ÎÎN SLUJBA PATRIEIN SLUJBA PATRIEIAnul IV, nr. 13 (48), 30 septembrie 2007, 12 pagini

P u b l i c a þ i e e d i t a t ã d e B r i g a d a 1 5 M e c a n i z a t ã “ P o d u Î n a l t ”

în slujba patriei, nr. 13

pagina 12

C E T R E B U I E S ê T I Þ I D E S P R ES I S T E M U L D E

P E N S I I P R I V A T E

pagina 10-12

CONCURS DE PATRULEMILITARE - BOTOªANI 2007

MAPEX 2007

pagina 5

pagina 3

Redactia: U.M.01175 Iaºi, Redactor ºef: Mr. Eduard Borhan Redactor: Cpt. Cãtãlin MafteiAjutor: Plt.maj. Gabriela Calfa - Rãºcanu Reporter: P.c.c.Olga MurariuCorector: P.c.c. Lenuþa Lupuleasa Telefon: 0232/242046/0160

Î:Cum este garantatã securitatea sistemului de pensii facultative?R:1. toate entitãþile de pe piaþa pensiilor facultative (admnistratorul, prospectul schemei de pensii, fondul depensii, depozitarul, auditorul, agentul de marketing) sunt autorizate/avizate de cãtre CSSPP;2. obligaþia administratorilor de informare a participanþilor, anual, gratuit, la domiciliul acestora, precum ºiobligaþia de informare, la cerere, contra unui cost minim, stabilit de cãtre CSSPP;3. obligaþia administratorilor de transparenþã ºi raportare cãtre CSSPP;4. existenþa depozitarilor activelor fondurilor de pensii facultative, instituþii de credit autorizate de cãtre BNRsau filiale ale unor instituþii de credit din Uniunea Europeanã ºi Spaþiul economic European ºi care auobligaþii de raportare cãtre CSS;5. existenþa auditorilor financiari, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România care auditeazã fon-durile de pensii ºi situaþiile financiare ale administratorilor ºi care au obligaþii de raportare cãtre CSSPP;6. constiuirea de cãtre administratori a provizioanelor tehnice, acel volum adecvat de lichiditãþi, corespunzãtorangajamentelor financiare rezultate din portofoliul de investiþii, care vor acoperi riscurile biometrice: deces,invaliditate ºi longevitate ºi/sau nivelele stabilite ale pensiilor, dacã acestea sunt prevãzute în schemele depensii facultative;7. fondul de garantare constituit din contribuþiile administratorilor ºi furnizorilor de pensii;8. supravegherea ºi administrarea specialã;9. toate entitãþile de pe piaþa pensiilor facultative sunt supravegheate ºi controlate de cãtre CSSPP care ela-boreazã, anual, un raport despre evoluþia ºi funcþionarea pieþei pensiilor private din România;10. activitatea CSSPP este supusã dezbaterii Parlamentului României prin prezentarea, anual, a unui raport deactivitate.CSSPP:• stabileºte modul de constituire, regimul juridic, modul de utilizare a fondului, precum ºi nivelul ºi periodici-tatea plãþii contribuþiilor;• monitorizeazã ºi controleazã administrarea ºi gestionarea fondului.Î: Ce este fondul de garantare?R:• Este un fond constituit din contribuþiile administratorilor ºi furnizorilor de pensii• Scopul acestui fond este de a proteja interesele participanþilor/beneficiarilor fondurilor de pensii facultative;• Din acest fond se face plata drepturilor participanþilor/beneficiarilor, în cazul imposibilitãþii asigurãrii lor decãtre administratori sau furnizori de pensii facultative;• Se constituie, în termen de 90 de zile calendaristice de la autorizarea de administrare a fondurilor de pensiifacultative a cel puþin 3 administratori;• Administrarea ºi utilizarea acestui fond se fac de cãtre un comitet format din câte un reprezentant aladministratorilor ºi al furnizorilor de pensii facultative;• Se calculeazã ºi se certificã de cãtre un actuar;• În scopul unei cât mai bune valorificãri, disponibilitãþile fondului sunt plasate în:• instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta;• titluri de stat;• depozite purtãtoare de dobândã;• orice alte instrumente financiare stabilite de cãtre CSSPP;Î: Cine poate fi auditorul unui fond de pensii facultative în România?R: Un auditor financiar, membru activ al Camerei Auditorilor Financiari din România, avizat de cãtre CSSPP.Auditorul nu poate fi persoanã afiliatã angajatorului, administratorului sau depozitarului.

P.c.c. Corina PRICOP

CE TREBUIE SÃ ªTIÞI DESPRE SISTEMUL DE PENSII PRIVATE (III)

