7/26/2019 Ce Este Astmul Bronsic1

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-astmul-bronsic1 1/3

Ce este astmul bronsic? 

Este o boala cronica inflamatorie ce afecteaza bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic crize: spasme ale bronhiilor, care le îngusteaza brusc si pacientulsimte ca se sufoca, îi este mai greu sa expire decât sa inspire aer, se aud zgomote (suieraturi) la

respiratie.

La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat lainspiratie cat si la expiratie. ai multi factori pot fi la origine acestei afectiuni:

! fibrele musculare situate in "urul bronhiilor se contracta (#spasm# bronsic)! mucoasa este iritata si se congestioneaza! in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de $ascos.%aracteristic astmului este rolul important "ucat de contractia musculaturii bronhiilor. &pasmuldispare in cate$a minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. 'cest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste

functionale pulmonare.

Cauzele astmului bronsic

La ma"oritatea copiilor bolna$i de astm si la aproape "umatate din adulti cauza bolii este oalergie la unele substante prezente in aer. ici in prezent nu este foarte clar de ce unele persoanedez$olta alergie la anumite substante in timp ce altele sunt crutate. eactia alergica pro$oacainflamarea mucoasei bronhice prin $asodilatatie si secretia in exces a mucusului si conduce

 progresi$ la contractia muschilor bronsici. *n plus, sunt eliberate o serie de substante, cum ar fide exemplu histamina, care declanseaza contractia bronsica. estul pacientilor cu astm bronsicau alte cauze de declansare a crizei, nealergice, dar in final se declanseaza acelasi tip defenomene inflamatorii, care au aceleasi consecinte. 'ceste cauze sunt insa mai putin cunoscute.

Cum se manifesta astmul?

Prin crize de sufocare însotite de suiraturi în piept, de tuse care se poate însoti deeliminarea unei spute albicioase gelatinoase. +neori pacientii au senzatia ca #îi strânge pieptul#sau ca #respira ca printr!un tifon#. oala debuteaza de obicei la tineri sau chiar la copii. Existaînsa si pacienti la care boala debuteaza dupa - de ani.

/ntre crize, pacientul se poate simti perfect sanatos, sau poate a$ea o greutate în respiratie laefort.oala poate îmbraca di$erse grade de se$eritate. 'tunci când este usoara, se poate manifesta princrize rare, de mica intensitate si care pot trece de la sine. 0aca boala este mai se$era, crizele potaparea mai frec$ent, chiar zilnic, sau în timpul noptii, trezind pacientul din somn. /ntr!un astfelde stadiu, pacientul nu se simte bine nici între crize, acuzând oboseala la eforturi din ce în ce maimici, hârâiala permanenta în piept, tuse.+n pacient care de obicei face crize rare poate trece printr!o perioada de agra$are a simptomelor,

7/26/2019 Ce Este Astmul Bronsic1

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-astmul-bronsic1 2/3

adesea declansata de o $iroza respiratorie sau de o expunere la un alergen (de exemplu, înflorirea plopilor). 'tunci, el face o exacerbare a bolii, care de obicei îl îndeamna sa se adresezemedicului.*nflamatia din bronhii este prezenta în permanenta la astmatici. %u cât ea este mai puternica, cuatât crizele sunt mai frec$ente si mai se$ere, ducând la manifestari cronice.

Etiopatogenie

'stmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom ccare dureaza toata $iata ( bolna$ul senaste si moare astmatic), cu e$olutie indelungata, discontinua, capricioasa. 're substrat alergic,inter$enind doua elemente: un factor general (teren atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic ( alergic), de obicei predispus ereditar.

1erenul atopic presupune o reacti$itate deosebita la alergene ( antigene).%ele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele deanimale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau medicamentoase('cidul acetilsalicilic, Penicilina, 'minofenazona, unele produse microbiene). 'lergenele, laindi$izii predispusi (atopici), induc formarea de anticorpi (imunoglobuline)2 in cazul astmului !imunoglobuline E (*gE) denumite si reagine. *gE adera selecti$ de bazofilele din sange sitesuturi, in special la ni$elul mucoaselor, deci si al bronhiilor. La recontactul cu alergenul, cuplul*gE ! celula bazofila bronsica ! declanseaza reactia alergica (antigen!anticorp), cu eliberarea demediatori chimici bronho!constrictori (acetilcolina, histamina, bradi3inina) si aparitia crizei deastm. 1erenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. 'ldoilea factor esential pentru astm, este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de

mediatori chimici, incapabili la indi$idul normal sa pro$oace criza de astm (boala a betareceptorilor adrenergici, incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). La inceput criza paroxistica este declansata numaide alergene. %u timpul, pot inter$eni si stimuli emotionali, climaterici, reflecsi. in toate tipurileinsa, criza apare mai ales noaptea, cand domina tonusul $agal (bronhoconstrictor).

