9 7 7 1 2 2 0 6 3 5 0 0 6

I S S N 1 2 2 0 - 6 3 5 0

9 7 7 1 2 2 0 6 3 5 0 0 6

I S S N 1 2 2 0 - 6 3 5 0

7 345 6( ) 201

Ion Aurel PopbdquoRomacircnia icircncotrordquo

Un panoramic alpresei romacircneştide Dumitru Micu

Cezar Bolliacde Eugen Simion

Ioan Adamafinităţile selectiveale cronicaruluide Constantin Coroiu

Il y a deux Europessinon troishellipde Răzvan Theodorescu

Nedemni desupremaţia unicităţiide Caius Traian Dragomir

Laventure politiquede Panaiumlt Istratide Bianca Burţa-Cernat

Nr ( ) 2017 345 6

Mihaela BURUGĂ

secretar de re acţieiat d

CUPRINS

1

72016

FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION Cezar Bolliac

Cezar Bolliac 3

A GAcircNDI EUROPARăzvan THEODORESCU Il y a deux Europes sinon troishellip

There Are Two Europes If Not Threehellip 17

INTERVIUIon Aurel POP Romacircnia icircncotro - interviu realizat de Florian Saiu

Where are you going Romania - interview with Florian Saiu 20

CRONICI LITERAREDumitru MICU Un panoramic al presei romacircneşti

An Overview of the Romanian Press 39Constantin COROIU Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

The Selective Affinities of the Chronicler 50

COMENTARIICaius Traian DRAGOMIR Nedemni de supremaţia unicităţii

Unworthy of the value of oneness 56Dana LIZAC Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

In the Shadow of Hermes the God Vasile Alecsandrirsquos Mioritza Ballad (II) 60

Bianca BURŢA-CERNAT Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati Panait Istratirsquos Political Adventure 69

2

CULTURĂ ŞI ECONOMIEAna CRĂCIUNESCU Tourism advertising minus a converging place of contemporary

cultural and economic identities Reclama turistică ndash un punct de convergenă al identităilor culturale și economice contemporane 75

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale artistului plasticȘtefan DIMITRESCU

(1886-1933)

3

Pentru că manualele şcolare şi icircn generecriticii sociologist-vulgari din epoca prolet-cultismului au făcut mult caz de versurilede meditaţie socială ale lui Cezar Bolliac(Clăcaşul Sila Ocna Ţiganul vacircndut etc)numele poetului este ignorat azi cu obsti-

naţie Bolliac nu poate fi icircnsă ignorat icircntr-oantologie a ceea ce G Călinescu numeştebdquopoezia măruntărdquo de după 1840 A scris edrept mult şi de toate icircn stiluri diferite darcine are curiozitatea să citească poeziile şiarticolele sale1 are surpriza să observe că

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Cezar Bolliac

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziuCuvinte-cheie Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziu

Keywords Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Seciei de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Eugen Simion

4

pe lacircngă Clăcaşul şi Sila Bolliac (1813-1881)a scris cacircteva meditaţii (1835) ce arată căautorul citise pe preromantici şi probabilpe Lamennais cu Les paroles drsquoun croyant(1833) pe Byron Lamartine Victor Hugo şicum se dovedeşte ulterior este la curent icircn1840 cu scrierile lui Milton Pope etcPoemele lui sunt variate tematic şi arată icircngenere o bună orientare icircn cultura clasică şinu este străin nici de literatura timpuluisău Traduce din Corinna de Mme de Staeumll şidin Manzoni icircn bdquojurnalul portativrdquo Curiosulpe care icircl scoate icircn trei numere icircn 1836Cezar Bolliac este ca mulţi din generaţia saun tacircnăr curios agitat dornic să se sincroni-zeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiilelumii nord-dunărene A fost prietenul luiNicolae Bălcescu şi icircn conflictul acestuia cuHeliade Don Cezare a rămas tot timpul departea lui Cacircnd s-a iscat scandalul cu dia-mantele icircncredinţate de Kossuth pentru a leda lui Fuad-Efendi Bălcescu i-a luat de maimulte ori apărarea (vezi corespondenţa cuIon Ghica) spre deosebire de Ghica careeste totdeauna suspicios nu se ştie de cefaţă de acest publicist patetic apărător icircntimpul revoluţiei şi mai tacircrziu al cauzelorbune Este fiul Zincăi Kalamogdartis şi almedicului italian Anton Bogliaco dispărutrepede Cezar creşte icircn familia stolniculuiPeretz tatăl vitreg După obiceiul timpuluiicircnvaţă icircntacirci carte grecească icircn curtea biseri-cii Măgureanu cu dascălul Matei2 treceapoi la bdquoSfacircntul Savardquo unde are ca profesorpe Heliade Rădulescu Icircn 1833 intră icircnarmată ca iuncher dar nu stă mult nici aiciUn traseu pe care icircl urmează şi Bălcescu şialţii Icircn 1835 tipăreşte un volum de Meditaţiiicircn proză poetică icircn 1836 publică s-a văzuticircn colaborare cu CG Filipescu bdquoJurnalulportativrdquo citat (va scoate multe altele totatacirct de efemere icircn decursul vieţii sale)manifestă interes pentru studiile arheologi-ce şi icircn acest sens frecventează cercul gene-ralului Mavru (socrul de mai tacircrziu al luiIon Ghica) şi după cum ne asigură biografiilui participă la acţiunile societăţilor conspi-

rative din vremea sa (bdquoSocietatea filarmoni-cărdquo bdquoFrăţiardquo) iar icircn 1841 este trimis icircn sur-ghiun la Mănăstirea Mărului (unde stă nouăluni) ca urmare a amestecului său icircn com-plotul condus de D Filipescu Icircn 1842 icirclregăsim (evoluţie spectaculoasă) procurorla Tribunalul din Bucureşti numit de dom-nitorul Bibescu Nu-i singurul din generaţialui care are o biografie socială atacirct de acci-dentată Peste un an (1843) icircl aflăm icircnbdquoFrăţiardquo şi apoi icircn toate acţiunile căuzaşi-lor Icircn 1848 este alături de Bălcescu secretaral Guvernului Provizoriu şi vornic al Bucu -reştilor colaborator la bdquoPruncul romacircnrdquounde scrie articole icircn favoarea dezrobiriiţiganilor Arestat este icircmbarcat la Giurgiupe o gimie icircmpreună cu alţi căuzaşi şi reu-şeşte să evadeze la Orşova Merge la Braşovşi aici scoate ziarul bdquoEspatriatulrdquo (25 mar-tie-3 iulie 1849) şi icircmpreună cu Bălcescuicircncearcă icircn lunile ce urmează să-i icircmpace peunguri cu romacircnii din Transilvania Este icircnre laţii bune cu Bem şi icircnsărcinat de Băl -cescu icircncearcă să-l cacircştige de partea revolu-ţionarilor lui Iancu Nu reuşeşte mai alescacircnd este vorba de ideea unei confederaţii apopoarelor din Transilvania icircn care să fierespectat principiul egalităţii dintre naţio-nalităţi Proiectul eşuează pentru că niciKossuth nici alţi lideri maghiari nu acceptădecacirct o asociere icircn cadrul unui stat naţionalmaghiar

Icircn 1850 (ianuarie) izbucneşte scandaluldiamantelor şi oricacirct de mult se apără şioricacirct va fi apărat de prieteni (Bălcescu estecel mai ferm) acuzaţia icircl va urmări toatăviaţa pe incomodul Bolliac Cercetătoriiulteriori au dovedit că pintenii de aur fuse-seră restituiţi dar că asupra unor diamantelucrurile rămacircn nesigure Kossuth n-a zisnici da nici ba icircn legătură cu această delica-tă chestiune aşa că asupra bietului CezarBolliac va plana totdeauna suspiciunea căşi-a icircnsuşit o parte din bunurile icircncredinţatede liderul maghiar pentru a cumpăra tăce-rea turcilor Aşa gacircndeşte şi maliţiosul IonGhica G Călinescu trage de aici concluzia

1 Reprodusă icircn 1983 icircn două volume (Scrieri) de Andrei Rusu cu o prefaţă de Mircea Scarlat MinervaBucureşti

2 Vezi G Călinescu Istoria ed a II-a revăzută şi adăugită 1986 icircngrijită de Al Piru

că diamantele reclamate fuseseră folositeprin consimţămacircnt icircn sprijinul revoluţieiSigur este că Bolliac trage după el icircn viaţapolitică şi icircn acţiunea sa publicistică aceastăgravă icircnvinuire De cacircte ori candidează icircnparlament i se aminteşte de ea Icircn exil undesunt mai multe tabere Bolliac este activ (departea grupului Bălcescu-Ghica) şi-l atacăpe vechiul lui profesor de la bdquoSf SavardquoHeliade Icircn articole memorii şi scrisori sus-ţine cauza unirii Icircn 1857 scoate la Parissăptămacircnalul bdquoBuciumulrdquo (10 martie-3mai) ce are ca deviză bdquoAutonomie unireprincipe străinrdquo Publică aici C Bălcescu(fratele cel mare al istoricului) probabil VBoerescu Radu Ionescu Gh Sion AlDonici După şapte numere revistadispare3 Reapare la Bucureşti icircntre 15decembrie 1862 şi 5 decembrie 1864 cacircndeste suspendată de M Kogălniceanu prim-ministru icircn urma unui atac violent icircmpotri-va guvernului Bolliac perseverent reia icircn1865 publicaţia sub numele bdquoTrompetaCarpaţilorrdquo pe care o va ridiculiza mai tacircr-ziu IL Caragiale Bolliac icircncearcă de maimulte ori să devină deputat dar numai icircn1869 reuşeşte Icircn 1870 trece la conservatorişi icircn 1875 intră icircn parlament ca indepen-dent Peste un an cacircnd candidează din nouadversarii săi de acum liberalii redeschiddosarul diamantelor Cezar Bolliac are unatac cerebral şi după patru ani de suferinţămoare la 25 februarie 1881 Cruntă şi lungăagonie pentru un om de acţiune polemistviolent agitator public bdquodiscursionistrdquovehement O fotografie de bătracircneţe (repro-dusă de G Călinescu icircn Istorie) arată un chipdacircrz icircmbătracircnit cu obrajii dramatic supţicu o barbă stufoasă icircn stilul lui Victor Hugocu mustăţi ce se unesc nestingherite cubarba şi cu perciuni abundenţi şi zbacircrliţicare icircmpreună cu celelalte elemente lasă oimpresie de rece icircnverşunare şi de cruntăamărăciune

Opera propriu-zis literară adică poezia

nu este vastă şi nu ştim de ce G Călinescu

crede că bdquonumai abundenţa a stricat luiBolliac care de altfel face dovada unei mariimaginaţii şi a unei amplitudini lirice excep-ţionalerdquo Abundentă este doar publicisticalui şi cacircnd va fi (dacă va fi vreodată) publi-cată icircn icircntregime numai atunci vom puteavedea ce strică şi ea Poeziile lui trec de la unvolum la altul şi cacircnd le citim la racircndobservăm că ceea ce supără icircn ele nu esteatacirct abundenţa cacirct prolixitatea lipsa deconcentrare a versurilor icircn fine retorica lorgălăgioasă bazată pe o abuzivă tehnică acontrastelor Este icircn bună parte tehnicapoetică a timpului ca şi substanţa viziuneadin interiorul poemului După meditaţiiledin 1835 tipăreşte Din poezii lui (1843)apoi Poezii noue (1847) Poezii ndash Naţionale (eda 2-a Paris 1857) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) Poegravesis 1857 Paris)Colecţiune de poezii vechi şi nouă (Bucureşti1857) urmată de o scriere despre DomnulTudor (Paris 1858) şi de o Culegere de maimulţi articoli publicaţi atacirct icircn străinătate cacirct şiicircn ţeară icircn anii trecuţi (1861) Vin apoiCălătoriile studiile lui arheologice care auprovocat icircntre altele replica spirituală a luiOdobescu Omul stacircrnea ostilităţi din multepărţi şi icircn afara lui Bălcescu se observă maidegrabă antipatii faţă de el icircn cercul căuza-şilor Ghica om fin şi diplomat cu mentali-tăţi europene nu-l agreează cum am preci-zat deja Ce să mai zicem de irascibilulHeliade-Rădulescu care nici el nu-i iubitdin pricina orgoliului teatral şi nemăsuratşi desigur din cauza spiritului său polemicincontrolabil

Din articolele lui Cezar Bolliac4 se poatevedea ce crede el că este literatură şi ceaşteaptă la 1840-1850 de la ea Icircn 1836cacircnd icirci scrie lui C Negruzzi crede de pildăcă bdquoisprăvile literare face [sic] civilizaţia şicivilizaţia singură fericireardquo şi că rolul unuibdquojurnal criticrdquo (cum este Curiozu la care icirclinvită să colaboreze) este bdquosă ne poată cură-ţa oareşcum limba de mărăcinirdquo Esteacum tema tuturor grija de căpătacirci a omu-lui de litere daco-roman Bolliac care ţine o

5

Cezar Bolliac

3 Vezi DGLR vol A-B p 2044 Vezi Scrieri II ed Andrei Rusu Minerva 1983

cronică dramatică revine des asupra ei cupăreri icircn genere oneste Cu privire la teatrucrede că teatrul romacircnesc existent bdquonu esteicircncă icircn stare a reprezenta un romantism caal lui Hugordquo Hugo este un nume ce se repe-tă icircn articole Hugo e bdquoimaginerrdquo Hugo ebdquomarşirotulrdquo cel care deschide calea (1837)etc Unei doamne (doamna C Ghica) icircicomunică icircntr-o lungă epistolă (1841) căbdquoliteratura unei naţii [] este sufletul uneinaţiirdquo şi că bdquonumai literatura trece naţiile lanemurire literatura unei naţii este icoanacea mai sinceră a năravurilor a gustului asimţităţii şi a meritelor eirdquo Prilej pentruepistolierul cu talent eseistic să citeze peOvid Dante Petrarca Tasso mai icircnainte peMalherbe Boileau şi Baptiste Rousseau şi săfacă un elogiu patetic al femeii care a stattotdeauna icircn preajma geniului şi l-a inspi-rat

bdquoPe cacircnd Dante proscris pribegea pesub straşinile francezilor Beatrice zburaicircmprejurul lui ndash icircn acel haos politic şi reli-gios ndash şi icirci forma orizonurile prin care au tre-cut la nemurire şi el şi Beatrice Pe cacircndPetrarc părăsit molului poeziii gonea neicircn-ce tat o fantomă ce nu voia nicidecum să oprinză Laura icircl icircntacircmpina din cacircnd icircn cacircndcu un zacircmbet ce scotea din inima lui cacircteunul din acele sunete icircmprotiva cărora vre-mea şi imitatorii n-au avut altă putere decacirctsă-şi icircn scrie semnele mirării lor precumveacurile şi clădirile cele mai nouă dau lus-tru şi valoră trufaşilor monumente aleicircmpăraţilor Egiptului Pe cacircnd TorquatoTasso gemea icircn icircntunericul temniţilor tira-nului său Eleonora flutura poalele diafaneale unui veşmacircnt de aer ţesut pe fruntea luicea fără somn şi icirci ştergea cu dacircnsele cacircteuna din acele lacrămi cărora comentatorii sesilesc icircn zadar a le hotăricirc un preţ Aşadoamna mea damele romane şi Iulia aufăcut pe Ovid Beatrice Laura şi Eleonorasunt idolii literaturii italieneşti ndash luceaferiice au povăţuit pana lui Dante Petrarc şiTasso soţietăţilor gustului şi isprăvilor da -melor suntem datori cea mai mare parte aliteraturii şi mai toată poezia Femeile ndashaste fiinţe ce nu au nici un loc icircn soţietateaoamenilor ndash umplu tot deşertul din inima

omului Şi poetul astă fiinţă ideală ce nuţine mai mult loc icircn soţietatea oamenilordecacirct femeia ce nu se rudeşte cu oa meniifără numai icircntru ceea ce se atinge de inimăndash este un fel de clavir cu o mie de octave darpe care să icircntacircmplă prea rar să joace oamenindash femeile icircnsă totdaunardquo

Elogiul are şi un scop imediat mai pro-fans-o convingă pe dna C Ghica să deschi-dă un salon literar pentru ca geniile naţio-nale să aibă unde se icircntruni nu pentru aasculta (Doamne fereşte) un teatru străin ciunul icircn limba romacircnă Nici n-a ajuns episto-la la destinatar că Cezar Bolliac deja iritatde ipoteza că salonul propus va preferacumva scrierile străine ridică tonul şiimaginează dezastre morale şi intelectuale

bdquoVoiţi să zidiţi un teatru pentru cine mărog Numai pentru cei ce icircnţeleg un teatrustrein sau pentru rumacircni de obşte Voiţi săformaţi un teatru strein sau naţional Dacavoiţi un teatru strein acesta care este estedestul ca să icircncapă pe toţi aceia ce icircnţeleg unteatru strein daca voiţi un tea tru naţionalunde sunt poeţii care or să sprijineascăscena Care sunt bucăţile rumacircneşti Undesunt actorii care or să le reprezantezeAcestea şi altele o mie ca acestea sunt toate

6

Eugen Simion

nişte icircntrebări foarte importante icircntr-aceastăpricină şi tot simţul bun trebuie să se gacircn-dească mult pacircnă să răspunzărdquo

Poziţia lui C Bolliac este fermă icircn aceastăchestiune şi ea exprimă se vede limpedeprogramul Daciei literare Icircn 1843 scrie dneiL Văcărescu reluacircnd cu o retorică maiexalt ată şi propoziţii mai frivole elogiulfemeii

bdquoNimic nu este mai priincios poeziiidecacirct parfumul rochiilor gazul cel uşor carese exală de pe sacircnul ce a făcut poetul săbată icircn contact cu răsu flarea lui explodea-ză din inima poetului un amestec de durerişi plăceri ce icircncacircntă fermecă dar n-are niciun nume icircl recunoaştem numai sub deosi-bite numiri Le lac (Lamartine) Un premiersoupir (Victor Hugo) Fare-thee well (Byron)Primăvara amorului (Văcărescu) Lui Orfeu icircitrebuie doamna mea o Euridice ca săpoată opri cursul apelor icirci trebuie oEuridice pe care să o piarză ca să poatăicircmblacircnzi iadul cu lira lui lui Orfeu trebuienegreşit o Euridice precum trebuie luiAdam o Evă Răsuflarea femeii este un izvorviu de unde icircşi ia viaţă ideea poetului şicăutătura ei este soarele ce o crapă o icircncol-ţeşte o dezvoaltă o coace ca să poată lăsadintr-icircnsa o mie de idei urmaşului poetuluişi care vor sta icircn chise icircntr-icircnsul pacircnă cacircndalte răsuflări alţi sori de ace eaşi natură levor aduce şi lor primăvara lorrdquodupă care trecacircnd prin cultura greacă prinpoezia trubadurilor pentru a ajunge laRousseau Schiller şi Andreacute Chenie eseistulndash dezlănţuit icircmbătat de profumurile femi-nităţii sublime ndash declară că bdquola picioarelefemeilor a reicircnviat fenixul poeziei amorţitcacirctăva vreme icircn asprimea obiceiurilorrdquo S-arpărea că omul bdquoFrăţieirdquo căuzaşul Bolliacadmirator al lui Hugo şi Lamartine este la1840 un Conachi mai tacircnăr mai citit şi cuun gust disociator mai dezvoltat Ideea luică poezia este inspirată numai de parfumulrochiilor şi de gazul cel uşor ce se exaltă de pesacircnul femeii ne poate duce gacircndul spreaceastă icircncheiere Nu-i totuşi aşa poetulpublică icircn 1846 un studiu icircntins despre poe-zie icircn care putem spune dă poeziei sarcinimai grele Cu mult mai grele să reformeze

lumea să biciuiască viciile să denunţe scla-via femeii şi bdquosă dea libertate amoruluirdquo icircnfine poezia trebuie să lovească inegalităţilede orice fel şi să servească o singură religiendash aceea a libertăţii şi a naţiei Apoi să vorbeascăinimii nu numai fanteziei să desfiinţeze lumeaspirituală de dincolo să nimicească bdquopoliţiilecereştirdquo pe scurt bdquosă schimbe biserica icircnşcoalărdquo Este teribil Don Cezare Gacircndeştepoezia ca un instrument de acţiune socialăpolitică antireligioasă pragmatic moralămilitantă Este programul radical al căuzaşi-lor enrageacutes punctul extrem al unei reformepe care oameni mai ponderaţi ca MKogălniceanu o văd bdquofără pripealărdquo gra-duală păstracircnd tradiţiile bune Admi -ratorul şi traducătorul lui Byron mai aproa-pe de spiritul radical al lui Bălcescu icircnsăfără viziunea providenţialistă a acestuiacrede că poezia trebuie să producă o refor-mă totală a conştiinţei sociale şi a conştiinţeiomului icircn lume Romantismul lui dacăexistă este puternic politizat pus icircn slujbaluptei de clasă şi a luminării poporuluiPentru aceasta popii trebuie să devină icircnvă-ţători

bdquoEste timpul ca poezia să se ocupe săpuie icircn mişcare toate resorturile sale la oprefacere icircntreagă la o reformă totală deconştiinţă schimbare a tutulor ideilor ce aavut pacircnă acum şi are astăzi omul desprelume Să cer ceteze cu de-amănuntui izvoa-rele inegalităţii icircn societate şi să nimiceascătoate formele şi reformele sociale poli tice şireligioase prefăcacircnd acea iubire numai teo-retică de libertate şi egalitate icircn libertate şiegalitate practică şi actuală Să icircntemeieze osingură credinţă religioasă icircn locul tutulorcredinţelor icircnvechite şi prefăcute pacircnă as -tăzi aceea a raţiei şi a libertăţii Să dezvolte-ze să analizeze şi să popularizeze ştiinţeleabstracte icircn practică vierdquo

Face şi alte reflecţii şi dă şi alte sfaturiSpiritul liric să fie de pildă icircn contact cutrei lucruri bdquoumanitatea natura şi Dum -nezeurdquo Face acest icircndemn icircn 1867 uitacircndcă două decenii icircn urmă scosese peDumnezeu din discuţie Pare a acceptaacum divinitatea dacircndu-i rolul de a repre-zenta bdquoputerea infinitărdquo Icircn aceste condiţii şi

7

Cezar Bolliac

cu aceste surse poezia adevărată bdquose icircmbra-că icircn evenimentele istoriei icircn pasiunileumanităţii icircn spectacolul naturii şi icircn con-templarea puterii infiniterdquo Poezia romacircnăsă facă bine aşadar să părăsească gratuită-ţile prejudecăţile (icircntre ele aceea că politicaeste o toxină pentru viaţa socială şi esteincompatibilă cu poezia) şi să devină uninstrument responsabil al moralei civiliza-ţiunii al dreptăţii şi al libertăţii Imitacircndu-lpe Heliade se adresează junilor poeţiromacircni nu numai să scrie ci să atace injus-tiţiile societăţii şi viciile ei morale

bdquoNu juni poeţi romacircni nu vă lăsaţi a văicircncredinţa că poezia nu este alt decacirct aspune frunză verde că politica este un veninomoracirctor al vieţei Misiunea poeziei este dea icircntări sufletele prin pictura patimilormizerielor şi mă ririlor umanităţii de a icircnăl-ţa adevărul dreptatea de a nobila liberta-tea de a se coboricirc icircn anima poporului acăuta durerile lui lacrimele lui a fulgerapre apăsătorii lui cu fulgerul muzei de a-ida curagiu şi energie de a cere progresulde a lupta spre a icircmpinge neamul ome nesccătre ursite mai ferice de a răzbuna o patriecacircnd ea geme icircn prada apăsătorilor este unputernic ajutor al moralei şi al civilizaţiuniiun inamic teribil al barbariei al arbitraruluiAmar acelora cari deturna poezia din ca leaei şi vor să o facă instrument al moliciuniisufletelor al depravaţiunii animei Aceia nuşi-au cunoscut misiu nea lorrdquo

Apără şi el puritatea limbii romacircne ca şialţi scriitori din epocă şi macircnia lui seicircndreaptă spre cei care icircneacă frumoaselevorbe romacircneşti cu vorbe franceze aşa cumpe vremea fanarioţilor limba romacircnă eraicircnecată de grecisme (Literatura şi limba1868)Pe cei care fac acest lucru icirci numeştebdquozgacircracircietorii de hacircrtierdquo Aceştia strică limbaromacircnă icircnlocuind cuvintele latine romacircnitecu franţuzismele de ultimă oră sau pre-luacircnd vorbele franceze bdquole pun o coadăromacircneascărdquo Ura lui icircmpotriva străinisme-lor şi icircn genere a străinilor care distrug tra-diţiile spirituale şi morale ale naţiei esteacum mare şi nediferenţiată Icircn 1846 semanifesta repet ca un sincronist radical(Poezia) ceracircnd modificarea totală a structu-

rilor şi obiceiurilor din societatea romacircneas-că douăzeci de ani mai tacircrziu (Literatura şilimba 1867) este icircngrijorat că naţiunearomacircnă va pierde sub desfracircul influenţelorstrăine bdquoşi datinele şi religia şi limba şiistoriardquo

Sunt totuşi şi fapte care-i plac intoleran-tului Bolliac Depărăţeanu (bdquoacest june cufruntea lată şi anima fierbinterdquo) de pildăautorul dramei istorice Grigore-Vodă com-pletamente uitată icircnsă azi Bolliac o laudăzicacircnd că autorul ei a făcut bdquoo revoluţiuneicircn versificaţia romacircnească şi icircn stilrdquo şi maiicircnainte pe cacircnd ţinea o cronică dramatică icircnspiritul bdquoDaciei literarerdquo elogiază CoconulIorgu de la Sadagura de Alecsandri

Publicistica lui Cezar Bolliac icircn anii rsquo40

este icircn spiritul lui Feacuteliciteacute Lamennais dincare icircntr-un articol din 1846 (Populul) citea-ză o propoziţie vag emblematică pentru unspirit acut revoluţionar ca autorul valahbdquoLe peuple crsquoest le genre humainrdquo El facese icircnţelege un elogiu ditirambic al popoluluizicacircnd icircn retorica lui dezlănţuită că icircn bdquocătă-ţimea de drepturi cuprinsă icircn legile unuipopul este un ospăţ icircn cercul unei familii lacare fiece membru icircşi are partea sa şi dispo-zează şi de el icircntregrdquo Icircn popul se află icircnsă şibdquoidei vagabonderdquo bdquoraţii stricaterdquo şi bdquooamenicarii neavacircnd ce face caută dezordinelerdquoAceştia trebuie icircndepărtaţi ca tracircntorii casă nu vătămeze armonia albinelor Icircn aprilie1848 cheamă patetic fraţii să apere Liber -tatea zeiţa sublimă eliberatoare

bdquoVeniţi veniţi fraţilor icircn simtimentulacesta de Liber tate E dulce şi nobil să com-batem pentru cauza cea mare a libertăţiiVeniţi veniţi romacircnilor toţi ca să nu rămacirc-ie o pată aşa de uracirctă pe o naţie atacirct de fru-moasă pe un nume atacirct de glorios Nu etimp de tocmeală noi nu suntem simbriaşicare să vindem cu dramurile sacircngele nostrula cel ce ne va da mai mult pe dacircnsul sun-tem o naţie căzută zdrumicată uitată delume icircn durerea şi ne norocirea noastră şiavem să ne batem pentru a da simptome deviaţă pentru a ne recomanda pentru a nerăz buna icircmprotiva idrelor ce ne munceştede secoli Nu fraţilor nu e timp de calcul şi

8

Eugen Simion

de tocmeală tiranii se bucură şi vor să pre-lungească această neicircnţelegere icircntre noi Sănu mai tocmim vulpea din pădure să nu nemai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintrenoi Veniţi să punem braţul eu toţii toatenaţiile apăsate şi strivite spre a răsturnaidrele icircnfuriate icircn agonia morţei să ne redo-bacircndim puterea pierdută şi apoi apoiatunci vom sta să icircmpărţim frăţeşte rodulluptelor noastre dacircnd fiecă ruia partea sapotrivit cu zelul şi vrednicia ce a arătatrdquo

După icircntoarcerea din exil face o analizăsociologică a societăţii romacircneşti (Mozaiculsocial 1858) pornind de la ideea lui EDuclerc că bdquocine zice clase zice opresiuneprivilegiu coaliţie de egoismerdquo Găseşte 17clase sociale sau caste icircncepacircnd cu domnii şibeizadelele boierii de rangul icircntacirci (marii vor-nici marii logofeţi marii spătari) şiicircncheind cu clasa ţiganilor de vatră clasa ţiga-nilor de laie şi cu clasa netoţilor robiţi acumcacircţiva ani dintr-un simţimacircnt de umanitateboierească [] spre a-i vinde Primele nouăclase cuprind icircn afară de aceea a domnilorşi beizadelelor opt categorii de boieri şiboiernaşi vin apoi profesiile liberale şinegustorii care sunt şi ei de mai multe cate-gorii Descrierea acestor compartimenteeste făcută icircn spirit critic grija analistuluisociolog fiind aceea de a semnala marilediferenţe sociale Bucureşti icirci pare un oraş alcontrastelor ticăloase insuportabile o suc-cesiune inestetică de palate strălucitoare şişandramale de scacircnduri putrezite O temăfavorită pentru Bolliac duşman icircnrăit inco-ruptibil al injustiţiilor sociale pictor ndash de unrealism icircndacircrjit ndash al contrastelor urbane Oproză de romanţ romantic cu exageraţiunirealiste

bdquoAci o curte spaţioasă cacirct să zideşti unoraş icircntr-icircnsa dezgrădită cu o casă icircntr-unstil bizar icircn ruină icircn fundul curţii cu ocaleaşcă şi o icircnhămare su perbă la scaraşovăită cu un arnăut de fir cu un lacheuchiulotat (izmenit) crevatat şi mănuşat cuun şasor icircm pănat şi spădat icircn capul scării pecare se coboară o damă parată de bal icircnorele dimineţei stracircngacircndu-şi şi ardicacircndu-şi fustele icircn toate părţile spre a nu se icircmplede no roiul de pe scară aci o casă gentilă cu

o curte frumoasă grilată icircntr-un stil pari-sian modern icircn care intri te sui pe scarădeschizi o uşă mai deschizi şi alta mai des-chizi icircncă una şi abia dai peste o ţigancă ciu-fulită sculată din somn desculţă şi trenţă-roasă care-ţi deschide uşa la iata cul coconi-tei fără să te icircntrebe cine eşti şi aci iarădintr-o căsuţă sprijinită cu proptele dintr-ocurte de uluce putrede iese o toaletă icircn dan-tele şi pene răsturnată icircn tr-un echipagiu cunişte armăsari ce preţuiesc mai mult decacircttoată casa şi icircmprejmuirile din care ieşirărdquo

Face cu această ocazie şi o analiză a psi-hologiei naţiei pe care altfel o adorăRomacircnul observă el cacircntă văitacircndu-se şi sevaită cacircntacircnd trece dintr-o pasiune icircn alta de laiubire la ură ia lucrurile cacircnd prea icircn joacăcacircnd prea icircn serios uită repede şi binele şi răulse bucură de nimic şi se icircntristează de nimic nuare amor stabil nici ură profundă nu ţine ran-chiună etc Cu alte cuvinte romacircnul este unom al contrastelor ca şi clima ţării sale carendash după Bolliac ndash explică această instabilitatea temperamentului sau mai bine zis aceas-tă nestatornicie temperamentală şi caracte-rologică Are şi nu are dreptate Romacircnulare totuşi icircn instabilitatea lui dacă esteadevărat o stabilitate pe care i-o dau locullimba şi tradiţiile Apoi să nu confundăm petacircrgoveţi (cosmopoliţi amestecaţi fără tradi-ţii) ndash ostili de regulă sau oricum dispreţui-tori faţă de ţărani pe care icirci socoteşte primi-tivi nespălaţi ndash cu aceştia din urmă formaţiicircn morala colectivă şi instruiţi de culturatradiţională Aceştia nu sunt deloc instabiliDacă ar fi fost şi ar fi icircn continuare aşa cumcrede Bolliac că sunt icircn comentarii inteli-gente ţăranii n-ar fi ţinut istoria şi noi am fidispărut ca popor

Icircn ceea ce priveşte ideologia trebuiespus că Bolliac nu-i iubeşte pe moderaţi Suntmai răi crede el decacirct retrograzii Acceptăpe progresişti şi icirci detestă sincer pe retrograzidar icircn cele din urmă icirci admite pe scenasocială vede că ei se combat icircntre ei icircnCameră apoi icircşi stracircng macircna se respectădar pe oamenii de centru adică pe moderaţi elimpede radicalul Bolliac nu-i agreează icircnniciun fel nu le vede rostul Sau icircl vede şirostul lor este egoist bdquoModeratismulrdquo ndash un

9

Cezar Bolliac

termen pe care dacă nu mă icircnşel icircl inven-tează ndash icirci pare o formă a compromisului alaşităţii morale şi a lipsei de acţie Adică ocatastrofă

bdquoCe vor moderaţii Ce termen de mijloceste icircntre egalitate icircnaintea legilor şi icircntreprivilegiu Moderatismul aci este curatpretextul trecutului să nu intre icircn viitorModeratism va să zică nelucrare exilaremarasmul piroteala icircn acţie va să zică săcerem Constituţia şi să ţi nem la Regula -ment Aci icircn centru intră toţi aceia carii n-au curagiul să spună de faţă că nu se icircndurăa se des părţi de legile şi spiritul trecutuluirdquo

şi după ce defineşte locul lor icircn bătălia din-tre progresişti şi retrograzi (locul estebdquomocirla centruluirdquo) activul intransigentulBolliac se dezlănţuie icircmpotriva acestei cate-gorii care totuşi a supravieţuit icircn politicaromacircnească (şi pretutindeni) icircn epocamodernă bdquoCentrulrdquo moderaţilor detestabi-la bdquomocirlărdquo pe care o condamnă Bolliac adevenit chiar un loc privilegiat icircn politicăDovadă că progresiştii şi comentatorii deazi au toţi cacircte o aripă de centru Pentrupublicistul arţăgos moderatismul icircnseamnăicircnsă conformism lipsă de decizie

bdquoConchiz dar (scrie el icircn fondul articolu-lui Moderaţii 28 martie9 aprilie 1858) cămoderaţii fac mai mult rău progresuluidecacirct chiar retrograzii că la noi aşti mode-raţi sunt cu totul de prisos căci n-au cemodera nefiind excesul nicăirea nici putin-cioşi măcar căci cată sau să rămacircnă curetrograzii sau să meargă cu progresiştiiAceasta pentru cei cari vor fi acum icircnCameră cu gusturi de moderatism Iar pealegătorii cari au să mai trimită cacircţiva depu-taţi icircn Cameră icirci icircndemn icircn numele viitoru-lui sau al trecutului să-şi aleagă deputatulde o culoare oarecare regulamentist curatsau constituţionalist curat Destul este săavem icircn Cameră o stacircngă şi o dreaptă caresă lupte piept la piept Să nu trimită fătălăibroscoi de mo cirlă carii să nu facă nimic săicircmpiedice lucrarea şi cacircnd este la vot să se

codească să s-ascundă sau s-aştepte ocomandă ca să ştie ce să facărdquo

Nu-i singura categorie moral-politică pecare o respinge gazetarul spirit de regulănegaţionist refractar polemic Icirci detestă depildă şi pe bdquoseparatiştiirdquo bdquocelulariştiirdquo dinpolitică şi ipso facto din presă Prin celula-rişti trebuie să icircnţelegem pe cei care nu vorunirea şi nu apără interesele ţării pe locali-ştii care critică totul Rolul presei este să fiebdquoun agent al civilizaţieirdquo Ea trebuie maiscrie Bolliac să sprijine bdquoprogresul regulatpacefic combătacircnd abuzul şi arătacircnd dru-mul libertăţii prin deşteptarea şi dezvolta-rea ideilor salutarerdquo Presa liberă este bdquounarbitru un juri [] presa moralizatoare vaşti ea icircnsăşi lege a nu calomnia a nu defăi-ma a nu ataca statul icircn bazele luirdquo(Libertatea presei 1859)

Bolliac este nu mai icircncape discuţie ungazetar incomod şi de cele mai multe oriun gazetar drept un om putem spune desuflet excesele lui de patetism sau macircniilelui arată un spirit responsabil implicat icircnceea ce scrie Eminescu icircl laudă icircn 1881(bdquoTimpulrdquo VI nr 45) consideracircndu-l bdquounprozator energic un publicist din ce icircn cemai citit şi mai preţuit pana sa a fost icircn ser-viciul intereselor naţionale astfel cum leicircnţelegea şi le-a rezolvat Vodă Cuzardquo5

Bolliac face icircntr-adevăr o proză jurnalis-tică vie colorată şi ca gacircnditor politic icirclanunţă icircn unele privinţe pe gazetarul MihaiEminescu de la bdquoTimpulrdquo Este de multe oriicircmpotriva camarilei regale şi icircn genere elrămacircne legat de spiritul politic al lui Cuza şial reformelor sale Icircn proza politică găseşteuneori formele norocoase memorabile Luii se datorează se pare sintagma bdquomon-struoasa coaliţiunerdquo ce a intrat şi a rămaspacircnă azi icircn limbajul publicistic şi chiar icircncărţile de istorie Icirci atacă permanent pe reac-ţionari (conservatori) dar nu evită să com-bată şi pe liberali cum face de pildă icircn1866 cacircnd critică vehement guvernul con-dus de N Golescu

Este atras ca şi Odobescu de cercetareaarheologică şi icircn excursiunile sale ştiinţifi-

10

Eugen Simion

5 Apud Andrei Rusu Scrieri II ed cit

ce se arată preocupat de vestigiile daciceIcircntr-un raport vorbeşte de bdquoZidirea dachi-lorrdquo şi de ceea ce grecii numeau bdquoAquileleDacirdquo şi icircnaintează ministrului Instrucţiuniipublice o listă de obiecte arheologice desco-perite de el 14 lampioane 10 globuri găurite7 măşti mice şase custure trei toporaşe trei cer-cei de aur etc Lui Odobescu care ndash aşa cums-a văzut mai icircnainte ndash icircl ironizează icircntr-unarticol din revista bdquoColumna lui Traianrdquo icircnlegătură cu pretinsul obicei al dacilor de afuma cu lulele de lut icirci răspunde icircnbdquoTrompeta Carpaţilorrdquo (1123 martie 1873)ponderat putem spune chiar respectuosreproşacircndu-i bdquosuficienţa generoasărdquo şi fap-tul că nefăcacircnd săpături a rămas un arheo-log de cabinet Icirci dă poveţe

bdquoVa să fie arheolog Să iasă la practicăcăci mai mult face ştiinţei o singură cănăţuiedescoperită icircntr-o localitate bine descrisănu numai icircn adacircncime ndash căci adacircncimea nuicircnsemnează nimic icircn natura straturilor maimult face un ciob la locul său cuviinciosadus şi pus p-o etajeră icircn muzeu cu des-cripţia aflării lui decacirct un volum icircntreg decitaţiuni latine şi elene ebraice şi fenicienedin cari nu va afla nimeni nimic bdquoPuţinăpractică pre lacircngă imensa teorie pre lacircngăgustul şi estetica d-lui Odobescu ar facenegreşit din d-lui un arheolog al Daciei şipoate şi al Europei Cu teorii icircnsă numai şicu spusele altora neaplicate la experienţa d-sale proprie va rămacircnea totdauna a seregreta că atacirctea calităţi rămacircn nefructuoa-serdquo6

lăsacircnd totuşi nelămurită problema icircn dis-cuţie Uzul fumatului icircn timpii preistorici

Revenind la poezia lui Cezar Bolliac sus-

pectată de a fi abundentă şi prolixă fără ori-ginalitate trebuie observat icircn primul racircndcă ea nu-i deloc atacirct de vastă icircncacirct să nupoată fi cuprinsă şi clasificată tematic şiestetic Editorul lui Andrei Rusu a cercetatsumarul ediţiilor şi a remarcat că multe ver-suri trec de la un volum la altul VolumulPoezii nouă din 1847 de pildă are doar 47 de

poezii nepublicate icircn volumul din 1843 (Dinpoeziile lui Cezar Bolliac) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) cuprinde doar treipoeme neapărute icircn cărţile anterioare Poeziindash Naţionale (Paris 1957) are 13 poezii inedi-te Colecţiune de poezii vechi şi nouă(Bucureşti 1857) conţine doar patru-cinciscrieri noi Văzacircnd această statisticăputem spune că Cezar Bolliac este un pro-ducător modest departe de imaginea auto-rilor industriaşi din epocă Meditaţiile suntinspirate icircn chip evident de nopţile prero-manticului Young (cunoscute prin interme-diul francez) şi Lamartine Temele de reflec-ţie lirică sunt bdquoicircnşelăciunea nădejdiirdquo bdquocea-sul al treilea după miezul nopţiirdquo (tăcerea)bdquonecredinţa icircn prietenirdquo(dulce prieteşug)sinucidul icircnserarea amorul nălucul despărţi-rea moartea etc Sunt XII meditaţii dintrecare două (a VIII-a şi a IX-a) icircn versuriCelelalte sunt notate icircn proză lirică sau cumse spune icircn chip curent icircn poeme icircn prozăIată o reflecţie despre tăcerea macircngacircietoarece duce spre dulcea melanholie care la racircn-dul ei bdquoadoarme cumplitele furii ale neno-rociriirdquo

bdquoDulce tăcere Cine a ştiut a se folosi detine şi n-a găsit icircnzecită mulţămirea ce fiiichinurilor cu atacirctea os teneli o caută icircnbaluri şi ospeţe de mare cuviinţă Care denenorociri apăsat alergacircnd la al tău limann-a aflat icircntr-icircnsul azilul cel mai adevăratTu verşi icircn tinerile inimi acea dulce melan-holie ce adoarme cumplitele furii ale neno-rocirii şi făcacircnd să curgă icircn ele un moltămădu itor asemenea pacinicului pacircracirciaş algrădinilor odihneşti simţirile obosite decumplitele varietăţi ale soartei icircn tocmai caun milos stăpacircn ce descuracircndu-şi calulcăzut de osteneală şi de arsura zilii icirci desfa-ce toate chingile icircl bate pă spate c-o macircngacirc-ietoare macircnă ş-icircl sloboade icircn ră coarea icircnse-rării a paşte troscotul cel răcoros al cicircmpii-lor O cacirct este de plăcută icircntristarea ce tuaduci Omul depărtat de tot zgomotullumii icircntr-armat cu făgăduie lile nădejdiizboară pe aripile idolului său la scumpu-iobjet icircşi icircnchipuieşte poziţiile icircn care s-ar fi

11

Cezar Bolliac

6 Apud Andrei Rusu note la Scrieri II p 495

aflacircnd repetează vorbele ce i-a zis răspun-surile ce a luat face o plăcută critică slabu-lui icircnţeles ce scoate din ele numără căutătu-rile ce a cacircştigat de la ea oftările ei vorbelece se repeta icircn delirul cel dulce le dă o colo-ră după voia lui icircşi face o idee de ceea cegacircndeşte acum şi icircncacircntat icircn fermecul plă-cerii icircngacircnat de un somn icircntrerumpt aş -teaptă un vis care vine şi-l aruncă icircn braţeleeirdquo

Transcrisă icircn ortografia modernă reflec-ţiunea se poate citi cu interes ea arată fine-ţea spiritului şi mişcarea slobodă a imagina-ţiei lirice pe un cacircmp vast (predominantagrest) de referinţe Prieteşugul pe care icirclcacircntă Conachi şi Văcăreştii este icircn interpre-

tarea eseistică a lui Bolliac un bdquosoare duhov-nicescrdquo elementul ce ne deosebeşte de fiareun icircnger trimis din ceruri pentru a uni peoameni Decacirct dedat desfracircnării urii gelo-ziei mai bine bdquosă mă sfacircrşesc după cum m-am icircnceput icircn chinuri icircn spumegoaselevaluri adăogate de vijelia nenorocirilorrdquoscrie tacircnărul Bolliac doritor să treacă purmoral prin furtunile ce-l aşteaptă Icircnserareamomentul liric predilect al preromanticilorşi romanticilor romacircni este transpus deBolliac icircn peisajul Carpaţilor pe valeaPrahovei Aici ascultă zgomotul bdquovacirclceliirdquo(alt topos poetic romantic icircn poezia noas-tră) facirclfacircitul frunzelor argintate ale plopu-lui şi sunetele undelor izbite de stacircnci sub

12

Eugen Simion

umbrela vastă a crepusculului Apar icircnacest peisaj şi bălaia lună muribundul foc alsoarelui şi Vinerea strălucitoare ce rivalizeazăcu bdquodumnezeoaica cinstiirdquo O şezătoare desublimităţi cereşti o reuniune a elementelorcosmice icircntre zi şi noapte icircn spaţiu romacirc-nesc

bdquoSoarele ruşinat şi rănit totdeodată defrumuseţea interesantei bălaiei lune nepu-tacircnd sta faţă dulceţii acelia ce totdauna fugede dacircnsul s-ascunde dinainte-i lăsacircndu-inumai lumina ce-i este dator şi măreaţafecioară icircmpotrivindu-se negrului icircntune-rec al nopţii cu un pas lin pompos şi plinde dulceaţă se icircnalţă din orientul său Icircncăse văd sacircngeraticii munţi de aburi icircnrubi-naţi de murindul foc al soare lui cacircndVinerea repezită peste orizon icircn toatăstrălu cirea ei se icircnrivală cu dumnezeoaicacinstii Neputin cioasa noapte răsipitănedestoinică a se icircmpotrivi birui toarei ei icircşiascunde icircnvinsele-i umbre şi subt cel maimic copăcelrdquo icircncheiată cu o rugăciune respectată şi exal-tată

bdquoPărinte tu ce luminacircnd icircntunerecul ne -simţirii spărgacircnd adacircnca tăcere a haosuluiformaşi ast pompos uni vers numai pentrua cuvacircntului fericire Tu ce depuind icircn fo -coasa-mi simţire raza duhovniceştii luminiicircmi arătaşi icircn tot lucru al meu simbolPriimeşte din a ta icircnaltă lăcuinţă recunoştin-ţa ce mica-ţi fiinţă icircţi trimite de viaţa ce i-aidat Priimeşte slaba strigare a tarei credinţece icircţi icircnalţă din astă singurătate cu apusulunui soare din care icirci dăruişi Priimeşte res-pectul cu care şopteşte nu mele tăurdquo

Peisajul lui Bolliac cuprinde icircn afară deaceste obiecte cosmice şi lucruri mai profa-ne ca bdquoo-nverzită coastă parfumatărdquo bdquorodi-tori copacirdquo un bdquolimpede locrdquo un bdquocacircmpicircnrubinatrdquo şi bdquoun drum netedrdquo icircnnobilatetoate de un palat şi un pavilion fixat icircntrelac şi tei Aşadar lac tei coasta icircnverzită maiicircnainte valea zgomotoasă stacircnci şi deasupraforţele cosmice Bolliac are cu adevărat la1835 o imaginaţie romantică din careacum nu lipseşte dimensiunea religioasăIcircn meditaţia despre Sinucidul dăm peste

această rugă spusă de un Iov valah pe calede a-şi pierde credinţa

bdquoO Dumnezeu slăvit părinte şi stăpacircnziditor preaputernic al totului icircntregDeschide poarta vecinicilor tării ascultăglasul ce să rătăceşte neputacircnd a străbatepacircnă ia tine trimite macircna-ţi prea darnică amă scoate din labirentul chinurilor Părintepreadrepte Aridică-mă icircn azi lul tău trage-ţi icircnapoi raza ce ai depus icircn mine smulge-mă din groaznica tortură a agoniei Vino cuo moarte prea grabnică odihneşte-mi tulbu-ratul suflet sparge-i printr-icircnsă icircntunereculce-l icircneacă vezi-l cum te caută deznă -dăjduit Trage-l icircn scacircnteietoarele lumini ceicircţi strălu cesc lăcaşul Icircntoarce-ţi ochiul mări-nimos asupra fiinţii mele Umileşte-teIcircmbrăţişază o slabă neputincioasă creaturăVezi-o spăimacircntată icircngrozită icircn ghearaursi tei Vezi-mă icircn genunche smuls sfacircşiatdedesubtul bolţi lor talerdquoşi care se transformă icircn cele din urmă icircntr-o apostazie ca icircn psalmii arghezieni bdquoOcruzime tiran neicircnduplecat Urechea-ţinesimţitoare nu se apleacă decacirct numai laconcertele cacircntăreţilor [] tu nu-ţi tulburi ata tracircndăvie ca să asculţi ţipete jalnicerdquoSinuciderea devine un gest de revoltă unsemn de anarhie a spiritului Moartea icircnschimb este judecată icircn termeni umflaţiicircntr-o retorică apocaliptică bdquoIcircnger grabnical tarelui cabinet Sol uracirccios al iesmosuluilăcaş Negru ministru al tribunalului răsplă-titor Repede fulger purtător de-ntunerecNoptoasă spăimacircntătoare nevăzută săgea-tă ce desfiinţezi fiinţelerdquo

Exerciţiu notabil pe teme preromanticecu accente aspre de moralist care şovăierepet arghezian la 1835 icircntre credinţă şităgăduirea divinităţii Icircn volumul din 1843şi icircn celelalte poeme Bolliac cultivă maiicircntacirci miniatura samururile draperiilebogate catifelele icircn stilul lui Gautier şiidila romanţioasă

bdquoCacircnd o căldură dulce samururi catife-le

Sub draperii bogate de stofe de dantele V-adoarme p-un divan

Cacircnd mii lumini ascunse icircn lampe colo-rate

13

Cezar Bolliac

Resfracircng şi vă-nmulţeşte-n oglinzile-ardicate De jos pacircnă-n tavan

Ş-o copiliţă dulce racirczacircndă graţioasă Icircn reverenţe intră uşoară şi frumoasă

Ca şi un icircngeraş ndashŞi după ea un june măreţ voios şi tare Cu faţa vie plină cu fruntea-ntinsă

mare Şi şed p-un scăunaşrdquo

trece apoi la marile mituri cum ar fi acelaal geniului retras ca Moise icircn singurătăţilemuntelui pentru a sta de vorbă cu marelearhitect al universului Un personaj mitic pecare icircl icircntacirclnim la mai toţi romanticii de laByron la Eminescu Cezar Bolliac icircl locali-zează (Ermitul) icircn peisaj romacircnesc pe ostacircncă scorburoasă un icircnţelept uitat detimp şi icircnconjurat de racircuri ce mugesc icircn abi-suri de torente şi tempeste de creste fume-gacircnde şi de capre sălbatice undeva la obacircr-şia unei gacircrliţe de cristal icircn care icircnoată păs-trăvul şi lostriţa Eremitul lui Bolliac este oschiţă a Magului din poemele cu substratmetafizic ale lui Eminescu

bdquoEu mă unesc cu tine icircmi place să pri-vesc

Aceste vacircrfuri albe mai nalte decacirctnorii

Pe care schinteiază cacircte odată sorii Ce din cacircmpie-afundă deloc nu se

zăresc

Icircmi place s-ascult racircul mugind icircntr-unabis

Icircmi place-a privi brazii icircn formi de pira-mide

Moliftul şi cu tisa ce malurile-nchide Ca tari cetăţi icircn aer spre cer numai des-

chis

Icircmi place s-ascult vacircntul tunacircnd din malicircn mal

Icircmi place să văz capra sărind clin piatră-n piatră

Icircmi place s-aprinz zeada pe o icircntinsăvatră

Şi cerbul p-o sprinceană să-l văz fărărival

Să stau la obacircrşia gacircrliţii de cristal Mai rece decacirct gheaţa şi-n unda-i cea

măruntă Să văz suind un păstrov şi lostriţa

căruntă Mai iuţi decacirct săgeata pe piatra de

metal

S-ascult la paseri triste ce noaptea sedeştept

S-ascult tempeste negre departe-ntăracircta-te

Şi prăvălind copacii torente-nfuriate Şi văile să urle de un potop ce-aştept

Şi trăsnete icircn cremeni izbind neicircncetat Să icircmple tot eterul de aburi de pucioasă Să surpe icircn prăpăstii o stacircncă scorboroa-

să Să zbiere pe ea ursul de groază spăi-

macircntat

Şi liniştit icircn mine cacircnd preajma văz tur-bacircnd

Mai liniştit mai pacinic decacirct icircntr-ocetate

Icircn care mii de condici şi clase separate Icircmi spun că este pace cacircnd tot eu văz

gemacircnd

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboareneoprit

Ca acvila măreaţă cacircnd stă o vijelie Ce-şi ia-n eter avacircntul cătacircnd cu bucu-

rie Icircn strălucitul soare din cerul limpezit

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboarenencetat

Să zboare peste lume s-absoarbă-n veciicircn sine

O faptă rea sau bună s-o tragă toată-nmine

Ca soarele bacircnd rouă ce noaptea a văr-sat

Icircmi place s-afund gacircndu-n al timpuluinoian

Al vremilor trecute al celor ce-or să vie Şi-n ele să renască ca icircntr-o mare vie

14

Eugen Simion

Cum spun că renasc vulturi icircn ape dinIordan

Eu aş dori cu tine aci să vieţuiesc Să-mpărtăşesc cu tine şi gacircndul şi vorbi-

rea ndashAst dar cu care cerul dotează omenirea Şi care anticriştii pe buze ni-l zdrobescrdquoAceastă panoramă a singurătăţii şi măre-

ţiei geologice alpine apare icircn volumul din1843 sub titlul Pusnicul schimbat icircn Ermitulicircn Colecţiunea din 1857 Nu-i unica dovadăcă Bolliac are cu cacircteva decenii icircnaintea luiEminescu simţul naturii grandioase şi icircşiconstruieşte un spaţiu imaginar (un spaţiude securitate) populat cum s-a observat destacircnci mai icircnalte decacirct norii de racircurimuginde şi de brazi icircn formă de piramideGacircndul lui liric este şi mai cutezător vrea săsurprindă imaginea bdquocaosului universalrdquocum se poate vedea icircn alte poeme din aceas-tă familie mitologică (Un vis icircn Carpaţi Odimineaţă pe Caraiman) icircn care se tacircrăscbdquomonstruri legioanerdquo şi stau icircn ruinăbdquopalaturi milioanerdquo Altădată pe aici treceaumbra lui Zamolx şi păşeau uriaşii DacieiO temă iarăşi pe care o va cultiva şiEminescu ca şi panoramele cu turnuri goti-ce şi stacircnci sure şi găurite pe care icircncearcă săle deseneze acum (1844-1848) Bolliac voindsă sugereze mitul dacismului o unire de tita-nism romantic şi forme ale naturii primor-diale Ibrăileanu remarca icircn cursul lui deliteratură faptul că Bolliac are bdquofiorul infini-tuluirdquo dar nu are limba care să-l exprimeVersurile sunt totuşi cursive viziuneapanoramică se desfăşoară ca un măreţ flu-viu căracircnd catedrale de talii uriaşe turnurigotice palate de vacircrste titane semne ale uneicivilizaţii vechi laolaltă cu monstruri legioa-ne şi gigantici butingii monstruoşi Totu-iuriaş monumental icircn această panoramăpoetică Monumental şi monstruos măreţsemne ale unei lumi mitice

bdquoIcircntinsă panoramă ce-ncet icircncet se pier-de

icircn care se icircnmoaie se sting şi se-nfrăţesc Colorile d-a racircndul din cel mai icircnchis

verde Pacircnă-n rozoşii aburi ce razele-auresc

Icircn urmă-mi catedrale de talii uriaşe Ce din tăracircmuri fierte potopul a zidit Se-ntrec şi icircşi icircnalţă cărunte şi golaşe Mulţimi de turnuri gotici icircn cerul azurit

Aeriane stăvili ce taie Firmamentul Pe care bat icircn frunte furtunele trecacircnd Domenuri largi de iarnă pe care

Orientul Icircmbracă icircn tunice de purpuri luminacircnd

Sub strate de zăpadă ce timpul icircnnoieş-te

O strată se icircntinde de colţi adacircnci shis-toşi

Coloanele ce timpul smerit le ocoleşte Din care ies gigantici butingii mon-

struoşi

Ca monstruri legioane ce se tacircrăsc se-nvită

Icircn aer să răsufle de unde sunt striviţi Şi-n forme mari schidoale ce arta nu

imită Se-nşir pe sub prăpăstii cacircnd negri

cacircnd plăviţi

Palaturi milioane din vacircrstele titane Pacircrlite ruinate stau negre icircncruntacircnd Rămasuri tari semeţe antideluviane Ce-şi racircd de timp de secoli vecia stră-

bătacircnd

P-aicea uriaşii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvacircrlea din mal icircn mal P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-

aude P-aici icircncura calul viteazul Decebal

Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii icircn eterCine-ar putea să spuie această panora-

mă Prin vorbe cine poate s-arate-acest mis-

terrdquoIcircn Un vis icircn Carpaţi peisajul ndash icircnţeles

repet ca un spaţiu de securitate este maicalm şi ceva mai armonios deşi aflăm şi aicivăi afunde ceaţă deasă brumă cremenea stacircnciiicircn care locuiesc şoimii semne toate ale

15

Cezar Bolliac

unei geologii accidentate Sunt elementelemateriale ce pot da o sugestie despre sub-stanţa lirismului şi despre ceea ce GCălinescu a remarcat la Cezar Bolliac şianume bdquoaptitudinea viziunilor grandioaserdquoIcircn poemul Un vis icircn Carpaţi aptitudinea seadaptează unei viziuni romantice conven-ţional decorative fără sălbăticiile sublimedin Ermitul şi O dimineaţă pe Caraiman undebyronianul Bolliac face o poezie a monu-mentalului cu elementele unui bdquouniverspomposrdquo icircn care se adună toate forţele dis-trugătoare ale naturii (fulgere crivăţul cemugeşte gacircrle mari şi turbulente ceaţa receicircn care se afundă lumea materială)

bdquoNoaptea este neagră şi p-ast colţ demunte

Frigul cel de toamnă lasă p-a mea frunteBruma sa cea rece Tot tace icircmprejuru-mi şi ochiul nu

pătrunde Astă ceaţă deasă ce icircn văi afundeLumea va să-nece

Umezile boite fulgerul despică Tunetul detună pe maluri se ardicăFără precurmare Crivăţu-n pădure departe mugeşte Şi cremenea stacircncii ce-un şoim lăcuieşteVarsă gacircrlă marerdquoSchitul poem din aceeaşi sferă de sensi-

bilitate byroniană (preferinţă pentru singu-rătăţile montane icircn care se retrag icircnţelepţiişi se mai vede icircncă umbra lui Zamolx zeuldacic poeme ce vor să prindă imagineabdquocaosului universalrdquo) adică imaginea reclu-ziunii religioase a voinţei de macircntuire şităcerii divine Temă din nou din psalmiiarghezieni tratată de un poet care icircn plinăfebră revoluţionară bănuieşte că tăcerea luiDumnezeu este icircn fapt o formă a răzbună-rii sale Bolliac zice chiar mai dur a urii luiDumnezeu Poemul icircncepe cu pictura uneisumbre procesiuni monahale la miezulnopţii pe o vreme de spaimă (bdquolapoviţegrele pe vijelii pe viforirdquo) ce icircnaintează caicircntr-un tablou de Bruegel spre templulicircnnegrit de timp acolo unde călugării tre-buie să se roage după canon Părinţii suntbdquosinguriţirdquo şi icircnfăţişarea lor este jalnică ca o

icoană a zădărniciei lumeşti şi a agonieiicircntr-o lume pierdută din care Dumnezeu s-a retras icircntr-o tăcere pedepsitoare

bdquoSe mişc prin icircntuneric părinţii singuriţi Mai negri decacirct noaptea mai vechi

decacirct stejarii Cu pletele ca blana pe care-mbracă ţarii De privigheri şi posturi neicircncetat slăbiţi

Şi cacircnd luceşte-un fulger pe cacircţiva gacircr-bovi orbi

Al căror sacircnge-ngheaţă icircn vinele slăbite Se văd jucacircnd pe raze acele barbe-albite Ca fulgii unei ierne pe penele de corbi

Orbiţi de bătracircneţe slăbiţi d-al rugii jug Se leagăn icircn toiege căci mai le-au trecut

seara ndashSunt grei ca şi pămacircntul şi galbeni ca şi

ceara Ce luminează groapa de morţi fără coş-

ciug

Se mişc icircncet spre centrul icircn care e-năl-ţat

Un templu-a cărui cruce de nori se rugi-neşte

Precum se roade piatra-i de placircnsul cepisteşte (prelinge)

Din fruntea icircncreţită a celui genucheatrdquoPoemul se icircncheie cu o integrogaţie-

imprecaţie (bdquoAi hotăracirct tu Doamne sfacircrşitla ura tardquo) şi o reflecţie amară tăgăduitoa-re icircn modul lui Arghezi iarăşi cu o retoricăceva mai nestăpacircnită liric aici decacirct icircn ver-surile anterioare

bdquoO mintea mea se pierde cu cacirct o ducmai sus

Se pierde-n mii de gacircnduri ca urma-nlabirinte

Ca ruga şi ca placircnsul vărsate pe mor-minte

Se pierde ca tămacircia pe vacircnturi de apus

Se pierde s-adacircncează icircntr-un deşertnoptos

Se pierde să străbată voinţa-ţi vecinicia Ca acvila ce-aleargă să măsure tăria Ş-orbită icircn lumină se prăvăleşte-n josrdquo

16

Eugen Simion

17

Dans un livre reacutecent (bdquoCele douăEuroperdquo Bucarest 2013) ougrave jrsquoai repris desideacutees deacutejagrave avanceacutees dans un autre volumeen 2009 (bdquoRegards drsquohistorienrdquo) dans moneacutetude bdquoEurope de lrsquoEst- Europe de lrsquoOuestLa diversiteacute drsquoune identiteacute (pp 11-45) jrsquoaideacutefendu lrsquoideacutee que le titre mecircme du livretrahit il nrsquoy a pas historiquement parlantune seule Europe

Degraves le deacutebut de la civilisation europeacuteen-ne crsquoest a dire de lrsquoEurope chreacutetienne - doncagrave la fin de bdquolrsquoimperium Romanorumrdquo seacutepareacute

au IV- e siegravecle moment du triomphe drsquounenouvelle religion dans une bdquopars orientisrdquoet une bdquopars occidentisrdquo - on peut parlerdrsquoun clivage mental drsquoun deacutebut de divorcespiritual entre lrsquoOrient romain et lrsquoOccidentromain

Crsquoest le moment drsquoune deacutefinition dogma-tique par un bdquocredordquo diffeacuterent - avec lrsquoappa-rition du ceacutelegravebre bdquoFilioquerdquo le moment ougravelrsquoOccident drsquoun Augustin - preacutecurseur duCistercien Bernard de Clairvaux de MartinLuther et de lrsquoancecirctre des existentialistes

A gacircndiEuropa

Răzvan THEODORESCU

Il y a deux Europes sinon troishellip

Pentru d-l Răzvan Theodorescu este foarte clar că există două Europe ba chiar trei dacă ar fi să neluăm după cartea istoricului francez Fernand Braudel din 1985 Cele trei Europe Diferenţeledintre cele două Europe au icircnceput devreme din timpul imperiului roman cacircnd s-au separat icircnpartea occidentală şi partea orientală a imperiului Aceste diferenţieri au continuat din mai multepuncte de vedere (nu numai cel istoric) religios filosofic economic Azi avem fără icircndoială unmodel al consumerismului o occidental născut dintr-un capitalism specific lumii protestante şiun model ideocratic oriental provenind din tradiţia rusocratică şi turcocratică proprie dimensiuniiortodoxe din Sud-Estul europeanCuvinte-cheie două Europe modelul consumerist occidental modelul ideocratic oriental

Fernand Braudel Europa centrală

It is very clear for Mr Răzvan Tehodorescu that there are two Europe even three Europe if we canbelive into the Fernand Braudelrsquos book a French historian published in 1985 and named Thethree Europe The differences between the two Europe began earlier in the period of Roman empi-re where Europe was separated in western and eastern part of the Roman empire These diffrencescontinued from many points of view (not only from a historical point as the begin) religous onephilosophical and economic Today we have undoubltedly a model of Western capitalism consume-rism born from a specific Protestant world and the idiocratic oriental model proceeding fromRussian and Turkish political power proper to Orthodox dimension of South-eastern EuropeKeywords two Europe occidental consumerist model oriental idiocratic model Fernand Braudel

Mitteleuropa

Abstract

Răzvan THEODORESCU - Academia Romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoocom

Socircren Kirkegaard mdash exacerbant lrsquoangoisseet le peacutecheacute se voyait attacheacute agrave lrsquoapologeacute-tique qui nous prouve logiquement lrsquoexis-tence de Dieu drsquoune faccedilon aristoteacuteliciennepresque syllogistique et ougrave lrsquoOrient desPeacuteregraves cappadociens cristallisa son eacuteleacutementcontraire lrsquoaffirmation apophatique de ceque Dieu nrsquoest pas qui sera la voie preacutefeacutereacuteede lrsquoorthodoxie pour son mystegravere plenierCrsquoest une voie neacutegative qui descend dePlaton qui parlait du bdquobien existant au delagravede lrsquoecirctrerdquo

Un Occident attacheacute au bdquoresrdquo pragma-tique pas sophistiqueacute et pour cela mecircmearien cherchant Jeacutesus lrsquohomme adorant sesstigmates face agrave un Orient_meacutetaphysique mdashattacheacute au Logos croyant en Christ le divinmonophysite crsquoest le deacutebut mecircme du divor-ce intellectual de lrsquoEurope agrave lrsquoaube duMoyen Age

LrsquoAristote drsquoun Thomas drsquoAquin pourlrsquoOccident et le Platon drsquoun Plotin pourlrsquoOrient furent les deux balkaniques dupaganisme qui fondegraverent en quelque sortenotre Europe telle qursquoelle existe encore

Lrsquoeacutecho de cette situation on le retrouveaujourdrsquohui dans ce que les sociologuesconsidegraverent les deux modegraveles socio- eacutecono-miques le modegravele consumeriste occidentalissu drsquoun capitalism propre au monde pro-testant - comme Max Weber lrsquoa deacutejagrave indi-queacute- diffuseacute ensuite dans le monde catho-lique (nrsquooublions que ce sont la les preacutemicesde lrsquoeuroatlantisme et de la creacuteation delrsquoUnion Europeacuteenne) et le modegravele ideacuteocra-tique oriental descendant de la tradition dela Russocratie et de la Turcocratie propre agravela dimension orthodoxe de Feuro -meacutediteranisme dans le Sud- Est europeacuteenet dans lrsquoautre sous- zone de lrsquoEurope orien-tale celle ukraiumlno- russe

Il est vrai dans cette reacutealiteacute geacuteopolitiqueil ne faut pas neacutegliger lrsquoEurope centrale des-cendue de V Austrocratie la bdquoMitteleuropardquode Friedrich Naumann crsquoest la Hongrie laPologne le Pays Tchegraveque la Slovaquie quisont deacutefinis comme une mentaliteacute plutocirctune culture le monde de Franz Kafka et deMax Brod de Stefan Zweig et de CzeslawMilosz de Robert Musil et de MilanKundera

Une Europe Centrale qui pour moi resteune peripheacuterie active et creacuteatrice delrsquoEurope occidentale pour drsquoautres speacutecia-listes une Europe autonome une troisiegravemeEurope Le cas le plus illustre est celui delrsquohistorien hongrois Jenocirc Szucirccs- eleacuteve deIstvan Biro- brillamment prefaceacute parFernand Braudel (bdquoLes trois EuropesrdquoParis 1985 et je confesse que moi mecircmejadis croyait dans cette reacutealiteacute bdquoCele treiEuroperdquo dans bdquoDrumuri către ierirdquoBucureşti 1992 p 112- 114) Le grand histo-rien franccedilais remarquait agrave cette occasion bdquoLes limites de ces trois Europes se deacutepla-cent au cours de leurs longue histoire maisdeacuteplaceacutees plus agrave lrsquoEst et plus agrave lrsquoOuest cestrois universrdquo- il srsquoagit de lrsquoOccident euro-peacuteen de lrsquoEurope est-central et de lrsquoEuropede lrsquoEst- bdquose maintiennent srsquoaffirment serapprochent srsquoeacutecartent et agrave chaque instantde leur destin srsquoexpliquent lrsquoun par lrsquoautreA ce jeu lrsquohistoire comparative triomphe surtoute la ligne (ibidem p 5)

Jrsquoajoute qursquoune division tripartite de cegenre fut propre eacutegalement - un livre deMichel Foucher le montre (bdquoFronts et fron-tiegraveres Un tour du monde geacuteopolitiquerdquoParis 1988)- agrave drsquoautres continents celuinord- ameacutericain avec ses trois grandes enti-teacutes Etats Unis Canada Mexique (ibidem p367 et suiv)- celui africain avec leMaghreb lrsquoAfrique Noire lrsquoAfrique du Sud(ibidem p 139- 257)

Derniegravere question ougrave se trouve la desti-neacutee geacuteopolitique de lrsquoespace carpato- danu-bien

Quant agrave nous Roumains icircle latine dansun oceacutean non- latin la seule orthodoxie lati-ne et la seule latiniteacute orthodoxe du mondeunissant pragmatisme occidental et indivi-dualisme latin avec la recircverie orientalenous appartenons plutocirct - Nicolae Iorga lrsquoadit tregraves bien - au cible vers laquelle nousregardons plutocirct qursquoau lieu ougrave nous noustrouvons Et ces cibles furent tour agrave tour laByzance de lrsquoorthodoxie la Pologne catho-lique lrsquoIslam des sultans la Rome impeacuteria-le la France des Lumiegraveres et des reacutevolu-tions les Soviets de Stalin Washington etBruxelles de lrsquoOTAN et de lrsquoUnion Euro -peacuteenne (pour le moment la liste srsquoarrecircte lagrave)

18

Răzvan Theodorescu

Il y a deux Europes sinon troishellip

Encore nous appartenons agrave cette Europeorientale agrave la sous- zone sud- est europeacuteen-ne voisine des Balkans et nous pouvonscontredire avec les arguments de lrsquohistorienlrsquoaffirmation peacuteremptoire de lrsquoamericano-polonais tregraves influent qui fut ZbigniewBrzezinski il y a presque un quart de siegravecle

bdquoThe fact is that the terms EasternEurope and Western Europe during the lastseveral deacutecades were not geacuteographie butgeopolitical deacutesignations They reflected thepost- Yalta political division of Europebdquo(Policy for the West dans The NationalInterest printemps 1990)

Faux entiegraverement faux en ce qui concer-ne deux veacuteneacuterables parties du continent

avec une histoire diffeacuterente nuisible tregravesnuisible pour la diplomatie et malheurese-ment fort eacutecouteacute dans les chancellerieseuropeacuteennes peu habitueacutees ces dernierstemps avec lrsquoexactitude historique

Pour relativiser les choses faut-il encorerappeler les mots de Paul Valeacutery au lende-main de la Grande Guerre bdquoLrsquoEurope esten realiteacute un petit cap du continent asia-tiquerdquo

Lrsquouniteacute de notre continent pourrait res-sembler agrave lrsquouniformiteacute drsquoune caserne Sadiversiteacute par contre dans les deux ou lestrois Europes agrave la beauteacute drsquoun preacute drsquouneprairie ou drsquoun jardin fleuri

19

20

Care sunt deficienţele sistemului romacircnescde icircnvăţămacircnt cu precădere ale celui univer-sitar Care sunt problemele cel mai des icircntacircl-nite icircn activitatea profesională de zi cu zi arectorului Ioan Aurel PopIoan Aurel Pop Sistemul nostru de icircnvă-

ţămacircnt suferă de decenii icircntregi mai icircntacirci icircnurma dictaturii comuniste iar apoi dincauza degringoladei de după 1989 cacircndtoată lumea a făcut bdquoreformerdquo fără cap şicoadă icircn ritm prea alert fără să aibă răbda-rea de a le vedea urmările Icircnvăţămacircntulpreuniversitar nu reuşeşte un lucru elemen-tar anume să şcolarizeze toţi copiii dupăcum prevedea pacircnă şi legea instrucţiunii a

lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care sta-bilea că icircnvăţămacircntul primar de patruclase era obligatoriu şi gratuit De aceeagradul de analfabetism icircn Romacircnia a ajunsla niveluri icircngrijorătoare O a doua deficien-ţă este instabilitatea planurilor de icircnvăţă-macircnt şi a programelor şcolare Nimeni numai ştie ce şi cum icircnvaţă se scot şi se intro-duc materii peste noapte se elimină disci-pline consacrate de la Renaştere icircncoace icircnfavoarea a fel de fel de improvizaţii Se con-fundă anumite conţinuturi absolut necesareazi icircn educaţie (drepturile copilului cunoş-tinţe de sănătate cunoştinţe antreprenoria-le elemente juridice reguli de circulaţie

Interviu

Florian Saiu icircn dialog cu Ion Aurel Pop

Romacircniaicircncotro

Interviul cu academicianul Ioan Aurel Pop scriitor istoric şi rector al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca este de fapt o oglindă fină icircn cristalul căreia infirmităţile bubele şi mucegaiurilesocietăţii romacircneşti se dilată icircnfricoşător Tabloul vieţii noastre agăţat pe un perete discret alEuropei actuale slăbite de politici neinspirate se leagănă aiurit şi nici o macircnă sigură nu se găseştesă-l aşeze icircn lumină să-i dezvăluie frumuseţile şi personalitatea Dialogul cu profesorul Ioan AurelPop este un document al unei epoci grăbite un act nefardat dur ca orice adevărCuvinte-cheie educaţie cultură politică migraţie istorie adevăr Brexit Uniunea Europeană

trădător islamism democraţie utopie romacircn

The interview with Ioan Aurel Pop academician writer historian and rector of Babes-BolyaiUniversity of Cluj- Napoca is actually a crystal mirror in which infirmities sores and molds ofRomanian society expands appallingly The picture of our life hanging on a discreet wall of Europeweakened by the uninspired politics in senseless balancing move with no steady hand capable ofspotlighting its personality and beauty The dialogue with professor Ioan Aurel Pop is a documentof a hasty era a though free of makeup act as any other truthKeywords education culture politics migration history truth Brexit European Union traitor

Islam democracy utopia Romanian

Abstract

Ioan Aurel POP Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca Facultatea de Istorie-Filosofie e-maili_a_popyahoocom

rutieră apărarea contra incendiilor etc) cudisciplinele şcolare Aud că se introduce laclasa a XI-a materia numită Educaţie juridi-că Fals şi greşit Ca să facem asta trebuie sascoatem o oră de romacircnă ori de istorie oride geografie şi să predăm două semestreelevilor despre legislaţie să le dăm cacircte celpuţin două note pe semestru să icircncheiemmedii ale unor astfel de bdquomateriirdquo etc Prinurmare disciplinele vechi icircn care icircncap ori-cacircnd conţinuturi noi sunt mutilate reduseicircn favoarea unor pseudo-discipline caresunt icircn fapt seturi de cunoştinţe utile depredat la dirigenţie sau drept capitole icircnalte materii O a treia carenţă este supraicircn-cărcarea materiei Copiii noştri icircnvaţă multeşi de toate de-a valma fără discernămacircnt

Programele de matematică fizică chimiebiologie dar şi cele de ştiinţe sociale suntexcesive Icircn majoritatea claselor icircnţelegmateria doar 5-10 dintre elevi restul suntpierduţi pentru instruire Las deoparte cele-lalte carenţe ca lipsa personalului calificatsalarizarea dezastruoasă fuga specialiştilorbuni de icircnvăţămacircnt dotările slabe icircn şcolilipsa de igienă icircn şcolile rurale abandonulşcolar la ţară neputinţa de a-i trimite la şcolibune pe elevii din mediul rural pierdereade bdquocreiererdquo supradotate etc Adevărul estecă am ajuns să lucrăm cu profesori slabi şimediocri ceea ce ne determină să scoatemgeneraţii de absolvenţi slabi şi mediocriPentru viitorul acestei naţii faptul e catas-trofal

21

Romacircnia icircncotro

Icircn plus la noi copiii nu merg cu plăcerela şcoală ceea ce arată carenţe grave aleicircntregului sistem Educaţia icircn secolul alXXI-lea nu se mai face cu băţul nici cu ame-ninţări ci cu pasiune şi icircncredere E drept cănu se face nici cu imixtiunea neprincipială apărinţilor sus-puşi care cred că ştiu maibine cum se face instruirea şi care icirci pun lapunct pe icircnvăţători şi profesori desconside-racircndu-i

Nici icircn ceea ce priveşte şcoala superioarănu stăm mai bine De la bdquofabricile de diplo-merdquo prezente la tot pasul pacircnă la tezele dedoctorat plagiate ale demnitarilor avem detoate şi icircn universităţi Cel mai grav lucru icircnşcoala superioară romacircnească este credlipsa de icircncurajare şi de recunoaştere a cali-tăţii competiţiei şi performanţei Domneşteun egalitarism periculos care nu era aşa nicimăcar icircn regimul comunist Universităţilesunt egale indiferent că au 50 000 de stu-denţi sau 1000 de studenţi indiferent că sesituează pe locul 500 sau pe locul 20 000 icircnlume indiferent că au savanţi cu articolepublicate icircn revista bdquoNaturerdquo sau numai icircnziare judeţene Ba cele performante suntcacircteodată lăsate deoparte la rectificările debuget pe motiv că bdquoau banirdquo ca să fie bdquoaju-taterdquo universităţi slabe fără nicio perspecti-vă icircn acord cu un principiu colectivistpăgubos Legată de acest egalitarism estefinanţarea defectuoasă pe student-echiva-lent şi nu pe criterii de calitate Ca urmareuniversităţile fug după studenţi nu dupăprofesori şi cercetători de marcă Sunt icircnRomacircnia circa 100 de universităţi Multesau puţine asta e altă problemă Să luămcele circa 50 de universităţi de stat Toatesunt la fel icircn loc să fie ierarhizate Prin ie -rar hizare eu icircnţeleg icircmpărţirea lor icircn cate-gorii după capacităţi unele care să oferenumai pregătire la nivel licenţă altele lanivel licenţă şi masterat iar altele de icircnaltăperformanţă la nivel licenţă masterat şidoctorat Cele de nivel licenţă ar trebui sa fiede interes local şi să fie susţinute financiarde consiliile locale şi judeţene cele mijlociiar trebui sa fie de nivel regional susţinutede regiunile de dezvoltare şi numai celenaţionale să fie alimentate de la bugetDupă ierarhizare am avea nevoie de clasifi-

care Este absolut necesar să ştim periodiccu cine lucrăm care sunt cele mai bune uni-versităţi şi de ce De exemplu icircn funcţie de5 criterii mari să ştim care sunt primelecinci universităţi icircn ordine pe fiecaredomeniu şi care sunt primele universităţiindiferent de domeniu icircn Romacircnia Noiştim fireşte care sunt dar faptul nu esteoficial Dacă examinăm ranking-urile (clasa-mentele) internaţionale recunoscute dinultimii 5 ani constatăm că icircn acestea intrăicircntotdeauna doar 4-5 universităţi romacircneştiUniversitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj-Napoca (UBB) Universitatea din BucureştiUniversitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo dinIaşi Universitatea de Vest din TimişoaraUniversitatea Politehnica din Bucureşti Iarfinanţările ar trebui făcute fireşte icircn funcţiede aceste criterii de calitate

Rectorul UBB se confruntă zilnic cu pro-blemele cele mai complicate mai variatemai neaşteptate Nu se plictiseşte niciodatăDe la chestiuni curente legate de studenţi şiprofesori de personalul auxiliar de clădirişi de dotări de plăţi şi de bani de burse şide salarii de reparaţii etc pacircnă la congreseşi conferinţe ştiinţifice la implicarea icircn viaţaCetăţii la reprezentare internă şi internaţio-nală la primiri de ambasadori şi de altedelegaţii străine etc nimic nu-l ocoleşte perector La Cluj sunt 10 universităţi dintrecare 6 de stat (acestea formează un consor-ţiu) şi aproape 100 000 de studenţi de toatecategoriile la o populaţie totală de 400 000de locuitori Fiecare al patrulea clujean estestudent Ce poate fi mai frumos Univer -sităţile sunt brand-ul Clujului iar UBB cucei 42 000 de studenţi este azi cea maiveche mai mare şi din varii puncte devedere cea mai performată universitate aRomacircniei Provocările pentru rector suntde aceea extraordinare Eu sunt primul rec-tor din istoria instituţiei ndash fondate icircn 1581 ndashales de toţi dascălii şi de reprezentanţii stu-denţilor (aproape 2000 de votanţi) ceea cepresupune o mare icircndatorire A fi rectorulUBB nu este o funcţie de onoare ci una demare responsabilitate Rectorul este primulslujitor al comunităţii magiştrilor şi discipo-lilor iar dacă nu reuşeşte să fie e mai binesă renunţe la funcţie

22

Ion Aurel Pop

Primeşte Educaţia atenţia cuvenită din par-tea decidenţilor politiciNici pe departe şi asta se cunoaşte de

către toată lumea Educaţia este pentrumajoritatea decidenţilor politici o anexăsupărătoare şi o apăsare la buget Decidenţiipolitici la noi nu sunt oameni de stat Ei segacircndesc la sine şi la momentul actual laclipa de faţă la realegerea lor şi la plasareaicircn locuri călduţe nu la generaţiile care vorveni nu la binele general nu la prosperita-tea acestei ţări Ca urmare cei mai buniabsolvenţi nici nu se gacircndesc să fie profe-sori iar dacă au alte oferte (şi au) fug deşcoală ca de sărăcie

S-au operat icircn 27 de ani zeci de modifi-cări icircn domeniul educaţiei Cum se facecă nici pacircnă icircn momentul de faţă nu exis-tă un plan-cadru pe termen mediu şilung pe care să se bazeze unităţile deicircnvăţămacircntTocmai din motivele arătate mai sus

Oamenii de stat fac strategii şi nu tacticiPlanurile-cadru pe termen lung ţin de viaţageneraţiilor viitoare nu de clipa scurtă defaţă Noi facem felurite planuri dar mărun-te şi fără perspectivă nu aşteptăm icircnsă să levedem nici acestora urmările că facem alte-le şi altele Ca să reuşim ne-ar trebui unplan pe 10-20 de ani care să nu fie modificatde fiecare guvern care se perindă şi care să-şi arate roadele Cum să facem asta dacăschimbăm miniştrii educaţiei ca piesele petabla de şah dacă avem cacircte trei miniştri pean care aproape toţi şterg cu buretele ceeace a icircnceput antecesorul şi o iau de la capătParcă suntem supuşi blestemului lui Sisif

Numărul studenţilor a scăzut aproape lajumătate icircn mai puţin de zece ani Care cre-deţi că ar fi cauzele acestui fenomen icircngrijo-rătorCauzele scăderii numărului de studenţi

sunt mai multe Mai icircntacirci a scăzut popula-ţia generală a Romacircniei pe de o parte fiin-dcă se nasc tot mai puţini copii pe de altafiindcă pleacă mulţi romacircni tineri să lucrezeşi să trăiască icircn alte ţări Icircn al doilea racircnd decacircţiva ani ndash ceea ce este bine ndash bacalaurea-tul nu se mai poate lua foarte uşor Am

ajuns să obţină bacalaureatul cam 50-60dintre absolvenţii unei promoţii Asta aratăicircnsă şi altceva foarte grav cacirct de slab suntpregătiţi elevii de liceu Cum să avem icircnRomacircnia licee icircn care niciun absolvent să nuia examenul maturităţii Cum să avem elevide clasa a XII-a care să nu poată citi cursivcare să nu poată să scrie corect romacircneştecare să nu ştie lucruri elementare de culturăgenerală care să nu fi citit integral o carteA scăzut numărul studenţilor şi pentru că s-a mai tăiat din avacircntul unor bdquofabrici dediplomerdquo unor universităţi private carescoteau absolvenţi pe bandă rulantă Icircn finespectacolul sinistru din media romacircneascăicircn care sunt popularizaţi indivizi fără nicioşcoală şi fără cultură ajunşi milionariajunşi senatori şi parlamentari europeniicircncurajează ocolirea studiilor superioareCu şefi de stat care au afirmat că detestăşcoala cu prim-miniştri şi miniştri plagia-tori cu lideri de opinie agramaţi şi cu bdquocele-brităţirdquo care ascultă numai manele cum săne crească numărul de studenţi

Cum aţi caracteriza studentul romacircn dinprezent Ce-l defineşte şi ce ar trebui să-ldefineascăStudentul romacircn de azi are natural ceva

din eternul vieţii de student şi nu este nicimai slab şi nici mai bun decacirct studenţii deoricacircnd şi de pretutindeni E drept că influ-enţaţi de nivelul studenţilor din anii comu-nismului (de după bdquoobsedantul deceniurdquo)cacircnd selecţia se făcea bdquola sacircngerdquo tindem săspunem că studenţii nu mai sunt ca odinioa-ră Eu constat că proporţia studenţilor bunişi interesaţi de icircnvăţătură este la fel de maredoar că avem o masă de studenţi mai slabămai superficială mai puţin studioasă Mulţivin la universitate ca să aibă o diplomă sauca să facă voia părinţilor alţii vin fiindcă leplătesc părinţii studiile etc Studentul de azinu mai este ca acela de demult din maimulte motive Mai icircntacirci el este bombardatcu stimuli din toate părţile de la internetpacircnă la droguri Icircn al doilea racircnd i se spunemereu (greşit) să nu-şi folosească memoriafiindcă memorarea ar fi un lucru de ruşineAtrag atenţia că me mo ria este cred eu ocomponentă fundamentală a inteligenţeiumane şi că fără memorare bdquocomputerulrdquo

23

Romacircnia icircncotro

suprem care este creierul omenesc nu poatefuncţiona Ca să se poată defini prin inovarecreativitate şi spirit de competiţie studentulactual ar trebui să fie foarte instruit orinstruirea este lăsată icircn plan secund icircnfavoarea informării de moment după sursediscutabile icircn favoarea bdquotrăirii clipeirdquo ceeace este păgubos

Ce măsuri credeţi că ar trebui implementatepentru o mai bună funcţionare a sistemuluide icircnvăţămacircnt Există soluţii icircn contextulactual sau ar trebui reformat icircntreg siste-mulFireşte soluţii de redresare există icircntot-

deauna Orice elev ar trebui să fie obligat sămeargă la şcoală aşa cum prevede legea iarpentru asta ar trebui să se ajungă pacircnă lapedepsirea părinţilor a tutorilor etc Lipsade educaţie creează monştri Ar trebui sim-plificate planurile de icircnvăţămacircnt care săcuprindă doar materiile consacrate de expe-rienţa umană dar cu multe conţinuturi dinprogramele analitice primenite mereu Maibine puţin şi sigur sau bine icircnsuşit decacirctmult şi nereceptat Icircn icircnvăţămacircntul de masănu este bun principiul bdquoDacă cinci din clasăicircnţeleg este perfect restul să facă meditaţiiori să rămacircnă de căruţărdquo Se mai aud şi ast-fel de remarci Disciplinele ar trebui să aibăminim cacircte două ore pe săptămacircnă pentruca predarea ascultarea şi notarea să fie binefăcute Disciplinele cu o oră pe săptămacircnăsunt de prisos nu fac decacirct să icircntregeascănormele unor profesori fără ca elevii se aibăde cacircştigat Icircn al treilea racircnd latura de dis-cipline sociale şi umaniste trebuie icircntărităNu putem pregăti oameni-mecanisme sauoameni-roboţi pentru mileniul trei Deexemplu la limba şi literatura romacircnă lalatină la limbi străine la istorie la filozofiela geografie se icircnvaţă locul fiinţei umane şial colectivităţilor umane pe acest pămacircnt şiicircn Romacircnia Este o imensă ruşine să nu-imai icircnvăţăm pe romacircni de ce sunt romacircni şinu chinezi de ce locuiesc la Dunăre laCarpaţi şi la Nistru şi nu icircn nordul Africiide ce doinesc şi horesc de ce au doruri dece spaţiul lor este bdquomioriticrdquo sau de ce esteanumit bdquopicior de plairdquo şi bdquogură de rairdquoEste o imensă carenţă să nu mai ştie tinerii

cine a fost Publius Ovidius Naso sau Senecasau Hegel ce este un sonet sau un rondel ceeste stilul bizantin sau cum arată o fereastrăgotică Ne mişcăm prin lume cu laptopurileşi tabletele noastre vacircnăm pokemoni darnu mai ştim pe ce lume trăim nici dacăShakespeare a fost muzician ori dacăBeethoven a fost dramaturg I-am icircntrebatrecent pe unii dintre studenţii mei dacă nusunt redundant la curs dacă nu le spun che-stiuni ştiute de ei ca să pot complica un picdiscursul Răspunsul a fost dezarmantbdquoZiceţi icircnainte domrsquo profesor fiindcă oricene spuneţi este pentru noi necunoscutrdquoPentru icircnvăţămacircntul superior v-am spusdeja ierarhizarea şi clasificarea universităţi-lor finanţarea lor icircn funcţie de performanţăaccentul pus pe cercetarea ştiinţifică şi pecreativitate acordarea a 6-10 din PIB şcoliietc Şase la sută din PIB daţi acum şcolii aricircnsemna o investiţie care ar spori de zece oricel puţin icircn zece ani Zece la sută din PIBdaţi şcolii dar bine gospodăriţi ne-ar ajutaşi pe noi să visăm la nivelul Finlandeihellip

Care este din punct de vedere educaţionalportretul general al romacircnuluiEu nu cred icircn caracterizarea generală a

popoarelor şi nici icircn bdquopsihologiardquo lor Darsunt icircncercări meritorii icircn cercetarea univer-sală şi romacircnească icircn acest sens Cea maibună şi mai recentă ndash care ne priveşte directndash aparţine profesorului şi cercetătorului clu-jean prorector al UBB Daniel David Darnici aici profilul psihologic al popoarelornu este absolutizat Dacă este să vorbim deun profil general al romacircnilor sub aspecteducaţional atunci trebuie să remarcămdinamica acestuia modificarea sa icircn timpEra o vreme cacircnd proverbul bdquoAi carte aiparterdquo se aplica aproape ad litteram icircn sen-sul convingerii generalizate că fără şcoalănu se poate obţine nimic de la viaţă Chiar şigeneraţia mea a fost obsedată de acest ade-văr Azi aplecarea spre şcoală este mult mailaxă fiindcă părinţii nu mai au convingereanevoii de educaţie icircnaltă eficientă şi de cali-tate spre a le reuşi odraslele icircn viaţă Aşa căromacircnul de azi icircn medie este mediocrueducat şi instruit Nu numai că nu arecunoştinţele necesare din domeniul culturiigenerale dar nu mai ştie bunele maniere

24

Ion Aurel Pop

nu ştie să se icircmbrace să ţină tacacircmurile lamasă să păstreze curăţenia icircn casă şi pestradă să salute o femeie să icircntindă sau numacircna după caz etc Deocamdată aş zicedin acest punct de vedere băltim icircn medio-critate şi nepăsare după principiul rizibilbdquoMerge şi aşardquo

Sunt instituţiile educaţionale de la noidependente de politicSunt icircn măsură considerabilă dar nu

numai cele de la noi Din moment ce parti-dele politice formează parlamentele şiguvernele iar acestea dau legi şi le aplicăeste clar că instituţiile de stat (cel puţin)depind de factorul politic de culoarea celorde la putere Evident icircn ţările democratice ndashcum ne pretindem şi noi ndash dependenţaaceasta nu este directă ci mediată dar sepoate observa uşor de către cunoscătoriChestiunea gravă este compromiterea insti-tuţiilor noastre publice icircncepacircnd cu celepolitice icircn care lumea nu mai are icircncredereCa urmare poporul nu mai aşteaptă binelede la partide de la parlament şi de laguvern ceea ce este foarte grav

Formulaţi vă rog o scurtă caracterizare aistoriei Romacircniei de după 1989Istoria Romacircniei de după 1989 a fost o

speranţă continuă de mai bine pe fondulunei crize interne şi internaţionale care nuse mai termină S-au derulat procese demo-cratice importante icircn paralel cu inechităţicrase cu hoţii de neimaginat şi cu minciuniplanificate A fost peste un sfert de deceniuaşa de alert şi de contradictoriu icircncacirct e greude icircnţeles ceva clar şi precis E drept ndash spunistoricii de meserie ndash că istoria are nevoie deperspectiva trecerii timpului spre a putea fiicircnţeleasă Aşa că mai avem de aşteptatNumai să nu ni se aplece de atacircta aşteptat

Cum a influenţat perioada comunistă peisa-jul cultural al Romacircniei ndash icircn special dome-niul istoriei - şi ce efecte mai pot fi observateastăziPerioada comunistă cu o durată de peste

patru decenii nu este unitară şi uniformăcum cred unii azi Am avut icircntacirci instaurarearegimului care a durat din 1945 pacircnă icircn

1948 Am avut apoi perioada stalinistă(1948-1962) cu bdquodictatura proletariatuluirdquocu bdquointernaţionalismul proletarrdquo cu odioa-se crime comise cu sacircnge rece la Canal icircnicircnchisori şi icircn alte locuri Icircn literatură epocaaceasta se cheamă bdquoobsedantul deceniurdquoUrmează perioada dezgheţului a unui felde comunism romacircnesc cu faţă umană icircnvremea căreia s-a revenit la anumite valori(bine alese) naţionale romacircneşti (1964-1974) Icircn fine ultimii 15 ani (1975-1989) aufost ai comunismului dur naţionalist cacircndne-am icircnfundat icircn lipsuri şi nevoi dar amcontinuat să clamăm bdquomarile victoriirdquo săpreamărim bdquogeniul Carpaţilorrdquo şi să ne izo-lăm de lume Cultura a fost obligată să seadapteze ideologiei comuniste icircn toateipostazele sale şi a oscilat icircntre promovareaclasicilor marxism-leninismului şi a valori-lor bdquomarelui vecin de la Răsăritrdquo pe de oparte şi a traducerilor din KafkaHemingway Faulkner sau Ionesco a filme-lor cu Bette Davis şi Humphrey Bogart etcpe de altă parte Nici tratarea istoriei noas-tre nu a făcut excepţie de la aceste extremeIcircn bdquodeceniul obsedantrdquo aproape că nu exis-tam pe lume copleşiţi de Rusia şi deUniunea Sovietică se promova bdquointernaţio-nalismul proletarrdquo se preda doar limbarusă ca limbă străină scriitorii mari erauscoşi din programe personalităţile istoriceerau obturate dinastia străină ştearsă de pefaţa pămacircntului Romacircnia Mare declaratăbdquoimperialistărdquo formată bdquodin peticerdquo smulsepopoarelor din jur Eminescu şovin şi naţio-nalist poezia bdquoDoinărdquo interzisă etc Icircn aniice au urmat cam icircntre 1960-1965 şi 1975 seajunsese la un oarecare echilibru icircn sensulcă adevăratele valori istorice romacircneşti eraureintroduse icircn circuit anumite tradiţii inter-belice reluate autorii mari fiind studiaţi şirepublicaţi aproape toţi Icircn fine un noumare dezechilibru a urmat ulterior sprefinele anilor 1970 cacircnd romacircnii erau totulpe lume cu un trecut alb şi imaculat păşinddin glorie icircn glorie spre bdquounitate perma-nenţă şi continuitaterdquo icircn frunte cu bdquoicircncerca-tul partid comunistrdquo condus de bdquogeniulCarpaţilorrdquo şi de bdquosavanta de renume mon-dialrdquo Icircn această perioadă spre sfacircrşitul eiau reicircnviat icircn forme destul de agresivedacismul cu tracomania autohtonismul cel

25

Romacircnia icircncotro

mai vulgar sau protocronismul primitivNoroc că oamenii serioşi au rezistat şi căaceste bdquoteoriirdquo nu au putut pătrunde icircn şcolişi universităţi

Evident aceste avataruri au urmări pacircnăastăzi şi acestea sunt uşor de remarcatImediat după 1989 sătui de bdquoslava eternă aRomacircnieirdquo şi a bdquodinastiei roşiirdquo de trecutulfulminant romacircnii de racircnd au receptatavizi bdquoistoriilerdquo contrare icircn care eram pre-zentaţi drept homunculi diformi crescuţi icircnspirit gregar masă gelatinoasă fără perso-nalitate fără istorie cu o limbă bună numaide icircnjurături cu un trecut ruşinos şi laş etcNi s-a mai spus şi că icircntreaga istorie romacirc-nească este plină de mituri naţionalistealcătuite nu doar de istoricii comunişti cichiar de către cei mai mari istorici romacircnide la cronicari la Şcoala Ardeleană şi de laNicolae Bălcescu la Nicolae Iorga Icircn faţaacestei avalanşe de injurii nemeritate auprins glas din nou protocroniştii daciştiiromacircnofilii cei eterni ca timpul care-i decla-ră pe traci drept cei mai avansaţi drept creş-tini icircnainte de Hristos vorbitori de latină(pe care ar fi luat-o romanii de la daci) etcPentru aceştia culturi enigmatice şi discuta-bile documente apocrife clare contrafacerimedievale şi moderne devin creaţii alegeniului romacircnesc nerecunoscute de istori-cii de meserie care ar fi devenit parte a unuicomplot universal antiromacircnesc Astfelistoria reală bdquoaşa cum a fostrdquo ndash total nespec-taculară ndash deşi este mereu scrisă şi rescrisăde către specialişti rămacircne icircn umbră faţă deaceste elucubraţii care se mişcă icircntre celedouă extreme fie nu am fost nimic icircn isto-rie fie am fost totul Or discursul despretrecut (istoriografia) ndash care nu se suprapuneniciodată perfect peste realitatea trecută ndashtrebuie lăsat pe seama istoricilor Amatoriisau istoricii care nu se apropie de surse sepot fireşte pronunţa icircn legătură cu celecare au fost dar trebuie mereu precizat că ofac la modul diletant sub formă de opiniipersonale de eseuri de imagini artistice etcAltminteri publicul rămacircne cantonat icircntr-ogravă confuzie de planuri

Care a fosteste din punct de vedere istoriccea mai mare slăbiciune a poporului romacircnDar cea mai vizibilă calitate

E greu se spus O mare slăbiciune a fostcred delăsarea (defetismul ideea că la noimerge şi aşa) Această slăbiciune ne-a făcutsă pierdem mult icircn competiţia cu altepopoare Cea mai vizibilă calitate a fostcred un anumit echilibru icircn viaţă care aicircmbrăcat şi forme fataliste dar şi o putere şio ştiinţă de a oscila icircntre politica de rezisten-ţă şi cea de conciliere Cu alte cuvinte amştiut cacircnd să luptăm şi cacircnd să tratăm sănegociem ori să pertractăm (cum s-ar zice icircnArdeal) Noi nu ne-am apărat bdquogliardquo pacircnă lasinucidere ca unii vecini dar nici nu ne-amlăsat distruşi complet fără să luptăm Ţarasau bdquomoşiardquo a vieţuit şi a supravieţuit binecacirctă vreme ţăranii şi boierii au avut ceapăra Adică atacirct cacirct au avut icircn proprietatemoşiile lor mici care formau moşia ceamare Ţara Apoi rămaşi fără moşii ţăraniis-au ticăloşit dar nu icircntr-atacirct icircncacirct să piardăsperanţa şi să-şi ia lumea icircn cap Romacircnii nuşi-au părăsit ţara (ţările) pacircnă recent con-vinşi ndash cum se zicea pe vremuri la RadioEuropa Liberă ndash că bdquolocul romacircnilor este icircnRomacircniardquo

Mai sunt şanse (icircn viitorul apropiat) caRomacircnia să fie condusă de un regereginăNu cred că sunt icircn acest moment şanse

prea mari dar cine ştie Cum vedeţi CasaRegală a Romacircniei nici nu are icircn acestmoment un moştenitor tacircnăr şi viguros icircncare poporul romacircn să-şi poată pune spe-ranţa Pe de altă parte dacă prestaţia claseipolitice romacircneşti va continua icircn direcţiaactuală lamentabilă opinia publică romacirc-nească se poate schimba destul de uşorMonarhia modernă romacircnească (inaugura-tă la 1866 pe baza tradiţiei noastre monarhi-ce din secolele medievale) a fost cu excepţiadomniei lui Carol al II-lea un important fac-tor de stabilitate

Ce părere aveţi despre bdquomodardquo tezelor de doc-torat plagiate Politicienii au dat tonul iaranumiţi profesori le-au cacircntat icircn strune aju-tacircndu-i să comită culpe morale cu repetiţieCum poate fi extirpat acest fenomen penibilAceastă bdquomodărdquo ndash cum o numiţi ndash este

de fapt o catastrofă pentru prestigiul ştiinţeiromacircneşti şi al universităţilor din această

26

Ion Aurel Pop

ţară Este drept că după adoptarea modelu-lui Bologna doctoratul s-a redus la trei anişi a devenit dintr-o formă supremă de con-sacrare pe tăracircmul cercetării o formă destudenţie ultima etapă a studenţiei Dar deaici şi pacircnă la necinste şi impostură este odistanţă imensă La noi această pecingine aescaladat mult pentru că nu s-au luatmăsuri la timp Soluţia este simplă trebuiesă poată acorda doctorate doar acele univer-sităţi capabile să facă acest lucru iar condu-cători de doctorat trebuie să fie doar marilepersonalităţi ale ştiinţei culturii artei etcDe asemenea conducătorii de doctorat tre-buie responsabilizaţi alături de autorii teze-lor pentru corectitudinea acestor lucrări iarlucrările trebuie verificate prim mijloaceclasice şi moderne dintre care nu trebuieexcluse nici soft-urile antiplagiat Pedepselepentru plagiat se cuvine să fie icircnsă exem-plare Este cea mai bună metodă de descu-rajare pentru că din păcate munca de con-vingere nu merge la noi Politicienii plagia-tori ar trebui să primească chiar pedepsemai mari fiindcă abaterea lor de la princi-piile de etică este mai mare

Există - icircn domeniul educaţiei - o tendinţă desupunere oarbă faţă de directivele UniuniiEuropene care afectează identitatea naţionalăa Romacircniei S-a iniţiat la un moment datacţiunea de diminuare a numărului orelor deistorie icircn şcoli numărul orelor de limbaromacircnă de limba latină etc Cum comentaţiDin păcate icircntre defectele noastre mai

este unul numit slugărnicie Am fostmereu de-a lungul timpului supuşi altoraşi ne-am obişnuit poate cu acest statut deascultare şi cacircnd trebuie şi cacircnd nu trebuieNoi am urmat de multe ori orbeşte directi-vele europene privind globalizarea discri-minarea pozitivă drepturile minorităţiloretc şi ne-am tot umilit cu speranţa că varemarca cineva dar asta nu ne va răsplăticumva făcacircndu-ne europeni deplini Azi cevedem pe scena europeană Vedem cum seafirmă plenar vechile orgolii naţionalevechile idei de suveranitate naţionalăegoismele etnice cum renaşte ura faţă destrăini cum icircnfloresc prejudecăţile etno-lin-gvistice etc Iar noi defazaţi ca mai icircntot-

deauna vrem să bdquomodernizămrdquo şcoalaromacircnească renunţacircnd la anumite ore deromacircnă de istorie de latină etc Ca să obţi-nem ce Nu putem obţine astfel decacirct incul-tură prostie spirite gregare uşor de mani-pulat Cel mai bine se poate icircnvăţa ceicircnseamnă Europa de la orele de istorie totde la istorie se poate icircnvăţa ce icircnseamnă săfii romacircn icircn Europa alături de francezi degermani ori de polonezi Romacircnii nu se potintegra bine icircn Europa nu fiindcă nu ar fidestul de europeni ci pentru că nu ştiu sămai fie romacircni pentru că nu mai vin cumodelul lor de civilizaţie pentru că imită şiascultă mereu supuşi de alţii Europa esteformată din identităţi naţionale iar popoa-rele importante din Europa (cele care suntluate icircn seamă şi respectate) au identităţiputernice bine afirmate şi cunoscute de toţi

Există de asemenea o orientare europeană dealiniere la un anumit standard de uniformi-zare de comunizare a individului - prin edu-caţie Cum percepeţi acest aspect icircngrijoră-torAceastă orientare ndash cel puţin pentru

moment ndash cred că a dat greş Am participatşi eu la elaborarea unui aşa-numit manualunic de cetăţenie europeană Nu a ieşitnimic Cred că metodele nu sunt bune nuavem o metodologie general acceptată nuştim icircncă nici ce vrem exact sau ne imagi-năm că elevii sunt din plastilină şi că leputem da ce forme vrem Pe de altă parteeu cred că diversitatea este o mare bogăţiecare trebuie perpetuată icircmbogăţită şi sti-mulată Uniformizări forţate au aplicat doarregimurile totalitare şi nu au reuşit să creezedecacirct monştri Cred că ideile generale euro-pene se pot promova prin educaţie dar cucondiţia menţinerii echilibrului dintre spe-cificul local (naţional) şi cel european

Se pune icircn şcolile noastre prea mult accen-tul pe memoriememorare icircn detrimentulimaginaţiei al creativităţii Care ar fi formu-la potrivităŞi aici icircn acest domeniu trăim un para-

dox Pe de o parte memorăm chestiuniinutile iar pe de alta cacircnd ar fi de memorattotuşi ne ferim Copilul mic din clasele ele-

27

Romacircnia icircncotro

mentare pacircnă ajunge la vacircrsta majoratuluiare nevoie stringentă de exersarea memorieişi de acumulare de cunoştinţe Altminterimintea sa intră icircn letargie sau ajunge să fiepreocupată de chestiuni inutile sau chiarprimejdioase Icircnvăţatul pe de rost al unorversuri la romacircnă la limbi străine sau chiarla latină folosirea uneori a mnemotehniciireţinerea succesiunii cronologice a ereloristorice şi a curentelor culturale etc aveaurostul lor profund Un tacircnăr cercetător ca săpoată inova icircntr-un domeniu trebuie săaibă o zestre de cunoştinţe icircn propriul capcare e cel mai bun computer din lume A nesprijini doar pe bazele de date a căuta veş-nic pe Google sau icircn alte locuri este ca şicum am fi infirmi Fireşte nu trebuie să neoprim la memorare dar adesea noi facemicircn şcolile noastre chiar asta Şi mai facemceva nici nu memorăm şi nici nu cultivămimaginaţia şi creativitatea Atunci de undesă iasă creaţii valoroase invenţii inovaţiietc Formula potrivită ar fi iarăşi un echili-bru icircntre memorare şi imaginaţie dar echi-librul este foarte greu de atins Sunt mai fas-cinante extremele care nu conduc mereuspre alte extreme şi pacircnă la urmă sprenimic bun

Care este din punctul dumneavoastră devedere profilul cultural al RomacircnieiEste greu de spus icircn cacircteva cuvinte

Dintr-un punct de vedere romacircnii sunt unpopor paradoxal prin originea romană prinnume prin limba romanică şi prin forma decreştinare sunt occidentali adică se revendi-că dinspre civilizaţia şi cultura de succes dinlumea de azi pe cacircnd prin religie (confesiu-ne) prin ritul bisericesc prin limba bisericiiculturii şi cancelariei medievale prin alfabe-tul chirilic (folosit pacircnă nu demult) prinanumite aspecte de mentalitate balcanicăetc sunt mai aproape de lumea Răsărituluieuropean Acest lucru nu ar trebui să fieneapărat un handicap ci ar putea fi un mareavantaj fiindcă romacircnii ar fi icircn postura depunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale continentului nostru Din păcate nu ştiusă fie o astfel de punte o astfel de sintezăAstfel sub aspect cultural Romacircnia este oţară latină legată de civilizaţiile meditera-

neene o ţară care a traversat toate marilecurente culturale ale Europei de la EvulMediu şi Renaştere pacircnă la romantismpozitivism simbolism etc dar cu mari deca-laje şi cu mari complexe Pacircnă la icircnceputulepocii moderne romacircnii au mizat (mai multdin cauza geografiei decacirct din cauza istoriei)pe civilizaţia bizantino-slavă care le-a mar-cat profund destinul iar acest lucru se vedepacircnă azi Numai că această civilizaţie ndash icircnspecial după căderea Constantinopoluluisub musulmani icircn 1453 ndash a intrat icircn declin şinu a mai putut concura cu civilizaţia concu-renţială individualistă şi eficientă aOccidentului Aceasta din urmă a icircnvins nudoar icircn Europa ci şi icircn lume iar noi am fostsecole la racircnd pe picior greşit Cacircnd ne-amdat seama am luat măsuri de sincronizarecu Occidentul dar era tacircrziu handicapul eradestul de mare nu doar icircn raport cu marileputeri apusene ci şi cu vecinii poloneziunguri cehi slovaci croaţi sloveni carefuseseră de la icircnceput (deşi puţin excentricişi ei sub aspect geografic) prin forţa desti-nului pe calea cea bună Ceea ce v-am spusaici ca istoric nu justifică icircnsă icircn totalitatemarile noastre icircntacircrzieri sincopele noastreletargia visarea delăsarea hellip

Sunteţi profesor de-o viaţă Este respectatăaşa cum se cuvine această meserie icircn ţaranoastrăMeseria de profesor nu a fost niciodată o

mare fericire pentru toţi Grecii antici aveauo zicere edificatoare icircn acest sens bdquoPe cei pecare i-au uracirct zeii i-au făcut profesorirdquoDascălii au fost cam chinuiţi şi dispreţuiţi icircntoate societăţile şi icircn orice caz prost plătiţiLiderii politici icircn general s-au uitat de susla profesori fie din complexe de inferioritatebine camuflate fie din dispreţ sincer pentruo muncă pe care nu o icircnţelegeau şi care nuproducea nimic măsurabil şi nici obiecte pal-pabile Natural icircn epoca de prosperitate aştiinţei cacircnd marile invenţii icircşi dădeaumăsura valorii mulţi dintre profesori audobacircndit statute şi roluri impresionante Eucred icircnsă că nu este bdquoalta mai de folos zăba-vărdquo pe lumea asta ndash cum ar fi spus cronicarulndash decacirct a-i icircnvăţa pe alţii pe copii şi pe tinerimai ales De altminteri Cicero spune că nici

28

Ion Aurel Pop

nu există lucru mai bun pentru societate defăcut decacirct educarea tinerilor Profesorulbun nu predă ci oficiază de la catedră ştiindsă fie şi erudit şi familiar şi savant şi părin-te şi confident icircn acelaşi timp El nu face omeserie oarecare ci icircndeplineşte o misiuneicircncredinţată de comunitate iar de seriozita-tea misiunii sale depinde tot viitorul aceleicomunităţi Medicii şi profesorii vindecă şiicircntreţin corpurile şi minţile noastre făcacircn-du-ne să fim şi să rămacircnem oameni Dacăsocietatea noastră i-ar fi preţuit pe dascălicum se cuvine măcar icircn ultima sută de aniam fi putut fi la nivelul unor ţări respectabiledin Uniunea Europeană Aşa ne lamentămşi căutăm soluţii exotice ignoracircndu-le pecele simple şi la icircndemacircnă Altminteri ţaraasta a noastră a avut mari dascăli şi chiarapostoli şi icircnvăţători ai neamului care ne-ausalvat icircn momentele de cumpănă sădindu-ne icircncrederea necesară ca să ducem naţiuneamai departe

Ce salariu ar trebui să aibă un profesor pen-tru a putea trăi decentPentru un trai decent dascălul nu are

nevoie numai de bani ci şi de confort spiri-tual are nevoie de o icircmbinare sau de o sim-bioză icircntre condiţiile materiale şi statutul icircnsocietate icircntre bunăstare şi respectul comu-nităţii Un dascăl nu are de ce să fie umilfiindcă umilinţa predispune la compromi-suri iar compromisurile diminuează statu-tul coboară omul şi meseria Noi cam astaam făcut icircn ultimii ani l-am ajutat pe dascălsă fie modest şi umil să cedeze ispitelor săcaute venituri băneşti cu orice preţ ca sătrăiască Mai mult pe mulţi dascăli tineri şibuni pregătiţi bine pe banii noştri i-amalungat pe alte meridiane ca să aducă bine-le altor societăţi

Ce repercusiuni vor avea valurile de migraţiiasupra culturii europeneMigraţia aceasta europeană nu este o

surpriză pentru istoricii de meserie careştiu bine că de cel puţin două milenii miş-carea populaţiei este dinspre est şi sud-estspre vest Valurile de emigranţi au provocaticircntotdeauna probleme pentru că sunt greude gestionat şi pentru că societatea nu este

niciodată pregătită să le facă faţă Emigraţiaindividuală sau sub forma grupurilor micieste suportabilă fiindcă subiecţii de carevorbim se icircncadrează destul de uşor icircncomunităţile primitoare şi sfacircrşesc prin a fiasimilaţi Dacă icircnsă grupurile de nou- veniţisunt mari şi dese atunci se produce unfenomen icircngrijorător şi primejdios pentrustabilitatea lumii care primeşte emigranţiitind să trăiască exclusiv după propriilecutume şi chiar să le impună grupului-gazdă care icircncepe treptat să intre icircn disolu-ţie Din păcate acest proces periculos esteicircnsoţit de disfuncţionalităţi de conflicte deviolenţe şi tinde să distrugă anumite valoriconsacrate ale vechii populaţii icircnlocuindu-le cu cele ale nou-veniţilor Cred că icircn aceststadiu au ajuns anumite regiuni aleEuropei Fireşte că dacă acest proces avan-sează atunci se va modifica şi profilul cul-tural al vechiului continent Cultura euro-peană se bazează pe clasicismul greco-latinimitat reicircnviat şi dezvoltat de Renaştere şiicircn oarecare măsură de la Renaştere icircncoacepe de o parte şi pe creştinism (iudeo-creşti-nism) adaptat mereu şi modernizat de laReformă icircncoace mai ales icircn EuropaOccidentală pe de altă parte Aceste valori ndashcare au creat profilul cultural al Europei ndashsunt contestate azi icircn urma presiunilor noi-lor grupuri de populaţie educate icircn funcţiede alte coordonate

Riscă Romacircnia să fie icircnghiţă la racircndul ei deaceste mişcări de populaţiiNu cred că Romacircnia riscă o astfel de

disoluţie (cauzată de imigranţi) icircn viitorulimediat Romacircnia poate icircnsă intra uşor şisingură icircntr-o asemenea bdquoicircnghiţirerdquo prinobturarea valorilor care au stat la bazeleEuropei de către romacircnii icircnşişi de cătredecizia politică internă de către orientareagreşită a strategiilor educaţionale Vedemcu icircngrijorare că se icircntacircmplă deja acestlucru sub ochii noştri

Cre credeţi că sunt cauzele acestor dislocăride mase umane şi orientarea lor spreOccidentCauza principală sunt marile dezechili-

bre economice de pe planeta noastră deze-chilibre care nu au fost absente niciodată

29

Romacircnia icircncotro

dar care acum s-au accentuat sau dacă nuprin noile mijloace de difuzare icircn masă auajuns să fie cunoscute de mulţi şi să fie con-ştientizate de mulţi O altă cauză este politi-ca greşită a Occidentului faţă de ţările şipopoarele coloniale A fost un fel de provo-care a Occidentului faţă de grupuri mari deoameni obişnuite să trăiască icircn bdquolegeardquo lordupă racircnduielile şi ritmurile lor Noi amcrezut că reguli bune pe care le-am dobacircn-dit după milenii de civilizaţie de un anumitfel trebuie să fie la fel de bune pentrucomunităţi aflate pe alte trepte de dezvolta-re cu mentalităţi şi idealuri foarte diferitede ale noastre I-am provocat şi i-am lăsatapoi la jumătatea drumului Le-am arătat şile-am dat o vreme peştii ndash ca să folosesc oparabolă ndash dar nu i-am icircnvăţat cum să pes-cuiască temeinic Acum ei vin să-şi iabdquopeştiirdquo aşa cum ştiu singuri hellip

Ce părere aveţi despre aşa numita politicăcorectă a Europei Este această idee de tole-ranţă şi de falsă egalitate o strategie potrivităcacircnd vine vorba despre icircntacirclnirea a două civi-lizaţii total diferite (Vest-Est)Vedeţi chestiunea bdquociocnirii civilizaţii-

lorrdquo (ca sa-l pastişez pe conservatorulSamuel Huntington) este delicată şi atuncicacircnd vorbim de Europa de cea din vest şide cea din est darmite cacircnd ne referim laEuropa icircn ansamblu şi Orientul Apropiat şiMijlociu Lăsăm deoparte aici problemeleAfricii profunde şi ale Asiei Noi europeniioccidentali şi centrali ca şi americanii dinSUA am icircnvăţat să fim bdquogeneroşirdquo după ceam bdquosuptrdquo din plin ceea ce ne-a convenit dinlume Nu vorbesc aici de noi romacircnii civorbesc icircn ansamblu de bdquoclubul selectrdquo ndashajuns deja icircn criză şi numit UE ndash icircn care amintrat icircntr-un tacircrziu şi noi

Eu am trăit o scenă halucinantă icircnStatele Unite la icircnceputul anilor 1990 cacircnderam proaspăt visiting professor icircntr-o zi laUniversitate m-am dat poate cam ostenta-tiv la o parte ca să pătrundă prima icircnascensor o doamnă m-a privit lung şi mi-aspus să intru eu ca era racircndul meu şi că eanu era handicapată (pe-atunci termenulacesta icircncă nu era ofensiv) Ce icircnseamnăasta Că ceea ce numim bdquocorectitudine poli-

ticărdquo şi bdquodiscriminare pozitivărdquo ndash bdquorafina-menterdquo prin care noi vrem să ne distingemicircn lumea noastră ndash poate părea o chestiunestranie pentru alţii sau poate fi o realitateicircnţeleasă chiar pe dos Cu multiculturalis-mul este la fel dacă nu putem face ca civili-zaţiile să comunice sincer icircntre ele şi să-şiicircmpărtăşească reciproc valorile toată stră-dania este icircn van Or acceptarea celuilalt cutot ceea ce are el straniu pentru noi estedificilă

Putem spune că Europa se află icircn prezent icircnpragul unui război Ideologic religios teh-nologicSe poate spune şi aşa Ca istoric vă pot

spune că războaiele ca şi alte calamităţiumane şi naturale au lovit lumea dacă nuperiodic (icircn sens de cicluri cu termene pre-cise) atunci din timp icircn timp Lumea nu atrăit prin şi icircn războaie dar conflictelearmate (violente) au existat mereu Măicircndoiesc că am dobacircndit icircnţelepciunea de afi paşnici cu orice preţ Cacirctă vreme marigrupuri de oameni inclusiv icircn Europa vor-besc de război (fie el şi bdquosfacircntrdquo) şi preamă-resc un Dumnezeu care ar vrea să vadămoarte anumite fiinţe umane acest războine pacircndeşte la fiecare pas Las deopartepericolul tehnologicdigital care ne poatecopleşi oricacircnd din moment ce filmele pre-ferate şi premiate fac apologia violenţei iaroamenii icircşi pun viaţa icircn pericol ca să bdquovacircne-zerdquo creaturi virtuale

Ce icircnsemnătate are Brexit-ul icircn contextulUE organism din care face parte şiRomacircniaMarea Britanie nu a făcut niciodată

parte icircn mod organic din Europa niciicircnainte şi nici după crearea UE Mai sunticircncă englezi mai ales din generaţia maturăşi de vacircrsta a treia care cred că Dumnezeua creat Insulele Britanice ca să fie propria sagrădină aşezată pentru eternitate icircntr-obdquosplendidă izolarerdquo Mai sunt englezi carecred că dacă ţara lor a creat SUA CanadaAustralia Noua Zeelandă etc şiCommonwealth-ul ea este menită să aibă undestin de excepţie intangibil individualsituat pe o traiectorie veşnic crescătoare De

30

Ion Aurel Pop

aceea a face anumite sacrificii icircn numelegrupului (icircn cazul nostru UE) devine pen-tru unii de neacceptat şi de neicircnţeles Astanu icircnseamnă că marile puteri din UE s-aupurtat icircntotdeauna cu icircnţelepciune faţă deMarea Britanie Vinile sunt icircmpărţite

Este Romacircnia un stat vulnerabil dependentde alte state aşa cum am fost de-a lungulistorieiDa Romacircnia este icircncă un stat vulnerabil

fiindcă nu este şi nici nu va fi o mare putereNiciodată icircn istorie statele nu au fost egaleicircntre ele chiar şi atunci cacircnd această egalita-te era trecută icircn statute şi regulamente şiclamată icircn gura mare De aceea Romacircniaare nevoie de alianţe puternice de protecţiealături de state stabile şi sigure După cumse vede nici icircn NATO nu ne putem simţi pedeplin protejaţi mai ales pentru că demulte ori marile puteri fac icircnţelegeri pesteca petele celor mici apăracircndu-şi exclusiv pro -priile interese De altminteri se spune că icircnpolitică nu sunt prietenii ci numai interese

Din punct de vedere politic poziţia geografi-că ne avantajează icircn prezent sau dimpotrivăEste greu de spus Dacă istoria o fac

oamenii geografia (mai exact aşezarea geo-grafică) este un dat imuabil Poziţia noastrăicircntre Occident şi Orient ar putea deveni opunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale Europei dacă am avea oameni de statcapabili dar aşa ea este de multe ori o liniede separaţie pe care o calcă şi esticii şi vesti-cii icircncercacircnd să ne atragă cacircnd de o partecacircnd de alta Să ne amintim cum după AlDoilea Război Mondial am fost vărsaţi icircnzona de dominaţie comunistă cu voia celormari fără măcar să fim icircntrebaţi Azi liniade confruntare fiind icircn Ucraina suntem vul-nerabili icircn continuare şi putem deveni uşorndash dacă nu ducem o politică icircnţeleaptă ndash bdquovic-time colateralerdquo

Războiul din Ucraina foarte aproape de noice s-a icircntacircmplat mai exact Rusia a ocupatDonbass-ul fără ca UE să intervină fermAvem motive de icircngrijorare Mai directspus credeţi că am fi icircn siguranţă (suntemstat membru NATO şi UE) sau nu icircn cazulunei agresiuni a Rusiei pe teritoriul

RomacircnieiRusia a devenit de la Petru cel Mare

icircncoace (de prin 1700) o mare putere şiindiferent de avatarurile prin care a trecutde-atunci aşa a rămas ndash o mare putere La1711 ţarul Petru I a venit pentru prima oarăicircn Moldova ca oaspete al lui DimitrieCantemir şi cel puţin icircn spirit nu a mai ple-cat La 1812 ruşii au luat efectiv jumătatedin Moldova şi au făcut din ea o provincie amarelui lor imperiu După 1991 Rusia apierdut fostele republici sovietice dar nu s-a resemnat L-am auzit pe AlexandrSoljeniţacircn proaspăt revenit icircn Rusia mamădin exil la icircnceputul anilor 1990 spunacircndcă soarta Rusiei Ucrainei şi Belarusiei estesă fie icircmpreună icircntr-un fel de panslavismrăsăritean charismatic Iar scriitorul figuraca un democrat antisovietic şi anticomu-nist Dar era convins de rolul de mare impe-riu mondial rezervat ţării sale Azi Rusia luiPutin recuperează treptat imperiul de odi-nioară iar ocuparea Crimeii şi intervenţia icircnUcraina fac parte din acest program strate-gic Sigur Crimeea nu a fost niciodată ucrai-neană dar nici rusească nu a fost decacirct dela finele secolului al XVIII-lea de subEcaterina cea Mare Icircnainte de asta Crimeeaa fost tătărească fiindcă acolo secole laracircnd s-a aflat Hanatul Hoardei de AurRusia nu uită niciodată şi nu renunţă la ceeace a fost odată rusesc sau sovietic şi prinurmare nici la jumătatea Moldovei dintrePrut şi Nistru Noi (Romacircnia de azi) icircn con-cepţie rusească facem parte din bdquostrăinăta-tea apropiatărdquo lor şi ar trebui să fim dacă nualiaţii lor fideli cel puţin neutri binevoitoriDe aceea soarta noastră este greaIntegrarea noastră icircn NATO ne dă naturaloarecare siguranţă da nu ne salvează deameninţări Mai ales că NATO nu mai esteceea ce a fost

Ce opinie aveţi despre atentatele care auicircnsacircngerat Europa Au romacircnii icircn ţara lormotive să se teamă de aceste ororiAtentatele care au icircnsacircngerat Europa şi

care o icircnsacircngerează aproape zilnic trebuiesă ne icircngrijoreze icircn chip foarte serios Şiromacircnii au de ce să se teamă ca parte a civi-lizaţiei creştine şi occidentale (pentru cei

31

Romacircnia icircncotro

care vin din Răsărit noi suntem cu toţiioccidentali) Cacirctă vreme se vorbeşte despreun bdquorăzboi sfacircntrdquo şi cacirctă vreme se strigăaproape de fiecare dată bdquoAllah este marerdquonoi bdquoghiauriirdquo (necredincioşii) suntempotenţiale victime Şi noi creştinii am pur-tat războiul nostru bdquosfacircntrdquo dar l-am camterminat icircn Evul Mediu de cacircteva sute deani Vedeţi azi romacircnii se află peste tot şichiar dacă ororile nu se petrec deocamdatăla noi ai noştri devin victime

Ce părere aveţi despre situaţia din Turcia şicum credeţi că poate ea influenţa viitorul UENATO implicit viitorul RomacircnieiTurcia cu cei circa 80 de milioane de

locuitori este o mare putere regională laconfluenţa dintre Asia şi Europa Islamis -mul fundamentalist turc a fost oprit eludatşi reformat prin politica lui Mustafa Kemaldupă Primul Război Mondial iar lumeaeuropeană a putut răsufla oarecum linişti-tă Dar după cum se vede secole icircntregi desedimentări tradiţionale musulmane nu sepot şterge cu buretele mai ales icircntr-o lumecare icircn ciuda unei evidente modernizărirămacircne atacirct de inegală şi atacirct de plină defalii Icircntre Turcia europeană şi cea a cacirctorvamari oraşe europenizată pe de o parte şiTurcia asiatică profundă rurală şi profundataşată tradiţiei pe de altă parte diferenţelerămacircn majore Azi s-a radicalizat aproapeicircntreaga lume islamică şi nici Turcia nu arămas icircn afara acestui proces Icircn acestmoment din cauza politicii oficiale a Turciei(dar şi din alte motive) viitorul NATO şi alUE stă sub semnul incertitudinii iar Romacirc -nia care nici nu a apucat să intre bine icircn celedouă organizaţii are de ce să fie icircngrijoratăErdogan se află acum icircn dialog amiabil cuPutin politica de securitate a NATO icircnMarea Neagră bate pasul pe loc aliatul nos-tru bulgar pare să facă cel puţin icircn partejocul marii puteri slave de la Răsărit iar noitrăim deocamdată cu hellip speranţa

Ce carte scrisă de profesorul Ioan Aurel Popicircl reprezintă cel mai bine pe omul Ioan AurelPop (cu un scurt argument)E greu de spus Cred totuşi că mă repre-

zintă ca om (nu ca specialist) bdquoIstoria ade-

vărul şi miturile Note de lecturărdquo scoasă icircndouă ediţii la Editura Enciclopedică Nueste o carte revoluţionară şi nici nu a avutun mare succes de librărie dar spunecumva (celor curioşi să ştie) părerea meadespre cercetarea şi reconstituirea trecutu-lui dar şi despre lumea de demult de-acumşi din viitor Nu este o carte de cercetareistorică fiindcă cercetarea istorică se faceprin studiul aprofundat al izvoarelor al sur-selor este o carte de opinii (acumulate icircntimp) despre rostul şi menirea istoricului eo carte polemică fiindcă răspunde uneiviziuni contrare (expuse de profesorulLucian Boia) care relativizează completcunoaşterea trecutului respinge din discur-sul istoric criteriul adevărului şi ndash fapt foar-te grav ndash pune icircntreaga istoriografie romacirc-nească de la cronicari pacircnă la marii istoriciai secolului al XX-lea sub semnul mituluimai ales sub semnul mitului naţionalist Oreu am fost crescut sub zodia raţionalismuluiaplicat riguros icircn cercetare Şcoala istoricăde la Cluj a pus şi pune icircncă (sper) accentulpe studiul riguros al izvoarelor icircn sensul căviaţa de demult nu poate fi reconstituităprin impresii ci după criterii precise bazatepe ştiinţele auxiliare (metodele) istoriei pecunoaşterea limbilor clasice şi a celormoderne pe ample acumulări succesivecontinue temeinice Am icircnvăţat de la mariidascăli că a studia istoria naţională este odatorie ştiinţifică dar şi civică icircn acelaşitimp că scrisul istoric este o operă de mareresponsabilitate că nu se poate face cerceta-rea trecutului fără dragoste de viaţă deviaţă de demult şi de ţară Istoria ca discursse face după reguli ştiinţifice dar nu dupăreguli ca cele din ştiinţele exacte şi incumbăo mare pasiune pentru om comunitatenaţiune omenire etc Toate acestea nu seexclud reciproc ci se completează intră icircnarmonie şi sintonie Cred sincer că nu poţiiubi respecta icircnţelege şi descrie lumea(omenirea) dacă nu-ţi cunoşti şi iubeştilocul naşterii tale patria icircn sens de spaţiude vieţuire al părinţilor bunicilor moşiloretc Prin urmare erudiţia şi sentimentul(pasiunea) trebuie să meargă macircnă icircn macircnăfiindcă suntem oameni iar oamenii recifără sentimente icircncetează să mai fie

32

Ion Aurel Pop

oameni Azi din păcate tot mai multeicircndemnuri din spaţiul public vor să deve-nim mecanisme roboţi instrumente digita-lizate uşor de manipulat ceea ce nu pot săaccept Istoria deopotrivă ca realitate trecu-tă şi ca discurs despre ceea ce fost esteviaţă iar viaţa trebuie cunoscută şi cercetatăcu mare respect cu demnitate dar şi cuomenie

Numiţi vă rog cacircţiva romacircni care conside-raţi că au influenţat decisiv soarta popo ruluinostru (cu un scurt argument la fiecare)Au fost cacircţiva fără doar şi poate Eu

cacircnd mă refer la romacircni vorbesc de ultimamie de ani (de prin secolele IX-X icircncoace)fiindcă anterior trăiau doar strămoşi airomacircnilor Sigur din aceşti strămoşi s-auformat romacircnii dar nu este corect să vor-bim icircn sens atemporal despre romacircni cumfac unii dintre protocronişti care punbdquoTăbliţele de la Tărtăriardquo (de exemplu) peseama bdquogeniului poporului nostrurdquo Cel maiimportant romacircn este chiar poporul romacircnca subiect colectiv făuritorul celei maiimportante creaţii spirituale romacircneşti dintoate timpurile limba romacircnă Ca fiinţeindividuale aş enumera cacircţiva principimedievali de la Mircea cel Bătracircn şi Ştefancel Mare pacircnă la Mihai Viteazul (icircn EvulMediu voinţa domnului schimba destinulţării şi al poporului) pe diaconul Coresi(care a tipărit romacircneşte) pe Bracircncoveanupe Cantemir (oameni ai epocii moderne) pecronicari pe Varlaam şi Dosoftei peInochentie Micu (cel care credea că bdquonu poţiicircnvia cu-adevărat decacirct din pămacircntulpatrieirdquo) pe icircnvăţaţii Şcolii Ardelene hellip De-aici icircncoace sunt prea mulţi ca să-i maipomenesc pe toţi Oricum influenţaţi depoliticienii mai recenţi nici nu ne dămseama cacirct de mult datorăm oamenilorimportanţi din trecutul mai icircndepărtat pecare-i uităm şi desconsiderăm prea adesea

Se mai citesc cărţile istorice icircn Romacircniadomnule Ioan Aurel PopNu prea Se citesc eventual articole din

bdquoMagazin istoricrdquo şi bdquoHistoriardquo (ceea ce estebine) ndash deşi cele două periodice promovea-ză concepţii diferite despre cunoaşterea tre-

cutului icircn fond pentru asta am luptat pen-tru pluralitatea opiniilor ndash sau cărţi-bombăprezentate ditirambic de către un aparat depropagandă bine pus la punct şi aflat icircnslujba anumitor edituri De aceea publiculcare mai citeşte istorie receptează icircn maremăsură cărţi de pseudo-istorie cărţi deistorie contrafactuală sau de eseuri frumosbdquoicircmpachetaterdquo şi care lasă impresia că bdquoaşase scrie istoriardquo Noi nu am avut din păcateo mişcare culturală ca-n Franţa de exempluunde marii istorici medievişti şi-au datmacircna ca să prezinte publicului larg o lumerevolută pe icircnţelesul tuturor dar nealteratăicircn esenţa sa Noi vorbim icircn presă despre unEv Mediu barbar şi ruşinos icircn care se prac-ticau discriminări se asupreau minorităţileşi nu se aplica discriminarea pozitivă icircncare nu era democraţie libertate egalitateetc Păi nici nu era nevoie de toate acesteadin moment ce lumea medievală se baza peierarhie supunere privilegiu onoare etc şia funcţionat foarte bine aşa vreme de o miede ani Se citeşte azi multă istorie contempo-rană mai ales politică recentă fără discer-nămacircnt şi de aceea se forţează mereu uşideschise mulţi crezacircnd că generaţia noastrăa descoperit universul rotunjimea pămacircn-tului şi oxigenul sau că Iulius Caesar şiShakespeare ndash de exemplu ndash erau tareicircnapoiaţi icircn lipsa laptopului hellip

Numărul revistelor culturale şi ştiinţifice sediminuează treptat Ce viitor au ele Suntsuficient susţinute de statCred că suntem pe panta apusului pagi-

nii tipărite icircn formă clasică De aproape şasesecole tiparul cu litere mobile ne-a definitdestinul şi pare că a obosit Eu icircncep săicircntacirclnesc tineri care nu au citit niciodatăintegral vreo carte de beletristică de cacirctevasute de pagini ndash mă refer la cartea tipărită ndashşi care au cultură generală Este o culturăgenerală cacircştigată de pe computer de peinternet e vorba de tineri care citesc de zorcărţi digitale de anumite profiluri Sunt şicacircteva reviste culturale şi de specialitatedigitale cu mulţi cititori Revistele culturaleşi ştiinţifice clasice icircn formă tipărită sunttot mai puţine şi tot mai puţin citite Icircn urmăcu trei decenii orice intelectual romacircn din

33

Romacircnia icircncotro

domeniul umanist citea cu sfinţenie bdquoRo -macircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLucea -fă rulrdquo bdquoTribunardquo bdquoSteauardquo bdquoConvorbiriliterarerdquo bdquoRamurirdquo bdquoAstrardquo bdquoVatrardquo şi altecacircteva reviste sau măcar pe unele dintreacestea cumpărate de la chioşc sau primiteprin abonament Azi acest obicei aproape adispărut Natural pe de altă parte revisteleculturale şi ştiinţifice ndash icircn orice formă ar fiele publicate ndash nu sunt suficient susţinutede către stat fiindcă statul nostru se ocupăde altceva nu de educaţie şi nici de lumeaintelectuală

Ce cartecărţi aveţi acum pe noptierăAcum recitesc bdquoMagicianulrdquo de John

Fowles după obiceiul cacircştigat demult cămăcar 100 de cărţi mari din literatura lumiimerită mereu reluate recitite pritocite

Numiţi trei mari trădători din istoriaRomacircniei Este trădarea o caracteristică apoporului nostruAm avut fireşte trădători deşi depinde

mult din ce perspectivă priveşti trădareaTotul este relativ de aceea nu voi numiniciunul Trădarea este etern umană şi uni-versală iar romacircnii nu au vreun talent spe-cial icircn această direcţie

Icircn afara Academiei Romacircne au apărut multeorganisme suspecte icircmpopoţonate cu numelede academie şi alimentate cu bani din bugetulcontribuabililor Ce părere aveţi despre aceas-tă situaţie reprobabilăCred că aceasta este o pecingine naţiona-

lă icircn acest moment şi mă ridic ferm de cacircteori am ocazia contra acestui fenomen Să neicircnţelegem toată lumea aceasta civilizatăeste plină de academii (icircn Italia sunt dacănu mă icircnşel vreo 12 academii numite bdquonaţio-nalerdquo) de societăţi savante de institute deasociaţii culturale şi ştiinţifice etc Dinmoment ce Academia Romacircnă nu a icircnregis-trat această marcă la OSIM au apărut şi lanoi felurite bdquoacademiirdquo alternative Nici astanu este neapărat de condamnat icircn condiţii-le date Nu este acesta cel mai mare rău Darnoi suntem singura ţară europeană care lefinanţăm de la buget pe toate prin deciziaaleşilor noştri din Parlament ceea ce este

strigător la cer Nici măcar dacă am fi ceamai prosperă ţară europeană nu s-ar justifi-ca această practică Astfel susţinem cu baniicontribuabilului romacircn fără niciun discer-nămacircnt Academia Romacircnă dar şi aşa-numitele AOŞ (bdquoAcademia Oamenilor deŞtiinţărdquo ca şi cum Academia Romacircnă ar fiformată din altfel de bdquooamenirdquo) bdquoAca -demia de Ştiinţe Tehnicerdquo bdquoAcademia deŞtiinţe Medicalerdquo bdquoAcademia de ŞtiinţeAgricole şi Silvicerdquo şi altele create mairecent sau pe cale de a fi create Nu trebuiesă avem nimic cu aceste asociaţii cu o con-diţie să se susţină singure aşa cum seicircntacircmplă peste tot icircn lumea asta Susţinerealor de la stat creează mai multe inconve-niente icircn plan financiar şi ştiinţific-culturalpe de o parte se risipesc şi puţinii bani alo-caţi ştiinţei cercetării recunoaşterii presti-giului pe de altă parte se submineazăvaloarea Academiei Romacircne care conformlegii este forul suprem de consacrare ştiin-ţifică icircn Romacircnia Aşa titlul de academician(acordat prin lege doar membrilor titulari aiAcademiei Romacircne) este uzurpat de feluritepersonaje (unele onorabile) prezente toatăziua la TV publicul larg nu ştie ce să maicreadă şi unde să găsească reala valoare iarbanul public alimentează indemnizaţiiinventate Cred că icircnfiinţarea acestor bdquoaca-demiirdquo finanţate de stat este rezultatul frus-trării unor parlamentari care nu s-au mulţu-

34

Ion Aurel Pop

mit cu doctoratele luate icircn forme discutabi-le ci care au dorit să fie academicieniNeputacircnd obţine acest titlu autentic auinventat instituţii paralele hellip

De ce credeţi că icircn aprilie la sărbătorirea a150 de ani de la icircnfiinţarea AcademieiRomacircne icircn discursurile oficiale nu s-a pome-nit nici măcar un cuvacircnt omagial icircn aminti-rea lui Alexandru Ioan Cuza omul de care s-a legat iniţial destinul acestei instituţii Sa fifost vorba de rea voinţă sau pur si simplu deignoranţăSe poate să fi fost şi una şi alta Vă măr-

turisesc că m-am gacircndit la acest lucruatunci Noi oamenii avem cum ştim bineo mulţime de defecte iar unul dintre eleeste fără icircndoială bdquopliereardquo prea accentuatădupă vremuri după mode după regimuriEste evident că bazele Societăţii Literare s-au pus sub Cuza care a gacircndit icircn termeniserioşi icircntreg edificiul nostru naţional Caistoric ştiu că tot programul de dezvoltare aRomacircniei moderne a fost gacircndit la 1848-1849 şi pus icircn pagină de paşoptişti icircn docu-mentele elaborate sau prezentate la Iaşi laBlaj la Izlaz la Braşov la Lugoj la Cernăuţietc Icircntre revoluţionari o figură marcantă afost şi Alexandru Ioan Cuza Icircnfăptuireaacestui program a rămas icircnsă o sarcină a vii-torului adică a perioadei 1849-1918 Aşicircndrăzni icircnsă să spun că aproape jumătatedin acest mare efort de modernizare - icircnciuda impresiei de bdquoforme fără fondrdquo teore-tizate de Titu Maiorescu - s-a concretizatprin reformele lui Alexandru Ioan Cuzaicircnfăptuite icircntre 1859 şi 1866 Sunt de faptşapte ani şi nici aceştia icircntregi pentru căgrija lui Cuza icircntre 1859 şi 1862 a fost obţi-nerea recunoaşterii dublei alegeri (pe de oparte) şi desăvacircrşirea unirii icircn plan institu-ţional (pe de altă parte) Anul 1866 iese şi eldin discuţie fiindcă la icircnceputul lui dom-nul unirii a fost obligat să abdice Aşa cămarile sale reforme care au modernizatRomacircnia s-au făcut icircn anii 1863-1865 adicăicircn trei ani secularizarea reforma agrarăreforma şcolară crearea primelor universi-tăţi moderne reforma justiţiei reformaadministrativă etc Tot sub Cuza s-a lucratşi la noua constituţie prima constituţie

modernă adevărată adoptată icircn 1866 Noiazi din dorinţa de a restitui monarhiei deHohenzollern ceea ce comuniştii i-au răpitpe nedrept icirci recunoaştem merite maimulte decacirct a avut Pe vremea comunismu-lui eram aproape cu toţii ascultători faţă deregim iar azi cacircnd s-a dat liber la criticădemonizăm comunismul icircn ansamblu ca şicum atunci nu ar fi trăit oameni culţi niciconştienţi şi nici responsabili Dacă icircl lău-dăm pe regele Mihai trebuie neapărat să-lveştejim pe mareşalul Antonescu şi inversDacă suntem adepţii globalismului sau alUE credem că nu dă bine să fim şi patrioţisă ne iubim locul de naştere etc Cu altecuvinte procedăm prin excludere atuncicacircnd ar fi natural să gacircndim lumea princoexistenţă prin complementaritate şiarmonie Dar dacă vrem să fim corecţiatunci se cuvine să rostim răspicat bazeleAcademiei Romacircne s-au pus sub principeleAlexandru Ioan I prima şedinţă a icircnaltuluifor s-a putut icircntruni abia sub principeleCarol I cea mai grea şi mai rapidă etapă demodernizare a ţării s-a icircnfăptuit de cătreregimul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) iar următoarea - solidă şi temeinică -sub regimul principelui (1866-1881) şi rege-lui (1881-1914) Carol I A-l contrapune peCarol I lui Alexandru Ioan Cuza este o eroa-re copilărească Poporul romacircn i-a preţuitpe amacircndoi şi i-a aşezat pe locurile care li secuvin icircn Panteonul Naţional

Care este icircn opinie lui Ioan Aurel Pop celmai mare istoric romacircnCel mai mare istoric romacircn este evident

Nicolae Iorga Mai sunt cacircţiva foarte maride valoare europeană chiar dar Iorga esteunic irepetabil extraordinar A scris ndash ine-gal fireşte ndash mai mult decacirct ar putea citi unom normal icircntr-o viaţă dacă s-ar ocupanumai de citit hellip

Ce este istoria stimate domnIstoria este pentru mine viaţă viaţă

deplină Noi o calificăm drept trecut şiuităm că pentru cei care au trăit acest tre-cut era viaţă prezentă şi reală Eroareanoastră ca oameni ai prezentului este căsocotim clipa noastră drept eternă şi că

35

Romacircnia icircncotro

numim cu dispreţ viaţa de odinioară lumemoartă

Ce pasiuni are Ioan Aurel Pop icircn afara acti-vităţii profesionaleMulte dar nu prea uşor de icircmplinit din

lipsa timpului Fugit irreparabile tempus Icircmiplace să citesc poezie şi proză icircngrijescplante văd filme ascult muzică bună detoate felurile

