cei 7 ani de acasă

4
Cei 7 ani de acasă Ed. Torj Nicoleta G.P.P. Nr. 23, Oradea. Cei 7 ani de acasă reprezintă o oglindă a educației pe care părinții o oferă copiilor în prima parte a copilăriei. Specialiștii susțin ca regulile de comportament si educație oferite in primii 7 ani de viață ai copilului sunt definitorii pentru formarea lui ca adult. Educația unui copil nu consta numai în a-l învăța să scrie, citească si a deveni un bun exemplu la scoală. Educația se reflectă în toate domeniile de dezvoltare: socială, psihologică, intelectual-cognitivă etc. Cei 7 ani de acasă sunt adesea caracterizați prin cât de manierat este copilul în interacțiunile cu ceilalți. Realitatea de zi cu zi a familiilor de astăzi este diferită de cea a generațiilor anterioare. Părinții își petrec din ce în ce mai puțin timp alături de copiii lor, majoritatea confruntându-se cu problema echilibrării atribuțiilor din cadrul familiei cu cele de la serviciu. În momentul în care un copil depășește sfera familiei și intră într-o colectivitate, începe o nouă etapă a vieții lui, dar și a părinților. La începerea grădiniței are loc o restructurare a programului zilnic, care cuprinde programe bine delimitate, nu numai din punct de vedere al conținutului activităților și reperelor orare, ci și privind mediul în care

Upload: torj-ionutz

Post on 17-Nov-2015

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

activitate

TRANSCRIPT

Cei 7 ani de acasEd. Torj NicoletaG.P.P. Nr. 23, Oradea.Cei 7 ani de acas reprezint o oglind a educaiei pe care prinii o ofer copiilor n prima parte a copilriei. Specialitii susin ca regulile de comportament si educaie oferite in primii 7 ani de via ai copilului sunt definitorii pentru formarea lui ca adult.Educaia unui copil nu consta numai n a-l nva s scrie, citeasc si a deveni un bun exemplu lascoal. Educaia se reflect n toate domeniile de dezvoltare: social, psihologic, intelectual-cognitiv etc. Cei 7 ani de acas sunt adesea caracterizai prin ct de manierat este copilul n interaciunile cu ceilali.Realitatea de zi cu zi a familiilor de astzi este diferit de cea a generaiilor anterioare. Prinii i petrec din ce n ce mai puin timp alturi de copiii lor, majoritatea confruntndu-se cu problema echilibrrii atribuiilor din cadrul familiei cu cele de la serviciu.n momentul n care un copil depete sfera familiei i intr ntr-o colectivitate, ncepe o nou etap a vieii lui, dar i a prinilor. La nceperea grdiniei are loc o restructurare a programului zilnic, care cuprinde programe bine delimitate, nu numai din punct de vedere al coninutului activitilor i reperelor orare, ci i privind mediul n care i desfoar aceste activiti (o parte din zi copilul st la grdini, iar o alt parte, acas). Este important ca prinii s cunoasc programul copiilor de la grdini, pentru a putea adapta activitile de acas astfel nct, s se asigure c exist coeren i unitate ntre demersul educativ al grdiniei i cel al familiei. Lipsa de informaie, de comunicare ntre educatoare i prini poate conduce la situaii n care copilul este supus n familie unui regim de suprasolicitare, ntr-o curs epuizant de obinere de performane, sau, dimpotriv, poate genera cazuri n care copilul nu mai este stimulat n dezvoltarea sa de ctre prini, considerndu-se c aceast sarcin este exclusiv a grdiniei. Pentru ca prinii s se asigure c exist echilibrul necesar, trebuie s se informeze, la nceputul fiecrei sptmni, ce activiti se vor desfura la grdini, ce materiale vor fi utilizate, ce priceperi deprinderi i cunotine vor fi vizate. Ei pot solicita educatoarei informaii despre cum decurge o zi la grdini, cum sunt organizate activitile, cum este organizat spaiul etc. n acest demers se poate implica i educatoarea, prin afiarea programului sptmnal i iniierea prinilor n citirea acestuia.Prinii ar trebui s comenteze mpreun cu cel mic lucrrile pe care el le-a realizat la grdini i pe care educatoarea le afieaz pe un panou la intrarea n grup. Cu acest prilej vor cunoate ce activiti a desfurat copilul i vor ti cum s-l susin n ceea ce are de nvat. Pe de alt parte, aceste discuii l vor ajuta pe copil s-i autoevalueze munca i s tie care sunt direciile n care pe viitor ar trebui s depun mai mult efort sau exerciiu.Comunicarea dintre prini i copii este foarte important pentru c ajut la formarea imaginii de sine. Copilul trebuie s fie ntrebat ce a fcut la grdini, ce i-a plcut, ce nu i-a plcut, ce ar fi vrut s fac etc. Pentru a-i putea nelege, este nevoie ca prinii s-i ajute pe copii s-i exprime emoiile fr team. n situaia n care nu i se ofer atenie, ncepe s bombardeze cu preri puternice i afirmaii emfatice, dnd impresia c este alintat, sau se nchide n sine, refuz s mai comunice, considernd c ceea ce spune nu este important, c nu intereseaz. Ar fi bine ca prinii s stimuleze copilul s vorbeasc despre ceea ce i intereseaz, fr a recurge la un interogatoriu. De multe ori se ntmpl ca la ntrebarea Ce ai fcut azi la grdini?, rspunsul copilului s fie Bine!, dup care s refuze s mai comunice pe aceast tem. n astfel de situaii, pentru a iniia o discuie cu el pe aceast tem, prinii pot ncepe prin a povesti ei nii despre ce au fcut la serviciu, folosind o exprimare clar, adresndu-se copilului cu seriozitate, ca unui matur, pentru ca acesta s simt c l respect, c au ncredere n el. Astfel copilul va nva s spun ce simte i s vorbeasc despre lucrurile pe care le-a fcut. Foarte importante sunt i activitile complementare celor de la grdini, desfurate cu copilul n contexte diferite de via. Pentru a le fi mai uor, prinii pot cere sfatul educatoarelor, s-i ajute n conceperea i alegerea unor activiti care s fie potrivite vrstei copilului i care s fie o continuare fireasc a ceea ce s-a nvat la grdini. Activitile propuse copiilor in de imaginaia, inspiraia i priceperea fiecrui printe, precum i de interesele i particularitile copiilor. Prinii trebuie s le pun la dispoziie materialele de care au nevoie, s-i organizeze corespunztor spaiul, s-i dea posibilitatea s exploreze, s descopere, s se joace n diferite spaii, s interacioneze cu aduli i copii i, nu n ultimul rnd, s ofere prin propriul lor comportament modele de urmat.Fiecare moment poate fi un prilej din care copilul s nvee, de aceea exemplele pot aprea n orice situaie. Timpul petrecut n sala de ateptare a cabinetului doctorului, munca n grdin, cltoria cu maina, cu trenul, cu tramvaiul, plimbarea n parc sau joaca de zi cu zi, sunt tot attea ocazii de a-i implica pe cei mici n activitile de nvare. Trebuie doar ca atenia s fie ndreptat asupra semnalelor pe care le trimit copiii, pentru a putea profita de vrsta de aur a copilriei, cnd cei mici sunt curioi, dornici s nvee, s descopere lumea.