptur\ `mi place carnea!� Ce pre]uie[ti cel mai mult la un pr`nz?� Pre]uiesc raportul calitate-pre]. Dispre]uiesc pre]urile prea mari.� ~ndeletnicirea ta preferat\ `n buc\t\rie.� Privitul, mirositul, ciugulitul.� Fericirea culinar\ pe care ]i-o visezi.� Oare exist\ fericire dup\ digestie? Oare s`ntem preg\ti]i [i

pentru fericirea culinar\? Oare m`nc\m pentru a tr\i prinrestaurante sau tr\im prin restaurante pentru a m`nca? Fi-losofia mea de via]\ este: fie pìnea c`t de rea, tot e mai bun\cu ceva pe l`ng\ ea!

� Locul unde ai vrea s\ m\n`nci `n fiecare sear\.� La mas\, mai departe de orchestr\.� Pas\rea ta preferat\.� {ni]elul de pui [i ficatul de g`sc\.� Fructul ales.� Fructul cules. Fructele pasiunii. Niciodat\ fructele m`niei.� Mezelul pe care-l por]i `n inim\.� Am votat: c`rna]ul ardelenesc afumat, jambonul, parizerul

fierbinte, mezelurile crud-uscate italiene[ti [i fran]uze[ti. Amgustat odat\, `n Fran]a, c`rna]i cu nuci (`n interior, evident), eceva fantastic.

� Desertul pentru care ]i-ai da via]a.� Desertul t\tarilor. Glumesc, desigur. Cel mai perfect este parfait-ul.� Buc\tarii t\i de suflet.� Vorba lui C\linescu, o [ti]i? Zicea el c\ nu cite[te autori, ci

literaturi. Eu nu iubesc buc\tari, ci buc\t\rii. A[adar, buc\t\riafran]uzeasc\ (nu numai fiindc\ e de bonton), apoi cea italie-neasc\, aia chinezeasc\ [i mexican\ � `n zona picant\, desi-gur. Ca respondent unic al bursucului multiplu nu pot s\ nuadaug [i buc\t\ria ungureasc\. Scuze, Ghi]\ Funar, am [i eumaniera mea `n care ì halesc pe unguri. Ca buc\tari!

� Cartea de bucate `n top.� Nu g\tesc, deci exist. Nu g\tesc, deci nu citesc! Bun, vorbind

serios, cartea mea preferat\ de bucate este meniul. Se ci-te[te repede.

� Eh, fie. Da� cartea-carte?� Saliva unchiului Tom.� Ai crezut vreodat\ c\ o s\ mori de foame?� Da. Se b\teau pe trupul meu setea [i foamea. {i a venit som-

nul. Da, mi s-a f\cut, nu o dat\, o foame aparent mortal\,insurmontabil\. A]i sim]it vreun glon] `n stomac? Un foc, unp`rjol f\r\ pic de p`rjoal\?

� Hai, ne le[i? Bag\ rapid `n `ncheiere deviza ta culinar\.� �Via]a e o cl\tit\ prea mare pentru c`t de pu]in\ dulcea]\ ni

s-a dat!�

Editorial cu `ntrebareA[ fi vrut s\ m\ `ntrebe cineva, altcinevadec`t voi, dac\, mut`ndu-m\ `n Bucure[ti,am avut m\car o secund\ vreun sentiment deinferioritate pentru c\ provin din provincie.Vreun complex provincial sau, mai mult,moldovenesc. Ei bine: nu. La urma urmei,to]i provenim din provincie. De aia se [i chea-m\ provincie, pentru c\ e loc de prove-nien]\. De acolo provin oamenii. Dar nu...inferioritate? ~n nici un caz.

N-am fost ferit totu[i de complexe, poatepentru c\ s`nt mai slab de `nger, mai piper-nicit [i predispus la boli [i suferin]i. Amavut un complex mai mare dec`t complexulMoldova din Ia[i, acela al omului cu o ]`r\

de educa]ie pus `n fa]a neghiobilor, `ntr-uncolosseum mustind de r\utate [i m`rl\nie cade s`ngele strigat cu entuziasm de locuitoriivechii Rome. C\ci a[a-i ora[ul \sta. Ce s\-ifaci? Dac\ te na[ti aici, te adaptezi, n-aitermeni de compara]ie. Dar dac\ nu... N-orfi avut mama [i tata bani s\ m\ dea la [coli`nalte, dar am prins [i eu o gur\ de educa]ief\cut\-n cas\, din aia de m\ str`ngea mamade m`nu]\ [i eu ziceam repede s\ru�m`na ladoamna care tocmai se apropia z`mbitoarede noi [i v\ imagina]i c\-ntr-un ora[ mic s`ntmulte doamne [i multe s\ru�m`ini, c\ maitoat\ lumea se [tie cu toat\ lumea, m\cardin auzite [i tot `nclini z`mbitor din cap. Eh,vremuri... Numai un om educat e un om.

{i iat\-m\ departe de hum\, mai mare cu20 de ani [i mai trist cu 1. Fa]\ `n fa]\ cu

realitatea, cu oameni nervo[i, ur`]i, g\l\gi-o[i, puturo[i, [mecheri (ur\sc cuv`ntul\sta), cu �fr\]ioare� ([i pe \sta `l ur\sc), cumoftangii [i idio]i. Cu to]i laolalt\. Ba chiarcu unii perete `n perete. Oameni binevoitoricare, dac\ tot m\ ocup cu muzica, m\ ]in [iei la curent cu noile apari]ii din ]ara mane-lelor. Numai buc\]i live, luate direct de lacele mai tari [i �glamouroase� nun]i. {i dac\nunta se ]ine noaptea, cum altfel a[ putea eus\ simt adev\rata valoare a buc\]ii respec-tive dec`t auzind-o la aceea[i or\, cum arveni, in real time.

Dac\ ascul]i maneaua la 12 noaptea, mai`n]elegi ceva din ea, te sim]i ca de acolo, dinfilm, c\ a[a e via]a adev\rat\, cu bani [idu[mani, nu c\cat, ce citim noi prin c\r]i,[i s\ m\ ia dracu� finc\ nu [tiu s\ m\ dis-trez, da? S\ m\ ia naiba [i s\ r\m`n un ro-mân trist p`n\ la moarte, cu bunu� meu sim]cu tot. Eu [i cu Daniel {tefan. {i s\ moar\mama. A[a s\ [tiu!

Bobo

�D\-i! Arde-l! Rupe-l, b\i!�...Noaptea t`rziu. M\ a[ezasem`n buc\t\rie cu un teanc deziare `n bra]e. Aici sefumeaz\, de-aia ]inemgeamul deschis [i la vremede iarn\. E drept, mai g\simpe gresie c`te un pinguin `nhipotermie, dar m\car nuafum\m casa... Eramleh\mesit de comentariile luiTatulici despre eliteleromâne[ti, din seria �10pentru România�. Aprind o]igar\, deschid un ziar [i audzarva de afar\...

Ce s\ fie? Ga[ca de la bloc jucam`]a cu boschetarul Costic\. L-a[numi vecinul nostru, dac\ ar aveacas\ sau apartament � de fapt,`ntr-un fel, chiar este: Costic\[i-a amenajat o �locuin]\� `ntreblocuri. Are [i rafturi pe carestau c`teva bunuri proprietate pri-vat\: cutii, sticle goale, un li-ghean. M\ rog, acareturi. {i b\-ie]ii se jucau cu el, pas`nd min-gea de la unul la altul, aler-g`ndu-[i vecinul f\r\ cas\. {ic`nd acesta se apropia prea ame-nin]\tor, `l luau la ]int\ cu [utul.�D\-i! Arde-l! Rupe-l, b\i!�...Costic\, `n ciuda celor vreo pa-

truzeci de ani pe care `i are, sebucura ca un copil. Un [ut ratat �menit s\-i izbeasc\ mingeapeste fa]\ � a `nt`lnit `n traiec-toria sa un geam de la parter,care s-a f\cut ]\nd\ri. ~n c`tevasecunde, ga[ca s-a evaporat. DoarCostic\ a r\mas cu gura c\scat\la peisaj. L-am urm\rit de la`n\l]imea etajului trei, cu g`nduls\-i iau ap\rarea dac\ apare st\-p`nul geamului spart. Dar n-aap\rut. Costic\ [i-a luat o [a-co[\ de l`ng\ zid, a comentat cevade genul �Ce oameni!� [i s-adus acas\.

Am revenit la ziare [i-am datdin nou peste comentarii despreelitele române[ti, despre �10pentru România�. ~n �Jurnalulna]ional� am citit criteriile deselec]ie, `n �Evenimentul zilei�,lista cu cei zece nominaliza]i lafiecare sec]iune: actori, anali[tipolitici, jurnali[ti, mini[tri, inter-pre]i. Lipsea categoria �scrii-tori�, care ini]ial fusese anun-]at\, dar care a fost eliminat\ depublic, din lips\ de voturi sau de

opinii despre... �Toate celelaltecategorii, cu timpul, vor dis-p\rea din aten]ia publicului. Sin-gurii care vor r\m`ne `n istories`nt scriitorii�, zice Ovidiu Na-hoi. A[a o fi, dac\ o spune unanalist.

Am comparat criteriile cuoamenii de pe list\. E clar c\n-a func]ionat dec`t unul sin-gur: expunerea public\, pre-zen]a pe sticla televizorului. C`ndpui poporul s\ aleag\, alege [iel ce vede la televizor: DanDiaconescu, Sulfina Barbu,Fuego, Marcel Pavel etc. M\rog, elite. N-ai ce-i repro[a pu-blicului. ~ns\ eu a[ fi curios s\v\d un sondaj sociologic inti-tulat �O ]ar\ pentru România�.S\ vedem ]\rile favorite ale po-porului român. Sau s\ facem unconcurs de sms-uri: �O ]ar\pentru Costic\�. Pariez c\ Ro-mânia nu s-ar clasa `n top ten.P`n\ atunci, `n timpul liber,muncim, apoi citim presa, m`n-c\m, bem, vot\m. Iar vedetelejoac\ m`]a cu noi, alerg`ndu-nede la un canal tv la altul.

Bobo [i Bobi

VOI N-AA}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE

Salut\ri de la Petriladdee ION BARBU

carte SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 2005 5

Alex SAVITESCU

LA LOC teleCOMANDA

teorie [i practic\ pop-cultura)

Jijihadul. Analiz\[i fotosintez\Vadim Tudor [i-a f\cut din nou apari]ia, `n tromb\, `n garsonieralui Dan Diaconescu. Chiar mi-era �dor� de prezen]a Tribunuluipe ecranele patriei; m\ s\turasem s\-i v\d doar pe Gigi Becali,sora ho]ului din Prim\verii [i avocata familiei celui ̀ mpu[cat. Pu]in\varia]ie nu strica [i, iat\, dorin]a `mi fu `ndeplinit\ `n seara zileide mar]i, 13 (n]]!) decembrie. Despre ce a perorat domnul Vadim,vreo c`teva ceasuri, la OTV? Despre ce blasfemie s-a produsdeun\zi prin cartierul T\t\ra[i, acolo unde, la Ateneu, Beno`t Vitsea pus `n scen\ piesa Alinei Mungiu, Evangheli[tii. Despre cumautoarea `ndepline[te zicala �s-a suit scroafa-n copac�; desprecum regizorul �ar trebui s\ se duc\ la Socola, spitalul de nebunidin Ia[i�; despre ce-o p\]i actri]a care joac\ rolul Mariei Mag-dalena, care, �pentru ce a f\cut, va muri `n chinuri groaznice�.Uluit de cele auzite, am `ncercat s\-mi revin.

N-am reu[it [i pentru asta trebuie s\-i mul]umesc lui JorjOnofrei, care m-a sunat panicat-amuzat, c\ �dom�le, vezi c\ peNa]ional TV e Jiji, care vorbe[te despre pies\!�. Am luat mesajulca pe-o glum\ bun\, dar, zapp`nd `n locul amintit, l-am g\sit, `ntoat\ splendoarea spiritual\, pe M\ria Sa Becali, d`ndu-[i cup\rerea pe tema �cum a fost posibil a[a ceva?�. Am aflat, cuacest prilej, c\ domnul patron de echip\ de fotbal se pricepe canimeni altul la analize stilistico-teologico-antropologico-psi-hologice. {tiu, al\turarea terminologic\ este [ocant\, dar cam prinzonele astea (separat sau de-a valma, nici personajul `n cauz\nu cred c\ [tie exact) a navigat Gigi Becali.

Rezumat: la o s\pt\m`n\ de la punerea `n scen\ a piesei E-vangheli[tii, doi politicieni români ies `n public [i-[i dau cu p\-rerea despre �imoralitatea� actului artistic. Unul o face pe criticulde teatru, arog`ndu-[i autoritate de �specialist� `n zona artelor.Cel\lalt se d\ expert `n morala cre[tin\. Am`ndoi joac\ rolulpersonajelor p\trunse de Duhul Sf`nt, la or\ de maxim\ au-dien]\. D\ bine s\ te pliezi pe-un subiect sensibil, pe care mul]iromâni `l diger\ greu (dac\ au citit m\car o carte la via]a lor) orideloc (dac\ au r\mas la Abecedar [i, cel mult, colec]iile deSAS-uri). Nu conteaz\ c\ arta n-are nici o treab\ cu religia(pare-mi-se c\ treaba asta a zis-o, pe undeva, Aristotel, cu multtimp `n urm\...).

~nt`mpl\tor, cu o zi mai devreme, pe Explorer, Michael Mooredeclan[a (chestiunea se petrecea `n anul 2000) o campanie f\r\precedent. Mult-contestatul regizor a `nscris, la alegerile pentruCongres, un ficus, ca form\ de protest `mpotriva apatiei candi-da]ilor republicani [i democra]i, ale[i, aproape iner]ial, la fiecemandat. Care era, `n 2000, argumentul acestei forme de protestce s-a r\sp`ndit din New Jersey `n alte 20 de districte? �Un poli-tician nu face diferen]a `ntre fundul s\u [i o groap\ din p\m`nt.Vota]i Ficusul! Fundul s\u st\ `ntr-o groap\ din p\m`nt!� Ei bine,cred c\ am putea face o campanie similar\ `mpotriva politi-cienilor gen Vadim Tudor [i Gigi Becali. Dar ar trebui s\ alegemalt\ plant\. Eventual cactusul. Pentru c\ politicianul român seschimb\ dup\ vreme. Vota]i Cactusul! El r\m`ne neschimbat [ivara, [i iarna.

Florin L|Z|RESCU ((ffllaazzaarreessccuu@@yyaahhoooo..ccoomm))

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Autoportret, William SattlerCentrul Cultural Francez dinIa[i [i �Suplimentul de cultur\�prezint\, `ncep`nd cu num\rultrecut, `n pagina a 5-a,fotografiile c`[tig\toare laconcursul pentru amatori�Fotomaraton�.

Proiectul �Fotomaraton� s-a`ncheiat cu vernisareaexpozi]iei de fotografie la Cen-trul Cultural Francez din Ia[i.Participan]ii au f\cut pe datade 15 octombrie, timp de 12ore, fotografii pe 12 teme, cuaparate clasice sau digitale,ilustr`nd subiecte precum�Autoportret�, �Contraste�,�Ia[i�, �Mici [i bere�, �Pestrad\�, �{i de ce nu� sau�Solidari�.

La concurs s-au `nscrisaproximativ 250 de par-ticipan]i, fiind premiate c`tedou\ fotografii pentru fiecaredintre cele 12 teme. Deasemenea, au fost desemna]ic`te trei c`[tig\tori la categoria�12 fotografii� [i trei c`[tig\toricu v`rsta sub 18 ani.

La `nceputul anului 2006,expozi]ia �Fotomaraton� va fiprezentat\ [i `n Fran]a, la Ville-neuve d�Ascq.

�Fotomaraton� `n �Suplimentul de cultur\�

O ]ar\ pentru România.Pentru Costic\

Agustín Sánchez Vidál, Buñuel, Lorca, Dalí: Enigma f\r\ sf`r[it

traducere din limba spaniol\ de Lumini]a Voina-R\u],Editura Curtea-Veche, 2005

La `nceputul anilor �90 o fotografie ìf\cea vis\tori pe tinerii studen]ibucure[teni, o fotografie care vorbeadespre vremurile de alt\dat\, desprereu[ita cultural\ mondial\, dar [i despre

ceva mult mai intim [i mai rar dec`t toateacestea la un loc: prietenia. Mai binespus, ciudata `nt`mplare c\ trei dintre ceimai cunoscu]i [i mai celebri români aufost [i prieteni `ntre ei. Fotografia cu

Cioran, EugenIonescu [i Eliadest\tea m\rturie[i putea fiv\zut\ `n ceamai marelibr\rie de pecel mai marebulevard dinBucure[ti. Mait`rziu, amv\zut-o [i `n

casa unui faimos intelectual român [idrept s\ spun m-am cam mirat c\ puteaexista at`ta admira]ie `nc`t fotografia s\fie afi[at\ studen]e[te pe perete, acolounde m-a[ fi a[teptat s\ existe poaterivalitate, poate un strop de invidie. Dar`nainte de a citi o carte desprefotografica prietenie dintre Eliade, Cioran[i Eugen Ionescu, am citit o alta, carevorbea despre compromisurile lor politice[i despre alunecarea `nspre extremadreapt\. Coperta c\r]ii AlexandreiLeignel-Lavastine (edi]ia francez\ de laPUF) a distrus din p\cate imaginealuminoas\ a acestei fotografii istorice [ia transformat-o `ntr-un simbol maidegrab\ negativ.