Ce amintiri dragi păstraţi din copilăriePăstrez icircn suflet oameni şi locuri care mi-

au marcat viaţa Mai icircntacirci pe bunica pe liniepaternă văduvă de război de la vacircrsta de 35de ani rămasă mereu nerecăsătorită ca să-lpoată jeli pe bunicul (pacircnă la moarte a pur-tat doliu) şi ca să-l crească cum a vrut ea petata apoi pe părinţi pe dascăli pe prieteniPăstrez amintirea unui Braşov ca un tăracircmde poveste cu Tacircmpa cu Dealul Melcilorsau cu Turnul Alb şi cu Turnul Negru cuBastionul Ţesătorilor şi cu BisericaBartolomeu Mai tacircrziu am descoperitŞcheii cu Biserica Sfacircntul Nicolae cu LiceulbdquoAndrei Şagunardquo spre care mă uitam cumare respect şi cu admiraţie nedisimulatăDiriginta mea din şcoala generală DoamnaProfesoară Margareta Florea ndash icircncă icircn viaţăla peste nouăzeci de ani ndash ne vorbea cuadmiraţie despre forţa matematicii dar şidespre literatură Avea mereu asupra sa cacircteo foaie volantă pe care rezolva cacircte o pro-blemă deşi pe versoul foii putea foarte binesă scrie cacircte o poezie Pacircnă de curacircnd icirciscriam felicitări de Crăciun icircn versuri şi icircmirăspundea tot aşa hellip Apoi la 14 ani amintrat la bdquoŞagunardquo ndash ceea ce era o perfor-manţă ndash şi am ajuns icircn clasa ProfesoruluiIon Topolog-Popescu romancier cunoscutla Braşov care m-a icircnvăţat ce este literaturaşi de ce este nevoie de disciplinele umanis-tehellip Pe atunci trimiteam probleme rezolva-te la Gazeta de Matematică dar m-am lecuiticircn curacircnd hellip

Sunteţi un om religios stimate domnCred icircn Dumnezeu dar consider că cre-

dinţa este un lucru strict personal şi nu vor-besc despre asta Alta este chestiunea legatăde biserică şi de istoria bisericii despre care

icircmi place să vorbesc ore icircn şir şi să scriu cupasiune

Icircn numele islamismului mor astăzi oameninevinovaţi Ce este pacircnă la urmă religia S-a perimat atacirct de mult funcţia ei spiritualăicircncacirct a rămas doar un instrumentpretextpentru conflicte dure icircntre oameni cu menta-lităţi culturi şi educaţii diferiteNici religiile ca toate lucrurile de pe

lumea asta trecătoare nu sunt imuabileCredinţa ar trebuie să fie una şi nedespărţi-tă una şi aceeaşi dar şi credinţa ndash cum sevede ndash icircmbracă formele cele mai variatePacircnă la urmă icircnţeleg şi acest lucru şi icircl potşi argumenta dar ceea ce nu pot icircnţelegeeste intoleranţa faţă de credinţa altuia urafaţă de felul de a fi al altuia Am fost icircnvăţatde mic că este loc sub soare pentru oricine şică respectul pentru alteritate este o mărturiede omenie Necazul este că mulţi dintreaceia care trăiesc intens spiritualitatea caresunt credincioşi sinceri se lasă amăgiţi defalsele predici de icircnvăţături extreme icircncacirctdobacircndesc gustul conflictelor Şi icircn numelecredinţei (şi al bisericii) de-a lungul milenii-lor de istorie cunoscută s-au purtat războa-ie şi s-au comis crime La fel s-a icircntacircmplat icircnnumele dragostei (Războiul Troian) icircnnumele familiei (Războiul celor DouăRoze) al democraţiei al libertăţii al naţiu-nii etc Aceasta nu trebuie să ne facă sădemonizăm credinţa biserica iubireanaţiunea etc pentru că am comite o gravăconfuzie de planuri

Cacircnd vine vorba de stămoşi ndash pe cine ar tre-bui să pună romacircnul la loc de cinste Pe dacisau pe romani Sau şi pe daci şi pe romanişi pe slaviChestiunea cu strămoşii icircndepărtaţi ţine

mai mult de educaţie decacirct de realitateCine ar putea spune azi icircn ce proporţie sun-tem noi romacircnii daci romani slavi orialtceva Iar ideea aceasta că avem bdquosacircngerdquodacic roman slav sau cuman este nerele-vantă şi chiar periculoasă Specificul etnicsau naţional nu-l dau bdquosacircngelerdquo sau eredita-tea ci educaţia icircntr-un anumit mediu Dacămacircine iau un copil de romacircni abia născut şi-l mut icircn Suedia şi-l cresc acolo printre sue-dezi icircn şcoli suedeze obţin din el la 18 ani

36

Ion Aurel Pop

cel mai bun cetăţean suedez cu cele maiferme convingeri suedeze Totuşi anumitelucruri legate de etnicitate sunt sigure sauaproape sigure inclusiv icircn cazul romacircnilorDe exemplu faptul că romacircnii sunt azi sin-gurii moştenitori ai romanităţii orientale şică vorbesc o limbă romanică arată fărănicio icircndoială forţa latinităţii noastre faptulcă odată demult limba latină a dominataici asupra altor limbi Dincolo de orice con-siderente privind istoria limbii romacircne icircnviaţa cotidiană circa 80 din cuvintele pecare le folosim sunt de origine latină (moş-tenite din latina veche sau preluate ulteriordin alte limbi) cam 15 sunt slave iar res-tul sunt turcice traco-dacice maghiare etcSigur asta nu icircnseamnă că proporţia etnii-lor din care s-au format romacircnii este exact lafel dar această structură a vocabularului(lăsacircnd la o parte sistemul nostru gramati-cal latin) oferă anumite indicii şi asupra ori-ginii noastre etnice Interesant este faptul cădacă analizăm textele vechi romacircneşti dinepoca modernă timpurie (secolele XVI-XVII) proporţia cuvintelor de origine latinăeste aproape la fel de mare ceea ce spulberăteoria tendenţioasă a bdquorelatinizăriirdquo tacircrzii aRomacircnei Ştiu că unora le este foarte dragămoştenirea noastră dacică (tracică) ndash deşimi-e greu să icircnţeleg de ce ndash dar din păcatepentru aceştia nu avem deloc argumentesolide ca s-o putem susţine Ştim doar călimba dacilor era indo-europeană şi făceaparte din grupul satem diferit de grupul dincare făcea parte latina Dar nu ni s-a păstratniciun text icircn această limbă ci doar cuvintedisparate Poetul Ovidiu după vreo şaseani de şedere la Tomis printre greci şi bar-bari a icircnvăţat greu limba geţilor scriind şi obdquocărţulierdquo cu versuri icircn pomenita limbăscriere care s-a pierdut

Ce mai icircnseamnă astăzi să fii patriot cacircndmajoritatea politicienilor noştri (cu excepţiacelor care alunecă icircntr-un naţionalism agre-siv) se declară europeni Ne-am pierdutpatriotismul pur indispensabil unei naţiuniDa este o gravă confuzie de planuri şi icircn

chestiunile legate de patriotism şi de dra-gostea de ţară Tinerii nu mai ştiu ce să crea-dă fiindcă sistemul romacircnesc de instrucţiu-

ne şi de educaţie se află icircn derivă de deceniibune şi nimeni dintre cei cu putere de deci-zie nu pare preocupat de redresarea luiPoliticienii se declară europeni icircn lipsă dealtceva dar mai ales de convingeri fermede cunoştinţe de cultură generală şi de cul-tură romacircnească de idealuri de viaţă deproiecte pentru generaţiile viitoare Ca să fiipatriot autentic trebuie să-ţi cunoşti bineţara şi să ajungi astfel s-o preţuieşti Mulţipoliticieni romacircni confundă instituţiileromacircneşti care le taxează ignoranţa şi care-ichiar pedepsesc pentru incompetenţă pen-tru acte antisociale pentru hoţii de tot felulcu ţara şi icircn loc să se icircndrepte icircn urma gre-şelilor lor ajung să-şi urască ţara Dacă nuicircţi iubeşti icircn mod organic şi necondiţionatpatria nu ai cum să le explici tinerilor ceeste patria nu ai cum să fii sincer cu aceştiicircnvăţăcei iar ei simt uşor falsulPatriotismul a fost o vreme confiscat deanumite grupări naţionaliste şi pervertitdar timpul acestor partide şi persoane a tre-cut (cel puţin icircn acest moment nu avem icircnRomacircnia un partid naţionalist de forţă) şitotuşi cei mai mulţi intelectuali se feresc săvorbească despre ţară despre patrie desprespecificul naţional despre valorile noastreCred că Seneca spunea icircn urmă cu douămilenii că el nu-şi iubea ţara fiindcă eramare ci fiindcă era a lui Dacă nu iubim sin-cer ţara asta cu toate ale sale cu doruri cupatimi şi cu uri cu doine şi cu strigături cublesteme şi bdquocodri verzi de bradrdquo nu avemcum să iubim Europa sau omenirea fiindcăbdquopicurii cu strop de strop fac al mărilorpotoprdquo (ca să-l citez pe uitatul şi bdquofacilulrdquoCoşbuc care ştia atacircta cultură germană şifilozofie indică) Din micile şi multele iubirise naşte iubirea cea mare hellip Iar ţara astamerită iubire necondiţionată fiindcă releledin ea nu i se datorează ci ni se datoreazănouă nevrednici cacircrtitori mici la suflet şimari la pretenţii

Ce părere aveţi despre Uniunea Euro peanăVa rezista ca organism politicNu cred decacirct dacă proiectul său ndash bun

icircn principiu dar greşit icircn detalii ndash se varelua şi reface de la capăt pe baze noi maipotrivite Mai mult nu pot spune fiindcă nusunt viitorolog iar istoricii icircn ciuda unei

37

Romacircnia icircncotro

38

Ion Aurel Pop

prejudecăţi răspacircndite nu pot prevedea vii-torul Pot icircnsă ceva important şi adeseaignorat de contemporani pot icircnţelege şigestiona mai bine prezentul tocmai pentrucă au experienţa vieţii trecute iar aceastăviaţă trecută ndash cum vă spuneam ndash a fost pre-zentă pentru cei care au trăit-o atunci cacircndau trăit-o

Au ştiut romacircnii să-şi folosească libertateadupă 1989 sau sunt icircn derivă şi acumNu au prea ştiut decacirct parţial pe felii

Libertatea de care vorbiţi ne-a dat nouăromacircnilor un fel de vertij ne-a copleşit cuademenirea ei cu fascinaţia ei după deceniide control de partid şi de stat asupra tuturormişcărilor noastre Au venit oameni icircnţe-lepţi din Vest sau din icircnchisori ndash romacircni caşi noi ndash ca să ne spună pe romacircneşte ce estelibertatea şi nu i-am icircnţeles sau cacircnd i-amicircnţeles a fost prea tacircrziu Au fost şi alţii carene-au dezorientat cu dezinformările lor şi afost aproape imposibil să alegem gracircul deneghină Nici acum nu ne-am revenit şi nuavem clasă politică nu avem instituţii credi-bile ba mai mult vedem că şi Europa şilumea sunt icircn derivă ceea ce ne tulbură şimai mult făcacircndu-ne să nu mai distingemvalorile de nonvalori şi nici să preţuim şi săconstruim ceas de ceas libertatea autentică

Este democraţia o sintagmă utopicăNu democraţia are valoarea ei icircntr-o

lume de criză a valorilor dar anumiţi lideris-au apucat să compromită democraţia ceeace nu este greu Orice lucru bun ndash dacă nueste păstrat cu grijă ndash se degradează IcircncăPolybios dacă nu mă icircnşel scria acum maibine de două milenii că democraţia poatedegenera icircn anarhie monarhia icircn tiranie şiaşa mai departe Regimurile politice buneau adesea pandante rele şi trebuie pătrate cabdquobibelourile de porţelanrdquo fiindcă altminteriau bdquoexistenţa efemerărdquo (ca să-l parafrazezpe Ion Minulescu) Şi iubirea rău aplicată şigestionată poate ucide fiinţa adorată Eucred că societăţile statornice şi bine consti-tuite au mecanismele şi forţele interne nece-sare pentru a feri democraţia de abuzuri deinstrumentalizări de demagogie de popu-lism Noi nu suntem icircnsă din păcate o ast-fel de societate

Ce icircnseamnă stimate domn adevărul

Adevărul este greu de definit S-au stră-duit generaţii icircntregi de filosofi şi multeşcoli filosofice s-o facă şi nu au dat decacirctsoluţii parţiale fiindcă noi oamenii nuputem ajunge decacirct la soluţii parţiale Mi-arfi mai uşor să definesc adevărul istoric pecare trebuie să-l caute fiecare cercetător altrecutului Cel care are bdquomeseria de istoricrdquo(cum a spus Marc Bloch) este obligat săcaute şi să descopere adevărul adică săreconstituie lumile de odinioară bdquoaşa cumau fostrdquo (după expresia lui Leopold vonRanke) Fireşte nu va reuşi niciodată pedeplin fiindcă ceea ce a fost nu se maiicircntoarce (timpul este ireversibil) dar cu atacircte mai fascinantă căutarea Icircn vreme ce arti-ştii fac lumi uzacircnd de talent şi de imagina-ţie istoricii re-fac lumi folosindu-se deizvoare şi urmărind criteriul adevăruluiTotuşi e bine ca şi istoricii să fie puţinartişti altminteri tot discursul lor rămacircnesec fără sevă nu ajunge la sufletele oameni-lor Reconstituirea lumilor trecute se facepentru oameni şi reprezintă toată experien-ţa de viaţă a societăţii

Revenind icircnsă la adevăr icircn general tre-buie să constatăm că gradul de abstractizareeste mult mai mare După părerea mea ade-vărul este adecvarea cea mai apropiată din-tre realitate şi reflectarea acestei realităţi icircnmintea noastră Atunci cacircnd diferenţa din-tre realitate şi reflectarea sa este mică neapropiem de adevăr Dacă mă icircntrebaţi deadevărul absolut atunci vă spun sigur cănumai Dumnezeu icircl deţine şi nu ni-l revelănouă umililor săi robi Dacă ar face-o icircnsăam icircnceta să mai fim oameni hellip Adevărulca şi dreptatea este foarte important pelumea asta imperfectă dar nici adevărul şinici dreptatea nu au niciun rost fără bunăta-te Ajung să fie concepte seci icircntr-o lumegoală şi obosită Şi vă spune asta un om carea icircncercat să educe multe promoţii de elevişi studenţi şi care se bucură icircncă precum uncopil atunci cacircnd vreunul din foştii icircnvăţă-cei ndash acum om icircn toată firea ndash icirci spune pestradă bdquoVă salut domrsquo profesor Mi-aţi fostdascălrdquo

39

Fragmentecritice

Dumitru MICU

Un panoramic al presei romacircneşti

Dumitru MICU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescu e-mail instcalinescuyahoocom

Articolul de faţă evaluează contribuţiile istoricului literar clujan Mircea Popa icircn domeniul istorieipresei cu precădere a celei din Transilvania Istoria presei literare romacircneşti din Transilvaniade la icircnceputuri pacircnă icircn 1918 (icircn colaborare cu Valentin Taşcu 1980) Presa şi ideea naţională(2002) Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi (2011) Textul se concentrează asupraultimei apariţii vizacircnd bdquopresa de ieri şi de azirdquo icircn care sunt prezentate exhaustiv 19 periodicemajoritatea covacircrşitoare din Ardeal printre publicaţiile cercetate aflacircndu-se bdquoTribunardquobdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo bdquoTribunardquo (Arad) bdquoGazeta de la Turdardquo dar şibdquoConvorbiri literarerdquo şi bdquoViaţa romacircneascărdquo acestea din urmă abordate din perspectivă tran-silvanăIcircn ampla desfăşurare de istorie jurnalistică sunt identificate marile teme ale publicisticii transil-vane Acestea au legătură cu ideea naţională şi voinţa de emancipare a romacircnilor privesc concep-ţia li de rilor de conştiinţă romacircni (intelectuali de prestigiu scriitori ziarişti de frunte) care au ple-dat pentru icircnţelegere şi convieţuire armonioasă dar şi efectele manipulative ale unor publicaţii(rdquoPa triardquo din Budapesta1871ndash1972) icircncercate de cercuri guvernamentale maghiare asupraromacircni lor ar deleni O altă axă de orientări are icircn vedere combaterea exagerărilor cu privire la per-vertirea prin pu rificare a limbii contribuţia presei icircn ceea ce priveşte unificarea şi formarea lim-bii literare (şi a literaturii) participarea la acest fenomen a celor mai prestigioşi dintre scriitoriituturor bdquoprovinciilorrdquo istoricePanoramic jurnalistic icircnmagazinează o cantitate enormă de informaţie şi posedă meritul de pre-zenta interes atacirct pentru istorici pentru filologi cacirct şi pentru publicul larg Icircb ea străbate ca unfir roşu formularea lui Ion Breazu bdquoPresa Transilvaniei a fost timp de un veac laboratorul uriaşal conştiinţei naţionalerdquoCuvinte-cheie Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

This article evaluates the contributions of the literary historian of Cluj Mircea Popa in the fieldof media history especially of the Transylvanian media History of the Romanian Literary Mediain Transylvania from the beginnings till 1918 (in cooperation with Valentin Taşcu 1980) TheMedia and National Idea (2002) Journalistic Panorama The Media of Yesterday and of Today(2011) The text is focused on the last issue envisaging the bdquomedia of yesterday and of todayrdquo inwhich 19 periodical papers are presented exhaustively most of them from Ardeal the studiedpublications including bdquoTribunardquo (Arad) (bdquoTribunerdquo) bdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo(bdquoTransylvania Gazetterdquo) but also bdquoConvorbiri literarerdquo (bdquoLiterary Conversationsrdquo) andbdquoViaţa romacircneascărdquo (bdquoRomanian Liferdquo) the latter being approached from Transylvanian per-spective In the ample development of journalistic history the author identifies the great themes ofTransylvanian publications These are related to the national idea and the Romaniansrsquo will of

Abstract

40

Dumitru Micu

Icircn prodigioasa lui activitate de istoricliterar Mircea Popa acordă un constant inte-res presei Celei literare icircn special dar şicelei de orice alt caracter sau de oricacirct delargă cuprindere Trei dintre cele 19 volumepublicate pacircnă acum (Istoria presei literareromacircneşti din Transilvania de la icircnceputuripacircnă icircn 1918 icircn colaborare cu ValentinTaşcu 1980 Presa şi ideea naţională 2002Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi2011) sunt consacrate istoriei presei cu pre-cădere istoriei prese ardelene

Icircn ultima dintre aceste cărţi 12 din cele19 periodice prezentate exhaustiv au apăruticircn Ardeal Faptul e specificat chiar icircn titluri-le articolelor dedicate unora dintre ele ca dealtfel şi ale cacirctorva dintre cele incluse icircn pre-zentări colective bdquoTribunardquo sibiană Rilul cul-tural al revistei bdquoTransilvaniardquo bdquoGazetaTransil vanieirdquo bdquoTribunardquo de la Arad Momentedin trecutul presei sălăjene romacircneşti Aspecteale presei culturale maramureşene Presa dinValea Jiului Traseu revuistic alba-iulianTradiţii ale presei romacircneşti din Cluj-NapocaPeisaj revuistic bihorean bdquoGazeta de la Turdardquoetc Cacircteva dintre publicaţiile apărute icircnafara Ardealului şi chiar a Romacircniei suntabordate din perspectivă ardeleanăbdquoConvorbiri literarerdquo şi Transilvania Mişcarealiterară din Transilvania şi bdquoViaţa romacircneascărdquoPatria din Budapesta (1871-1972) e denunţa-tă ca bdquoprodus al manipulăriirdquo icircncercate decercuri guvernamentale maghiare asupraromacircnilor ardeleni Descrierea gazetei stu-denţeşti pariziene Romacircnul (1917-1918)include relatări privind participarea aceste-

ia la lupta poporului romacircn pentru icircnfăp-tuirea idealului său naţional

Incursiuni icircn presa ardeleană MirceaPopa operase din motive obiective şi icircnain-te de apariţia lucrărilor citate icircntrucacirct volu-mele sale precedente sunt despre TimoteiCipariu Octavian Goga Ion Agacircrbiceanu şiIlarie Chendi

Intitulată Presă şi naţionalitate prima sec-ţiune a Panoramicului jurnalistic se deschidecu articolul de sinteză Rolul presei dinTransilvania icircn formarea conştiinţei naţionale şia unităţii de neam construit pe două judecăţiconvergente (de realitate şi de valoare icircnacelaşi timp) una enunţată de Iorga icircnAlmanahul presei romacircneşti pe 1926 cealaltăde Ion Breazu icircn Literatura Transilvaniei(1944)

bdquoIstoria ziaristicii ardelene este dupăIorga ce mai frumoasă pagină din istoriaArdealului de o sută şi mai bine de aniicircncoace Filele ei cuprind gacircndirea şi simţi-rea celor mai de seamă bărbaţi pe care i-adat neamul romacircnesc icircn această provincieToţi scriitorii toţi dascălii icircn coloanele ei şi-au depus tot ce-au avut mai curat icircn suflete-le lor şi le-au socotit mai de preţ pentru vre-mea lorrdquo Icircn formularea lui Breazu bdquoPresaTransilvaniei a fost timp de un veac labora-torul uriaş al conştiinţei naţionalerdquoExactitatea acestor aserţiuni nu comportădiscuţii Icircntreaga informaţie depozitată icircncele peste 400 de pagini ale cărţii lui MirceaPopa atestă perfecta lor adecvare la realita-tea obiectivă Pe toată durata existenţei icircnafara hotarelor statale fireşti presa ardelea-

emancipation they refer to the thought of the Romanian leaders of opinion (reputable intellec-tuals writers top journalists) who pleaded for understanding and harmonious living togetherbut also the manipulative effects of some publications (bdquoPatriardquo in Budapest 1871ndash1972) attem-pted by Hungarian governmental circles on the Transylvanian Romanians Another axis of orien-tations envisages the fight against exaggerations regarding the perverting language by purifica-tion the contribution of the media to the unification and forming of the literary language (andliterature) participation in this phenomenon of the most prestigious writers of all historical bdquopro-vincesrdquo Journalistic Panorama collects an enormous quantity of information interesting both for histo-rians philologists and for the wide public Ion Breazursquos words pervade it like a read thread bdquoTheTransylvanian media was for a century the huge laboratory of the national consciencerdquo

Keywords Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

nă romacircnească a contribuit determinativ latrezirea şi dinamizarea conştiinţei naţiona-le condiţie primordială a izbacircnzii icircn luptapentru unirea din 1918 Călimara lui IosifVulcan ndash zicea Goga avacircnd icircn vedere defapt călimările tuturor scriitorilor patrioţi ndashbdquoa trasat şi graniţa politică (hellip) Ca pretutin-deni icircn istorie şi la noi condeiul a fost avan-garda tutunuluirdquo Concret precizează auto-rul Panoramicului acţiunea presei romacircneştitranscarpatice a vizat icircn condiţiile apariţieisub stăpacircnire străină patru obiective majo-re cristalizarea limbii literare unitarecomună romacircnilor de pretutindeni dezvol-tarea unitară a literaturii icircn toate ţinuturileromacircneşti adacircncirea caracterului popularal acesteia şi angajarea ei politică

Explicitacircndu-şi specificările MirceaPopa menţionează mai icircntacirci că lupta icircmpo-triva pervertirii limbii prin purism etimolo-gism şi toate celelalte aberaţii latiniste alecacirctorva filologi din Blaj a fost dusă nu doarde cărturari scriitori din vechea Romacircnie cişi de personalităţi şi periodice ardelene Icircnopoziţie cu şcoala blăjeană Telegrafuluiromacircn din Sibiu a adoptat de la apariţia(1876) scrierea fonetică Raliindu-se poziţiei

Convorbirilor literare icircn materie de limbăFamilia Tribuna mai tacircrziu Luceafărulsecundate de aproape toate celelalte publi-caţii din Transilvania au determinat icircnlo-cuirea şi acolo a bdquolimbii greoaierdquo cu cea cres-cută din vorbirea populară bdquomai curată şimai aleasărdquo bdquodulce şi fluidărdquo ridicată princreaţia marilor scriitori la demnitatea delimbă literară Transformarea aceasta nu s-arealizat fără a fi icircntacircmpinat rezistenţă Icircnarticolul Peisaj revuistic bihorean istoriculliterar constată că una dintre publicaţiileumoristice şi satirice din acea parte a ţăriiVulturul bdquoa dus o luptă necurmată icircmpotri-va pocirii limbii a schimonosirii ei cu totfelul de regionalisme sau străinisme Icircnacest sens revista publică parodii bineticluite după graiul franţuzit din Principatesau după cel latinizat din unele cercuri tran-silvănenerdquo

Considerabil s-a resimţit procesul de for-mare unitară a limbii literare şi a literaturiipe tot cuprinsul ţării de pe urma valorifică-rii creaţiei anonime Paginile revistelor luiIosif Vulcan Familia şi Şezătoarea coloaneleTribunei lui Slavici urmate de mai toateperiodicele literare din ţară se deschid pro-ducţiilor populare cu generozitateFolclorul alimenta de altfel literatura cultăicircnsă de la apariţia acesteia Icircn contextulcreşterii accelerate a interesului pentru fol-clor apar autori populari prelucrători demotive folclorice precum Anton PannPetre Ispirescu Ioan Popovici-BănăţeanuIon Pop-Reteganul Petre Dulfu MironPompiliu Virgil Oniţiu

Efecte osmotice a avut icircn condiţiileexpansiunii presei amplificarea şi intensifi-carea relaţiilor culturale literare icircndeosebiicircntre ţinuturile icircntinse de o parte şi alta aCarpaţilor Prin lansarea lui EminescuFamilia a devenit icircncă din timpul apariţieila Budapesta o publicaţie panromacircneascăşi şi-a desăvacircrşit această apartenenţă prinprezenţa icircn spaţiul ei mai ales după muta-rea la Oradea a mai tuturor scriitorilorromacircni de bdquodincolordquo Alecsandri Heliade-Rădulescu Bolintineanu Bolliac HasdeuCreangă Caragiale Duiliu ZamfirescuDelavrancea Vlahuţă chiar MacedonskiAceasta pacircnă la Primul Război Mondial Icircnperioada interbelică nimeni nu mai stă să

41

Un panoramic al presei romacircneşti

diferenţieze scriitorii după originea regio-nală Cotruş Lovinescu AgacircrbiceanuPapilian Pillat Cioran Noica VirgilGheorghiu Ştefan Baciu Eugen IonescuOctav Şuluţiu Anton Holban MirceaDamian apar ca membri ai aceleiaşi bdquofami-liirdquo Numeroşi bdquoregăţenirdquo colaborează şi lacelelalte organe ardelene de publicitate IcircnGazeta Transilvaniei de exemplu alături deCipariu Bărnuţiu Iosif Vulcan IonMaiorescu AT Laurian semnează HeliadeC Negruzzi G Sion icircn Tribuna de la Aradicirci găsim şi pe Sadoveanu Brătescu-VoineştiGacircrleanu Anghel Topacircrceanu Eftimiu Cutimpul situaţia se va generaliza colaborări-le neardelene icircnmulţindu-se inclusiv icircnpublicaţii apărute la marginile teritoriuluiromacircnesc Relevant icircn acest sens e peisajulrevuistic maramureşean Icircn publicaţii caAstra Maramureşului şi Căminul nostru dinSighet Cronica Icircnfrăţirea şi Nord Vestul dinBaia Mare Datina din Satu Mare şi multealtele din alte regiuni pot fi parcurse textede şi despre icircntre alţii N Iorga IonMinulescu Ion Pillat N Davidescu OresteNichifor Crainic Al O Teodoreanu IonelTeodoreanu Barbu Nemţeanu OtiliaCazimir Artur Enăşescu Gh BrăescuDemostene Botez Mihai Codreanu RaduBoureanu Ovidiu Papadima

De colaborarea ardelenilor la presa dedincoace nu e tocmai propriu a vorbiStabilit la Iaşi integrat colectivului Vieţiiromacircneşti Topacircrceanu bdquodevine moldovanrdquoSchimbacircndu-şi domiciliile ardelene GogaIosif devin bucureşteni Cu atacirct mai multTitu Maiorescu Un muntean un moldovanun oltean era icircnainte de 1918 pentru tran-silvăneni bdquofrate din Ţarărdquo prin bdquoŢarărdquo tran-silvănenii icircnţelegacircnd bdquoRomacircniardquo De aicilozinca lor bdquoVrem să ne unim cu TarardquoRegăţenii icircnsă nu voiau bdquounireardquo cuArdealul ci recuperarea lui reintegrarea luiicircn Ţară Icircn consecinţă pentru munteni mol-doveni olteni dobrogeni orice contact cuardelenii era un pas icircn această direcţie Icircncazul concret conlucrarea pe tăracircmul pre-sei ca şi pe oricare altul era un mod alcimentării unităţii spirituale şi sufleteşti aromacircnilor din estul şi vestul CarpaţilorAceasta pacircnă icircn 1918 După aceea prezenţascriitorilor romacircni ciscarpatini icircn reviste

transcarpatine a icircncetat să aibă semnificaţiepolitică păstracircnd-o numai pe cea literară

Posibilitatea unirii statale trainice la nivelstatal fiind condiţionată de conştientizareanecesităţii ei realizarea acestei conştienti-zări implica o cacirct mai largă difuzare a cultu-rii icircn mase Icircn acest scop romacircnii ardeleniluminaţi şi cu dare de macircnă s-au străduitde icircndată ce a fost posibil să procure mijloa-ce de a suscita icircn popor gustul citituluidorinţa de instruire Apariţia primelorperiodice (Ateneul romacircnesc Foaia duminiciiFoaie literară Gazeta de Transilvania) a fostanticipată de construirea unei aşa-zisebdquobibliotecirdquo Biblioteca romacircnească (1821) a luiZaharia Carcalechi Cu timpul asemeneainstrumente de propagare a culturii aveausă apară pe lacircngă organe de presă şi institu-ţii Icircn acelaşi an cu Tribuna Slavici icircntemeia-ză la Sibiu Biblioteca poporală sub al căreigeneric apar o sumedenie de cărţi de formatmodic accesibile oamenilor simpli conţi-nacircnd povestiri şi poezii inspirate din viaţasatelor şi din cea a straturilor urbane de josbasme traduceri

Exemplul slavician e urmat de EneaHodoş care icircn 1899 organizează laCaransebeş Biblioteca Noastră de librăriadin Braşov ce editează romane deSocietatea pentru fond de teatru icircn a căreiBibliotecă teatrală apr desigur producţii degen dramatic O Bibliotecă poporană a luatfiinţă şi sub egida Asociaţiunii transilvanepentru literatura romacircnă şi cultura poporu-lui romacircn (ASTRA) creată icircn 1861 Primulvolum apărut acolo e Povestiri din viaţa ţăra-nilor noştri de Ion Pop-Reteganul I-auurmat cărţi ale unor scriitori ardeleni demărimi diferite de la AP Bănuţ Al CiuraI U Soricu Petre Dulfu Al Lupeanu MelinN Potra Petrescu la Slavici Coşbuc IosifGoga precum şi opere ale unor somităţi dinregat Alecsandri C Negruzzi CreangăAnton Pann Pe lacircngă scrieri literareASTRA edita pentru săteni calendare şialmanahuri Cu timpul avea să tipărească şiopere ştiinţifice Primele ţin de domeniulistoriei al istoriei literare şi al lingvisticii(monografia Tudor Vladimirescu de N IorgaIstoria literaturii romacircne Epoca veche de SextilPuşcariu) şi tot astfel o seamă de volumescrise de icircntre alţii Ion Lupaş N

42

Dumitru Micu

Dobrogeanu C Daicoviciu Anterioarăacestor apariţii este cea a revisteiTransilvania (1858-1889) al cărei cel dintacirciprin redactor a fost bdquoveneratul şi cunoscutulNestor al presei romacircneşti din acea vremeexperimentatul G Bariţrdquo icircnteme ietorulperiodicelor Gazeta de Transilvania Foaie pen-tru minte inimă şi literatură Observatorulprin care el bdquoa pus bazele trainice ale jurna-lismului transilvăneanrdquo Una dintre modali-tăţile cultivării prin aceste periodice a senti-mentului unităţii de neam a fost participa-rea la toate sărbătorile scriitorilor romacircni deseamă ardeleni şi regăţeni popularizareaicircn permanenţă a creaţiei lor Icircn acelaşi timpASTRA organiza adunări populare şeză-toriconferinţe reuniuni de tot felul icircnoraşe şi sate de pe tot cuprinsul Ardealuluiefectul acestora fiind bdquoo apropiere continuăde popor şi de doleanţele lui cele mai strin-genterdquo Pe această cale s-au şi stracircns fon-duri pentru Biblioteca şi Muzeul ASTRApentru teatru pentru o şcoală de fete pen-tru un institut tipografic O realizare deose-bită a Asociaţiunii a constat icircn editarea la

Sibiu icircncepacircnd din 1898 a primeiEnciclopedii romacircneşti Aceasta a apărut icircntrei tomuri masive de cacircte circa 1000 depagini fiecare redactor coordonator fiindCornel Diaconovici

Principiul orientativ esenţial fiind icircncreaţia culturală romacircnească de ambelepărţi ale arcului carpatic unirea acest prin-cipiu a inflamat conştiinţele icircn asemeneamăsură icircncacirct acel foc imaterial a topit icircn celedin urmă frontierele nefireşti Starea de spi-rit a intelectualităţii ardelene tinere fascina-tă icircn anii premergători războiului de icircntre-gire de tot ce venea de peste munţi esteedificator exemplificată de Goga icircnFragmente autobiografice bdquoO carte care apă-rea pe acele vremuri era pentru noi maimult decacirct un act literar lua proporţiileunui mare act politic O nuvelă deDelavrancea şi cacircteva pagini din Vlahuţăerau adevărate acte politice care icircntăreaucapacitatea de rezistenţă naţionalărdquo

Voinţa de emancipare naţională pacircnă lasepararea statală de imperiul austro-ungarnu implica icircn concepţia liderilor de conşti-inţă romacircni situarea icircn raporturi de ostilita-te cu naţionalităţile conlocuitoareDimpotrivă Cu orice prilej intelectuali deprestigiu scriitori ziarişti de frunte au ple-dat pentru icircnţelegere pentru convieţuirearmonioasă a romacircnilor cu cetăţenii tuturorcelorlalte grupuri etnice Propagator icircngenere a bunei icircnţelegeri icircntre oamenii deorice limbă Ioan Slavici o introduce canormă de conduită icircn activitatea TribuneiArticole de fond din primele numere aleacestui ziar nesemnate deci aparţinacircndsau oricum angajacircnd răspunderea sadirectorului conţin fraze ca acesteabdquovenind cu inima deschisă sperăm că cuinimi deschise vom fi icircntacircmpinaţi icircndeosebişi din partea colegilor noştri saşi şi a celormaghiari reprezentanţi ai unui popor deoşteni macircndri de firea lor deschisă şiicircndrăzneaţărdquo bdquoVorbim de sincera apropiereicircntre romacircni şi maghiari pentru că parteacea bună şi cu desăvacircrşire mare a poporuluiromacircn o doreşterdquo Aşa gacircndeau toţi tribuni-ştii Ilarie Chendi criticul literar al ziaruluişi numai el pledează icircn spiritul coexistenţeiamicale sub semnătură subliniind icircnsemnă-tatea literaturii icircn promovarea lui bdquoPrin

43

Un panoramic al presei romacircneşti

nimic ndash scrie el ndash nu se poate contribui maisigur la icircnlăturarea prăpăstiilor sufleteştidintre două popoare ca prin literatură Şi ehotăracirct un semn bun al vremii că oameniserioşi de condei ridică chestiunea şi o tăl-măcesc icircn acest modrdquo Trăgacircnd din acestenunţ teoretic concluzia practică fireascăexigentul critic decide bdquoCacirctă vreme existăscriitori maghiari care icircn cadrul literaturiiuniversale icircşi au importanţa lor nu ne vaicircmpiedica nici o rezervă naţională exageratăde a-i ceti şi gustardquo Icircn virtutea acestei con-cepţii Chendi icircntreţine relaţii cordiale cuscriitori maghiari le recenza cărţile ca dealtfel şi ei pe ale sale stimula traducerea icircnTribuna şi icircnalte publicaţii ardelene Icircn gaze-ta lui Slavici apăreau tălmăciri din PetoumlfiMadaacutecs Joacutekai Moacuter Ady Endre icircntre alţiiprintre tălmăcitori număracircndu-se Iosif şiGoga Dintre alte literaturi cea mai bogatreprezentată prin traduceri e rusa Puteau ficitiţi icircn Tribuna Tolstoi Gogol DostoievskiTurgheniev Aceştia se icircntacirclneau icircn coloane-le ziarului cu Bjoumlrsterne Bjoumlrnson BretHarte Božena Nemčova Daudet ZolaSilvio Alphons Pelico Unii dintre aceştia şicacircţiva icircn plus (Balzac Maupassant ZolaProsper Meacuterimeacute Francois Copeacutee GorkiPoe Dickens Sienkiewicz Edmondo deAmicis Grazia Deledda Matilde Seras şa)apar şi icircn Gazeta Transilvaniei şi nu doaracolo

Cultivarea spiritului de coexistenţă paş-nică excludea orice compromis de naturăpolitică vitală orice concesie faţă de falsifi-carea istoriei faţă de politica de discrimina-re naţională Mircea Popa citează articoledin Familia icircn care Vasile Mangra GavrilPop Ion Puşcariu demontează teoria luiRoesler despre originea poporului romacircnmenţionează aprecierea entuziastă a unorlucrări precum Părţi alese din istoriaTransilvaniei de Bariţ Patria romacircnilor dinDacia superioară de Al Papiu-IlarianPopoarele Daciei icircnainte de colonizarea romanăIstoria arheologiei de Odobescu a colecţieiHurmusaki a unor studii de Al Xenopol şiIorga Relevacircnd poziţia revistei icircn momenteistorice importante cercetătorul remarcădemocratismul acesteia icircn relatările desprerăzboiul franco-german din 1870 despreComuna din Paris despre patriotismul afi-

şat icircn timpul războiului nostru pentru inde-pendenţă şi din momentul MemoranduluiMarile personalităţi ale istoriei naţionale ndashmai constată el ndash sunt mereu evocate Darcel mai icircnălţător citat e cel icircn care icircntr-uneditorial din primul an al Tribunei redacţiaicircşi mărturiseşte ritos icircmpărtăşirea năzuinţeiromacircnilor ardeleni de a trăi icircn propriul lorstat

bdquoParte dintr-un popor pe care icircmprejură-rile l-au ajutat să icircntemeieze un stat naţionalla hotarele patriei noastre noi romacircnii dinŢările supuse coroanei ungare avem fărăicircndoială inimile totdeauna calde pentruacest stat romacircnesc căci icircn el e pus centrulfiresc al culturii noastre naţionale Aceastan-o tăgăduieşte nimeni dintre noi şi icircnzadar am tăgădui-o căci nimeni nu ne-arcrede Tot atacirct de puţin tăgăduim că atuncicacircnd nu s-ar pune icircntrebarea dacă am doriori nu ca toţi romacircnii să fie icircntruniţi icircntr-unsingur stat n-am sta cacirctuşi de puţin pe gacircn-duri şi am răspunde că dardquo

Cu tot atacircta curaj a susţinut cauza naţio-nală contribuind la realizarea unirii spiri-tuale şi prin aceasta şi a celei politice adoua Tribună apărută la Arad (1897-1912)sub conducerea lui Ion Russu-Şirianu Icircnpaginile acesteia alături de Coşbuc GogaIlarie Chendi Bogda-Duică Zaharia BacircrsanEmil Isac I Popovici Bănăţeanu PetreDulfu apar Iorga Sadoveanu Brătescu-Voineşti D Anghel Topacircrceanu Eftimiutacircnărul Lucian Blaga Militantă icircn plan poli-tic pentru activism icircmpotriva pasiviştilorcare icircşi exprimau opoziţia faţă de ordineaexistentă prin refuzul de a participa la acti-vitatea parlamentară Tribuna ndash considerăMircea Popa bdquoa pregătit icircntreg contingentulde tineri ca şi atmosfera trebuitoare icircnvederea acţiunii finale pentru realizareaUniriirdquo

Continuacircnd tradiţia primei Tribune cea alui Slavici Tribuna arădeană a predat-oTribunelor următoare celei bdquorenăscuterdquo icircn1915 prin Onisifor Ghibu Gh Popp şi CBucşan al Bucureşti celei bdquoicircnviaterdquo deAgacircrbiceanu la Cluj icircn 1938 celei apărutetot acolo icircn 1940 (Tribuna Ardealului) icircn finecelei de a treia Tribune clujene născută icircn1957 şi icircncă icircn viaţă

44

Dumitru Micu

Icircn două articole asemenea Tribunei eicircnfăţişat şi Luceafărul cel din 1902-1919 şi celdin 1941-1945 Cel de azi icircnfiinţat icircn 1958nu e menţionat avacircnd comun cu preceden-tele două doar titlul Icircn prima serie apărutăla Budapesta continuată la Sibiu sub direc-ţia lui Octavian C Tăslăuanu Luceafăruleste potrivit caracterizării cercetătoruluibdquocea dintacirci şi cea mai modernă revistă lite-rară a Transilvaniei pacircnă la Marea UnirerdquoConsiderată de unii şi la icircnceputurile ei şimai tacircrziu chiar după al Doilea RăzboiMondial un satelit al Sămănătorului (ceea ceprincipalii ei redactori Tăslăuanu GogaAl Ciura negau categoric) această publica-ţie a avut afinităţi cu Sămănătorul precumşi mai ales cu Viaţa romacircnească dar ndash stabi-leşte Mircea Popa icircn consens cu exegeţiianteriori ndash şi-a fixat o direcţie proprie para-lelă cu cea sămănătoristă şi cea poporanistăCeea ce după ultimul exeget bdquodiferenţiazăpoziţia Luceafărului de mişcarea sămănăto-ristă (şi mai tacircrziu de poporanism) esteinsistenţa cu care a reiterat criteriul autono-miei esteticuluirdquo bdquoSusţinacircnd icircn condiţiilespecifice transilvănene literatura realistă deorientare pregnant naţională publicaţia şi-atrasat o linie teoretic deosebită de sămănă-torism şi poporanism printr-un mai decla-rat criteriu estetic şi prin ducerea maideparte a tradiţiilor autohtonerdquo Mutată icircn1919 la Bucureşti revista icircşi lărgea cerculde colaboratori celor de pacircnă atunci alătu-racircndu-li-se icircntre alţii Blaga VoiculescuNichifor Crainic Al Busuioceanu GibMihăescu Emanoil Bucuţa Radu DragneaPrin scrisul acestora mai cu seamă prin arti-colele de atitudine semnate de CrainicBusuioceanu şi Dragnea Luceafărul noteazăMircea Popa preludează orientareaGacircndirii Convergenţa cu estetica gacircndiristănuanţată prin combinarea cu cea revisteiGacircnd romacircnesc se vădeşte şi mai precis icircncea de a doua serie a Luceafărului dirijată deVictor Papilian secundat de D D Roşca şila care colaborează numeroşi tineripoeţiprozatoricritici eseişti dramaturgi deformaţie mai ales tradiţionalistă ca EugeniaMureşan M Beniuc V Copilu-CheatrăZorica Laţcu Aurel Marin Ion SiugariuGrigore Popa Virgil Nistor LucianValeaion Maxim Victor felea dar şi unii

modernişti ca Ion Negoiţescu şi St AugDoinaş membri ai Cercului literar cu acărui Revistă Luceafărul avea să intre icircnpolemică Colaboratorii mai vacircrstnici(Blaga D Popovici D Stăniloae NMărgineanu) publică mai cu seamă studii şieseuri Nu au icircnţeles icircnsă de ce prima seriea revistei e prezentată icircn secţiunea Presă şinaţionalitate iar a doua icircn cea afectată preseiregionale

Convergentă cu poziţia presei ardeleneromacircneşti de directivă este cea a unor publi-caţii care neangajate declarativ slujeautotuşi constant cu mijloacele pe care leaveau la dispoziţie cauza naţiunii lorApărut icircn 1847 la Blaj redactat de TimoteiCipariu Aron Pumnul şi Iosif Many ziarulOrganul luminării a devenit cel mai eficaceorgan de propagare a principiilor iluminis-te democratice şi revoluţionare al ideilorde libertate lansate de Voltaire RousseauLamartine Byron Michelet Ledru-Rollin şialţii icircnsuşite de toţi luptătorii pentru propă-şirea neamului Pentru precizarea sensuluiacestei acţiuni ziarul icircşi fixează titlulnumindu-se după izbucnirea revoluţieiOrganul naţional Icircn 1848 un romacircnSigismund Pop scoate la Pesta gazeta lite-rară Amicul Poporului icircn care publică maiales poezie patriotică şi socială principaliiautori fiind Vincenţiu Babeş AnastasieMarinescu Iacob Bologa P FarchiciGheorghe Deheleanu Ilie Paulescu

O menţiune specială e de acordat reviste-lor lui Nicolae Fekete Negruţu (1846-1890)originar dintr-un sat din judeţul Dej arhi-var vicenotar asesor consistorial al episco-piei greco-catolice din Gherla profesor laPreparandia din acel oraş icircn sfacircrşit proto-pop al Dejului Icircn strădania de a-şi icircndeplinicacirct mai bine sacerdoţiul inimosul preot aicircnceput să scoată bdquofoirdquo Prima apărută icircn1875 e o gazetă bisericească Predicatorulsăteanului romacircn rebotezată icircn 1890 Preotulromacircn Urmează Lumea nouă bdquogazetă serioa-să şi voioasărdquo (1876) Amicul familiei (1878)şi cea mai substanţială Cărţile săteanuluiromacircn (Gherla 1876-1896) care reunindarticole pe probleme economico-socialescrise de oameni de seamă (C A RosettiAxente Sever Aron Densusianu şa) culesede prin periodice şi multă literatură mai cu

45

Un panoramic al presei romacircneşti

seamă poezie patriotică (Alecsandri IosifVulcan Gr H Grandea şa) inspirată derăzboiul pentru independenţă NicolaeFekete Negruţu a fost şi unul dintre mem-brii cei mai activi ai Astrei

Cauza susţinută de presa romacircneascămilitară s-a bucurat ndash demonstrează MirceaPopa ndash de icircnţelegerea şi sprijinul presei arde-lene germane de dinainte de 1848 Nu preadispuşi a recunoaşte originea romană apoporului romacircn istoricii şi ziariştii saşi nuo neagă pe cea dacică dimpotrivă unii mergpacircnă acolo icircncacirct omologacircnd geţii cu goţiiatribuie saşilor ungurilor şi romacircnilor obacircr-şie comună Incitaţi de această presupunerescriitori jurnalişti şi icircnvăţaţi germani mani-festă interes pentru trecutul mai mult saumai puţin depărtat al Transilvaniei pentrupersonalităţi istorice romacircneşti icircn specialpentru Mihai Viteazul culeg şi valorificăliterar legende şi folclor din Romacircnia urmă-resc dezvoltarea culturii romacircneşti traducdin literatura romacircnă Oamenii de afacerisaşi se arată bucuroşi să icircntreţină relaţiicomerciale Admiţacircnd că bdquovalahiirdquo suntbdquolocuitorii cei mai vechirdquo şi majoritari aiTransilvaniei personalităţi ştiinţifice pre-cum publicaţii ca Blaumltter fuumlr Geist Silben buumlr-ger Bote Transilvania şi altele consideră că(citat din ultima) bdquoO naţiune care (hellip) for-mează majoritatea populaţiei şi care suportătoate sarcinile publice icircn mod egal cu celelal-te naţiuni conlocuitoare nu poate fi refuzatăicircn cererile ei de-a obţine drepturi egale (hellip)O neglijare a cultivării acestui popor este unpăcat nu numai icircmpotriva naţiunii valahedar chiar şi icircmpotriva spiritului umanrdquo

Acestea sunt icircn Panoramic jurnalisticprincipalele coordonate ideatice ale conţi-nutului periodicelor ardelene de atitudinemanifest patriotică apărute icircn secolul alXIX-lea şi icircn primele aproape două deceniiale secolului al XX-lea După icircnfăptuireaMarii Uniri problematica avea să fie des-igur alta icircn toate sferele societăţii şi alta vafi icircn consecinţă şi informaţia din periodiceCartea lui Mircea Popa nu cuprinde icircnsănici un articol consacrat integral vreuneiadintre publicaţiile literare icircn limba romacircnăicircnfiripate icircn perioada interbelică trateazăindividual doar două dintre cele născuteicircnainte de 1918 şi bdquoicircnviaterdquo după aceea

Luceafărul şi Cosacircnzeana Ambele dar maiales a doua s-au menţinut estetic pe poziţii-le lor antebelice nu icircnsă fără anumite des-chideri spre arta de expresie modernă IcircnLuceafărul semnează cum s-a văzut Doinaşşi Negoiţescu icircn Cosacircnzeana apare un lungstudiu adevărată monografie a lui IonBreazu despre poezia şi dramaturgia luiBlaga Icircnsă redactorul-şef D I Cucu (codi-rector cacircţiva ani icircmpreună cu CezarPetrescu al Gacircndirii la care Blaga colaborapermanent) declanşează un atac ce se voianimicitor asupra poeziei blagiene conside-rată a nu fi poezie ci bdquomegalomanie intelec-tualărdquo

Nu beneficiază icircn Panoramic de articolseparat nici Gacircnd romacircnesc (bdquoce mai bunărevistă clujeană din epoca interbelicărdquo potri-vit judecăţii cercetătorului dar i se acordămai mult spaţiu icircn articolul Tradiţii ale preseiromacircneşti din Cluj-Napoca) Apărută din 1933pacircnă icircn 1940 sub direcţia lui Ion Chinezuajutat de Ion Breazu şi Olimpiu Boitoşpublicaţia a reunit icircn paginile ei personali-tăţi din toate domeniile culturii precumBlaga Pillat Cotruş Agacircrbiceanu VictorPapilian D D Roşca Eugeniu SperantiaTudor Vianu Mircea VulcănescuConstantin Noica Edgar Papu MihaiBeniuc Emil Giurgiuca (a sprijinit afirma-rea unora dintre cei mai talentaţi prozatoritineri Ion Vlasiu Victor Beneş şi mai alesPavel Dan)

Privilegiate faţă de revistele literare sunticircn Panoramic cacircteva ziare politice apărute laCluj Braşov şi Bucureşti icircn deceniul alpatrulea şi icircn timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial Articolul ce le este consa-crat sub titlul Trei momente ale presei ţărănis-te Corneliu Coposu Constantin Hagea şiVictor Iancu reconstituie colaborarea celornominalizaţi la Romacircnia nouă ţară nouăPatria Dreptatea Ardealul Dacia TribunaTransilvaniei Pămacircntul romacircnesc Tribuna dela Braşov etc bdquoPersonalitate de prim rang avieţii noastre politice post decembristerdquobdquosingura personalitate cu adevărat carisma-ticărdquo din acea perioadă Coposu relevă cer-cetătorul a fost icircnainte de suprimareademocraţiei un ziarist harnic curajos şitalentat adversar inclement al fascismului

46

Dumitru Micu

şi a tuturor formelor de dictatură un luptă-tor icircn stare să-şi dea viaţa pentru convinge-rile sale Citate din scrisul său icirci confirmă şicurajul şi reala vocaţie literară Un vredniccomiliton al său a fost Constantin Hageadirector al gazetelor Ardealul şi VoinţaTransilvaniei Cadru didactic universitar laSibiu Victor Iancu a desfăşurat sub dictatu-ra antonesciană şi icircn anii imediat următorio activitate publicistică intensă icircn spiritdemocratic

Un alt ziar politic din perioada interbeli-că prezentat icircn Panoramic jurnalistic esteGazeta de la Turda Scos la 5 mai 1940 deVasile Iluţiu el a dat expresie imediată dedeznădejdii şi revoltei provocate de eveni-mentele tragice ale anului A declarat ziuaocupării Basarabiei bdquoo zi de doliurdquo iar lacedarea părţii de nord a Ardealului a deve-nit ziarul refugiaţilor ardeleni A descris cuun realism cutremurător atrocităţile de laIp Trăznea Huedin şi deportarea evreilor şia publicat icircn permanenţă versuri şi articolede ardentă atitudine patriotică semnate deicircntre alţii Emil Isac Iustin Ilieşiu Ion ThIlea V Copilu Cheatră Grigore PopaGeorge Popa Gherghinescu-Vania IonApostol Popescu Dimitrie Danciu OvidiuCaledoniu Coca Farago articole de VasileNetea Gabriel Ţepelea Emil Boşca-MălinGeorge Sbacircrcea

Dintre ziarele ivite curacircnd după 23august 1944 două reţin icircn chip mai specialatenţia cercetătorului Romacircnia viitoare şiCurierul sportiv cultural-informativ ambeleapărute la Sibiu respectiv spre sfacircrşitulanului 1944 şi icircn 1945 Manipulată de uni-versitari angajaţi subit icircn slujba regimuluiprosovietic icircn frunte cu ConstantinDaicoviciu Romacircnia viitoare a declanşat oprigoană tenace asupra cadrelor didacticenedispuse la o schimbare imediată la faţăprincipala victimă fiind Onisifor Ghibu

Cealaltă gazetă cuprinde sub titlu atacirctde impropriu multă literatură şi una deexpresie evoluată produsă de Radu StancaIon Negoiţescu Doinaş PimenConstantinescu Magda Isanos şa Pe lacircngăredacţie funcţionează un activ cenaclu ani-mat icircn special de Stanca Regman şi DoinaşPe plan civic Curierulhellip milita pentru

democraţie a cărei expresie supremă ovedea icircn modul de viaţă occidental La 13octombrie 1947 icircnsă el şi-a schimbat orien-tarea brusc transformacircndu-se icircn bdquoorganindependent al democraţiei popularerdquo

Starea jalnică a presei literare icircn perioadaurmătoare integral stalinistă este exempli-ficată prin descrierea Almanahului literar dinCluj Dispariţia acestei publicaţii icircn 1954nu implică schimbări esenţiale bdquoperioadaproletcultistă prelungindu-se icircncă timp decacircţiva anirdquo

Aproximativ o jumătate din ultimulvolum al lui Mircea Popa e acordată publi-caţiilor cu conţinut mai mult sau mai puţinneutru apolitic sau politic icircn modtacitnedeclarat Cam toate periodicele dinPanoramic sunt situate dar nu neapărat icircnconformitate cu un program sau o concepţiemajoritatea revistelor din acţiunile Presaregională Categorii de presă Deschideri europe-ne şi americane sunt grupate icircn funcţie nu deprincipii ci de o apartenenţă oarecareregională profesională naţională institu-ţională sau după genul de preocupări Fienu suscită comentarii discuţii Pur şi sim-plu informează Parcurgacircndu-le aflăm ceperiodice au apărut şi cacircnd icircn cutare ţinutjudeţ sau oraş ce caractere au altele indife-rent de locul apariţiei cine le-a scos cu cemijloace ale cui interese serveau Cu altecuvinte respectivele texte conţin informaţieutilă mai cu seamă de ordin istoric şi istoricliterar Icircn parte informaţia aceasta e des-igur cunoscută unora integral probabilnimănui Cacircţi ştiu că icircn 1904 a apărut icircnŞimleul Silvaniei săptămacircnal Gazeta deduminecă avacircndu-l bdquoredactor responsabilrdquope Ion Pop-Reteganul principal colaboratorpe Emil Isac (sub anagrama I Casu) Nu esingurul periodic sălăjean icircn judeţ au maiapărut o mulţime dintre care Mircea Popareţine una Flori de crin (1932-1936) editatătot la Sibiu cu colaborarea nu doar a unorautori ca Mia Frollo Ovidiu Hulea şi soţiasa Livia Rebreanu-Hulea sora romancieru-lui ci şi a lui Agacircrbiceanu Galaction AlLascarov Moldoveanu chiar Vlahuţă Faţăde marea literatură modernă revista n-aavut icircnţelegere a judecat operele luiRebreanu Camil Petrescu Gib I Mihăescu

47

Un panoramic al presei romacircneşti

48

Dumitru Micu

dintr-o perspectivă icircngust didactică mes-chin moralistă O optică nu mai puţin obtu-ză e cea a revistei Viitorul Mara mureşuluicare publică un manifest stupid icircmpotrivapoeziei lui Blaga Cronica icircn schimb acordăoperei blagiene o preţuire deosebită expri-mată icircndeosebi de poetul şi cronicarul lite-rar Ion Şiugariu Alte reviste maramureşe-ne precum Crainicul Maramureşului AstraMaramureşului Căminul nostru Acţiuneamaramureşană manifestă icircnţelegere pentruarta modernă reproducacircnd poezii deMacedonski Minulescu Aron Cotruş IonPillat Camil Baltazar N Davidescu acor-dacircnd ospitalitate versurilor lui PavelMacedonski fiul poetului RondelurilorArticolul relativ la presa din Valea Jiuluiizbeşte atenţia prin specificarea că fondato-rul şi un timp directorul ziarului minierGazeta Jiului a fost Gh Tătărescu Acesta eprezent acolo cu o piesă de teatru Cacircnd vineviforul

Icircnsă bdquocel mai important şi cel mai longe-viv ziar din Valea Jiuluirdquo a fost icircn opiniacercetătorului Avacircntul (1928-1947)Caracterul ziarului este predominant politi-co-economico-social nu icircnsă fără a conţineşi literatură produsă icircndeosebi de autorilocali dar incluzacircnd şi reproduceri dinArghezi Crainic şi mai ales din autori peri-ferici ca Mircea Dem Rădulescu D IovMihai Lungianu I C Suceveanu Din revis-tele apărute icircntre 1938 şi 1948 prezintă inte-res literar Munţii Apuseni la care colaborea-ză Papilian Virgil Carianopol Aurel MarinOvid Caledoniu Const Virgil GheorghiuEmil Zegreanu Răscruci unde apar IonNegoiţescu Ion Oană (Traduceri din Valeacuteryşi Maetrelin) I D Sacircrbu Gacircnd tineresc icircncare debutează In Brad Ion Rahoveanu IonGheorghe Printre numeroasele publicaţiiieşite icircn secolul XXla Cluj se numără icircnafară de menţionatul Gacircnd romacircnesc şi maiales de Gacircndirea (1924-1944) rămasă pentruscurt timp icircn oraşul natal Răvaşul din 1903al protopopului Dr Elie Dăianu icircn carescriu Iorga Goga Cotruş Agacircrbiceanucotidianele Patria (1919-1938) condus deAgacircrbiceanu şi Voinţa icircn ale căror redacţii alucrat Blaga şi icircn care mai semnează CezarPetrescu Gib Mihăescu Radu Dragnea I

CucuInteresante date de mică istorie literară

se pot spicui din ceea ce Panoramicul dezvă-lui cu privire la categoriile de presă Presasportivă constată cercetătorul icircşi are origi-nea la noi icircn reviste cu finalitate educativă(inclusiv icircn ceea ce priveşte igiena) caMama şi copilul fondată icircn 1865 de MariaRosetti care semnalează importanţa gim-nasticii icircn dezvoltarea organismului şiHigiena şi şcoala a medicului Pavel Vasicicare de asemenea atrage atenţia asupranecesităţii practicării exerciţiilor fizice pen-tru bdquoicircntărirea corpului sănătatea şi dezvol-tarea minţiirdquo Inclusă la icircnceput icircn periodi-ce de mai larg profi (Icoana lumei FamiliaVatra Literatorul) publicistica de naturăsportivă se diversifică unele sporturi obţi-nacircnd periodice specializate Icircn afară degazete ca Şahistul romacircn Romacircnia şahistăRevista hipică Ringul etc apar reviste pre-cum Footbal (1937) scrisă aproape integralde Camil Petrescu Carpaţii subintitulatăVacircnătoare pescuit chinologie la care colabo-rează susţinut Sadoveanu Agacircrbiceanu AlCazaban I Al Brătescu-Voineşti AlLupeanu-Melin Galeria lui Vlaicu Bacircrna icircncare se icircntacirclnesc Arghezi Pillat LovinescuI Teodoreanu I M Sadoveanu DragoşProtopopescu Ştefan Baciu D Stelaru saumai sus menţionatul Curier sportiv-cultural-informativ La publicaţiile sportive indepen-dente se adaugă suplimente sportive aleunor gazete ca Universul şi Vremea

Din bogata presă feministă două publi-caţii Lumina femeii (Cluj 1920-1922) şi maiales Revista scriitoarei (Bucureşti 1926-1943)direcţionată ca şi alte periodice femininede Adela Xenopol fiica istoricului Icircn suma-rele ambelor predomină numeric bărbaţiiFaţă de 12 bărbaţi (icircntre care Iorga SMehedinţi Ion Simionescu EmanoilBucuţa Vasile Bogrea şa) nominalizaţi pelista colaboratorilor primei reviste o singu-ră femeie Elena Văcărescu Pe lis ta a douaproporţia e mai echilibrată dar nu mă rulnumelor feminine notorii e totuşi inferior

Presa cinematografică a luat fiinţă la noiabia icircn anul imediat următor intrăriiRomacircniei icircn Primul Război Mondial primarevistă de specialitate fiind Cinematograful

Următoarele apariţii pacircnă icircn 1947 sunt icircnPanoramic doar enumerate Icircn ceea ce pri-veşte presa teatrală cartea lui Mircea Popale stabileşte doar pe cele din Ardeal Primuldemers icircn această direcţie s-a produs icircn1901 icircn Şimleul Silvaniei unde s-a tipăritcu mari greutăţi din cauza agresivităţiişovine a autorităţilor locale şi din singurulnumăr realizat nu s-a păstrat nici un exem-plar Prima publicaţie ce n-a pierit icircn faşă eRevista teatrală scoasă bilunar timp de unan (1913-1914) icircn Braşov de Horia PetraPetrescu

Diferită prin natura ei de toate menţiona-tele publicaţii trecută cu vederea de toţi cer-cetătorii anteriori lui Mircea Popa esterevista satirico-umoristică Priculiciu A apă-rut icircn 1872 la Pesta (16 numere) scrisăaproape icircn icircntregime de redactorul şi pro-prietarul ei bănăţeanul Iulian Grozescu(1839-1872) poet prozator folclorist zia-rist trecut prin multe redacţii din ArdealUngaria şi Romacircnia (Concordia Umoristullui Iosif Vulcan Familia aceluiaşi TelegrafulAlbina) icircntemeietor icircn intenţie icircnainte de ascoate Priculiciu a două gazete Speranţa şiPoşta romacircnă bdquordquoDiariu moristicu-satiricurdquoduminical bdquocu multe caricature şi secătu-rerdquo Priculiciu publică bdquopocnituri şi plesni-turirdquo icircn proză şi versuri comice precumacestea bdquoConstituţia maghiară e vestită caamară Căci te scoate afar din ţară Şite-ndeamnă să porneşti Peste munţi laBucureştirdquo

Bogată şi preţioasă informaţie conţin icircnPanoramic jurnalistic articolele consacrateperiodicelor străine apărute la noi icircn secole-le XIX şi XX icircndeosebi celor franceze dirija-te fie de francezi stabiliţi aici (Ulysse deMarsillac J A Vallant Freacutedeacuteric Dameacute etc)fie de romacircni ca Alfred Hefter directorulcotidianului ilustrat de informaţii politiceeconomice şi sociale bdquoLe Moment Journal deBucarest interesant literar mai ales prin por-tretizarea de către Ion Biberi Ionel JianuMargareta Miller-Verghi şi alţi numeroşiscriitori contemporani de la Sa do veanu laMircea Eliade La Iaşi apare icircn 1929-1930sub icircngrijirea profesorului Nicolae Şerbanrevista universitară franco-romacircnă GalliaColaboratori francezi de mare prestigiu

Henri Focillon Paul Hazard FernandBaldens perger Un număr (cel din iunie1930) e dedicat contelui de Saint-Aulaireambasadorul Franţei icircn Romacircnia icircn PrimulRăzboi MondialCa urmare a desfăşurăriiicircn 1927 la Bucureşti a Congresului preseilatine icircn anul următor ia naştere sub direc-ţia lui Henri Helefant Revista hispanică(1928-1930) ce avea să joace un rol impor-tant icircn adacircncirea prieteniei romacircno-spanio-le Instructive date felurite relative la StateleUnite inclusiv la traducerile recente dinliteratura americană concentrează articoluldespre Revista romacircno-americană (1945-1947)din a cărei redacţie făceau parte icircntre alţiiD Gusti Mihnea Gheorghiu PetruComarnescu Ruxandra Oteteleşanu AntonGolopenţia Printre colaboratori se numărăNicolae Mărgeanu grav culpabilizat pentruacest fapt icircmpreună cu alţii icircn perioadastalinistă Revista romacircno-americană a reapă-rut icircn 1998

Icircntre descrierile de publicaţii bdquopanora-miculrdquo din cartea lui Mircea Popa include orelatare succintă a călătoriei unei romacircncedin Carei Otilia Cosmuţa icircn Japonia icircn1901 şi vizita din 1913 icircn Romacircnia a unuiziarist japonez Ihuko Chiba şi două suma-re biografii a ziaristului italian LuigiCazzavillan venit icircn calitate de corespon-dent de presă icircn timpul războiului pentruindependenţă icircn Romacircnia unde s-a stabilitdefinitiv şi a fondat icircn 1884 ziarulUniversul şi a garibaldianului ardeleanAlexandru Bujor autor al volumelorDescripţiunea globului terestru (1869)Rezbelul Franco-teutonic din 1870-1871 (1872)Roma de două ori guvernată şi de două ori pros-tituată (1873) şi icircntemeietor icircn Italia a douăperiodice Propaganda (1872) şi Dacia traiană(1873)

Culegere eteroclită şi nu studiu de sinte-ză cum pare s-o indice titlul Panoramic jur-nalistic e o carte ce icircnmagazinează o cantita-te enormă de informaţie şi icircn consecinţăposedă meritul de a instrui asupra preseiromacircneşti mai ales asupra celei ardelenedin secolul al XIX-lea nu numai publicullarg intelectual ci cu siguranţă chiar şi pemulţi dintre specialiştii istoriei literare

49

Un panoramic al presei romacircneşti

50

Proaspătul septuagenar Ioan Adam autorcu o bogată şi variată bibliografie ndash pestezece volume de studii eseuri cronici maimulte antologii şi ediţii critice icircn primulracircnd cea a operei lui Duiliu Zamfirescu ndash şi-a publicat o parte din textele apărute de-alungul a peste trei decenii icircn două mari coti-diene şi icircn cele mai importante reviste liter-are şi culturale icircntr-o carte apărută laEditura Bibliotheca din Tacircrgovişte intitu -lată Afinităţi selective parafrază cu tacirclc abinecunoscutei sintagme de sorgintegoetheeană via Tudor Vianu Dacă aş lua icircnconsiderare doar adjectivul bdquoselectiverdquopoate i-aş reproşa că unor autori şi cărţilorlor le-a acordat o prea mare atenţie cu atacirctmai mult cu cacirct şi eu sunt adeptul principi-

ului enunţat icircntr-o confesiune a sa bdquoA prac-tica exerciţiul critic icircnseamnă a distinge asepara a alege Scurt spus a selectardquoSubstantivul bdquoafinităţirdquo mă opreşte icircnsă dela un astfel de reproş atacirct timp cacirct eleafinităţile ca şi gusturile nu se discută chiarşi atunci cacircnd e vorba de exerciţiul criticIoan Adam icircnsuşi icircmi dă o replică avant laletre bdquoDin cele cacircteva sute poate o mie destudii eseuri recenzii pe care le-am publi-cat am ales aici doar cacircteva zeci Icircn selec -tarea lor am vădit cum ar fi zis Perpe -ssicius o bdquoparţialitate plină de dragosterdquo

Din prima secţiune a volumului ndashZamfiresciana ndash e de remarcat eseul de isto-rie culturală bdquo Duiliu Zamfirescu bdquoguverna-torrdquo al Basarabieirdquo ce a constituit prefaţa la

Constantin COROIUIoan Adam afinităţile

selective ale cronicarului

Autorul comentează prestaţia de critic de icircntacircmpinare icircntinsă pe cacircteva decenii a lui Ioan Adambazat pe volumul retrospectiv al acestuia Afinităţi selective Sunt remarcate cacircteva dintre schiţelede profil şi cronicile privind mai ales cărţile de debut ale unor autori atunci cacircnd ele au apărutsemnate de Ioan Adam care au trecut proba timpului confirmacircnd prin evoluţiile viitoare ale scrii-torilor icircn cauză intuiţiile judecăţile şi chiar previziunile criticului Este reliefat faptul că deşi scri-se icircn epoci social-politice şi culturale diferite textele publicate acum icircn volum atestă rectitudineaşi profesionalismul criticului şi eseistuluiCuvinte-cheie afinităţi personaj portret biograf exerciţii critice patologie literară amatorism

The author comments on the review activity of Ioan Adam extended over several decades based onthe latterrsquos retrospective volume Selective Affinities The emphasis is on some of the profile sket-ches and chronicles carried out by Ioan Adam especially with regard to the debut books of a seriesof authors books that have stood the test of time the subsequent evolution of such authors confir-ming the intuitions judgements and even the predictions of the critic The author underlines thefact that although written in distinct sociopolitical and cultural periods the texts published in thevolume testifies to the rectitude and the professionalism of the critic and essayistKeywords affinities character portrait biographer critical exercises literary pathology ama-

teurism

Abstract

Constantin COROIU - Scriitor Iași e-mail constantincoroiugmailcom

ediţia bdquoDuiliu Zamfirescu Icircn Basarabiardquorealizată de Ioan Adam şi apărută anterior(2012) Dar icircn acest comentariu mă voi referila bdquoexerciţiile criticerdquo din celelalte douăcapitole ale volumului Planeta criticilor şiRezonanţe şi inducţii deoarece de aceastădată mă interesează reicircntacirclnirea cu cronica-rul cu criticul de icircntacircmpinare Ioan Adamun subtil analist şi diagnostician un comen-tator capabil să pătrundă şi dincolo de fiinţabdquode hacircrtierdquo a autorului operei despre carescrie pentru a depista figura icircn filigran aomului căreia bunul psiholog şi finul por-tretist icirci trasează conturul cu o pregnantăexpresivitate Textele din Afini tăţi selectivedeşi scrise la diferite vacircrste ale lecturii şi icircnmomente diferite ale vieţii culturale şisocial-politice romacircneşti vădesc oremarcabilă unitate de stil de atitudine şiicircntr-un sens larg de metodă E de observatcă Ioan Adam se numără printre criticii dingeneraţia afirmată icircn anii rsquo60 şi rsquo70 ai secolu-lui trecut care nu au nimic important deretractat Mi se pare simptomatic din acestpunct de vedere faptul că el reiterează acumicircntr-o carte texte publicate cu zeci de ani icircnurmă inclusiv icircn ziare ca bdquoScacircnteiardquo sau

bdquoScacircnteia tineretuluirdquo Şi bine face Sunttexte de o ţinută profesională şi moralăireproşabilă care documentează asupravieţii literare din deceniile antedecembristeşi legitimează o dată icircn plus un critic care şi-a respectat talentul şi vocaţia

Spre deosebire de alţi critici din gene -raţia sa Ioan Adam nu s-a limitat nu s-abdquospecializatrdquo icircntr-un anume gen literar Şi-apăstrat mereu proaspătă curiozitatea de citi-tor şi critic profesionist polivalent Omărturisire icircn acest sens mi se pare definito-rie icircn ceea ce-l priveşte bdquoPoezia proza tea-trul critica şi istoria literară istoria şi altedomenii pe care nu le mai enumăr aici m-auatras deopotrivă Cu anii mi-am şlefuittalentul de cititor Nu mai citesc cărţi proas-te Nu mă interesează ecarisajul literar Să-lfacă alţii cărora li se pare că timpul mai arerăbdare Nu mai scriu decacirct despre cărţicare mi-au plăcut m-au pus pe gacircnduri m-au incitatrdquo Să-l aibă oare icircn minte IoanAdam cacircnd vorbeşte de ecarisaj literar peAlex Ştefănescu Tot ce se poate Oricumicircn 1981 cacircnd acestuia icirci apărea a doua cartendash Jurnal de critic evidenţiind cacircteva dincali tă ţile ce atestau talentul autorului IoanAdam observa totodată bdquoAlex Ştefănescunu e un critic dintre cei previzibili vreau săspun că gustul său face uimitoare robinso -nade Cine icircndreaptă bdquoun deget rechizi -torialrdquo spre greşelile lui Ioan Alexandru IonGheorghe Horia Bădescu Mircea HoriaSimionescu Laurenţiu Ulici minimalizacircndastfel copilăreşte valori constituite şi recu-noscute dar rezervă fraze melifere pentruArthur Porumboiu Marin PorumbescuNDCarpen şi Emil Ghiţulescu e negreşitun originalrdquo Alăturarea ca o ironie măicircndoiesc că involuntară Porumboiu-Porumbescu e de tot hazul Dar de reţinutsunt cuvintele bdquocopilăreşterdquo şi bdquooriginalrdquoCriticul a văzut bine A fost confirmat deevoluţia ulterioară a bdquoeternului adolescentrdquocare avea să scrie şi o Istorie a literaturiiromacircne de la 1941 unde o lăsase Călinescupacircnă icircn prezent lucrare vehementcontestată dar şi lăudată impresionantă caobiect date fiind dimensiunile şi iconogra-fia ce amintesc cumva de monumentulcălinescian Show-ul mediatic provocat la

51

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

apariţie - s-ar zice la o privire superficialătot icircn linie călinesciană ndash s-a stins repede caun foc de paie O dovadă icircn plus deşisuperfluă că GCălinescu e din ce icircn ce maimult cu trecerea vremii nu doar imposibilde continuat dar mai ales imposibil deajuns El e mereu undeva icircn viitor Cinealeargă după Călinescu riscă să sucombemult icircnainte de a-l ajunge Icircncacirct para-frazacircnd un celebru vers al lui Beniucurmaşii bdquodivinuluirdquo s-ar putea resemna fărăsă le fie jenă bdquoPe Călinescu noi criticiiromacircni tineri sau bătracircni zadarnicicircncercăm nu-l vom ajungerdquo

Ioan Adam a intuit bine şi evoluţia unorpoeţi şi prozatori tineri sau icircncă tineri darpe deplin afirmaţi la datadatele cacircnd i-abdquoicircntacircmpinatrdquo Un portret al lui AdrianPăunescu este unul dintre multele exemplebdquoAntologată lirica păunesciană esteexcepţională dar are frumuseţea dramaticăa catedralelor pustiite reduse la puraarhitectonică Totalizată imaginea ei e

indecisă minată de o rumoare confuză dincare sunetul marii poezii se aude stinsicircnfundat ca dangătul de clopot dintr-ocatedrală scufundată Conştient el icircnsuşide această antinomie poetul caută de la ovreme o ieşire ce i se apropie şi i se refuzăconcomitent Antologiile (confesii implici-te) icircncearcă să introducă o ordine icircn aceastăAmazonie luxuriantă fie sistematizacircnd-oprin prisma excepţiilor biografice (Viaţă deexcepţii) fie icircnscenacircnd o ruptură radicală cutrecutul o schimbare la faţă indirectproclamată (Poezii de pacircnă azi) Presiuneaantecedentelor fiind enormă renaşte mereubdquohaosulrdquo iniţial Metamorfoza cacirctă este stăicircntreagă la nivelul atitudinii al perspectiveiexistenţiale ce limitează energetismul vita-litatea orgoliul bdquoultrasentimentelorrdquo

Dincolo de limbajul cam preahellip luxu-riant este aici un profil icircn esenţă recognos-cibil şi astăzi după ce au trecut atacircţia ani decacircnd Ioan Adam l-a conturat şi după ceAdrian Păunescu incontestabil un mare

Constantin Coroiu

52

poet şi-a icircncheiat opera (dar aş icircntrebamoromeţian oare şi-a icircncheiat-o)

Lui Ioan Adam icirci reuşesc de minune şiportretele unor autori nu neapărat minoridar oricum cu o mai redusă notorietateUnul dintre ele este cel al lui FlorentinPopescu intitulat pe bună dreptateProdigiosul Florentin fiind vorba de auto-rul a nu mai puţin de 60 de cărţi apărutepacircnă la data (iunie 2011) cacircnd Ioan Adamscria acest text Colegul său de facultate toc-mai publicase volumul Noi portrete icircn peniţăicircn care observă Ioan Adam - bdquoCacircteodată n-are la icircndemacircnă peniţe Klaps sau Reddys şifoloseşte pana de gacircscă tăiată inabil ce lasăpe hacircrtie urme mari uleioaserdquo Industriosulautor devine sub peniţa Klaps a lui IoanAdam un personaj demn de pana unui pro-zator Reproduc un fragment dintr-o evoca-re de un cuceritor umor ce dă seamă şi deatmosfera unei epoci nu doar culturalebdquoFlorentin becher rodat trebuia să se icircnsoa-re icircn sfacircrşit dar aflase că naşul său spiritua-lul poet Titus Vacircjeu nu era cununat reli-gios Sfacircnta taină a căsătoriei nu era decibdquoprimitărdquo Nedelicat (din inocenţă) cunaşul Florentin dă de icircnţeles că acesta şi-arfi temut funcţia de la Radio dacă s-ar fi aflatcă şi-a pus pirostriile cu popă Naşul icircnsu-rat civil de 20 de ani nu trecuse pe lacircngăaltar din două cauze Prima ar fi că la 20 deani cacircnd sacircngele dă icircn clocot nu prea tegacircndeşti la bdquopragmatica sancţiunerdquo a preo-tului Icircn plus pe atunci ca să citez titlulunei cărţi a lui Titus Vacircjeu aproape toatălumea practica bdquodeplasarea spre roşurdquo Adoua ar fi că naşul naşului (un poet decontroversată memorie nu demult plecatdintre noi) icircşi temea el postul de şef al uneireviste pentru copii Aşa că eu şi soţia meaGeta (cununaţi religios din 1973) a trebuitsă reparăm tardiv această hibă L-am aduspe părintele Ştefan din Maia de pe lacircngăFierbinţi şi icircncuiaţi icircn casa lui Titus (netemeam să nu vină Vhellip bdquoceistulrdquo un ofiţerde aviaţie cu atribuţii bdquospecificerdquo) am icircnce-put să ne icircnvacircrtim icircn jurul mesei Era unspectacol ce ne amuza grozav mireleicircncărunţit şi pornit odinioară spre rotunji-mile pacircntecului icircşi purta coroana de voie-vod mireasa şi martorii ne-am stracircns buze-

le pentru a nu bufni icircn racircs cacircnd dintr-un colţal icircncăperii l-am auzit pe mirele in speFlorentin care desculţ ndash nu voia să bdquoicircntine-zerdquo covoarele naşului ndash slomnea teribil defals axionul bdquoIsaiia dănţuieşterdquo şi darăspunsurile cu o perfectă cunoştinţă a tex-tului sacru (Mi-a spus după aia că e băiatde cracircsnic) Evoluam ca francezii dinAvignon tous en rond cacircnd a sunat cineva lauşă şi a trebuit să renunţăm rapid larecuzită nu era Securitatea ci vecinul dejos alarmat de o scurgere de apă RacircdeţiAcum vă dă macircnahelliprdquo

Ori de cacircte ori scrie despre o carte critic-ul icircncearcă şi de obicei icirci reuşeşte şi unportret al autorului fie şi icircn cacircteva liniibazat nu doar pe cartea analizată ci şi pealte aspecte ale scrisului şi persoanei saumă rog personalităţii acestuia M-am referitdeja la profilul pe care i-l schiţează luiAdrian Păunescu Un profil trasat cu macircnăsigură la finele anilor rsquo70 din care aş maireţine o trăsătură care atestă acum icircn pos-teritatea celui mai bacovian poet romacircn cacirctde bine l-a receptat şi l-a definit atunci IoanAdam bdquoRăstignit pe crucea contrariilorPăunescu e o conştiinţă divizată un autor şiun herald tragic icircn acelaşi timprdquo Acelaşi bunochi critic funcţionează şi icircn cazul optze -cistului numărul unu Mircea Cărtărescu alcărui volum Faruri vitrine fotografii icirci rev-ela la apariţie lui Ioan Adam bdquoo marevocaţie lirică un spirit scindat icircntre tragismşi ironierdquo Dacă icircn asemenea texte seilustrează aşa-zicacircnd criticul estet icircn altecomentarii prioritate are istoricul literar şifilologul De o analiză bdquola sacircngerdquobeneficiază (iar aici fiind vorba de o lucrareprin definiţie perfectibilă verbul mi se parecum nu se poate mai potrivit) Dicţionarulbiografic al literaturii romacircne (Paralela 452006) pe care icircl datorăm lui Aurel Sasu IoanAdam apreciază cum se cuvine calitateaacestei opere lexicografice icircnsumacircnd 2301de nume meritele incontestabile ale infati-gabilului şi tenacelui cercetător şi universi-tar clujean dar totodată semnaleazăamendează scăpările lacunele chiar dacăpacircnă la un punct inerente ca şi bdquotratamen-telerdquo nedrepte sau unele abateri de la regu-lile impuse de condiţia unui dicţionar care

53

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

bdquoe totuşi un ghid nu un oracol pithiacrdquoNeiertător este criticul cu erorile de docu-mentare Un exemplu bdquorefuzniculrdquo saubdquorefuznicardquo Ana Selejan nu a realizat cu a saRetorică a vulnerabilităţii ndash bdquoo sintezădocumentară consacrată literaturii epociicomunisterdquo cum se afirmă icircn DicţionarulSasu bdquoci o monografie icircnchinată soţuluisău poetul Radu Selejanrdquo Ceea ce aş zicenu e deloc de neglijat căci nu-i aşa iubireae un lucru foarte mare dar nu asta era bdquoicircnchestierdquo Icircn chestia comunismuluihellip IoanAdam descoperă şi alte vicii de care seresimt acut articolele semnate de unii cola-boratori la impunătoarea lucrare documen-tarea superficială fiind doar unul dar şi celmai important dintre ele Autorii ar trebuisă ţină seama la o eventuală nouă ediţierevăzută şi adăugită a Dicţionarului Sasu şide această observaţie bdquoSelective exageratselective sunt (sub)capitolele rezervatereferinţelor critice Cu puţine excepţii aparmereu aceiaşi şi aceiaşi comentatoriaceleaşi şi aceleaşi reviste (ziarele icircn care auscris cronici critici importanţi din toategeneraţiile sunt ignorate metodic)rdquo

Se citeşte cu interes sporit şi ceea ce scrieIoan Adam despre biografia pe care IonBălu i-a consacrat-o lui GCălinescu laapariţia acesteia icircn urmă cu 30 de aniCriticul subliniază meritele lui Ion Băluautorul şi al unei temeinice BiobliografiiCălinescu (1975) lucrare ce a necesitat omigăloasă şi icircndelungată muncă de cerceta-re ca şi al unui eseu despre etapele creaţieicălinesciene Biografia marelui biograf al luiEminescu şi Creangă este narată cu o privirecalmă comprehensivă echilibrată apersonalităţii tumultuoase a lui Călinescucum observă Ioan Adam bdquoViaţa lui Călinescunu e o hagiografie un ţipăt extatic prelun-git ci mai degrabă o rezumare lucidăscrutătoare a firului unei existenţecontemplată icircn datele sale reale Biograful acitit e vizibil tot ce s-a scris despre viaţa şiopera lui GCălinescu (o mărturiseşte de alt-fel şi singur cu o notă de simpatică infatua-re) a sorbit lacom din toate izvoarele docu-mentare Atacircta n-ar fi fost desigur de ajunsdacă icircn succesiunea icircn sine indiferentă afaptelor n-ar fi inculcat un sens o viziune

ostilă exaltării gratuite Omagiul cel maisincer ce poate fi adus unui autor esteicircnţelegerea iar Ion Bălu dă icircn aceastăprivinţă semne de comprehensiuneobiectivă Fraza lui e calmă banalăeconomicoasă fără tensiuni superficialefrază de romancier versat care ştie săimpresioneze prin severitatea construcţieinu prin fade artificii stilistice Ca Asmodeubiograful pătrunde pretutindeni bdquoştierdquo totsuracircde admirativ ironic complezentmustră din priviri după cum e cazulnotează fidel reacţiile eroului său explicădoctoral (uneori icircntr-un luimbaj psihiatricdezolant) sugeracircnd cu necenzuratăsatisfacţie dedesubturi nebănuite la primavedere Rezultă de aici un Călinescu maicuracircnd terestru un ins dilematic şi iritabilcapricios şi instabil tandru şi agresiv sincerşi bdquojucatrdquo aşadar un personaj bdquoviurdquo şiimprevizibil pe care montajul documentaringenios icircl face credibilrdquo Mai rezultă icircnsăceva din lectura cărţii lui Ion Bălu şi din ceaa cronicii lui Ioan Adam Ceva ce nici măcarnu ne surprinde Şi anume că icircţi trebuiemult curaj să te confrunţi ca biograf (subli-niez ca biograf) cu un personaj atacirct de com-plex Iar din această confruntare Ion Bălu aieşit destul de bine Dar e limpede că o bio-grafie pe măsura staturii lui Călinescu icircncănu avem şi nici nu prea văd cine s-ar puteaicircnvrednici de ea Pentru asta ar fi nevoie deun biograf cu forţa epică a unui HenriTroyat sauhellip a unui alt Călinescu De undesă-i luăm

Ioan Adam scrie admirabil chiar cu oanumită vervă şi despre cărţi depublicistică sau memorialistică Unul dintrecomentariile din această categorie are casubiect volumul Sertarul ScriitoruluiRomacircn al lui Daniel Cristea-Enache volumcuprinzacircnd bdquodialoguri pe hacircrtierdquo realizatede cel ce a debutat icircn 2001 cu bdquoun Concert dedeschidere echivalent cu un amplu recital devirtuozitaterdquo Critic prin excelenţă deicircntacircmpinare interpretul concertului bdquoaicircnvăţat de timpuriu arta adecvării a situăriidecisive bdquoicircn chestiunerdquo refuzacircnd din ins-tinct divagaţiile erudite ocolurile impresio-nisterdquo şi compunacircnd bdquoo rapsodie critică acontemporaneităţii literarerdquo Daniel Cristea-

54

Constantin Coroiu

55

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

Enache este icircn percepţia lui Ioan Adambdquoun orgolios motivat intelectualrdquo trăsăturăcred definitorie a portretului moral-psiho-logic al mai tacircnărului confrate Definitorie şimai mult decacirct lăudabilă fiindcă icircntr-adevăr bdquode modestia celor inteligenţiprofită proştiirdquo cum afirmă pe bună drepta-te Ioan Adam

Cu o participare deosebită nu numaiintelectuală ci şi emoţională criticul scriedespre volumul Pe muchie de hacircrtie alMagdei Ursache o campioană a exerciţiilorde bdquomemorie corectărdquo Ioan Adam pare săse contamineze benefic de verva şi stilul cuaccente pamfletare din acest bdquoexcurs depatologie literarărdquo al eseistei El admirăbdquotensiunea pamfletară violenţa stilizată averbului său vitriolanthellip logica puterea dea aduna icircntr-un tablou icircntunecat dar coe-rent faţetele haosului imediat cu vacircrtoaserădăcini icircn trecutrdquo Un tablou populat demulţi slujbaşi ai contraculturii deneokominternişti care şi-au făcut din mitu-rile romacircneşti icircntemeietoare dar şi din celeale umanităţii ţinte icircn care trag cacircnd şi cumpot Spirit polemic de o ţinută ireproşabilă

pe Ioan Adam icircl indignează de această datăprofund prestaţia unei aşa-zise scriitoarebdquonoua Passionaria a globalismuluirdquo şi ea ocampioană dar a recitirii dramatice dinunghiul bdquoderapajelor sexualerdquo a NouluiTestament Da poate aţi ghicit este vorba deAlina Mungiu despre care tot MagdaUrsache scria nu demult că calcă (lasintenţionat cacofonia) icircn ridicol Ioan Adameste mult mai sever decacirct Magda UrsachebdquoLiteratura acestei bdquodoamnerdquo nu e doarscandaloasă ndash deci n-aş amenda-o pentruicircncălcarea tabu-urilor pentru ateismulbolşevic cu mască occidentală ndash ci e pur şisimplu proastă un conspect trudnic al locu-rilor comune din dramaturgia bdquode dincolordquo

Sub titlul Istorii istorii accidente criticulicirci creionează un profil nu tocmai luminos şilui Neagu Djuvara ndash bdquopovestitor icircnnăscutmai apropiat de şarmul epic al Şeherezadeidecacirct de discursul metodic al istoriculuicare ar vrea să fierdquo Sintagma bdquopovestitoricircnnăscutrdquo de o fină ironie caracterizează icircnacest caz un ficţionar ce poate fi şifermecător atunci cacircnd nu ficţioneazănonşalant istoria romacircnească Icircn Amintiridin pribegie simpaticul bdquoperegrinrdquo pe treicontinente este la el acasă Povesteşte iarnoi chiar şi cei ce nu mai suntem tineri icirclascultăm ca pe un bunic care a văzut şi atrăit multe chiar dacă nu avem cum verificaveridicitatea celor rememorate de el IoanAdam observă icircnsă corect că ceea ce displa-ce icircn poveştile lui Neagu Djuvara bdquoesteavansul pe care-l ia bdquoistoriculrdquo icircn detrimen-tul memorialistului pasul icircnainte al bdquoboie-ruluirdquo scorţos icircn dauna omului de lumeflexibil şi curtenitorrdquo

Istoricul riscă astfel de multe ori icircmipare rău să o spun figură de manelist icircnmaterie chiar dacă cu ştaif bdquoboierescrdquo Estesuficient să citeşti riguros documentateleprecizări corecturi puneri la punct ale luiIoan Adam privind anumite evenimente şipersonalităţi istorice la care se referă ade-seori cu nepermisă lejeritate centenarul pur-tat pe la toate televiziunile radiourile sin-drofiile bdquoacademicerdquo ca să te convingi deamatorismul său graţios Mă icircntreb undesunt istoricii noştri profesionişti pe caretotuşi icirci (mai) avem

56

Susţin de o vreme ce se măsoară icircn cacircte-va decenii că o ţară sau mai curacircnd o civi-lizaţie existentă oricare este luată icircn seamăndash ceea ce revine icircn fapt la acelaşi lucru ndashnumai şi numai atunci cacircnd ajunge să pro-ducă ceva fie o invenţie o nouă tehnologieun fapt sau obiect de artă o operă literarăanterior neicircntacirclnite ca realizări icircn istoriacul turii şi civilizaţiei va deschide un dome-niu cu totul nou icircn ştiinţă sau icircn creaţia deartă ori icircn sfacircrşit face ştiut lumii faptul dea fi constituit terenul apariţiei unei revelaţiivenită dintr-un spaţiu suprauman metafi-zic deschizacircndu-se astfel orizontul unei cu -noaşteri şi credinţe privind universalitatea

fiinţării umane Altminteri cultura civiliza-ţia fiinţarea etnică poate fi oricacirct de impor-tantă dar este văzută doar icircn calitate subsi-diară subordonată unei alte civilizaţiiesenţială pentru dezvoltarea istorică a uma-nităţii şi deci a structurii vizacircnd o tot maiicircnaltă autodefinire a spiritului şi trăirii atacirctde drept cacirct şi de fapt a omului creat spre aaduce icircn lume chipul şi imaginea Divi ni -tăţii Am fost făcuţi după chipul şi asemăna-rea lui Dumnezeu primind calitatea incom-parabilă a libertăţii noastre care spre a neputea realiza cu adevărat icircntreaga potenţia-litate a desăvacircrşirii ne icircncarcă şi cu risculeşecului total icircn deschiderea noastră către

Comentarii

Caius TraianDRAGOMIR

Nedemni desupremaţia unicităţii

Icircn cultura greacă antică icircn cultura şi civilizaţia latină chineză din epoca lui Confucius şi Lao Tzeicircn epoca buddhistă şi icircn alte mari civilizaţii atunci cacircnd se constituie limbile acelor culturi aparşi marile opere filozofice literare şi icircnceputurile ştiinţelor şi eticii fără importante diferenţe icircntreconţinuturile acestora La apariţia noilor limbi ndash italiană franceză engleză germană romacircnă etcndash fenomenul se repetă la un nivel conceptual la un nivel superior ca amploare a detaliilor şi rafi-namentului dar mai limitat ca universalitate Pe această cale maximumul lirismului este exprimaticircn poezia lui Mihai Eminescu autorul definitoriu al civilizaţiei romacircneCuvinte-cheie limbaj civilizaţie cultură lirism

In the Greek culture in Antiquity in the Latin civilization Chinese ndash in the period of Confuciusand Lao Tze ndash in the time of Buddha and in other great civilizations when the languages were con-stituted including the abstract concepts the philosophy sciences at their beginnings the ethicswere established When the new languages were formed ndash Italian French English German finallyRomanian etch ndash the phenomenon takes place once again even if not at the same level of universa-lism On such a way the maximal lyricism is expressed in the Mihai Eminescursquos poems- the poetryof the author representing the spirit of Romanian civilizationKeywords language civilization culture lyricism

Abstract

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat fost ministru fost ambasador al Romacircniei icircn Frana e-mailctdragomiryahoocom

icircmplinire şi bine Civilizaţiile greacă antică romană-lati-

nă egipteană antică babiloniană ebraicăsau chineză hindusă japoneză arabă darşi civilizaţiile mai noi ndash italiană francezăhispanică germană engleză olandezărusă scandinavă turcă ori aparţinacircnd altorlumi decacirct aceea euro-afro-asiatică precumaceea aztecă maya inca au fiecare dintreele dar şi unele diferite de cele menţionateaici contribuţii absolut specifice la culturaşi istoria umanităţii contribuţii fără de caredefinirea de sine a omului ar fi sărăcită pacircnăla a nu mai fi posibilă Este imposibil deicircncercat a trasa fie şi oricacirct de succint lanivelul minim acela al nucleului centralspecific fiecăreia dintre contribuţiile datora-te de istoria universală civilizaţiilor menţio-nate aici de altfel ar fi şi inutil icircntrucacirctaproape orice ar putea realiza cel puţin uninventar general incluzacircnd valorile aduse icircn

lume pe toate continentele prin inovaţiile icircncunoaştere creaţie şi dezvoltare a culturilorcare icircn ansamblul lor alcătuiesc formeazăcultura universală Există icircnsă şi culturinerealizate printr-o ofertă relativă originalăavansată universalităţii vieţii omului pepămacircnt Probabil că răspunsul la aceastăicircntrebare nu are cum fi altfel decacirct negativcacirctă vreme toate etniile popoarele ţărilecivilizaţiile dispun de limbi proprii alcă-tuind familii lingvistice dar care se constitu-ie din limbi distincte chiar dacă avacircnd nurareori icircntre ele remarcabile asemănări Olimbă distinctă are icircnsă totdeauna şi capaci-tate suplimentară specifică de natură săicircmbogăţească spiritul intelectul sau sensibi-litatea umană icircn general Nu este sigur că oastfel de atribuţie culturală poate fi aflată icircncazul tuturor limbilor dar nici excludereaunei astfel de eventualităţi nu poate primi ogaranţie cacirct de cacirct satisfăcătoare

57

Nedemni de supremaţia unicităţii

Contribuţiile specifice fiecărei culturi laansamblul cultural uman icircn dezvoltarea saistorică precum şi la sporirea capacităţicreative omeneşti pot aparţine celor maidiferite domenii ale productivităţii fiinţeiumane Prin apariţia limbajului icircnsă omuldevine propriu zis om tot prin urmărireaprogresului spiritului ca fapt relevabil icircnlimbaj icircn dezvoltarea limbilor se poateajunge mai direct pe de o parte la icircnţelege-rea universalităţii manifestărilor şi trăiriiumane şi pe de altă parte la recunoaştereadisjuncţiilor apărute icircn forma civilizaţiilordistincte ca şi icircn formulele pe care acesteale relevă chiar icircn dezvoltarea modului lorde afirmare icircn unele şi aceleaşi domenii

Dacă se citesc icircn paralel bdquoVechiulTestamentrsquorsquo icircn particular bdquoPentateuhulrsquorsquosau Torarsquorsquo Ghilgameşrsquorsquo Homer - Iliadarsquorsquoşi Odiseearsquorsquo Hesiod - Munci şi zilersquorsquoTeogoniarsquorsquo Fragmentele presocraticilorrsquorsquo(Ediţie Diels Krantz) Platon ndash DialogurileAristotel ndash icircntreaga operă Confucius -Analectelersquorsquo Lao Tse - Tao tő kingrsquorsquoCulegerile de texte buddhiste Vedelersquorsquo seconstată două lucruri simple şi icircn acelaşitimp stupefiante icircn primul racircnd se consta-tă ndash lesne că tot ceea ce este de o importanţămaximă pentru existenţa umană pentrufiinţarea etică a omului icircn oricare dintre arii-le de civilizaţie icircn care icircşi află existenţa pen-tru orientarea eforturilor sale spre apropie-rea de Divinitate ca şi pentru cunoaşterealumii naturale terestre şi universale suntspuse ndash şi scrise icircn texte de o perfecţiuneniciodată apoi depăşită ndash de icircndată ce lim-bajul este suficient dezvoltat spre a acopericu termeni exacţi toate conceptele concreteşi abstracte privind icircntreaga creaţie a tutu-ror celor văzute şi nevăzutersquorsquo Pe o aseme-nea bază un filozof precum AlfredWitehead a putut nota că bdquoicircntreaga filozofieeuropeană constă din icircnsemnări pe margi-nea paginilor lui Platonrsquorsquo Icircn al doilea racircndeste evident oricui face lecturile menţiona-te că dincolo de toate deosebirile care dis-ting filozofia etica principiile care stau labaza metodelor cunoaşterii provenind atacirctdin Occident cacirct şi din Orient ele sunt ela-borate aproximativ icircn aceleaşi epoci istoricesunt expresia egalei structurări a limbilor icircn

care sunt scrise dar mai ales reflectă con-cepţii similare icircn plan filozofic moral psi-hologic social şi icircn cel al principiilor condu-cerii Diferenţa religioasă poate fi deosebitde netă icircnsă ca exemplu ideile şi recoman-dările sociale principiile morale suntextrem de asemănător expuse şi afirmate caobligatorii icircn Pentateuhrsquorsquo icircn bdquoAnalectelersquorsquolui Confucius icircn textele buddhiste precumşi icircn legile lui Solon sau icircn dialogurile plato-nice icircn icircnvăţătura pitagoreică icircn bdquoEticanicomahicărsquorsquoşi bdquoPoliticarsquorsquo lui Aristotel Con -sti tuirea completă a unor limbi ndash greacaepocii antice latina chineza hindi japone-za araba - conduc la elaborarea bazelorprin cipiale proprii gacircndirii umane elevatefundamentelor eticii logicii metafiziciiToate civilizaţiile ulterioare constituitedupă apariţia marilor limbi clasice vor aveadrept drum icircn gacircndirea filozofică icircn mora-

58

Caius Traian Dragomir

59

Nedemni de supremaţia unicităţii

lă estetică baza aşezată pe seama concepte-lor structurate icircn timpul apariţiei limbilorcare au făcut să se definească umanitateaomului

Ce s-a icircntacircmplat icircnsă apoi Evident auapărut noi limbi Cacircnd se poate vorbi icircnsăde apariţia unor noi limbi Numai şi numaiatunci cacircnd respectivele limbi generează iarşi iar exprimarea poetică ndash icircnaintea expri-mării poetice omul este un actor al comuni-cării adesea inferior icircn comunicare icircn raportcu alte fiinţe Omul este om nu atunci cacircndcreează poezie ori cacircnd se exprimă poetic ndashpur şi simplu folosind o limbă apărută prinpoezie Benedetto Croce spune că oriceexprimare umană prin limbaj este poezieicircnsă nu o poezie pură ci una contaminatăde o voinţă pragmatică devenită astfeldeci proză Observacircnd origina limbilor cla-sice constatăm totdeauna icircntacircietatea poezieiicircn primele texte importante Versetele bibli-ce sunt versuri dar adevărata natură poeti-că a bdquoVechiului Testamentrsquorsquo se află neicircndo-ielnic icircn Psalmii Regelui David EdicteleSenatului Romei au avut aproape totdeau-na o formă incantatorie Cum au evoluatlimbile mai noi ndash icircn primul racircnd avem a negacircndi la romacircnă - cele care au apărut dupăce principiile gacircndirii filozofice etice fiziceşi metafizice se elaborează icircn poezia ce aicircnsoţit sau urmat apariţiei numelor datepentru concepte Aceste noi limbi au adop-tat formele poetice icircn calitate de forme pureale exprimării dincolo de creaţia deja reali-zată şi concretizată icircn real a marilor princi-pii oferite dezvoltării nu doar a unei culturici a umanităţii omului Cultura şi civilizaţiaitaliană este cultura şi civilizaţia epocii luiDante Alighieri şi a liricii lui FrancescoPetrarca Civilizaţia franceză parcurge undrum lung al continuei creşteri de labdquoChanson de Rolandrsquorsquo la poezia luiClement Marot a Pleiadei a lui VictorHugo şi ndash de un deosebit impact cultural şide civilizaţie mai mult sau mai puţin pozi-tiv a lui Andreacute Gide Limba germană creea-ză poezie prin Goethe Schiller prin RilkeEvident sunt nenumăraţi poeţi icircn multedintre secolele care jalonează fiecare civili-zaţie dar sunt foarte puţini cei care oferăvaloare universală produsului civilizaţiei

lor pornind de la limba acelei civilizaţii şitot puţini sunt aceia marcacircnd ireversibil icircnmodalitate poetică atacirct civilizaţia cacirct şi cul-tura apartenenţei lor ndash unii conferă substan-ţă existenţei umanităţii ceilalţi dau forma şispiritul nobil al unei existenţe icircn civilizaţiileicircn care ceilalţi cei mai mari au pus icircntreagauniversalitate pe care omul o poate face săfie a sa Creatorii de formă poetică a limbi-lor culturilor şi civilizaţiilor au vizat icircn epo-cile mai vechi dramatismul ca mod poeticde existenţă ndash lirismul a fost prea puţin ovocaţie a omului aparţinacircnd civilizaţiilor decontinuatori ai unor mari icircnaintaşi ndash pre-cum civilizaţia Italiei - ori ale unor stateputernice preocupate de impunerea forţeilor complexe creatoare de ştiinţă de tehno-logii de inovaţia politică şi socială precumFranţa Italia Statele Unite

Civilizaţiei Romacircniei i-au rămas lirismulpentru elevaţia distinsă dar şi pentru pri-mejdiile acesteia Poetul care a inspirat lim-bii romacircne sensul supra-muzical liric afăcut din cuvintele limbii romacircne adevăratesemnale de existenţă lirică a sufletuluiuman este nici nu poate fi discutat acestlucru - Mihai Eminescu S-a spus stupid căar fi un romantic icircntacircrziat icircn realitate sedovedeşte a fi cel mai autentic ndash altfel spuscel mai mare poet liric al unor secoleicircntregi de civilizaţie universală Sub raportliric este inegalabil comparat fie şi cu poeţiicei mai creativi din limbile care au produsvalori maxime ale existenţei umane darsunetul cuvacircntul versul şi poemul luiMihai Eminescu sunt toate lirism icircn stareacea mai pură deci preschimbare a tuturorspuselor limbii sale nu icircn muzică ndash icircn emo-ţie muzicală icircn transformare a exprimăriicuvintelor icircntr-o neoprită continuitate liricăExistă un enorm lirism icircn derularea replici-lor din tragediile ndash mai puţin din comediilendash shakespeariene dar acesta este icircntreruptde nevoia trecerii la schimbul de replici laShakespeare tragedia este tragedie iar liris-mul este decor La Eminescu lirismul estesubstanţa unei forme de existenţăDiscuţiile stupid agresive asupra valoriipoeziei eminesciene nu sunt decacirct frustrarevenită din resimţirea incapacităţii de a per-cepe unicitatea

60

7 Lamentaţia mioarei şi misiuneaspirituală a baciului Revenind la Mioriţavalorile care domnesc la stacircnă sunt viaţacomunitară cooperarea responsabilitateasensibilitatea gentileţea (bdquoDrăguţă mioarărdquobdquoDrăguţule bacerdquo) empatia (bdquoOri eştibolnăvioarărdquo) devotamentul credinţaMioriţa este un discipol fidel care icircncepe săse maturizeze icircncetează să mai manacircnceiarba verde a cunoaşterii hermetice şi icircncepesă bdquocacircnterdquo placircnsul icircnseamnă creaţie ştimde la Eminescu (bdquoDe placircnge Demiurgosdoar el aude placircnsu-şirdquo) şi lamentaţia ei este

o cacircntare elegiacă Icircn cele trei zile icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul pe

drumul creaţiei şi coboară cu el trei trepteale lumii ilustrate de apelativele care oicircnsoţesc icircn baladă bdquoCu lacircnă plăviţărdquoicircnseamnă de culoare alb-argintie (argintuleste una dintre culorile centralităţii şi ale luiHermes care este şi Mercur argintul viu icircngeografia poveştilor noastre există pădureade aramă de argint şi de aur ca metaforeale celor trei lumi) bdquoLaie-bucălaierdquo (cu lacircnaalbă şi cu botul şi extremităţile membrelornegre sau de culoare icircnchisă - la fel ca

Dana LIZAC

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

Misiunea spirituală a baciului-poet este rezumată icircn trei testamente formulate ca trei lecţii pentruMioriţa discipolul ales ca succesor Testamentul pentru ciobani vorbeşte despre relaţia poetului cureceptorii săi şi despre succesiunea icircntr-un lanţ iniţiaticpoetic Testamentul pentru oi ilustreazăpunctul de vedere hermetic şi pune icircn lumină natura paradoxală a existenţeiTestamentul pentrumăicuţa bătracircnă şi portretul icircn alb-negru al ciobanului icircn tinereţe conturează traseul poetului her-metic pe drumul descendent al creaţiei şi pe drumul ascendent al receptării şi cunoasteriirealizăriide sineCuvinte-cheie Alecsandri balada Mioriţa Eminescu cele trei testamente ale ciobanului miori -

tic portretul ciobanului mioritic

The spiritual mission of the Moldavian shepherd-poet is enclosed in his three testaments meant asthree lessons for his chosen disciple Mioritza The testament for the other shepherds speaks aboutthe poetrsquos relation with the critical reception of his poetry and about the rules of succession in a poe-tic and initiatic chain The testament for the sheep illustrates the hermetic point of view and givesan insight into the paradoxical nature of reality The testament for his old mother together with theblack-and-white portrait of the shepherd as a young man traces the hermetic poetrsquos journey alongthe descending paths of creation and the ascending paths of critical reception and selfknowledgerealisationKeywords Vasile Alecsandri the Mioritza ballad Mihai Eminescu the three testaments of the

shepherd in the Mioritza ballad the shepherdrsquos portrait as a young man in the Mioritza bal-lad

Abstract

Dana LIZAC e-mail danalizachotmailcom

ţăruşul de care e priponit calul lui Toma) sereferă la locul icircn care pe drumul mani -festării atmosfera icircncepe să se icircntunece şiopera se icircncheagă (marginea apei şi negrulzăvoi) Baciul o mai numeşte pe Mioriţabdquobacircrsanărdquo - ceea ce trimite la locul ei deorigine şi la acelaşi spaţiu al negrului zăvoi

Dar se mai icircntacircmplă ceva Mioriţa icircncepesă dea dovadă de puteri profetice şi baciul onumeşte bdquonăzdrăvanărdquo năzdrăvan icircnseam -nă icircn mitologia noastră populară şi bdquocare aredarul de a şti şi prevesti ce se va icircn tacircmplardquoMioriţa icircncepe să vadă - fără să icircnţeleagădeocamdată - icircn viitor şi către tăracircmurile dejos icircn valea icircntunecată unde baciul icircşi vaicircntacirclni ucigaşii Lamentaţia icirci pare baciuluiexagerată bdquogura nu-ţi mai tacerdquo o mustră elcu blacircndeţe cum la fel o mustră vocea auc-torială El ştie că icircmplinirea destinului luitrece prin lumea de jos şi deci teama ei estedintr-un punct de vedere inutilă

Pentru cel care a păşit icircn lumea de jospentru poetul hermetic modern stacircnarămasă icircn urmă Arcadia mitică este uni-versul tradiţiei poetice hermetice - şi icircnegală măsură comunitatatea extrem de res-tracircnsă a celor asemenea cu el trăitori pe unnivel de existenţă mai icircnalt decacirct locuitoriicacircmpului de mohor o lume moartă şi vie icircnacelaşi timp care trăieşte icircn timp şi icircn afaralui icircntr-o dimensiune a veşniciei

Mioriţa vrea să-l reţină pe baci icirci cere să-şi cheme apărători - icircn plan poetic să-şi icircntă-rească mecanismele de ocultareicircncifrareastfel icircncacirct secretul să nu poată intra icircnposesia celor nechemaţi

Drăguţule baceDă-ţi oile-ncoaceLa negru zăvoiCă-i iarbă de noiŞi umbră de voiStăpacircne stăpacircneIcircţi cheamă ş-un cacircneCel mai bărbătescŞi cel mai frăţescDin bdquoal umbrei icircntunericrdquo la fel icircl va

implora pădurea pe Eminescu să rămacircnă(bdquoO rămacirci rămacirci la minerdquo) - pădurea icircncare păşesc neauzite bdquoicircn tainărdquo cacircrduri decerbi (animale prin excelenţă hermetice) -

lumea copilăriei a naturii a satului şi a poe-ziei populare unde timpul se confundă cuveşnicia anii bdquose par ca clipe Clipe dulci separ ca veacurirdquo Dar ca şi baciul moldo-vean poetul nu icirci va lua icircn seamă rugabdquoAstfel zise lin pădurea Bolţi asupră-miclătinacircnd Şuieram l-a ei chemare Ş-amieşit icircn cacircmp racirczacircndrdquo

Misiunea baciului se icircntinde dincolo decomunitatea spirituală şi de cercul tradiţieihermetice Poetul nu cacircntă scrie numaipentru cei asemenea cu el - ci duce mesajulZeului către muritori nu numai către păsto-rii cacircmpeni din sate dar şi către cei care tră-iesc mai jos icircn cacircmpul de mohor şi icircn cetă-ţile lui icircntunecate - oamenii bdquonegrirdquo caManea Ungurean şi Vracircncean Icircnsă spredeosebire de Ungurean şi Vracircncean care aucăzut icircn lumea de jos prin păcat Moldovancoboară acolo cu o misiune Datoria luiHermes poetul-păstor este să coboare icircnvăi după oile rătăcite şi icircn prăpăstii dupăoile pierdute fiinţele lipsite de spiritualitateale lumii căzute - şi să le aducă icircnapoi

Muritorii lumii de jos nu pot coboricirc maijos decacirct sunt lumea lor este nadirul creaţieiEi pot să meargă numai icircn sus Cei mai mulţiicircncearcă să se icircnalţe pe căile stracircmbe aleorgoliului şi cupidităţii cei mai mulţi poeţidin lumea de jos scriu pentru a se ex prima peei icircnşişi şi pentru succes cu ceea pre supuneacesta icircn accepţiunea lor Păsto rul are misiu-nea spirituală de a le bdquoicircndreptardquo privireacătre Adevăr către universal către cele eter-ne către principii şi Zei (bdquofericea stirpe fărămoarterdquo cum icirci spun muzele lui Hesiod) - dea le fi călăuză pe drumul de icircn toar cere caree drumul paradisului recacircştigat

Acest drum este drumul receptăriifireşti drumul cunoaşterii Pe acest drumHermes este călăuză pentru că dacă pe de oparte el transmite muritorilor mesajele zei-lor pe de altă parte duce mesajele şi rugilelor către zei şi conduce sufletul prin lumeaumbrelor către lumină Drumul de icircntoarce-re este icircn acelaşi timp şuvoiul de resorbţiela sine a Creatorului icircntr-o mişcare de auto-cunoaştere Nota specifică gacircndirii hermeti-ce este că Zeul Dumnezeu deşi din punctde vedere metafizic distinct de lume arenevoie de lume pentru a se defini pe sine şi

61

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

62

Dana Lizac

de Om pentru a-l recunoaşte icircn ipostaza luide Creator cunoaşterea lui Dumnezeu decătre Om devine cunoaşterea de sine a luiDumnezeu1 La fel şi poetul pentru cărecep torul icirci cunoaşte opera el se auto -cunoaşte există ca Poet creator şi opera luidevine Operă

Icircn lumea modernă poetul hermetic esteun aed un poet-profet venit bdquode susrdquo (şi dinvechime) - care poartă pe faţă o mască depoet profan şi se prezintă icircn lume ca oricaredintre aceştia Oricare receptor poate prinforţe proprii să icircncerce să-i devină succesorPoetul hermetic funcţionează icircn ambelesfere de existenţă şi icircşi poate căuta succesoriicircn ambele dacă icircn sfera tradiţiei are succes -ori direcţi pe care icirci investeşte el icircn suşi icircnlumea profană poate avea succesori care auevoluat prin forţe proprii din acest motivatacirct Mioriţa succesorul ales şi executorultestamentar cacirct şi cei doi ciobani criminalicare icircl vor recepta pe Moldovan icircn lumea dejos sunt priviţi de el ca succesori legitimi

Cei trei sunt chemaţi să-i facă mormacircntulicircmpreună Ungurean şi Vracircncean icircl vorpune icircn groapă Mioriţa icirci va pune fluierelela căpătacirci Nu se ştie icircnsă dacă există şanseca omorul să aibă loc aşa cum e plănuitUngurean şi Vracircncean sunt personaje şterseicircn baladă Ceea ce este cert este faptul cădiscipolul ales este Mioriţa şi baciul carepentru icircnzestrările ei o vede ca succesoricircncepe transmisia Cele trei testamente pecare i le icircncredinţează sunt de fapt trei lecţiilecţia despre transmisia iniţiatică (testa -mentul pentru ciobani) lecţia despre sacrifi-ciul de sine al creatorului icircn creaţie (testa -mentul pentru oi) şi lecţia realizării de sinea creatorului prin sacrificiu de sine (testa-mentul pentru măicuţa bătracircnă)

Deşi par să conţină elemente contradic-torii toate cele trei testamente cu desti -natari diferiţi spun adevărul bdquoSă le spuicuratrdquo bdquoŞi-i spune curatrdquo insistă baciul defiecare dată Icircn felul lui icircncifrat poetul her-metic spune icircntotdeauna Adevărul Icircnsăşi

Tabula Smaragdina text criptic fundamentalpentru tradiţia her metică icircncepe cu cuvin-tele bdquoEste adevărul ade vărat sigur şi fărăputinţă de tăgadărdquo

Testamentul pentru ciobani mormacircntul poetic

S-a discutat mult pe marginea faptului căMoldovan nu opune nicio rezistenţă faţă deideea suprimării lui Poziţia lui văzută cafatalistă a ajuns să fie considerată careprezentativă pentru atitudinea poporuluiromacircn faţă de viaţă Exegeza baladei a pusicircn lumina sensurile mai profunde ale acesteiviziuni existenţiale Mircea Eliade de exem-plu arată că voinţa ciobanului de a-şi trans-figura moartea icircn bdquonuntă misticărdquo icirciicircngăduie să-şi biruie destinul să-i schimbesensul şi să impună un sens icircnsuşi absur -dului existenţei2 Iar Nicolae Steinhardtnotează icircn marginea afirmaţiilor lui EliadebdquoCiobanul săvacircrşeşte o transmutaţie -marea operă a denigraţilor alchimişti - icircşitransformă nenorocirea icircn taină mistică Icircn -fracircnge soarta Dă un sens fast nefericiriirdquo3

Icircn termeni poetici eroul care iese cupieptul gol icircn cacircmp icircnaintea ucigaşilor luieste poetul care bdquoiese icircn lumerdquo se confruntăcu cititorii lui şi se expune receptării criticeSacrificiul lui este un rău necesar şi are unrevers profund pozitiv de receptaredepinde dobacircndirea statutului sau de Poetcu Operă Problema nu este că receptorii icircşiicircnsuşesc secretul operei lui prin crimă prinbdquomoarte cu omorrdquo - ci ceea fac ei cu acestsecret La stacircnă icircn comunitatea spirituală şipoetică toţi membrii sunt devotaţi transmi -terii şi conservării unei cunoaşteri primiteicircn ultimă instanţă de la Zeu La icircncheiereaoperei care presupune moartea poetului eltransmite demnitatea de şef al ierarhieicătre un succesor ales icircmpreună curesponsabilităţile care decurg din ea Icircnlumea modernă icircnsă receptorii activi carerecuperează fără ajutor pe cale livrescă sau

1 Glenn Alexander Magee Hegel and the Hermetic Tradition Cornell University Press Ithaca and London2001 p 10

2 Mioara năzdrăvană icircn De la Zalmoxis la Genghis-Han Editura Humanitas Bucureşti 1995 p 2603 N Steinhardt Jurnalul fericirii Editura Dacia Cluj-Napoca 1992 p 349

63

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

prin pură intuiţie Adevărul din opera unuiicircnaintaş ar dori de prea multe ori să sebucure de statutul şi posesiunile pe care leare un maestru să ocupe un loc de vacircrficircntr-o ierarhie poetică numai pentru a-şi sat-isface icircn ultima instanţă propriul ego

Ceea ce lasă cu limbă de moarte Mol -dovan tovarăşilor săi şi Mioriţei este faptulcă secretul hermetic nu trebuie expus caatare sau folosit icircn interes personal icircn lumeade jos ci pentru a asigura continuitatea tra -diţiei trebuie icircntrupat icircntr-o nouă opera deaceeaşi factură cu cea din care a fost recuper-at o opera hermetică

Care sunt caracteristicile unei astfel deopere Icircn primul racircnd structura care reflectăimaginea hermetică a universului sau trimitela un astfel de model şi pune icircn evidenţăcorespondenţele icircntre cele de sus şi cele dejos icircntre lumea spirituală şi lumea materialăApoi traseul circular sau bdquoicircn buclărdquo pe carese desfăşoară scenariul călătoria eroului sau

mişcarea ideii icircn acest spaţiu La acestea seadaugă o recuzită de imagini şi simbolurihermetice şi tradi ţionale icircmpletite cu sim-boluri proprii din care se articulează viz-iunea poetului Mate rialul acestei opere icirclconstituie cuvintele limbii care trebuieicircnţelese icircn complexitatea lor de conotaţii şilegături de sens şi etimologice (spre deose-bire de bdquovorbelerdquo limbii comune care sefolosesc icircn sens literal) Opera hermetică secaracterizează printr-o expresie icircncifrată cumai multe straturi de semnificaţie - dar şi celpuţin teoretic printr-un anumit nivel deaccesibilitate Icircn straturile exterioare operatrebuie să fie o vorbire bdquope icircnţelesrdquo cumspune Cătălina care să atingă coardelesensibilităţii oricărui receptor indiferent denivelul lui de viaţă şi de educaţie Să-l facă săsimtă că dincolo de ceea ce icircnţelege el existăşi alte sensuri să-l facă să viseze săgacircndească să-şi ridice ochii spre icircnalt Ooperă hermetică autentică e produsul unuiartist impersonal care nu se promovează pe

Relief reprezentacircndu-l pe Hermes cu un berbecşi cu caduceul Secolul III en Ephes

Copie romană tacircrzie după statuia lui HermesKriophoros de sculptorul grec Kalamis (sec V

icircen) Museo Barracco Roma

sine ci bdquoexprimă Ade vă rulrdquo icircn cuvintele luiEminescu care coboară icircn lume cu o misiunespirituală şi aspiră să-şi călău zească recep-torul pe un drum ascendent al cunoaşterii şitransformării Poetul hermetic fiinţează icircntr-o tradiţie este o verigă icircntr-un un lanţ altransmisiei opera lui se leagă de şi valideazăopera unui icircnaintaş - şi este validată la racircn-dul ei de opera unui succesor

Revenind la icircngroparea lui Moldoveandacă trupul său mort sau ipoteticul sicriureprezintă opera lui mormacircntul va fi operasuccesorului o nouă formă materială icircn carese icircnveleşte nucleul dur de conţinut aloperei şi prin care el continuă să trăiască icircntradiţie4

Vacircntul cacircnd a batePrin ele-a răzbateŞ-oile s-or stracircngePe mine m-or placircngeCu lacrimi de sacircngeNoua operă trebuie să asigure dăinuirea

aceloraşi valori (bdquoSă mă-ngroape Aice pe-aproaperdquo) să garanteze continuitate icircn con-ducerea comunităţii (Să fiu tot cu voirdquo)coeziunea acesteia (bdquooile s-or stracircngerdquo)păstrarea secretului (bdquoSă-mi aud cacircniirdquo)mai pe scurt icircntr-o nouă formă să menţinăviu spiritul comunităţii şi al tradiţiei Baciulvorbeşte despre transmisia iniţiatică şi des-pre generaţiile de succesori cacircnd va batevacircntul adică se va rosti duhul Zeului aces-ta va sufla prin fluierele de la căpătacirciul luiMoldovan (icircn opera lui) cacircntecul se va faceauzit icircn opera succesorilor lui (Ungurean şiVracircncean) Oile discipolii icircncepători de lastacircnă icirci vor recunoaşte prezenţa icircn operasuccesorilor şi icirci vor continua mesajul cuadacircncă empatie bdquocu lacrimi de sacircngerdquo vordeveni rapsozi poate

Mesajul Zeului se propagă aşadar (vir-tual) de-a lungul a trei generaţii de succe-sori baciul moldovean - Mioriţa (succesoruldirect) - Ungurean şi Vracircncean Prin conti-

nuarea influenţei poetice şi spirituale de-alungul mai multor generaţii de receptori şisuccesori baciul moldovean devine cu PoetOperă şi Maestru

Testamentul pentru oi nunta cu mireasa neagră

La momentul testamentului problemelereceptării nu sunt relevante pentru oile de lastacircnă care trăiesc icircn Arcadia sau icircn Edenulpoetic de dinainte de cădere Ele nu trebuiesă ştie altceva decacirct că baciul lor a murit demoarte bună din acest motiv el icirci cereMioriţei bdquoiar tu de omor să nu le spui lorrdquoOile nu sunt receptori propriu-zis cu ochiideschisi ci auditori şi transmiţători fărăicircnţelegere - prin adeziune conformitateempatie credinţă

La stacircna lucrurile nu se spun direct şibaciul vorbeşte icircn alegoriiSă le spui curatCă m-am icircnsuratC-o macircndră crăiasăA lumii mireasăCă la nunta meaA căzut o steaSoarele şi lunaMi-au ţinut cununaBrazi şi păltinaşiI-am avut nuntaşiPreoţi munţii mariPăsări lăutariPăsărele miiŞi stele făcliiCeea ce trebuie să icircnveţe Mioriţa din

acest testament pe care trebuie să-l transmi-tă mai departe este să privească realitateadin punctul de vedere hermetic Acestpunct de vedere este situat icircn afara şi deasu-pra contrariilor pe care le icircmbrăţişează icircnsimultaneitate punacircnd icircn evidenţă naturapradoxală a existenţei Creaţia este o nuntă

64

Dana Lizac

4 ldquoMormacircntulrdquo este şi un gen literar produs al Franţei secolului XVII - o culegere de texte de diverseforme poetice pentru a onora memoria unui defunct ilustru parte din ceremonialul funebru Eminescudebutează icircntr-un fel de tombeau poeacutetique - broşura omagială Lăcrămioarele icircnvăţăceilor gimnasisti dinCernauţi la mormacircntul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat icircntr-a 1224 ianuarie 1866 distribuităicircn timpul slujbei de icircnmormacircntare

şi o moarte un proces icircn care creatorul sesacrifică şi se icircmplineşte pe sine icircn acelaşitimp Această moarte-nuntă este altă moartedecacirct moartea prin transmisia iniţiatică(bdquomoartea bunărdquo firească) şi decacirct cea prinreceptare care este bdquomoartea cu omorrdquo

Privită din polul material creaţiaicircnseamnă coboracircrea ideii din sferele abs-tracte icircncarnarea icircntruparea naşterea laviaţă - aşa cum sufletul condus de Hermesstrăbate sferele de sus icircn jos pentru a seicircncarna pe pămacircnt icircntr-o fiinţă omeneascăun nou-născut Atracţia ideii pentru mate-rie dorinţa de expresie este o iubire devo-ratoare pentru spiritul unui artist Nuntaspiritului cu materia icircnseamnă opera ieşi-rea din virtualitate a ideii realizarea mate-rializarea icircnsăşi viaţa

Privind din polul opus spiritual nuntaspiritului cu materia presupune o involuţiecoboracircrea şi degradarea icircnvelirea icircn icircnveli-şuri din ce icircn ce mai dense pacircnă la bdquocoagu-lareardquobdquofixareardquo icircntr-o formă materială com-pactă solidă şi opacă (un obiect o operă)bdquoSoma-semardquo sună un adagiu platonic tru-pul este mormacircnt Poemul scris pe o filă dehacircrtie este mormacircntul ideii opera (icircnansamblul ei corpusul) este cadavrul mor-macircntul poetului Pe drumul de sus icircn jospentru poetul care vine dinspre Adevărideea se opacizează devine de nerecunoas-cut se pierde creaţia este o cădere o decă-dere o degenerare o desfigurare o icircntune-care o icircntomnare o vestejire o uitare unsomn o moarte a ideii icircn materie Materia icircnforma ei degradată icircn stare solidă de ultimicircnveliş material este ţăracircna bdquoa lumii mirea-sărdquo Pentru poet materia este Limba care icircnipostaza ei degradată de vorbire este ulti-mul icircnveliş - şi cel exterior - al unei opere alcărui nucleu ideatic rămacircne icircnvăluit

Steaua care cade la nunta ciobanuluimioritic şi care icircl reprezintă - este aceeaşi cuLuceafărul care se aruncă icircn mare icircmbracăvăluri succesive icircşi confecţionează un per-sonaj un trup un veşmacircnt un chip omască şi coboară trecacircnd pe margineaferestrei (echivalentă cu Poarta Pămacircntului)icircn cămara Cătălinei receptorul lui icircndărăt-nic şi pasiv

Nunta poetului cu limba se petrece icircninteriorul tradiţiei hermetice Naşii suntSoarele şi Luna marile simboluri hermeticepentru principiile Solve şi Coagula Preoţii -vacircrfurile culmile muntoase sunt mariiicircnaintaşi din tradiţia universală (cuvacircntulpreot vine din latinescul presbyter careicircnseamnă om mai icircn vacircrstă icircnaintaş)Nuntaşi sunt copacii siluetele poeţilor dincodrul tradiţiei naţionale Lăutarii - păsăripăsărele - sunt ceilalţi poeţi mai mari şi maimici fiecare cu cacircntecul lui fie ei discipolisuccesori transmiţători rapsozi micipoeti

Icircn loc de flăcări pe făcliile de nuntă ardstele Făcliile icircntăresc simbolistica principii-lor Solve şi Coagula a direcţiilor ascendentăşi descendentă Este vorba despre douăstele deci steaua căzătoare a creaţiei şi aoperei şi steaua urcătoare a receptării auto-cunoasterii şi Operei Aceleaşi două stelevor fi cele două ipostaze ale LuceafăruluiLuceafărul de dimineaţă cel care precedezorile cunoaşterii şi Adevărului - şiLuceafărul de seară cel care marchează cre-pusculul creaţiei şi care mai este denumitbdquoSteaua Ciobanuluirdquo

Despre drumul icircnapoi care duce de lapămacircnt la cer va fi vorba icircn cel de al treileatestament

Testamentul pentru măicuţa bătracircnănunta cu mireasa albă

Cine este măicuţa bătracircnă Măicuţa se prezintă ca o fiinţă dublă Pe

de o parte este o femeie de la ţară carepoartă bracircu Pe de altă parte (ca oricemamă la urma urmelor) - este o ipostază aMumei a zeiţei-Materie Terra Mater GeeaNatura zeita cea mai bătracircnă din care toateau purces - haosul apa primordială mareacare va deveni icircn creştinism Fecioara MariaEa există de dinainte de timp şi de dinaintede lume Icircn sacircnul ei icircncepe să se formeze oreţea de linii de forţă ce vor alcătuicanavaua pe care se va broda manifestareaurzeala şi băteala lumii liniile verticale alecorespondenţelor icircntre sus şi jos şi cele ori-zontale care vor marca treptele lumii sausferele de existenţă De aici atributul zeiţei

65

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

de bdquoCea-cu-bracirculrdquo bracircul ei este cingătoareaVenerei şi Bracircul Maicii Domnului Icircn mani-festare acest bracircu va deveni un pod un racircuun drum pe mare un codru prin care setrece din lumea icircntunecată de jos icircn lumeasenină de sus

Să mai notăm că Maia (icircn mitologiagreacă una dintre pleiade nimfă dinArcadia asimilată de romani cu Terra) estemama lui Hermes Numele ei este icircnruditcu μαῖα (maia) termen de adresarerespectuoasă faţă de o femeie bătracircnă de laμήτηρ (mētērrdquo- bdquomamărdquo) măicuţă cum sespune la noi la ţară Măicuţa ciobanuluiMioritic are o ipostază telurică dar şi unacelestă - ca icircn basmele noastre icircn care subun chip de femeie bătracircnă se ascunde SfacircntaVineri şi dincolo de ea zeiţa Venera dinvechime Firele care alcătuiesc bracircul ei suntşi traseele fiului ei Hermes icircntre cer şipămacircnt

Portretul ciobanului omul alb şi omul negruMăicuţa icirci face un portret fiului literal

este un tacircnăr frumos svelt cu faţa albăochii negri părul negru şi mustaţa blondăFiecare trăsătură e ilustrată printr-ometaforă

Macircndru ciobănelTras printr-un inel Feţişoara luiSpuma lapteluiMustăcioara luiSpicul gracirculuiPerişorul luiPeana corbuluiOchişorii luiMura cacircmpuluiO astfel de combinaţie icircn mod obişnuit

nu există icircn realitate faptul că ciobanul arepărul negru şi mustaţa blondă e un primsemn că portretul e simbolic Icircn icircncercareade a-l descifra să privim prin ochii luiEminescu care va dezvolta aceste trăsăturila eroii lui Pentru el părul negru şi ochiinegri sunt marca gacircnditorului a celui careporneşte din straturile exterioareinferioareale obiectului material (icircntunecat opac) şidesface bdquonegrul giulgirdquo al materiei pentru aelibera ideea luminoasă icircnfăşurată icircn el

Corbul macircncătorul de cadavre pe care icirclvedem icircn unele reprezentări alchimice ciu-gulind ochii şi creierii dintr-un un craniueste emblema etapei nigredo cacircnd cadavrulintră icircn descompunere Icircn ordine poeticăacest personaj este receptorul care icircncepe sădescompună şi să asimileze obiectul operapoetică a icircnaintaşului pentru a elibera din elideea structura corpul de lumină Ade -vărul Opera Ochii negri sunt capacităţilede cunoaştere părul negru - gacircndurilepana corbului - zborul gacircndirii Călin esteun bdquozburător cu negre pleterdquo Arald este unbdquozeu cu ochii negrirdquo Luceafărul icircn a doua saapariţie are părul negru care icirci cade icircn viţepe umeri Gacircnditorul are pentru Eminescuo icircnfăţişare demonică

Pe de altă parte faţa (expresia) şi musta-ţa (aşezată deasupra gurii) - sunt ambelelegate de exprimare de expresie de capaci-tăţile creatoare Omul spiritual creatorulare părul blond la fel cu Luceafărul icircnprima sa apariţie angelică

La o privire mai atentă observăm cămetaforele care exprimă două dintre trăsă-turi se reduc la un model de tip bdquociorchinerdquo(spuma şi mura care sunt conglomerate desfere) - icircn timp ce celelalte două (pana şi spi-cul) se reduc la o schemă de tip bdquobrăduţrdquosau bdquocreangărdquo Două trăsături sunt albe(spuma şi spicul) şi două sunt negre (pana şimura) portretul nu este icircn nici un fel o icircnşi-ruire icircntacircmplătoare de trăsături fizice

Am arătat mai icircnainte că ciorchineleconglomeratul simbolizează fructul rodulbdquocoagulareardquo operei icircn termeni alchimiciCreanga pe de altă parte ca şi copacul - esteun simbol al ramificării al manifestării alcreaţiei - şi un substitut al creatorului

Trăsăturile acestui portret arată decicătre un om negru şi un om alb - şi către oopera neagră şi una albă Fiul măicuţei alMaiei Hermes este şi una şi alta - e unHarap-Alb un poet hermetic care icircndepli-neşte amacircndouă rolurile Pe drumul des-cendent este omul alb (poetul fiinţa spiri-tuală deţinătorul Adevărului) care se cunu-nă la capătul ciclului creator cu mireasaneagră (opera forma materială) Pe drumulascendent este receptorul icircn ascensiuneomul negru care se cunună prin cunoaşte-

66

Dana Lizac

re cu mireasa albă Opera Drumul acestacoincide cu drumul de icircntors al poetuluicare se autocunoaşte şi care devine Poet -omul alb care a devenit negru prin căderemortul icircnmormacircntat icircn operă care icircnvie seicircnalţă şi se cunună cu aceeaşi mireasă albă(Opera) Pe acest drum icircn ipostază deHermes psihopomp poetul icirci este călăuzăreceptorului pe drumul cunoaşterii printenebrele lumii de dincolo spre lumină -aşa cum Luceafărul icircşi conduce receptoriicu gacircndurile lor bdquope mări Răsare şi stră -luce Pe mişcătoarele cărări Corăbii negreducerdquo Pe drumul ascendent receptorul şipoetul drumeţul şi călăuza sunt una

Cu gacircndul la acest drum de icircntoarcerespre eternitate cacircndva icircn romanul său Craiide Curtea Veche hermetistul MateiuCaragiale icircl va face pe Pirgu Mercur spirit-ul lumii de jos icircn cea mai josnică ipostază

(dar bdquoicircndreptatrdquo icircntors din drumul luimergacircnd dandaratelea) călăuza celor treicrai pe drumul morţii şi al veşniciei bdquoŞi ple-cam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune peste bolţi din ce icircn ce mai uriaşe icircngol Icircnaintea noastră icircn port bălţat demăscărici scălămbăindu-se şi schimono -sindu-se ţopăia de-a-ndaratelea fluturacircndo năframă neagră Pirgu Şi ne topeam icircnpurpura asfinţituluirdquo

Prin Operă poetul se ridică la statutul dePoet - şi credem că la aceasta se referăatributul bdquotras printr-un inelrdquo Expresiaromacircnească bdquotras ca prin inelrdquo icircnseamnăzvelt care se icircnalţă graţios Aici credem că evorba de inelul - sau coroana - Operei dese-ori simbolizată icircn reprezentările hermeticede litera O şi de chipul rotund al lunii PrinOperă poetul icircşi dobacircndeşte existenţa caPoet Hyperion Soare pe cerul poeziei

Unde se termină Mioriţa Măicuţă bătracircnăCu bracircul de lacircnăDin ochi lăcrimacircndPe cacircmp alergacircndPe toţi icircntrebacircndŞi la toţi zicacircndbdquoCine-a cunoscutCine mi-a văzutMacircndru ciobănelTras printr-un inel Unde icircşi caută măicuţa bătracircnă fiul Pe

cacircmp ne spune balada Pe care cacircmp - neicircntrebăm Sunt două cacircmpii icircn geografiaMioriţei una icircn cer şi una pe pămacircnt Nupoate să-l caute pe cacircmpia icircntunecată de josicircn lumea materială pe cacircmpul de mohorprintre oamenii obişnuiţi - nici chiar icircnnegrul zăvoi pentru că acolo ciobanul numai e un tacircnăr ciobănel - e matur bogat cuoperă baci şef de stacircnă

Icircl caută deci sus pe cacircmpul ceresc pelunca luminată şi pe plai Măicuţa bătracircnăcare locuieşte icircn centrul lumii caută un fiucare s-a dus ucenic la stacircnă şi nu s-a maiicircntors acasă Noi ştim că a urcat muntele cuo turmă de miei pentru că de acolo l-amvăzut coboracircnd la icircnceputul baladei Zeiţala racircndul ei icircşi caută fiul - Limba Romacircnă icircl

67

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

68

Dana Lizac

caută pe poetul născut din pacircntecele ei prin-tre Poeţii de pe culmi şi icircntreabă dacă prin-tre aceştia este cunoscut şi recunoscut acolounde tradiţia naţională urcă icircn universalprintre brazi şi păltinaşi icircntre ulmii de pecreste ai lui Toma Alimoş bdquourieşii culmi-lorrdquo printre stele bdquoluceferii prietenirdquo ai luiEminescu bdquoveciniirdquo lui icircn eternitate cumzice el către un receptor indiferent bdquomăcunoşteau vecinii toţi tu nu m-ai cunoscutrdquo

Momentul acestei căutări nu este icircnsăacelaşi pentru cele două ipostaze ale mameipoetului Icircn lunca luminată şi pe plaiMăicuţa icircşi caută fiul icircnainte de icircnceputulpropriu-zis al baladei icircnainte de icircnceputulciclului creator cacircnd acesta abia plecase deacasă urcase muntele şi nu devenise icircncăpoet Pe cacircmpia din cer Zeiţa icircşi caută fiul lasfacircrşitul baladei după sfacircrşitul cicluluicreator cacircnd urmează icircncununarea şi con-sacrarea cand poetul e icircnviat icircnălţat dinnou tacircnăr şi bun de mire icircn acest fel finalulbaladei se suprapune peste partea dedinainte de icircnceput iar firul epic se brodea-ză pe un traseu icircn buclă sau icircn spirală

L-a văzut cineva pe copilul pierdut ştiecineva ce s-a icircntacircmplat cu el E cunoscutpoetul recunoscut receptat a devenit Poets-a realizat Răspunsul lui Moldovan este şipentru măicuţă şi pentru Zeiţă a avutnoroc s-a cununat cu o fată de crai pe-ogură de rai - şi da această fată este icircnsăşiOpera Măicuţa va primi vestea cu credinţăşi se va bucura Ea nu trebuie să ştie că fiulei s-a făcut poet şi are soarta poeţilor carenu se mai icircntorc acasă pentru că nu au viaţăpersonală şi pentru care realizarea de sinese clădeşte pe sacrificiul propriei existenţeNu trebuie să ştie că o astfel de cununiestrălucită este icircntotdeauna o cununie post -mortem după icircncheierea operei icircn cer icircnlumea spirituală Nu trebuie să afle despreprima nuntă nunta necesară cu mireasaneagră

Iar la cea măicuţăSă nu spui drăguţăCă la nunta meaA căzut o stea Zeita pe de altă parte nu e interesată de

sacrificiul de sine al poetului Acesta este

numai un preţ firesc pentru dobacircndirea vie-ţii adevărate a vieţii eterne Din sacrificiulde sine poetul bătracircn iese icircnălţat regeneraticircntinerit bdquotransmutatrdquo icircn termeni alchimicimire spiritual cununat cu mireasa lui delumină

Nunta cu mireasa albă va avea loc tot icircnsacircnul tradiţiei hermetice şi va avea aceiaşiparticipanţi ca nunta cu mireasa neagrăSoarele şi Luna vor lipsi icircnsă ca naşi pentrucă icircntruchipacircnd de această dată Poetul şiOpera ei vor fi icircnşişi mirii La nunta cumireasa neagră căzuse o stea La nunta cumireasa albă va urca pe cer o stea Despreaceasta balada nu ne vorbeşte dar ne vor-beşte Eminescu

Icoana stelei ce-a muritIcircncet pe cer se suie

Era pe cacircnd nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e

Steaua este poetul viu icircn acţiuneLuceafărul care bdquotremurărdquo licăreşte pe cerbdquose-aprinderdquo se stinge urcă si coboară icircnipostazele lui de Eosphoros şi PhosphorosLuceafărul de dimineaţă şi Luceafărul deseară - poetul care icircşi indeplineşte neobositmisiunea lui artistică şi spirituală Hermesmesager şi psihopomp zeul cu caduceul şimielul Icoana stelei este chipul lui din eter-nitate cel de Poet cu Operă oprit din lucra-re soare stea rece Hyperion mirele Luniicare la sfarsitul poemului Luceafărul răsareşi ea pe cer bdquoliniştit Şi tremuracircnd din apărdquoCacirctă vreme poetul este viu şi opera e icircnfacere nu se poate distinge coerenţa geo-metria unitatea care constituie Opera - şinici statura adevarată a Poetului Aceastadevine clară numai de la distanţă după ceopera s-a icircncheiat procesul creator a icircncetatşi poetul mort a renăscut prin opereleurmaşilor lui şi s-a icircnălţat la cer Intre unmoment şi altul pot să treacă metaforic miide ani - dar icircn ce icircl priveşte pe Moldovan elare icircn Mioriţa un discipol demn de el asa canunta lui cu mireasa de lumină nu va icircntacircr-zia să se icircntacircmple Şi alţi urmaşi nu voricircntarzia să se ivească la scurtă vreme dupăpublicare copilul Eminescu va citi baladaMioriţa icircn Lepturariul lui Aron Pumnul şiaceastă icircntacirclnire icirci va marca destinul

69

On associe drsquohabitude la biographie et lalitteacuterature de Panaiumlt Istrati agrave lrsquoideacutee drsquoaventu-re ndash agrave laquelle srsquoajoute drsquoune maniegravere plusou moins explicite la suggestion de lrsquoexotis-me et du sensationnalisme Crsquoest lrsquoun desnombreux clicheacutes de la reacuteception critiqueauxquels lrsquoauteur a ducirc faire face degraves le

deacutebut Mais dans lrsquoœuvre de Panaiumlt Istratilrsquoaventure a des significations multiples etprofondes Au delagrave du pittoresque exotiquelrsquoaventure istratienne suppose par exemplelrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et poli-tique (de lrsquoexistence et en mecircme temps dela litteacuterature) Nrsquooublions pas qursquoavant

Bianca BURŢA-CERNAT

Lrsquoaventure politiquede Panaiumlt Istrati

Lucrarea de faţă icircşi propune să aducă icircn atenţie un Panait Istrati icircn a cărui operă aventura are mul-tiple şi profunde valenţe Dincolo de pitorescul exotic aventura istratiană presupune de exempluaderenţa la social şi la politic Trecacircnd icircn revistă diferitele episoade ale bdquoaventurii politicerdquo istratie-ne ndash de la implicarea (icircnainte de Primul Război Mondial) icircn mişcarea sindicală şi de la publicisticasa socialistă de tinereţe pacircnă la decepţia de după icircntoarcerea din URSS ndash vom icircncerca să schiţămcacircteva linii dintre cele ce compun profilul complex al unui dilematic pentru care a opta definitivpentru un drum sau altul echivalează cu un blocaj existenţial mortificant Icircn cazul lui Istratibdquoaventurardquo (implicit aceea politică) nu este o formă de labilitate de inconstanţă o expresie a super-ficialităţii spiritului ci un mod de a asuma complexitatea şi nuanţa un refuz al oricărei simplificăridogmaticeCuvinte-cheie aventura socialistă refuzul dogmatismului literatura şi politicul autenticitate

ficţiune şi non-ficţiune

Notre travail propose lrsquoimage drsquoun Panaiumlt Istrati dans lrsquooeuvre duquel lrsquoaventure a des significa-tions multiples et profondes Au delagrave du pitoresque exotique lrsquoaventure istratienne suppose parexemple lrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et politique (de lrsquoexistence et en mecircme temps de la lit-teacuterature) Agrave force de passer en revue les diffeacuterents eacutepisodes de laquolrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati ndash agravepartir de son adheacutesion au mouvement ouvrier (avant la Premiegravere Guerre Mondiale) et de ses arti-cles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunesse jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour du voyage en URSSndash on va eacutebaucher quelques lignes du profil complexe de cet homme dileacutematique du point de vueduquel opter deacutefinitivement eacutequivaut agrave un blocage existentiel mortifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo(y compris lrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme de labiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais une maniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuance ndash ce quiconduit agrave un refus sans appel de toute simplification dogmatiqueMots-clefs Lrsquoaventure socialiste le refus du dogmatisme la litteacuterature et lrsquoengagement politique

lrsquoauthenticiteacute fiction et non-fiction

Reacutesumeacute

Bianca BURŢA-CERNAT ndash Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo e-mail biancacernat2015gmailcom

drsquoeacutecrire ses premiers reacutecits en prose qui luiont value le succegraves litteacuteraire des anneacutees rsquo20et le prestige de laquoGorki balkaniqueraquo crsquoest-agrave-dire avant de devenir lrsquoauteur de KyraKyralina ou drsquoOncle Anghel Istrati se faitremarquer comme journaliste dans lrsquointer-valle 1906-1916 lorsqursquoil est assez activedans la presse roumaine drsquoorientation socia-liste et notamment dans Romacircnia muncitoareA cette eacutepoque-lagrave il publie environ centarticles couvrant des registres assez varieacutesnotes de presse reportages commentaires agravepartir de diffeacuterents faits divers de la viesociale ou politique portraits deacutedieacutes agravequelques amis du mouvement socialistepamphlets articles poleacutemiques etc Et il estagrave noter que parmi tous ces textes-lagrave il y abeaucoup qui voisinent de pregraves avec la litteacute-rature