D E B U T D E A N ª C O L A R L AP O A L E L E R A R Ã U L U I

pagina 6-7

în slujba patriei, nr. 13

pagina 2

în slujba patriei, nr. 13

pagina 11

ª T I R I

?? Un detaºament al Forþelor Aeriene Române par-ticipã, în perioada 24 septembrie - 4 octombrie a.c., laexerciþiul bilateral româno-ungar „CROSS LANDING2007” de cãutare-salvare în zona de frontiera comunã.Detaºamentul românesc este format din echipajele apatru elicoptere IAR 330, personal tehnic ºi de asiguraremedicalã de la Baza 71 Aerianã CâmpiaTurzii.Obiectivele acestui exerciþiu, aflat la a doua ediþie,constau în antrenarea echipajelor de elicoptere ºi a per-sonalului în operaþii comune de cãutare-salvare, acor-darea reciprocã de sprijin pentru aeronave militare,echipajele ºi pasagerii acestora în situaþii de urgenþã înspaþiul aerian din apropierea frontierei de stat dintre celedouã þãri, precum ºi în exersarea proceduriloroperaþionale în concordanþã cu acordurile ºi protocoaleleinternaþionale. .? O delegaþie a Trustului de Presã al MinisteruluiApãrãrii, condusã de redactorul ºef al ObservatoruluiMilitar, locotenent-colonelul Dan Gâju, a participat lunaaceasta la Congresul anual al Asociaþiei Europene aPresei Militare – EMPA la Ljubljana, în Slovenia. Laacest forum al jurnaliºtilor militari au luat parte peste 90de profesioniºti media din 24 de þãri europene, observa-tori din Canada ºi din partea Uniunii Europene. În cadruldiscuþiilor au fost abordate subiecte referitoare la necesi-tatea pãstrãrii tradiþiei presei militare ºi a efectuarii unuiact jurnalistic de calitate, care sã implice îmbunãtãþirearelaþiilor dintre jurnaliºtii militari europeni. S-a cerutsprijinul participanþilor pentru actualizarea în flux con-tinuu a site-ului EMPA (www.empaonline.com) prinfurnizare de informaþii privind modernizarea armatelordin statele reprezentate la Congres.? Prima reuniune a Comitetului Interministerial pentruimplementarea Acordului dintre România ºi StateleUnite ale Americii privind activitãþile forþelor StatelorUnite staþionate pe teritoriul României a avut locmiercuri, 26 septembrie a.c., la sediul MinisteruluiApãrãrii. În cadrul reuniunii, condusã de preºedintelecomitetului, Corneliu Dobriþoiu, secretar de stat ºi ºef alDepartamentului pentru Politica de Apãrare ºiPlanificare din Ministerul Apãrarii, s-au stabilitmodalitãþile de funcþionare ale organismului ºi punctelede contact la nivel de experþi. Comitetul interministerialeste un organism consultativ, farã personalitate juridicã,ce are ca principale atribuþii analizarea, stabilirea ºiasigurarea punerii în aplicare a Acordului. Acordul din-tre România ºi Statele Unite ale Americii privind activ-itãþile forþelor Statelor Unite staþionate pe teritoriul þãriinoastre a fost semnat la Bucureºti la 6 decembrie 2005,ratificat prin Legea nr. 268/2006, stabilit prin HotarâreaGuvernului nr. 565/2007.

PALATUL CULTURII DIN IAªIPalatul Culturii din Iaºi, înãlþat în perioada 1906-1925, este creaþia

arhitectului I.D. Berindei. Palatul este aºezat, în parte, pe ruinele curþii domneºtimedievale, menþionate documentar la 1434. Apoi, au fost folosite parþial temeliilevechiului palat domnesc, construit de Alexandru Moruzi (1806-1812) ºi refãcut deMihail Sturdza (1841-1843). Astãzi este sediul Complexului Naþional Muzeal“Moldova”, adãpostind patru mari muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, MuzeulEtnografic al Moldovei, Muzeul de Artã ºi Muzeul ªtiinþei ºi Tehnicii. PalatulCulturii din Iaºi reprezintã ultima ºi cea mai esticã manifestare a neogoticuluieuropean, expresie a romantismului în arhitectura “oficialã” a sfîrsitului de secol. Edificiul, înãlþat înperioada 1906-1925, creaþia arhitectului I.D. Berindei a fost inaugurat, în 1926, de catre Ferdinand deHohenzollern, al doilea rege al României moderne.Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curþidomneºti (1434), reconstruitã în stil neoclasic de prinþul Al. Moruzi (1806-1812). De aici vine legenda celor365 camere ale Palatului, corespunzãtoare zilelor anului.

Palatul Culturii are câteva elemente de mare interes turistic: Sala goticã, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un “bestiarum” medieval (grifoni, acvile

bicefale, lei), de inspiraþie francezã (Catedrala Saint-Pierre sur Dives (1260-1265). Sala “Voievozilor” se aflã la etaj ºi conþine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei ºi ale

regilor României. Evident, primele portrete aparþin lui Decebal ºi Traian, ca semn al originii noastre daco-romane.

Sala “Henri Coanda” ºi-a primit numele de la stucaturile realizate de celebrul inventator român, dintr-un material original, ce imitã lemnul, de unde ºi denumirea “bois-ciment”.

Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote carereproduc, din orã în orã, “Hora Unirii”. În faþa Palatului Culturii se aflã statuia ecvestrã a lui ªtefan celMare, realizatã la Paris, de cãtre Em. Fremiet, dupã schiþele lui Ghe. Asachi. La 1883, când statuia a fostdezvelitã, Mihai Eminescu a scris celebra “Doina” (“De la Nistru pân’ la Tisa”). Cu aceeaºi ocazie, RegeleCarol I a dãruit douã tunuri “Krupp”, care flancheazã ºi astãzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofeedin Rãzboiul de Independenþã, cucerite de Regimentul de Dorobanþi din Copou (una din cele ºapte coline aleIaºilor).“Turnul de straja” de langã Palat, relicvã a ultimei incinte a Curþii Domneºti din Iaºi (1848),împreunã cu hrubele mai vechi, ca ºi colecþia de capiteluri ºi alte elemente arhitectonice din piatrã, grupateîntr-un lapidarium, reprezintã un alt element de atracþie turisticã.

Complexul Muzeal National “Moldova” Iaºi este o instituþie reprezentativã în domeniul culturii,având sediul ºi principalele componente în Palatul Culturii din Iaºi, care adaposteºte:

Muzeul de Istorie al Moldovei..Situat la parterul Palatului Culturii, în aripa vesticã, este continuatorulMuzeului de Antichitãþi înfiinþat de Orest Tafrali în 1916, ºi prin cele patru secþii ale sale - preistorie ºiistorie veche, istorie medievalã, istorie modernã ºi istorie contemporanã - prezintã principalele aspecte aledezvoltãrii comunitãþilor umane care au trãit în spaþiul est-carpatic din paleolitic pânã la cel de-al doilearãzboi mondial.