Lumini]a Marcu

Dar fascina]ia a r\mas.Fascina]ia pentru ex-traordinarele `nt`m-

pl\ri, pentru extraordinarele`nt`lniri [i pentru marile pri-etenii care, nu [tiu cum seface, dar de multe ori `nso-]esc [i marile opere. Nu [tiudac\ Eminescu, Creang\ [iMaiorescu ar fi fost aceia[i`n cazul `n care prietenia nule-ar fi dat acea misterioas\`ncredere a unuia `n ce-l\lalt [i a fiec\ruia `n sine,`n acea oaz\ a prieteniei carea fost �Junimea�, grupulvesel creat `n joac\, `ntr-odup\-amiaz\ de duminic\,`mpreun\ cu Negruzzi, Ro-setti [i bogatul Pogor.

Aprigii �prieteni�de la noi

M-am g`ndit, citind cartealui Agustín Sánchez Vi-dál, Buñuel, Lorca, Dalí:Enigma f\r\ sf`r[it, re-cent ap\rut\ la EdituraCurtea-Veche, dac\ `n li-teratura român\ exist\ a-semenea c\r]i despre pri-etenie. N-am f\cut o cer-cetare bibliografic\ am\-nun]it\, dar, la prima ve-dere, nu abund\. Ar fi

Jurnalul de la P\ltini[ [i Epis-tolarul, dar, din p\cate, prota-goni[tii lui nu au produs [iopere pe m\sura patetismuluigrav al confesiunilor amicale [in-au devenit cunoscu]i dec`t cafiguri mediatice sau ca autori deeseuri circumstan]iale. Despre�Junimea� `nc\ nu s-a scris `ncheie pl\cut-literar\, nici desprefaimoasa �genera]ie 27� nu preas-a scris altceva `n afara unordeclara]ii de adeziune ideologi-c\ anacronice [i ciudate, camu-flate `n haine critico-literare.

De prietenie `n sine nu du-cem lips\ `n lumea cultural\,dar e o prietenie manifestat\ a-buziv [i neelegant, pentru a �da`n du[mani�, pentru a premia [il\uda �amicii�, pentru a-i men-]iona atunci c`nd e cazul pe unii,[i nu pe al]ii, pentru a veghea canu cumva un intrus s\ se stre-coare la masa �prietenilor de-ovia]\�, o prietenie din care nu[tiu cum s-a f\cut un fel deblazon, c`nd ea nu e dec`t o jal-nic\ manifestare a nesiguran]ei[i a fricii de dialog real. O por-]ie de prietenie dur\, cu adev\-ruri nepl\cute spuse verde `nfa]\, cu verdicte teribile [i f\r\nimic complezent sau confor-mist, o por]ie a[adar de prie-tenie `n maniera Buñuel, Lorca,

Emil BRUMARU ([email protected])

DUMNEZEU SE UIT| LA NOI CU BINOCLUL


carte printre r`nduri

Ac]iunea romanului este plasat\ `n decorul fermec\tor, dar aspru din zona `n care a copil\rit Lawrence. Iubirinem\rturisite, frustr\ri erotice, calcule maritale, c\s\torii ratate sau reu[ite � toate se `mpletesc `n aceast\ pa-noram\ a tinere]ii [i maturiz\rii, `n care prietenia [i iubirea ajung uneori s\ se confunde. Naratorul romanuluieste un t`n\r sensibil [i destul de del\s\tor, Cyril Beardsall. Cea mai mare parte a ac]iunii graviteaz\ `n jurulprietenului s\u, George Saxton, care se trage dintr-o familie de truditori ai p\m`ntului. George o iube[te pesora lui Cyril, Lettie, care, dup\ ce flirteaz\ ani de zile cu el, se m\rit\ cu un t`n\r bogat, Leslie Tempest. Dup\ce cunoa[te un oarecare succes ca negustor de cai, proprietar de p\m`nturi [i politician de duzin\, dezam\git,George sf`r[e[te `ntr-o stare de dec\dere fizic\ [i spiritual\.

�De la `nceputul carierei sale de scriitor, Lawrence [i-a dovedit originalitatea [i lipsa de respect fa]\ de modaliterar\ a acelei vremi, care pre]uia «forma» romanului, dar suferea `n partea de con]inut. ~nc\ de la primul s\uroman, P\unul alb, el `l egaleaz\ � iar unii cred c\ `l [i `ntrece � pe maestrul s\u, Thomas Hardy, exact `n acelepasaje `n care Hardy era considerat inimitabil.� (Richard Aldington)

D.H. Lawrence, P\unul alb, traducere [i note de Carmen Pa]ac, traducerea versurilor de Nora Iuga,colec]ia: �Biblioteca Polirom�, Editura Polirom, 560 de pagini, 28.50 RON

SSEEMMNNAALL

~mpotriva baronuluivon Münchhausen (II)

Un urs este pr\jit pe din\untru, din mers, `n felul urm\tor. ~ntì ìarunc\ o bucat\ de cremene `n g`tlej, apoi, ursul `ntorc`ndu-seenervat de asemenea chestie nepoliticoas\, o alt\ cremene �`ndeschiz\tura de dinapoi a dihaniei�. Pietrele, ciocnindu-se `nburta nefericitului patruped, �ursul a plesnit cu o pocnitur\ `nso-]it\ de o v`lv\taie de sc`ntei��, ne anun]\, sensibil la jocul fas-tuos de artificii, baronul neronian. Alt\ dat\ bag\ m`na, chirur-gical, `n gura unui lup [i ��apuc`ndu-l de m\runtaie (`nchi-pui]i-v\ actul, scena, studen]i la medicin\ veterinar\! (n.m.)�, ìf\cu fa]a dos [i dosul fa]\, `ntorc`ndu-l a[a cum se `ntoarce om\nu[\ (`nchipui]i-v\ actul, scena, studente la filologie, sec]iafrancez\! � n.m.)�. Are el ce are cu ur[ii! Pe motiv c\ ace[tia vors\ �sf`[ie� o albin\ (!!!) de-a sultanului (fapt imposibil, v-o jur!,totul e un pretext!), inventeaz\, ca un Dracula modern, o moda-litate infailibil\ de a-i st`rpi: unge cu miere oi[tea corect\ a uneic\ru]e. Rezultatul? Hm! �O namil\ de urs, momit\ de parfumulmierii, sosi [i `ncepu s\ ling\ oi[tea, `ncep`nd de la v`rf. O linse[i iar o linse cu at`ta l\comie (ce-i drept e drept! � n.m.) `nc`tpr\jina (observa]i cu c`t\ minu]iozitate expune baronul str\pun-gerea fiarei? � n.m.) ì intr\ `n g`tlej, `n stomac, `n burt\ [i-i ie[ipe partea cealalt\�. Ca [i `n cazul vulpii, nu se mul]ume[te nu-mai cu at`t. Ar fi prea simplu]. �Dup\ ce ursul, ling`nd at`t de cu-minte mierea, s-a `nfipt `n pr\jin\ (ca [i cum, sugereaz\, glume],baronul, abia a[tepta! � n.m.), am trecut prin gaura din fa]\ aoi[tei un ]\ru[ lung�. {i-l las\ s\ se perpeleasc\ p`n\ a doua zi�`n pr\jin\� `n chinuri indescriptibile. Sultanul, nici el mai prejos,�fu c`t pe ce s\ se pr\p\deasc\ de r`s� anvizaj`nd isprava. Bes-tial r`s! S-ar putea crede c\ la mare ananghie, m\ rog, `n st\rilelimit\, Münchhausen se lini[te[te. Eroare! ~nfulecat de un pe[tepe c`nd se sc\lda gol-pu[c\ l`ng\ Marsilia, ì face acestuia �totfelul de pocinoage, s\rind, fugind, ]op\ind�, exasper`ndu-l, dininterior, cu o neistovit\ energie. {i constat\, fericit c\ a desco-perit ceva eficace: ��nimic nu m`nia mai mult dihania ca lovi-turile puternice pe care i le d\deam cu picioarele (pe mucoasafraged\ a stomacului, o, voi, studen]i la medicin\ veterinar\! �n.m.) de c`te ori `ncercam s\ dansez (nu-i cinic, prieteni, s\ b\tu-cim asemenea ring? � n.m.) un anumit dans sco]ian� (ce hobby! �n.m.). Dar cea mai s`ngeroas\ �petrecere� are loc pe o banchiz\`n timpul c\l\toriei baronului, `mpreun\ cu C\pitanul Phipps, `n]inuturile arctice. V\z`nd doi ur[i (meteahn\ veche!), se apropiede ei. Masacrul, c\ci un masacru va fi, `ncepe juc\u[, pervers;printre ghe]ari nu-i nimeni s\-l opreasc\, Phipps nu risc\ s\-[ipun\ mintea cu un balamucagiu! Voilà! ��sco]`nd briceagul �chiar acesta pe care-l vede]i aici � apucai (ursului � n.m) piciorulst`ng de dinapoi [i-i t\iai trei degete.� Realiza]i fine]ea detracat\a baronului? Pe urm\ abia ursul e `mpu[cat. Trezindu-se, ca ur-mare a detun\turii, alte �mii de ur[i�, el `l jupoaie expert pe celmort [i se bag\ `n blana lui spre a nu fi depistat. Ur[ii `l miros,naivi, [i se las\ tra[i `n piept. Un om normal [i-ar fi luat t\lp\[i]a,mul]umind lui Dumnezeu c-a sc\pat teaf\r de ditamai beleaua.Dar baronul, dezl\n]uit, nu pierde rarissima ocazie. �C`ndva `mispusese un felcer b\tr`n c\ o lovitur\ `n [ira spin\rii ucide pe loc.Amintindu-mi (ce memorie la ]anc! � n.m.) de cuvintele lui, m\hot\rì s\ fac o `ncercare.� {i extermin\ `n mas\ ca `ntr-unabator al infernului. Animalele cad, precizeaz\ Münchhausen,�f\r\ s\ zic\ nici p`s�. Apoi, pentru a-[i justifica oarecum nebu-nia, trimite `n dreapta [i-n st`nga [unci [i bl\nuri lorzilor amira-lit\]ii, lorzilor tezaurului, lordului primar etc. Mitui]i, ei tac. Nu`ns\ [i C\pitanul Phipps, ce-[i ratase c\l\toria de descoperirigeografice. Va numi halucina]ia tragic\ �ziua bl\nurilor de urs�.Nu mai vorbim de voio[ia pe care o �gust\� baronul `n toiul ne-norocirilor. Un lup ì m\n`nc\ tacticos, de la coad\ la cap, subochii `nc`nta]i, calul! Bidiviul c\l\rit `ntr-o b\t\lie `[i pierde parteadinapoi `n a[a fel `nc`t, atunci c`nd soarbe, apa se scurge pe josg`lgìnd. Baronul pleac\, bine`n]eles, tot c\lare, `n c\utareaceleilalte jum\t\]i, ca s\ le coase una de alta. De ce nu [i-a schim-bat, pur [i simplu, calul? Fiindc\ nu ar mai fi tr\it �experien]a� dea se deplasa pe o ciozv`rt\!!

(va urma)

Fabuloasa prietenie dintre Salvador Dalí,Luis Buñuel [i Federico Garcia Lorca

Eseistul Andrei Cornea [iromanciera Florina Ilis s`ntc`[tig\torii celei de-a patra edi]ii aPremiului �României literare��Cartea Anului�, edi]ia 2004-2005,decernat miercuri, 14 decembriea.c., la Clubul Prometheus dinBucure[ti.

Romanul pentru care FlorinaIlis a primit premiul esteCruciada copiilor [i a ap\rut laEditura CARTEAROMÂNEASC|. AdrianaBittel aprecia la festivitate c\

romanul, de[i foarte lung, de500 de pagini, are o scriitur\deosebit\, situ`nd-o pe Ilisal\turi de romancierul RaduAldulescu. Bittel mai remarca[tiin]a construc]iei epice foartesolide a autoarei, pus\ subsemnul unei idei, ca [i for]ade fantazare a marilorromancieri care ocaracterizeaz\ pe autoare.

Andrei Cornea a fostpremiat pentru cartea C`ndSocrate nu are dreptate, oculegere de studii-comentariila dialogurile lui Platon scrise

[i g`ndite `n perioada1989-2004, volum ap\rut laEditura Humanitas.

Juriul a fost alc\tuit dinIoana Pârvulescu, GabrielDimisianu, Adriana Bittel,Marina Constantinescu, Alex{tef\nescu [i NicolaeManolescu. Premiul are ovaloare de 10.000 RON.

Pentru aceast\ edi]ie apremiului au mai fostnominaliza]i: Emil Brumaru �Opera poetic\, trei volume,Editura Cartier, Chi[in\u;Livius Ciocârlie � B\tr`ne]e [i

moarte `n mileniul III,memorialistic\, EdituraHumanitas, Bucure[ti; AndreiCodrescu � Casanova `nBoemia, roman, EdituraPolirom, Ia[i; Dan C.Mih\ilescu � ~ndrept\ri dest`nga, Editura Humanitas,Bucure[ti; Mihail Neme[ �traducerea lui Faust deGoethe, Editura Paralela 45,Pite[ti, [i Eugen Simion �Mircea Eliade. Nodurile [isemnele prozei, EdituraUnivers Enciclopedic,Bucure[ti.

Dalí nu le-ar strica, poate,aprigilor �prieteni� de la noi...

Agustín Sánchez Vidál a avutideea s\ adune [i s\ topeasc\`ntr-o carte tot ceea ce se scri-sese deja despre Buñuel, Lorca[i Salvador Dalí � cei trei nuduc lips\ de monografii `n toatelimbile, chiar Vidál publicase treimonografii despre Buñuel �,dar [i ceea ce ei `n[i[i au scris,atunci c`nd au avut norocullongevit\]ii. Federico GarciaLorca, `mpu[cat din motive po-litice `n 1936, `n primele zileale r\zboiului civil, la 38 deani, nu a mai avut acest fericitprilej. Dar Buñuel a scris lab\tr`ne]e o carte publicat\ cupu]in timp `n urm\ [i la noi,Ultimul meu suspin (tradus\ deaceea[i Lumini]a Voina-R\u]care s-a descurcat [i de data astacu totul admirabil `n h\]i[ul detexte eterogene adunate deVidál), iar Salvador Dalí a ex-celat `n a-[i scrie [i rescrie `ntr-omanier\ dintre cele mai non-conformiste propria via]\. Pro-babil cea mai cunoscut\ dintreaceste c\r]i este Jurnalul unuigeniu.

Ideea genial\a lui Jimenez Fraud

Locul privilegiat `n care s-au `n-t`lnit Buñuel, Dalí [i GarciaLorca a fost Re[edin]a Studen-]ilor din Madridul `nceputuluide secol XX. O idee genial\ aunui administrator patriot, Ji-menez Fraud, care cuno[tea or-ganizarea faimoaselor universi-t\]i britanice [i care s-a g`ndit,la 28 de ani, s\ `nfiin]eze un locunde s\ se `nt`lneasc\ [i s\ tr\-iasc\ pe timpul studiilor uni-versitare cei mai buni studen]i aiSpaniei. ~n Re[edin]\ se intranumai cu recomand\ri speciale,iar regulile de convie]uire, foartebine g`ndite, creaser\ un fel deparadis al tinere]ii [i creati-vit\]ii: se m`nca excelent, �sa-lat\, br`nz\, miere [i fructe�,�carne g\tit\ `n stil englezesc�,�ceai, lapte, biscui]i [i pìne cuunt�, era libertate deplin\, darse organizau `n fiecare sear\concerte, pentru ca studen]ii s\nu fie tenta]i s\ caute distrac]ii`n ora[, se fuma, se bea ap\fiart\ [i filtrat\, se schimbau fe-]ele de mas\ [i [erve]elele `nfiecare zi, se ofereau gratuit orede limbi str\ine [i, o dat\ pes\pt\m`n\, �venea s\ m\n`nce opersoan\ ilustr\ din politic\,art\, [tiin]\, literatur\�. S\ nemai mir\m c\ prin aceast\ Re-

[edin]\ s-a `nt`mplat s\ treac\Buñuel, Lorca, Dalí, Juan Ra-mon Jimenez, Ortega y Gasset,Unamuno [i mul]i al]ii sau s\ neg`ndim c\ un asemenea loc cre-eaz\ el `nsu[i mari nume, princanalizarea energiilor [i prinspiritul de competi]ie pe care-l`ntre]ine? Efervescen]a `nv\]\-m`ntului spaniol de la `nceputulsecolului XX seam\n\ bine cuce se `nt`mpla [i la noi `n aceea[iperioad\, gra]ie unor min]i [iunui tip special de patriotismadev\rat [i pragmatic, `ncarnatde pild\ de un Spiru Haret. Re-[edin]a madrilen\ a func]ionatcu succes, av`nd chiar publica]iiproprii [i o editur\ prestigioas\,p`n\ c`nd r\zboiul civil [i regi-mul care a urmat au schimbattotul. Administratorul Re[edin]eis-a exilat `n Anglia [i a devenitprofesor la King�s College.