On nrsquoa pas assez insisteacute sur la liaison pos-sible entre ces articles de jeunesse (qui aumoins en partie pourraient ecirctre lus commeeacutechantillons en prose) et la litteacuterature fic-

tionnelle ndash ou bien autofictionnelle ndash quelrsquoauteur eacutecrira plus tard Dans le casdrsquoIstrati lrsquoaventure de lrsquoeacutecrivain commencepar lrsquoaventure du journaliste et en deacutepit deses apparentes recircves drsquoeacutevasion sa prosepuise en effet dans le tourment du preacutesentsociale et politique En ce sens je pense qursquoilserait eacutedifiant un exercice de (re)lecture quise proposerait de deacutecoder les enjeux poli-tiques poleacutemiques subversifs de lrsquoaventurelitteacuteraire istratienne En imaginant touteune seacuterie drsquoaventures qursquoil place soit dansun passeacute leacutegendaire soit dans des lieux exo-tiques (au bord de la Meacutediterraneacutee enEgypte en Syrie et ainsi de suite) lrsquoeacutecrivaina cacheacute dans le filigrane de ses reacutecits uncode que jrsquooserais de qualifier comme poli-tique Un tel code srsquoaverre plus eacutevident dansdes romans tels que Les Chardons duBaragan La Maison Thuumlringer ou Le Bureaudu placement tandis que dans autres livresde lrsquoauteur il est plus subtile De ce point devue les narrations aux haiumldouks appartien-nent agrave une cateacutegorie intermeacutediaire ou lesous-texte politique dissimuleacute par une stra-teacutegie de la parabole trahit une heacutesitasionentre lrsquoexplicite (la thegravese) et lrsquoimplicite (lasuggestion)

Par exemple dans le roman Domnitza deSnagov narration ougrave lrsquohistoire et la leacutegendesrsquoentremecirclent le deacuteroulement de lrsquoaction sevoit compliqueacute par une intrigue politiqueLes haiumldouks ne sont plus des heacuteros fabu-leux ils sont devenus des haiumldouksmodernes une sorte drsquoagents secrets qui ensrsquoinfiltrant partout se sont engageacutes dansune action de recrutement drsquoadeptes sui-vant le modegravele des organisations secregravetes delrsquoeacutepoque de 1848 Ces personnages drsquoIstrativivent dans des conditions tregraves semblables agraveun phalanstegravere bacircti selon les regravegles delrsquoideacuteale laquosocieacuteteacute harmoniqueraquo imagineacutee parun utopiste comme Ch Fourier ndash modegraveleque lrsquoon a expeacuterimenteacute drsquoailleurs aussi danslrsquoespace roumain aux anneacutees rsquo30 du XIXegraveme siegravecle (il srsquoagit du phalanstegravere deScăieni) En fait beaucoup drsquoideacutees avanceacuteespar les personnages de Domnitza de Snagovmontrent lrsquoinfluence de Fourier ndash la deacutenon-ciation de la morale traditionnelle et lrsquoaffir-mation de la neacutecessiteacute drsquoune contra-morale

70

Bianca Burţa-Cernat

de mecircme que la plaidoirie en faveur delrsquoeacutemancipation de la femme la descriptiondes rapports drsquoinneacutequiteacute propres agrave unesocieacuteteacute de la laquovoraciteacute geacuteneacuteraleraquo ougrave bienlrsquoutopie drsquoune laquosocieacuteteacute festiveraquo Il ne seraitpas sans inteacuterecirct une analyse de lrsquoutopieistratienne inscrite dans les livre de fictionde lrsquoauteur et eacutegalement dans les diffeacuterentsprises de position du journaliste y comprisune analyse du recul drsquoIstrati dans certainscirconstances devant la maligniteacute de lrsquouto-pie devenue reacutealiteacute historique

laquoLrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati se deacuterou-le agrave travers diffeacuterents eacutepisodes ndash agrave partir deson adheacutesion au mouvement ouvrier (avantla Premiegravere Guerre Mondiale) et de sesarticles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunes-se jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour duvoyage en URSS Ce sont des faits qui com-posent la biographie intellectuelle et le pro-fil complexe drsquoun homme et drsquoun eacutecrivaindu point de vue duquel opter deacutefinitive-ment eacutequivaut agrave un blocage existentiel mor-tifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo (y comprislrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme delabiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais unemaniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuan-ce ndash ce qui conduit agrave un refus sans appel detoute simplification dogmatique Il ne veutadheacuterer agrave rien (et on lui a fait souvent cereproche) puisque toute adheacutesion deacutefiniti-ve risque de mener agrave la peacutetrification de lrsquoes-prit et de la sensibiliteacute autrement dit aufanatisme Vues les circonstances de sa bio-graphie ndash son statut drsquoorphelin pauvre sonenfance et sa jeunesse veacutecues parmi les mar-ginaux de la socieacuteteacute roumaine de lrsquoeacutepoquede mecircme que un peu plus tard lrsquohostiliteacutequi a accompagneacute ses deacutebuts comme jour-naliste et comme eacutecrivain dans la Roumaniebourgeoise et fermement anti-gauchiste ndash ilest probable que Panaiumlt Istrati nrsquoaurait puchoisir que la voie du combat socialisteMais il faut ajouter que le socialismedrsquoIstrati nrsquoa rien agrave faire avec la doctrinesocialiste crsquoest plutocirct une forme drsquohumanis-me drsquoideacutealisme Drsquoailleurs ni le socialismedrsquoun eacutecrivain comme Nikos Kazantzakisamis drsquoIstrati ne semble ecirctre autre choseqursquoun humanisme bien que lrsquooption de

lrsquoeacutecrivain grec soit plus articuleacutee du point devue de la doctrine En tout cas tous les deuxmontrent la mecircme confiance dans lesvaleurs humanistes du socialisme et lamecircme laquomystiqueraquo de lrsquoengagement dou-bleacutee et ndash on doit le souligner ndash mineacutee parune doute presque obsessive propre agrave uncroyant non-dogmatique Tregraves critique agravelrsquoadresse des regravegles et du fonctionnementdu monde bourgeois Istrati srsquoengage eacutegale-ment dans une poleacutemique avec ses cama-rades de combat socialistes lesquels il aver-tit souvent par exemple que lrsquohumaniteacutenrsquoest pas tout simplement partageacutee entre lesriches et les pauvres mais aussi entre lesgens qui du point de vue de lrsquoesprit sontlibres et ceux qui restent en toute situationdes esclaves ndash laquoLrsquoesclave pauvre reste escla-ve mecircme srsquoil devient riche car je ne reacuteduitpoint le terrible problegraveme de la vie agrave uneassiette drsquoharicots tandis que lrsquohomme librereste libre mecircme dans la prisonraquo eacutecrit Istratidans un texte-credo de 1924

Comment est-ce qursquoon a consideacutereacute ndash sur-tout dans lrsquoespace occidentale ndash cette mobi-liteacute de lrsquoesprit de Panaiumlt Istrati apregraves la paru-tion de la Confession pour vaincus (1929) Onle sait bien comme un acte de trahisonApregraves ce moment de tournure les anciensamis litteacuteraires drsquoIstrati qui lrsquoavaient forte-ment soutenu quelques anneacutees auparavantet mecircme le plus important de ses protec-teurs Romain Rolland nrsquoeacutepargnerontaucun reproche agrave celui qui a eu lrsquoaudacedrsquoexprimer ses doutes agrave lrsquoeacutegard de lrsquoutopiesovieacutetique Dans une lettre de 1933 adresseacuteea AG Viatkin Romain Rolland eacutecritlaquoIstrati nrsquoest rien de plus qursquoun eacutecrivain degrand talent qui a un coeur ardent et deacutereacute-gleacute aucune valeur de jugement objectiviteacutenulle un tempeacuterament toujours emporteacutepar ses amours ses haines ses caprices ilest la prou des gens qursquoil rencontre et deseacuteveacutenements Je lrsquoai connu apregraves qursquoil avaittacirccher de se suicider par deacutesespoir jrsquoai eacuteteacutefrappeacute de son geacutenie artistique qui srsquoignoraitje lrsquoai encourageacute agrave eacutecrire et je lrsquoai faitconnaicirctre Il mrsquoa teacutemoigneacute une affectiondeacutebordante et puis apregraves il srsquoest irriteacutecontre moi parce que je condamnais seacutevegravere-ment ce qursquoil a eacutecrit contre lrsquoURSSraquo

71

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

La derniegravere lettre (dateacutee le 28 mars 1935)que lrsquoauteur de Jean-Cristophe adresse agrave sonami renieacute commence par cette phraselaquoNon il nrsquoest pas question que nous nousvoyions maintenant Istratiraquo Pour que leparagraphe ultime close ndash en guise de pierretombale ndash lrsquohistoire drsquoune amitieacute litteacuterairelaquoMalheureux que vous ecirctes quelle folievous tient donc englueacute dans la politique ougravevous ne comprenez rien ougrave vous nrsquoavaisjamais rien compris () Une fois pourtoutes retirez-vous de lrsquoaction Vous nrsquoyfaites que du mal aux autres et agrave vousEcrivez vos reacutecits Sirsquoil est un salut pourvous il ne peut ecirctre que dans lrsquoartraquo Deuxsemaines plus tard le 16 avril 1935 enterreacutedans un cimetier bucarestois Istrati laquose reti-reraquo deacutefinitivement laquode lrsquoactionraquo

Mais au delagrave du laquocas Istratiraquo est-qursquoil estvraiment possible qursquoun eacutecrivain surtoutun eacutecrivain de lrsquoEst srsquoaffirme en Occidenten dehors de toute implication et de toutcontexte politique En quelle mesure le cli-mat politique peut influencer (peut favori-ser ou non) le destin litteacuteraire drsquoun eacutecrivainqui vient drsquoune culture marginaleLrsquoaventure litteacuteraire drsquoun tel eacutecrivain est-elleseacuteparable de lrsquoaventure politique

Je veut mrsquoarrecircter avant de finir ce courtexposeacute sur quelques possibles implicationspolitiques et geopolitiques de la relation (lit-teacuteraire et amicale) eacutetablie entre Panaiumlt Istratiet son protecteur franccedilais (qursquoil considegravereau moins jusqursquoagrave un certain momentcomme un maicirctremagister) RomainRolland Lrsquoun des lieux communs de lrsquoexeacute-gegravese de lrsquoœvre drsquoIstrati est lrsquoobsession de lafigure symbolique du Pegravere surtout du Pegravereabsent et chercheacute comme repegravere existentieltout agrave fait neacutecessaire En particulier la rela-tion entre Rolland et Istrati a eacuteteacute examineacutecomme relation entre le Pegravere et le fils Dansune preacuteface qui accompagne le volume decorrespondance Istrat-Rolland ndash preacutefaceintituleacutee Passion et politique ndash Roger Dadounmet en question ce type drsquointerpreacutetationpsychanalytique

laquoCependant fixer Rolland dans une atti-tude paternelle et Istrati dans une posturefiliale quelque inteacuterecirct reacuteel que puisse offrirce type traditionnel de rapport risquerait

de laisser eacutechapper la dimension la plusforte de la relation Istrati-Rolland qursquoonpourrait qualifier de dimension eacutenergeacutetiqueou passionnelle () Il conviendrait croyons-nous drsquoy relever une dimension fraternelledeacuteterminente agrave la fois pourait-on dire unedimension geacutemeacutellaire (union et compliciteacutedes jumeaux) et une dimension autrementmeurtriegravere celle des fregraveres ennemis Et lafraterniteacute que nous cherchons ici agrave introdui-re est celle de la passionraquo

Dadoun incline agrave voir en Rolland unestructure eacutegalement laquopassionnelleraquo commecelle de son correspondant roumain saufque dans le cas de lrsquoauteur de Jean-Cristophe cette passionnaliteacute mieuxcontrolleacutee se cache derriegravere le masque falla-cieux de la rationaliteacute De ce point de vue larelation des deux eacutecrivains est perccediluecomme symeacutetrique alternant le sentimentde la laquogeacutemeacutellariteacuteraquo et celui de la concurren-ce Mais les ressemblances psychologiquesou spirituelles nrsquoimpliquent pas des statutssociaux ou des positions symeacutetriques agrave lrsquoin-teacuterieur de la relation laquode pouvoirraquo qui preacute-side drsquoune maniegravere insidieuse sur touteacutechange intersujectif On dirait que RogerDadoun ignore les diffeacuterences ndash assez nom-breuses ndash qui seacuteparent les deux eacutecrivains Lasubtile demonstration poleacutemique deDadoun propose comme alternative aumodegravele de la relation entre le pegravere et le fils(relation de subordination et de domina-tion) ndash en fonction de laquelle on a interpreacute-teacute lrsquointerraction entre Rolland et Istrati ndash unmodegravele de la communication laquofraternelleraquoqui impliquerait un eacutequilibre des forcesharmonisation et reacuteciprociteacute conformeacutementagrave une eschatologie de nuance chreacutetienne quipreacutevoit lrsquoinstauration du monde ideacuteal de lafraterniteacute sans clivage Il est vrai qursquoIstratilui-mecircme deacutepeint souvent un tel mondesans classes ou castes agrave lrsquointeacuterieur duquellrsquoantinomie entre les forts et les faibles soitannuleacutee mais il nrsquoen parle pas comme drsquounmonde possible mais comme drsquoun mondedeacutesirable comme drsquoun ideacuteal qui ne doit pasecirctre tout agrave fait mis dans la reacutealiteacute mais ndashtout simplement ndash faire un peu plus suppor-table le Mal et par conseacutequent faire sur-vivre une humaniteacute naturellement impar-

72

Bianca Burţa-Cernat

73

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

faite laquoLa dimension eacutenergeacutetique ou passionnel-leraquo du discours drsquoIstrati dans la correspon-dance entretenue avec Romain Rolland ren-voie vers un sceacutenario plus compliqueacute quecelui drsquoune communion fraternelle (etmecircme laquogeacutemeacutellaireraquo) brouilleacutee par des eacutepi-sodes qui actualisent une adversiteacute latente

Roger Dadoun ignore lrsquoassymeacutetrie dansla relation entre Rolland et Istrati et ainsi ilrefuse drsquoune maniegravere implicite agrave formulerles donneacutees du problegraveme en termes des rap-ports de pouvoir mecircme si le titre de sonanalyse Passion et politique fait semblant dene pas exclure une telle dimensionLrsquoexeacutegegravete eacutevoque les disensions politiquesintervenues entre les deux eacutecrivains apregraves laparution de la Confession pour vaincus ougraveIstrati avoue la neacutecessiteacute de se reacuteorienterlaquovers une autre flammeraquo Mais Istrati etRolland ne sont pas seacutepareacutes ndash comme opourrait le croire ndash seulement par un acci-dent biographique par une option politiqueindividuelle ou par une telle conjoncturehistorique non ce qui les seacutepare est en fait

lrsquoHistoire mecircme ndash lrsquohistoire personnelle eteacutegalement lrsquohistoire collective Car les expeacute-riences drsquoun homme qui vient de lrsquoEst sontsans doute tregraves diffeacuterents par rapport agravecelles drsquoun citoyen occidental Mais les dif-feacuterences ne seraient pas tellement drama-tiques si elles nrsquoimpliqaient en plus unevalorisation discriminatoire du point devue symbolique lrsquoEst repreacutesente la Margedeacutedaigneacutee tandis que lrsquoOccident est leCentre ndash en reconnaissant son infeacuterioriteacute lepremier fait tous les efforts possibles pourque son existence soit reconnue confirmeacuteeleacutegitimeacutee par lrsquoOccident La relation entrelrsquoEst et lrsquoOuest ne peut ecirctre qursquoassymeacute-trique mecircme si parfois la Marge se reacutevolteen demandant la reconnaissance de sonexistence et de son identiteacute et mecircme dans lasituation heureuse drsquoun dialogue accepteacuteEn deacutepit de toute valeur en deacutepit de touteforce de persuasion le succes (ou bienlrsquoaventure) drsquoun eacutecrivain de lrsquoEst ne deacutependpas de ce qursquoil reacuteussit agrave faire mais de lageacuteneacuterositeacute de celui plus fort qui se trouve

dans la situation drsquoaccepter ou de repousserCar crsquoes le Centre qui impose les regravegles Larelation entre Panaiumlt Istrati et RomainRolland srsquoinscrit drsquoune maniegravere exemplai-re dans une narration qui a comme sujetlrsquoaventure de lrsquoEst survivant en marge delrsquohistoire et srsquoefforcant dramatiquement agrave sesyncroniser avec lrsquoOuest et agrave devenir visiblepour un Centre qui deacutecide les regravegles de jeuDrsquoune part du point de vue du marginal ilsrsquoagit dirait-on drsquoun rapport drsquoamour-hainecapable de mettre en fonction (dans lestermes drsquoun Rolland Barthes) un meacutecanis-me du laquodeacutesirraquo constamment frustreacute et parconseacutequent constamment reacuteactiveacute Drsquoautrepart du point de vue de celui qui srsquoidentifieau Centre la relation entretenue avec lrsquoEstavec la Marge est une relation condescen-dente drsquoexigeante compassion preacutescriptiveet agrave la rigueur punitive cela suppose lapratique constante de lrsquoexercice du soupccedilonet la distance prophylactique par raport agravelrsquoAutre Dans la narration du rencontre

drsquoIstrati et de Romain Rolland il ne srsquoagitpoint de laquofraterniteacuteraquo ou de laquogeacutemeacutellariteacuteraquomais ndash en termes meacutetaphoriques ndash il srsquoagitdrsquoun amour-passion qui se heurte de lageacuteneacuterositeacute condescendente ndash et drsquoailleursrigoureusement conditionneacute ndash de lrsquoobjet dudeacutesir Il advient cependant quelque chosequi modifie dans une certaine mesure cesceacutenario puisqursquoagrave un moment donneacute apregravesson retour de lrsquoURSS Istrati cesse drsquoecirctrerepreacutesentatif pour la condition soumise etadaptable de lrsquoeacutecrivain de lrsquoEst par rapportaux expectations occidentaux payant songeste par le deacutechirement inteacuterieur il refusede se leacutegitimer par (auto)colonisation et aurisque de lrsquoexclusion il deacutecide de rester lui-mecircme

(Ce texte a eacuteteacute preacutesenteacute dans le cadre desouvrages de la Confeacuterence annuelle delrsquoAssociation de Litteacuterature Geacuteneacuterale etCompareacutee de Roumanie Bucarest le 15 juillet2016)

74

Bianca Burţa-Cernat

75

I IntroductionIn this paper we envisage to draw a gen-

eral perspective on the challenges that thevery place of a commercial occupies in a sci-entific realm at a global scale On one handthis aspect is due to the complexity of itsmeans of construction and on the other to

the socio-economical and cultural back-ground that accompanies the very existenceand production of advertising within capi-talist society

In the case of tourism advertising wefind that beyond its natural structure andprimordial purpose in the economic circuit

Cultură şieconomie

Ana CRĂCIUNESCUTourism advertising minus a

converging place of contemporary cultural

and economic identities

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separatelyCuvinte-cheie publicitate turism discurs cultură identitate consum

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separately

Keywords tourism advertising discourse culture identity consumption

Abstract

Ana CRĂCIUNESCU bdquoŞtefan cel Marerdquo University of Suceava Romania e-mail anna_c00yahoocom

as well as in the communication networkthe commercial as a research object repre-sents the place that carries out a cultural mis-sion In our opinion either if the commer-cial is constructed by cultural means and itcarries out a cultural mission at the sametime it constitutes a travelling object thatfacilitates and translates cultural facts (tra-ditions local customs) taboos and significa-tions Thus the cultural markers that char-acterize and constitute the economic pur-poses in the case of tourism advertisingshowcase this type of commercial as a dis-course of converging patterns and theoreti-cal paradigms In the following pages weare trying to demonstrate that the discourseof tourism advertising represents a com-mon field of cultural issues that reflect theeconomic and historical shifts in the con-sumerist society of the past decades

II Erasing boundaries of consumption Tourism advertising

as a means of expressing contemporary cultural issues

We may say that tourism as a `modern-primitive` gesture of place consumptionerases the boundaries of otherness reunit-ing communities from the inside but alsofrom the outside of the nation-states InDannrsquos opinion ``tourism in the act of pro-motion as well as in the accounts of itspractitioners and clients has a discourse ofits own`` (Dann 1996 2) As the discourse ishighly imbedded in language and politicsthat is in the cultural as well as in the eco-nomic it means that tourism advertising isthe place where power relations alsoemerge At the same time tourism advertis-ing can be regarded as an internationalarena of creating identity and reinforcing theconcept of community Yet in our opinionin the post-Fordist society the very com-mercial is a place of identity consumption asit translates different cultural patterns fromone receiver to another either in terms ofbrand or in terms of cultural particularitiesof a certain community

As the media is the medium (M McLuhan)in this case tourism advertising is at thesame time a medium a place and above alla sign These concepts lead to three possibleresearch approaches from media perspec-tive from cultural studies perspective andfrom semiotic perspective In the light of thefirst perspective tourism advertising setsclearly its position and role within the com-munication process (R Jakobson) and themedia machine (laquola machine meacutediatiqueraquoP Charaudeau) In the second case theissue can be included within a double per-spective one regards power relations andthe colonial picture of nowadays politicalethnical racial and genderized map In thiscase the community portrays itself as ``rela-tional rather than a categorical conceptdefined both by material social relationsand by symbolic meanings Communitiesare context dependent contingent anddefined by power relations their bound-aries are created by mechanisms of inclu-sion and exclusion`` (McDowell 1999 100)The other perspective may touch upon theresearch object of related disciplines suchas cultural geography and its intersectionswith cultural studies or media studies thatmight be taken into consideration in the aimof better defining the commercial in itself asa place Finally the semiotic perspectivereinforces the idea that the commercial isnot only a place of consumption but also ofsignification In this light we assert that thesignifier signified dichotomy replaces theepistemologies of former colonized vs colo-nizer relations

In the following lines we are trying todemonstrate that the very core of a commer-cial structure is tributary to semioticswhich strives again on the complexity oftourism advertising as an act of significa-tion In this respect some scholars agreethat ``tourism is not just a commodity to beconsumed outside everyday social space Itis a social sign based on representation as arecital of touristic activity of the advertisingdiscourse`` (apud Dann 1996 22)

As Linda McDowell asserts contempo-rary major shifts on the international arenaoccurred as social relations perceptions on

76

Ana Crăciunescu

time space and labor started to changeThis lead not only to the spread of variousdisciplines and epistemologies but also to amultilateral overview within research andthe researched object

bdquoAt the end of the twentieth century theprofound reorganization of space and timethat is taking place albeit unevenlythrough the development of global commu-nications and information technologies hasfor some at least priced social relations andgender divisions free from the hold of spe-cific locales recombining them across hugespace-time distances in hitherto unforeseenways These changes migrations and move-ments minus of capital people and ideas minus haveplaced new questions about the specializa-tion of everyday life at the centre of contem-porary social theory in a wide range of dis-ciplinesrdquo (McDowell 1999 168-9)

In fact in the same authorrsquos words ``thenew paradigms begin with historical con-tact with entanglement at intersecting

regional national and transnational lev-els``(apud Ibid 209)

It is already acknowledged that theadvertising industry must correspond andupdate continuously to the new paradigmsand historical shifts within society in orderto adapt to the consumerrsquos demands In itsown turn tourism represents a great indus-try that developed on the historical back-ground of labor stages that succeeded theIndustrial Revolution impacting economyas well as creating psychological culturaland conceptual paradigms and mentalitiesat the level of leisure vs labor dichotomyTourism challenges the paradigms of globalcommunication and erases boundaries ofconsumption at least at the level of percep-tion convictions and capital flow (includinghere flow of information people culturaland financial capital and so on) The veryplace of touristic activities minus the touristic des-tination minus shapes in the consumerrsquos minds asa projective place of freedom and liberty of

77

Tourism advertising

choice This projective place encodesimages either linguistic or visual thatmedia translates through certain promo-tional strategies as we are going to see laterin this paper

Tourism engenders a ``communicatingenvironment`` revealing beyond its generaldiscourse the narrative of a destination notonly in terms of a projected paradisiacal place(intangible) or a consumption place (tangible)but also as an act of enunciation of a certaincommunity that is of a certain culture reg-istered by media eventually as a visualidentity

bdquoTourism [] is `a communicating envi-ronment` It is an industry that revolvesaround differences in power and truth (p334) Tourism is a constructed and con-structing entity (p 357) a commoditywhich speaks a communicator and shaperof societyrsquos ideology (p 359) Throughtourism people escape to new story landsrealities are symbolized in words and visualimages (p 334) destinations assume a nar-rative style (p 364) even monuments con-stitute a form of speech (p 348)`` (Dann1996 25)

If bdquoplaces ascribed with meaning involvea certain lsquoembodied knowledgersquo (Bourdieu)translated in a series of behaviors and atti-tudes molded within the locality and even-tually reflected in style and languagerdquo(McDowell 1999 102) tourism advertisingrepresents a place that is imbued in culturalsignifications The Media becomes responsi-ble for rendering these cultural significa-tions through representative images `pro-grammed` to linger in the consumerrsquosminds until the arrival at the destination

Image at a larger extent became notonly a question of visual identity perform-ing in nowadays society as a cultural mark-er that once turned in an act of consumptionhas been transformed into a commodityImage also became the primordial supportfor media in order to transmit the ideologiesof postmodernity In other words the lsquosoci-ety of spectaclersquo (Debord 1994) showcasedthe significance of consumption and adver-tising as the main aspects of economic andurban development (McDowell 1999 159)

As tourism is highly recognized as an activ-ity of westerners emerging from urban cen-ters the image of the destinations especial-ly exotic ones is translated through a cer-tain visual pattern that encourages self-con-sumption on one hand transforming themere cultural aspects into commodities Onthe other hand the paradox of tourism mayrise at this point as tourism advertisingmay be the only chance of preserving minorcultures and languages for instance In thissense tourism advertising creates whatscholars coined as its own lexicon or thepromotional language of tourism (Dann 1996)that is no longer tributary to post-war para-digms yet serving an economic and a cul-tural purpose at the same time As scholarssuch as Baudrillard ``have pointed to therise of hyper-reality where images havebecome even more important than reality asplaces are marketed through the construc-tion of image and fantasy`` (McDowell1999 159) we can still maintain the fact thatcommercials as hyper-real structures andplaces of consumption can become a post-modern expression of cultural preservation

Preservation through promotion mightbe the new paradigm of tourism studies inthe context where we also regard tourismadvertising as the result of the sociolinguisticcorrelation of tourism as language of recreation(Dann 1996) The postmodern vision oftourism lead sociologist J Urry for instanceto conclude that ``commoditized culture isconsumed not in a state of contemplationbut of distraction`` (Idem 18) At the sametime the author opines that hyper-realplaces of tourism consumption can put anend to tourism Placelessness as the post-modern sensation may substitute placewhilst ``physical boundaries evaporate``(Ibid) In this case tourism advertising asvirtual contemplation of certain destinationmight appear as an illusory form of tourismactivities and destination consumption

Yet in our opinion the promotional lan-guage of tourism represents an universalimpersonal and sine qua non languageaccomplishing the function of preservationand transmission of the cultural particulari-ties of a certain community From this point

78

Ana Crăciunescu

79

Tourism advertising

of view we assert that tourism advertisingis the greatest history page ever registeredby mechanical reproduction means at aninternational scale that generates within thedeep structures of significations a counter-position to globalization yet through glob-alizing means As in Friedmanrsquos opinion``globalization is not about the flow ormovement of culture Culture does notmove It is not a substance Rather we mustinvestigate the relation between globalsocial processes and the practices of socialreproduction and identificationrepresen-tation of the world the processes by whichmeaning is attributed in specific social con-texts distributed in the global arena`` (apudMcDowell 1999 205) Mass-media minus theglobalizing engine minus appears in this case asthe technical support of global socialprocesses that focus on particular cases inorder to render within the specific promo-tional language the cultural dialectics ofvarious communities

III The role of semiotics in tourismadvertising

Whether we analyze the importance ofpreexisting or (non)-implicit semiotic strate-gies in the case of audio and visual pre-tripmedia (Dann 1996) or written and visualpre-trip media (Ibid) it is clear that thefunction of sign impacts beyond the promo-tional language of tourism Significationtrespasses the basic structure of marketingstrategies creating a deeper layer of mean-ing that transforms the commercial into adiscourse in itself

Some authors argue that the language oftourism can shape tourism as high culturethrough persuasion means that are tribu-tary to the accuracy of disciplines such asrhetoric

bdquoTourism is not a basic need like food orshelter but it is a want an envy a desiresomething which can be converted into a mustby the art of persuasion (Boyer and Viallon1994 7) Moreover since such persuasiondepends on greater knowledge and experi-ence in the addresser the language oftourism may be regarded as a `rhetoric of

moral superiority` (MacCannell 1989a 9)rdquo(our emphasis Dann 1996 64)

Yet semiotics acts like a marker thatstands out as a signifying object carryingout a meaning In McDowellrsquos opinion bdquoanation is a cultural artifact constructedthrough maps flags buildings monu-ments common customs sport and politicalrhetoric in order to include is citizens in acommon projectrdquo (McDowell 1999 195) Inthe case of tourism the object is either thetouristic destination or a sight to be gazedupon and becomes a cultural artifact once ithas been rendered through semiotic meansSemiotics transforms these objects into meresigns that most frequently stand for anotherobject Hence the power of symbol cannotbe contested whether we agree or not that itcomes in opposition or in cohesion with thesign

In order to further demonstrate the roleof semiotics within advertising as an eco-nomic process we here mention Frenchscholar Jean-Michel Floch the author of abook in which marketing meets semiotics inan un-separated dialectics Ch Pinson esti-mated in his Foreword that semiotics wasabout to become one of the greatest qualita-tive method of advertising creation andcommercial design (Floch 1999) Marketingseizes the marketrsquos opportunity evaluatingthe consumersrsquo behavior and trends whilstsemiotics adds emotional and cultural valuethrough strategies that must showcase theunique selling proposals of the product inthe most appropriate language It is by cre-ating these landmarks into the consumersrsquominds that a campaign fails or succeedsThe couple marketing-semiotics works sideby side in order to veil or unveil culturalsignification of apparently well-packageddestinations Moreover the techniquesemployed at the visual and textual as wellas verbal non-verbal and para-verbal levelsappeal to different stimuli and enhance psy-chological factors This aspect is veryimportant as the touristic destination mightbe evaluated as a tangible product whilst theobject that it stands for (such as freedomvacation relaxation fun discovery etc) iscertainly evaluated as intangible

80

Ana Crăciunescu

At the same time tourism advertising asa virtual place situated in-between two real-ities (the reality of home and the reality ofthe destination) advocates the advantages ofhyper-real cultural consumption Theinverted process of commodifying culturethrough media represents the recreation ofthe destinationrsquos cultural landmarks throughthe process of symbolization and semiotiza-tion In this respect we have integrated thepassive activity of contemplating tourismcommercials as a type of cultural consump-tion under the name of the prospective read-ing of the product (Crăciu nescu 2015)

IV ConclusionsIn a postcolonial understanding Linda

McDowell asserts that ``the ways in whichnations are represented and imagined arefluid and are made and remade under dif-ferent historical circumstances`` (McDowell1999 195) Yet the empires of hyper-realmass-communication emerge on a post-modern background that changed perspec-tives on representational images consump-tion and eventually selfnessotherness The

consumerist society molded differentlifestyles and mentalities therefore thefinancial market must adapt to the variouscommunities that is to the various identi-ties and cultures At the same time culturalcapital in Bourdieursquos terms cannot beachieved in the absence of these financialfactors Our scientific incursion is meant toreinforce on the relation between economicand cultural capital that is between mar-keting and semiotics within advertisingHence the example of tourism advertisingthat represents a mere hyper-real placeenlightening the discourse of cultural iden-tity preservation as it reveals culturalaspects of nations or communities At thesame time another important step to theinverted process of commodifying is repre-sented by the presence of the promotionaltouristic language as well as the presence ofsign as part of a process of signification andsymbolization Actually the prospective read-ing of the product showcase tourism advertis-ing as a cultural product designed to becontemplated and appreciated for the cul-tural information provided beyond the per-suasive strategies

Bibliografie

- Bourdieu P (1989) Social space and sym-bolic power Sociological Theory 7 14-25

- Boyer M Viallon P (1994) LaCommunication Touristique PressesUniversitaires de France Paris

- Charaudeau P (2005) Les meacutedias et lrsquoinfor-mation Eacuteds De Boeck UniversiteacuteBruxelles

- Crăciunescu Ana (2015) bdquoO reinter-pretare a icono-textului Noi provocăriale publicităţii audio-video din turismrdquoin From Manuscript to E-book (ed)Grădinaru Camelia et al EdituraUniversităţii bdquoAl I Cuzardquo ISBN 978-606-714-211-2 Iaşi

- Dann G (1996) The language of tourism asociolinguistic perspective CABInternational UK

- Floch J-M (2005) Seacutemiotique marketing etcommunication sous le signes les strateacutegiesPUF

- Jakobson R (1963) Essais de linguistiquegeacuteneacuterale Seuil Paris

- MacCannell D MacCannell J (1982)The Time of the Sign Indiana UniversityPress Bloomington

- McDowell Linda (1999) Gender Identityand Place Understanding FeministGeographies Polity Press UK

- McLuhan M (1994) UnderstandingMedia The Extensions of Man MIT PressUSA

- Peacuteninou G (1972) Intelligence de la public-iteacute Eacutetude seacutemiotique Robert LaffontParis

- Saussure F (1998) Curs de lingvisticăgenerală Polirom Iaşi

- Urry J (2011) The Tourist Gaze SagePublications Ltd UK

- Urry J (1995) Consuming PlacesRoutledge London

Nr ( ) 2017 345 6

Mihaela BURUGĂ

secretar de re acţieiat d

CUPRINS

1

72016

FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION Cezar Bolliac

Cezar Bolliac 3

A GAcircNDI EUROPARăzvan THEODORESCU Il y a deux Europes sinon troishellip

There Are Two Europes If Not Threehellip 17

INTERVIUIon Aurel POP Romacircnia icircncotro - interviu realizat de Florian Saiu

Where are you going Romania - interview with Florian Saiu 20

CRONICI LITERAREDumitru MICU Un panoramic al presei romacircneşti

An Overview of the Romanian Press 39Constantin COROIU Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

The Selective Affinities of the Chronicler 50

COMENTARIICaius Traian DRAGOMIR Nedemni de supremaţia unicităţii

Unworthy of the value of oneness 56Dana LIZAC Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

In the Shadow of Hermes the God Vasile Alecsandrirsquos Mioritza Ballad (II) 60

Bianca BURŢA-CERNAT Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati Panait Istratirsquos Political Adventure 69

2

CULTURĂ ŞI ECONOMIEAna CRĂCIUNESCU Tourism advertising minus a converging place of contemporary

cultural and economic identities Reclama turistică ndash un punct de convergenă al identităilor culturale și economice contemporane 75

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale artistului plasticȘtefan DIMITRESCU

(1886-1933)

3

Pentru că manualele şcolare şi icircn generecriticii sociologist-vulgari din epoca prolet-cultismului au făcut mult caz de versurilede meditaţie socială ale lui Cezar Bolliac(Clăcaşul Sila Ocna Ţiganul vacircndut etc)numele poetului este ignorat azi cu obsti-

naţie Bolliac nu poate fi icircnsă ignorat icircntr-oantologie a ceea ce G Călinescu numeştebdquopoezia măruntărdquo de după 1840 A scris edrept mult şi de toate icircn stiluri diferite darcine are curiozitatea să citească poeziile şiarticolele sale1 are surpriza să observe că

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Cezar Bolliac

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziuCuvinte-cheie Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziu

Keywords Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Seciei de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Eugen Simion

4

pe lacircngă Clăcaşul şi Sila Bolliac (1813-1881)a scris cacircteva meditaţii (1835) ce arată căautorul citise pe preromantici şi probabilpe Lamennais cu Les paroles drsquoun croyant(1833) pe Byron Lamartine Victor Hugo şicum se dovedeşte ulterior este la curent icircn1840 cu scrierile lui Milton Pope etcPoemele lui sunt variate tematic şi arată icircngenere o bună orientare icircn cultura clasică şinu este străin nici de literatura timpuluisău Traduce din Corinna de Mme de Staeumll şidin Manzoni icircn bdquojurnalul portativrdquo Curiosulpe care icircl scoate icircn trei numere icircn 1836Cezar Bolliac este ca mulţi din generaţia saun tacircnăr curios agitat dornic să se sincroni-zeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiilelumii nord-dunărene A fost prietenul luiNicolae Bălcescu şi icircn conflictul acestuia cuHeliade Don Cezare a rămas tot timpul departea lui Cacircnd s-a iscat scandalul cu dia-mantele icircncredinţate de Kossuth pentru a leda lui Fuad-Efendi Bălcescu i-a luat de maimulte ori apărarea (vezi corespondenţa cuIon Ghica) spre deosebire de Ghica careeste totdeauna suspicios nu se ştie de cefaţă de acest publicist patetic apărător icircntimpul revoluţiei şi mai tacircrziu al cauzelorbune Este fiul Zincăi Kalamogdartis şi almedicului italian Anton Bogliaco dispărutrepede Cezar creşte icircn familia stolniculuiPeretz tatăl vitreg După obiceiul timpuluiicircnvaţă icircntacirci carte grecească icircn curtea biseri-cii Măgureanu cu dascălul Matei2 treceapoi la bdquoSfacircntul Savardquo unde are ca profesorpe Heliade Rădulescu Icircn 1833 intră icircnarmată ca iuncher dar nu stă mult nici aiciUn traseu pe care icircl urmează şi Bălcescu şialţii Icircn 1835 tipăreşte un volum de Meditaţiiicircn proză poetică icircn 1836 publică s-a văzuticircn colaborare cu CG Filipescu bdquoJurnalulportativrdquo citat (va scoate multe altele totatacirct de efemere icircn decursul vieţii sale)manifestă interes pentru studiile arheologi-ce şi icircn acest sens frecventează cercul gene-ralului Mavru (socrul de mai tacircrziu al luiIon Ghica) şi după cum ne asigură biografiilui participă la acţiunile societăţilor conspi-

rative din vremea sa (bdquoSocietatea filarmoni-cărdquo bdquoFrăţiardquo) iar icircn 1841 este trimis icircn sur-ghiun la Mănăstirea Mărului (unde stă nouăluni) ca urmare a amestecului său icircn com-plotul condus de D Filipescu Icircn 1842 icirclregăsim (evoluţie spectaculoasă) procurorla Tribunalul din Bucureşti numit de dom-nitorul Bibescu Nu-i singurul din generaţialui care are o biografie socială atacirct de acci-dentată Peste un an (1843) icircl aflăm icircnbdquoFrăţiardquo şi apoi icircn toate acţiunile căuzaşi-lor Icircn 1848 este alături de Bălcescu secretaral Guvernului Provizoriu şi vornic al Bucu -reştilor colaborator la bdquoPruncul romacircnrdquounde scrie articole icircn favoarea dezrobiriiţiganilor Arestat este icircmbarcat la Giurgiupe o gimie icircmpreună cu alţi căuzaşi şi reu-şeşte să evadeze la Orşova Merge la Braşovşi aici scoate ziarul bdquoEspatriatulrdquo (25 mar-tie-3 iulie 1849) şi icircmpreună cu Bălcescuicircncearcă icircn lunile ce urmează să-i icircmpace peunguri cu romacircnii din Transilvania Este icircnre laţii bune cu Bem şi icircnsărcinat de Băl -cescu icircncearcă să-l cacircştige de partea revolu-ţionarilor lui Iancu Nu reuşeşte mai alescacircnd este vorba de ideea unei confederaţii apopoarelor din Transilvania icircn care să fierespectat principiul egalităţii dintre naţio-nalităţi Proiectul eşuează pentru că niciKossuth nici alţi lideri maghiari nu acceptădecacirct o asociere icircn cadrul unui stat naţionalmaghiar

Icircn 1850 (ianuarie) izbucneşte scandaluldiamantelor şi oricacirct de mult se apără şioricacirct va fi apărat de prieteni (Bălcescu estecel mai ferm) acuzaţia icircl va urmări toatăviaţa pe incomodul Bolliac Cercetătoriiulteriori au dovedit că pintenii de aur fuse-seră restituiţi dar că asupra unor diamantelucrurile rămacircn nesigure Kossuth n-a zisnici da nici ba icircn legătură cu această delica-tă chestiune aşa că asupra bietului CezarBolliac va plana totdeauna suspiciunea căşi-a icircnsuşit o parte din bunurile icircncredinţatede liderul maghiar pentru a cumpăra tăce-rea turcilor Aşa gacircndeşte şi maliţiosul IonGhica G Călinescu trage de aici concluzia

1 Reprodusă icircn 1983 icircn două volume (Scrieri) de Andrei Rusu cu o prefaţă de Mircea Scarlat MinervaBucureşti

2 Vezi G Călinescu Istoria ed a II-a revăzută şi adăugită 1986 icircngrijită de Al Piru

că diamantele reclamate fuseseră folositeprin consimţămacircnt icircn sprijinul revoluţieiSigur este că Bolliac trage după el icircn viaţapolitică şi icircn acţiunea sa publicistică aceastăgravă icircnvinuire De cacircte ori candidează icircnparlament i se aminteşte de ea Icircn exil undesunt mai multe tabere Bolliac este activ (departea grupului Bălcescu-Ghica) şi-l atacăpe vechiul lui profesor de la bdquoSf SavardquoHeliade Icircn articole memorii şi scrisori sus-ţine cauza unirii Icircn 1857 scoate la Parissăptămacircnalul bdquoBuciumulrdquo (10 martie-3mai) ce are ca deviză bdquoAutonomie unireprincipe străinrdquo Publică aici C Bălcescu(fratele cel mare al istoricului) probabil VBoerescu Radu Ionescu Gh Sion AlDonici După şapte numere revistadispare3 Reapare la Bucureşti icircntre 15decembrie 1862 şi 5 decembrie 1864 cacircndeste suspendată de M Kogălniceanu prim-ministru icircn urma unui atac violent icircmpotri-va guvernului Bolliac perseverent reia icircn1865 publicaţia sub numele bdquoTrompetaCarpaţilorrdquo pe care o va ridiculiza mai tacircr-ziu IL Caragiale Bolliac icircncearcă de maimulte ori să devină deputat dar numai icircn1869 reuşeşte Icircn 1870 trece la conservatorişi icircn 1875 intră icircn parlament ca indepen-dent Peste un an cacircnd candidează din nouadversarii săi de acum liberalii redeschiddosarul diamantelor Cezar Bolliac are unatac cerebral şi după patru ani de suferinţămoare la 25 februarie 1881 Cruntă şi lungăagonie pentru un om de acţiune polemistviolent agitator public bdquodiscursionistrdquovehement O fotografie de bătracircneţe (repro-dusă de G Călinescu icircn Istorie) arată un chipdacircrz icircmbătracircnit cu obrajii dramatic supţicu o barbă stufoasă icircn stilul lui Victor Hugocu mustăţi ce se unesc nestingherite cubarba şi cu perciuni abundenţi şi zbacircrliţicare icircmpreună cu celelalte elemente lasă oimpresie de rece icircnverşunare şi de cruntăamărăciune

Opera propriu-zis literară adică poezia

nu este vastă şi nu ştim de ce G Călinescu

crede că bdquonumai abundenţa a stricat luiBolliac care de altfel face dovada unei mariimaginaţii şi a unei amplitudini lirice excep-ţionalerdquo Abundentă este doar publicisticalui şi cacircnd va fi (dacă va fi vreodată) publi-cată icircn icircntregime numai atunci vom puteavedea ce strică şi ea Poeziile lui trec de la unvolum la altul şi cacircnd le citim la racircndobservăm că ceea ce supără icircn ele nu esteatacirct abundenţa cacirct prolixitatea lipsa deconcentrare a versurilor icircn fine retorica lorgălăgioasă bazată pe o abuzivă tehnică acontrastelor Este icircn bună parte tehnicapoetică a timpului ca şi substanţa viziuneadin interiorul poemului După meditaţiiledin 1835 tipăreşte Din poezii lui (1843)apoi Poezii noue (1847) Poezii ndash Naţionale (eda 2-a Paris 1857) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) Poegravesis 1857 Paris)Colecţiune de poezii vechi şi nouă (Bucureşti1857) urmată de o scriere despre DomnulTudor (Paris 1858) şi de o Culegere de maimulţi articoli publicaţi atacirct icircn străinătate cacirct şiicircn ţeară icircn anii trecuţi (1861) Vin apoiCălătoriile studiile lui arheologice care auprovocat icircntre altele replica spirituală a luiOdobescu Omul stacircrnea ostilităţi din multepărţi şi icircn afara lui Bălcescu se observă maidegrabă antipatii faţă de el icircn cercul căuza-şilor Ghica om fin şi diplomat cu mentali-tăţi europene nu-l agreează cum am preci-zat deja Ce să mai zicem de irascibilulHeliade-Rădulescu care nici el nu-i iubitdin pricina orgoliului teatral şi nemăsuratşi desigur din cauza spiritului său polemicincontrolabil

Din articolele lui Cezar Bolliac4 se poatevedea ce crede el că este literatură şi ceaşteaptă la 1840-1850 de la ea Icircn 1836cacircnd icirci scrie lui C Negruzzi crede de pildăcă bdquoisprăvile literare face [sic] civilizaţia şicivilizaţia singură fericireardquo şi că rolul unuibdquojurnal criticrdquo (cum este Curiozu la care icirclinvită să colaboreze) este bdquosă ne poată cură-ţa oareşcum limba de mărăcinirdquo Esteacum tema tuturor grija de căpătacirci a omu-lui de litere daco-roman Bolliac care ţine o

5

Cezar Bolliac

3 Vezi DGLR vol A-B p 2044 Vezi Scrieri II ed Andrei Rusu Minerva 1983

cronică dramatică revine des asupra ei cupăreri icircn genere oneste Cu privire la teatrucrede că teatrul romacircnesc existent bdquonu esteicircncă icircn stare a reprezenta un romantism caal lui Hugordquo Hugo este un nume ce se repe-tă icircn articole Hugo e bdquoimaginerrdquo Hugo ebdquomarşirotulrdquo cel care deschide calea (1837)etc Unei doamne (doamna C Ghica) icircicomunică icircntr-o lungă epistolă (1841) căbdquoliteratura unei naţii [] este sufletul uneinaţiirdquo şi că bdquonumai literatura trece naţiile lanemurire literatura unei naţii este icoanacea mai sinceră a năravurilor a gustului asimţităţii şi a meritelor eirdquo Prilej pentruepistolierul cu talent eseistic să citeze peOvid Dante Petrarca Tasso mai icircnainte peMalherbe Boileau şi Baptiste Rousseau şi săfacă un elogiu patetic al femeii care a stattotdeauna icircn preajma geniului şi l-a inspi-rat

bdquoPe cacircnd Dante proscris pribegea pesub straşinile francezilor Beatrice zburaicircmprejurul lui ndash icircn acel haos politic şi reli-gios ndash şi icirci forma orizonurile prin care au tre-cut la nemurire şi el şi Beatrice Pe cacircndPetrarc părăsit molului poeziii gonea neicircn-ce tat o fantomă ce nu voia nicidecum să oprinză Laura icircl icircntacircmpina din cacircnd icircn cacircndcu un zacircmbet ce scotea din inima lui cacircteunul din acele sunete icircmprotiva cărora vre-mea şi imitatorii n-au avut altă putere decacirctsă-şi icircn scrie semnele mirării lor precumveacurile şi clădirile cele mai nouă dau lus-tru şi valoră trufaşilor monumente aleicircmpăraţilor Egiptului Pe cacircnd TorquatoTasso gemea icircn icircntunericul temniţilor tira-nului său Eleonora flutura poalele diafaneale unui veşmacircnt de aer ţesut pe fruntea luicea fără somn şi icirci ştergea cu dacircnsele cacircteuna din acele lacrămi cărora comentatorii sesilesc icircn zadar a le hotăricirc un preţ Aşadoamna mea damele romane şi Iulia aufăcut pe Ovid Beatrice Laura şi Eleonorasunt idolii literaturii italieneşti ndash luceaferiice au povăţuit pana lui Dante Petrarc şiTasso soţietăţilor gustului şi isprăvilor da -melor suntem datori cea mai mare parte aliteraturii şi mai toată poezia Femeile ndashaste fiinţe ce nu au nici un loc icircn soţietateaoamenilor ndash umplu tot deşertul din inima

omului Şi poetul astă fiinţă ideală ce nuţine mai mult loc icircn soţietatea oamenilordecacirct femeia ce nu se rudeşte cu oa meniifără numai icircntru ceea ce se atinge de inimăndash este un fel de clavir cu o mie de octave darpe care să icircntacircmplă prea rar să joace oamenindash femeile icircnsă totdaunardquo

Elogiul are şi un scop imediat mai pro-fans-o convingă pe dna C Ghica să deschi-dă un salon literar pentru ca geniile naţio-nale să aibă unde se icircntruni nu pentru aasculta (Doamne fereşte) un teatru străin ciunul icircn limba romacircnă Nici n-a ajuns episto-la la destinatar că Cezar Bolliac deja iritatde ipoteza că salonul propus va preferacumva scrierile străine ridică tonul şiimaginează dezastre morale şi intelectuale

bdquoVoiţi să zidiţi un teatru pentru cine mărog Numai pentru cei ce icircnţeleg un teatrustrein sau pentru rumacircni de obşte Voiţi săformaţi un teatru strein sau naţional Dacavoiţi un teatru strein acesta care este estedestul ca să icircncapă pe toţi aceia ce icircnţeleg unteatru strein daca voiţi un tea tru naţionalunde sunt poeţii care or să sprijineascăscena Care sunt bucăţile rumacircneşti Undesunt actorii care or să le reprezantezeAcestea şi altele o mie ca acestea sunt toate

6

Eugen Simion

nişte icircntrebări foarte importante icircntr-aceastăpricină şi tot simţul bun trebuie să se gacircn-dească mult pacircnă să răspunzărdquo

Poziţia lui C Bolliac este fermă icircn aceastăchestiune şi ea exprimă se vede limpedeprogramul Daciei literare Icircn 1843 scrie dneiL Văcărescu reluacircnd cu o retorică maiexalt ată şi propoziţii mai frivole elogiulfemeii

bdquoNimic nu este mai priincios poeziiidecacirct parfumul rochiilor gazul cel uşor carese exală de pe sacircnul ce a făcut poetul săbată icircn contact cu răsu flarea lui explodea-ză din inima poetului un amestec de durerişi plăceri ce icircncacircntă fermecă dar n-are niciun nume icircl recunoaştem numai sub deosi-bite numiri Le lac (Lamartine) Un premiersoupir (Victor Hugo) Fare-thee well (Byron)Primăvara amorului (Văcărescu) Lui Orfeu icircitrebuie doamna mea o Euridice ca săpoată opri cursul apelor icirci trebuie oEuridice pe care să o piarză ca să poatăicircmblacircnzi iadul cu lira lui lui Orfeu trebuienegreşit o Euridice precum trebuie luiAdam o Evă Răsuflarea femeii este un izvorviu de unde icircşi ia viaţă ideea poetului şicăutătura ei este soarele ce o crapă o icircncol-ţeşte o dezvoaltă o coace ca să poată lăsadintr-icircnsa o mie de idei urmaşului poetuluişi care vor sta icircn chise icircntr-icircnsul pacircnă cacircndalte răsuflări alţi sori de ace eaşi natură levor aduce şi lor primăvara lorrdquodupă care trecacircnd prin cultura greacă prinpoezia trubadurilor pentru a ajunge laRousseau Schiller şi Andreacute Chenie eseistulndash dezlănţuit icircmbătat de profumurile femi-nităţii sublime ndash declară că bdquola picioarelefemeilor a reicircnviat fenixul poeziei amorţitcacirctăva vreme icircn asprimea obiceiurilorrdquo S-arpărea că omul bdquoFrăţieirdquo căuzaşul Bolliacadmirator al lui Hugo şi Lamartine este la1840 un Conachi mai tacircnăr mai citit şi cuun gust disociator mai dezvoltat Ideea luică poezia este inspirată numai de parfumulrochiilor şi de gazul cel uşor ce se exaltă de pesacircnul femeii ne poate duce gacircndul spreaceastă icircncheiere Nu-i totuşi aşa poetulpublică icircn 1846 un studiu icircntins despre poe-zie icircn care putem spune dă poeziei sarcinimai grele Cu mult mai grele să reformeze

lumea să biciuiască viciile să denunţe scla-via femeii şi bdquosă dea libertate amoruluirdquo icircnfine poezia trebuie să lovească inegalităţilede orice fel şi să servească o singură religiendash aceea a libertăţii şi a naţiei Apoi să vorbeascăinimii nu numai fanteziei să desfiinţeze lumeaspirituală de dincolo să nimicească bdquopoliţiilecereştirdquo pe scurt bdquosă schimbe biserica icircnşcoalărdquo Este teribil Don Cezare Gacircndeştepoezia ca un instrument de acţiune socialăpolitică antireligioasă pragmatic moralămilitantă Este programul radical al căuzaşi-lor enrageacutes punctul extrem al unei reformepe care oameni mai ponderaţi ca MKogălniceanu o văd bdquofără pripealărdquo gra-duală păstracircnd tradiţiile bune Admi -ratorul şi traducătorul lui Byron mai aproa-pe de spiritul radical al lui Bălcescu icircnsăfără viziunea providenţialistă a acestuiacrede că poezia trebuie să producă o refor-mă totală a conştiinţei sociale şi a conştiinţeiomului icircn lume Romantismul lui dacăexistă este puternic politizat pus icircn slujbaluptei de clasă şi a luminării poporuluiPentru aceasta popii trebuie să devină icircnvă-ţători

bdquoEste timpul ca poezia să se ocupe săpuie icircn mişcare toate resorturile sale la oprefacere icircntreagă la o reformă totală deconştiinţă schimbare a tutulor ideilor ce aavut pacircnă acum şi are astăzi omul desprelume Să cer ceteze cu de-amănuntui izvoa-rele inegalităţii icircn societate şi să nimiceascătoate formele şi reformele sociale poli tice şireligioase prefăcacircnd acea iubire numai teo-retică de libertate şi egalitate icircn libertate şiegalitate practică şi actuală Să icircntemeieze osingură credinţă religioasă icircn locul tutulorcredinţelor icircnvechite şi prefăcute pacircnă as -tăzi aceea a raţiei şi a libertăţii Să dezvolte-ze să analizeze şi să popularizeze ştiinţeleabstracte icircn practică vierdquo

Face şi alte reflecţii şi dă şi alte sfaturiSpiritul liric să fie de pildă icircn contact cutrei lucruri bdquoumanitatea natura şi Dum -nezeurdquo Face acest icircndemn icircn 1867 uitacircndcă două decenii icircn urmă scosese peDumnezeu din discuţie Pare a acceptaacum divinitatea dacircndu-i rolul de a repre-zenta bdquoputerea infinitărdquo Icircn aceste condiţii şi

7

Cezar Bolliac

cu aceste surse poezia adevărată bdquose icircmbra-că icircn evenimentele istoriei icircn pasiunileumanităţii icircn spectacolul naturii şi icircn con-templarea puterii infiniterdquo Poezia romacircnăsă facă bine aşadar să părăsească gratuită-ţile prejudecăţile (icircntre ele aceea că politicaeste o toxină pentru viaţa socială şi esteincompatibilă cu poezia) şi să devină uninstrument responsabil al moralei civiliza-ţiunii al dreptăţii şi al libertăţii Imitacircndu-lpe Heliade se adresează junilor poeţiromacircni nu numai să scrie ci să atace injus-tiţiile societăţii şi viciile ei morale

bdquoNu juni poeţi romacircni nu vă lăsaţi a văicircncredinţa că poezia nu este alt decacirct aspune frunză verde că politica este un veninomoracirctor al vieţei Misiunea poeziei este dea icircntări sufletele prin pictura patimilormizerielor şi mă ririlor umanităţii de a icircnăl-ţa adevărul dreptatea de a nobila liberta-tea de a se coboricirc icircn anima poporului acăuta durerile lui lacrimele lui a fulgerapre apăsătorii lui cu fulgerul muzei de a-ida curagiu şi energie de a cere progresulde a lupta spre a icircmpinge neamul ome nesccătre ursite mai ferice de a răzbuna o patriecacircnd ea geme icircn prada apăsătorilor este unputernic ajutor al moralei şi al civilizaţiuniiun inamic teribil al barbariei al arbitraruluiAmar acelora cari deturna poezia din ca leaei şi vor să o facă instrument al moliciuniisufletelor al depravaţiunii animei Aceia nuşi-au cunoscut misiu nea lorrdquo

Apără şi el puritatea limbii romacircne ca şialţi scriitori din epocă şi macircnia lui seicircndreaptă spre cei care icircneacă frumoaselevorbe romacircneşti cu vorbe franceze aşa cumpe vremea fanarioţilor limba romacircnă eraicircnecată de grecisme (Literatura şi limba1868)Pe cei care fac acest lucru icirci numeştebdquozgacircracircietorii de hacircrtierdquo Aceştia strică limbaromacircnă icircnlocuind cuvintele latine romacircnitecu franţuzismele de ultimă oră sau pre-luacircnd vorbele franceze bdquole pun o coadăromacircneascărdquo Ura lui icircmpotriva străinisme-lor şi icircn genere a străinilor care distrug tra-diţiile spirituale şi morale ale naţiei esteacum mare şi nediferenţiată Icircn 1846 semanifesta repet ca un sincronist radical(Poezia) ceracircnd modificarea totală a structu-

rilor şi obiceiurilor din societatea romacircneas-că douăzeci de ani mai tacircrziu (Literatura şilimba 1867) este icircngrijorat că naţiunearomacircnă va pierde sub desfracircul influenţelorstrăine bdquoşi datinele şi religia şi limba şiistoriardquo

Sunt totuşi şi fapte care-i plac intoleran-tului Bolliac Depărăţeanu (bdquoacest june cufruntea lată şi anima fierbinterdquo) de pildăautorul dramei istorice Grigore-Vodă com-pletamente uitată icircnsă azi Bolliac o laudăzicacircnd că autorul ei a făcut bdquoo revoluţiuneicircn versificaţia romacircnească şi icircn stilrdquo şi maiicircnainte pe cacircnd ţinea o cronică dramatică icircnspiritul bdquoDaciei literarerdquo elogiază CoconulIorgu de la Sadagura de Alecsandri

Publicistica lui Cezar Bolliac icircn anii rsquo40

este icircn spiritul lui Feacuteliciteacute Lamennais dincare icircntr-un articol din 1846 (Populul) citea-ză o propoziţie vag emblematică pentru unspirit acut revoluţionar ca autorul valahbdquoLe peuple crsquoest le genre humainrdquo El facese icircnţelege un elogiu ditirambic al popoluluizicacircnd icircn retorica lui dezlănţuită că icircn bdquocătă-ţimea de drepturi cuprinsă icircn legile unuipopul este un ospăţ icircn cercul unei familii lacare fiece membru icircşi are partea sa şi dispo-zează şi de el icircntregrdquo Icircn popul se află icircnsă şibdquoidei vagabonderdquo bdquoraţii stricaterdquo şi bdquooamenicarii neavacircnd ce face caută dezordinelerdquoAceştia trebuie icircndepărtaţi ca tracircntorii casă nu vătămeze armonia albinelor Icircn aprilie1848 cheamă patetic fraţii să apere Liber -tatea zeiţa sublimă eliberatoare

bdquoVeniţi veniţi fraţilor icircn simtimentulacesta de Liber tate E dulce şi nobil să com-batem pentru cauza cea mare a libertăţiiVeniţi veniţi romacircnilor toţi ca să nu rămacirc-ie o pată aşa de uracirctă pe o naţie atacirct de fru-moasă pe un nume atacirct de glorios Nu etimp de tocmeală noi nu suntem simbriaşicare să vindem cu dramurile sacircngele nostrula cel ce ne va da mai mult pe dacircnsul sun-tem o naţie căzută zdrumicată uitată delume icircn durerea şi ne norocirea noastră şiavem să ne batem pentru a da simptome deviaţă pentru a ne recomanda pentru a nerăz buna icircmprotiva idrelor ce ne munceştede secoli Nu fraţilor nu e timp de calcul şi

8

Eugen Simion

de tocmeală tiranii se bucură şi vor să pre-lungească această neicircnţelegere icircntre noi Sănu mai tocmim vulpea din pădure să nu nemai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintrenoi Veniţi să punem braţul eu toţii toatenaţiile apăsate şi strivite spre a răsturnaidrele icircnfuriate icircn agonia morţei să ne redo-bacircndim puterea pierdută şi apoi apoiatunci vom sta să icircmpărţim frăţeşte rodulluptelor noastre dacircnd fiecă ruia partea sapotrivit cu zelul şi vrednicia ce a arătatrdquo

După icircntoarcerea din exil face o analizăsociologică a societăţii romacircneşti (Mozaiculsocial 1858) pornind de la ideea lui EDuclerc că bdquocine zice clase zice opresiuneprivilegiu coaliţie de egoismerdquo Găseşte 17clase sociale sau caste icircncepacircnd cu domnii şibeizadelele boierii de rangul icircntacirci (marii vor-nici marii logofeţi marii spătari) şiicircncheind cu clasa ţiganilor de vatră clasa ţiga-nilor de laie şi cu clasa netoţilor robiţi acumcacircţiva ani dintr-un simţimacircnt de umanitateboierească [] spre a-i vinde Primele nouăclase cuprind icircn afară de aceea a domnilorşi beizadelelor opt categorii de boieri şiboiernaşi vin apoi profesiile liberale şinegustorii care sunt şi ei de mai multe cate-gorii Descrierea acestor compartimenteeste făcută icircn spirit critic grija analistuluisociolog fiind aceea de a semnala marilediferenţe sociale Bucureşti icirci pare un oraş alcontrastelor ticăloase insuportabile o suc-cesiune inestetică de palate strălucitoare şişandramale de scacircnduri putrezite O temăfavorită pentru Bolliac duşman icircnrăit inco-ruptibil al injustiţiilor sociale pictor ndash de unrealism icircndacircrjit ndash al contrastelor urbane Oproză de romanţ romantic cu exageraţiunirealiste

bdquoAci o curte spaţioasă cacirct să zideşti unoraş icircntr-icircnsa dezgrădită cu o casă icircntr-unstil bizar icircn ruină icircn fundul curţii cu ocaleaşcă şi o icircnhămare su perbă la scaraşovăită cu un arnăut de fir cu un lacheuchiulotat (izmenit) crevatat şi mănuşat cuun şasor icircm pănat şi spădat icircn capul scării pecare se coboară o damă parată de bal icircnorele dimineţei stracircngacircndu-şi şi ardicacircndu-şi fustele icircn toate părţile spre a nu se icircmplede no roiul de pe scară aci o casă gentilă cu

o curte frumoasă grilată icircntr-un stil pari-sian modern icircn care intri te sui pe scarădeschizi o uşă mai deschizi şi alta mai des-chizi icircncă una şi abia dai peste o ţigancă ciu-fulită sculată din somn desculţă şi trenţă-roasă care-ţi deschide uşa la iata cul coconi-tei fără să te icircntrebe cine eşti şi aci iarădintr-o căsuţă sprijinită cu proptele dintr-ocurte de uluce putrede iese o toaletă icircn dan-tele şi pene răsturnată icircn tr-un echipagiu cunişte armăsari ce preţuiesc mai mult decacircttoată casa şi icircmprejmuirile din care ieşirărdquo

Face cu această ocazie şi o analiză a psi-hologiei naţiei pe care altfel o adorăRomacircnul observă el cacircntă văitacircndu-se şi sevaită cacircntacircnd trece dintr-o pasiune icircn alta de laiubire la ură ia lucrurile cacircnd prea icircn joacăcacircnd prea icircn serios uită repede şi binele şi răulse bucură de nimic şi se icircntristează de nimic nuare amor stabil nici ură profundă nu ţine ran-chiună etc Cu alte cuvinte romacircnul este unom al contrastelor ca şi clima ţării sale carendash după Bolliac ndash explică această instabilitatea temperamentului sau mai bine zis aceas-tă nestatornicie temperamentală şi caracte-rologică Are şi nu are dreptate Romacircnulare totuşi icircn instabilitatea lui dacă esteadevărat o stabilitate pe care i-o dau locullimba şi tradiţiile Apoi să nu confundăm petacircrgoveţi (cosmopoliţi amestecaţi fără tradi-ţii) ndash ostili de regulă sau oricum dispreţui-tori faţă de ţărani pe care icirci socoteşte primi-tivi nespălaţi ndash cu aceştia din urmă formaţiicircn morala colectivă şi instruiţi de culturatradiţională Aceştia nu sunt deloc instabiliDacă ar fi fost şi ar fi icircn continuare aşa cumcrede Bolliac că sunt icircn comentarii inteli-gente ţăranii n-ar fi ţinut istoria şi noi am fidispărut ca popor

Icircn ceea ce priveşte ideologia trebuiespus că Bolliac nu-i iubeşte pe moderaţi Suntmai răi crede el decacirct retrograzii Acceptăpe progresişti şi icirci detestă sincer pe retrograzidar icircn cele din urmă icirci admite pe scenasocială vede că ei se combat icircntre ei icircnCameră apoi icircşi stracircng macircna se respectădar pe oamenii de centru adică pe moderaţi elimpede radicalul Bolliac nu-i agreează icircnniciun fel nu le vede rostul Sau icircl vede şirostul lor este egoist bdquoModeratismulrdquo ndash un

9

Cezar Bolliac

termen pe care dacă nu mă icircnşel icircl inven-tează ndash icirci pare o formă a compromisului alaşităţii morale şi a lipsei de acţie Adică ocatastrofă

bdquoCe vor moderaţii Ce termen de mijloceste icircntre egalitate icircnaintea legilor şi icircntreprivilegiu Moderatismul aci este curatpretextul trecutului să nu intre icircn viitorModeratism va să zică nelucrare exilaremarasmul piroteala icircn acţie va să zică săcerem Constituţia şi să ţi nem la Regula -ment Aci icircn centru intră toţi aceia carii n-au curagiul să spună de faţă că nu se icircndurăa se des părţi de legile şi spiritul trecutuluirdquo

şi după ce defineşte locul lor icircn bătălia din-tre progresişti şi retrograzi (locul estebdquomocirla centruluirdquo) activul intransigentulBolliac se dezlănţuie icircmpotriva acestei cate-gorii care totuşi a supravieţuit icircn politicaromacircnească (şi pretutindeni) icircn epocamodernă bdquoCentrulrdquo moderaţilor detestabi-la bdquomocirlărdquo pe care o condamnă Bolliac adevenit chiar un loc privilegiat icircn politicăDovadă că progresiştii şi comentatorii deazi au toţi cacircte o aripă de centru Pentrupublicistul arţăgos moderatismul icircnseamnăicircnsă conformism lipsă de decizie

bdquoConchiz dar (scrie el icircn fondul articolu-lui Moderaţii 28 martie9 aprilie 1858) cămoderaţii fac mai mult rău progresuluidecacirct chiar retrograzii că la noi aşti mode-raţi sunt cu totul de prisos căci n-au cemodera nefiind excesul nicăirea nici putin-cioşi măcar căci cată sau să rămacircnă curetrograzii sau să meargă cu progresiştiiAceasta pentru cei cari vor fi acum icircnCameră cu gusturi de moderatism Iar pealegătorii cari au să mai trimită cacircţiva depu-taţi icircn Cameră icirci icircndemn icircn numele viitoru-lui sau al trecutului să-şi aleagă deputatulde o culoare oarecare regulamentist curatsau constituţionalist curat Destul este săavem icircn Cameră o stacircngă şi o dreaptă caresă lupte piept la piept Să nu trimită fătălăibroscoi de mo cirlă carii să nu facă nimic săicircmpiedice lucrarea şi cacircnd este la vot să se

codească să s-ascundă sau s-aştepte ocomandă ca să ştie ce să facărdquo

Nu-i singura categorie moral-politică pecare o respinge gazetarul spirit de regulănegaţionist refractar polemic Icirci detestă depildă şi pe bdquoseparatiştiirdquo bdquocelulariştiirdquo dinpolitică şi ipso facto din presă Prin celula-rişti trebuie să icircnţelegem pe cei care nu vorunirea şi nu apără interesele ţării pe locali-ştii care critică totul Rolul presei este să fiebdquoun agent al civilizaţieirdquo Ea trebuie maiscrie Bolliac să sprijine bdquoprogresul regulatpacefic combătacircnd abuzul şi arătacircnd dru-mul libertăţii prin deşteptarea şi dezvolta-rea ideilor salutarerdquo Presa liberă este bdquounarbitru un juri [] presa moralizatoare vaşti ea icircnsăşi lege a nu calomnia a nu defăi-ma a nu ataca statul icircn bazele luirdquo(Libertatea presei 1859)

Bolliac este nu mai icircncape discuţie ungazetar incomod şi de cele mai multe oriun gazetar drept un om putem spune desuflet excesele lui de patetism sau macircniilelui arată un spirit responsabil implicat icircnceea ce scrie Eminescu icircl laudă icircn 1881(bdquoTimpulrdquo VI nr 45) consideracircndu-l bdquounprozator energic un publicist din ce icircn cemai citit şi mai preţuit pana sa a fost icircn ser-viciul intereselor naţionale astfel cum leicircnţelegea şi le-a rezolvat Vodă Cuzardquo5

Bolliac face icircntr-adevăr o proză jurnalis-tică vie colorată şi ca gacircnditor politic icirclanunţă icircn unele privinţe pe gazetarul MihaiEminescu de la bdquoTimpulrdquo Este de multe oriicircmpotriva camarilei regale şi icircn genere elrămacircne legat de spiritul politic al lui Cuza şial reformelor sale Icircn proza politică găseşteuneori formele norocoase memorabile Luii se datorează se pare sintagma bdquomon-struoasa coaliţiunerdquo ce a intrat şi a rămaspacircnă azi icircn limbajul publicistic şi chiar icircncărţile de istorie Icirci atacă permanent pe reac-ţionari (conservatori) dar nu evită să com-bată şi pe liberali cum face de pildă icircn1866 cacircnd critică vehement guvernul con-dus de N Golescu

Este atras ca şi Odobescu de cercetareaarheologică şi icircn excursiunile sale ştiinţifi-

10

Eugen Simion

5 Apud Andrei Rusu Scrieri II ed cit

ce se arată preocupat de vestigiile daciceIcircntr-un raport vorbeşte de bdquoZidirea dachi-lorrdquo şi de ceea ce grecii numeau bdquoAquileleDacirdquo şi icircnaintează ministrului Instrucţiuniipublice o listă de obiecte arheologice desco-perite de el 14 lampioane 10 globuri găurite7 măşti mice şase custure trei toporaşe trei cer-cei de aur etc Lui Odobescu care ndash aşa cums-a văzut mai icircnainte ndash icircl ironizează icircntr-unarticol din revista bdquoColumna lui Traianrdquo icircnlegătură cu pretinsul obicei al dacilor de afuma cu lulele de lut icirci răspunde icircnbdquoTrompeta Carpaţilorrdquo (1123 martie 1873)ponderat putem spune chiar respectuosreproşacircndu-i bdquosuficienţa generoasărdquo şi fap-tul că nefăcacircnd săpături a rămas un arheo-log de cabinet Icirci dă poveţe

bdquoVa să fie arheolog Să iasă la practicăcăci mai mult face ştiinţei o singură cănăţuiedescoperită icircntr-o localitate bine descrisănu numai icircn adacircncime ndash căci adacircncimea nuicircnsemnează nimic icircn natura straturilor maimult face un ciob la locul său cuviinciosadus şi pus p-o etajeră icircn muzeu cu des-cripţia aflării lui decacirct un volum icircntreg decitaţiuni latine şi elene ebraice şi fenicienedin cari nu va afla nimeni nimic bdquoPuţinăpractică pre lacircngă imensa teorie pre lacircngăgustul şi estetica d-lui Odobescu ar facenegreşit din d-lui un arheolog al Daciei şipoate şi al Europei Cu teorii icircnsă numai şicu spusele altora neaplicate la experienţa d-sale proprie va rămacircnea totdauna a seregreta că atacirctea calităţi rămacircn nefructuoa-serdquo6

lăsacircnd totuşi nelămurită problema icircn dis-cuţie Uzul fumatului icircn timpii preistorici

Revenind la poezia lui Cezar Bolliac sus-

pectată de a fi abundentă şi prolixă fără ori-ginalitate trebuie observat icircn primul racircndcă ea nu-i deloc atacirct de vastă icircncacirct să nupoată fi cuprinsă şi clasificată tematic şiestetic Editorul lui Andrei Rusu a cercetatsumarul ediţiilor şi a remarcat că multe ver-suri trec de la un volum la altul VolumulPoezii nouă din 1847 de pildă are doar 47 de

poezii nepublicate icircn volumul din 1843 (Dinpoeziile lui Cezar Bolliac) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) cuprinde doar treipoeme neapărute icircn cărţile anterioare Poeziindash Naţionale (Paris 1957) are 13 poezii inedi-te Colecţiune de poezii vechi şi nouă(Bucureşti 1857) conţine doar patru-cinciscrieri noi Văzacircnd această statisticăputem spune că Cezar Bolliac este un pro-ducător modest departe de imaginea auto-rilor industriaşi din epocă Meditaţiile suntinspirate icircn chip evident de nopţile prero-manticului Young (cunoscute prin interme-diul francez) şi Lamartine Temele de reflec-ţie lirică sunt bdquoicircnşelăciunea nădejdiirdquo bdquocea-sul al treilea după miezul nopţiirdquo (tăcerea)bdquonecredinţa icircn prietenirdquo(dulce prieteşug)sinucidul icircnserarea amorul nălucul despărţi-rea moartea etc Sunt XII meditaţii dintrecare două (a VIII-a şi a IX-a) icircn versuriCelelalte sunt notate icircn proză lirică sau cumse spune icircn chip curent icircn poeme icircn prozăIată o reflecţie despre tăcerea macircngacircietoarece duce spre dulcea melanholie care la racircn-dul ei bdquoadoarme cumplitele furii ale neno-rociriirdquo

bdquoDulce tăcere Cine a ştiut a se folosi detine şi n-a găsit icircnzecită mulţămirea ce fiiichinurilor cu atacirctea os teneli o caută icircnbaluri şi ospeţe de mare cuviinţă Care denenorociri apăsat alergacircnd la al tău limann-a aflat icircntr-icircnsul azilul cel mai adevăratTu verşi icircn tinerile inimi acea dulce melan-holie ce adoarme cumplitele furii ale neno-rocirii şi făcacircnd să curgă icircn ele un moltămădu itor asemenea pacinicului pacircracirciaş algrădinilor odihneşti simţirile obosite decumplitele varietăţi ale soartei icircn tocmai caun milos stăpacircn ce descuracircndu-şi calulcăzut de osteneală şi de arsura zilii icirci desfa-ce toate chingile icircl bate pă spate c-o macircngacirc-ietoare macircnă ş-icircl sloboade icircn ră coarea icircnse-rării a paşte troscotul cel răcoros al cicircmpii-lor O cacirct este de plăcută icircntristarea ce tuaduci Omul depărtat de tot zgomotullumii icircntr-armat cu făgăduie lile nădejdiizboară pe aripile idolului său la scumpu-iobjet icircşi icircnchipuieşte poziţiile icircn care s-ar fi

11

Cezar Bolliac

6 Apud Andrei Rusu note la Scrieri II p 495

aflacircnd repetează vorbele ce i-a zis răspun-surile ce a luat face o plăcută critică slabu-lui icircnţeles ce scoate din ele numără căutătu-rile ce a cacircştigat de la ea oftările ei vorbelece se repeta icircn delirul cel dulce le dă o colo-ră după voia lui icircşi face o idee de ceea cegacircndeşte acum şi icircncacircntat icircn fermecul plă-cerii icircngacircnat de un somn icircntrerumpt aş -teaptă un vis care vine şi-l aruncă icircn braţeleeirdquo

Transcrisă icircn ortografia modernă reflec-ţiunea se poate citi cu interes ea arată fine-ţea spiritului şi mişcarea slobodă a imagina-ţiei lirice pe un cacircmp vast (predominantagrest) de referinţe Prieteşugul pe care icirclcacircntă Conachi şi Văcăreştii este icircn interpre-

tarea eseistică a lui Bolliac un bdquosoare duhov-nicescrdquo elementul ce ne deosebeşte de fiareun icircnger trimis din ceruri pentru a uni peoameni Decacirct dedat desfracircnării urii gelo-ziei mai bine bdquosă mă sfacircrşesc după cum m-am icircnceput icircn chinuri icircn spumegoaselevaluri adăogate de vijelia nenorocirilorrdquoscrie tacircnărul Bolliac doritor să treacă purmoral prin furtunile ce-l aşteaptă Icircnserareamomentul liric predilect al preromanticilorşi romanticilor romacircni este transpus deBolliac icircn peisajul Carpaţilor pe valeaPrahovei Aici ascultă zgomotul bdquovacirclceliirdquo(alt topos poetic romantic icircn poezia noas-tră) facirclfacircitul frunzelor argintate ale plopu-lui şi sunetele undelor izbite de stacircnci sub

12

Eugen Simion

umbrela vastă a crepusculului Apar icircnacest peisaj şi bălaia lună muribundul foc alsoarelui şi Vinerea strălucitoare ce rivalizeazăcu bdquodumnezeoaica cinstiirdquo O şezătoare desublimităţi cereşti o reuniune a elementelorcosmice icircntre zi şi noapte icircn spaţiu romacirc-nesc

bdquoSoarele ruşinat şi rănit totdeodată defrumuseţea interesantei bălaiei lune nepu-tacircnd sta faţă dulceţii acelia ce totdauna fugede dacircnsul s-ascunde dinainte-i lăsacircndu-inumai lumina ce-i este dator şi măreaţafecioară icircmpotrivindu-se negrului icircntune-rec al nopţii cu un pas lin pompos şi plinde dulceaţă se icircnalţă din orientul său Icircncăse văd sacircngeraticii munţi de aburi icircnrubi-naţi de murindul foc al soare lui cacircndVinerea repezită peste orizon icircn toatăstrălu cirea ei se icircnrivală cu dumnezeoaicacinstii Neputin cioasa noapte răsipitănedestoinică a se icircmpotrivi birui toarei ei icircşiascunde icircnvinsele-i umbre şi subt cel maimic copăcelrdquo icircncheiată cu o rugăciune respectată şi exal-tată

bdquoPărinte tu ce luminacircnd icircntunerecul ne -simţirii spărgacircnd adacircnca tăcere a haosuluiformaşi ast pompos uni vers numai pentrua cuvacircntului fericire Tu ce depuind icircn fo -coasa-mi simţire raza duhovniceştii luminiicircmi arătaşi icircn tot lucru al meu simbolPriimeşte din a ta icircnaltă lăcuinţă recunoştin-ţa ce mica-ţi fiinţă icircţi trimite de viaţa ce i-aidat Priimeşte slaba strigare a tarei credinţece icircţi icircnalţă din astă singurătate cu apusulunui soare din care icirci dăruişi Priimeşte res-pectul cu care şopteşte nu mele tăurdquo

Peisajul lui Bolliac cuprinde icircn afară deaceste obiecte cosmice şi lucruri mai profa-ne ca bdquoo-nverzită coastă parfumatărdquo bdquorodi-tori copacirdquo un bdquolimpede locrdquo un bdquocacircmpicircnrubinatrdquo şi bdquoun drum netedrdquo icircnnobilatetoate de un palat şi un pavilion fixat icircntrelac şi tei Aşadar lac tei coasta icircnverzită maiicircnainte valea zgomotoasă stacircnci şi deasupraforţele cosmice Bolliac are cu adevărat la1835 o imaginaţie romantică din careacum nu lipseşte dimensiunea religioasăIcircn meditaţia despre Sinucidul dăm peste

această rugă spusă de un Iov valah pe calede a-şi pierde credinţa

bdquoO Dumnezeu slăvit părinte şi stăpacircnziditor preaputernic al totului icircntregDeschide poarta vecinicilor tării ascultăglasul ce să rătăceşte neputacircnd a străbatepacircnă ia tine trimite macircna-ţi prea darnică amă scoate din labirentul chinurilor Părintepreadrepte Aridică-mă icircn azi lul tău trage-ţi icircnapoi raza ce ai depus icircn mine smulge-mă din groaznica tortură a agoniei Vino cuo moarte prea grabnică odihneşte-mi tulbu-ratul suflet sparge-i printr-icircnsă icircntunereculce-l icircneacă vezi-l cum te caută deznă -dăjduit Trage-l icircn scacircnteietoarele lumini ceicircţi strălu cesc lăcaşul Icircntoarce-ţi ochiul mări-nimos asupra fiinţii mele Umileşte-teIcircmbrăţişază o slabă neputincioasă creaturăVezi-o spăimacircntată icircngrozită icircn ghearaursi tei Vezi-mă icircn genunche smuls sfacircşiatdedesubtul bolţi lor talerdquoşi care se transformă icircn cele din urmă icircntr-o apostazie ca icircn psalmii arghezieni bdquoOcruzime tiran neicircnduplecat Urechea-ţinesimţitoare nu se apleacă decacirct numai laconcertele cacircntăreţilor [] tu nu-ţi tulburi ata tracircndăvie ca să asculţi ţipete jalnicerdquoSinuciderea devine un gest de revoltă unsemn de anarhie a spiritului Moartea icircnschimb este judecată icircn termeni umflaţiicircntr-o retorică apocaliptică bdquoIcircnger grabnical tarelui cabinet Sol uracirccios al iesmosuluilăcaş Negru ministru al tribunalului răsplă-titor Repede fulger purtător de-ntunerecNoptoasă spăimacircntătoare nevăzută săgea-tă ce desfiinţezi fiinţelerdquo

Exerciţiu notabil pe teme preromanticecu accente aspre de moralist care şovăierepet arghezian la 1835 icircntre credinţă şităgăduirea divinităţii Icircn volumul din 1843şi icircn celelalte poeme Bolliac cultivă maiicircntacirci miniatura samururile draperiilebogate catifelele icircn stilul lui Gautier şiidila romanţioasă

bdquoCacircnd o căldură dulce samururi catife-le

Sub draperii bogate de stofe de dantele V-adoarme p-un divan

Cacircnd mii lumini ascunse icircn lampe colo-rate

13

Cezar Bolliac

Resfracircng şi vă-nmulţeşte-n oglinzile-ardicate De jos pacircnă-n tavan

Ş-o copiliţă dulce racirczacircndă graţioasă Icircn reverenţe intră uşoară şi frumoasă

Ca şi un icircngeraş ndashŞi după ea un june măreţ voios şi tare Cu faţa vie plină cu fruntea-ntinsă

mare Şi şed p-un scăunaşrdquo

trece apoi la marile mituri cum ar fi acelaal geniului retras ca Moise icircn singurătăţilemuntelui pentru a sta de vorbă cu marelearhitect al universului Un personaj mitic pecare icircl icircntacirclnim la mai toţi romanticii de laByron la Eminescu Cezar Bolliac icircl locali-zează (Ermitul) icircn peisaj romacircnesc pe ostacircncă scorburoasă un icircnţelept uitat detimp şi icircnconjurat de racircuri ce mugesc icircn abi-suri de torente şi tempeste de creste fume-gacircnde şi de capre sălbatice undeva la obacircr-şia unei gacircrliţe de cristal icircn care icircnoată păs-trăvul şi lostriţa Eremitul lui Bolliac este oschiţă a Magului din poemele cu substratmetafizic ale lui Eminescu

bdquoEu mă unesc cu tine icircmi place să pri-vesc

Aceste vacircrfuri albe mai nalte decacirctnorii

Pe care schinteiază cacircte odată sorii Ce din cacircmpie-afundă deloc nu se

zăresc

Icircmi place s-ascult racircul mugind icircntr-unabis

Icircmi place-a privi brazii icircn formi de pira-mide

Moliftul şi cu tisa ce malurile-nchide Ca tari cetăţi icircn aer spre cer numai des-

chis

Icircmi place s-ascult vacircntul tunacircnd din malicircn mal

Icircmi place să văz capra sărind clin piatră-n piatră

Icircmi place s-aprinz zeada pe o icircntinsăvatră

Şi cerbul p-o sprinceană să-l văz fărărival

Să stau la obacircrşia gacircrliţii de cristal Mai rece decacirct gheaţa şi-n unda-i cea

măruntă Să văz suind un păstrov şi lostriţa

căruntă Mai iuţi decacirct săgeata pe piatra de

metal

S-ascult la paseri triste ce noaptea sedeştept

S-ascult tempeste negre departe-ntăracircta-te

Şi prăvălind copacii torente-nfuriate Şi văile să urle de un potop ce-aştept

Şi trăsnete icircn cremeni izbind neicircncetat Să icircmple tot eterul de aburi de pucioasă Să surpe icircn prăpăstii o stacircncă scorboroa-

să Să zbiere pe ea ursul de groază spăi-

macircntat

Şi liniştit icircn mine cacircnd preajma văz tur-bacircnd

Mai liniştit mai pacinic decacirct icircntr-ocetate

Icircn care mii de condici şi clase separate Icircmi spun că este pace cacircnd tot eu văz

gemacircnd

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboareneoprit

Ca acvila măreaţă cacircnd stă o vijelie Ce-şi ia-n eter avacircntul cătacircnd cu bucu-

rie Icircn strălucitul soare din cerul limpezit

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboarenencetat

Să zboare peste lume s-absoarbă-n veciicircn sine

O faptă rea sau bună s-o tragă toată-nmine

Ca soarele bacircnd rouă ce noaptea a văr-sat

Icircmi place s-afund gacircndu-n al timpuluinoian

Al vremilor trecute al celor ce-or să vie Şi-n ele să renască ca icircntr-o mare vie

14

Eugen Simion

Cum spun că renasc vulturi icircn ape dinIordan

Eu aş dori cu tine aci să vieţuiesc Să-mpărtăşesc cu tine şi gacircndul şi vorbi-

rea ndashAst dar cu care cerul dotează omenirea Şi care anticriştii pe buze ni-l zdrobescrdquoAceastă panoramă a singurătăţii şi măre-

ţiei geologice alpine apare icircn volumul din1843 sub titlul Pusnicul schimbat icircn Ermitulicircn Colecţiunea din 1857 Nu-i unica dovadăcă Bolliac are cu cacircteva decenii icircnaintea luiEminescu simţul naturii grandioase şi icircşiconstruieşte un spaţiu imaginar (un spaţiude securitate) populat cum s-a observat destacircnci mai icircnalte decacirct norii de racircurimuginde şi de brazi icircn formă de piramideGacircndul lui liric este şi mai cutezător vrea săsurprindă imaginea bdquocaosului universalrdquocum se poate vedea icircn alte poeme din aceas-tă familie mitologică (Un vis icircn Carpaţi Odimineaţă pe Caraiman) icircn care se tacircrăscbdquomonstruri legioanerdquo şi stau icircn ruinăbdquopalaturi milioanerdquo Altădată pe aici treceaumbra lui Zamolx şi păşeau uriaşii DacieiO temă iarăşi pe care o va cultiva şiEminescu ca şi panoramele cu turnuri goti-ce şi stacircnci sure şi găurite pe care icircncearcă săle deseneze acum (1844-1848) Bolliac voindsă sugereze mitul dacismului o unire de tita-nism romantic şi forme ale naturii primor-diale Ibrăileanu remarca icircn cursul lui deliteratură faptul că Bolliac are bdquofiorul infini-tuluirdquo dar nu are limba care să-l exprimeVersurile sunt totuşi cursive viziuneapanoramică se desfăşoară ca un măreţ flu-viu căracircnd catedrale de talii uriaşe turnurigotice palate de vacircrste titane semne ale uneicivilizaţii vechi laolaltă cu monstruri legioa-ne şi gigantici butingii monstruoşi Totu-iuriaş monumental icircn această panoramăpoetică Monumental şi monstruos măreţsemne ale unei lumi mitice

bdquoIcircntinsă panoramă ce-ncet icircncet se pier-de

icircn care se icircnmoaie se sting şi se-nfrăţesc Colorile d-a racircndul din cel mai icircnchis

verde Pacircnă-n rozoşii aburi ce razele-auresc

Icircn urmă-mi catedrale de talii uriaşe Ce din tăracircmuri fierte potopul a zidit Se-ntrec şi icircşi icircnalţă cărunte şi golaşe Mulţimi de turnuri gotici icircn cerul azurit

Aeriane stăvili ce taie Firmamentul Pe care bat icircn frunte furtunele trecacircnd Domenuri largi de iarnă pe care

Orientul Icircmbracă icircn tunice de purpuri luminacircnd

Sub strate de zăpadă ce timpul icircnnoieş-te

O strată se icircntinde de colţi adacircnci shis-toşi

Coloanele ce timpul smerit le ocoleşte Din care ies gigantici butingii mon-

struoşi

Ca monstruri legioane ce se tacircrăsc se-nvită

Icircn aer să răsufle de unde sunt striviţi Şi-n forme mari schidoale ce arta nu

imită Se-nşir pe sub prăpăstii cacircnd negri

cacircnd plăviţi

Palaturi milioane din vacircrstele titane Pacircrlite ruinate stau negre icircncruntacircnd Rămasuri tari semeţe antideluviane Ce-şi racircd de timp de secoli vecia stră-

bătacircnd

P-aicea uriaşii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvacircrlea din mal icircn mal P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-

aude P-aici icircncura calul viteazul Decebal

Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii icircn eterCine-ar putea să spuie această panora-

mă Prin vorbe cine poate s-arate-acest mis-

terrdquoIcircn Un vis icircn Carpaţi peisajul ndash icircnţeles

repet ca un spaţiu de securitate este maicalm şi ceva mai armonios deşi aflăm şi aicivăi afunde ceaţă deasă brumă cremenea stacircnciiicircn care locuiesc şoimii semne toate ale

15

Cezar Bolliac

unei geologii accidentate Sunt elementelemateriale ce pot da o sugestie despre sub-stanţa lirismului şi despre ceea ce GCălinescu a remarcat la Cezar Bolliac şianume bdquoaptitudinea viziunilor grandioaserdquoIcircn poemul Un vis icircn Carpaţi aptitudinea seadaptează unei viziuni romantice conven-ţional decorative fără sălbăticiile sublimedin Ermitul şi O dimineaţă pe Caraiman undebyronianul Bolliac face o poezie a monu-mentalului cu elementele unui bdquouniverspomposrdquo icircn care se adună toate forţele dis-trugătoare ale naturii (fulgere crivăţul cemugeşte gacircrle mari şi turbulente ceaţa receicircn care se afundă lumea materială)

bdquoNoaptea este neagră şi p-ast colţ demunte

Frigul cel de toamnă lasă p-a mea frunteBruma sa cea rece Tot tace icircmprejuru-mi şi ochiul nu

pătrunde Astă ceaţă deasă ce icircn văi afundeLumea va să-nece

Umezile boite fulgerul despică Tunetul detună pe maluri se ardicăFără precurmare Crivăţu-n pădure departe mugeşte Şi cremenea stacircncii ce-un şoim lăcuieşteVarsă gacircrlă marerdquoSchitul poem din aceeaşi sferă de sensi-

bilitate byroniană (preferinţă pentru singu-rătăţile montane icircn care se retrag icircnţelepţiişi se mai vede icircncă umbra lui Zamolx zeuldacic poeme ce vor să prindă imagineabdquocaosului universalrdquo) adică imaginea reclu-ziunii religioase a voinţei de macircntuire şităcerii divine Temă din nou din psalmiiarghezieni tratată de un poet care icircn plinăfebră revoluţionară bănuieşte că tăcerea luiDumnezeu este icircn fapt o formă a răzbună-rii sale Bolliac zice chiar mai dur a urii luiDumnezeu Poemul icircncepe cu pictura uneisumbre procesiuni monahale la miezulnopţii pe o vreme de spaimă (bdquolapoviţegrele pe vijelii pe viforirdquo) ce icircnaintează caicircntr-un tablou de Bruegel spre templulicircnnegrit de timp acolo unde călugării tre-buie să se roage după canon Părinţii suntbdquosinguriţirdquo şi icircnfăţişarea lor este jalnică ca o

icoană a zădărniciei lumeşti şi a agonieiicircntr-o lume pierdută din care Dumnezeu s-a retras icircntr-o tăcere pedepsitoare

bdquoSe mişc prin icircntuneric părinţii singuriţi Mai negri decacirct noaptea mai vechi

decacirct stejarii Cu pletele ca blana pe care-mbracă ţarii De privigheri şi posturi neicircncetat slăbiţi

Şi cacircnd luceşte-un fulger pe cacircţiva gacircr-bovi orbi

Al căror sacircnge-ngheaţă icircn vinele slăbite Se văd jucacircnd pe raze acele barbe-albite Ca fulgii unei ierne pe penele de corbi

Orbiţi de bătracircneţe slăbiţi d-al rugii jug Se leagăn icircn toiege căci mai le-au trecut

seara ndashSunt grei ca şi pămacircntul şi galbeni ca şi

ceara Ce luminează groapa de morţi fără coş-

ciug

Se mişc icircncet spre centrul icircn care e-năl-ţat

Un templu-a cărui cruce de nori se rugi-neşte

Precum se roade piatra-i de placircnsul cepisteşte (prelinge)

Din fruntea icircncreţită a celui genucheatrdquoPoemul se icircncheie cu o integrogaţie-

imprecaţie (bdquoAi hotăracirct tu Doamne sfacircrşitla ura tardquo) şi o reflecţie amară tăgăduitoa-re icircn modul lui Arghezi iarăşi cu o retoricăceva mai nestăpacircnită liric aici decacirct icircn ver-surile anterioare

bdquoO mintea mea se pierde cu cacirct o ducmai sus

Se pierde-n mii de gacircnduri ca urma-nlabirinte

Ca ruga şi ca placircnsul vărsate pe mor-minte

Se pierde ca tămacircia pe vacircnturi de apus

Se pierde s-adacircncează icircntr-un deşertnoptos

Se pierde să străbată voinţa-ţi vecinicia Ca acvila ce-aleargă să măsure tăria Ş-orbită icircn lumină se prăvăleşte-n josrdquo

16

Eugen Simion

17

Dans un livre reacutecent (bdquoCele douăEuroperdquo Bucarest 2013) ougrave jrsquoai repris desideacutees deacutejagrave avanceacutees dans un autre volumeen 2009 (bdquoRegards drsquohistorienrdquo) dans moneacutetude bdquoEurope de lrsquoEst- Europe de lrsquoOuestLa diversiteacute drsquoune identiteacute (pp 11-45) jrsquoaideacutefendu lrsquoideacutee que le titre mecircme du livretrahit il nrsquoy a pas historiquement parlantune seule Europe

Degraves le deacutebut de la civilisation europeacuteen-ne crsquoest a dire de lrsquoEurope chreacutetienne - doncagrave la fin de bdquolrsquoimperium Romanorumrdquo seacutepareacute

au IV- e siegravecle moment du triomphe drsquounenouvelle religion dans une bdquopars orientisrdquoet une bdquopars occidentisrdquo - on peut parlerdrsquoun clivage mental drsquoun deacutebut de divorcespiritual entre lrsquoOrient romain et lrsquoOccidentromain

Crsquoest le moment drsquoune deacutefinition dogma-tique par un bdquocredordquo diffeacuterent - avec lrsquoappa-rition du ceacutelegravebre bdquoFilioquerdquo le moment ougravelrsquoOccident drsquoun Augustin - preacutecurseur duCistercien Bernard de Clairvaux de MartinLuther et de lrsquoancecirctre des existentialistes

A gacircndiEuropa

Răzvan THEODORESCU

Il y a deux Europes sinon troishellip

Pentru d-l Răzvan Theodorescu este foarte clar că există două Europe ba chiar trei dacă ar fi să neluăm după cartea istoricului francez Fernand Braudel din 1985 Cele trei Europe Diferenţeledintre cele două Europe au icircnceput devreme din timpul imperiului roman cacircnd s-au separat icircnpartea occidentală şi partea orientală a imperiului Aceste diferenţieri au continuat din mai multepuncte de vedere (nu numai cel istoric) religios filosofic economic Azi avem fără icircndoială unmodel al consumerismului o occidental născut dintr-un capitalism specific lumii protestante şiun model ideocratic oriental provenind din tradiţia rusocratică şi turcocratică proprie dimensiuniiortodoxe din Sud-Estul europeanCuvinte-cheie două Europe modelul consumerist occidental modelul ideocratic oriental

Fernand Braudel Europa centrală

It is very clear for Mr Răzvan Tehodorescu that there are two Europe even three Europe if we canbelive into the Fernand Braudelrsquos book a French historian published in 1985 and named Thethree Europe The differences between the two Europe began earlier in the period of Roman empi-re where Europe was separated in western and eastern part of the Roman empire These diffrencescontinued from many points of view (not only from a historical point as the begin) religous onephilosophical and economic Today we have undoubltedly a model of Western capitalism consume-rism born from a specific Protestant world and the idiocratic oriental model proceeding fromRussian and Turkish political power proper to Orthodox dimension of South-eastern EuropeKeywords two Europe occidental consumerist model oriental idiocratic model Fernand Braudel

Mitteleuropa

Abstract

Răzvan THEODORESCU - Academia Romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoocom

Socircren Kirkegaard mdash exacerbant lrsquoangoisseet le peacutecheacute se voyait attacheacute agrave lrsquoapologeacute-tique qui nous prouve logiquement lrsquoexis-tence de Dieu drsquoune faccedilon aristoteacuteliciennepresque syllogistique et ougrave lrsquoOrient desPeacuteregraves cappadociens cristallisa son eacuteleacutementcontraire lrsquoaffirmation apophatique de ceque Dieu nrsquoest pas qui sera la voie preacutefeacutereacuteede lrsquoorthodoxie pour son mystegravere plenierCrsquoest une voie neacutegative qui descend dePlaton qui parlait du bdquobien existant au delagravede lrsquoecirctrerdquo

Un Occident attacheacute au bdquoresrdquo pragma-tique pas sophistiqueacute et pour cela mecircmearien cherchant Jeacutesus lrsquohomme adorant sesstigmates face agrave un Orient_meacutetaphysique mdashattacheacute au Logos croyant en Christ le divinmonophysite crsquoest le deacutebut mecircme du divor-ce intellectual de lrsquoEurope agrave lrsquoaube duMoyen Age

LrsquoAristote drsquoun Thomas drsquoAquin pourlrsquoOccident et le Platon drsquoun Plotin pourlrsquoOrient furent les deux balkaniques dupaganisme qui fondegraverent en quelque sortenotre Europe telle qursquoelle existe encore

Lrsquoeacutecho de cette situation on le retrouveaujourdrsquohui dans ce que les sociologuesconsidegraverent les deux modegraveles socio- eacutecono-miques le modegravele consumeriste occidentalissu drsquoun capitalism propre au monde pro-testant - comme Max Weber lrsquoa deacutejagrave indi-queacute- diffuseacute ensuite dans le monde catho-lique (nrsquooublions que ce sont la les preacutemicesde lrsquoeuroatlantisme et de la creacuteation delrsquoUnion Europeacuteenne) et le modegravele ideacuteocra-tique oriental descendant de la tradition dela Russocratie et de la Turcocratie propre agravela dimension orthodoxe de Feuro -meacutediteranisme dans le Sud- Est europeacuteenet dans lrsquoautre sous- zone de lrsquoEurope orien-tale celle ukraiumlno- russe

Il est vrai dans cette reacutealiteacute geacuteopolitiqueil ne faut pas neacutegliger lrsquoEurope centrale des-cendue de V Austrocratie la bdquoMitteleuropardquode Friedrich Naumann crsquoest la Hongrie laPologne le Pays Tchegraveque la Slovaquie quisont deacutefinis comme une mentaliteacute plutocirctune culture le monde de Franz Kafka et deMax Brod de Stefan Zweig et de CzeslawMilosz de Robert Musil et de MilanKundera

Une Europe Centrale qui pour moi resteune peripheacuterie active et creacuteatrice delrsquoEurope occidentale pour drsquoautres speacutecia-listes une Europe autonome une troisiegravemeEurope Le cas le plus illustre est celui delrsquohistorien hongrois Jenocirc Szucirccs- eleacuteve deIstvan Biro- brillamment prefaceacute parFernand Braudel (bdquoLes trois EuropesrdquoParis 1985 et je confesse que moi mecircmejadis croyait dans cette reacutealiteacute bdquoCele treiEuroperdquo dans bdquoDrumuri către ierirdquoBucureşti 1992 p 112- 114) Le grand histo-rien franccedilais remarquait agrave cette occasion bdquoLes limites de ces trois Europes se deacutepla-cent au cours de leurs longue histoire maisdeacuteplaceacutees plus agrave lrsquoEst et plus agrave lrsquoOuest cestrois universrdquo- il srsquoagit de lrsquoOccident euro-peacuteen de lrsquoEurope est-central et de lrsquoEuropede lrsquoEst- bdquose maintiennent srsquoaffirment serapprochent srsquoeacutecartent et agrave chaque instantde leur destin srsquoexpliquent lrsquoun par lrsquoautreA ce jeu lrsquohistoire comparative triomphe surtoute la ligne (ibidem p 5)

Jrsquoajoute qursquoune division tripartite de cegenre fut propre eacutegalement - un livre deMichel Foucher le montre (bdquoFronts et fron-tiegraveres Un tour du monde geacuteopolitiquerdquoParis 1988)- agrave drsquoautres continents celuinord- ameacutericain avec ses trois grandes enti-teacutes Etats Unis Canada Mexique (ibidem p367 et suiv)- celui africain avec leMaghreb lrsquoAfrique Noire lrsquoAfrique du Sud(ibidem p 139- 257)

Derniegravere question ougrave se trouve la desti-neacutee geacuteopolitique de lrsquoespace carpato- danu-bien

Quant agrave nous Roumains icircle latine dansun oceacutean non- latin la seule orthodoxie lati-ne et la seule latiniteacute orthodoxe du mondeunissant pragmatisme occidental et indivi-dualisme latin avec la recircverie orientalenous appartenons plutocirct - Nicolae Iorga lrsquoadit tregraves bien - au cible vers laquelle nousregardons plutocirct qursquoau lieu ougrave nous noustrouvons Et ces cibles furent tour agrave tour laByzance de lrsquoorthodoxie la Pologne catho-lique lrsquoIslam des sultans la Rome impeacuteria-le la France des Lumiegraveres et des reacutevolu-tions les Soviets de Stalin Washington etBruxelles de lrsquoOTAN et de lrsquoUnion Euro -peacuteenne (pour le moment la liste srsquoarrecircte lagrave)

18

Răzvan Theodorescu

Il y a deux Europes sinon troishellip

Encore nous appartenons agrave cette Europeorientale agrave la sous- zone sud- est europeacuteen-ne voisine des Balkans et nous pouvonscontredire avec les arguments de lrsquohistorienlrsquoaffirmation peacuteremptoire de lrsquoamericano-polonais tregraves influent qui fut ZbigniewBrzezinski il y a presque un quart de siegravecle

bdquoThe fact is that the terms EasternEurope and Western Europe during the lastseveral deacutecades were not geacuteographie butgeopolitical deacutesignations They reflected thepost- Yalta political division of Europebdquo(Policy for the West dans The NationalInterest printemps 1990)

Faux entiegraverement faux en ce qui concer-ne deux veacuteneacuterables parties du continent

avec une histoire diffeacuterente nuisible tregravesnuisible pour la diplomatie et malheurese-ment fort eacutecouteacute dans les chancellerieseuropeacuteennes peu habitueacutees ces dernierstemps avec lrsquoexactitude historique

Pour relativiser les choses faut-il encorerappeler les mots de Paul Valeacutery au lende-main de la Grande Guerre bdquoLrsquoEurope esten realiteacute un petit cap du continent asia-tiquerdquo

Lrsquouniteacute de notre continent pourrait res-sembler agrave lrsquouniformiteacute drsquoune caserne Sadiversiteacute par contre dans les deux ou lestrois Europes agrave la beauteacute drsquoun preacute drsquouneprairie ou drsquoun jardin fleuri

19

20

Care sunt deficienţele sistemului romacircnescde icircnvăţămacircnt cu precădere ale celui univer-sitar Care sunt problemele cel mai des icircntacircl-nite icircn activitatea profesională de zi cu zi arectorului Ioan Aurel PopIoan Aurel Pop Sistemul nostru de icircnvă-

ţămacircnt suferă de decenii icircntregi mai icircntacirci icircnurma dictaturii comuniste iar apoi dincauza degringoladei de după 1989 cacircndtoată lumea a făcut bdquoreformerdquo fără cap şicoadă icircn ritm prea alert fără să aibă răbda-rea de a le vedea urmările Icircnvăţămacircntulpreuniversitar nu reuşeşte un lucru elemen-tar anume să şcolarizeze toţi copiii dupăcum prevedea pacircnă şi legea instrucţiunii a

lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care sta-bilea că icircnvăţămacircntul primar de patruclase era obligatoriu şi gratuit De aceeagradul de analfabetism icircn Romacircnia a ajunsla niveluri icircngrijorătoare O a doua deficien-ţă este instabilitatea planurilor de icircnvăţă-macircnt şi a programelor şcolare Nimeni numai ştie ce şi cum icircnvaţă se scot şi se intro-duc materii peste noapte se elimină disci-pline consacrate de la Renaştere icircncoace icircnfavoarea a fel de fel de improvizaţii Se con-fundă anumite conţinuturi absolut necesareazi icircn educaţie (drepturile copilului cunoş-tinţe de sănătate cunoştinţe antreprenoria-le elemente juridice reguli de circulaţie

Interviu

Florian Saiu icircn dialog cu Ion Aurel Pop

Romacircniaicircncotro

Interviul cu academicianul Ioan Aurel Pop scriitor istoric şi rector al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca este de fapt o oglindă fină icircn cristalul căreia infirmităţile bubele şi mucegaiurilesocietăţii romacircneşti se dilată icircnfricoşător Tabloul vieţii noastre agăţat pe un perete discret alEuropei actuale slăbite de politici neinspirate se leagănă aiurit şi nici o macircnă sigură nu se găseştesă-l aşeze icircn lumină să-i dezvăluie frumuseţile şi personalitatea Dialogul cu profesorul Ioan AurelPop este un document al unei epoci grăbite un act nefardat dur ca orice adevărCuvinte-cheie educaţie cultură politică migraţie istorie adevăr Brexit Uniunea Europeană

trădător islamism democraţie utopie romacircn

The interview with Ioan Aurel Pop academician writer historian and rector of Babes-BolyaiUniversity of Cluj- Napoca is actually a crystal mirror in which infirmities sores and molds ofRomanian society expands appallingly The picture of our life hanging on a discreet wall of Europeweakened by the uninspired politics in senseless balancing move with no steady hand capable ofspotlighting its personality and beauty The dialogue with professor Ioan Aurel Pop is a documentof a hasty era a though free of makeup act as any other truthKeywords education culture politics migration history truth Brexit European Union traitor

Islam democracy utopia Romanian

Abstract

Ioan Aurel POP Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca Facultatea de Istorie-Filosofie e-maili_a_popyahoocom

rutieră apărarea contra incendiilor etc) cudisciplinele şcolare Aud că se introduce laclasa a XI-a materia numită Educaţie juridi-că Fals şi greşit Ca să facem asta trebuie sascoatem o oră de romacircnă ori de istorie oride geografie şi să predăm două semestreelevilor despre legislaţie să le dăm cacircte celpuţin două note pe semestru să icircncheiemmedii ale unor astfel de bdquomateriirdquo etc Prinurmare disciplinele vechi icircn care icircncap ori-cacircnd conţinuturi noi sunt mutilate reduseicircn favoarea unor pseudo-discipline caresunt icircn fapt seturi de cunoştinţe utile depredat la dirigenţie sau drept capitole icircnalte materii O a treia carenţă este supraicircn-cărcarea materiei Copiii noştri icircnvaţă multeşi de toate de-a valma fără discernămacircnt

Programele de matematică fizică chimiebiologie dar şi cele de ştiinţe sociale suntexcesive Icircn majoritatea claselor icircnţelegmateria doar 5-10 dintre elevi restul suntpierduţi pentru instruire Las deoparte cele-lalte carenţe ca lipsa personalului calificatsalarizarea dezastruoasă fuga specialiştilorbuni de icircnvăţămacircnt dotările slabe icircn şcolilipsa de igienă icircn şcolile rurale abandonulşcolar la ţară neputinţa de a-i trimite la şcolibune pe elevii din mediul rural pierdereade bdquocreiererdquo supradotate etc Adevărul estecă am ajuns să lucrăm cu profesori slabi şimediocri ceea ce ne determină să scoatemgeneraţii de absolvenţi slabi şi mediocriPentru viitorul acestei naţii faptul e catas-trofal

21

Romacircnia icircncotro

Icircn plus la noi copiii nu merg cu plăcerela şcoală ceea ce arată carenţe grave aleicircntregului sistem Educaţia icircn secolul alXXI-lea nu se mai face cu băţul nici cu ame-ninţări ci cu pasiune şi icircncredere E drept cănu se face nici cu imixtiunea neprincipială apărinţilor sus-puşi care cred că ştiu maibine cum se face instruirea şi care icirci pun lapunct pe icircnvăţători şi profesori desconside-racircndu-i

Nici icircn ceea ce priveşte şcoala superioarănu stăm mai bine De la bdquofabricile de diplo-merdquo prezente la tot pasul pacircnă la tezele dedoctorat plagiate ale demnitarilor avem detoate şi icircn universităţi Cel mai grav lucru icircnşcoala superioară romacircnească este credlipsa de icircncurajare şi de recunoaştere a cali-tăţii competiţiei şi performanţei Domneşteun egalitarism periculos care nu era aşa nicimăcar icircn regimul comunist Universităţilesunt egale indiferent că au 50 000 de stu-denţi sau 1000 de studenţi indiferent că sesituează pe locul 500 sau pe locul 20 000 icircnlume indiferent că au savanţi cu articolepublicate icircn revista bdquoNaturerdquo sau numai icircnziare judeţene Ba cele performante suntcacircteodată lăsate deoparte la rectificările debuget pe motiv că bdquoau banirdquo ca să fie bdquoaju-taterdquo universităţi slabe fără nicio perspecti-vă icircn acord cu un principiu colectivistpăgubos Legată de acest egalitarism estefinanţarea defectuoasă pe student-echiva-lent şi nu pe criterii de calitate Ca urmareuniversităţile fug după studenţi nu dupăprofesori şi cercetători de marcă Sunt icircnRomacircnia circa 100 de universităţi Multesau puţine asta e altă problemă Să luămcele circa 50 de universităţi de stat Toatesunt la fel icircn loc să fie ierarhizate Prin ie -rar hizare eu icircnţeleg icircmpărţirea lor icircn cate-gorii după capacităţi unele care să oferenumai pregătire la nivel licenţă altele lanivel licenţă şi masterat iar altele de icircnaltăperformanţă la nivel licenţă masterat şidoctorat Cele de nivel licenţă ar trebui sa fiede interes local şi să fie susţinute financiarde consiliile locale şi judeţene cele mijlociiar trebui sa fie de nivel regional susţinutede regiunile de dezvoltare şi numai celenaţionale să fie alimentate de la bugetDupă ierarhizare am avea nevoie de clasifi-

care Este absolut necesar să ştim periodiccu cine lucrăm care sunt cele mai bune uni-versităţi şi de ce De exemplu icircn funcţie de5 criterii mari să ştim care sunt primelecinci universităţi icircn ordine pe fiecaredomeniu şi care sunt primele universităţiindiferent de domeniu icircn Romacircnia Noiştim fireşte care sunt dar faptul nu esteoficial Dacă examinăm ranking-urile (clasa-mentele) internaţionale recunoscute dinultimii 5 ani constatăm că icircn acestea intrăicircntotdeauna doar 4-5 universităţi romacircneştiUniversitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj-Napoca (UBB) Universitatea din BucureştiUniversitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo dinIaşi Universitatea de Vest din TimişoaraUniversitatea Politehnica din Bucureşti Iarfinanţările ar trebui făcute fireşte icircn funcţiede aceste criterii de calitate

Rectorul UBB se confruntă zilnic cu pro-blemele cele mai complicate mai variatemai neaşteptate Nu se plictiseşte niciodatăDe la chestiuni curente legate de studenţi şiprofesori de personalul auxiliar de clădirişi de dotări de plăţi şi de bani de burse şide salarii de reparaţii etc pacircnă la congreseşi conferinţe ştiinţifice la implicarea icircn viaţaCetăţii la reprezentare internă şi internaţio-nală la primiri de ambasadori şi de altedelegaţii străine etc nimic nu-l ocoleşte perector La Cluj sunt 10 universităţi dintrecare 6 de stat (acestea formează un consor-ţiu) şi aproape 100 000 de studenţi de toatecategoriile la o populaţie totală de 400 000de locuitori Fiecare al patrulea clujean estestudent Ce poate fi mai frumos Univer -sităţile sunt brand-ul Clujului iar UBB cucei 42 000 de studenţi este azi cea maiveche mai mare şi din varii puncte devedere cea mai performată universitate aRomacircniei Provocările pentru rector suntde aceea extraordinare Eu sunt primul rec-tor din istoria instituţiei ndash fondate icircn 1581 ndashales de toţi dascălii şi de reprezentanţii stu-denţilor (aproape 2000 de votanţi) ceea cepresupune o mare icircndatorire A fi rectorulUBB nu este o funcţie de onoare ci una demare responsabilitate Rectorul este primulslujitor al comunităţii magiştrilor şi discipo-lilor iar dacă nu reuşeşte să fie e mai binesă renunţe la funcţie

22

Ion Aurel Pop

Primeşte Educaţia atenţia cuvenită din par-tea decidenţilor politiciNici pe departe şi asta se cunoaşte de

către toată lumea Educaţia este pentrumajoritatea decidenţilor politici o anexăsupărătoare şi o apăsare la buget Decidenţiipolitici la noi nu sunt oameni de stat Ei segacircndesc la sine şi la momentul actual laclipa de faţă la realegerea lor şi la plasareaicircn locuri călduţe nu la generaţiile care vorveni nu la binele general nu la prosperita-tea acestei ţări Ca urmare cei mai buniabsolvenţi nici nu se gacircndesc să fie profe-sori iar dacă au alte oferte (şi au) fug deşcoală ca de sărăcie

S-au operat icircn 27 de ani zeci de modifi-cări icircn domeniul educaţiei Cum se facecă nici pacircnă icircn momentul de faţă nu exis-tă un plan-cadru pe termen mediu şilung pe care să se bazeze unităţile deicircnvăţămacircntTocmai din motivele arătate mai sus

Oamenii de stat fac strategii şi nu tacticiPlanurile-cadru pe termen lung ţin de viaţageneraţiilor viitoare nu de clipa scurtă defaţă Noi facem felurite planuri dar mărun-te şi fără perspectivă nu aşteptăm icircnsă să levedem nici acestora urmările că facem alte-le şi altele Ca să reuşim ne-ar trebui unplan pe 10-20 de ani care să nu fie modificatde fiecare guvern care se perindă şi care să-şi arate roadele Cum să facem asta dacăschimbăm miniştrii educaţiei ca piesele petabla de şah dacă avem cacircte trei miniştri pean care aproape toţi şterg cu buretele ceeace a icircnceput antecesorul şi o iau de la capătParcă suntem supuşi blestemului lui Sisif

Numărul studenţilor a scăzut aproape lajumătate icircn mai puţin de zece ani Care cre-deţi că ar fi cauzele acestui fenomen icircngrijo-rătorCauzele scăderii numărului de studenţi

sunt mai multe Mai icircntacirci a scăzut popula-ţia generală a Romacircniei pe de o parte fiin-dcă se nasc tot mai puţini copii pe de altafiindcă pleacă mulţi romacircni tineri să lucrezeşi să trăiască icircn alte ţări Icircn al doilea racircnd decacircţiva ani ndash ceea ce este bine ndash bacalaurea-tul nu se mai poate lua foarte uşor Am

ajuns să obţină bacalaureatul cam 50-60dintre absolvenţii unei promoţii Asta aratăicircnsă şi altceva foarte grav cacirct de slab suntpregătiţi elevii de liceu Cum să avem icircnRomacircnia licee icircn care niciun absolvent să nuia examenul maturităţii Cum să avem elevide clasa a XII-a care să nu poată citi cursivcare să nu poată să scrie corect romacircneştecare să nu ştie lucruri elementare de culturăgenerală care să nu fi citit integral o carteA scăzut numărul studenţilor şi pentru că s-a mai tăiat din avacircntul unor bdquofabrici dediplomerdquo unor universităţi private carescoteau absolvenţi pe bandă rulantă Icircn finespectacolul sinistru din media romacircneascăicircn care sunt popularizaţi indivizi fără nicioşcoală şi fără cultură ajunşi milionariajunşi senatori şi parlamentari europeniicircncurajează ocolirea studiilor superioareCu şefi de stat care au afirmat că detestăşcoala cu prim-miniştri şi miniştri plagia-tori cu lideri de opinie agramaţi şi cu bdquocele-brităţirdquo care ascultă numai manele cum săne crească numărul de studenţi

Cum aţi caracteriza studentul romacircn dinprezent Ce-l defineşte şi ce ar trebui să-ldefineascăStudentul romacircn de azi are natural ceva

din eternul vieţii de student şi nu este nicimai slab şi nici mai bun decacirct studenţii deoricacircnd şi de pretutindeni E drept că influ-enţaţi de nivelul studenţilor din anii comu-nismului (de după bdquoobsedantul deceniurdquo)cacircnd selecţia se făcea bdquola sacircngerdquo tindem săspunem că studenţii nu mai sunt ca odinioa-ră Eu constat că proporţia studenţilor bunişi interesaţi de icircnvăţătură este la fel de maredoar că avem o masă de studenţi mai slabămai superficială mai puţin studioasă Mulţivin la universitate ca să aibă o diplomă sauca să facă voia părinţilor alţii vin fiindcă leplătesc părinţii studiile etc Studentul de azinu mai este ca acela de demult din maimulte motive Mai icircntacirci el este bombardatcu stimuli din toate părţile de la internetpacircnă la droguri Icircn al doilea racircnd i se spunemereu (greşit) să nu-şi folosească memoriafiindcă memorarea ar fi un lucru de ruşineAtrag atenţia că me mo ria este cred eu ocomponentă fundamentală a inteligenţeiumane şi că fără memorare bdquocomputerulrdquo

23

Romacircnia icircncotro

suprem care este creierul omenesc nu poatefuncţiona Ca să se poată defini prin inovarecreativitate şi spirit de competiţie studentulactual ar trebui să fie foarte instruit orinstruirea este lăsată icircn plan secund icircnfavoarea informării de moment după sursediscutabile icircn favoarea bdquotrăirii clipeirdquo ceeace este păgubos

Ce măsuri credeţi că ar trebui implementatepentru o mai bună funcţionare a sistemuluide icircnvăţămacircnt Există soluţii icircn contextulactual sau ar trebui reformat icircntreg siste-mulFireşte soluţii de redresare există icircntot-

deauna Orice elev ar trebui să fie obligat sămeargă la şcoală aşa cum prevede legea iarpentru asta ar trebui să se ajungă pacircnă lapedepsirea părinţilor a tutorilor etc Lipsade educaţie creează monştri Ar trebui sim-plificate planurile de icircnvăţămacircnt care săcuprindă doar materiile consacrate de expe-rienţa umană dar cu multe conţinuturi dinprogramele analitice primenite mereu Maibine puţin şi sigur sau bine icircnsuşit decacirctmult şi nereceptat Icircn icircnvăţămacircntul de masănu este bun principiul bdquoDacă cinci din clasăicircnţeleg este perfect restul să facă meditaţiiori să rămacircnă de căruţărdquo Se mai aud şi ast-fel de remarci Disciplinele ar trebui să aibăminim cacircte două ore pe săptămacircnă pentruca predarea ascultarea şi notarea să fie binefăcute Disciplinele cu o oră pe săptămacircnăsunt de prisos nu fac decacirct să icircntregeascănormele unor profesori fără ca elevii se aibăde cacircştigat Icircn al treilea racircnd latura de dis-cipline sociale şi umaniste trebuie icircntărităNu putem pregăti oameni-mecanisme sauoameni-roboţi pentru mileniul trei Deexemplu la limba şi literatura romacircnă lalatină la limbi străine la istorie la filozofiela geografie se icircnvaţă locul fiinţei umane şial colectivităţilor umane pe acest pămacircnt şiicircn Romacircnia Este o imensă ruşine să nu-imai icircnvăţăm pe romacircni de ce sunt romacircni şinu chinezi de ce locuiesc la Dunăre laCarpaţi şi la Nistru şi nu icircn nordul Africiide ce doinesc şi horesc de ce au doruri dece spaţiul lor este bdquomioriticrdquo sau de ce esteanumit bdquopicior de plairdquo şi bdquogură de rairdquoEste o imensă carenţă să nu mai ştie tinerii

cine a fost Publius Ovidius Naso sau Senecasau Hegel ce este un sonet sau un rondel ceeste stilul bizantin sau cum arată o fereastrăgotică Ne mişcăm prin lume cu laptopurileşi tabletele noastre vacircnăm pokemoni darnu mai ştim pe ce lume trăim nici dacăShakespeare a fost muzician ori dacăBeethoven a fost dramaturg I-am icircntrebatrecent pe unii dintre studenţii mei dacă nusunt redundant la curs dacă nu le spun che-stiuni ştiute de ei ca să pot complica un picdiscursul Răspunsul a fost dezarmantbdquoZiceţi icircnainte domrsquo profesor fiindcă oricene spuneţi este pentru noi necunoscutrdquoPentru icircnvăţămacircntul superior v-am spusdeja ierarhizarea şi clasificarea universităţi-lor finanţarea lor icircn funcţie de performanţăaccentul pus pe cercetarea ştiinţifică şi pecreativitate acordarea a 6-10 din PIB şcoliietc Şase la sută din PIB daţi acum şcolii aricircnsemna o investiţie care ar spori de zece oricel puţin icircn zece ani Zece la sută din PIBdaţi şcolii dar bine gospodăriţi ne-ar ajutaşi pe noi să visăm la nivelul Finlandeihellip

Care este din punct de vedere educaţionalportretul general al romacircnuluiEu nu cred icircn caracterizarea generală a

popoarelor şi nici icircn bdquopsihologiardquo lor Darsunt icircncercări meritorii icircn cercetarea univer-sală şi romacircnească icircn acest sens Cea maibună şi mai recentă ndash care ne priveşte directndash aparţine profesorului şi cercetătorului clu-jean prorector al UBB Daniel David Darnici aici profilul psihologic al popoarelornu este absolutizat Dacă este să vorbim deun profil general al romacircnilor sub aspecteducaţional atunci trebuie să remarcămdinamica acestuia modificarea sa icircn timpEra o vreme cacircnd proverbul bdquoAi carte aiparterdquo se aplica aproape ad litteram icircn sen-sul convingerii generalizate că fără şcoalănu se poate obţine nimic de la viaţă Chiar şigeneraţia mea a fost obsedată de acest ade-văr Azi aplecarea spre şcoală este mult mailaxă fiindcă părinţii nu mai au convingereanevoii de educaţie icircnaltă eficientă şi de cali-tate spre a le reuşi odraslele icircn viaţă Aşa căromacircnul de azi icircn medie este mediocrueducat şi instruit Nu numai că nu arecunoştinţele necesare din domeniul culturiigenerale dar nu mai ştie bunele maniere

24

Ion Aurel Pop

nu ştie să se icircmbrace să ţină tacacircmurile lamasă să păstreze curăţenia icircn casă şi pestradă să salute o femeie să icircntindă sau numacircna după caz etc Deocamdată aş zicedin acest punct de vedere băltim icircn medio-critate şi nepăsare după principiul rizibilbdquoMerge şi aşardquo

Sunt instituţiile educaţionale de la noidependente de politicSunt icircn măsură considerabilă dar nu

numai cele de la noi Din moment ce parti-dele politice formează parlamentele şiguvernele iar acestea dau legi şi le aplicăeste clar că instituţiile de stat (cel puţin)depind de factorul politic de culoarea celorde la putere Evident icircn ţările democratice ndashcum ne pretindem şi noi ndash dependenţaaceasta nu este directă ci mediată dar sepoate observa uşor de către cunoscătoriChestiunea gravă este compromiterea insti-tuţiilor noastre publice icircncepacircnd cu celepolitice icircn care lumea nu mai are icircncredereCa urmare poporul nu mai aşteaptă binelede la partide de la parlament şi de laguvern ceea ce este foarte grav

Formulaţi vă rog o scurtă caracterizare aistoriei Romacircniei de după 1989Istoria Romacircniei de după 1989 a fost o

speranţă continuă de mai bine pe fondulunei crize interne şi internaţionale care nuse mai termină S-au derulat procese demo-cratice importante icircn paralel cu inechităţicrase cu hoţii de neimaginat şi cu minciuniplanificate A fost peste un sfert de deceniuaşa de alert şi de contradictoriu icircncacirct e greude icircnţeles ceva clar şi precis E drept ndash spunistoricii de meserie ndash că istoria are nevoie deperspectiva trecerii timpului spre a putea fiicircnţeleasă Aşa că mai avem de aşteptatNumai să nu ni se aplece de atacircta aşteptat

Cum a influenţat perioada comunistă peisa-jul cultural al Romacircniei ndash icircn special dome-niul istoriei - şi ce efecte mai pot fi observateastăziPerioada comunistă cu o durată de peste

patru decenii nu este unitară şi uniformăcum cred unii azi Am avut icircntacirci instaurarearegimului care a durat din 1945 pacircnă icircn

1948 Am avut apoi perioada stalinistă(1948-1962) cu bdquodictatura proletariatuluirdquocu bdquointernaţionalismul proletarrdquo cu odioa-se crime comise cu sacircnge rece la Canal icircnicircnchisori şi icircn alte locuri Icircn literatură epocaaceasta se cheamă bdquoobsedantul deceniurdquoUrmează perioada dezgheţului a unui felde comunism romacircnesc cu faţă umană icircnvremea căreia s-a revenit la anumite valori(bine alese) naţionale romacircneşti (1964-1974) Icircn fine ultimii 15 ani (1975-1989) aufost ai comunismului dur naţionalist cacircndne-am icircnfundat icircn lipsuri şi nevoi dar amcontinuat să clamăm bdquomarile victoriirdquo săpreamărim bdquogeniul Carpaţilorrdquo şi să ne izo-lăm de lume Cultura a fost obligată să seadapteze ideologiei comuniste icircn toateipostazele sale şi a oscilat icircntre promovareaclasicilor marxism-leninismului şi a valori-lor bdquomarelui vecin de la Răsăritrdquo pe de oparte şi a traducerilor din KafkaHemingway Faulkner sau Ionesco a filme-lor cu Bette Davis şi Humphrey Bogart etcpe de altă parte Nici tratarea istoriei noas-tre nu a făcut excepţie de la aceste extremeIcircn bdquodeceniul obsedantrdquo aproape că nu exis-tam pe lume copleşiţi de Rusia şi deUniunea Sovietică se promova bdquointernaţio-nalismul proletarrdquo se preda doar limbarusă ca limbă străină scriitorii mari erauscoşi din programe personalităţile istoriceerau obturate dinastia străină ştearsă de pefaţa pămacircntului Romacircnia Mare declaratăbdquoimperialistărdquo formată bdquodin peticerdquo smulsepopoarelor din jur Eminescu şovin şi naţio-nalist poezia bdquoDoinărdquo interzisă etc Icircn aniice au urmat cam icircntre 1960-1965 şi 1975 seajunsese la un oarecare echilibru icircn sensulcă adevăratele valori istorice romacircneşti eraureintroduse icircn circuit anumite tradiţii inter-belice reluate autorii mari fiind studiaţi şirepublicaţi aproape toţi Icircn fine un noumare dezechilibru a urmat ulterior sprefinele anilor 1970 cacircnd romacircnii erau totulpe lume cu un trecut alb şi imaculat păşinddin glorie icircn glorie spre bdquounitate perma-nenţă şi continuitaterdquo icircn frunte cu bdquoicircncerca-tul partid comunistrdquo condus de bdquogeniulCarpaţilorrdquo şi de bdquosavanta de renume mon-dialrdquo Icircn această perioadă spre sfacircrşitul eiau reicircnviat icircn forme destul de agresivedacismul cu tracomania autohtonismul cel

25

Romacircnia icircncotro

mai vulgar sau protocronismul primitivNoroc că oamenii serioşi au rezistat şi căaceste bdquoteoriirdquo nu au putut pătrunde icircn şcolişi universităţi

Evident aceste avataruri au urmări pacircnăastăzi şi acestea sunt uşor de remarcatImediat după 1989 sătui de bdquoslava eternă aRomacircnieirdquo şi a bdquodinastiei roşiirdquo de trecutulfulminant romacircnii de racircnd au receptatavizi bdquoistoriilerdquo contrare icircn care eram pre-zentaţi drept homunculi diformi crescuţi icircnspirit gregar masă gelatinoasă fără perso-nalitate fără istorie cu o limbă bună numaide icircnjurături cu un trecut ruşinos şi laş etcNi s-a mai spus şi că icircntreaga istorie romacirc-nească este plină de mituri naţionalistealcătuite nu doar de istoricii comunişti cichiar de către cei mai mari istorici romacircnide la cronicari la Şcoala Ardeleană şi de laNicolae Bălcescu la Nicolae Iorga Icircn faţaacestei avalanşe de injurii nemeritate auprins glas din nou protocroniştii daciştiiromacircnofilii cei eterni ca timpul care-i decla-ră pe traci drept cei mai avansaţi drept creş-tini icircnainte de Hristos vorbitori de latină(pe care ar fi luat-o romanii de la daci) etcPentru aceştia culturi enigmatice şi discuta-bile documente apocrife clare contrafacerimedievale şi moderne devin creaţii alegeniului romacircnesc nerecunoscute de istori-cii de meserie care ar fi devenit parte a unuicomplot universal antiromacircnesc Astfelistoria reală bdquoaşa cum a fostrdquo ndash total nespec-taculară ndash deşi este mereu scrisă şi rescrisăde către specialişti rămacircne icircn umbră faţă deaceste elucubraţii care se mişcă icircntre celedouă extreme fie nu am fost nimic icircn isto-rie fie am fost totul Or discursul despretrecut (istoriografia) ndash care nu se suprapuneniciodată perfect peste realitatea trecută ndashtrebuie lăsat pe seama istoricilor Amatoriisau istoricii care nu se apropie de surse sepot fireşte pronunţa icircn legătură cu celecare au fost dar trebuie mereu precizat că ofac la modul diletant sub formă de opiniipersonale de eseuri de imagini artistice etcAltminteri publicul rămacircne cantonat icircntr-ogravă confuzie de planuri

Care a fosteste din punct de vedere istoriccea mai mare slăbiciune a poporului romacircnDar cea mai vizibilă calitate

E greu se spus O mare slăbiciune a fostcred delăsarea (defetismul ideea că la noimerge şi aşa) Această slăbiciune ne-a făcutsă pierdem mult icircn competiţia cu altepopoare Cea mai vizibilă calitate a fostcred un anumit echilibru icircn viaţă care aicircmbrăcat şi forme fataliste dar şi o putere şio ştiinţă de a oscila icircntre politica de rezisten-ţă şi cea de conciliere Cu alte cuvinte amştiut cacircnd să luptăm şi cacircnd să tratăm sănegociem ori să pertractăm (cum s-ar zice icircnArdeal) Noi nu ne-am apărat bdquogliardquo pacircnă lasinucidere ca unii vecini dar nici nu ne-amlăsat distruşi complet fără să luptăm Ţarasau bdquomoşiardquo a vieţuit şi a supravieţuit binecacirctă vreme ţăranii şi boierii au avut ceapăra Adică atacirct cacirct au avut icircn proprietatemoşiile lor mici care formau moşia ceamare Ţara Apoi rămaşi fără moşii ţăraniis-au ticăloşit dar nu icircntr-atacirct icircncacirct să piardăsperanţa şi să-şi ia lumea icircn cap Romacircnii nuşi-au părăsit ţara (ţările) pacircnă recent con-vinşi ndash cum se zicea pe vremuri la RadioEuropa Liberă ndash că bdquolocul romacircnilor este icircnRomacircniardquo

Mai sunt şanse (icircn viitorul apropiat) caRomacircnia să fie condusă de un regereginăNu cred că sunt icircn acest moment şanse

prea mari dar cine ştie Cum vedeţi CasaRegală a Romacircniei nici nu are icircn acestmoment un moştenitor tacircnăr şi viguros icircncare poporul romacircn să-şi poată pune spe-ranţa Pe de altă parte dacă prestaţia claseipolitice romacircneşti va continua icircn direcţiaactuală lamentabilă opinia publică romacirc-nească se poate schimba destul de uşorMonarhia modernă romacircnească (inaugura-tă la 1866 pe baza tradiţiei noastre monarhi-ce din secolele medievale) a fost cu excepţiadomniei lui Carol al II-lea un important fac-tor de stabilitate

Ce părere aveţi despre bdquomodardquo tezelor de doc-torat plagiate Politicienii au dat tonul iaranumiţi profesori le-au cacircntat icircn strune aju-tacircndu-i să comită culpe morale cu repetiţieCum poate fi extirpat acest fenomen penibilAceastă bdquomodărdquo ndash cum o numiţi ndash este

de fapt o catastrofă pentru prestigiul ştiinţeiromacircneşti şi al universităţilor din această

26

Ion Aurel Pop

ţară Este drept că după adoptarea modelu-lui Bologna doctoratul s-a redus la trei anişi a devenit dintr-o formă supremă de con-sacrare pe tăracircmul cercetării o formă destudenţie ultima etapă a studenţiei Dar deaici şi pacircnă la necinste şi impostură este odistanţă imensă La noi această pecingine aescaladat mult pentru că nu s-au luatmăsuri la timp Soluţia este simplă trebuiesă poată acorda doctorate doar acele univer-sităţi capabile să facă acest lucru iar condu-cători de doctorat trebuie să fie doar marilepersonalităţi ale ştiinţei culturii artei etcDe asemenea conducătorii de doctorat tre-buie responsabilizaţi alături de autorii teze-lor pentru corectitudinea acestor lucrări iarlucrările trebuie verificate prim mijloaceclasice şi moderne dintre care nu trebuieexcluse nici soft-urile antiplagiat Pedepselepentru plagiat se cuvine să fie icircnsă exem-plare Este cea mai bună metodă de descu-rajare pentru că din păcate munca de con-vingere nu merge la noi Politicienii plagia-tori ar trebui să primească chiar pedepsemai mari fiindcă abaterea lor de la princi-piile de etică este mai mare

Există - icircn domeniul educaţiei - o tendinţă desupunere oarbă faţă de directivele UniuniiEuropene care afectează identitatea naţionalăa Romacircniei S-a iniţiat la un moment datacţiunea de diminuare a numărului orelor deistorie icircn şcoli numărul orelor de limbaromacircnă de limba latină etc Cum comentaţiDin păcate icircntre defectele noastre mai

este unul numit slugărnicie Am fostmereu de-a lungul timpului supuşi altoraşi ne-am obişnuit poate cu acest statut deascultare şi cacircnd trebuie şi cacircnd nu trebuieNoi am urmat de multe ori orbeşte directi-vele europene privind globalizarea discri-minarea pozitivă drepturile minorităţiloretc şi ne-am tot umilit cu speranţa că varemarca cineva dar asta nu ne va răsplăticumva făcacircndu-ne europeni deplini Azi cevedem pe scena europeană Vedem cum seafirmă plenar vechile orgolii naţionalevechile idei de suveranitate naţionalăegoismele etnice cum renaşte ura faţă destrăini cum icircnfloresc prejudecăţile etno-lin-gvistice etc Iar noi defazaţi ca mai icircntot-

deauna vrem să bdquomodernizămrdquo şcoalaromacircnească renunţacircnd la anumite ore deromacircnă de istorie de latină etc Ca să obţi-nem ce Nu putem obţine astfel decacirct incul-tură prostie spirite gregare uşor de mani-pulat Cel mai bine se poate icircnvăţa ceicircnseamnă Europa de la orele de istorie totde la istorie se poate icircnvăţa ce icircnseamnă săfii romacircn icircn Europa alături de francezi degermani ori de polonezi Romacircnii nu se potintegra bine icircn Europa nu fiindcă nu ar fidestul de europeni ci pentru că nu ştiu sămai fie romacircni pentru că nu mai vin cumodelul lor de civilizaţie pentru că imită şiascultă mereu supuşi de alţii Europa esteformată din identităţi naţionale iar popoa-rele importante din Europa (cele care suntluate icircn seamă şi respectate) au identităţiputernice bine afirmate şi cunoscute de toţi

Există de asemenea o orientare europeană dealiniere la un anumit standard de uniformi-zare de comunizare a individului - prin edu-caţie Cum percepeţi acest aspect icircngrijoră-torAceastă orientare ndash cel puţin pentru

moment ndash cred că a dat greş Am participatşi eu la elaborarea unui aşa-numit manualunic de cetăţenie europeană Nu a ieşitnimic Cred că metodele nu sunt bune nuavem o metodologie general acceptată nuştim icircncă nici ce vrem exact sau ne imagi-năm că elevii sunt din plastilină şi că leputem da ce forme vrem Pe de altă parteeu cred că diversitatea este o mare bogăţiecare trebuie perpetuată icircmbogăţită şi sti-mulată Uniformizări forţate au aplicat doarregimurile totalitare şi nu au reuşit să creezedecacirct monştri Cred că ideile generale euro-pene se pot promova prin educaţie dar cucondiţia menţinerii echilibrului dintre spe-cificul local (naţional) şi cel european

Se pune icircn şcolile noastre prea mult accen-tul pe memoriememorare icircn detrimentulimaginaţiei al creativităţii Care ar fi formu-la potrivităŞi aici icircn acest domeniu trăim un para-

dox Pe de o parte memorăm chestiuniinutile iar pe de alta cacircnd ar fi de memorattotuşi ne ferim Copilul mic din clasele ele-

27

Romacircnia icircncotro

mentare pacircnă ajunge la vacircrsta majoratuluiare nevoie stringentă de exersarea memorieişi de acumulare de cunoştinţe Altminterimintea sa intră icircn letargie sau ajunge să fiepreocupată de chestiuni inutile sau chiarprimejdioase Icircnvăţatul pe de rost al unorversuri la romacircnă la limbi străine sau chiarla latină folosirea uneori a mnemotehniciireţinerea succesiunii cronologice a ereloristorice şi a curentelor culturale etc aveaurostul lor profund Un tacircnăr cercetător ca săpoată inova icircntr-un domeniu trebuie săaibă o zestre de cunoştinţe icircn propriul capcare e cel mai bun computer din lume A nesprijini doar pe bazele de date a căuta veş-nic pe Google sau icircn alte locuri este ca şicum am fi infirmi Fireşte nu trebuie să neoprim la memorare dar adesea noi facemicircn şcolile noastre chiar asta Şi mai facemceva nici nu memorăm şi nici nu cultivămimaginaţia şi creativitatea Atunci de undesă iasă creaţii valoroase invenţii inovaţiietc Formula potrivită ar fi iarăşi un echili-bru icircntre memorare şi imaginaţie dar echi-librul este foarte greu de atins Sunt mai fas-cinante extremele care nu conduc mereuspre alte extreme şi pacircnă la urmă sprenimic bun

Care este din punctul dumneavoastră devedere profilul cultural al RomacircnieiEste greu de spus icircn cacircteva cuvinte

Dintr-un punct de vedere romacircnii sunt unpopor paradoxal prin originea romană prinnume prin limba romanică şi prin forma decreştinare sunt occidentali adică se revendi-că dinspre civilizaţia şi cultura de succes dinlumea de azi pe cacircnd prin religie (confesiu-ne) prin ritul bisericesc prin limba bisericiiculturii şi cancelariei medievale prin alfabe-tul chirilic (folosit pacircnă nu demult) prinanumite aspecte de mentalitate balcanicăetc sunt mai aproape de lumea Răsărituluieuropean Acest lucru nu ar trebui să fieneapărat un handicap ci ar putea fi un mareavantaj fiindcă romacircnii ar fi icircn postura depunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale continentului nostru Din păcate nu ştiusă fie o astfel de punte o astfel de sintezăAstfel sub aspect cultural Romacircnia este oţară latină legată de civilizaţiile meditera-

neene o ţară care a traversat toate marilecurente culturale ale Europei de la EvulMediu şi Renaştere pacircnă la romantismpozitivism simbolism etc dar cu mari deca-laje şi cu mari complexe Pacircnă la icircnceputulepocii moderne romacircnii au mizat (mai multdin cauza geografiei decacirct din cauza istoriei)pe civilizaţia bizantino-slavă care le-a mar-cat profund destinul iar acest lucru se vedepacircnă azi Numai că această civilizaţie ndash icircnspecial după căderea Constantinopoluluisub musulmani icircn 1453 ndash a intrat icircn declin şinu a mai putut concura cu civilizaţia concu-renţială individualistă şi eficientă aOccidentului Aceasta din urmă a icircnvins nudoar icircn Europa ci şi icircn lume iar noi am fostsecole la racircnd pe picior greşit Cacircnd ne-amdat seama am luat măsuri de sincronizarecu Occidentul dar era tacircrziu handicapul eradestul de mare nu doar icircn raport cu marileputeri apusene ci şi cu vecinii poloneziunguri cehi slovaci croaţi sloveni carefuseseră de la icircnceput (deşi puţin excentricişi ei sub aspect geografic) prin forţa desti-nului pe calea cea bună Ceea ce v-am spusaici ca istoric nu justifică icircnsă icircn totalitatemarile noastre icircntacircrzieri sincopele noastreletargia visarea delăsarea hellip

Sunteţi profesor de-o viaţă Este respectatăaşa cum se cuvine această meserie icircn ţaranoastrăMeseria de profesor nu a fost niciodată o

mare fericire pentru toţi Grecii antici aveauo zicere edificatoare icircn acest sens bdquoPe cei pecare i-au uracirct zeii i-au făcut profesorirdquoDascălii au fost cam chinuiţi şi dispreţuiţi icircntoate societăţile şi icircn orice caz prost plătiţiLiderii politici icircn general s-au uitat de susla profesori fie din complexe de inferioritatebine camuflate fie din dispreţ sincer pentruo muncă pe care nu o icircnţelegeau şi care nuproducea nimic măsurabil şi nici obiecte pal-pabile Natural icircn epoca de prosperitate aştiinţei cacircnd marile invenţii icircşi dădeaumăsura valorii mulţi dintre profesori audobacircndit statute şi roluri impresionante Eucred icircnsă că nu este bdquoalta mai de folos zăba-vărdquo pe lumea asta ndash cum ar fi spus cronicarulndash decacirct a-i icircnvăţa pe alţii pe copii şi pe tinerimai ales De altminteri Cicero spune că nici

