www.coe

.int

Ce reprezintă Consiliul europei?

Creat în 1949, Consiliul europei este o organizaţie politică care are drept scop promovarea democraţiei, drepturilor omului şi a statului de drept în întreaga europă. Cu sediul la strasbourg, Franţa, cele 47 de state membre ale Consiliului europei acoperă virtual întregul continent european.

statele membre ale Consiliului europei

Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, “fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, Malta, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Federaţia Rusă, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria,.

Elaborat de Directoratul Comunicare, Consiliul Europei

Redactat de Diviziunea Relaţii Publice în cooperare cu Direcţia Relaţii Externe

Design şi machetare: Serviciul Documente şi Publicaţii (DPDP)

Publicat în Republica Moldova, 2009

sesiunea APCE

Camera pentru dezbateri, “Palatul Europei”

Comitetul miniştrilor

Gardian al valorilor fundamentale ale Consiliului Europei

Comitetul miniştrilor este instanţa de decizie a Consiliului europei, compusă din miniştrii afacerilor externe ai celor 47 de state membre sau reprezentanţii permanenţi ai acestora la strasbourg. Comitetul miniştrilor decide politica Consiliului europei şi aprobă programul de activităţi şi bugetul Consiliului europei. el determină acţiunile care trebuie luate cu privire la recomandările adunării parlamentare şi Congresului autorităţilor locale şi regionale.

adunarea parlamentară

Forţa motrice politică

adunarea parlamentară este forţa motrice politică a Consiliului europei. Cei 636 membri sau supleanţi delegaţi de cele 47 de state membre dezbat textele înaintate spre adoptare. aceste texte sau recomandări furnizează linii directoare importante pentru Comitetul miniştrilor, guvernele şi parlamentele naţionale. adunarea a lansat multe tratate internaţionale care formează baza unei veritabile legislaţii europene.

Hemiciclu, “Palatul Europei”

sesiunea Congresului autorităţilor locale şi regionale

Congresul autorităţilor loCale şi regionale

Apărătorul democraţiei locale

Congresul este forţa de accelerare a transferului puterilor autorităţilor locale şi regionale. Congresul este compus din reprezentanţii aleşi ai autorităţilor locale şi regionale din cele 47 de state membre ale Consiliului europei. el monitorizează dezvoltarea democraţiei locale şi regionale, încurajează dialogul politic între guvernele naţionale şi entităţile teritoriale şi favorizează cooperarea transfrontalieră regională şi locală.

ConFerinţa organizaţiilor neguvernamentale internaţionale (ongi)

Asigură legătura vitală cu societatea civilă

Conferinţa regrupează aproape 400 de organizaţii neguvernamentale internaţionale. Conferinţa stabileşte legături vitale între politicieni şi publicul larg şi este porta voce a societăţii civile la Consiliul europei. activitatea Consiliului europei beneficiază în mare măsură de expertiza ongi-urilor şi de apropierea lor în raport cu cetăţenii europeni.

Palatul Europei, sculptura “Drepturile Omului” de Mariano González Beltrán

Clădirea Drepturilor Omului, Strasbourg

Curtea europeană a drepturilor omului

Apărătorul libertăţilor fundamentale

Curtea europeană a drepturilor omului, cu sediul la strasbourg, este organul judiciar care funcţionează permanent responsabil pentru monitorizarea respectării prevederilor Convenţiei europene pentru drepturile omului. rolul Curţii este de a asigura respectarea drepturilor garantate de Convenţie la care cele 47 de state membre ale Consiliului europei sunt parte. Curtea este compusă dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor părţi.

Comisarul pentru drepturile omului

Promovarea culturilor democratice bazate pe drepturile omului

Comisarul reprezintă o instituţie independentă şi este responsabil pentru promovarea în statele membre a educaţiei, sensibilizării şi respectării drepturilor omului, precum şi asigurarea racordării depline şi eficiente a legislaţiilor naţionale cu instrumentele normative ale Consiliului europei. Comisarul joacă un rol complimentar şi esenţialmente preventiv, exercită funcţii diferite faţă de cele ale Curţii europene a drepturilor omului şi a altor organe convenţionale. Comisarul nu are împuterniciri executive.