O ame]itoare `ncreng\tur\de glume cu substratcultural

Dar deocamdat\ Re[edin]a eramartora celei mai avangardistetinere]i petrecute `n trei: Dalí,la `nceput introvertit [i ciudat`mbr\cat `n haine renascentiste,descoperit de un coleg el `nsu[igenial, Pepin Bello, cel care in-ventase teoria cu �carnuzo� �tot ceea ce era st`rv, m\gariimor]i, mormanele de carnemoart\, `n putrefac]ie sau n\-p\dit\ de furnici care vor b`ntui

apoi filmele lui Buñuel [i ta-blourile lui Dalí; FedericoGarcia Lorca, rafinat [i foartefrumos, mereu elegant [i chinuitde gelozie, homosexual [i `n-dr\gostit p`n\ la urm\ de Dalí,care `ns\ `l va respinge; Bu-ñuel, aragonezul cu manieregrosolane, care ar fi vrut s\ fiescriitor, dar nu putea s\ scriesuficient de repede [i a ales s\fie cineast mai mult pentru c\nimeni nu se ocupa pe atunci deasta. Dalí [i Buñuel i-au supra-vie[uit cu mul]i ani lui GarciaLorca [i au lucrat `mpreun\ lafilmele Cìnele andaluz [i V`rstade aur, dar leg\tura dintre Dalí[i Lorca a fost puternic per-sonal\ [i `nc\ misterioas\, `nciuda declara]iilor homofobeulterioare ale lui Dalí. O ame-]itoare `ncreng\tur\ de glume cusubstrat cultural, de jocuri deimagine care devin literare (cele-brul �anaglif�), ritualuri bahice(doar `n afara Re[edin]ei!) [iritualuri intime (Lorca trebuias\ fie adormit `n fiecare sear\de prietenii grijulii, `n timp ceDalí nu putea s\ adoarm\ dac\[osetele nu erau aliniate `ntr-oanumit\ pozi]ie), dar [i jocuricare fac istorie: `n 1923, deziua Sf`ntului Iosif, Buñuel fon-deaz\ Ordinul de Toledo al c\ruiComandant Suprem se auto-proclam\ � Dalí era doar cavaler[i mai t`rziu a fost degradat!

To]i trei scriau, to]i trei erauprieteni, dar erau nuan]e `n a-ceast\ prietenie, a[a cum erau

nuan]e, ba chiar delimit\ri [i `naprecierile lor. Iat\ ce poves-te[te Buñuel, cu vorbele luidintr-o bucat\: �Lorca [i Dalíerau prieteni, asta da. El eramult mai prieten cu Federicodec`t eram eu. Eu eram maiprieten cu Dalí dec`t cu Fe-derico. Mie opera lui Federiconu-mi place deloc. Teatrul luimi se pare foarte prost. ~mi placc`teva poezii, [i nu foarte mult.Ca om, era genial. }in minte odat\, c`nd s-a `ntors de la NewYork, mi-a zis: «Tu e[ti foarteprost [i nu `n]elegi nimic, dars\-]i spun\ \sta (Dalí) ce-amf\cut eu». Iar Dalí, cu accentullui catalan, pe care nu [i l-apierdut niciodat\, m\ asigura:«Da, e ceva extraordinar, extra-ordinar»...�.

Urmeaz\ plec\ri din Spania,Dalí [i Buñuel la Paris, Lorca laNew York, apoi moartea aces-tuia, exilul celor doi prieteni su-pravie]uitori `n America, per-manenta angoas\ legat\ de moarteacrud\ a celuilalt [i, `ntr-un fel,omagiul pe care i-l aduc perma-nent fiecare `n arta sa. Unadintre cele mai labirintice [i maiciudate pove[ti de prietenie dinarta lumii, pe care autorulAgustín Sánchez Vidál a [tiuts-o p\streze vie `n cartea sa, ocarte scris\ f\r\ complica]ii lite-rare, dar [i f\r\ artificialitate, uncolaj de scrisori, m\rturii [i stu-dii f\cut cu mult\ sim]ire, un puz-zle inteligent de texte [i destine.

Luis Buñuel, Federico Garcia Lorca [i Salvador Dalí � o por]ie de prietenie dur\

{erban FOAR}| ([email protected])

TELENOVELA NOVA

interviu SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 2005 7

printre r`nduri carte

Un mire f\r\ c\p\tì(cap. IV)

E greu de scris despre un clan`ntreg, `n lipsa unui plan, �din care eu nu-mi fac un idol,doar c\ al III-lea cap.,`n loc s\ duduie din plin,se `ncheia-ntr-o doar\, prin:�~n continuare, o figur\.�Or, ea e una f\r\ gur\,ochi, nas, fiind numai de stil,pe nume chiasm (cuv`nt futil,azi, ori de pus `n parantez\,cu tot cu antimetatez\, �dar nu lipsit de orice har).Cine love[te `n paharcu dosul lingurii? E na[ul,care-o porne[te pe f\ga[uldiscursului ce-i luat mereu,la nun]i, drept lubric hymeneu,iar nu moralitate...): �Fine,ascult\-m\ ce-]i zic, c\-i bine:fii tolerant cu fina, cum`s eu cu na[\-ta, acum[i-n vecii vecilor; finu]\,fii tolerant\ ([i finu]\)cu finu-meu, cum na[-ta fucu mine. Fi]i aten]i, s\ nuuita]i ce v\ spusei eu, � ca s\v\ fie casa,-n veci, o cas\de toleran]\. Hai noroc!C`n� te fac, fin\, un soroc?�

Florina Ilis [i Andrei Cornea � c`[tig\torii premiului �Cartea Anului� al �României literare�

�Pentru mine, a fost un moment curios din via]\, dar marele avantaj al nostru ec\, ast\zi, Ateneul T\t\ra[i este foarte cunoscut `n ]ar\ [i chiar `n str\in\tate.�

Interviu realizatde Alex Savitescu

Cum v\ explica]i reac]iiledure care au urmatpremierei spectacoluluiEvangheli[tii?

De fapt, am fost surprins, pentruc\ au ie[it `n fa]\ persoane carenici m\car nu au v\zut piesa [inici m\car nu au citit scenariul.Polemica s-a iscat `nainte depremier\. Primele articole `mpo-triva piesei s-au scris `nainte decel dint`i spectacol. Este un semnsurprinz\tor pentru mine. Ulte-rior, am fost, trebuie s\ recu-nosc, foarte bine sus]inut. Bon,am fost surprins, dar eu, unul,am v\zut ceea ce s-a `nt`mplat caspectator.

Spectator, spectator, dara]i fost ]inta acuza]iilor...

Da, dar ce am f\cut, `n afar\ deo pies\ de teatru? N-am f\cutnimic altceva... {ti]i, nimeni nueste obligat s\ vin\ la spectacol.�Problema� este c\ acuma vinefoarte mult\ lume [i, la ultimulspectacol, am refuzat `n jur de150 de persoane...

Scenariul a avutrecunoa[tere `n Statele

Unite,de

exemplu. S`ntem noianormali?

Nu cred c\ trebuie s\ exager\mtot ceea ce se `nt`mpl\. S-a exa-gerat foarte mult `n media, dar[ti]i c\ piesa a fost foarte bineprimit\, `n fiecare sear\ specta-colul se `ncheie cu ova]ii. Stu-den]ii mi-au spus: �Nu v\ l\-sa]i intimida]i, avem nevoie dedumneavoastr\�. Am fost foartebine sus]inu]i. Pentru mine, afost un moment curios din via]\,dar marele avantaj al nostru ec\, ast\zi, Ateneul T\t\ra[i estefoarte cunoscut `n ]ar\ [i chiar`n str\in\tate.

Adic\ a fost, `n definitiv, ocampanie publicitar\reu[it\�

E adev\rat c\, pentru noi, a fosto economie de promovare. N-amf\cut nimic [i m-am trezit cu osal\ arhiplin\.

Alina Mungiu-Pippidideclara, zilele trecute, c\�izolate sub comunism,Bisericile din România aur\mas mult `n urmademocra]iei�. ~mp\rt\[i]iaceast\ opinie?

Da. Faptul c\ s-a jucat, p`n\ laurm\, piesa este un c`[tig pentrudemocra]ie. Asta e sigur. Dife-ri]i regizori au dorit s\ montezeEvangheli[tii, dar au fost descu-raja]i, amenin]a]i [i au renun]at.Am primit nu [tiu c`te mesajede la regizori din Bucure[ti, caremi-au spus: �Este un act de cu-raj ceea ce a]i f\cut�. ~n acestsens, to]i mi-au transmis c\ m\sus]in.

Un act de curaj sau unulde normalitate?

Piesa a fost premiat\, Alina Mun-giu-Pippidi s-a n\scut la Ia[i,erau diferite motive justificatecare m-au f\cut s\ m\ g`ndescc\ ar fi interesant s\ vedem pie-sa asta.

De ce se suprapune, `npermanen]\, planulreligios cu cel al artelor?

Bon, asta nu `n]eleg! Am [ispus: eu nu m\ bag `n chestiunibiserice[ti, n-am de g`nd s\ mon-tez o slujb\ sau un parastas. Nu[tiu de ce Biserica se bag\ `nteatru. Asta este, pentru mine,cel mai surprinz\tor. Pe de alt\parte, am descoperit o carte `nlimba francez\, Aprčs la cen-sure, `n care era trecut\ piesaAlinei Mungiu-Pippidi. {i m-amg`ndit c\ `n România, de fapt,tot exist\ cenzur\.

De ce crede]i c\, `n afaraBisericii Ortodoxe, [i ceaRomano-Catolic\ areac]ionat negativ? Este,cred, prima dat\ c`nd celedou\ institu]ii `[i daum`na `ntr-o chestiune deacest gen�

Vede]i c\ am f\cut unanimi-tate� Nu pot s\ v\ spun de ces-au ridicat a[a. La ultimulspectacol, de pild\, au venit doipreo]i ortodoc[i, c\rora le-apl\cut piesa. Au venit `n sal\ [i,dup\ reprezenta]ie, au declaratc\ le-a pl\cut. S\ nu crede]i c\fiecare credincios are, a[a, �o-chelari de cal�. Nu, nu, piesaeste controversat\ � [i este unc`[tig. Consider c\ o institu]iede cultur\, ca Ateneul, este [i unloc de dezbatere, unde putemvorbi, ca `ntre adul]i, despre

orice subiect. Nimic nu trebuies\ fie tabu.

Iar lumea, cum preciza]ianterior, nu este obligat\s\ vad\ spectacolul�

Bine`n]eles! Eu v\ dau unexemplu: mie nu-mi place de-loc s\ v\d la cinematograf unelefilme americane. Nu m\ duc!

Unde se traseaz\, `n opi-nia dumneavoastr\, gra-ni]a dintre libertatea deexpresie [i Biseric\? Sau,mai bine zis, trebuie s\existe o asemeneagrani]\?

Pentru mine nu exist\, `n art\nu trebuie s\ fie cenzur\. De cetrebuie s\ instaur\m, ca `naintede 1989, un fel de comitet decenzur\? Sper c\ acei ani s`ntdep\[i]i�

Piesa [i-a c\p\tat, prinpres\, titulatura de Codullui Mungiu. Se poart\, `nzilele noastre, desacra-lizarea?

Trebuie s\ consider\m lucrurilealtfel. Piesa asta este extrem deinteresant\, chiar pentru un cre-dincios, pentru c\ problemaanalizat\ aici este libertatea:sexual\, religioas\, politic\. {i,dac\ dezbaterea se derula peacest fond, e clar c\ nivelul dediscu]ie ar fi fost mult mai `nalt.


interviu `ntrebarea moarte n-are

! Piesa scris\ de Alina Mungiu-Pippidi [i pus\ `n scen\ de Beno`t Vitse se joac\ la Ateneul ie[eancu casa `nchis\ de mai bine de dou\ s\pt\m`ni

�Evangheli[tii� n-au provocat la Ia[i

Scurt\ istorie (vai, lipse[temorala!)

�O comisie a Consiliului LocalIa[i va hot\r` dac\ esteoportun\ sau nu continuareaspectacolelor cu piesaEvangheli[tii, la Ateneuldin localitate, a declarat`n plenul Consiliului Local,primarul municipiului,Gheorghe Nichita�.

O [tire de pe agen]iile depres\ din 5 decembrie aducea`n aten]ia mass media cenzurape care autorit\]ile ie[enedoreau s\ o instituie asupracelei mai recente mont\ri a luiBeno`t Vitse, Evangheli[tii,dup\ Alina Mungiu-Pippidi,care a c`[tigat cu acest text, `n1992, premiul UNITER pentrucea mai bun\ pies\ a anului.~nainte de premier\, BisericileOrtodox\ [i Catolic\adoptaser\ o pozi]ie tran[ant\fa]\ de spectacolul lui Vitse.Piesa fusese acuzat\ deblasfemie [i de PatriarhulTeoctist al Bisericii OrtodoxeRomâne, `n cadrul uneidezbateri organizate dePatriarhie. �Consider\m piesade referin]\ drept atentat lamorala public\, dreptindecen]\ grav\ deghizat\ `n«art\», un atentat la credin]a`n Dumnezeu, o batjocorire acelor mai sfinte persoane:Iisus, Maria, apostolii�, sear\ta `ntr-un comunicat remispresei de BisericaRomano-Catolic\, prinEpiscopia Ia[i.

A urmat declara]ia stupefiant\a primarului de Ia[i, GheorgheNichita: �Am toat\ apreciereala adresa directorului Vitse [ii-am l\sat p`n\ acum olibertate de exprimare total\,dar [i acesta trebuie s\ seadapteze mediului cultural deaici. Nu trebuie s\ ajungem lalupte de strad\, ca `n Fran]a�,a mai spus primarul. O zi mait`rziu, Prim\ria Ia[i aabandonat ideea de a interzicespectacolul, Gheorghe Nichitapled`nd pentru libertatea deexprimare, de[i cu o zi `nurm\ sus]inuse opiniaBisericilor, care consideraupiesa o �blasfemie� [iceruser\ interzicerea ei.

Beno`t Vitse: �Nu voimonta o slujb\ sauun parastas�

Beno`t Vitse a fost, timp de patru ani, directorul Centrului CulturalFrancez din Ia[i, iar apoi a preluat conducerea Ateneului T\t\ra[i,la insisten]ele fostului primar al municipiului, Constantin Simirad.Vitse s-a implicat [i ca regizor `n activitatea institu]iei pe care oconduce. El a pus `n scen\ mai multe spectacole, inclusiv uneleconcepute dup\ scenarii proprii.

Cum v\ explica]i c\,de[i nu are o tradi]iebogat\, Ateneul a�luat fa]a� multorinstitu]ii culturaleie[ene �cu vechime�?

Avem 12 angaja]i, iar la Te-atrul Na]ional �Vasile A-lecsandri� s`nt 183 de oa-meni. ~n afar\ de teatru,de]inem o bibliotec\, o vi-deotec\, organiz\m expozi-]ii, conferin]e. {i specta-cole, zilnic. M\ pl`ng pen-tru c\ avem prea pu]inemijloace, dar avantajeleechipei reduse s`nt dina-mismul [i faptul c\ s`ntem�nou-n\scu]i� [i exist\ en-tuziasm. Echipa de actorieste extraordinar\, lucreaz\foarte mult. {i v\ mai zicun lucru: diminea]a m\ duc[i `mpart flutura[i `n car-tier, `n T\t\ra[i. De[i s`ntdirector, nu m\ feresc delucrul \sta. Este un contactfoarte interesant cu popu-la]ia. Beneficiem de o sim-patie real\. Trebuie s\ r\-m`nem mode[ti `ns\, suc-cesul de acuma este pu]inaccidental, pentru c\ nu avenit de la noi, ci de peurma unui scandal pe carenu l-am pornit noi. Trebuies\ r\m`nem cu picioarelepe p\m`nt, mai avem multede f\cut: �~ncetul cu `nce-tul se face o]etul�.


Interviu realizat deEmilia Chiscop

Crede]i `n Dumnezeu?

R\spunsul corect este: eu [tiu ce`n]elege]i prin asta?! Eu n-am[tiut niciodat\ ce `n]eleg oame-nii prin aceast\ `ntrebare. Adic\dac\ eu cred c\ dup\ moarteexist\ o lume `n care se face jus-ti]ie pentru nedrept\]ile de-aici?Atunci r\spunsul meu e clar:nu cred. {i cred c\ din acestmotiv este cu at`t mai importants\ ne purt\m bine aici, `ntruc`tnu cred c\ exist\ repara]ii `n alt\parte.

Vorbind despre scandaluldeclan[at de piesaEvangheli[tii, spunea]i c\�Bisericile din Româniapar s\ fi r\mas mult `nurma democra]iei�. Undecrede]i c\ se afl\ linia dedemarca]ie dintre �oatitudine democratic\�din partea Bisericii [ip\strarea unei moralit\]iimpecabile?

Cred c\ linia de demarca]ie estela cererea ca un spectacol care afost realizat prin voin]a liber\ aunui regizor [i a unor actori s\nu se joace. P\rerea mea este c\Biserica are dreptul s\-[i spun\p\rerea despre un text: c\ nu `iplace, c\ este o blasfemie, c\ estede condamnat din punctul de ve-dere al Bisericii. Cred c\ areacest drept, a[a cum fiecare din-tre noi are dreptul de a condam-na ce fac al]ii. Este libertatea deexpresie. Ce nu are dreptul Bi-serica [i unde a `nc\lcat liniademocra]iei este c\ a cerut capiesa s\ nu se joace. Asta a fosto gaf\, pentru c\ [i Bisericile dinOccident, din c`nd `n c`nd, iau

atitudineaafa]\

aade

diferite texte, nu mai vorbescdespre clericii musulmani carecondamn\ ba una, ba alta. Daruna este s\ spui turmei c\ acestanu e un text pentru voi, nu v\duce]i la teatru, nu e bun, [i altaeste s\ ceri autorit\]ilor (iar astae o atitudine tipic\ de stat to-talitar): `nchide]i un spectacol.