28

Ion Aurel Pop

nu există lucru mai bun pentru societate defăcut decacirct educarea tinerilor Profesorulbun nu predă ci oficiază de la catedră ştiindsă fie şi erudit şi familiar şi savant şi părin-te şi confident icircn acelaşi timp El nu face omeserie oarecare ci icircndeplineşte o misiuneicircncredinţată de comunitate iar de seriozita-tea misiunii sale depinde tot viitorul aceleicomunităţi Medicii şi profesorii vindecă şiicircntreţin corpurile şi minţile noastre făcacircn-du-ne să fim şi să rămacircnem oameni Dacăsocietatea noastră i-ar fi preţuit pe dascălicum se cuvine măcar icircn ultima sută de aniam fi putut fi la nivelul unor ţări respectabiledin Uniunea Europeană Aşa ne lamentămşi căutăm soluţii exotice ignoracircndu-le pecele simple şi la icircndemacircnă Altminteri ţaraasta a noastră a avut mari dascăli şi chiarapostoli şi icircnvăţători ai neamului care ne-ausalvat icircn momentele de cumpănă sădindu-ne icircncrederea necesară ca să ducem naţiuneamai departe

Ce salariu ar trebui să aibă un profesor pen-tru a putea trăi decentPentru un trai decent dascălul nu are

nevoie numai de bani ci şi de confort spiri-tual are nevoie de o icircmbinare sau de o sim-bioză icircntre condiţiile materiale şi statutul icircnsocietate icircntre bunăstare şi respectul comu-nităţii Un dascăl nu are de ce să fie umilfiindcă umilinţa predispune la compromi-suri iar compromisurile diminuează statu-tul coboară omul şi meseria Noi cam astaam făcut icircn ultimii ani l-am ajutat pe dascălsă fie modest şi umil să cedeze ispitelor săcaute venituri băneşti cu orice preţ ca sătrăiască Mai mult pe mulţi dascăli tineri şibuni pregătiţi bine pe banii noştri i-amalungat pe alte meridiane ca să aducă bine-le altor societăţi

Ce repercusiuni vor avea valurile de migraţiiasupra culturii europeneMigraţia aceasta europeană nu este o

surpriză pentru istoricii de meserie careştiu bine că de cel puţin două milenii miş-carea populaţiei este dinspre est şi sud-estspre vest Valurile de emigranţi au provocaticircntotdeauna probleme pentru că sunt greude gestionat şi pentru că societatea nu este

niciodată pregătită să le facă faţă Emigraţiaindividuală sau sub forma grupurilor micieste suportabilă fiindcă subiecţii de carevorbim se icircncadrează destul de uşor icircncomunităţile primitoare şi sfacircrşesc prin a fiasimilaţi Dacă icircnsă grupurile de nou- veniţisunt mari şi dese atunci se produce unfenomen icircngrijorător şi primejdios pentrustabilitatea lumii care primeşte emigranţiitind să trăiască exclusiv după propriilecutume şi chiar să le impună grupului-gazdă care icircncepe treptat să intre icircn disolu-ţie Din păcate acest proces periculos esteicircnsoţit de disfuncţionalităţi de conflicte deviolenţe şi tinde să distrugă anumite valoriconsacrate ale vechii populaţii icircnlocuindu-le cu cele ale nou-veniţilor Cred că icircn aceststadiu au ajuns anumite regiuni aleEuropei Fireşte că dacă acest proces avan-sează atunci se va modifica şi profilul cul-tural al vechiului continent Cultura euro-peană se bazează pe clasicismul greco-latinimitat reicircnviat şi dezvoltat de Renaştere şiicircn oarecare măsură de la Renaştere icircncoacepe de o parte şi pe creştinism (iudeo-creşti-nism) adaptat mereu şi modernizat de laReformă icircncoace mai ales icircn EuropaOccidentală pe de altă parte Aceste valori ndashcare au creat profilul cultural al Europei ndashsunt contestate azi icircn urma presiunilor noi-lor grupuri de populaţie educate icircn funcţiede alte coordonate

Riscă Romacircnia să fie icircnghiţă la racircndul ei deaceste mişcări de populaţiiNu cred că Romacircnia riscă o astfel de

disoluţie (cauzată de imigranţi) icircn viitorulimediat Romacircnia poate icircnsă intra uşor şisingură icircntr-o asemenea bdquoicircnghiţirerdquo prinobturarea valorilor care au stat la bazeleEuropei de către romacircnii icircnşişi de cătredecizia politică internă de către orientareagreşită a strategiilor educaţionale Vedemcu icircngrijorare că se icircntacircmplă deja acestlucru sub ochii noştri

Cre credeţi că sunt cauzele acestor dislocăride mase umane şi orientarea lor spreOccidentCauza principală sunt marile dezechili-

bre economice de pe planeta noastră deze-chilibre care nu au fost absente niciodată

29

Romacircnia icircncotro

dar care acum s-au accentuat sau dacă nuprin noile mijloace de difuzare icircn masă auajuns să fie cunoscute de mulţi şi să fie con-ştientizate de mulţi O altă cauză este politi-ca greşită a Occidentului faţă de ţările şipopoarele coloniale A fost un fel de provo-care a Occidentului faţă de grupuri mari deoameni obişnuite să trăiască icircn bdquolegeardquo lordupă racircnduielile şi ritmurile lor Noi amcrezut că reguli bune pe care le-am dobacircn-dit după milenii de civilizaţie de un anumitfel trebuie să fie la fel de bune pentrucomunităţi aflate pe alte trepte de dezvolta-re cu mentalităţi şi idealuri foarte diferitede ale noastre I-am provocat şi i-am lăsatapoi la jumătatea drumului Le-am arătat şile-am dat o vreme peştii ndash ca să folosesc oparabolă ndash dar nu i-am icircnvăţat cum să pes-cuiască temeinic Acum ei vin să-şi iabdquopeştiirdquo aşa cum ştiu singuri hellip

Ce părere aveţi despre aşa numita politicăcorectă a Europei Este această idee de tole-ranţă şi de falsă egalitate o strategie potrivităcacircnd vine vorba despre icircntacirclnirea a două civi-lizaţii total diferite (Vest-Est)Vedeţi chestiunea bdquociocnirii civilizaţii-

lorrdquo (ca sa-l pastişez pe conservatorulSamuel Huntington) este delicată şi atuncicacircnd vorbim de Europa de cea din vest şide cea din est darmite cacircnd ne referim laEuropa icircn ansamblu şi Orientul Apropiat şiMijlociu Lăsăm deoparte aici problemeleAfricii profunde şi ale Asiei Noi europeniioccidentali şi centrali ca şi americanii dinSUA am icircnvăţat să fim bdquogeneroşirdquo după ceam bdquosuptrdquo din plin ceea ce ne-a convenit dinlume Nu vorbesc aici de noi romacircnii civorbesc icircn ansamblu de bdquoclubul selectrdquo ndashajuns deja icircn criză şi numit UE ndash icircn care amintrat icircntr-un tacircrziu şi noi

Eu am trăit o scenă halucinantă icircnStatele Unite la icircnceputul anilor 1990 cacircnderam proaspăt visiting professor icircntr-o zi laUniversitate m-am dat poate cam ostenta-tiv la o parte ca să pătrundă prima icircnascensor o doamnă m-a privit lung şi mi-aspus să intru eu ca era racircndul meu şi că eanu era handicapată (pe-atunci termenulacesta icircncă nu era ofensiv) Ce icircnseamnăasta Că ceea ce numim bdquocorectitudine poli-

ticărdquo şi bdquodiscriminare pozitivărdquo ndash bdquorafina-menterdquo prin care noi vrem să ne distingemicircn lumea noastră ndash poate părea o chestiunestranie pentru alţii sau poate fi o realitateicircnţeleasă chiar pe dos Cu multiculturalis-mul este la fel dacă nu putem face ca civili-zaţiile să comunice sincer icircntre ele şi să-şiicircmpărtăşească reciproc valorile toată stră-dania este icircn van Or acceptarea celuilalt cutot ceea ce are el straniu pentru noi estedificilă

Putem spune că Europa se află icircn prezent icircnpragul unui război Ideologic religios teh-nologicSe poate spune şi aşa Ca istoric vă pot

spune că războaiele ca şi alte calamităţiumane şi naturale au lovit lumea dacă nuperiodic (icircn sens de cicluri cu termene pre-cise) atunci din timp icircn timp Lumea nu atrăit prin şi icircn războaie dar conflictelearmate (violente) au existat mereu Măicircndoiesc că am dobacircndit icircnţelepciunea de afi paşnici cu orice preţ Cacirctă vreme marigrupuri de oameni inclusiv icircn Europa vor-besc de război (fie el şi bdquosfacircntrdquo) şi preamă-resc un Dumnezeu care ar vrea să vadămoarte anumite fiinţe umane acest războine pacircndeşte la fiecare pas Las deopartepericolul tehnologicdigital care ne poatecopleşi oricacircnd din moment ce filmele pre-ferate şi premiate fac apologia violenţei iaroamenii icircşi pun viaţa icircn pericol ca să bdquovacircne-zerdquo creaturi virtuale

Ce icircnsemnătate are Brexit-ul icircn contextulUE organism din care face parte şiRomacircniaMarea Britanie nu a făcut niciodată

parte icircn mod organic din Europa niciicircnainte şi nici după crearea UE Mai sunticircncă englezi mai ales din generaţia maturăşi de vacircrsta a treia care cred că Dumnezeua creat Insulele Britanice ca să fie propria sagrădină aşezată pentru eternitate icircntr-obdquosplendidă izolarerdquo Mai sunt englezi carecred că dacă ţara lor a creat SUA CanadaAustralia Noua Zeelandă etc şiCommonwealth-ul ea este menită să aibă undestin de excepţie intangibil individualsituat pe o traiectorie veşnic crescătoare De

30

Ion Aurel Pop

aceea a face anumite sacrificii icircn numelegrupului (icircn cazul nostru UE) devine pen-tru unii de neacceptat şi de neicircnţeles Astanu icircnseamnă că marile puteri din UE s-aupurtat icircntotdeauna cu icircnţelepciune faţă deMarea Britanie Vinile sunt icircmpărţite

Este Romacircnia un stat vulnerabil dependentde alte state aşa cum am fost de-a lungulistorieiDa Romacircnia este icircncă un stat vulnerabil

fiindcă nu este şi nici nu va fi o mare putereNiciodată icircn istorie statele nu au fost egaleicircntre ele chiar şi atunci cacircnd această egalita-te era trecută icircn statute şi regulamente şiclamată icircn gura mare De aceea Romacircniaare nevoie de alianţe puternice de protecţiealături de state stabile şi sigure După cumse vede nici icircn NATO nu ne putem simţi pedeplin protejaţi mai ales pentru că demulte ori marile puteri fac icircnţelegeri pesteca petele celor mici apăracircndu-şi exclusiv pro -priile interese De altminteri se spune că icircnpolitică nu sunt prietenii ci numai interese

Din punct de vedere politic poziţia geografi-că ne avantajează icircn prezent sau dimpotrivăEste greu de spus Dacă istoria o fac

oamenii geografia (mai exact aşezarea geo-grafică) este un dat imuabil Poziţia noastrăicircntre Occident şi Orient ar putea deveni opunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale Europei dacă am avea oameni de statcapabili dar aşa ea este de multe ori o liniede separaţie pe care o calcă şi esticii şi vesti-cii icircncercacircnd să ne atragă cacircnd de o partecacircnd de alta Să ne amintim cum după AlDoilea Război Mondial am fost vărsaţi icircnzona de dominaţie comunistă cu voia celormari fără măcar să fim icircntrebaţi Azi liniade confruntare fiind icircn Ucraina suntem vul-nerabili icircn continuare şi putem deveni uşorndash dacă nu ducem o politică icircnţeleaptă ndash bdquovic-time colateralerdquo

Războiul din Ucraina foarte aproape de noice s-a icircntacircmplat mai exact Rusia a ocupatDonbass-ul fără ca UE să intervină fermAvem motive de icircngrijorare Mai directspus credeţi că am fi icircn siguranţă (suntemstat membru NATO şi UE) sau nu icircn cazulunei agresiuni a Rusiei pe teritoriul

RomacircnieiRusia a devenit de la Petru cel Mare

icircncoace (de prin 1700) o mare putere şiindiferent de avatarurile prin care a trecutde-atunci aşa a rămas ndash o mare putere La1711 ţarul Petru I a venit pentru prima oarăicircn Moldova ca oaspete al lui DimitrieCantemir şi cel puţin icircn spirit nu a mai ple-cat La 1812 ruşii au luat efectiv jumătatedin Moldova şi au făcut din ea o provincie amarelui lor imperiu După 1991 Rusia apierdut fostele republici sovietice dar nu s-a resemnat L-am auzit pe AlexandrSoljeniţacircn proaspăt revenit icircn Rusia mamădin exil la icircnceputul anilor 1990 spunacircndcă soarta Rusiei Ucrainei şi Belarusiei estesă fie icircmpreună icircntr-un fel de panslavismrăsăritean charismatic Iar scriitorul figuraca un democrat antisovietic şi anticomu-nist Dar era convins de rolul de mare impe-riu mondial rezervat ţării sale Azi Rusia luiPutin recuperează treptat imperiul de odi-nioară iar ocuparea Crimeii şi intervenţia icircnUcraina fac parte din acest program strate-gic Sigur Crimeea nu a fost niciodată ucrai-neană dar nici rusească nu a fost decacirct dela finele secolului al XVIII-lea de subEcaterina cea Mare Icircnainte de asta Crimeeaa fost tătărească fiindcă acolo secole laracircnd s-a aflat Hanatul Hoardei de AurRusia nu uită niciodată şi nu renunţă la ceeace a fost odată rusesc sau sovietic şi prinurmare nici la jumătatea Moldovei dintrePrut şi Nistru Noi (Romacircnia de azi) icircn con-cepţie rusească facem parte din bdquostrăinăta-tea apropiatărdquo lor şi ar trebui să fim dacă nualiaţii lor fideli cel puţin neutri binevoitoriDe aceea soarta noastră este greaIntegrarea noastră icircn NATO ne dă naturaloarecare siguranţă da nu ne salvează deameninţări Mai ales că NATO nu mai esteceea ce a fost

Ce opinie aveţi despre atentatele care auicircnsacircngerat Europa Au romacircnii icircn ţara lormotive să se teamă de aceste ororiAtentatele care au icircnsacircngerat Europa şi

care o icircnsacircngerează aproape zilnic trebuiesă ne icircngrijoreze icircn chip foarte serios Şiromacircnii au de ce să se teamă ca parte a civi-lizaţiei creştine şi occidentale (pentru cei

31

Romacircnia icircncotro

care vin din Răsărit noi suntem cu toţiioccidentali) Cacirctă vreme se vorbeşte despreun bdquorăzboi sfacircntrdquo şi cacirctă vreme se strigăaproape de fiecare dată bdquoAllah este marerdquonoi bdquoghiauriirdquo (necredincioşii) suntempotenţiale victime Şi noi creştinii am pur-tat războiul nostru bdquosfacircntrdquo dar l-am camterminat icircn Evul Mediu de cacircteva sute deani Vedeţi azi romacircnii se află peste tot şichiar dacă ororile nu se petrec deocamdatăla noi ai noştri devin victime

Ce părere aveţi despre situaţia din Turcia şicum credeţi că poate ea influenţa viitorul UENATO implicit viitorul RomacircnieiTurcia cu cei circa 80 de milioane de

locuitori este o mare putere regională laconfluenţa dintre Asia şi Europa Islamis -mul fundamentalist turc a fost oprit eludatşi reformat prin politica lui Mustafa Kemaldupă Primul Război Mondial iar lumeaeuropeană a putut răsufla oarecum linişti-tă Dar după cum se vede secole icircntregi desedimentări tradiţionale musulmane nu sepot şterge cu buretele mai ales icircntr-o lumecare icircn ciuda unei evidente modernizărirămacircne atacirct de inegală şi atacirct de plină defalii Icircntre Turcia europeană şi cea a cacirctorvamari oraşe europenizată pe de o parte şiTurcia asiatică profundă rurală şi profundataşată tradiţiei pe de altă parte diferenţelerămacircn majore Azi s-a radicalizat aproapeicircntreaga lume islamică şi nici Turcia nu arămas icircn afara acestui proces Icircn acestmoment din cauza politicii oficiale a Turciei(dar şi din alte motive) viitorul NATO şi alUE stă sub semnul incertitudinii iar Romacirc -nia care nici nu a apucat să intre bine icircn celedouă organizaţii are de ce să fie icircngrijoratăErdogan se află acum icircn dialog amiabil cuPutin politica de securitate a NATO icircnMarea Neagră bate pasul pe loc aliatul nos-tru bulgar pare să facă cel puţin icircn partejocul marii puteri slave de la Răsărit iar noitrăim deocamdată cu hellip speranţa

Ce carte scrisă de profesorul Ioan Aurel Popicircl reprezintă cel mai bine pe omul Ioan AurelPop (cu un scurt argument)E greu de spus Cred totuşi că mă repre-

zintă ca om (nu ca specialist) bdquoIstoria ade-

vărul şi miturile Note de lecturărdquo scoasă icircndouă ediţii la Editura Enciclopedică Nueste o carte revoluţionară şi nici nu a avutun mare succes de librărie dar spunecumva (celor curioşi să ştie) părerea meadespre cercetarea şi reconstituirea trecutu-lui dar şi despre lumea de demult de-acumşi din viitor Nu este o carte de cercetareistorică fiindcă cercetarea istorică se faceprin studiul aprofundat al izvoarelor al sur-selor este o carte de opinii (acumulate icircntimp) despre rostul şi menirea istoricului eo carte polemică fiindcă răspunde uneiviziuni contrare (expuse de profesorulLucian Boia) care relativizează completcunoaşterea trecutului respinge din discur-sul istoric criteriul adevărului şi ndash fapt foar-te grav ndash pune icircntreaga istoriografie romacirc-nească de la cronicari pacircnă la marii istoriciai secolului al XX-lea sub semnul mituluimai ales sub semnul mitului naţionalist Oreu am fost crescut sub zodia raţionalismuluiaplicat riguros icircn cercetare Şcoala istoricăde la Cluj a pus şi pune icircncă (sper) accentulpe studiul riguros al izvoarelor icircn sensul căviaţa de demult nu poate fi reconstituităprin impresii ci după criterii precise bazatepe ştiinţele auxiliare (metodele) istoriei pecunoaşterea limbilor clasice şi a celormoderne pe ample acumulări succesivecontinue temeinice Am icircnvăţat de la mariidascăli că a studia istoria naţională este odatorie ştiinţifică dar şi civică icircn acelaşitimp că scrisul istoric este o operă de mareresponsabilitate că nu se poate face cerceta-rea trecutului fără dragoste de viaţă deviaţă de demult şi de ţară Istoria ca discursse face după reguli ştiinţifice dar nu dupăreguli ca cele din ştiinţele exacte şi incumbăo mare pasiune pentru om comunitatenaţiune omenire etc Toate acestea nu seexclud reciproc ci se completează intră icircnarmonie şi sintonie Cred sincer că nu poţiiubi respecta icircnţelege şi descrie lumea(omenirea) dacă nu-ţi cunoşti şi iubeştilocul naşterii tale patria icircn sens de spaţiude vieţuire al părinţilor bunicilor moşiloretc Prin urmare erudiţia şi sentimentul(pasiunea) trebuie să meargă macircnă icircn macircnăfiindcă suntem oameni iar oamenii recifără sentimente icircncetează să mai fie

32

Ion Aurel Pop

oameni Azi din păcate tot mai multeicircndemnuri din spaţiul public vor să deve-nim mecanisme roboţi instrumente digita-lizate uşor de manipulat ceea ce nu pot săaccept Istoria deopotrivă ca realitate trecu-tă şi ca discurs despre ceea ce fost esteviaţă iar viaţa trebuie cunoscută şi cercetatăcu mare respect cu demnitate dar şi cuomenie

Numiţi vă rog cacircţiva romacircni care conside-raţi că au influenţat decisiv soarta popo ruluinostru (cu un scurt argument la fiecare)Au fost cacircţiva fără doar şi poate Eu

cacircnd mă refer la romacircni vorbesc de ultimamie de ani (de prin secolele IX-X icircncoace)fiindcă anterior trăiau doar strămoşi airomacircnilor Sigur din aceşti strămoşi s-auformat romacircnii dar nu este corect să vor-bim icircn sens atemporal despre romacircni cumfac unii dintre protocronişti care punbdquoTăbliţele de la Tărtăriardquo (de exemplu) peseama bdquogeniului poporului nostrurdquo Cel maiimportant romacircn este chiar poporul romacircnca subiect colectiv făuritorul celei maiimportante creaţii spirituale romacircneşti dintoate timpurile limba romacircnă Ca fiinţeindividuale aş enumera cacircţiva principimedievali de la Mircea cel Bătracircn şi Ştefancel Mare pacircnă la Mihai Viteazul (icircn EvulMediu voinţa domnului schimba destinulţării şi al poporului) pe diaconul Coresi(care a tipărit romacircneşte) pe Bracircncoveanupe Cantemir (oameni ai epocii moderne) pecronicari pe Varlaam şi Dosoftei peInochentie Micu (cel care credea că bdquonu poţiicircnvia cu-adevărat decacirct din pămacircntulpatrieirdquo) pe icircnvăţaţii Şcolii Ardelene hellip De-aici icircncoace sunt prea mulţi ca să-i maipomenesc pe toţi Oricum influenţaţi depoliticienii mai recenţi nici nu ne dămseama cacirct de mult datorăm oamenilorimportanţi din trecutul mai icircndepărtat pecare-i uităm şi desconsiderăm prea adesea

Se mai citesc cărţile istorice icircn Romacircniadomnule Ioan Aurel PopNu prea Se citesc eventual articole din

bdquoMagazin istoricrdquo şi bdquoHistoriardquo (ceea ce estebine) ndash deşi cele două periodice promovea-ză concepţii diferite despre cunoaşterea tre-

cutului icircn fond pentru asta am luptat pen-tru pluralitatea opiniilor ndash sau cărţi-bombăprezentate ditirambic de către un aparat depropagandă bine pus la punct şi aflat icircnslujba anumitor edituri De aceea publiculcare mai citeşte istorie receptează icircn maremăsură cărţi de pseudo-istorie cărţi deistorie contrafactuală sau de eseuri frumosbdquoicircmpachetaterdquo şi care lasă impresia că bdquoaşase scrie istoriardquo Noi nu am avut din păcateo mişcare culturală ca-n Franţa de exempluunde marii istorici medievişti şi-au datmacircna ca să prezinte publicului larg o lumerevolută pe icircnţelesul tuturor dar nealteratăicircn esenţa sa Noi vorbim icircn presă despre unEv Mediu barbar şi ruşinos icircn care se prac-ticau discriminări se asupreau minorităţileşi nu se aplica discriminarea pozitivă icircncare nu era democraţie libertate egalitateetc Păi nici nu era nevoie de toate acesteadin moment ce lumea medievală se baza peierarhie supunere privilegiu onoare etc şia funcţionat foarte bine aşa vreme de o miede ani Se citeşte azi multă istorie contempo-rană mai ales politică recentă fără discer-nămacircnt şi de aceea se forţează mereu uşideschise mulţi crezacircnd că generaţia noastrăa descoperit universul rotunjimea pămacircn-tului şi oxigenul sau că Iulius Caesar şiShakespeare ndash de exemplu ndash erau tareicircnapoiaţi icircn lipsa laptopului hellip

Numărul revistelor culturale şi ştiinţifice sediminuează treptat Ce viitor au ele Suntsuficient susţinute de statCred că suntem pe panta apusului pagi-

nii tipărite icircn formă clasică De aproape şasesecole tiparul cu litere mobile ne-a definitdestinul şi pare că a obosit Eu icircncep săicircntacirclnesc tineri care nu au citit niciodatăintegral vreo carte de beletristică de cacirctevasute de pagini ndash mă refer la cartea tipărită ndashşi care au cultură generală Este o culturăgenerală cacircştigată de pe computer de peinternet e vorba de tineri care citesc de zorcărţi digitale de anumite profiluri Sunt şicacircteva reviste culturale şi de specialitatedigitale cu mulţi cititori Revistele culturaleşi ştiinţifice clasice icircn formă tipărită sunttot mai puţine şi tot mai puţin citite Icircn urmăcu trei decenii orice intelectual romacircn din

33

Romacircnia icircncotro

domeniul umanist citea cu sfinţenie bdquoRo -macircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLucea -fă rulrdquo bdquoTribunardquo bdquoSteauardquo bdquoConvorbiriliterarerdquo bdquoRamurirdquo bdquoAstrardquo bdquoVatrardquo şi altecacircteva reviste sau măcar pe unele dintreacestea cumpărate de la chioşc sau primiteprin abonament Azi acest obicei aproape adispărut Natural pe de altă parte revisteleculturale şi ştiinţifice ndash icircn orice formă ar fiele publicate ndash nu sunt suficient susţinutede către stat fiindcă statul nostru se ocupăde altceva nu de educaţie şi nici de lumeaintelectuală

Ce cartecărţi aveţi acum pe noptierăAcum recitesc bdquoMagicianulrdquo de John

Fowles după obiceiul cacircştigat demult cămăcar 100 de cărţi mari din literatura lumiimerită mereu reluate recitite pritocite

Numiţi trei mari trădători din istoriaRomacircniei Este trădarea o caracteristică apoporului nostruAm avut fireşte trădători deşi depinde

mult din ce perspectivă priveşti trădareaTotul este relativ de aceea nu voi numiniciunul Trădarea este etern umană şi uni-versală iar romacircnii nu au vreun talent spe-cial icircn această direcţie

Icircn afara Academiei Romacircne au apărut multeorganisme suspecte icircmpopoţonate cu numelede academie şi alimentate cu bani din bugetulcontribuabililor Ce părere aveţi despre aceas-tă situaţie reprobabilăCred că aceasta este o pecingine naţiona-

lă icircn acest moment şi mă ridic ferm de cacircteori am ocazia contra acestui fenomen Să neicircnţelegem toată lumea aceasta civilizatăeste plină de academii (icircn Italia sunt dacănu mă icircnşel vreo 12 academii numite bdquonaţio-nalerdquo) de societăţi savante de institute deasociaţii culturale şi ştiinţifice etc Dinmoment ce Academia Romacircnă nu a icircnregis-trat această marcă la OSIM au apărut şi lanoi felurite bdquoacademiirdquo alternative Nici astanu este neapărat de condamnat icircn condiţii-le date Nu este acesta cel mai mare rău Darnoi suntem singura ţară europeană care lefinanţăm de la buget pe toate prin deciziaaleşilor noştri din Parlament ceea ce este

strigător la cer Nici măcar dacă am fi ceamai prosperă ţară europeană nu s-ar justifi-ca această practică Astfel susţinem cu baniicontribuabilului romacircn fără niciun discer-nămacircnt Academia Romacircnă dar şi aşa-numitele AOŞ (bdquoAcademia Oamenilor deŞtiinţărdquo ca şi cum Academia Romacircnă ar fiformată din altfel de bdquooamenirdquo) bdquoAca -demia de Ştiinţe Tehnicerdquo bdquoAcademia deŞtiinţe Medicalerdquo bdquoAcademia de ŞtiinţeAgricole şi Silvicerdquo şi altele create mairecent sau pe cale de a fi create Nu trebuiesă avem nimic cu aceste asociaţii cu o con-diţie să se susţină singure aşa cum seicircntacircmplă peste tot icircn lumea asta Susţinerealor de la stat creează mai multe inconve-niente icircn plan financiar şi ştiinţific-culturalpe de o parte se risipesc şi puţinii bani alo-caţi ştiinţei cercetării recunoaşterii presti-giului pe de altă parte se submineazăvaloarea Academiei Romacircne care conformlegii este forul suprem de consacrare ştiin-ţifică icircn Romacircnia Aşa titlul de academician(acordat prin lege doar membrilor titulari aiAcademiei Romacircne) este uzurpat de feluritepersonaje (unele onorabile) prezente toatăziua la TV publicul larg nu ştie ce să maicreadă şi unde să găsească reala valoare iarbanul public alimentează indemnizaţiiinventate Cred că icircnfiinţarea acestor bdquoaca-demiirdquo finanţate de stat este rezultatul frus-trării unor parlamentari care nu s-au mulţu-

34

Ion Aurel Pop

mit cu doctoratele luate icircn forme discutabi-le ci care au dorit să fie academicieniNeputacircnd obţine acest titlu autentic auinventat instituţii paralele hellip

De ce credeţi că icircn aprilie la sărbătorirea a150 de ani de la icircnfiinţarea AcademieiRomacircne icircn discursurile oficiale nu s-a pome-nit nici măcar un cuvacircnt omagial icircn aminti-rea lui Alexandru Ioan Cuza omul de care s-a legat iniţial destinul acestei instituţii Sa fifost vorba de rea voinţă sau pur si simplu deignoranţăSe poate să fi fost şi una şi alta Vă măr-

turisesc că m-am gacircndit la acest lucruatunci Noi oamenii avem cum ştim bineo mulţime de defecte iar unul dintre eleeste fără icircndoială bdquopliereardquo prea accentuatădupă vremuri după mode după regimuriEste evident că bazele Societăţii Literare s-au pus sub Cuza care a gacircndit icircn termeniserioşi icircntreg edificiul nostru naţional Caistoric ştiu că tot programul de dezvoltare aRomacircniei moderne a fost gacircndit la 1848-1849 şi pus icircn pagină de paşoptişti icircn docu-mentele elaborate sau prezentate la Iaşi laBlaj la Izlaz la Braşov la Lugoj la Cernăuţietc Icircntre revoluţionari o figură marcantă afost şi Alexandru Ioan Cuza Icircnfăptuireaacestui program a rămas icircnsă o sarcină a vii-torului adică a perioadei 1849-1918 Aşicircndrăzni icircnsă să spun că aproape jumătatedin acest mare efort de modernizare - icircnciuda impresiei de bdquoforme fără fondrdquo teore-tizate de Titu Maiorescu - s-a concretizatprin reformele lui Alexandru Ioan Cuzaicircnfăptuite icircntre 1859 şi 1866 Sunt de faptşapte ani şi nici aceştia icircntregi pentru căgrija lui Cuza icircntre 1859 şi 1862 a fost obţi-nerea recunoaşterii dublei alegeri (pe de oparte) şi desăvacircrşirea unirii icircn plan institu-ţional (pe de altă parte) Anul 1866 iese şi eldin discuţie fiindcă la icircnceputul lui dom-nul unirii a fost obligat să abdice Aşa cămarile sale reforme care au modernizatRomacircnia s-au făcut icircn anii 1863-1865 adicăicircn trei ani secularizarea reforma agrarăreforma şcolară crearea primelor universi-tăţi moderne reforma justiţiei reformaadministrativă etc Tot sub Cuza s-a lucratşi la noua constituţie prima constituţie

modernă adevărată adoptată icircn 1866 Noiazi din dorinţa de a restitui monarhiei deHohenzollern ceea ce comuniştii i-au răpitpe nedrept icirci recunoaştem merite maimulte decacirct a avut Pe vremea comunismu-lui eram aproape cu toţii ascultători faţă deregim iar azi cacircnd s-a dat liber la criticădemonizăm comunismul icircn ansamblu ca şicum atunci nu ar fi trăit oameni culţi niciconştienţi şi nici responsabili Dacă icircl lău-dăm pe regele Mihai trebuie neapărat să-lveştejim pe mareşalul Antonescu şi inversDacă suntem adepţii globalismului sau alUE credem că nu dă bine să fim şi patrioţisă ne iubim locul de naştere etc Cu altecuvinte procedăm prin excludere atuncicacircnd ar fi natural să gacircndim lumea princoexistenţă prin complementaritate şiarmonie Dar dacă vrem să fim corecţiatunci se cuvine să rostim răspicat bazeleAcademiei Romacircne s-au pus sub principeleAlexandru Ioan I prima şedinţă a icircnaltuluifor s-a putut icircntruni abia sub principeleCarol I cea mai grea şi mai rapidă etapă demodernizare a ţării s-a icircnfăptuit de cătreregimul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) iar următoarea - solidă şi temeinică -sub regimul principelui (1866-1881) şi rege-lui (1881-1914) Carol I A-l contrapune peCarol I lui Alexandru Ioan Cuza este o eroa-re copilărească Poporul romacircn i-a preţuitpe amacircndoi şi i-a aşezat pe locurile care li secuvin icircn Panteonul Naţional

Care este icircn opinie lui Ioan Aurel Pop celmai mare istoric romacircnCel mai mare istoric romacircn este evident

Nicolae Iorga Mai sunt cacircţiva foarte maride valoare europeană chiar dar Iorga esteunic irepetabil extraordinar A scris ndash ine-gal fireşte ndash mai mult decacirct ar putea citi unom normal icircntr-o viaţă dacă s-ar ocupanumai de citit hellip

Ce este istoria stimate domnIstoria este pentru mine viaţă viaţă

deplină Noi o calificăm drept trecut şiuităm că pentru cei care au trăit acest tre-cut era viaţă prezentă şi reală Eroareanoastră ca oameni ai prezentului este căsocotim clipa noastră drept eternă şi că

35

Romacircnia icircncotro

numim cu dispreţ viaţa de odinioară lumemoartă

Ce pasiuni are Ioan Aurel Pop icircn afara acti-vităţii profesionaleMulte dar nu prea uşor de icircmplinit din

lipsa timpului Fugit irreparabile tempus Icircmiplace să citesc poezie şi proză icircngrijescplante văd filme ascult muzică bună detoate felurile

Ce amintiri dragi păstraţi din copilăriePăstrez icircn suflet oameni şi locuri care mi-

au marcat viaţa Mai icircntacirci pe bunica pe liniepaternă văduvă de război de la vacircrsta de 35de ani rămasă mereu nerecăsătorită ca să-lpoată jeli pe bunicul (pacircnă la moarte a pur-tat doliu) şi ca să-l crească cum a vrut ea petata apoi pe părinţi pe dascăli pe prieteniPăstrez amintirea unui Braşov ca un tăracircmde poveste cu Tacircmpa cu Dealul Melcilorsau cu Turnul Alb şi cu Turnul Negru cuBastionul Ţesătorilor şi cu BisericaBartolomeu Mai tacircrziu am descoperitŞcheii cu Biserica Sfacircntul Nicolae cu LiceulbdquoAndrei Şagunardquo spre care mă uitam cumare respect şi cu admiraţie nedisimulatăDiriginta mea din şcoala generală DoamnaProfesoară Margareta Florea ndash icircncă icircn viaţăla peste nouăzeci de ani ndash ne vorbea cuadmiraţie despre forţa matematicii dar şidespre literatură Avea mereu asupra sa cacircteo foaie volantă pe care rezolva cacircte o pro-blemă deşi pe versoul foii putea foarte binesă scrie cacircte o poezie Pacircnă de curacircnd icirciscriam felicitări de Crăciun icircn versuri şi icircmirăspundea tot aşa hellip Apoi la 14 ani amintrat la bdquoŞagunardquo ndash ceea ce era o perfor-manţă ndash şi am ajuns icircn clasa ProfesoruluiIon Topolog-Popescu romancier cunoscutla Braşov care m-a icircnvăţat ce este literaturaşi de ce este nevoie de disciplinele umanis-tehellip Pe atunci trimiteam probleme rezolva-te la Gazeta de Matematică dar m-am lecuiticircn curacircnd hellip

Sunteţi un om religios stimate domnCred icircn Dumnezeu dar consider că cre-

dinţa este un lucru strict personal şi nu vor-besc despre asta Alta este chestiunea legatăde biserică şi de istoria bisericii despre care

icircmi place să vorbesc ore icircn şir şi să scriu cupasiune

Icircn numele islamismului mor astăzi oameninevinovaţi Ce este pacircnă la urmă religia S-a perimat atacirct de mult funcţia ei spiritualăicircncacirct a rămas doar un instrumentpretextpentru conflicte dure icircntre oameni cu menta-lităţi culturi şi educaţii diferiteNici religiile ca toate lucrurile de pe

lumea asta trecătoare nu sunt imuabileCredinţa ar trebuie să fie una şi nedespărţi-tă una şi aceeaşi dar şi credinţa ndash cum sevede ndash icircmbracă formele cele mai variatePacircnă la urmă icircnţeleg şi acest lucru şi icircl potşi argumenta dar ceea ce nu pot icircnţelegeeste intoleranţa faţă de credinţa altuia urafaţă de felul de a fi al altuia Am fost icircnvăţatde mic că este loc sub soare pentru oricine şică respectul pentru alteritate este o mărturiede omenie Necazul este că mulţi dintreaceia care trăiesc intens spiritualitatea caresunt credincioşi sinceri se lasă amăgiţi defalsele predici de icircnvăţături extreme icircncacirctdobacircndesc gustul conflictelor Şi icircn numelecredinţei (şi al bisericii) de-a lungul milenii-lor de istorie cunoscută s-au purtat războa-ie şi s-au comis crime La fel s-a icircntacircmplat icircnnumele dragostei (Războiul Troian) icircnnumele familiei (Războiul celor DouăRoze) al democraţiei al libertăţii al naţiu-nii etc Aceasta nu trebuie să ne facă sădemonizăm credinţa biserica iubireanaţiunea etc pentru că am comite o gravăconfuzie de planuri

Cacircnd vine vorba de stămoşi ndash pe cine ar tre-bui să pună romacircnul la loc de cinste Pe dacisau pe romani Sau şi pe daci şi pe romanişi pe slaviChestiunea cu strămoşii icircndepărtaţi ţine

mai mult de educaţie decacirct de realitateCine ar putea spune azi icircn ce proporţie sun-tem noi romacircnii daci romani slavi orialtceva Iar ideea aceasta că avem bdquosacircngerdquodacic roman slav sau cuman este nerele-vantă şi chiar periculoasă Specificul etnicsau naţional nu-l dau bdquosacircngelerdquo sau eredita-tea ci educaţia icircntr-un anumit mediu Dacămacircine iau un copil de romacircni abia născut şi-l mut icircn Suedia şi-l cresc acolo printre sue-dezi icircn şcoli suedeze obţin din el la 18 ani

36

Ion Aurel Pop

cel mai bun cetăţean suedez cu cele maiferme convingeri suedeze Totuşi anumitelucruri legate de etnicitate sunt sigure sauaproape sigure inclusiv icircn cazul romacircnilorDe exemplu faptul că romacircnii sunt azi sin-gurii moştenitori ai romanităţii orientale şică vorbesc o limbă romanică arată fărănicio icircndoială forţa latinităţii noastre faptulcă odată demult limba latină a dominataici asupra altor limbi Dincolo de orice con-siderente privind istoria limbii romacircne icircnviaţa cotidiană circa 80 din cuvintele pecare le folosim sunt de origine latină (moş-tenite din latina veche sau preluate ulteriordin alte limbi) cam 15 sunt slave iar res-tul sunt turcice traco-dacice maghiare etcSigur asta nu icircnseamnă că proporţia etnii-lor din care s-au format romacircnii este exact lafel dar această structură a vocabularului(lăsacircnd la o parte sistemul nostru gramati-cal latin) oferă anumite indicii şi asupra ori-ginii noastre etnice Interesant este faptul cădacă analizăm textele vechi romacircneşti dinepoca modernă timpurie (secolele XVI-XVII) proporţia cuvintelor de origine latinăeste aproape la fel de mare ceea ce spulberăteoria tendenţioasă a bdquorelatinizăriirdquo tacircrzii aRomacircnei Ştiu că unora le este foarte dragămoştenirea noastră dacică (tracică) ndash deşimi-e greu să icircnţeleg de ce ndash dar din păcatepentru aceştia nu avem deloc argumentesolide ca s-o putem susţine Ştim doar călimba dacilor era indo-europeană şi făceaparte din grupul satem diferit de grupul dincare făcea parte latina Dar nu ni s-a păstratniciun text icircn această limbă ci doar cuvintedisparate Poetul Ovidiu după vreo şaseani de şedere la Tomis printre greci şi bar-bari a icircnvăţat greu limba geţilor scriind şi obdquocărţulierdquo cu versuri icircn pomenita limbăscriere care s-a pierdut

Ce mai icircnseamnă astăzi să fii patriot cacircndmajoritatea politicienilor noştri (cu excepţiacelor care alunecă icircntr-un naţionalism agre-siv) se declară europeni Ne-am pierdutpatriotismul pur indispensabil unei naţiuniDa este o gravă confuzie de planuri şi icircn

chestiunile legate de patriotism şi de dra-gostea de ţară Tinerii nu mai ştiu ce să crea-dă fiindcă sistemul romacircnesc de instrucţiu-

ne şi de educaţie se află icircn derivă de deceniibune şi nimeni dintre cei cu putere de deci-zie nu pare preocupat de redresarea luiPoliticienii se declară europeni icircn lipsă dealtceva dar mai ales de convingeri fermede cunoştinţe de cultură generală şi de cul-tură romacircnească de idealuri de viaţă deproiecte pentru generaţiile viitoare Ca să fiipatriot autentic trebuie să-ţi cunoşti bineţara şi să ajungi astfel s-o preţuieşti Mulţipoliticieni romacircni confundă instituţiileromacircneşti care le taxează ignoranţa şi care-ichiar pedepsesc pentru incompetenţă pen-tru acte antisociale pentru hoţii de tot felulcu ţara şi icircn loc să se icircndrepte icircn urma gre-şelilor lor ajung să-şi urască ţara Dacă nuicircţi iubeşti icircn mod organic şi necondiţionatpatria nu ai cum să le explici tinerilor ceeste patria nu ai cum să fii sincer cu aceştiicircnvăţăcei iar ei simt uşor falsulPatriotismul a fost o vreme confiscat deanumite grupări naţionaliste şi pervertitdar timpul acestor partide şi persoane a tre-cut (cel puţin icircn acest moment nu avem icircnRomacircnia un partid naţionalist de forţă) şitotuşi cei mai mulţi intelectuali se feresc săvorbească despre ţară despre patrie desprespecificul naţional despre valorile noastreCred că Seneca spunea icircn urmă cu douămilenii că el nu-şi iubea ţara fiindcă eramare ci fiindcă era a lui Dacă nu iubim sin-cer ţara asta cu toate ale sale cu doruri cupatimi şi cu uri cu doine şi cu strigături cublesteme şi bdquocodri verzi de bradrdquo nu avemcum să iubim Europa sau omenirea fiindcăbdquopicurii cu strop de strop fac al mărilorpotoprdquo (ca să-l citez pe uitatul şi bdquofacilulrdquoCoşbuc care ştia atacircta cultură germană şifilozofie indică) Din micile şi multele iubirise naşte iubirea cea mare hellip Iar ţara astamerită iubire necondiţionată fiindcă releledin ea nu i se datorează ci ni se datoreazănouă nevrednici cacircrtitori mici la suflet şimari la pretenţii

Ce părere aveţi despre Uniunea Euro peanăVa rezista ca organism politicNu cred decacirct dacă proiectul său ndash bun

icircn principiu dar greşit icircn detalii ndash se varelua şi reface de la capăt pe baze noi maipotrivite Mai mult nu pot spune fiindcă nusunt viitorolog iar istoricii icircn ciuda unei

37

Romacircnia icircncotro

38

Ion Aurel Pop

prejudecăţi răspacircndite nu pot prevedea vii-torul Pot icircnsă ceva important şi adeseaignorat de contemporani pot icircnţelege şigestiona mai bine prezentul tocmai pentrucă au experienţa vieţii trecute iar aceastăviaţă trecută ndash cum vă spuneam ndash a fost pre-zentă pentru cei care au trăit-o atunci cacircndau trăit-o

Au ştiut romacircnii să-şi folosească libertateadupă 1989 sau sunt icircn derivă şi acumNu au prea ştiut decacirct parţial pe felii

Libertatea de care vorbiţi ne-a dat nouăromacircnilor un fel de vertij ne-a copleşit cuademenirea ei cu fascinaţia ei după deceniide control de partid şi de stat asupra tuturormişcărilor noastre Au venit oameni icircnţe-lepţi din Vest sau din icircnchisori ndash romacircni caşi noi ndash ca să ne spună pe romacircneşte ce estelibertatea şi nu i-am icircnţeles sau cacircnd i-amicircnţeles a fost prea tacircrziu Au fost şi alţii carene-au dezorientat cu dezinformările lor şi afost aproape imposibil să alegem gracircul deneghină Nici acum nu ne-am revenit şi nuavem clasă politică nu avem instituţii credi-bile ba mai mult vedem că şi Europa şilumea sunt icircn derivă ceea ce ne tulbură şimai mult făcacircndu-ne să nu mai distingemvalorile de nonvalori şi nici să preţuim şi săconstruim ceas de ceas libertatea autentică

Este democraţia o sintagmă utopicăNu democraţia are valoarea ei icircntr-o

lume de criză a valorilor dar anumiţi lideris-au apucat să compromită democraţia ceeace nu este greu Orice lucru bun ndash dacă nueste păstrat cu grijă ndash se degradează IcircncăPolybios dacă nu mă icircnşel scria acum maibine de două milenii că democraţia poatedegenera icircn anarhie monarhia icircn tiranie şiaşa mai departe Regimurile politice buneau adesea pandante rele şi trebuie pătrate cabdquobibelourile de porţelanrdquo fiindcă altminteriau bdquoexistenţa efemerărdquo (ca să-l parafrazezpe Ion Minulescu) Şi iubirea rău aplicată şigestionată poate ucide fiinţa adorată Eucred că societăţile statornice şi bine consti-tuite au mecanismele şi forţele interne nece-sare pentru a feri democraţia de abuzuri deinstrumentalizări de demagogie de popu-lism Noi nu suntem icircnsă din păcate o ast-fel de societate

Ce icircnseamnă stimate domn adevărul

Adevărul este greu de definit S-au stră-duit generaţii icircntregi de filosofi şi multeşcoli filosofice s-o facă şi nu au dat decacirctsoluţii parţiale fiindcă noi oamenii nuputem ajunge decacirct la soluţii parţiale Mi-arfi mai uşor să definesc adevărul istoric pecare trebuie să-l caute fiecare cercetător altrecutului Cel care are bdquomeseria de istoricrdquo(cum a spus Marc Bloch) este obligat săcaute şi să descopere adevărul adică săreconstituie lumile de odinioară bdquoaşa cumau fostrdquo (după expresia lui Leopold vonRanke) Fireşte nu va reuşi niciodată pedeplin fiindcă ceea ce a fost nu se maiicircntoarce (timpul este ireversibil) dar cu atacircte mai fascinantă căutarea Icircn vreme ce arti-ştii fac lumi uzacircnd de talent şi de imagina-ţie istoricii re-fac lumi folosindu-se deizvoare şi urmărind criteriul adevăruluiTotuşi e bine ca şi istoricii să fie puţinartişti altminteri tot discursul lor rămacircnesec fără sevă nu ajunge la sufletele oameni-lor Reconstituirea lumilor trecute se facepentru oameni şi reprezintă toată experien-ţa de viaţă a societăţii

Revenind icircnsă la adevăr icircn general tre-buie să constatăm că gradul de abstractizareeste mult mai mare După părerea mea ade-vărul este adecvarea cea mai apropiată din-tre realitate şi reflectarea acestei realităţi icircnmintea noastră Atunci cacircnd diferenţa din-tre realitate şi reflectarea sa este mică neapropiem de adevăr Dacă mă icircntrebaţi deadevărul absolut atunci vă spun sigur cănumai Dumnezeu icircl deţine şi nu ni-l revelănouă umililor săi robi Dacă ar face-o icircnsăam icircnceta să mai fim oameni hellip Adevărulca şi dreptatea este foarte important pelumea asta imperfectă dar nici adevărul şinici dreptatea nu au niciun rost fără bunăta-te Ajung să fie concepte seci icircntr-o lumegoală şi obosită Şi vă spune asta un om carea icircncercat să educe multe promoţii de elevişi studenţi şi care se bucură icircncă precum uncopil atunci cacircnd vreunul din foştii icircnvăţă-cei ndash acum om icircn toată firea ndash icirci spune pestradă bdquoVă salut domrsquo profesor Mi-aţi fostdascălrdquo

39

Fragmentecritice

Dumitru MICU

Un panoramic al presei romacircneşti

Dumitru MICU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescu e-mail instcalinescuyahoocom

Articolul de faţă evaluează contribuţiile istoricului literar clujan Mircea Popa icircn domeniul istorieipresei cu precădere a celei din Transilvania Istoria presei literare romacircneşti din Transilvaniade la icircnceputuri pacircnă icircn 1918 (icircn colaborare cu Valentin Taşcu 1980) Presa şi ideea naţională(2002) Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi (2011) Textul se concentrează asupraultimei apariţii vizacircnd bdquopresa de ieri şi de azirdquo icircn care sunt prezentate exhaustiv 19 periodicemajoritatea covacircrşitoare din Ardeal printre publicaţiile cercetate aflacircndu-se bdquoTribunardquobdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo bdquoTribunardquo (Arad) bdquoGazeta de la Turdardquo dar şibdquoConvorbiri literarerdquo şi bdquoViaţa romacircneascărdquo acestea din urmă abordate din perspectivă tran-silvanăIcircn ampla desfăşurare de istorie jurnalistică sunt identificate marile teme ale publicisticii transil-vane Acestea au legătură cu ideea naţională şi voinţa de emancipare a romacircnilor privesc concep-ţia li de rilor de conştiinţă romacircni (intelectuali de prestigiu scriitori ziarişti de frunte) care au ple-dat pentru icircnţelegere şi convieţuire armonioasă dar şi efectele manipulative ale unor publicaţii(rdquoPa triardquo din Budapesta1871ndash1972) icircncercate de cercuri guvernamentale maghiare asupraromacircni lor ar deleni O altă axă de orientări are icircn vedere combaterea exagerărilor cu privire la per-vertirea prin pu rificare a limbii contribuţia presei icircn ceea ce priveşte unificarea şi formarea lim-bii literare (şi a literaturii) participarea la acest fenomen a celor mai prestigioşi dintre scriitoriituturor bdquoprovinciilorrdquo istoricePanoramic jurnalistic icircnmagazinează o cantitate enormă de informaţie şi posedă meritul de pre-zenta interes atacirct pentru istorici pentru filologi cacirct şi pentru publicul larg Icircb ea străbate ca unfir roşu formularea lui Ion Breazu bdquoPresa Transilvaniei a fost timp de un veac laboratorul uriaşal conştiinţei naţionalerdquoCuvinte-cheie Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

This article evaluates the contributions of the literary historian of Cluj Mircea Popa in the fieldof media history especially of the Transylvanian media History of the Romanian Literary Mediain Transylvania from the beginnings till 1918 (in cooperation with Valentin Taşcu 1980) TheMedia and National Idea (2002) Journalistic Panorama The Media of Yesterday and of Today(2011) The text is focused on the last issue envisaging the bdquomedia of yesterday and of todayrdquo inwhich 19 periodical papers are presented exhaustively most of them from Ardeal the studiedpublications including bdquoTribunardquo (Arad) (bdquoTribunerdquo) bdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo(bdquoTransylvania Gazetterdquo) but also bdquoConvorbiri literarerdquo (bdquoLiterary Conversationsrdquo) andbdquoViaţa romacircneascărdquo (bdquoRomanian Liferdquo) the latter being approached from Transylvanian per-spective In the ample development of journalistic history the author identifies the great themes ofTransylvanian publications These are related to the national idea and the Romaniansrsquo will of

Abstract

40

Dumitru Micu

Icircn prodigioasa lui activitate de istoricliterar Mircea Popa acordă un constant inte-res presei Celei literare icircn special dar şicelei de orice alt caracter sau de oricacirct delargă cuprindere Trei dintre cele 19 volumepublicate pacircnă acum (Istoria presei literareromacircneşti din Transilvania de la icircnceputuripacircnă icircn 1918 icircn colaborare cu ValentinTaşcu 1980 Presa şi ideea naţională 2002Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi2011) sunt consacrate istoriei presei cu pre-cădere istoriei prese ardelene

Icircn ultima dintre aceste cărţi 12 din cele19 periodice prezentate exhaustiv au apăruticircn Ardeal Faptul e specificat chiar icircn titluri-le articolelor dedicate unora dintre ele ca dealtfel şi ale cacirctorva dintre cele incluse icircn pre-zentări colective bdquoTribunardquo sibiană Rilul cul-tural al revistei bdquoTransilvaniardquo bdquoGazetaTransil vanieirdquo bdquoTribunardquo de la Arad Momentedin trecutul presei sălăjene romacircneşti Aspecteale presei culturale maramureşene Presa dinValea Jiului Traseu revuistic alba-iulianTradiţii ale presei romacircneşti din Cluj-NapocaPeisaj revuistic bihorean bdquoGazeta de la Turdardquoetc Cacircteva dintre publicaţiile apărute icircnafara Ardealului şi chiar a Romacircniei suntabordate din perspectivă ardeleanăbdquoConvorbiri literarerdquo şi Transilvania Mişcarealiterară din Transilvania şi bdquoViaţa romacircneascărdquoPatria din Budapesta (1871-1972) e denunţa-tă ca bdquoprodus al manipulăriirdquo icircncercate decercuri guvernamentale maghiare asupraromacircnilor ardeleni Descrierea gazetei stu-denţeşti pariziene Romacircnul (1917-1918)include relatări privind participarea aceste-

ia la lupta poporului romacircn pentru icircnfăp-tuirea idealului său naţional

Incursiuni icircn presa ardeleană MirceaPopa operase din motive obiective şi icircnain-te de apariţia lucrărilor citate icircntrucacirct volu-mele sale precedente sunt despre TimoteiCipariu Octavian Goga Ion Agacircrbiceanu şiIlarie Chendi

Intitulată Presă şi naţionalitate prima sec-ţiune a Panoramicului jurnalistic se deschidecu articolul de sinteză Rolul presei dinTransilvania icircn formarea conştiinţei naţionale şia unităţii de neam construit pe două judecăţiconvergente (de realitate şi de valoare icircnacelaşi timp) una enunţată de Iorga icircnAlmanahul presei romacircneşti pe 1926 cealaltăde Ion Breazu icircn Literatura Transilvaniei(1944)

bdquoIstoria ziaristicii ardelene este dupăIorga ce mai frumoasă pagină din istoriaArdealului de o sută şi mai bine de aniicircncoace Filele ei cuprind gacircndirea şi simţi-rea celor mai de seamă bărbaţi pe care i-adat neamul romacircnesc icircn această provincieToţi scriitorii toţi dascălii icircn coloanele ei şi-au depus tot ce-au avut mai curat icircn suflete-le lor şi le-au socotit mai de preţ pentru vre-mea lorrdquo Icircn formularea lui Breazu bdquoPresaTransilvaniei a fost timp de un veac labora-torul uriaş al conştiinţei naţionalerdquoExactitatea acestor aserţiuni nu comportădiscuţii Icircntreaga informaţie depozitată icircncele peste 400 de pagini ale cărţii lui MirceaPopa atestă perfecta lor adecvare la realita-tea obiectivă Pe toată durata existenţei icircnafara hotarelor statale fireşti presa ardelea-

emancipation they refer to the thought of the Romanian leaders of opinion (reputable intellec-tuals writers top journalists) who pleaded for understanding and harmonious living togetherbut also the manipulative effects of some publications (bdquoPatriardquo in Budapest 1871ndash1972) attem-pted by Hungarian governmental circles on the Transylvanian Romanians Another axis of orien-tations envisages the fight against exaggerations regarding the perverting language by purifica-tion the contribution of the media to the unification and forming of the literary language (andliterature) participation in this phenomenon of the most prestigious writers of all historical bdquopro-vincesrdquo Journalistic Panorama collects an enormous quantity of information interesting both for histo-rians philologists and for the wide public Ion Breazursquos words pervade it like a read thread bdquoTheTransylvanian media was for a century the huge laboratory of the national consciencerdquo

Keywords Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

nă romacircnească a contribuit determinativ latrezirea şi dinamizarea conştiinţei naţiona-le condiţie primordială a izbacircnzii icircn luptapentru unirea din 1918 Călimara lui IosifVulcan ndash zicea Goga avacircnd icircn vedere defapt călimările tuturor scriitorilor patrioţi ndashbdquoa trasat şi graniţa politică (hellip) Ca pretutin-deni icircn istorie şi la noi condeiul a fost avan-garda tutunuluirdquo Concret precizează auto-rul Panoramicului acţiunea presei romacircneştitranscarpatice a vizat icircn condiţiile apariţieisub stăpacircnire străină patru obiective majo-re cristalizarea limbii literare unitarecomună romacircnilor de pretutindeni dezvol-tarea unitară a literaturii icircn toate ţinuturileromacircneşti adacircncirea caracterului popularal acesteia şi angajarea ei politică

Explicitacircndu-şi specificările MirceaPopa menţionează mai icircntacirci că lupta icircmpo-triva pervertirii limbii prin purism etimolo-gism şi toate celelalte aberaţii latiniste alecacirctorva filologi din Blaj a fost dusă nu doarde cărturari scriitori din vechea Romacircnie cişi de personalităţi şi periodice ardelene Icircnopoziţie cu şcoala blăjeană Telegrafuluiromacircn din Sibiu a adoptat de la apariţia(1876) scrierea fonetică Raliindu-se poziţiei

Convorbirilor literare icircn materie de limbăFamilia Tribuna mai tacircrziu Luceafărulsecundate de aproape toate celelalte publi-caţii din Transilvania au determinat icircnlo-cuirea şi acolo a bdquolimbii greoaierdquo cu cea cres-cută din vorbirea populară bdquomai curată şimai aleasărdquo bdquodulce şi fluidărdquo ridicată princreaţia marilor scriitori la demnitatea delimbă literară Transformarea aceasta nu s-arealizat fără a fi icircntacircmpinat rezistenţă Icircnarticolul Peisaj revuistic bihorean istoriculliterar constată că una dintre publicaţiileumoristice şi satirice din acea parte a ţăriiVulturul bdquoa dus o luptă necurmată icircmpotri-va pocirii limbii a schimonosirii ei cu totfelul de regionalisme sau străinisme Icircnacest sens revista publică parodii bineticluite după graiul franţuzit din Principatesau după cel latinizat din unele cercuri tran-silvănenerdquo

Considerabil s-a resimţit procesul de for-mare unitară a limbii literare şi a literaturiipe tot cuprinsul ţării de pe urma valorifică-rii creaţiei anonime Paginile revistelor luiIosif Vulcan Familia şi Şezătoarea coloaneleTribunei lui Slavici urmate de mai toateperiodicele literare din ţară se deschid pro-ducţiilor populare cu generozitateFolclorul alimenta de altfel literatura cultăicircnsă de la apariţia acesteia Icircn contextulcreşterii accelerate a interesului pentru fol-clor apar autori populari prelucrători demotive folclorice precum Anton PannPetre Ispirescu Ioan Popovici-BănăţeanuIon Pop-Reteganul Petre Dulfu MironPompiliu Virgil Oniţiu

Efecte osmotice a avut icircn condiţiileexpansiunii presei amplificarea şi intensifi-carea relaţiilor culturale literare icircndeosebiicircntre ţinuturile icircntinse de o parte şi alta aCarpaţilor Prin lansarea lui EminescuFamilia a devenit icircncă din timpul apariţieila Budapesta o publicaţie panromacircneascăşi şi-a desăvacircrşit această apartenenţă prinprezenţa icircn spaţiul ei mai ales după muta-rea la Oradea a mai tuturor scriitorilorromacircni de bdquodincolordquo Alecsandri Heliade-Rădulescu Bolintineanu Bolliac HasdeuCreangă Caragiale Duiliu ZamfirescuDelavrancea Vlahuţă chiar MacedonskiAceasta pacircnă la Primul Război Mondial Icircnperioada interbelică nimeni nu mai stă să

41

Un panoramic al presei romacircneşti

diferenţieze scriitorii după originea regio-nală Cotruş Lovinescu AgacircrbiceanuPapilian Pillat Cioran Noica VirgilGheorghiu Ştefan Baciu Eugen IonescuOctav Şuluţiu Anton Holban MirceaDamian apar ca membri ai aceleiaşi bdquofami-liirdquo Numeroşi bdquoregăţenirdquo colaborează şi lacelelalte organe ardelene de publicitate IcircnGazeta Transilvaniei de exemplu alături deCipariu Bărnuţiu Iosif Vulcan IonMaiorescu AT Laurian semnează HeliadeC Negruzzi G Sion icircn Tribuna de la Aradicirci găsim şi pe Sadoveanu Brătescu-VoineştiGacircrleanu Anghel Topacircrceanu Eftimiu Cutimpul situaţia se va generaliza colaborări-le neardelene icircnmulţindu-se inclusiv icircnpublicaţii apărute la marginile teritoriuluiromacircnesc Relevant icircn acest sens e peisajulrevuistic maramureşean Icircn publicaţii caAstra Maramureşului şi Căminul nostru dinSighet Cronica Icircnfrăţirea şi Nord Vestul dinBaia Mare Datina din Satu Mare şi multealtele din alte regiuni pot fi parcurse textede şi despre icircntre alţii N Iorga IonMinulescu Ion Pillat N Davidescu OresteNichifor Crainic Al O Teodoreanu IonelTeodoreanu Barbu Nemţeanu OtiliaCazimir Artur Enăşescu Gh BrăescuDemostene Botez Mihai Codreanu RaduBoureanu Ovidiu Papadima

De colaborarea ardelenilor la presa dedincoace nu e tocmai propriu a vorbiStabilit la Iaşi integrat colectivului Vieţiiromacircneşti Topacircrceanu bdquodevine moldovanrdquoSchimbacircndu-şi domiciliile ardelene GogaIosif devin bucureşteni Cu atacirct mai multTitu Maiorescu Un muntean un moldovanun oltean era icircnainte de 1918 pentru tran-silvăneni bdquofrate din Ţarărdquo prin bdquoŢarărdquo tran-silvănenii icircnţelegacircnd bdquoRomacircniardquo De aicilozinca lor bdquoVrem să ne unim cu TarardquoRegăţenii icircnsă nu voiau bdquounireardquo cuArdealul ci recuperarea lui reintegrarea luiicircn Ţară Icircn consecinţă pentru munteni mol-doveni olteni dobrogeni orice contact cuardelenii era un pas icircn această direcţie Icircncazul concret conlucrarea pe tăracircmul pre-sei ca şi pe oricare altul era un mod alcimentării unităţii spirituale şi sufleteşti aromacircnilor din estul şi vestul CarpaţilorAceasta pacircnă icircn 1918 După aceea prezenţascriitorilor romacircni ciscarpatini icircn reviste

transcarpatine a icircncetat să aibă semnificaţiepolitică păstracircnd-o numai pe cea literară

Posibilitatea unirii statale trainice la nivelstatal fiind condiţionată de conştientizareanecesităţii ei realizarea acestei conştienti-zări implica o cacirct mai largă difuzare a cultu-rii icircn mase Icircn acest scop romacircnii ardeleniluminaţi şi cu dare de macircnă s-au străduitde icircndată ce a fost posibil să procure mijloa-ce de a suscita icircn popor gustul citituluidorinţa de instruire Apariţia primelorperiodice (Ateneul romacircnesc Foaia duminiciiFoaie literară Gazeta de Transilvania) a fostanticipată de construirea unei aşa-zisebdquobibliotecirdquo Biblioteca romacircnească (1821) a luiZaharia Carcalechi Cu timpul asemeneainstrumente de propagare a culturii aveausă apară pe lacircngă organe de presă şi institu-ţii Icircn acelaşi an cu Tribuna Slavici icircntemeia-ză la Sibiu Biblioteca poporală sub al căreigeneric apar o sumedenie de cărţi de formatmodic accesibile oamenilor simpli conţi-nacircnd povestiri şi poezii inspirate din viaţasatelor şi din cea a straturilor urbane de josbasme traduceri

Exemplul slavician e urmat de EneaHodoş care icircn 1899 organizează laCaransebeş Biblioteca Noastră de librăriadin Braşov ce editează romane deSocietatea pentru fond de teatru icircn a căreiBibliotecă teatrală apr desigur producţii degen dramatic O Bibliotecă poporană a luatfiinţă şi sub egida Asociaţiunii transilvanepentru literatura romacircnă şi cultura poporu-lui romacircn (ASTRA) creată icircn 1861 Primulvolum apărut acolo e Povestiri din viaţa ţăra-nilor noştri de Ion Pop-Reteganul I-auurmat cărţi ale unor scriitori ardeleni demărimi diferite de la AP Bănuţ Al CiuraI U Soricu Petre Dulfu Al Lupeanu MelinN Potra Petrescu la Slavici Coşbuc IosifGoga precum şi opere ale unor somităţi dinregat Alecsandri C Negruzzi CreangăAnton Pann Pe lacircngă scrieri literareASTRA edita pentru săteni calendare şialmanahuri Cu timpul avea să tipărească şiopere ştiinţifice Primele ţin de domeniulistoriei al istoriei literare şi al lingvisticii(monografia Tudor Vladimirescu de N IorgaIstoria literaturii romacircne Epoca veche de SextilPuşcariu) şi tot astfel o seamă de volumescrise de icircntre alţii Ion Lupaş N

42

Dumitru Micu

Dobrogeanu C Daicoviciu Anterioarăacestor apariţii este cea a revisteiTransilvania (1858-1889) al cărei cel dintacirciprin redactor a fost bdquoveneratul şi cunoscutulNestor al presei romacircneşti din acea vremeexperimentatul G Bariţrdquo icircnteme ietorulperiodicelor Gazeta de Transilvania Foaie pen-tru minte inimă şi literatură Observatorulprin care el bdquoa pus bazele trainice ale jurna-lismului transilvăneanrdquo Una dintre modali-tăţile cultivării prin aceste periodice a senti-mentului unităţii de neam a fost participa-rea la toate sărbătorile scriitorilor romacircni deseamă ardeleni şi regăţeni popularizareaicircn permanenţă a creaţiei lor Icircn acelaşi timpASTRA organiza adunări populare şeză-toriconferinţe reuniuni de tot felul icircnoraşe şi sate de pe tot cuprinsul Ardealuluiefectul acestora fiind bdquoo apropiere continuăde popor şi de doleanţele lui cele mai strin-genterdquo Pe această cale s-au şi stracircns fon-duri pentru Biblioteca şi Muzeul ASTRApentru teatru pentru o şcoală de fete pen-tru un institut tipografic O realizare deose-bită a Asociaţiunii a constat icircn editarea la

Sibiu icircncepacircnd din 1898 a primeiEnciclopedii romacircneşti Aceasta a apărut icircntrei tomuri masive de cacircte circa 1000 depagini fiecare redactor coordonator fiindCornel Diaconovici

Principiul orientativ esenţial fiind icircncreaţia culturală romacircnească de ambelepărţi ale arcului carpatic unirea acest prin-cipiu a inflamat conştiinţele icircn asemeneamăsură icircncacirct acel foc imaterial a topit icircn celedin urmă frontierele nefireşti Starea de spi-rit a intelectualităţii ardelene tinere fascina-tă icircn anii premergători războiului de icircntre-gire de tot ce venea de peste munţi esteedificator exemplificată de Goga icircnFragmente autobiografice bdquoO carte care apă-rea pe acele vremuri era pentru noi maimult decacirct un act literar lua proporţiileunui mare act politic O nuvelă deDelavrancea şi cacircteva pagini din Vlahuţăerau adevărate acte politice care icircntăreaucapacitatea de rezistenţă naţionalărdquo

Voinţa de emancipare naţională pacircnă lasepararea statală de imperiul austro-ungarnu implica icircn concepţia liderilor de conşti-inţă romacircni situarea icircn raporturi de ostilita-te cu naţionalităţile conlocuitoareDimpotrivă Cu orice prilej intelectuali deprestigiu scriitori ziarişti de frunte au ple-dat pentru icircnţelegere pentru convieţuirearmonioasă a romacircnilor cu cetăţenii tuturorcelorlalte grupuri etnice Propagator icircngenere a bunei icircnţelegeri icircntre oamenii deorice limbă Ioan Slavici o introduce canormă de conduită icircn activitatea TribuneiArticole de fond din primele numere aleacestui ziar nesemnate deci aparţinacircndsau oricum angajacircnd răspunderea sadirectorului conţin fraze ca acesteabdquovenind cu inima deschisă sperăm că cuinimi deschise vom fi icircntacircmpinaţi icircndeosebişi din partea colegilor noştri saşi şi a celormaghiari reprezentanţi ai unui popor deoşteni macircndri de firea lor deschisă şiicircndrăzneaţărdquo bdquoVorbim de sincera apropiereicircntre romacircni şi maghiari pentru că parteacea bună şi cu desăvacircrşire mare a poporuluiromacircn o doreşterdquo Aşa gacircndeau toţi tribuni-ştii Ilarie Chendi criticul literar al ziaruluişi numai el pledează icircn spiritul coexistenţeiamicale sub semnătură subliniind icircnsemnă-tatea literaturii icircn promovarea lui bdquoPrin

43

Un panoramic al presei romacircneşti

nimic ndash scrie el ndash nu se poate contribui maisigur la icircnlăturarea prăpăstiilor sufleteştidintre două popoare ca prin literatură Şi ehotăracirct un semn bun al vremii că oameniserioşi de condei ridică chestiunea şi o tăl-măcesc icircn acest modrdquo Trăgacircnd din acestenunţ teoretic concluzia practică fireascăexigentul critic decide bdquoCacirctă vreme existăscriitori maghiari care icircn cadrul literaturiiuniversale icircşi au importanţa lor nu ne vaicircmpiedica nici o rezervă naţională exageratăde a-i ceti şi gustardquo Icircn virtutea acestei con-cepţii Chendi icircntreţine relaţii cordiale cuscriitori maghiari le recenza cărţile ca dealtfel şi ei pe ale sale stimula traducerea icircnTribuna şi icircnalte publicaţii ardelene Icircn gaze-ta lui Slavici apăreau tălmăciri din PetoumlfiMadaacutecs Joacutekai Moacuter Ady Endre icircntre alţiiprintre tălmăcitori număracircndu-se Iosif şiGoga Dintre alte literaturi cea mai bogatreprezentată prin traduceri e rusa Puteau ficitiţi icircn Tribuna Tolstoi Gogol DostoievskiTurgheniev Aceştia se icircntacirclneau icircn coloane-le ziarului cu Bjoumlrsterne Bjoumlrnson BretHarte Božena Nemčova Daudet ZolaSilvio Alphons Pelico Unii dintre aceştia şicacircţiva icircn plus (Balzac Maupassant ZolaProsper Meacuterimeacute Francois Copeacutee GorkiPoe Dickens Sienkiewicz Edmondo deAmicis Grazia Deledda Matilde Seras şa)apar şi icircn Gazeta Transilvaniei şi nu doaracolo

Cultivarea spiritului de coexistenţă paş-nică excludea orice compromis de naturăpolitică vitală orice concesie faţă de falsifi-carea istoriei faţă de politica de discrimina-re naţională Mircea Popa citează articoledin Familia icircn care Vasile Mangra GavrilPop Ion Puşcariu demontează teoria luiRoesler despre originea poporului romacircnmenţionează aprecierea entuziastă a unorlucrări precum Părţi alese din istoriaTransilvaniei de Bariţ Patria romacircnilor dinDacia superioară de Al Papiu-IlarianPopoarele Daciei icircnainte de colonizarea romanăIstoria arheologiei de Odobescu a colecţieiHurmusaki a unor studii de Al Xenopol şiIorga Relevacircnd poziţia revistei icircn momenteistorice importante cercetătorul remarcădemocratismul acesteia icircn relatările desprerăzboiul franco-german din 1870 despreComuna din Paris despre patriotismul afi-

şat icircn timpul războiului nostru pentru inde-pendenţă şi din momentul MemoranduluiMarile personalităţi ale istoriei naţionale ndashmai constată el ndash sunt mereu evocate Darcel mai icircnălţător citat e cel icircn care icircntr-uneditorial din primul an al Tribunei redacţiaicircşi mărturiseşte ritos icircmpărtăşirea năzuinţeiromacircnilor ardeleni de a trăi icircn propriul lorstat

bdquoParte dintr-un popor pe care icircmprejură-rile l-au ajutat să icircntemeieze un stat naţionalla hotarele patriei noastre noi romacircnii dinŢările supuse coroanei ungare avem fărăicircndoială inimile totdeauna calde pentruacest stat romacircnesc căci icircn el e pus centrulfiresc al culturii noastre naţionale Aceastan-o tăgăduieşte nimeni dintre noi şi icircnzadar am tăgădui-o căci nimeni nu ne-arcrede Tot atacirct de puţin tăgăduim că atuncicacircnd nu s-ar pune icircntrebarea dacă am doriori nu ca toţi romacircnii să fie icircntruniţi icircntr-unsingur stat n-am sta cacirctuşi de puţin pe gacircn-duri şi am răspunde că dardquo

Cu tot atacircta curaj a susţinut cauza naţio-nală contribuind la realizarea unirii spiri-tuale şi prin aceasta şi a celei politice adoua Tribună apărută la Arad (1897-1912)sub conducerea lui Ion Russu-Şirianu Icircnpaginile acesteia alături de Coşbuc GogaIlarie Chendi Bogda-Duică Zaharia BacircrsanEmil Isac I Popovici Bănăţeanu PetreDulfu apar Iorga Sadoveanu Brătescu-Voineşti D Anghel Topacircrceanu Eftimiutacircnărul Lucian Blaga Militantă icircn plan poli-tic pentru activism icircmpotriva pasiviştilorcare icircşi exprimau opoziţia faţă de ordineaexistentă prin refuzul de a participa la acti-vitatea parlamentară Tribuna ndash considerăMircea Popa bdquoa pregătit icircntreg contingentulde tineri ca şi atmosfera trebuitoare icircnvederea acţiunii finale pentru realizareaUniriirdquo

Continuacircnd tradiţia primei Tribune cea alui Slavici Tribuna arădeană a predat-oTribunelor următoare celei bdquorenăscuterdquo icircn1915 prin Onisifor Ghibu Gh Popp şi CBucşan al Bucureşti celei bdquoicircnviaterdquo deAgacircrbiceanu la Cluj icircn 1938 celei apărutetot acolo icircn 1940 (Tribuna Ardealului) icircn finecelei de a treia Tribune clujene născută icircn1957 şi icircncă icircn viaţă

44

Dumitru Micu

Icircn două articole asemenea Tribunei eicircnfăţişat şi Luceafărul cel din 1902-1919 şi celdin 1941-1945 Cel de azi icircnfiinţat icircn 1958nu e menţionat avacircnd comun cu preceden-tele două doar titlul Icircn prima serie apărutăla Budapesta continuată la Sibiu sub direc-ţia lui Octavian C Tăslăuanu Luceafăruleste potrivit caracterizării cercetătoruluibdquocea dintacirci şi cea mai modernă revistă lite-rară a Transilvaniei pacircnă la Marea UnirerdquoConsiderată de unii şi la icircnceputurile ei şimai tacircrziu chiar după al Doilea RăzboiMondial un satelit al Sămănătorului (ceea ceprincipalii ei redactori Tăslăuanu GogaAl Ciura negau categoric) această publica-ţie a avut afinităţi cu Sămănătorul precumşi mai ales cu Viaţa romacircnească dar ndash stabi-leşte Mircea Popa icircn consens cu exegeţiianteriori ndash şi-a fixat o direcţie proprie para-lelă cu cea sămănătoristă şi cea poporanistăCeea ce după ultimul exeget bdquodiferenţiazăpoziţia Luceafărului de mişcarea sămănăto-ristă (şi mai tacircrziu de poporanism) esteinsistenţa cu care a reiterat criteriul autono-miei esteticuluirdquo bdquoSusţinacircnd icircn condiţiilespecifice transilvănene literatura realistă deorientare pregnant naţională publicaţia şi-atrasat o linie teoretic deosebită de sămănă-torism şi poporanism printr-un mai decla-rat criteriu estetic şi prin ducerea maideparte a tradiţiilor autohtonerdquo Mutată icircn1919 la Bucureşti revista icircşi lărgea cerculde colaboratori celor de pacircnă atunci alătu-racircndu-li-se icircntre alţii Blaga VoiculescuNichifor Crainic Al Busuioceanu GibMihăescu Emanoil Bucuţa Radu DragneaPrin scrisul acestora mai cu seamă prin arti-colele de atitudine semnate de CrainicBusuioceanu şi Dragnea Luceafărul noteazăMircea Popa preludează orientareaGacircndirii Convergenţa cu estetica gacircndiristănuanţată prin combinarea cu cea revisteiGacircnd romacircnesc se vădeşte şi mai precis icircncea de a doua serie a Luceafărului dirijată deVictor Papilian secundat de D D Roşca şila care colaborează numeroşi tineripoeţiprozatoricritici eseişti dramaturgi deformaţie mai ales tradiţionalistă ca EugeniaMureşan M Beniuc V Copilu-CheatrăZorica Laţcu Aurel Marin Ion SiugariuGrigore Popa Virgil Nistor LucianValeaion Maxim Victor felea dar şi unii

modernişti ca Ion Negoiţescu şi St AugDoinaş membri ai Cercului literar cu acărui Revistă Luceafărul avea să intre icircnpolemică Colaboratorii mai vacircrstnici(Blaga D Popovici D Stăniloae NMărgineanu) publică mai cu seamă studii şieseuri Nu au icircnţeles icircnsă de ce prima seriea revistei e prezentată icircn secţiunea Presă şinaţionalitate iar a doua icircn cea afectată preseiregionale

Convergentă cu poziţia presei ardeleneromacircneşti de directivă este cea a unor publi-caţii care neangajate declarativ slujeautotuşi constant cu mijloacele pe care leaveau la dispoziţie cauza naţiunii lorApărut icircn 1847 la Blaj redactat de TimoteiCipariu Aron Pumnul şi Iosif Many ziarulOrganul luminării a devenit cel mai eficaceorgan de propagare a principiilor iluminis-te democratice şi revoluţionare al ideilorde libertate lansate de Voltaire RousseauLamartine Byron Michelet Ledru-Rollin şialţii icircnsuşite de toţi luptătorii pentru propă-şirea neamului Pentru precizarea sensuluiacestei acţiuni ziarul icircşi fixează titlulnumindu-se după izbucnirea revoluţieiOrganul naţional Icircn 1848 un romacircnSigismund Pop scoate la Pesta gazeta lite-rară Amicul Poporului icircn care publică maiales poezie patriotică şi socială principaliiautori fiind Vincenţiu Babeş AnastasieMarinescu Iacob Bologa P FarchiciGheorghe Deheleanu Ilie Paulescu

O menţiune specială e de acordat reviste-lor lui Nicolae Fekete Negruţu (1846-1890)originar dintr-un sat din judeţul Dej arhi-var vicenotar asesor consistorial al episco-piei greco-catolice din Gherla profesor laPreparandia din acel oraş icircn sfacircrşit proto-pop al Dejului Icircn strădania de a-şi icircndeplinicacirct mai bine sacerdoţiul inimosul preot aicircnceput să scoată bdquofoirdquo Prima apărută icircn1875 e o gazetă bisericească Predicatorulsăteanului romacircn rebotezată icircn 1890 Preotulromacircn Urmează Lumea nouă bdquogazetă serioa-să şi voioasărdquo (1876) Amicul familiei (1878)şi cea mai substanţială Cărţile săteanuluiromacircn (Gherla 1876-1896) care reunindarticole pe probleme economico-socialescrise de oameni de seamă (C A RosettiAxente Sever Aron Densusianu şa) culesede prin periodice şi multă literatură mai cu

45

Un panoramic al presei romacircneşti

seamă poezie patriotică (Alecsandri IosifVulcan Gr H Grandea şa) inspirată derăzboiul pentru independenţă NicolaeFekete Negruţu a fost şi unul dintre mem-brii cei mai activi ai Astrei

Cauza susţinută de presa romacircneascămilitară s-a bucurat ndash demonstrează MirceaPopa ndash de icircnţelegerea şi sprijinul presei arde-lene germane de dinainte de 1848 Nu preadispuşi a recunoaşte originea romană apoporului romacircn istoricii şi ziariştii saşi nuo neagă pe cea dacică dimpotrivă unii mergpacircnă acolo icircncacirct omologacircnd geţii cu goţiiatribuie saşilor ungurilor şi romacircnilor obacircr-şie comună Incitaţi de această presupunerescriitori jurnalişti şi icircnvăţaţi germani mani-festă interes pentru trecutul mai mult saumai puţin depărtat al Transilvaniei pentrupersonalităţi istorice romacircneşti icircn specialpentru Mihai Viteazul culeg şi valorificăliterar legende şi folclor din Romacircnia urmă-resc dezvoltarea culturii romacircneşti traducdin literatura romacircnă Oamenii de afacerisaşi se arată bucuroşi să icircntreţină relaţiicomerciale Admiţacircnd că bdquovalahiirdquo suntbdquolocuitorii cei mai vechirdquo şi majoritari aiTransilvaniei personalităţi ştiinţifice pre-cum publicaţii ca Blaumltter fuumlr Geist Silben buumlr-ger Bote Transilvania şi altele consideră că(citat din ultima) bdquoO naţiune care (hellip) for-mează majoritatea populaţiei şi care suportătoate sarcinile publice icircn mod egal cu celelal-te naţiuni conlocuitoare nu poate fi refuzatăicircn cererile ei de-a obţine drepturi egale (hellip)O neglijare a cultivării acestui popor este unpăcat nu numai icircmpotriva naţiunii valahedar chiar şi icircmpotriva spiritului umanrdquo

Acestea sunt icircn Panoramic jurnalisticprincipalele coordonate ideatice ale conţi-nutului periodicelor ardelene de atitudinemanifest patriotică apărute icircn secolul alXIX-lea şi icircn primele aproape două deceniiale secolului al XX-lea După icircnfăptuireaMarii Uniri problematica avea să fie des-igur alta icircn toate sferele societăţii şi alta vafi icircn consecinţă şi informaţia din periodiceCartea lui Mircea Popa nu cuprinde icircnsănici un articol consacrat integral vreuneiadintre publicaţiile literare icircn limba romacircnăicircnfiripate icircn perioada interbelică trateazăindividual doar două dintre cele născuteicircnainte de 1918 şi bdquoicircnviaterdquo după aceea

Luceafărul şi Cosacircnzeana Ambele dar maiales a doua s-au menţinut estetic pe poziţii-le lor antebelice nu icircnsă fără anumite des-chideri spre arta de expresie modernă IcircnLuceafărul semnează cum s-a văzut Doinaşşi Negoiţescu icircn Cosacircnzeana apare un lungstudiu adevărată monografie a lui IonBreazu despre poezia şi dramaturgia luiBlaga Icircnsă redactorul-şef D I Cucu (codi-rector cacircţiva ani icircmpreună cu CezarPetrescu al Gacircndirii la care Blaga colaborapermanent) declanşează un atac ce se voianimicitor asupra poeziei blagiene conside-rată a nu fi poezie ci bdquomegalomanie intelec-tualărdquo

Nu beneficiază icircn Panoramic de articolseparat nici Gacircnd romacircnesc (bdquoce mai bunărevistă clujeană din epoca interbelicărdquo potri-vit judecăţii cercetătorului dar i se acordămai mult spaţiu icircn articolul Tradiţii ale preseiromacircneşti din Cluj-Napoca) Apărută din 1933pacircnă icircn 1940 sub direcţia lui Ion Chinezuajutat de Ion Breazu şi Olimpiu Boitoşpublicaţia a reunit icircn paginile ei personali-tăţi din toate domeniile culturii precumBlaga Pillat Cotruş Agacircrbiceanu VictorPapilian D D Roşca Eugeniu SperantiaTudor Vianu Mircea VulcănescuConstantin Noica Edgar Papu MihaiBeniuc Emil Giurgiuca (a sprijinit afirma-rea unora dintre cei mai talentaţi prozatoritineri Ion Vlasiu Victor Beneş şi mai alesPavel Dan)

Privilegiate faţă de revistele literare sunticircn Panoramic cacircteva ziare politice apărute laCluj Braşov şi Bucureşti icircn deceniul alpatrulea şi icircn timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial Articolul ce le este consa-crat sub titlul Trei momente ale presei ţărănis-te Corneliu Coposu Constantin Hagea şiVictor Iancu reconstituie colaborarea celornominalizaţi la Romacircnia nouă ţară nouăPatria Dreptatea Ardealul Dacia TribunaTransilvaniei Pămacircntul romacircnesc Tribuna dela Braşov etc bdquoPersonalitate de prim rang avieţii noastre politice post decembristerdquobdquosingura personalitate cu adevărat carisma-ticărdquo din acea perioadă Coposu relevă cer-cetătorul a fost icircnainte de suprimareademocraţiei un ziarist harnic curajos şitalentat adversar inclement al fascismului

46

Dumitru Micu

şi a tuturor formelor de dictatură un luptă-tor icircn stare să-şi dea viaţa pentru convinge-rile sale Citate din scrisul său icirci confirmă şicurajul şi reala vocaţie literară Un vredniccomiliton al său a fost Constantin Hageadirector al gazetelor Ardealul şi VoinţaTransilvaniei Cadru didactic universitar laSibiu Victor Iancu a desfăşurat sub dictatu-ra antonesciană şi icircn anii imediat următorio activitate publicistică intensă icircn spiritdemocratic

Un alt ziar politic din perioada interbeli-că prezentat icircn Panoramic jurnalistic esteGazeta de la Turda Scos la 5 mai 1940 deVasile Iluţiu el a dat expresie imediată dedeznădejdii şi revoltei provocate de eveni-mentele tragice ale anului A declarat ziuaocupării Basarabiei bdquoo zi de doliurdquo iar lacedarea părţii de nord a Ardealului a deve-nit ziarul refugiaţilor ardeleni A descris cuun realism cutremurător atrocităţile de laIp Trăznea Huedin şi deportarea evreilor şia publicat icircn permanenţă versuri şi articolede ardentă atitudine patriotică semnate deicircntre alţii Emil Isac Iustin Ilieşiu Ion ThIlea V Copilu Cheatră Grigore PopaGeorge Popa Gherghinescu-Vania IonApostol Popescu Dimitrie Danciu OvidiuCaledoniu Coca Farago articole de VasileNetea Gabriel Ţepelea Emil Boşca-MălinGeorge Sbacircrcea

Dintre ziarele ivite curacircnd după 23august 1944 două reţin icircn chip mai specialatenţia cercetătorului Romacircnia viitoare şiCurierul sportiv cultural-informativ ambeleapărute la Sibiu respectiv spre sfacircrşitulanului 1944 şi icircn 1945 Manipulată de uni-versitari angajaţi subit icircn slujba regimuluiprosovietic icircn frunte cu ConstantinDaicoviciu Romacircnia viitoare a declanşat oprigoană tenace asupra cadrelor didacticenedispuse la o schimbare imediată la faţăprincipala victimă fiind Onisifor Ghibu

Cealaltă gazetă cuprinde sub titlu atacirctde impropriu multă literatură şi una deexpresie evoluată produsă de Radu StancaIon Negoiţescu Doinaş PimenConstantinescu Magda Isanos şa Pe lacircngăredacţie funcţionează un activ cenaclu ani-mat icircn special de Stanca Regman şi DoinaşPe plan civic Curierulhellip milita pentru

democraţie a cărei expresie supremă ovedea icircn modul de viaţă occidental La 13octombrie 1947 icircnsă el şi-a schimbat orien-tarea brusc transformacircndu-se icircn bdquoorganindependent al democraţiei popularerdquo

Starea jalnică a presei literare icircn perioadaurmătoare integral stalinistă este exempli-ficată prin descrierea Almanahului literar dinCluj Dispariţia acestei publicaţii icircn 1954nu implică schimbări esenţiale bdquoperioadaproletcultistă prelungindu-se icircncă timp decacircţiva anirdquo

Aproximativ o jumătate din ultimulvolum al lui Mircea Popa e acordată publi-caţiilor cu conţinut mai mult sau mai puţinneutru apolitic sau politic icircn modtacitnedeclarat Cam toate periodicele dinPanoramic sunt situate dar nu neapărat icircnconformitate cu un program sau o concepţiemajoritatea revistelor din acţiunile Presaregională Categorii de presă Deschideri europe-ne şi americane sunt grupate icircn funcţie nu deprincipii ci de o apartenenţă oarecareregională profesională naţională institu-ţională sau după genul de preocupări Fienu suscită comentarii discuţii Pur şi sim-plu informează Parcurgacircndu-le aflăm ceperiodice au apărut şi cacircnd icircn cutare ţinutjudeţ sau oraş ce caractere au altele indife-rent de locul apariţiei cine le-a scos cu cemijloace ale cui interese serveau Cu altecuvinte respectivele texte conţin informaţieutilă mai cu seamă de ordin istoric şi istoricliterar Icircn parte informaţia aceasta e des-igur cunoscută unora integral probabilnimănui Cacircţi ştiu că icircn 1904 a apărut icircnŞimleul Silvaniei săptămacircnal Gazeta deduminecă avacircndu-l bdquoredactor responsabilrdquope Ion Pop-Reteganul principal colaboratorpe Emil Isac (sub anagrama I Casu) Nu esingurul periodic sălăjean icircn judeţ au maiapărut o mulţime dintre care Mircea Popareţine una Flori de crin (1932-1936) editatătot la Sibiu cu colaborarea nu doar a unorautori ca Mia Frollo Ovidiu Hulea şi soţiasa Livia Rebreanu-Hulea sora romancieru-lui ci şi a lui Agacircrbiceanu Galaction AlLascarov Moldoveanu chiar Vlahuţă Faţăde marea literatură modernă revista n-aavut icircnţelegere a judecat operele luiRebreanu Camil Petrescu Gib I Mihăescu

47

Un panoramic al presei romacircneşti

48

Dumitru Micu

dintr-o perspectivă icircngust didactică mes-chin moralistă O optică nu mai puţin obtu-ză e cea a revistei Viitorul Mara mureşuluicare publică un manifest stupid icircmpotrivapoeziei lui Blaga Cronica icircn schimb acordăoperei blagiene o preţuire deosebită expri-mată icircndeosebi de poetul şi cronicarul lite-rar Ion Şiugariu Alte reviste maramureşe-ne precum Crainicul Maramureşului AstraMaramureşului Căminul nostru Acţiuneamaramureşană manifestă icircnţelegere pentruarta modernă reproducacircnd poezii deMacedonski Minulescu Aron Cotruş IonPillat Camil Baltazar N Davidescu acor-dacircnd ospitalitate versurilor lui PavelMacedonski fiul poetului RondelurilorArticolul relativ la presa din Valea Jiuluiizbeşte atenţia prin specificarea că fondato-rul şi un timp directorul ziarului minierGazeta Jiului a fost Gh Tătărescu Acesta eprezent acolo cu o piesă de teatru Cacircnd vineviforul

Icircnsă bdquocel mai important şi cel mai longe-viv ziar din Valea Jiuluirdquo a fost icircn opiniacercetătorului Avacircntul (1928-1947)Caracterul ziarului este predominant politi-co-economico-social nu icircnsă fără a conţineşi literatură produsă icircndeosebi de autorilocali dar incluzacircnd şi reproduceri dinArghezi Crainic şi mai ales din autori peri-ferici ca Mircea Dem Rădulescu D IovMihai Lungianu I C Suceveanu Din revis-tele apărute icircntre 1938 şi 1948 prezintă inte-res literar Munţii Apuseni la care colaborea-ză Papilian Virgil Carianopol Aurel MarinOvid Caledoniu Const Virgil GheorghiuEmil Zegreanu Răscruci unde apar IonNegoiţescu Ion Oană (Traduceri din Valeacuteryşi Maetrelin) I D Sacircrbu Gacircnd tineresc icircncare debutează In Brad Ion Rahoveanu IonGheorghe Printre numeroasele publicaţiiieşite icircn secolul XXla Cluj se numără icircnafară de menţionatul Gacircnd romacircnesc şi maiales de Gacircndirea (1924-1944) rămasă pentruscurt timp icircn oraşul natal Răvaşul din 1903al protopopului Dr Elie Dăianu icircn carescriu Iorga Goga Cotruş Agacircrbiceanucotidianele Patria (1919-1938) condus deAgacircrbiceanu şi Voinţa icircn ale căror redacţii alucrat Blaga şi icircn care mai semnează CezarPetrescu Gib Mihăescu Radu Dragnea I

CucuInteresante date de mică istorie literară

se pot spicui din ceea ce Panoramicul dezvă-lui cu privire la categoriile de presă Presasportivă constată cercetătorul icircşi are origi-nea la noi icircn reviste cu finalitate educativă(inclusiv icircn ceea ce priveşte igiena) caMama şi copilul fondată icircn 1865 de MariaRosetti care semnalează importanţa gim-nasticii icircn dezvoltarea organismului şiHigiena şi şcoala a medicului Pavel Vasicicare de asemenea atrage atenţia asupranecesităţii practicării exerciţiilor fizice pen-tru bdquoicircntărirea corpului sănătatea şi dezvol-tarea minţiirdquo Inclusă la icircnceput icircn periodi-ce de mai larg profi (Icoana lumei FamiliaVatra Literatorul) publicistica de naturăsportivă se diversifică unele sporturi obţi-nacircnd periodice specializate Icircn afară degazete ca Şahistul romacircn Romacircnia şahistăRevista hipică Ringul etc apar reviste pre-cum Footbal (1937) scrisă aproape integralde Camil Petrescu Carpaţii subintitulatăVacircnătoare pescuit chinologie la care colabo-rează susţinut Sadoveanu Agacircrbiceanu AlCazaban I Al Brătescu-Voineşti AlLupeanu-Melin Galeria lui Vlaicu Bacircrna icircncare se icircntacirclnesc Arghezi Pillat LovinescuI Teodoreanu I M Sadoveanu DragoşProtopopescu Ştefan Baciu D Stelaru saumai sus menţionatul Curier sportiv-cultural-informativ La publicaţiile sportive indepen-dente se adaugă suplimente sportive aleunor gazete ca Universul şi Vremea

Din bogata presă feministă două publi-caţii Lumina femeii (Cluj 1920-1922) şi maiales Revista scriitoarei (Bucureşti 1926-1943)direcţionată ca şi alte periodice femininede Adela Xenopol fiica istoricului Icircn suma-rele ambelor predomină numeric bărbaţiiFaţă de 12 bărbaţi (icircntre care Iorga SMehedinţi Ion Simionescu EmanoilBucuţa Vasile Bogrea şa) nominalizaţi pelista colaboratorilor primei reviste o singu-ră femeie Elena Văcărescu Pe lis ta a douaproporţia e mai echilibrată dar nu mă rulnumelor feminine notorii e totuşi inferior

Presa cinematografică a luat fiinţă la noiabia icircn anul imediat următor intrăriiRomacircniei icircn Primul Război Mondial primarevistă de specialitate fiind Cinematograful

Următoarele apariţii pacircnă icircn 1947 sunt icircnPanoramic doar enumerate Icircn ceea ce pri-veşte presa teatrală cartea lui Mircea Popale stabileşte doar pe cele din Ardeal Primuldemers icircn această direcţie s-a produs icircn1901 icircn Şimleul Silvaniei unde s-a tipăritcu mari greutăţi din cauza agresivităţiişovine a autorităţilor locale şi din singurulnumăr realizat nu s-a păstrat nici un exem-plar Prima publicaţie ce n-a pierit icircn faşă eRevista teatrală scoasă bilunar timp de unan (1913-1914) icircn Braşov de Horia PetraPetrescu

Diferită prin natura ei de toate menţiona-tele publicaţii trecută cu vederea de toţi cer-cetătorii anteriori lui Mircea Popa esterevista satirico-umoristică Priculiciu A apă-rut icircn 1872 la Pesta (16 numere) scrisăaproape icircn icircntregime de redactorul şi pro-prietarul ei bănăţeanul Iulian Grozescu(1839-1872) poet prozator folclorist zia-rist trecut prin multe redacţii din ArdealUngaria şi Romacircnia (Concordia Umoristullui Iosif Vulcan Familia aceluiaşi TelegrafulAlbina) icircntemeietor icircn intenţie icircnainte de ascoate Priculiciu a două gazete Speranţa şiPoşta romacircnă bdquordquoDiariu moristicu-satiricurdquoduminical bdquocu multe caricature şi secătu-rerdquo Priculiciu publică bdquopocnituri şi plesni-turirdquo icircn proză şi versuri comice precumacestea bdquoConstituţia maghiară e vestită caamară Căci te scoate afar din ţară Şite-ndeamnă să porneşti Peste munţi laBucureştirdquo

Bogată şi preţioasă informaţie conţin icircnPanoramic jurnalistic articolele consacrateperiodicelor străine apărute la noi icircn secole-le XIX şi XX icircndeosebi celor franceze dirija-te fie de francezi stabiliţi aici (Ulysse deMarsillac J A Vallant Freacutedeacuteric Dameacute etc)fie de romacircni ca Alfred Hefter directorulcotidianului ilustrat de informaţii politiceeconomice şi sociale bdquoLe Moment Journal deBucarest interesant literar mai ales prin por-tretizarea de către Ion Biberi Ionel JianuMargareta Miller-Verghi şi alţi numeroşiscriitori contemporani de la Sa do veanu laMircea Eliade La Iaşi apare icircn 1929-1930sub icircngrijirea profesorului Nicolae Şerbanrevista universitară franco-romacircnă GalliaColaboratori francezi de mare prestigiu

Henri Focillon Paul Hazard FernandBaldens perger Un număr (cel din iunie1930) e dedicat contelui de Saint-Aulaireambasadorul Franţei icircn Romacircnia icircn PrimulRăzboi MondialCa urmare a desfăşurăriiicircn 1927 la Bucureşti a Congresului preseilatine icircn anul următor ia naştere sub direc-ţia lui Henri Helefant Revista hispanică(1928-1930) ce avea să joace un rol impor-tant icircn adacircncirea prieteniei romacircno-spanio-le Instructive date felurite relative la StateleUnite inclusiv la traducerile recente dinliteratura americană concentrează articoluldespre Revista romacircno-americană (1945-1947)din a cărei redacţie făceau parte icircntre alţiiD Gusti Mihnea Gheorghiu PetruComarnescu Ruxandra Oteteleşanu AntonGolopenţia Printre colaboratori se numărăNicolae Mărgeanu grav culpabilizat pentruacest fapt icircmpreună cu alţii icircn perioadastalinistă Revista romacircno-americană a reapă-rut icircn 1998

Icircntre descrierile de publicaţii bdquopanora-miculrdquo din cartea lui Mircea Popa include orelatare succintă a călătoriei unei romacircncedin Carei Otilia Cosmuţa icircn Japonia icircn1901 şi vizita din 1913 icircn Romacircnia a unuiziarist japonez Ihuko Chiba şi două suma-re biografii a ziaristului italian LuigiCazzavillan venit icircn calitate de corespon-dent de presă icircn timpul războiului pentruindependenţă icircn Romacircnia unde s-a stabilitdefinitiv şi a fondat icircn 1884 ziarulUniversul şi a garibaldianului ardeleanAlexandru Bujor autor al volumelorDescripţiunea globului terestru (1869)Rezbelul Franco-teutonic din 1870-1871 (1872)Roma de două ori guvernată şi de două ori pros-tituată (1873) şi icircntemeietor icircn Italia a douăperiodice Propaganda (1872) şi Dacia traiană(1873)

Culegere eteroclită şi nu studiu de sinte-ză cum pare s-o indice titlul Panoramic jur-nalistic e o carte ce icircnmagazinează o cantita-te enormă de informaţie şi icircn consecinţăposedă meritul de a instrui asupra preseiromacircneşti mai ales asupra celei ardelenedin secolul al XIX-lea nu numai publicullarg intelectual ci cu siguranţă chiar şi pemulţi dintre specialiştii istoriei literare

49

Un panoramic al presei romacircneşti

50

Proaspătul septuagenar Ioan Adam autorcu o bogată şi variată bibliografie ndash pestezece volume de studii eseuri cronici maimulte antologii şi ediţii critice icircn primulracircnd cea a operei lui Duiliu Zamfirescu ndash şi-a publicat o parte din textele apărute de-alungul a peste trei decenii icircn două mari coti-diene şi icircn cele mai importante reviste liter-are şi culturale icircntr-o carte apărută laEditura Bibliotheca din Tacircrgovişte intitu -lată Afinităţi selective parafrază cu tacirclc abinecunoscutei sintagme de sorgintegoetheeană via Tudor Vianu Dacă aş lua icircnconsiderare doar adjectivul bdquoselectiverdquopoate i-aş reproşa că unor autori şi cărţilorlor le-a acordat o prea mare atenţie cu atacirctmai mult cu cacirct şi eu sunt adeptul principi-

ului enunţat icircntr-o confesiune a sa bdquoA prac-tica exerciţiul critic icircnseamnă a distinge asepara a alege Scurt spus a selectardquoSubstantivul bdquoafinităţirdquo mă opreşte icircnsă dela un astfel de reproş atacirct timp cacirct eleafinităţile ca şi gusturile nu se discută chiarşi atunci cacircnd e vorba de exerciţiul criticIoan Adam icircnsuşi icircmi dă o replică avant laletre bdquoDin cele cacircteva sute poate o mie destudii eseuri recenzii pe care le-am publi-cat am ales aici doar cacircteva zeci Icircn selec -tarea lor am vădit cum ar fi zis Perpe -ssicius o bdquoparţialitate plină de dragosterdquo

Din prima secţiune a volumului ndashZamfiresciana ndash e de remarcat eseul de isto-rie culturală bdquo Duiliu Zamfirescu bdquoguverna-torrdquo al Basarabieirdquo ce a constituit prefaţa la

Constantin COROIUIoan Adam afinităţile

selective ale cronicarului

Autorul comentează prestaţia de critic de icircntacircmpinare icircntinsă pe cacircteva decenii a lui Ioan Adambazat pe volumul retrospectiv al acestuia Afinităţi selective Sunt remarcate cacircteva dintre schiţelede profil şi cronicile privind mai ales cărţile de debut ale unor autori atunci cacircnd ele au apărutsemnate de Ioan Adam care au trecut proba timpului confirmacircnd prin evoluţiile viitoare ale scrii-torilor icircn cauză intuiţiile judecăţile şi chiar previziunile criticului Este reliefat faptul că deşi scri-se icircn epoci social-politice şi culturale diferite textele publicate acum icircn volum atestă rectitudineaşi profesionalismul criticului şi eseistuluiCuvinte-cheie afinităţi personaj portret biograf exerciţii critice patologie literară amatorism

The author comments on the review activity of Ioan Adam extended over several decades based onthe latterrsquos retrospective volume Selective Affinities The emphasis is on some of the profile sket-ches and chronicles carried out by Ioan Adam especially with regard to the debut books of a seriesof authors books that have stood the test of time the subsequent evolution of such authors confir-ming the intuitions judgements and even the predictions of the critic The author underlines thefact that although written in distinct sociopolitical and cultural periods the texts published in thevolume testifies to the rectitude and the professionalism of the critic and essayistKeywords affinities character portrait biographer critical exercises literary pathology ama-

teurism

Abstract

Constantin COROIU - Scriitor Iași e-mail constantincoroiugmailcom

ediţia bdquoDuiliu Zamfirescu Icircn Basarabiardquorealizată de Ioan Adam şi apărută anterior(2012) Dar icircn acest comentariu mă voi referila bdquoexerciţiile criticerdquo din celelalte douăcapitole ale volumului Planeta criticilor şiRezonanţe şi inducţii deoarece de aceastădată mă interesează reicircntacirclnirea cu cronica-rul cu criticul de icircntacircmpinare Ioan Adamun subtil analist şi diagnostician un comen-tator capabil să pătrundă şi dincolo de fiinţabdquode hacircrtierdquo a autorului operei despre carescrie pentru a depista figura icircn filigran aomului căreia bunul psiholog şi finul por-tretist icirci trasează conturul cu o pregnantăexpresivitate Textele din Afini tăţi selectivedeşi scrise la diferite vacircrste ale lecturii şi icircnmomente diferite ale vieţii culturale şisocial-politice romacircneşti vădesc oremarcabilă unitate de stil de atitudine şiicircntr-un sens larg de metodă E de observatcă Ioan Adam se numără printre criticii dingeneraţia afirmată icircn anii rsquo60 şi rsquo70 ai secolu-lui trecut care nu au nimic important deretractat Mi se pare simptomatic din acestpunct de vedere faptul că el reiterează acumicircntr-o carte texte publicate cu zeci de ani icircnurmă inclusiv icircn ziare ca bdquoScacircnteiardquo sau

bdquoScacircnteia tineretuluirdquo Şi bine face Sunttexte de o ţinută profesională şi moralăireproşabilă care documentează asupravieţii literare din deceniile antedecembristeşi legitimează o dată icircn plus un critic care şi-a respectat talentul şi vocaţia

Spre deosebire de alţi critici din gene -raţia sa Ioan Adam nu s-a limitat nu s-abdquospecializatrdquo icircntr-un anume gen literar Şi-apăstrat mereu proaspătă curiozitatea de citi-tor şi critic profesionist polivalent Omărturisire icircn acest sens mi se pare definito-rie icircn ceea ce-l priveşte bdquoPoezia proza tea-trul critica şi istoria literară istoria şi altedomenii pe care nu le mai enumăr aici m-auatras deopotrivă Cu anii mi-am şlefuittalentul de cititor Nu mai citesc cărţi proas-te Nu mă interesează ecarisajul literar Să-lfacă alţii cărora li se pare că timpul mai arerăbdare Nu mai scriu decacirct despre cărţicare mi-au plăcut m-au pus pe gacircnduri m-au incitatrdquo Să-l aibă oare icircn minte IoanAdam cacircnd vorbeşte de ecarisaj literar peAlex Ştefănescu Tot ce se poate Oricumicircn 1981 cacircnd acestuia icirci apărea a doua cartendash Jurnal de critic evidenţiind cacircteva dincali tă ţile ce atestau talentul autorului IoanAdam observa totodată bdquoAlex Ştefănescunu e un critic dintre cei previzibili vreau săspun că gustul său face uimitoare robinso -nade Cine icircndreaptă bdquoun deget rechizi -torialrdquo spre greşelile lui Ioan Alexandru IonGheorghe Horia Bădescu Mircea HoriaSimionescu Laurenţiu Ulici minimalizacircndastfel copilăreşte valori constituite şi recu-noscute dar rezervă fraze melifere pentruArthur Porumboiu Marin PorumbescuNDCarpen şi Emil Ghiţulescu e negreşitun originalrdquo Alăturarea ca o ironie măicircndoiesc că involuntară Porumboiu-Porumbescu e de tot hazul Dar de reţinutsunt cuvintele bdquocopilăreşterdquo şi bdquooriginalrdquoCriticul a văzut bine A fost confirmat deevoluţia ulterioară a bdquoeternului adolescentrdquocare avea să scrie şi o Istorie a literaturiiromacircne de la 1941 unde o lăsase Călinescupacircnă icircn prezent lucrare vehementcontestată dar şi lăudată impresionantă caobiect date fiind dimensiunile şi iconogra-fia ce amintesc cumva de monumentulcălinescian Show-ul mediatic provocat la

51

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

apariţie - s-ar zice la o privire superficialătot icircn linie călinesciană ndash s-a stins repede caun foc de paie O dovadă icircn plus deşisuperfluă că GCălinescu e din ce icircn ce maimult cu trecerea vremii nu doar imposibilde continuat dar mai ales imposibil deajuns El e mereu undeva icircn viitor Cinealeargă după Călinescu riscă să sucombemult icircnainte de a-l ajunge Icircncacirct para-frazacircnd un celebru vers al lui Beniucurmaşii bdquodivinuluirdquo s-ar putea resemna fărăsă le fie jenă bdquoPe Călinescu noi criticiiromacircni tineri sau bătracircni zadarnicicircncercăm nu-l vom ajungerdquo

Ioan Adam a intuit bine şi evoluţia unorpoeţi şi prozatori tineri sau icircncă tineri darpe deplin afirmaţi la datadatele cacircnd i-abdquoicircntacircmpinatrdquo Un portret al lui AdrianPăunescu este unul dintre multele exemplebdquoAntologată lirica păunesciană esteexcepţională dar are frumuseţea dramaticăa catedralelor pustiite reduse la puraarhitectonică Totalizată imaginea ei e

indecisă minată de o rumoare confuză dincare sunetul marii poezii se aude stinsicircnfundat ca dangătul de clopot dintr-ocatedrală scufundată Conştient el icircnsuşide această antinomie poetul caută de la ovreme o ieşire ce i se apropie şi i se refuzăconcomitent Antologiile (confesii implici-te) icircncearcă să introducă o ordine icircn aceastăAmazonie luxuriantă fie sistematizacircnd-oprin prisma excepţiilor biografice (Viaţă deexcepţii) fie icircnscenacircnd o ruptură radicală cutrecutul o schimbare la faţă indirectproclamată (Poezii de pacircnă azi) Presiuneaantecedentelor fiind enormă renaşte mereubdquohaosulrdquo iniţial Metamorfoza cacirctă este stăicircntreagă la nivelul atitudinii al perspectiveiexistenţiale ce limitează energetismul vita-litatea orgoliul bdquoultrasentimentelorrdquo

Dincolo de limbajul cam preahellip luxu-riant este aici un profil icircn esenţă recognos-cibil şi astăzi după ce au trecut atacircţia ani decacircnd Ioan Adam l-a conturat şi după ceAdrian Păunescu incontestabil un mare

Constantin Coroiu

52

poet şi-a icircncheiat opera (dar aş icircntrebamoromeţian oare şi-a icircncheiat-o)

Lui Ioan Adam icirci reuşesc de minune şiportretele unor autori nu neapărat minoridar oricum cu o mai redusă notorietateUnul dintre ele este cel al lui FlorentinPopescu intitulat pe bună dreptateProdigiosul Florentin fiind vorba de auto-rul a nu mai puţin de 60 de cărţi apărutepacircnă la data (iunie 2011) cacircnd Ioan Adamscria acest text Colegul său de facultate toc-mai publicase volumul Noi portrete icircn peniţăicircn care observă Ioan Adam - bdquoCacircteodată n-are la icircndemacircnă peniţe Klaps sau Reddys şifoloseşte pana de gacircscă tăiată inabil ce lasăpe hacircrtie urme mari uleioaserdquo Industriosulautor devine sub peniţa Klaps a lui IoanAdam un personaj demn de pana unui pro-zator Reproduc un fragment dintr-o evoca-re de un cuceritor umor ce dă seamă şi deatmosfera unei epoci nu doar culturalebdquoFlorentin becher rodat trebuia să se icircnsoa-re icircn sfacircrşit dar aflase că naşul său spiritua-lul poet Titus Vacircjeu nu era cununat reli-gios Sfacircnta taină a căsătoriei nu era decibdquoprimitărdquo Nedelicat (din inocenţă) cunaşul Florentin dă de icircnţeles că acesta şi-arfi temut funcţia de la Radio dacă s-ar fi aflatcă şi-a pus pirostriile cu popă Naşul icircnsu-rat civil de 20 de ani nu trecuse pe lacircngăaltar din două cauze Prima ar fi că la 20 deani cacircnd sacircngele dă icircn clocot nu prea tegacircndeşti la bdquopragmatica sancţiunerdquo a preo-tului Icircn plus pe atunci ca să citez titlulunei cărţi a lui Titus Vacircjeu aproape toatălumea practica bdquodeplasarea spre roşurdquo Adoua ar fi că naşul naşului (un poet decontroversată memorie nu demult plecatdintre noi) icircşi temea el postul de şef al uneireviste pentru copii Aşa că eu şi soţia meaGeta (cununaţi religios din 1973) a trebuitsă reparăm tardiv această hibă L-am aduspe părintele Ştefan din Maia de pe lacircngăFierbinţi şi icircncuiaţi icircn casa lui Titus (netemeam să nu vină Vhellip bdquoceistulrdquo un ofiţerde aviaţie cu atribuţii bdquospecificerdquo) am icircnce-put să ne icircnvacircrtim icircn jurul mesei Era unspectacol ce ne amuza grozav mireleicircncărunţit şi pornit odinioară spre rotunji-mile pacircntecului icircşi purta coroana de voie-vod mireasa şi martorii ne-am stracircns buze-

le pentru a nu bufni icircn racircs cacircnd dintr-un colţal icircncăperii l-am auzit pe mirele in speFlorentin care desculţ ndash nu voia să bdquoicircntine-zerdquo covoarele naşului ndash slomnea teribil defals axionul bdquoIsaiia dănţuieşterdquo şi darăspunsurile cu o perfectă cunoştinţă a tex-tului sacru (Mi-a spus după aia că e băiatde cracircsnic) Evoluam ca francezii dinAvignon tous en rond cacircnd a sunat cineva lauşă şi a trebuit să renunţăm rapid larecuzită nu era Securitatea ci vecinul dejos alarmat de o scurgere de apă RacircdeţiAcum vă dă macircnahelliprdquo

Ori de cacircte ori scrie despre o carte critic-ul icircncearcă şi de obicei icirci reuşeşte şi unportret al autorului fie şi icircn cacircteva liniibazat nu doar pe cartea analizată ci şi pealte aspecte ale scrisului şi persoanei saumă rog personalităţii acestuia M-am referitdeja la profilul pe care i-l schiţează luiAdrian Păunescu Un profil trasat cu macircnăsigură la finele anilor rsquo70 din care aş maireţine o trăsătură care atestă acum icircn pos-teritatea celui mai bacovian poet romacircn cacirctde bine l-a receptat şi l-a definit atunci IoanAdam bdquoRăstignit pe crucea contrariilorPăunescu e o conştiinţă divizată un autor şiun herald tragic icircn acelaşi timprdquo Acelaşi bunochi critic funcţionează şi icircn cazul optze -cistului numărul unu Mircea Cărtărescu alcărui volum Faruri vitrine fotografii icirci rev-ela la apariţie lui Ioan Adam bdquoo marevocaţie lirică un spirit scindat icircntre tragismşi ironierdquo Dacă icircn asemenea texte seilustrează aşa-zicacircnd criticul estet icircn altecomentarii prioritate are istoricul literar şifilologul De o analiză bdquola sacircngerdquobeneficiază (iar aici fiind vorba de o lucrareprin definiţie perfectibilă verbul mi se parecum nu se poate mai potrivit) Dicţionarulbiografic al literaturii romacircne (Paralela 452006) pe care icircl datorăm lui Aurel Sasu IoanAdam apreciază cum se cuvine calitateaacestei opere lexicografice icircnsumacircnd 2301de nume meritele incontestabile ale infati-gabilului şi tenacelui cercetător şi universi-tar clujean dar totodată semnaleazăamendează scăpările lacunele chiar dacăpacircnă la un punct inerente ca şi bdquotratamen-telerdquo nedrepte sau unele abateri de la regu-lile impuse de condiţia unui dicţionar care

53

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

bdquoe totuşi un ghid nu un oracol pithiacrdquoNeiertător este criticul cu erorile de docu-mentare Un exemplu bdquorefuzniculrdquo saubdquorefuznicardquo Ana Selejan nu a realizat cu a saRetorică a vulnerabilităţii ndash bdquoo sintezădocumentară consacrată literaturii epociicomunisterdquo cum se afirmă icircn DicţionarulSasu bdquoci o monografie icircnchinată soţuluisău poetul Radu Selejanrdquo Ceea ce aş zicenu e deloc de neglijat căci nu-i aşa iubireae un lucru foarte mare dar nu asta era bdquoicircnchestierdquo Icircn chestia comunismuluihellip IoanAdam descoperă şi alte vicii de care seresimt acut articolele semnate de unii cola-boratori la impunătoarea lucrare documen-tarea superficială fiind doar unul dar şi celmai important dintre ele Autorii ar trebuisă ţină seama la o eventuală nouă ediţierevăzută şi adăugită a Dicţionarului Sasu şide această observaţie bdquoSelective exageratselective sunt (sub)capitolele rezervatereferinţelor critice Cu puţine excepţii aparmereu aceiaşi şi aceiaşi comentatoriaceleaşi şi aceleaşi reviste (ziarele icircn care auscris cronici critici importanţi din toategeneraţiile sunt ignorate metodic)rdquo

Se citeşte cu interes sporit şi ceea ce scrieIoan Adam despre biografia pe care IonBălu i-a consacrat-o lui GCălinescu laapariţia acesteia icircn urmă cu 30 de aniCriticul subliniază meritele lui Ion Băluautorul şi al unei temeinice BiobliografiiCălinescu (1975) lucrare ce a necesitat omigăloasă şi icircndelungată muncă de cerceta-re ca şi al unui eseu despre etapele creaţieicălinesciene Biografia marelui biograf al luiEminescu şi Creangă este narată cu o privirecalmă comprehensivă echilibrată apersonalităţii tumultuoase a lui Călinescucum observă Ioan Adam bdquoViaţa lui Călinescunu e o hagiografie un ţipăt extatic prelun-git ci mai degrabă o rezumare lucidăscrutătoare a firului unei existenţecontemplată icircn datele sale reale Biograful acitit e vizibil tot ce s-a scris despre viaţa şiopera lui GCălinescu (o mărturiseşte de alt-fel şi singur cu o notă de simpatică infatua-re) a sorbit lacom din toate izvoarele docu-mentare Atacircta n-ar fi fost desigur de ajunsdacă icircn succesiunea icircn sine indiferentă afaptelor n-ar fi inculcat un sens o viziune

ostilă exaltării gratuite Omagiul cel maisincer ce poate fi adus unui autor esteicircnţelegerea iar Ion Bălu dă icircn aceastăprivinţă semne de comprehensiuneobiectivă Fraza lui e calmă banalăeconomicoasă fără tensiuni superficialefrază de romancier versat care ştie săimpresioneze prin severitatea construcţieinu prin fade artificii stilistice Ca Asmodeubiograful pătrunde pretutindeni bdquoştierdquo totsuracircde admirativ ironic complezentmustră din priviri după cum e cazulnotează fidel reacţiile eroului său explicădoctoral (uneori icircntr-un luimbaj psihiatricdezolant) sugeracircnd cu necenzuratăsatisfacţie dedesubturi nebănuite la primavedere Rezultă de aici un Călinescu maicuracircnd terestru un ins dilematic şi iritabilcapricios şi instabil tandru şi agresiv sincerşi bdquojucatrdquo aşadar un personaj bdquoviurdquo şiimprevizibil pe care montajul documentaringenios icircl face credibilrdquo Mai rezultă icircnsăceva din lectura cărţii lui Ion Bălu şi din ceaa cronicii lui Ioan Adam Ceva ce nici măcarnu ne surprinde Şi anume că icircţi trebuiemult curaj să te confrunţi ca biograf (subli-niez ca biograf) cu un personaj atacirct de com-plex Iar din această confruntare Ion Bălu aieşit destul de bine Dar e limpede că o bio-grafie pe măsura staturii lui Călinescu icircncănu avem şi nici nu prea văd cine s-ar puteaicircnvrednici de ea Pentru asta ar fi nevoie deun biograf cu forţa epică a unui HenriTroyat sauhellip a unui alt Călinescu De undesă-i luăm

Ioan Adam scrie admirabil chiar cu oanumită vervă şi despre cărţi depublicistică sau memorialistică Unul dintrecomentariile din această categorie are casubiect volumul Sertarul ScriitoruluiRomacircn al lui Daniel Cristea-Enache volumcuprinzacircnd bdquodialoguri pe hacircrtierdquo realizatede cel ce a debutat icircn 2001 cu bdquoun Concert dedeschidere echivalent cu un amplu recital devirtuozitaterdquo Critic prin excelenţă deicircntacircmpinare interpretul concertului bdquoaicircnvăţat de timpuriu arta adecvării a situăriidecisive bdquoicircn chestiunerdquo refuzacircnd din ins-tinct divagaţiile erudite ocolurile impresio-nisterdquo şi compunacircnd bdquoo rapsodie critică acontemporaneităţii literarerdquo Daniel Cristea-

54

Constantin Coroiu

55

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

Enache este icircn percepţia lui Ioan Adambdquoun orgolios motivat intelectualrdquo trăsăturăcred definitorie a portretului moral-psiho-logic al mai tacircnărului confrate Definitorie şimai mult decacirct lăudabilă fiindcă icircntr-adevăr bdquode modestia celor inteligenţiprofită proştiirdquo cum afirmă pe bună drepta-te Ioan Adam

Cu o participare deosebită nu numaiintelectuală ci şi emoţională criticul scriedespre volumul Pe muchie de hacircrtie alMagdei Ursache o campioană a exerciţiilorde bdquomemorie corectărdquo Ioan Adam pare săse contamineze benefic de verva şi stilul cuaccente pamfletare din acest bdquoexcurs depatologie literarărdquo al eseistei El admirăbdquotensiunea pamfletară violenţa stilizată averbului său vitriolanthellip logica puterea dea aduna icircntr-un tablou icircntunecat dar coe-rent faţetele haosului imediat cu vacircrtoaserădăcini icircn trecutrdquo Un tablou populat demulţi slujbaşi ai contraculturii deneokominternişti care şi-au făcut din mitu-rile romacircneşti icircntemeietoare dar şi din celeale umanităţii ţinte icircn care trag cacircnd şi cumpot Spirit polemic de o ţinută ireproşabilă

pe Ioan Adam icircl indignează de această datăprofund prestaţia unei aşa-zise scriitoarebdquonoua Passionaria a globalismuluirdquo şi ea ocampioană dar a recitirii dramatice dinunghiul bdquoderapajelor sexualerdquo a NouluiTestament Da poate aţi ghicit este vorba deAlina Mungiu despre care tot MagdaUrsache scria nu demult că calcă (lasintenţionat cacofonia) icircn ridicol Ioan Adameste mult mai sever decacirct Magda UrsachebdquoLiteratura acestei bdquodoamnerdquo nu e doarscandaloasă ndash deci n-aş amenda-o pentruicircncălcarea tabu-urilor pentru ateismulbolşevic cu mască occidentală ndash ci e pur şisimplu proastă un conspect trudnic al locu-rilor comune din dramaturgia bdquode dincolordquo

Sub titlul Istorii istorii accidente criticulicirci creionează un profil nu tocmai luminos şilui Neagu Djuvara ndash bdquopovestitor icircnnăscutmai apropiat de şarmul epic al Şeherezadeidecacirct de discursul metodic al istoriculuicare ar vrea să fierdquo Sintagma bdquopovestitoricircnnăscutrdquo de o fină ironie caracterizează icircnacest caz un ficţionar ce poate fi şifermecător atunci cacircnd nu ficţioneazănonşalant istoria romacircnească Icircn Amintiridin pribegie simpaticul bdquoperegrinrdquo pe treicontinente este la el acasă Povesteşte iarnoi chiar şi cei ce nu mai suntem tineri icirclascultăm ca pe un bunic care a văzut şi atrăit multe chiar dacă nu avem cum verificaveridicitatea celor rememorate de el IoanAdam observă icircnsă corect că ceea ce displa-ce icircn poveştile lui Neagu Djuvara bdquoesteavansul pe care-l ia bdquoistoriculrdquo icircn detrimen-tul memorialistului pasul icircnainte al bdquoboie-ruluirdquo scorţos icircn dauna omului de lumeflexibil şi curtenitorrdquo

Istoricul riscă astfel de multe ori icircmipare rău să o spun figură de manelist icircnmaterie chiar dacă cu ştaif bdquoboierescrdquo Estesuficient să citeşti riguros documentateleprecizări corecturi puneri la punct ale luiIoan Adam privind anumite evenimente şipersonalităţi istorice la care se referă ade-seori cu nepermisă lejeritate centenarul pur-tat pe la toate televiziunile radiourile sin-drofiile bdquoacademicerdquo ca să te convingi deamatorismul său graţios Mă icircntreb undesunt istoricii noştri profesionişti pe caretotuşi icirci (mai) avem

56

Susţin de o vreme ce se măsoară icircn cacircte-va decenii că o ţară sau mai curacircnd o civi-lizaţie existentă oricare este luată icircn seamăndash ceea ce revine icircn fapt la acelaşi lucru ndashnumai şi numai atunci cacircnd ajunge să pro-ducă ceva fie o invenţie o nouă tehnologieun fapt sau obiect de artă o operă literarăanterior neicircntacirclnite ca realizări icircn istoriacul turii şi civilizaţiei va deschide un dome-niu cu totul nou icircn ştiinţă sau icircn creaţia deartă ori icircn sfacircrşit face ştiut lumii faptul dea fi constituit terenul apariţiei unei revelaţiivenită dintr-un spaţiu suprauman metafi-zic deschizacircndu-se astfel orizontul unei cu -noaşteri şi credinţe privind universalitatea

fiinţării umane Altminteri cultura civiliza-ţia fiinţarea etnică poate fi oricacirct de impor-tantă dar este văzută doar icircn calitate subsi-diară subordonată unei alte civilizaţiiesenţială pentru dezvoltarea istorică a uma-nităţii şi deci a structurii vizacircnd o tot maiicircnaltă autodefinire a spiritului şi trăirii atacirctde drept cacirct şi de fapt a omului creat spre aaduce icircn lume chipul şi imaginea Divi ni -tăţii Am fost făcuţi după chipul şi asemăna-rea lui Dumnezeu primind calitatea incom-parabilă a libertăţii noastre care spre a neputea realiza cu adevărat icircntreaga potenţia-litate a desăvacircrşirii ne icircncarcă şi cu risculeşecului total icircn deschiderea noastră către

Comentarii

Caius TraianDRAGOMIR

Nedemni desupremaţia unicităţii

Icircn cultura greacă antică icircn cultura şi civilizaţia latină chineză din epoca lui Confucius şi Lao Tzeicircn epoca buddhistă şi icircn alte mari civilizaţii atunci cacircnd se constituie limbile acelor culturi aparşi marile opere filozofice literare şi icircnceputurile ştiinţelor şi eticii fără importante diferenţe icircntreconţinuturile acestora La apariţia noilor limbi ndash italiană franceză engleză germană romacircnă etcndash fenomenul se repetă la un nivel conceptual la un nivel superior ca amploare a detaliilor şi rafi-namentului dar mai limitat ca universalitate Pe această cale maximumul lirismului este exprimaticircn poezia lui Mihai Eminescu autorul definitoriu al civilizaţiei romacircneCuvinte-cheie limbaj civilizaţie cultură lirism

In the Greek culture in Antiquity in the Latin civilization Chinese ndash in the period of Confuciusand Lao Tze ndash in the time of Buddha and in other great civilizations when the languages were con-stituted including the abstract concepts the philosophy sciences at their beginnings the ethicswere established When the new languages were formed ndash Italian French English German finallyRomanian etch ndash the phenomenon takes place once again even if not at the same level of universa-lism On such a way the maximal lyricism is expressed in the Mihai Eminescursquos poems- the poetryof the author representing the spirit of Romanian civilizationKeywords language civilization culture lyricism

Abstract

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat fost ministru fost ambasador al Romacircniei icircn Frana e-mailctdragomiryahoocom

icircmplinire şi bine Civilizaţiile greacă antică romană-lati-

nă egipteană antică babiloniană ebraicăsau chineză hindusă japoneză arabă darşi civilizaţiile mai noi ndash italiană francezăhispanică germană engleză olandezărusă scandinavă turcă ori aparţinacircnd altorlumi decacirct aceea euro-afro-asiatică precumaceea aztecă maya inca au fiecare dintreele dar şi unele diferite de cele menţionateaici contribuţii absolut specifice la culturaşi istoria umanităţii contribuţii fără de caredefinirea de sine a omului ar fi sărăcită pacircnăla a nu mai fi posibilă Este imposibil deicircncercat a trasa fie şi oricacirct de succint lanivelul minim acela al nucleului centralspecific fiecăreia dintre contribuţiile datora-te de istoria universală civilizaţiilor menţio-nate aici de altfel ar fi şi inutil icircntrucacirctaproape orice ar putea realiza cel puţin uninventar general incluzacircnd valorile aduse icircn

lume pe toate continentele prin inovaţiile icircncunoaştere creaţie şi dezvoltare a culturilorcare icircn ansamblul lor alcătuiesc formeazăcultura universală Există icircnsă şi culturinerealizate printr-o ofertă relativă originalăavansată universalităţii vieţii omului pepămacircnt Probabil că răspunsul la aceastăicircntrebare nu are cum fi altfel decacirct negativcacirctă vreme toate etniile popoarele ţărilecivilizaţiile dispun de limbi proprii alcă-tuind familii lingvistice dar care se constitu-ie din limbi distincte chiar dacă avacircnd nurareori icircntre ele remarcabile asemănări Olimbă distinctă are icircnsă totdeauna şi capaci-tate suplimentară specifică de natură săicircmbogăţească spiritul intelectul sau sensibi-litatea umană icircn general Nu este sigur că oastfel de atribuţie culturală poate fi aflată icircncazul tuturor limbilor dar nici excludereaunei astfel de eventualităţi nu poate primi ogaranţie cacirct de cacirct satisfăcătoare

57

Nedemni de supremaţia unicităţii

Contribuţiile specifice fiecărei culturi laansamblul cultural uman icircn dezvoltarea saistorică precum şi la sporirea capacităţicreative omeneşti pot aparţine celor maidiferite domenii ale productivităţii fiinţeiumane Prin apariţia limbajului icircnsă omuldevine propriu zis om tot prin urmărireaprogresului spiritului ca fapt relevabil icircnlimbaj icircn dezvoltarea limbilor se poateajunge mai direct pe de o parte la icircnţelege-rea universalităţii manifestărilor şi trăiriiumane şi pe de altă parte la recunoaştereadisjuncţiilor apărute icircn forma civilizaţiilordistincte ca şi icircn formulele pe care acesteale relevă chiar icircn dezvoltarea modului lorde afirmare icircn unele şi aceleaşi domenii

Dacă se citesc icircn paralel bdquoVechiulTestamentrsquorsquo icircn particular bdquoPentateuhulrsquorsquosau Torarsquorsquo Ghilgameşrsquorsquo Homer - Iliadarsquorsquoşi Odiseearsquorsquo Hesiod - Munci şi zilersquorsquoTeogoniarsquorsquo Fragmentele presocraticilorrsquorsquo(Ediţie Diels Krantz) Platon ndash DialogurileAristotel ndash icircntreaga operă Confucius -Analectelersquorsquo Lao Tse - Tao tő kingrsquorsquoCulegerile de texte buddhiste Vedelersquorsquo seconstată două lucruri simple şi icircn acelaşitimp stupefiante icircn primul racircnd se consta-tă ndash lesne că tot ceea ce este de o importanţămaximă pentru existenţa umană pentrufiinţarea etică a omului icircn oricare dintre arii-le de civilizaţie icircn care icircşi află existenţa pen-tru orientarea eforturilor sale spre apropie-rea de Divinitate ca şi pentru cunoaşterealumii naturale terestre şi universale suntspuse ndash şi scrise icircn texte de o perfecţiuneniciodată apoi depăşită ndash de icircndată ce lim-bajul este suficient dezvoltat spre a acopericu termeni exacţi toate conceptele concreteşi abstracte privind icircntreaga creaţie a tutu-ror celor văzute şi nevăzutersquorsquo Pe o aseme-nea bază un filozof precum AlfredWitehead a putut nota că bdquoicircntreaga filozofieeuropeană constă din icircnsemnări pe margi-nea paginilor lui Platonrsquorsquo Icircn al doilea racircndeste evident oricui face lecturile menţiona-te că dincolo de toate deosebirile care dis-ting filozofia etica principiile care stau labaza metodelor cunoaşterii provenind atacirctdin Occident cacirct şi din Orient ele sunt ela-borate aproximativ icircn aceleaşi epoci istoricesunt expresia egalei structurări a limbilor icircn

care sunt scrise dar mai ales reflectă con-cepţii similare icircn plan filozofic moral psi-hologic social şi icircn cel al principiilor condu-cerii Diferenţa religioasă poate fi deosebitde netă icircnsă ca exemplu ideile şi recoman-dările sociale principiile morale suntextrem de asemănător expuse şi afirmate caobligatorii icircn Pentateuhrsquorsquo icircn bdquoAnalectelersquorsquolui Confucius icircn textele buddhiste precumşi icircn legile lui Solon sau icircn dialogurile plato-nice icircn icircnvăţătura pitagoreică icircn bdquoEticanicomahicărsquorsquoşi bdquoPoliticarsquorsquo lui Aristotel Con -sti tuirea completă a unor limbi ndash greacaepocii antice latina chineza hindi japone-za araba - conduc la elaborarea bazelorprin cipiale proprii gacircndirii umane elevatefundamentelor eticii logicii metafiziciiToate civilizaţiile ulterioare constituitedupă apariţia marilor limbi clasice vor aveadrept drum icircn gacircndirea filozofică icircn mora-

58

Caius Traian Dragomir

59

Nedemni de supremaţia unicităţii

lă estetică baza aşezată pe seama concepte-lor structurate icircn timpul apariţiei limbilorcare au făcut să se definească umanitateaomului

Ce s-a icircntacircmplat icircnsă apoi Evident auapărut noi limbi Cacircnd se poate vorbi icircnsăde apariţia unor noi limbi Numai şi numaiatunci cacircnd respectivele limbi generează iarşi iar exprimarea poetică ndash icircnaintea expri-mării poetice omul este un actor al comuni-cării adesea inferior icircn comunicare icircn raportcu alte fiinţe Omul este om nu atunci cacircndcreează poezie ori cacircnd se exprimă poetic ndashpur şi simplu folosind o limbă apărută prinpoezie Benedetto Croce spune că oriceexprimare umană prin limbaj este poezieicircnsă nu o poezie pură ci una contaminatăde o voinţă pragmatică devenită astfeldeci proză Observacircnd origina limbilor cla-sice constatăm totdeauna icircntacircietatea poezieiicircn primele texte importante Versetele bibli-ce sunt versuri dar adevărata natură poeti-că a bdquoVechiului Testamentrsquorsquo se află neicircndo-ielnic icircn Psalmii Regelui David EdicteleSenatului Romei au avut aproape totdeau-na o formă incantatorie Cum au evoluatlimbile mai noi ndash icircn primul racircnd avem a negacircndi la romacircnă - cele care au apărut dupăce principiile gacircndirii filozofice etice fiziceşi metafizice se elaborează icircn poezia ce aicircnsoţit sau urmat apariţiei numelor datepentru concepte Aceste noi limbi au adop-tat formele poetice icircn calitate de forme pureale exprimării dincolo de creaţia deja reali-zată şi concretizată icircn real a marilor princi-pii oferite dezvoltării nu doar a unei culturici a umanităţii omului Cultura şi civilizaţiaitaliană este cultura şi civilizaţia epocii luiDante Alighieri şi a liricii lui FrancescoPetrarca Civilizaţia franceză parcurge undrum lung al continuei creşteri de labdquoChanson de Rolandrsquorsquo la poezia luiClement Marot a Pleiadei a lui VictorHugo şi ndash de un deosebit impact cultural şide civilizaţie mai mult sau mai puţin pozi-tiv a lui Andreacute Gide Limba germană creea-ză poezie prin Goethe Schiller prin RilkeEvident sunt nenumăraţi poeţi icircn multedintre secolele care jalonează fiecare civili-zaţie dar sunt foarte puţini cei care oferăvaloare universală produsului civilizaţiei

lor pornind de la limba acelei civilizaţii şitot puţini sunt aceia marcacircnd ireversibil icircnmodalitate poetică atacirct civilizaţia cacirct şi cul-tura apartenenţei lor ndash unii conferă substan-ţă existenţei umanităţii ceilalţi dau forma şispiritul nobil al unei existenţe icircn civilizaţiileicircn care ceilalţi cei mai mari au pus icircntreagauniversalitate pe care omul o poate face săfie a sa Creatorii de formă poetică a limbi-lor culturilor şi civilizaţiilor au vizat icircn epo-cile mai vechi dramatismul ca mod poeticde existenţă ndash lirismul a fost prea puţin ovocaţie a omului aparţinacircnd civilizaţiilor decontinuatori ai unor mari icircnaintaşi ndash pre-cum civilizaţia Italiei - ori ale unor stateputernice preocupate de impunerea forţeilor complexe creatoare de ştiinţă de tehno-logii de inovaţia politică şi socială precumFranţa Italia Statele Unite

Civilizaţiei Romacircniei i-au rămas lirismulpentru elevaţia distinsă dar şi pentru pri-mejdiile acesteia Poetul care a inspirat lim-bii romacircne sensul supra-muzical liric afăcut din cuvintele limbii romacircne adevăratesemnale de existenţă lirică a sufletuluiuman este nici nu poate fi discutat acestlucru - Mihai Eminescu S-a spus stupid căar fi un romantic icircntacircrziat icircn realitate sedovedeşte a fi cel mai autentic ndash altfel spuscel mai mare poet liric al unor secoleicircntregi de civilizaţie universală Sub raportliric este inegalabil comparat fie şi cu poeţiicei mai creativi din limbile care au produsvalori maxime ale existenţei umane darsunetul cuvacircntul versul şi poemul luiMihai Eminescu sunt toate lirism icircn stareacea mai pură deci preschimbare a tuturorspuselor limbii sale nu icircn muzică ndash icircn emo-ţie muzicală icircn transformare a exprimăriicuvintelor icircntr-o neoprită continuitate liricăExistă un enorm lirism icircn derularea replici-lor din tragediile ndash mai puţin din comediilendash shakespeariene dar acesta este icircntreruptde nevoia trecerii la schimbul de replici laShakespeare tragedia este tragedie iar liris-mul este decor La Eminescu lirismul estesubstanţa unei forme de existenţăDiscuţiile stupid agresive asupra valoriipoeziei eminesciene nu sunt decacirct frustrarevenită din resimţirea incapacităţii de a per-cepe unicitatea

60

7 Lamentaţia mioarei şi misiuneaspirituală a baciului Revenind la Mioriţavalorile care domnesc la stacircnă sunt viaţacomunitară cooperarea responsabilitateasensibilitatea gentileţea (bdquoDrăguţă mioarărdquobdquoDrăguţule bacerdquo) empatia (bdquoOri eştibolnăvioarărdquo) devotamentul credinţaMioriţa este un discipol fidel care icircncepe săse maturizeze icircncetează să mai manacircnceiarba verde a cunoaşterii hermetice şi icircncepesă bdquocacircnterdquo placircnsul icircnseamnă creaţie ştimde la Eminescu (bdquoDe placircnge Demiurgosdoar el aude placircnsu-şirdquo) şi lamentaţia ei este

o cacircntare elegiacă Icircn cele trei zile icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul pe

drumul creaţiei şi coboară cu el trei trepteale lumii ilustrate de apelativele care oicircnsoţesc icircn baladă bdquoCu lacircnă plăviţărdquoicircnseamnă de culoare alb-argintie (argintuleste una dintre culorile centralităţii şi ale luiHermes care este şi Mercur argintul viu icircngeografia poveştilor noastre există pădureade aramă de argint şi de aur ca metaforeale celor trei lumi) bdquoLaie-bucălaierdquo (cu lacircnaalbă şi cu botul şi extremităţile membrelornegre sau de culoare icircnchisă - la fel ca

Dana LIZAC

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

Misiunea spirituală a baciului-poet este rezumată icircn trei testamente formulate ca trei lecţii pentruMioriţa discipolul ales ca succesor Testamentul pentru ciobani vorbeşte despre relaţia poetului cureceptorii săi şi despre succesiunea icircntr-un lanţ iniţiaticpoetic Testamentul pentru oi ilustreazăpunctul de vedere hermetic şi pune icircn lumină natura paradoxală a existenţeiTestamentul pentrumăicuţa bătracircnă şi portretul icircn alb-negru al ciobanului icircn tinereţe conturează traseul poetului her-metic pe drumul descendent al creaţiei şi pe drumul ascendent al receptării şi cunoasteriirealizăriide sineCuvinte-cheie Alecsandri balada Mioriţa Eminescu cele trei testamente ale ciobanului miori -

tic portretul ciobanului mioritic

The spiritual mission of the Moldavian shepherd-poet is enclosed in his three testaments meant asthree lessons for his chosen disciple Mioritza The testament for the other shepherds speaks aboutthe poetrsquos relation with the critical reception of his poetry and about the rules of succession in a poe-tic and initiatic chain The testament for the sheep illustrates the hermetic point of view and givesan insight into the paradoxical nature of reality The testament for his old mother together with theblack-and-white portrait of the shepherd as a young man traces the hermetic poetrsquos journey alongthe descending paths of creation and the ascending paths of critical reception and selfknowledgerealisationKeywords Vasile Alecsandri the Mioritza ballad Mihai Eminescu the three testaments of the

shepherd in the Mioritza ballad the shepherdrsquos portrait as a young man in the Mioritza bal-lad

Abstract

Dana LIZAC e-mail danalizachotmailcom

ţăruşul de care e priponit calul lui Toma) sereferă la locul icircn care pe drumul mani -festării atmosfera icircncepe să se icircntunece şiopera se icircncheagă (marginea apei şi negrulzăvoi) Baciul o mai numeşte pe Mioriţabdquobacircrsanărdquo - ceea ce trimite la locul ei deorigine şi la acelaşi spaţiu al negrului zăvoi

Dar se mai icircntacircmplă ceva Mioriţa icircncepesă dea dovadă de puteri profetice şi baciul onumeşte bdquonăzdrăvanărdquo năzdrăvan icircnseam -nă icircn mitologia noastră populară şi bdquocare aredarul de a şti şi prevesti ce se va icircn tacircmplardquoMioriţa icircncepe să vadă - fără să icircnţeleagădeocamdată - icircn viitor şi către tăracircmurile dejos icircn valea icircntunecată unde baciul icircşi vaicircntacirclni ucigaşii Lamentaţia icirci pare baciuluiexagerată bdquogura nu-ţi mai tacerdquo o mustră elcu blacircndeţe cum la fel o mustră vocea auc-torială El ştie că icircmplinirea destinului luitrece prin lumea de jos şi deci teama ei estedintr-un punct de vedere inutilă

Pentru cel care a păşit icircn lumea de jospentru poetul hermetic modern stacircnarămasă icircn urmă Arcadia mitică este uni-versul tradiţiei poetice hermetice - şi icircnegală măsură comunitatatea extrem de res-tracircnsă a celor asemenea cu el trăitori pe unnivel de existenţă mai icircnalt decacirct locuitoriicacircmpului de mohor o lume moartă şi vie icircnacelaşi timp care trăieşte icircn timp şi icircn afaralui icircntr-o dimensiune a veşniciei

Mioriţa vrea să-l reţină pe baci icirci cere să-şi cheme apărători - icircn plan poetic să-şi icircntă-rească mecanismele de ocultareicircncifrareastfel icircncacirct secretul să nu poată intra icircnposesia celor nechemaţi

Drăguţule baceDă-ţi oile-ncoaceLa negru zăvoiCă-i iarbă de noiŞi umbră de voiStăpacircne stăpacircneIcircţi cheamă ş-un cacircneCel mai bărbătescŞi cel mai frăţescDin bdquoal umbrei icircntunericrdquo la fel icircl va

implora pădurea pe Eminescu să rămacircnă(bdquoO rămacirci rămacirci la minerdquo) - pădurea icircncare păşesc neauzite bdquoicircn tainărdquo cacircrduri decerbi (animale prin excelenţă hermetice) -

lumea copilăriei a naturii a satului şi a poe-ziei populare unde timpul se confundă cuveşnicia anii bdquose par ca clipe Clipe dulci separ ca veacurirdquo Dar ca şi baciul moldo-vean poetul nu icirci va lua icircn seamă rugabdquoAstfel zise lin pădurea Bolţi asupră-miclătinacircnd Şuieram l-a ei chemare Ş-amieşit icircn cacircmp racirczacircndrdquo

Misiunea baciului se icircntinde dincolo decomunitatea spirituală şi de cercul tradiţieihermetice Poetul nu cacircntă scrie numaipentru cei asemenea cu el - ci duce mesajulZeului către muritori nu numai către păsto-rii cacircmpeni din sate dar şi către cei care tră-iesc mai jos icircn cacircmpul de mohor şi icircn cetă-ţile lui icircntunecate - oamenii bdquonegrirdquo caManea Ungurean şi Vracircncean Icircnsă spredeosebire de Ungurean şi Vracircncean care aucăzut icircn lumea de jos prin păcat Moldovancoboară acolo cu o misiune Datoria luiHermes poetul-păstor este să coboare icircnvăi după oile rătăcite şi icircn prăpăstii dupăoile pierdute fiinţele lipsite de spiritualitateale lumii căzute - şi să le aducă icircnapoi