Muzeul Etnografic al Moldovei. Mãrturie a civilizaþiei tradiþionale, a fost înfiinþat în 1943 ºi expuneobiecte a cãror vârsta depãºeºte în multe cazuri 100 de ani. În spaþiul de vizitare situat în aripa vesticã aPalatului Culturii la etajele I ºi al II-lea, sunt prezentate ocupaþii tradiþionale principale - agricultura,viticultura ºi creºterea animalelor ºi secundare - pescuitul, vânãtoarea, albinãritul, precum ºi instalaþiiþãrãneºti, interioare tradiþionale, olãritul, prelucrarea lemnului, colecþii de mãºti, scoarþe ºi costume populare.

Muzeul de Artã. La etaj, în care se gãsesc galeriile de artã europeanã ºi româneascã Acesta estecontinuatorul celei mai vechi pinacoteci din þarã, ce a fiinþat pe lângã prima universitate modernãromâneascã din 1860, cu un inventar ce includea donaþii ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Varnav, CostacheDasiade, A. Donici, V.A. Urechia, substanþial îmbogãþit de colecþia lui Costache Negri devenitã proprietate amuzeului, graþie unui gest similar, din 1874.

Muzeul ºtiinþei ºi Tehnicii. Tot la parterul Palatului, dar în aripa esticã, se gãseºte ºi MUZEULªTIINÞEI ªI TEHNICII “ªTEFAN PROCOPIU”, denumit astfel drept omagiu marelui savant ieºean.Muzeul, al cãrui prim nucleu s-a constituit încã din 1955, include acum secþiile: energeticã, înregistrarea ºiredarea sunetului, telecomunicaþii, mineralogie-cristalografie.

19 SEPTEMBRIE - ZIUA ARTILERIEI ªIRACHETELOR ANTIAERIENE

Artileriaantiaerianã aapãrut dinn e c e s i t ã þ iimpuse dee v o l u þ i afenomenuluirãzboi, încondiþiile încare luptaarmatã ºi-aextins sfera de desfaºurare în spaþiul aerian prin uti-lizarea în scopuri militare a mijloacelor de zbor,cãpãtând astfel o a treia dimensiune, pe lângã celede uscat ºi mare. Prima unitate de artilerie antiaeri-anã este atestata documentar prin ordinul de mobi-lizare I.D.2784 din 14 August 1916, care cuprindeaºi Corpul Apãrãrii Antiaeriene, cu ordinea de bataieºi structura organizatoricã prevazute în plan.Apariþia acestei noi arme a coincis cu intrareaRomaniei în primul razboi mondial în data de 15august 1916, ceea ce poate fi considerat ca o favoareacordatã de istorie artileriºtilor antiaerieni români. Un alt reper important pentru istoricul armei esteprimul bombardament aerian care a avut loc înnoaptea de 15/16 August la ora 0.15, când s-aînregistrat primul mesaj de avertizare privitor lapericolul atacului aerian din istoria apãrãrii anti-aeriene române. Prima victorie a artileriei anti-aeriene avea sã se producã în noaptea de 13/14 sep-tembrie 1916, când zeppelinul cu nr. 181 a fost lovitºi numai dupã ce a abandonat peste bord tot ceea ceputea arunca a reuºit sã ajungã la baza din sudulDunãrii. Pe timpul executãrii manevrei de laFlãmânda de cãtre Armata a 3 a românã, în data de19.09.1916, bateria de artilerie înzestratã cu tunuriantiaeriene , calibru 75 mm Deport, a respins unatac aerian ºi a doborât un avion inamic.Comandantul bateriei, locotenentul ConstantinConstantin, a fost decorat cu ordinul „CoroanaRomâniei” în gradul de cavaler. Ca urmare a acestuisucces, ziua de 19 septembrie a fost adoptatã, înperioada interbelicã, ca zi a artileriei antiaeriene.

Reluarea tradiþiei de a sãrbãtori prima victo-rie a artileriei antiaeriene ne oferã prilejul de a ledori tuturor artileriºtilor antiaerieni din brigadã,multã sãnãtate, bucurii, împliniri în cazarmã dar ºiîn familie.La mulþi ani!

Redacþia

în slujba patriei, nr. 13

pagina 10

în slujba patriei, nr. 13

pagina 3

M A P E X 2 0 0 7CE TREBUIE SÃ ªTIÞI DESPRE SISTEMUL DE PENSII PRIVATE (III)

Î : Existã interdicþii pentru investirea activelor fondului la care sunt participant ?R : Da, activele fondului de pensii nu pot fi investite în:• active care nu pot fi înstrãinate prin lege;• active a cãror evaluare este incertã, precum ºi în antichitãþi, lucrãri de artã, autovehicule ºi altele asemenea;• bunuri imobiliare;• acþiuni, obligaþiuni ºi alte valori mobiliare emise de administrator;• orice alte active stabilite prin norme de cãtre CSSPP.Activele fondului de pensii nu pot fi înstrãinate administratorului, auditorului, depozitarului, administratoruluispecial, membrilor Consiliului CSSPP, persoanelor afiliate administratorului, auditorului, depozitarului, sauadmnistratorului special, sau oricãror alte persoane sau entitãþi stabilite prin norme de cãtre CSSPP .Activele fondului de pensii nu pot constitui garanþii ºi nu pot fi utilizate pentru acordarea de crediteÎ: Ce alte elemente mai sunt descrise de politica de investire?R: Declaraþia mai descrie ºi alte elemente caracteristice investiþiilor financiare, cum ar fi: metodele de evalu-are a riscurilor investiþionale, persoanele responsabile cu luarea deciziilor ºi realizarea investiþiilor ºiprocedurile pentru luarea acestor decizii, precum ºi procedurile de management al riscului.Î: Poate fi revizuitã/completatã politica de investire?R: Da, poate fi revizuitã/completatã, ori de câte ori intervine o schimbare importantã, sau cel puþin o datã la 3ani, cu acordul CSSPP ºi cu informarea participanþilor.