Coment`nd `n pres\ petema protestelor Bisericii,spunea]i: �Ideea c\Evanghelia trebuieinterpretat\ alegoric, nuliteral, apar]ine Sf`ntuluiToma din Aquino� [i �caorice text, [i Evangheliatrebuie citit\ [iinterpretat\ critic�. Ce a]iurm\rit, de fapt, prinscrierea acestei piese?

Evangheli[tii este un exerci]iude deconstruire a construc]ieisociale a unei religii. Acesta afost demersul meu. ~n realitate,pe mine nu m\ interesa at`t demult s\ deconstruiesc neap\ratchestiunea cre[tinismului, dareste una dintre cele mai bine do-cumentate. A deconstrui Mani-festul comunist `n 1989 nu aveanici un sens: nimeni nu credea`n el. ~n vreme ce a ne uita la unsubiect istoric [i a ar\ta cum unmesaj ini]ial a fost, pur [i sim-plu, transformat de c\tre cei carel-au propagat, asta mi s-a p\rutc\ merita. Deci, dac\ vre]i, E-vangheli[tii este o pies\ desprepropagand\. Cu ani `n urm\ ammai povestit care a fost inci-dentul de la care mi-a venit i-deea general\ a Evangheli[tilor.Nu cred c\ piesa asta ar fi pututfi scris\ de c\tre cineva care nua tr\it `ntr-o lume totalitar\, canoi, [i care n-a v\zut cum is-toria poate fi deconstruit\ abso-lut integral. Mi-am amintit, pur[i simplu, de un episod, c`nderam comandant de pionieri la o[coal\ din Ia[i [i ne venea uncontrol de la �centru�. Noi f\-ceam diverse lucruri pe care lefac `n general copiii `n organi-za]iile lor. De exemplu, aveamun radio al [colii� De[i ne

`nt`lneam [i pl\nuiam lu-crurile pe care le f\-

ceam � radioul, ser-b\rile �, fiind co-pii, [i nu birocra]i,nu f\ceam [i pro-cese verbale aleacestor ̀ nt`lniri. {i,`ntr-o zi, m\ chea-

m\ directoarea [i `mi spune c\vine acest control de sus. Eraprin luna mai. {i mi-a spus c\cei care vin vor s\ vad\ toateprocesele verbale ale `nt`lnirilors\pt\m`nale ale comitetului depionieri de la `nceputul anului.Ele nu existau! Drept care, cu`ng\duin]a directoarei, am luatc`]iva colegi care scriau maibine, am folosit cancelaria `ntimpul unei ore, c`t profesoriipredau, ne-am a[ezat to]i la ma-s\, [i eu am dictat `n [ir, cuacela[i `nceput [i acela[i sf`r[it,cum erau procesele verbale, darcu un mijloc fic]ional completdiferit, reinvent`nd 30 de s\pt\-m`ni ale anului! Prin urmare,am trecut prin exerci]iul acestaeu `ns\mi [i nu este o critic\ a-dus\ cuiva. Este o critic\ a fe-lului `n care am fost noi `nv\]a]is\ trat\m istoria. Iar lumea nutrebuie s\ `n]eleag\ c\ recon-struirea comunist\ este radicaldiferit\ de reconstruirea altor e-poci sociale ale istoriei. Ea afost, poate, mai brutal\ [i a avutmijloace tehnologice mai rafi-nate, petrec`ndu-se `n a doua ju-m\tate a secolului XX. Darmulte dictaturi [i religii au prac-ticat acela[i tip de reconstruire.Experien]a noastr\ comunist\ ne-aajutat s\ `n]elegem aceast\ prac-tic\.

Spunea]i c\ �dac\ Ciorane acceptabil pentruBiseric\ cu textul luidespre Apostolul Pavel,dac\ Idiotul luiDostoievski e acceptabilca model ideal pentruIisus, atunci [i piesa meae acceptabil\�. E, oare,chiar acela[i lucru?

Am for]at pu]in argumentul pen-tru c\ eu cred c\ doar criticiiliterari recunosc `n prin]ul M`[-kin un poten]ial Iisus, nu [iBiserica. Iar `n ce prive[te pagi-nile lui Cioran despre ApostolulPavel, nu [tiu c`]i dintre repre-zentan]ii Bisericii le-au citit. Afost o ie[ire pe loc.

V-a pl\cut spectacolulEvangheli[tii, pus `nscen\ de Beno`t Vitse?

Da. Spectacolul a dat ocazia u-nor actori tineri [i foarte ta-lenta]i s\ joace roluri memo-rabile. Poate, pentru unii, pri-mele roluri memorabile din

via]a lor. S`nt foarte impresio-nat\ de curajul de d\ruire al ac-torilor. Speram s\ nu fie nevoiede curaj pentru un demers purestetic. Dar a fost nevoie, iarasta spore[te mult meritul lor.

S`nt neconcordan]e `ntretextul piesei [i spectacol?

Dac\ m\ iau dup\ unele ziare,s`nt. ~n realitate, multe reportajefac o mare nedreptate spectaco-lului [i prezint\ un spectacolcare nu a fost. Chiar [i eu amavut prejudec\]i `n seara asta,c`nd am venit pentru c\ am cititlucruri `n pres\ care nu s-auadeverit, cum c\ textul ar fi fostschimbat prin p\r]ile esen]iale�Spectacolul e fidel textului, iaractorii fac tot ce pot. Dac\ ecineva de blamat pentru ce se`nt`mpl\ pe scen\, categoric s`nteu, pentru c\ s`nt dialoguri prealungi, iar singura scen\ mai ra-dical\, a dialogului lui Iisus cuMaria Magdalena, e totu[i scri-s\ de mine.

Dac\ a]i rescrie piesa, a]ischimba acum ceva la ea?

Eu dau un sfat tuturor: scrie]ip`n\ la 30 de ani, c\ dup\ aceeadevii prea ra]ional. Nu, n-a[

schimba nimic. Pur [i simplu,nu cred c\ ast\zi a[ mai puteaintra `n mentalitatea de atunci,ludic\, `n care s\ pui totul la `n-doial\ [i s\ ajungi la ambigu-itatea asta perfect\. Ast\zi, a[sim]i mai degrab\ ideea s\ ajungla o concluzie, iar din punct devedere artistic, s\ ajungi la oconcluzie este o mare eroare.

La ce v`rst\ a]i scrisEvangheli[tii?

Am scris-o `n 1991, c`nd aveam28 de ani.

Ce mai ave]i de spusdespre tot acest scandaldeclan[at de Biseric\?

Nu-mi pot explica reac]iileexagerate ale Bisericii, care a

fost foarte lipsit\ de tact. A f\-cut publicitate textului [i spec-tacolului [i a creat un scandal cenu ar fi existat altfel pentru oa-menii care fie au citit textul, fiedoar vedeau spectacolul. E re-gretabil.

Cred c\ Biserica a `ncercats\ stimuleze o anumit\ categoriede oameni, cei lipsi]i de edu-ca]ie, care niciodat\ n-au cititgenul de literatur\ din care pie-sa Evangheli[tii face parte, ungen literar mult mai vechi, in-terna]ional. Dar `mi pare binec\ nu s-au `nt`mplat mai multe,deoarece am auzit c\ au fost [i`ncerc\ri de huliganism. Iar astachiar e regretabil, pentru c\ tr\-im `ntr-o societate `n care oa-menii trebuie s\ se exprime.

dosarSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 2005 9

`ntrebarea moarte n-are interviu

! Publicitatea negativ\ pe care Biserica Ortodox\ [i cea Romano-Catolic\ au f\cut-o �Evangheli[tilor�de la Ateneu a avut un efect de bumerang: lumea a devenit brusc interesat\ de subiect

�Una este s\ spui turmei c\ acesta nu e un text pentru voi, nu v\ duce]ila teatru, nu e bun, [i alta este s\ ceri autorit\]ilor (iar asta e o atitudinetipic\ de stat totalitar): `nchide]i un spectacol.�

Piesa Evangheli[tii a fost scris\ de Alina Mungiu-Pippidi [ipremiat\ de UNITER `n 1992 (publicat\ la Editura Unitext `n1993). Ac]iunea se desf\[oar\ `n Antiohia (Asia Mic\), laAcademia filosofului Cherintos, unde studiaz\ patru ucenici:Ioan, Marcu, Matei [i Luca. Lor li se propune s\ scrie patru�c\r]i� diferite despre unul [i acela[i personaj, Iisus. Dinacest punct se produce ruptura de tradi]ia nou-testamentar\.Piesa repoveste[te c`teva scene din via]a lui Iisus,contest`nd tradi]ia cre[tin\. Astfel, se sugereaz\ o rela]ie�vinovat\� a acestuia cu Maria Magdalena (episodul sp\l\riipicioarelor duce cu g`ndul la o scen\ de sex oral), apoi faptulc\ Iisus nu a fost niciodat\ r\stignit, `n locul s\u urc`ndGolgota cu crucea `n spinare r\sculatul Baraba. Deasemenea, piesa relev\ c\ Evangheliile au fost scrise dup\indica]iile Apostolului Pavel, care vrea s\-[i impun\ propriaviziune asupra lumii, dup\ ce i-a `nl\turat prin crim\ pe to]iapostolii martori direc]i la via]a [i faptele lui Iisus, `n scenaCinei Cea de Tain\, transformat\ `ntr-un masacru.

Alina Mungiu-Pippidi:�O pies\ despre propagand\�


�lupte de strad\ ca `n Fran]a�

Cafeaua b\ut\ `n barul din Ajaccio �amintirea cea mai fidel\

A[ vrea, pentru `ncheiere, s\ povestesc o `nt`mplare `ntru c`tva co-mic\: la Ajaccio, `mpreun\ cu Valerie, am intrat `ntr-o cafenea de pemalul Mediteranei. Eu eram destul de angoasat\ de zborul cu avio-

nul care m\ a[tepta `n c`teva ore [i, de aceea, pu]in absent\. O-dat\ intrate `n bar, ne-am trezit brusc `n mijlocul unei mari co-

munit\]i, cople[itor [i exclusiv masculin\, care ne-a fixatdestul de amenin]\tor. Privindu-le figurile, am avut brusc

sentimentul c\ m\ aflam dincolo de timp, `ntr-o ]ar\ careavea [i nu avea leg\tur\ cu Europa sau cu ceea ceg`ndeam eu despre civiliza]ia european\. P\reau figu-ran]ii dintr-un serial cu gangsteri italieni, dar aveauceva [i din �fauna� bodegilor de la malul M\rii Negre,de aici [i sentimentul meu de familiaritate. Ne-am o-prit acolo [i am b\ut lini[tite o cafea, `n timp ce pere-chile de ochi ne m\surau circumspect. ~n cele dinurm\, s-au obi[nuit cu prezen]a noastr\ acolo � sau,cel pu]in, s-au pref\cut destul de bine. Mai mult dec`tParisul sau celelalte ora[e, cafeaua b\ut\ `n barul�exclusivist� din Ajaccio e amintirea cea mai fidel\.Exist\, probabil, femei care s-ar fi scandalizat des-coperind barul discriminatoriu ticsit de b\rba]i din

Ajaccio. Mie mi-a pl\cut. Mi-am dat seama atunci c\farmecul b\tr`nei Europe st\ `n tradi]iile ei desuete,

a[a cum [i farmecul nostru, al românilor, st\, poate,`n g\l\gie, dezordine, dadaism.

Cecilia {tef\nescuAmintirile mele din acest voiajcultural s`nt extrem de amesteca-te: chipuri, vorbe, limbi, ora[e.Am vorbit `n aceste dou\ s\pt\-m`ni mai mult dec`t `n tot anul�,am vorbit nu numai cu oameni pecare nu-i cuno[team � a[a cum s-a`nt`mplat la Colmar, unde, `mpre-un\ cu {tefan (Agopian), roman-cierul rafinat [i personajul lumi-nos din realitate, c`rtitor [i gene-ros, am fost `ntr-un fost castel,transformat `n bibliotec\, undeam `nt`lnit c`]iva oameni, foartetineri, extrem de ascu]i]i la minte[i la vorb\, cu care am purtat dis-cu]ii at`t de echilibrate, punctua-le, `nc`t nici nu am sim]it c`nd atrecut timpul; sau la Dunkerque,ora[ul cubic, aproape o Manga-lie, ce mai!, ale c\rui forme re-gulate, posomor`te, m-au f\cut s\-l

privesc cu oarecare superioritatesnoab\, dar [i cu condescenden]a[i impudoarea cu care prive[ti unom ale c\rui cioturi amintesc `npermanen]\ de picioarele ampu-tate odat\, p`n\ ce i-am `nt`lnit peoamenii din sal\, curio[i, iubitoride literatur\, veni]i acolo de pl\-cere pentru literatur\, [i nu pentrua-i descoperi pe concet\]enii cri-minalei �fratelui Roger� (credsincer c\ ar fi venit cu aceea[ideschidere, curiozitate [i lips\ deprejudec\]i s\ vad\ [i ni[tescriitori veni]i din Papua NouaGuinee); sau la Ajaccio, un ora[scos parc\ din mintea lui CasparDavid Friedrich, unde am intrat`n cea mai �noir� bibliotec\, tic-sit\ de manuscrise vechi [i dec\r]i zdren]uite, [i unde l-am `n-t`lnit pe unul dintre cei mai rafi-na]i moderatori culturali (specie

inexistent\ la noi), Patrice Anto-na, precum [i o sal\ plin\ de cor-sicani, interesa]i [i, unii, cunos-c\tori de cultur\ român\ �, amvorbit cu at`]ia oameni, dar i-amcunoscut atunci [i pe cei cu carevenisem, i-am (re)descoperit `nacest Paris vesel � pe Simona, odevoratoare de parfumuri cumirosuri `n]ep\toare, pe Vlad, pecare l-am descusut, `ntr-o sear\,de matematic\ [i altele, peGheorghe, care m-a ]inut dem`n\ `n avion [i m-a `ncurajat,de[i avea febr\ 41 de grade, atinsde o rebel\ [i capricioas\ grip\francez\. Tot la Paris i-am cunos-cut pe Leti]ia, poeta-Leti]ia, fu-m\toare `nr\it\, [i pe Dan, t\cut[i spontan, al c\rui spirit de ob-serva]ie [i umor s-au insinuatprintre noi molipsitor.

P\r\seam ni[te prieteni,nu ni[te profesioni[ti

Le-am l\sat la sf`r[it: pe Mar-tine Grelle, comisarul acestuiprogram, pe Valerie Toussaint,Laure Hinckel, consilier literaral programului, [i toat\ echipacare s-a ocupat de organizare. Oechip\ care, ca un roi de spiri-du[i, s-a ocupat [i preocupat dedorin]ele [i sensibilit\]ile noastre,de programul [i de `nt`lnirilenoastre, de confortul nostru. Lafinal, am plecat cu sentimentulc\ p\r\sesc ni[te prieteni, [i nuni[te profesioni[ti care [i-au `n-cheiat treaba.


dosar prob\ scris\

~ntre 14 [i 26 noiembrie, 12 autori români s-au aflat `n Fran]apentru a lua parte la programul �Les Belles Etrangères�, ini]iatde Ministerul Culturii francez, prin intermediul CentruluiNa]ional al C\r]ii. Gabriela Adame[teanu, {tefan Agopian, AnaBlandiana, Mircea C\rt\rescu, Gheorghe Cr\ciun, Leti]ia Ilea,Dan Lungu, Ion Mure[an, Marta Petreu, Simona Popescu,Cecilia {tef\nescu [i Vlad Zografi s-au `nt`lnit cu publicul cititordin Fran]a `n peste 30 de ora[e. Dan Lungu, Simona Popescu [iCecilia {tef\nescu povestesc �Suplimentului de cultur\�despre aventura lor parizian\.

Dosar realizat de Ana-Maria Onisei

Trei �frumo[i str\ini�

ne-au povestitaventura lor parizian\

Simona PopescuAu fost cafenele, amfiteatre sau s\li pline, daram vorbit, cu mult\ pl\cere, `n fa]a doar a c`-teva doamne frumoase, cu p\rul alb, `ntr-un micor\[el: despre Proust, adic\ despre v`rste, de-spre frumuse]ea b\tr`ne]ii [i Timpul reg\sit.Au fost `nt`lniri care au durat strict c`t scria `nprogram, spre dezam\girea tuturor, [i au fost`nt`lniri care s-au prelungit p`n\ spre 11 noaptea.Ca pe[tele `n ap\ m-am sim]it la elevii din ul-timul an al unui liceu `n care se studiau muzica[i teatrul. ~n cinci minute, blazarea a disp\rut,am dat-o pe tot felul de discu]ii despre litera-tur\, dar [i despre romi, despre muzic\, `nfunc]ie de `ntreb\ri. Chiar dac\ eu ziceam Mas-sive Attack iar ei `n]elegeau Louise Attaque (amv\zut mai apoi afi[ele cu Louise�), a fost lafel de pl\cut ca atunci c`nd nimeresc la facul-tate, cam o dat\ la doi-trei ani, peste ni[tegrupe tr\snet de studen]i `n fa]a c\rora chiar amchef, pe bune, s\ vorbesc.