Muritorii lumii de jos nu pot coboricirc maijos decacirct sunt lumea lor este nadirul creaţieiEi pot să meargă numai icircn sus Cei mai mulţiicircncearcă să se icircnalţe pe căile stracircmbe aleorgoliului şi cupidităţii cei mai mulţi poeţidin lumea de jos scriu pentru a se ex prima peei icircnşişi şi pentru succes cu ceea pre supuneacesta icircn accepţiunea lor Păsto rul are misiu-nea spirituală de a le bdquoicircndreptardquo privireacătre Adevăr către universal către cele eter-ne către principii şi Zei (bdquofericea stirpe fărămoarterdquo cum icirci spun muzele lui Hesiod) - dea le fi călăuză pe drumul de icircn toar cere caree drumul paradisului recacircştigat

Acest drum este drumul receptăriifireşti drumul cunoaşterii Pe acest drumHermes este călăuză pentru că dacă pe de oparte el transmite muritorilor mesajele zei-lor pe de altă parte duce mesajele şi rugilelor către zei şi conduce sufletul prin lumeaumbrelor către lumină Drumul de icircntoarce-re este icircn acelaşi timp şuvoiul de resorbţiela sine a Creatorului icircntr-o mişcare de auto-cunoaştere Nota specifică gacircndirii hermeti-ce este că Zeul Dumnezeu deşi din punctde vedere metafizic distinct de lume arenevoie de lume pentru a se defini pe sine şi

61

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

62

Dana Lizac

de Om pentru a-l recunoaşte icircn ipostaza luide Creator cunoaşterea lui Dumnezeu decătre Om devine cunoaşterea de sine a luiDumnezeu1 La fel şi poetul pentru cărecep torul icirci cunoaşte opera el se auto -cunoaşte există ca Poet creator şi opera luidevine Operă

Icircn lumea modernă poetul hermetic esteun aed un poet-profet venit bdquode susrdquo (şi dinvechime) - care poartă pe faţă o mască depoet profan şi se prezintă icircn lume ca oricaredintre aceştia Oricare receptor poate prinforţe proprii să icircncerce să-i devină succesorPoetul hermetic funcţionează icircn ambelesfere de existenţă şi icircşi poate căuta succesoriicircn ambele dacă icircn sfera tradiţiei are succes -ori direcţi pe care icirci investeşte el icircn suşi icircnlumea profană poate avea succesori care auevoluat prin forţe proprii din acest motivatacirct Mioriţa succesorul ales şi executorultestamentar cacirct şi cei doi ciobani criminalicare icircl vor recepta pe Moldovan icircn lumea dejos sunt priviţi de el ca succesori legitimi

Cei trei sunt chemaţi să-i facă mormacircntulicircmpreună Ungurean şi Vracircncean icircl vorpune icircn groapă Mioriţa icirci va pune fluierelela căpătacirci Nu se ştie icircnsă dacă există şanseca omorul să aibă loc aşa cum e plănuitUngurean şi Vracircncean sunt personaje şterseicircn baladă Ceea ce este cert este faptul cădiscipolul ales este Mioriţa şi baciul carepentru icircnzestrările ei o vede ca succesoricircncepe transmisia Cele trei testamente pecare i le icircncredinţează sunt de fapt trei lecţiilecţia despre transmisia iniţiatică (testa -mentul pentru ciobani) lecţia despre sacrifi-ciul de sine al creatorului icircn creaţie (testa -mentul pentru oi) şi lecţia realizării de sinea creatorului prin sacrificiu de sine (testa-mentul pentru măicuţa bătracircnă)

Deşi par să conţină elemente contradic-torii toate cele trei testamente cu desti -natari diferiţi spun adevărul bdquoSă le spuicuratrdquo bdquoŞi-i spune curatrdquo insistă baciul defiecare dată Icircn felul lui icircncifrat poetul her-metic spune icircntotdeauna Adevărul Icircnsăşi

Tabula Smaragdina text criptic fundamentalpentru tradiţia her metică icircncepe cu cuvin-tele bdquoEste adevărul ade vărat sigur şi fărăputinţă de tăgadărdquo

Testamentul pentru ciobani mormacircntul poetic

S-a discutat mult pe marginea faptului căMoldovan nu opune nicio rezistenţă faţă deideea suprimării lui Poziţia lui văzută cafatalistă a ajuns să fie considerată careprezentativă pentru atitudinea poporuluiromacircn faţă de viaţă Exegeza baladei a pusicircn lumina sensurile mai profunde ale acesteiviziuni existenţiale Mircea Eliade de exem-plu arată că voinţa ciobanului de a-şi trans-figura moartea icircn bdquonuntă misticărdquo icirciicircngăduie să-şi biruie destinul să-i schimbesensul şi să impună un sens icircnsuşi absur -dului existenţei2 Iar Nicolae Steinhardtnotează icircn marginea afirmaţiilor lui EliadebdquoCiobanul săvacircrşeşte o transmutaţie -marea operă a denigraţilor alchimişti - icircşitransformă nenorocirea icircn taină mistică Icircn -fracircnge soarta Dă un sens fast nefericiriirdquo3

Icircn termeni poetici eroul care iese cupieptul gol icircn cacircmp icircnaintea ucigaşilor luieste poetul care bdquoiese icircn lumerdquo se confruntăcu cititorii lui şi se expune receptării criticeSacrificiul lui este un rău necesar şi are unrevers profund pozitiv de receptaredepinde dobacircndirea statutului sau de Poetcu Operă Problema nu este că receptorii icircşiicircnsuşesc secretul operei lui prin crimă prinbdquomoarte cu omorrdquo - ci ceea fac ei cu acestsecret La stacircnă icircn comunitatea spirituală şipoetică toţi membrii sunt devotaţi transmi -terii şi conservării unei cunoaşteri primiteicircn ultimă instanţă de la Zeu La icircncheiereaoperei care presupune moartea poetului eltransmite demnitatea de şef al ierarhieicătre un succesor ales icircmpreună curesponsabilităţile care decurg din ea Icircnlumea modernă icircnsă receptorii activi carerecuperează fără ajutor pe cale livrescă sau

1 Glenn Alexander Magee Hegel and the Hermetic Tradition Cornell University Press Ithaca and London2001 p 10

2 Mioara năzdrăvană icircn De la Zalmoxis la Genghis-Han Editura Humanitas Bucureşti 1995 p 2603 N Steinhardt Jurnalul fericirii Editura Dacia Cluj-Napoca 1992 p 349

63

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

prin pură intuiţie Adevărul din opera unuiicircnaintaş ar dori de prea multe ori să sebucure de statutul şi posesiunile pe care leare un maestru să ocupe un loc de vacircrficircntr-o ierarhie poetică numai pentru a-şi sat-isface icircn ultima instanţă propriul ego

Ceea ce lasă cu limbă de moarte Mol -dovan tovarăşilor săi şi Mioriţei este faptulcă secretul hermetic nu trebuie expus caatare sau folosit icircn interes personal icircn lumeade jos ci pentru a asigura continuitatea tra -diţiei trebuie icircntrupat icircntr-o nouă opera deaceeaşi factură cu cea din care a fost recuper-at o opera hermetică

Care sunt caracteristicile unei astfel deopere Icircn primul racircnd structura care reflectăimaginea hermetică a universului sau trimitela un astfel de model şi pune icircn evidenţăcorespondenţele icircntre cele de sus şi cele dejos icircntre lumea spirituală şi lumea materialăApoi traseul circular sau bdquoicircn buclărdquo pe carese desfăşoară scenariul călătoria eroului sau

mişcarea ideii icircn acest spaţiu La acestea seadaugă o recuzită de imagini şi simbolurihermetice şi tradi ţionale icircmpletite cu sim-boluri proprii din care se articulează viz-iunea poetului Mate rialul acestei opere icirclconstituie cuvintele limbii care trebuieicircnţelese icircn complexitatea lor de conotaţii şilegături de sens şi etimologice (spre deose-bire de bdquovorbelerdquo limbii comune care sefolosesc icircn sens literal) Opera hermetică secaracterizează printr-o expresie icircncifrată cumai multe straturi de semnificaţie - dar şi celpuţin teoretic printr-un anumit nivel deaccesibilitate Icircn straturile exterioare operatrebuie să fie o vorbire bdquope icircnţelesrdquo cumspune Cătălina care să atingă coardelesensibilităţii oricărui receptor indiferent denivelul lui de viaţă şi de educaţie Să-l facă săsimtă că dincolo de ceea ce icircnţelege el existăşi alte sensuri să-l facă să viseze săgacircndească să-şi ridice ochii spre icircnalt Ooperă hermetică autentică e produsul unuiartist impersonal care nu se promovează pe

Relief reprezentacircndu-l pe Hermes cu un berbecşi cu caduceul Secolul III en Ephes

Copie romană tacircrzie după statuia lui HermesKriophoros de sculptorul grec Kalamis (sec V

icircen) Museo Barracco Roma

sine ci bdquoexprimă Ade vă rulrdquo icircn cuvintele luiEminescu care coboară icircn lume cu o misiunespirituală şi aspiră să-şi călău zească recep-torul pe un drum ascendent al cunoaşterii şitransformării Poetul hermetic fiinţează icircntr-o tradiţie este o verigă icircntr-un un lanţ altransmisiei opera lui se leagă de şi valideazăopera unui icircnaintaş - şi este validată la racircn-dul ei de opera unui succesor

Revenind la icircngroparea lui Moldoveandacă trupul său mort sau ipoteticul sicriureprezintă opera lui mormacircntul va fi operasuccesorului o nouă formă materială icircn carese icircnveleşte nucleul dur de conţinut aloperei şi prin care el continuă să trăiască icircntradiţie4

Vacircntul cacircnd a batePrin ele-a răzbateŞ-oile s-or stracircngePe mine m-or placircngeCu lacrimi de sacircngeNoua operă trebuie să asigure dăinuirea

aceloraşi valori (bdquoSă mă-ngroape Aice pe-aproaperdquo) să garanteze continuitate icircn con-ducerea comunităţii (Să fiu tot cu voirdquo)coeziunea acesteia (bdquooile s-or stracircngerdquo)păstrarea secretului (bdquoSă-mi aud cacircniirdquo)mai pe scurt icircntr-o nouă formă să menţinăviu spiritul comunităţii şi al tradiţiei Baciulvorbeşte despre transmisia iniţiatică şi des-pre generaţiile de succesori cacircnd va batevacircntul adică se va rosti duhul Zeului aces-ta va sufla prin fluierele de la căpătacirciul luiMoldovan (icircn opera lui) cacircntecul se va faceauzit icircn opera succesorilor lui (Ungurean şiVracircncean) Oile discipolii icircncepători de lastacircnă icirci vor recunoaşte prezenţa icircn operasuccesorilor şi icirci vor continua mesajul cuadacircncă empatie bdquocu lacrimi de sacircngerdquo vordeveni rapsozi poate

Mesajul Zeului se propagă aşadar (vir-tual) de-a lungul a trei generaţii de succe-sori baciul moldovean - Mioriţa (succesoruldirect) - Ungurean şi Vracircncean Prin conti-

nuarea influenţei poetice şi spirituale de-alungul mai multor generaţii de receptori şisuccesori baciul moldovean devine cu PoetOperă şi Maestru

Testamentul pentru oi nunta cu mireasa neagră

La momentul testamentului problemelereceptării nu sunt relevante pentru oile de lastacircnă care trăiesc icircn Arcadia sau icircn Edenulpoetic de dinainte de cădere Ele nu trebuiesă ştie altceva decacirct că baciul lor a murit demoarte bună din acest motiv el icirci cereMioriţei bdquoiar tu de omor să nu le spui lorrdquoOile nu sunt receptori propriu-zis cu ochiideschisi ci auditori şi transmiţători fărăicircnţelegere - prin adeziune conformitateempatie credinţă

La stacircna lucrurile nu se spun direct şibaciul vorbeşte icircn alegoriiSă le spui curatCă m-am icircnsuratC-o macircndră crăiasăA lumii mireasăCă la nunta meaA căzut o steaSoarele şi lunaMi-au ţinut cununaBrazi şi păltinaşiI-am avut nuntaşiPreoţi munţii mariPăsări lăutariPăsărele miiŞi stele făcliiCeea ce trebuie să icircnveţe Mioriţa din

acest testament pe care trebuie să-l transmi-tă mai departe este să privească realitateadin punctul de vedere hermetic Acestpunct de vedere este situat icircn afara şi deasu-pra contrariilor pe care le icircmbrăţişează icircnsimultaneitate punacircnd icircn evidenţă naturapradoxală a existenţei Creaţia este o nuntă

64

Dana Lizac

4 ldquoMormacircntulrdquo este şi un gen literar produs al Franţei secolului XVII - o culegere de texte de diverseforme poetice pentru a onora memoria unui defunct ilustru parte din ceremonialul funebru Eminescudebutează icircntr-un fel de tombeau poeacutetique - broşura omagială Lăcrămioarele icircnvăţăceilor gimnasisti dinCernauţi la mormacircntul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat icircntr-a 1224 ianuarie 1866 distribuităicircn timpul slujbei de icircnmormacircntare

şi o moarte un proces icircn care creatorul sesacrifică şi se icircmplineşte pe sine icircn acelaşitimp Această moarte-nuntă este altă moartedecacirct moartea prin transmisia iniţiatică(bdquomoartea bunărdquo firească) şi decacirct cea prinreceptare care este bdquomoartea cu omorrdquo

Privită din polul material creaţiaicircnseamnă coboracircrea ideii din sferele abs-tracte icircncarnarea icircntruparea naşterea laviaţă - aşa cum sufletul condus de Hermesstrăbate sferele de sus icircn jos pentru a seicircncarna pe pămacircnt icircntr-o fiinţă omeneascăun nou-născut Atracţia ideii pentru mate-rie dorinţa de expresie este o iubire devo-ratoare pentru spiritul unui artist Nuntaspiritului cu materia icircnseamnă opera ieşi-rea din virtualitate a ideii realizarea mate-rializarea icircnsăşi viaţa

Privind din polul opus spiritual nuntaspiritului cu materia presupune o involuţiecoboracircrea şi degradarea icircnvelirea icircn icircnveli-şuri din ce icircn ce mai dense pacircnă la bdquocoagu-lareardquobdquofixareardquo icircntr-o formă materială com-pactă solidă şi opacă (un obiect o operă)bdquoSoma-semardquo sună un adagiu platonic tru-pul este mormacircnt Poemul scris pe o filă dehacircrtie este mormacircntul ideii opera (icircnansamblul ei corpusul) este cadavrul mor-macircntul poetului Pe drumul de sus icircn jospentru poetul care vine dinspre Adevărideea se opacizează devine de nerecunoas-cut se pierde creaţia este o cădere o decă-dere o degenerare o desfigurare o icircntune-care o icircntomnare o vestejire o uitare unsomn o moarte a ideii icircn materie Materia icircnforma ei degradată icircn stare solidă de ultimicircnveliş material este ţăracircna bdquoa lumii mirea-sărdquo Pentru poet materia este Limba care icircnipostaza ei degradată de vorbire este ulti-mul icircnveliş - şi cel exterior - al unei opere alcărui nucleu ideatic rămacircne icircnvăluit

Steaua care cade la nunta ciobanuluimioritic şi care icircl reprezintă - este aceeaşi cuLuceafărul care se aruncă icircn mare icircmbracăvăluri succesive icircşi confecţionează un per-sonaj un trup un veşmacircnt un chip omască şi coboară trecacircnd pe margineaferestrei (echivalentă cu Poarta Pămacircntului)icircn cămara Cătălinei receptorul lui icircndărăt-nic şi pasiv

Nunta poetului cu limba se petrece icircninteriorul tradiţiei hermetice Naşii suntSoarele şi Luna marile simboluri hermeticepentru principiile Solve şi Coagula Preoţii -vacircrfurile culmile muntoase sunt mariiicircnaintaşi din tradiţia universală (cuvacircntulpreot vine din latinescul presbyter careicircnseamnă om mai icircn vacircrstă icircnaintaş)Nuntaşi sunt copacii siluetele poeţilor dincodrul tradiţiei naţionale Lăutarii - păsăripăsărele - sunt ceilalţi poeţi mai mari şi maimici fiecare cu cacircntecul lui fie ei discipolisuccesori transmiţători rapsozi micipoeti

Icircn loc de flăcări pe făcliile de nuntă ardstele Făcliile icircntăresc simbolistica principii-lor Solve şi Coagula a direcţiilor ascendentăşi descendentă Este vorba despre douăstele deci steaua căzătoare a creaţiei şi aoperei şi steaua urcătoare a receptării auto-cunoasterii şi Operei Aceleaşi două stelevor fi cele două ipostaze ale LuceafăruluiLuceafărul de dimineaţă cel care precedezorile cunoaşterii şi Adevărului - şiLuceafărul de seară cel care marchează cre-pusculul creaţiei şi care mai este denumitbdquoSteaua Ciobanuluirdquo

Despre drumul icircnapoi care duce de lapămacircnt la cer va fi vorba icircn cel de al treileatestament

Testamentul pentru măicuţa bătracircnănunta cu mireasa albă

Cine este măicuţa bătracircnă Măicuţa se prezintă ca o fiinţă dublă Pe

de o parte este o femeie de la ţară carepoartă bracircu Pe de altă parte (ca oricemamă la urma urmelor) - este o ipostază aMumei a zeiţei-Materie Terra Mater GeeaNatura zeita cea mai bătracircnă din care toateau purces - haosul apa primordială mareacare va deveni icircn creştinism Fecioara MariaEa există de dinainte de timp şi de dinaintede lume Icircn sacircnul ei icircncepe să se formeze oreţea de linii de forţă ce vor alcătuicanavaua pe care se va broda manifestareaurzeala şi băteala lumii liniile verticale alecorespondenţelor icircntre sus şi jos şi cele ori-zontale care vor marca treptele lumii sausferele de existenţă De aici atributul zeiţei

65

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

de bdquoCea-cu-bracirculrdquo bracircul ei este cingătoareaVenerei şi Bracircul Maicii Domnului Icircn mani-festare acest bracircu va deveni un pod un racircuun drum pe mare un codru prin care setrece din lumea icircntunecată de jos icircn lumeasenină de sus

Să mai notăm că Maia (icircn mitologiagreacă una dintre pleiade nimfă dinArcadia asimilată de romani cu Terra) estemama lui Hermes Numele ei este icircnruditcu μαῖα (maia) termen de adresarerespectuoasă faţă de o femeie bătracircnă de laμήτηρ (mētērrdquo- bdquomamărdquo) măicuţă cum sespune la noi la ţară Măicuţa ciobanuluiMioritic are o ipostază telurică dar şi unacelestă - ca icircn basmele noastre icircn care subun chip de femeie bătracircnă se ascunde SfacircntaVineri şi dincolo de ea zeiţa Venera dinvechime Firele care alcătuiesc bracircul ei suntşi traseele fiului ei Hermes icircntre cer şipămacircnt

Portretul ciobanului omul alb şi omul negruMăicuţa icirci face un portret fiului literal

este un tacircnăr frumos svelt cu faţa albăochii negri părul negru şi mustaţa blondăFiecare trăsătură e ilustrată printr-ometaforă

Macircndru ciobănelTras printr-un inel Feţişoara luiSpuma lapteluiMustăcioara luiSpicul gracirculuiPerişorul luiPeana corbuluiOchişorii luiMura cacircmpuluiO astfel de combinaţie icircn mod obişnuit

nu există icircn realitate faptul că ciobanul arepărul negru şi mustaţa blondă e un primsemn că portretul e simbolic Icircn icircncercareade a-l descifra să privim prin ochii luiEminescu care va dezvolta aceste trăsăturila eroii lui Pentru el părul negru şi ochiinegri sunt marca gacircnditorului a celui careporneşte din straturile exterioareinferioareale obiectului material (icircntunecat opac) şidesface bdquonegrul giulgirdquo al materiei pentru aelibera ideea luminoasă icircnfăşurată icircn el

Corbul macircncătorul de cadavre pe care icirclvedem icircn unele reprezentări alchimice ciu-gulind ochii şi creierii dintr-un un craniueste emblema etapei nigredo cacircnd cadavrulintră icircn descompunere Icircn ordine poeticăacest personaj este receptorul care icircncepe sădescompună şi să asimileze obiectul operapoetică a icircnaintaşului pentru a elibera din elideea structura corpul de lumină Ade -vărul Opera Ochii negri sunt capacităţilede cunoaştere părul negru - gacircndurilepana corbului - zborul gacircndirii Călin esteun bdquozburător cu negre pleterdquo Arald este unbdquozeu cu ochii negrirdquo Luceafărul icircn a doua saapariţie are părul negru care icirci cade icircn viţepe umeri Gacircnditorul are pentru Eminescuo icircnfăţişare demonică

Pe de altă parte faţa (expresia) şi musta-ţa (aşezată deasupra gurii) - sunt ambelelegate de exprimare de expresie de capaci-tăţile creatoare Omul spiritual creatorulare părul blond la fel cu Luceafărul icircnprima sa apariţie angelică

La o privire mai atentă observăm cămetaforele care exprimă două dintre trăsă-turi se reduc la un model de tip bdquociorchinerdquo(spuma şi mura care sunt conglomerate desfere) - icircn timp ce celelalte două (pana şi spi-cul) se reduc la o schemă de tip bdquobrăduţrdquosau bdquocreangărdquo Două trăsături sunt albe(spuma şi spicul) şi două sunt negre (pana şimura) portretul nu este icircn nici un fel o icircnşi-ruire icircntacircmplătoare de trăsături fizice

Am arătat mai icircnainte că ciorchineleconglomeratul simbolizează fructul rodulbdquocoagulareardquo operei icircn termeni alchimiciCreanga pe de altă parte ca şi copacul - esteun simbol al ramificării al manifestării alcreaţiei - şi un substitut al creatorului

Trăsăturile acestui portret arată decicătre un om negru şi un om alb - şi către oopera neagră şi una albă Fiul măicuţei alMaiei Hermes este şi una şi alta - e unHarap-Alb un poet hermetic care icircndepli-neşte amacircndouă rolurile Pe drumul des-cendent este omul alb (poetul fiinţa spiri-tuală deţinătorul Adevărului) care se cunu-nă la capătul ciclului creator cu mireasaneagră (opera forma materială) Pe drumulascendent este receptorul icircn ascensiuneomul negru care se cunună prin cunoaşte-

66

Dana Lizac

re cu mireasa albă Opera Drumul acestacoincide cu drumul de icircntors al poetuluicare se autocunoaşte şi care devine Poet -omul alb care a devenit negru prin căderemortul icircnmormacircntat icircn operă care icircnvie seicircnalţă şi se cunună cu aceeaşi mireasă albă(Opera) Pe acest drum icircn ipostază deHermes psihopomp poetul icirci este călăuzăreceptorului pe drumul cunoaşterii printenebrele lumii de dincolo spre lumină -aşa cum Luceafărul icircşi conduce receptoriicu gacircndurile lor bdquope mări Răsare şi stră -luce Pe mişcătoarele cărări Corăbii negreducerdquo Pe drumul ascendent receptorul şipoetul drumeţul şi călăuza sunt una

Cu gacircndul la acest drum de icircntoarcerespre eternitate cacircndva icircn romanul său Craiide Curtea Veche hermetistul MateiuCaragiale icircl va face pe Pirgu Mercur spirit-ul lumii de jos icircn cea mai josnică ipostază

(dar bdquoicircndreptatrdquo icircntors din drumul luimergacircnd dandaratelea) călăuza celor treicrai pe drumul morţii şi al veşniciei bdquoŞi ple-cam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune peste bolţi din ce icircn ce mai uriaşe icircngol Icircnaintea noastră icircn port bălţat demăscărici scălămbăindu-se şi schimono -sindu-se ţopăia de-a-ndaratelea fluturacircndo năframă neagră Pirgu Şi ne topeam icircnpurpura asfinţituluirdquo

Prin Operă poetul se ridică la statutul dePoet - şi credem că la aceasta se referăatributul bdquotras printr-un inelrdquo Expresiaromacircnească bdquotras ca prin inelrdquo icircnseamnăzvelt care se icircnalţă graţios Aici credem că evorba de inelul - sau coroana - Operei dese-ori simbolizată icircn reprezentările hermeticede litera O şi de chipul rotund al lunii PrinOperă poetul icircşi dobacircndeşte existenţa caPoet Hyperion Soare pe cerul poeziei

Unde se termină Mioriţa Măicuţă bătracircnăCu bracircul de lacircnăDin ochi lăcrimacircndPe cacircmp alergacircndPe toţi icircntrebacircndŞi la toţi zicacircndbdquoCine-a cunoscutCine mi-a văzutMacircndru ciobănelTras printr-un inel Unde icircşi caută măicuţa bătracircnă fiul Pe

cacircmp ne spune balada Pe care cacircmp - neicircntrebăm Sunt două cacircmpii icircn geografiaMioriţei una icircn cer şi una pe pămacircnt Nupoate să-l caute pe cacircmpia icircntunecată de josicircn lumea materială pe cacircmpul de mohorprintre oamenii obişnuiţi - nici chiar icircnnegrul zăvoi pentru că acolo ciobanul numai e un tacircnăr ciobănel - e matur bogat cuoperă baci şef de stacircnă

Icircl caută deci sus pe cacircmpul ceresc pelunca luminată şi pe plai Măicuţa bătracircnăcare locuieşte icircn centrul lumii caută un fiucare s-a dus ucenic la stacircnă şi nu s-a maiicircntors acasă Noi ştim că a urcat muntele cuo turmă de miei pentru că de acolo l-amvăzut coboracircnd la icircnceputul baladei Zeiţala racircndul ei icircşi caută fiul - Limba Romacircnă icircl

67

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

68

Dana Lizac

caută pe poetul născut din pacircntecele ei prin-tre Poeţii de pe culmi şi icircntreabă dacă prin-tre aceştia este cunoscut şi recunoscut acolounde tradiţia naţională urcă icircn universalprintre brazi şi păltinaşi icircntre ulmii de pecreste ai lui Toma Alimoş bdquourieşii culmi-lorrdquo printre stele bdquoluceferii prietenirdquo ai luiEminescu bdquoveciniirdquo lui icircn eternitate cumzice el către un receptor indiferent bdquomăcunoşteau vecinii toţi tu nu m-ai cunoscutrdquo

Momentul acestei căutări nu este icircnsăacelaşi pentru cele două ipostaze ale mameipoetului Icircn lunca luminată şi pe plaiMăicuţa icircşi caută fiul icircnainte de icircnceputulpropriu-zis al baladei icircnainte de icircnceputulciclului creator cacircnd acesta abia plecase deacasă urcase muntele şi nu devenise icircncăpoet Pe cacircmpia din cer Zeiţa icircşi caută fiul lasfacircrşitul baladei după sfacircrşitul cicluluicreator cacircnd urmează icircncununarea şi con-sacrarea cand poetul e icircnviat icircnălţat dinnou tacircnăr şi bun de mire icircn acest fel finalulbaladei se suprapune peste partea dedinainte de icircnceput iar firul epic se brodea-ză pe un traseu icircn buclă sau icircn spirală

L-a văzut cineva pe copilul pierdut ştiecineva ce s-a icircntacircmplat cu el E cunoscutpoetul recunoscut receptat a devenit Poets-a realizat Răspunsul lui Moldovan este şipentru măicuţă şi pentru Zeiţă a avutnoroc s-a cununat cu o fată de crai pe-ogură de rai - şi da această fată este icircnsăşiOpera Măicuţa va primi vestea cu credinţăşi se va bucura Ea nu trebuie să ştie că fiulei s-a făcut poet şi are soarta poeţilor carenu se mai icircntorc acasă pentru că nu au viaţăpersonală şi pentru care realizarea de sinese clădeşte pe sacrificiul propriei existenţeNu trebuie să ştie că o astfel de cununiestrălucită este icircntotdeauna o cununie post -mortem după icircncheierea operei icircn cer icircnlumea spirituală Nu trebuie să afle despreprima nuntă nunta necesară cu mireasaneagră

Iar la cea măicuţăSă nu spui drăguţăCă la nunta meaA căzut o stea Zeita pe de altă parte nu e interesată de

sacrificiul de sine al poetului Acesta este

numai un preţ firesc pentru dobacircndirea vie-ţii adevărate a vieţii eterne Din sacrificiulde sine poetul bătracircn iese icircnălţat regeneraticircntinerit bdquotransmutatrdquo icircn termeni alchimicimire spiritual cununat cu mireasa lui delumină

Nunta cu mireasa albă va avea loc tot icircnsacircnul tradiţiei hermetice şi va avea aceiaşiparticipanţi ca nunta cu mireasa neagrăSoarele şi Luna vor lipsi icircnsă ca naşi pentrucă icircntruchipacircnd de această dată Poetul şiOpera ei vor fi icircnşişi mirii La nunta cumireasa neagră căzuse o stea La nunta cumireasa albă va urca pe cer o stea Despreaceasta balada nu ne vorbeşte dar ne vor-beşte Eminescu

Icoana stelei ce-a muritIcircncet pe cer se suie

Era pe cacircnd nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e

Steaua este poetul viu icircn acţiuneLuceafărul care bdquotremurărdquo licăreşte pe cerbdquose-aprinderdquo se stinge urcă si coboară icircnipostazele lui de Eosphoros şi PhosphorosLuceafărul de dimineaţă şi Luceafărul deseară - poetul care icircşi indeplineşte neobositmisiunea lui artistică şi spirituală Hermesmesager şi psihopomp zeul cu caduceul şimielul Icoana stelei este chipul lui din eter-nitate cel de Poet cu Operă oprit din lucra-re soare stea rece Hyperion mirele Luniicare la sfarsitul poemului Luceafărul răsareşi ea pe cer bdquoliniştit Şi tremuracircnd din apărdquoCacirctă vreme poetul este viu şi opera e icircnfacere nu se poate distinge coerenţa geo-metria unitatea care constituie Opera - şinici statura adevarată a Poetului Aceastadevine clară numai de la distanţă după ceopera s-a icircncheiat procesul creator a icircncetatşi poetul mort a renăscut prin opereleurmaşilor lui şi s-a icircnălţat la cer Intre unmoment şi altul pot să treacă metaforic miide ani - dar icircn ce icircl priveşte pe Moldovan elare icircn Mioriţa un discipol demn de el asa canunta lui cu mireasa de lumină nu va icircntacircr-zia să se icircntacircmple Şi alţi urmaşi nu voricircntarzia să se ivească la scurtă vreme dupăpublicare copilul Eminescu va citi baladaMioriţa icircn Lepturariul lui Aron Pumnul şiaceastă icircntacirclnire icirci va marca destinul

69

On associe drsquohabitude la biographie et lalitteacuterature de Panaiumlt Istrati agrave lrsquoideacutee drsquoaventu-re ndash agrave laquelle srsquoajoute drsquoune maniegravere plusou moins explicite la suggestion de lrsquoexotis-me et du sensationnalisme Crsquoest lrsquoun desnombreux clicheacutes de la reacuteception critiqueauxquels lrsquoauteur a ducirc faire face degraves le

deacutebut Mais dans lrsquoœuvre de Panaiumlt Istratilrsquoaventure a des significations multiples etprofondes Au delagrave du pittoresque exotiquelrsquoaventure istratienne suppose par exemplelrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et poli-tique (de lrsquoexistence et en mecircme temps dela litteacuterature) Nrsquooublions pas qursquoavant

Bianca BURŢA-CERNAT

Lrsquoaventure politiquede Panaiumlt Istrati

Lucrarea de faţă icircşi propune să aducă icircn atenţie un Panait Istrati icircn a cărui operă aventura are mul-tiple şi profunde valenţe Dincolo de pitorescul exotic aventura istratiană presupune de exempluaderenţa la social şi la politic Trecacircnd icircn revistă diferitele episoade ale bdquoaventurii politicerdquo istratie-ne ndash de la implicarea (icircnainte de Primul Război Mondial) icircn mişcarea sindicală şi de la publicisticasa socialistă de tinereţe pacircnă la decepţia de după icircntoarcerea din URSS ndash vom icircncerca să schiţămcacircteva linii dintre cele ce compun profilul complex al unui dilematic pentru care a opta definitivpentru un drum sau altul echivalează cu un blocaj existenţial mortificant Icircn cazul lui Istratibdquoaventurardquo (implicit aceea politică) nu este o formă de labilitate de inconstanţă o expresie a super-ficialităţii spiritului ci un mod de a asuma complexitatea şi nuanţa un refuz al oricărei simplificăridogmaticeCuvinte-cheie aventura socialistă refuzul dogmatismului literatura şi politicul autenticitate

ficţiune şi non-ficţiune

Notre travail propose lrsquoimage drsquoun Panaiumlt Istrati dans lrsquooeuvre duquel lrsquoaventure a des significa-tions multiples et profondes Au delagrave du pitoresque exotique lrsquoaventure istratienne suppose parexemple lrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et politique (de lrsquoexistence et en mecircme temps de la lit-teacuterature) Agrave force de passer en revue les diffeacuterents eacutepisodes de laquolrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati ndash agravepartir de son adheacutesion au mouvement ouvrier (avant la Premiegravere Guerre Mondiale) et de ses arti-cles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunesse jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour du voyage en URSSndash on va eacutebaucher quelques lignes du profil complexe de cet homme dileacutematique du point de vueduquel opter deacutefinitivement eacutequivaut agrave un blocage existentiel mortifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo(y compris lrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme de labiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais une maniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuance ndash ce quiconduit agrave un refus sans appel de toute simplification dogmatiqueMots-clefs Lrsquoaventure socialiste le refus du dogmatisme la litteacuterature et lrsquoengagement politique

lrsquoauthenticiteacute fiction et non-fiction

Reacutesumeacute

Bianca BURŢA-CERNAT ndash Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo e-mail biancacernat2015gmailcom

drsquoeacutecrire ses premiers reacutecits en prose qui luiont value le succegraves litteacuteraire des anneacutees rsquo20et le prestige de laquoGorki balkaniqueraquo crsquoest-agrave-dire avant de devenir lrsquoauteur de KyraKyralina ou drsquoOncle Anghel Istrati se faitremarquer comme journaliste dans lrsquointer-valle 1906-1916 lorsqursquoil est assez activedans la presse roumaine drsquoorientation socia-liste et notamment dans Romacircnia muncitoareA cette eacutepoque-lagrave il publie environ centarticles couvrant des registres assez varieacutesnotes de presse reportages commentaires agravepartir de diffeacuterents faits divers de la viesociale ou politique portraits deacutedieacutes agravequelques amis du mouvement socialistepamphlets articles poleacutemiques etc Et il estagrave noter que parmi tous ces textes-lagrave il y abeaucoup qui voisinent de pregraves avec la litteacute-rature

On nrsquoa pas assez insisteacute sur la liaison pos-sible entre ces articles de jeunesse (qui aumoins en partie pourraient ecirctre lus commeeacutechantillons en prose) et la litteacuterature fic-

tionnelle ndash ou bien autofictionnelle ndash quelrsquoauteur eacutecrira plus tard Dans le casdrsquoIstrati lrsquoaventure de lrsquoeacutecrivain commencepar lrsquoaventure du journaliste et en deacutepit deses apparentes recircves drsquoeacutevasion sa prosepuise en effet dans le tourment du preacutesentsociale et politique En ce sens je pense qursquoilserait eacutedifiant un exercice de (re)lecture quise proposerait de deacutecoder les enjeux poli-tiques poleacutemiques subversifs de lrsquoaventurelitteacuteraire istratienne En imaginant touteune seacuterie drsquoaventures qursquoil place soit dansun passeacute leacutegendaire soit dans des lieux exo-tiques (au bord de la Meacutediterraneacutee enEgypte en Syrie et ainsi de suite) lrsquoeacutecrivaina cacheacute dans le filigrane de ses reacutecits uncode que jrsquooserais de qualifier comme poli-tique Un tel code srsquoaverre plus eacutevident dansdes romans tels que Les Chardons duBaragan La Maison Thuumlringer ou Le Bureaudu placement tandis que dans autres livresde lrsquoauteur il est plus subtile De ce point devue les narrations aux haiumldouks appartien-nent agrave une cateacutegorie intermeacutediaire ou lesous-texte politique dissimuleacute par une stra-teacutegie de la parabole trahit une heacutesitasionentre lrsquoexplicite (la thegravese) et lrsquoimplicite (lasuggestion)

Par exemple dans le roman Domnitza deSnagov narration ougrave lrsquohistoire et la leacutegendesrsquoentremecirclent le deacuteroulement de lrsquoaction sevoit compliqueacute par une intrigue politiqueLes haiumldouks ne sont plus des heacuteros fabu-leux ils sont devenus des haiumldouksmodernes une sorte drsquoagents secrets qui ensrsquoinfiltrant partout se sont engageacutes dansune action de recrutement drsquoadeptes sui-vant le modegravele des organisations secregravetes delrsquoeacutepoque de 1848 Ces personnages drsquoIstrativivent dans des conditions tregraves semblables agraveun phalanstegravere bacircti selon les regravegles delrsquoideacuteale laquosocieacuteteacute harmoniqueraquo imagineacutee parun utopiste comme Ch Fourier ndash modegraveleque lrsquoon a expeacuterimenteacute drsquoailleurs aussi danslrsquoespace roumain aux anneacutees rsquo30 du XIXegraveme siegravecle (il srsquoagit du phalanstegravere deScăieni) En fait beaucoup drsquoideacutees avanceacuteespar les personnages de Domnitza de Snagovmontrent lrsquoinfluence de Fourier ndash la deacutenon-ciation de la morale traditionnelle et lrsquoaffir-mation de la neacutecessiteacute drsquoune contra-morale

70

Bianca Burţa-Cernat

de mecircme que la plaidoirie en faveur delrsquoeacutemancipation de la femme la descriptiondes rapports drsquoinneacutequiteacute propres agrave unesocieacuteteacute de la laquovoraciteacute geacuteneacuteraleraquo ougrave bienlrsquoutopie drsquoune laquosocieacuteteacute festiveraquo Il ne seraitpas sans inteacuterecirct une analyse de lrsquoutopieistratienne inscrite dans les livre de fictionde lrsquoauteur et eacutegalement dans les diffeacuterentsprises de position du journaliste y comprisune analyse du recul drsquoIstrati dans certainscirconstances devant la maligniteacute de lrsquouto-pie devenue reacutealiteacute historique

laquoLrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati se deacuterou-le agrave travers diffeacuterents eacutepisodes ndash agrave partir deson adheacutesion au mouvement ouvrier (avantla Premiegravere Guerre Mondiale) et de sesarticles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunes-se jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour duvoyage en URSS Ce sont des faits qui com-posent la biographie intellectuelle et le pro-fil complexe drsquoun homme et drsquoun eacutecrivaindu point de vue duquel opter deacutefinitive-ment eacutequivaut agrave un blocage existentiel mor-tifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo (y comprislrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme delabiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais unemaniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuan-ce ndash ce qui conduit agrave un refus sans appel detoute simplification dogmatique Il ne veutadheacuterer agrave rien (et on lui a fait souvent cereproche) puisque toute adheacutesion deacutefiniti-ve risque de mener agrave la peacutetrification de lrsquoes-prit et de la sensibiliteacute autrement dit aufanatisme Vues les circonstances de sa bio-graphie ndash son statut drsquoorphelin pauvre sonenfance et sa jeunesse veacutecues parmi les mar-ginaux de la socieacuteteacute roumaine de lrsquoeacutepoquede mecircme que un peu plus tard lrsquohostiliteacutequi a accompagneacute ses deacutebuts comme jour-naliste et comme eacutecrivain dans la Roumaniebourgeoise et fermement anti-gauchiste ndash ilest probable que Panaiumlt Istrati nrsquoaurait puchoisir que la voie du combat socialisteMais il faut ajouter que le socialismedrsquoIstrati nrsquoa rien agrave faire avec la doctrinesocialiste crsquoest plutocirct une forme drsquohumanis-me drsquoideacutealisme Drsquoailleurs ni le socialismedrsquoun eacutecrivain comme Nikos Kazantzakisamis drsquoIstrati ne semble ecirctre autre choseqursquoun humanisme bien que lrsquooption de

lrsquoeacutecrivain grec soit plus articuleacutee du point devue de la doctrine En tout cas tous les deuxmontrent la mecircme confiance dans lesvaleurs humanistes du socialisme et lamecircme laquomystiqueraquo de lrsquoengagement dou-bleacutee et ndash on doit le souligner ndash mineacutee parune doute presque obsessive propre agrave uncroyant non-dogmatique Tregraves critique agravelrsquoadresse des regravegles et du fonctionnementdu monde bourgeois Istrati srsquoengage eacutegale-ment dans une poleacutemique avec ses cama-rades de combat socialistes lesquels il aver-tit souvent par exemple que lrsquohumaniteacutenrsquoest pas tout simplement partageacutee entre lesriches et les pauvres mais aussi entre lesgens qui du point de vue de lrsquoesprit sontlibres et ceux qui restent en toute situationdes esclaves ndash laquoLrsquoesclave pauvre reste escla-ve mecircme srsquoil devient riche car je ne reacuteduitpoint le terrible problegraveme de la vie agrave uneassiette drsquoharicots tandis que lrsquohomme librereste libre mecircme dans la prisonraquo eacutecrit Istratidans un texte-credo de 1924

Comment est-ce qursquoon a consideacutereacute ndash sur-tout dans lrsquoespace occidentale ndash cette mobi-liteacute de lrsquoesprit de Panaiumlt Istrati apregraves la paru-tion de la Confession pour vaincus (1929) Onle sait bien comme un acte de trahisonApregraves ce moment de tournure les anciensamis litteacuteraires drsquoIstrati qui lrsquoavaient forte-ment soutenu quelques anneacutees auparavantet mecircme le plus important de ses protec-teurs Romain Rolland nrsquoeacutepargnerontaucun reproche agrave celui qui a eu lrsquoaudacedrsquoexprimer ses doutes agrave lrsquoeacutegard de lrsquoutopiesovieacutetique Dans une lettre de 1933 adresseacuteea AG Viatkin Romain Rolland eacutecritlaquoIstrati nrsquoest rien de plus qursquoun eacutecrivain degrand talent qui a un coeur ardent et deacutereacute-gleacute aucune valeur de jugement objectiviteacutenulle un tempeacuterament toujours emporteacutepar ses amours ses haines ses caprices ilest la prou des gens qursquoil rencontre et deseacuteveacutenements Je lrsquoai connu apregraves qursquoil avaittacirccher de se suicider par deacutesespoir jrsquoai eacuteteacutefrappeacute de son geacutenie artistique qui srsquoignoraitje lrsquoai encourageacute agrave eacutecrire et je lrsquoai faitconnaicirctre Il mrsquoa teacutemoigneacute une affectiondeacutebordante et puis apregraves il srsquoest irriteacutecontre moi parce que je condamnais seacutevegravere-ment ce qursquoil a eacutecrit contre lrsquoURSSraquo

71

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

La derniegravere lettre (dateacutee le 28 mars 1935)que lrsquoauteur de Jean-Cristophe adresse agrave sonami renieacute commence par cette phraselaquoNon il nrsquoest pas question que nous nousvoyions maintenant Istratiraquo Pour que leparagraphe ultime close ndash en guise de pierretombale ndash lrsquohistoire drsquoune amitieacute litteacuterairelaquoMalheureux que vous ecirctes quelle folievous tient donc englueacute dans la politique ougravevous ne comprenez rien ougrave vous nrsquoavaisjamais rien compris () Une fois pourtoutes retirez-vous de lrsquoaction Vous nrsquoyfaites que du mal aux autres et agrave vousEcrivez vos reacutecits Sirsquoil est un salut pourvous il ne peut ecirctre que dans lrsquoartraquo Deuxsemaines plus tard le 16 avril 1935 enterreacutedans un cimetier bucarestois Istrati laquose reti-reraquo deacutefinitivement laquode lrsquoactionraquo

Mais au delagrave du laquocas Istratiraquo est-qursquoil estvraiment possible qursquoun eacutecrivain surtoutun eacutecrivain de lrsquoEst srsquoaffirme en Occidenten dehors de toute implication et de toutcontexte politique En quelle mesure le cli-mat politique peut influencer (peut favori-ser ou non) le destin litteacuteraire drsquoun eacutecrivainqui vient drsquoune culture marginaleLrsquoaventure litteacuteraire drsquoun tel eacutecrivain est-elleseacuteparable de lrsquoaventure politique

Je veut mrsquoarrecircter avant de finir ce courtexposeacute sur quelques possibles implicationspolitiques et geopolitiques de la relation (lit-teacuteraire et amicale) eacutetablie entre Panaiumlt Istratiet son protecteur franccedilais (qursquoil considegravereau moins jusqursquoagrave un certain momentcomme un maicirctremagister) RomainRolland Lrsquoun des lieux communs de lrsquoexeacute-gegravese de lrsquoœvre drsquoIstrati est lrsquoobsession de lafigure symbolique du Pegravere surtout du Pegravereabsent et chercheacute comme repegravere existentieltout agrave fait neacutecessaire En particulier la rela-tion entre Rolland et Istrati a eacuteteacute examineacutecomme relation entre le Pegravere et le fils Dansune preacuteface qui accompagne le volume decorrespondance Istrat-Rolland ndash preacutefaceintituleacutee Passion et politique ndash Roger Dadounmet en question ce type drsquointerpreacutetationpsychanalytique

laquoCependant fixer Rolland dans une atti-tude paternelle et Istrati dans une posturefiliale quelque inteacuterecirct reacuteel que puisse offrirce type traditionnel de rapport risquerait

de laisser eacutechapper la dimension la plusforte de la relation Istrati-Rolland qursquoonpourrait qualifier de dimension eacutenergeacutetiqueou passionnelle () Il conviendrait croyons-nous drsquoy relever une dimension fraternelledeacuteterminente agrave la fois pourait-on dire unedimension geacutemeacutellaire (union et compliciteacutedes jumeaux) et une dimension autrementmeurtriegravere celle des fregraveres ennemis Et lafraterniteacute que nous cherchons ici agrave introdui-re est celle de la passionraquo

Dadoun incline agrave voir en Rolland unestructure eacutegalement laquopassionnelleraquo commecelle de son correspondant roumain saufque dans le cas de lrsquoauteur de Jean-Cristophe cette passionnaliteacute mieuxcontrolleacutee se cache derriegravere le masque falla-cieux de la rationaliteacute De ce point de vue larelation des deux eacutecrivains est perccediluecomme symeacutetrique alternant le sentimentde la laquogeacutemeacutellariteacuteraquo et celui de la concurren-ce Mais les ressemblances psychologiquesou spirituelles nrsquoimpliquent pas des statutssociaux ou des positions symeacutetriques agrave lrsquoin-teacuterieur de la relation laquode pouvoirraquo qui preacute-side drsquoune maniegravere insidieuse sur touteacutechange intersujectif On dirait que RogerDadoun ignore les diffeacuterences ndash assez nom-breuses ndash qui seacuteparent les deux eacutecrivains Lasubtile demonstration poleacutemique deDadoun propose comme alternative aumodegravele de la relation entre le pegravere et le fils(relation de subordination et de domina-tion) ndash en fonction de laquelle on a interpreacute-teacute lrsquointerraction entre Rolland et Istrati ndash unmodegravele de la communication laquofraternelleraquoqui impliquerait un eacutequilibre des forcesharmonisation et reacuteciprociteacute conformeacutementagrave une eschatologie de nuance chreacutetienne quipreacutevoit lrsquoinstauration du monde ideacuteal de lafraterniteacute sans clivage Il est vrai qursquoIstratilui-mecircme deacutepeint souvent un tel mondesans classes ou castes agrave lrsquointeacuterieur duquellrsquoantinomie entre les forts et les faibles soitannuleacutee mais il nrsquoen parle pas comme drsquounmonde possible mais comme drsquoun mondedeacutesirable comme drsquoun ideacuteal qui ne doit pasecirctre tout agrave fait mis dans la reacutealiteacute mais ndashtout simplement ndash faire un peu plus suppor-table le Mal et par conseacutequent faire sur-vivre une humaniteacute naturellement impar-

72

Bianca Burţa-Cernat

73

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

faite laquoLa dimension eacutenergeacutetique ou passionnel-leraquo du discours drsquoIstrati dans la correspon-dance entretenue avec Romain Rolland ren-voie vers un sceacutenario plus compliqueacute quecelui drsquoune communion fraternelle (etmecircme laquogeacutemeacutellaireraquo) brouilleacutee par des eacutepi-sodes qui actualisent une adversiteacute latente

Roger Dadoun ignore lrsquoassymeacutetrie dansla relation entre Rolland et Istrati et ainsi ilrefuse drsquoune maniegravere implicite agrave formulerles donneacutees du problegraveme en termes des rap-ports de pouvoir mecircme si le titre de sonanalyse Passion et politique fait semblant dene pas exclure une telle dimensionLrsquoexeacutegegravete eacutevoque les disensions politiquesintervenues entre les deux eacutecrivains apregraves laparution de la Confession pour vaincus ougraveIstrati avoue la neacutecessiteacute de se reacuteorienterlaquovers une autre flammeraquo Mais Istrati etRolland ne sont pas seacutepareacutes ndash comme opourrait le croire ndash seulement par un acci-dent biographique par une option politiqueindividuelle ou par une telle conjoncturehistorique non ce qui les seacutepare est en fait

lrsquoHistoire mecircme ndash lrsquohistoire personnelle eteacutegalement lrsquohistoire collective Car les expeacute-riences drsquoun homme qui vient de lrsquoEst sontsans doute tregraves diffeacuterents par rapport agravecelles drsquoun citoyen occidental Mais les dif-feacuterences ne seraient pas tellement drama-tiques si elles nrsquoimpliqaient en plus unevalorisation discriminatoire du point devue symbolique lrsquoEst repreacutesente la Margedeacutedaigneacutee tandis que lrsquoOccident est leCentre ndash en reconnaissant son infeacuterioriteacute lepremier fait tous les efforts possibles pourque son existence soit reconnue confirmeacuteeleacutegitimeacutee par lrsquoOccident La relation entrelrsquoEst et lrsquoOuest ne peut ecirctre qursquoassymeacute-trique mecircme si parfois la Marge se reacutevolteen demandant la reconnaissance de sonexistence et de son identiteacute et mecircme dans lasituation heureuse drsquoun dialogue accepteacuteEn deacutepit de toute valeur en deacutepit de touteforce de persuasion le succes (ou bienlrsquoaventure) drsquoun eacutecrivain de lrsquoEst ne deacutependpas de ce qursquoil reacuteussit agrave faire mais de lageacuteneacuterositeacute de celui plus fort qui se trouve

dans la situation drsquoaccepter ou de repousserCar crsquoes le Centre qui impose les regravegles Larelation entre Panaiumlt Istrati et RomainRolland srsquoinscrit drsquoune maniegravere exemplai-re dans une narration qui a comme sujetlrsquoaventure de lrsquoEst survivant en marge delrsquohistoire et srsquoefforcant dramatiquement agrave sesyncroniser avec lrsquoOuest et agrave devenir visiblepour un Centre qui deacutecide les regravegles de jeuDrsquoune part du point de vue du marginal ilsrsquoagit dirait-on drsquoun rapport drsquoamour-hainecapable de mettre en fonction (dans lestermes drsquoun Rolland Barthes) un meacutecanis-me du laquodeacutesirraquo constamment frustreacute et parconseacutequent constamment reacuteactiveacute Drsquoautrepart du point de vue de celui qui srsquoidentifieau Centre la relation entretenue avec lrsquoEstavec la Marge est une relation condescen-dente drsquoexigeante compassion preacutescriptiveet agrave la rigueur punitive cela suppose lapratique constante de lrsquoexercice du soupccedilonet la distance prophylactique par raport agravelrsquoAutre Dans la narration du rencontre

drsquoIstrati et de Romain Rolland il ne srsquoagitpoint de laquofraterniteacuteraquo ou de laquogeacutemeacutellariteacuteraquomais ndash en termes meacutetaphoriques ndash il srsquoagitdrsquoun amour-passion qui se heurte de lageacuteneacuterositeacute condescendente ndash et drsquoailleursrigoureusement conditionneacute ndash de lrsquoobjet dudeacutesir Il advient cependant quelque chosequi modifie dans une certaine mesure cesceacutenario puisqursquoagrave un moment donneacute apregravesson retour de lrsquoURSS Istrati cesse drsquoecirctrerepreacutesentatif pour la condition soumise etadaptable de lrsquoeacutecrivain de lrsquoEst par rapportaux expectations occidentaux payant songeste par le deacutechirement inteacuterieur il refusede se leacutegitimer par (auto)colonisation et aurisque de lrsquoexclusion il deacutecide de rester lui-mecircme

(Ce texte a eacuteteacute preacutesenteacute dans le cadre desouvrages de la Confeacuterence annuelle delrsquoAssociation de Litteacuterature Geacuteneacuterale etCompareacutee de Roumanie Bucarest le 15 juillet2016)

74

Bianca Burţa-Cernat

75

I IntroductionIn this paper we envisage to draw a gen-

eral perspective on the challenges that thevery place of a commercial occupies in a sci-entific realm at a global scale On one handthis aspect is due to the complexity of itsmeans of construction and on the other to

the socio-economical and cultural back-ground that accompanies the very existenceand production of advertising within capi-talist society

In the case of tourism advertising wefind that beyond its natural structure andprimordial purpose in the economic circuit

Cultură şieconomie

Ana CRĂCIUNESCUTourism advertising minus a

converging place of contemporary cultural

and economic identities

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separatelyCuvinte-cheie publicitate turism discurs cultură identitate consum

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separately

Keywords tourism advertising discourse culture identity consumption

Abstract

Ana CRĂCIUNESCU bdquoŞtefan cel Marerdquo University of Suceava Romania e-mail anna_c00yahoocom

as well as in the communication networkthe commercial as a research object repre-sents the place that carries out a cultural mis-sion In our opinion either if the commer-cial is constructed by cultural means and itcarries out a cultural mission at the sametime it constitutes a travelling object thatfacilitates and translates cultural facts (tra-ditions local customs) taboos and significa-tions Thus the cultural markers that char-acterize and constitute the economic pur-poses in the case of tourism advertisingshowcase this type of commercial as a dis-course of converging patterns and theoreti-cal paradigms In the following pages weare trying to demonstrate that the discourseof tourism advertising represents a com-mon field of cultural issues that reflect theeconomic and historical shifts in the con-sumerist society of the past decades

II Erasing boundaries of consumption Tourism advertising

as a means of expressing contemporary cultural issues

We may say that tourism as a `modern-primitive` gesture of place consumptionerases the boundaries of otherness reunit-ing communities from the inside but alsofrom the outside of the nation-states InDannrsquos opinion ``tourism in the act of pro-motion as well as in the accounts of itspractitioners and clients has a discourse ofits own`` (Dann 1996 2) As the discourse ishighly imbedded in language and politicsthat is in the cultural as well as in the eco-nomic it means that tourism advertising isthe place where power relations alsoemerge At the same time tourism advertis-ing can be regarded as an internationalarena of creating identity and reinforcing theconcept of community Yet in our opinionin the post-Fordist society the very com-mercial is a place of identity consumption asit translates different cultural patterns fromone receiver to another either in terms ofbrand or in terms of cultural particularitiesof a certain community

As the media is the medium (M McLuhan)in this case tourism advertising is at thesame time a medium a place and above alla sign These concepts lead to three possibleresearch approaches from media perspec-tive from cultural studies perspective andfrom semiotic perspective In the light of thefirst perspective tourism advertising setsclearly its position and role within the com-munication process (R Jakobson) and themedia machine (laquola machine meacutediatiqueraquoP Charaudeau) In the second case theissue can be included within a double per-spective one regards power relations andthe colonial picture of nowadays politicalethnical racial and genderized map In thiscase the community portrays itself as ``rela-tional rather than a categorical conceptdefined both by material social relationsand by symbolic meanings Communitiesare context dependent contingent anddefined by power relations their bound-aries are created by mechanisms of inclu-sion and exclusion`` (McDowell 1999 100)The other perspective may touch upon theresearch object of related disciplines suchas cultural geography and its intersectionswith cultural studies or media studies thatmight be taken into consideration in the aimof better defining the commercial in itself asa place Finally the semiotic perspectivereinforces the idea that the commercial isnot only a place of consumption but also ofsignification In this light we assert that thesignifier signified dichotomy replaces theepistemologies of former colonized vs colo-nizer relations

In the following lines we are trying todemonstrate that the very core of a commer-cial structure is tributary to semioticswhich strives again on the complexity oftourism advertising as an act of significa-tion In this respect some scholars agreethat ``tourism is not just a commodity to beconsumed outside everyday social space Itis a social sign based on representation as arecital of touristic activity of the advertisingdiscourse`` (apud Dann 1996 22)

As Linda McDowell asserts contempo-rary major shifts on the international arenaoccurred as social relations perceptions on

76

Ana Crăciunescu

time space and labor started to changeThis lead not only to the spread of variousdisciplines and epistemologies but also to amultilateral overview within research andthe researched object

bdquoAt the end of the twentieth century theprofound reorganization of space and timethat is taking place albeit unevenlythrough the development of global commu-nications and information technologies hasfor some at least priced social relations andgender divisions free from the hold of spe-cific locales recombining them across hugespace-time distances in hitherto unforeseenways These changes migrations and move-ments minus of capital people and ideas minus haveplaced new questions about the specializa-tion of everyday life at the centre of contem-porary social theory in a wide range of dis-ciplinesrdquo (McDowell 1999 168-9)

In fact in the same authorrsquos words ``thenew paradigms begin with historical con-tact with entanglement at intersecting

regional national and transnational lev-els``(apud Ibid 209)

It is already acknowledged that theadvertising industry must correspond andupdate continuously to the new paradigmsand historical shifts within society in orderto adapt to the consumerrsquos demands In itsown turn tourism represents a great indus-try that developed on the historical back-ground of labor stages that succeeded theIndustrial Revolution impacting economyas well as creating psychological culturaland conceptual paradigms and mentalitiesat the level of leisure vs labor dichotomyTourism challenges the paradigms of globalcommunication and erases boundaries ofconsumption at least at the level of percep-tion convictions and capital flow (includinghere flow of information people culturaland financial capital and so on) The veryplace of touristic activities minus the touristic des-tination minus shapes in the consumerrsquos minds asa projective place of freedom and liberty of

77

Tourism advertising

choice This projective place encodesimages either linguistic or visual thatmedia translates through certain promo-tional strategies as we are going to see laterin this paper

Tourism engenders a ``communicatingenvironment`` revealing beyond its generaldiscourse the narrative of a destination notonly in terms of a projected paradisiacal place(intangible) or a consumption place (tangible)but also as an act of enunciation of a certaincommunity that is of a certain culture reg-istered by media eventually as a visualidentity

bdquoTourism [] is `a communicating envi-ronment` It is an industry that revolvesaround differences in power and truth (p334) Tourism is a constructed and con-structing entity (p 357) a commoditywhich speaks a communicator and shaperof societyrsquos ideology (p 359) Throughtourism people escape to new story landsrealities are symbolized in words and visualimages (p 334) destinations assume a nar-rative style (p 364) even monuments con-stitute a form of speech (p 348)`` (Dann1996 25)

If bdquoplaces ascribed with meaning involvea certain lsquoembodied knowledgersquo (Bourdieu)translated in a series of behaviors and atti-tudes molded within the locality and even-tually reflected in style and languagerdquo(McDowell 1999 102) tourism advertisingrepresents a place that is imbued in culturalsignifications The Media becomes responsi-ble for rendering these cultural significa-tions through representative images `pro-grammed` to linger in the consumerrsquosminds until the arrival at the destination

Image at a larger extent became notonly a question of visual identity perform-ing in nowadays society as a cultural mark-er that once turned in an act of consumptionhas been transformed into a commodityImage also became the primordial supportfor media in order to transmit the ideologiesof postmodernity In other words the lsquosoci-ety of spectaclersquo (Debord 1994) showcasedthe significance of consumption and adver-tising as the main aspects of economic andurban development (McDowell 1999 159)

As tourism is highly recognized as an activ-ity of westerners emerging from urban cen-ters the image of the destinations especial-ly exotic ones is translated through a cer-tain visual pattern that encourages self-con-sumption on one hand transforming themere cultural aspects into commodities Onthe other hand the paradox of tourism mayrise at this point as tourism advertisingmay be the only chance of preserving minorcultures and languages for instance In thissense tourism advertising creates whatscholars coined as its own lexicon or thepromotional language of tourism (Dann 1996)that is no longer tributary to post-war para-digms yet serving an economic and a cul-tural purpose at the same time As scholarssuch as Baudrillard ``have pointed to therise of hyper-reality where images havebecome even more important than reality asplaces are marketed through the construc-tion of image and fantasy`` (McDowell1999 159) we can still maintain the fact thatcommercials as hyper-real structures andplaces of consumption can become a post-modern expression of cultural preservation

Preservation through promotion mightbe the new paradigm of tourism studies inthe context where we also regard tourismadvertising as the result of the sociolinguisticcorrelation of tourism as language of recreation(Dann 1996) The postmodern vision oftourism lead sociologist J Urry for instanceto conclude that ``commoditized culture isconsumed not in a state of contemplationbut of distraction`` (Idem 18) At the sametime the author opines that hyper-realplaces of tourism consumption can put anend to tourism Placelessness as the post-modern sensation may substitute placewhilst ``physical boundaries evaporate``(Ibid) In this case tourism advertising asvirtual contemplation of certain destinationmight appear as an illusory form of tourismactivities and destination consumption

Yet in our opinion the promotional lan-guage of tourism represents an universalimpersonal and sine qua non languageaccomplishing the function of preservationand transmission of the cultural particulari-ties of a certain community From this point

78

Ana Crăciunescu

79

Tourism advertising

of view we assert that tourism advertisingis the greatest history page ever registeredby mechanical reproduction means at aninternational scale that generates within thedeep structures of significations a counter-position to globalization yet through glob-alizing means As in Friedmanrsquos opinion``globalization is not about the flow ormovement of culture Culture does notmove It is not a substance Rather we mustinvestigate the relation between globalsocial processes and the practices of socialreproduction and identificationrepresen-tation of the world the processes by whichmeaning is attributed in specific social con-texts distributed in the global arena`` (apudMcDowell 1999 205) Mass-media minus theglobalizing engine minus appears in this case asthe technical support of global socialprocesses that focus on particular cases inorder to render within the specific promo-tional language the cultural dialectics ofvarious communities

III The role of semiotics in tourismadvertising

Whether we analyze the importance ofpreexisting or (non)-implicit semiotic strate-gies in the case of audio and visual pre-tripmedia (Dann 1996) or written and visualpre-trip media (Ibid) it is clear that thefunction of sign impacts beyond the promo-tional language of tourism Significationtrespasses the basic structure of marketingstrategies creating a deeper layer of mean-ing that transforms the commercial into adiscourse in itself

Some authors argue that the language oftourism can shape tourism as high culturethrough persuasion means that are tribu-tary to the accuracy of disciplines such asrhetoric

bdquoTourism is not a basic need like food orshelter but it is a want an envy a desiresomething which can be converted into a mustby the art of persuasion (Boyer and Viallon1994 7) Moreover since such persuasiondepends on greater knowledge and experi-ence in the addresser the language oftourism may be regarded as a `rhetoric of

moral superiority` (MacCannell 1989a 9)rdquo(our emphasis Dann 1996 64)

Yet semiotics acts like a marker thatstands out as a signifying object carryingout a meaning In McDowellrsquos opinion bdquoanation is a cultural artifact constructedthrough maps flags buildings monu-ments common customs sport and politicalrhetoric in order to include is citizens in acommon projectrdquo (McDowell 1999 195) Inthe case of tourism the object is either thetouristic destination or a sight to be gazedupon and becomes a cultural artifact once ithas been rendered through semiotic meansSemiotics transforms these objects into meresigns that most frequently stand for anotherobject Hence the power of symbol cannotbe contested whether we agree or not that itcomes in opposition or in cohesion with thesign

In order to further demonstrate the roleof semiotics within advertising as an eco-nomic process we here mention Frenchscholar Jean-Michel Floch the author of abook in which marketing meets semiotics inan un-separated dialectics Ch Pinson esti-mated in his Foreword that semiotics wasabout to become one of the greatest qualita-tive method of advertising creation andcommercial design (Floch 1999) Marketingseizes the marketrsquos opportunity evaluatingthe consumersrsquo behavior and trends whilstsemiotics adds emotional and cultural valuethrough strategies that must showcase theunique selling proposals of the product inthe most appropriate language It is by cre-ating these landmarks into the consumersrsquominds that a campaign fails or succeedsThe couple marketing-semiotics works sideby side in order to veil or unveil culturalsignification of apparently well-packageddestinations Moreover the techniquesemployed at the visual and textual as wellas verbal non-verbal and para-verbal levelsappeal to different stimuli and enhance psy-chological factors This aspect is veryimportant as the touristic destination mightbe evaluated as a tangible product whilst theobject that it stands for (such as freedomvacation relaxation fun discovery etc) iscertainly evaluated as intangible

80

Ana Crăciunescu

At the same time tourism advertising asa virtual place situated in-between two real-ities (the reality of home and the reality ofthe destination) advocates the advantages ofhyper-real cultural consumption Theinverted process of commodifying culturethrough media represents the recreation ofthe destinationrsquos cultural landmarks throughthe process of symbolization and semiotiza-tion In this respect we have integrated thepassive activity of contemplating tourismcommercials as a type of cultural consump-tion under the name of the prospective read-ing of the product (Crăciu nescu 2015)

IV ConclusionsIn a postcolonial understanding Linda

McDowell asserts that ``the ways in whichnations are represented and imagined arefluid and are made and remade under dif-ferent historical circumstances`` (McDowell1999 195) Yet the empires of hyper-realmass-communication emerge on a post-modern background that changed perspec-tives on representational images consump-tion and eventually selfnessotherness The

consumerist society molded differentlifestyles and mentalities therefore thefinancial market must adapt to the variouscommunities that is to the various identi-ties and cultures At the same time culturalcapital in Bourdieursquos terms cannot beachieved in the absence of these financialfactors Our scientific incursion is meant toreinforce on the relation between economicand cultural capital that is between mar-keting and semiotics within advertisingHence the example of tourism advertisingthat represents a mere hyper-real placeenlightening the discourse of cultural iden-tity preservation as it reveals culturalaspects of nations or communities At thesame time another important step to theinverted process of commodifying is repre-sented by the presence of the promotionaltouristic language as well as the presence ofsign as part of a process of signification andsymbolization Actually the prospective read-ing of the product showcase tourism advertis-ing as a cultural product designed to becontemplated and appreciated for the cul-tural information provided beyond the per-suasive strategies

Bibliografie

- Bourdieu P (1989) Social space and sym-bolic power Sociological Theory 7 14-25

- Boyer M Viallon P (1994) LaCommunication Touristique PressesUniversitaires de France Paris

- Charaudeau P (2005) Les meacutedias et lrsquoinfor-mation Eacuteds De Boeck UniversiteacuteBruxelles

- Crăciunescu Ana (2015) bdquoO reinter-pretare a icono-textului Noi provocăriale publicităţii audio-video din turismrdquoin From Manuscript to E-book (ed)Grădinaru Camelia et al EdituraUniversităţii bdquoAl I Cuzardquo ISBN 978-606-714-211-2 Iaşi

- Dann G (1996) The language of tourism asociolinguistic perspective CABInternational UK

- Floch J-M (2005) Seacutemiotique marketing etcommunication sous le signes les strateacutegiesPUF

- Jakobson R (1963) Essais de linguistiquegeacuteneacuterale Seuil Paris

- MacCannell D MacCannell J (1982)The Time of the Sign Indiana UniversityPress Bloomington

- McDowell Linda (1999) Gender Identityand Place Understanding FeministGeographies Polity Press UK

- McLuhan M (1994) UnderstandingMedia The Extensions of Man MIT PressUSA

- Peacuteninou G (1972) Intelligence de la public-iteacute Eacutetude seacutemiotique Robert LaffontParis

- Saussure F (1998) Curs de lingvisticăgenerală Polirom Iaşi

- Urry J (2011) The Tourist Gaze SagePublications Ltd UK

- Urry J (1995) Consuming PlacesRoutledge London

CUPRINS

1

72016

FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION Cezar Bolliac

Cezar Bolliac 3

A GAcircNDI EUROPARăzvan THEODORESCU Il y a deux Europes sinon troishellip

There Are Two Europes If Not Threehellip 17

INTERVIUIon Aurel POP Romacircnia icircncotro - interviu realizat de Florian Saiu

Where are you going Romania - interview with Florian Saiu 20

CRONICI LITERAREDumitru MICU Un panoramic al presei romacircneşti

An Overview of the Romanian Press 39Constantin COROIU Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

The Selective Affinities of the Chronicler 50

COMENTARIICaius Traian DRAGOMIR Nedemni de supremaţia unicităţii

Unworthy of the value of oneness 56Dana LIZAC Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

In the Shadow of Hermes the God Vasile Alecsandrirsquos Mioritza Ballad (II) 60

Bianca BURŢA-CERNAT Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati Panait Istratirsquos Political Adventure 69

2

CULTURĂ ŞI ECONOMIEAna CRĂCIUNESCU Tourism advertising minus a converging place of contemporary

cultural and economic identities Reclama turistică ndash un punct de convergenă al identităilor culturale și economice contemporane 75

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale artistului plasticȘtefan DIMITRESCU

(1886-1933)

3

Pentru că manualele şcolare şi icircn generecriticii sociologist-vulgari din epoca prolet-cultismului au făcut mult caz de versurilede meditaţie socială ale lui Cezar Bolliac(Clăcaşul Sila Ocna Ţiganul vacircndut etc)numele poetului este ignorat azi cu obsti-

naţie Bolliac nu poate fi icircnsă ignorat icircntr-oantologie a ceea ce G Călinescu numeştebdquopoezia măruntărdquo de după 1840 A scris edrept mult şi de toate icircn stiluri diferite darcine are curiozitatea să citească poeziile şiarticolele sale1 are surpriza să observe că

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Cezar Bolliac

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziuCuvinte-cheie Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziu

Keywords Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Seciei de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Eugen Simion

4

pe lacircngă Clăcaşul şi Sila Bolliac (1813-1881)a scris cacircteva meditaţii (1835) ce arată căautorul citise pe preromantici şi probabilpe Lamennais cu Les paroles drsquoun croyant(1833) pe Byron Lamartine Victor Hugo şicum se dovedeşte ulterior este la curent icircn1840 cu scrierile lui Milton Pope etcPoemele lui sunt variate tematic şi arată icircngenere o bună orientare icircn cultura clasică şinu este străin nici de literatura timpuluisău Traduce din Corinna de Mme de Staeumll şidin Manzoni icircn bdquojurnalul portativrdquo Curiosulpe care icircl scoate icircn trei numere icircn 1836Cezar Bolliac este ca mulţi din generaţia saun tacircnăr curios agitat dornic să se sincroni-zeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiilelumii nord-dunărene A fost prietenul luiNicolae Bălcescu şi icircn conflictul acestuia cuHeliade Don Cezare a rămas tot timpul departea lui Cacircnd s-a iscat scandalul cu dia-mantele icircncredinţate de Kossuth pentru a leda lui Fuad-Efendi Bălcescu i-a luat de maimulte ori apărarea (vezi corespondenţa cuIon Ghica) spre deosebire de Ghica careeste totdeauna suspicios nu se ştie de cefaţă de acest publicist patetic apărător icircntimpul revoluţiei şi mai tacircrziu al cauzelorbune Este fiul Zincăi Kalamogdartis şi almedicului italian Anton Bogliaco dispărutrepede Cezar creşte icircn familia stolniculuiPeretz tatăl vitreg După obiceiul timpuluiicircnvaţă icircntacirci carte grecească icircn curtea biseri-cii Măgureanu cu dascălul Matei2 treceapoi la bdquoSfacircntul Savardquo unde are ca profesorpe Heliade Rădulescu Icircn 1833 intră icircnarmată ca iuncher dar nu stă mult nici aiciUn traseu pe care icircl urmează şi Bălcescu şialţii Icircn 1835 tipăreşte un volum de Meditaţiiicircn proză poetică icircn 1836 publică s-a văzuticircn colaborare cu CG Filipescu bdquoJurnalulportativrdquo citat (va scoate multe altele totatacirct de efemere icircn decursul vieţii sale)manifestă interes pentru studiile arheologi-ce şi icircn acest sens frecventează cercul gene-ralului Mavru (socrul de mai tacircrziu al luiIon Ghica) şi după cum ne asigură biografiilui participă la acţiunile societăţilor conspi-

rative din vremea sa (bdquoSocietatea filarmoni-cărdquo bdquoFrăţiardquo) iar icircn 1841 este trimis icircn sur-ghiun la Mănăstirea Mărului (unde stă nouăluni) ca urmare a amestecului său icircn com-plotul condus de D Filipescu Icircn 1842 icirclregăsim (evoluţie spectaculoasă) procurorla Tribunalul din Bucureşti numit de dom-nitorul Bibescu Nu-i singurul din generaţialui care are o biografie socială atacirct de acci-dentată Peste un an (1843) icircl aflăm icircnbdquoFrăţiardquo şi apoi icircn toate acţiunile căuzaşi-lor Icircn 1848 este alături de Bălcescu secretaral Guvernului Provizoriu şi vornic al Bucu -reştilor colaborator la bdquoPruncul romacircnrdquounde scrie articole icircn favoarea dezrobiriiţiganilor Arestat este icircmbarcat la Giurgiupe o gimie icircmpreună cu alţi căuzaşi şi reu-şeşte să evadeze la Orşova Merge la Braşovşi aici scoate ziarul bdquoEspatriatulrdquo (25 mar-tie-3 iulie 1849) şi icircmpreună cu Bălcescuicircncearcă icircn lunile ce urmează să-i icircmpace peunguri cu romacircnii din Transilvania Este icircnre laţii bune cu Bem şi icircnsărcinat de Băl -cescu icircncearcă să-l cacircştige de partea revolu-ţionarilor lui Iancu Nu reuşeşte mai alescacircnd este vorba de ideea unei confederaţii apopoarelor din Transilvania icircn care să fierespectat principiul egalităţii dintre naţio-nalităţi Proiectul eşuează pentru că niciKossuth nici alţi lideri maghiari nu acceptădecacirct o asociere icircn cadrul unui stat naţionalmaghiar

Icircn 1850 (ianuarie) izbucneşte scandaluldiamantelor şi oricacirct de mult se apără şioricacirct va fi apărat de prieteni (Bălcescu estecel mai ferm) acuzaţia icircl va urmări toatăviaţa pe incomodul Bolliac Cercetătoriiulteriori au dovedit că pintenii de aur fuse-seră restituiţi dar că asupra unor diamantelucrurile rămacircn nesigure Kossuth n-a zisnici da nici ba icircn legătură cu această delica-tă chestiune aşa că asupra bietului CezarBolliac va plana totdeauna suspiciunea căşi-a icircnsuşit o parte din bunurile icircncredinţatede liderul maghiar pentru a cumpăra tăce-rea turcilor Aşa gacircndeşte şi maliţiosul IonGhica G Călinescu trage de aici concluzia

1 Reprodusă icircn 1983 icircn două volume (Scrieri) de Andrei Rusu cu o prefaţă de Mircea Scarlat MinervaBucureşti

2 Vezi G Călinescu Istoria ed a II-a revăzută şi adăugită 1986 icircngrijită de Al Piru

că diamantele reclamate fuseseră folositeprin consimţămacircnt icircn sprijinul revoluţieiSigur este că Bolliac trage după el icircn viaţapolitică şi icircn acţiunea sa publicistică aceastăgravă icircnvinuire De cacircte ori candidează icircnparlament i se aminteşte de ea Icircn exil undesunt mai multe tabere Bolliac este activ (departea grupului Bălcescu-Ghica) şi-l atacăpe vechiul lui profesor de la bdquoSf SavardquoHeliade Icircn articole memorii şi scrisori sus-ţine cauza unirii Icircn 1857 scoate la Parissăptămacircnalul bdquoBuciumulrdquo (10 martie-3mai) ce are ca deviză bdquoAutonomie unireprincipe străinrdquo Publică aici C Bălcescu(fratele cel mare al istoricului) probabil VBoerescu Radu Ionescu Gh Sion AlDonici După şapte numere revistadispare3 Reapare la Bucureşti icircntre 15decembrie 1862 şi 5 decembrie 1864 cacircndeste suspendată de M Kogălniceanu prim-ministru icircn urma unui atac violent icircmpotri-va guvernului Bolliac perseverent reia icircn1865 publicaţia sub numele bdquoTrompetaCarpaţilorrdquo pe care o va ridiculiza mai tacircr-ziu IL Caragiale Bolliac icircncearcă de maimulte ori să devină deputat dar numai icircn1869 reuşeşte Icircn 1870 trece la conservatorişi icircn 1875 intră icircn parlament ca indepen-dent Peste un an cacircnd candidează din nouadversarii săi de acum liberalii redeschiddosarul diamantelor Cezar Bolliac are unatac cerebral şi după patru ani de suferinţămoare la 25 februarie 1881 Cruntă şi lungăagonie pentru un om de acţiune polemistviolent agitator public bdquodiscursionistrdquovehement O fotografie de bătracircneţe (repro-dusă de G Călinescu icircn Istorie) arată un chipdacircrz icircmbătracircnit cu obrajii dramatic supţicu o barbă stufoasă icircn stilul lui Victor Hugocu mustăţi ce se unesc nestingherite cubarba şi cu perciuni abundenţi şi zbacircrliţicare icircmpreună cu celelalte elemente lasă oimpresie de rece icircnverşunare şi de cruntăamărăciune

Opera propriu-zis literară adică poezia

nu este vastă şi nu ştim de ce G Călinescu

crede că bdquonumai abundenţa a stricat luiBolliac care de altfel face dovada unei mariimaginaţii şi a unei amplitudini lirice excep-ţionalerdquo Abundentă este doar publicisticalui şi cacircnd va fi (dacă va fi vreodată) publi-cată icircn icircntregime numai atunci vom puteavedea ce strică şi ea Poeziile lui trec de la unvolum la altul şi cacircnd le citim la racircndobservăm că ceea ce supără icircn ele nu esteatacirct abundenţa cacirct prolixitatea lipsa deconcentrare a versurilor icircn fine retorica lorgălăgioasă bazată pe o abuzivă tehnică acontrastelor Este icircn bună parte tehnicapoetică a timpului ca şi substanţa viziuneadin interiorul poemului După meditaţiiledin 1835 tipăreşte Din poezii lui (1843)apoi Poezii noue (1847) Poezii ndash Naţionale (eda 2-a Paris 1857) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) Poegravesis 1857 Paris)Colecţiune de poezii vechi şi nouă (Bucureşti1857) urmată de o scriere despre DomnulTudor (Paris 1858) şi de o Culegere de maimulţi articoli publicaţi atacirct icircn străinătate cacirct şiicircn ţeară icircn anii trecuţi (1861) Vin apoiCălătoriile studiile lui arheologice care auprovocat icircntre altele replica spirituală a luiOdobescu Omul stacircrnea ostilităţi din multepărţi şi icircn afara lui Bălcescu se observă maidegrabă antipatii faţă de el icircn cercul căuza-şilor Ghica om fin şi diplomat cu mentali-tăţi europene nu-l agreează cum am preci-zat deja Ce să mai zicem de irascibilulHeliade-Rădulescu care nici el nu-i iubitdin pricina orgoliului teatral şi nemăsuratşi desigur din cauza spiritului său polemicincontrolabil

Din articolele lui Cezar Bolliac4 se poatevedea ce crede el că este literatură şi ceaşteaptă la 1840-1850 de la ea Icircn 1836cacircnd icirci scrie lui C Negruzzi crede de pildăcă bdquoisprăvile literare face [sic] civilizaţia şicivilizaţia singură fericireardquo şi că rolul unuibdquojurnal criticrdquo (cum este Curiozu la care icirclinvită să colaboreze) este bdquosă ne poată cură-ţa oareşcum limba de mărăcinirdquo Esteacum tema tuturor grija de căpătacirci a omu-lui de litere daco-roman Bolliac care ţine o

5

Cezar Bolliac

3 Vezi DGLR vol A-B p 2044 Vezi Scrieri II ed Andrei Rusu Minerva 1983

cronică dramatică revine des asupra ei cupăreri icircn genere oneste Cu privire la teatrucrede că teatrul romacircnesc existent bdquonu esteicircncă icircn stare a reprezenta un romantism caal lui Hugordquo Hugo este un nume ce se repe-tă icircn articole Hugo e bdquoimaginerrdquo Hugo ebdquomarşirotulrdquo cel care deschide calea (1837)etc Unei doamne (doamna C Ghica) icircicomunică icircntr-o lungă epistolă (1841) căbdquoliteratura unei naţii [] este sufletul uneinaţiirdquo şi că bdquonumai literatura trece naţiile lanemurire literatura unei naţii este icoanacea mai sinceră a năravurilor a gustului asimţităţii şi a meritelor eirdquo Prilej pentruepistolierul cu talent eseistic să citeze peOvid Dante Petrarca Tasso mai icircnainte peMalherbe Boileau şi Baptiste Rousseau şi săfacă un elogiu patetic al femeii care a stattotdeauna icircn preajma geniului şi l-a inspi-rat

bdquoPe cacircnd Dante proscris pribegea pesub straşinile francezilor Beatrice zburaicircmprejurul lui ndash icircn acel haos politic şi reli-gios ndash şi icirci forma orizonurile prin care au tre-cut la nemurire şi el şi Beatrice Pe cacircndPetrarc părăsit molului poeziii gonea neicircn-ce tat o fantomă ce nu voia nicidecum să oprinză Laura icircl icircntacircmpina din cacircnd icircn cacircndcu un zacircmbet ce scotea din inima lui cacircteunul din acele sunete icircmprotiva cărora vre-mea şi imitatorii n-au avut altă putere decacirctsă-şi icircn scrie semnele mirării lor precumveacurile şi clădirile cele mai nouă dau lus-tru şi valoră trufaşilor monumente aleicircmpăraţilor Egiptului Pe cacircnd TorquatoTasso gemea icircn icircntunericul temniţilor tira-nului său Eleonora flutura poalele diafaneale unui veşmacircnt de aer ţesut pe fruntea luicea fără somn şi icirci ştergea cu dacircnsele cacircteuna din acele lacrămi cărora comentatorii sesilesc icircn zadar a le hotăricirc un preţ Aşadoamna mea damele romane şi Iulia aufăcut pe Ovid Beatrice Laura şi Eleonorasunt idolii literaturii italieneşti ndash luceaferiice au povăţuit pana lui Dante Petrarc şiTasso soţietăţilor gustului şi isprăvilor da -melor suntem datori cea mai mare parte aliteraturii şi mai toată poezia Femeile ndashaste fiinţe ce nu au nici un loc icircn soţietateaoamenilor ndash umplu tot deşertul din inima

omului Şi poetul astă fiinţă ideală ce nuţine mai mult loc icircn soţietatea oamenilordecacirct femeia ce nu se rudeşte cu oa meniifără numai icircntru ceea ce se atinge de inimăndash este un fel de clavir cu o mie de octave darpe care să icircntacircmplă prea rar să joace oamenindash femeile icircnsă totdaunardquo

Elogiul are şi un scop imediat mai pro-fans-o convingă pe dna C Ghica să deschi-dă un salon literar pentru ca geniile naţio-nale să aibă unde se icircntruni nu pentru aasculta (Doamne fereşte) un teatru străin ciunul icircn limba romacircnă Nici n-a ajuns episto-la la destinatar că Cezar Bolliac deja iritatde ipoteza că salonul propus va preferacumva scrierile străine ridică tonul şiimaginează dezastre morale şi intelectuale

bdquoVoiţi să zidiţi un teatru pentru cine mărog Numai pentru cei ce icircnţeleg un teatrustrein sau pentru rumacircni de obşte Voiţi săformaţi un teatru strein sau naţional Dacavoiţi un teatru strein acesta care este estedestul ca să icircncapă pe toţi aceia ce icircnţeleg unteatru strein daca voiţi un tea tru naţionalunde sunt poeţii care or să sprijineascăscena Care sunt bucăţile rumacircneşti Undesunt actorii care or să le reprezantezeAcestea şi altele o mie ca acestea sunt toate

6

Eugen Simion

nişte icircntrebări foarte importante icircntr-aceastăpricină şi tot simţul bun trebuie să se gacircn-dească mult pacircnă să răspunzărdquo

Poziţia lui C Bolliac este fermă icircn aceastăchestiune şi ea exprimă se vede limpedeprogramul Daciei literare Icircn 1843 scrie dneiL Văcărescu reluacircnd cu o retorică maiexalt ată şi propoziţii mai frivole elogiulfemeii

bdquoNimic nu este mai priincios poeziiidecacirct parfumul rochiilor gazul cel uşor carese exală de pe sacircnul ce a făcut poetul săbată icircn contact cu răsu flarea lui explodea-ză din inima poetului un amestec de durerişi plăceri ce icircncacircntă fermecă dar n-are niciun nume icircl recunoaştem numai sub deosi-bite numiri Le lac (Lamartine) Un premiersoupir (Victor Hugo) Fare-thee well (Byron)Primăvara amorului (Văcărescu) Lui Orfeu icircitrebuie doamna mea o Euridice ca săpoată opri cursul apelor icirci trebuie oEuridice pe care să o piarză ca să poatăicircmblacircnzi iadul cu lira lui lui Orfeu trebuienegreşit o Euridice precum trebuie luiAdam o Evă Răsuflarea femeii este un izvorviu de unde icircşi ia viaţă ideea poetului şicăutătura ei este soarele ce o crapă o icircncol-ţeşte o dezvoaltă o coace ca să poată lăsadintr-icircnsa o mie de idei urmaşului poetuluişi care vor sta icircn chise icircntr-icircnsul pacircnă cacircndalte răsuflări alţi sori de ace eaşi natură levor aduce şi lor primăvara lorrdquodupă care trecacircnd prin cultura greacă prinpoezia trubadurilor pentru a ajunge laRousseau Schiller şi Andreacute Chenie eseistulndash dezlănţuit icircmbătat de profumurile femi-nităţii sublime ndash declară că bdquola picioarelefemeilor a reicircnviat fenixul poeziei amorţitcacirctăva vreme icircn asprimea obiceiurilorrdquo S-arpărea că omul bdquoFrăţieirdquo căuzaşul Bolliacadmirator al lui Hugo şi Lamartine este la1840 un Conachi mai tacircnăr mai citit şi cuun gust disociator mai dezvoltat Ideea luică poezia este inspirată numai de parfumulrochiilor şi de gazul cel uşor ce se exaltă de pesacircnul femeii ne poate duce gacircndul spreaceastă icircncheiere Nu-i totuşi aşa poetulpublică icircn 1846 un studiu icircntins despre poe-zie icircn care putem spune dă poeziei sarcinimai grele Cu mult mai grele să reformeze

lumea să biciuiască viciile să denunţe scla-via femeii şi bdquosă dea libertate amoruluirdquo icircnfine poezia trebuie să lovească inegalităţilede orice fel şi să servească o singură religiendash aceea a libertăţii şi a naţiei Apoi să vorbeascăinimii nu numai fanteziei să desfiinţeze lumeaspirituală de dincolo să nimicească bdquopoliţiilecereştirdquo pe scurt bdquosă schimbe biserica icircnşcoalărdquo Este teribil Don Cezare Gacircndeştepoezia ca un instrument de acţiune socialăpolitică antireligioasă pragmatic moralămilitantă Este programul radical al căuzaşi-lor enrageacutes punctul extrem al unei reformepe care oameni mai ponderaţi ca MKogălniceanu o văd bdquofără pripealărdquo gra-duală păstracircnd tradiţiile bune Admi -ratorul şi traducătorul lui Byron mai aproa-pe de spiritul radical al lui Bălcescu icircnsăfără viziunea providenţialistă a acestuiacrede că poezia trebuie să producă o refor-mă totală a conştiinţei sociale şi a conştiinţeiomului icircn lume Romantismul lui dacăexistă este puternic politizat pus icircn slujbaluptei de clasă şi a luminării poporuluiPentru aceasta popii trebuie să devină icircnvă-ţători

bdquoEste timpul ca poezia să se ocupe săpuie icircn mişcare toate resorturile sale la oprefacere icircntreagă la o reformă totală deconştiinţă schimbare a tutulor ideilor ce aavut pacircnă acum şi are astăzi omul desprelume Să cer ceteze cu de-amănuntui izvoa-rele inegalităţii icircn societate şi să nimiceascătoate formele şi reformele sociale poli tice şireligioase prefăcacircnd acea iubire numai teo-retică de libertate şi egalitate icircn libertate şiegalitate practică şi actuală Să icircntemeieze osingură credinţă religioasă icircn locul tutulorcredinţelor icircnvechite şi prefăcute pacircnă as -tăzi aceea a raţiei şi a libertăţii Să dezvolte-ze să analizeze şi să popularizeze ştiinţeleabstracte icircn practică vierdquo

Face şi alte reflecţii şi dă şi alte sfaturiSpiritul liric să fie de pildă icircn contact cutrei lucruri bdquoumanitatea natura şi Dum -nezeurdquo Face acest icircndemn icircn 1867 uitacircndcă două decenii icircn urmă scosese peDumnezeu din discuţie Pare a acceptaacum divinitatea dacircndu-i rolul de a repre-zenta bdquoputerea infinitărdquo Icircn aceste condiţii şi

7

Cezar Bolliac

cu aceste surse poezia adevărată bdquose icircmbra-că icircn evenimentele istoriei icircn pasiunileumanităţii icircn spectacolul naturii şi icircn con-templarea puterii infiniterdquo Poezia romacircnăsă facă bine aşadar să părăsească gratuită-ţile prejudecăţile (icircntre ele aceea că politicaeste o toxină pentru viaţa socială şi esteincompatibilă cu poezia) şi să devină uninstrument responsabil al moralei civiliza-ţiunii al dreptăţii şi al libertăţii Imitacircndu-lpe Heliade se adresează junilor poeţiromacircni nu numai să scrie ci să atace injus-tiţiile societăţii şi viciile ei morale

bdquoNu juni poeţi romacircni nu vă lăsaţi a văicircncredinţa că poezia nu este alt decacirct aspune frunză verde că politica este un veninomoracirctor al vieţei Misiunea poeziei este dea icircntări sufletele prin pictura patimilormizerielor şi mă ririlor umanităţii de a icircnăl-ţa adevărul dreptatea de a nobila liberta-tea de a se coboricirc icircn anima poporului acăuta durerile lui lacrimele lui a fulgerapre apăsătorii lui cu fulgerul muzei de a-ida curagiu şi energie de a cere progresulde a lupta spre a icircmpinge neamul ome nesccătre ursite mai ferice de a răzbuna o patriecacircnd ea geme icircn prada apăsătorilor este unputernic ajutor al moralei şi al civilizaţiuniiun inamic teribil al barbariei al arbitraruluiAmar acelora cari deturna poezia din ca leaei şi vor să o facă instrument al moliciuniisufletelor al depravaţiunii animei Aceia nuşi-au cunoscut misiu nea lorrdquo

Apără şi el puritatea limbii romacircne ca şialţi scriitori din epocă şi macircnia lui seicircndreaptă spre cei care icircneacă frumoaselevorbe romacircneşti cu vorbe franceze aşa cumpe vremea fanarioţilor limba romacircnă eraicircnecată de grecisme (Literatura şi limba1868)Pe cei care fac acest lucru icirci numeştebdquozgacircracircietorii de hacircrtierdquo Aceştia strică limbaromacircnă icircnlocuind cuvintele latine romacircnitecu franţuzismele de ultimă oră sau pre-luacircnd vorbele franceze bdquole pun o coadăromacircneascărdquo Ura lui icircmpotriva străinisme-lor şi icircn genere a străinilor care distrug tra-diţiile spirituale şi morale ale naţiei esteacum mare şi nediferenţiată Icircn 1846 semanifesta repet ca un sincronist radical(Poezia) ceracircnd modificarea totală a structu-

rilor şi obiceiurilor din societatea romacircneas-că douăzeci de ani mai tacircrziu (Literatura şilimba 1867) este icircngrijorat că naţiunearomacircnă va pierde sub desfracircul influenţelorstrăine bdquoşi datinele şi religia şi limba şiistoriardquo

Sunt totuşi şi fapte care-i plac intoleran-tului Bolliac Depărăţeanu (bdquoacest june cufruntea lată şi anima fierbinterdquo) de pildăautorul dramei istorice Grigore-Vodă com-pletamente uitată icircnsă azi Bolliac o laudăzicacircnd că autorul ei a făcut bdquoo revoluţiuneicircn versificaţia romacircnească şi icircn stilrdquo şi maiicircnainte pe cacircnd ţinea o cronică dramatică icircnspiritul bdquoDaciei literarerdquo elogiază CoconulIorgu de la Sadagura de Alecsandri

Publicistica lui Cezar Bolliac icircn anii rsquo40

este icircn spiritul lui Feacuteliciteacute Lamennais dincare icircntr-un articol din 1846 (Populul) citea-ză o propoziţie vag emblematică pentru unspirit acut revoluţionar ca autorul valahbdquoLe peuple crsquoest le genre humainrdquo El facese icircnţelege un elogiu ditirambic al popoluluizicacircnd icircn retorica lui dezlănţuită că icircn bdquocătă-ţimea de drepturi cuprinsă icircn legile unuipopul este un ospăţ icircn cercul unei familii lacare fiece membru icircşi are partea sa şi dispo-zează şi de el icircntregrdquo Icircn popul se află icircnsă şibdquoidei vagabonderdquo bdquoraţii stricaterdquo şi bdquooamenicarii neavacircnd ce face caută dezordinelerdquoAceştia trebuie icircndepărtaţi ca tracircntorii casă nu vătămeze armonia albinelor Icircn aprilie1848 cheamă patetic fraţii să apere Liber -tatea zeiţa sublimă eliberatoare

bdquoVeniţi veniţi fraţilor icircn simtimentulacesta de Liber tate E dulce şi nobil să com-batem pentru cauza cea mare a libertăţiiVeniţi veniţi romacircnilor toţi ca să nu rămacirc-ie o pată aşa de uracirctă pe o naţie atacirct de fru-moasă pe un nume atacirct de glorios Nu etimp de tocmeală noi nu suntem simbriaşicare să vindem cu dramurile sacircngele nostrula cel ce ne va da mai mult pe dacircnsul sun-tem o naţie căzută zdrumicată uitată delume icircn durerea şi ne norocirea noastră şiavem să ne batem pentru a da simptome deviaţă pentru a ne recomanda pentru a nerăz buna icircmprotiva idrelor ce ne munceştede secoli Nu fraţilor nu e timp de calcul şi

8

Eugen Simion

de tocmeală tiranii se bucură şi vor să pre-lungească această neicircnţelegere icircntre noi Sănu mai tocmim vulpea din pădure să nu nemai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintrenoi Veniţi să punem braţul eu toţii toatenaţiile apăsate şi strivite spre a răsturnaidrele icircnfuriate icircn agonia morţei să ne redo-bacircndim puterea pierdută şi apoi apoiatunci vom sta să icircmpărţim frăţeşte rodulluptelor noastre dacircnd fiecă ruia partea sapotrivit cu zelul şi vrednicia ce a arătatrdquo

După icircntoarcerea din exil face o analizăsociologică a societăţii romacircneşti (Mozaiculsocial 1858) pornind de la ideea lui EDuclerc că bdquocine zice clase zice opresiuneprivilegiu coaliţie de egoismerdquo Găseşte 17clase sociale sau caste icircncepacircnd cu domnii şibeizadelele boierii de rangul icircntacirci (marii vor-nici marii logofeţi marii spătari) şiicircncheind cu clasa ţiganilor de vatră clasa ţiga-nilor de laie şi cu clasa netoţilor robiţi acumcacircţiva ani dintr-un simţimacircnt de umanitateboierească [] spre a-i vinde Primele nouăclase cuprind icircn afară de aceea a domnilorşi beizadelelor opt categorii de boieri şiboiernaşi vin apoi profesiile liberale şinegustorii care sunt şi ei de mai multe cate-gorii Descrierea acestor compartimenteeste făcută icircn spirit critic grija analistuluisociolog fiind aceea de a semnala marilediferenţe sociale Bucureşti icirci pare un oraş alcontrastelor ticăloase insuportabile o suc-cesiune inestetică de palate strălucitoare şişandramale de scacircnduri putrezite O temăfavorită pentru Bolliac duşman icircnrăit inco-ruptibil al injustiţiilor sociale pictor ndash de unrealism icircndacircrjit ndash al contrastelor urbane Oproză de romanţ romantic cu exageraţiunirealiste

bdquoAci o curte spaţioasă cacirct să zideşti unoraş icircntr-icircnsa dezgrădită cu o casă icircntr-unstil bizar icircn ruină icircn fundul curţii cu ocaleaşcă şi o icircnhămare su perbă la scaraşovăită cu un arnăut de fir cu un lacheuchiulotat (izmenit) crevatat şi mănuşat cuun şasor icircm pănat şi spădat icircn capul scării pecare se coboară o damă parată de bal icircnorele dimineţei stracircngacircndu-şi şi ardicacircndu-şi fustele icircn toate părţile spre a nu se icircmplede no roiul de pe scară aci o casă gentilă cu

o curte frumoasă grilată icircntr-un stil pari-sian modern icircn care intri te sui pe scarădeschizi o uşă mai deschizi şi alta mai des-chizi icircncă una şi abia dai peste o ţigancă ciu-fulită sculată din somn desculţă şi trenţă-roasă care-ţi deschide uşa la iata cul coconi-tei fără să te icircntrebe cine eşti şi aci iarădintr-o căsuţă sprijinită cu proptele dintr-ocurte de uluce putrede iese o toaletă icircn dan-tele şi pene răsturnată icircn tr-un echipagiu cunişte armăsari ce preţuiesc mai mult decacircttoată casa şi icircmprejmuirile din care ieşirărdquo

Face cu această ocazie şi o analiză a psi-hologiei naţiei pe care altfel o adorăRomacircnul observă el cacircntă văitacircndu-se şi sevaită cacircntacircnd trece dintr-o pasiune icircn alta de laiubire la ură ia lucrurile cacircnd prea icircn joacăcacircnd prea icircn serios uită repede şi binele şi răulse bucură de nimic şi se icircntristează de nimic nuare amor stabil nici ură profundă nu ţine ran-chiună etc Cu alte cuvinte romacircnul este unom al contrastelor ca şi clima ţării sale carendash după Bolliac ndash explică această instabilitatea temperamentului sau mai bine zis aceas-tă nestatornicie temperamentală şi caracte-rologică Are şi nu are dreptate Romacircnulare totuşi icircn instabilitatea lui dacă esteadevărat o stabilitate pe care i-o dau locullimba şi tradiţiile Apoi să nu confundăm petacircrgoveţi (cosmopoliţi amestecaţi fără tradi-ţii) ndash ostili de regulă sau oricum dispreţui-tori faţă de ţărani pe care icirci socoteşte primi-tivi nespălaţi ndash cu aceştia din urmă formaţiicircn morala colectivă şi instruiţi de culturatradiţională Aceştia nu sunt deloc instabiliDacă ar fi fost şi ar fi icircn continuare aşa cumcrede Bolliac că sunt icircn comentarii inteli-gente ţăranii n-ar fi ţinut istoria şi noi am fidispărut ca popor

Icircn ceea ce priveşte ideologia trebuiespus că Bolliac nu-i iubeşte pe moderaţi Suntmai răi crede el decacirct retrograzii Acceptăpe progresişti şi icirci detestă sincer pe retrograzidar icircn cele din urmă icirci admite pe scenasocială vede că ei se combat icircntre ei icircnCameră apoi icircşi stracircng macircna se respectădar pe oamenii de centru adică pe moderaţi elimpede radicalul Bolliac nu-i agreează icircnniciun fel nu le vede rostul Sau icircl vede şirostul lor este egoist bdquoModeratismulrdquo ndash un

9

Cezar Bolliac

termen pe care dacă nu mă icircnşel icircl inven-tează ndash icirci pare o formă a compromisului alaşităţii morale şi a lipsei de acţie Adică ocatastrofă

bdquoCe vor moderaţii Ce termen de mijloceste icircntre egalitate icircnaintea legilor şi icircntreprivilegiu Moderatismul aci este curatpretextul trecutului să nu intre icircn viitorModeratism va să zică nelucrare exilaremarasmul piroteala icircn acţie va să zică săcerem Constituţia şi să ţi nem la Regula -ment Aci icircn centru intră toţi aceia carii n-au curagiul să spună de faţă că nu se icircndurăa se des părţi de legile şi spiritul trecutuluirdquo

şi după ce defineşte locul lor icircn bătălia din-tre progresişti şi retrograzi (locul estebdquomocirla centruluirdquo) activul intransigentulBolliac se dezlănţuie icircmpotriva acestei cate-gorii care totuşi a supravieţuit icircn politicaromacircnească (şi pretutindeni) icircn epocamodernă bdquoCentrulrdquo moderaţilor detestabi-la bdquomocirlărdquo pe care o condamnă Bolliac adevenit chiar un loc privilegiat icircn politicăDovadă că progresiştii şi comentatorii deazi au toţi cacircte o aripă de centru Pentrupublicistul arţăgos moderatismul icircnseamnăicircnsă conformism lipsă de decizie

bdquoConchiz dar (scrie el icircn fondul articolu-lui Moderaţii 28 martie9 aprilie 1858) cămoderaţii fac mai mult rău progresuluidecacirct chiar retrograzii că la noi aşti mode-raţi sunt cu totul de prisos căci n-au cemodera nefiind excesul nicăirea nici putin-cioşi măcar căci cată sau să rămacircnă curetrograzii sau să meargă cu progresiştiiAceasta pentru cei cari vor fi acum icircnCameră cu gusturi de moderatism Iar pealegătorii cari au să mai trimită cacircţiva depu-taţi icircn Cameră icirci icircndemn icircn numele viitoru-lui sau al trecutului să-şi aleagă deputatulde o culoare oarecare regulamentist curatsau constituţionalist curat Destul este săavem icircn Cameră o stacircngă şi o dreaptă caresă lupte piept la piept Să nu trimită fătălăibroscoi de mo cirlă carii să nu facă nimic săicircmpiedice lucrarea şi cacircnd este la vot să se

codească să s-ascundă sau s-aştepte ocomandă ca să ştie ce să facărdquo

Nu-i singura categorie moral-politică pecare o respinge gazetarul spirit de regulănegaţionist refractar polemic Icirci detestă depildă şi pe bdquoseparatiştiirdquo bdquocelulariştiirdquo dinpolitică şi ipso facto din presă Prin celula-rişti trebuie să icircnţelegem pe cei care nu vorunirea şi nu apără interesele ţării pe locali-ştii care critică totul Rolul presei este să fiebdquoun agent al civilizaţieirdquo Ea trebuie maiscrie Bolliac să sprijine bdquoprogresul regulatpacefic combătacircnd abuzul şi arătacircnd dru-mul libertăţii prin deşteptarea şi dezvolta-rea ideilor salutarerdquo Presa liberă este bdquounarbitru un juri [] presa moralizatoare vaşti ea icircnsăşi lege a nu calomnia a nu defăi-ma a nu ataca statul icircn bazele luirdquo(Libertatea presei 1859)

Bolliac este nu mai icircncape discuţie ungazetar incomod şi de cele mai multe oriun gazetar drept un om putem spune desuflet excesele lui de patetism sau macircniilelui arată un spirit responsabil implicat icircnceea ce scrie Eminescu icircl laudă icircn 1881(bdquoTimpulrdquo VI nr 45) consideracircndu-l bdquounprozator energic un publicist din ce icircn cemai citit şi mai preţuit pana sa a fost icircn ser-viciul intereselor naţionale astfel cum leicircnţelegea şi le-a rezolvat Vodă Cuzardquo5

Bolliac face icircntr-adevăr o proză jurnalis-tică vie colorată şi ca gacircnditor politic icirclanunţă icircn unele privinţe pe gazetarul MihaiEminescu de la bdquoTimpulrdquo Este de multe oriicircmpotriva camarilei regale şi icircn genere elrămacircne legat de spiritul politic al lui Cuza şial reformelor sale Icircn proza politică găseşteuneori formele norocoase memorabile Luii se datorează se pare sintagma bdquomon-struoasa coaliţiunerdquo ce a intrat şi a rămaspacircnă azi icircn limbajul publicistic şi chiar icircncărţile de istorie Icirci atacă permanent pe reac-ţionari (conservatori) dar nu evită să com-bată şi pe liberali cum face de pildă icircn1866 cacircnd critică vehement guvernul con-dus de N Golescu

Este atras ca şi Odobescu de cercetareaarheologică şi icircn excursiunile sale ştiinţifi-

10

Eugen Simion

5 Apud Andrei Rusu Scrieri II ed cit

ce se arată preocupat de vestigiile daciceIcircntr-un raport vorbeşte de bdquoZidirea dachi-lorrdquo şi de ceea ce grecii numeau bdquoAquileleDacirdquo şi icircnaintează ministrului Instrucţiuniipublice o listă de obiecte arheologice desco-perite de el 14 lampioane 10 globuri găurite7 măşti mice şase custure trei toporaşe trei cer-cei de aur etc Lui Odobescu care ndash aşa cums-a văzut mai icircnainte ndash icircl ironizează icircntr-unarticol din revista bdquoColumna lui Traianrdquo icircnlegătură cu pretinsul obicei al dacilor de afuma cu lulele de lut icirci răspunde icircnbdquoTrompeta Carpaţilorrdquo (1123 martie 1873)ponderat putem spune chiar respectuosreproşacircndu-i bdquosuficienţa generoasărdquo şi fap-tul că nefăcacircnd săpături a rămas un arheo-log de cabinet Icirci dă poveţe

bdquoVa să fie arheolog Să iasă la practicăcăci mai mult face ştiinţei o singură cănăţuiedescoperită icircntr-o localitate bine descrisănu numai icircn adacircncime ndash căci adacircncimea nuicircnsemnează nimic icircn natura straturilor maimult face un ciob la locul său cuviinciosadus şi pus p-o etajeră icircn muzeu cu des-cripţia aflării lui decacirct un volum icircntreg decitaţiuni latine şi elene ebraice şi fenicienedin cari nu va afla nimeni nimic bdquoPuţinăpractică pre lacircngă imensa teorie pre lacircngăgustul şi estetica d-lui Odobescu ar facenegreşit din d-lui un arheolog al Daciei şipoate şi al Europei Cu teorii icircnsă numai şicu spusele altora neaplicate la experienţa d-sale proprie va rămacircnea totdauna a seregreta că atacirctea calităţi rămacircn nefructuoa-serdquo6

lăsacircnd totuşi nelămurită problema icircn dis-cuţie Uzul fumatului icircn timpii preistorici

Revenind la poezia lui Cezar Bolliac sus-

pectată de a fi abundentă şi prolixă fără ori-ginalitate trebuie observat icircn primul racircndcă ea nu-i deloc atacirct de vastă icircncacirct să nupoată fi cuprinsă şi clasificată tematic şiestetic Editorul lui Andrei Rusu a cercetatsumarul ediţiilor şi a remarcat că multe ver-suri trec de la un volum la altul VolumulPoezii nouă din 1847 de pildă are doar 47 de

poezii nepublicate icircn volumul din 1843 (Dinpoeziile lui Cezar Bolliac) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) cuprinde doar treipoeme neapărute icircn cărţile anterioare Poeziindash Naţionale (Paris 1957) are 13 poezii inedi-te Colecţiune de poezii vechi şi nouă(Bucureşti 1857) conţine doar patru-cinciscrieri noi Văzacircnd această statisticăputem spune că Cezar Bolliac este un pro-ducător modest departe de imaginea auto-rilor industriaşi din epocă Meditaţiile suntinspirate icircn chip evident de nopţile prero-manticului Young (cunoscute prin interme-diul francez) şi Lamartine Temele de reflec-ţie lirică sunt bdquoicircnşelăciunea nădejdiirdquo bdquocea-sul al treilea după miezul nopţiirdquo (tăcerea)bdquonecredinţa icircn prietenirdquo(dulce prieteşug)sinucidul icircnserarea amorul nălucul despărţi-rea moartea etc Sunt XII meditaţii dintrecare două (a VIII-a şi a IX-a) icircn versuriCelelalte sunt notate icircn proză lirică sau cumse spune icircn chip curent icircn poeme icircn prozăIată o reflecţie despre tăcerea macircngacircietoarece duce spre dulcea melanholie care la racircn-dul ei bdquoadoarme cumplitele furii ale neno-rociriirdquo

bdquoDulce tăcere Cine a ştiut a se folosi detine şi n-a găsit icircnzecită mulţămirea ce fiiichinurilor cu atacirctea os teneli o caută icircnbaluri şi ospeţe de mare cuviinţă Care denenorociri apăsat alergacircnd la al tău limann-a aflat icircntr-icircnsul azilul cel mai adevăratTu verşi icircn tinerile inimi acea dulce melan-holie ce adoarme cumplitele furii ale neno-rocirii şi făcacircnd să curgă icircn ele un moltămădu itor asemenea pacinicului pacircracirciaş algrădinilor odihneşti simţirile obosite decumplitele varietăţi ale soartei icircn tocmai caun milos stăpacircn ce descuracircndu-şi calulcăzut de osteneală şi de arsura zilii icirci desfa-ce toate chingile icircl bate pă spate c-o macircngacirc-ietoare macircnă ş-icircl sloboade icircn ră coarea icircnse-rării a paşte troscotul cel răcoros al cicircmpii-lor O cacirct este de plăcută icircntristarea ce tuaduci Omul depărtat de tot zgomotullumii icircntr-armat cu făgăduie lile nădejdiizboară pe aripile idolului său la scumpu-iobjet icircşi icircnchipuieşte poziţiile icircn care s-ar fi

11

Cezar Bolliac

6 Apud Andrei Rusu note la Scrieri II p 495

aflacircnd repetează vorbele ce i-a zis răspun-surile ce a luat face o plăcută critică slabu-lui icircnţeles ce scoate din ele numără căutătu-rile ce a cacircştigat de la ea oftările ei vorbelece se repeta icircn delirul cel dulce le dă o colo-ră după voia lui icircşi face o idee de ceea cegacircndeşte acum şi icircncacircntat icircn fermecul plă-cerii icircngacircnat de un somn icircntrerumpt aş -teaptă un vis care vine şi-l aruncă icircn braţeleeirdquo

Transcrisă icircn ortografia modernă reflec-ţiunea se poate citi cu interes ea arată fine-ţea spiritului şi mişcarea slobodă a imagina-ţiei lirice pe un cacircmp vast (predominantagrest) de referinţe Prieteşugul pe care icirclcacircntă Conachi şi Văcăreştii este icircn interpre-

tarea eseistică a lui Bolliac un bdquosoare duhov-nicescrdquo elementul ce ne deosebeşte de fiareun icircnger trimis din ceruri pentru a uni peoameni Decacirct dedat desfracircnării urii gelo-ziei mai bine bdquosă mă sfacircrşesc după cum m-am icircnceput icircn chinuri icircn spumegoaselevaluri adăogate de vijelia nenorocirilorrdquoscrie tacircnărul Bolliac doritor să treacă purmoral prin furtunile ce-l aşteaptă Icircnserareamomentul liric predilect al preromanticilorşi romanticilor romacircni este transpus deBolliac icircn peisajul Carpaţilor pe valeaPrahovei Aici ascultă zgomotul bdquovacirclceliirdquo(alt topos poetic romantic icircn poezia noas-tră) facirclfacircitul frunzelor argintate ale plopu-lui şi sunetele undelor izbite de stacircnci sub

12

Eugen Simion

umbrela vastă a crepusculului Apar icircnacest peisaj şi bălaia lună muribundul foc alsoarelui şi Vinerea strălucitoare ce rivalizeazăcu bdquodumnezeoaica cinstiirdquo O şezătoare desublimităţi cereşti o reuniune a elementelorcosmice icircntre zi şi noapte icircn spaţiu romacirc-nesc

bdquoSoarele ruşinat şi rănit totdeodată defrumuseţea interesantei bălaiei lune nepu-tacircnd sta faţă dulceţii acelia ce totdauna fugede dacircnsul s-ascunde dinainte-i lăsacircndu-inumai lumina ce-i este dator şi măreaţafecioară icircmpotrivindu-se negrului icircntune-rec al nopţii cu un pas lin pompos şi plinde dulceaţă se icircnalţă din orientul său Icircncăse văd sacircngeraticii munţi de aburi icircnrubi-naţi de murindul foc al soare lui cacircndVinerea repezită peste orizon icircn toatăstrălu cirea ei se icircnrivală cu dumnezeoaicacinstii Neputin cioasa noapte răsipitănedestoinică a se icircmpotrivi birui toarei ei icircşiascunde icircnvinsele-i umbre şi subt cel maimic copăcelrdquo icircncheiată cu o rugăciune respectată şi exal-tată

bdquoPărinte tu ce luminacircnd icircntunerecul ne -simţirii spărgacircnd adacircnca tăcere a haosuluiformaşi ast pompos uni vers numai pentrua cuvacircntului fericire Tu ce depuind icircn fo -coasa-mi simţire raza duhovniceştii luminiicircmi arătaşi icircn tot lucru al meu simbolPriimeşte din a ta icircnaltă lăcuinţă recunoştin-ţa ce mica-ţi fiinţă icircţi trimite de viaţa ce i-aidat Priimeşte slaba strigare a tarei credinţece icircţi icircnalţă din astă singurătate cu apusulunui soare din care icirci dăruişi Priimeşte res-pectul cu care şopteşte nu mele tăurdquo

Peisajul lui Bolliac cuprinde icircn afară deaceste obiecte cosmice şi lucruri mai profa-ne ca bdquoo-nverzită coastă parfumatărdquo bdquorodi-tori copacirdquo un bdquolimpede locrdquo un bdquocacircmpicircnrubinatrdquo şi bdquoun drum netedrdquo icircnnobilatetoate de un palat şi un pavilion fixat icircntrelac şi tei Aşadar lac tei coasta icircnverzită maiicircnainte valea zgomotoasă stacircnci şi deasupraforţele cosmice Bolliac are cu adevărat la1835 o imaginaţie romantică din careacum nu lipseşte dimensiunea religioasăIcircn meditaţia despre Sinucidul dăm peste

această rugă spusă de un Iov valah pe calede a-şi pierde credinţa

bdquoO Dumnezeu slăvit părinte şi stăpacircnziditor preaputernic al totului icircntregDeschide poarta vecinicilor tării ascultăglasul ce să rătăceşte neputacircnd a străbatepacircnă ia tine trimite macircna-ţi prea darnică amă scoate din labirentul chinurilor Părintepreadrepte Aridică-mă icircn azi lul tău trage-ţi icircnapoi raza ce ai depus icircn mine smulge-mă din groaznica tortură a agoniei Vino cuo moarte prea grabnică odihneşte-mi tulbu-ratul suflet sparge-i printr-icircnsă icircntunereculce-l icircneacă vezi-l cum te caută deznă -dăjduit Trage-l icircn scacircnteietoarele lumini ceicircţi strălu cesc lăcaşul Icircntoarce-ţi ochiul mări-nimos asupra fiinţii mele Umileşte-teIcircmbrăţişază o slabă neputincioasă creaturăVezi-o spăimacircntată icircngrozită icircn ghearaursi tei Vezi-mă icircn genunche smuls sfacircşiatdedesubtul bolţi lor talerdquoşi care se transformă icircn cele din urmă icircntr-o apostazie ca icircn psalmii arghezieni bdquoOcruzime tiran neicircnduplecat Urechea-ţinesimţitoare nu se apleacă decacirct numai laconcertele cacircntăreţilor [] tu nu-ţi tulburi ata tracircndăvie ca să asculţi ţipete jalnicerdquoSinuciderea devine un gest de revoltă unsemn de anarhie a spiritului Moartea icircnschimb este judecată icircn termeni umflaţiicircntr-o retorică apocaliptică bdquoIcircnger grabnical tarelui cabinet Sol uracirccios al iesmosuluilăcaş Negru ministru al tribunalului răsplă-titor Repede fulger purtător de-ntunerecNoptoasă spăimacircntătoare nevăzută săgea-tă ce desfiinţezi fiinţelerdquo

Exerciţiu notabil pe teme preromanticecu accente aspre de moralist care şovăierepet arghezian la 1835 icircntre credinţă şităgăduirea divinităţii Icircn volumul din 1843şi icircn celelalte poeme Bolliac cultivă maiicircntacirci miniatura samururile draperiilebogate catifelele icircn stilul lui Gautier şiidila romanţioasă

bdquoCacircnd o căldură dulce samururi catife-le

Sub draperii bogate de stofe de dantele V-adoarme p-un divan

Cacircnd mii lumini ascunse icircn lampe colo-rate

13

Cezar Bolliac

Resfracircng şi vă-nmulţeşte-n oglinzile-ardicate De jos pacircnă-n tavan

Ş-o copiliţă dulce racirczacircndă graţioasă Icircn reverenţe intră uşoară şi frumoasă

Ca şi un icircngeraş ndashŞi după ea un june măreţ voios şi tare Cu faţa vie plină cu fruntea-ntinsă

mare Şi şed p-un scăunaşrdquo

trece apoi la marile mituri cum ar fi acelaal geniului retras ca Moise icircn singurătăţilemuntelui pentru a sta de vorbă cu marelearhitect al universului Un personaj mitic pecare icircl icircntacirclnim la mai toţi romanticii de laByron la Eminescu Cezar Bolliac icircl locali-zează (Ermitul) icircn peisaj romacircnesc pe ostacircncă scorburoasă un icircnţelept uitat detimp şi icircnconjurat de racircuri ce mugesc icircn abi-suri de torente şi tempeste de creste fume-gacircnde şi de capre sălbatice undeva la obacircr-şia unei gacircrliţe de cristal icircn care icircnoată păs-trăvul şi lostriţa Eremitul lui Bolliac este oschiţă a Magului din poemele cu substratmetafizic ale lui Eminescu

bdquoEu mă unesc cu tine icircmi place să pri-vesc

Aceste vacircrfuri albe mai nalte decacirctnorii

Pe care schinteiază cacircte odată sorii Ce din cacircmpie-afundă deloc nu se

zăresc

Icircmi place s-ascult racircul mugind icircntr-unabis

Icircmi place-a privi brazii icircn formi de pira-mide

Moliftul şi cu tisa ce malurile-nchide Ca tari cetăţi icircn aer spre cer numai des-

chis

Icircmi place s-ascult vacircntul tunacircnd din malicircn mal

Icircmi place să văz capra sărind clin piatră-n piatră

Icircmi place s-aprinz zeada pe o icircntinsăvatră

Şi cerbul p-o sprinceană să-l văz fărărival

Să stau la obacircrşia gacircrliţii de cristal Mai rece decacirct gheaţa şi-n unda-i cea

măruntă Să văz suind un păstrov şi lostriţa

căruntă Mai iuţi decacirct săgeata pe piatra de

metal

S-ascult la paseri triste ce noaptea sedeştept

S-ascult tempeste negre departe-ntăracircta-te

Şi prăvălind copacii torente-nfuriate Şi văile să urle de un potop ce-aştept

Şi trăsnete icircn cremeni izbind neicircncetat Să icircmple tot eterul de aburi de pucioasă Să surpe icircn prăpăstii o stacircncă scorboroa-

să Să zbiere pe ea ursul de groază spăi-

macircntat

Şi liniştit icircn mine cacircnd preajma văz tur-bacircnd

Mai liniştit mai pacinic decacirct icircntr-ocetate

Icircn care mii de condici şi clase separate Icircmi spun că este pace cacircnd tot eu văz

gemacircnd

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboareneoprit

Ca acvila măreaţă cacircnd stă o vijelie Ce-şi ia-n eter avacircntul cătacircnd cu bucu-

rie Icircn strălucitul soare din cerul limpezit

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboarenencetat

Să zboare peste lume s-absoarbă-n veciicircn sine

O faptă rea sau bună s-o tragă toată-nmine

Ca soarele bacircnd rouă ce noaptea a văr-sat

Icircmi place s-afund gacircndu-n al timpuluinoian

Al vremilor trecute al celor ce-or să vie Şi-n ele să renască ca icircntr-o mare vie

14

Eugen Simion

Cum spun că renasc vulturi icircn ape dinIordan

Eu aş dori cu tine aci să vieţuiesc Să-mpărtăşesc cu tine şi gacircndul şi vorbi-

rea ndashAst dar cu care cerul dotează omenirea Şi care anticriştii pe buze ni-l zdrobescrdquoAceastă panoramă a singurătăţii şi măre-

ţiei geologice alpine apare icircn volumul din1843 sub titlul Pusnicul schimbat icircn Ermitulicircn Colecţiunea din 1857 Nu-i unica dovadăcă Bolliac are cu cacircteva decenii icircnaintea luiEminescu simţul naturii grandioase şi icircşiconstruieşte un spaţiu imaginar (un spaţiude securitate) populat cum s-a observat destacircnci mai icircnalte decacirct norii de racircurimuginde şi de brazi icircn formă de piramideGacircndul lui liric este şi mai cutezător vrea săsurprindă imaginea bdquocaosului universalrdquocum se poate vedea icircn alte poeme din aceas-tă familie mitologică (Un vis icircn Carpaţi Odimineaţă pe Caraiman) icircn care se tacircrăscbdquomonstruri legioanerdquo şi stau icircn ruinăbdquopalaturi milioanerdquo Altădată pe aici treceaumbra lui Zamolx şi păşeau uriaşii DacieiO temă iarăşi pe care o va cultiva şiEminescu ca şi panoramele cu turnuri goti-ce şi stacircnci sure şi găurite pe care icircncearcă săle deseneze acum (1844-1848) Bolliac voindsă sugereze mitul dacismului o unire de tita-nism romantic şi forme ale naturii primor-diale Ibrăileanu remarca icircn cursul lui deliteratură faptul că Bolliac are bdquofiorul infini-tuluirdquo dar nu are limba care să-l exprimeVersurile sunt totuşi cursive viziuneapanoramică se desfăşoară ca un măreţ flu-viu căracircnd catedrale de talii uriaşe turnurigotice palate de vacircrste titane semne ale uneicivilizaţii vechi laolaltă cu monstruri legioa-ne şi gigantici butingii monstruoşi Totu-iuriaş monumental icircn această panoramăpoetică Monumental şi monstruos măreţsemne ale unei lumi mitice

bdquoIcircntinsă panoramă ce-ncet icircncet se pier-de

icircn care se icircnmoaie se sting şi se-nfrăţesc Colorile d-a racircndul din cel mai icircnchis

verde Pacircnă-n rozoşii aburi ce razele-auresc

Icircn urmă-mi catedrale de talii uriaşe Ce din tăracircmuri fierte potopul a zidit Se-ntrec şi icircşi icircnalţă cărunte şi golaşe Mulţimi de turnuri gotici icircn cerul azurit

Aeriane stăvili ce taie Firmamentul Pe care bat icircn frunte furtunele trecacircnd Domenuri largi de iarnă pe care

Orientul Icircmbracă icircn tunice de purpuri luminacircnd

Sub strate de zăpadă ce timpul icircnnoieş-te

O strată se icircntinde de colţi adacircnci shis-toşi

Coloanele ce timpul smerit le ocoleşte Din care ies gigantici butingii mon-

struoşi

Ca monstruri legioane ce se tacircrăsc se-nvită

Icircn aer să răsufle de unde sunt striviţi Şi-n forme mari schidoale ce arta nu

imită Se-nşir pe sub prăpăstii cacircnd negri

cacircnd plăviţi

Palaturi milioane din vacircrstele titane Pacircrlite ruinate stau negre icircncruntacircnd Rămasuri tari semeţe antideluviane Ce-şi racircd de timp de secoli vecia stră-

bătacircnd

P-aicea uriaşii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvacircrlea din mal icircn mal P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-

aude P-aici icircncura calul viteazul Decebal

Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii icircn eterCine-ar putea să spuie această panora-

mă Prin vorbe cine poate s-arate-acest mis-

terrdquoIcircn Un vis icircn Carpaţi peisajul ndash icircnţeles

repet ca un spaţiu de securitate este maicalm şi ceva mai armonios deşi aflăm şi aicivăi afunde ceaţă deasă brumă cremenea stacircnciiicircn care locuiesc şoimii semne toate ale

15

Cezar Bolliac

unei geologii accidentate Sunt elementelemateriale ce pot da o sugestie despre sub-stanţa lirismului şi despre ceea ce GCălinescu a remarcat la Cezar Bolliac şianume bdquoaptitudinea viziunilor grandioaserdquoIcircn poemul Un vis icircn Carpaţi aptitudinea seadaptează unei viziuni romantice conven-ţional decorative fără sălbăticiile sublimedin Ermitul şi O dimineaţă pe Caraiman undebyronianul Bolliac face o poezie a monu-mentalului cu elementele unui bdquouniverspomposrdquo icircn care se adună toate forţele dis-trugătoare ale naturii (fulgere crivăţul cemugeşte gacircrle mari şi turbulente ceaţa receicircn care se afundă lumea materială)

bdquoNoaptea este neagră şi p-ast colţ demunte

Frigul cel de toamnă lasă p-a mea frunteBruma sa cea rece Tot tace icircmprejuru-mi şi ochiul nu

pătrunde Astă ceaţă deasă ce icircn văi afundeLumea va să-nece

Umezile boite fulgerul despică Tunetul detună pe maluri se ardicăFără precurmare Crivăţu-n pădure departe mugeşte Şi cremenea stacircncii ce-un şoim lăcuieşteVarsă gacircrlă marerdquoSchitul poem din aceeaşi sferă de sensi-

bilitate byroniană (preferinţă pentru singu-rătăţile montane icircn care se retrag icircnţelepţiişi se mai vede icircncă umbra lui Zamolx zeuldacic poeme ce vor să prindă imagineabdquocaosului universalrdquo) adică imaginea reclu-ziunii religioase a voinţei de macircntuire şităcerii divine Temă din nou din psalmiiarghezieni tratată de un poet care icircn plinăfebră revoluţionară bănuieşte că tăcerea luiDumnezeu este icircn fapt o formă a răzbună-rii sale Bolliac zice chiar mai dur a urii luiDumnezeu Poemul icircncepe cu pictura uneisumbre procesiuni monahale la miezulnopţii pe o vreme de spaimă (bdquolapoviţegrele pe vijelii pe viforirdquo) ce icircnaintează caicircntr-un tablou de Bruegel spre templulicircnnegrit de timp acolo unde călugării tre-buie să se roage după canon Părinţii suntbdquosinguriţirdquo şi icircnfăţişarea lor este jalnică ca o

icoană a zădărniciei lumeşti şi a agonieiicircntr-o lume pierdută din care Dumnezeu s-a retras icircntr-o tăcere pedepsitoare

bdquoSe mişc prin icircntuneric părinţii singuriţi Mai negri decacirct noaptea mai vechi

decacirct stejarii Cu pletele ca blana pe care-mbracă ţarii De privigheri şi posturi neicircncetat slăbiţi

Şi cacircnd luceşte-un fulger pe cacircţiva gacircr-bovi orbi

Al căror sacircnge-ngheaţă icircn vinele slăbite Se văd jucacircnd pe raze acele barbe-albite Ca fulgii unei ierne pe penele de corbi

Orbiţi de bătracircneţe slăbiţi d-al rugii jug Se leagăn icircn toiege căci mai le-au trecut

seara ndashSunt grei ca şi pămacircntul şi galbeni ca şi

ceara Ce luminează groapa de morţi fără coş-

ciug

Se mişc icircncet spre centrul icircn care e-năl-ţat

Un templu-a cărui cruce de nori se rugi-neşte

Precum se roade piatra-i de placircnsul cepisteşte (prelinge)

Din fruntea icircncreţită a celui genucheatrdquoPoemul se icircncheie cu o integrogaţie-

imprecaţie (bdquoAi hotăracirct tu Doamne sfacircrşitla ura tardquo) şi o reflecţie amară tăgăduitoa-re icircn modul lui Arghezi iarăşi cu o retoricăceva mai nestăpacircnită liric aici decacirct icircn ver-surile anterioare

bdquoO mintea mea se pierde cu cacirct o ducmai sus

Se pierde-n mii de gacircnduri ca urma-nlabirinte

Ca ruga şi ca placircnsul vărsate pe mor-minte

Se pierde ca tămacircia pe vacircnturi de apus

Se pierde s-adacircncează icircntr-un deşertnoptos

Se pierde să străbată voinţa-ţi vecinicia Ca acvila ce-aleargă să măsure tăria Ş-orbită icircn lumină se prăvăleşte-n josrdquo

16

Eugen Simion

17

Dans un livre reacutecent (bdquoCele douăEuroperdquo Bucarest 2013) ougrave jrsquoai repris desideacutees deacutejagrave avanceacutees dans un autre volumeen 2009 (bdquoRegards drsquohistorienrdquo) dans moneacutetude bdquoEurope de lrsquoEst- Europe de lrsquoOuestLa diversiteacute drsquoune identiteacute (pp 11-45) jrsquoaideacutefendu lrsquoideacutee que le titre mecircme du livretrahit il nrsquoy a pas historiquement parlantune seule Europe

Degraves le deacutebut de la civilisation europeacuteen-ne crsquoest a dire de lrsquoEurope chreacutetienne - doncagrave la fin de bdquolrsquoimperium Romanorumrdquo seacutepareacute

au IV- e siegravecle moment du triomphe drsquounenouvelle religion dans une bdquopars orientisrdquoet une bdquopars occidentisrdquo - on peut parlerdrsquoun clivage mental drsquoun deacutebut de divorcespiritual entre lrsquoOrient romain et lrsquoOccidentromain

Crsquoest le moment drsquoune deacutefinition dogma-tique par un bdquocredordquo diffeacuterent - avec lrsquoappa-rition du ceacutelegravebre bdquoFilioquerdquo le moment ougravelrsquoOccident drsquoun Augustin - preacutecurseur duCistercien Bernard de Clairvaux de MartinLuther et de lrsquoancecirctre des existentialistes

A gacircndiEuropa

Răzvan THEODORESCU

Il y a deux Europes sinon troishellip

Pentru d-l Răzvan Theodorescu este foarte clar că există două Europe ba chiar trei dacă ar fi să neluăm după cartea istoricului francez Fernand Braudel din 1985 Cele trei Europe Diferenţeledintre cele două Europe au icircnceput devreme din timpul imperiului roman cacircnd s-au separat icircnpartea occidentală şi partea orientală a imperiului Aceste diferenţieri au continuat din mai multepuncte de vedere (nu numai cel istoric) religios filosofic economic Azi avem fără icircndoială unmodel al consumerismului o occidental născut dintr-un capitalism specific lumii protestante şiun model ideocratic oriental provenind din tradiţia rusocratică şi turcocratică proprie dimensiuniiortodoxe din Sud-Estul europeanCuvinte-cheie două Europe modelul consumerist occidental modelul ideocratic oriental

Fernand Braudel Europa centrală

It is very clear for Mr Răzvan Tehodorescu that there are two Europe even three Europe if we canbelive into the Fernand Braudelrsquos book a French historian published in 1985 and named Thethree Europe The differences between the two Europe began earlier in the period of Roman empi-re where Europe was separated in western and eastern part of the Roman empire These diffrencescontinued from many points of view (not only from a historical point as the begin) religous onephilosophical and economic Today we have undoubltedly a model of Western capitalism consume-rism born from a specific Protestant world and the idiocratic oriental model proceeding fromRussian and Turkish political power proper to Orthodox dimension of South-eastern EuropeKeywords two Europe occidental consumerist model oriental idiocratic model Fernand Braudel

Mitteleuropa

Abstract

Răzvan THEODORESCU - Academia Romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoocom

Socircren Kirkegaard mdash exacerbant lrsquoangoisseet le peacutecheacute se voyait attacheacute agrave lrsquoapologeacute-tique qui nous prouve logiquement lrsquoexis-tence de Dieu drsquoune faccedilon aristoteacuteliciennepresque syllogistique et ougrave lrsquoOrient desPeacuteregraves cappadociens cristallisa son eacuteleacutementcontraire lrsquoaffirmation apophatique de ceque Dieu nrsquoest pas qui sera la voie preacutefeacutereacuteede lrsquoorthodoxie pour son mystegravere plenierCrsquoest une voie neacutegative qui descend dePlaton qui parlait du bdquobien existant au delagravede lrsquoecirctrerdquo

Un Occident attacheacute au bdquoresrdquo pragma-tique pas sophistiqueacute et pour cela mecircmearien cherchant Jeacutesus lrsquohomme adorant sesstigmates face agrave un Orient_meacutetaphysique mdashattacheacute au Logos croyant en Christ le divinmonophysite crsquoest le deacutebut mecircme du divor-ce intellectual de lrsquoEurope agrave lrsquoaube duMoyen Age

LrsquoAristote drsquoun Thomas drsquoAquin pourlrsquoOccident et le Platon drsquoun Plotin pourlrsquoOrient furent les deux balkaniques dupaganisme qui fondegraverent en quelque sortenotre Europe telle qursquoelle existe encore

Lrsquoeacutecho de cette situation on le retrouveaujourdrsquohui dans ce que les sociologuesconsidegraverent les deux modegraveles socio- eacutecono-miques le modegravele consumeriste occidentalissu drsquoun capitalism propre au monde pro-testant - comme Max Weber lrsquoa deacutejagrave indi-queacute- diffuseacute ensuite dans le monde catho-lique (nrsquooublions que ce sont la les preacutemicesde lrsquoeuroatlantisme et de la creacuteation delrsquoUnion Europeacuteenne) et le modegravele ideacuteocra-tique oriental descendant de la tradition dela Russocratie et de la Turcocratie propre agravela dimension orthodoxe de Feuro -meacutediteranisme dans le Sud- Est europeacuteenet dans lrsquoautre sous- zone de lrsquoEurope orien-tale celle ukraiumlno- russe

Il est vrai dans cette reacutealiteacute geacuteopolitiqueil ne faut pas neacutegliger lrsquoEurope centrale des-cendue de V Austrocratie la bdquoMitteleuropardquode Friedrich Naumann crsquoest la Hongrie laPologne le Pays Tchegraveque la Slovaquie quisont deacutefinis comme une mentaliteacute plutocirctune culture le monde de Franz Kafka et deMax Brod de Stefan Zweig et de CzeslawMilosz de Robert Musil et de MilanKundera

Une Europe Centrale qui pour moi resteune peripheacuterie active et creacuteatrice delrsquoEurope occidentale pour drsquoautres speacutecia-listes une Europe autonome une troisiegravemeEurope Le cas le plus illustre est celui delrsquohistorien hongrois Jenocirc Szucirccs- eleacuteve deIstvan Biro- brillamment prefaceacute parFernand Braudel (bdquoLes trois EuropesrdquoParis 1985 et je confesse que moi mecircmejadis croyait dans cette reacutealiteacute bdquoCele treiEuroperdquo dans bdquoDrumuri către ierirdquoBucureşti 1992 p 112- 114) Le grand histo-rien franccedilais remarquait agrave cette occasion bdquoLes limites de ces trois Europes se deacutepla-cent au cours de leurs longue histoire maisdeacuteplaceacutees plus agrave lrsquoEst et plus agrave lrsquoOuest cestrois universrdquo- il srsquoagit de lrsquoOccident euro-peacuteen de lrsquoEurope est-central et de lrsquoEuropede lrsquoEst- bdquose maintiennent srsquoaffirment serapprochent srsquoeacutecartent et agrave chaque instantde leur destin srsquoexpliquent lrsquoun par lrsquoautreA ce jeu lrsquohistoire comparative triomphe surtoute la ligne (ibidem p 5)

Jrsquoajoute qursquoune division tripartite de cegenre fut propre eacutegalement - un livre deMichel Foucher le montre (bdquoFronts et fron-tiegraveres Un tour du monde geacuteopolitiquerdquoParis 1988)- agrave drsquoautres continents celuinord- ameacutericain avec ses trois grandes enti-teacutes Etats Unis Canada Mexique (ibidem p367 et suiv)- celui africain avec leMaghreb lrsquoAfrique Noire lrsquoAfrique du Sud(ibidem p 139- 257)

Derniegravere question ougrave se trouve la desti-neacutee geacuteopolitique de lrsquoespace carpato- danu-bien

Quant agrave nous Roumains icircle latine dansun oceacutean non- latin la seule orthodoxie lati-ne et la seule latiniteacute orthodoxe du mondeunissant pragmatisme occidental et indivi-dualisme latin avec la recircverie orientalenous appartenons plutocirct - Nicolae Iorga lrsquoadit tregraves bien - au cible vers laquelle nousregardons plutocirct qursquoau lieu ougrave nous noustrouvons Et ces cibles furent tour agrave tour laByzance de lrsquoorthodoxie la Pologne catho-lique lrsquoIslam des sultans la Rome impeacuteria-le la France des Lumiegraveres et des reacutevolu-tions les Soviets de Stalin Washington etBruxelles de lrsquoOTAN et de lrsquoUnion Euro -peacuteenne (pour le moment la liste srsquoarrecircte lagrave)

18

Răzvan Theodorescu

Il y a deux Europes sinon troishellip

Encore nous appartenons agrave cette Europeorientale agrave la sous- zone sud- est europeacuteen-ne voisine des Balkans et nous pouvonscontredire avec les arguments de lrsquohistorienlrsquoaffirmation peacuteremptoire de lrsquoamericano-polonais tregraves influent qui fut ZbigniewBrzezinski il y a presque un quart de siegravecle

bdquoThe fact is that the terms EasternEurope and Western Europe during the lastseveral deacutecades were not geacuteographie butgeopolitical deacutesignations They reflected thepost- Yalta political division of Europebdquo(Policy for the West dans The NationalInterest printemps 1990)

Faux entiegraverement faux en ce qui concer-ne deux veacuteneacuterables parties du continent

avec une histoire diffeacuterente nuisible tregravesnuisible pour la diplomatie et malheurese-ment fort eacutecouteacute dans les chancellerieseuropeacuteennes peu habitueacutees ces dernierstemps avec lrsquoexactitude historique

Pour relativiser les choses faut-il encorerappeler les mots de Paul Valeacutery au lende-main de la Grande Guerre bdquoLrsquoEurope esten realiteacute un petit cap du continent asia-tiquerdquo

Lrsquouniteacute de notre continent pourrait res-sembler agrave lrsquouniformiteacute drsquoune caserne Sadiversiteacute par contre dans les deux ou lestrois Europes agrave la beauteacute drsquoun preacute drsquouneprairie ou drsquoun jardin fleuri

19

20

Care sunt deficienţele sistemului romacircnescde icircnvăţămacircnt cu precădere ale celui univer-sitar Care sunt problemele cel mai des icircntacircl-nite icircn activitatea profesională de zi cu zi arectorului Ioan Aurel PopIoan Aurel Pop Sistemul nostru de icircnvă-

ţămacircnt suferă de decenii icircntregi mai icircntacirci icircnurma dictaturii comuniste iar apoi dincauza degringoladei de după 1989 cacircndtoată lumea a făcut bdquoreformerdquo fără cap şicoadă icircn ritm prea alert fără să aibă răbda-rea de a le vedea urmările Icircnvăţămacircntulpreuniversitar nu reuşeşte un lucru elemen-tar anume să şcolarizeze toţi copiii dupăcum prevedea pacircnă şi legea instrucţiunii a

lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care sta-bilea că icircnvăţămacircntul primar de patruclase era obligatoriu şi gratuit De aceeagradul de analfabetism icircn Romacircnia a ajunsla niveluri icircngrijorătoare O a doua deficien-ţă este instabilitatea planurilor de icircnvăţă-macircnt şi a programelor şcolare Nimeni numai ştie ce şi cum icircnvaţă se scot şi se intro-duc materii peste noapte se elimină disci-pline consacrate de la Renaştere icircncoace icircnfavoarea a fel de fel de improvizaţii Se con-fundă anumite conţinuturi absolut necesareazi icircn educaţie (drepturile copilului cunoş-tinţe de sănătate cunoştinţe antreprenoria-le elemente juridice reguli de circulaţie

Interviu

Florian Saiu icircn dialog cu Ion Aurel Pop

Romacircniaicircncotro

Interviul cu academicianul Ioan Aurel Pop scriitor istoric şi rector al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca este de fapt o oglindă fină icircn cristalul căreia infirmităţile bubele şi mucegaiurilesocietăţii romacircneşti se dilată icircnfricoşător Tabloul vieţii noastre agăţat pe un perete discret alEuropei actuale slăbite de politici neinspirate se leagănă aiurit şi nici o macircnă sigură nu se găseştesă-l aşeze icircn lumină să-i dezvăluie frumuseţile şi personalitatea Dialogul cu profesorul Ioan AurelPop este un document al unei epoci grăbite un act nefardat dur ca orice adevărCuvinte-cheie educaţie cultură politică migraţie istorie adevăr Brexit Uniunea Europeană

trădător islamism democraţie utopie romacircn

The interview with Ioan Aurel Pop academician writer historian and rector of Babes-BolyaiUniversity of Cluj- Napoca is actually a crystal mirror in which infirmities sores and molds ofRomanian society expands appallingly The picture of our life hanging on a discreet wall of Europeweakened by the uninspired politics in senseless balancing move with no steady hand capable ofspotlighting its personality and beauty The dialogue with professor Ioan Aurel Pop is a documentof a hasty era a though free of makeup act as any other truthKeywords education culture politics migration history truth Brexit European Union traitor

Islam democracy utopia Romanian

Abstract

Ioan Aurel POP Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca Facultatea de Istorie-Filosofie e-maili_a_popyahoocom

rutieră apărarea contra incendiilor etc) cudisciplinele şcolare Aud că se introduce laclasa a XI-a materia numită Educaţie juridi-că Fals şi greşit Ca să facem asta trebuie sascoatem o oră de romacircnă ori de istorie oride geografie şi să predăm două semestreelevilor despre legislaţie să le dăm cacircte celpuţin două note pe semestru să icircncheiemmedii ale unor astfel de bdquomateriirdquo etc Prinurmare disciplinele vechi icircn care icircncap ori-cacircnd conţinuturi noi sunt mutilate reduseicircn favoarea unor pseudo-discipline caresunt icircn fapt seturi de cunoştinţe utile depredat la dirigenţie sau drept capitole icircnalte materii O a treia carenţă este supraicircn-cărcarea materiei Copiii noştri icircnvaţă multeşi de toate de-a valma fără discernămacircnt

Programele de matematică fizică chimiebiologie dar şi cele de ştiinţe sociale suntexcesive Icircn majoritatea claselor icircnţelegmateria doar 5-10 dintre elevi restul suntpierduţi pentru instruire Las deoparte cele-lalte carenţe ca lipsa personalului calificatsalarizarea dezastruoasă fuga specialiştilorbuni de icircnvăţămacircnt dotările slabe icircn şcolilipsa de igienă icircn şcolile rurale abandonulşcolar la ţară neputinţa de a-i trimite la şcolibune pe elevii din mediul rural pierdereade bdquocreiererdquo supradotate etc Adevărul estecă am ajuns să lucrăm cu profesori slabi şimediocri ceea ce ne determină să scoatemgeneraţii de absolvenţi slabi şi mediocriPentru viitorul acestei naţii faptul e catas-trofal

21

Romacircnia icircncotro

Icircn plus la noi copiii nu merg cu plăcerela şcoală ceea ce arată carenţe grave aleicircntregului sistem Educaţia icircn secolul alXXI-lea nu se mai face cu băţul nici cu ame-ninţări ci cu pasiune şi icircncredere E drept cănu se face nici cu imixtiunea neprincipială apărinţilor sus-puşi care cred că ştiu maibine cum se face instruirea şi care icirci pun lapunct pe icircnvăţători şi profesori desconside-racircndu-i