Î: Care sunt regulile de investire a activelor unui fond de pensii facultative?R• investirea în interesul participanþilor ºi al beneficiarilor• investirea într-un mod care sã asigure securitatea, calitatea, lichiditatea ºi profitabilitatea investiþiilor• investirea în instrumente tranzacþionate pe o piaþã reglementatã,• investirea în instrumente financiare derivate sunt permise doar în mãsura în care contribuie la scãdereariscurilor investiþiei sau faciliteazã gestionarea eficientã a activelor• diversificarea activelor, astfel încât sã evite dependenþa excesivã de un anumit activ, emitent sau grup desocietãþi comerciale ºi concentrãri de riscuri pe ansamblul activelorAdministratorul are obligaþia sã investeascã activele fondurilor de pensii facultative în mod prudenþial

Î: Cine suportã riscul investiþiilor?R: Participantul suportã riscurile investiþiilor.

Prin diversificarea investiþiilor în þarã ºi strãinãtate, prin limitarea procentelor de investire, precum ºi prininvestirea potrivit regulilor de investire, riscul investiþional este mai scãzut.Î: Ce este supravegherea specialã?R: Este o procedurã de siguranþã prin care se aplicã mãsuri suplimentare care sã limiteze riscurile ºi sã asigureredresarea fondului de pensii facultativeScopul acestei mãsuri este protejarea intereselor participanþilor ºi ale beneficiarilor.

Î : Ce rol are Consiliul de supraveghere specialã ?R :• are acces la toate documentele ºi evidenþele fondului de pensii facultative ºi ale administratorului• asistã ºi supervizeazã activitatea administratorului referitoare la fondul de pensii facultativeMembrii Consiliului nu se substituie organelor de conducere ale administratorului ºi sunt obligaþi sã pãstrezeconfidenþialitatea informaþiilor.Î : Ce este administrarea specialã ? R : Este o procedurã de siguranþã care se instituie, în vederea protejãrii drepturilor cuvenite participanþilor ºibeneficiarilor, în cazul suspendãrii ori retragerii autorizaþiei fondului de pensii facultative sau a autorizaþiei deadministrare. (continuare în pagina 12)

În perioada 03-07.09.2007 la ComandamentulBrigãzii 15 Mecanizatã s-a desfãºurat exerciþiul tacticpe hartã (MAPEX), condus de comandamentulCorpului 4 Armatã Teritorial „Mareºal ConstantinPREZAN”.

Exerciþiul ºi-a propus aplicarea procedurilor destat major în analiza, compararea ºialegerea cursului de acþiune (COA)al brigãzii mecanizate pentruîndeplinirea misiunilor solicitateîntr-o zonã de operaþii, a maiurmãrit exersarea relaþiilor decolaborare ºi sprijin dintre centrelede lucru ale punctului de comandãal brigãzii pentru dezvoltarea pla-nurilor ºi ordinelor necesare con-ducerii unitãþilor subordonate, pre-cum ºi perfecþionarea deprinderilorpersonalului care încadreazãcomandamentele în elaborareadocumentelor de conducere ºiinformare ºi transmiterea acestoraîn timp optim, în vedereaîndeplinirii misiunilor primite.

Un alt obiectiv de instruirel-a constituit perfecþionareadeprinderilor participanþilor în

folosirea eficientã a terenului pentrudispunerea ºi angajarea forþelor.

Toate aceste obiective au avutca scop antrenarea comandamentuluiBrigãzii 15 Mecanizatã în planifi-carea operaþiei de apãrare ºi dez-voltarea experienþei statului major înalegerea cursului optim de acþiunepentru rezolvarea situaþiei tactice încadrul apãrãrii colective pe teritoriulnaþional.

Exerciþiul desfãºurat pe durata a5 zile, a avut ca element de noutate,modul de rezolvare a incidentelorcreate, astfel încât, activitatea „battlecaptain”-ului fiind de o importanþãdeosebitã, incidentele fiind transmisetelefonic, în timp real.

Aceastã activitate a fost impor-tantã în cadrul instruirii de comanda-ment deoarece s-a urmãrit o legãturãdirectã între scenariul tactic al exer-

ciþiului ºi misiunile pe care brigada le are deîndeplinit în cadrul Corpului 4 Armatã Teritorial.

cãpitan Cãtãlin GRÃDINARIU

în slujba patriei, nr. 13

pagina 4

în slujba patriei, nr. 13

pagina 9

A F I R M A R E P R I N T E N I S D E C Â M P

Din studierea amãnunþitã în timp a petelorsolare, s-a remarcat faptul cã apariþia acestora se facecu o ciclitate medie de 11 ani. Din analiza ºi calcululapariþiei petelor solare se desprinde cã propagareaundelor radio este în strânsã concordanþã cu apariþiade pete solare numeroase ( pânã la 50) putându-seface chiar o prognozã a propagãrii undelor radio.

S-a estimat astfel cã urmãtoarea activitatesolarã intensã va fi în anul 2015, când numãrul mediual petelor solare va depãºi cifra 100.

Cunoscând, deci toate aceste fenomene încomunicaþii va trebui sã ne folosim la maximum ºi decelelalte condiþii existente de propagare a undelor.

Dar haidem sã pãrãsim pentru moment dome-niul arid ºi riguros al cifrelor ºtiinþei ºi sã neîntoarcem la frumoasele ºi pline de farmec legendehinduse din “ Mahabharata”când eclipsele erau provo-cate de un demon-balaur Rahu, sau sã revenim iarãºiºi iarãºi la egipteni cu Ra zeul Soare care strãbatecerul ziua în „ barca dimineþii ”, noaptea în „ barcaserii”....