M\ distra, peste tot, s\ v\d cum perturborizontul de a[teptare al celor `n fa]a c\rora m\aflam, m\ distra s\-i v\d a[a c\ se mir\ c\ vor-bim franceza, c\ am citit mult, c\ [tim o gr\-mad\ despre literatura lor (inclusiv cea re-cent\), c\ s`ntem haio[i, f\r\ complexe etc. Amf\cut o bun\ echip\, `n acest sens, cu colegii mei.

Oric`t ai fi de bun,totul se aranjeaz\ `n culise

A fost o experien]\ interesant\. Peste tot oa-meni dr\gu]i, plini de bun\voin]\, de-o ospita-litate neb\nuit\, extrem de receptivi, prie-teno[i, genero[i. Fiecare �rencontre�, `nc\ unprilej de mici [i pre]ioase bucurii. N-am avutnici o `nt`lnire `mpreun\, cei 12, cu profe-sioni[ti (critici, pres\ etc.). Dar nu pentru astaeram acolo. Apoi, �Les Belles Etrangčres� era

un eveniment cultural, printre altele. Am des-coperit aproape peste tot unde am fost `n Fran]a,`n turneu, o efervescen]\ cultural\� deconcer-tant\: festivaluri de teatru sau poezie, `nt`lniricu scriitori etc. etc. Ar fi nemaipomenit s\ g\-sim `n România nu 30 de ora[e, m\car 10,m\car 5 cu o echip\ de bibliotecari, profesori,librari care s\ aib\ bucuria [i energia (poate [ibanii!) s\ creeze evenimente, a[a cum se `n-t`mpl\ `n Fran]a de azi.

C`t despre viitoare traduceri, c\r]i etc. (ches-tiile astea despre care deja am `nceput s\ fiu`ntrebat\ [i la care nu am nici un chef s\r\spund, c\ nu e treaba mea), nu depind detine. Oric`t ai fi de bun, totul se aranjeaz\ `nculise. Nu cultiv culisele, ci doar gr\dina mea.Prezen]a ta `n str\in\tate ca scriitor, `n absen]ata, atunci c`nd e[ti un necunoscut, nu depindede tine, ci doar de circumstan]e, de mica ru-moare, de al]ii. De pild\, c`t m\ prive[te, amv\zut, cu vag\ stupoare, c\ s`nt prezentat\ un-deva ca o jurnalist\ acerb\ (!), a[a cum amcitit undeva c\ Gabriela Adame[teanu e po-etes\� Jurnali[tii bifeaz\ [i ei cum pot, ca lanoi, ca peste tot. Nic\ieri nu am avut o pre-zentare care s\ vorbeasc\ pe scurt, dar `ntreg,despre mine. Dar ce conteaz\? E cum spuneaLizaveta Prokofievna din Idiotul lui Dosto-ievski: �{i toate astea, str\in\tatea [i Europadumneavoastr\, nu-s dec`t fantezie, iar noito]i, `n str\in\tate, tot fantezii s`ntem�.

Altfel, am cu mult mai multe lucruri depovestit. De pild\, despre Fragonard [i desprelocul numit Maldoror. Despre Christophe. De-spre Jean Pierre Verheggen. Despre cum amenervat-o pe-o doamn\ specialist\ `n Brâncu[i.Despre cum s-a `ntins Martine Grelle pe jos,sub un palmier din biroul directoarei unei Me-diateci, [i ne-a `ndemnat [i pe noi (pe mine [ipe Dan Lungu) s\ facem la fel. {i despre multealtele. Despre Bernadette (sf`nta).

Parisul veselS`nt o iubitoare a ora[elor, a marilor metropole, agitate [i vorb\re]e,pestri]e, care, `n ciuda multiculturalismului [i a mult-proclamatuluiglobalism, p\streaz\ un parfum particular, o �identitate�, un stil.De aceea, pentru mine, selec]ia `n programul �Les Belles Etrangères�a `nsemnat, mai mult dec`t speran]e de[arte de cucerire a culturiifranceze, un voiaj spre un ora[ deocamdat\ necunoscut, al\turi de 11scriitori, din care c`]iva prieteni. ~ntr-un fel, asemenea exploratorilorsecolului al XVII-lea, exploratori ai min]ii [i ai �celorlal]i�,am descoperit [i eu c\ distan]ele s`nt simple fic]iuni [i c\, dac\ exist\un timp subiectiv, exist\ cu siguran]\ [i distan]e subiective pe care,dac\ e[ti preg\tit, le po]i neutraliza.

~n Fran]a a fost exact a[a cumm\ a[teptam � iar despre astaam vorbit acum o lun\ la `nt`l-nirea pre-�Les Belles Etrangères�de la Ia[i. Mi s-a p\rut cu totulexagerat\ [i caraghioas\ viziuneaaltora proiectat\ asupra noastr\,de cuceritori ai Vestului. Am spusatunci c\ `mi imaginez c\ vor fini[te `nt`lniri precum cele de laIa[i, dar f\r\ at`ta lume, c\, pur [isimplu, vor veni ni[te francezi,din curiozitate, s\-i vad\ [i s\-iaud\ pe ni[te români, scriitori.Am mai spus la Ia[i c\, dac\fiecare dintre noi ar vorbi convin-g\tor despre m\car al]i treiautori, ar fi grozav a[a� ca idee,ca� happenning. Era domnulBrumaru `n sal\ c`nd am promis,mai `n glum\, mai `n serios, c\am s\ vorbesc despre el. M-am]inut de cuv`nt. Am vorbit, pe larg,[i despre Mircea Horia

Simionescu (un Borges, `n plus cuumor, la fel de haios pe c`t desubversiv [i serios!), despreMircea Iv\nescu, desprepostmodernismul din anii �80,despre literatura celor mai tineripoe]i [i prozatori de azi [i chiardespre studen]ii mei cu care amterminat un roman colectiv,Rubik, despre cultura, entuzi-asmul [i inteligen]a studen-]ilor mei, `n general. Amvorbit [i despre mine,uneori ca poet\, alteorica prozatoare. Deve-neam, `n fa]a unornecunoscu]i, poet\sau prozatoare,dup\ cum `[i ale-geau actorii tex-tele sau dup\cum decideaus\ m\ prezintemoderatorii.

�Noi to]i, `n str\in\tate,tot fantezii r\m`nem�

actualitateSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 2005 11

prob\ scris\ dosarprob\ scris\ dosar

�Les Belles Etrangères� � `n avanpremier\ la Ia[i

! un eveniment organizat de Centrul Cultural Francez [i �Suplimentul de cultur\�

~n luna octombrie, timp de dou\ zile, [ase dintrecei 12 autori selec]iona]i `n programul francez�Les Belles Etrangčres� s-au aflat la Ia[i pentrua participa la mai multe `nt`lniri cu publicul.Gabriela Adame[teanu, {tefan Agopian,Gheorghe Cr\ciun, Dan Lungu, Simona Popescu[i Cecilia {tef\nescu au participat la o conferin]\de pres\, la o dezbatere la TVR Ia[i (moderat\de criticul de teatru Marina Constantinescu), audiscutat cu elevii de la Colegiul Na]ional�Mihail Sadoveanu� [i au sus]inut lecturi publicela Libr\ria Humanitas �Eugčne Ionesco�.

Dan Lungu

~n ceea ce m\ prive[te, eu am c\-l\torit la Le Havre, La Rochelle,Saint-Cloud,Grandville, Caen; plus

Parisul, evident. Am f\cut echipe cuMircea C\rt\rescu, Marta Petreu, Si-mona Popescu, Gheorghe Cr\ciun [iVlad Zografi. Am citit `n licee, biblio-teci, case de cultur\ (un fel de), cafe-nele-anticariat sau cafenele pur [i sim-plu. Peste tot am fost primi]i extraor-dinar. {i nu m\ refer (doar) la parteade protocol. Cei care ne-au prezentatau citit `ntr-adev\r c\r]ile [i au f\cut omunc\ de documentare pe Internet pri-vind bio-bibliografia fiec\ruia, elevilordin licee li s-au dat extrase chiar `na-intea apari]iei c\r]ilor pe pia]\, librariiveni]i la lans\ri s\ v`nd\ volumelenoastre puteau discuta `n detaliu desprecon]inutul lor. Peste tot evenimentul erabine publicitat [i, pe l`ng\ materialelepromo]ionale ale Centrului Na]ional alC\r]ii, fiecare organizator `[i avea pro-

priile afi[e, pliante, fotografii. La bibli-oteca din Caen era amenajat\ o ade-v\rat\ expozi]ie cu c\r]i române[ti tra-duse `n francez\ de-a lungul timpului.La libr\ria din MK2 (un complex cucinema, cafenea, bibliotec\ etc.), un spa-]iu foarte populat, era, de asemenea, ovitrin\ cu c\r]i ale autorilor români.

Mai mul]i amici din Paris mi-aum\rturisit c\ nu mai v\zuser\ niciodat\a[a ceva. ~nc\ din primele zile ale pro-gramului, au `nceput s\ apar\ semnale`n pres\, care fie doar anun]au `nt`l-nirile, fie, `n plus, comentau c\r]ile au-torilor. S-a scris `n �Lire�, �Le maga-zine litteraire�, �Le Monde�, �L�Hu-manité�, �Le Temps�, �Le Figaro lit-teraire�, �Le courrier des Balkans�,�Sitartmag� [i probabil [i `n altele.Spre sf`r[itul celor dou\ s\pt\m`ni,surpriza a fost c\ prin libr\riile dinora[ (care nu erau deloc implicate `nlans\ri) au `nceput s\ apar\ col]uri cucarte româneasc\ `n vitrine. Eu am v\-zut una pe Saint Germain [i alta peRaspail. Un efect deloc de neglijat!

I-am a[teptat la lans\ri pe editori, cri-tici literari [i scriitori francezi. Nu auap\rut. Cu foarte pu]ine excep]ii, fi-re[te.

~n schimb, traduc\torii din limbaromân\ au fost la datorie. Din p\cate,nici ace[tia nu s`nt prea mul]i. Oeditoare m\rturisea c\ ar fi vrut [i ea s\scoat\ o carte a unui român pentru�Les Belles Etrangčres�, dar c\ nu amai g\sit nici un traduc\tor (profesio-nist, nu improvizat!) disponibil. Dinexperien]a echipelor `n care am fost,semnalul general era c\ avem o lite-ratur\ bogat\ (�S`nt mult mai mul]iscriitori buni `n România `n afar\ decei prezen]i�, a fost cuv`ntul de or-dine), c\ exist\ capodopere române[tinetraduse `n francez\, c\ noi cunoa[-tem foarte bine literatura francez\(uneori mai bine ca mul]i dintre ei) [ic\ ar merita ca [i ei s\ cunoasc\literatura român\. ~n fa]a unui publicde bibliotecari, Simona Popescu a ]inuts\ le vorbeasc\ de Mircea Horia Simi-onescu, Mircea Iv\nescu [i Emil Bru-maru, iar eu i-am promis c\ voi m\r-turisi acest lucru, ceea ce, iat\, am [if\cut. La cocteilul de deschidere de laCentre Nationale de Livre, la mas\ cuJacqueline Chambon [i cu Laure Hinc-kel, Ion Pop a ]inut o pledoarie extra-ordinar\ `n favoarea unor c\r]i clasiceale literaturii române netraduse `nc\.Cu alt\ ocazie, Marta Petreu `mi spu-nea: �Recomand\ autori români edi-torului t\u francez. M\car pe prietenirecomand\-i�. Are dreptate! Acestea

s`nt exemple de ce se poate face la nivelindividual.

~n ceea ce prive[te nivelul insti-tu]ional, pot spune c\ `n mediul edito-rial francez s-a auzit de programul definan]are a traducerilor ini]iat deInstitutul Cultural Român. Cei cu caream vorbit erau nu `nc\ foarte l\muri]iasupra condi]iilor [i oarecum sceptici.Oricum, faptul c\ [tiau despre programe un punct c`[tigat, o bil\ alb\ pentruICR. Doar calitatea textelor selectate[i transparen]a deciziilor vor fi `n m\-sur\ s\ le sporeasc\ credibilitatea.De aceast\ credibilitate de-

pinde `n bun\ m\sur\ prezen]a pe viitora scriitorilor români pe pia]a de cartefrancez\.

PS: Ieri am trecut pe bulevardulSaint Germain. Col]ul de carte româ-neasc\ din vitrina libr\riei disp\ruse.

�Ei, cum a fost?� Asta e `ntrebarea pe care o aud cel mai des `n ultima vreme.Foarte mult\ lume este interesat\ de ce s-a petrecut `n aceste dou\ s\pt\m`ni[i care vor fi urm\rile concrete ale descinderii, pentru cei 12 autori, dar, maiales, pentru ceilal]i scriitori din România. Despre derularea evenimentelor estegreu de vorbit la modul unitar, c\ci cei doisprezece au fost `mp\r]i]i `n echipe([i ele variabile) [i trimi[i `n localit\]i diferite (peste 35 la num\r, `n total).A[adar, experien]ele s`nt eterogene. Echipa, tipul de ora[ [i tipul de public s`nttrei criterii care fac greu de prins `ntr-o schem\ general\ polimorfismulsitua]iilor. De aceea cred c\ ideea unei c\r]i comune � lansat\, dac\ nu m\`n[el, de Mircea C\rt\rescu [i `mbr\]i[at\ cu entuziasm [i spirit `ntreprinz\torde Marta Petreu � `n care fiecare s\-[i relateze propria «istorie» este excelent\.

Col]ul cu literatur\ româneasc\

Ioana Zlotescu, directoarea InstitutuluiCervantes din Bucure[ti, `[i va `ncheiamandatul pe 31 decembrie, dup\ maibine de cinci ani de patronaj alcentrului cultural spaniol, func]ia saurm`nd a fi preluat\ de traduc\torulJoaquin Garrigos.

Potrivit Ioanei Zlotescu, `n cei cinciani petrecu]i la conducerea InstitutuluiCervantes, a avut ca principal obiectiv�deschiderea spre România�. �Din ne-fericire, din cauza distan]ei dintre o-ra[e [i a vizitelor foarte scurte alefunc]ionarilor spanioli, nu ne-am pu-tut prezenta prea des `n ora[ele din]ar\�, regret\ doamna Zlotescu. Dom-nia sa afirm\ `ns\ c\ va mai veni `n

România `n calitate de literat, parti-cip`nd la diverse colocvii.

~n apropierea plec\rii, Ioana Zlo-tescu declar\ c\ cel mai mult `i va lipsiBucure[tiul, ora[ul natal. �O s\-milipseasc\ [i entuziasmul pe care l-ampus aici [i pe care probabil nu o s\-lre`nt`lnesc, conctactul cu intelectualii

din Bucure[ti [i cu ziari[tii care auvenit la Institutul Cervantes [i cu caream colaborat foarte bine�.

Joaquin Garrigos, urm\torul direc-tor al Institutului, este cel care a tra-dus `n spaniol\ o mare parte dinproza [i jurnalele lui Mircea Eliade,opere de Emil Cioran, literatur\

interbelic\ [i contemporan\. Membrual asocia]iei scriitorilor din Spania, ela fost decorat de pre[edintele Româ-niei, anul trecut, cu Ordinul �MeritulCultural `n grad de Comandor.

Presa cultural\: jurnalism sau act de cultur\?

~n urma colabor\rii dintre �Suplimentul de cultur\� [i Institutul Cervantes,la `nceputul lunii martie a ap\rut o edi]ie special\ a revistei noastre,intitulat\ �Presa cultural\: jurnalism sau act de cultur\?�, `n urma uneidezbateri româno-hispanice care a avut loc pe 17 februarie `n ClubulPrometheus din Bucure[ti. Au fost invita]i o seam\ de responsabili aiunor publica]ii culturale din România [i trei personalit\]i marcante alepresei scrise de profil din spa]iul hispanic actual: Ignacio Echevarría,Blas Matamoro [i Juan Carlos Suñén. ~nt`lnirea a fost moderat\ deSimona Sora. Au participat la dezbatere: Gabriela Adame[teanu, SorinAlexandrescu, Adriana Bittel, Magdalena Boiangiu, Alina Ledeanu, DanC. Mih\ilescu, Andrei Oi[teanu, George Onofrei, R\zvan Penescu,Cristian Tudor Popescu, Marius Tupan, Daniela Zeca-Buzura.

Ana Maria Stan, Constantin Vic\

Nu [tii dac\ e[ti prezent la o pies\de teatru sau `ntr-un show deteleviziune. Nu [tii dac\ se dau

replici `ntre personaje sau e func]ia de-notativ\ a limbajului pe buzele lor. Nuse poate povesti, e ca [i cum ai desenao vitamin\. Se administreaz\ pe cale o-ral\. Se bag\ [i-n ochi, dac\ nu pri-cepi. Se duce pe creier: pata. Pata carete face s\ faci nef\cutul. S\ o rupi curitmul, cu normalul, cu via]a ta obosit\[i de cacao. Pata te face de tot.