Nici icircn ceea ce priveşte şcoala superioarănu stăm mai bine De la bdquofabricile de diplo-merdquo prezente la tot pasul pacircnă la tezele dedoctorat plagiate ale demnitarilor avem detoate şi icircn universităţi Cel mai grav lucru icircnşcoala superioară romacircnească este credlipsa de icircncurajare şi de recunoaştere a cali-tăţii competiţiei şi performanţei Domneşteun egalitarism periculos care nu era aşa nicimăcar icircn regimul comunist Universităţilesunt egale indiferent că au 50 000 de stu-denţi sau 1000 de studenţi indiferent că sesituează pe locul 500 sau pe locul 20 000 icircnlume indiferent că au savanţi cu articolepublicate icircn revista bdquoNaturerdquo sau numai icircnziare judeţene Ba cele performante suntcacircteodată lăsate deoparte la rectificările debuget pe motiv că bdquoau banirdquo ca să fie bdquoaju-taterdquo universităţi slabe fără nicio perspecti-vă icircn acord cu un principiu colectivistpăgubos Legată de acest egalitarism estefinanţarea defectuoasă pe student-echiva-lent şi nu pe criterii de calitate Ca urmareuniversităţile fug după studenţi nu dupăprofesori şi cercetători de marcă Sunt icircnRomacircnia circa 100 de universităţi Multesau puţine asta e altă problemă Să luămcele circa 50 de universităţi de stat Toatesunt la fel icircn loc să fie ierarhizate Prin ie -rar hizare eu icircnţeleg icircmpărţirea lor icircn cate-gorii după capacităţi unele care să oferenumai pregătire la nivel licenţă altele lanivel licenţă şi masterat iar altele de icircnaltăperformanţă la nivel licenţă masterat şidoctorat Cele de nivel licenţă ar trebui sa fiede interes local şi să fie susţinute financiarde consiliile locale şi judeţene cele mijlociiar trebui sa fie de nivel regional susţinutede regiunile de dezvoltare şi numai celenaţionale să fie alimentate de la bugetDupă ierarhizare am avea nevoie de clasifi-

care Este absolut necesar să ştim periodiccu cine lucrăm care sunt cele mai bune uni-versităţi şi de ce De exemplu icircn funcţie de5 criterii mari să ştim care sunt primelecinci universităţi icircn ordine pe fiecaredomeniu şi care sunt primele universităţiindiferent de domeniu icircn Romacircnia Noiştim fireşte care sunt dar faptul nu esteoficial Dacă examinăm ranking-urile (clasa-mentele) internaţionale recunoscute dinultimii 5 ani constatăm că icircn acestea intrăicircntotdeauna doar 4-5 universităţi romacircneştiUniversitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj-Napoca (UBB) Universitatea din BucureştiUniversitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo dinIaşi Universitatea de Vest din TimişoaraUniversitatea Politehnica din Bucureşti Iarfinanţările ar trebui făcute fireşte icircn funcţiede aceste criterii de calitate

Rectorul UBB se confruntă zilnic cu pro-blemele cele mai complicate mai variatemai neaşteptate Nu se plictiseşte niciodatăDe la chestiuni curente legate de studenţi şiprofesori de personalul auxiliar de clădirişi de dotări de plăţi şi de bani de burse şide salarii de reparaţii etc pacircnă la congreseşi conferinţe ştiinţifice la implicarea icircn viaţaCetăţii la reprezentare internă şi internaţio-nală la primiri de ambasadori şi de altedelegaţii străine etc nimic nu-l ocoleşte perector La Cluj sunt 10 universităţi dintrecare 6 de stat (acestea formează un consor-ţiu) şi aproape 100 000 de studenţi de toatecategoriile la o populaţie totală de 400 000de locuitori Fiecare al patrulea clujean estestudent Ce poate fi mai frumos Univer -sităţile sunt brand-ul Clujului iar UBB cucei 42 000 de studenţi este azi cea maiveche mai mare şi din varii puncte devedere cea mai performată universitate aRomacircniei Provocările pentru rector suntde aceea extraordinare Eu sunt primul rec-tor din istoria instituţiei ndash fondate icircn 1581 ndashales de toţi dascălii şi de reprezentanţii stu-denţilor (aproape 2000 de votanţi) ceea cepresupune o mare icircndatorire A fi rectorulUBB nu este o funcţie de onoare ci una demare responsabilitate Rectorul este primulslujitor al comunităţii magiştrilor şi discipo-lilor iar dacă nu reuşeşte să fie e mai binesă renunţe la funcţie

22

Ion Aurel Pop

Primeşte Educaţia atenţia cuvenită din par-tea decidenţilor politiciNici pe departe şi asta se cunoaşte de

către toată lumea Educaţia este pentrumajoritatea decidenţilor politici o anexăsupărătoare şi o apăsare la buget Decidenţiipolitici la noi nu sunt oameni de stat Ei segacircndesc la sine şi la momentul actual laclipa de faţă la realegerea lor şi la plasareaicircn locuri călduţe nu la generaţiile care vorveni nu la binele general nu la prosperita-tea acestei ţări Ca urmare cei mai buniabsolvenţi nici nu se gacircndesc să fie profe-sori iar dacă au alte oferte (şi au) fug deşcoală ca de sărăcie

S-au operat icircn 27 de ani zeci de modifi-cări icircn domeniul educaţiei Cum se facecă nici pacircnă icircn momentul de faţă nu exis-tă un plan-cadru pe termen mediu şilung pe care să se bazeze unităţile deicircnvăţămacircntTocmai din motivele arătate mai sus

Oamenii de stat fac strategii şi nu tacticiPlanurile-cadru pe termen lung ţin de viaţageneraţiilor viitoare nu de clipa scurtă defaţă Noi facem felurite planuri dar mărun-te şi fără perspectivă nu aşteptăm icircnsă să levedem nici acestora urmările că facem alte-le şi altele Ca să reuşim ne-ar trebui unplan pe 10-20 de ani care să nu fie modificatde fiecare guvern care se perindă şi care să-şi arate roadele Cum să facem asta dacăschimbăm miniştrii educaţiei ca piesele petabla de şah dacă avem cacircte trei miniştri pean care aproape toţi şterg cu buretele ceeace a icircnceput antecesorul şi o iau de la capătParcă suntem supuşi blestemului lui Sisif

Numărul studenţilor a scăzut aproape lajumătate icircn mai puţin de zece ani Care cre-deţi că ar fi cauzele acestui fenomen icircngrijo-rătorCauzele scăderii numărului de studenţi

sunt mai multe Mai icircntacirci a scăzut popula-ţia generală a Romacircniei pe de o parte fiin-dcă se nasc tot mai puţini copii pe de altafiindcă pleacă mulţi romacircni tineri să lucrezeşi să trăiască icircn alte ţări Icircn al doilea racircnd decacircţiva ani ndash ceea ce este bine ndash bacalaurea-tul nu se mai poate lua foarte uşor Am

ajuns să obţină bacalaureatul cam 50-60dintre absolvenţii unei promoţii Asta aratăicircnsă şi altceva foarte grav cacirct de slab suntpregătiţi elevii de liceu Cum să avem icircnRomacircnia licee icircn care niciun absolvent să nuia examenul maturităţii Cum să avem elevide clasa a XII-a care să nu poată citi cursivcare să nu poată să scrie corect romacircneştecare să nu ştie lucruri elementare de culturăgenerală care să nu fi citit integral o carteA scăzut numărul studenţilor şi pentru că s-a mai tăiat din avacircntul unor bdquofabrici dediplomerdquo unor universităţi private carescoteau absolvenţi pe bandă rulantă Icircn finespectacolul sinistru din media romacircneascăicircn care sunt popularizaţi indivizi fără nicioşcoală şi fără cultură ajunşi milionariajunşi senatori şi parlamentari europeniicircncurajează ocolirea studiilor superioareCu şefi de stat care au afirmat că detestăşcoala cu prim-miniştri şi miniştri plagia-tori cu lideri de opinie agramaţi şi cu bdquocele-brităţirdquo care ascultă numai manele cum săne crească numărul de studenţi

Cum aţi caracteriza studentul romacircn dinprezent Ce-l defineşte şi ce ar trebui să-ldefineascăStudentul romacircn de azi are natural ceva

din eternul vieţii de student şi nu este nicimai slab şi nici mai bun decacirct studenţii deoricacircnd şi de pretutindeni E drept că influ-enţaţi de nivelul studenţilor din anii comu-nismului (de după bdquoobsedantul deceniurdquo)cacircnd selecţia se făcea bdquola sacircngerdquo tindem săspunem că studenţii nu mai sunt ca odinioa-ră Eu constat că proporţia studenţilor bunişi interesaţi de icircnvăţătură este la fel de maredoar că avem o masă de studenţi mai slabămai superficială mai puţin studioasă Mulţivin la universitate ca să aibă o diplomă sauca să facă voia părinţilor alţii vin fiindcă leplătesc părinţii studiile etc Studentul de azinu mai este ca acela de demult din maimulte motive Mai icircntacirci el este bombardatcu stimuli din toate părţile de la internetpacircnă la droguri Icircn al doilea racircnd i se spunemereu (greşit) să nu-şi folosească memoriafiindcă memorarea ar fi un lucru de ruşineAtrag atenţia că me mo ria este cred eu ocomponentă fundamentală a inteligenţeiumane şi că fără memorare bdquocomputerulrdquo

23

Romacircnia icircncotro

suprem care este creierul omenesc nu poatefuncţiona Ca să se poată defini prin inovarecreativitate şi spirit de competiţie studentulactual ar trebui să fie foarte instruit orinstruirea este lăsată icircn plan secund icircnfavoarea informării de moment după sursediscutabile icircn favoarea bdquotrăirii clipeirdquo ceeace este păgubos

Ce măsuri credeţi că ar trebui implementatepentru o mai bună funcţionare a sistemuluide icircnvăţămacircnt Există soluţii icircn contextulactual sau ar trebui reformat icircntreg siste-mulFireşte soluţii de redresare există icircntot-

deauna Orice elev ar trebui să fie obligat sămeargă la şcoală aşa cum prevede legea iarpentru asta ar trebui să se ajungă pacircnă lapedepsirea părinţilor a tutorilor etc Lipsade educaţie creează monştri Ar trebui sim-plificate planurile de icircnvăţămacircnt care săcuprindă doar materiile consacrate de expe-rienţa umană dar cu multe conţinuturi dinprogramele analitice primenite mereu Maibine puţin şi sigur sau bine icircnsuşit decacirctmult şi nereceptat Icircn icircnvăţămacircntul de masănu este bun principiul bdquoDacă cinci din clasăicircnţeleg este perfect restul să facă meditaţiiori să rămacircnă de căruţărdquo Se mai aud şi ast-fel de remarci Disciplinele ar trebui să aibăminim cacircte două ore pe săptămacircnă pentruca predarea ascultarea şi notarea să fie binefăcute Disciplinele cu o oră pe săptămacircnăsunt de prisos nu fac decacirct să icircntregeascănormele unor profesori fără ca elevii se aibăde cacircştigat Icircn al treilea racircnd latura de dis-cipline sociale şi umaniste trebuie icircntărităNu putem pregăti oameni-mecanisme sauoameni-roboţi pentru mileniul trei Deexemplu la limba şi literatura romacircnă lalatină la limbi străine la istorie la filozofiela geografie se icircnvaţă locul fiinţei umane şial colectivităţilor umane pe acest pămacircnt şiicircn Romacircnia Este o imensă ruşine să nu-imai icircnvăţăm pe romacircni de ce sunt romacircni şinu chinezi de ce locuiesc la Dunăre laCarpaţi şi la Nistru şi nu icircn nordul Africiide ce doinesc şi horesc de ce au doruri dece spaţiul lor este bdquomioriticrdquo sau de ce esteanumit bdquopicior de plairdquo şi bdquogură de rairdquoEste o imensă carenţă să nu mai ştie tinerii

cine a fost Publius Ovidius Naso sau Senecasau Hegel ce este un sonet sau un rondel ceeste stilul bizantin sau cum arată o fereastrăgotică Ne mişcăm prin lume cu laptopurileşi tabletele noastre vacircnăm pokemoni darnu mai ştim pe ce lume trăim nici dacăShakespeare a fost muzician ori dacăBeethoven a fost dramaturg I-am icircntrebatrecent pe unii dintre studenţii mei dacă nusunt redundant la curs dacă nu le spun che-stiuni ştiute de ei ca să pot complica un picdiscursul Răspunsul a fost dezarmantbdquoZiceţi icircnainte domrsquo profesor fiindcă oricene spuneţi este pentru noi necunoscutrdquoPentru icircnvăţămacircntul superior v-am spusdeja ierarhizarea şi clasificarea universităţi-lor finanţarea lor icircn funcţie de performanţăaccentul pus pe cercetarea ştiinţifică şi pecreativitate acordarea a 6-10 din PIB şcoliietc Şase la sută din PIB daţi acum şcolii aricircnsemna o investiţie care ar spori de zece oricel puţin icircn zece ani Zece la sută din PIBdaţi şcolii dar bine gospodăriţi ne-ar ajutaşi pe noi să visăm la nivelul Finlandeihellip

Care este din punct de vedere educaţionalportretul general al romacircnuluiEu nu cred icircn caracterizarea generală a

popoarelor şi nici icircn bdquopsihologiardquo lor Darsunt icircncercări meritorii icircn cercetarea univer-sală şi romacircnească icircn acest sens Cea maibună şi mai recentă ndash care ne priveşte directndash aparţine profesorului şi cercetătorului clu-jean prorector al UBB Daniel David Darnici aici profilul psihologic al popoarelornu este absolutizat Dacă este să vorbim deun profil general al romacircnilor sub aspecteducaţional atunci trebuie să remarcămdinamica acestuia modificarea sa icircn timpEra o vreme cacircnd proverbul bdquoAi carte aiparterdquo se aplica aproape ad litteram icircn sen-sul convingerii generalizate că fără şcoalănu se poate obţine nimic de la viaţă Chiar şigeneraţia mea a fost obsedată de acest ade-văr Azi aplecarea spre şcoală este mult mailaxă fiindcă părinţii nu mai au convingereanevoii de educaţie icircnaltă eficientă şi de cali-tate spre a le reuşi odraslele icircn viaţă Aşa căromacircnul de azi icircn medie este mediocrueducat şi instruit Nu numai că nu arecunoştinţele necesare din domeniul culturiigenerale dar nu mai ştie bunele maniere

24

Ion Aurel Pop

nu ştie să se icircmbrace să ţină tacacircmurile lamasă să păstreze curăţenia icircn casă şi pestradă să salute o femeie să icircntindă sau numacircna după caz etc Deocamdată aş zicedin acest punct de vedere băltim icircn medio-critate şi nepăsare după principiul rizibilbdquoMerge şi aşardquo

Sunt instituţiile educaţionale de la noidependente de politicSunt icircn măsură considerabilă dar nu

numai cele de la noi Din moment ce parti-dele politice formează parlamentele şiguvernele iar acestea dau legi şi le aplicăeste clar că instituţiile de stat (cel puţin)depind de factorul politic de culoarea celorde la putere Evident icircn ţările democratice ndashcum ne pretindem şi noi ndash dependenţaaceasta nu este directă ci mediată dar sepoate observa uşor de către cunoscătoriChestiunea gravă este compromiterea insti-tuţiilor noastre publice icircncepacircnd cu celepolitice icircn care lumea nu mai are icircncredereCa urmare poporul nu mai aşteaptă binelede la partide de la parlament şi de laguvern ceea ce este foarte grav

Formulaţi vă rog o scurtă caracterizare aistoriei Romacircniei de după 1989Istoria Romacircniei de după 1989 a fost o

speranţă continuă de mai bine pe fondulunei crize interne şi internaţionale care nuse mai termină S-au derulat procese demo-cratice importante icircn paralel cu inechităţicrase cu hoţii de neimaginat şi cu minciuniplanificate A fost peste un sfert de deceniuaşa de alert şi de contradictoriu icircncacirct e greude icircnţeles ceva clar şi precis E drept ndash spunistoricii de meserie ndash că istoria are nevoie deperspectiva trecerii timpului spre a putea fiicircnţeleasă Aşa că mai avem de aşteptatNumai să nu ni se aplece de atacircta aşteptat

Cum a influenţat perioada comunistă peisa-jul cultural al Romacircniei ndash icircn special dome-niul istoriei - şi ce efecte mai pot fi observateastăziPerioada comunistă cu o durată de peste

patru decenii nu este unitară şi uniformăcum cred unii azi Am avut icircntacirci instaurarearegimului care a durat din 1945 pacircnă icircn

1948 Am avut apoi perioada stalinistă(1948-1962) cu bdquodictatura proletariatuluirdquocu bdquointernaţionalismul proletarrdquo cu odioa-se crime comise cu sacircnge rece la Canal icircnicircnchisori şi icircn alte locuri Icircn literatură epocaaceasta se cheamă bdquoobsedantul deceniurdquoUrmează perioada dezgheţului a unui felde comunism romacircnesc cu faţă umană icircnvremea căreia s-a revenit la anumite valori(bine alese) naţionale romacircneşti (1964-1974) Icircn fine ultimii 15 ani (1975-1989) aufost ai comunismului dur naţionalist cacircndne-am icircnfundat icircn lipsuri şi nevoi dar amcontinuat să clamăm bdquomarile victoriirdquo săpreamărim bdquogeniul Carpaţilorrdquo şi să ne izo-lăm de lume Cultura a fost obligată să seadapteze ideologiei comuniste icircn toateipostazele sale şi a oscilat icircntre promovareaclasicilor marxism-leninismului şi a valori-lor bdquomarelui vecin de la Răsăritrdquo pe de oparte şi a traducerilor din KafkaHemingway Faulkner sau Ionesco a filme-lor cu Bette Davis şi Humphrey Bogart etcpe de altă parte Nici tratarea istoriei noas-tre nu a făcut excepţie de la aceste extremeIcircn bdquodeceniul obsedantrdquo aproape că nu exis-tam pe lume copleşiţi de Rusia şi deUniunea Sovietică se promova bdquointernaţio-nalismul proletarrdquo se preda doar limbarusă ca limbă străină scriitorii mari erauscoşi din programe personalităţile istoriceerau obturate dinastia străină ştearsă de pefaţa pămacircntului Romacircnia Mare declaratăbdquoimperialistărdquo formată bdquodin peticerdquo smulsepopoarelor din jur Eminescu şovin şi naţio-nalist poezia bdquoDoinărdquo interzisă etc Icircn aniice au urmat cam icircntre 1960-1965 şi 1975 seajunsese la un oarecare echilibru icircn sensulcă adevăratele valori istorice romacircneşti eraureintroduse icircn circuit anumite tradiţii inter-belice reluate autorii mari fiind studiaţi şirepublicaţi aproape toţi Icircn fine un noumare dezechilibru a urmat ulterior sprefinele anilor 1970 cacircnd romacircnii erau totulpe lume cu un trecut alb şi imaculat păşinddin glorie icircn glorie spre bdquounitate perma-nenţă şi continuitaterdquo icircn frunte cu bdquoicircncerca-tul partid comunistrdquo condus de bdquogeniulCarpaţilorrdquo şi de bdquosavanta de renume mon-dialrdquo Icircn această perioadă spre sfacircrşitul eiau reicircnviat icircn forme destul de agresivedacismul cu tracomania autohtonismul cel

25

Romacircnia icircncotro

mai vulgar sau protocronismul primitivNoroc că oamenii serioşi au rezistat şi căaceste bdquoteoriirdquo nu au putut pătrunde icircn şcolişi universităţi

Evident aceste avataruri au urmări pacircnăastăzi şi acestea sunt uşor de remarcatImediat după 1989 sătui de bdquoslava eternă aRomacircnieirdquo şi a bdquodinastiei roşiirdquo de trecutulfulminant romacircnii de racircnd au receptatavizi bdquoistoriilerdquo contrare icircn care eram pre-zentaţi drept homunculi diformi crescuţi icircnspirit gregar masă gelatinoasă fără perso-nalitate fără istorie cu o limbă bună numaide icircnjurături cu un trecut ruşinos şi laş etcNi s-a mai spus şi că icircntreaga istorie romacirc-nească este plină de mituri naţionalistealcătuite nu doar de istoricii comunişti cichiar de către cei mai mari istorici romacircnide la cronicari la Şcoala Ardeleană şi de laNicolae Bălcescu la Nicolae Iorga Icircn faţaacestei avalanşe de injurii nemeritate auprins glas din nou protocroniştii daciştiiromacircnofilii cei eterni ca timpul care-i decla-ră pe traci drept cei mai avansaţi drept creş-tini icircnainte de Hristos vorbitori de latină(pe care ar fi luat-o romanii de la daci) etcPentru aceştia culturi enigmatice şi discuta-bile documente apocrife clare contrafacerimedievale şi moderne devin creaţii alegeniului romacircnesc nerecunoscute de istori-cii de meserie care ar fi devenit parte a unuicomplot universal antiromacircnesc Astfelistoria reală bdquoaşa cum a fostrdquo ndash total nespec-taculară ndash deşi este mereu scrisă şi rescrisăde către specialişti rămacircne icircn umbră faţă deaceste elucubraţii care se mişcă icircntre celedouă extreme fie nu am fost nimic icircn isto-rie fie am fost totul Or discursul despretrecut (istoriografia) ndash care nu se suprapuneniciodată perfect peste realitatea trecută ndashtrebuie lăsat pe seama istoricilor Amatoriisau istoricii care nu se apropie de surse sepot fireşte pronunţa icircn legătură cu celecare au fost dar trebuie mereu precizat că ofac la modul diletant sub formă de opiniipersonale de eseuri de imagini artistice etcAltminteri publicul rămacircne cantonat icircntr-ogravă confuzie de planuri

Care a fosteste din punct de vedere istoriccea mai mare slăbiciune a poporului romacircnDar cea mai vizibilă calitate

E greu se spus O mare slăbiciune a fostcred delăsarea (defetismul ideea că la noimerge şi aşa) Această slăbiciune ne-a făcutsă pierdem mult icircn competiţia cu altepopoare Cea mai vizibilă calitate a fostcred un anumit echilibru icircn viaţă care aicircmbrăcat şi forme fataliste dar şi o putere şio ştiinţă de a oscila icircntre politica de rezisten-ţă şi cea de conciliere Cu alte cuvinte amştiut cacircnd să luptăm şi cacircnd să tratăm sănegociem ori să pertractăm (cum s-ar zice icircnArdeal) Noi nu ne-am apărat bdquogliardquo pacircnă lasinucidere ca unii vecini dar nici nu ne-amlăsat distruşi complet fără să luptăm Ţarasau bdquomoşiardquo a vieţuit şi a supravieţuit binecacirctă vreme ţăranii şi boierii au avut ceapăra Adică atacirct cacirct au avut icircn proprietatemoşiile lor mici care formau moşia ceamare Ţara Apoi rămaşi fără moşii ţăraniis-au ticăloşit dar nu icircntr-atacirct icircncacirct să piardăsperanţa şi să-şi ia lumea icircn cap Romacircnii nuşi-au părăsit ţara (ţările) pacircnă recent con-vinşi ndash cum se zicea pe vremuri la RadioEuropa Liberă ndash că bdquolocul romacircnilor este icircnRomacircniardquo

Mai sunt şanse (icircn viitorul apropiat) caRomacircnia să fie condusă de un regereginăNu cred că sunt icircn acest moment şanse

prea mari dar cine ştie Cum vedeţi CasaRegală a Romacircniei nici nu are icircn acestmoment un moştenitor tacircnăr şi viguros icircncare poporul romacircn să-şi poată pune spe-ranţa Pe de altă parte dacă prestaţia claseipolitice romacircneşti va continua icircn direcţiaactuală lamentabilă opinia publică romacirc-nească se poate schimba destul de uşorMonarhia modernă romacircnească (inaugura-tă la 1866 pe baza tradiţiei noastre monarhi-ce din secolele medievale) a fost cu excepţiadomniei lui Carol al II-lea un important fac-tor de stabilitate

Ce părere aveţi despre bdquomodardquo tezelor de doc-torat plagiate Politicienii au dat tonul iaranumiţi profesori le-au cacircntat icircn strune aju-tacircndu-i să comită culpe morale cu repetiţieCum poate fi extirpat acest fenomen penibilAceastă bdquomodărdquo ndash cum o numiţi ndash este

de fapt o catastrofă pentru prestigiul ştiinţeiromacircneşti şi al universităţilor din această

26

Ion Aurel Pop

ţară Este drept că după adoptarea modelu-lui Bologna doctoratul s-a redus la trei anişi a devenit dintr-o formă supremă de con-sacrare pe tăracircmul cercetării o formă destudenţie ultima etapă a studenţiei Dar deaici şi pacircnă la necinste şi impostură este odistanţă imensă La noi această pecingine aescaladat mult pentru că nu s-au luatmăsuri la timp Soluţia este simplă trebuiesă poată acorda doctorate doar acele univer-sităţi capabile să facă acest lucru iar condu-cători de doctorat trebuie să fie doar marilepersonalităţi ale ştiinţei culturii artei etcDe asemenea conducătorii de doctorat tre-buie responsabilizaţi alături de autorii teze-lor pentru corectitudinea acestor lucrări iarlucrările trebuie verificate prim mijloaceclasice şi moderne dintre care nu trebuieexcluse nici soft-urile antiplagiat Pedepselepentru plagiat se cuvine să fie icircnsă exem-plare Este cea mai bună metodă de descu-rajare pentru că din păcate munca de con-vingere nu merge la noi Politicienii plagia-tori ar trebui să primească chiar pedepsemai mari fiindcă abaterea lor de la princi-piile de etică este mai mare

Există - icircn domeniul educaţiei - o tendinţă desupunere oarbă faţă de directivele UniuniiEuropene care afectează identitatea naţionalăa Romacircniei S-a iniţiat la un moment datacţiunea de diminuare a numărului orelor deistorie icircn şcoli numărul orelor de limbaromacircnă de limba latină etc Cum comentaţiDin păcate icircntre defectele noastre mai

este unul numit slugărnicie Am fostmereu de-a lungul timpului supuşi altoraşi ne-am obişnuit poate cu acest statut deascultare şi cacircnd trebuie şi cacircnd nu trebuieNoi am urmat de multe ori orbeşte directi-vele europene privind globalizarea discri-minarea pozitivă drepturile minorităţiloretc şi ne-am tot umilit cu speranţa că varemarca cineva dar asta nu ne va răsplăticumva făcacircndu-ne europeni deplini Azi cevedem pe scena europeană Vedem cum seafirmă plenar vechile orgolii naţionalevechile idei de suveranitate naţionalăegoismele etnice cum renaşte ura faţă destrăini cum icircnfloresc prejudecăţile etno-lin-gvistice etc Iar noi defazaţi ca mai icircntot-

deauna vrem să bdquomodernizămrdquo şcoalaromacircnească renunţacircnd la anumite ore deromacircnă de istorie de latină etc Ca să obţi-nem ce Nu putem obţine astfel decacirct incul-tură prostie spirite gregare uşor de mani-pulat Cel mai bine se poate icircnvăţa ceicircnseamnă Europa de la orele de istorie totde la istorie se poate icircnvăţa ce icircnseamnă săfii romacircn icircn Europa alături de francezi degermani ori de polonezi Romacircnii nu se potintegra bine icircn Europa nu fiindcă nu ar fidestul de europeni ci pentru că nu ştiu sămai fie romacircni pentru că nu mai vin cumodelul lor de civilizaţie pentru că imită şiascultă mereu supuşi de alţii Europa esteformată din identităţi naţionale iar popoa-rele importante din Europa (cele care suntluate icircn seamă şi respectate) au identităţiputernice bine afirmate şi cunoscute de toţi

Există de asemenea o orientare europeană dealiniere la un anumit standard de uniformi-zare de comunizare a individului - prin edu-caţie Cum percepeţi acest aspect icircngrijoră-torAceastă orientare ndash cel puţin pentru

moment ndash cred că a dat greş Am participatşi eu la elaborarea unui aşa-numit manualunic de cetăţenie europeană Nu a ieşitnimic Cred că metodele nu sunt bune nuavem o metodologie general acceptată nuştim icircncă nici ce vrem exact sau ne imagi-năm că elevii sunt din plastilină şi că leputem da ce forme vrem Pe de altă parteeu cred că diversitatea este o mare bogăţiecare trebuie perpetuată icircmbogăţită şi sti-mulată Uniformizări forţate au aplicat doarregimurile totalitare şi nu au reuşit să creezedecacirct monştri Cred că ideile generale euro-pene se pot promova prin educaţie dar cucondiţia menţinerii echilibrului dintre spe-cificul local (naţional) şi cel european

Se pune icircn şcolile noastre prea mult accen-tul pe memoriememorare icircn detrimentulimaginaţiei al creativităţii Care ar fi formu-la potrivităŞi aici icircn acest domeniu trăim un para-

dox Pe de o parte memorăm chestiuniinutile iar pe de alta cacircnd ar fi de memorattotuşi ne ferim Copilul mic din clasele ele-

27

Romacircnia icircncotro

mentare pacircnă ajunge la vacircrsta majoratuluiare nevoie stringentă de exersarea memorieişi de acumulare de cunoştinţe Altminterimintea sa intră icircn letargie sau ajunge să fiepreocupată de chestiuni inutile sau chiarprimejdioase Icircnvăţatul pe de rost al unorversuri la romacircnă la limbi străine sau chiarla latină folosirea uneori a mnemotehniciireţinerea succesiunii cronologice a ereloristorice şi a curentelor culturale etc aveaurostul lor profund Un tacircnăr cercetător ca săpoată inova icircntr-un domeniu trebuie săaibă o zestre de cunoştinţe icircn propriul capcare e cel mai bun computer din lume A nesprijini doar pe bazele de date a căuta veş-nic pe Google sau icircn alte locuri este ca şicum am fi infirmi Fireşte nu trebuie să neoprim la memorare dar adesea noi facemicircn şcolile noastre chiar asta Şi mai facemceva nici nu memorăm şi nici nu cultivămimaginaţia şi creativitatea Atunci de undesă iasă creaţii valoroase invenţii inovaţiietc Formula potrivită ar fi iarăşi un echili-bru icircntre memorare şi imaginaţie dar echi-librul este foarte greu de atins Sunt mai fas-cinante extremele care nu conduc mereuspre alte extreme şi pacircnă la urmă sprenimic bun

Care este din punctul dumneavoastră devedere profilul cultural al RomacircnieiEste greu de spus icircn cacircteva cuvinte

Dintr-un punct de vedere romacircnii sunt unpopor paradoxal prin originea romană prinnume prin limba romanică şi prin forma decreştinare sunt occidentali adică se revendi-că dinspre civilizaţia şi cultura de succes dinlumea de azi pe cacircnd prin religie (confesiu-ne) prin ritul bisericesc prin limba bisericiiculturii şi cancelariei medievale prin alfabe-tul chirilic (folosit pacircnă nu demult) prinanumite aspecte de mentalitate balcanicăetc sunt mai aproape de lumea Răsărituluieuropean Acest lucru nu ar trebui să fieneapărat un handicap ci ar putea fi un mareavantaj fiindcă romacircnii ar fi icircn postura depunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale continentului nostru Din păcate nu ştiusă fie o astfel de punte o astfel de sintezăAstfel sub aspect cultural Romacircnia este oţară latină legată de civilizaţiile meditera-

neene o ţară care a traversat toate marilecurente culturale ale Europei de la EvulMediu şi Renaştere pacircnă la romantismpozitivism simbolism etc dar cu mari deca-laje şi cu mari complexe Pacircnă la icircnceputulepocii moderne romacircnii au mizat (mai multdin cauza geografiei decacirct din cauza istoriei)pe civilizaţia bizantino-slavă care le-a mar-cat profund destinul iar acest lucru se vedepacircnă azi Numai că această civilizaţie ndash icircnspecial după căderea Constantinopoluluisub musulmani icircn 1453 ndash a intrat icircn declin şinu a mai putut concura cu civilizaţia concu-renţială individualistă şi eficientă aOccidentului Aceasta din urmă a icircnvins nudoar icircn Europa ci şi icircn lume iar noi am fostsecole la racircnd pe picior greşit Cacircnd ne-amdat seama am luat măsuri de sincronizarecu Occidentul dar era tacircrziu handicapul eradestul de mare nu doar icircn raport cu marileputeri apusene ci şi cu vecinii poloneziunguri cehi slovaci croaţi sloveni carefuseseră de la icircnceput (deşi puţin excentricişi ei sub aspect geografic) prin forţa desti-nului pe calea cea bună Ceea ce v-am spusaici ca istoric nu justifică icircnsă icircn totalitatemarile noastre icircntacircrzieri sincopele noastreletargia visarea delăsarea hellip

Sunteţi profesor de-o viaţă Este respectatăaşa cum se cuvine această meserie icircn ţaranoastrăMeseria de profesor nu a fost niciodată o

mare fericire pentru toţi Grecii antici aveauo zicere edificatoare icircn acest sens bdquoPe cei pecare i-au uracirct zeii i-au făcut profesorirdquoDascălii au fost cam chinuiţi şi dispreţuiţi icircntoate societăţile şi icircn orice caz prost plătiţiLiderii politici icircn general s-au uitat de susla profesori fie din complexe de inferioritatebine camuflate fie din dispreţ sincer pentruo muncă pe care nu o icircnţelegeau şi care nuproducea nimic măsurabil şi nici obiecte pal-pabile Natural icircn epoca de prosperitate aştiinţei cacircnd marile invenţii icircşi dădeaumăsura valorii mulţi dintre profesori audobacircndit statute şi roluri impresionante Eucred icircnsă că nu este bdquoalta mai de folos zăba-vărdquo pe lumea asta ndash cum ar fi spus cronicarulndash decacirct a-i icircnvăţa pe alţii pe copii şi pe tinerimai ales De altminteri Cicero spune că nici

28

Ion Aurel Pop

nu există lucru mai bun pentru societate defăcut decacirct educarea tinerilor Profesorulbun nu predă ci oficiază de la catedră ştiindsă fie şi erudit şi familiar şi savant şi părin-te şi confident icircn acelaşi timp El nu face omeserie oarecare ci icircndeplineşte o misiuneicircncredinţată de comunitate iar de seriozita-tea misiunii sale depinde tot viitorul aceleicomunităţi Medicii şi profesorii vindecă şiicircntreţin corpurile şi minţile noastre făcacircn-du-ne să fim şi să rămacircnem oameni Dacăsocietatea noastră i-ar fi preţuit pe dascălicum se cuvine măcar icircn ultima sută de aniam fi putut fi la nivelul unor ţări respectabiledin Uniunea Europeană Aşa ne lamentămşi căutăm soluţii exotice ignoracircndu-le pecele simple şi la icircndemacircnă Altminteri ţaraasta a noastră a avut mari dascăli şi chiarapostoli şi icircnvăţători ai neamului care ne-ausalvat icircn momentele de cumpănă sădindu-ne icircncrederea necesară ca să ducem naţiuneamai departe

Ce salariu ar trebui să aibă un profesor pen-tru a putea trăi decentPentru un trai decent dascălul nu are

nevoie numai de bani ci şi de confort spiri-tual are nevoie de o icircmbinare sau de o sim-bioză icircntre condiţiile materiale şi statutul icircnsocietate icircntre bunăstare şi respectul comu-nităţii Un dascăl nu are de ce să fie umilfiindcă umilinţa predispune la compromi-suri iar compromisurile diminuează statu-tul coboară omul şi meseria Noi cam astaam făcut icircn ultimii ani l-am ajutat pe dascălsă fie modest şi umil să cedeze ispitelor săcaute venituri băneşti cu orice preţ ca sătrăiască Mai mult pe mulţi dascăli tineri şibuni pregătiţi bine pe banii noştri i-amalungat pe alte meridiane ca să aducă bine-le altor societăţi

Ce repercusiuni vor avea valurile de migraţiiasupra culturii europeneMigraţia aceasta europeană nu este o

surpriză pentru istoricii de meserie careştiu bine că de cel puţin două milenii miş-carea populaţiei este dinspre est şi sud-estspre vest Valurile de emigranţi au provocaticircntotdeauna probleme pentru că sunt greude gestionat şi pentru că societatea nu este

niciodată pregătită să le facă faţă Emigraţiaindividuală sau sub forma grupurilor micieste suportabilă fiindcă subiecţii de carevorbim se icircncadrează destul de uşor icircncomunităţile primitoare şi sfacircrşesc prin a fiasimilaţi Dacă icircnsă grupurile de nou- veniţisunt mari şi dese atunci se produce unfenomen icircngrijorător şi primejdios pentrustabilitatea lumii care primeşte emigranţiitind să trăiască exclusiv după propriilecutume şi chiar să le impună grupului-gazdă care icircncepe treptat să intre icircn disolu-ţie Din păcate acest proces periculos esteicircnsoţit de disfuncţionalităţi de conflicte deviolenţe şi tinde să distrugă anumite valoriconsacrate ale vechii populaţii icircnlocuindu-le cu cele ale nou-veniţilor Cred că icircn aceststadiu au ajuns anumite regiuni aleEuropei Fireşte că dacă acest proces avan-sează atunci se va modifica şi profilul cul-tural al vechiului continent Cultura euro-peană se bazează pe clasicismul greco-latinimitat reicircnviat şi dezvoltat de Renaştere şiicircn oarecare măsură de la Renaştere icircncoacepe de o parte şi pe creştinism (iudeo-creşti-nism) adaptat mereu şi modernizat de laReformă icircncoace mai ales icircn EuropaOccidentală pe de altă parte Aceste valori ndashcare au creat profilul cultural al Europei ndashsunt contestate azi icircn urma presiunilor noi-lor grupuri de populaţie educate icircn funcţiede alte coordonate

Riscă Romacircnia să fie icircnghiţă la racircndul ei deaceste mişcări de populaţiiNu cred că Romacircnia riscă o astfel de

disoluţie (cauzată de imigranţi) icircn viitorulimediat Romacircnia poate icircnsă intra uşor şisingură icircntr-o asemenea bdquoicircnghiţirerdquo prinobturarea valorilor care au stat la bazeleEuropei de către romacircnii icircnşişi de cătredecizia politică internă de către orientareagreşită a strategiilor educaţionale Vedemcu icircngrijorare că se icircntacircmplă deja acestlucru sub ochii noştri

Cre credeţi că sunt cauzele acestor dislocăride mase umane şi orientarea lor spreOccidentCauza principală sunt marile dezechili-

bre economice de pe planeta noastră deze-chilibre care nu au fost absente niciodată

29

Romacircnia icircncotro

dar care acum s-au accentuat sau dacă nuprin noile mijloace de difuzare icircn masă auajuns să fie cunoscute de mulţi şi să fie con-ştientizate de mulţi O altă cauză este politi-ca greşită a Occidentului faţă de ţările şipopoarele coloniale A fost un fel de provo-care a Occidentului faţă de grupuri mari deoameni obişnuite să trăiască icircn bdquolegeardquo lordupă racircnduielile şi ritmurile lor Noi amcrezut că reguli bune pe care le-am dobacircn-dit după milenii de civilizaţie de un anumitfel trebuie să fie la fel de bune pentrucomunităţi aflate pe alte trepte de dezvolta-re cu mentalităţi şi idealuri foarte diferitede ale noastre I-am provocat şi i-am lăsatapoi la jumătatea drumului Le-am arătat şile-am dat o vreme peştii ndash ca să folosesc oparabolă ndash dar nu i-am icircnvăţat cum să pes-cuiască temeinic Acum ei vin să-şi iabdquopeştiirdquo aşa cum ştiu singuri hellip

Ce părere aveţi despre aşa numita politicăcorectă a Europei Este această idee de tole-ranţă şi de falsă egalitate o strategie potrivităcacircnd vine vorba despre icircntacirclnirea a două civi-lizaţii total diferite (Vest-Est)Vedeţi chestiunea bdquociocnirii civilizaţii-

lorrdquo (ca sa-l pastişez pe conservatorulSamuel Huntington) este delicată şi atuncicacircnd vorbim de Europa de cea din vest şide cea din est darmite cacircnd ne referim laEuropa icircn ansamblu şi Orientul Apropiat şiMijlociu Lăsăm deoparte aici problemeleAfricii profunde şi ale Asiei Noi europeniioccidentali şi centrali ca şi americanii dinSUA am icircnvăţat să fim bdquogeneroşirdquo după ceam bdquosuptrdquo din plin ceea ce ne-a convenit dinlume Nu vorbesc aici de noi romacircnii civorbesc icircn ansamblu de bdquoclubul selectrdquo ndashajuns deja icircn criză şi numit UE ndash icircn care amintrat icircntr-un tacircrziu şi noi

Eu am trăit o scenă halucinantă icircnStatele Unite la icircnceputul anilor 1990 cacircnderam proaspăt visiting professor icircntr-o zi laUniversitate m-am dat poate cam ostenta-tiv la o parte ca să pătrundă prima icircnascensor o doamnă m-a privit lung şi mi-aspus să intru eu ca era racircndul meu şi că eanu era handicapată (pe-atunci termenulacesta icircncă nu era ofensiv) Ce icircnseamnăasta Că ceea ce numim bdquocorectitudine poli-

ticărdquo şi bdquodiscriminare pozitivărdquo ndash bdquorafina-menterdquo prin care noi vrem să ne distingemicircn lumea noastră ndash poate părea o chestiunestranie pentru alţii sau poate fi o realitateicircnţeleasă chiar pe dos Cu multiculturalis-mul este la fel dacă nu putem face ca civili-zaţiile să comunice sincer icircntre ele şi să-şiicircmpărtăşească reciproc valorile toată stră-dania este icircn van Or acceptarea celuilalt cutot ceea ce are el straniu pentru noi estedificilă

Putem spune că Europa se află icircn prezent icircnpragul unui război Ideologic religios teh-nologicSe poate spune şi aşa Ca istoric vă pot

spune că războaiele ca şi alte calamităţiumane şi naturale au lovit lumea dacă nuperiodic (icircn sens de cicluri cu termene pre-cise) atunci din timp icircn timp Lumea nu atrăit prin şi icircn războaie dar conflictelearmate (violente) au existat mereu Măicircndoiesc că am dobacircndit icircnţelepciunea de afi paşnici cu orice preţ Cacirctă vreme marigrupuri de oameni inclusiv icircn Europa vor-besc de război (fie el şi bdquosfacircntrdquo) şi preamă-resc un Dumnezeu care ar vrea să vadămoarte anumite fiinţe umane acest războine pacircndeşte la fiecare pas Las deopartepericolul tehnologicdigital care ne poatecopleşi oricacircnd din moment ce filmele pre-ferate şi premiate fac apologia violenţei iaroamenii icircşi pun viaţa icircn pericol ca să bdquovacircne-zerdquo creaturi virtuale

Ce icircnsemnătate are Brexit-ul icircn contextulUE organism din care face parte şiRomacircniaMarea Britanie nu a făcut niciodată

parte icircn mod organic din Europa niciicircnainte şi nici după crearea UE Mai sunticircncă englezi mai ales din generaţia maturăşi de vacircrsta a treia care cred că Dumnezeua creat Insulele Britanice ca să fie propria sagrădină aşezată pentru eternitate icircntr-obdquosplendidă izolarerdquo Mai sunt englezi carecred că dacă ţara lor a creat SUA CanadaAustralia Noua Zeelandă etc şiCommonwealth-ul ea este menită să aibă undestin de excepţie intangibil individualsituat pe o traiectorie veşnic crescătoare De

30

Ion Aurel Pop

aceea a face anumite sacrificii icircn numelegrupului (icircn cazul nostru UE) devine pen-tru unii de neacceptat şi de neicircnţeles Astanu icircnseamnă că marile puteri din UE s-aupurtat icircntotdeauna cu icircnţelepciune faţă deMarea Britanie Vinile sunt icircmpărţite

Este Romacircnia un stat vulnerabil dependentde alte state aşa cum am fost de-a lungulistorieiDa Romacircnia este icircncă un stat vulnerabil

fiindcă nu este şi nici nu va fi o mare putereNiciodată icircn istorie statele nu au fost egaleicircntre ele chiar şi atunci cacircnd această egalita-te era trecută icircn statute şi regulamente şiclamată icircn gura mare De aceea Romacircniaare nevoie de alianţe puternice de protecţiealături de state stabile şi sigure După cumse vede nici icircn NATO nu ne putem simţi pedeplin protejaţi mai ales pentru că demulte ori marile puteri fac icircnţelegeri pesteca petele celor mici apăracircndu-şi exclusiv pro -priile interese De altminteri se spune că icircnpolitică nu sunt prietenii ci numai interese

Din punct de vedere politic poziţia geografi-că ne avantajează icircn prezent sau dimpotrivăEste greu de spus Dacă istoria o fac

oamenii geografia (mai exact aşezarea geo-grafică) este un dat imuabil Poziţia noastrăicircntre Occident şi Orient ar putea deveni opunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale Europei dacă am avea oameni de statcapabili dar aşa ea este de multe ori o liniede separaţie pe care o calcă şi esticii şi vesti-cii icircncercacircnd să ne atragă cacircnd de o partecacircnd de alta Să ne amintim cum după AlDoilea Război Mondial am fost vărsaţi icircnzona de dominaţie comunistă cu voia celormari fără măcar să fim icircntrebaţi Azi liniade confruntare fiind icircn Ucraina suntem vul-nerabili icircn continuare şi putem deveni uşorndash dacă nu ducem o politică icircnţeleaptă ndash bdquovic-time colateralerdquo

Războiul din Ucraina foarte aproape de noice s-a icircntacircmplat mai exact Rusia a ocupatDonbass-ul fără ca UE să intervină fermAvem motive de icircngrijorare Mai directspus credeţi că am fi icircn siguranţă (suntemstat membru NATO şi UE) sau nu icircn cazulunei agresiuni a Rusiei pe teritoriul

RomacircnieiRusia a devenit de la Petru cel Mare

icircncoace (de prin 1700) o mare putere şiindiferent de avatarurile prin care a trecutde-atunci aşa a rămas ndash o mare putere La1711 ţarul Petru I a venit pentru prima oarăicircn Moldova ca oaspete al lui DimitrieCantemir şi cel puţin icircn spirit nu a mai ple-cat La 1812 ruşii au luat efectiv jumătatedin Moldova şi au făcut din ea o provincie amarelui lor imperiu După 1991 Rusia apierdut fostele republici sovietice dar nu s-a resemnat L-am auzit pe AlexandrSoljeniţacircn proaspăt revenit icircn Rusia mamădin exil la icircnceputul anilor 1990 spunacircndcă soarta Rusiei Ucrainei şi Belarusiei estesă fie icircmpreună icircntr-un fel de panslavismrăsăritean charismatic Iar scriitorul figuraca un democrat antisovietic şi anticomu-nist Dar era convins de rolul de mare impe-riu mondial rezervat ţării sale Azi Rusia luiPutin recuperează treptat imperiul de odi-nioară iar ocuparea Crimeii şi intervenţia icircnUcraina fac parte din acest program strate-gic Sigur Crimeea nu a fost niciodată ucrai-neană dar nici rusească nu a fost decacirct dela finele secolului al XVIII-lea de subEcaterina cea Mare Icircnainte de asta Crimeeaa fost tătărească fiindcă acolo secole laracircnd s-a aflat Hanatul Hoardei de AurRusia nu uită niciodată şi nu renunţă la ceeace a fost odată rusesc sau sovietic şi prinurmare nici la jumătatea Moldovei dintrePrut şi Nistru Noi (Romacircnia de azi) icircn con-cepţie rusească facem parte din bdquostrăinăta-tea apropiatărdquo lor şi ar trebui să fim dacă nualiaţii lor fideli cel puţin neutri binevoitoriDe aceea soarta noastră este greaIntegrarea noastră icircn NATO ne dă naturaloarecare siguranţă da nu ne salvează deameninţări Mai ales că NATO nu mai esteceea ce a fost

Ce opinie aveţi despre atentatele care auicircnsacircngerat Europa Au romacircnii icircn ţara lormotive să se teamă de aceste ororiAtentatele care au icircnsacircngerat Europa şi

care o icircnsacircngerează aproape zilnic trebuiesă ne icircngrijoreze icircn chip foarte serios Şiromacircnii au de ce să se teamă ca parte a civi-lizaţiei creştine şi occidentale (pentru cei

31

Romacircnia icircncotro

care vin din Răsărit noi suntem cu toţiioccidentali) Cacirctă vreme se vorbeşte despreun bdquorăzboi sfacircntrdquo şi cacirctă vreme se strigăaproape de fiecare dată bdquoAllah este marerdquonoi bdquoghiauriirdquo (necredincioşii) suntempotenţiale victime Şi noi creştinii am pur-tat războiul nostru bdquosfacircntrdquo dar l-am camterminat icircn Evul Mediu de cacircteva sute deani Vedeţi azi romacircnii se află peste tot şichiar dacă ororile nu se petrec deocamdatăla noi ai noştri devin victime

Ce părere aveţi despre situaţia din Turcia şicum credeţi că poate ea influenţa viitorul UENATO implicit viitorul RomacircnieiTurcia cu cei circa 80 de milioane de

locuitori este o mare putere regională laconfluenţa dintre Asia şi Europa Islamis -mul fundamentalist turc a fost oprit eludatşi reformat prin politica lui Mustafa Kemaldupă Primul Război Mondial iar lumeaeuropeană a putut răsufla oarecum linişti-tă Dar după cum se vede secole icircntregi desedimentări tradiţionale musulmane nu sepot şterge cu buretele mai ales icircntr-o lumecare icircn ciuda unei evidente modernizărirămacircne atacirct de inegală şi atacirct de plină defalii Icircntre Turcia europeană şi cea a cacirctorvamari oraşe europenizată pe de o parte şiTurcia asiatică profundă rurală şi profundataşată tradiţiei pe de altă parte diferenţelerămacircn majore Azi s-a radicalizat aproapeicircntreaga lume islamică şi nici Turcia nu arămas icircn afara acestui proces Icircn acestmoment din cauza politicii oficiale a Turciei(dar şi din alte motive) viitorul NATO şi alUE stă sub semnul incertitudinii iar Romacirc -nia care nici nu a apucat să intre bine icircn celedouă organizaţii are de ce să fie icircngrijoratăErdogan se află acum icircn dialog amiabil cuPutin politica de securitate a NATO icircnMarea Neagră bate pasul pe loc aliatul nos-tru bulgar pare să facă cel puţin icircn partejocul marii puteri slave de la Răsărit iar noitrăim deocamdată cu hellip speranţa

Ce carte scrisă de profesorul Ioan Aurel Popicircl reprezintă cel mai bine pe omul Ioan AurelPop (cu un scurt argument)E greu de spus Cred totuşi că mă repre-

zintă ca om (nu ca specialist) bdquoIstoria ade-

vărul şi miturile Note de lecturărdquo scoasă icircndouă ediţii la Editura Enciclopedică Nueste o carte revoluţionară şi nici nu a avutun mare succes de librărie dar spunecumva (celor curioşi să ştie) părerea meadespre cercetarea şi reconstituirea trecutu-lui dar şi despre lumea de demult de-acumşi din viitor Nu este o carte de cercetareistorică fiindcă cercetarea istorică se faceprin studiul aprofundat al izvoarelor al sur-selor este o carte de opinii (acumulate icircntimp) despre rostul şi menirea istoricului eo carte polemică fiindcă răspunde uneiviziuni contrare (expuse de profesorulLucian Boia) care relativizează completcunoaşterea trecutului respinge din discur-sul istoric criteriul adevărului şi ndash fapt foar-te grav ndash pune icircntreaga istoriografie romacirc-nească de la cronicari pacircnă la marii istoriciai secolului al XX-lea sub semnul mituluimai ales sub semnul mitului naţionalist Oreu am fost crescut sub zodia raţionalismuluiaplicat riguros icircn cercetare Şcoala istoricăde la Cluj a pus şi pune icircncă (sper) accentulpe studiul riguros al izvoarelor icircn sensul căviaţa de demult nu poate fi reconstituităprin impresii ci după criterii precise bazatepe ştiinţele auxiliare (metodele) istoriei pecunoaşterea limbilor clasice şi a celormoderne pe ample acumulări succesivecontinue temeinice Am icircnvăţat de la mariidascăli că a studia istoria naţională este odatorie ştiinţifică dar şi civică icircn acelaşitimp că scrisul istoric este o operă de mareresponsabilitate că nu se poate face cerceta-rea trecutului fără dragoste de viaţă deviaţă de demult şi de ţară Istoria ca discursse face după reguli ştiinţifice dar nu dupăreguli ca cele din ştiinţele exacte şi incumbăo mare pasiune pentru om comunitatenaţiune omenire etc Toate acestea nu seexclud reciproc ci se completează intră icircnarmonie şi sintonie Cred sincer că nu poţiiubi respecta icircnţelege şi descrie lumea(omenirea) dacă nu-ţi cunoşti şi iubeştilocul naşterii tale patria icircn sens de spaţiude vieţuire al părinţilor bunicilor moşiloretc Prin urmare erudiţia şi sentimentul(pasiunea) trebuie să meargă macircnă icircn macircnăfiindcă suntem oameni iar oamenii recifără sentimente icircncetează să mai fie

32

Ion Aurel Pop

oameni Azi din păcate tot mai multeicircndemnuri din spaţiul public vor să deve-nim mecanisme roboţi instrumente digita-lizate uşor de manipulat ceea ce nu pot săaccept Istoria deopotrivă ca realitate trecu-tă şi ca discurs despre ceea ce fost esteviaţă iar viaţa trebuie cunoscută şi cercetatăcu mare respect cu demnitate dar şi cuomenie

Numiţi vă rog cacircţiva romacircni care conside-raţi că au influenţat decisiv soarta popo ruluinostru (cu un scurt argument la fiecare)Au fost cacircţiva fără doar şi poate Eu

cacircnd mă refer la romacircni vorbesc de ultimamie de ani (de prin secolele IX-X icircncoace)fiindcă anterior trăiau doar strămoşi airomacircnilor Sigur din aceşti strămoşi s-auformat romacircnii dar nu este corect să vor-bim icircn sens atemporal despre romacircni cumfac unii dintre protocronişti care punbdquoTăbliţele de la Tărtăriardquo (de exemplu) peseama bdquogeniului poporului nostrurdquo Cel maiimportant romacircn este chiar poporul romacircnca subiect colectiv făuritorul celei maiimportante creaţii spirituale romacircneşti dintoate timpurile limba romacircnă Ca fiinţeindividuale aş enumera cacircţiva principimedievali de la Mircea cel Bătracircn şi Ştefancel Mare pacircnă la Mihai Viteazul (icircn EvulMediu voinţa domnului schimba destinulţării şi al poporului) pe diaconul Coresi(care a tipărit romacircneşte) pe Bracircncoveanupe Cantemir (oameni ai epocii moderne) pecronicari pe Varlaam şi Dosoftei peInochentie Micu (cel care credea că bdquonu poţiicircnvia cu-adevărat decacirct din pămacircntulpatrieirdquo) pe icircnvăţaţii Şcolii Ardelene hellip De-aici icircncoace sunt prea mulţi ca să-i maipomenesc pe toţi Oricum influenţaţi depoliticienii mai recenţi nici nu ne dămseama cacirct de mult datorăm oamenilorimportanţi din trecutul mai icircndepărtat pecare-i uităm şi desconsiderăm prea adesea

Se mai citesc cărţile istorice icircn Romacircniadomnule Ioan Aurel PopNu prea Se citesc eventual articole din

bdquoMagazin istoricrdquo şi bdquoHistoriardquo (ceea ce estebine) ndash deşi cele două periodice promovea-ză concepţii diferite despre cunoaşterea tre-

cutului icircn fond pentru asta am luptat pen-tru pluralitatea opiniilor ndash sau cărţi-bombăprezentate ditirambic de către un aparat depropagandă bine pus la punct şi aflat icircnslujba anumitor edituri De aceea publiculcare mai citeşte istorie receptează icircn maremăsură cărţi de pseudo-istorie cărţi deistorie contrafactuală sau de eseuri frumosbdquoicircmpachetaterdquo şi care lasă impresia că bdquoaşase scrie istoriardquo Noi nu am avut din păcateo mişcare culturală ca-n Franţa de exempluunde marii istorici medievişti şi-au datmacircna ca să prezinte publicului larg o lumerevolută pe icircnţelesul tuturor dar nealteratăicircn esenţa sa Noi vorbim icircn presă despre unEv Mediu barbar şi ruşinos icircn care se prac-ticau discriminări se asupreau minorităţileşi nu se aplica discriminarea pozitivă icircncare nu era democraţie libertate egalitateetc Păi nici nu era nevoie de toate acesteadin moment ce lumea medievală se baza peierarhie supunere privilegiu onoare etc şia funcţionat foarte bine aşa vreme de o miede ani Se citeşte azi multă istorie contempo-rană mai ales politică recentă fără discer-nămacircnt şi de aceea se forţează mereu uşideschise mulţi crezacircnd că generaţia noastrăa descoperit universul rotunjimea pămacircn-tului şi oxigenul sau că Iulius Caesar şiShakespeare ndash de exemplu ndash erau tareicircnapoiaţi icircn lipsa laptopului hellip

Numărul revistelor culturale şi ştiinţifice sediminuează treptat Ce viitor au ele Suntsuficient susţinute de statCred că suntem pe panta apusului pagi-

nii tipărite icircn formă clasică De aproape şasesecole tiparul cu litere mobile ne-a definitdestinul şi pare că a obosit Eu icircncep săicircntacirclnesc tineri care nu au citit niciodatăintegral vreo carte de beletristică de cacirctevasute de pagini ndash mă refer la cartea tipărită ndashşi care au cultură generală Este o culturăgenerală cacircştigată de pe computer de peinternet e vorba de tineri care citesc de zorcărţi digitale de anumite profiluri Sunt şicacircteva reviste culturale şi de specialitatedigitale cu mulţi cititori Revistele culturaleşi ştiinţifice clasice icircn formă tipărită sunttot mai puţine şi tot mai puţin citite Icircn urmăcu trei decenii orice intelectual romacircn din

33

Romacircnia icircncotro

domeniul umanist citea cu sfinţenie bdquoRo -macircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLucea -fă rulrdquo bdquoTribunardquo bdquoSteauardquo bdquoConvorbiriliterarerdquo bdquoRamurirdquo bdquoAstrardquo bdquoVatrardquo şi altecacircteva reviste sau măcar pe unele dintreacestea cumpărate de la chioşc sau primiteprin abonament Azi acest obicei aproape adispărut Natural pe de altă parte revisteleculturale şi ştiinţifice ndash icircn orice formă ar fiele publicate ndash nu sunt suficient susţinutede către stat fiindcă statul nostru se ocupăde altceva nu de educaţie şi nici de lumeaintelectuală

Ce cartecărţi aveţi acum pe noptierăAcum recitesc bdquoMagicianulrdquo de John

Fowles după obiceiul cacircştigat demult cămăcar 100 de cărţi mari din literatura lumiimerită mereu reluate recitite pritocite

Numiţi trei mari trădători din istoriaRomacircniei Este trădarea o caracteristică apoporului nostruAm avut fireşte trădători deşi depinde

mult din ce perspectivă priveşti trădareaTotul este relativ de aceea nu voi numiniciunul Trădarea este etern umană şi uni-versală iar romacircnii nu au vreun talent spe-cial icircn această direcţie

Icircn afara Academiei Romacircne au apărut multeorganisme suspecte icircmpopoţonate cu numelede academie şi alimentate cu bani din bugetulcontribuabililor Ce părere aveţi despre aceas-tă situaţie reprobabilăCred că aceasta este o pecingine naţiona-

lă icircn acest moment şi mă ridic ferm de cacircteori am ocazia contra acestui fenomen Să neicircnţelegem toată lumea aceasta civilizatăeste plină de academii (icircn Italia sunt dacănu mă icircnşel vreo 12 academii numite bdquonaţio-nalerdquo) de societăţi savante de institute deasociaţii culturale şi ştiinţifice etc Dinmoment ce Academia Romacircnă nu a icircnregis-trat această marcă la OSIM au apărut şi lanoi felurite bdquoacademiirdquo alternative Nici astanu este neapărat de condamnat icircn condiţii-le date Nu este acesta cel mai mare rău Darnoi suntem singura ţară europeană care lefinanţăm de la buget pe toate prin deciziaaleşilor noştri din Parlament ceea ce este

strigător la cer Nici măcar dacă am fi ceamai prosperă ţară europeană nu s-ar justifi-ca această practică Astfel susţinem cu baniicontribuabilului romacircn fără niciun discer-nămacircnt Academia Romacircnă dar şi aşa-numitele AOŞ (bdquoAcademia Oamenilor deŞtiinţărdquo ca şi cum Academia Romacircnă ar fiformată din altfel de bdquooamenirdquo) bdquoAca -demia de Ştiinţe Tehnicerdquo bdquoAcademia deŞtiinţe Medicalerdquo bdquoAcademia de ŞtiinţeAgricole şi Silvicerdquo şi altele create mairecent sau pe cale de a fi create Nu trebuiesă avem nimic cu aceste asociaţii cu o con-diţie să se susţină singure aşa cum seicircntacircmplă peste tot icircn lumea asta Susţinerealor de la stat creează mai multe inconve-niente icircn plan financiar şi ştiinţific-culturalpe de o parte se risipesc şi puţinii bani alo-caţi ştiinţei cercetării recunoaşterii presti-giului pe de altă parte se submineazăvaloarea Academiei Romacircne care conformlegii este forul suprem de consacrare ştiin-ţifică icircn Romacircnia Aşa titlul de academician(acordat prin lege doar membrilor titulari aiAcademiei Romacircne) este uzurpat de feluritepersonaje (unele onorabile) prezente toatăziua la TV publicul larg nu ştie ce să maicreadă şi unde să găsească reala valoare iarbanul public alimentează indemnizaţiiinventate Cred că icircnfiinţarea acestor bdquoaca-demiirdquo finanţate de stat este rezultatul frus-trării unor parlamentari care nu s-au mulţu-

34

Ion Aurel Pop

mit cu doctoratele luate icircn forme discutabi-le ci care au dorit să fie academicieniNeputacircnd obţine acest titlu autentic auinventat instituţii paralele hellip

De ce credeţi că icircn aprilie la sărbătorirea a150 de ani de la icircnfiinţarea AcademieiRomacircne icircn discursurile oficiale nu s-a pome-nit nici măcar un cuvacircnt omagial icircn aminti-rea lui Alexandru Ioan Cuza omul de care s-a legat iniţial destinul acestei instituţii Sa fifost vorba de rea voinţă sau pur si simplu deignoranţăSe poate să fi fost şi una şi alta Vă măr-

turisesc că m-am gacircndit la acest lucruatunci Noi oamenii avem cum ştim bineo mulţime de defecte iar unul dintre eleeste fără icircndoială bdquopliereardquo prea accentuatădupă vremuri după mode după regimuriEste evident că bazele Societăţii Literare s-au pus sub Cuza care a gacircndit icircn termeniserioşi icircntreg edificiul nostru naţional Caistoric ştiu că tot programul de dezvoltare aRomacircniei moderne a fost gacircndit la 1848-1849 şi pus icircn pagină de paşoptişti icircn docu-mentele elaborate sau prezentate la Iaşi laBlaj la Izlaz la Braşov la Lugoj la Cernăuţietc Icircntre revoluţionari o figură marcantă afost şi Alexandru Ioan Cuza Icircnfăptuireaacestui program a rămas icircnsă o sarcină a vii-torului adică a perioadei 1849-1918 Aşicircndrăzni icircnsă să spun că aproape jumătatedin acest mare efort de modernizare - icircnciuda impresiei de bdquoforme fără fondrdquo teore-tizate de Titu Maiorescu - s-a concretizatprin reformele lui Alexandru Ioan Cuzaicircnfăptuite icircntre 1859 şi 1866 Sunt de faptşapte ani şi nici aceştia icircntregi pentru căgrija lui Cuza icircntre 1859 şi 1862 a fost obţi-nerea recunoaşterii dublei alegeri (pe de oparte) şi desăvacircrşirea unirii icircn plan institu-ţional (pe de altă parte) Anul 1866 iese şi eldin discuţie fiindcă la icircnceputul lui dom-nul unirii a fost obligat să abdice Aşa cămarile sale reforme care au modernizatRomacircnia s-au făcut icircn anii 1863-1865 adicăicircn trei ani secularizarea reforma agrarăreforma şcolară crearea primelor universi-tăţi moderne reforma justiţiei reformaadministrativă etc Tot sub Cuza s-a lucratşi la noua constituţie prima constituţie

modernă adevărată adoptată icircn 1866 Noiazi din dorinţa de a restitui monarhiei deHohenzollern ceea ce comuniştii i-au răpitpe nedrept icirci recunoaştem merite maimulte decacirct a avut Pe vremea comunismu-lui eram aproape cu toţii ascultători faţă deregim iar azi cacircnd s-a dat liber la criticădemonizăm comunismul icircn ansamblu ca şicum atunci nu ar fi trăit oameni culţi niciconştienţi şi nici responsabili Dacă icircl lău-dăm pe regele Mihai trebuie neapărat să-lveştejim pe mareşalul Antonescu şi inversDacă suntem adepţii globalismului sau alUE credem că nu dă bine să fim şi patrioţisă ne iubim locul de naştere etc Cu altecuvinte procedăm prin excludere atuncicacircnd ar fi natural să gacircndim lumea princoexistenţă prin complementaritate şiarmonie Dar dacă vrem să fim corecţiatunci se cuvine să rostim răspicat bazeleAcademiei Romacircne s-au pus sub principeleAlexandru Ioan I prima şedinţă a icircnaltuluifor s-a putut icircntruni abia sub principeleCarol I cea mai grea şi mai rapidă etapă demodernizare a ţării s-a icircnfăptuit de cătreregimul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) iar următoarea - solidă şi temeinică -sub regimul principelui (1866-1881) şi rege-lui (1881-1914) Carol I A-l contrapune peCarol I lui Alexandru Ioan Cuza este o eroa-re copilărească Poporul romacircn i-a preţuitpe amacircndoi şi i-a aşezat pe locurile care li secuvin icircn Panteonul Naţional

Care este icircn opinie lui Ioan Aurel Pop celmai mare istoric romacircnCel mai mare istoric romacircn este evident

Nicolae Iorga Mai sunt cacircţiva foarte maride valoare europeană chiar dar Iorga esteunic irepetabil extraordinar A scris ndash ine-gal fireşte ndash mai mult decacirct ar putea citi unom normal icircntr-o viaţă dacă s-ar ocupanumai de citit hellip

Ce este istoria stimate domnIstoria este pentru mine viaţă viaţă

deplină Noi o calificăm drept trecut şiuităm că pentru cei care au trăit acest tre-cut era viaţă prezentă şi reală Eroareanoastră ca oameni ai prezentului este căsocotim clipa noastră drept eternă şi că

35

Romacircnia icircncotro

numim cu dispreţ viaţa de odinioară lumemoartă

Ce pasiuni are Ioan Aurel Pop icircn afara acti-vităţii profesionaleMulte dar nu prea uşor de icircmplinit din

lipsa timpului Fugit irreparabile tempus Icircmiplace să citesc poezie şi proză icircngrijescplante văd filme ascult muzică bună detoate felurile

Ce amintiri dragi păstraţi din copilăriePăstrez icircn suflet oameni şi locuri care mi-

au marcat viaţa Mai icircntacirci pe bunica pe liniepaternă văduvă de război de la vacircrsta de 35de ani rămasă mereu nerecăsătorită ca să-lpoată jeli pe bunicul (pacircnă la moarte a pur-tat doliu) şi ca să-l crească cum a vrut ea petata apoi pe părinţi pe dascăli pe prieteniPăstrez amintirea unui Braşov ca un tăracircmde poveste cu Tacircmpa cu Dealul Melcilorsau cu Turnul Alb şi cu Turnul Negru cuBastionul Ţesătorilor şi cu BisericaBartolomeu Mai tacircrziu am descoperitŞcheii cu Biserica Sfacircntul Nicolae cu LiceulbdquoAndrei Şagunardquo spre care mă uitam cumare respect şi cu admiraţie nedisimulatăDiriginta mea din şcoala generală DoamnaProfesoară Margareta Florea ndash icircncă icircn viaţăla peste nouăzeci de ani ndash ne vorbea cuadmiraţie despre forţa matematicii dar şidespre literatură Avea mereu asupra sa cacircteo foaie volantă pe care rezolva cacircte o pro-blemă deşi pe versoul foii putea foarte binesă scrie cacircte o poezie Pacircnă de curacircnd icirciscriam felicitări de Crăciun icircn versuri şi icircmirăspundea tot aşa hellip Apoi la 14 ani amintrat la bdquoŞagunardquo ndash ceea ce era o perfor-manţă ndash şi am ajuns icircn clasa ProfesoruluiIon Topolog-Popescu romancier cunoscutla Braşov care m-a icircnvăţat ce este literaturaşi de ce este nevoie de disciplinele umanis-tehellip Pe atunci trimiteam probleme rezolva-te la Gazeta de Matematică dar m-am lecuiticircn curacircnd hellip

Sunteţi un om religios stimate domnCred icircn Dumnezeu dar consider că cre-

dinţa este un lucru strict personal şi nu vor-besc despre asta Alta este chestiunea legatăde biserică şi de istoria bisericii despre care

icircmi place să vorbesc ore icircn şir şi să scriu cupasiune

Icircn numele islamismului mor astăzi oameninevinovaţi Ce este pacircnă la urmă religia S-a perimat atacirct de mult funcţia ei spiritualăicircncacirct a rămas doar un instrumentpretextpentru conflicte dure icircntre oameni cu menta-lităţi culturi şi educaţii diferiteNici religiile ca toate lucrurile de pe

lumea asta trecătoare nu sunt imuabileCredinţa ar trebuie să fie una şi nedespărţi-tă una şi aceeaşi dar şi credinţa ndash cum sevede ndash icircmbracă formele cele mai variatePacircnă la urmă icircnţeleg şi acest lucru şi icircl potşi argumenta dar ceea ce nu pot icircnţelegeeste intoleranţa faţă de credinţa altuia urafaţă de felul de a fi al altuia Am fost icircnvăţatde mic că este loc sub soare pentru oricine şică respectul pentru alteritate este o mărturiede omenie Necazul este că mulţi dintreaceia care trăiesc intens spiritualitatea caresunt credincioşi sinceri se lasă amăgiţi defalsele predici de icircnvăţături extreme icircncacirctdobacircndesc gustul conflictelor Şi icircn numelecredinţei (şi al bisericii) de-a lungul milenii-lor de istorie cunoscută s-au purtat războa-ie şi s-au comis crime La fel s-a icircntacircmplat icircnnumele dragostei (Războiul Troian) icircnnumele familiei (Războiul celor DouăRoze) al democraţiei al libertăţii al naţiu-nii etc Aceasta nu trebuie să ne facă sădemonizăm credinţa biserica iubireanaţiunea etc pentru că am comite o gravăconfuzie de planuri

Cacircnd vine vorba de stămoşi ndash pe cine ar tre-bui să pună romacircnul la loc de cinste Pe dacisau pe romani Sau şi pe daci şi pe romanişi pe slaviChestiunea cu strămoşii icircndepărtaţi ţine

mai mult de educaţie decacirct de realitateCine ar putea spune azi icircn ce proporţie sun-tem noi romacircnii daci romani slavi orialtceva Iar ideea aceasta că avem bdquosacircngerdquodacic roman slav sau cuman este nerele-vantă şi chiar periculoasă Specificul etnicsau naţional nu-l dau bdquosacircngelerdquo sau eredita-tea ci educaţia icircntr-un anumit mediu Dacămacircine iau un copil de romacircni abia născut şi-l mut icircn Suedia şi-l cresc acolo printre sue-dezi icircn şcoli suedeze obţin din el la 18 ani

36

Ion Aurel Pop

cel mai bun cetăţean suedez cu cele maiferme convingeri suedeze Totuşi anumitelucruri legate de etnicitate sunt sigure sauaproape sigure inclusiv icircn cazul romacircnilorDe exemplu faptul că romacircnii sunt azi sin-gurii moştenitori ai romanităţii orientale şică vorbesc o limbă romanică arată fărănicio icircndoială forţa latinităţii noastre faptulcă odată demult limba latină a dominataici asupra altor limbi Dincolo de orice con-siderente privind istoria limbii romacircne icircnviaţa cotidiană circa 80 din cuvintele pecare le folosim sunt de origine latină (moş-tenite din latina veche sau preluate ulteriordin alte limbi) cam 15 sunt slave iar res-tul sunt turcice traco-dacice maghiare etcSigur asta nu icircnseamnă că proporţia etnii-lor din care s-au format romacircnii este exact lafel dar această structură a vocabularului(lăsacircnd la o parte sistemul nostru gramati-cal latin) oferă anumite indicii şi asupra ori-ginii noastre etnice Interesant este faptul cădacă analizăm textele vechi romacircneşti dinepoca modernă timpurie (secolele XVI-XVII) proporţia cuvintelor de origine latinăeste aproape la fel de mare ceea ce spulberăteoria tendenţioasă a bdquorelatinizăriirdquo tacircrzii aRomacircnei Ştiu că unora le este foarte dragămoştenirea noastră dacică (tracică) ndash deşimi-e greu să icircnţeleg de ce ndash dar din păcatepentru aceştia nu avem deloc argumentesolide ca s-o putem susţine Ştim doar călimba dacilor era indo-europeană şi făceaparte din grupul satem diferit de grupul dincare făcea parte latina Dar nu ni s-a păstratniciun text icircn această limbă ci doar cuvintedisparate Poetul Ovidiu după vreo şaseani de şedere la Tomis printre greci şi bar-bari a icircnvăţat greu limba geţilor scriind şi obdquocărţulierdquo cu versuri icircn pomenita limbăscriere care s-a pierdut

Ce mai icircnseamnă astăzi să fii patriot cacircndmajoritatea politicienilor noştri (cu excepţiacelor care alunecă icircntr-un naţionalism agre-siv) se declară europeni Ne-am pierdutpatriotismul pur indispensabil unei naţiuniDa este o gravă confuzie de planuri şi icircn

chestiunile legate de patriotism şi de dra-gostea de ţară Tinerii nu mai ştiu ce să crea-dă fiindcă sistemul romacircnesc de instrucţiu-

ne şi de educaţie se află icircn derivă de deceniibune şi nimeni dintre cei cu putere de deci-zie nu pare preocupat de redresarea luiPoliticienii se declară europeni icircn lipsă dealtceva dar mai ales de convingeri fermede cunoştinţe de cultură generală şi de cul-tură romacircnească de idealuri de viaţă deproiecte pentru generaţiile viitoare Ca să fiipatriot autentic trebuie să-ţi cunoşti bineţara şi să ajungi astfel s-o preţuieşti Mulţipoliticieni romacircni confundă instituţiileromacircneşti care le taxează ignoranţa şi care-ichiar pedepsesc pentru incompetenţă pen-tru acte antisociale pentru hoţii de tot felulcu ţara şi icircn loc să se icircndrepte icircn urma gre-şelilor lor ajung să-şi urască ţara Dacă nuicircţi iubeşti icircn mod organic şi necondiţionatpatria nu ai cum să le explici tinerilor ceeste patria nu ai cum să fii sincer cu aceştiicircnvăţăcei iar ei simt uşor falsulPatriotismul a fost o vreme confiscat deanumite grupări naţionaliste şi pervertitdar timpul acestor partide şi persoane a tre-cut (cel puţin icircn acest moment nu avem icircnRomacircnia un partid naţionalist de forţă) şitotuşi cei mai mulţi intelectuali se feresc săvorbească despre ţară despre patrie desprespecificul naţional despre valorile noastreCred că Seneca spunea icircn urmă cu douămilenii că el nu-şi iubea ţara fiindcă eramare ci fiindcă era a lui Dacă nu iubim sin-cer ţara asta cu toate ale sale cu doruri cupatimi şi cu uri cu doine şi cu strigături cublesteme şi bdquocodri verzi de bradrdquo nu avemcum să iubim Europa sau omenirea fiindcăbdquopicurii cu strop de strop fac al mărilorpotoprdquo (ca să-l citez pe uitatul şi bdquofacilulrdquoCoşbuc care ştia atacircta cultură germană şifilozofie indică) Din micile şi multele iubirise naşte iubirea cea mare hellip Iar ţara astamerită iubire necondiţionată fiindcă releledin ea nu i se datorează ci ni se datoreazănouă nevrednici cacircrtitori mici la suflet şimari la pretenţii

Ce părere aveţi despre Uniunea Euro peanăVa rezista ca organism politicNu cred decacirct dacă proiectul său ndash bun

icircn principiu dar greşit icircn detalii ndash se varelua şi reface de la capăt pe baze noi maipotrivite Mai mult nu pot spune fiindcă nusunt viitorolog iar istoricii icircn ciuda unei

37

Romacircnia icircncotro

38

Ion Aurel Pop

prejudecăţi răspacircndite nu pot prevedea vii-torul Pot icircnsă ceva important şi adeseaignorat de contemporani pot icircnţelege şigestiona mai bine prezentul tocmai pentrucă au experienţa vieţii trecute iar aceastăviaţă trecută ndash cum vă spuneam ndash a fost pre-zentă pentru cei care au trăit-o atunci cacircndau trăit-o

Au ştiut romacircnii să-şi folosească libertateadupă 1989 sau sunt icircn derivă şi acumNu au prea ştiut decacirct parţial pe felii

Libertatea de care vorbiţi ne-a dat nouăromacircnilor un fel de vertij ne-a copleşit cuademenirea ei cu fascinaţia ei după deceniide control de partid şi de stat asupra tuturormişcărilor noastre Au venit oameni icircnţe-lepţi din Vest sau din icircnchisori ndash romacircni caşi noi ndash ca să ne spună pe romacircneşte ce estelibertatea şi nu i-am icircnţeles sau cacircnd i-amicircnţeles a fost prea tacircrziu Au fost şi alţii carene-au dezorientat cu dezinformările lor şi afost aproape imposibil să alegem gracircul deneghină Nici acum nu ne-am revenit şi nuavem clasă politică nu avem instituţii credi-bile ba mai mult vedem că şi Europa şilumea sunt icircn derivă ceea ce ne tulbură şimai mult făcacircndu-ne să nu mai distingemvalorile de nonvalori şi nici să preţuim şi săconstruim ceas de ceas libertatea autentică

Este democraţia o sintagmă utopicăNu democraţia are valoarea ei icircntr-o

lume de criză a valorilor dar anumiţi lideris-au apucat să compromită democraţia ceeace nu este greu Orice lucru bun ndash dacă nueste păstrat cu grijă ndash se degradează IcircncăPolybios dacă nu mă icircnşel scria acum maibine de două milenii că democraţia poatedegenera icircn anarhie monarhia icircn tiranie şiaşa mai departe Regimurile politice buneau adesea pandante rele şi trebuie pătrate cabdquobibelourile de porţelanrdquo fiindcă altminteriau bdquoexistenţa efemerărdquo (ca să-l parafrazezpe Ion Minulescu) Şi iubirea rău aplicată şigestionată poate ucide fiinţa adorată Eucred că societăţile statornice şi bine consti-tuite au mecanismele şi forţele interne nece-sare pentru a feri democraţia de abuzuri deinstrumentalizări de demagogie de popu-lism Noi nu suntem icircnsă din păcate o ast-fel de societate

Ce icircnseamnă stimate domn adevărul

Adevărul este greu de definit S-au stră-duit generaţii icircntregi de filosofi şi multeşcoli filosofice s-o facă şi nu au dat decacirctsoluţii parţiale fiindcă noi oamenii nuputem ajunge decacirct la soluţii parţiale Mi-arfi mai uşor să definesc adevărul istoric pecare trebuie să-l caute fiecare cercetător altrecutului Cel care are bdquomeseria de istoricrdquo(cum a spus Marc Bloch) este obligat săcaute şi să descopere adevărul adică săreconstituie lumile de odinioară bdquoaşa cumau fostrdquo (după expresia lui Leopold vonRanke) Fireşte nu va reuşi niciodată pedeplin fiindcă ceea ce a fost nu se maiicircntoarce (timpul este ireversibil) dar cu atacircte mai fascinantă căutarea Icircn vreme ce arti-ştii fac lumi uzacircnd de talent şi de imagina-ţie istoricii re-fac lumi folosindu-se deizvoare şi urmărind criteriul adevăruluiTotuşi e bine ca şi istoricii să fie puţinartişti altminteri tot discursul lor rămacircnesec fără sevă nu ajunge la sufletele oameni-lor Reconstituirea lumilor trecute se facepentru oameni şi reprezintă toată experien-ţa de viaţă a societăţii

Revenind icircnsă la adevăr icircn general tre-buie să constatăm că gradul de abstractizareeste mult mai mare După părerea mea ade-vărul este adecvarea cea mai apropiată din-tre realitate şi reflectarea acestei realităţi icircnmintea noastră Atunci cacircnd diferenţa din-tre realitate şi reflectarea sa este mică neapropiem de adevăr Dacă mă icircntrebaţi deadevărul absolut atunci vă spun sigur cănumai Dumnezeu icircl deţine şi nu ni-l revelănouă umililor săi robi Dacă ar face-o icircnsăam icircnceta să mai fim oameni hellip Adevărulca şi dreptatea este foarte important pelumea asta imperfectă dar nici adevărul şinici dreptatea nu au niciun rost fără bunăta-te Ajung să fie concepte seci icircntr-o lumegoală şi obosită Şi vă spune asta un om carea icircncercat să educe multe promoţii de elevişi studenţi şi care se bucură icircncă precum uncopil atunci cacircnd vreunul din foştii icircnvăţă-cei ndash acum om icircn toată firea ndash icirci spune pestradă bdquoVă salut domrsquo profesor Mi-aţi fostdascălrdquo

39

Fragmentecritice

Dumitru MICU

Un panoramic al presei romacircneşti

Dumitru MICU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescu e-mail instcalinescuyahoocom

Articolul de faţă evaluează contribuţiile istoricului literar clujan Mircea Popa icircn domeniul istorieipresei cu precădere a celei din Transilvania Istoria presei literare romacircneşti din Transilvaniade la icircnceputuri pacircnă icircn 1918 (icircn colaborare cu Valentin Taşcu 1980) Presa şi ideea naţională(2002) Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi (2011) Textul se concentrează asupraultimei apariţii vizacircnd bdquopresa de ieri şi de azirdquo icircn care sunt prezentate exhaustiv 19 periodicemajoritatea covacircrşitoare din Ardeal printre publicaţiile cercetate aflacircndu-se bdquoTribunardquobdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo bdquoTribunardquo (Arad) bdquoGazeta de la Turdardquo dar şibdquoConvorbiri literarerdquo şi bdquoViaţa romacircneascărdquo acestea din urmă abordate din perspectivă tran-silvanăIcircn ampla desfăşurare de istorie jurnalistică sunt identificate marile teme ale publicisticii transil-vane Acestea au legătură cu ideea naţională şi voinţa de emancipare a romacircnilor privesc concep-ţia li de rilor de conştiinţă romacircni (intelectuali de prestigiu scriitori ziarişti de frunte) care au ple-dat pentru icircnţelegere şi convieţuire armonioasă dar şi efectele manipulative ale unor publicaţii(rdquoPa triardquo din Budapesta1871ndash1972) icircncercate de cercuri guvernamentale maghiare asupraromacircni lor ar deleni O altă axă de orientări are icircn vedere combaterea exagerărilor cu privire la per-vertirea prin pu rificare a limbii contribuţia presei icircn ceea ce priveşte unificarea şi formarea lim-bii literare (şi a literaturii) participarea la acest fenomen a celor mai prestigioşi dintre scriitoriituturor bdquoprovinciilorrdquo istoricePanoramic jurnalistic icircnmagazinează o cantitate enormă de informaţie şi posedă meritul de pre-zenta interes atacirct pentru istorici pentru filologi cacirct şi pentru publicul larg Icircb ea străbate ca unfir roşu formularea lui Ion Breazu bdquoPresa Transilvaniei a fost timp de un veac laboratorul uriaşal conştiinţei naţionalerdquoCuvinte-cheie Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

This article evaluates the contributions of the literary historian of Cluj Mircea Popa in the fieldof media history especially of the Transylvanian media History of the Romanian Literary Mediain Transylvania from the beginnings till 1918 (in cooperation with Valentin Taşcu 1980) TheMedia and National Idea (2002) Journalistic Panorama The Media of Yesterday and of Today(2011) The text is focused on the last issue envisaging the bdquomedia of yesterday and of todayrdquo inwhich 19 periodical papers are presented exhaustively most of them from Ardeal the studiedpublications including bdquoTribunardquo (Arad) (bdquoTribunerdquo) bdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo(bdquoTransylvania Gazetterdquo) but also bdquoConvorbiri literarerdquo (bdquoLiterary Conversationsrdquo) andbdquoViaţa romacircneascărdquo (bdquoRomanian Liferdquo) the latter being approached from Transylvanian per-spective In the ample development of journalistic history the author identifies the great themes ofTransylvanian publications These are related to the national idea and the Romaniansrsquo will of

Abstract

40

Dumitru Micu

Icircn prodigioasa lui activitate de istoricliterar Mircea Popa acordă un constant inte-res presei Celei literare icircn special dar şicelei de orice alt caracter sau de oricacirct delargă cuprindere Trei dintre cele 19 volumepublicate pacircnă acum (Istoria presei literareromacircneşti din Transilvania de la icircnceputuripacircnă icircn 1918 icircn colaborare cu ValentinTaşcu 1980 Presa şi ideea naţională 2002Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi2011) sunt consacrate istoriei presei cu pre-cădere istoriei prese ardelene

Icircn ultima dintre aceste cărţi 12 din cele19 periodice prezentate exhaustiv au apăruticircn Ardeal Faptul e specificat chiar icircn titluri-le articolelor dedicate unora dintre ele ca dealtfel şi ale cacirctorva dintre cele incluse icircn pre-zentări colective bdquoTribunardquo sibiană Rilul cul-tural al revistei bdquoTransilvaniardquo bdquoGazetaTransil vanieirdquo bdquoTribunardquo de la Arad Momentedin trecutul presei sălăjene romacircneşti Aspecteale presei culturale maramureşene Presa dinValea Jiului Traseu revuistic alba-iulianTradiţii ale presei romacircneşti din Cluj-NapocaPeisaj revuistic bihorean bdquoGazeta de la Turdardquoetc Cacircteva dintre publicaţiile apărute icircnafara Ardealului şi chiar a Romacircniei suntabordate din perspectivă ardeleanăbdquoConvorbiri literarerdquo şi Transilvania Mişcarealiterară din Transilvania şi bdquoViaţa romacircneascărdquoPatria din Budapesta (1871-1972) e denunţa-tă ca bdquoprodus al manipulăriirdquo icircncercate decercuri guvernamentale maghiare asupraromacircnilor ardeleni Descrierea gazetei stu-denţeşti pariziene Romacircnul (1917-1918)include relatări privind participarea aceste-

ia la lupta poporului romacircn pentru icircnfăp-tuirea idealului său naţional

Incursiuni icircn presa ardeleană MirceaPopa operase din motive obiective şi icircnain-te de apariţia lucrărilor citate icircntrucacirct volu-mele sale precedente sunt despre TimoteiCipariu Octavian Goga Ion Agacircrbiceanu şiIlarie Chendi

Intitulată Presă şi naţionalitate prima sec-ţiune a Panoramicului jurnalistic se deschidecu articolul de sinteză Rolul presei dinTransilvania icircn formarea conştiinţei naţionale şia unităţii de neam construit pe două judecăţiconvergente (de realitate şi de valoare icircnacelaşi timp) una enunţată de Iorga icircnAlmanahul presei romacircneşti pe 1926 cealaltăde Ion Breazu icircn Literatura Transilvaniei(1944)

bdquoIstoria ziaristicii ardelene este dupăIorga ce mai frumoasă pagină din istoriaArdealului de o sută şi mai bine de aniicircncoace Filele ei cuprind gacircndirea şi simţi-rea celor mai de seamă bărbaţi pe care i-adat neamul romacircnesc icircn această provincieToţi scriitorii toţi dascălii icircn coloanele ei şi-au depus tot ce-au avut mai curat icircn suflete-le lor şi le-au socotit mai de preţ pentru vre-mea lorrdquo Icircn formularea lui Breazu bdquoPresaTransilvaniei a fost timp de un veac labora-torul uriaş al conştiinţei naţionalerdquoExactitatea acestor aserţiuni nu comportădiscuţii Icircntreaga informaţie depozitată icircncele peste 400 de pagini ale cărţii lui MirceaPopa atestă perfecta lor adecvare la realita-tea obiectivă Pe toată durata existenţei icircnafara hotarelor statale fireşti presa ardelea-

emancipation they refer to the thought of the Romanian leaders of opinion (reputable intellec-tuals writers top journalists) who pleaded for understanding and harmonious living togetherbut also the manipulative effects of some publications (bdquoPatriardquo in Budapest 1871ndash1972) attem-pted by Hungarian governmental circles on the Transylvanian Romanians Another axis of orien-tations envisages the fight against exaggerations regarding the perverting language by purifica-tion the contribution of the media to the unification and forming of the literary language (andliterature) participation in this phenomenon of the most prestigious writers of all historical bdquopro-vincesrdquo Journalistic Panorama collects an enormous quantity of information interesting both for histo-rians philologists and for the wide public Ion Breazursquos words pervade it like a read thread bdquoTheTransylvanian media was for a century the huge laboratory of the national consciencerdquo

Keywords Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

nă romacircnească a contribuit determinativ latrezirea şi dinamizarea conştiinţei naţiona-le condiţie primordială a izbacircnzii icircn luptapentru unirea din 1918 Călimara lui IosifVulcan ndash zicea Goga avacircnd icircn vedere defapt călimările tuturor scriitorilor patrioţi ndashbdquoa trasat şi graniţa politică (hellip) Ca pretutin-deni icircn istorie şi la noi condeiul a fost avan-garda tutunuluirdquo Concret precizează auto-rul Panoramicului acţiunea presei romacircneştitranscarpatice a vizat icircn condiţiile apariţieisub stăpacircnire străină patru obiective majo-re cristalizarea limbii literare unitarecomună romacircnilor de pretutindeni dezvol-tarea unitară a literaturii icircn toate ţinuturileromacircneşti adacircncirea caracterului popularal acesteia şi angajarea ei politică

Explicitacircndu-şi specificările MirceaPopa menţionează mai icircntacirci că lupta icircmpo-triva pervertirii limbii prin purism etimolo-gism şi toate celelalte aberaţii latiniste alecacirctorva filologi din Blaj a fost dusă nu doarde cărturari scriitori din vechea Romacircnie cişi de personalităţi şi periodice ardelene Icircnopoziţie cu şcoala blăjeană Telegrafuluiromacircn din Sibiu a adoptat de la apariţia(1876) scrierea fonetică Raliindu-se poziţiei

Convorbirilor literare icircn materie de limbăFamilia Tribuna mai tacircrziu Luceafărulsecundate de aproape toate celelalte publi-caţii din Transilvania au determinat icircnlo-cuirea şi acolo a bdquolimbii greoaierdquo cu cea cres-cută din vorbirea populară bdquomai curată şimai aleasărdquo bdquodulce şi fluidărdquo ridicată princreaţia marilor scriitori la demnitatea delimbă literară Transformarea aceasta nu s-arealizat fără a fi icircntacircmpinat rezistenţă Icircnarticolul Peisaj revuistic bihorean istoriculliterar constată că una dintre publicaţiileumoristice şi satirice din acea parte a ţăriiVulturul bdquoa dus o luptă necurmată icircmpotri-va pocirii limbii a schimonosirii ei cu totfelul de regionalisme sau străinisme Icircnacest sens revista publică parodii bineticluite după graiul franţuzit din Principatesau după cel latinizat din unele cercuri tran-silvănenerdquo

Considerabil s-a resimţit procesul de for-mare unitară a limbii literare şi a literaturiipe tot cuprinsul ţării de pe urma valorifică-rii creaţiei anonime Paginile revistelor luiIosif Vulcan Familia şi Şezătoarea coloaneleTribunei lui Slavici urmate de mai toateperiodicele literare din ţară se deschid pro-ducţiilor populare cu generozitateFolclorul alimenta de altfel literatura cultăicircnsă de la apariţia acesteia Icircn contextulcreşterii accelerate a interesului pentru fol-clor apar autori populari prelucrători demotive folclorice precum Anton PannPetre Ispirescu Ioan Popovici-BănăţeanuIon Pop-Reteganul Petre Dulfu MironPompiliu Virgil Oniţiu

Efecte osmotice a avut icircn condiţiileexpansiunii presei amplificarea şi intensifi-carea relaţiilor culturale literare icircndeosebiicircntre ţinuturile icircntinse de o parte şi alta aCarpaţilor Prin lansarea lui EminescuFamilia a devenit icircncă din timpul apariţieila Budapesta o publicaţie panromacircneascăşi şi-a desăvacircrşit această apartenenţă prinprezenţa icircn spaţiul ei mai ales după muta-rea la Oradea a mai tuturor scriitorilorromacircni de bdquodincolordquo Alecsandri Heliade-Rădulescu Bolintineanu Bolliac HasdeuCreangă Caragiale Duiliu ZamfirescuDelavrancea Vlahuţă chiar MacedonskiAceasta pacircnă la Primul Război Mondial Icircnperioada interbelică nimeni nu mai stă să

41

Un panoramic al presei romacircneşti

diferenţieze scriitorii după originea regio-nală Cotruş Lovinescu AgacircrbiceanuPapilian Pillat Cioran Noica VirgilGheorghiu Ştefan Baciu Eugen IonescuOctav Şuluţiu Anton Holban MirceaDamian apar ca membri ai aceleiaşi bdquofami-liirdquo Numeroşi bdquoregăţenirdquo colaborează şi lacelelalte organe ardelene de publicitate IcircnGazeta Transilvaniei de exemplu alături deCipariu Bărnuţiu Iosif Vulcan IonMaiorescu AT Laurian semnează HeliadeC Negruzzi G Sion icircn Tribuna de la Aradicirci găsim şi pe Sadoveanu Brătescu-VoineştiGacircrleanu Anghel Topacircrceanu Eftimiu Cutimpul situaţia se va generaliza colaborări-le neardelene icircnmulţindu-se inclusiv icircnpublicaţii apărute la marginile teritoriuluiromacircnesc Relevant icircn acest sens e peisajulrevuistic maramureşean Icircn publicaţii caAstra Maramureşului şi Căminul nostru dinSighet Cronica Icircnfrăţirea şi Nord Vestul dinBaia Mare Datina din Satu Mare şi multealtele din alte regiuni pot fi parcurse textede şi despre icircntre alţii N Iorga IonMinulescu Ion Pillat N Davidescu OresteNichifor Crainic Al O Teodoreanu IonelTeodoreanu Barbu Nemţeanu OtiliaCazimir Artur Enăşescu Gh BrăescuDemostene Botez Mihai Codreanu RaduBoureanu Ovidiu Papadima

De colaborarea ardelenilor la presa dedincoace nu e tocmai propriu a vorbiStabilit la Iaşi integrat colectivului Vieţiiromacircneşti Topacircrceanu bdquodevine moldovanrdquoSchimbacircndu-şi domiciliile ardelene GogaIosif devin bucureşteni Cu atacirct mai multTitu Maiorescu Un muntean un moldovanun oltean era icircnainte de 1918 pentru tran-silvăneni bdquofrate din Ţarărdquo prin bdquoŢarărdquo tran-silvănenii icircnţelegacircnd bdquoRomacircniardquo De aicilozinca lor bdquoVrem să ne unim cu TarardquoRegăţenii icircnsă nu voiau bdquounireardquo cuArdealul ci recuperarea lui reintegrarea luiicircn Ţară Icircn consecinţă pentru munteni mol-doveni olteni dobrogeni orice contact cuardelenii era un pas icircn această direcţie Icircncazul concret conlucrarea pe tăracircmul pre-sei ca şi pe oricare altul era un mod alcimentării unităţii spirituale şi sufleteşti aromacircnilor din estul şi vestul CarpaţilorAceasta pacircnă icircn 1918 După aceea prezenţascriitorilor romacircni ciscarpatini icircn reviste

transcarpatine a icircncetat să aibă semnificaţiepolitică păstracircnd-o numai pe cea literară

Posibilitatea unirii statale trainice la nivelstatal fiind condiţionată de conştientizareanecesităţii ei realizarea acestei conştienti-zări implica o cacirct mai largă difuzare a cultu-rii icircn mase Icircn acest scop romacircnii ardeleniluminaţi şi cu dare de macircnă s-au străduitde icircndată ce a fost posibil să procure mijloa-ce de a suscita icircn popor gustul citituluidorinţa de instruire Apariţia primelorperiodice (Ateneul romacircnesc Foaia duminiciiFoaie literară Gazeta de Transilvania) a fostanticipată de construirea unei aşa-zisebdquobibliotecirdquo Biblioteca romacircnească (1821) a luiZaharia Carcalechi Cu timpul asemeneainstrumente de propagare a culturii aveausă apară pe lacircngă organe de presă şi institu-ţii Icircn acelaşi an cu Tribuna Slavici icircntemeia-ză la Sibiu Biblioteca poporală sub al căreigeneric apar o sumedenie de cărţi de formatmodic accesibile oamenilor simpli conţi-nacircnd povestiri şi poezii inspirate din viaţasatelor şi din cea a straturilor urbane de josbasme traduceri

Exemplul slavician e urmat de EneaHodoş care icircn 1899 organizează laCaransebeş Biblioteca Noastră de librăriadin Braşov ce editează romane deSocietatea pentru fond de teatru icircn a căreiBibliotecă teatrală apr desigur producţii degen dramatic O Bibliotecă poporană a luatfiinţă şi sub egida Asociaţiunii transilvanepentru literatura romacircnă şi cultura poporu-lui romacircn (ASTRA) creată icircn 1861 Primulvolum apărut acolo e Povestiri din viaţa ţăra-nilor noştri de Ion Pop-Reteganul I-auurmat cărţi ale unor scriitori ardeleni demărimi diferite de la AP Bănuţ Al CiuraI U Soricu Petre Dulfu Al Lupeanu MelinN Potra Petrescu la Slavici Coşbuc IosifGoga precum şi opere ale unor somităţi dinregat Alecsandri C Negruzzi CreangăAnton Pann Pe lacircngă scrieri literareASTRA edita pentru săteni calendare şialmanahuri Cu timpul avea să tipărească şiopere ştiinţifice Primele ţin de domeniulistoriei al istoriei literare şi al lingvisticii(monografia Tudor Vladimirescu de N IorgaIstoria literaturii romacircne Epoca veche de SextilPuşcariu) şi tot astfel o seamă de volumescrise de icircntre alţii Ion Lupaş N

42

Dumitru Micu

Dobrogeanu C Daicoviciu Anterioarăacestor apariţii este cea a revisteiTransilvania (1858-1889) al cărei cel dintacirciprin redactor a fost bdquoveneratul şi cunoscutulNestor al presei romacircneşti din acea vremeexperimentatul G Bariţrdquo icircnteme ietorulperiodicelor Gazeta de Transilvania Foaie pen-tru minte inimă şi literatură Observatorulprin care el bdquoa pus bazele trainice ale jurna-lismului transilvăneanrdquo Una dintre modali-tăţile cultivării prin aceste periodice a senti-mentului unităţii de neam a fost participa-rea la toate sărbătorile scriitorilor romacircni deseamă ardeleni şi regăţeni popularizareaicircn permanenţă a creaţiei lor Icircn acelaşi timpASTRA organiza adunări populare şeză-toriconferinţe reuniuni de tot felul icircnoraşe şi sate de pe tot cuprinsul Ardealuluiefectul acestora fiind bdquoo apropiere continuăde popor şi de doleanţele lui cele mai strin-genterdquo Pe această cale s-au şi stracircns fon-duri pentru Biblioteca şi Muzeul ASTRApentru teatru pentru o şcoală de fete pen-tru un institut tipografic O realizare deose-bită a Asociaţiunii a constat icircn editarea la

Sibiu icircncepacircnd din 1898 a primeiEnciclopedii romacircneşti Aceasta a apărut icircntrei tomuri masive de cacircte circa 1000 depagini fiecare redactor coordonator fiindCornel Diaconovici

Principiul orientativ esenţial fiind icircncreaţia culturală romacircnească de ambelepărţi ale arcului carpatic unirea acest prin-cipiu a inflamat conştiinţele icircn asemeneamăsură icircncacirct acel foc imaterial a topit icircn celedin urmă frontierele nefireşti Starea de spi-rit a intelectualităţii ardelene tinere fascina-tă icircn anii premergători războiului de icircntre-gire de tot ce venea de peste munţi esteedificator exemplificată de Goga icircnFragmente autobiografice bdquoO carte care apă-rea pe acele vremuri era pentru noi maimult decacirct un act literar lua proporţiileunui mare act politic O nuvelă deDelavrancea şi cacircteva pagini din Vlahuţăerau adevărate acte politice care icircntăreaucapacitatea de rezistenţă naţionalărdquo

Voinţa de emancipare naţională pacircnă lasepararea statală de imperiul austro-ungarnu implica icircn concepţia liderilor de conşti-inţă romacircni situarea icircn raporturi de ostilita-te cu naţionalităţile conlocuitoareDimpotrivă Cu orice prilej intelectuali deprestigiu scriitori ziarişti de frunte au ple-dat pentru icircnţelegere pentru convieţuirearmonioasă a romacircnilor cu cetăţenii tuturorcelorlalte grupuri etnice Propagator icircngenere a bunei icircnţelegeri icircntre oamenii deorice limbă Ioan Slavici o introduce canormă de conduită icircn activitatea TribuneiArticole de fond din primele numere aleacestui ziar nesemnate deci aparţinacircndsau oricum angajacircnd răspunderea sadirectorului conţin fraze ca acesteabdquovenind cu inima deschisă sperăm că cuinimi deschise vom fi icircntacircmpinaţi icircndeosebişi din partea colegilor noştri saşi şi a celormaghiari reprezentanţi ai unui popor deoşteni macircndri de firea lor deschisă şiicircndrăzneaţărdquo bdquoVorbim de sincera apropiereicircntre romacircni şi maghiari pentru că parteacea bună şi cu desăvacircrşire mare a poporuluiromacircn o doreşterdquo Aşa gacircndeau toţi tribuni-ştii Ilarie Chendi criticul literar al ziaruluişi numai el pledează icircn spiritul coexistenţeiamicale sub semnătură subliniind icircnsemnă-tatea literaturii icircn promovarea lui bdquoPrin

43

Un panoramic al presei romacircneşti

nimic ndash scrie el ndash nu se poate contribui maisigur la icircnlăturarea prăpăstiilor sufleteştidintre două popoare ca prin literatură Şi ehotăracirct un semn bun al vremii că oameniserioşi de condei ridică chestiunea şi o tăl-măcesc icircn acest modrdquo Trăgacircnd din acestenunţ teoretic concluzia practică fireascăexigentul critic decide bdquoCacirctă vreme existăscriitori maghiari care icircn cadrul literaturiiuniversale icircşi au importanţa lor nu ne vaicircmpiedica nici o rezervă naţională exageratăde a-i ceti şi gustardquo Icircn virtutea acestei con-cepţii Chendi icircntreţine relaţii cordiale cuscriitori maghiari le recenza cărţile ca dealtfel şi ei pe ale sale stimula traducerea icircnTribuna şi icircnalte publicaţii ardelene Icircn gaze-ta lui Slavici apăreau tălmăciri din PetoumlfiMadaacutecs Joacutekai Moacuter Ady Endre icircntre alţiiprintre tălmăcitori număracircndu-se Iosif şiGoga Dintre alte literaturi cea mai bogatreprezentată prin traduceri e rusa Puteau ficitiţi icircn Tribuna Tolstoi Gogol DostoievskiTurgheniev Aceştia se icircntacirclneau icircn coloane-le ziarului cu Bjoumlrsterne Bjoumlrnson BretHarte Božena Nemčova Daudet ZolaSilvio Alphons Pelico Unii dintre aceştia şicacircţiva icircn plus (Balzac Maupassant ZolaProsper Meacuterimeacute Francois Copeacutee GorkiPoe Dickens Sienkiewicz Edmondo deAmicis Grazia Deledda Matilde Seras şa)apar şi icircn Gazeta Transilvaniei şi nu doaracolo

Cultivarea spiritului de coexistenţă paş-nică excludea orice compromis de naturăpolitică vitală orice concesie faţă de falsifi-carea istoriei faţă de politica de discrimina-re naţională Mircea Popa citează articoledin Familia icircn care Vasile Mangra GavrilPop Ion Puşcariu demontează teoria luiRoesler despre originea poporului romacircnmenţionează aprecierea entuziastă a unorlucrări precum Părţi alese din istoriaTransilvaniei de Bariţ Patria romacircnilor dinDacia superioară de Al Papiu-IlarianPopoarele Daciei icircnainte de colonizarea romanăIstoria arheologiei de Odobescu a colecţieiHurmusaki a unor studii de Al Xenopol şiIorga Relevacircnd poziţia revistei icircn momenteistorice importante cercetătorul remarcădemocratismul acesteia icircn relatările desprerăzboiul franco-german din 1870 despreComuna din Paris despre patriotismul afi-

şat icircn timpul războiului nostru pentru inde-pendenţă şi din momentul MemoranduluiMarile personalităţi ale istoriei naţionale ndashmai constată el ndash sunt mereu evocate Darcel mai icircnălţător citat e cel icircn care icircntr-uneditorial din primul an al Tribunei redacţiaicircşi mărturiseşte ritos icircmpărtăşirea năzuinţeiromacircnilor ardeleni de a trăi icircn propriul lorstat

bdquoParte dintr-un popor pe care icircmprejură-rile l-au ajutat să icircntemeieze un stat naţionalla hotarele patriei noastre noi romacircnii dinŢările supuse coroanei ungare avem fărăicircndoială inimile totdeauna calde pentruacest stat romacircnesc căci icircn el e pus centrulfiresc al culturii noastre naţionale Aceastan-o tăgăduieşte nimeni dintre noi şi icircnzadar am tăgădui-o căci nimeni nu ne-arcrede Tot atacirct de puţin tăgăduim că atuncicacircnd nu s-ar pune icircntrebarea dacă am doriori nu ca toţi romacircnii să fie icircntruniţi icircntr-unsingur stat n-am sta cacirctuşi de puţin pe gacircn-duri şi am răspunde că dardquo

Cu tot atacircta curaj a susţinut cauza naţio-nală contribuind la realizarea unirii spiri-tuale şi prin aceasta şi a celei politice adoua Tribună apărută la Arad (1897-1912)sub conducerea lui Ion Russu-Şirianu Icircnpaginile acesteia alături de Coşbuc GogaIlarie Chendi Bogda-Duică Zaharia BacircrsanEmil Isac I Popovici Bănăţeanu PetreDulfu apar Iorga Sadoveanu Brătescu-Voineşti D Anghel Topacircrceanu Eftimiutacircnărul Lucian Blaga Militantă icircn plan poli-tic pentru activism icircmpotriva pasiviştilorcare icircşi exprimau opoziţia faţă de ordineaexistentă prin refuzul de a participa la acti-vitatea parlamentară Tribuna ndash considerăMircea Popa bdquoa pregătit icircntreg contingentulde tineri ca şi atmosfera trebuitoare icircnvederea acţiunii finale pentru realizareaUniriirdquo

Continuacircnd tradiţia primei Tribune cea alui Slavici Tribuna arădeană a predat-oTribunelor următoare celei bdquorenăscuterdquo icircn1915 prin Onisifor Ghibu Gh Popp şi CBucşan al Bucureşti celei bdquoicircnviaterdquo deAgacircrbiceanu la Cluj icircn 1938 celei apărutetot acolo icircn 1940 (Tribuna Ardealului) icircn finecelei de a treia Tribune clujene născută icircn1957 şi icircncă icircn viaţă

44

Dumitru Micu

Icircn două articole asemenea Tribunei eicircnfăţişat şi Luceafărul cel din 1902-1919 şi celdin 1941-1945 Cel de azi icircnfiinţat icircn 1958nu e menţionat avacircnd comun cu preceden-tele două doar titlul Icircn prima serie apărutăla Budapesta continuată la Sibiu sub direc-ţia lui Octavian C Tăslăuanu Luceafăruleste potrivit caracterizării cercetătoruluibdquocea dintacirci şi cea mai modernă revistă lite-rară a Transilvaniei pacircnă la Marea UnirerdquoConsiderată de unii şi la icircnceputurile ei şimai tacircrziu chiar după al Doilea RăzboiMondial un satelit al Sămănătorului (ceea ceprincipalii ei redactori Tăslăuanu GogaAl Ciura negau categoric) această publica-ţie a avut afinităţi cu Sămănătorul precumşi mai ales cu Viaţa romacircnească dar ndash stabi-leşte Mircea Popa icircn consens cu exegeţiianteriori ndash şi-a fixat o direcţie proprie para-lelă cu cea sămănătoristă şi cea poporanistăCeea ce după ultimul exeget bdquodiferenţiazăpoziţia Luceafărului de mişcarea sămănăto-ristă (şi mai tacircrziu de poporanism) esteinsistenţa cu care a reiterat criteriul autono-miei esteticuluirdquo bdquoSusţinacircnd icircn condiţiilespecifice transilvănene literatura realistă deorientare pregnant naţională publicaţia şi-atrasat o linie teoretic deosebită de sămănă-torism şi poporanism printr-un mai decla-rat criteriu estetic şi prin ducerea maideparte a tradiţiilor autohtonerdquo Mutată icircn1919 la Bucureşti revista icircşi lărgea cerculde colaboratori celor de pacircnă atunci alătu-racircndu-li-se icircntre alţii Blaga VoiculescuNichifor Crainic Al Busuioceanu GibMihăescu Emanoil Bucuţa Radu DragneaPrin scrisul acestora mai cu seamă prin arti-colele de atitudine semnate de CrainicBusuioceanu şi Dragnea Luceafărul noteazăMircea Popa preludează orientareaGacircndirii Convergenţa cu estetica gacircndiristănuanţată prin combinarea cu cea revisteiGacircnd romacircnesc se vădeşte şi mai precis icircncea de a doua serie a Luceafărului dirijată deVictor Papilian secundat de D D Roşca şila care colaborează numeroşi tineripoeţiprozatoricritici eseişti dramaturgi deformaţie mai ales tradiţionalistă ca EugeniaMureşan M Beniuc V Copilu-CheatrăZorica Laţcu Aurel Marin Ion SiugariuGrigore Popa Virgil Nistor LucianValeaion Maxim Victor felea dar şi unii

modernişti ca Ion Negoiţescu şi St AugDoinaş membri ai Cercului literar cu acărui Revistă Luceafărul avea să intre icircnpolemică Colaboratorii mai vacircrstnici(Blaga D Popovici D Stăniloae NMărgineanu) publică mai cu seamă studii şieseuri Nu au icircnţeles icircnsă de ce prima seriea revistei e prezentată icircn secţiunea Presă şinaţionalitate iar a doua icircn cea afectată preseiregionale

Convergentă cu poziţia presei ardeleneromacircneşti de directivă este cea a unor publi-caţii care neangajate declarativ slujeautotuşi constant cu mijloacele pe care leaveau la dispoziţie cauza naţiunii lorApărut icircn 1847 la Blaj redactat de TimoteiCipariu Aron Pumnul şi Iosif Many ziarulOrganul luminării a devenit cel mai eficaceorgan de propagare a principiilor iluminis-te democratice şi revoluţionare al ideilorde libertate lansate de Voltaire RousseauLamartine Byron Michelet Ledru-Rollin şialţii icircnsuşite de toţi luptătorii pentru propă-şirea neamului Pentru precizarea sensuluiacestei acţiuni ziarul icircşi fixează titlulnumindu-se după izbucnirea revoluţieiOrganul naţional Icircn 1848 un romacircnSigismund Pop scoate la Pesta gazeta lite-rară Amicul Poporului icircn care publică maiales poezie patriotică şi socială principaliiautori fiind Vincenţiu Babeş AnastasieMarinescu Iacob Bologa P FarchiciGheorghe Deheleanu Ilie Paulescu

O menţiune specială e de acordat reviste-lor lui Nicolae Fekete Negruţu (1846-1890)originar dintr-un sat din judeţul Dej arhi-var vicenotar asesor consistorial al episco-piei greco-catolice din Gherla profesor laPreparandia din acel oraş icircn sfacircrşit proto-pop al Dejului Icircn strădania de a-şi icircndeplinicacirct mai bine sacerdoţiul inimosul preot aicircnceput să scoată bdquofoirdquo Prima apărută icircn1875 e o gazetă bisericească Predicatorulsăteanului romacircn rebotezată icircn 1890 Preotulromacircn Urmează Lumea nouă bdquogazetă serioa-să şi voioasărdquo (1876) Amicul familiei (1878)şi cea mai substanţială Cărţile săteanuluiromacircn (Gherla 1876-1896) care reunindarticole pe probleme economico-socialescrise de oameni de seamă (C A RosettiAxente Sever Aron Densusianu şa) culesede prin periodice şi multă literatură mai cu

45

Un panoramic al presei romacircneşti

seamă poezie patriotică (Alecsandri IosifVulcan Gr H Grandea şa) inspirată derăzboiul pentru independenţă NicolaeFekete Negruţu a fost şi unul dintre mem-brii cei mai activi ai Astrei

Cauza susţinută de presa romacircneascămilitară s-a bucurat ndash demonstrează MirceaPopa ndash de icircnţelegerea şi sprijinul presei arde-lene germane de dinainte de 1848 Nu preadispuşi a recunoaşte originea romană apoporului romacircn istoricii şi ziariştii saşi nuo neagă pe cea dacică dimpotrivă unii mergpacircnă acolo icircncacirct omologacircnd geţii cu goţiiatribuie saşilor ungurilor şi romacircnilor obacircr-şie comună Incitaţi de această presupunerescriitori jurnalişti şi icircnvăţaţi germani mani-festă interes pentru trecutul mai mult saumai puţin depărtat al Transilvaniei pentrupersonalităţi istorice romacircneşti icircn specialpentru Mihai Viteazul culeg şi valorificăliterar legende şi folclor din Romacircnia urmă-resc dezvoltarea culturii romacircneşti traducdin literatura romacircnă Oamenii de afacerisaşi se arată bucuroşi să icircntreţină relaţiicomerciale Admiţacircnd că bdquovalahiirdquo suntbdquolocuitorii cei mai vechirdquo şi majoritari aiTransilvaniei personalităţi ştiinţifice pre-cum publicaţii ca Blaumltter fuumlr Geist Silben buumlr-ger Bote Transilvania şi altele consideră că(citat din ultima) bdquoO naţiune care (hellip) for-mează majoritatea populaţiei şi care suportătoate sarcinile publice icircn mod egal cu celelal-te naţiuni conlocuitoare nu poate fi refuzatăicircn cererile ei de-a obţine drepturi egale (hellip)O neglijare a cultivării acestui popor este unpăcat nu numai icircmpotriva naţiunii valahedar chiar şi icircmpotriva spiritului umanrdquo

Acestea sunt icircn Panoramic jurnalisticprincipalele coordonate ideatice ale conţi-nutului periodicelor ardelene de atitudinemanifest patriotică apărute icircn secolul alXIX-lea şi icircn primele aproape două deceniiale secolului al XX-lea După icircnfăptuireaMarii Uniri problematica avea să fie des-igur alta icircn toate sferele societăţii şi alta vafi icircn consecinţă şi informaţia din periodiceCartea lui Mircea Popa nu cuprinde icircnsănici un articol consacrat integral vreuneiadintre publicaţiile literare icircn limba romacircnăicircnfiripate icircn perioada interbelică trateazăindividual doar două dintre cele născuteicircnainte de 1918 şi bdquoicircnviaterdquo după aceea

Luceafărul şi Cosacircnzeana Ambele dar maiales a doua s-au menţinut estetic pe poziţii-le lor antebelice nu icircnsă fără anumite des-chideri spre arta de expresie modernă IcircnLuceafărul semnează cum s-a văzut Doinaşşi Negoiţescu icircn Cosacircnzeana apare un lungstudiu adevărată monografie a lui IonBreazu despre poezia şi dramaturgia luiBlaga Icircnsă redactorul-şef D I Cucu (codi-rector cacircţiva ani icircmpreună cu CezarPetrescu al Gacircndirii la care Blaga colaborapermanent) declanşează un atac ce se voianimicitor asupra poeziei blagiene conside-rată a nu fi poezie ci bdquomegalomanie intelec-tualărdquo

Nu beneficiază icircn Panoramic de articolseparat nici Gacircnd romacircnesc (bdquoce mai bunărevistă clujeană din epoca interbelicărdquo potri-vit judecăţii cercetătorului dar i se acordămai mult spaţiu icircn articolul Tradiţii ale preseiromacircneşti din Cluj-Napoca) Apărută din 1933pacircnă icircn 1940 sub direcţia lui Ion Chinezuajutat de Ion Breazu şi Olimpiu Boitoşpublicaţia a reunit icircn paginile ei personali-tăţi din toate domeniile culturii precumBlaga Pillat Cotruş Agacircrbiceanu VictorPapilian D D Roşca Eugeniu SperantiaTudor Vianu Mircea VulcănescuConstantin Noica Edgar Papu MihaiBeniuc Emil Giurgiuca (a sprijinit afirma-rea unora dintre cei mai talentaţi prozatoritineri Ion Vlasiu Victor Beneş şi mai alesPavel Dan)

Privilegiate faţă de revistele literare sunticircn Panoramic cacircteva ziare politice apărute laCluj Braşov şi Bucureşti icircn deceniul alpatrulea şi icircn timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial Articolul ce le este consa-crat sub titlul Trei momente ale presei ţărănis-te Corneliu Coposu Constantin Hagea şiVictor Iancu reconstituie colaborarea celornominalizaţi la Romacircnia nouă ţară nouăPatria Dreptatea Ardealul Dacia TribunaTransilvaniei Pămacircntul romacircnesc Tribuna dela Braşov etc bdquoPersonalitate de prim rang avieţii noastre politice post decembristerdquobdquosingura personalitate cu adevărat carisma-ticărdquo din acea perioadă Coposu relevă cer-cetătorul a fost icircnainte de suprimareademocraţiei un ziarist harnic curajos şitalentat adversar inclement al fascismului

46

Dumitru Micu

şi a tuturor formelor de dictatură un luptă-tor icircn stare să-şi dea viaţa pentru convinge-rile sale Citate din scrisul său icirci confirmă şicurajul şi reala vocaţie literară Un vredniccomiliton al său a fost Constantin Hageadirector al gazetelor Ardealul şi VoinţaTransilvaniei Cadru didactic universitar laSibiu Victor Iancu a desfăşurat sub dictatu-ra antonesciană şi icircn anii imediat următorio activitate publicistică intensă icircn spiritdemocratic

Un alt ziar politic din perioada interbeli-că prezentat icircn Panoramic jurnalistic esteGazeta de la Turda Scos la 5 mai 1940 deVasile Iluţiu el a dat expresie imediată dedeznădejdii şi revoltei provocate de eveni-mentele tragice ale anului A declarat ziuaocupării Basarabiei bdquoo zi de doliurdquo iar lacedarea părţii de nord a Ardealului a deve-nit ziarul refugiaţilor ardeleni A descris cuun realism cutremurător atrocităţile de laIp Trăznea Huedin şi deportarea evreilor şia publicat icircn permanenţă versuri şi articolede ardentă atitudine patriotică semnate deicircntre alţii Emil Isac Iustin Ilieşiu Ion ThIlea V Copilu Cheatră Grigore PopaGeorge Popa Gherghinescu-Vania IonApostol Popescu Dimitrie Danciu OvidiuCaledoniu Coca Farago articole de VasileNetea Gabriel Ţepelea Emil Boşca-MălinGeorge Sbacircrcea

Dintre ziarele ivite curacircnd după 23august 1944 două reţin icircn chip mai specialatenţia cercetătorului Romacircnia viitoare şiCurierul sportiv cultural-informativ ambeleapărute la Sibiu respectiv spre sfacircrşitulanului 1944 şi icircn 1945 Manipulată de uni-versitari angajaţi subit icircn slujba regimuluiprosovietic icircn frunte cu ConstantinDaicoviciu Romacircnia viitoare a declanşat oprigoană tenace asupra cadrelor didacticenedispuse la o schimbare imediată la faţăprincipala victimă fiind Onisifor Ghibu

Cealaltă gazetă cuprinde sub titlu atacirctde impropriu multă literatură şi una deexpresie evoluată produsă de Radu StancaIon Negoiţescu Doinaş PimenConstantinescu Magda Isanos şa Pe lacircngăredacţie funcţionează un activ cenaclu ani-mat icircn special de Stanca Regman şi DoinaşPe plan civic Curierulhellip milita pentru

democraţie a cărei expresie supremă ovedea icircn modul de viaţă occidental La 13octombrie 1947 icircnsă el şi-a schimbat orien-tarea brusc transformacircndu-se icircn bdquoorganindependent al democraţiei popularerdquo

Starea jalnică a presei literare icircn perioadaurmătoare integral stalinistă este exempli-ficată prin descrierea Almanahului literar dinCluj Dispariţia acestei publicaţii icircn 1954nu implică schimbări esenţiale bdquoperioadaproletcultistă prelungindu-se icircncă timp decacircţiva anirdquo

Aproximativ o jumătate din ultimulvolum al lui Mircea Popa e acordată publi-caţiilor cu conţinut mai mult sau mai puţinneutru apolitic sau politic icircn modtacitnedeclarat Cam toate periodicele dinPanoramic sunt situate dar nu neapărat icircnconformitate cu un program sau o concepţiemajoritatea revistelor din acţiunile Presaregională Categorii de presă Deschideri europe-ne şi americane sunt grupate icircn funcţie nu deprincipii ci de o apartenenţă oarecareregională profesională naţională institu-ţională sau după genul de preocupări Fienu suscită comentarii discuţii Pur şi sim-plu informează Parcurgacircndu-le aflăm ceperiodice au apărut şi cacircnd icircn cutare ţinutjudeţ sau oraş ce caractere au altele indife-rent de locul apariţiei cine le-a scos cu cemijloace ale cui interese serveau Cu altecuvinte respectivele texte conţin informaţieutilă mai cu seamă de ordin istoric şi istoricliterar Icircn parte informaţia aceasta e des-igur cunoscută unora integral probabilnimănui Cacircţi ştiu că icircn 1904 a apărut icircnŞimleul Silvaniei săptămacircnal Gazeta deduminecă avacircndu-l bdquoredactor responsabilrdquope Ion Pop-Reteganul principal colaboratorpe Emil Isac (sub anagrama I Casu) Nu esingurul periodic sălăjean icircn judeţ au maiapărut o mulţime dintre care Mircea Popareţine una Flori de crin (1932-1936) editatătot la Sibiu cu colaborarea nu doar a unorautori ca Mia Frollo Ovidiu Hulea şi soţiasa Livia Rebreanu-Hulea sora romancieru-lui ci şi a lui Agacircrbiceanu Galaction AlLascarov Moldoveanu chiar Vlahuţă Faţăde marea literatură modernă revista n-aavut icircnţelegere a judecat operele luiRebreanu Camil Petrescu Gib I Mihăescu

47

Un panoramic al presei romacircneşti

48

Dumitru Micu

dintr-o perspectivă icircngust didactică mes-chin moralistă O optică nu mai puţin obtu-ză e cea a revistei Viitorul Mara mureşuluicare publică un manifest stupid icircmpotrivapoeziei lui Blaga Cronica icircn schimb acordăoperei blagiene o preţuire deosebită expri-mată icircndeosebi de poetul şi cronicarul lite-rar Ion Şiugariu Alte reviste maramureşe-ne precum Crainicul Maramureşului AstraMaramureşului Căminul nostru Acţiuneamaramureşană manifestă icircnţelegere pentruarta modernă reproducacircnd poezii deMacedonski Minulescu Aron Cotruş IonPillat Camil Baltazar N Davidescu acor-dacircnd ospitalitate versurilor lui PavelMacedonski fiul poetului RondelurilorArticolul relativ la presa din Valea Jiuluiizbeşte atenţia prin specificarea că fondato-rul şi un timp directorul ziarului minierGazeta Jiului a fost Gh Tătărescu Acesta eprezent acolo cu o piesă de teatru Cacircnd vineviforul

Icircnsă bdquocel mai important şi cel mai longe-viv ziar din Valea Jiuluirdquo a fost icircn opiniacercetătorului Avacircntul (1928-1947)Caracterul ziarului este predominant politi-co-economico-social nu icircnsă fără a conţineşi literatură produsă icircndeosebi de autorilocali dar incluzacircnd şi reproduceri dinArghezi Crainic şi mai ales din autori peri-ferici ca Mircea Dem Rădulescu D IovMihai Lungianu I C Suceveanu Din revis-tele apărute icircntre 1938 şi 1948 prezintă inte-res literar Munţii Apuseni la care colaborea-ză Papilian Virgil Carianopol Aurel MarinOvid Caledoniu Const Virgil GheorghiuEmil Zegreanu Răscruci unde apar IonNegoiţescu Ion Oană (Traduceri din Valeacuteryşi Maetrelin) I D Sacircrbu Gacircnd tineresc icircncare debutează In Brad Ion Rahoveanu IonGheorghe Printre numeroasele publicaţiiieşite icircn secolul XXla Cluj se numără icircnafară de menţionatul Gacircnd romacircnesc şi maiales de Gacircndirea (1924-1944) rămasă pentruscurt timp icircn oraşul natal Răvaşul din 1903al protopopului Dr Elie Dăianu icircn carescriu Iorga Goga Cotruş Agacircrbiceanucotidianele Patria (1919-1938) condus deAgacircrbiceanu şi Voinţa icircn ale căror redacţii alucrat Blaga şi icircn care mai semnează CezarPetrescu Gib Mihăescu Radu Dragnea I

CucuInteresante date de mică istorie literară

se pot spicui din ceea ce Panoramicul dezvă-lui cu privire la categoriile de presă Presasportivă constată cercetătorul icircşi are origi-nea la noi icircn reviste cu finalitate educativă(inclusiv icircn ceea ce priveşte igiena) caMama şi copilul fondată icircn 1865 de MariaRosetti care semnalează importanţa gim-nasticii icircn dezvoltarea organismului şiHigiena şi şcoala a medicului Pavel Vasicicare de asemenea atrage atenţia asupranecesităţii practicării exerciţiilor fizice pen-tru bdquoicircntărirea corpului sănătatea şi dezvol-tarea minţiirdquo Inclusă la icircnceput icircn periodi-ce de mai larg profi (Icoana lumei FamiliaVatra Literatorul) publicistica de naturăsportivă se diversifică unele sporturi obţi-nacircnd periodice specializate Icircn afară degazete ca Şahistul romacircn Romacircnia şahistăRevista hipică Ringul etc apar reviste pre-cum Footbal (1937) scrisă aproape integralde Camil Petrescu Carpaţii subintitulatăVacircnătoare pescuit chinologie la care colabo-rează susţinut Sadoveanu Agacircrbiceanu AlCazaban I Al Brătescu-Voineşti AlLupeanu-Melin Galeria lui Vlaicu Bacircrna icircncare se icircntacirclnesc Arghezi Pillat LovinescuI Teodoreanu I M Sadoveanu DragoşProtopopescu Ştefan Baciu D Stelaru saumai sus menţionatul Curier sportiv-cultural-informativ La publicaţiile sportive indepen-dente se adaugă suplimente sportive aleunor gazete ca Universul şi Vremea

Din bogata presă feministă două publi-caţii Lumina femeii (Cluj 1920-1922) şi maiales Revista scriitoarei (Bucureşti 1926-1943)direcţionată ca şi alte periodice femininede Adela Xenopol fiica istoricului Icircn suma-rele ambelor predomină numeric bărbaţiiFaţă de 12 bărbaţi (icircntre care Iorga SMehedinţi Ion Simionescu EmanoilBucuţa Vasile Bogrea şa) nominalizaţi pelista colaboratorilor primei reviste o singu-ră femeie Elena Văcărescu Pe lis ta a douaproporţia e mai echilibrată dar nu mă rulnumelor feminine notorii e totuşi inferior

Presa cinematografică a luat fiinţă la noiabia icircn anul imediat următor intrăriiRomacircniei icircn Primul Război Mondial primarevistă de specialitate fiind Cinematograful

Următoarele apariţii pacircnă icircn 1947 sunt icircnPanoramic doar enumerate Icircn ceea ce pri-veşte presa teatrală cartea lui Mircea Popale stabileşte doar pe cele din Ardeal Primuldemers icircn această direcţie s-a produs icircn1901 icircn Şimleul Silvaniei unde s-a tipăritcu mari greutăţi din cauza agresivităţiişovine a autorităţilor locale şi din singurulnumăr realizat nu s-a păstrat nici un exem-plar Prima publicaţie ce n-a pierit icircn faşă eRevista teatrală scoasă bilunar timp de unan (1913-1914) icircn Braşov de Horia PetraPetrescu

Diferită prin natura ei de toate menţiona-tele publicaţii trecută cu vederea de toţi cer-cetătorii anteriori lui Mircea Popa esterevista satirico-umoristică Priculiciu A apă-rut icircn 1872 la Pesta (16 numere) scrisăaproape icircn icircntregime de redactorul şi pro-prietarul ei bănăţeanul Iulian Grozescu(1839-1872) poet prozator folclorist zia-rist trecut prin multe redacţii din ArdealUngaria şi Romacircnia (Concordia Umoristullui Iosif Vulcan Familia aceluiaşi TelegrafulAlbina) icircntemeietor icircn intenţie icircnainte de ascoate Priculiciu a două gazete Speranţa şiPoşta romacircnă bdquordquoDiariu moristicu-satiricurdquoduminical bdquocu multe caricature şi secătu-rerdquo Priculiciu publică bdquopocnituri şi plesni-turirdquo icircn proză şi versuri comice precumacestea bdquoConstituţia maghiară e vestită caamară Căci te scoate afar din ţară Şite-ndeamnă să porneşti Peste munţi laBucureştirdquo

Bogată şi preţioasă informaţie conţin icircnPanoramic jurnalistic articolele consacrateperiodicelor străine apărute la noi icircn secole-le XIX şi XX icircndeosebi celor franceze dirija-te fie de francezi stabiliţi aici (Ulysse deMarsillac J A Vallant Freacutedeacuteric Dameacute etc)fie de romacircni ca Alfred Hefter directorulcotidianului ilustrat de informaţii politiceeconomice şi sociale bdquoLe Moment Journal deBucarest interesant literar mai ales prin por-tretizarea de către Ion Biberi Ionel JianuMargareta Miller-Verghi şi alţi numeroşiscriitori contemporani de la Sa do veanu laMircea Eliade La Iaşi apare icircn 1929-1930sub icircngrijirea profesorului Nicolae Şerbanrevista universitară franco-romacircnă GalliaColaboratori francezi de mare prestigiu

Henri Focillon Paul Hazard FernandBaldens perger Un număr (cel din iunie1930) e dedicat contelui de Saint-Aulaireambasadorul Franţei icircn Romacircnia icircn PrimulRăzboi MondialCa urmare a desfăşurăriiicircn 1927 la Bucureşti a Congresului preseilatine icircn anul următor ia naştere sub direc-ţia lui Henri Helefant Revista hispanică(1928-1930) ce avea să joace un rol impor-tant icircn adacircncirea prieteniei romacircno-spanio-le Instructive date felurite relative la StateleUnite inclusiv la traducerile recente dinliteratura americană concentrează articoluldespre Revista romacircno-americană (1945-1947)din a cărei redacţie făceau parte icircntre alţiiD Gusti Mihnea Gheorghiu PetruComarnescu Ruxandra Oteteleşanu AntonGolopenţia Printre colaboratori se numărăNicolae Mărgeanu grav culpabilizat pentruacest fapt icircmpreună cu alţii icircn perioadastalinistă Revista romacircno-americană a reapă-rut icircn 1998

Icircntre descrierile de publicaţii bdquopanora-miculrdquo din cartea lui Mircea Popa include orelatare succintă a călătoriei unei romacircncedin Carei Otilia Cosmuţa icircn Japonia icircn1901 şi vizita din 1913 icircn Romacircnia a unuiziarist japonez Ihuko Chiba şi două suma-re biografii a ziaristului italian LuigiCazzavillan venit icircn calitate de corespon-dent de presă icircn timpul războiului pentruindependenţă icircn Romacircnia unde s-a stabilitdefinitiv şi a fondat icircn 1884 ziarulUniversul şi a garibaldianului ardeleanAlexandru Bujor autor al volumelorDescripţiunea globului terestru (1869)Rezbelul Franco-teutonic din 1870-1871 (1872)Roma de două ori guvernată şi de două ori pros-tituată (1873) şi icircntemeietor icircn Italia a douăperiodice Propaganda (1872) şi Dacia traiană(1873)

Culegere eteroclită şi nu studiu de sinte-ză cum pare s-o indice titlul Panoramic jur-nalistic e o carte ce icircnmagazinează o cantita-te enormă de informaţie şi icircn consecinţăposedă meritul de a instrui asupra preseiromacircneşti mai ales asupra celei ardelenedin secolul al XIX-lea nu numai publicullarg intelectual ci cu siguranţă chiar şi pemulţi dintre specialiştii istoriei literare

49

Un panoramic al presei romacircneşti

50

Proaspătul septuagenar Ioan Adam autorcu o bogată şi variată bibliografie ndash pestezece volume de studii eseuri cronici maimulte antologii şi ediţii critice icircn primulracircnd cea a operei lui Duiliu Zamfirescu ndash şi-a publicat o parte din textele apărute de-alungul a peste trei decenii icircn două mari coti-diene şi icircn cele mai importante reviste liter-are şi culturale icircntr-o carte apărută laEditura Bibliotheca din Tacircrgovişte intitu -lată Afinităţi selective parafrază cu tacirclc abinecunoscutei sintagme de sorgintegoetheeană via Tudor Vianu Dacă aş lua icircnconsiderare doar adjectivul bdquoselectiverdquopoate i-aş reproşa că unor autori şi cărţilorlor le-a acordat o prea mare atenţie cu atacirctmai mult cu cacirct şi eu sunt adeptul principi-

ului enunţat icircntr-o confesiune a sa bdquoA prac-tica exerciţiul critic icircnseamnă a distinge asepara a alege Scurt spus a selectardquoSubstantivul bdquoafinităţirdquo mă opreşte icircnsă dela un astfel de reproş atacirct timp cacirct eleafinităţile ca şi gusturile nu se discută chiarşi atunci cacircnd e vorba de exerciţiul criticIoan Adam icircnsuşi icircmi dă o replică avant laletre bdquoDin cele cacircteva sute poate o mie destudii eseuri recenzii pe care le-am publi-cat am ales aici doar cacircteva zeci Icircn selec -tarea lor am vădit cum ar fi zis Perpe -ssicius o bdquoparţialitate plină de dragosterdquo

Din prima secţiune a volumului ndashZamfiresciana ndash e de remarcat eseul de isto-rie culturală bdquo Duiliu Zamfirescu bdquoguverna-torrdquo al Basarabieirdquo ce a constituit prefaţa la

Constantin COROIUIoan Adam afinităţile

selective ale cronicarului

Autorul comentează prestaţia de critic de icircntacircmpinare icircntinsă pe cacircteva decenii a lui Ioan Adambazat pe volumul retrospectiv al acestuia Afinităţi selective Sunt remarcate cacircteva dintre schiţelede profil şi cronicile privind mai ales cărţile de debut ale unor autori atunci cacircnd ele au apărutsemnate de Ioan Adam care au trecut proba timpului confirmacircnd prin evoluţiile viitoare ale scrii-torilor icircn cauză intuiţiile judecăţile şi chiar previziunile criticului Este reliefat faptul că deşi scri-se icircn epoci social-politice şi culturale diferite textele publicate acum icircn volum atestă rectitudineaşi profesionalismul criticului şi eseistuluiCuvinte-cheie afinităţi personaj portret biograf exerciţii critice patologie literară amatorism

The author comments on the review activity of Ioan Adam extended over several decades based onthe latterrsquos retrospective volume Selective Affinities The emphasis is on some of the profile sket-ches and chronicles carried out by Ioan Adam especially with regard to the debut books of a seriesof authors books that have stood the test of time the subsequent evolution of such authors confir-ming the intuitions judgements and even the predictions of the critic The author underlines thefact that although written in distinct sociopolitical and cultural periods the texts published in thevolume testifies to the rectitude and the professionalism of the critic and essayistKeywords affinities character portrait biographer critical exercises literary pathology ama-

teurism

Abstract

Constantin COROIU - Scriitor Iași e-mail constantincoroiugmailcom

ediţia bdquoDuiliu Zamfirescu Icircn Basarabiardquorealizată de Ioan Adam şi apărută anterior(2012) Dar icircn acest comentariu mă voi referila bdquoexerciţiile criticerdquo din celelalte douăcapitole ale volumului Planeta criticilor şiRezonanţe şi inducţii deoarece de aceastădată mă interesează reicircntacirclnirea cu cronica-rul cu criticul de icircntacircmpinare Ioan Adamun subtil analist şi diagnostician un comen-tator capabil să pătrundă şi dincolo de fiinţabdquode hacircrtierdquo a autorului operei despre carescrie pentru a depista figura icircn filigran aomului căreia bunul psiholog şi finul por-tretist icirci trasează conturul cu o pregnantăexpresivitate Textele din Afini tăţi selectivedeşi scrise la diferite vacircrste ale lecturii şi icircnmomente diferite ale vieţii culturale şisocial-politice romacircneşti vădesc oremarcabilă unitate de stil de atitudine şiicircntr-un sens larg de metodă E de observatcă Ioan Adam se numără printre criticii dingeneraţia afirmată icircn anii rsquo60 şi rsquo70 ai secolu-lui trecut care nu au nimic important deretractat Mi se pare simptomatic din acestpunct de vedere faptul că el reiterează acumicircntr-o carte texte publicate cu zeci de ani icircnurmă inclusiv icircn ziare ca bdquoScacircnteiardquo sau

bdquoScacircnteia tineretuluirdquo Şi bine face Sunttexte de o ţinută profesională şi moralăireproşabilă care documentează asupravieţii literare din deceniile antedecembristeşi legitimează o dată icircn plus un critic care şi-a respectat talentul şi vocaţia

Spre deosebire de alţi critici din gene -raţia sa Ioan Adam nu s-a limitat nu s-abdquospecializatrdquo icircntr-un anume gen literar Şi-apăstrat mereu proaspătă curiozitatea de citi-tor şi critic profesionist polivalent Omărturisire icircn acest sens mi se pare definito-rie icircn ceea ce-l priveşte bdquoPoezia proza tea-trul critica şi istoria literară istoria şi altedomenii pe care nu le mai enumăr aici m-auatras deopotrivă Cu anii mi-am şlefuittalentul de cititor Nu mai citesc cărţi proas-te Nu mă interesează ecarisajul literar Să-lfacă alţii cărora li se pare că timpul mai arerăbdare Nu mai scriu decacirct despre cărţicare mi-au plăcut m-au pus pe gacircnduri m-au incitatrdquo Să-l aibă oare icircn minte IoanAdam cacircnd vorbeşte de ecarisaj literar peAlex Ştefănescu Tot ce se poate Oricumicircn 1981 cacircnd acestuia icirci apărea a doua cartendash Jurnal de critic evidenţiind cacircteva dincali tă ţile ce atestau talentul autorului IoanAdam observa totodată bdquoAlex Ştefănescunu e un critic dintre cei previzibili vreau săspun că gustul său face uimitoare robinso -nade Cine icircndreaptă bdquoun deget rechizi -torialrdquo spre greşelile lui Ioan Alexandru IonGheorghe Horia Bădescu Mircea HoriaSimionescu Laurenţiu Ulici minimalizacircndastfel copilăreşte valori constituite şi recu-noscute dar rezervă fraze melifere pentruArthur Porumboiu Marin PorumbescuNDCarpen şi Emil Ghiţulescu e negreşitun originalrdquo Alăturarea ca o ironie măicircndoiesc că involuntară Porumboiu-Porumbescu e de tot hazul Dar de reţinutsunt cuvintele bdquocopilăreşterdquo şi bdquooriginalrdquoCriticul a văzut bine A fost confirmat deevoluţia ulterioară a bdquoeternului adolescentrdquocare avea să scrie şi o Istorie a literaturiiromacircne de la 1941 unde o lăsase Călinescupacircnă icircn prezent lucrare vehementcontestată dar şi lăudată impresionantă caobiect date fiind dimensiunile şi iconogra-fia ce amintesc cumva de monumentulcălinescian Show-ul mediatic provocat la

51

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

apariţie - s-ar zice la o privire superficialătot icircn linie călinesciană ndash s-a stins repede caun foc de paie O dovadă icircn plus deşisuperfluă că GCălinescu e din ce icircn ce maimult cu trecerea vremii nu doar imposibilde continuat dar mai ales imposibil deajuns El e mereu undeva icircn viitor Cinealeargă după Călinescu riscă să sucombemult icircnainte de a-l ajunge Icircncacirct para-frazacircnd un celebru vers al lui Beniucurmaşii bdquodivinuluirdquo s-ar putea resemna fărăsă le fie jenă bdquoPe Călinescu noi criticiiromacircni tineri sau bătracircni zadarnicicircncercăm nu-l vom ajungerdquo

Ioan Adam a intuit bine şi evoluţia unorpoeţi şi prozatori tineri sau icircncă tineri darpe deplin afirmaţi la datadatele cacircnd i-abdquoicircntacircmpinatrdquo Un portret al lui AdrianPăunescu este unul dintre multele exemplebdquoAntologată lirica păunesciană esteexcepţională dar are frumuseţea dramaticăa catedralelor pustiite reduse la puraarhitectonică Totalizată imaginea ei e

indecisă minată de o rumoare confuză dincare sunetul marii poezii se aude stinsicircnfundat ca dangătul de clopot dintr-ocatedrală scufundată Conştient el icircnsuşide această antinomie poetul caută de la ovreme o ieşire ce i se apropie şi i se refuzăconcomitent Antologiile (confesii implici-te) icircncearcă să introducă o ordine icircn aceastăAmazonie luxuriantă fie sistematizacircnd-oprin prisma excepţiilor biografice (Viaţă deexcepţii) fie icircnscenacircnd o ruptură radicală cutrecutul o schimbare la faţă indirectproclamată (Poezii de pacircnă azi) Presiuneaantecedentelor fiind enormă renaşte mereubdquohaosulrdquo iniţial Metamorfoza cacirctă este stăicircntreagă la nivelul atitudinii al perspectiveiexistenţiale ce limitează energetismul vita-litatea orgoliul bdquoultrasentimentelorrdquo

Dincolo de limbajul cam preahellip luxu-riant este aici un profil icircn esenţă recognos-cibil şi astăzi după ce au trecut atacircţia ani decacircnd Ioan Adam l-a conturat şi după ceAdrian Păunescu incontestabil un mare

Constantin Coroiu

52

poet şi-a icircncheiat opera (dar aş icircntrebamoromeţian oare şi-a icircncheiat-o)