Clădirea “Agora”

“Palatul Europei” intrare

seCretarul general

Conducerea şi administrarea Organizaţiei

ales de adunarea parlamentară pentru un mandat de cinci ani, secretarul general este responsabil pentru planificarea strategică a programului de lucru şi bugetul Consiliului europei şi controlează gestionarea zi cu zi a organizaţiei.

simboluri europene

drapelul european – un cerc cu 12 stele pe un fundal albastru – reprezintă uniunea popoarelor europei (numărul stelelor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecţiunii). drapelul a fost adoptat în 1955 de către Comitetul miniştrilor la propunerea adunării parlamentare a Consiliului europei. din mai 1986 drapelul european devine şi emblema oficială a uniunii europene.

În 1972 Comitetul miniştrilor al Consiliului europei a adoptat imnul european: aranjament muzical fără text, realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la oda bucuriei din simfonia a 9-a de beethoven. În 1985, imnul a fost adoptat de către şefii de stat şi de guvern al uniunii europene ca imn oficial ai uniunii europene. imnul nu înlocuieşte imnurile naţionale ale statelor membre, ci celebrează valorile comune respectate de acestea şi unitatea lor în diversitate.

Statele membre ale Consiliului Europei

UE OSCE NU

albania

armenia

azerbaidjan

bosnia şi Herzegovina

Cipru

danemarca

estonia

Franţa

germania

irlanda

italia

liechtenstein

luxemburg

malta

moldova

monaco

norvergia

polonia

regatul unit

Federaţia rusă

serbia

slovenia

suedia

ucraina

Statele membre ale Consiliului Europei

UE OSCE NU

andora

austria

belgia

bulgaria

republica Cehă

Croaţia

elveţia

Finlanda

georgia

grecia

islanda

letonia

lituania

“ fosta republică

iugoslavă a mace-

doniei”

muntenegru

olanda

portugalia

românia

san marino

slovacia

spania

turcia

ungaria

Cele 47 de state membre ale Consiliului europei

Alte organizaţii internaţionale la care aceste state aparţin?

* Su

nt e

num

erat

e nu

mai

ace

le s

tate

car

e su

nt d

e as

emen

ea m

embr

e al

e Co

nsili

ului

Eur

opei

. Toa

te s

tate

le m

embr

e al

e U

niun

ii Eu

rope

ne in

iţial

ave

au

stat

ut d

e m

embr

u şi

la C

onsi

liul E

urop

ei.

Text

reda

ctat

şi p

rodu

s su

b re

spon

sabi

litat

ea C

onsi

liulu

i Eur

opei

, Dire

ctor

atul

Com

unic

are,

Str

asbo

urg.

www.coe

.int

“Palatul Europei”, Strasbourg

RElAţiilE ExtERNE AlE

CONSiliUlUi EUROPEi

În relaţiile sale cu alte organizaţii şi instituţii internaţionale, în special uniunea europeană, osCe şi naţiunile unite, Consiliul europei asigură complementaritatea acţiunilor sale în scopul comun de construire a unei europe democratice şi consolidate.

În prezent, aceste relaţii sunt ghidate de deciziile celui de-al treilea summit al şefilor de stat şi de guvern organizat la varşovia în mai 2005. declaraţia de la varşovia şi planul de acţiune confirmă rolul Consiliului europei pe scena europeană prin definirea obiectivelor sale fundamentale. şefii de stat şi de guvern şi-au afirmat determinarea de “a asigura complementaritatea Consiliului europei şi a altor organizaţii angajate în construirea unei europe democratice şi consolidate”, punând accentul pe relaţiile cu uniunea europeană, osCe şi naţiunile unite.

www.coe.int

Relaţiile externe ale Consiliului Europei include relaţii cu:

alte organizaţii şi instituţii internaţionale, în special, uniunea europeană (ue), organizaţia pentru securitate şi Cooperare în europa (osCe) şi naţiunile unite (onu);

statele care nu sunt state membre (statele care nu dispun de posibilitatea de a aplica pentru calitatea de membru al Consiliului europei).

din mai 2007, memorandumul de înţelegere între aceste două organizaţii oferă un cadru nou de lucru pentru această cooperare, confirmând rolul de referinţă al Consiliului europei în materie de drepturi ale omului, preeminenţa dreptului şi democraţie în europa, stipulând necesitatea unei coerenţe între normele juridice ale acestor organizaţii în domeniul drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi încurajând Consiliul europei şi uniunea europeană să activeze şi mai strâns în viitor.

timp de 15 ani, Consiliul europei şi uniunea europeană au implementat mai multe proiecte comune în vederea promovării respectării drepturilor omului şi a statului de drept, precum şi în scopul soluţionării problemelor relative la educaţie, tineret şi afaceri sociale într-o europă fără frontiere.