Kitsch, stereotip, declic

Tat\l lucreaz\ `ntr-un network marke-ting [i nu-i place Tom Waits. Mama seepileaz\, se uit\ la televizor [i comand\

fericirea prin teleshopping. Fata / An-dreea joac\ tenis, are 17 ani [i vrea s\fac\ sex. B\iatul / Bro nu are viitor,lucreaz\ la Mec [i o descoper\ pe ea:surdo-muta, handicapata. De aici`ncepe prima pat\. O familie dintr-unfilm de categoria B tr\ie[te drame [itelenovele. B\iatul fuge, fata se angoa-seaz\, p\rin]ii [i-o pun cu al]ii. B\iatulmoare, starul pop / C\t\lin face [i des-face, b\utur\, sex, scandal, surdo-mutaa plecat `n SUA. Totul impregnat `nplastic [i mult\ televiziune.

Pe tot parcursul piesei se proiec-teaz\ cadre, rela]ii, pove[ti, mici filmecare te mut\ din sala de teatru `ntr-unstudio al unui mare show de imbeci-lizare. Da, e fix România, dar ar puteafi orice lume conectat\ la simulacru.Crezi c\ po]i fi cel mai bun, crezi c\

exist\ iubire, crezi c\ exist\ bine [i r\u,speran]\ [i team\. Pe dracu�, exist\doar un show tv [i mult\ gargar\. Nimicnu e pe bune. Nici m\car tr\irile perso-najelor, care nu dureaz\ mai mult dec`tun spot publicitar. Nici m\car GigiBecali, care d\ 50.000 de dolari unortineri fugi]i de acas\ (da, te-ai prins, evorba despre fiu [i aia handicapat\).Nici m\car Andreea Marin, care spe-culeaz\ situa]ia [i vrea s\-l `nvie pe fiulmort. Nope, totul e specula]ie [i con-sum.

Todo sobre mi vida

Se r`de mult `n pies\. Ni[te oameniobi[nui]i se dezobi[nuiesc de solzii lor.E comic, apoi e tragic. De fapt, e unhipertext al cruzimii, palme iau per-sonajele, palme iau spectatorii. To]i iaupalme, nimeni nu se treze[te. Tu vezic\ dialogul nu exist\ [i accep]i cu-vintele. Tu vrei s\ ]i-o pui cu o vedet\.Tu vezi cum kitschul sentimental te-a`nghi]it (memorabil\ scena final\ `n careactorii joac\ `n spaniol\ exact teleno-vela; de-aia la `nceput actorii au fostprezenta]i `ntr-un statement al kitschu-lui). Nu mai e[ti identitate, ci un jocde informa]ii [i [abloane. Mii de in-forma]ii explodeaz\ din pies\. Totule doar fapt [i descrierea faptului.

Pe scurt: exces, consum, simu-lacru, relativism, specula]ie. {i omunc\ de aproape un an `ntre re-

gizor (Ana M\rgineanu) [i autor(Vera Ion).

O pies\ scris\ `n 2004 [i b\gat\ laflacon `n 2005.

Lua]i VITAMINE. Pentru c\merita]i.

�Prima variant\ a textului Verei am citit-o c`nd f\ceam selec]ia pentruconcursul de dramaturgie dramAcum 2. Se numea Radical. Cred c\ nuapucasem s\ o termin c`nd a venit o a doua variant\, destul de diferit\ deprima, Eu nu sunt Tom Waits. ~n toamn\, la spectacolele-lectur\ cutextele c`[tig\toare, se citea a treia variant\, la carelucrasem `mpreun\, Vera [i cu mine. Da, asta se`nt`mpla `n toamna lui 2004, [i de atunci am totref\cut [i am tot lucrat, a[a c\ nici nu mai [tiu(poate [tie Vera) a c`ta variant\ e. A cincea sau a[aptea. Au fost schimb\ri [i modific\ri f\cute pentruactori, pentru scenografie, `n func]ie de ritmulspectacolului, `n func]ie de [i pentru orice. Practic,de la prima lectur\ [i p`n\ la primul spectacol textula evoluat odat\ cu actorii [i cu spectacolul `n sine. {i\sta este, cred, cel mai mare c`[tig, pentru c\`nt\re[te leg\tura `ntre spectacol [i text,men]in`ndu-le vii pe am`ndou\.�

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 200512 arta grea

)

actualitate ordinea de zi

VITAMINE de Vera Ion

Tat\l � Gheorghe VisuMama � Maria PloaeBro � Toma D\nil\Andreea � Katia PascariuMuta � M\d\lina Ghi]escuRaluca � Isabela Neam]u

C\t\lin � Lauren]iu B\nescuPoli]istul � Cristian RaduRegia � Ana M\rgineanuScenografia � Ina Isb\[escuMuzica � Petru M\rgineanuCoregrafia � Andreea Du]\Lightdesign, Videoproiec]ii � LucianMoga

}i s-a f\cut ru[ine de tot ceea ce ai r`s? Te-ai`mp\cat `n direct la Iart\-m\? Te-ai `ndr\gostit de ohandicapat\ la McDonald's? Vrei s\ pui pere]i desticl\ `n toat\ casa? Ai 40 de ani, 2 copii oarecare, [ivrei s\ ]i-o pui cu o vedet\? Sau ai o [ef\ careseam\n\ cu Andreea Marin [i `]i aduce un toastercadou? Minunat, dac\ ai r\spuns da la toate acestea,ai c`[tigat un premiu-surpriz\. Dac\ ai r\spuns nu,`nseamn\ c\ [i tu ai fost cu noi la piesa VITAMINE. {i

]i s-a f\cut grea]\ de tot ceea ce contribuie laconsumul vie]ii tale `n exces aici pe p\m`nt. Iar voi,cei cu premiul surpriz\, l\sa]i dracului sinceritateaacas\, c\ nu e bun\ de nimic. Un singur lucruconteaz\: vitaminele. Explozia. Supradoza derealitate. Supradoza de fals. Supradoza de s\n\tate.Vitaminele, lumea `n care Ana M\rgineanu [i Vera Ionne-au `ndopat p`n\ la demen]\. Da]i-ne exit [i pleca]i.Spre Teatrul Foarte Mic.

Introducere `n lumea cu care Ana M\rgineanu [i Vera Ion ne-au `ndopat p`n\ la demen]\

VITAMINE. Pentru c\ merit\m

Ioana Zlotescu declar\ c\cel mai mult `i va lipsi Bucure[tiul,ora[ul natal

Schimbare de director la Institutul Cervantes din Bucure[ti

Ana M\rgineanu

© fo

to: T

udor

Pre

desc

u

Teatrul Foarte Mic, Joi, 22 decembrie 2005,ora 19.00 � TERORISM de Oleg [i VladimirPresniakov; Regia: Gianina C\rbunariu;Scenografie [i concept multimedia: MariaDr\ghici; Montaj: Tudor Petre; Muzica:Electric Brother; Distribu]ia: M\d\linaGhi]escu, Paula Gherghe, Maria Obretin,Mihaela S`rbu, R\zvan Oprea, RolandoMatsangos, Adrian Anghel, Ionu] Ad\sc\li]ei,

Paula Gherghe, Maria Obretin© foto: Tudor Petre

Nevasta mea, OsamaS-au g`ndit (bine) ni[te ru[i (Oleg [i VladimirPresniakov, fra]i) s\ scrie o pies\ de teatrudespre cuv`ntul \sta care ne-a intrat penesim]ite `n fondul principal de cuvinte �terorism. El e folosit adesea al\turi de altecuvinte cu rezonan]e ciudate [i de obicei`ndep\rtate (de unde [i sentimentul desiguran]\, c\ nou\ nu ni se `nt`mpl\),Fallujah, Beslan, Kabul.

Uneori cuv`ntul st\ l`ng\ nume la fel de`ndep\rtate, dar familiare (Londra, NewYork) � [i sentimentul de siguran]\ se clatin\un pic. Cuv`ntul e asociat cu bum! [i cu unnum\r `n continu\ cre[tere de mor]i. Doarc\ ru[ii \[tia au tupeul s\ arate c\ terorismulnu e legat neap\rat de politic\, teritorii [ireligie. Ia uita]i-v\, zic ei cu un aer vagsuperior, la familia proprie, la serviciul pro-priu [i la armata ]\rii. �Ini]ierea� recru]ilor,cu toat\ gama de umilin]e [i violen]e care au

determinat numeroase sinucideri, [efult`mpit, agasant [i terorizant (�la servici amun [ef idiot� al celor de la Vama Veche evarianta bl`nd\ a bossului din pies\), so]ulstupid [i copilul tembel, un Goe r\sf\]at,prost crescut [i enervant, am`ndoi, chipurile,nefotogenici, de fapt, imposibil de privitchiar [i de a lor nevast\, respectiv mam\...

Cele dou\ �g\ini� b\tr`ne, ni[te ]a]e cot-cod\citoare care toac\ m\runt nervii celordin jur [i s`nt capabile de crim\, so]ia at`t deplictisit\ de un b\rbat anost, de c\snicia lor,dar [i de ea `ns\[i, `nc`t `[i ia un amant, ori-care, numai ca o varia]ie a frust\rii, ei bine,to]i ace[ti oameni (pe jum\tate obiecte), cutoate frust\rile lor terorizante, fac bum! lapropriu.

Vreo cinci mor]i demonstreaz\ c\Ver[inin al (rusului!) Cehov avea de ce sepl`nge c`nd tot se `ntreba �de ce s`nt oa-menii chinui]i de neveste [i copii?�.

Ru[ii \[tia, ai dracului, cum [tiu ei s\pun\ `ntreb\rile...

Este numele unui proiect imaginat de Markus Stenz,dirijorul titular al Orchestrei Gürzenich din Köln. Unproiect ce-i fidelizeaz\ o dat\ `n plus pe ascult\toriilocalnici ai acestei cunoscute forma]ii simfonice [icreeaz\ noi prieteni printre ascult\torii ocazionali.

Principiul este simplu [i de-mocratic. Toat\ lumea aredreptul la o `nregistrare-

amintire a concertului la caretocmai a asistat. Inutil pentrupasiona]ii de muzic\ s\ mai vin\cu aparate minidisc, ascunsesub hain\, pentru a pirata unconcert. {i s\ plece apoi cu ocopie red`nd, de regul\, doar a-proximativ ceea ce s-a petrecut`n sala de concert. Go live! por-ne[te de la ideea `nregistr\riicomputerizate a fiec\rui concert[i a punerii la dispozi]ia pu-blicului a `nregistr\rii, imediatdup\ concert. Ai cu tine iPod-ulsau orice alt player MP3? A-tunci dup\ concert, `n timp cecoada la garderob\ se mai sub-]iaz\, te duci `n foaier la standulGo live! [i, contra sumei de 5euro, faci un download al con-certului pe care tocmai l-aiascultat. Nu ai cu tine iPod-ul?Nu e nici o nenorocire! Contrasumei de zece euro `]i po]i cum-p\ra, ca amintire, cele dou\ dis-curi compact pe care se afl\ `n-registrat concertul tocmai `n-cheiat, inclusiv cu aplauzeletale. S`nt dou\ discuri fiindc\,pentru a evita `mbulzeala de lasf`r[itul concertului, prima parteeste `nregistrat\ deja la pauz\.Dac\ mai ai timp [i colec]ioneziautografe, dirijorul [i solistul `]istau, `n general, la dispozi]iedup\ concert. Desigur, aminti-rea pe care o ob]ii este una

proasp\t\ [i extrem de fidel\,ne-editat\. ~n speran]a c\ nu s-atu[it excesiv `n sal\.

Proiectul imaginat de dirijo-rul din Köln prevede ca acela[iconcert s\ devin\ disponibilpentru v`nzare, editat, de data a-ceasta, pe site-ul www.itunes.de,altfel spus, la magazinul iTunesde unde se poate achizi]iona fie-care track (deci parte/ mi[care aunei simfonii) cu 0,99 euro. Numi-este clar, [i proiectul postatpe site-ul Orchestrei Gürzenichnu o spune, dac\ Go live! vaputea fi aplicat [i `n cazul unorsoli[ti de renume, lega]i princontract de o cas\ de discuri.Dar, oricum, ideea este minu-nat\ [i, pentru orchestr\, `n toncu vremurile, care cer mai multca niciodat\ inventivitate [iflexibilitate.

@ @ @

Pentru cine iube[te muzica cla-sic\, Go live! poate fi [i unsimplu `ndemn de a reascultaemisiuni `n direct pe multeleposturi de radio ce-[i retransmitpe Internet programele difuzatela ore nu `ntotdeauna comode.Par ici les sorties, difuzat\ deFrance Musique la orele 17.00,este una dintre ele. Cea dinurm\, transmis\ vineri, a avutca invita]i doi prieteni, MyriamScherchen [i René Trémine, iarca subiect, compania lor de

discuri francez\, Tahra. De ceTahra, am aflat din emisiune.Fiindc\ René este un pasionatcinefil, iar Tara, numele dome-niului din Pe aripile v`ntului,H-ul median fiind ad\ugat ca unclin d�oeil lui Hermann Scher-chen, cu ale c\rui `nregistr\ri[i-a f\cut drum ini]ial casa dediscuri. Este o companie av`nd,practic, numai doi angaja]i, ini-]iatorii ei, c\rora li se adaug\,coloborator permanent, ingine-rul de sunet Charles Eddi. Prin-cipiul de la care nu se abat: s\publice `ntotdeauna doar arhivesonore, dac\ este posibil inedite[i cu un repertoriu ce nu `l du-bleaz\ pe cel comercial al diri-jorului sau interpretului. Acti-vitatea casei Tahra, explicauMyriam Scherchen [i René Tré-mine, a demarat `n 1990, ime-diat dup\ deschiderea arhivelorde concert din fosta Germaniede R\s\rit, odat\ cu descope-rirea la Leipzig a unei versiunicelebre a Simfoniei a 3-a deMahler, dirijat\ de HermannScherchen. Ulterior, reunirea ar-hivelor radio germane [i com-puterizarea catalogului pentru`ntreg spa]iul germanofon, in-clusiv Austria, a facilitat cerce-t\rile [i a condus la descoperirispectaculoase. A[a s-a n\scutseria de inedite Clara Haskil, deexemplu, care a beneficiat, pen-

tru livrete, de contribu]ia bio-grafului pianistei Jerôme Spyc-ket. ~n aceast\ serie, `n 2006,anul Mozart, este anun]at unnou disc Haskil `n compania luiHerbert von Karajan, c`nt`nd celde-al 20-lea concert de pian. A-nul 2006, se anun]a `n aceea[ipasionant\ emisiune FranceMusique, va fi [i prilejul lan-s\rii unei colec]ii `n memoriadirijorului Hans Knappertsbusch,de la moartea c\ruia s-au `m-plinit 40 de ani. Knappertsbuschfiind un cunoscut [ef de or-chestr\ wagnerian, Tahra varelua din arhivele de la Bay-reuth, actul al 3-lea din Parsifal,versiunea pus\ `n scen\ `n 1954.Dintre `nregistr\rile lui Knap-pertsbusch cu Parsifal de laBayreuth, de referin]\ s`nt ceadintì, din 1951 (Teldec), [i ceadin 1962 (Philips). Iar una dintreparticularit\]i este caracterulrelativ lent al interpret\rii. Or,amintea Trémine cu titlu de anec-dot\, cel mai lung Parsifal in-terpretat la Bayreuth r\m`ne celrealizat `n 1931 de... Toscanini:cu 40 de minute mai lung dec`tcel al lui Kna. Un alt Toscanini,desigur, dec`t cel adesea ridic-ulizat prin cli[eul despre timpiis\i exagerat de rapizi. V\ a-mintesc c\ discurile Tahra dis-tribuite de Harmonia Mundi potfi ob]inute [i `n România.

Caracati]a din cimentOra[ul e o re]ea lipicioas\ de link-uri: semafoare, trotuare, panouripublicitare, vitrine, ma[ini etc. Printre toate acestea, de multe ori cani[te fantome pe band\ rulant\, se mi[c\ oameni. ~i vedem, ìsim]im, ì auzim. Sau nu.

Ora[ul � a avut premiera pe 13 [i pe 14 decembrie la TeatrulACT � e spectacolul revela]iei unui sens, pe care doar experi-en]a obi[nuin]ei ajunge s\-l fac\ necesar. Un tip bramburit, cuun job bun [i o familie care ì ofer\ tot confortul, `[i dore[te s\plece de acas\ un timp, deoarece simte c\ tot ce tr\ie[te e pla-cid [i f\r\ rost. Senza]iile lui devin din ce `n ce mai difuze, p`n\c`nd se atrofiaz\ complet [i `mprumut\ ceva din iner]ia beto-nului. E �aurolacul� din BCA care se treze[te dintr-odat\ amor]it[i `ncearc\ s\ dea un nume intim, cu un sens valabil doar pentruel, lucrurilor pe care le descoper\. Numai c\ ele ì scap\ printredegete cu aceea[i repeziciune cu care un semafor `[i schimb\culorile. Arbitrariul situa]iilor, ritmul lor haotic [i trepida]ia `n careeste prins `l fac s\-[i piard\ orice reper. ~nainteaz\ somnambulicprin locuri pe care le recunoa[te mecanic. Serghei Alexandro-vici, protagonistul din Ora[ul (Vlad Zamfirescu ascute extrem defin stupoarea, nesiguran]a, inocen]a, frica [i fragilitatea persona-jului, intuindu-i exact balansul `ntre re]ineri [i impulsuri), e ca ojuc\rie care cade `n diverse locuri f\r\ s\ `n]eleag\ de ce a ate-rizat tocmai acolo.