Lui Ioan Adam icirci reuşesc de minune şiportretele unor autori nu neapărat minoridar oricum cu o mai redusă notorietateUnul dintre ele este cel al lui FlorentinPopescu intitulat pe bună dreptateProdigiosul Florentin fiind vorba de auto-rul a nu mai puţin de 60 de cărţi apărutepacircnă la data (iunie 2011) cacircnd Ioan Adamscria acest text Colegul său de facultate toc-mai publicase volumul Noi portrete icircn peniţăicircn care observă Ioan Adam - bdquoCacircteodată n-are la icircndemacircnă peniţe Klaps sau Reddys şifoloseşte pana de gacircscă tăiată inabil ce lasăpe hacircrtie urme mari uleioaserdquo Industriosulautor devine sub peniţa Klaps a lui IoanAdam un personaj demn de pana unui pro-zator Reproduc un fragment dintr-o evoca-re de un cuceritor umor ce dă seamă şi deatmosfera unei epoci nu doar culturalebdquoFlorentin becher rodat trebuia să se icircnsoa-re icircn sfacircrşit dar aflase că naşul său spiritua-lul poet Titus Vacircjeu nu era cununat reli-gios Sfacircnta taină a căsătoriei nu era decibdquoprimitărdquo Nedelicat (din inocenţă) cunaşul Florentin dă de icircnţeles că acesta şi-arfi temut funcţia de la Radio dacă s-ar fi aflatcă şi-a pus pirostriile cu popă Naşul icircnsu-rat civil de 20 de ani nu trecuse pe lacircngăaltar din două cauze Prima ar fi că la 20 deani cacircnd sacircngele dă icircn clocot nu prea tegacircndeşti la bdquopragmatica sancţiunerdquo a preo-tului Icircn plus pe atunci ca să citez titlulunei cărţi a lui Titus Vacircjeu aproape toatălumea practica bdquodeplasarea spre roşurdquo Adoua ar fi că naşul naşului (un poet decontroversată memorie nu demult plecatdintre noi) icircşi temea el postul de şef al uneireviste pentru copii Aşa că eu şi soţia meaGeta (cununaţi religios din 1973) a trebuitsă reparăm tardiv această hibă L-am aduspe părintele Ştefan din Maia de pe lacircngăFierbinţi şi icircncuiaţi icircn casa lui Titus (netemeam să nu vină Vhellip bdquoceistulrdquo un ofiţerde aviaţie cu atribuţii bdquospecificerdquo) am icircnce-put să ne icircnvacircrtim icircn jurul mesei Era unspectacol ce ne amuza grozav mireleicircncărunţit şi pornit odinioară spre rotunji-mile pacircntecului icircşi purta coroana de voie-vod mireasa şi martorii ne-am stracircns buze-

le pentru a nu bufni icircn racircs cacircnd dintr-un colţal icircncăperii l-am auzit pe mirele in speFlorentin care desculţ ndash nu voia să bdquoicircntine-zerdquo covoarele naşului ndash slomnea teribil defals axionul bdquoIsaiia dănţuieşterdquo şi darăspunsurile cu o perfectă cunoştinţă a tex-tului sacru (Mi-a spus după aia că e băiatde cracircsnic) Evoluam ca francezii dinAvignon tous en rond cacircnd a sunat cineva lauşă şi a trebuit să renunţăm rapid larecuzită nu era Securitatea ci vecinul dejos alarmat de o scurgere de apă RacircdeţiAcum vă dă macircnahelliprdquo

Ori de cacircte ori scrie despre o carte critic-ul icircncearcă şi de obicei icirci reuşeşte şi unportret al autorului fie şi icircn cacircteva liniibazat nu doar pe cartea analizată ci şi pealte aspecte ale scrisului şi persoanei saumă rog personalităţii acestuia M-am referitdeja la profilul pe care i-l schiţează luiAdrian Păunescu Un profil trasat cu macircnăsigură la finele anilor rsquo70 din care aş maireţine o trăsătură care atestă acum icircn pos-teritatea celui mai bacovian poet romacircn cacirctde bine l-a receptat şi l-a definit atunci IoanAdam bdquoRăstignit pe crucea contrariilorPăunescu e o conştiinţă divizată un autor şiun herald tragic icircn acelaşi timprdquo Acelaşi bunochi critic funcţionează şi icircn cazul optze -cistului numărul unu Mircea Cărtărescu alcărui volum Faruri vitrine fotografii icirci rev-ela la apariţie lui Ioan Adam bdquoo marevocaţie lirică un spirit scindat icircntre tragismşi ironierdquo Dacă icircn asemenea texte seilustrează aşa-zicacircnd criticul estet icircn altecomentarii prioritate are istoricul literar şifilologul De o analiză bdquola sacircngerdquobeneficiază (iar aici fiind vorba de o lucrareprin definiţie perfectibilă verbul mi se parecum nu se poate mai potrivit) Dicţionarulbiografic al literaturii romacircne (Paralela 452006) pe care icircl datorăm lui Aurel Sasu IoanAdam apreciază cum se cuvine calitateaacestei opere lexicografice icircnsumacircnd 2301de nume meritele incontestabile ale infati-gabilului şi tenacelui cercetător şi universi-tar clujean dar totodată semnaleazăamendează scăpările lacunele chiar dacăpacircnă la un punct inerente ca şi bdquotratamen-telerdquo nedrepte sau unele abateri de la regu-lile impuse de condiţia unui dicţionar care

53

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

bdquoe totuşi un ghid nu un oracol pithiacrdquoNeiertător este criticul cu erorile de docu-mentare Un exemplu bdquorefuzniculrdquo saubdquorefuznicardquo Ana Selejan nu a realizat cu a saRetorică a vulnerabilităţii ndash bdquoo sintezădocumentară consacrată literaturii epociicomunisterdquo cum se afirmă icircn DicţionarulSasu bdquoci o monografie icircnchinată soţuluisău poetul Radu Selejanrdquo Ceea ce aş zicenu e deloc de neglijat căci nu-i aşa iubireae un lucru foarte mare dar nu asta era bdquoicircnchestierdquo Icircn chestia comunismuluihellip IoanAdam descoperă şi alte vicii de care seresimt acut articolele semnate de unii cola-boratori la impunătoarea lucrare documen-tarea superficială fiind doar unul dar şi celmai important dintre ele Autorii ar trebuisă ţină seama la o eventuală nouă ediţierevăzută şi adăugită a Dicţionarului Sasu şide această observaţie bdquoSelective exageratselective sunt (sub)capitolele rezervatereferinţelor critice Cu puţine excepţii aparmereu aceiaşi şi aceiaşi comentatoriaceleaşi şi aceleaşi reviste (ziarele icircn care auscris cronici critici importanţi din toategeneraţiile sunt ignorate metodic)rdquo

Se citeşte cu interes sporit şi ceea ce scrieIoan Adam despre biografia pe care IonBălu i-a consacrat-o lui GCălinescu laapariţia acesteia icircn urmă cu 30 de aniCriticul subliniază meritele lui Ion Băluautorul şi al unei temeinice BiobliografiiCălinescu (1975) lucrare ce a necesitat omigăloasă şi icircndelungată muncă de cerceta-re ca şi al unui eseu despre etapele creaţieicălinesciene Biografia marelui biograf al luiEminescu şi Creangă este narată cu o privirecalmă comprehensivă echilibrată apersonalităţii tumultuoase a lui Călinescucum observă Ioan Adam bdquoViaţa lui Călinescunu e o hagiografie un ţipăt extatic prelun-git ci mai degrabă o rezumare lucidăscrutătoare a firului unei existenţecontemplată icircn datele sale reale Biograful acitit e vizibil tot ce s-a scris despre viaţa şiopera lui GCălinescu (o mărturiseşte de alt-fel şi singur cu o notă de simpatică infatua-re) a sorbit lacom din toate izvoarele docu-mentare Atacircta n-ar fi fost desigur de ajunsdacă icircn succesiunea icircn sine indiferentă afaptelor n-ar fi inculcat un sens o viziune

ostilă exaltării gratuite Omagiul cel maisincer ce poate fi adus unui autor esteicircnţelegerea iar Ion Bălu dă icircn aceastăprivinţă semne de comprehensiuneobiectivă Fraza lui e calmă banalăeconomicoasă fără tensiuni superficialefrază de romancier versat care ştie săimpresioneze prin severitatea construcţieinu prin fade artificii stilistice Ca Asmodeubiograful pătrunde pretutindeni bdquoştierdquo totsuracircde admirativ ironic complezentmustră din priviri după cum e cazulnotează fidel reacţiile eroului său explicădoctoral (uneori icircntr-un luimbaj psihiatricdezolant) sugeracircnd cu necenzuratăsatisfacţie dedesubturi nebănuite la primavedere Rezultă de aici un Călinescu maicuracircnd terestru un ins dilematic şi iritabilcapricios şi instabil tandru şi agresiv sincerşi bdquojucatrdquo aşadar un personaj bdquoviurdquo şiimprevizibil pe care montajul documentaringenios icircl face credibilrdquo Mai rezultă icircnsăceva din lectura cărţii lui Ion Bălu şi din ceaa cronicii lui Ioan Adam Ceva ce nici măcarnu ne surprinde Şi anume că icircţi trebuiemult curaj să te confrunţi ca biograf (subli-niez ca biograf) cu un personaj atacirct de com-plex Iar din această confruntare Ion Bălu aieşit destul de bine Dar e limpede că o bio-grafie pe măsura staturii lui Călinescu icircncănu avem şi nici nu prea văd cine s-ar puteaicircnvrednici de ea Pentru asta ar fi nevoie deun biograf cu forţa epică a unui HenriTroyat sauhellip a unui alt Călinescu De undesă-i luăm

Ioan Adam scrie admirabil chiar cu oanumită vervă şi despre cărţi depublicistică sau memorialistică Unul dintrecomentariile din această categorie are casubiect volumul Sertarul ScriitoruluiRomacircn al lui Daniel Cristea-Enache volumcuprinzacircnd bdquodialoguri pe hacircrtierdquo realizatede cel ce a debutat icircn 2001 cu bdquoun Concert dedeschidere echivalent cu un amplu recital devirtuozitaterdquo Critic prin excelenţă deicircntacircmpinare interpretul concertului bdquoaicircnvăţat de timpuriu arta adecvării a situăriidecisive bdquoicircn chestiunerdquo refuzacircnd din ins-tinct divagaţiile erudite ocolurile impresio-nisterdquo şi compunacircnd bdquoo rapsodie critică acontemporaneităţii literarerdquo Daniel Cristea-

54

Constantin Coroiu

55

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

Enache este icircn percepţia lui Ioan Adambdquoun orgolios motivat intelectualrdquo trăsăturăcred definitorie a portretului moral-psiho-logic al mai tacircnărului confrate Definitorie şimai mult decacirct lăudabilă fiindcă icircntr-adevăr bdquode modestia celor inteligenţiprofită proştiirdquo cum afirmă pe bună drepta-te Ioan Adam

Cu o participare deosebită nu numaiintelectuală ci şi emoţională criticul scriedespre volumul Pe muchie de hacircrtie alMagdei Ursache o campioană a exerciţiilorde bdquomemorie corectărdquo Ioan Adam pare săse contamineze benefic de verva şi stilul cuaccente pamfletare din acest bdquoexcurs depatologie literarărdquo al eseistei El admirăbdquotensiunea pamfletară violenţa stilizată averbului său vitriolanthellip logica puterea dea aduna icircntr-un tablou icircntunecat dar coe-rent faţetele haosului imediat cu vacircrtoaserădăcini icircn trecutrdquo Un tablou populat demulţi slujbaşi ai contraculturii deneokominternişti care şi-au făcut din mitu-rile romacircneşti icircntemeietoare dar şi din celeale umanităţii ţinte icircn care trag cacircnd şi cumpot Spirit polemic de o ţinută ireproşabilă

pe Ioan Adam icircl indignează de această datăprofund prestaţia unei aşa-zise scriitoarebdquonoua Passionaria a globalismuluirdquo şi ea ocampioană dar a recitirii dramatice dinunghiul bdquoderapajelor sexualerdquo a NouluiTestament Da poate aţi ghicit este vorba deAlina Mungiu despre care tot MagdaUrsache scria nu demult că calcă (lasintenţionat cacofonia) icircn ridicol Ioan Adameste mult mai sever decacirct Magda UrsachebdquoLiteratura acestei bdquodoamnerdquo nu e doarscandaloasă ndash deci n-aş amenda-o pentruicircncălcarea tabu-urilor pentru ateismulbolşevic cu mască occidentală ndash ci e pur şisimplu proastă un conspect trudnic al locu-rilor comune din dramaturgia bdquode dincolordquo

Sub titlul Istorii istorii accidente criticulicirci creionează un profil nu tocmai luminos şilui Neagu Djuvara ndash bdquopovestitor icircnnăscutmai apropiat de şarmul epic al Şeherezadeidecacirct de discursul metodic al istoriculuicare ar vrea să fierdquo Sintagma bdquopovestitoricircnnăscutrdquo de o fină ironie caracterizează icircnacest caz un ficţionar ce poate fi şifermecător atunci cacircnd nu ficţioneazănonşalant istoria romacircnească Icircn Amintiridin pribegie simpaticul bdquoperegrinrdquo pe treicontinente este la el acasă Povesteşte iarnoi chiar şi cei ce nu mai suntem tineri icirclascultăm ca pe un bunic care a văzut şi atrăit multe chiar dacă nu avem cum verificaveridicitatea celor rememorate de el IoanAdam observă icircnsă corect că ceea ce displa-ce icircn poveştile lui Neagu Djuvara bdquoesteavansul pe care-l ia bdquoistoriculrdquo icircn detrimen-tul memorialistului pasul icircnainte al bdquoboie-ruluirdquo scorţos icircn dauna omului de lumeflexibil şi curtenitorrdquo

Istoricul riscă astfel de multe ori icircmipare rău să o spun figură de manelist icircnmaterie chiar dacă cu ştaif bdquoboierescrdquo Estesuficient să citeşti riguros documentateleprecizări corecturi puneri la punct ale luiIoan Adam privind anumite evenimente şipersonalităţi istorice la care se referă ade-seori cu nepermisă lejeritate centenarul pur-tat pe la toate televiziunile radiourile sin-drofiile bdquoacademicerdquo ca să te convingi deamatorismul său graţios Mă icircntreb undesunt istoricii noştri profesionişti pe caretotuşi icirci (mai) avem

56

Susţin de o vreme ce se măsoară icircn cacircte-va decenii că o ţară sau mai curacircnd o civi-lizaţie existentă oricare este luată icircn seamăndash ceea ce revine icircn fapt la acelaşi lucru ndashnumai şi numai atunci cacircnd ajunge să pro-ducă ceva fie o invenţie o nouă tehnologieun fapt sau obiect de artă o operă literarăanterior neicircntacirclnite ca realizări icircn istoriacul turii şi civilizaţiei va deschide un dome-niu cu totul nou icircn ştiinţă sau icircn creaţia deartă ori icircn sfacircrşit face ştiut lumii faptul dea fi constituit terenul apariţiei unei revelaţiivenită dintr-un spaţiu suprauman metafi-zic deschizacircndu-se astfel orizontul unei cu -noaşteri şi credinţe privind universalitatea

fiinţării umane Altminteri cultura civiliza-ţia fiinţarea etnică poate fi oricacirct de impor-tantă dar este văzută doar icircn calitate subsi-diară subordonată unei alte civilizaţiiesenţială pentru dezvoltarea istorică a uma-nităţii şi deci a structurii vizacircnd o tot maiicircnaltă autodefinire a spiritului şi trăirii atacirctde drept cacirct şi de fapt a omului creat spre aaduce icircn lume chipul şi imaginea Divi ni -tăţii Am fost făcuţi după chipul şi asemăna-rea lui Dumnezeu primind calitatea incom-parabilă a libertăţii noastre care spre a neputea realiza cu adevărat icircntreaga potenţia-litate a desăvacircrşirii ne icircncarcă şi cu risculeşecului total icircn deschiderea noastră către

Comentarii

Caius TraianDRAGOMIR

Nedemni desupremaţia unicităţii

Icircn cultura greacă antică icircn cultura şi civilizaţia latină chineză din epoca lui Confucius şi Lao Tzeicircn epoca buddhistă şi icircn alte mari civilizaţii atunci cacircnd se constituie limbile acelor culturi aparşi marile opere filozofice literare şi icircnceputurile ştiinţelor şi eticii fără importante diferenţe icircntreconţinuturile acestora La apariţia noilor limbi ndash italiană franceză engleză germană romacircnă etcndash fenomenul se repetă la un nivel conceptual la un nivel superior ca amploare a detaliilor şi rafi-namentului dar mai limitat ca universalitate Pe această cale maximumul lirismului este exprimaticircn poezia lui Mihai Eminescu autorul definitoriu al civilizaţiei romacircneCuvinte-cheie limbaj civilizaţie cultură lirism

In the Greek culture in Antiquity in the Latin civilization Chinese ndash in the period of Confuciusand Lao Tze ndash in the time of Buddha and in other great civilizations when the languages were con-stituted including the abstract concepts the philosophy sciences at their beginnings the ethicswere established When the new languages were formed ndash Italian French English German finallyRomanian etch ndash the phenomenon takes place once again even if not at the same level of universa-lism On such a way the maximal lyricism is expressed in the Mihai Eminescursquos poems- the poetryof the author representing the spirit of Romanian civilizationKeywords language civilization culture lyricism

Abstract

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat fost ministru fost ambasador al Romacircniei icircn Frana e-mailctdragomiryahoocom

icircmplinire şi bine Civilizaţiile greacă antică romană-lati-

nă egipteană antică babiloniană ebraicăsau chineză hindusă japoneză arabă darşi civilizaţiile mai noi ndash italiană francezăhispanică germană engleză olandezărusă scandinavă turcă ori aparţinacircnd altorlumi decacirct aceea euro-afro-asiatică precumaceea aztecă maya inca au fiecare dintreele dar şi unele diferite de cele menţionateaici contribuţii absolut specifice la culturaşi istoria umanităţii contribuţii fără de caredefinirea de sine a omului ar fi sărăcită pacircnăla a nu mai fi posibilă Este imposibil deicircncercat a trasa fie şi oricacirct de succint lanivelul minim acela al nucleului centralspecific fiecăreia dintre contribuţiile datora-te de istoria universală civilizaţiilor menţio-nate aici de altfel ar fi şi inutil icircntrucacirctaproape orice ar putea realiza cel puţin uninventar general incluzacircnd valorile aduse icircn

lume pe toate continentele prin inovaţiile icircncunoaştere creaţie şi dezvoltare a culturilorcare icircn ansamblul lor alcătuiesc formeazăcultura universală Există icircnsă şi culturinerealizate printr-o ofertă relativă originalăavansată universalităţii vieţii omului pepămacircnt Probabil că răspunsul la aceastăicircntrebare nu are cum fi altfel decacirct negativcacirctă vreme toate etniile popoarele ţărilecivilizaţiile dispun de limbi proprii alcă-tuind familii lingvistice dar care se constitu-ie din limbi distincte chiar dacă avacircnd nurareori icircntre ele remarcabile asemănări Olimbă distinctă are icircnsă totdeauna şi capaci-tate suplimentară specifică de natură săicircmbogăţească spiritul intelectul sau sensibi-litatea umană icircn general Nu este sigur că oastfel de atribuţie culturală poate fi aflată icircncazul tuturor limbilor dar nici excludereaunei astfel de eventualităţi nu poate primi ogaranţie cacirct de cacirct satisfăcătoare

57

Nedemni de supremaţia unicităţii

Contribuţiile specifice fiecărei culturi laansamblul cultural uman icircn dezvoltarea saistorică precum şi la sporirea capacităţicreative omeneşti pot aparţine celor maidiferite domenii ale productivităţii fiinţeiumane Prin apariţia limbajului icircnsă omuldevine propriu zis om tot prin urmărireaprogresului spiritului ca fapt relevabil icircnlimbaj icircn dezvoltarea limbilor se poateajunge mai direct pe de o parte la icircnţelege-rea universalităţii manifestărilor şi trăiriiumane şi pe de altă parte la recunoaştereadisjuncţiilor apărute icircn forma civilizaţiilordistincte ca şi icircn formulele pe care acesteale relevă chiar icircn dezvoltarea modului lorde afirmare icircn unele şi aceleaşi domenii

Dacă se citesc icircn paralel bdquoVechiulTestamentrsquorsquo icircn particular bdquoPentateuhulrsquorsquosau Torarsquorsquo Ghilgameşrsquorsquo Homer - Iliadarsquorsquoşi Odiseearsquorsquo Hesiod - Munci şi zilersquorsquoTeogoniarsquorsquo Fragmentele presocraticilorrsquorsquo(Ediţie Diels Krantz) Platon ndash DialogurileAristotel ndash icircntreaga operă Confucius -Analectelersquorsquo Lao Tse - Tao tő kingrsquorsquoCulegerile de texte buddhiste Vedelersquorsquo seconstată două lucruri simple şi icircn acelaşitimp stupefiante icircn primul racircnd se consta-tă ndash lesne că tot ceea ce este de o importanţămaximă pentru existenţa umană pentrufiinţarea etică a omului icircn oricare dintre arii-le de civilizaţie icircn care icircşi află existenţa pen-tru orientarea eforturilor sale spre apropie-rea de Divinitate ca şi pentru cunoaşterealumii naturale terestre şi universale suntspuse ndash şi scrise icircn texte de o perfecţiuneniciodată apoi depăşită ndash de icircndată ce lim-bajul este suficient dezvoltat spre a acopericu termeni exacţi toate conceptele concreteşi abstracte privind icircntreaga creaţie a tutu-ror celor văzute şi nevăzutersquorsquo Pe o aseme-nea bază un filozof precum AlfredWitehead a putut nota că bdquoicircntreaga filozofieeuropeană constă din icircnsemnări pe margi-nea paginilor lui Platonrsquorsquo Icircn al doilea racircndeste evident oricui face lecturile menţiona-te că dincolo de toate deosebirile care dis-ting filozofia etica principiile care stau labaza metodelor cunoaşterii provenind atacirctdin Occident cacirct şi din Orient ele sunt ela-borate aproximativ icircn aceleaşi epoci istoricesunt expresia egalei structurări a limbilor icircn

care sunt scrise dar mai ales reflectă con-cepţii similare icircn plan filozofic moral psi-hologic social şi icircn cel al principiilor condu-cerii Diferenţa religioasă poate fi deosebitde netă icircnsă ca exemplu ideile şi recoman-dările sociale principiile morale suntextrem de asemănător expuse şi afirmate caobligatorii icircn Pentateuhrsquorsquo icircn bdquoAnalectelersquorsquolui Confucius icircn textele buddhiste precumşi icircn legile lui Solon sau icircn dialogurile plato-nice icircn icircnvăţătura pitagoreică icircn bdquoEticanicomahicărsquorsquoşi bdquoPoliticarsquorsquo lui Aristotel Con -sti tuirea completă a unor limbi ndash greacaepocii antice latina chineza hindi japone-za araba - conduc la elaborarea bazelorprin cipiale proprii gacircndirii umane elevatefundamentelor eticii logicii metafiziciiToate civilizaţiile ulterioare constituitedupă apariţia marilor limbi clasice vor aveadrept drum icircn gacircndirea filozofică icircn mora-

58

Caius Traian Dragomir

59

Nedemni de supremaţia unicităţii

lă estetică baza aşezată pe seama concepte-lor structurate icircn timpul apariţiei limbilorcare au făcut să se definească umanitateaomului

Ce s-a icircntacircmplat icircnsă apoi Evident auapărut noi limbi Cacircnd se poate vorbi icircnsăde apariţia unor noi limbi Numai şi numaiatunci cacircnd respectivele limbi generează iarşi iar exprimarea poetică ndash icircnaintea expri-mării poetice omul este un actor al comuni-cării adesea inferior icircn comunicare icircn raportcu alte fiinţe Omul este om nu atunci cacircndcreează poezie ori cacircnd se exprimă poetic ndashpur şi simplu folosind o limbă apărută prinpoezie Benedetto Croce spune că oriceexprimare umană prin limbaj este poezieicircnsă nu o poezie pură ci una contaminatăde o voinţă pragmatică devenită astfeldeci proză Observacircnd origina limbilor cla-sice constatăm totdeauna icircntacircietatea poezieiicircn primele texte importante Versetele bibli-ce sunt versuri dar adevărata natură poeti-că a bdquoVechiului Testamentrsquorsquo se află neicircndo-ielnic icircn Psalmii Regelui David EdicteleSenatului Romei au avut aproape totdeau-na o formă incantatorie Cum au evoluatlimbile mai noi ndash icircn primul racircnd avem a negacircndi la romacircnă - cele care au apărut dupăce principiile gacircndirii filozofice etice fiziceşi metafizice se elaborează icircn poezia ce aicircnsoţit sau urmat apariţiei numelor datepentru concepte Aceste noi limbi au adop-tat formele poetice icircn calitate de forme pureale exprimării dincolo de creaţia deja reali-zată şi concretizată icircn real a marilor princi-pii oferite dezvoltării nu doar a unei culturici a umanităţii omului Cultura şi civilizaţiaitaliană este cultura şi civilizaţia epocii luiDante Alighieri şi a liricii lui FrancescoPetrarca Civilizaţia franceză parcurge undrum lung al continuei creşteri de labdquoChanson de Rolandrsquorsquo la poezia luiClement Marot a Pleiadei a lui VictorHugo şi ndash de un deosebit impact cultural şide civilizaţie mai mult sau mai puţin pozi-tiv a lui Andreacute Gide Limba germană creea-ză poezie prin Goethe Schiller prin RilkeEvident sunt nenumăraţi poeţi icircn multedintre secolele care jalonează fiecare civili-zaţie dar sunt foarte puţini cei care oferăvaloare universală produsului civilizaţiei

lor pornind de la limba acelei civilizaţii şitot puţini sunt aceia marcacircnd ireversibil icircnmodalitate poetică atacirct civilizaţia cacirct şi cul-tura apartenenţei lor ndash unii conferă substan-ţă existenţei umanităţii ceilalţi dau forma şispiritul nobil al unei existenţe icircn civilizaţiileicircn care ceilalţi cei mai mari au pus icircntreagauniversalitate pe care omul o poate face săfie a sa Creatorii de formă poetică a limbi-lor culturilor şi civilizaţiilor au vizat icircn epo-cile mai vechi dramatismul ca mod poeticde existenţă ndash lirismul a fost prea puţin ovocaţie a omului aparţinacircnd civilizaţiilor decontinuatori ai unor mari icircnaintaşi ndash pre-cum civilizaţia Italiei - ori ale unor stateputernice preocupate de impunerea forţeilor complexe creatoare de ştiinţă de tehno-logii de inovaţia politică şi socială precumFranţa Italia Statele Unite

Civilizaţiei Romacircniei i-au rămas lirismulpentru elevaţia distinsă dar şi pentru pri-mejdiile acesteia Poetul care a inspirat lim-bii romacircne sensul supra-muzical liric afăcut din cuvintele limbii romacircne adevăratesemnale de existenţă lirică a sufletuluiuman este nici nu poate fi discutat acestlucru - Mihai Eminescu S-a spus stupid căar fi un romantic icircntacircrziat icircn realitate sedovedeşte a fi cel mai autentic ndash altfel spuscel mai mare poet liric al unor secoleicircntregi de civilizaţie universală Sub raportliric este inegalabil comparat fie şi cu poeţiicei mai creativi din limbile care au produsvalori maxime ale existenţei umane darsunetul cuvacircntul versul şi poemul luiMihai Eminescu sunt toate lirism icircn stareacea mai pură deci preschimbare a tuturorspuselor limbii sale nu icircn muzică ndash icircn emo-ţie muzicală icircn transformare a exprimăriicuvintelor icircntr-o neoprită continuitate liricăExistă un enorm lirism icircn derularea replici-lor din tragediile ndash mai puţin din comediilendash shakespeariene dar acesta este icircntreruptde nevoia trecerii la schimbul de replici laShakespeare tragedia este tragedie iar liris-mul este decor La Eminescu lirismul estesubstanţa unei forme de existenţăDiscuţiile stupid agresive asupra valoriipoeziei eminesciene nu sunt decacirct frustrarevenită din resimţirea incapacităţii de a per-cepe unicitatea

60

7 Lamentaţia mioarei şi misiuneaspirituală a baciului Revenind la Mioriţavalorile care domnesc la stacircnă sunt viaţacomunitară cooperarea responsabilitateasensibilitatea gentileţea (bdquoDrăguţă mioarărdquobdquoDrăguţule bacerdquo) empatia (bdquoOri eştibolnăvioarărdquo) devotamentul credinţaMioriţa este un discipol fidel care icircncepe săse maturizeze icircncetează să mai manacircnceiarba verde a cunoaşterii hermetice şi icircncepesă bdquocacircnterdquo placircnsul icircnseamnă creaţie ştimde la Eminescu (bdquoDe placircnge Demiurgosdoar el aude placircnsu-şirdquo) şi lamentaţia ei este

o cacircntare elegiacă Icircn cele trei zile icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul pe

drumul creaţiei şi coboară cu el trei trepteale lumii ilustrate de apelativele care oicircnsoţesc icircn baladă bdquoCu lacircnă plăviţărdquoicircnseamnă de culoare alb-argintie (argintuleste una dintre culorile centralităţii şi ale luiHermes care este şi Mercur argintul viu icircngeografia poveştilor noastre există pădureade aramă de argint şi de aur ca metaforeale celor trei lumi) bdquoLaie-bucălaierdquo (cu lacircnaalbă şi cu botul şi extremităţile membrelornegre sau de culoare icircnchisă - la fel ca

Dana LIZAC

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

Misiunea spirituală a baciului-poet este rezumată icircn trei testamente formulate ca trei lecţii pentruMioriţa discipolul ales ca succesor Testamentul pentru ciobani vorbeşte despre relaţia poetului cureceptorii săi şi despre succesiunea icircntr-un lanţ iniţiaticpoetic Testamentul pentru oi ilustreazăpunctul de vedere hermetic şi pune icircn lumină natura paradoxală a existenţeiTestamentul pentrumăicuţa bătracircnă şi portretul icircn alb-negru al ciobanului icircn tinereţe conturează traseul poetului her-metic pe drumul descendent al creaţiei şi pe drumul ascendent al receptării şi cunoasteriirealizăriide sineCuvinte-cheie Alecsandri balada Mioriţa Eminescu cele trei testamente ale ciobanului miori -

tic portretul ciobanului mioritic

The spiritual mission of the Moldavian shepherd-poet is enclosed in his three testaments meant asthree lessons for his chosen disciple Mioritza The testament for the other shepherds speaks aboutthe poetrsquos relation with the critical reception of his poetry and about the rules of succession in a poe-tic and initiatic chain The testament for the sheep illustrates the hermetic point of view and givesan insight into the paradoxical nature of reality The testament for his old mother together with theblack-and-white portrait of the shepherd as a young man traces the hermetic poetrsquos journey alongthe descending paths of creation and the ascending paths of critical reception and selfknowledgerealisationKeywords Vasile Alecsandri the Mioritza ballad Mihai Eminescu the three testaments of the

shepherd in the Mioritza ballad the shepherdrsquos portrait as a young man in the Mioritza bal-lad

Abstract

Dana LIZAC e-mail danalizachotmailcom

ţăruşul de care e priponit calul lui Toma) sereferă la locul icircn care pe drumul mani -festării atmosfera icircncepe să se icircntunece şiopera se icircncheagă (marginea apei şi negrulzăvoi) Baciul o mai numeşte pe Mioriţabdquobacircrsanărdquo - ceea ce trimite la locul ei deorigine şi la acelaşi spaţiu al negrului zăvoi

Dar se mai icircntacircmplă ceva Mioriţa icircncepesă dea dovadă de puteri profetice şi baciul onumeşte bdquonăzdrăvanărdquo năzdrăvan icircnseam -nă icircn mitologia noastră populară şi bdquocare aredarul de a şti şi prevesti ce se va icircn tacircmplardquoMioriţa icircncepe să vadă - fără să icircnţeleagădeocamdată - icircn viitor şi către tăracircmurile dejos icircn valea icircntunecată unde baciul icircşi vaicircntacirclni ucigaşii Lamentaţia icirci pare baciuluiexagerată bdquogura nu-ţi mai tacerdquo o mustră elcu blacircndeţe cum la fel o mustră vocea auc-torială El ştie că icircmplinirea destinului luitrece prin lumea de jos şi deci teama ei estedintr-un punct de vedere inutilă

Pentru cel care a păşit icircn lumea de jospentru poetul hermetic modern stacircnarămasă icircn urmă Arcadia mitică este uni-versul tradiţiei poetice hermetice - şi icircnegală măsură comunitatatea extrem de res-tracircnsă a celor asemenea cu el trăitori pe unnivel de existenţă mai icircnalt decacirct locuitoriicacircmpului de mohor o lume moartă şi vie icircnacelaşi timp care trăieşte icircn timp şi icircn afaralui icircntr-o dimensiune a veşniciei

Mioriţa vrea să-l reţină pe baci icirci cere să-şi cheme apărători - icircn plan poetic să-şi icircntă-rească mecanismele de ocultareicircncifrareastfel icircncacirct secretul să nu poată intra icircnposesia celor nechemaţi

Drăguţule baceDă-ţi oile-ncoaceLa negru zăvoiCă-i iarbă de noiŞi umbră de voiStăpacircne stăpacircneIcircţi cheamă ş-un cacircneCel mai bărbătescŞi cel mai frăţescDin bdquoal umbrei icircntunericrdquo la fel icircl va

implora pădurea pe Eminescu să rămacircnă(bdquoO rămacirci rămacirci la minerdquo) - pădurea icircncare păşesc neauzite bdquoicircn tainărdquo cacircrduri decerbi (animale prin excelenţă hermetice) -

lumea copilăriei a naturii a satului şi a poe-ziei populare unde timpul se confundă cuveşnicia anii bdquose par ca clipe Clipe dulci separ ca veacurirdquo Dar ca şi baciul moldo-vean poetul nu icirci va lua icircn seamă rugabdquoAstfel zise lin pădurea Bolţi asupră-miclătinacircnd Şuieram l-a ei chemare Ş-amieşit icircn cacircmp racirczacircndrdquo

Misiunea baciului se icircntinde dincolo decomunitatea spirituală şi de cercul tradiţieihermetice Poetul nu cacircntă scrie numaipentru cei asemenea cu el - ci duce mesajulZeului către muritori nu numai către păsto-rii cacircmpeni din sate dar şi către cei care tră-iesc mai jos icircn cacircmpul de mohor şi icircn cetă-ţile lui icircntunecate - oamenii bdquonegrirdquo caManea Ungurean şi Vracircncean Icircnsă spredeosebire de Ungurean şi Vracircncean care aucăzut icircn lumea de jos prin păcat Moldovancoboară acolo cu o misiune Datoria luiHermes poetul-păstor este să coboare icircnvăi după oile rătăcite şi icircn prăpăstii dupăoile pierdute fiinţele lipsite de spiritualitateale lumii căzute - şi să le aducă icircnapoi

Muritorii lumii de jos nu pot coboricirc maijos decacirct sunt lumea lor este nadirul creaţieiEi pot să meargă numai icircn sus Cei mai mulţiicircncearcă să se icircnalţe pe căile stracircmbe aleorgoliului şi cupidităţii cei mai mulţi poeţidin lumea de jos scriu pentru a se ex prima peei icircnşişi şi pentru succes cu ceea pre supuneacesta icircn accepţiunea lor Păsto rul are misiu-nea spirituală de a le bdquoicircndreptardquo privireacătre Adevăr către universal către cele eter-ne către principii şi Zei (bdquofericea stirpe fărămoarterdquo cum icirci spun muzele lui Hesiod) - dea le fi călăuză pe drumul de icircn toar cere caree drumul paradisului recacircştigat

Acest drum este drumul receptăriifireşti drumul cunoaşterii Pe acest drumHermes este călăuză pentru că dacă pe de oparte el transmite muritorilor mesajele zei-lor pe de altă parte duce mesajele şi rugilelor către zei şi conduce sufletul prin lumeaumbrelor către lumină Drumul de icircntoarce-re este icircn acelaşi timp şuvoiul de resorbţiela sine a Creatorului icircntr-o mişcare de auto-cunoaştere Nota specifică gacircndirii hermeti-ce este că Zeul Dumnezeu deşi din punctde vedere metafizic distinct de lume arenevoie de lume pentru a se defini pe sine şi

61

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

62

Dana Lizac

de Om pentru a-l recunoaşte icircn ipostaza luide Creator cunoaşterea lui Dumnezeu decătre Om devine cunoaşterea de sine a luiDumnezeu1 La fel şi poetul pentru cărecep torul icirci cunoaşte opera el se auto -cunoaşte există ca Poet creator şi opera luidevine Operă

Icircn lumea modernă poetul hermetic esteun aed un poet-profet venit bdquode susrdquo (şi dinvechime) - care poartă pe faţă o mască depoet profan şi se prezintă icircn lume ca oricaredintre aceştia Oricare receptor poate prinforţe proprii să icircncerce să-i devină succesorPoetul hermetic funcţionează icircn ambelesfere de existenţă şi icircşi poate căuta succesoriicircn ambele dacă icircn sfera tradiţiei are succes -ori direcţi pe care icirci investeşte el icircn suşi icircnlumea profană poate avea succesori care auevoluat prin forţe proprii din acest motivatacirct Mioriţa succesorul ales şi executorultestamentar cacirct şi cei doi ciobani criminalicare icircl vor recepta pe Moldovan icircn lumea dejos sunt priviţi de el ca succesori legitimi

Cei trei sunt chemaţi să-i facă mormacircntulicircmpreună Ungurean şi Vracircncean icircl vorpune icircn groapă Mioriţa icirci va pune fluierelela căpătacirci Nu se ştie icircnsă dacă există şanseca omorul să aibă loc aşa cum e plănuitUngurean şi Vracircncean sunt personaje şterseicircn baladă Ceea ce este cert este faptul cădiscipolul ales este Mioriţa şi baciul carepentru icircnzestrările ei o vede ca succesoricircncepe transmisia Cele trei testamente pecare i le icircncredinţează sunt de fapt trei lecţiilecţia despre transmisia iniţiatică (testa -mentul pentru ciobani) lecţia despre sacrifi-ciul de sine al creatorului icircn creaţie (testa -mentul pentru oi) şi lecţia realizării de sinea creatorului prin sacrificiu de sine (testa-mentul pentru măicuţa bătracircnă)

Deşi par să conţină elemente contradic-torii toate cele trei testamente cu desti -natari diferiţi spun adevărul bdquoSă le spuicuratrdquo bdquoŞi-i spune curatrdquo insistă baciul defiecare dată Icircn felul lui icircncifrat poetul her-metic spune icircntotdeauna Adevărul Icircnsăşi

Tabula Smaragdina text criptic fundamentalpentru tradiţia her metică icircncepe cu cuvin-tele bdquoEste adevărul ade vărat sigur şi fărăputinţă de tăgadărdquo

Testamentul pentru ciobani mormacircntul poetic

S-a discutat mult pe marginea faptului căMoldovan nu opune nicio rezistenţă faţă deideea suprimării lui Poziţia lui văzută cafatalistă a ajuns să fie considerată careprezentativă pentru atitudinea poporuluiromacircn faţă de viaţă Exegeza baladei a pusicircn lumina sensurile mai profunde ale acesteiviziuni existenţiale Mircea Eliade de exem-plu arată că voinţa ciobanului de a-şi trans-figura moartea icircn bdquonuntă misticărdquo icirciicircngăduie să-şi biruie destinul să-i schimbesensul şi să impună un sens icircnsuşi absur -dului existenţei2 Iar Nicolae Steinhardtnotează icircn marginea afirmaţiilor lui EliadebdquoCiobanul săvacircrşeşte o transmutaţie -marea operă a denigraţilor alchimişti - icircşitransformă nenorocirea icircn taină mistică Icircn -fracircnge soarta Dă un sens fast nefericiriirdquo3

Icircn termeni poetici eroul care iese cupieptul gol icircn cacircmp icircnaintea ucigaşilor luieste poetul care bdquoiese icircn lumerdquo se confruntăcu cititorii lui şi se expune receptării criticeSacrificiul lui este un rău necesar şi are unrevers profund pozitiv de receptaredepinde dobacircndirea statutului sau de Poetcu Operă Problema nu este că receptorii icircşiicircnsuşesc secretul operei lui prin crimă prinbdquomoarte cu omorrdquo - ci ceea fac ei cu acestsecret La stacircnă icircn comunitatea spirituală şipoetică toţi membrii sunt devotaţi transmi -terii şi conservării unei cunoaşteri primiteicircn ultimă instanţă de la Zeu La icircncheiereaoperei care presupune moartea poetului eltransmite demnitatea de şef al ierarhieicătre un succesor ales icircmpreună curesponsabilităţile care decurg din ea Icircnlumea modernă icircnsă receptorii activi carerecuperează fără ajutor pe cale livrescă sau

1 Glenn Alexander Magee Hegel and the Hermetic Tradition Cornell University Press Ithaca and London2001 p 10

2 Mioara năzdrăvană icircn De la Zalmoxis la Genghis-Han Editura Humanitas Bucureşti 1995 p 2603 N Steinhardt Jurnalul fericirii Editura Dacia Cluj-Napoca 1992 p 349

63

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

prin pură intuiţie Adevărul din opera unuiicircnaintaş ar dori de prea multe ori să sebucure de statutul şi posesiunile pe care leare un maestru să ocupe un loc de vacircrficircntr-o ierarhie poetică numai pentru a-şi sat-isface icircn ultima instanţă propriul ego

Ceea ce lasă cu limbă de moarte Mol -dovan tovarăşilor săi şi Mioriţei este faptulcă secretul hermetic nu trebuie expus caatare sau folosit icircn interes personal icircn lumeade jos ci pentru a asigura continuitatea tra -diţiei trebuie icircntrupat icircntr-o nouă opera deaceeaşi factură cu cea din care a fost recuper-at o opera hermetică

Care sunt caracteristicile unei astfel deopere Icircn primul racircnd structura care reflectăimaginea hermetică a universului sau trimitela un astfel de model şi pune icircn evidenţăcorespondenţele icircntre cele de sus şi cele dejos icircntre lumea spirituală şi lumea materialăApoi traseul circular sau bdquoicircn buclărdquo pe carese desfăşoară scenariul călătoria eroului sau

mişcarea ideii icircn acest spaţiu La acestea seadaugă o recuzită de imagini şi simbolurihermetice şi tradi ţionale icircmpletite cu sim-boluri proprii din care se articulează viz-iunea poetului Mate rialul acestei opere icirclconstituie cuvintele limbii care trebuieicircnţelese icircn complexitatea lor de conotaţii şilegături de sens şi etimologice (spre deose-bire de bdquovorbelerdquo limbii comune care sefolosesc icircn sens literal) Opera hermetică secaracterizează printr-o expresie icircncifrată cumai multe straturi de semnificaţie - dar şi celpuţin teoretic printr-un anumit nivel deaccesibilitate Icircn straturile exterioare operatrebuie să fie o vorbire bdquope icircnţelesrdquo cumspune Cătălina care să atingă coardelesensibilităţii oricărui receptor indiferent denivelul lui de viaţă şi de educaţie Să-l facă săsimtă că dincolo de ceea ce icircnţelege el existăşi alte sensuri să-l facă să viseze săgacircndească să-şi ridice ochii spre icircnalt Ooperă hermetică autentică e produsul unuiartist impersonal care nu se promovează pe

Relief reprezentacircndu-l pe Hermes cu un berbecşi cu caduceul Secolul III en Ephes

Copie romană tacircrzie după statuia lui HermesKriophoros de sculptorul grec Kalamis (sec V

icircen) Museo Barracco Roma

sine ci bdquoexprimă Ade vă rulrdquo icircn cuvintele luiEminescu care coboară icircn lume cu o misiunespirituală şi aspiră să-şi călău zească recep-torul pe un drum ascendent al cunoaşterii şitransformării Poetul hermetic fiinţează icircntr-o tradiţie este o verigă icircntr-un un lanţ altransmisiei opera lui se leagă de şi valideazăopera unui icircnaintaş - şi este validată la racircn-dul ei de opera unui succesor

Revenind la icircngroparea lui Moldoveandacă trupul său mort sau ipoteticul sicriureprezintă opera lui mormacircntul va fi operasuccesorului o nouă formă materială icircn carese icircnveleşte nucleul dur de conţinut aloperei şi prin care el continuă să trăiască icircntradiţie4

Vacircntul cacircnd a batePrin ele-a răzbateŞ-oile s-or stracircngePe mine m-or placircngeCu lacrimi de sacircngeNoua operă trebuie să asigure dăinuirea

aceloraşi valori (bdquoSă mă-ngroape Aice pe-aproaperdquo) să garanteze continuitate icircn con-ducerea comunităţii (Să fiu tot cu voirdquo)coeziunea acesteia (bdquooile s-or stracircngerdquo)păstrarea secretului (bdquoSă-mi aud cacircniirdquo)mai pe scurt icircntr-o nouă formă să menţinăviu spiritul comunităţii şi al tradiţiei Baciulvorbeşte despre transmisia iniţiatică şi des-pre generaţiile de succesori cacircnd va batevacircntul adică se va rosti duhul Zeului aces-ta va sufla prin fluierele de la căpătacirciul luiMoldovan (icircn opera lui) cacircntecul se va faceauzit icircn opera succesorilor lui (Ungurean şiVracircncean) Oile discipolii icircncepători de lastacircnă icirci vor recunoaşte prezenţa icircn operasuccesorilor şi icirci vor continua mesajul cuadacircncă empatie bdquocu lacrimi de sacircngerdquo vordeveni rapsozi poate

Mesajul Zeului se propagă aşadar (vir-tual) de-a lungul a trei generaţii de succe-sori baciul moldovean - Mioriţa (succesoruldirect) - Ungurean şi Vracircncean Prin conti-

nuarea influenţei poetice şi spirituale de-alungul mai multor generaţii de receptori şisuccesori baciul moldovean devine cu PoetOperă şi Maestru

Testamentul pentru oi nunta cu mireasa neagră

La momentul testamentului problemelereceptării nu sunt relevante pentru oile de lastacircnă care trăiesc icircn Arcadia sau icircn Edenulpoetic de dinainte de cădere Ele nu trebuiesă ştie altceva decacirct că baciul lor a murit demoarte bună din acest motiv el icirci cereMioriţei bdquoiar tu de omor să nu le spui lorrdquoOile nu sunt receptori propriu-zis cu ochiideschisi ci auditori şi transmiţători fărăicircnţelegere - prin adeziune conformitateempatie credinţă

La stacircna lucrurile nu se spun direct şibaciul vorbeşte icircn alegoriiSă le spui curatCă m-am icircnsuratC-o macircndră crăiasăA lumii mireasăCă la nunta meaA căzut o steaSoarele şi lunaMi-au ţinut cununaBrazi şi păltinaşiI-am avut nuntaşiPreoţi munţii mariPăsări lăutariPăsărele miiŞi stele făcliiCeea ce trebuie să icircnveţe Mioriţa din

acest testament pe care trebuie să-l transmi-tă mai departe este să privească realitateadin punctul de vedere hermetic Acestpunct de vedere este situat icircn afara şi deasu-pra contrariilor pe care le icircmbrăţişează icircnsimultaneitate punacircnd icircn evidenţă naturapradoxală a existenţei Creaţia este o nuntă

64

Dana Lizac

4 ldquoMormacircntulrdquo este şi un gen literar produs al Franţei secolului XVII - o culegere de texte de diverseforme poetice pentru a onora memoria unui defunct ilustru parte din ceremonialul funebru Eminescudebutează icircntr-un fel de tombeau poeacutetique - broşura omagială Lăcrămioarele icircnvăţăceilor gimnasisti dinCernauţi la mormacircntul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat icircntr-a 1224 ianuarie 1866 distribuităicircn timpul slujbei de icircnmormacircntare

şi o moarte un proces icircn care creatorul sesacrifică şi se icircmplineşte pe sine icircn acelaşitimp Această moarte-nuntă este altă moartedecacirct moartea prin transmisia iniţiatică(bdquomoartea bunărdquo firească) şi decacirct cea prinreceptare care este bdquomoartea cu omorrdquo

Privită din polul material creaţiaicircnseamnă coboracircrea ideii din sferele abs-tracte icircncarnarea icircntruparea naşterea laviaţă - aşa cum sufletul condus de Hermesstrăbate sferele de sus icircn jos pentru a seicircncarna pe pămacircnt icircntr-o fiinţă omeneascăun nou-născut Atracţia ideii pentru mate-rie dorinţa de expresie este o iubire devo-ratoare pentru spiritul unui artist Nuntaspiritului cu materia icircnseamnă opera ieşi-rea din virtualitate a ideii realizarea mate-rializarea icircnsăşi viaţa

Privind din polul opus spiritual nuntaspiritului cu materia presupune o involuţiecoboracircrea şi degradarea icircnvelirea icircn icircnveli-şuri din ce icircn ce mai dense pacircnă la bdquocoagu-lareardquobdquofixareardquo icircntr-o formă materială com-pactă solidă şi opacă (un obiect o operă)bdquoSoma-semardquo sună un adagiu platonic tru-pul este mormacircnt Poemul scris pe o filă dehacircrtie este mormacircntul ideii opera (icircnansamblul ei corpusul) este cadavrul mor-macircntul poetului Pe drumul de sus icircn jospentru poetul care vine dinspre Adevărideea se opacizează devine de nerecunoas-cut se pierde creaţia este o cădere o decă-dere o degenerare o desfigurare o icircntune-care o icircntomnare o vestejire o uitare unsomn o moarte a ideii icircn materie Materia icircnforma ei degradată icircn stare solidă de ultimicircnveliş material este ţăracircna bdquoa lumii mirea-sărdquo Pentru poet materia este Limba care icircnipostaza ei degradată de vorbire este ulti-mul icircnveliş - şi cel exterior - al unei opere alcărui nucleu ideatic rămacircne icircnvăluit

Steaua care cade la nunta ciobanuluimioritic şi care icircl reprezintă - este aceeaşi cuLuceafărul care se aruncă icircn mare icircmbracăvăluri succesive icircşi confecţionează un per-sonaj un trup un veşmacircnt un chip omască şi coboară trecacircnd pe margineaferestrei (echivalentă cu Poarta Pămacircntului)icircn cămara Cătălinei receptorul lui icircndărăt-nic şi pasiv

Nunta poetului cu limba se petrece icircninteriorul tradiţiei hermetice Naşii suntSoarele şi Luna marile simboluri hermeticepentru principiile Solve şi Coagula Preoţii -vacircrfurile culmile muntoase sunt mariiicircnaintaşi din tradiţia universală (cuvacircntulpreot vine din latinescul presbyter careicircnseamnă om mai icircn vacircrstă icircnaintaş)Nuntaşi sunt copacii siluetele poeţilor dincodrul tradiţiei naţionale Lăutarii - păsăripăsărele - sunt ceilalţi poeţi mai mari şi maimici fiecare cu cacircntecul lui fie ei discipolisuccesori transmiţători rapsozi micipoeti

Icircn loc de flăcări pe făcliile de nuntă ardstele Făcliile icircntăresc simbolistica principii-lor Solve şi Coagula a direcţiilor ascendentăşi descendentă Este vorba despre douăstele deci steaua căzătoare a creaţiei şi aoperei şi steaua urcătoare a receptării auto-cunoasterii şi Operei Aceleaşi două stelevor fi cele două ipostaze ale LuceafăruluiLuceafărul de dimineaţă cel care precedezorile cunoaşterii şi Adevărului - şiLuceafărul de seară cel care marchează cre-pusculul creaţiei şi care mai este denumitbdquoSteaua Ciobanuluirdquo

Despre drumul icircnapoi care duce de lapămacircnt la cer va fi vorba icircn cel de al treileatestament

Testamentul pentru măicuţa bătracircnănunta cu mireasa albă

Cine este măicuţa bătracircnă Măicuţa se prezintă ca o fiinţă dublă Pe

de o parte este o femeie de la ţară carepoartă bracircu Pe de altă parte (ca oricemamă la urma urmelor) - este o ipostază aMumei a zeiţei-Materie Terra Mater GeeaNatura zeita cea mai bătracircnă din care toateau purces - haosul apa primordială mareacare va deveni icircn creştinism Fecioara MariaEa există de dinainte de timp şi de dinaintede lume Icircn sacircnul ei icircncepe să se formeze oreţea de linii de forţă ce vor alcătuicanavaua pe care se va broda manifestareaurzeala şi băteala lumii liniile verticale alecorespondenţelor icircntre sus şi jos şi cele ori-zontale care vor marca treptele lumii sausferele de existenţă De aici atributul zeiţei

65

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

de bdquoCea-cu-bracirculrdquo bracircul ei este cingătoareaVenerei şi Bracircul Maicii Domnului Icircn mani-festare acest bracircu va deveni un pod un racircuun drum pe mare un codru prin care setrece din lumea icircntunecată de jos icircn lumeasenină de sus

Să mai notăm că Maia (icircn mitologiagreacă una dintre pleiade nimfă dinArcadia asimilată de romani cu Terra) estemama lui Hermes Numele ei este icircnruditcu μαῖα (maia) termen de adresarerespectuoasă faţă de o femeie bătracircnă de laμήτηρ (mētērrdquo- bdquomamărdquo) măicuţă cum sespune la noi la ţară Măicuţa ciobanuluiMioritic are o ipostază telurică dar şi unacelestă - ca icircn basmele noastre icircn care subun chip de femeie bătracircnă se ascunde SfacircntaVineri şi dincolo de ea zeiţa Venera dinvechime Firele care alcătuiesc bracircul ei suntşi traseele fiului ei Hermes icircntre cer şipămacircnt

Portretul ciobanului omul alb şi omul negruMăicuţa icirci face un portret fiului literal

este un tacircnăr frumos svelt cu faţa albăochii negri părul negru şi mustaţa blondăFiecare trăsătură e ilustrată printr-ometaforă

Macircndru ciobănelTras printr-un inel Feţişoara luiSpuma lapteluiMustăcioara luiSpicul gracirculuiPerişorul luiPeana corbuluiOchişorii luiMura cacircmpuluiO astfel de combinaţie icircn mod obişnuit

nu există icircn realitate faptul că ciobanul arepărul negru şi mustaţa blondă e un primsemn că portretul e simbolic Icircn icircncercareade a-l descifra să privim prin ochii luiEminescu care va dezvolta aceste trăsăturila eroii lui Pentru el părul negru şi ochiinegri sunt marca gacircnditorului a celui careporneşte din straturile exterioareinferioareale obiectului material (icircntunecat opac) şidesface bdquonegrul giulgirdquo al materiei pentru aelibera ideea luminoasă icircnfăşurată icircn el

Corbul macircncătorul de cadavre pe care icirclvedem icircn unele reprezentări alchimice ciu-gulind ochii şi creierii dintr-un un craniueste emblema etapei nigredo cacircnd cadavrulintră icircn descompunere Icircn ordine poeticăacest personaj este receptorul care icircncepe sădescompună şi să asimileze obiectul operapoetică a icircnaintaşului pentru a elibera din elideea structura corpul de lumină Ade -vărul Opera Ochii negri sunt capacităţilede cunoaştere părul negru - gacircndurilepana corbului - zborul gacircndirii Călin esteun bdquozburător cu negre pleterdquo Arald este unbdquozeu cu ochii negrirdquo Luceafărul icircn a doua saapariţie are părul negru care icirci cade icircn viţepe umeri Gacircnditorul are pentru Eminescuo icircnfăţişare demonică

Pe de altă parte faţa (expresia) şi musta-ţa (aşezată deasupra gurii) - sunt ambelelegate de exprimare de expresie de capaci-tăţile creatoare Omul spiritual creatorulare părul blond la fel cu Luceafărul icircnprima sa apariţie angelică

La o privire mai atentă observăm cămetaforele care exprimă două dintre trăsă-turi se reduc la un model de tip bdquociorchinerdquo(spuma şi mura care sunt conglomerate desfere) - icircn timp ce celelalte două (pana şi spi-cul) se reduc la o schemă de tip bdquobrăduţrdquosau bdquocreangărdquo Două trăsături sunt albe(spuma şi spicul) şi două sunt negre (pana şimura) portretul nu este icircn nici un fel o icircnşi-ruire icircntacircmplătoare de trăsături fizice

Am arătat mai icircnainte că ciorchineleconglomeratul simbolizează fructul rodulbdquocoagulareardquo operei icircn termeni alchimiciCreanga pe de altă parte ca şi copacul - esteun simbol al ramificării al manifestării alcreaţiei - şi un substitut al creatorului

Trăsăturile acestui portret arată decicătre un om negru şi un om alb - şi către oopera neagră şi una albă Fiul măicuţei alMaiei Hermes este şi una şi alta - e unHarap-Alb un poet hermetic care icircndepli-neşte amacircndouă rolurile Pe drumul des-cendent este omul alb (poetul fiinţa spiri-tuală deţinătorul Adevărului) care se cunu-nă la capătul ciclului creator cu mireasaneagră (opera forma materială) Pe drumulascendent este receptorul icircn ascensiuneomul negru care se cunună prin cunoaşte-

66

Dana Lizac

re cu mireasa albă Opera Drumul acestacoincide cu drumul de icircntors al poetuluicare se autocunoaşte şi care devine Poet -omul alb care a devenit negru prin căderemortul icircnmormacircntat icircn operă care icircnvie seicircnalţă şi se cunună cu aceeaşi mireasă albă(Opera) Pe acest drum icircn ipostază deHermes psihopomp poetul icirci este călăuzăreceptorului pe drumul cunoaşterii printenebrele lumii de dincolo spre lumină -aşa cum Luceafărul icircşi conduce receptoriicu gacircndurile lor bdquope mări Răsare şi stră -luce Pe mişcătoarele cărări Corăbii negreducerdquo Pe drumul ascendent receptorul şipoetul drumeţul şi călăuza sunt una

Cu gacircndul la acest drum de icircntoarcerespre eternitate cacircndva icircn romanul său Craiide Curtea Veche hermetistul MateiuCaragiale icircl va face pe Pirgu Mercur spirit-ul lumii de jos icircn cea mai josnică ipostază

(dar bdquoicircndreptatrdquo icircntors din drumul luimergacircnd dandaratelea) călăuza celor treicrai pe drumul morţii şi al veşniciei bdquoŞi ple-cam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune peste bolţi din ce icircn ce mai uriaşe icircngol Icircnaintea noastră icircn port bălţat demăscărici scălămbăindu-se şi schimono -sindu-se ţopăia de-a-ndaratelea fluturacircndo năframă neagră Pirgu Şi ne topeam icircnpurpura asfinţituluirdquo

Prin Operă poetul se ridică la statutul dePoet - şi credem că la aceasta se referăatributul bdquotras printr-un inelrdquo Expresiaromacircnească bdquotras ca prin inelrdquo icircnseamnăzvelt care se icircnalţă graţios Aici credem că evorba de inelul - sau coroana - Operei dese-ori simbolizată icircn reprezentările hermeticede litera O şi de chipul rotund al lunii PrinOperă poetul icircşi dobacircndeşte existenţa caPoet Hyperion Soare pe cerul poeziei

Unde se termină Mioriţa Măicuţă bătracircnăCu bracircul de lacircnăDin ochi lăcrimacircndPe cacircmp alergacircndPe toţi icircntrebacircndŞi la toţi zicacircndbdquoCine-a cunoscutCine mi-a văzutMacircndru ciobănelTras printr-un inel Unde icircşi caută măicuţa bătracircnă fiul Pe

cacircmp ne spune balada Pe care cacircmp - neicircntrebăm Sunt două cacircmpii icircn geografiaMioriţei una icircn cer şi una pe pămacircnt Nupoate să-l caute pe cacircmpia icircntunecată de josicircn lumea materială pe cacircmpul de mohorprintre oamenii obişnuiţi - nici chiar icircnnegrul zăvoi pentru că acolo ciobanul numai e un tacircnăr ciobănel - e matur bogat cuoperă baci şef de stacircnă

Icircl caută deci sus pe cacircmpul ceresc pelunca luminată şi pe plai Măicuţa bătracircnăcare locuieşte icircn centrul lumii caută un fiucare s-a dus ucenic la stacircnă şi nu s-a maiicircntors acasă Noi ştim că a urcat muntele cuo turmă de miei pentru că de acolo l-amvăzut coboracircnd la icircnceputul baladei Zeiţala racircndul ei icircşi caută fiul - Limba Romacircnă icircl

67

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

68

Dana Lizac

caută pe poetul născut din pacircntecele ei prin-tre Poeţii de pe culmi şi icircntreabă dacă prin-tre aceştia este cunoscut şi recunoscut acolounde tradiţia naţională urcă icircn universalprintre brazi şi păltinaşi icircntre ulmii de pecreste ai lui Toma Alimoş bdquourieşii culmi-lorrdquo printre stele bdquoluceferii prietenirdquo ai luiEminescu bdquoveciniirdquo lui icircn eternitate cumzice el către un receptor indiferent bdquomăcunoşteau vecinii toţi tu nu m-ai cunoscutrdquo

Momentul acestei căutări nu este icircnsăacelaşi pentru cele două ipostaze ale mameipoetului Icircn lunca luminată şi pe plaiMăicuţa icircşi caută fiul icircnainte de icircnceputulpropriu-zis al baladei icircnainte de icircnceputulciclului creator cacircnd acesta abia plecase deacasă urcase muntele şi nu devenise icircncăpoet Pe cacircmpia din cer Zeiţa icircşi caută fiul lasfacircrşitul baladei după sfacircrşitul cicluluicreator cacircnd urmează icircncununarea şi con-sacrarea cand poetul e icircnviat icircnălţat dinnou tacircnăr şi bun de mire icircn acest fel finalulbaladei se suprapune peste partea dedinainte de icircnceput iar firul epic se brodea-ză pe un traseu icircn buclă sau icircn spirală

L-a văzut cineva pe copilul pierdut ştiecineva ce s-a icircntacircmplat cu el E cunoscutpoetul recunoscut receptat a devenit Poets-a realizat Răspunsul lui Moldovan este şipentru măicuţă şi pentru Zeiţă a avutnoroc s-a cununat cu o fată de crai pe-ogură de rai - şi da această fată este icircnsăşiOpera Măicuţa va primi vestea cu credinţăşi se va bucura Ea nu trebuie să ştie că fiulei s-a făcut poet şi are soarta poeţilor carenu se mai icircntorc acasă pentru că nu au viaţăpersonală şi pentru care realizarea de sinese clădeşte pe sacrificiul propriei existenţeNu trebuie să ştie că o astfel de cununiestrălucită este icircntotdeauna o cununie post -mortem după icircncheierea operei icircn cer icircnlumea spirituală Nu trebuie să afle despreprima nuntă nunta necesară cu mireasaneagră

Iar la cea măicuţăSă nu spui drăguţăCă la nunta meaA căzut o stea Zeita pe de altă parte nu e interesată de

sacrificiul de sine al poetului Acesta este

numai un preţ firesc pentru dobacircndirea vie-ţii adevărate a vieţii eterne Din sacrificiulde sine poetul bătracircn iese icircnălţat regeneraticircntinerit bdquotransmutatrdquo icircn termeni alchimicimire spiritual cununat cu mireasa lui delumină

Nunta cu mireasa albă va avea loc tot icircnsacircnul tradiţiei hermetice şi va avea aceiaşiparticipanţi ca nunta cu mireasa neagrăSoarele şi Luna vor lipsi icircnsă ca naşi pentrucă icircntruchipacircnd de această dată Poetul şiOpera ei vor fi icircnşişi mirii La nunta cumireasa neagră căzuse o stea La nunta cumireasa albă va urca pe cer o stea Despreaceasta balada nu ne vorbeşte dar ne vor-beşte Eminescu

Icoana stelei ce-a muritIcircncet pe cer se suie

Era pe cacircnd nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e

Steaua este poetul viu icircn acţiuneLuceafărul care bdquotremurărdquo licăreşte pe cerbdquose-aprinderdquo se stinge urcă si coboară icircnipostazele lui de Eosphoros şi PhosphorosLuceafărul de dimineaţă şi Luceafărul deseară - poetul care icircşi indeplineşte neobositmisiunea lui artistică şi spirituală Hermesmesager şi psihopomp zeul cu caduceul şimielul Icoana stelei este chipul lui din eter-nitate cel de Poet cu Operă oprit din lucra-re soare stea rece Hyperion mirele Luniicare la sfarsitul poemului Luceafărul răsareşi ea pe cer bdquoliniştit Şi tremuracircnd din apărdquoCacirctă vreme poetul este viu şi opera e icircnfacere nu se poate distinge coerenţa geo-metria unitatea care constituie Opera - şinici statura adevarată a Poetului Aceastadevine clară numai de la distanţă după ceopera s-a icircncheiat procesul creator a icircncetatşi poetul mort a renăscut prin opereleurmaşilor lui şi s-a icircnălţat la cer Intre unmoment şi altul pot să treacă metaforic miide ani - dar icircn ce icircl priveşte pe Moldovan elare icircn Mioriţa un discipol demn de el asa canunta lui cu mireasa de lumină nu va icircntacircr-zia să se icircntacircmple Şi alţi urmaşi nu voricircntarzia să se ivească la scurtă vreme dupăpublicare copilul Eminescu va citi baladaMioriţa icircn Lepturariul lui Aron Pumnul şiaceastă icircntacirclnire icirci va marca destinul

69

On associe drsquohabitude la biographie et lalitteacuterature de Panaiumlt Istrati agrave lrsquoideacutee drsquoaventu-re ndash agrave laquelle srsquoajoute drsquoune maniegravere plusou moins explicite la suggestion de lrsquoexotis-me et du sensationnalisme Crsquoest lrsquoun desnombreux clicheacutes de la reacuteception critiqueauxquels lrsquoauteur a ducirc faire face degraves le

deacutebut Mais dans lrsquoœuvre de Panaiumlt Istratilrsquoaventure a des significations multiples etprofondes Au delagrave du pittoresque exotiquelrsquoaventure istratienne suppose par exemplelrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et poli-tique (de lrsquoexistence et en mecircme temps dela litteacuterature) Nrsquooublions pas qursquoavant

Bianca BURŢA-CERNAT

Lrsquoaventure politiquede Panaiumlt Istrati

Lucrarea de faţă icircşi propune să aducă icircn atenţie un Panait Istrati icircn a cărui operă aventura are mul-tiple şi profunde valenţe Dincolo de pitorescul exotic aventura istratiană presupune de exempluaderenţa la social şi la politic Trecacircnd icircn revistă diferitele episoade ale bdquoaventurii politicerdquo istratie-ne ndash de la implicarea (icircnainte de Primul Război Mondial) icircn mişcarea sindicală şi de la publicisticasa socialistă de tinereţe pacircnă la decepţia de după icircntoarcerea din URSS ndash vom icircncerca să schiţămcacircteva linii dintre cele ce compun profilul complex al unui dilematic pentru care a opta definitivpentru un drum sau altul echivalează cu un blocaj existenţial mortificant Icircn cazul lui Istratibdquoaventurardquo (implicit aceea politică) nu este o formă de labilitate de inconstanţă o expresie a super-ficialităţii spiritului ci un mod de a asuma complexitatea şi nuanţa un refuz al oricărei simplificăridogmaticeCuvinte-cheie aventura socialistă refuzul dogmatismului literatura şi politicul autenticitate

ficţiune şi non-ficţiune

Notre travail propose lrsquoimage drsquoun Panaiumlt Istrati dans lrsquooeuvre duquel lrsquoaventure a des significa-tions multiples et profondes Au delagrave du pitoresque exotique lrsquoaventure istratienne suppose parexemple lrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et politique (de lrsquoexistence et en mecircme temps de la lit-teacuterature) Agrave force de passer en revue les diffeacuterents eacutepisodes de laquolrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati ndash agravepartir de son adheacutesion au mouvement ouvrier (avant la Premiegravere Guerre Mondiale) et de ses arti-cles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunesse jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour du voyage en URSSndash on va eacutebaucher quelques lignes du profil complexe de cet homme dileacutematique du point de vueduquel opter deacutefinitivement eacutequivaut agrave un blocage existentiel mortifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo(y compris lrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme de labiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais une maniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuance ndash ce quiconduit agrave un refus sans appel de toute simplification dogmatiqueMots-clefs Lrsquoaventure socialiste le refus du dogmatisme la litteacuterature et lrsquoengagement politique

lrsquoauthenticiteacute fiction et non-fiction

Reacutesumeacute

Bianca BURŢA-CERNAT ndash Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo e-mail biancacernat2015gmailcom

drsquoeacutecrire ses premiers reacutecits en prose qui luiont value le succegraves litteacuteraire des anneacutees rsquo20et le prestige de laquoGorki balkaniqueraquo crsquoest-agrave-dire avant de devenir lrsquoauteur de KyraKyralina ou drsquoOncle Anghel Istrati se faitremarquer comme journaliste dans lrsquointer-valle 1906-1916 lorsqursquoil est assez activedans la presse roumaine drsquoorientation socia-liste et notamment dans Romacircnia muncitoareA cette eacutepoque-lagrave il publie environ centarticles couvrant des registres assez varieacutesnotes de presse reportages commentaires agravepartir de diffeacuterents faits divers de la viesociale ou politique portraits deacutedieacutes agravequelques amis du mouvement socialistepamphlets articles poleacutemiques etc Et il estagrave noter que parmi tous ces textes-lagrave il y abeaucoup qui voisinent de pregraves avec la litteacute-rature

On nrsquoa pas assez insisteacute sur la liaison pos-sible entre ces articles de jeunesse (qui aumoins en partie pourraient ecirctre lus commeeacutechantillons en prose) et la litteacuterature fic-

tionnelle ndash ou bien autofictionnelle ndash quelrsquoauteur eacutecrira plus tard Dans le casdrsquoIstrati lrsquoaventure de lrsquoeacutecrivain commencepar lrsquoaventure du journaliste et en deacutepit deses apparentes recircves drsquoeacutevasion sa prosepuise en effet dans le tourment du preacutesentsociale et politique En ce sens je pense qursquoilserait eacutedifiant un exercice de (re)lecture quise proposerait de deacutecoder les enjeux poli-tiques poleacutemiques subversifs de lrsquoaventurelitteacuteraire istratienne En imaginant touteune seacuterie drsquoaventures qursquoil place soit dansun passeacute leacutegendaire soit dans des lieux exo-tiques (au bord de la Meacutediterraneacutee enEgypte en Syrie et ainsi de suite) lrsquoeacutecrivaina cacheacute dans le filigrane de ses reacutecits uncode que jrsquooserais de qualifier comme poli-tique Un tel code srsquoaverre plus eacutevident dansdes romans tels que Les Chardons duBaragan La Maison Thuumlringer ou Le Bureaudu placement tandis que dans autres livresde lrsquoauteur il est plus subtile De ce point devue les narrations aux haiumldouks appartien-nent agrave une cateacutegorie intermeacutediaire ou lesous-texte politique dissimuleacute par une stra-teacutegie de la parabole trahit une heacutesitasionentre lrsquoexplicite (la thegravese) et lrsquoimplicite (lasuggestion)

Par exemple dans le roman Domnitza deSnagov narration ougrave lrsquohistoire et la leacutegendesrsquoentremecirclent le deacuteroulement de lrsquoaction sevoit compliqueacute par une intrigue politiqueLes haiumldouks ne sont plus des heacuteros fabu-leux ils sont devenus des haiumldouksmodernes une sorte drsquoagents secrets qui ensrsquoinfiltrant partout se sont engageacutes dansune action de recrutement drsquoadeptes sui-vant le modegravele des organisations secregravetes delrsquoeacutepoque de 1848 Ces personnages drsquoIstrativivent dans des conditions tregraves semblables agraveun phalanstegravere bacircti selon les regravegles delrsquoideacuteale laquosocieacuteteacute harmoniqueraquo imagineacutee parun utopiste comme Ch Fourier ndash modegraveleque lrsquoon a expeacuterimenteacute drsquoailleurs aussi danslrsquoespace roumain aux anneacutees rsquo30 du XIXegraveme siegravecle (il srsquoagit du phalanstegravere deScăieni) En fait beaucoup drsquoideacutees avanceacuteespar les personnages de Domnitza de Snagovmontrent lrsquoinfluence de Fourier ndash la deacutenon-ciation de la morale traditionnelle et lrsquoaffir-mation de la neacutecessiteacute drsquoune contra-morale

70

Bianca Burţa-Cernat

de mecircme que la plaidoirie en faveur delrsquoeacutemancipation de la femme la descriptiondes rapports drsquoinneacutequiteacute propres agrave unesocieacuteteacute de la laquovoraciteacute geacuteneacuteraleraquo ougrave bienlrsquoutopie drsquoune laquosocieacuteteacute festiveraquo Il ne seraitpas sans inteacuterecirct une analyse de lrsquoutopieistratienne inscrite dans les livre de fictionde lrsquoauteur et eacutegalement dans les diffeacuterentsprises de position du journaliste y comprisune analyse du recul drsquoIstrati dans certainscirconstances devant la maligniteacute de lrsquouto-pie devenue reacutealiteacute historique

laquoLrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati se deacuterou-le agrave travers diffeacuterents eacutepisodes ndash agrave partir deson adheacutesion au mouvement ouvrier (avantla Premiegravere Guerre Mondiale) et de sesarticles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunes-se jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour duvoyage en URSS Ce sont des faits qui com-posent la biographie intellectuelle et le pro-fil complexe drsquoun homme et drsquoun eacutecrivaindu point de vue duquel opter deacutefinitive-ment eacutequivaut agrave un blocage existentiel mor-tifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo (y comprislrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme delabiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais unemaniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuan-ce ndash ce qui conduit agrave un refus sans appel detoute simplification dogmatique Il ne veutadheacuterer agrave rien (et on lui a fait souvent cereproche) puisque toute adheacutesion deacutefiniti-ve risque de mener agrave la peacutetrification de lrsquoes-prit et de la sensibiliteacute autrement dit aufanatisme Vues les circonstances de sa bio-graphie ndash son statut drsquoorphelin pauvre sonenfance et sa jeunesse veacutecues parmi les mar-ginaux de la socieacuteteacute roumaine de lrsquoeacutepoquede mecircme que un peu plus tard lrsquohostiliteacutequi a accompagneacute ses deacutebuts comme jour-naliste et comme eacutecrivain dans la Roumaniebourgeoise et fermement anti-gauchiste ndash ilest probable que Panaiumlt Istrati nrsquoaurait puchoisir que la voie du combat socialisteMais il faut ajouter que le socialismedrsquoIstrati nrsquoa rien agrave faire avec la doctrinesocialiste crsquoest plutocirct une forme drsquohumanis-me drsquoideacutealisme Drsquoailleurs ni le socialismedrsquoun eacutecrivain comme Nikos Kazantzakisamis drsquoIstrati ne semble ecirctre autre choseqursquoun humanisme bien que lrsquooption de

lrsquoeacutecrivain grec soit plus articuleacutee du point devue de la doctrine En tout cas tous les deuxmontrent la mecircme confiance dans lesvaleurs humanistes du socialisme et lamecircme laquomystiqueraquo de lrsquoengagement dou-bleacutee et ndash on doit le souligner ndash mineacutee parune doute presque obsessive propre agrave uncroyant non-dogmatique Tregraves critique agravelrsquoadresse des regravegles et du fonctionnementdu monde bourgeois Istrati srsquoengage eacutegale-ment dans une poleacutemique avec ses cama-rades de combat socialistes lesquels il aver-tit souvent par exemple que lrsquohumaniteacutenrsquoest pas tout simplement partageacutee entre lesriches et les pauvres mais aussi entre lesgens qui du point de vue de lrsquoesprit sontlibres et ceux qui restent en toute situationdes esclaves ndash laquoLrsquoesclave pauvre reste escla-ve mecircme srsquoil devient riche car je ne reacuteduitpoint le terrible problegraveme de la vie agrave uneassiette drsquoharicots tandis que lrsquohomme librereste libre mecircme dans la prisonraquo eacutecrit Istratidans un texte-credo de 1924

Comment est-ce qursquoon a consideacutereacute ndash sur-tout dans lrsquoespace occidentale ndash cette mobi-liteacute de lrsquoesprit de Panaiumlt Istrati apregraves la paru-tion de la Confession pour vaincus (1929) Onle sait bien comme un acte de trahisonApregraves ce moment de tournure les anciensamis litteacuteraires drsquoIstrati qui lrsquoavaient forte-ment soutenu quelques anneacutees auparavantet mecircme le plus important de ses protec-teurs Romain Rolland nrsquoeacutepargnerontaucun reproche agrave celui qui a eu lrsquoaudacedrsquoexprimer ses doutes agrave lrsquoeacutegard de lrsquoutopiesovieacutetique Dans une lettre de 1933 adresseacuteea AG Viatkin Romain Rolland eacutecritlaquoIstrati nrsquoest rien de plus qursquoun eacutecrivain degrand talent qui a un coeur ardent et deacutereacute-gleacute aucune valeur de jugement objectiviteacutenulle un tempeacuterament toujours emporteacutepar ses amours ses haines ses caprices ilest la prou des gens qursquoil rencontre et deseacuteveacutenements Je lrsquoai connu apregraves qursquoil avaittacirccher de se suicider par deacutesespoir jrsquoai eacuteteacutefrappeacute de son geacutenie artistique qui srsquoignoraitje lrsquoai encourageacute agrave eacutecrire et je lrsquoai faitconnaicirctre Il mrsquoa teacutemoigneacute une affectiondeacutebordante et puis apregraves il srsquoest irriteacutecontre moi parce que je condamnais seacutevegravere-ment ce qursquoil a eacutecrit contre lrsquoURSSraquo

71

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

La derniegravere lettre (dateacutee le 28 mars 1935)que lrsquoauteur de Jean-Cristophe adresse agrave sonami renieacute commence par cette phraselaquoNon il nrsquoest pas question que nous nousvoyions maintenant Istratiraquo Pour que leparagraphe ultime close ndash en guise de pierretombale ndash lrsquohistoire drsquoune amitieacute litteacuterairelaquoMalheureux que vous ecirctes quelle folievous tient donc englueacute dans la politique ougravevous ne comprenez rien ougrave vous nrsquoavaisjamais rien compris () Une fois pourtoutes retirez-vous de lrsquoaction Vous nrsquoyfaites que du mal aux autres et agrave vousEcrivez vos reacutecits Sirsquoil est un salut pourvous il ne peut ecirctre que dans lrsquoartraquo Deuxsemaines plus tard le 16 avril 1935 enterreacutedans un cimetier bucarestois Istrati laquose reti-reraquo deacutefinitivement laquode lrsquoactionraquo

Mais au delagrave du laquocas Istratiraquo est-qursquoil estvraiment possible qursquoun eacutecrivain surtoutun eacutecrivain de lrsquoEst srsquoaffirme en Occidenten dehors de toute implication et de toutcontexte politique En quelle mesure le cli-mat politique peut influencer (peut favori-ser ou non) le destin litteacuteraire drsquoun eacutecrivainqui vient drsquoune culture marginaleLrsquoaventure litteacuteraire drsquoun tel eacutecrivain est-elleseacuteparable de lrsquoaventure politique

Je veut mrsquoarrecircter avant de finir ce courtexposeacute sur quelques possibles implicationspolitiques et geopolitiques de la relation (lit-teacuteraire et amicale) eacutetablie entre Panaiumlt Istratiet son protecteur franccedilais (qursquoil considegravereau moins jusqursquoagrave un certain momentcomme un maicirctremagister) RomainRolland Lrsquoun des lieux communs de lrsquoexeacute-gegravese de lrsquoœvre drsquoIstrati est lrsquoobsession de lafigure symbolique du Pegravere surtout du Pegravereabsent et chercheacute comme repegravere existentieltout agrave fait neacutecessaire En particulier la rela-tion entre Rolland et Istrati a eacuteteacute examineacutecomme relation entre le Pegravere et le fils Dansune preacuteface qui accompagne le volume decorrespondance Istrat-Rolland ndash preacutefaceintituleacutee Passion et politique ndash Roger Dadounmet en question ce type drsquointerpreacutetationpsychanalytique

laquoCependant fixer Rolland dans une atti-tude paternelle et Istrati dans une posturefiliale quelque inteacuterecirct reacuteel que puisse offrirce type traditionnel de rapport risquerait

de laisser eacutechapper la dimension la plusforte de la relation Istrati-Rolland qursquoonpourrait qualifier de dimension eacutenergeacutetiqueou passionnelle () Il conviendrait croyons-nous drsquoy relever une dimension fraternelledeacuteterminente agrave la fois pourait-on dire unedimension geacutemeacutellaire (union et compliciteacutedes jumeaux) et une dimension autrementmeurtriegravere celle des fregraveres ennemis Et lafraterniteacute que nous cherchons ici agrave introdui-re est celle de la passionraquo

Dadoun incline agrave voir en Rolland unestructure eacutegalement laquopassionnelleraquo commecelle de son correspondant roumain saufque dans le cas de lrsquoauteur de Jean-Cristophe cette passionnaliteacute mieuxcontrolleacutee se cache derriegravere le masque falla-cieux de la rationaliteacute De ce point de vue larelation des deux eacutecrivains est perccediluecomme symeacutetrique alternant le sentimentde la laquogeacutemeacutellariteacuteraquo et celui de la concurren-ce Mais les ressemblances psychologiquesou spirituelles nrsquoimpliquent pas des statutssociaux ou des positions symeacutetriques agrave lrsquoin-teacuterieur de la relation laquode pouvoirraquo qui preacute-side drsquoune maniegravere insidieuse sur touteacutechange intersujectif On dirait que RogerDadoun ignore les diffeacuterences ndash assez nom-breuses ndash qui seacuteparent les deux eacutecrivains Lasubtile demonstration poleacutemique deDadoun propose comme alternative aumodegravele de la relation entre le pegravere et le fils(relation de subordination et de domina-tion) ndash en fonction de laquelle on a interpreacute-teacute lrsquointerraction entre Rolland et Istrati ndash unmodegravele de la communication laquofraternelleraquoqui impliquerait un eacutequilibre des forcesharmonisation et reacuteciprociteacute conformeacutementagrave une eschatologie de nuance chreacutetienne quipreacutevoit lrsquoinstauration du monde ideacuteal de lafraterniteacute sans clivage Il est vrai qursquoIstratilui-mecircme deacutepeint souvent un tel mondesans classes ou castes agrave lrsquointeacuterieur duquellrsquoantinomie entre les forts et les faibles soitannuleacutee mais il nrsquoen parle pas comme drsquounmonde possible mais comme drsquoun mondedeacutesirable comme drsquoun ideacuteal qui ne doit pasecirctre tout agrave fait mis dans la reacutealiteacute mais ndashtout simplement ndash faire un peu plus suppor-table le Mal et par conseacutequent faire sur-vivre une humaniteacute naturellement impar-

72

Bianca Burţa-Cernat

73

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

faite laquoLa dimension eacutenergeacutetique ou passionnel-leraquo du discours drsquoIstrati dans la correspon-dance entretenue avec Romain Rolland ren-voie vers un sceacutenario plus compliqueacute quecelui drsquoune communion fraternelle (etmecircme laquogeacutemeacutellaireraquo) brouilleacutee par des eacutepi-sodes qui actualisent une adversiteacute latente

Roger Dadoun ignore lrsquoassymeacutetrie dansla relation entre Rolland et Istrati et ainsi ilrefuse drsquoune maniegravere implicite agrave formulerles donneacutees du problegraveme en termes des rap-ports de pouvoir mecircme si le titre de sonanalyse Passion et politique fait semblant dene pas exclure une telle dimensionLrsquoexeacutegegravete eacutevoque les disensions politiquesintervenues entre les deux eacutecrivains apregraves laparution de la Confession pour vaincus ougraveIstrati avoue la neacutecessiteacute de se reacuteorienterlaquovers une autre flammeraquo Mais Istrati etRolland ne sont pas seacutepareacutes ndash comme opourrait le croire ndash seulement par un acci-dent biographique par une option politiqueindividuelle ou par une telle conjoncturehistorique non ce qui les seacutepare est en fait

lrsquoHistoire mecircme ndash lrsquohistoire personnelle eteacutegalement lrsquohistoire collective Car les expeacute-riences drsquoun homme qui vient de lrsquoEst sontsans doute tregraves diffeacuterents par rapport agravecelles drsquoun citoyen occidental Mais les dif-feacuterences ne seraient pas tellement drama-tiques si elles nrsquoimpliqaient en plus unevalorisation discriminatoire du point devue symbolique lrsquoEst repreacutesente la Margedeacutedaigneacutee tandis que lrsquoOccident est leCentre ndash en reconnaissant son infeacuterioriteacute lepremier fait tous les efforts possibles pourque son existence soit reconnue confirmeacuteeleacutegitimeacutee par lrsquoOccident La relation entrelrsquoEst et lrsquoOuest ne peut ecirctre qursquoassymeacute-trique mecircme si parfois la Marge se reacutevolteen demandant la reconnaissance de sonexistence et de son identiteacute et mecircme dans lasituation heureuse drsquoun dialogue accepteacuteEn deacutepit de toute valeur en deacutepit de touteforce de persuasion le succes (ou bienlrsquoaventure) drsquoun eacutecrivain de lrsquoEst ne deacutependpas de ce qursquoil reacuteussit agrave faire mais de lageacuteneacuterositeacute de celui plus fort qui se trouve

dans la situation drsquoaccepter ou de repousserCar crsquoes le Centre qui impose les regravegles Larelation entre Panaiumlt Istrati et RomainRolland srsquoinscrit drsquoune maniegravere exemplai-re dans une narration qui a comme sujetlrsquoaventure de lrsquoEst survivant en marge delrsquohistoire et srsquoefforcant dramatiquement agrave sesyncroniser avec lrsquoOuest et agrave devenir visiblepour un Centre qui deacutecide les regravegles de jeuDrsquoune part du point de vue du marginal ilsrsquoagit dirait-on drsquoun rapport drsquoamour-hainecapable de mettre en fonction (dans lestermes drsquoun Rolland Barthes) un meacutecanis-me du laquodeacutesirraquo constamment frustreacute et parconseacutequent constamment reacuteactiveacute Drsquoautrepart du point de vue de celui qui srsquoidentifieau Centre la relation entretenue avec lrsquoEstavec la Marge est une relation condescen-dente drsquoexigeante compassion preacutescriptiveet agrave la rigueur punitive cela suppose lapratique constante de lrsquoexercice du soupccedilonet la distance prophylactique par raport agravelrsquoAutre Dans la narration du rencontre

drsquoIstrati et de Romain Rolland il ne srsquoagitpoint de laquofraterniteacuteraquo ou de laquogeacutemeacutellariteacuteraquomais ndash en termes meacutetaphoriques ndash il srsquoagitdrsquoun amour-passion qui se heurte de lageacuteneacuterositeacute condescendente ndash et drsquoailleursrigoureusement conditionneacute ndash de lrsquoobjet dudeacutesir Il advient cependant quelque chosequi modifie dans une certaine mesure cesceacutenario puisqursquoagrave un moment donneacute apregravesson retour de lrsquoURSS Istrati cesse drsquoecirctrerepreacutesentatif pour la condition soumise etadaptable de lrsquoeacutecrivain de lrsquoEst par rapportaux expectations occidentaux payant songeste par le deacutechirement inteacuterieur il refusede se leacutegitimer par (auto)colonisation et aurisque de lrsquoexclusion il deacutecide de rester lui-mecircme

(Ce texte a eacuteteacute preacutesenteacute dans le cadre desouvrages de la Confeacuterence annuelle delrsquoAssociation de Litteacuterature Geacuteneacuterale etCompareacutee de Roumanie Bucarest le 15 juillet2016)

74

Bianca Burţa-Cernat

75

I IntroductionIn this paper we envisage to draw a gen-

eral perspective on the challenges that thevery place of a commercial occupies in a sci-entific realm at a global scale On one handthis aspect is due to the complexity of itsmeans of construction and on the other to

the socio-economical and cultural back-ground that accompanies the very existenceand production of advertising within capi-talist society

In the case of tourism advertising wefind that beyond its natural structure andprimordial purpose in the economic circuit

Cultură şieconomie

Ana CRĂCIUNESCUTourism advertising minus a

converging place of contemporary cultural

and economic identities

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separatelyCuvinte-cheie publicitate turism discurs cultură identitate consum

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separately

Keywords tourism advertising discourse culture identity consumption

Abstract

Ana CRĂCIUNESCU bdquoŞtefan cel Marerdquo University of Suceava Romania e-mail anna_c00yahoocom

as well as in the communication networkthe commercial as a research object repre-sents the place that carries out a cultural mis-sion In our opinion either if the commer-cial is constructed by cultural means and itcarries out a cultural mission at the sametime it constitutes a travelling object thatfacilitates and translates cultural facts (tra-ditions local customs) taboos and significa-tions Thus the cultural markers that char-acterize and constitute the economic pur-poses in the case of tourism advertisingshowcase this type of commercial as a dis-course of converging patterns and theoreti-cal paradigms In the following pages weare trying to demonstrate that the discourseof tourism advertising represents a com-mon field of cultural issues that reflect theeconomic and historical shifts in the con-sumerist society of the past decades

II Erasing boundaries of consumption Tourism advertising

as a means of expressing contemporary cultural issues

We may say that tourism as a `modern-primitive` gesture of place consumptionerases the boundaries of otherness reunit-ing communities from the inside but alsofrom the outside of the nation-states InDannrsquos opinion ``tourism in the act of pro-motion as well as in the accounts of itspractitioners and clients has a discourse ofits own`` (Dann 1996 2) As the discourse ishighly imbedded in language and politicsthat is in the cultural as well as in the eco-nomic it means that tourism advertising isthe place where power relations alsoemerge At the same time tourism advertis-ing can be regarded as an internationalarena of creating identity and reinforcing theconcept of community Yet in our opinionin the post-Fordist society the very com-mercial is a place of identity consumption asit translates different cultural patterns fromone receiver to another either in terms ofbrand or in terms of cultural particularitiesof a certain community

As the media is the medium (M McLuhan)in this case tourism advertising is at thesame time a medium a place and above alla sign These concepts lead to three possibleresearch approaches from media perspec-tive from cultural studies perspective andfrom semiotic perspective In the light of thefirst perspective tourism advertising setsclearly its position and role within the com-munication process (R Jakobson) and themedia machine (laquola machine meacutediatiqueraquoP Charaudeau) In the second case theissue can be included within a double per-spective one regards power relations andthe colonial picture of nowadays politicalethnical racial and genderized map In thiscase the community portrays itself as ``rela-tional rather than a categorical conceptdefined both by material social relationsand by symbolic meanings Communitiesare context dependent contingent anddefined by power relations their bound-aries are created by mechanisms of inclu-sion and exclusion`` (McDowell 1999 100)The other perspective may touch upon theresearch object of related disciplines suchas cultural geography and its intersectionswith cultural studies or media studies thatmight be taken into consideration in the aimof better defining the commercial in itself asa place Finally the semiotic perspectivereinforces the idea that the commercial isnot only a place of consumption but also ofsignification In this light we assert that thesignifier signified dichotomy replaces theepistemologies of former colonized vs colo-nizer relations

In the following lines we are trying todemonstrate that the very core of a commer-cial structure is tributary to semioticswhich strives again on the complexity oftourism advertising as an act of significa-tion In this respect some scholars agreethat ``tourism is not just a commodity to beconsumed outside everyday social space Itis a social sign based on representation as arecital of touristic activity of the advertisingdiscourse`` (apud Dann 1996 22)

As Linda McDowell asserts contempo-rary major shifts on the international arenaoccurred as social relations perceptions on

76

Ana Crăciunescu

time space and labor started to changeThis lead not only to the spread of variousdisciplines and epistemologies but also to amultilateral overview within research andthe researched object

bdquoAt the end of the twentieth century theprofound reorganization of space and timethat is taking place albeit unevenlythrough the development of global commu-nications and information technologies hasfor some at least priced social relations andgender divisions free from the hold of spe-cific locales recombining them across hugespace-time distances in hitherto unforeseenways These changes migrations and move-ments minus of capital people and ideas minus haveplaced new questions about the specializa-tion of everyday life at the centre of contem-porary social theory in a wide range of dis-ciplinesrdquo (McDowell 1999 168-9)

In fact in the same authorrsquos words ``thenew paradigms begin with historical con-tact with entanglement at intersecting

regional national and transnational lev-els``(apud Ibid 209)

It is already acknowledged that theadvertising industry must correspond andupdate continuously to the new paradigmsand historical shifts within society in orderto adapt to the consumerrsquos demands In itsown turn tourism represents a great indus-try that developed on the historical back-ground of labor stages that succeeded theIndustrial Revolution impacting economyas well as creating psychological culturaland conceptual paradigms and mentalitiesat the level of leisure vs labor dichotomyTourism challenges the paradigms of globalcommunication and erases boundaries ofconsumption at least at the level of percep-tion convictions and capital flow (includinghere flow of information people culturaland financial capital and so on) The veryplace of touristic activities minus the touristic des-tination minus shapes in the consumerrsquos minds asa projective place of freedom and liberty of

77

Tourism advertising

choice This projective place encodesimages either linguistic or visual thatmedia translates through certain promo-tional strategies as we are going to see laterin this paper

Tourism engenders a ``communicatingenvironment`` revealing beyond its generaldiscourse the narrative of a destination notonly in terms of a projected paradisiacal place(intangible) or a consumption place (tangible)but also as an act of enunciation of a certaincommunity that is of a certain culture reg-istered by media eventually as a visualidentity

bdquoTourism [] is `a communicating envi-ronment` It is an industry that revolvesaround differences in power and truth (p334) Tourism is a constructed and con-structing entity (p 357) a commoditywhich speaks a communicator and shaperof societyrsquos ideology (p 359) Throughtourism people escape to new story landsrealities are symbolized in words and visualimages (p 334) destinations assume a nar-rative style (p 364) even monuments con-stitute a form of speech (p 348)`` (Dann1996 25)

If bdquoplaces ascribed with meaning involvea certain lsquoembodied knowledgersquo (Bourdieu)translated in a series of behaviors and atti-tudes molded within the locality and even-tually reflected in style and languagerdquo(McDowell 1999 102) tourism advertisingrepresents a place that is imbued in culturalsignifications The Media becomes responsi-ble for rendering these cultural significa-tions through representative images `pro-grammed` to linger in the consumerrsquosminds until the arrival at the destination

Image at a larger extent became notonly a question of visual identity perform-ing in nowadays society as a cultural mark-er that once turned in an act of consumptionhas been transformed into a commodityImage also became the primordial supportfor media in order to transmit the ideologiesof postmodernity In other words the lsquosoci-ety of spectaclersquo (Debord 1994) showcasedthe significance of consumption and adver-tising as the main aspects of economic andurban development (McDowell 1999 159)

As tourism is highly recognized as an activ-ity of westerners emerging from urban cen-ters the image of the destinations especial-ly exotic ones is translated through a cer-tain visual pattern that encourages self-con-sumption on one hand transforming themere cultural aspects into commodities Onthe other hand the paradox of tourism mayrise at this point as tourism advertisingmay be the only chance of preserving minorcultures and languages for instance In thissense tourism advertising creates whatscholars coined as its own lexicon or thepromotional language of tourism (Dann 1996)that is no longer tributary to post-war para-digms yet serving an economic and a cul-tural purpose at the same time As scholarssuch as Baudrillard ``have pointed to therise of hyper-reality where images havebecome even more important than reality asplaces are marketed through the construc-tion of image and fantasy`` (McDowell1999 159) we can still maintain the fact thatcommercials as hyper-real structures andplaces of consumption can become a post-modern expression of cultural preservation

Preservation through promotion mightbe the new paradigm of tourism studies inthe context where we also regard tourismadvertising as the result of the sociolinguisticcorrelation of tourism as language of recreation(Dann 1996) The postmodern vision oftourism lead sociologist J Urry for instanceto conclude that ``commoditized culture isconsumed not in a state of contemplationbut of distraction`` (Idem 18) At the sametime the author opines that hyper-realplaces of tourism consumption can put anend to tourism Placelessness as the post-modern sensation may substitute placewhilst ``physical boundaries evaporate``(Ibid) In this case tourism advertising asvirtual contemplation of certain destinationmight appear as an illusory form of tourismactivities and destination consumption

Yet in our opinion the promotional lan-guage of tourism represents an universalimpersonal and sine qua non languageaccomplishing the function of preservationand transmission of the cultural particulari-ties of a certain community From this point

78

Ana Crăciunescu

79

Tourism advertising

of view we assert that tourism advertisingis the greatest history page ever registeredby mechanical reproduction means at aninternational scale that generates within thedeep structures of significations a counter-position to globalization yet through glob-alizing means As in Friedmanrsquos opinion``globalization is not about the flow ormovement of culture Culture does notmove It is not a substance Rather we mustinvestigate the relation between globalsocial processes and the practices of socialreproduction and identificationrepresen-tation of the world the processes by whichmeaning is attributed in specific social con-texts distributed in the global arena`` (apudMcDowell 1999 205) Mass-media minus theglobalizing engine minus appears in this case asthe technical support of global socialprocesses that focus on particular cases inorder to render within the specific promo-tional language the cultural dialectics ofvarious communities

III The role of semiotics in tourismadvertising

Whether we analyze the importance ofpreexisting or (non)-implicit semiotic strate-gies in the case of audio and visual pre-tripmedia (Dann 1996) or written and visualpre-trip media (Ibid) it is clear that thefunction of sign impacts beyond the promo-tional language of tourism Significationtrespasses the basic structure of marketingstrategies creating a deeper layer of mean-ing that transforms the commercial into adiscourse in itself

Some authors argue that the language oftourism can shape tourism as high culturethrough persuasion means that are tribu-tary to the accuracy of disciplines such asrhetoric

bdquoTourism is not a basic need like food orshelter but it is a want an envy a desiresomething which can be converted into a mustby the art of persuasion (Boyer and Viallon1994 7) Moreover since such persuasiondepends on greater knowledge and experi-ence in the addresser the language oftourism may be regarded as a `rhetoric of

moral superiority` (MacCannell 1989a 9)rdquo(our emphasis Dann 1996 64)

Yet semiotics acts like a marker thatstands out as a signifying object carryingout a meaning In McDowellrsquos opinion bdquoanation is a cultural artifact constructedthrough maps flags buildings monu-ments common customs sport and politicalrhetoric in order to include is citizens in acommon projectrdquo (McDowell 1999 195) Inthe case of tourism the object is either thetouristic destination or a sight to be gazedupon and becomes a cultural artifact once ithas been rendered through semiotic meansSemiotics transforms these objects into meresigns that most frequently stand for anotherobject Hence the power of symbol cannotbe contested whether we agree or not that itcomes in opposition or in cohesion with thesign

In order to further demonstrate the roleof semiotics within advertising as an eco-nomic process we here mention Frenchscholar Jean-Michel Floch the author of abook in which marketing meets semiotics inan un-separated dialectics Ch Pinson esti-mated in his Foreword that semiotics wasabout to become one of the greatest qualita-tive method of advertising creation andcommercial design (Floch 1999) Marketingseizes the marketrsquos opportunity evaluatingthe consumersrsquo behavior and trends whilstsemiotics adds emotional and cultural valuethrough strategies that must showcase theunique selling proposals of the product inthe most appropriate language It is by cre-ating these landmarks into the consumersrsquominds that a campaign fails or succeedsThe couple marketing-semiotics works sideby side in order to veil or unveil culturalsignification of apparently well-packageddestinations Moreover the techniquesemployed at the visual and textual as wellas verbal non-verbal and para-verbal levelsappeal to different stimuli and enhance psy-chological factors This aspect is veryimportant as the touristic destination mightbe evaluated as a tangible product whilst theobject that it stands for (such as freedomvacation relaxation fun discovery etc) iscertainly evaluated as intangible

80

Ana Crăciunescu

At the same time tourism advertising asa virtual place situated in-between two real-ities (the reality of home and the reality ofthe destination) advocates the advantages ofhyper-real cultural consumption Theinverted process of commodifying culturethrough media represents the recreation ofthe destinationrsquos cultural landmarks throughthe process of symbolization and semiotiza-tion In this respect we have integrated thepassive activity of contemplating tourismcommercials as a type of cultural consump-tion under the name of the prospective read-ing of the product (Crăciu nescu 2015)

IV ConclusionsIn a postcolonial understanding Linda

McDowell asserts that ``the ways in whichnations are represented and imagined arefluid and are made and remade under dif-ferent historical circumstances`` (McDowell1999 195) Yet the empires of hyper-realmass-communication emerge on a post-modern background that changed perspec-tives on representational images consump-tion and eventually selfnessotherness The

consumerist society molded differentlifestyles and mentalities therefore thefinancial market must adapt to the variouscommunities that is to the various identi-ties and cultures At the same time culturalcapital in Bourdieursquos terms cannot beachieved in the absence of these financialfactors Our scientific incursion is meant toreinforce on the relation between economicand cultural capital that is between mar-keting and semiotics within advertisingHence the example of tourism advertisingthat represents a mere hyper-real placeenlightening the discourse of cultural iden-tity preservation as it reveals culturalaspects of nations or communities At thesame time another important step to theinverted process of commodifying is repre-sented by the presence of the promotionaltouristic language as well as the presence ofsign as part of a process of signification andsymbolization Actually the prospective read-ing of the product showcase tourism advertis-ing as a cultural product designed to becontemplated and appreciated for the cul-tural information provided beyond the per-suasive strategies

Bibliografie

- Bourdieu P (1989) Social space and sym-bolic power Sociological Theory 7 14-25

- Boyer M Viallon P (1994) LaCommunication Touristique PressesUniversitaires de France Paris

- Charaudeau P (2005) Les meacutedias et lrsquoinfor-mation Eacuteds De Boeck UniversiteacuteBruxelles

- Crăciunescu Ana (2015) bdquoO reinter-pretare a icono-textului Noi provocăriale publicităţii audio-video din turismrdquoin From Manuscript to E-book (ed)Grădinaru Camelia et al EdituraUniversităţii bdquoAl I Cuzardquo ISBN 978-606-714-211-2 Iaşi

- Dann G (1996) The language of tourism asociolinguistic perspective CABInternational UK

- Floch J-M (2005) Seacutemiotique marketing etcommunication sous le signes les strateacutegiesPUF

- Jakobson R (1963) Essais de linguistiquegeacuteneacuterale Seuil Paris

- MacCannell D MacCannell J (1982)The Time of the Sign Indiana UniversityPress Bloomington

- McDowell Linda (1999) Gender Identityand Place Understanding FeministGeographies Polity Press UK

- McLuhan M (1994) UnderstandingMedia The Extensions of Man MIT PressUSA

- Peacuteninou G (1972) Intelligence de la public-iteacute Eacutetude seacutemiotique Robert LaffontParis

- Saussure F (1998) Curs de lingvisticăgenerală Polirom Iaşi

- Urry J (2011) The Tourist Gaze SagePublications Ltd UK

- Urry J (1995) Consuming PlacesRoutledge London

2

CULTURĂ ŞI ECONOMIEAna CRĂCIUNESCU Tourism advertising minus a converging place of contemporary

cultural and economic identities Reclama turistică ndash un punct de convergenă al identităilor culturale și economice contemporane 75

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale artistului plasticȘtefan DIMITRESCU

(1886-1933)

3

Pentru că manualele şcolare şi icircn generecriticii sociologist-vulgari din epoca prolet-cultismului au făcut mult caz de versurilede meditaţie socială ale lui Cezar Bolliac(Clăcaşul Sila Ocna Ţiganul vacircndut etc)numele poetului este ignorat azi cu obsti-

naţie Bolliac nu poate fi icircnsă ignorat icircntr-oantologie a ceea ce G Călinescu numeştebdquopoezia măruntărdquo de după 1840 A scris edrept mult şi de toate icircn stiluri diferite darcine are curiozitatea să citească poeziile şiarticolele sale1 are surpriza să observe că

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Cezar Bolliac

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziuCuvinte-cheie Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziu

Keywords Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Seciei de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Eugen Simion

4

pe lacircngă Clăcaşul şi Sila Bolliac (1813-1881)a scris cacircteva meditaţii (1835) ce arată căautorul citise pe preromantici şi probabilpe Lamennais cu Les paroles drsquoun croyant(1833) pe Byron Lamartine Victor Hugo şicum se dovedeşte ulterior este la curent icircn1840 cu scrierile lui Milton Pope etcPoemele lui sunt variate tematic şi arată icircngenere o bună orientare icircn cultura clasică şinu este străin nici de literatura timpuluisău Traduce din Corinna de Mme de Staeumll şidin Manzoni icircn bdquojurnalul portativrdquo Curiosulpe care icircl scoate icircn trei numere icircn 1836Cezar Bolliac este ca mulţi din generaţia saun tacircnăr curios agitat dornic să se sincroni-zeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiilelumii nord-dunărene A fost prietenul luiNicolae Bălcescu şi icircn conflictul acestuia cuHeliade Don Cezare a rămas tot timpul departea lui Cacircnd s-a iscat scandalul cu dia-mantele icircncredinţate de Kossuth pentru a leda lui Fuad-Efendi Bălcescu i-a luat de maimulte ori apărarea (vezi corespondenţa cuIon Ghica) spre deosebire de Ghica careeste totdeauna suspicios nu se ştie de cefaţă de acest publicist patetic apărător icircntimpul revoluţiei şi mai tacircrziu al cauzelorbune Este fiul Zincăi Kalamogdartis şi almedicului italian Anton Bogliaco dispărutrepede Cezar creşte icircn familia stolniculuiPeretz tatăl vitreg După obiceiul timpuluiicircnvaţă icircntacirci carte grecească icircn curtea biseri-cii Măgureanu cu dascălul Matei2 treceapoi la bdquoSfacircntul Savardquo unde are ca profesorpe Heliade Rădulescu Icircn 1833 intră icircnarmată ca iuncher dar nu stă mult nici aiciUn traseu pe care icircl urmează şi Bălcescu şialţii Icircn 1835 tipăreşte un volum de Meditaţiiicircn proză poetică icircn 1836 publică s-a văzuticircn colaborare cu CG Filipescu bdquoJurnalulportativrdquo citat (va scoate multe altele totatacirct de efemere icircn decursul vieţii sale)manifestă interes pentru studiile arheologi-ce şi icircn acest sens frecventează cercul gene-ralului Mavru (socrul de mai tacircrziu al luiIon Ghica) şi după cum ne asigură biografiilui participă la acţiunile societăţilor conspi-

rative din vremea sa (bdquoSocietatea filarmoni-cărdquo bdquoFrăţiardquo) iar icircn 1841 este trimis icircn sur-ghiun la Mănăstirea Mărului (unde stă nouăluni) ca urmare a amestecului său icircn com-plotul condus de D Filipescu Icircn 1842 icirclregăsim (evoluţie spectaculoasă) procurorla Tribunalul din Bucureşti numit de dom-nitorul Bibescu Nu-i singurul din generaţialui care are o biografie socială atacirct de acci-dentată Peste un an (1843) icircl aflăm icircnbdquoFrăţiardquo şi apoi icircn toate acţiunile căuzaşi-lor Icircn 1848 este alături de Bălcescu secretaral Guvernului Provizoriu şi vornic al Bucu -reştilor colaborator la bdquoPruncul romacircnrdquounde scrie articole icircn favoarea dezrobiriiţiganilor Arestat este icircmbarcat la Giurgiupe o gimie icircmpreună cu alţi căuzaşi şi reu-şeşte să evadeze la Orşova Merge la Braşovşi aici scoate ziarul bdquoEspatriatulrdquo (25 mar-tie-3 iulie 1849) şi icircmpreună cu Bălcescuicircncearcă icircn lunile ce urmează să-i icircmpace peunguri cu romacircnii din Transilvania Este icircnre laţii bune cu Bem şi icircnsărcinat de Băl -cescu icircncearcă să-l cacircştige de partea revolu-ţionarilor lui Iancu Nu reuşeşte mai alescacircnd este vorba de ideea unei confederaţii apopoarelor din Transilvania icircn care să fierespectat principiul egalităţii dintre naţio-nalităţi Proiectul eşuează pentru că niciKossuth nici alţi lideri maghiari nu acceptădecacirct o asociere icircn cadrul unui stat naţionalmaghiar

Icircn 1850 (ianuarie) izbucneşte scandaluldiamantelor şi oricacirct de mult se apără şioricacirct va fi apărat de prieteni (Bălcescu estecel mai ferm) acuzaţia icircl va urmări toatăviaţa pe incomodul Bolliac Cercetătoriiulteriori au dovedit că pintenii de aur fuse-seră restituiţi dar că asupra unor diamantelucrurile rămacircn nesigure Kossuth n-a zisnici da nici ba icircn legătură cu această delica-tă chestiune aşa că asupra bietului CezarBolliac va plana totdeauna suspiciunea căşi-a icircnsuşit o parte din bunurile icircncredinţatede liderul maghiar pentru a cumpăra tăce-rea turcilor Aşa gacircndeşte şi maliţiosul IonGhica G Călinescu trage de aici concluzia

1 Reprodusă icircn 1983 icircn două volume (Scrieri) de Andrei Rusu cu o prefaţă de Mircea Scarlat MinervaBucureşti

2 Vezi G Călinescu Istoria ed a II-a revăzută şi adăugită 1986 icircngrijită de Al Piru

că diamantele reclamate fuseseră folositeprin consimţămacircnt icircn sprijinul revoluţieiSigur este că Bolliac trage după el icircn viaţapolitică şi icircn acţiunea sa publicistică aceastăgravă icircnvinuire De cacircte ori candidează icircnparlament i se aminteşte de ea Icircn exil undesunt mai multe tabere Bolliac este activ (departea grupului Bălcescu-Ghica) şi-l atacăpe vechiul lui profesor de la bdquoSf SavardquoHeliade Icircn articole memorii şi scrisori sus-ţine cauza unirii Icircn 1857 scoate la Parissăptămacircnalul bdquoBuciumulrdquo (10 martie-3mai) ce are ca deviză bdquoAutonomie unireprincipe străinrdquo Publică aici C Bălcescu(fratele cel mare al istoricului) probabil VBoerescu Radu Ionescu Gh Sion AlDonici După şapte numere revistadispare3 Reapare la Bucureşti icircntre 15decembrie 1862 şi 5 decembrie 1864 cacircndeste suspendată de M Kogălniceanu prim-ministru icircn urma unui atac violent icircmpotri-va guvernului Bolliac perseverent reia icircn1865 publicaţia sub numele bdquoTrompetaCarpaţilorrdquo pe care o va ridiculiza mai tacircr-ziu IL Caragiale Bolliac icircncearcă de maimulte ori să devină deputat dar numai icircn1869 reuşeşte Icircn 1870 trece la conservatorişi icircn 1875 intră icircn parlament ca indepen-dent Peste un an cacircnd candidează din nouadversarii săi de acum liberalii redeschiddosarul diamantelor Cezar Bolliac are unatac cerebral şi după patru ani de suferinţămoare la 25 februarie 1881 Cruntă şi lungăagonie pentru un om de acţiune polemistviolent agitator public bdquodiscursionistrdquovehement O fotografie de bătracircneţe (repro-dusă de G Călinescu icircn Istorie) arată un chipdacircrz icircmbătracircnit cu obrajii dramatic supţicu o barbă stufoasă icircn stilul lui Victor Hugocu mustăţi ce se unesc nestingherite cubarba şi cu perciuni abundenţi şi zbacircrliţicare icircmpreună cu celelalte elemente lasă oimpresie de rece icircnverşunare şi de cruntăamărăciune

Opera propriu-zis literară adică poezia

nu este vastă şi nu ştim de ce G Călinescu

crede că bdquonumai abundenţa a stricat luiBolliac care de altfel face dovada unei mariimaginaţii şi a unei amplitudini lirice excep-ţionalerdquo Abundentă este doar publicisticalui şi cacircnd va fi (dacă va fi vreodată) publi-cată icircn icircntregime numai atunci vom puteavedea ce strică şi ea Poeziile lui trec de la unvolum la altul şi cacircnd le citim la racircndobservăm că ceea ce supără icircn ele nu esteatacirct abundenţa cacirct prolixitatea lipsa deconcentrare a versurilor icircn fine retorica lorgălăgioasă bazată pe o abuzivă tehnică acontrastelor Este icircn bună parte tehnicapoetică a timpului ca şi substanţa viziuneadin interiorul poemului După meditaţiiledin 1835 tipăreşte Din poezii lui (1843)apoi Poezii noue (1847) Poezii ndash Naţionale (eda 2-a Paris 1857) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) Poegravesis 1857 Paris)Colecţiune de poezii vechi şi nouă (Bucureşti1857) urmată de o scriere despre DomnulTudor (Paris 1858) şi de o Culegere de maimulţi articoli publicaţi atacirct icircn străinătate cacirct şiicircn ţeară icircn anii trecuţi (1861) Vin apoiCălătoriile studiile lui arheologice care auprovocat icircntre altele replica spirituală a luiOdobescu Omul stacircrnea ostilităţi din multepărţi şi icircn afara lui Bălcescu se observă maidegrabă antipatii faţă de el icircn cercul căuza-şilor Ghica om fin şi diplomat cu mentali-tăţi europene nu-l agreează cum am preci-zat deja Ce să mai zicem de irascibilulHeliade-Rădulescu care nici el nu-i iubitdin pricina orgoliului teatral şi nemăsuratşi desigur din cauza spiritului său polemicincontrolabil

Din articolele lui Cezar Bolliac4 se poatevedea ce crede el că este literatură şi ceaşteaptă la 1840-1850 de la ea Icircn 1836cacircnd icirci scrie lui C Negruzzi crede de pildăcă bdquoisprăvile literare face [sic] civilizaţia şicivilizaţia singură fericireardquo şi că rolul unuibdquojurnal criticrdquo (cum este Curiozu la care icirclinvită să colaboreze) este bdquosă ne poată cură-ţa oareşcum limba de mărăcinirdquo Esteacum tema tuturor grija de căpătacirci a omu-lui de litere daco-roman Bolliac care ţine o

5

Cezar Bolliac

3 Vezi DGLR vol A-B p 2044 Vezi Scrieri II ed Andrei Rusu Minerva 1983

cronică dramatică revine des asupra ei cupăreri icircn genere oneste Cu privire la teatrucrede că teatrul romacircnesc existent bdquonu esteicircncă icircn stare a reprezenta un romantism caal lui Hugordquo Hugo este un nume ce se repe-tă icircn articole Hugo e bdquoimaginerrdquo Hugo ebdquomarşirotulrdquo cel care deschide calea (1837)etc Unei doamne (doamna C Ghica) icircicomunică icircntr-o lungă epistolă (1841) căbdquoliteratura unei naţii [] este sufletul uneinaţiirdquo şi că bdquonumai literatura trece naţiile lanemurire literatura unei naţii este icoanacea mai sinceră a năravurilor a gustului asimţităţii şi a meritelor eirdquo Prilej pentruepistolierul cu talent eseistic să citeze peOvid Dante Petrarca Tasso mai icircnainte peMalherbe Boileau şi Baptiste Rousseau şi săfacă un elogiu patetic al femeii care a stattotdeauna icircn preajma geniului şi l-a inspi-rat

bdquoPe cacircnd Dante proscris pribegea pesub straşinile francezilor Beatrice zburaicircmprejurul lui ndash icircn acel haos politic şi reli-gios ndash şi icirci forma orizonurile prin care au tre-cut la nemurire şi el şi Beatrice Pe cacircndPetrarc părăsit molului poeziii gonea neicircn-ce tat o fantomă ce nu voia nicidecum să oprinză Laura icircl icircntacircmpina din cacircnd icircn cacircndcu un zacircmbet ce scotea din inima lui cacircteunul din acele sunete icircmprotiva cărora vre-mea şi imitatorii n-au avut altă putere decacirctsă-şi icircn scrie semnele mirării lor precumveacurile şi clădirile cele mai nouă dau lus-tru şi valoră trufaşilor monumente aleicircmpăraţilor Egiptului Pe cacircnd TorquatoTasso gemea icircn icircntunericul temniţilor tira-nului său Eleonora flutura poalele diafaneale unui veşmacircnt de aer ţesut pe fruntea luicea fără somn şi icirci ştergea cu dacircnsele cacircteuna din acele lacrămi cărora comentatorii sesilesc icircn zadar a le hotăricirc un preţ Aşadoamna mea damele romane şi Iulia aufăcut pe Ovid Beatrice Laura şi Eleonorasunt idolii literaturii italieneşti ndash luceaferiice au povăţuit pana lui Dante Petrarc şiTasso soţietăţilor gustului şi isprăvilor da -melor suntem datori cea mai mare parte aliteraturii şi mai toată poezia Femeile ndashaste fiinţe ce nu au nici un loc icircn soţietateaoamenilor ndash umplu tot deşertul din inima

omului Şi poetul astă fiinţă ideală ce nuţine mai mult loc icircn soţietatea oamenilordecacirct femeia ce nu se rudeşte cu oa meniifără numai icircntru ceea ce se atinge de inimăndash este un fel de clavir cu o mie de octave darpe care să icircntacircmplă prea rar să joace oamenindash femeile icircnsă totdaunardquo

Elogiul are şi un scop imediat mai pro-fans-o convingă pe dna C Ghica să deschi-dă un salon literar pentru ca geniile naţio-nale să aibă unde se icircntruni nu pentru aasculta (Doamne fereşte) un teatru străin ciunul icircn limba romacircnă Nici n-a ajuns episto-la la destinatar că Cezar Bolliac deja iritatde ipoteza că salonul propus va preferacumva scrierile străine ridică tonul şiimaginează dezastre morale şi intelectuale

bdquoVoiţi să zidiţi un teatru pentru cine mărog Numai pentru cei ce icircnţeleg un teatrustrein sau pentru rumacircni de obşte Voiţi săformaţi un teatru strein sau naţional Dacavoiţi un teatru strein acesta care este estedestul ca să icircncapă pe toţi aceia ce icircnţeleg unteatru strein daca voiţi un tea tru naţionalunde sunt poeţii care or să sprijineascăscena Care sunt bucăţile rumacircneşti Undesunt actorii care or să le reprezantezeAcestea şi altele o mie ca acestea sunt toate

6

Eugen Simion

nişte icircntrebări foarte importante icircntr-aceastăpricină şi tot simţul bun trebuie să se gacircn-dească mult pacircnă să răspunzărdquo

Poziţia lui C Bolliac este fermă icircn aceastăchestiune şi ea exprimă se vede limpedeprogramul Daciei literare Icircn 1843 scrie dneiL Văcărescu reluacircnd cu o retorică maiexalt ată şi propoziţii mai frivole elogiulfemeii

bdquoNimic nu este mai priincios poeziiidecacirct parfumul rochiilor gazul cel uşor carese exală de pe sacircnul ce a făcut poetul săbată icircn contact cu răsu flarea lui explodea-ză din inima poetului un amestec de durerişi plăceri ce icircncacircntă fermecă dar n-are niciun nume icircl recunoaştem numai sub deosi-bite numiri Le lac (Lamartine) Un premiersoupir (Victor Hugo) Fare-thee well (Byron)Primăvara amorului (Văcărescu) Lui Orfeu icircitrebuie doamna mea o Euridice ca săpoată opri cursul apelor icirci trebuie oEuridice pe care să o piarză ca să poatăicircmblacircnzi iadul cu lira lui lui Orfeu trebuienegreşit o Euridice precum trebuie luiAdam o Evă Răsuflarea femeii este un izvorviu de unde icircşi ia viaţă ideea poetului şicăutătura ei este soarele ce o crapă o icircncol-ţeşte o dezvoaltă o coace ca să poată lăsadintr-icircnsa o mie de idei urmaşului poetuluişi care vor sta icircn chise icircntr-icircnsul pacircnă cacircndalte răsuflări alţi sori de ace eaşi natură levor aduce şi lor primăvara lorrdquodupă care trecacircnd prin cultura greacă prinpoezia trubadurilor pentru a ajunge laRousseau Schiller şi Andreacute Chenie eseistulndash dezlănţuit icircmbătat de profumurile femi-nităţii sublime ndash declară că bdquola picioarelefemeilor a reicircnviat fenixul poeziei amorţitcacirctăva vreme icircn asprimea obiceiurilorrdquo S-arpărea că omul bdquoFrăţieirdquo căuzaşul Bolliacadmirator al lui Hugo şi Lamartine este la1840 un Conachi mai tacircnăr mai citit şi cuun gust disociator mai dezvoltat Ideea luică poezia este inspirată numai de parfumulrochiilor şi de gazul cel uşor ce se exaltă de pesacircnul femeii ne poate duce gacircndul spreaceastă icircncheiere Nu-i totuşi aşa poetulpublică icircn 1846 un studiu icircntins despre poe-zie icircn care putem spune dă poeziei sarcinimai grele Cu mult mai grele să reformeze

lumea să biciuiască viciile să denunţe scla-via femeii şi bdquosă dea libertate amoruluirdquo icircnfine poezia trebuie să lovească inegalităţilede orice fel şi să servească o singură religiendash aceea a libertăţii şi a naţiei Apoi să vorbeascăinimii nu numai fanteziei să desfiinţeze lumeaspirituală de dincolo să nimicească bdquopoliţiilecereştirdquo pe scurt bdquosă schimbe biserica icircnşcoalărdquo Este teribil Don Cezare Gacircndeştepoezia ca un instrument de acţiune socialăpolitică antireligioasă pragmatic moralămilitantă Este programul radical al căuzaşi-lor enrageacutes punctul extrem al unei reformepe care oameni mai ponderaţi ca MKogălniceanu o văd bdquofără pripealărdquo gra-duală păstracircnd tradiţiile bune Admi -ratorul şi traducătorul lui Byron mai aproa-pe de spiritul radical al lui Bălcescu icircnsăfără viziunea providenţialistă a acestuiacrede că poezia trebuie să producă o refor-mă totală a conştiinţei sociale şi a conştiinţeiomului icircn lume Romantismul lui dacăexistă este puternic politizat pus icircn slujbaluptei de clasă şi a luminării poporuluiPentru aceasta popii trebuie să devină icircnvă-ţători

bdquoEste timpul ca poezia să se ocupe săpuie icircn mişcare toate resorturile sale la oprefacere icircntreagă la o reformă totală deconştiinţă schimbare a tutulor ideilor ce aavut pacircnă acum şi are astăzi omul desprelume Să cer ceteze cu de-amănuntui izvoa-rele inegalităţii icircn societate şi să nimiceascătoate formele şi reformele sociale poli tice şireligioase prefăcacircnd acea iubire numai teo-retică de libertate şi egalitate icircn libertate şiegalitate practică şi actuală Să icircntemeieze osingură credinţă religioasă icircn locul tutulorcredinţelor icircnvechite şi prefăcute pacircnă as -tăzi aceea a raţiei şi a libertăţii Să dezvolte-ze să analizeze şi să popularizeze ştiinţeleabstracte icircn practică vierdquo

Face şi alte reflecţii şi dă şi alte sfaturiSpiritul liric să fie de pildă icircn contact cutrei lucruri bdquoumanitatea natura şi Dum -nezeurdquo Face acest icircndemn icircn 1867 uitacircndcă două decenii icircn urmă scosese peDumnezeu din discuţie Pare a acceptaacum divinitatea dacircndu-i rolul de a repre-zenta bdquoputerea infinitărdquo Icircn aceste condiţii şi

7

Cezar Bolliac

cu aceste surse poezia adevărată bdquose icircmbra-că icircn evenimentele istoriei icircn pasiunileumanităţii icircn spectacolul naturii şi icircn con-templarea puterii infiniterdquo Poezia romacircnăsă facă bine aşadar să părăsească gratuită-ţile prejudecăţile (icircntre ele aceea că politicaeste o toxină pentru viaţa socială şi esteincompatibilă cu poezia) şi să devină uninstrument responsabil al moralei civiliza-ţiunii al dreptăţii şi al libertăţii Imitacircndu-lpe Heliade se adresează junilor poeţiromacircni nu numai să scrie ci să atace injus-tiţiile societăţii şi viciile ei morale

bdquoNu juni poeţi romacircni nu vă lăsaţi a văicircncredinţa că poezia nu este alt decacirct aspune frunză verde că politica este un veninomoracirctor al vieţei Misiunea poeziei este dea icircntări sufletele prin pictura patimilormizerielor şi mă ririlor umanităţii de a icircnăl-ţa adevărul dreptatea de a nobila liberta-tea de a se coboricirc icircn anima poporului acăuta durerile lui lacrimele lui a fulgerapre apăsătorii lui cu fulgerul muzei de a-ida curagiu şi energie de a cere progresulde a lupta spre a icircmpinge neamul ome nesccătre ursite mai ferice de a răzbuna o patriecacircnd ea geme icircn prada apăsătorilor este unputernic ajutor al moralei şi al civilizaţiuniiun inamic teribil al barbariei al arbitraruluiAmar acelora cari deturna poezia din ca leaei şi vor să o facă instrument al moliciuniisufletelor al depravaţiunii animei Aceia nuşi-au cunoscut misiu nea lorrdquo

Apără şi el puritatea limbii romacircne ca şialţi scriitori din epocă şi macircnia lui seicircndreaptă spre cei care icircneacă frumoaselevorbe romacircneşti cu vorbe franceze aşa cumpe vremea fanarioţilor limba romacircnă eraicircnecată de grecisme (Literatura şi limba1868)Pe cei care fac acest lucru icirci numeştebdquozgacircracircietorii de hacircrtierdquo Aceştia strică limbaromacircnă icircnlocuind cuvintele latine romacircnitecu franţuzismele de ultimă oră sau pre-luacircnd vorbele franceze bdquole pun o coadăromacircneascărdquo Ura lui icircmpotriva străinisme-lor şi icircn genere a străinilor care distrug tra-diţiile spirituale şi morale ale naţiei esteacum mare şi nediferenţiată Icircn 1846 semanifesta repet ca un sincronist radical(Poezia) ceracircnd modificarea totală a structu-

rilor şi obiceiurilor din societatea romacircneas-că douăzeci de ani mai tacircrziu (Literatura şilimba 1867) este icircngrijorat că naţiunearomacircnă va pierde sub desfracircul influenţelorstrăine bdquoşi datinele şi religia şi limba şiistoriardquo

Sunt totuşi şi fapte care-i plac intoleran-tului Bolliac Depărăţeanu (bdquoacest june cufruntea lată şi anima fierbinterdquo) de pildăautorul dramei istorice Grigore-Vodă com-pletamente uitată icircnsă azi Bolliac o laudăzicacircnd că autorul ei a făcut bdquoo revoluţiuneicircn versificaţia romacircnească şi icircn stilrdquo şi maiicircnainte pe cacircnd ţinea o cronică dramatică icircnspiritul bdquoDaciei literarerdquo elogiază CoconulIorgu de la Sadagura de Alecsandri

Publicistica lui Cezar Bolliac icircn anii rsquo40

este icircn spiritul lui Feacuteliciteacute Lamennais dincare icircntr-un articol din 1846 (Populul) citea-ză o propoziţie vag emblematică pentru unspirit acut revoluţionar ca autorul valahbdquoLe peuple crsquoest le genre humainrdquo El facese icircnţelege un elogiu ditirambic al popoluluizicacircnd icircn retorica lui dezlănţuită că icircn bdquocătă-ţimea de drepturi cuprinsă icircn legile unuipopul este un ospăţ icircn cercul unei familii lacare fiece membru icircşi are partea sa şi dispo-zează şi de el icircntregrdquo Icircn popul se află icircnsă şibdquoidei vagabonderdquo bdquoraţii stricaterdquo şi bdquooamenicarii neavacircnd ce face caută dezordinelerdquoAceştia trebuie icircndepărtaţi ca tracircntorii casă nu vătămeze armonia albinelor Icircn aprilie1848 cheamă patetic fraţii să apere Liber -tatea zeiţa sublimă eliberatoare

bdquoVeniţi veniţi fraţilor icircn simtimentulacesta de Liber tate E dulce şi nobil să com-batem pentru cauza cea mare a libertăţiiVeniţi veniţi romacircnilor toţi ca să nu rămacirc-ie o pată aşa de uracirctă pe o naţie atacirct de fru-moasă pe un nume atacirct de glorios Nu etimp de tocmeală noi nu suntem simbriaşicare să vindem cu dramurile sacircngele nostrula cel ce ne va da mai mult pe dacircnsul sun-tem o naţie căzută zdrumicată uitată delume icircn durerea şi ne norocirea noastră şiavem să ne batem pentru a da simptome deviaţă pentru a ne recomanda pentru a nerăz buna icircmprotiva idrelor ce ne munceştede secoli Nu fraţilor nu e timp de calcul şi

8

Eugen Simion

de tocmeală tiranii se bucură şi vor să pre-lungească această neicircnţelegere icircntre noi Sănu mai tocmim vulpea din pădure să nu nemai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintrenoi Veniţi să punem braţul eu toţii toatenaţiile apăsate şi strivite spre a răsturnaidrele icircnfuriate icircn agonia morţei să ne redo-bacircndim puterea pierdută şi apoi apoiatunci vom sta să icircmpărţim frăţeşte rodulluptelor noastre dacircnd fiecă ruia partea sapotrivit cu zelul şi vrednicia ce a arătatrdquo

După icircntoarcerea din exil face o analizăsociologică a societăţii romacircneşti (Mozaiculsocial 1858) pornind de la ideea lui EDuclerc că bdquocine zice clase zice opresiuneprivilegiu coaliţie de egoismerdquo Găseşte 17clase sociale sau caste icircncepacircnd cu domnii şibeizadelele boierii de rangul icircntacirci (marii vor-nici marii logofeţi marii spătari) şiicircncheind cu clasa ţiganilor de vatră clasa ţiga-nilor de laie şi cu clasa netoţilor robiţi acumcacircţiva ani dintr-un simţimacircnt de umanitateboierească [] spre a-i vinde Primele nouăclase cuprind icircn afară de aceea a domnilorşi beizadelelor opt categorii de boieri şiboiernaşi vin apoi profesiile liberale şinegustorii care sunt şi ei de mai multe cate-gorii Descrierea acestor compartimenteeste făcută icircn spirit critic grija analistuluisociolog fiind aceea de a semnala marilediferenţe sociale Bucureşti icirci pare un oraş alcontrastelor ticăloase insuportabile o suc-cesiune inestetică de palate strălucitoare şişandramale de scacircnduri putrezite O temăfavorită pentru Bolliac duşman icircnrăit inco-ruptibil al injustiţiilor sociale pictor ndash de unrealism icircndacircrjit ndash al contrastelor urbane Oproză de romanţ romantic cu exageraţiunirealiste

bdquoAci o curte spaţioasă cacirct să zideşti unoraş icircntr-icircnsa dezgrădită cu o casă icircntr-unstil bizar icircn ruină icircn fundul curţii cu ocaleaşcă şi o icircnhămare su perbă la scaraşovăită cu un arnăut de fir cu un lacheuchiulotat (izmenit) crevatat şi mănuşat cuun şasor icircm pănat şi spădat icircn capul scării pecare se coboară o damă parată de bal icircnorele dimineţei stracircngacircndu-şi şi ardicacircndu-şi fustele icircn toate părţile spre a nu se icircmplede no roiul de pe scară aci o casă gentilă cu

o curte frumoasă grilată icircntr-un stil pari-sian modern icircn care intri te sui pe scarădeschizi o uşă mai deschizi şi alta mai des-chizi icircncă una şi abia dai peste o ţigancă ciu-fulită sculată din somn desculţă şi trenţă-roasă care-ţi deschide uşa la iata cul coconi-tei fără să te icircntrebe cine eşti şi aci iarădintr-o căsuţă sprijinită cu proptele dintr-ocurte de uluce putrede iese o toaletă icircn dan-tele şi pene răsturnată icircn tr-un echipagiu cunişte armăsari ce preţuiesc mai mult decacircttoată casa şi icircmprejmuirile din care ieşirărdquo

Face cu această ocazie şi o analiză a psi-hologiei naţiei pe care altfel o adorăRomacircnul observă el cacircntă văitacircndu-se şi sevaită cacircntacircnd trece dintr-o pasiune icircn alta de laiubire la ură ia lucrurile cacircnd prea icircn joacăcacircnd prea icircn serios uită repede şi binele şi răulse bucură de nimic şi se icircntristează de nimic nuare amor stabil nici ură profundă nu ţine ran-chiună etc Cu alte cuvinte romacircnul este unom al contrastelor ca şi clima ţării sale carendash după Bolliac ndash explică această instabilitatea temperamentului sau mai bine zis aceas-tă nestatornicie temperamentală şi caracte-rologică Are şi nu are dreptate Romacircnulare totuşi icircn instabilitatea lui dacă esteadevărat o stabilitate pe care i-o dau locullimba şi tradiţiile Apoi să nu confundăm petacircrgoveţi (cosmopoliţi amestecaţi fără tradi-ţii) ndash ostili de regulă sau oricum dispreţui-tori faţă de ţărani pe care icirci socoteşte primi-tivi nespălaţi ndash cu aceştia din urmă formaţiicircn morala colectivă şi instruiţi de culturatradiţională Aceştia nu sunt deloc instabiliDacă ar fi fost şi ar fi icircn continuare aşa cumcrede Bolliac că sunt icircn comentarii inteli-gente ţăranii n-ar fi ţinut istoria şi noi am fidispărut ca popor

Icircn ceea ce priveşte ideologia trebuiespus că Bolliac nu-i iubeşte pe moderaţi Suntmai răi crede el decacirct retrograzii Acceptăpe progresişti şi icirci detestă sincer pe retrograzidar icircn cele din urmă icirci admite pe scenasocială vede că ei se combat icircntre ei icircnCameră apoi icircşi stracircng macircna se respectădar pe oamenii de centru adică pe moderaţi elimpede radicalul Bolliac nu-i agreează icircnniciun fel nu le vede rostul Sau icircl vede şirostul lor este egoist bdquoModeratismulrdquo ndash un

9

Cezar Bolliac

termen pe care dacă nu mă icircnşel icircl inven-tează ndash icirci pare o formă a compromisului alaşităţii morale şi a lipsei de acţie Adică ocatastrofă

bdquoCe vor moderaţii Ce termen de mijloceste icircntre egalitate icircnaintea legilor şi icircntreprivilegiu Moderatismul aci este curatpretextul trecutului să nu intre icircn viitorModeratism va să zică nelucrare exilaremarasmul piroteala icircn acţie va să zică săcerem Constituţia şi să ţi nem la Regula -ment Aci icircn centru intră toţi aceia carii n-au curagiul să spună de faţă că nu se icircndurăa se des părţi de legile şi spiritul trecutuluirdquo

şi după ce defineşte locul lor icircn bătălia din-tre progresişti şi retrograzi (locul estebdquomocirla centruluirdquo) activul intransigentulBolliac se dezlănţuie icircmpotriva acestei cate-gorii care totuşi a supravieţuit icircn politicaromacircnească (şi pretutindeni) icircn epocamodernă bdquoCentrulrdquo moderaţilor detestabi-la bdquomocirlărdquo pe care o condamnă Bolliac adevenit chiar un loc privilegiat icircn politicăDovadă că progresiştii şi comentatorii deazi au toţi cacircte o aripă de centru Pentrupublicistul arţăgos moderatismul icircnseamnăicircnsă conformism lipsă de decizie

bdquoConchiz dar (scrie el icircn fondul articolu-lui Moderaţii 28 martie9 aprilie 1858) cămoderaţii fac mai mult rău progresuluidecacirct chiar retrograzii că la noi aşti mode-raţi sunt cu totul de prisos căci n-au cemodera nefiind excesul nicăirea nici putin-cioşi măcar căci cată sau să rămacircnă curetrograzii sau să meargă cu progresiştiiAceasta pentru cei cari vor fi acum icircnCameră cu gusturi de moderatism Iar pealegătorii cari au să mai trimită cacircţiva depu-taţi icircn Cameră icirci icircndemn icircn numele viitoru-lui sau al trecutului să-şi aleagă deputatulde o culoare oarecare regulamentist curatsau constituţionalist curat Destul este săavem icircn Cameră o stacircngă şi o dreaptă caresă lupte piept la piept Să nu trimită fătălăibroscoi de mo cirlă carii să nu facă nimic săicircmpiedice lucrarea şi cacircnd este la vot să se

codească să s-ascundă sau s-aştepte ocomandă ca să ştie ce să facărdquo

Nu-i singura categorie moral-politică pecare o respinge gazetarul spirit de regulănegaţionist refractar polemic Icirci detestă depildă şi pe bdquoseparatiştiirdquo bdquocelulariştiirdquo dinpolitică şi ipso facto din presă Prin celula-rişti trebuie să icircnţelegem pe cei care nu vorunirea şi nu apără interesele ţării pe locali-ştii care critică totul Rolul presei este să fiebdquoun agent al civilizaţieirdquo Ea trebuie maiscrie Bolliac să sprijine bdquoprogresul regulatpacefic combătacircnd abuzul şi arătacircnd dru-mul libertăţii prin deşteptarea şi dezvolta-rea ideilor salutarerdquo Presa liberă este bdquounarbitru un juri [] presa moralizatoare vaşti ea icircnsăşi lege a nu calomnia a nu defăi-ma a nu ataca statul icircn bazele luirdquo(Libertatea presei 1859)

Bolliac este nu mai icircncape discuţie ungazetar incomod şi de cele mai multe oriun gazetar drept un om putem spune desuflet excesele lui de patetism sau macircniilelui arată un spirit responsabil implicat icircnceea ce scrie Eminescu icircl laudă icircn 1881(bdquoTimpulrdquo VI nr 45) consideracircndu-l bdquounprozator energic un publicist din ce icircn cemai citit şi mai preţuit pana sa a fost icircn ser-viciul intereselor naţionale astfel cum leicircnţelegea şi le-a rezolvat Vodă Cuzardquo5

Bolliac face icircntr-adevăr o proză jurnalis-tică vie colorată şi ca gacircnditor politic icirclanunţă icircn unele privinţe pe gazetarul MihaiEminescu de la bdquoTimpulrdquo Este de multe oriicircmpotriva camarilei regale şi icircn genere elrămacircne legat de spiritul politic al lui Cuza şial reformelor sale Icircn proza politică găseşteuneori formele norocoase memorabile Luii se datorează se pare sintagma bdquomon-struoasa coaliţiunerdquo ce a intrat şi a rămaspacircnă azi icircn limbajul publicistic şi chiar icircncărţile de istorie Icirci atacă permanent pe reac-ţionari (conservatori) dar nu evită să com-bată şi pe liberali cum face de pildă icircn1866 cacircnd critică vehement guvernul con-dus de N Golescu

Este atras ca şi Odobescu de cercetareaarheologică şi icircn excursiunile sale ştiinţifi-

10

Eugen Simion

5 Apud Andrei Rusu Scrieri II ed cit

ce se arată preocupat de vestigiile daciceIcircntr-un raport vorbeşte de bdquoZidirea dachi-lorrdquo şi de ceea ce grecii numeau bdquoAquileleDacirdquo şi icircnaintează ministrului Instrucţiuniipublice o listă de obiecte arheologice desco-perite de el 14 lampioane 10 globuri găurite7 măşti mice şase custure trei toporaşe trei cer-cei de aur etc Lui Odobescu care ndash aşa cums-a văzut mai icircnainte ndash icircl ironizează icircntr-unarticol din revista bdquoColumna lui Traianrdquo icircnlegătură cu pretinsul obicei al dacilor de afuma cu lulele de lut icirci răspunde icircnbdquoTrompeta Carpaţilorrdquo (1123 martie 1873)ponderat putem spune chiar respectuosreproşacircndu-i bdquosuficienţa generoasărdquo şi fap-tul că nefăcacircnd săpături a rămas un arheo-log de cabinet Icirci dă poveţe

bdquoVa să fie arheolog Să iasă la practicăcăci mai mult face ştiinţei o singură cănăţuiedescoperită icircntr-o localitate bine descrisănu numai icircn adacircncime ndash căci adacircncimea nuicircnsemnează nimic icircn natura straturilor maimult face un ciob la locul său cuviinciosadus şi pus p-o etajeră icircn muzeu cu des-cripţia aflării lui decacirct un volum icircntreg decitaţiuni latine şi elene ebraice şi fenicienedin cari nu va afla nimeni nimic bdquoPuţinăpractică pre lacircngă imensa teorie pre lacircngăgustul şi estetica d-lui Odobescu ar facenegreşit din d-lui un arheolog al Daciei şipoate şi al Europei Cu teorii icircnsă numai şicu spusele altora neaplicate la experienţa d-sale proprie va rămacircnea totdauna a seregreta că atacirctea calităţi rămacircn nefructuoa-serdquo6

lăsacircnd totuşi nelămurită problema icircn dis-cuţie Uzul fumatului icircn timpii preistorici

Revenind la poezia lui Cezar Bolliac sus-

pectată de a fi abundentă şi prolixă fără ori-ginalitate trebuie observat icircn primul racircndcă ea nu-i deloc atacirct de vastă icircncacirct să nupoată fi cuprinsă şi clasificată tematic şiestetic Editorul lui Andrei Rusu a cercetatsumarul ediţiilor şi a remarcat că multe ver-suri trec de la un volum la altul VolumulPoezii nouă din 1847 de pildă are doar 47 de

poezii nepublicate icircn volumul din 1843 (Dinpoeziile lui Cezar Bolliac) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) cuprinde doar treipoeme neapărute icircn cărţile anterioare Poeziindash Naţionale (Paris 1957) are 13 poezii inedi-te Colecţiune de poezii vechi şi nouă(Bucureşti 1857) conţine doar patru-cinciscrieri noi Văzacircnd această statisticăputem spune că Cezar Bolliac este un pro-ducător modest departe de imaginea auto-rilor industriaşi din epocă Meditaţiile suntinspirate icircn chip evident de nopţile prero-manticului Young (cunoscute prin interme-diul francez) şi Lamartine Temele de reflec-ţie lirică sunt bdquoicircnşelăciunea nădejdiirdquo bdquocea-sul al treilea după miezul nopţiirdquo (tăcerea)bdquonecredinţa icircn prietenirdquo(dulce prieteşug)sinucidul icircnserarea amorul nălucul despărţi-rea moartea etc Sunt XII meditaţii dintrecare două (a VIII-a şi a IX-a) icircn versuriCelelalte sunt notate icircn proză lirică sau cumse spune icircn chip curent icircn poeme icircn prozăIată o reflecţie despre tăcerea macircngacircietoarece duce spre dulcea melanholie care la racircn-dul ei bdquoadoarme cumplitele furii ale neno-rociriirdquo

bdquoDulce tăcere Cine a ştiut a se folosi detine şi n-a găsit icircnzecită mulţămirea ce fiiichinurilor cu atacirctea os teneli o caută icircnbaluri şi ospeţe de mare cuviinţă Care denenorociri apăsat alergacircnd la al tău limann-a aflat icircntr-icircnsul azilul cel mai adevăratTu verşi icircn tinerile inimi acea dulce melan-holie ce adoarme cumplitele furii ale neno-rocirii şi făcacircnd să curgă icircn ele un moltămădu itor asemenea pacinicului pacircracirciaş algrădinilor odihneşti simţirile obosite decumplitele varietăţi ale soartei icircn tocmai caun milos stăpacircn ce descuracircndu-şi calulcăzut de osteneală şi de arsura zilii icirci desfa-ce toate chingile icircl bate pă spate c-o macircngacirc-ietoare macircnă ş-icircl sloboade icircn ră coarea icircnse-rării a paşte troscotul cel răcoros al cicircmpii-lor O cacirct este de plăcută icircntristarea ce tuaduci Omul depărtat de tot zgomotullumii icircntr-armat cu făgăduie lile nădejdiizboară pe aripile idolului său la scumpu-iobjet icircşi icircnchipuieşte poziţiile icircn care s-ar fi

11

Cezar Bolliac

6 Apud Andrei Rusu note la Scrieri II p 495

aflacircnd repetează vorbele ce i-a zis răspun-surile ce a luat face o plăcută critică slabu-lui icircnţeles ce scoate din ele numără căutătu-rile ce a cacircştigat de la ea oftările ei vorbelece se repeta icircn delirul cel dulce le dă o colo-ră după voia lui icircşi face o idee de ceea cegacircndeşte acum şi icircncacircntat icircn fermecul plă-cerii icircngacircnat de un somn icircntrerumpt aş -teaptă un vis care vine şi-l aruncă icircn braţeleeirdquo