Clădirea Parlamentului European, Strasbourg

Consiliul Europei şi Uniunea Europeană au o lungă tradiţie de cooperare, care se bazează

pe valorile lor comune: drepturile omului, democraţia şi

preeminenţa dreptului. Fiecare organizaţie beneficiază de

forţa, avantajele comparative, competenţele şi expertiza

celeilalte, evitând dublarea inutilă de activităţi.

relaţiile Consiliului europei Cu UNiUNEA EUROPEANă

www.europa.eu

Cooperarea între aceste două organizaţii se axează pe rezultate şi se traduce prin reuniuni regulate la nivel înalt şi consultaţii la toate nivelele. spre exemplu, oficiul osCe pentru instituţiile democratice şi drepturile omului (odiHr) colaborează cu diferite structuri ale Consiliului europei, printre care adunarea parlamentară şi Comisia pentru democraţie prin drept (Comisia de la veneţia). această cooperare acoperă astfel de domenii ca terorismul, nediscriminarea şi observarea alegerilor.

ambele organizaţiei promovează drepturile omului, democraţia şi preeminenţa dreptului acestea constituind elementele indispensabile stabilităţii politice, bunei guvernări, dezvoltării economice şi societăţilor social durabile. În prezent, cooperarea între Consiliul europei şi osCe se axează pe patru domenii prioritare: lupta împotriva terorismului, protecţia minorităţilor naţionale, lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi problemele toleranţei şi nediscriminării.

Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa (OSCE) urmăresc, într-o manieră proprie, promovarea

stabilităţii şi securităţii pe baza democraţiei, preeminenţei

dreptului şi a respectării drepturilor omului în Europa.

Sediul OSCE, Viena

relaţiile Consiliului

europei Cu OSCE

www.osce.org

Relaţiile oficiale între Consiliul Europei şi Naţiunile Unite

datează încă din 1951. Consiliul Europei a obţinut statutul

de observator în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în octombrie 1989. În calitate de

partener regional al Naţiunilor Unite, Consiliul Europei

participă în mod regulat la activitatea principalelor agenţii

ale Naţiunilor Unite.

o bună cooperare este stabilită în următoarele domenii: protecţia drepturilor omului, lupta împotriva rasismului, discriminarea, xenofobia şi intoleranţa, protecţia minorităţilor, prevenirea torturii, lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi a violenţei împotriva femeilor, precum şi protecţia şi promovarea drepturilor copiilor şi a dialogului intercultural.

Consiliul europei continuă să coopereze strâns cu Fondul pentru Copii al naţiunilor unite şi alte organisme, inclusiv Înaltul Comisar pentru refugiaţi şi Înaltul Comisar pentru drepturile omului al naţiunilor unite, biroul naţiunilor unite pentru Coordonare şi afaceri umanitare, programul de dezvoltare al naţiunilor unite, Comisia economică pentru europa şi Consiliul pentru drepturile omului al naţiunilor unite. vor fi realizate programe comune cu iniţiativa alianţei Civilizaţiilor (aoC).

relaţiile Consiliului europei Cu NAţiUNilE UNitE

www.un.orgClădirea Naţiunilor Unite, New York

relaţiile Consiliului europei Cu AltE ORGANiSmE iNtERNAţiONAlE şi statele Care NU AU StAtUt dE mEmbRU

Pe lângă relaţiile speciale cu Uniunea Europeană, EU, OSCE şi

Naţiunile Unite, Consiliul Europei are contacte regulate cu peste 30 de organizaţii din întreaga lume, inclusiv aproape toate grupările europene regionale. Contactele

cu aceste organizaţii regionale şi sub-regionale constituie un

mijloc eficient de stabilire a relaţiilor cu statele nemembre

şi de promovare a valorilor fundamentale ale Consiliului

Europei: democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului.

Cinci state - Canada, vatican, Japonia, mexic şi statele unite ale americii beneficiază de statut de observator la Consiliu. relaţii practice şi pragmatice cu statele nemembre pe toate continentele permit Consiliului europei să-şi extindă câmpul său de acţiune şi prezenţa pe plan mondial. mai mult de 45 de state nemembre sunt parte la tratatele Consiliului europei sau au statut de membri, observatori sau participanţi la acorduri parţiale, printre care Comisia de la veneţia, Centrul nord-sud care acoperă regiunea mediteraneană. instrumentele juridice ale Consiliului europei sunt tot mai des elaborate cu participarea statelor nemembre interesate.

Consiliul europei pe arena internaţională