Regizorul Cristi Juncu echilibreaz\ atent carcasele public-privat, trotuarul ora[ului [i eprubeta familiei. Cele dou\ istorii �cea exterioar\ [i cea interioar\ � au un punct de intersec]iecomun: debusolarea. Juncu creeaz\ anatomia unor bucle deintimitate timid\ [i amenin]at\, care se pierd `n agita]ia din afar\.Ora[ul e ]eava de scurgere a familiei. Scenograful Cosmin Arde-leanu imagineaz\ un spa]iu unic pentru cele dou\ etaje dinspectacol. Fizicitatea decorului de strad\ � buc\]i de trotuar dinpoliester, de diverse dimensiuni, `n una dintre ele se vede chiar[i un canal, care e luminat la un moment dat cu intermiten]e �anuleaz\ perfect orice cadru personalizat prin care o familie `[ipoate exprima identitatea. E o scenografie ce puncteaz\ ex-celent concretul brut al out-ului care devine dintr-odat\ in. Ora-[ul se insinueaz\ `n cas\ [i o `nghite. O cimenteaz\ pe loc.

Fiecare monolog al celor doi so]i, interpretat cu o inflexiune avocii mai sc\zut\ dec`t dialogurile [i cu o privire pierdut\ `n gol,cu o tensiune con]inut\, nici o clip\ exploziv\, e ca un salt de pecaldar`m. Spectacolul e un suspans bine `ntre]inut `ntre concret[i abstract. �M\ doare cel care am fost�, spune Serghei `n mo-mentul `n care descoper\ c\ nu mai simte nimic pentru ora[ul `ncare a tr\it de c`nd s-a n\scut. C\ st`lpii, felinarele, copacii s`ntni[te semnale mute [i oarbe. Obiecte minuscule (o scoic\ cev`jìe [i `ncrusteaz\ marea `n ureche, linguri]a veche dintr-unserviciu pierdut) dau consisten]\ amintirilor Taniei, asemeneaunor figurine ale copil\riei ce deschid sertare mature [i le r\v\-[esc pentru c`teva secunde. ~n cel mai poetic moment din spec-tacol, Nadiana S\l\gean interiorizeaz\, cu o fragilitate care `[iare propriul ritm [i nu se transform\ nici o clip\ `n patetism, inti-mitatea ei cu o lume ce se ridic\ de pe solul cr\p\turilor. Scoica[i linguri]ele s`nt ca multe altele asem\n\toare, dar ele `[i sap\`n memoria ei unicitatea. Zgomotele str\zii, ale valurilor sparte,care se ridic\ din canal ca un sunet din subsolul afectiv al fie-c\ruia, au `n spectacol un rol esen]ial `n crearea atmosferei.

Personajele tr\iesc un fel de schizofrenie a rela]iei lor cuora[ul. Pe de o parte, s`nt dependente de el, iar pe de alt\ parte,vor s\-l lase undeva `n urm\.

Nu lipse[te din spectacolul regizat de Cristi Juncu umorul ex-tras din rapide `ntors\turi de situa]ie [i din dialoguri la primavedere banale (dialogul cu Maxim).

Ora[ul e o caracati]\ cu gust de ciment [i miros de nisip. ~n el,crizele de identitate `[i au cartierul general `n centru.

Mihaela MICHAILOV

TEATRU LA ROTISOR

fast-foodSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 2005 13

lovitur\ de teatru arta grea

)SCRISOARE PENTRU MELOMANI

Victor ESKENASY, RRaaddiioo EEuurrooppaa LLiibbeerr\\,, PPrraaggaa

�Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\� (Hermann Scherchen)

SPECTACOLUL S|PT|M~NII de Oana Stoica

Coperta unuia dintre discurile Tahra cu inediteale pianistei Clara Haskil, sub bagheta lui Herbert von Karajan

Vlad Zamfirescu[i Nadiana S\l\gean

Go live!

Paula Gherghe, Maria Obretin© foto: Tudor Petre

Dueli[tii e, cred, cel maifrumos film pe care l-amv\zut p`n\ acum. Genul defilm care te ]ine cu gurac\scat\ de la un cadru laaltul. A[ spune c\ eperfect dac\ a[ crede c\perfec]iunea exist\ pentrumuritori. Dar e [i unuldintre cele mai discretefilme. Povestea, at`t desimpl\, te urm\re[te maimulte zile dup\ ce l-aiv\zut. Pentru c\, prelu`ndpovestirea lui JosephConrad, Ridley Scott adistilat-o p`n\ la esen]e.

Indiferent\ la contextul isto-ric sau geografic, povesteaar fi putut avea aroma de e-

sen]\ tare a prozei lui Dürren-matt. Dueli[tii surprinde 15 anidin via]a a doi husari de pe vre-mea lui Napoleon, d�Hubert(Keith Carradine) [i Féraud (Har-vey Keitel), care se dueleaz\ oride c`te ori se `nt`lnesc `nt`m-pl\tor [i care scap\ cu via]\ de

fiecare dat\. Conflictul � dac\presupunem c\ a existat un con-flict `n rela]ia special\ a celordoi � e un eveniment insig-nifiant, invocat de Féraud ca olezare a sentimentului onoarei.Pentru c\ e r\nit, soldatul (p`n\`n cele mai intime fibre) Féraud`l va provoca de fiecare dat\ ped�Hubert la duel. Filmul e t\cutca o ap\ lini[tit\, dar urc\ cufiecare nou capitol.

De la floret\, dueli[tii trec lasabie, la lupta (deloc elegant\)corp la corp, animalic\, pe urm\la confruntarea c\lare [i, `nfinal, la pistoale (dou\ gloan]e pe]eav\, `n p\dure). Rela]ia eroi-lor evolueaz\. Ajung s\ nu semai urasc\ � presupun`nd c\ auf\cut-o vreodat\ �, lupt\ cot lacot `n Rusia `mpotriva cazacilor[i c`nd Louis al XVIII-lea de-vine rege [i Napoleon cade `ndizgra]ie, iar Féraud e pus pelista neagr\, d�Hubert va inter-veni incognito pentru eliberarealui. Rela]ia lor le str\bate ca ocoloan\ vertebral\ destinele [ile permite s\ evolueze. {tiind c\un duel nu poate avea loc dac\cei doi dueli[ti s`nt de acela[irang, d�Hubert `[i cultiv\ am-

bi]ia social\ [i arivismul [i a-junge general, d`ndu-se cu rega-li[tii, mul`ndu-se pe fiecare e-poc\. Durul Féraud, dimpotri-v\, nu-l tr\deaz\ pe Napoleon [iaproape moare pentru el � dac\n-ar fi fost salvat tocmai de celpe care-l `nfrunta de peste zeceani.

Secolul al XIX-lea devinepretext pentru o imagineabsolut fascinant\

Finalul nu pune un semn defini-tiv de punctua]ie `n rela]ia due-li[tilor. ~n avantaj cu un glon],d�Hubert pune cap\t conflictu-lui declar`ndu-l pe Féraud mort,dar l\s`ndu-l `n via]\. Féraudtr\ie[te cu umilin]a de a fi fost

definitiv `nvins, `n vreme ced�Hubert scap\ de corvoada dea-[i p\stra onoarea (neput`nd re-fuza duelul) [i `[i continu\ exis-ten]a `mbel[ugat\, al\turi det`n\ra-i so]ie [i de copil.

Filmul evolueaz\ a[adar cumult\ discre]ie. Duelurile s`ntni[te borne care marcheaz\ rit-mul. Ac]iunea putea avea locoriunde [i oric`nd (nu era nevoiede un duel pentru o asemenearela]ie abstract\), dar secolul alXIX-lea a fost un pretext pentruo imagine absolut fascinant\, deo compozi]ie [i o luminozitate(natural\) uluitoare � parc\ maifrumoase dec`t cele din BarryLyndon, realizat de Kubrick `n1975. Absolut toate decoruriledin film s`nt naturale, nimic n-a

fost creat `n platou, iar debutan-tul `n lungmetraj Ridley Scott a-vea `n 1976 r\bdare s\ a[teptelumina bun\ � un m\nunchi deraze, de pild\, care s\ [tearg\iluzoriu fa]ada unui cottage.

Filmul lui Scott se apropiede maasterrpiece

Pictural\, dar deloc c\utat\,aduc`ndu-]i aminte de clarobscu-rurile lui Vermeer pentru inte-rioare [i de Watteau pentru ex-terioare, imaginea filmului eraun mediu mai degrab\ acvatic,fluid, lejer pentru povestea esen-]ializat\ a dueli[tilor. Fiind at`tde aproape de perfec]iune [i at`tde omogen [i de cuminte `n-l\untrul copertelor sale, filmul

se apropia bine de tot de ter-menul de masterpiece, iar juriulde la Cannes a sucombat farme-cului s\u, recompens`ndu-l cuCaméra d�Or. Ce distan]\ ului-toare `ntre Dueli[tii [i Gladia-torul, G.I. Jane sau Black HawkDown/ Elicopter la p\m`nt,filme pe care Ridley Scott le-af\cut mai t`rziu `n America.

C`t de mult s-a dezvoltatego-ul acestui creator care a tr\-dat rafinamentul pentru con-struc]ia grandioas\, dar bidi-mensional\ a superproduc]ieiamericane! Din p\cate, s`ntmul]i regizori ca Ridley Scott,care, dup\ un start fulminant,ori se sperie [i vireaz\ spre zonemult mai sigure, ori cad `ntr-oautosuficien]\ care-i duce la im-poten]\.

Iulia BLAGA a

CRONIC| DE FILM


fast-food fe]e-fe]e

Muzica de la televizor, muzica din filme, muzicade la radio [i... de ce nu, muzica din c\r]i. Dedata aceasta, vreau s\ dedic rubrica din�Supliment� unui volum care aduce `ntr-unspa]iu comun istoria filmului [i muzica, teorialiterar\ [i istoria expresivit\]ii artistice `n secolulXX. Este vorba despre volumul Jazz [i Cinemade Gilles Mouellic, tradus de Roland Szekely laEditura Grinta din Cluj-Napoca `n 2005.

O melodie poate s\ `]i aduc\ aminte de unfilm, o carte poate s\ `]i readuc\ `n minte sen-za]iile pe care le-ai avut ascult`nd jazz. Volumuldespre care scriu ast\zi reu[e[te s\ evoce at`tmomentele esen]iale pentru redefinirea arteifilmului, c`t [i o `ntreag\ perioad\ din istoriajazz-ului. �~n primul r`nd, m\ intereseaz\imaginile. Principiile elementare ale muziciide jazz dep\[esc nivelul unei simple coloanesonore. Este vorba despre inspira]ie estetic\, omanier\ comun\ `n care se fac at`t jazz-ul, c`t[i filmul�, declara Gilles Mouellic `ntr-un in-terviu la lansarea primei edi]ii a acestui volum.

Teza sus]inut\ de aceast\ carte este simpl\:`ntre muzic\ [i film a func]ionat un schimbcontinuu, cele dou\ arte influen]`ndu-se reci-proc. De la primul film sonor, C`nt\re]ul de

Jazz, din 1927, arta imaginilor proiectate pe e-cran [i-a legat str`ns evolu]ia de istoria muzi-cii. Marc`nd c`teva momente esen]iale din is-toria muzicii de jazz [i a cinematografului, au-torul a f\cut apel la Deleuze sau Jean Epstein.Prin aceasta se fundamenteaz\ teoretic etapelede trecere de la o art\ a imaginii [i sunetuluiprea pu]in con[tient\ de poten]ialul s\u la unelede virtuozitate expresiv\. Este vorba desprevirtuozitate at`t `n muzica unor personalit\]i caMiles Davis, Thelonius Monk, Charlie Parker,c`t [i `n opere cinematografice care auschimbat pentru totdeauna istoria filmului:Citizen Kane sau Shadows. Ultima pelicul\amintit\, `n regia lui John Cassavetes, faceobiectul unei cercet\ri am\nun]ite `n volumuldespre care vorbim. Pornind de la descriereamuzicii semnate de Charles Mingus pe co-loana sonor\, Mouellic ajunge la prezentareadecupajului scenelor din film, descriindfiecare moment muzical ap\rut ̀ n coloana sonor\.

Felul `n care s`nt compuse cadrele filmelorsemnate de Godard sau Cassavetes ofer\ argu-mente pentru descrierea unui �cinema al cor-pului�, `n care at`t logica narativ\, c`t [i stilulde joc al actorilor scap\ rigorilor mecanice,simpliste, suger`nd existen]a unui demers cetrimite mai degrab\ la jazz.

Dar conexiunile pe care reu[e[te s\ le re-alizeze autorul c\r]ii r\m`n cumva surprize

pentru un posibil cititor. Nota de excep]ionalpe care o dob`nde[te acest volum vine dintr-ofericit\ plasare a subiectului (film [i jazz) dinperspective ce scap\ ecranului de film. Mouel-lic alege s\ urm\reasc\ procesul creativ, logicauneori ipotetic\ a creatorilor, fie c\ este vorbadespre regizori, fie despre muzicieni de jazz.

R\zvan }UPA

MUZIC| PE LITERE

Jazz-ul care a schimbat arta secolului XX

Dueli[tii/ The Duellists � 1977

regia: Ridley Scott (foto);scenariul: GeraldVaughan-Hughes; cu: KeithCarradine, Harvey Keitel,Albert Finney, Edward Fox.

Despre un film aproape perfect

�Dueli[tii� (nota 10 e pentru Dumnezeu)

Filmul Dueli[tii a fost nominalizat `n 1979 la dou\ premii BAFTA, iar Ridley Scott a c`[tigat la Cannes premiul pentru debut (1977)

�Cartea Veronic\iNiculescu este unreportaj despre via]\ [imoarte�, afirm\ ElenaAndroni.

�Fiecare povestire `[iconstruie[te locul `ntr-untot unitar, bine structurat,

peste care planeaz\ideea singur\t\]ii, a mor]iiiminente, a vie]ii tr\iterobotic, artificial.Surprinz\tor esteremediul, care sedovede[te a fi o alt\lume, o lume curat\,

nevinovat\, instinctual\,cea a animalelor care«au o demnitate [i osenin\tate natural\, pecare nici cei mai educa]i[i mai cizela]i dintreoameni nu o pot c\p\ta»,`n contrast cu lumea

oamenilor aceast\ lumeofer\ ad\post [i echilibru[i chiar iubire.�

Volumul poate fidesc\rcat gratuit, de pesite-ul Editurii LiterNet, laadresa http://editura.liternet.ro

AAddeebb ddee VVeerroonniiccaa NNiiccuulleessccuu llaa EEddiittuurraa LLiitteerrNNeett

S`ntem `n timpulCampionatului Mondial defotbal din Spania, 1982. Cutoate c\ italianul PaoloRossi, golgeterul �squadreiazzura�, a f\cut furori`nscriind goluri decisivepentru Italia `n parcursulc\tre c`[tigarea CupeiMondiale (un produc\tor depantofi italian i-a promischiar c\ `l va �`nc\l]a�gratuit pe tot timpul vie]ii),un alt eveniment a trezitinteresul publicului, presei[i, mai ales, al politicienilor.

Cu ocazia meciului Polonia �Uniunea Sovietic\, `n ceade-a doua repriz\, s-a `nt`m-

plat un lucru rar `nt`lnit pe stadi-oanele de fotbal. La scorul de zerola zero, cu toate c\ polonezii do-minau jocul, ei nu au mai atacatpoarta advers\, merg`nd cu mingeadeliberat la col]ul terenului, unde`ncercau s\ o protejeze de atacurilenervoase [i furibunde ale sovieti-cilor. ~n momentul `n care mingeaajungea la fanionul galben de lacol], `n tribunele stadionului spaniolera afi[at un mare banner, pe careera scris �Solidarnos?�. Acest modoriginal [i riscant al echipei lui Zbig-niew Boniek de a deturna regulilejocului de fotbal pentru a atrageaten]ia lumii `ntregi asupra faptuluic\, `n Polonia, proasp\t instauratulregim militar al generalului Jaru-zelski interzicea primul sindicat li-ber al muncitorilor din Europa deEst ar\ta c`t de puternic putea fi unmesaj politic dac\ se folosea de po-pularitatea �sportului rege� [i demediatizarea acestuia prin televiziune.

R.D.G a `nvins R.F.G

Cu ocazia Weltmeisterschaft din Ger-mania, 1974, un interes special l-ast`rnit partida R.F.G. � R.D.G. Com-peti]ia dintre cele dou\ blocuri ide-ologice avea loc nu numai `n cursa`narm\rilor, a cuceririi spa]iului

cosmic, a spionajului ori a propa-gandei ideologice, ci [i pe pa[nicul,�ecologistul� teren verde de fotbal.{i, spre surpriza tuturor, mareaechip\ a Germaniei federale, care,de altfel, va deveni campioan\ mon-dial\, cu celebrii s\i fotbali[ti FranzBeckenbauer, Sepp Maier, GerdMüller, Bertie Vogts, a fost `nvins\cu 1-0 de echipa f\r\ nume mari aR.D.G.-ului, prin golul `nscris denecunoscutul Sparwasser. Estulpunctase decisiv...