Locotenent Florin MIHALACHE

UNELE CONSIDERAÞII PRIVINDPROPAGAREA UNDELOR ELECTRO-

MAGNETICE

În luna iulie, s-a desfãºurat în garnizoana Brad,campionatul de tenis de câmp, la nivelul C 4 A. Trt..Competiþia, ajunsã la a V- a ediþie, a fost planificatã, înbaza “Instrucþiunilor de organizare ºi desfãºurare acompetiþiilor sportive, ediþia 2007”, iar lotul brigãzii aparticipat pentru prima datã.

Datoritã dorinþei manifestate de militarii dincadrul Bg. 15 Mc. de a participa la aceste evenimentesportive, pe fondul unei intensificãri a interesului pen-tru sportul alb, a avut loc o selecþie în data de05.07.2007. În urma fazei pe brigadã a urmatselecþionarea lotului ºi pregãtirea individualã pentruperfecþionare.

O provocare interesantã, competiþia de la Brada beneficiat de o organizare de excepþie, prinbunãvoinþa conducerii U.M. 01099 Brad ºi a unui clubde tenis privat din localitate. Dorinþa patronului clubu-lui de a susþine performanþa a fost determinantã în apune la dispoziþia celor 9 loturi din cadrul C 4 A Trt.,terenurile de tenis cu baza meterialã aferentã. DomnulLt. col. TAMAª Ovidiu din Cdm. C4A Trt. a organizatturneul la un nivel înalt de profesionalism, imprimândun spirit real de competiþie

Lotul de tenis de câmp al Bg. 15 Mc. a fostcompus din Cpt. ing. Cãtãlin AMIHÃESEI(U.M.01175 Iaºi), P.c.c. Mihai ªOLDÃNESCU (U.M.01251 Botoºani) ºi S.g.v. Mihai SPAIUC (U.M. 01251Botoºani). Deºi debutanþi la o asemenea competiþie ºila un asemenea nivel, lotul brigãzii. a avut o com-portare meritorie, reuºind sã surprindã plãcut prinjocul prestat ºi experienþa individualã cumulatã,clasându-se pe locul 2 la dublu ºi în final pe locul 3 peechipe.

Dacã doi dintre membrii lotului nu aveau expe-rienþã competiþionalã, domnul Mihai ªOLDÃNESCU

este un cunoscut al turneelor naþionale de veterani. La62 de ani, cu aproape 40 de ani dedicaþi sportului alb,a investit mult suflet ºi energie în dezvoltarea tenisuluide câmp din Botoºani, promovãnd ºi lansând multetinere talente, un adevãrat pionier în domeniu. Cuspiritul sãu de echipã ºi experienþa uriaºã în domeniu,“Nea Miºu” (pentru apropiaþi ºi cunoscãtori) a inspiratechipa Bg., reuºind sã creeze o presiune psihologicãasupra celorlalte echipe, unele chiar cap de serie, par-ticipante la toate ediþiile anterioare.

Canicula insuportabilã ºi ritmul obositor almeciurilor nu au descurajat echipa Bg. 15 Mc., care areuºit sã se impunã destul de clar în toate partidelepãnã în finalã. În finala la dublu echipa Bg. 15 Mc. adat piept cu o echipã mixtã din garnizoanele Brad –Miercurea Ciuc, formatã din campionul ºi vicecampi-onul la simplu. Dupã o luptã strânsã, în care veteranulMihai ªOLDÃNESCU a fãcut minuni, iar subsemna-tul a rezistat cu greu asalturilor adversarilor, echipa acedat eroic, lãsând o impresie plãcutã, cu perspectivede capi de serie anul viitor. Domnul Lt. col. OvidiuTAMAª a propus chiar ca turneul din 2008 la nivel C4 A Trt. sã aibã loc la Botoºani, pentru o promovaremai bunã a acestui sport, atât de apreciat.

Pentru echipa noastrã. aceastã competiþie arelevat capacitatea de performanþã a jucãtorilor,reprezentând un test important în vederea urmãtoarelorcompetiþii de acest gen. Este încã un exemplu de pro-movare a sportului în cadrul structurilor militare ºi dereprezentare meritorie la nivel sportiv la competiþiiledin C 4 A. Trt. Un sport elegant ºi complex, tenisul decâmp cunoaºte o dezvoltare deosebitã la nivelul M.Ap. iar echipa noastrã se înscrie pe panta ascendentã,reprezentanþii acesteia demonstrând cã pe teren doarfileul îi poate despãrþi de capii de serie din alte unitãþi.

Cpt. ing. Cãtãlin AMIHÃESEI

PROGRAMUL CERCULUI MILITAR IAªIPENTRU LUNA OCTOMBRIE

1. Literaturã, carte-Vitrinã de carte: “Noutãþi editoriale- Editura

Militarã”- perioada 19.10 a.c.,locul de desfãºurareSala Albastrã.

2. Concerte, Spectacole, Festivaluri-Participarea formaþiilor artistice ºi a inter-

preþilor individuali la manifestãrile dedicateSãrbãtorilor Iaºilor -“Sf. Cuvioasa Parascheva”-perioada 09 -16.10 a.c., locul de desfãºurare PiaþaUnirii, Parcul Copou ºi esplanada Palatului Culturii;

-Participarea Cercului de dans sportiv“Reflex” a Cercului Militar Iaºi la manifestãrile dedi-cate Zilei Armatei României de la sediul MinisteruluiApãrãrii -perioada 20 -22.10 a.c. locul de desfãºurareMinisterul Apãrãrii;

-Participarea la Festivalul cântecului decãtãnie, Cluj Napoca - perioada 16 -18.10 a.c., loculde desfãºurare Cluj Napoca.;

- Spectacol muzical - coregrafic dedicat ZileiArmatei României - perioada 24.10 a.c., locul dedesfãºurare Sala de festivitãþi.