Examenul fizic

*n timpul unei crize acute apar grade $ariate de detresa respiratorie, in functie dese$eritatea si durata episodului. 4rec$ent sunt prezente tahicardia si tahipneea. Pacientul preferasa stea ridicat sau chiar aplecat inainte, foloseste muschii respiratori accesori, este anxios si paresa lupte pentru aer. Examinarea toracelui arata prelungirea expirului, cu raluri bronsice relati$eacute in timpul inspirului si in cea mai mare parte a expirului. 1oracele poate sa para destines( hiperinflat) datorita retentiei aerului. 0esi 5heezingul poate fi insotit de raluri sibilante asprenu se percep raluri fine decat daca exista o pneumonie, atelectazie sau decompensare cardiaca.

*n cursul crizelor se$ere, pacientul nu poate rosti mai mult de cate$a cu$inte fara a se opri pentru a respire. 6boseala si suferinta se$era sunt e$identiate de miscarile respiratorii rapide,superficiale si ineficiente. %ianoza de$ine e$ident ape masura ce criza se agra$eaza. &tarea

7/26/2019 Ce Este Astmul Bronsic1

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-astmul-bronsic1 3/3

confuzionala si letargia pot indica instalarea insuficientei respiratorii progressi$e cu starestuporoasa hipercapnica. La acesti pacienti se pot asculta mai putine sibilante din cauzamucusului care produce astuparea progresi$a a bronhiilor si datorita oboselii pacientului caredetermina reducerea fluxului aerian si a schimburilor gazoase.&emnele ascultatorii foarte discrete la un pacient cu criza de astm sunt un semnal de alarma ca

 pacientul poate a$ea afectare respiratorie se$era care ii poate pune $iata in prime"die.&emnele cele mai sigure ale crizei se$ere sunt: dispneea de repaus, dificultatea de a $orbi,cianoza, pulsul paradoxal si folosirea muschilor respiratori accesori. 7ra$itatea unei crize estecel mai exact apreciata prin masurarea gazelor din sangele arterial.*ntre crize, zgomotele respiratorii pot fi normale in timpul respiratiei linistite. 1otusi un 5heezingfin poate fi auzit in timpul expiratiei fortate sau dupa effort fizic. +n 5heezing usor pana lamoderat poate fi auzit in permanenta la unii pacienti chiar si atunci cand nu acuza nici unsimptom. *n cazul astmului se$er de lunga durata, in special daca dateaza din copilarie,hiperinflatia cronica poate efecta peretele thoracic, de ex. producand toracele ,,in echer8, bombarea anteriara a sternului sau coborarea sternului.

  Evolutie

E$olutia este indelungata, $ariabila capricioasa. 4orma purea apare la copii si are tendintasa diminueze la pubertate. 'lteori, accesele de$in frec$ente, subintrante sau se instaleaza stareade rau astmatic. %u timpul, apar complicatii: infectii bronhopulmonare ( bronsite cronice,dilatatii bronsice, pneumopatii), emfizem pulmonar, insuficienta respiratorie, cord pulmonar cronic.

Astmul poate fi clasificat in 4 categorii in functie de severitate

+soara persistenta ! simptome 9 ori; saptamana2 fara simptome si PE4 normal intre acutizari.'cutizari scurte ( de la cate$a ore pana la cate$a zile)2 intensitatea poate $aria. &imptome intimpul noptii 9 ori pe luna.+soara persistenta ! simptome< ori pe saptamana, darn u zilnic. 'cutizari care uneori limiteazaacti$itatea . &imptome in timpul noptii < ori pe luna.oderata persistenta ! simptome zilnice. 'cutizari care limiteaza acti$itatea. 'cutizari < ori pesaptamana, pot dura zile. &imptome in timpul noptii< = data pe saptamana.&e$era persistenta ! simptomatologie continua. Limitarea acti$itatii fizice. 'cutizari frec$ente.&imptome in cursul noptii frec$ent.