Fotbalul ca limbaj universal

~n 1986, campionatul mondial a fostorganizat de Mexic, `n ciuda graveicrize economice care m\cina ]ara `nanii �80. ~mi amintesc c\ am v\zuto fotografie de la o conferin]\ depres\ a [efului statului mexican de

atunci, `n care se vorbea desprepreg\tirile campionatului mondial [i`n care, `n spatele pre[edintelui, st\-tea scris: �Mexicul este mai maredec`t problemele sale�. Aceast\ edi-]ie a campionatului mondial l-a con-sacrat pe unul dintre cei maitalenta]i fotbali[ti ai tuturor timpu-rilor: Diego Armando Maradona.Cu ocazia meciului Argentina �Anglia, el a `ncris dou\ goluri me-morabile, unul dintr-un hen] clar,nesesizat de arbitru, fapt incredibilpentru un asemenea nivel competi-]ional, [i altul `n care �butoia[ul� adriblat aproape toat\ echipa brita-nic\. V\ imagina]i ce �fiesta� a fostpe str\zile din Buenos Aires. La nu-mai patru ani de la `nfr`ngerea `nr\zboiul cu Marea Britanie asupraposesiei Insulelor Malvine, prin

fotbal, sud-americanii [i-au luat orevan[\ simbolic\.

Fotbalul a devenit `n ultimeledecenii un limbaj universal, alec\rui reguli simple s`nt cunoscute `ntoat\ lumea. Prin fotbal putem spu-ne multe lucruri din afara sportului,pentru c\, indiferent de etnie sauras\, de gradul de bog\]ie, de ni-velul de cultur\, oamenii `l iubescoriunde `n lume. Acesta este [i spi-ritul expozi]iei de fotografie orga-nizat\ la Ia[i de Centrul Goethe [iCentrul Cultural Francez. Imaginileav`nd ca subiect lumea celui mai po-pular sport apar]in colec]iei Agen-]iei Magnum [i ne `nf\]i[eaz\ marivedete sau ilu[tri necunoscu]i, celemai moderne stadioane al\turi demaidanele din lumea a treia, toate�vorbindu-ne� despre oamenii veselide pe �planeta fotbal�.

Sorin STOICA

LIBERUL ARBITRU

Textmai pesimistAdic\ v\ rog s\ nu-mi lua]i `n nume de r\u faptulc\ am acum ni[te momente `n care m\ simt p\-r\sit, tr\dat de fotbali[tii de azi [i mi-e dor de ni[tejuc\tori care-]i las\ senza]ia c\ joac\ pentru tine.C\-]i d\ruiesc o faz\ dup\ care s\-]i lase guraap\. Chiar dou\ faze. Dup\ facult\]i. Dup\ cum ìlas\ inima. Mai ales acum, c\ se las\ cortina pestefotbal, senza]ia de frustrare final\ e explicabil\.Nu vom mai avea fotbal at`ta timp. Iar bezna deafar\ e mult prea insistent\ [i deprimant\.

Ronaldinho, ca s\ `ncepem cu el, se r\sfa]\mai mult. Joac\ exclusiv pentru sine, dar pentruc\ nu e un mediocru, echipa `l suport\ [i profit\ depe urma lui. Uita]i-v\ la felul cum se bate cupumnii `n piept dup\ vreo acroba]ie `n care azburdat printre c`]iva nel\muri]i. Io am fost! E vorbadespre mine. Despre egoismul lui Beckham e re-dundant s\ mai vorbesc. Un juc\tor care n-a ju-cat niciodat\ pentru public.

Mai s`nt [i truditorii cinsti]i de la mijlocul tere-nului, pentru care a d\rui o faz\, un dribling edeja un concept mult prea vag. Dar pe ei trebuies\-i iei ca atare. N-am `n]eles niciodat\ comenta-torii care `nveleau anumi]i juc\tori `n fraze de genul,sigur, respectivul nu se remarc\ `n mod deosebitpe teren, nu e spectaculos, nu iese `n eviden]\,dar e un juc\tor foarte util echipei. N-am `n]elesmodul acesta misterios, aburos de abordare. ~nce fel e respectivul util? Le cump\r\ coechipie-rilor ziarele, le `ntocme[te declara]ia pe venitulglobal? Adic\ el doarme, se t`rìe 90 de minute,dar trebuie apreciat pentru treburi obscure careunui profan ì scap\. Sau echipe meschine, cl\-dite, culmea, de un juc\tor d\ruit precum C`r]u.Autiste. Care m\ ignor\ senin. {i nu-mi place.

Nu i-am v\zut juc`nd pe Nichi Dumitriu, pe O-zon. Pu]ini ferici]i i-au v\zut, dar cred c\ `naccesele de generozitate care li se atribuie s`nt[i foarte multe bazaconii, `nflorituri foarte nece-sare unei construc]ii mitice. Cam cum ar fi maiaproape de noi cele patru lovituri `n bar\ ale luiRonaldinho.

Vreau s\ fiu b\gat `n seam\ de juc\torii \[tia.Zidane f\cea cu ochiul `nainte de oboseala astacronic\. Un juc\tor de fotbal mi se p\rea Ibrahi-movici, de[i cineva `mi repro[a: cine m\, ba-lerinul \la care n-a mai dat un gol de nu-[tiu-c`nd? Asta e, mai bine confunzi fotbalul cu ba-letul dec`t cu turnatul fontei sau cu alte `ndelet-niciri care se `nva]\ la [coala profesional\. Ibrahi-movici e suspectat a fi balerin, ceea ce nu e r\u,e un compliment pentru fotbal. Dac\ `l comparipe Gravesen cu un balerin, `nseamn\ c\ ai oproblem\ cu sim]ul ridicolului. {i, `n general, penordicii care se chinuie cu mingea de parc\ arur`-o.

Totu[i, fotbalul e un joc de b\rba]i. Nu vreaujuc\tori care s\ fac\ cu ochiul doar gagicilor.Adic\ nu fi]e, oameni buni. {i nici steaguri s\-rutate `n urma unor ghionturi. Nimic din toateastea. Vreau, egoist, ca fotbali[tii \[tia s\ fie aimei. {i cine [tie dac\ `n iarna asta nu m\ voi apu-ca de un lucru pe care l-am dispre]uit � [i anumefotbalul pe calculator.

vedeta culturala SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 56, 17-23 DECEMBRIE 2005 15

))

fe]e-fe]e fast-food

EDITURA POLIROM SADirector general: Silviu Lupescu

GRUPUL DE PRES| MEDIANET SRLDirector: Gabriel RusuRedactor-[ef: Toni Hri]ac

COLEGIUL DE REDAC}IE:George Onofrei (redactor-[ef),Emilia Chiscop,Denisa Com\nescu,Lucian Dan Teodorovici

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE: Victor Jalb\

REDACTOR: Ana-Maria Onisei

RUBRICI PERMANENTE:Adriana Babe]i, Emil Brumaru,Radu Pavel Gheo,Florin L\z\rescu,Lucian Dan Teodorovici;

Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, Costi Rogozanu;

Muzic\ : Victor Eskenasy,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),R\zvan }upa;

Film: Iulia Blaga;

Teatru: Mihaela Michailov;

Arte plastice: Matei Bejenaru;

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup);

Colaje foto: Ion Barbu;

TV: Alex Savitescu;

Fotbal: Sorin Stoica.

ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I,nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/214.100, 0232/214111,0724/574355, fax: 0232/214111,e-mail: [email protected]

PUBLICITATE: Oana Asaftei,tel. 0232/252294

DISTRIBU}IE / ABONAMENTE:Mihai S`rbu, tel. 0232/271333

! `n Ia[i: Media Distribution SRL,tel. 0232/216112

! `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti,tel. 021/224420, int. 192

! abonamente la oriceoficiu po[tal din ]ar\

! cititorii din str\in\tate se potabona la [email protected]

TIPAR: SC PRINTMULTICOLORSRL, Ia[i,Strada Buciumnr. 34,tel. 0232/211225,0232/236388

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului.

�Suplimentul de cultur\� este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipetdin ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.

Tarife de abonament:! 18 lei (180.000) pentru o perioad\ de 3 luni! 36 lei (360.000) pentru o perioad\ de 6 luni! 69 lei (690.000) pentru o perioad\ de 12 luni

Matei BEJENARU

ARTE VIZUALE

John Vink (Magnum Photos), Mexico, 1986

�Planeta fotbal��Planeta fotbal�

Ana-Maria Onisei

Scurta via]\ a lui John Ken-nedy Toole a fost `nc\rcat\de contradic]ii puternice:

existen]a �dubl\�, statutul greude recunoscut [i de acceptat �fie c\ era vorba despre �socia-lul� plin de prejudec\]i al anilor�60, fie despre raportarea lapropriile valori ale unui gay �, omam\ �narcisist\�, un tat\ �mun-citor�, un ora[ zbuciumat [i a-glomerat ca New Orleans-ul,plecarea la New York pentru asc\pa de constr`ngerile familiei,scrierile comice, rafinate, adu-nate `n manuscrise care preves-teau `ns\ un succes �tardiv...�.

Despre marea oper\,`n �marea oper\� scris\pe foi de blocnotes

Ignatius J. Reilly, personajul prin-cipal al lui Toole, �un OliverHardy nebun, un Don Quijotegras, un Toma d�Aquino per-vers� � a[a cum `l caracterizeaz\Walker Percy `n prefa]a la edi]iaamerican\ Groove Press a Conju-ra]iei..., ap\rut\ `n 1987 �, este`ntruchiparea delicios de comic\a revoltei `mpotriva epocii mo-derne. Acest pierde-var\ bonom`[i scrie �marea oper\� pe foirupte dintr-un blocnotes [i `[iterorizeaz\, `n mod constant,mama, refuz`nd supunerea fa]\de orice regul\ a decen]ei so-ciale. Palpit`nd, aproape ca`ntr-un roman poli]ist, la o seriede `nt`mpl\ri tensionate, sc\-p`nd de un accident [i de o a-restare, Reilly pare convins c\toate �semnele� `i prevestesc o-aar`nduirea `ntr-o via]\ �norma-

l\�. Momentul decisiv: aflat pemuchie de cu]it, Ignatius se ho-t\r\[te s\ `[i caute, `n sf`r[it, oslujb\. {i de aici `ncep periplulsubtil prin cotloanele New Or-leans-ului, rev\rsarea unei `n-tregi galerii de personaje, ca`ntr-o reprezenta]ie reu[it\ de circ.

Personajul (lui) Toole sejoac\ printre astfel de �mon[tri�ai zilelor noastre, `nt`lnind, lagrani]a dintre experien]\ [i re-nun]are, indivizi precum homo-sexualul Dorian Green, maca-bra domni[oar\ Lee, o strip-teuz\... {i, la polul opus, osecretar\ septuagenar\, care `n-cearc\ `n zadar s\ se pensio-neze, sau proprietara unui clubde noapte. ~n peisajul �colorat�apare [i t`n\ra Myrna Minkoff(din Bronx), cu care Reilly are oleg\tur\ special\.

Toole reu[e[te s\ dea acestei�rela]ii� tonul unei iubiri com-plicate, extinse p`n\ la ur\, sur-prinz`nd, pe r`nd, concep]iile `nleg\tur\ cu a[tept\rile celuilaltde la �cel\lalt�.

Nebunia Conjura]iei... este`ns\ ̀ nsu[i Ignatius, personaj com-plex, r\zboinic `mpotriva tutu-

ror, cel care reu[e[tes\ st`rneasc\ cititoru-lui r`sul cu poft\, u-[oara `ntristare dup\ironie, ame]eala l`nce-z`nd\ amestecat\ cuperipe]ia, duio[ia saurevolta � toate acesteaf\c`nd din volumul luiToole o capodoper\ aliteraturii secolului XX.

Autobiografie [i talent

Contrar neg\rilor vehemente alemamei lui John Kennedy Toole �cea care a predat, dup\ moarteafiului, manuscrisul la editur\ �,cartea americanului are o puter-nic\ `nc\rc\tur\ autobiografic\.De[i stilizate cu fine]e, multedintre scenele romanului s`nt in-spirate din via]a real\. Mama saapare ca personaj `n carte ca ocompensa]ie, fiind, de aceast\dat\, terorizat\ de fiul �risipi-tor� Ignatius. ~nainte de a semuta la New York, Toole ajun-sese s\ se simt\ terorizat demama sa. De asemenea, pre-zen]a `n poveste a homosexu-alului Dorian Green nu este pur`nt`mpl\toare, iar fr`nturile deNew Orleans, surprinse cu mult\acurate]e, schi]eaz\, `n paralel,imaginea transform\rii ora[uluiamerican dup\ cel de-al doilear\zboi mondial.

John Kennedy Toole s-a sinucis pe 29 martie 1969,`n urma unei depresii provocate de respingereamanuscrisului c\r]ii Conjura]ia imbecililor. Biletul desinuciga[ a fost distrus de mama sa, l\s`nd astfel loc ladiverse interpret\ri `n ceea ce prive[te motivele gestuluif\cut de scriitor. Tot mama, Thelma Toole, va fi cea careva reu[i s\-i publice cartea, devenit\ imediat bestseller [itradus\ `n peste dou\zeci de limbi.

Luiza VASILIU

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Superficialitatea

�Da, mi-a zis un prieten, efain\ rubrica asta, c\ po]i s\scrii `n ea tot ce-]i trece princap!� Are dreptate, uneori `mivin ideile a[a, deodat\, c`ndalerg pe trecerea de pietoni,sau c`nd m\ uit pe geam,sau c`nd fac cump\r\turile.{i dup-aia e simplu, iauideea, o `ntortochez pu]in, otrag de p\r [i-o v`r `n text.Cum n-am prea mult spa]iula dispozi]ie, ideea se l\f\iede una singur\ pecanapeaua din pagina 16 [inu mai las\ pe nimeni al\turi.Cam asta e superficialitatea,l\f\irea ideii `ntr-un spa]iu `ncare ar mai fi loc, poate, de`nc\ ceva (tare defini]ia,nu?). Dar oare aici mai e locde ceva? Sau En]iclopedia ef\cut\ ca s\ fie sub]iiire detot, ca o c\rticic\ dintr-aia cuLuceaf\rul, c`t o unghie?

Credeam c\ e mult maigreu s\ recuno[ti c\ e[tisuperficial, c\ e nevoie detorturi ingenioase care s\smulg\ m\rturisirea dintr-unsuflet m`ndru. Oricum lumeanoastr\ academic\ e plin\ debibliografii, note, explica]ii [iorgoliul document\rii. Nuvreau s\ ap\r vorbitul de pepere]i, dar nici nu-mi placevorbitul din c\r]i. Cel maibine e s\ fii sincer [i s\recuno[ti c\ 90% din timpe[ti superficial. C`nd faciaprecieri colorate despre \lasau despre aia de-acolo,c`nd te amesteci `n disputa�C`t de putrezit\ este culturaromân\�, c`nd aperi pozi]iicare nu s`nt neap\rat [i aletale, c`nd zappezi f\r\ poft\[i cu mintea `n alt\ parte,c`nd salu]i pe cineva pe carenu-l [tii dec`t din vedere,c`nd cite[ti rezumatul de lac\r]ile groase sau revistapresei pe Internet, c`nd scriisms-uri, c`nd faci enumer\ri`n care pui numai o mic\parte din `ntregul luat la banim\run]i. P`n\ la urm\,superficialitatea nu e chiara[a de rea. Sau m\car poatefi scuzabil\, dac\ nu[ifoneaz\ imaginea nim\nui[i nu distruge vie]i.

~mi place din ce `n ce maimult s\ m\ ocup de lucrurileneimportante, de nimicuri [ifragmente de g`nduri. Ca `nfoaia En]iclopediei de azi,c`nd am povestit superficialdespre superficialitate [i numi-a r\mas `n gur\ un gustamar. Dimpotriv\,neaprofundarea are gust deursule] Haribo, pe care-lmesteci repede [i `n cincisecunde ai [i uitat c\ l-aim`ncat [i vrei altul.


vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i

))

De la publicarea sa, `n 1980, romanul excentricului JohnKennedy Toole a devenit un punct de reper al scrierilorde dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial. ~n mod ironic,o parte din critica literar\ `l `ncadreaz\ pe Toole `n �zona�de rena[tere a literaturii sudiste, de[i Conjura]ia imbecililor(traducere de Lidia Ionescu, colec]ia �Biblioteca Polirom�,Editura Polirom, 2005), scris\ `n 1960, a v\zut tiparul abiadou\zeci de ani mai t`rziu. La fel de ironic, autorula cunoscut post-mortem gloria interna]ional\,acord`ndu-i-se premiul Pulitzer pentru literatur\ `n 1981.Americanul s-a sinucis `n 1969, la doar 32 de ani, dup\numeroase `ncerc\ri e[uate de a-[i publica volumul.

Lui John Kennedy Toole i sedecerneaz\, `n 1981,postum, Premiul Pulitzer,iar `n 1989 `i apare romanulBiblia de neon, pe careautorul `l l\sase, deasemenea, `n manuscris.Scris la v`rsta de 16 ani,Biblia de neon va fiecranizat `n 1995, `n regialui Terence Davis.

Un roman care se apropie de geniu, cum scria �PublishersWeekly�, �o capodoper\ de o inventivitate uimitoare, osimfonie comic\�, a[a cum �numea� �The New York TimesBook Review� Conjura]ia imbecililor, cartea lui Toole esteaidoma pove[tii autorului: intens\ [i tragicomic\.

Kenny costumat deMardi Gras, cca. 1940

John Kennedy Toole:

S-a sinucis `n numele c\r]ilorIlustra]ie de pe coperta volumului Conjura]ia imbecililor,ap\rut la Polirom `n 2005

cei mai buni dintre cei buni editia 2005 · c‘[tig\torului Œ mihai mihalcea (foto) Œ, apoi a...

Documents