3.Expoziþii- Expoziþia de picturã : “ Nostalgii de toam-

nã”- perioada 01 – 31.10 a.c. locul de desfãºurareSala de expoziþii;

- Expoziþia de carte : “Armata Românã înliteraturã” –perioada 24.10 a.c. locul de desfãºurareSala Albastrã.Aniversãri comemorãri- 01.10. - Ziua scafandrului român;- 01.10. - Ziua internaþionalã a persoanelor în vârstã;

- 08.10. 1878 - Intrarea Armatei Române victorioaseîn rãzboiul pentru independenþã, în Bucureºti;

-08.10.1878 - Intrarea oficialã a Dobrogei ºi DelteiDunãrii în componenþa României;- 24.10 - Ziua Naþiunilor Unite;- 25.10. - Ziua Armatei României;- 31.10. - Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre.

1 SEPTEMBRIE -ZIUAINFORMATICIENILOR MILITARI

La aniversarea a 44 de ani de informaticã înArmata României, în cazarma mare din Copou seîmplinesc 29 de ani de la înfiinþarea primei structuride informaticã din unitãþile militare ieºene .ªi acum,cei cu state vechi în unitate îºi amintesc de începu-turile erei informatice.

La 1 septembrie 1978, ia fiinþã BiroulPrelucrare Date, care a fost dotat cu douã calculatoareFelix FC 128, un sistem de programare, un codmaºinã, iar informaþiile se stocau pe casetã magneticãsau bandã perforatã pe 8 canale. În vara anului 1985,primind tehnicã de calcul mai performantã s-a permisimplementarea unor programe mai complexe astfel cãla începutul anului 1990 s-a trecut la o dotaremodernã. Dotarea performantã a permis colegilornoºtri sã sprijine informatizarea mai multor comparti-mente specifice structurii din care facem parte,respectiv compartimentele resurse umane, financiar-contabil,logistic, medical.

La ceas aniversar dorim camarazilor din armainformaticã împlinirea tuturor aspiraþiilor profe-sionale ºi personale.”La mulþi ani!”.

în slujba patriei, nr. 13 în slujba patriei, nr. 13

pagina 8 pagina 5

CONCURSUL DE PATRULE MILITARE- BOTOªANI 2007

Studiile ºi cercetãrile efectuate de insti-tutele de specialitate în ultimile decenii, au eluci-dat multe fenomene legate de propagarea undelorradioelectronice fãrã ca pânã în prezent sã sepoatã fundamenta matematic, limitele maximeposibile ale distanþelor, la care se pot efectuaemisiuni, respectiv recepþii ale undelor radioelec-tronice. S-au evidenþiat o serie de factori careinfluenþeazã (pozitiv s-au negativ) propagareaacestor unde. Dintre acestea fac parte: activitateapetelor solare, radiaþiile cosmice, modificãrilestãrii electrice ale ionosferei, schimburile deenergie din straturile înalte ale atmosferei, con-figuraþia reliefului, clima din zonã, anotimpul,etc.

Ce sunt aºadar petele solare ?Pentru a rãspunde la aceastã întrebare va

trebui sã facem apel la câteva cunoºtinþe de fiz-ica plasmei. Soarele este o masã de materiegazoasã ºi fierbinte care emanã radiaþii la o tem-peraturã efectivã de aproximativ 60000 C ºi caredegajã cantitãþi enorme de energie la suprafaþalui. Petele solare sunt “capcane magnetice” natu-rale formate prin evoluþia dinamicã a câmpuluimagnetic la suprafaþa Soarelui. Acestea suntregiuni mai puþin strãlucitoare care apar pe suprafaþa Soarelui periodic. Datoritã miºcãrii plasmei solare aparcurenþi electrici care pot produce câmpuri magnetice intense la suprafaþã, petele solare apãrând în regiunile încare liniile de câmp magnetic strãbat suprafaþa.

Câmpul magnetic în regiunea petelor solare este de mii de ori mai intens decât câmpul magnetic tere-stru, iar dimensiunea unor pete solare poate depãºi cu mult diametrul Pãmântului. Petele solare sunt întunecatedeoarece câmpul magnetic din acestea capteazã electronii ºi ionii plasmei cauzând o reducere a intensitãþiiluminii emisã de aceste regiuni.

În timpul activitãþii solare maxime, datoritã erupþiilor puternice, numeroase particule de materie ( formate din gaze ionizate, protoni ºi electroni) din cauza vitezei excesive ies din zona de atracþie a astrului ºiajungând în pãrþile superioare ale atmosferei, îºi descarcã sarcina pe moleculele de gaz, formând astfel niºtemase ionizate. Datoritã magnetismului terestru ele sunt atrase spre poli, formând cunoscuta aurorã borealã înemisfera de nord. Acest fenomen apare mai intens în lunile aprilie ºi octombrie, sub forma unei fâºii luminoasedantelate, care se poate vedea îndeosebi din regiunile nordice ale peninsulei Scandinave ºi nordul statelor fos-tei Uniuni Sovietice. Una din particularitãþile fenomenului este, cã aceastã masã ionizatã reflectã undele elec-tromagnetice ºi astfel poate fi utilizatã pentru trafic în banda UUS cu predilecþie pe direcþia Nord-Sud.

Institute specializate în cercetarea propagãrii undelor radioelectronice, situate în diverse puncte de peglobul terestru, în colaborare cu observatoarele astronomice, studiind continuu de câteva decenii apariþia ºievoluþia petelor solare, au remarcat cã acestea au o influenþã foarte mare asupra propagãrii undelor electromag-netice. Dupã nenumãrate experienþe s-a constatat cã atunci când numãrul petelor solare este mai mare, ionizareastraturilor superioare ale ionosferei se face din abundenþã ºi undele electromagnetice se propagã mai bine.

Cu toate cã despre existenþa petelor solare, în China s-au gãsit pe unele calendare notãri fãcute cuaproximativ douã milenii în urmã, iar preoþii Soarelui, ai marelui Ra, zeul Soare, protectorul egiptenilor, obser-vau apariþia acestor pete prin praful fin al Saharei la asfinþitul soarelui, totuºi în Europa, primele notaþii despreexistenþa acestor fenomene s-au gãsit numai în anul 1610. (continuare în pagina 9)

N Bur

jr

Reprezentarea schematicã a câmpului magneticce formeazã petele solare pe suprafaþa Soarelui

UNELE CONSIDERAÞII PRIVIND PROPAGAREA UNDELOR ELECTROMAGNETICE

Maior Eduard Borhan :Domnule cãpi tan, fel ici tãr ipen t ru rezu l t a te le ob þ inu tel a a c e a s t ã c o m p e t i þ i e . V ãr o g s ã n e o f e r i þ i c â t e v ade t a l i i de sp re modu l deorganizare al concursului º id e s p r e r e z u l t a t e l e f i n a l eobþ inute de lo tur i le spor t ivepar t ic ipante .

Cãpitan Daniel CIORAN :Î n pe r ioada 10 -14sep t embr i e a . c . s - ades f ã ºu ra t , î n ga rn i zoanaBo toºan i , Concur su l de

patrule mil i tare , e tapa pe C.4 A. Trt . Este pentru pr imada ta când Bg . 15 Mc .o rgan izeazã o a s t f e l decompe t i þ i e de mareamploare , lucru de carecons ider cã ne -amachi tat cu br io atât dinpunc t de vedere a la s igu rã r i i cond i þ i i l o rpen t ru ce i ap rox ima t iv100 de concurenþ i , cât º idin punctul de vedere alrezul tatelor obþ inute. Laaces t concurs au

par t ic ipa t 9 lo tur is p o r t i v e ,reprezentând U. º iM.U. din cadrul C 4 A.Trt . Competiþ ia are unregu lament apa r t e ,f i ind s ingurul concursd in cadru lCa lenda ru lu i Spor t ivorgan iza t în fazaf ina lã de cã t reS.M.F.T. , ce le la l teconcur su r i f i i nd

organ iza t e de S .M.G. .Concursul s -a desfãºurat peun t r a seu de 12 km. ,concuren þ i i pa rcu rgândcâteva puncte obl igator i i detrecere º i anume: executareau n e i t r a g e r i , a r u n c a r e agrenade lor de exerc i þ iu l aprec iz ie , t r anspor tu l unu ir ãn i t º i t r ece rea p r in t r -ozonã contaminatã. La f inalulcompet i þ ie i mi l i tar i i Bg. 15Mc. s-au clasat pe a douatreaptã a podiumului f i inddevansaþ i de mil i tar i i Bg. 81Mc . Pe u l t ima t r eap t ã apod iumulu i s - au c l a sa tmi l i t a r i i p a r a ºu t i º t i d e l aBacãu, care au reprezentatde a l t f e l º i su rp r i zacompet i þ ie i . Acest concurs a

fos t cu adevãra t spec ia ldatori tã faptului cã a fostu l t imul d in cadru lCalendarului Sport iv, iar înu rma de s f ã ºu rã r i i a ce s tu i as -a de f in i t iva t º iclasamentul f inal în cadrulC 4 A. Trt . , iar Bg. 15 Mc. aocupat pozi þ ia secundã.

Campionatul militar de patrule, faza pe Corpul 4 Armatã Teritorial, s-a desfãºurat luna aceasta îngarnizoana Botoºani. La finalul întrecerilor, lotul sportiv al Brigãzii 15 Mecanizate a ocupat locul secund. Detaliidespre desfãºurarea concursului ne-a oferit cpt. Daniel CIORAN.

pagina 6 pagina 7

în slujba patriei, nr. 13 în slujba patriei, nr. 13D E B U T D E A N ª C O L A R L A P O A L E L E R A R Ã U L U I

Într-o superbã zi de toamnã, platoul central alColegiului Militar Liceal „ªtefan cel Mare” vegheat destatuia marelui domnitor al Moldovei, a gãzduit în datade 17 septembrie ceremonia de deschidere a noului anºcolar. Elevii colegiului au fost întâmpinaþi cu bucuriede comanda instituþiei, colectivul de cadre didactice ºipersonalul auxiliar, care împreunã au muncit toatã varapentru ca toate spaþiile de cazare, hrãnire ºi în care sedesfãºoarã activitãþi didactice sã corespundã stan-dardelor de trai ºi nivelului de înzestrare cu materialedidactice care sã susþinã ºi sã îmbunãtãþeascã perfor-manþa ºcolarã.

Acest eveniment s-a bucurat de prezenþa dom-nului general maior dr. Ioan CIUPEI, comandantulCorpului 4 Armatã Teritorial „Mareºal ConstantinPrezan” Cluj Napoca, a domnului colonel DumitruPârlog, comandantul Centrului Zonal de Selecþie ºiOrientare Câmpulung Moldovenesc, adomnului colonel (r) Ion Oltei, fostcomandant al colegiului precum ºi adomnului ing. Gabriel ªerban, primarulmunicipiului.

În deschiderea festivitãþii preotulmilitar al colegiului, a oficiat un ceremo-nial religios pentru invocarea PronieiDivine „spre ajutor ºi bunã sporire înnoul an de învãþãmânt”.

Cuvântul de deschidere alcomandantului colegiului, domnulcolonel Ionel Moisã, a fost un prilej de aaduce în atenþia audienþei tradiþiile,rezultatele ºi performanþele Colegiuluidar ºi perspectivele de consolidare a

modelului educaþional promovat deinstituþia pe care o conduce:

“ În Colegiul Militar Liceal“ªtefan cel Mare”, ca de altfel în toateinstituþiile de învãþãmânt preuniversitardin þarã, anul de învãþãmânt 2007-2008debuteazã sub auspiciile noului statut alþãrii -de membrã cu drepturi depline aUniunii Europene.

În aceste condiþii se va continuareforma educaþionalã militarã ºi proce-sul de racordare a învãþãmântului militarla cerinþele spaþiului european al edu-caþiei.

Astfel, în cadrul procesului deremodelare a învãþãmântului militar caparte integrantã a celui naþional, se varedefini filiera vocaþionalã ºi profilul

militar prin accentuarea pregãtirii de specialitateîndeosebi la nivelul ciclului superior ºi a pregãtiriimilitare a elevilor.

Ne dorim cu toþii, ca acest an ºcolar sã se con-stituie în unul dintre cei mai buni, scopul activitãþiiviitoare fiind dobândirea competenþelor cheie, speci-fice fiecãrei discipline ºi îndeplinirea standardelor deperformanþã. Eforturile noastre vor fi orientate spreîndeplinirea misiunii colegiului, de pregãtire a unorcandidaþi valoroºi pentru învãþãmântul militar superioruniversitar ºi postliceal de formare a militarilor de profesie. În acest context, vouã, dragi elevi, vã revinesarcina sã transformaþi anul care începe astãzi în unulal sârguinþei ºi perseverenþei pentru obþinerea de rezul-tate foarte bune în activitatea de învãþãmânt, laolimpiade ºi concursuri ºcolare.

Veþi fi sprijiniþi în acest demers de întreaga echipã managerialã ºide corpul de educatori în procesul instructiv educativ, în pregãtirea sis-tematicã, intensã pentru examenul de bacalaureat, concursul de admitereîn învãþãmântul militar universitar ºi postliceal ºi pentru concursurile ºiolimpiadele ºcolare. Îmi exprim convingerea cã în anul ºcolar pe care îlîncepem astãzi, toþi cei care ne desfãºurãm activitatea în acest prestigioscolegiu, vom conlucra pentru a-i menþine tinereþea spiritualã ºi a-i ridicaprestigiul. Acum, la început de drum, vã rog dragi oaspeþi ºi elevi sã-mipermiteþi sã adresez întregului personal, domnilor profesori ºi ofiþeri,maiºtri militari ºi subofiþeri, personalului civil, cele mai bune urãri debine, sãnãtate ºi fericire. Sã vã dea Dumnezeu multã putere de muncã,prosperitate ºi sãnãtate. Dumneavoastrã celor din formaþie vã doresc“Succes la învãþãturã!!””.

ªi elevii din ultimul an de studiu al colegiului ºi-au transmis gândurile prin vocea domniºoarei plu-tonier adjutant Lavinia CUÞUHAN :” Parcã ieri eram în anul I, emoþionaþi ºi nerãbdãtori pentru un nouînceput. Anii au trecut ºi acum suntem deja în clasa a XII-a, moment decisiv pentru realizarea noastrã în planprofesional. Sperãm din tot sufletul ca rezultatele noastre sã se ridice la înãlþimea aºteptãrilor. Le urãm bun venit bobocilor pe care îi vom sprijini ºi ajuta sã treacã peste momentele dificile ale începutului.

În anii de liceu care urmeazã vã veþi consolida bazele viitorului.De aceea trebuie sã priviþi anii urmãtori cu multã seriozitate. Însã, nutrebuie sã uitaþi sã vã bucuraþi de toate clipele frumoase pe care veþiavea ocazia sã le trãiþi aici. Nu este întotdeauna foarte uºor sã fii elev al acestui colegiu.Majoritatea dintre noi au avut ºi momente dificile pe care însã le-audepãºit. ªi e firesc, pentru cã poþi reuºi în viaþã doar fixându-þi foarteclar obiectivele ºi luptând pentru atingerea acestora. Aº vrea sã vã spun cã o reuºitã presupune o responsabilitate mai mareºi doar dacã faci faþã responsabilitãþii poþi considera cã reuºita îþi eracuvenitã.Închei urând elevilor din Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare”mult succes în noul an ºcolar ºi realizãri frumoase în tot ce ºi-au pro-pus.”

A venit apoi rândul „bobocilor” sã-ºi exprime emoþiile fireºtipentru orice început prin eleva, de clasa a IX a, Elena IEREMIE:

“Dupã drumul deloc simplu al admiterii, efortul ne-a fost rãsplãtitºi de câteva zile trãim satisfacþia cã ne aflãm în Colegiul Militar Liceal„ªtefan cel Mare”. Am îmbrãcat cu emoþie pentru prima oarã uniforma

militarã, care ne-a fascinat mereu ºi pe care, suntem siguri, cã o vom onora prin rezultatele pe care le vomobþine. Dragi colegi din clasa a IX-a, vã invit sã completãm „galeria” elevilor buni ºi foarte buni din colegiu,sã facem parte dintre premianþii de la olimpiadele ºcolare sau din competiþiile sportive.Pe elevii din anii mai mari îi rugãm sã ne sprijine în încercarea noastrã de a ne integra în rândul elevilorcolegiului. Vã rugãm sã ne fiþi prieteni ºi sã ne primiþi în marea voastrã familie.

Dragi pãrinþi vã asigurãm cã ne vom strãdui sã fim copii cuminþi aºa cum ne-aþi sfãtuit în toþi anii depânã acum, cã ne vom asculta instructorii militari, diriginþii ºi profesorii, care de acum ne vor fi mamã ºi tatã.

Închei prin a-mi exprima convingerea cã în anul ºcolar care începe astãzi vom obþine rezultate fru-moase la învãþãturã pe mãsura prestigiului Colegiului Militar „ªtefan cel Mare””

Ceremonia s-a încheiat cu momentul defilãrii elevilor colegiului, cei mai apreciaþi fiind „bobocii”care dupã numai douã zile de instrucþie au reuºit sã demonstreze cã pot þine pasul cu colegii mai mari, carei-au încurajat prin aplauze cadenþate pe tot parcursul defilãrii.

Le dorim tuturor profesorilor ºi elevilor mult succes în noul an de învãþãmânt ºi sã menþinã vie tradiþiarezultatelor excepþionale ale acestui templu al cunoaºterii.

Mr. Eduard BORHAN