Transcrisă icircn ortografia modernă reflec-ţiunea se poate citi cu interes ea arată fine-ţea spiritului şi mişcarea slobodă a imagina-ţiei lirice pe un cacircmp vast (predominantagrest) de referinţe Prieteşugul pe care icirclcacircntă Conachi şi Văcăreştii este icircn interpre-

tarea eseistică a lui Bolliac un bdquosoare duhov-nicescrdquo elementul ce ne deosebeşte de fiareun icircnger trimis din ceruri pentru a uni peoameni Decacirct dedat desfracircnării urii gelo-ziei mai bine bdquosă mă sfacircrşesc după cum m-am icircnceput icircn chinuri icircn spumegoaselevaluri adăogate de vijelia nenorocirilorrdquoscrie tacircnărul Bolliac doritor să treacă purmoral prin furtunile ce-l aşteaptă Icircnserareamomentul liric predilect al preromanticilorşi romanticilor romacircni este transpus deBolliac icircn peisajul Carpaţilor pe valeaPrahovei Aici ascultă zgomotul bdquovacirclceliirdquo(alt topos poetic romantic icircn poezia noas-tră) facirclfacircitul frunzelor argintate ale plopu-lui şi sunetele undelor izbite de stacircnci sub

12

Eugen Simion

umbrela vastă a crepusculului Apar icircnacest peisaj şi bălaia lună muribundul foc alsoarelui şi Vinerea strălucitoare ce rivalizeazăcu bdquodumnezeoaica cinstiirdquo O şezătoare desublimităţi cereşti o reuniune a elementelorcosmice icircntre zi şi noapte icircn spaţiu romacirc-nesc

bdquoSoarele ruşinat şi rănit totdeodată defrumuseţea interesantei bălaiei lune nepu-tacircnd sta faţă dulceţii acelia ce totdauna fugede dacircnsul s-ascunde dinainte-i lăsacircndu-inumai lumina ce-i este dator şi măreaţafecioară icircmpotrivindu-se negrului icircntune-rec al nopţii cu un pas lin pompos şi plinde dulceaţă se icircnalţă din orientul său Icircncăse văd sacircngeraticii munţi de aburi icircnrubi-naţi de murindul foc al soare lui cacircndVinerea repezită peste orizon icircn toatăstrălu cirea ei se icircnrivală cu dumnezeoaicacinstii Neputin cioasa noapte răsipitănedestoinică a se icircmpotrivi birui toarei ei icircşiascunde icircnvinsele-i umbre şi subt cel maimic copăcelrdquo icircncheiată cu o rugăciune respectată şi exal-tată

bdquoPărinte tu ce luminacircnd icircntunerecul ne -simţirii spărgacircnd adacircnca tăcere a haosuluiformaşi ast pompos uni vers numai pentrua cuvacircntului fericire Tu ce depuind icircn fo -coasa-mi simţire raza duhovniceştii luminiicircmi arătaşi icircn tot lucru al meu simbolPriimeşte din a ta icircnaltă lăcuinţă recunoştin-ţa ce mica-ţi fiinţă icircţi trimite de viaţa ce i-aidat Priimeşte slaba strigare a tarei credinţece icircţi icircnalţă din astă singurătate cu apusulunui soare din care icirci dăruişi Priimeşte res-pectul cu care şopteşte nu mele tăurdquo

Peisajul lui Bolliac cuprinde icircn afară deaceste obiecte cosmice şi lucruri mai profa-ne ca bdquoo-nverzită coastă parfumatărdquo bdquorodi-tori copacirdquo un bdquolimpede locrdquo un bdquocacircmpicircnrubinatrdquo şi bdquoun drum netedrdquo icircnnobilatetoate de un palat şi un pavilion fixat icircntrelac şi tei Aşadar lac tei coasta icircnverzită maiicircnainte valea zgomotoasă stacircnci şi deasupraforţele cosmice Bolliac are cu adevărat la1835 o imaginaţie romantică din careacum nu lipseşte dimensiunea religioasăIcircn meditaţia despre Sinucidul dăm peste

această rugă spusă de un Iov valah pe calede a-şi pierde credinţa

bdquoO Dumnezeu slăvit părinte şi stăpacircnziditor preaputernic al totului icircntregDeschide poarta vecinicilor tării ascultăglasul ce să rătăceşte neputacircnd a străbatepacircnă ia tine trimite macircna-ţi prea darnică amă scoate din labirentul chinurilor Părintepreadrepte Aridică-mă icircn azi lul tău trage-ţi icircnapoi raza ce ai depus icircn mine smulge-mă din groaznica tortură a agoniei Vino cuo moarte prea grabnică odihneşte-mi tulbu-ratul suflet sparge-i printr-icircnsă icircntunereculce-l icircneacă vezi-l cum te caută deznă -dăjduit Trage-l icircn scacircnteietoarele lumini ceicircţi strălu cesc lăcaşul Icircntoarce-ţi ochiul mări-nimos asupra fiinţii mele Umileşte-teIcircmbrăţişază o slabă neputincioasă creaturăVezi-o spăimacircntată icircngrozită icircn ghearaursi tei Vezi-mă icircn genunche smuls sfacircşiatdedesubtul bolţi lor talerdquoşi care se transformă icircn cele din urmă icircntr-o apostazie ca icircn psalmii arghezieni bdquoOcruzime tiran neicircnduplecat Urechea-ţinesimţitoare nu se apleacă decacirct numai laconcertele cacircntăreţilor [] tu nu-ţi tulburi ata tracircndăvie ca să asculţi ţipete jalnicerdquoSinuciderea devine un gest de revoltă unsemn de anarhie a spiritului Moartea icircnschimb este judecată icircn termeni umflaţiicircntr-o retorică apocaliptică bdquoIcircnger grabnical tarelui cabinet Sol uracirccios al iesmosuluilăcaş Negru ministru al tribunalului răsplă-titor Repede fulger purtător de-ntunerecNoptoasă spăimacircntătoare nevăzută săgea-tă ce desfiinţezi fiinţelerdquo

Exerciţiu notabil pe teme preromanticecu accente aspre de moralist care şovăierepet arghezian la 1835 icircntre credinţă şităgăduirea divinităţii Icircn volumul din 1843şi icircn celelalte poeme Bolliac cultivă maiicircntacirci miniatura samururile draperiilebogate catifelele icircn stilul lui Gautier şiidila romanţioasă

bdquoCacircnd o căldură dulce samururi catife-le

Sub draperii bogate de stofe de dantele V-adoarme p-un divan

Cacircnd mii lumini ascunse icircn lampe colo-rate

13

Cezar Bolliac

Resfracircng şi vă-nmulţeşte-n oglinzile-ardicate De jos pacircnă-n tavan

Ş-o copiliţă dulce racirczacircndă graţioasă Icircn reverenţe intră uşoară şi frumoasă

Ca şi un icircngeraş ndashŞi după ea un june măreţ voios şi tare Cu faţa vie plină cu fruntea-ntinsă

mare Şi şed p-un scăunaşrdquo

trece apoi la marile mituri cum ar fi acelaal geniului retras ca Moise icircn singurătăţilemuntelui pentru a sta de vorbă cu marelearhitect al universului Un personaj mitic pecare icircl icircntacirclnim la mai toţi romanticii de laByron la Eminescu Cezar Bolliac icircl locali-zează (Ermitul) icircn peisaj romacircnesc pe ostacircncă scorburoasă un icircnţelept uitat detimp şi icircnconjurat de racircuri ce mugesc icircn abi-suri de torente şi tempeste de creste fume-gacircnde şi de capre sălbatice undeva la obacircr-şia unei gacircrliţe de cristal icircn care icircnoată păs-trăvul şi lostriţa Eremitul lui Bolliac este oschiţă a Magului din poemele cu substratmetafizic ale lui Eminescu

bdquoEu mă unesc cu tine icircmi place să pri-vesc

Aceste vacircrfuri albe mai nalte decacirctnorii

Pe care schinteiază cacircte odată sorii Ce din cacircmpie-afundă deloc nu se

zăresc

Icircmi place s-ascult racircul mugind icircntr-unabis

Icircmi place-a privi brazii icircn formi de pira-mide

Moliftul şi cu tisa ce malurile-nchide Ca tari cetăţi icircn aer spre cer numai des-

chis

Icircmi place s-ascult vacircntul tunacircnd din malicircn mal

Icircmi place să văz capra sărind clin piatră-n piatră

Icircmi place s-aprinz zeada pe o icircntinsăvatră

Şi cerbul p-o sprinceană să-l văz fărărival

Să stau la obacircrşia gacircrliţii de cristal Mai rece decacirct gheaţa şi-n unda-i cea

măruntă Să văz suind un păstrov şi lostriţa

căruntă Mai iuţi decacirct săgeata pe piatra de

metal

S-ascult la paseri triste ce noaptea sedeştept

S-ascult tempeste negre departe-ntăracircta-te

Şi prăvălind copacii torente-nfuriate Şi văile să urle de un potop ce-aştept

Şi trăsnete icircn cremeni izbind neicircncetat Să icircmple tot eterul de aburi de pucioasă Să surpe icircn prăpăstii o stacircncă scorboroa-

să Să zbiere pe ea ursul de groază spăi-

macircntat

Şi liniştit icircn mine cacircnd preajma văz tur-bacircnd

Mai liniştit mai pacinic decacirct icircntr-ocetate

Icircn care mii de condici şi clase separate Icircmi spun că este pace cacircnd tot eu văz

gemacircnd

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboareneoprit

Ca acvila măreaţă cacircnd stă o vijelie Ce-şi ia-n eter avacircntul cătacircnd cu bucu-

rie Icircn strălucitul soare din cerul limpezit

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboarenencetat

Să zboare peste lume s-absoarbă-n veciicircn sine

O faptă rea sau bună s-o tragă toată-nmine

Ca soarele bacircnd rouă ce noaptea a văr-sat

Icircmi place s-afund gacircndu-n al timpuluinoian

Al vremilor trecute al celor ce-or să vie Şi-n ele să renască ca icircntr-o mare vie

14

Eugen Simion

Cum spun că renasc vulturi icircn ape dinIordan

Eu aş dori cu tine aci să vieţuiesc Să-mpărtăşesc cu tine şi gacircndul şi vorbi-

rea ndashAst dar cu care cerul dotează omenirea Şi care anticriştii pe buze ni-l zdrobescrdquoAceastă panoramă a singurătăţii şi măre-

ţiei geologice alpine apare icircn volumul din1843 sub titlul Pusnicul schimbat icircn Ermitulicircn Colecţiunea din 1857 Nu-i unica dovadăcă Bolliac are cu cacircteva decenii icircnaintea luiEminescu simţul naturii grandioase şi icircşiconstruieşte un spaţiu imaginar (un spaţiude securitate) populat cum s-a observat destacircnci mai icircnalte decacirct norii de racircurimuginde şi de brazi icircn formă de piramideGacircndul lui liric este şi mai cutezător vrea săsurprindă imaginea bdquocaosului universalrdquocum se poate vedea icircn alte poeme din aceas-tă familie mitologică (Un vis icircn Carpaţi Odimineaţă pe Caraiman) icircn care se tacircrăscbdquomonstruri legioanerdquo şi stau icircn ruinăbdquopalaturi milioanerdquo Altădată pe aici treceaumbra lui Zamolx şi păşeau uriaşii DacieiO temă iarăşi pe care o va cultiva şiEminescu ca şi panoramele cu turnuri goti-ce şi stacircnci sure şi găurite pe care icircncearcă săle deseneze acum (1844-1848) Bolliac voindsă sugereze mitul dacismului o unire de tita-nism romantic şi forme ale naturii primor-diale Ibrăileanu remarca icircn cursul lui deliteratură faptul că Bolliac are bdquofiorul infini-tuluirdquo dar nu are limba care să-l exprimeVersurile sunt totuşi cursive viziuneapanoramică se desfăşoară ca un măreţ flu-viu căracircnd catedrale de talii uriaşe turnurigotice palate de vacircrste titane semne ale uneicivilizaţii vechi laolaltă cu monstruri legioa-ne şi gigantici butingii monstruoşi Totu-iuriaş monumental icircn această panoramăpoetică Monumental şi monstruos măreţsemne ale unei lumi mitice

bdquoIcircntinsă panoramă ce-ncet icircncet se pier-de

icircn care se icircnmoaie se sting şi se-nfrăţesc Colorile d-a racircndul din cel mai icircnchis

verde Pacircnă-n rozoşii aburi ce razele-auresc

Icircn urmă-mi catedrale de talii uriaşe Ce din tăracircmuri fierte potopul a zidit Se-ntrec şi icircşi icircnalţă cărunte şi golaşe Mulţimi de turnuri gotici icircn cerul azurit

Aeriane stăvili ce taie Firmamentul Pe care bat icircn frunte furtunele trecacircnd Domenuri largi de iarnă pe care

Orientul Icircmbracă icircn tunice de purpuri luminacircnd

Sub strate de zăpadă ce timpul icircnnoieş-te

O strată se icircntinde de colţi adacircnci shis-toşi

Coloanele ce timpul smerit le ocoleşte Din care ies gigantici butingii mon-

struoşi

Ca monstruri legioane ce se tacircrăsc se-nvită

Icircn aer să răsufle de unde sunt striviţi Şi-n forme mari schidoale ce arta nu

imită Se-nşir pe sub prăpăstii cacircnd negri

cacircnd plăviţi

Palaturi milioane din vacircrstele titane Pacircrlite ruinate stau negre icircncruntacircnd Rămasuri tari semeţe antideluviane Ce-şi racircd de timp de secoli vecia stră-

bătacircnd

P-aicea uriaşii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvacircrlea din mal icircn mal P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-

aude P-aici icircncura calul viteazul Decebal

Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii icircn eterCine-ar putea să spuie această panora-

mă Prin vorbe cine poate s-arate-acest mis-

terrdquoIcircn Un vis icircn Carpaţi peisajul ndash icircnţeles

repet ca un spaţiu de securitate este maicalm şi ceva mai armonios deşi aflăm şi aicivăi afunde ceaţă deasă brumă cremenea stacircnciiicircn care locuiesc şoimii semne toate ale

15

Cezar Bolliac

unei geologii accidentate Sunt elementelemateriale ce pot da o sugestie despre sub-stanţa lirismului şi despre ceea ce GCălinescu a remarcat la Cezar Bolliac şianume bdquoaptitudinea viziunilor grandioaserdquoIcircn poemul Un vis icircn Carpaţi aptitudinea seadaptează unei viziuni romantice conven-ţional decorative fără sălbăticiile sublimedin Ermitul şi O dimineaţă pe Caraiman undebyronianul Bolliac face o poezie a monu-mentalului cu elementele unui bdquouniverspomposrdquo icircn care se adună toate forţele dis-trugătoare ale naturii (fulgere crivăţul cemugeşte gacircrle mari şi turbulente ceaţa receicircn care se afundă lumea materială)

bdquoNoaptea este neagră şi p-ast colţ demunte

Frigul cel de toamnă lasă p-a mea frunteBruma sa cea rece Tot tace icircmprejuru-mi şi ochiul nu

pătrunde Astă ceaţă deasă ce icircn văi afundeLumea va să-nece

Umezile boite fulgerul despică Tunetul detună pe maluri se ardicăFără precurmare Crivăţu-n pădure departe mugeşte Şi cremenea stacircncii ce-un şoim lăcuieşteVarsă gacircrlă marerdquoSchitul poem din aceeaşi sferă de sensi-

bilitate byroniană (preferinţă pentru singu-rătăţile montane icircn care se retrag icircnţelepţiişi se mai vede icircncă umbra lui Zamolx zeuldacic poeme ce vor să prindă imagineabdquocaosului universalrdquo) adică imaginea reclu-ziunii religioase a voinţei de macircntuire şităcerii divine Temă din nou din psalmiiarghezieni tratată de un poet care icircn plinăfebră revoluţionară bănuieşte că tăcerea luiDumnezeu este icircn fapt o formă a răzbună-rii sale Bolliac zice chiar mai dur a urii luiDumnezeu Poemul icircncepe cu pictura uneisumbre procesiuni monahale la miezulnopţii pe o vreme de spaimă (bdquolapoviţegrele pe vijelii pe viforirdquo) ce icircnaintează caicircntr-un tablou de Bruegel spre templulicircnnegrit de timp acolo unde călugării tre-buie să se roage după canon Părinţii suntbdquosinguriţirdquo şi icircnfăţişarea lor este jalnică ca o

icoană a zădărniciei lumeşti şi a agonieiicircntr-o lume pierdută din care Dumnezeu s-a retras icircntr-o tăcere pedepsitoare

bdquoSe mişc prin icircntuneric părinţii singuriţi Mai negri decacirct noaptea mai vechi

decacirct stejarii Cu pletele ca blana pe care-mbracă ţarii De privigheri şi posturi neicircncetat slăbiţi

Şi cacircnd luceşte-un fulger pe cacircţiva gacircr-bovi orbi

Al căror sacircnge-ngheaţă icircn vinele slăbite Se văd jucacircnd pe raze acele barbe-albite Ca fulgii unei ierne pe penele de corbi

Orbiţi de bătracircneţe slăbiţi d-al rugii jug Se leagăn icircn toiege căci mai le-au trecut

seara ndashSunt grei ca şi pămacircntul şi galbeni ca şi

ceara Ce luminează groapa de morţi fără coş-

ciug

Se mişc icircncet spre centrul icircn care e-năl-ţat

Un templu-a cărui cruce de nori se rugi-neşte

Precum se roade piatra-i de placircnsul cepisteşte (prelinge)

Din fruntea icircncreţită a celui genucheatrdquoPoemul se icircncheie cu o integrogaţie-

imprecaţie (bdquoAi hotăracirct tu Doamne sfacircrşitla ura tardquo) şi o reflecţie amară tăgăduitoa-re icircn modul lui Arghezi iarăşi cu o retoricăceva mai nestăpacircnită liric aici decacirct icircn ver-surile anterioare

bdquoO mintea mea se pierde cu cacirct o ducmai sus

Se pierde-n mii de gacircnduri ca urma-nlabirinte

Ca ruga şi ca placircnsul vărsate pe mor-minte

Se pierde ca tămacircia pe vacircnturi de apus

Se pierde s-adacircncează icircntr-un deşertnoptos

Se pierde să străbată voinţa-ţi vecinicia Ca acvila ce-aleargă să măsure tăria Ş-orbită icircn lumină se prăvăleşte-n josrdquo

16

Eugen Simion

17

Dans un livre reacutecent (bdquoCele douăEuroperdquo Bucarest 2013) ougrave jrsquoai repris desideacutees deacutejagrave avanceacutees dans un autre volumeen 2009 (bdquoRegards drsquohistorienrdquo) dans moneacutetude bdquoEurope de lrsquoEst- Europe de lrsquoOuestLa diversiteacute drsquoune identiteacute (pp 11-45) jrsquoaideacutefendu lrsquoideacutee que le titre mecircme du livretrahit il nrsquoy a pas historiquement parlantune seule Europe

Degraves le deacutebut de la civilisation europeacuteen-ne crsquoest a dire de lrsquoEurope chreacutetienne - doncagrave la fin de bdquolrsquoimperium Romanorumrdquo seacutepareacute

au IV- e siegravecle moment du triomphe drsquounenouvelle religion dans une bdquopars orientisrdquoet une bdquopars occidentisrdquo - on peut parlerdrsquoun clivage mental drsquoun deacutebut de divorcespiritual entre lrsquoOrient romain et lrsquoOccidentromain

Crsquoest le moment drsquoune deacutefinition dogma-tique par un bdquocredordquo diffeacuterent - avec lrsquoappa-rition du ceacutelegravebre bdquoFilioquerdquo le moment ougravelrsquoOccident drsquoun Augustin - preacutecurseur duCistercien Bernard de Clairvaux de MartinLuther et de lrsquoancecirctre des existentialistes

A gacircndiEuropa

Răzvan THEODORESCU

Il y a deux Europes sinon troishellip

Pentru d-l Răzvan Theodorescu este foarte clar că există două Europe ba chiar trei dacă ar fi să neluăm după cartea istoricului francez Fernand Braudel din 1985 Cele trei Europe Diferenţeledintre cele două Europe au icircnceput devreme din timpul imperiului roman cacircnd s-au separat icircnpartea occidentală şi partea orientală a imperiului Aceste diferenţieri au continuat din mai multepuncte de vedere (nu numai cel istoric) religios filosofic economic Azi avem fără icircndoială unmodel al consumerismului o occidental născut dintr-un capitalism specific lumii protestante şiun model ideocratic oriental provenind din tradiţia rusocratică şi turcocratică proprie dimensiuniiortodoxe din Sud-Estul europeanCuvinte-cheie două Europe modelul consumerist occidental modelul ideocratic oriental

Fernand Braudel Europa centrală

It is very clear for Mr Răzvan Tehodorescu that there are two Europe even three Europe if we canbelive into the Fernand Braudelrsquos book a French historian published in 1985 and named Thethree Europe The differences between the two Europe began earlier in the period of Roman empi-re where Europe was separated in western and eastern part of the Roman empire These diffrencescontinued from many points of view (not only from a historical point as the begin) religous onephilosophical and economic Today we have undoubltedly a model of Western capitalism consume-rism born from a specific Protestant world and the idiocratic oriental model proceeding fromRussian and Turkish political power proper to Orthodox dimension of South-eastern EuropeKeywords two Europe occidental consumerist model oriental idiocratic model Fernand Braudel

Mitteleuropa

Abstract

Răzvan THEODORESCU - Academia Romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoocom

Socircren Kirkegaard mdash exacerbant lrsquoangoisseet le peacutecheacute se voyait attacheacute agrave lrsquoapologeacute-tique qui nous prouve logiquement lrsquoexis-tence de Dieu drsquoune faccedilon aristoteacuteliciennepresque syllogistique et ougrave lrsquoOrient desPeacuteregraves cappadociens cristallisa son eacuteleacutementcontraire lrsquoaffirmation apophatique de ceque Dieu nrsquoest pas qui sera la voie preacutefeacutereacuteede lrsquoorthodoxie pour son mystegravere plenierCrsquoest une voie neacutegative qui descend dePlaton qui parlait du bdquobien existant au delagravede lrsquoecirctrerdquo

Un Occident attacheacute au bdquoresrdquo pragma-tique pas sophistiqueacute et pour cela mecircmearien cherchant Jeacutesus lrsquohomme adorant sesstigmates face agrave un Orient_meacutetaphysique mdashattacheacute au Logos croyant en Christ le divinmonophysite crsquoest le deacutebut mecircme du divor-ce intellectual de lrsquoEurope agrave lrsquoaube duMoyen Age

LrsquoAristote drsquoun Thomas drsquoAquin pourlrsquoOccident et le Platon drsquoun Plotin pourlrsquoOrient furent les deux balkaniques dupaganisme qui fondegraverent en quelque sortenotre Europe telle qursquoelle existe encore

Lrsquoeacutecho de cette situation on le retrouveaujourdrsquohui dans ce que les sociologuesconsidegraverent les deux modegraveles socio- eacutecono-miques le modegravele consumeriste occidentalissu drsquoun capitalism propre au monde pro-testant - comme Max Weber lrsquoa deacutejagrave indi-queacute- diffuseacute ensuite dans le monde catho-lique (nrsquooublions que ce sont la les preacutemicesde lrsquoeuroatlantisme et de la creacuteation delrsquoUnion Europeacuteenne) et le modegravele ideacuteocra-tique oriental descendant de la tradition dela Russocratie et de la Turcocratie propre agravela dimension orthodoxe de Feuro -meacutediteranisme dans le Sud- Est europeacuteenet dans lrsquoautre sous- zone de lrsquoEurope orien-tale celle ukraiumlno- russe

Il est vrai dans cette reacutealiteacute geacuteopolitiqueil ne faut pas neacutegliger lrsquoEurope centrale des-cendue de V Austrocratie la bdquoMitteleuropardquode Friedrich Naumann crsquoest la Hongrie laPologne le Pays Tchegraveque la Slovaquie quisont deacutefinis comme une mentaliteacute plutocirctune culture le monde de Franz Kafka et deMax Brod de Stefan Zweig et de CzeslawMilosz de Robert Musil et de MilanKundera

Une Europe Centrale qui pour moi resteune peripheacuterie active et creacuteatrice delrsquoEurope occidentale pour drsquoautres speacutecia-listes une Europe autonome une troisiegravemeEurope Le cas le plus illustre est celui delrsquohistorien hongrois Jenocirc Szucirccs- eleacuteve deIstvan Biro- brillamment prefaceacute parFernand Braudel (bdquoLes trois EuropesrdquoParis 1985 et je confesse que moi mecircmejadis croyait dans cette reacutealiteacute bdquoCele treiEuroperdquo dans bdquoDrumuri către ierirdquoBucureşti 1992 p 112- 114) Le grand histo-rien franccedilais remarquait agrave cette occasion bdquoLes limites de ces trois Europes se deacutepla-cent au cours de leurs longue histoire maisdeacuteplaceacutees plus agrave lrsquoEst et plus agrave lrsquoOuest cestrois universrdquo- il srsquoagit de lrsquoOccident euro-peacuteen de lrsquoEurope est-central et de lrsquoEuropede lrsquoEst- bdquose maintiennent srsquoaffirment serapprochent srsquoeacutecartent et agrave chaque instantde leur destin srsquoexpliquent lrsquoun par lrsquoautreA ce jeu lrsquohistoire comparative triomphe surtoute la ligne (ibidem p 5)

Jrsquoajoute qursquoune division tripartite de cegenre fut propre eacutegalement - un livre deMichel Foucher le montre (bdquoFronts et fron-tiegraveres Un tour du monde geacuteopolitiquerdquoParis 1988)- agrave drsquoautres continents celuinord- ameacutericain avec ses trois grandes enti-teacutes Etats Unis Canada Mexique (ibidem p367 et suiv)- celui africain avec leMaghreb lrsquoAfrique Noire lrsquoAfrique du Sud(ibidem p 139- 257)

Derniegravere question ougrave se trouve la desti-neacutee geacuteopolitique de lrsquoespace carpato- danu-bien

Quant agrave nous Roumains icircle latine dansun oceacutean non- latin la seule orthodoxie lati-ne et la seule latiniteacute orthodoxe du mondeunissant pragmatisme occidental et indivi-dualisme latin avec la recircverie orientalenous appartenons plutocirct - Nicolae Iorga lrsquoadit tregraves bien - au cible vers laquelle nousregardons plutocirct qursquoau lieu ougrave nous noustrouvons Et ces cibles furent tour agrave tour laByzance de lrsquoorthodoxie la Pologne catho-lique lrsquoIslam des sultans la Rome impeacuteria-le la France des Lumiegraveres et des reacutevolu-tions les Soviets de Stalin Washington etBruxelles de lrsquoOTAN et de lrsquoUnion Euro -peacuteenne (pour le moment la liste srsquoarrecircte lagrave)

18

Răzvan Theodorescu

Il y a deux Europes sinon troishellip

Encore nous appartenons agrave cette Europeorientale agrave la sous- zone sud- est europeacuteen-ne voisine des Balkans et nous pouvonscontredire avec les arguments de lrsquohistorienlrsquoaffirmation peacuteremptoire de lrsquoamericano-polonais tregraves influent qui fut ZbigniewBrzezinski il y a presque un quart de siegravecle

bdquoThe fact is that the terms EasternEurope and Western Europe during the lastseveral deacutecades were not geacuteographie butgeopolitical deacutesignations They reflected thepost- Yalta political division of Europebdquo(Policy for the West dans The NationalInterest printemps 1990)

Faux entiegraverement faux en ce qui concer-ne deux veacuteneacuterables parties du continent

avec une histoire diffeacuterente nuisible tregravesnuisible pour la diplomatie et malheurese-ment fort eacutecouteacute dans les chancellerieseuropeacuteennes peu habitueacutees ces dernierstemps avec lrsquoexactitude historique

Pour relativiser les choses faut-il encorerappeler les mots de Paul Valeacutery au lende-main de la Grande Guerre bdquoLrsquoEurope esten realiteacute un petit cap du continent asia-tiquerdquo

Lrsquouniteacute de notre continent pourrait res-sembler agrave lrsquouniformiteacute drsquoune caserne Sadiversiteacute par contre dans les deux ou lestrois Europes agrave la beauteacute drsquoun preacute drsquouneprairie ou drsquoun jardin fleuri

19

20

Care sunt deficienţele sistemului romacircnescde icircnvăţămacircnt cu precădere ale celui univer-sitar Care sunt problemele cel mai des icircntacircl-nite icircn activitatea profesională de zi cu zi arectorului Ioan Aurel PopIoan Aurel Pop Sistemul nostru de icircnvă-

ţămacircnt suferă de decenii icircntregi mai icircntacirci icircnurma dictaturii comuniste iar apoi dincauza degringoladei de după 1989 cacircndtoată lumea a făcut bdquoreformerdquo fără cap şicoadă icircn ritm prea alert fără să aibă răbda-rea de a le vedea urmările Icircnvăţămacircntulpreuniversitar nu reuşeşte un lucru elemen-tar anume să şcolarizeze toţi copiii dupăcum prevedea pacircnă şi legea instrucţiunii a

lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care sta-bilea că icircnvăţămacircntul primar de patruclase era obligatoriu şi gratuit De aceeagradul de analfabetism icircn Romacircnia a ajunsla niveluri icircngrijorătoare O a doua deficien-ţă este instabilitatea planurilor de icircnvăţă-macircnt şi a programelor şcolare Nimeni numai ştie ce şi cum icircnvaţă se scot şi se intro-duc materii peste noapte se elimină disci-pline consacrate de la Renaştere icircncoace icircnfavoarea a fel de fel de improvizaţii Se con-fundă anumite conţinuturi absolut necesareazi icircn educaţie (drepturile copilului cunoş-tinţe de sănătate cunoştinţe antreprenoria-le elemente juridice reguli de circulaţie

Interviu

Florian Saiu icircn dialog cu Ion Aurel Pop

Romacircniaicircncotro

Interviul cu academicianul Ioan Aurel Pop scriitor istoric şi rector al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca este de fapt o oglindă fină icircn cristalul căreia infirmităţile bubele şi mucegaiurilesocietăţii romacircneşti se dilată icircnfricoşător Tabloul vieţii noastre agăţat pe un perete discret alEuropei actuale slăbite de politici neinspirate se leagănă aiurit şi nici o macircnă sigură nu se găseştesă-l aşeze icircn lumină să-i dezvăluie frumuseţile şi personalitatea Dialogul cu profesorul Ioan AurelPop este un document al unei epoci grăbite un act nefardat dur ca orice adevărCuvinte-cheie educaţie cultură politică migraţie istorie adevăr Brexit Uniunea Europeană

trădător islamism democraţie utopie romacircn

The interview with Ioan Aurel Pop academician writer historian and rector of Babes-BolyaiUniversity of Cluj- Napoca is actually a crystal mirror in which infirmities sores and molds ofRomanian society expands appallingly The picture of our life hanging on a discreet wall of Europeweakened by the uninspired politics in senseless balancing move with no steady hand capable ofspotlighting its personality and beauty The dialogue with professor Ioan Aurel Pop is a documentof a hasty era a though free of makeup act as any other truthKeywords education culture politics migration history truth Brexit European Union traitor

Islam democracy utopia Romanian

Abstract

Ioan Aurel POP Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca Facultatea de Istorie-Filosofie e-maili_a_popyahoocom

rutieră apărarea contra incendiilor etc) cudisciplinele şcolare Aud că se introduce laclasa a XI-a materia numită Educaţie juridi-că Fals şi greşit Ca să facem asta trebuie sascoatem o oră de romacircnă ori de istorie oride geografie şi să predăm două semestreelevilor despre legislaţie să le dăm cacircte celpuţin două note pe semestru să icircncheiemmedii ale unor astfel de bdquomateriirdquo etc Prinurmare disciplinele vechi icircn care icircncap ori-cacircnd conţinuturi noi sunt mutilate reduseicircn favoarea unor pseudo-discipline caresunt icircn fapt seturi de cunoştinţe utile depredat la dirigenţie sau drept capitole icircnalte materii O a treia carenţă este supraicircn-cărcarea materiei Copiii noştri icircnvaţă multeşi de toate de-a valma fără discernămacircnt

Programele de matematică fizică chimiebiologie dar şi cele de ştiinţe sociale suntexcesive Icircn majoritatea claselor icircnţelegmateria doar 5-10 dintre elevi restul suntpierduţi pentru instruire Las deoparte cele-lalte carenţe ca lipsa personalului calificatsalarizarea dezastruoasă fuga specialiştilorbuni de icircnvăţămacircnt dotările slabe icircn şcolilipsa de igienă icircn şcolile rurale abandonulşcolar la ţară neputinţa de a-i trimite la şcolibune pe elevii din mediul rural pierdereade bdquocreiererdquo supradotate etc Adevărul estecă am ajuns să lucrăm cu profesori slabi şimediocri ceea ce ne determină să scoatemgeneraţii de absolvenţi slabi şi mediocriPentru viitorul acestei naţii faptul e catas-trofal

21

Romacircnia icircncotro

Icircn plus la noi copiii nu merg cu plăcerela şcoală ceea ce arată carenţe grave aleicircntregului sistem Educaţia icircn secolul alXXI-lea nu se mai face cu băţul nici cu ame-ninţări ci cu pasiune şi icircncredere E drept cănu se face nici cu imixtiunea neprincipială apărinţilor sus-puşi care cred că ştiu maibine cum se face instruirea şi care icirci pun lapunct pe icircnvăţători şi profesori desconside-racircndu-i

Nici icircn ceea ce priveşte şcoala superioarănu stăm mai bine De la bdquofabricile de diplo-merdquo prezente la tot pasul pacircnă la tezele dedoctorat plagiate ale demnitarilor avem detoate şi icircn universităţi Cel mai grav lucru icircnşcoala superioară romacircnească este credlipsa de icircncurajare şi de recunoaştere a cali-tăţii competiţiei şi performanţei Domneşteun egalitarism periculos care nu era aşa nicimăcar icircn regimul comunist Universităţilesunt egale indiferent că au 50 000 de stu-denţi sau 1000 de studenţi indiferent că sesituează pe locul 500 sau pe locul 20 000 icircnlume indiferent că au savanţi cu articolepublicate icircn revista bdquoNaturerdquo sau numai icircnziare judeţene Ba cele performante suntcacircteodată lăsate deoparte la rectificările debuget pe motiv că bdquoau banirdquo ca să fie bdquoaju-taterdquo universităţi slabe fără nicio perspecti-vă icircn acord cu un principiu colectivistpăgubos Legată de acest egalitarism estefinanţarea defectuoasă pe student-echiva-lent şi nu pe criterii de calitate Ca urmareuniversităţile fug după studenţi nu dupăprofesori şi cercetători de marcă Sunt icircnRomacircnia circa 100 de universităţi Multesau puţine asta e altă problemă Să luămcele circa 50 de universităţi de stat Toatesunt la fel icircn loc să fie ierarhizate Prin ie -rar hizare eu icircnţeleg icircmpărţirea lor icircn cate-gorii după capacităţi unele care să oferenumai pregătire la nivel licenţă altele lanivel licenţă şi masterat iar altele de icircnaltăperformanţă la nivel licenţă masterat şidoctorat Cele de nivel licenţă ar trebui sa fiede interes local şi să fie susţinute financiarde consiliile locale şi judeţene cele mijlociiar trebui sa fie de nivel regional susţinutede regiunile de dezvoltare şi numai celenaţionale să fie alimentate de la bugetDupă ierarhizare am avea nevoie de clasifi-

care Este absolut necesar să ştim periodiccu cine lucrăm care sunt cele mai bune uni-versităţi şi de ce De exemplu icircn funcţie de5 criterii mari să ştim care sunt primelecinci universităţi icircn ordine pe fiecaredomeniu şi care sunt primele universităţiindiferent de domeniu icircn Romacircnia Noiştim fireşte care sunt dar faptul nu esteoficial Dacă examinăm ranking-urile (clasa-mentele) internaţionale recunoscute dinultimii 5 ani constatăm că icircn acestea intrăicircntotdeauna doar 4-5 universităţi romacircneştiUniversitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj-Napoca (UBB) Universitatea din BucureştiUniversitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo dinIaşi Universitatea de Vest din TimişoaraUniversitatea Politehnica din Bucureşti Iarfinanţările ar trebui făcute fireşte icircn funcţiede aceste criterii de calitate

Rectorul UBB se confruntă zilnic cu pro-blemele cele mai complicate mai variatemai neaşteptate Nu se plictiseşte niciodatăDe la chestiuni curente legate de studenţi şiprofesori de personalul auxiliar de clădirişi de dotări de plăţi şi de bani de burse şide salarii de reparaţii etc pacircnă la congreseşi conferinţe ştiinţifice la implicarea icircn viaţaCetăţii la reprezentare internă şi internaţio-nală la primiri de ambasadori şi de altedelegaţii străine etc nimic nu-l ocoleşte perector La Cluj sunt 10 universităţi dintrecare 6 de stat (acestea formează un consor-ţiu) şi aproape 100 000 de studenţi de toatecategoriile la o populaţie totală de 400 000de locuitori Fiecare al patrulea clujean estestudent Ce poate fi mai frumos Univer -sităţile sunt brand-ul Clujului iar UBB cucei 42 000 de studenţi este azi cea maiveche mai mare şi din varii puncte devedere cea mai performată universitate aRomacircniei Provocările pentru rector suntde aceea extraordinare Eu sunt primul rec-tor din istoria instituţiei ndash fondate icircn 1581 ndashales de toţi dascălii şi de reprezentanţii stu-denţilor (aproape 2000 de votanţi) ceea cepresupune o mare icircndatorire A fi rectorulUBB nu este o funcţie de onoare ci una demare responsabilitate Rectorul este primulslujitor al comunităţii magiştrilor şi discipo-lilor iar dacă nu reuşeşte să fie e mai binesă renunţe la funcţie

22

Ion Aurel Pop

Primeşte Educaţia atenţia cuvenită din par-tea decidenţilor politiciNici pe departe şi asta se cunoaşte de

către toată lumea Educaţia este pentrumajoritatea decidenţilor politici o anexăsupărătoare şi o apăsare la buget Decidenţiipolitici la noi nu sunt oameni de stat Ei segacircndesc la sine şi la momentul actual laclipa de faţă la realegerea lor şi la plasareaicircn locuri călduţe nu la generaţiile care vorveni nu la binele general nu la prosperita-tea acestei ţări Ca urmare cei mai buniabsolvenţi nici nu se gacircndesc să fie profe-sori iar dacă au alte oferte (şi au) fug deşcoală ca de sărăcie

S-au operat icircn 27 de ani zeci de modifi-cări icircn domeniul educaţiei Cum se facecă nici pacircnă icircn momentul de faţă nu exis-tă un plan-cadru pe termen mediu şilung pe care să se bazeze unităţile deicircnvăţămacircntTocmai din motivele arătate mai sus

Oamenii de stat fac strategii şi nu tacticiPlanurile-cadru pe termen lung ţin de viaţageneraţiilor viitoare nu de clipa scurtă defaţă Noi facem felurite planuri dar mărun-te şi fără perspectivă nu aşteptăm icircnsă să levedem nici acestora urmările că facem alte-le şi altele Ca să reuşim ne-ar trebui unplan pe 10-20 de ani care să nu fie modificatde fiecare guvern care se perindă şi care să-şi arate roadele Cum să facem asta dacăschimbăm miniştrii educaţiei ca piesele petabla de şah dacă avem cacircte trei miniştri pean care aproape toţi şterg cu buretele ceeace a icircnceput antecesorul şi o iau de la capătParcă suntem supuşi blestemului lui Sisif

Numărul studenţilor a scăzut aproape lajumătate icircn mai puţin de zece ani Care cre-deţi că ar fi cauzele acestui fenomen icircngrijo-rătorCauzele scăderii numărului de studenţi

sunt mai multe Mai icircntacirci a scăzut popula-ţia generală a Romacircniei pe de o parte fiin-dcă se nasc tot mai puţini copii pe de altafiindcă pleacă mulţi romacircni tineri să lucrezeşi să trăiască icircn alte ţări Icircn al doilea racircnd decacircţiva ani ndash ceea ce este bine ndash bacalaurea-tul nu se mai poate lua foarte uşor Am

ajuns să obţină bacalaureatul cam 50-60dintre absolvenţii unei promoţii Asta aratăicircnsă şi altceva foarte grav cacirct de slab suntpregătiţi elevii de liceu Cum să avem icircnRomacircnia licee icircn care niciun absolvent să nuia examenul maturităţii Cum să avem elevide clasa a XII-a care să nu poată citi cursivcare să nu poată să scrie corect romacircneştecare să nu ştie lucruri elementare de culturăgenerală care să nu fi citit integral o carteA scăzut numărul studenţilor şi pentru că s-a mai tăiat din avacircntul unor bdquofabrici dediplomerdquo unor universităţi private carescoteau absolvenţi pe bandă rulantă Icircn finespectacolul sinistru din media romacircneascăicircn care sunt popularizaţi indivizi fără nicioşcoală şi fără cultură ajunşi milionariajunşi senatori şi parlamentari europeniicircncurajează ocolirea studiilor superioareCu şefi de stat care au afirmat că detestăşcoala cu prim-miniştri şi miniştri plagia-tori cu lideri de opinie agramaţi şi cu bdquocele-brităţirdquo care ascultă numai manele cum săne crească numărul de studenţi

Cum aţi caracteriza studentul romacircn dinprezent Ce-l defineşte şi ce ar trebui să-ldefineascăStudentul romacircn de azi are natural ceva

din eternul vieţii de student şi nu este nicimai slab şi nici mai bun decacirct studenţii deoricacircnd şi de pretutindeni E drept că influ-enţaţi de nivelul studenţilor din anii comu-nismului (de după bdquoobsedantul deceniurdquo)cacircnd selecţia se făcea bdquola sacircngerdquo tindem săspunem că studenţii nu mai sunt ca odinioa-ră Eu constat că proporţia studenţilor bunişi interesaţi de icircnvăţătură este la fel de maredoar că avem o masă de studenţi mai slabămai superficială mai puţin studioasă Mulţivin la universitate ca să aibă o diplomă sauca să facă voia părinţilor alţii vin fiindcă leplătesc părinţii studiile etc Studentul de azinu mai este ca acela de demult din maimulte motive Mai icircntacirci el este bombardatcu stimuli din toate părţile de la internetpacircnă la droguri Icircn al doilea racircnd i se spunemereu (greşit) să nu-şi folosească memoriafiindcă memorarea ar fi un lucru de ruşineAtrag atenţia că me mo ria este cred eu ocomponentă fundamentală a inteligenţeiumane şi că fără memorare bdquocomputerulrdquo

23

Romacircnia icircncotro

suprem care este creierul omenesc nu poatefuncţiona Ca să se poată defini prin inovarecreativitate şi spirit de competiţie studentulactual ar trebui să fie foarte instruit orinstruirea este lăsată icircn plan secund icircnfavoarea informării de moment după sursediscutabile icircn favoarea bdquotrăirii clipeirdquo ceeace este păgubos

Ce măsuri credeţi că ar trebui implementatepentru o mai bună funcţionare a sistemuluide icircnvăţămacircnt Există soluţii icircn contextulactual sau ar trebui reformat icircntreg siste-mulFireşte soluţii de redresare există icircntot-

deauna Orice elev ar trebui să fie obligat sămeargă la şcoală aşa cum prevede legea iarpentru asta ar trebui să se ajungă pacircnă lapedepsirea părinţilor a tutorilor etc Lipsade educaţie creează monştri Ar trebui sim-plificate planurile de icircnvăţămacircnt care săcuprindă doar materiile consacrate de expe-rienţa umană dar cu multe conţinuturi dinprogramele analitice primenite mereu Maibine puţin şi sigur sau bine icircnsuşit decacirctmult şi nereceptat Icircn icircnvăţămacircntul de masănu este bun principiul bdquoDacă cinci din clasăicircnţeleg este perfect restul să facă meditaţiiori să rămacircnă de căruţărdquo Se mai aud şi ast-fel de remarci Disciplinele ar trebui să aibăminim cacircte două ore pe săptămacircnă pentruca predarea ascultarea şi notarea să fie binefăcute Disciplinele cu o oră pe săptămacircnăsunt de prisos nu fac decacirct să icircntregeascănormele unor profesori fără ca elevii se aibăde cacircştigat Icircn al treilea racircnd latura de dis-cipline sociale şi umaniste trebuie icircntărităNu putem pregăti oameni-mecanisme sauoameni-roboţi pentru mileniul trei Deexemplu la limba şi literatura romacircnă lalatină la limbi străine la istorie la filozofiela geografie se icircnvaţă locul fiinţei umane şial colectivităţilor umane pe acest pămacircnt şiicircn Romacircnia Este o imensă ruşine să nu-imai icircnvăţăm pe romacircni de ce sunt romacircni şinu chinezi de ce locuiesc la Dunăre laCarpaţi şi la Nistru şi nu icircn nordul Africiide ce doinesc şi horesc de ce au doruri dece spaţiul lor este bdquomioriticrdquo sau de ce esteanumit bdquopicior de plairdquo şi bdquogură de rairdquoEste o imensă carenţă să nu mai ştie tinerii

cine a fost Publius Ovidius Naso sau Senecasau Hegel ce este un sonet sau un rondel ceeste stilul bizantin sau cum arată o fereastrăgotică Ne mişcăm prin lume cu laptopurileşi tabletele noastre vacircnăm pokemoni darnu mai ştim pe ce lume trăim nici dacăShakespeare a fost muzician ori dacăBeethoven a fost dramaturg I-am icircntrebatrecent pe unii dintre studenţii mei dacă nusunt redundant la curs dacă nu le spun che-stiuni ştiute de ei ca să pot complica un picdiscursul Răspunsul a fost dezarmantbdquoZiceţi icircnainte domrsquo profesor fiindcă oricene spuneţi este pentru noi necunoscutrdquoPentru icircnvăţămacircntul superior v-am spusdeja ierarhizarea şi clasificarea universităţi-lor finanţarea lor icircn funcţie de performanţăaccentul pus pe cercetarea ştiinţifică şi pecreativitate acordarea a 6-10 din PIB şcoliietc Şase la sută din PIB daţi acum şcolii aricircnsemna o investiţie care ar spori de zece oricel puţin icircn zece ani Zece la sută din PIBdaţi şcolii dar bine gospodăriţi ne-ar ajutaşi pe noi să visăm la nivelul Finlandeihellip

Care este din punct de vedere educaţionalportretul general al romacircnuluiEu nu cred icircn caracterizarea generală a

popoarelor şi nici icircn bdquopsihologiardquo lor Darsunt icircncercări meritorii icircn cercetarea univer-sală şi romacircnească icircn acest sens Cea maibună şi mai recentă ndash care ne priveşte directndash aparţine profesorului şi cercetătorului clu-jean prorector al UBB Daniel David Darnici aici profilul psihologic al popoarelornu este absolutizat Dacă este să vorbim deun profil general al romacircnilor sub aspecteducaţional atunci trebuie să remarcămdinamica acestuia modificarea sa icircn timpEra o vreme cacircnd proverbul bdquoAi carte aiparterdquo se aplica aproape ad litteram icircn sen-sul convingerii generalizate că fără şcoalănu se poate obţine nimic de la viaţă Chiar şigeneraţia mea a fost obsedată de acest ade-văr Azi aplecarea spre şcoală este mult mailaxă fiindcă părinţii nu mai au convingereanevoii de educaţie icircnaltă eficientă şi de cali-tate spre a le reuşi odraslele icircn viaţă Aşa căromacircnul de azi icircn medie este mediocrueducat şi instruit Nu numai că nu arecunoştinţele necesare din domeniul culturiigenerale dar nu mai ştie bunele maniere

24

Ion Aurel Pop

nu ştie să se icircmbrace să ţină tacacircmurile lamasă să păstreze curăţenia icircn casă şi pestradă să salute o femeie să icircntindă sau numacircna după caz etc Deocamdată aş zicedin acest punct de vedere băltim icircn medio-critate şi nepăsare după principiul rizibilbdquoMerge şi aşardquo

Sunt instituţiile educaţionale de la noidependente de politicSunt icircn măsură considerabilă dar nu

numai cele de la noi Din moment ce parti-dele politice formează parlamentele şiguvernele iar acestea dau legi şi le aplicăeste clar că instituţiile de stat (cel puţin)depind de factorul politic de culoarea celorde la putere Evident icircn ţările democratice ndashcum ne pretindem şi noi ndash dependenţaaceasta nu este directă ci mediată dar sepoate observa uşor de către cunoscătoriChestiunea gravă este compromiterea insti-tuţiilor noastre publice icircncepacircnd cu celepolitice icircn care lumea nu mai are icircncredereCa urmare poporul nu mai aşteaptă binelede la partide de la parlament şi de laguvern ceea ce este foarte grav

Formulaţi vă rog o scurtă caracterizare aistoriei Romacircniei de după 1989Istoria Romacircniei de după 1989 a fost o

speranţă continuă de mai bine pe fondulunei crize interne şi internaţionale care nuse mai termină S-au derulat procese demo-cratice importante icircn paralel cu inechităţicrase cu hoţii de neimaginat şi cu minciuniplanificate A fost peste un sfert de deceniuaşa de alert şi de contradictoriu icircncacirct e greude icircnţeles ceva clar şi precis E drept ndash spunistoricii de meserie ndash că istoria are nevoie deperspectiva trecerii timpului spre a putea fiicircnţeleasă Aşa că mai avem de aşteptatNumai să nu ni se aplece de atacircta aşteptat

Cum a influenţat perioada comunistă peisa-jul cultural al Romacircniei ndash icircn special dome-niul istoriei - şi ce efecte mai pot fi observateastăziPerioada comunistă cu o durată de peste

patru decenii nu este unitară şi uniformăcum cred unii azi Am avut icircntacirci instaurarearegimului care a durat din 1945 pacircnă icircn

1948 Am avut apoi perioada stalinistă(1948-1962) cu bdquodictatura proletariatuluirdquocu bdquointernaţionalismul proletarrdquo cu odioa-se crime comise cu sacircnge rece la Canal icircnicircnchisori şi icircn alte locuri Icircn literatură epocaaceasta se cheamă bdquoobsedantul deceniurdquoUrmează perioada dezgheţului a unui felde comunism romacircnesc cu faţă umană icircnvremea căreia s-a revenit la anumite valori(bine alese) naţionale romacircneşti (1964-1974) Icircn fine ultimii 15 ani (1975-1989) aufost ai comunismului dur naţionalist cacircndne-am icircnfundat icircn lipsuri şi nevoi dar amcontinuat să clamăm bdquomarile victoriirdquo săpreamărim bdquogeniul Carpaţilorrdquo şi să ne izo-lăm de lume Cultura a fost obligată să seadapteze ideologiei comuniste icircn toateipostazele sale şi a oscilat icircntre promovareaclasicilor marxism-leninismului şi a valori-lor bdquomarelui vecin de la Răsăritrdquo pe de oparte şi a traducerilor din KafkaHemingway Faulkner sau Ionesco a filme-lor cu Bette Davis şi Humphrey Bogart etcpe de altă parte Nici tratarea istoriei noas-tre nu a făcut excepţie de la aceste extremeIcircn bdquodeceniul obsedantrdquo aproape că nu exis-tam pe lume copleşiţi de Rusia şi deUniunea Sovietică se promova bdquointernaţio-nalismul proletarrdquo se preda doar limbarusă ca limbă străină scriitorii mari erauscoşi din programe personalităţile istoriceerau obturate dinastia străină ştearsă de pefaţa pămacircntului Romacircnia Mare declaratăbdquoimperialistărdquo formată bdquodin peticerdquo smulsepopoarelor din jur Eminescu şovin şi naţio-nalist poezia bdquoDoinărdquo interzisă etc Icircn aniice au urmat cam icircntre 1960-1965 şi 1975 seajunsese la un oarecare echilibru icircn sensulcă adevăratele valori istorice romacircneşti eraureintroduse icircn circuit anumite tradiţii inter-belice reluate autorii mari fiind studiaţi şirepublicaţi aproape toţi Icircn fine un noumare dezechilibru a urmat ulterior sprefinele anilor 1970 cacircnd romacircnii erau totulpe lume cu un trecut alb şi imaculat păşinddin glorie icircn glorie spre bdquounitate perma-nenţă şi continuitaterdquo icircn frunte cu bdquoicircncerca-tul partid comunistrdquo condus de bdquogeniulCarpaţilorrdquo şi de bdquosavanta de renume mon-dialrdquo Icircn această perioadă spre sfacircrşitul eiau reicircnviat icircn forme destul de agresivedacismul cu tracomania autohtonismul cel

25

Romacircnia icircncotro

mai vulgar sau protocronismul primitivNoroc că oamenii serioşi au rezistat şi căaceste bdquoteoriirdquo nu au putut pătrunde icircn şcolişi universităţi

Evident aceste avataruri au urmări pacircnăastăzi şi acestea sunt uşor de remarcatImediat după 1989 sătui de bdquoslava eternă aRomacircnieirdquo şi a bdquodinastiei roşiirdquo de trecutulfulminant romacircnii de racircnd au receptatavizi bdquoistoriilerdquo contrare icircn care eram pre-zentaţi drept homunculi diformi crescuţi icircnspirit gregar masă gelatinoasă fără perso-nalitate fără istorie cu o limbă bună numaide icircnjurături cu un trecut ruşinos şi laş etcNi s-a mai spus şi că icircntreaga istorie romacirc-nească este plină de mituri naţionalistealcătuite nu doar de istoricii comunişti cichiar de către cei mai mari istorici romacircnide la cronicari la Şcoala Ardeleană şi de laNicolae Bălcescu la Nicolae Iorga Icircn faţaacestei avalanşe de injurii nemeritate auprins glas din nou protocroniştii daciştiiromacircnofilii cei eterni ca timpul care-i decla-ră pe traci drept cei mai avansaţi drept creş-tini icircnainte de Hristos vorbitori de latină(pe care ar fi luat-o romanii de la daci) etcPentru aceştia culturi enigmatice şi discuta-bile documente apocrife clare contrafacerimedievale şi moderne devin creaţii alegeniului romacircnesc nerecunoscute de istori-cii de meserie care ar fi devenit parte a unuicomplot universal antiromacircnesc Astfelistoria reală bdquoaşa cum a fostrdquo ndash total nespec-taculară ndash deşi este mereu scrisă şi rescrisăde către specialişti rămacircne icircn umbră faţă deaceste elucubraţii care se mişcă icircntre celedouă extreme fie nu am fost nimic icircn isto-rie fie am fost totul Or discursul despretrecut (istoriografia) ndash care nu se suprapuneniciodată perfect peste realitatea trecută ndashtrebuie lăsat pe seama istoricilor Amatoriisau istoricii care nu se apropie de surse sepot fireşte pronunţa icircn legătură cu celecare au fost dar trebuie mereu precizat că ofac la modul diletant sub formă de opiniipersonale de eseuri de imagini artistice etcAltminteri publicul rămacircne cantonat icircntr-ogravă confuzie de planuri

Care a fosteste din punct de vedere istoriccea mai mare slăbiciune a poporului romacircnDar cea mai vizibilă calitate

E greu se spus O mare slăbiciune a fostcred delăsarea (defetismul ideea că la noimerge şi aşa) Această slăbiciune ne-a făcutsă pierdem mult icircn competiţia cu altepopoare Cea mai vizibilă calitate a fostcred un anumit echilibru icircn viaţă care aicircmbrăcat şi forme fataliste dar şi o putere şio ştiinţă de a oscila icircntre politica de rezisten-ţă şi cea de conciliere Cu alte cuvinte amştiut cacircnd să luptăm şi cacircnd să tratăm sănegociem ori să pertractăm (cum s-ar zice icircnArdeal) Noi nu ne-am apărat bdquogliardquo pacircnă lasinucidere ca unii vecini dar nici nu ne-amlăsat distruşi complet fără să luptăm Ţarasau bdquomoşiardquo a vieţuit şi a supravieţuit binecacirctă vreme ţăranii şi boierii au avut ceapăra Adică atacirct cacirct au avut icircn proprietatemoşiile lor mici care formau moşia ceamare Ţara Apoi rămaşi fără moşii ţăraniis-au ticăloşit dar nu icircntr-atacirct icircncacirct să piardăsperanţa şi să-şi ia lumea icircn cap Romacircnii nuşi-au părăsit ţara (ţările) pacircnă recent con-vinşi ndash cum se zicea pe vremuri la RadioEuropa Liberă ndash că bdquolocul romacircnilor este icircnRomacircniardquo

Mai sunt şanse (icircn viitorul apropiat) caRomacircnia să fie condusă de un regereginăNu cred că sunt icircn acest moment şanse

prea mari dar cine ştie Cum vedeţi CasaRegală a Romacircniei nici nu are icircn acestmoment un moştenitor tacircnăr şi viguros icircncare poporul romacircn să-şi poată pune spe-ranţa Pe de altă parte dacă prestaţia claseipolitice romacircneşti va continua icircn direcţiaactuală lamentabilă opinia publică romacirc-nească se poate schimba destul de uşorMonarhia modernă romacircnească (inaugura-tă la 1866 pe baza tradiţiei noastre monarhi-ce din secolele medievale) a fost cu excepţiadomniei lui Carol al II-lea un important fac-tor de stabilitate

Ce părere aveţi despre bdquomodardquo tezelor de doc-torat plagiate Politicienii au dat tonul iaranumiţi profesori le-au cacircntat icircn strune aju-tacircndu-i să comită culpe morale cu repetiţieCum poate fi extirpat acest fenomen penibilAceastă bdquomodărdquo ndash cum o numiţi ndash este

de fapt o catastrofă pentru prestigiul ştiinţeiromacircneşti şi al universităţilor din această

26

Ion Aurel Pop

ţară Este drept că după adoptarea modelu-lui Bologna doctoratul s-a redus la trei anişi a devenit dintr-o formă supremă de con-sacrare pe tăracircmul cercetării o formă destudenţie ultima etapă a studenţiei Dar deaici şi pacircnă la necinste şi impostură este odistanţă imensă La noi această pecingine aescaladat mult pentru că nu s-au luatmăsuri la timp Soluţia este simplă trebuiesă poată acorda doctorate doar acele univer-sităţi capabile să facă acest lucru iar condu-cători de doctorat trebuie să fie doar marilepersonalităţi ale ştiinţei culturii artei etcDe asemenea conducătorii de doctorat tre-buie responsabilizaţi alături de autorii teze-lor pentru corectitudinea acestor lucrări iarlucrările trebuie verificate prim mijloaceclasice şi moderne dintre care nu trebuieexcluse nici soft-urile antiplagiat Pedepselepentru plagiat se cuvine să fie icircnsă exem-plare Este cea mai bună metodă de descu-rajare pentru că din păcate munca de con-vingere nu merge la noi Politicienii plagia-tori ar trebui să primească chiar pedepsemai mari fiindcă abaterea lor de la princi-piile de etică este mai mare

Există - icircn domeniul educaţiei - o tendinţă desupunere oarbă faţă de directivele UniuniiEuropene care afectează identitatea naţionalăa Romacircniei S-a iniţiat la un moment datacţiunea de diminuare a numărului orelor deistorie icircn şcoli numărul orelor de limbaromacircnă de limba latină etc Cum comentaţiDin păcate icircntre defectele noastre mai

este unul numit slugărnicie Am fostmereu de-a lungul timpului supuşi altoraşi ne-am obişnuit poate cu acest statut deascultare şi cacircnd trebuie şi cacircnd nu trebuieNoi am urmat de multe ori orbeşte directi-vele europene privind globalizarea discri-minarea pozitivă drepturile minorităţiloretc şi ne-am tot umilit cu speranţa că varemarca cineva dar asta nu ne va răsplăticumva făcacircndu-ne europeni deplini Azi cevedem pe scena europeană Vedem cum seafirmă plenar vechile orgolii naţionalevechile idei de suveranitate naţionalăegoismele etnice cum renaşte ura faţă destrăini cum icircnfloresc prejudecăţile etno-lin-gvistice etc Iar noi defazaţi ca mai icircntot-

deauna vrem să bdquomodernizămrdquo şcoalaromacircnească renunţacircnd la anumite ore deromacircnă de istorie de latină etc Ca să obţi-nem ce Nu putem obţine astfel decacirct incul-tură prostie spirite gregare uşor de mani-pulat Cel mai bine se poate icircnvăţa ceicircnseamnă Europa de la orele de istorie totde la istorie se poate icircnvăţa ce icircnseamnă săfii romacircn icircn Europa alături de francezi degermani ori de polonezi Romacircnii nu se potintegra bine icircn Europa nu fiindcă nu ar fidestul de europeni ci pentru că nu ştiu sămai fie romacircni pentru că nu mai vin cumodelul lor de civilizaţie pentru că imită şiascultă mereu supuşi de alţii Europa esteformată din identităţi naţionale iar popoa-rele importante din Europa (cele care suntluate icircn seamă şi respectate) au identităţiputernice bine afirmate şi cunoscute de toţi

Există de asemenea o orientare europeană dealiniere la un anumit standard de uniformi-zare de comunizare a individului - prin edu-caţie Cum percepeţi acest aspect icircngrijoră-torAceastă orientare ndash cel puţin pentru

moment ndash cred că a dat greş Am participatşi eu la elaborarea unui aşa-numit manualunic de cetăţenie europeană Nu a ieşitnimic Cred că metodele nu sunt bune nuavem o metodologie general acceptată nuştim icircncă nici ce vrem exact sau ne imagi-năm că elevii sunt din plastilină şi că leputem da ce forme vrem Pe de altă parteeu cred că diversitatea este o mare bogăţiecare trebuie perpetuată icircmbogăţită şi sti-mulată Uniformizări forţate au aplicat doarregimurile totalitare şi nu au reuşit să creezedecacirct monştri Cred că ideile generale euro-pene se pot promova prin educaţie dar cucondiţia menţinerii echilibrului dintre spe-cificul local (naţional) şi cel european

Se pune icircn şcolile noastre prea mult accen-tul pe memoriememorare icircn detrimentulimaginaţiei al creativităţii Care ar fi formu-la potrivităŞi aici icircn acest domeniu trăim un para-

dox Pe de o parte memorăm chestiuniinutile iar pe de alta cacircnd ar fi de memorattotuşi ne ferim Copilul mic din clasele ele-

27

Romacircnia icircncotro

mentare pacircnă ajunge la vacircrsta majoratuluiare nevoie stringentă de exersarea memorieişi de acumulare de cunoştinţe Altminterimintea sa intră icircn letargie sau ajunge să fiepreocupată de chestiuni inutile sau chiarprimejdioase Icircnvăţatul pe de rost al unorversuri la romacircnă la limbi străine sau chiarla latină folosirea uneori a mnemotehniciireţinerea succesiunii cronologice a ereloristorice şi a curentelor culturale etc aveaurostul lor profund Un tacircnăr cercetător ca săpoată inova icircntr-un domeniu trebuie săaibă o zestre de cunoştinţe icircn propriul capcare e cel mai bun computer din lume A nesprijini doar pe bazele de date a căuta veş-nic pe Google sau icircn alte locuri este ca şicum am fi infirmi Fireşte nu trebuie să neoprim la memorare dar adesea noi facemicircn şcolile noastre chiar asta Şi mai facemceva nici nu memorăm şi nici nu cultivămimaginaţia şi creativitatea Atunci de undesă iasă creaţii valoroase invenţii inovaţiietc Formula potrivită ar fi iarăşi un echili-bru icircntre memorare şi imaginaţie dar echi-librul este foarte greu de atins Sunt mai fas-cinante extremele care nu conduc mereuspre alte extreme şi pacircnă la urmă sprenimic bun

Care este din punctul dumneavoastră devedere profilul cultural al RomacircnieiEste greu de spus icircn cacircteva cuvinte

Dintr-un punct de vedere romacircnii sunt unpopor paradoxal prin originea romană prinnume prin limba romanică şi prin forma decreştinare sunt occidentali adică se revendi-că dinspre civilizaţia şi cultura de succes dinlumea de azi pe cacircnd prin religie (confesiu-ne) prin ritul bisericesc prin limba bisericiiculturii şi cancelariei medievale prin alfabe-tul chirilic (folosit pacircnă nu demult) prinanumite aspecte de mentalitate balcanicăetc sunt mai aproape de lumea Răsărituluieuropean Acest lucru nu ar trebui să fieneapărat un handicap ci ar putea fi un mareavantaj fiindcă romacircnii ar fi icircn postura depunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale continentului nostru Din păcate nu ştiusă fie o astfel de punte o astfel de sintezăAstfel sub aspect cultural Romacircnia este oţară latină legată de civilizaţiile meditera-

neene o ţară care a traversat toate marilecurente culturale ale Europei de la EvulMediu şi Renaştere pacircnă la romantismpozitivism simbolism etc dar cu mari deca-laje şi cu mari complexe Pacircnă la icircnceputulepocii moderne romacircnii au mizat (mai multdin cauza geografiei decacirct din cauza istoriei)pe civilizaţia bizantino-slavă care le-a mar-cat profund destinul iar acest lucru se vedepacircnă azi Numai că această civilizaţie ndash icircnspecial după căderea Constantinopoluluisub musulmani icircn 1453 ndash a intrat icircn declin şinu a mai putut concura cu civilizaţia concu-renţială individualistă şi eficientă aOccidentului Aceasta din urmă a icircnvins nudoar icircn Europa ci şi icircn lume iar noi am fostsecole la racircnd pe picior greşit Cacircnd ne-amdat seama am luat măsuri de sincronizarecu Occidentul dar era tacircrziu handicapul eradestul de mare nu doar icircn raport cu marileputeri apusene ci şi cu vecinii poloneziunguri cehi slovaci croaţi sloveni carefuseseră de la icircnceput (deşi puţin excentricişi ei sub aspect geografic) prin forţa desti-nului pe calea cea bună Ceea ce v-am spusaici ca istoric nu justifică icircnsă icircn totalitatemarile noastre icircntacircrzieri sincopele noastreletargia visarea delăsarea hellip

Sunteţi profesor de-o viaţă Este respectatăaşa cum se cuvine această meserie icircn ţaranoastrăMeseria de profesor nu a fost niciodată o

mare fericire pentru toţi Grecii antici aveauo zicere edificatoare icircn acest sens bdquoPe cei pecare i-au uracirct zeii i-au făcut profesorirdquoDascălii au fost cam chinuiţi şi dispreţuiţi icircntoate societăţile şi icircn orice caz prost plătiţiLiderii politici icircn general s-au uitat de susla profesori fie din complexe de inferioritatebine camuflate fie din dispreţ sincer pentruo muncă pe care nu o icircnţelegeau şi care nuproducea nimic măsurabil şi nici obiecte pal-pabile Natural icircn epoca de prosperitate aştiinţei cacircnd marile invenţii icircşi dădeaumăsura valorii mulţi dintre profesori audobacircndit statute şi roluri impresionante Eucred icircnsă că nu este bdquoalta mai de folos zăba-vărdquo pe lumea asta ndash cum ar fi spus cronicarulndash decacirct a-i icircnvăţa pe alţii pe copii şi pe tinerimai ales De altminteri Cicero spune că nici

28

Ion Aurel Pop

nu există lucru mai bun pentru societate defăcut decacirct educarea tinerilor Profesorulbun nu predă ci oficiază de la catedră ştiindsă fie şi erudit şi familiar şi savant şi părin-te şi confident icircn acelaşi timp El nu face omeserie oarecare ci icircndeplineşte o misiuneicircncredinţată de comunitate iar de seriozita-tea misiunii sale depinde tot viitorul aceleicomunităţi Medicii şi profesorii vindecă şiicircntreţin corpurile şi minţile noastre făcacircn-du-ne să fim şi să rămacircnem oameni Dacăsocietatea noastră i-ar fi preţuit pe dascălicum se cuvine măcar icircn ultima sută de aniam fi putut fi la nivelul unor ţări respectabiledin Uniunea Europeană Aşa ne lamentămşi căutăm soluţii exotice ignoracircndu-le pecele simple şi la icircndemacircnă Altminteri ţaraasta a noastră a avut mari dascăli şi chiarapostoli şi icircnvăţători ai neamului care ne-ausalvat icircn momentele de cumpănă sădindu-ne icircncrederea necesară ca să ducem naţiuneamai departe

Ce salariu ar trebui să aibă un profesor pen-tru a putea trăi decentPentru un trai decent dascălul nu are

nevoie numai de bani ci şi de confort spiri-tual are nevoie de o icircmbinare sau de o sim-bioză icircntre condiţiile materiale şi statutul icircnsocietate icircntre bunăstare şi respectul comu-nităţii Un dascăl nu are de ce să fie umilfiindcă umilinţa predispune la compromi-suri iar compromisurile diminuează statu-tul coboară omul şi meseria Noi cam astaam făcut icircn ultimii ani l-am ajutat pe dascălsă fie modest şi umil să cedeze ispitelor săcaute venituri băneşti cu orice preţ ca sătrăiască Mai mult pe mulţi dascăli tineri şibuni pregătiţi bine pe banii noştri i-amalungat pe alte meridiane ca să aducă bine-le altor societăţi

Ce repercusiuni vor avea valurile de migraţiiasupra culturii europeneMigraţia aceasta europeană nu este o

surpriză pentru istoricii de meserie careştiu bine că de cel puţin două milenii miş-carea populaţiei este dinspre est şi sud-estspre vest Valurile de emigranţi au provocaticircntotdeauna probleme pentru că sunt greude gestionat şi pentru că societatea nu este

niciodată pregătită să le facă faţă Emigraţiaindividuală sau sub forma grupurilor micieste suportabilă fiindcă subiecţii de carevorbim se icircncadrează destul de uşor icircncomunităţile primitoare şi sfacircrşesc prin a fiasimilaţi Dacă icircnsă grupurile de nou- veniţisunt mari şi dese atunci se produce unfenomen icircngrijorător şi primejdios pentrustabilitatea lumii care primeşte emigranţiitind să trăiască exclusiv după propriilecutume şi chiar să le impună grupului-gazdă care icircncepe treptat să intre icircn disolu-ţie Din păcate acest proces periculos esteicircnsoţit de disfuncţionalităţi de conflicte deviolenţe şi tinde să distrugă anumite valoriconsacrate ale vechii populaţii icircnlocuindu-le cu cele ale nou-veniţilor Cred că icircn aceststadiu au ajuns anumite regiuni aleEuropei Fireşte că dacă acest proces avan-sează atunci se va modifica şi profilul cul-tural al vechiului continent Cultura euro-peană se bazează pe clasicismul greco-latinimitat reicircnviat şi dezvoltat de Renaştere şiicircn oarecare măsură de la Renaştere icircncoacepe de o parte şi pe creştinism (iudeo-creşti-nism) adaptat mereu şi modernizat de laReformă icircncoace mai ales icircn EuropaOccidentală pe de altă parte Aceste valori ndashcare au creat profilul cultural al Europei ndashsunt contestate azi icircn urma presiunilor noi-lor grupuri de populaţie educate icircn funcţiede alte coordonate

Riscă Romacircnia să fie icircnghiţă la racircndul ei deaceste mişcări de populaţiiNu cred că Romacircnia riscă o astfel de

disoluţie (cauzată de imigranţi) icircn viitorulimediat Romacircnia poate icircnsă intra uşor şisingură icircntr-o asemenea bdquoicircnghiţirerdquo prinobturarea valorilor care au stat la bazeleEuropei de către romacircnii icircnşişi de cătredecizia politică internă de către orientareagreşită a strategiilor educaţionale Vedemcu icircngrijorare că se icircntacircmplă deja acestlucru sub ochii noştri

Cre credeţi că sunt cauzele acestor dislocăride mase umane şi orientarea lor spreOccidentCauza principală sunt marile dezechili-

bre economice de pe planeta noastră deze-chilibre care nu au fost absente niciodată

29

Romacircnia icircncotro

dar care acum s-au accentuat sau dacă nuprin noile mijloace de difuzare icircn masă auajuns să fie cunoscute de mulţi şi să fie con-ştientizate de mulţi O altă cauză este politi-ca greşită a Occidentului faţă de ţările şipopoarele coloniale A fost un fel de provo-care a Occidentului faţă de grupuri mari deoameni obişnuite să trăiască icircn bdquolegeardquo lordupă racircnduielile şi ritmurile lor Noi amcrezut că reguli bune pe care le-am dobacircn-dit după milenii de civilizaţie de un anumitfel trebuie să fie la fel de bune pentrucomunităţi aflate pe alte trepte de dezvolta-re cu mentalităţi şi idealuri foarte diferitede ale noastre I-am provocat şi i-am lăsatapoi la jumătatea drumului Le-am arătat şile-am dat o vreme peştii ndash ca să folosesc oparabolă ndash dar nu i-am icircnvăţat cum să pes-cuiască temeinic Acum ei vin să-şi iabdquopeştiirdquo aşa cum ştiu singuri hellip

Ce părere aveţi despre aşa numita politicăcorectă a Europei Este această idee de tole-ranţă şi de falsă egalitate o strategie potrivităcacircnd vine vorba despre icircntacirclnirea a două civi-lizaţii total diferite (Vest-Est)Vedeţi chestiunea bdquociocnirii civilizaţii-

lorrdquo (ca sa-l pastişez pe conservatorulSamuel Huntington) este delicată şi atuncicacircnd vorbim de Europa de cea din vest şide cea din est darmite cacircnd ne referim laEuropa icircn ansamblu şi Orientul Apropiat şiMijlociu Lăsăm deoparte aici problemeleAfricii profunde şi ale Asiei Noi europeniioccidentali şi centrali ca şi americanii dinSUA am icircnvăţat să fim bdquogeneroşirdquo după ceam bdquosuptrdquo din plin ceea ce ne-a convenit dinlume Nu vorbesc aici de noi romacircnii civorbesc icircn ansamblu de bdquoclubul selectrdquo ndashajuns deja icircn criză şi numit UE ndash icircn care amintrat icircntr-un tacircrziu şi noi

Eu am trăit o scenă halucinantă icircnStatele Unite la icircnceputul anilor 1990 cacircnderam proaspăt visiting professor icircntr-o zi laUniversitate m-am dat poate cam ostenta-tiv la o parte ca să pătrundă prima icircnascensor o doamnă m-a privit lung şi mi-aspus să intru eu ca era racircndul meu şi că eanu era handicapată (pe-atunci termenulacesta icircncă nu era ofensiv) Ce icircnseamnăasta Că ceea ce numim bdquocorectitudine poli-

ticărdquo şi bdquodiscriminare pozitivărdquo ndash bdquorafina-menterdquo prin care noi vrem să ne distingemicircn lumea noastră ndash poate părea o chestiunestranie pentru alţii sau poate fi o realitateicircnţeleasă chiar pe dos Cu multiculturalis-mul este la fel dacă nu putem face ca civili-zaţiile să comunice sincer icircntre ele şi să-şiicircmpărtăşească reciproc valorile toată stră-dania este icircn van Or acceptarea celuilalt cutot ceea ce are el straniu pentru noi estedificilă

Putem spune că Europa se află icircn prezent icircnpragul unui război Ideologic religios teh-nologicSe poate spune şi aşa Ca istoric vă pot

spune că războaiele ca şi alte calamităţiumane şi naturale au lovit lumea dacă nuperiodic (icircn sens de cicluri cu termene pre-cise) atunci din timp icircn timp Lumea nu atrăit prin şi icircn războaie dar conflictelearmate (violente) au existat mereu Măicircndoiesc că am dobacircndit icircnţelepciunea de afi paşnici cu orice preţ Cacirctă vreme marigrupuri de oameni inclusiv icircn Europa vor-besc de război (fie el şi bdquosfacircntrdquo) şi preamă-resc un Dumnezeu care ar vrea să vadămoarte anumite fiinţe umane acest războine pacircndeşte la fiecare pas Las deopartepericolul tehnologicdigital care ne poatecopleşi oricacircnd din moment ce filmele pre-ferate şi premiate fac apologia violenţei iaroamenii icircşi pun viaţa icircn pericol ca să bdquovacircne-zerdquo creaturi virtuale

Ce icircnsemnătate are Brexit-ul icircn contextulUE organism din care face parte şiRomacircniaMarea Britanie nu a făcut niciodată

parte icircn mod organic din Europa niciicircnainte şi nici după crearea UE Mai sunticircncă englezi mai ales din generaţia maturăşi de vacircrsta a treia care cred că Dumnezeua creat Insulele Britanice ca să fie propria sagrădină aşezată pentru eternitate icircntr-obdquosplendidă izolarerdquo Mai sunt englezi carecred că dacă ţara lor a creat SUA CanadaAustralia Noua Zeelandă etc şiCommonwealth-ul ea este menită să aibă undestin de excepţie intangibil individualsituat pe o traiectorie veşnic crescătoare De

30

Ion Aurel Pop

aceea a face anumite sacrificii icircn numelegrupului (icircn cazul nostru UE) devine pen-tru unii de neacceptat şi de neicircnţeles Astanu icircnseamnă că marile puteri din UE s-aupurtat icircntotdeauna cu icircnţelepciune faţă deMarea Britanie Vinile sunt icircmpărţite

Este Romacircnia un stat vulnerabil dependentde alte state aşa cum am fost de-a lungulistorieiDa Romacircnia este icircncă un stat vulnerabil

fiindcă nu este şi nici nu va fi o mare putereNiciodată icircn istorie statele nu au fost egaleicircntre ele chiar şi atunci cacircnd această egalita-te era trecută icircn statute şi regulamente şiclamată icircn gura mare De aceea Romacircniaare nevoie de alianţe puternice de protecţiealături de state stabile şi sigure După cumse vede nici icircn NATO nu ne putem simţi pedeplin protejaţi mai ales pentru că demulte ori marile puteri fac icircnţelegeri pesteca petele celor mici apăracircndu-şi exclusiv pro -priile interese De altminteri se spune că icircnpolitică nu sunt prietenii ci numai interese

Din punct de vedere politic poziţia geografi-că ne avantajează icircn prezent sau dimpotrivăEste greu de spus Dacă istoria o fac

oamenii geografia (mai exact aşezarea geo-grafică) este un dat imuabil Poziţia noastrăicircntre Occident şi Orient ar putea deveni opunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale Europei dacă am avea oameni de statcapabili dar aşa ea este de multe ori o liniede separaţie pe care o calcă şi esticii şi vesti-cii icircncercacircnd să ne atragă cacircnd de o partecacircnd de alta Să ne amintim cum după AlDoilea Război Mondial am fost vărsaţi icircnzona de dominaţie comunistă cu voia celormari fără măcar să fim icircntrebaţi Azi liniade confruntare fiind icircn Ucraina suntem vul-nerabili icircn continuare şi putem deveni uşorndash dacă nu ducem o politică icircnţeleaptă ndash bdquovic-time colateralerdquo

Războiul din Ucraina foarte aproape de noice s-a icircntacircmplat mai exact Rusia a ocupatDonbass-ul fără ca UE să intervină fermAvem motive de icircngrijorare Mai directspus credeţi că am fi icircn siguranţă (suntemstat membru NATO şi UE) sau nu icircn cazulunei agresiuni a Rusiei pe teritoriul

RomacircnieiRusia a devenit de la Petru cel Mare

icircncoace (de prin 1700) o mare putere şiindiferent de avatarurile prin care a trecutde-atunci aşa a rămas ndash o mare putere La1711 ţarul Petru I a venit pentru prima oarăicircn Moldova ca oaspete al lui DimitrieCantemir şi cel puţin icircn spirit nu a mai ple-cat La 1812 ruşii au luat efectiv jumătatedin Moldova şi au făcut din ea o provincie amarelui lor imperiu După 1991 Rusia apierdut fostele republici sovietice dar nu s-a resemnat L-am auzit pe AlexandrSoljeniţacircn proaspăt revenit icircn Rusia mamădin exil la icircnceputul anilor 1990 spunacircndcă soarta Rusiei Ucrainei şi Belarusiei estesă fie icircmpreună icircntr-un fel de panslavismrăsăritean charismatic Iar scriitorul figuraca un democrat antisovietic şi anticomu-nist Dar era convins de rolul de mare impe-riu mondial rezervat ţării sale Azi Rusia luiPutin recuperează treptat imperiul de odi-nioară iar ocuparea Crimeii şi intervenţia icircnUcraina fac parte din acest program strate-gic Sigur Crimeea nu a fost niciodată ucrai-neană dar nici rusească nu a fost decacirct dela finele secolului al XVIII-lea de subEcaterina cea Mare Icircnainte de asta Crimeeaa fost tătărească fiindcă acolo secole laracircnd s-a aflat Hanatul Hoardei de AurRusia nu uită niciodată şi nu renunţă la ceeace a fost odată rusesc sau sovietic şi prinurmare nici la jumătatea Moldovei dintrePrut şi Nistru Noi (Romacircnia de azi) icircn con-cepţie rusească facem parte din bdquostrăinăta-tea apropiatărdquo lor şi ar trebui să fim dacă nualiaţii lor fideli cel puţin neutri binevoitoriDe aceea soarta noastră este greaIntegrarea noastră icircn NATO ne dă naturaloarecare siguranţă da nu ne salvează deameninţări Mai ales că NATO nu mai esteceea ce a fost

Ce opinie aveţi despre atentatele care auicircnsacircngerat Europa Au romacircnii icircn ţara lormotive să se teamă de aceste ororiAtentatele care au icircnsacircngerat Europa şi

care o icircnsacircngerează aproape zilnic trebuiesă ne icircngrijoreze icircn chip foarte serios Şiromacircnii au de ce să se teamă ca parte a civi-lizaţiei creştine şi occidentale (pentru cei

31

Romacircnia icircncotro

care vin din Răsărit noi suntem cu toţiioccidentali) Cacirctă vreme se vorbeşte despreun bdquorăzboi sfacircntrdquo şi cacirctă vreme se strigăaproape de fiecare dată bdquoAllah este marerdquonoi bdquoghiauriirdquo (necredincioşii) suntempotenţiale victime Şi noi creştinii am pur-tat războiul nostru bdquosfacircntrdquo dar l-am camterminat icircn Evul Mediu de cacircteva sute deani Vedeţi azi romacircnii se află peste tot şichiar dacă ororile nu se petrec deocamdatăla noi ai noştri devin victime

Ce părere aveţi despre situaţia din Turcia şicum credeţi că poate ea influenţa viitorul UENATO implicit viitorul RomacircnieiTurcia cu cei circa 80 de milioane de

locuitori este o mare putere regională laconfluenţa dintre Asia şi Europa Islamis -mul fundamentalist turc a fost oprit eludatşi reformat prin politica lui Mustafa Kemaldupă Primul Război Mondial iar lumeaeuropeană a putut răsufla oarecum linişti-tă Dar după cum se vede secole icircntregi desedimentări tradiţionale musulmane nu sepot şterge cu buretele mai ales icircntr-o lumecare icircn ciuda unei evidente modernizărirămacircne atacirct de inegală şi atacirct de plină defalii Icircntre Turcia europeană şi cea a cacirctorvamari oraşe europenizată pe de o parte şiTurcia asiatică profundă rurală şi profundataşată tradiţiei pe de altă parte diferenţelerămacircn majore Azi s-a radicalizat aproapeicircntreaga lume islamică şi nici Turcia nu arămas icircn afara acestui proces Icircn acestmoment din cauza politicii oficiale a Turciei(dar şi din alte motive) viitorul NATO şi alUE stă sub semnul incertitudinii iar Romacirc -nia care nici nu a apucat să intre bine icircn celedouă organizaţii are de ce să fie icircngrijoratăErdogan se află acum icircn dialog amiabil cuPutin politica de securitate a NATO icircnMarea Neagră bate pasul pe loc aliatul nos-tru bulgar pare să facă cel puţin icircn partejocul marii puteri slave de la Răsărit iar noitrăim deocamdată cu hellip speranţa

Ce carte scrisă de profesorul Ioan Aurel Popicircl reprezintă cel mai bine pe omul Ioan AurelPop (cu un scurt argument)E greu de spus Cred totuşi că mă repre-

zintă ca om (nu ca specialist) bdquoIstoria ade-

vărul şi miturile Note de lecturărdquo scoasă icircndouă ediţii la Editura Enciclopedică Nueste o carte revoluţionară şi nici nu a avutun mare succes de librărie dar spunecumva (celor curioşi să ştie) părerea meadespre cercetarea şi reconstituirea trecutu-lui dar şi despre lumea de demult de-acumşi din viitor Nu este o carte de cercetareistorică fiindcă cercetarea istorică se faceprin studiul aprofundat al izvoarelor al sur-selor este o carte de opinii (acumulate icircntimp) despre rostul şi menirea istoricului eo carte polemică fiindcă răspunde uneiviziuni contrare (expuse de profesorulLucian Boia) care relativizează completcunoaşterea trecutului respinge din discur-sul istoric criteriul adevărului şi ndash fapt foar-te grav ndash pune icircntreaga istoriografie romacirc-nească de la cronicari pacircnă la marii istoriciai secolului al XX-lea sub semnul mituluimai ales sub semnul mitului naţionalist Oreu am fost crescut sub zodia raţionalismuluiaplicat riguros icircn cercetare Şcoala istoricăde la Cluj a pus şi pune icircncă (sper) accentulpe studiul riguros al izvoarelor icircn sensul căviaţa de demult nu poate fi reconstituităprin impresii ci după criterii precise bazatepe ştiinţele auxiliare (metodele) istoriei pecunoaşterea limbilor clasice şi a celormoderne pe ample acumulări succesivecontinue temeinice Am icircnvăţat de la mariidascăli că a studia istoria naţională este odatorie ştiinţifică dar şi civică icircn acelaşitimp că scrisul istoric este o operă de mareresponsabilitate că nu se poate face cerceta-rea trecutului fără dragoste de viaţă deviaţă de demult şi de ţară Istoria ca discursse face după reguli ştiinţifice dar nu dupăreguli ca cele din ştiinţele exacte şi incumbăo mare pasiune pentru om comunitatenaţiune omenire etc Toate acestea nu seexclud reciproc ci se completează intră icircnarmonie şi sintonie Cred sincer că nu poţiiubi respecta icircnţelege şi descrie lumea(omenirea) dacă nu-ţi cunoşti şi iubeştilocul naşterii tale patria icircn sens de spaţiude vieţuire al părinţilor bunicilor moşiloretc Prin urmare erudiţia şi sentimentul(pasiunea) trebuie să meargă macircnă icircn macircnăfiindcă suntem oameni iar oamenii recifără sentimente icircncetează să mai fie

32

Ion Aurel Pop

oameni Azi din păcate tot mai multeicircndemnuri din spaţiul public vor să deve-nim mecanisme roboţi instrumente digita-lizate uşor de manipulat ceea ce nu pot săaccept Istoria deopotrivă ca realitate trecu-tă şi ca discurs despre ceea ce fost esteviaţă iar viaţa trebuie cunoscută şi cercetatăcu mare respect cu demnitate dar şi cuomenie

Numiţi vă rog cacircţiva romacircni care conside-raţi că au influenţat decisiv soarta popo ruluinostru (cu un scurt argument la fiecare)Au fost cacircţiva fără doar şi poate Eu

cacircnd mă refer la romacircni vorbesc de ultimamie de ani (de prin secolele IX-X icircncoace)fiindcă anterior trăiau doar strămoşi airomacircnilor Sigur din aceşti strămoşi s-auformat romacircnii dar nu este corect să vor-bim icircn sens atemporal despre romacircni cumfac unii dintre protocronişti care punbdquoTăbliţele de la Tărtăriardquo (de exemplu) peseama bdquogeniului poporului nostrurdquo Cel maiimportant romacircn este chiar poporul romacircnca subiect colectiv făuritorul celei maiimportante creaţii spirituale romacircneşti dintoate timpurile limba romacircnă Ca fiinţeindividuale aş enumera cacircţiva principimedievali de la Mircea cel Bătracircn şi Ştefancel Mare pacircnă la Mihai Viteazul (icircn EvulMediu voinţa domnului schimba destinulţării şi al poporului) pe diaconul Coresi(care a tipărit romacircneşte) pe Bracircncoveanupe Cantemir (oameni ai epocii moderne) pecronicari pe Varlaam şi Dosoftei peInochentie Micu (cel care credea că bdquonu poţiicircnvia cu-adevărat decacirct din pămacircntulpatrieirdquo) pe icircnvăţaţii Şcolii Ardelene hellip De-aici icircncoace sunt prea mulţi ca să-i maipomenesc pe toţi Oricum influenţaţi depoliticienii mai recenţi nici nu ne dămseama cacirct de mult datorăm oamenilorimportanţi din trecutul mai icircndepărtat pecare-i uităm şi desconsiderăm prea adesea

Se mai citesc cărţile istorice icircn Romacircniadomnule Ioan Aurel PopNu prea Se citesc eventual articole din

bdquoMagazin istoricrdquo şi bdquoHistoriardquo (ceea ce estebine) ndash deşi cele două periodice promovea-ză concepţii diferite despre cunoaşterea tre-

cutului icircn fond pentru asta am luptat pen-tru pluralitatea opiniilor ndash sau cărţi-bombăprezentate ditirambic de către un aparat depropagandă bine pus la punct şi aflat icircnslujba anumitor edituri De aceea publiculcare mai citeşte istorie receptează icircn maremăsură cărţi de pseudo-istorie cărţi deistorie contrafactuală sau de eseuri frumosbdquoicircmpachetaterdquo şi care lasă impresia că bdquoaşase scrie istoriardquo Noi nu am avut din păcateo mişcare culturală ca-n Franţa de exempluunde marii istorici medievişti şi-au datmacircna ca să prezinte publicului larg o lumerevolută pe icircnţelesul tuturor dar nealteratăicircn esenţa sa Noi vorbim icircn presă despre unEv Mediu barbar şi ruşinos icircn care se prac-ticau discriminări se asupreau minorităţileşi nu se aplica discriminarea pozitivă icircncare nu era democraţie libertate egalitateetc Păi nici nu era nevoie de toate acesteadin moment ce lumea medievală se baza peierarhie supunere privilegiu onoare etc şia funcţionat foarte bine aşa vreme de o miede ani Se citeşte azi multă istorie contempo-rană mai ales politică recentă fără discer-nămacircnt şi de aceea se forţează mereu uşideschise mulţi crezacircnd că generaţia noastrăa descoperit universul rotunjimea pămacircn-tului şi oxigenul sau că Iulius Caesar şiShakespeare ndash de exemplu ndash erau tareicircnapoiaţi icircn lipsa laptopului hellip

Numărul revistelor culturale şi ştiinţifice sediminuează treptat Ce viitor au ele Suntsuficient susţinute de statCred că suntem pe panta apusului pagi-

nii tipărite icircn formă clasică De aproape şasesecole tiparul cu litere mobile ne-a definitdestinul şi pare că a obosit Eu icircncep săicircntacirclnesc tineri care nu au citit niciodatăintegral vreo carte de beletristică de cacirctevasute de pagini ndash mă refer la cartea tipărită ndashşi care au cultură generală Este o culturăgenerală cacircştigată de pe computer de peinternet e vorba de tineri care citesc de zorcărţi digitale de anumite profiluri Sunt şicacircteva reviste culturale şi de specialitatedigitale cu mulţi cititori Revistele culturaleşi ştiinţifice clasice icircn formă tipărită sunttot mai puţine şi tot mai puţin citite Icircn urmăcu trei decenii orice intelectual romacircn din

33

Romacircnia icircncotro

domeniul umanist citea cu sfinţenie bdquoRo -macircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLucea -fă rulrdquo bdquoTribunardquo bdquoSteauardquo bdquoConvorbiriliterarerdquo bdquoRamurirdquo bdquoAstrardquo bdquoVatrardquo şi altecacircteva reviste sau măcar pe unele dintreacestea cumpărate de la chioşc sau primiteprin abonament Azi acest obicei aproape adispărut Natural pe de altă parte revisteleculturale şi ştiinţifice ndash icircn orice formă ar fiele publicate ndash nu sunt suficient susţinutede către stat fiindcă statul nostru se ocupăde altceva nu de educaţie şi nici de lumeaintelectuală

Ce cartecărţi aveţi acum pe noptierăAcum recitesc bdquoMagicianulrdquo de John

Fowles după obiceiul cacircştigat demult cămăcar 100 de cărţi mari din literatura lumiimerită mereu reluate recitite pritocite

Numiţi trei mari trădători din istoriaRomacircniei Este trădarea o caracteristică apoporului nostruAm avut fireşte trădători deşi depinde

mult din ce perspectivă priveşti trădareaTotul este relativ de aceea nu voi numiniciunul Trădarea este etern umană şi uni-versală iar romacircnii nu au vreun talent spe-cial icircn această direcţie

Icircn afara Academiei Romacircne au apărut multeorganisme suspecte icircmpopoţonate cu numelede academie şi alimentate cu bani din bugetulcontribuabililor Ce părere aveţi despre aceas-tă situaţie reprobabilăCred că aceasta este o pecingine naţiona-

lă icircn acest moment şi mă ridic ferm de cacircteori am ocazia contra acestui fenomen Să neicircnţelegem toată lumea aceasta civilizatăeste plină de academii (icircn Italia sunt dacănu mă icircnşel vreo 12 academii numite bdquonaţio-nalerdquo) de societăţi savante de institute deasociaţii culturale şi ştiinţifice etc Dinmoment ce Academia Romacircnă nu a icircnregis-trat această marcă la OSIM au apărut şi lanoi felurite bdquoacademiirdquo alternative Nici astanu este neapărat de condamnat icircn condiţii-le date Nu este acesta cel mai mare rău Darnoi suntem singura ţară europeană care lefinanţăm de la buget pe toate prin deciziaaleşilor noştri din Parlament ceea ce este

strigător la cer Nici măcar dacă am fi ceamai prosperă ţară europeană nu s-ar justifi-ca această practică Astfel susţinem cu baniicontribuabilului romacircn fără niciun discer-nămacircnt Academia Romacircnă dar şi aşa-numitele AOŞ (bdquoAcademia Oamenilor deŞtiinţărdquo ca şi cum Academia Romacircnă ar fiformată din altfel de bdquooamenirdquo) bdquoAca -demia de Ştiinţe Tehnicerdquo bdquoAcademia deŞtiinţe Medicalerdquo bdquoAcademia de ŞtiinţeAgricole şi Silvicerdquo şi altele create mairecent sau pe cale de a fi create Nu trebuiesă avem nimic cu aceste asociaţii cu o con-diţie să se susţină singure aşa cum seicircntacircmplă peste tot icircn lumea asta Susţinerealor de la stat creează mai multe inconve-niente icircn plan financiar şi ştiinţific-culturalpe de o parte se risipesc şi puţinii bani alo-caţi ştiinţei cercetării recunoaşterii presti-giului pe de altă parte se submineazăvaloarea Academiei Romacircne care conformlegii este forul suprem de consacrare ştiin-ţifică icircn Romacircnia Aşa titlul de academician(acordat prin lege doar membrilor titulari aiAcademiei Romacircne) este uzurpat de feluritepersonaje (unele onorabile) prezente toatăziua la TV publicul larg nu ştie ce să maicreadă şi unde să găsească reala valoare iarbanul public alimentează indemnizaţiiinventate Cred că icircnfiinţarea acestor bdquoaca-demiirdquo finanţate de stat este rezultatul frus-trării unor parlamentari care nu s-au mulţu-

34

Ion Aurel Pop

mit cu doctoratele luate icircn forme discutabi-le ci care au dorit să fie academicieniNeputacircnd obţine acest titlu autentic auinventat instituţii paralele hellip

De ce credeţi că icircn aprilie la sărbătorirea a150 de ani de la icircnfiinţarea AcademieiRomacircne icircn discursurile oficiale nu s-a pome-nit nici măcar un cuvacircnt omagial icircn aminti-rea lui Alexandru Ioan Cuza omul de care s-a legat iniţial destinul acestei instituţii Sa fifost vorba de rea voinţă sau pur si simplu deignoranţăSe poate să fi fost şi una şi alta Vă măr-

turisesc că m-am gacircndit la acest lucruatunci Noi oamenii avem cum ştim bineo mulţime de defecte iar unul dintre eleeste fără icircndoială bdquopliereardquo prea accentuatădupă vremuri după mode după regimuriEste evident că bazele Societăţii Literare s-au pus sub Cuza care a gacircndit icircn termeniserioşi icircntreg edificiul nostru naţional Caistoric ştiu că tot programul de dezvoltare aRomacircniei moderne a fost gacircndit la 1848-1849 şi pus icircn pagină de paşoptişti icircn docu-mentele elaborate sau prezentate la Iaşi laBlaj la Izlaz la Braşov la Lugoj la Cernăuţietc Icircntre revoluţionari o figură marcantă afost şi Alexandru Ioan Cuza Icircnfăptuireaacestui program a rămas icircnsă o sarcină a vii-torului adică a perioadei 1849-1918 Aşicircndrăzni icircnsă să spun că aproape jumătatedin acest mare efort de modernizare - icircnciuda impresiei de bdquoforme fără fondrdquo teore-tizate de Titu Maiorescu - s-a concretizatprin reformele lui Alexandru Ioan Cuzaicircnfăptuite icircntre 1859 şi 1866 Sunt de faptşapte ani şi nici aceştia icircntregi pentru căgrija lui Cuza icircntre 1859 şi 1862 a fost obţi-nerea recunoaşterii dublei alegeri (pe de oparte) şi desăvacircrşirea unirii icircn plan institu-ţional (pe de altă parte) Anul 1866 iese şi eldin discuţie fiindcă la icircnceputul lui dom-nul unirii a fost obligat să abdice Aşa cămarile sale reforme care au modernizatRomacircnia s-au făcut icircn anii 1863-1865 adicăicircn trei ani secularizarea reforma agrarăreforma şcolară crearea primelor universi-tăţi moderne reforma justiţiei reformaadministrativă etc Tot sub Cuza s-a lucratşi la noua constituţie prima constituţie

modernă adevărată adoptată icircn 1866 Noiazi din dorinţa de a restitui monarhiei deHohenzollern ceea ce comuniştii i-au răpitpe nedrept icirci recunoaştem merite maimulte decacirct a avut Pe vremea comunismu-lui eram aproape cu toţii ascultători faţă deregim iar azi cacircnd s-a dat liber la criticădemonizăm comunismul icircn ansamblu ca şicum atunci nu ar fi trăit oameni culţi niciconştienţi şi nici responsabili Dacă icircl lău-dăm pe regele Mihai trebuie neapărat să-lveştejim pe mareşalul Antonescu şi inversDacă suntem adepţii globalismului sau alUE credem că nu dă bine să fim şi patrioţisă ne iubim locul de naştere etc Cu altecuvinte procedăm prin excludere atuncicacircnd ar fi natural să gacircndim lumea princoexistenţă prin complementaritate şiarmonie Dar dacă vrem să fim corecţiatunci se cuvine să rostim răspicat bazeleAcademiei Romacircne s-au pus sub principeleAlexandru Ioan I prima şedinţă a icircnaltuluifor s-a putut icircntruni abia sub principeleCarol I cea mai grea şi mai rapidă etapă demodernizare a ţării s-a icircnfăptuit de cătreregimul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) iar următoarea - solidă şi temeinică -sub regimul principelui (1866-1881) şi rege-lui (1881-1914) Carol I A-l contrapune peCarol I lui Alexandru Ioan Cuza este o eroa-re copilărească Poporul romacircn i-a preţuitpe amacircndoi şi i-a aşezat pe locurile care li secuvin icircn Panteonul Naţional

Care este icircn opinie lui Ioan Aurel Pop celmai mare istoric romacircnCel mai mare istoric romacircn este evident

Nicolae Iorga Mai sunt cacircţiva foarte maride valoare europeană chiar dar Iorga esteunic irepetabil extraordinar A scris ndash ine-gal fireşte ndash mai mult decacirct ar putea citi unom normal icircntr-o viaţă dacă s-ar ocupanumai de citit hellip

Ce este istoria stimate domnIstoria este pentru mine viaţă viaţă

deplină Noi o calificăm drept trecut şiuităm că pentru cei care au trăit acest tre-cut era viaţă prezentă şi reală Eroareanoastră ca oameni ai prezentului este căsocotim clipa noastră drept eternă şi că

35

Romacircnia icircncotro

numim cu dispreţ viaţa de odinioară lumemoartă

Ce pasiuni are Ioan Aurel Pop icircn afara acti-vităţii profesionaleMulte dar nu prea uşor de icircmplinit din

lipsa timpului Fugit irreparabile tempus Icircmiplace să citesc poezie şi proză icircngrijescplante văd filme ascult muzică bună detoate felurile

Ce amintiri dragi păstraţi din copilăriePăstrez icircn suflet oameni şi locuri care mi-

au marcat viaţa Mai icircntacirci pe bunica pe liniepaternă văduvă de război de la vacircrsta de 35de ani rămasă mereu nerecăsătorită ca să-lpoată jeli pe bunicul (pacircnă la moarte a pur-tat doliu) şi ca să-l crească cum a vrut ea petata apoi pe părinţi pe dascăli pe prieteniPăstrez amintirea unui Braşov ca un tăracircmde poveste cu Tacircmpa cu Dealul Melcilorsau cu Turnul Alb şi cu Turnul Negru cuBastionul Ţesătorilor şi cu BisericaBartolomeu Mai tacircrziu am descoperitŞcheii cu Biserica Sfacircntul Nicolae cu LiceulbdquoAndrei Şagunardquo spre care mă uitam cumare respect şi cu admiraţie nedisimulatăDiriginta mea din şcoala generală DoamnaProfesoară Margareta Florea ndash icircncă icircn viaţăla peste nouăzeci de ani ndash ne vorbea cuadmiraţie despre forţa matematicii dar şidespre literatură Avea mereu asupra sa cacircteo foaie volantă pe care rezolva cacircte o pro-blemă deşi pe versoul foii putea foarte binesă scrie cacircte o poezie Pacircnă de curacircnd icirciscriam felicitări de Crăciun icircn versuri şi icircmirăspundea tot aşa hellip Apoi la 14 ani amintrat la bdquoŞagunardquo ndash ceea ce era o perfor-manţă ndash şi am ajuns icircn clasa ProfesoruluiIon Topolog-Popescu romancier cunoscutla Braşov care m-a icircnvăţat ce este literaturaşi de ce este nevoie de disciplinele umanis-tehellip Pe atunci trimiteam probleme rezolva-te la Gazeta de Matematică dar m-am lecuiticircn curacircnd hellip

Sunteţi un om religios stimate domnCred icircn Dumnezeu dar consider că cre-

dinţa este un lucru strict personal şi nu vor-besc despre asta Alta este chestiunea legatăde biserică şi de istoria bisericii despre care

icircmi place să vorbesc ore icircn şir şi să scriu cupasiune

Icircn numele islamismului mor astăzi oameninevinovaţi Ce este pacircnă la urmă religia S-a perimat atacirct de mult funcţia ei spiritualăicircncacirct a rămas doar un instrumentpretextpentru conflicte dure icircntre oameni cu menta-lităţi culturi şi educaţii diferiteNici religiile ca toate lucrurile de pe

lumea asta trecătoare nu sunt imuabileCredinţa ar trebuie să fie una şi nedespărţi-tă una şi aceeaşi dar şi credinţa ndash cum sevede ndash icircmbracă formele cele mai variatePacircnă la urmă icircnţeleg şi acest lucru şi icircl potşi argumenta dar ceea ce nu pot icircnţelegeeste intoleranţa faţă de credinţa altuia urafaţă de felul de a fi al altuia Am fost icircnvăţatde mic că este loc sub soare pentru oricine şică respectul pentru alteritate este o mărturiede omenie Necazul este că mulţi dintreaceia care trăiesc intens spiritualitatea caresunt credincioşi sinceri se lasă amăgiţi defalsele predici de icircnvăţături extreme icircncacirctdobacircndesc gustul conflictelor Şi icircn numelecredinţei (şi al bisericii) de-a lungul milenii-lor de istorie cunoscută s-au purtat războa-ie şi s-au comis crime La fel s-a icircntacircmplat icircnnumele dragostei (Războiul Troian) icircnnumele familiei (Războiul celor DouăRoze) al democraţiei al libertăţii al naţiu-nii etc Aceasta nu trebuie să ne facă sădemonizăm credinţa biserica iubireanaţiunea etc pentru că am comite o gravăconfuzie de planuri

Cacircnd vine vorba de stămoşi ndash pe cine ar tre-bui să pună romacircnul la loc de cinste Pe dacisau pe romani Sau şi pe daci şi pe romanişi pe slaviChestiunea cu strămoşii icircndepărtaţi ţine

mai mult de educaţie decacirct de realitateCine ar putea spune azi icircn ce proporţie sun-tem noi romacircnii daci romani slavi orialtceva Iar ideea aceasta că avem bdquosacircngerdquodacic roman slav sau cuman este nerele-vantă şi chiar periculoasă Specificul etnicsau naţional nu-l dau bdquosacircngelerdquo sau eredita-tea ci educaţia icircntr-un anumit mediu Dacămacircine iau un copil de romacircni abia născut şi-l mut icircn Suedia şi-l cresc acolo printre sue-dezi icircn şcoli suedeze obţin din el la 18 ani

36

Ion Aurel Pop

cel mai bun cetăţean suedez cu cele maiferme convingeri suedeze Totuşi anumitelucruri legate de etnicitate sunt sigure sauaproape sigure inclusiv icircn cazul romacircnilorDe exemplu faptul că romacircnii sunt azi sin-gurii moştenitori ai romanităţii orientale şică vorbesc o limbă romanică arată fărănicio icircndoială forţa latinităţii noastre faptulcă odată demult limba latină a dominataici asupra altor limbi Dincolo de orice con-siderente privind istoria limbii romacircne icircnviaţa cotidiană circa 80 din cuvintele pecare le folosim sunt de origine latină (moş-tenite din latina veche sau preluate ulteriordin alte limbi) cam 15 sunt slave iar res-tul sunt turcice traco-dacice maghiare etcSigur asta nu icircnseamnă că proporţia etnii-lor din care s-au format romacircnii este exact lafel dar această structură a vocabularului(lăsacircnd la o parte sistemul nostru gramati-cal latin) oferă anumite indicii şi asupra ori-ginii noastre etnice Interesant este faptul cădacă analizăm textele vechi romacircneşti dinepoca modernă timpurie (secolele XVI-XVII) proporţia cuvintelor de origine latinăeste aproape la fel de mare ceea ce spulberăteoria tendenţioasă a bdquorelatinizăriirdquo tacircrzii aRomacircnei Ştiu că unora le este foarte dragămoştenirea noastră dacică (tracică) ndash deşimi-e greu să icircnţeleg de ce ndash dar din păcatepentru aceştia nu avem deloc argumentesolide ca s-o putem susţine Ştim doar călimba dacilor era indo-europeană şi făceaparte din grupul satem diferit de grupul dincare făcea parte latina Dar nu ni s-a păstratniciun text icircn această limbă ci doar cuvintedisparate Poetul Ovidiu după vreo şaseani de şedere la Tomis printre greci şi bar-bari a icircnvăţat greu limba geţilor scriind şi obdquocărţulierdquo cu versuri icircn pomenita limbăscriere care s-a pierdut

Ce mai icircnseamnă astăzi să fii patriot cacircndmajoritatea politicienilor noştri (cu excepţiacelor care alunecă icircntr-un naţionalism agre-siv) se declară europeni Ne-am pierdutpatriotismul pur indispensabil unei naţiuniDa este o gravă confuzie de planuri şi icircn

chestiunile legate de patriotism şi de dra-gostea de ţară Tinerii nu mai ştiu ce să crea-dă fiindcă sistemul romacircnesc de instrucţiu-

ne şi de educaţie se află icircn derivă de deceniibune şi nimeni dintre cei cu putere de deci-zie nu pare preocupat de redresarea luiPoliticienii se declară europeni icircn lipsă dealtceva dar mai ales de convingeri fermede cunoştinţe de cultură generală şi de cul-tură romacircnească de idealuri de viaţă deproiecte pentru generaţiile viitoare Ca să fiipatriot autentic trebuie să-ţi cunoşti bineţara şi să ajungi astfel s-o preţuieşti Mulţipoliticieni romacircni confundă instituţiileromacircneşti care le taxează ignoranţa şi care-ichiar pedepsesc pentru incompetenţă pen-tru acte antisociale pentru hoţii de tot felulcu ţara şi icircn loc să se icircndrepte icircn urma gre-şelilor lor ajung să-şi urască ţara Dacă nuicircţi iubeşti icircn mod organic şi necondiţionatpatria nu ai cum să le explici tinerilor ceeste patria nu ai cum să fii sincer cu aceştiicircnvăţăcei iar ei simt uşor falsulPatriotismul a fost o vreme confiscat deanumite grupări naţionaliste şi pervertitdar timpul acestor partide şi persoane a tre-cut (cel puţin icircn acest moment nu avem icircnRomacircnia un partid naţionalist de forţă) şitotuşi cei mai mulţi intelectuali se feresc săvorbească despre ţară despre patrie desprespecificul naţional despre valorile noastreCred că Seneca spunea icircn urmă cu douămilenii că el nu-şi iubea ţara fiindcă eramare ci fiindcă era a lui Dacă nu iubim sin-cer ţara asta cu toate ale sale cu doruri cupatimi şi cu uri cu doine şi cu strigături cublesteme şi bdquocodri verzi de bradrdquo nu avemcum să iubim Europa sau omenirea fiindcăbdquopicurii cu strop de strop fac al mărilorpotoprdquo (ca să-l citez pe uitatul şi bdquofacilulrdquoCoşbuc care ştia atacircta cultură germană şifilozofie indică) Din micile şi multele iubirise naşte iubirea cea mare hellip Iar ţara astamerită iubire necondiţionată fiindcă releledin ea nu i se datorează ci ni se datoreazănouă nevrednici cacircrtitori mici la suflet şimari la pretenţii

Ce părere aveţi despre Uniunea Euro peanăVa rezista ca organism politicNu cred decacirct dacă proiectul său ndash bun

icircn principiu dar greşit icircn detalii ndash se varelua şi reface de la capăt pe baze noi maipotrivite Mai mult nu pot spune fiindcă nusunt viitorolog iar istoricii icircn ciuda unei

37

Romacircnia icircncotro

38

Ion Aurel Pop

prejudecăţi răspacircndite nu pot prevedea vii-torul Pot icircnsă ceva important şi adeseaignorat de contemporani pot icircnţelege şigestiona mai bine prezentul tocmai pentrucă au experienţa vieţii trecute iar aceastăviaţă trecută ndash cum vă spuneam ndash a fost pre-zentă pentru cei care au trăit-o atunci cacircndau trăit-o

Au ştiut romacircnii să-şi folosească libertateadupă 1989 sau sunt icircn derivă şi acumNu au prea ştiut decacirct parţial pe felii

Libertatea de care vorbiţi ne-a dat nouăromacircnilor un fel de vertij ne-a copleşit cuademenirea ei cu fascinaţia ei după deceniide control de partid şi de stat asupra tuturormişcărilor noastre Au venit oameni icircnţe-lepţi din Vest sau din icircnchisori ndash romacircni caşi noi ndash ca să ne spună pe romacircneşte ce estelibertatea şi nu i-am icircnţeles sau cacircnd i-amicircnţeles a fost prea tacircrziu Au fost şi alţii carene-au dezorientat cu dezinformările lor şi afost aproape imposibil să alegem gracircul deneghină Nici acum nu ne-am revenit şi nuavem clasă politică nu avem instituţii credi-bile ba mai mult vedem că şi Europa şilumea sunt icircn derivă ceea ce ne tulbură şimai mult făcacircndu-ne să nu mai distingemvalorile de nonvalori şi nici să preţuim şi săconstruim ceas de ceas libertatea autentică

Este democraţia o sintagmă utopicăNu democraţia are valoarea ei icircntr-o

lume de criză a valorilor dar anumiţi lideris-au apucat să compromită democraţia ceeace nu este greu Orice lucru bun ndash dacă nueste păstrat cu grijă ndash se degradează IcircncăPolybios dacă nu mă icircnşel scria acum maibine de două milenii că democraţia poatedegenera icircn anarhie monarhia icircn tiranie şiaşa mai departe Regimurile politice buneau adesea pandante rele şi trebuie pătrate cabdquobibelourile de porţelanrdquo fiindcă altminteriau bdquoexistenţa efemerărdquo (ca să-l parafrazezpe Ion Minulescu) Şi iubirea rău aplicată şigestionată poate ucide fiinţa adorată Eucred că societăţile statornice şi bine consti-tuite au mecanismele şi forţele interne nece-sare pentru a feri democraţia de abuzuri deinstrumentalizări de demagogie de popu-lism Noi nu suntem icircnsă din păcate o ast-fel de societate

Ce icircnseamnă stimate domn adevărul

Adevărul este greu de definit S-au stră-duit generaţii icircntregi de filosofi şi multeşcoli filosofice s-o facă şi nu au dat decacirctsoluţii parţiale fiindcă noi oamenii nuputem ajunge decacirct la soluţii parţiale Mi-arfi mai uşor să definesc adevărul istoric pecare trebuie să-l caute fiecare cercetător altrecutului Cel care are bdquomeseria de istoricrdquo(cum a spus Marc Bloch) este obligat săcaute şi să descopere adevărul adică săreconstituie lumile de odinioară bdquoaşa cumau fostrdquo (după expresia lui Leopold vonRanke) Fireşte nu va reuşi niciodată pedeplin fiindcă ceea ce a fost nu se maiicircntoarce (timpul este ireversibil) dar cu atacircte mai fascinantă căutarea Icircn vreme ce arti-ştii fac lumi uzacircnd de talent şi de imagina-ţie istoricii re-fac lumi folosindu-se deizvoare şi urmărind criteriul adevăruluiTotuşi e bine ca şi istoricii să fie puţinartişti altminteri tot discursul lor rămacircnesec fără sevă nu ajunge la sufletele oameni-lor Reconstituirea lumilor trecute se facepentru oameni şi reprezintă toată experien-ţa de viaţă a societăţii

Revenind icircnsă la adevăr icircn general tre-buie să constatăm că gradul de abstractizareeste mult mai mare După părerea mea ade-vărul este adecvarea cea mai apropiată din-tre realitate şi reflectarea acestei realităţi icircnmintea noastră Atunci cacircnd diferenţa din-tre realitate şi reflectarea sa este mică neapropiem de adevăr Dacă mă icircntrebaţi deadevărul absolut atunci vă spun sigur cănumai Dumnezeu icircl deţine şi nu ni-l revelănouă umililor săi robi Dacă ar face-o icircnsăam icircnceta să mai fim oameni hellip Adevărulca şi dreptatea este foarte important pelumea asta imperfectă dar nici adevărul şinici dreptatea nu au niciun rost fără bunăta-te Ajung să fie concepte seci icircntr-o lumegoală şi obosită Şi vă spune asta un om carea icircncercat să educe multe promoţii de elevişi studenţi şi care se bucură icircncă precum uncopil atunci cacircnd vreunul din foştii icircnvăţă-cei ndash acum om icircn toată firea ndash icirci spune pestradă bdquoVă salut domrsquo profesor Mi-aţi fostdascălrdquo

39

Fragmentecritice

Dumitru MICU

Un panoramic al presei romacircneşti

Dumitru MICU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescu e-mail instcalinescuyahoocom

Articolul de faţă evaluează contribuţiile istoricului literar clujan Mircea Popa icircn domeniul istorieipresei cu precădere a celei din Transilvania Istoria presei literare romacircneşti din Transilvaniade la icircnceputuri pacircnă icircn 1918 (icircn colaborare cu Valentin Taşcu 1980) Presa şi ideea naţională(2002) Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi (2011) Textul se concentrează asupraultimei apariţii vizacircnd bdquopresa de ieri şi de azirdquo icircn care sunt prezentate exhaustiv 19 periodicemajoritatea covacircrşitoare din Ardeal printre publicaţiile cercetate aflacircndu-se bdquoTribunardquobdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo bdquoTribunardquo (Arad) bdquoGazeta de la Turdardquo dar şibdquoConvorbiri literarerdquo şi bdquoViaţa romacircneascărdquo acestea din urmă abordate din perspectivă tran-silvanăIcircn ampla desfăşurare de istorie jurnalistică sunt identificate marile teme ale publicisticii transil-vane Acestea au legătură cu ideea naţională şi voinţa de emancipare a romacircnilor privesc concep-ţia li de rilor de conştiinţă romacircni (intelectuali de prestigiu scriitori ziarişti de frunte) care au ple-dat pentru icircnţelegere şi convieţuire armonioasă dar şi efectele manipulative ale unor publicaţii(rdquoPa triardquo din Budapesta1871ndash1972) icircncercate de cercuri guvernamentale maghiare asupraromacircni lor ar deleni O altă axă de orientări are icircn vedere combaterea exagerărilor cu privire la per-vertirea prin pu rificare a limbii contribuţia presei icircn ceea ce priveşte unificarea şi formarea lim-bii literare (şi a literaturii) participarea la acest fenomen a celor mai prestigioşi dintre scriitoriituturor bdquoprovinciilorrdquo istoricePanoramic jurnalistic icircnmagazinează o cantitate enormă de informaţie şi posedă meritul de pre-zenta interes atacirct pentru istorici pentru filologi cacirct şi pentru publicul larg Icircb ea străbate ca unfir roşu formularea lui Ion Breazu bdquoPresa Transilvaniei a fost timp de un veac laboratorul uriaşal conştiinţei naţionalerdquoCuvinte-cheie Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

This article evaluates the contributions of the literary historian of Cluj Mircea Popa in the fieldof media history especially of the Transylvanian media History of the Romanian Literary Mediain Transylvania from the beginnings till 1918 (in cooperation with Valentin Taşcu 1980) TheMedia and National Idea (2002) Journalistic Panorama The Media of Yesterday and of Today(2011) The text is focused on the last issue envisaging the bdquomedia of yesterday and of todayrdquo inwhich 19 periodical papers are presented exhaustively most of them from Ardeal the studiedpublications including bdquoTribunardquo (Arad) (bdquoTribunerdquo) bdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo(bdquoTransylvania Gazetterdquo) but also bdquoConvorbiri literarerdquo (bdquoLiterary Conversationsrdquo) andbdquoViaţa romacircneascărdquo (bdquoRomanian Liferdquo) the latter being approached from Transylvanian per-spective In the ample development of journalistic history the author identifies the great themes ofTransylvanian publications These are related to the national idea and the Romaniansrsquo will of

Abstract

40

Dumitru Micu

Icircn prodigioasa lui activitate de istoricliterar Mircea Popa acordă un constant inte-res presei Celei literare icircn special dar şicelei de orice alt caracter sau de oricacirct delargă cuprindere Trei dintre cele 19 volumepublicate pacircnă acum (Istoria presei literareromacircneşti din Transilvania de la icircnceputuripacircnă icircn 1918 icircn colaborare cu ValentinTaşcu 1980 Presa şi ideea naţională 2002Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi2011) sunt consacrate istoriei presei cu pre-cădere istoriei prese ardelene

Icircn ultima dintre aceste cărţi 12 din cele19 periodice prezentate exhaustiv au apăruticircn Ardeal Faptul e specificat chiar icircn titluri-le articolelor dedicate unora dintre ele ca dealtfel şi ale cacirctorva dintre cele incluse icircn pre-zentări colective bdquoTribunardquo sibiană Rilul cul-tural al revistei bdquoTransilvaniardquo bdquoGazetaTransil vanieirdquo bdquoTribunardquo de la Arad Momentedin trecutul presei sălăjene romacircneşti Aspecteale presei culturale maramureşene Presa dinValea Jiului Traseu revuistic alba-iulianTradiţii ale presei romacircneşti din Cluj-NapocaPeisaj revuistic bihorean bdquoGazeta de la Turdardquoetc Cacircteva dintre publicaţiile apărute icircnafara Ardealului şi chiar a Romacircniei suntabordate din perspectivă ardeleanăbdquoConvorbiri literarerdquo şi Transilvania Mişcarealiterară din Transilvania şi bdquoViaţa romacircneascărdquoPatria din Budapesta (1871-1972) e denunţa-tă ca bdquoprodus al manipulăriirdquo icircncercate decercuri guvernamentale maghiare asupraromacircnilor ardeleni Descrierea gazetei stu-denţeşti pariziene Romacircnul (1917-1918)include relatări privind participarea aceste-

ia la lupta poporului romacircn pentru icircnfăp-tuirea idealului său naţional

Incursiuni icircn presa ardeleană MirceaPopa operase din motive obiective şi icircnain-te de apariţia lucrărilor citate icircntrucacirct volu-mele sale precedente sunt despre TimoteiCipariu Octavian Goga Ion Agacircrbiceanu şiIlarie Chendi

Intitulată Presă şi naţionalitate prima sec-ţiune a Panoramicului jurnalistic se deschidecu articolul de sinteză Rolul presei dinTransilvania icircn formarea conştiinţei naţionale şia unităţii de neam construit pe două judecăţiconvergente (de realitate şi de valoare icircnacelaşi timp) una enunţată de Iorga icircnAlmanahul presei romacircneşti pe 1926 cealaltăde Ion Breazu icircn Literatura Transilvaniei(1944)

bdquoIstoria ziaristicii ardelene este dupăIorga ce mai frumoasă pagină din istoriaArdealului de o sută şi mai bine de aniicircncoace Filele ei cuprind gacircndirea şi simţi-rea celor mai de seamă bărbaţi pe care i-adat neamul romacircnesc icircn această provincieToţi scriitorii toţi dascălii icircn coloanele ei şi-au depus tot ce-au avut mai curat icircn suflete-le lor şi le-au socotit mai de preţ pentru vre-mea lorrdquo Icircn formularea lui Breazu bdquoPresaTransilvaniei a fost timp de un veac labora-torul uriaş al conştiinţei naţionalerdquoExactitatea acestor aserţiuni nu comportădiscuţii Icircntreaga informaţie depozitată icircncele peste 400 de pagini ale cărţii lui MirceaPopa atestă perfecta lor adecvare la realita-tea obiectivă Pe toată durata existenţei icircnafara hotarelor statale fireşti presa ardelea-

emancipation they refer to the thought of the Romanian leaders of opinion (reputable intellec-tuals writers top journalists) who pleaded for understanding and harmonious living togetherbut also the manipulative effects of some publications (bdquoPatriardquo in Budapest 1871ndash1972) attem-pted by Hungarian governmental circles on the Transylvanian Romanians Another axis of orien-tations envisages the fight against exaggerations regarding the perverting language by purifica-tion the contribution of the media to the unification and forming of the literary language (andliterature) participation in this phenomenon of the most prestigious writers of all historical bdquopro-vincesrdquo Journalistic Panorama collects an enormous quantity of information interesting both for histo-rians philologists and for the wide public Ion Breazursquos words pervade it like a read thread bdquoTheTransylvanian media was for a century the huge laboratory of the national consciencerdquo

Keywords Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

nă romacircnească a contribuit determinativ latrezirea şi dinamizarea conştiinţei naţiona-le condiţie primordială a izbacircnzii icircn luptapentru unirea din 1918 Călimara lui IosifVulcan ndash zicea Goga avacircnd icircn vedere defapt călimările tuturor scriitorilor patrioţi ndashbdquoa trasat şi graniţa politică (hellip) Ca pretutin-deni icircn istorie şi la noi condeiul a fost avan-garda tutunuluirdquo Concret precizează auto-rul Panoramicului acţiunea presei romacircneştitranscarpatice a vizat icircn condiţiile apariţieisub stăpacircnire străină patru obiective majo-re cristalizarea limbii literare unitarecomună romacircnilor de pretutindeni dezvol-tarea unitară a literaturii icircn toate ţinuturileromacircneşti adacircncirea caracterului popularal acesteia şi angajarea ei politică

Explicitacircndu-şi specificările MirceaPopa menţionează mai icircntacirci că lupta icircmpo-triva pervertirii limbii prin purism etimolo-gism şi toate celelalte aberaţii latiniste alecacirctorva filologi din Blaj a fost dusă nu doarde cărturari scriitori din vechea Romacircnie cişi de personalităţi şi periodice ardelene Icircnopoziţie cu şcoala blăjeană Telegrafuluiromacircn din Sibiu a adoptat de la apariţia(1876) scrierea fonetică Raliindu-se poziţiei

Convorbirilor literare icircn materie de limbăFamilia Tribuna mai tacircrziu Luceafărulsecundate de aproape toate celelalte publi-caţii din Transilvania au determinat icircnlo-cuirea şi acolo a bdquolimbii greoaierdquo cu cea cres-cută din vorbirea populară bdquomai curată şimai aleasărdquo bdquodulce şi fluidărdquo ridicată princreaţia marilor scriitori la demnitatea delimbă literară Transformarea aceasta nu s-arealizat fără a fi icircntacircmpinat rezistenţă Icircnarticolul Peisaj revuistic bihorean istoriculliterar constată că una dintre publicaţiileumoristice şi satirice din acea parte a ţăriiVulturul bdquoa dus o luptă necurmată icircmpotri-va pocirii limbii a schimonosirii ei cu totfelul de regionalisme sau străinisme Icircnacest sens revista publică parodii bineticluite după graiul franţuzit din Principatesau după cel latinizat din unele cercuri tran-silvănenerdquo

Considerabil s-a resimţit procesul de for-mare unitară a limbii literare şi a literaturiipe tot cuprinsul ţării de pe urma valorifică-rii creaţiei anonime Paginile revistelor luiIosif Vulcan Familia şi Şezătoarea coloaneleTribunei lui Slavici urmate de mai toateperiodicele literare din ţară se deschid pro-ducţiilor populare cu generozitateFolclorul alimenta de altfel literatura cultăicircnsă de la apariţia acesteia Icircn contextulcreşterii accelerate a interesului pentru fol-clor apar autori populari prelucrători demotive folclorice precum Anton PannPetre Ispirescu Ioan Popovici-BănăţeanuIon Pop-Reteganul Petre Dulfu MironPompiliu Virgil Oniţiu

Efecte osmotice a avut icircn condiţiileexpansiunii presei amplificarea şi intensifi-carea relaţiilor culturale literare icircndeosebiicircntre ţinuturile icircntinse de o parte şi alta aCarpaţilor Prin lansarea lui EminescuFamilia a devenit icircncă din timpul apariţieila Budapesta o publicaţie panromacircneascăşi şi-a desăvacircrşit această apartenenţă prinprezenţa icircn spaţiul ei mai ales după muta-rea la Oradea a mai tuturor scriitorilorromacircni de bdquodincolordquo Alecsandri Heliade-Rădulescu Bolintineanu Bolliac HasdeuCreangă Caragiale Duiliu ZamfirescuDelavrancea Vlahuţă chiar MacedonskiAceasta pacircnă la Primul Război Mondial Icircnperioada interbelică nimeni nu mai stă să

41

Un panoramic al presei romacircneşti

diferenţieze scriitorii după originea regio-nală Cotruş Lovinescu AgacircrbiceanuPapilian Pillat Cioran Noica VirgilGheorghiu Ştefan Baciu Eugen IonescuOctav Şuluţiu Anton Holban MirceaDamian apar ca membri ai aceleiaşi bdquofami-liirdquo Numeroşi bdquoregăţenirdquo colaborează şi lacelelalte organe ardelene de publicitate IcircnGazeta Transilvaniei de exemplu alături deCipariu Bărnuţiu Iosif Vulcan IonMaiorescu AT Laurian semnează HeliadeC Negruzzi G Sion icircn Tribuna de la Aradicirci găsim şi pe Sadoveanu Brătescu-VoineştiGacircrleanu Anghel Topacircrceanu Eftimiu Cutimpul situaţia se va generaliza colaborări-le neardelene icircnmulţindu-se inclusiv icircnpublicaţii apărute la marginile teritoriuluiromacircnesc Relevant icircn acest sens e peisajulrevuistic maramureşean Icircn publicaţii caAstra Maramureşului şi Căminul nostru dinSighet Cronica Icircnfrăţirea şi Nord Vestul dinBaia Mare Datina din Satu Mare şi multealtele din alte regiuni pot fi parcurse textede şi despre icircntre alţii N Iorga IonMinulescu Ion Pillat N Davidescu OresteNichifor Crainic Al O Teodoreanu IonelTeodoreanu Barbu Nemţeanu OtiliaCazimir Artur Enăşescu Gh BrăescuDemostene Botez Mihai Codreanu RaduBoureanu Ovidiu Papadima

De colaborarea ardelenilor la presa dedincoace nu e tocmai propriu a vorbiStabilit la Iaşi integrat colectivului Vieţiiromacircneşti Topacircrceanu bdquodevine moldovanrdquoSchimbacircndu-şi domiciliile ardelene GogaIosif devin bucureşteni Cu atacirct mai multTitu Maiorescu Un muntean un moldovanun oltean era icircnainte de 1918 pentru tran-silvăneni bdquofrate din Ţarărdquo prin bdquoŢarărdquo tran-silvănenii icircnţelegacircnd bdquoRomacircniardquo De aicilozinca lor bdquoVrem să ne unim cu TarardquoRegăţenii icircnsă nu voiau bdquounireardquo cuArdealul ci recuperarea lui reintegrarea luiicircn Ţară Icircn consecinţă pentru munteni mol-doveni olteni dobrogeni orice contact cuardelenii era un pas icircn această direcţie Icircncazul concret conlucrarea pe tăracircmul pre-sei ca şi pe oricare altul era un mod alcimentării unităţii spirituale şi sufleteşti aromacircnilor din estul şi vestul CarpaţilorAceasta pacircnă icircn 1918 După aceea prezenţascriitorilor romacircni ciscarpatini icircn reviste

transcarpatine a icircncetat să aibă semnificaţiepolitică păstracircnd-o numai pe cea literară

Posibilitatea unirii statale trainice la nivelstatal fiind condiţionată de conştientizareanecesităţii ei realizarea acestei conştienti-zări implica o cacirct mai largă difuzare a cultu-rii icircn mase Icircn acest scop romacircnii ardeleniluminaţi şi cu dare de macircnă s-au străduitde icircndată ce a fost posibil să procure mijloa-ce de a suscita icircn popor gustul citituluidorinţa de instruire Apariţia primelorperiodice (Ateneul romacircnesc Foaia duminiciiFoaie literară Gazeta de Transilvania) a fostanticipată de construirea unei aşa-zisebdquobibliotecirdquo Biblioteca romacircnească (1821) a luiZaharia Carcalechi Cu timpul asemeneainstrumente de propagare a culturii aveausă apară pe lacircngă organe de presă şi institu-ţii Icircn acelaşi an cu Tribuna Slavici icircntemeia-ză la Sibiu Biblioteca poporală sub al căreigeneric apar o sumedenie de cărţi de formatmodic accesibile oamenilor simpli conţi-nacircnd povestiri şi poezii inspirate din viaţasatelor şi din cea a straturilor urbane de josbasme traduceri

Exemplul slavician e urmat de EneaHodoş care icircn 1899 organizează laCaransebeş Biblioteca Noastră de librăriadin Braşov ce editează romane deSocietatea pentru fond de teatru icircn a căreiBibliotecă teatrală apr desigur producţii degen dramatic O Bibliotecă poporană a luatfiinţă şi sub egida Asociaţiunii transilvanepentru literatura romacircnă şi cultura poporu-lui romacircn (ASTRA) creată icircn 1861 Primulvolum apărut acolo e Povestiri din viaţa ţăra-nilor noştri de Ion Pop-Reteganul I-auurmat cărţi ale unor scriitori ardeleni demărimi diferite de la AP Bănuţ Al CiuraI U Soricu Petre Dulfu Al Lupeanu MelinN Potra Petrescu la Slavici Coşbuc IosifGoga precum şi opere ale unor somităţi dinregat Alecsandri C Negruzzi CreangăAnton Pann Pe lacircngă scrieri literareASTRA edita pentru săteni calendare şialmanahuri Cu timpul avea să tipărească şiopere ştiinţifice Primele ţin de domeniulistoriei al istoriei literare şi al lingvisticii(monografia Tudor Vladimirescu de N IorgaIstoria literaturii romacircne Epoca veche de SextilPuşcariu) şi tot astfel o seamă de volumescrise de icircntre alţii Ion Lupaş N

42

Dumitru Micu

Dobrogeanu C Daicoviciu Anterioarăacestor apariţii este cea a revisteiTransilvania (1858-1889) al cărei cel dintacirciprin redactor a fost bdquoveneratul şi cunoscutulNestor al presei romacircneşti din acea vremeexperimentatul G Bariţrdquo icircnteme ietorulperiodicelor Gazeta de Transilvania Foaie pen-tru minte inimă şi literatură Observatorulprin care el bdquoa pus bazele trainice ale jurna-lismului transilvăneanrdquo Una dintre modali-tăţile cultivării prin aceste periodice a senti-mentului unităţii de neam a fost participa-rea la toate sărbătorile scriitorilor romacircni deseamă ardeleni şi regăţeni popularizareaicircn permanenţă a creaţiei lor Icircn acelaşi timpASTRA organiza adunări populare şeză-toriconferinţe reuniuni de tot felul icircnoraşe şi sate de pe tot cuprinsul Ardealuluiefectul acestora fiind bdquoo apropiere continuăde popor şi de doleanţele lui cele mai strin-genterdquo Pe această cale s-au şi stracircns fon-duri pentru Biblioteca şi Muzeul ASTRApentru teatru pentru o şcoală de fete pen-tru un institut tipografic O realizare deose-bită a Asociaţiunii a constat icircn editarea la

Sibiu icircncepacircnd din 1898 a primeiEnciclopedii romacircneşti Aceasta a apărut icircntrei tomuri masive de cacircte circa 1000 depagini fiecare redactor coordonator fiindCornel Diaconovici

Principiul orientativ esenţial fiind icircncreaţia culturală romacircnească de ambelepărţi ale arcului carpatic unirea acest prin-cipiu a inflamat conştiinţele icircn asemeneamăsură icircncacirct acel foc imaterial a topit icircn celedin urmă frontierele nefireşti Starea de spi-rit a intelectualităţii ardelene tinere fascina-tă icircn anii premergători războiului de icircntre-gire de tot ce venea de peste munţi esteedificator exemplificată de Goga icircnFragmente autobiografice bdquoO carte care apă-rea pe acele vremuri era pentru noi maimult decacirct un act literar lua proporţiileunui mare act politic O nuvelă deDelavrancea şi cacircteva pagini din Vlahuţăerau adevărate acte politice care icircntăreaucapacitatea de rezistenţă naţionalărdquo

Voinţa de emancipare naţională pacircnă lasepararea statală de imperiul austro-ungarnu implica icircn concepţia liderilor de conşti-inţă romacircni situarea icircn raporturi de ostilita-te cu naţionalităţile conlocuitoareDimpotrivă Cu orice prilej intelectuali deprestigiu scriitori ziarişti de frunte au ple-dat pentru icircnţelegere pentru convieţuirearmonioasă a romacircnilor cu cetăţenii tuturorcelorlalte grupuri etnice Propagator icircngenere a bunei icircnţelegeri icircntre oamenii deorice limbă Ioan Slavici o introduce canormă de conduită icircn activitatea TribuneiArticole de fond din primele numere aleacestui ziar nesemnate deci aparţinacircndsau oricum angajacircnd răspunderea sadirectorului conţin fraze ca acesteabdquovenind cu inima deschisă sperăm că cuinimi deschise vom fi icircntacircmpinaţi icircndeosebişi din partea colegilor noştri saşi şi a celormaghiari reprezentanţi ai unui popor deoşteni macircndri de firea lor deschisă şiicircndrăzneaţărdquo bdquoVorbim de sincera apropiereicircntre romacircni şi maghiari pentru că parteacea bună şi cu desăvacircrşire mare a poporuluiromacircn o doreşterdquo Aşa gacircndeau toţi tribuni-ştii Ilarie Chendi criticul literar al ziaruluişi numai el pledează icircn spiritul coexistenţeiamicale sub semnătură subliniind icircnsemnă-tatea literaturii icircn promovarea lui bdquoPrin

43

Un panoramic al presei romacircneşti

nimic ndash scrie el ndash nu se poate contribui maisigur la icircnlăturarea prăpăstiilor sufleteştidintre două popoare ca prin literatură Şi ehotăracirct un semn bun al vremii că oameniserioşi de condei ridică chestiunea şi o tăl-măcesc icircn acest modrdquo Trăgacircnd din acestenunţ teoretic concluzia practică fireascăexigentul critic decide bdquoCacirctă vreme existăscriitori maghiari care icircn cadrul literaturiiuniversale icircşi au importanţa lor nu ne vaicircmpiedica nici o rezervă naţională exageratăde a-i ceti şi gustardquo Icircn virtutea acestei con-cepţii Chendi icircntreţine relaţii cordiale cuscriitori maghiari le recenza cărţile ca dealtfel şi ei pe ale sale stimula traducerea icircnTribuna şi icircnalte publicaţii ardelene Icircn gaze-ta lui Slavici apăreau tălmăciri din PetoumlfiMadaacutecs Joacutekai Moacuter Ady Endre icircntre alţiiprintre tălmăcitori număracircndu-se Iosif şiGoga Dintre alte literaturi cea mai bogatreprezentată prin traduceri e rusa Puteau ficitiţi icircn Tribuna Tolstoi Gogol DostoievskiTurgheniev Aceştia se icircntacirclneau icircn coloane-le ziarului cu Bjoumlrsterne Bjoumlrnson BretHarte Božena Nemčova Daudet ZolaSilvio Alphons Pelico Unii dintre aceştia şicacircţiva icircn plus (Balzac Maupassant ZolaProsper Meacuterimeacute Francois Copeacutee GorkiPoe Dickens Sienkiewicz Edmondo deAmicis Grazia Deledda Matilde Seras şa)apar şi icircn Gazeta Transilvaniei şi nu doaracolo

Cultivarea spiritului de coexistenţă paş-nică excludea orice compromis de naturăpolitică vitală orice concesie faţă de falsifi-carea istoriei faţă de politica de discrimina-re naţională Mircea Popa citează articoledin Familia icircn care Vasile Mangra GavrilPop Ion Puşcariu demontează teoria luiRoesler despre originea poporului romacircnmenţionează aprecierea entuziastă a unorlucrări precum Părţi alese din istoriaTransilvaniei de Bariţ Patria romacircnilor dinDacia superioară de Al Papiu-IlarianPopoarele Daciei icircnainte de colonizarea romanăIstoria arheologiei de Odobescu a colecţieiHurmusaki a unor studii de Al Xenopol şiIorga Relevacircnd poziţia revistei icircn momenteistorice importante cercetătorul remarcădemocratismul acesteia icircn relatările desprerăzboiul franco-german din 1870 despreComuna din Paris despre patriotismul afi-

şat icircn timpul războiului nostru pentru inde-pendenţă şi din momentul MemoranduluiMarile personalităţi ale istoriei naţionale ndashmai constată el ndash sunt mereu evocate Darcel mai icircnălţător citat e cel icircn care icircntr-uneditorial din primul an al Tribunei redacţiaicircşi mărturiseşte ritos icircmpărtăşirea năzuinţeiromacircnilor ardeleni de a trăi icircn propriul lorstat

bdquoParte dintr-un popor pe care icircmprejură-rile l-au ajutat să icircntemeieze un stat naţionalla hotarele patriei noastre noi romacircnii dinŢările supuse coroanei ungare avem fărăicircndoială inimile totdeauna calde pentruacest stat romacircnesc căci icircn el e pus centrulfiresc al culturii noastre naţionale Aceastan-o tăgăduieşte nimeni dintre noi şi icircnzadar am tăgădui-o căci nimeni nu ne-arcrede Tot atacirct de puţin tăgăduim că atuncicacircnd nu s-ar pune icircntrebarea dacă am doriori nu ca toţi romacircnii să fie icircntruniţi icircntr-unsingur stat n-am sta cacirctuşi de puţin pe gacircn-duri şi am răspunde că dardquo

Cu tot atacircta curaj a susţinut cauza naţio-nală contribuind la realizarea unirii spiri-tuale şi prin aceasta şi a celei politice adoua Tribună apărută la Arad (1897-1912)sub conducerea lui Ion Russu-Şirianu Icircnpaginile acesteia alături de Coşbuc GogaIlarie Chendi Bogda-Duică Zaharia BacircrsanEmil Isac I Popovici Bănăţeanu PetreDulfu apar Iorga Sadoveanu Brătescu-Voineşti D Anghel Topacircrceanu Eftimiutacircnărul Lucian Blaga Militantă icircn plan poli-tic pentru activism icircmpotriva pasiviştilorcare icircşi exprimau opoziţia faţă de ordineaexistentă prin refuzul de a participa la acti-vitatea parlamentară Tribuna ndash considerăMircea Popa bdquoa pregătit icircntreg contingentulde tineri ca şi atmosfera trebuitoare icircnvederea acţiunii finale pentru realizareaUniriirdquo

Continuacircnd tradiţia primei Tribune cea alui Slavici Tribuna arădeană a predat-oTribunelor următoare celei bdquorenăscuterdquo icircn1915 prin Onisifor Ghibu Gh Popp şi CBucşan al Bucureşti celei bdquoicircnviaterdquo deAgacircrbiceanu la Cluj icircn 1938 celei apărutetot acolo icircn 1940 (Tribuna Ardealului) icircn finecelei de a treia Tribune clujene născută icircn1957 şi icircncă icircn viaţă

44

Dumitru Micu

Icircn două articole asemenea Tribunei eicircnfăţişat şi Luceafărul cel din 1902-1919 şi celdin 1941-1945 Cel de azi icircnfiinţat icircn 1958nu e menţionat avacircnd comun cu preceden-tele două doar titlul Icircn prima serie apărutăla Budapesta continuată la Sibiu sub direc-ţia lui Octavian C Tăslăuanu Luceafăruleste potrivit caracterizării cercetătoruluibdquocea dintacirci şi cea mai modernă revistă lite-rară a Transilvaniei pacircnă la Marea UnirerdquoConsiderată de unii şi la icircnceputurile ei şimai tacircrziu chiar după al Doilea RăzboiMondial un satelit al Sămănătorului (ceea ceprincipalii ei redactori Tăslăuanu GogaAl Ciura negau categoric) această publica-ţie a avut afinităţi cu Sămănătorul precumşi mai ales cu Viaţa romacircnească dar ndash stabi-leşte Mircea Popa icircn consens cu exegeţiianteriori ndash şi-a fixat o direcţie proprie para-lelă cu cea sămănătoristă şi cea poporanistăCeea ce după ultimul exeget bdquodiferenţiazăpoziţia Luceafărului de mişcarea sămănăto-ristă (şi mai tacircrziu de poporanism) esteinsistenţa cu care a reiterat criteriul autono-miei esteticuluirdquo bdquoSusţinacircnd icircn condiţiilespecifice transilvănene literatura realistă deorientare pregnant naţională publicaţia şi-atrasat o linie teoretic deosebită de sămănă-torism şi poporanism printr-un mai decla-rat criteriu estetic şi prin ducerea maideparte a tradiţiilor autohtonerdquo Mutată icircn1919 la Bucureşti revista icircşi lărgea cerculde colaboratori celor de pacircnă atunci alătu-racircndu-li-se icircntre alţii Blaga VoiculescuNichifor Crainic Al Busuioceanu GibMihăescu Emanoil Bucuţa Radu DragneaPrin scrisul acestora mai cu seamă prin arti-colele de atitudine semnate de CrainicBusuioceanu şi Dragnea Luceafărul noteazăMircea Popa preludează orientareaGacircndirii Convergenţa cu estetica gacircndiristănuanţată prin combinarea cu cea revisteiGacircnd romacircnesc se vădeşte şi mai precis icircncea de a doua serie a Luceafărului dirijată deVictor Papilian secundat de D D Roşca şila care colaborează numeroşi tineripoeţiprozatoricritici eseişti dramaturgi deformaţie mai ales tradiţionalistă ca EugeniaMureşan M Beniuc V Copilu-CheatrăZorica Laţcu Aurel Marin Ion SiugariuGrigore Popa Virgil Nistor LucianValeaion Maxim Victor felea dar şi unii

modernişti ca Ion Negoiţescu şi St AugDoinaş membri ai Cercului literar cu acărui Revistă Luceafărul avea să intre icircnpolemică Colaboratorii mai vacircrstnici(Blaga D Popovici D Stăniloae NMărgineanu) publică mai cu seamă studii şieseuri Nu au icircnţeles icircnsă de ce prima seriea revistei e prezentată icircn secţiunea Presă şinaţionalitate iar a doua icircn cea afectată preseiregionale

Convergentă cu poziţia presei ardeleneromacircneşti de directivă este cea a unor publi-caţii care neangajate declarativ slujeautotuşi constant cu mijloacele pe care leaveau la dispoziţie cauza naţiunii lorApărut icircn 1847 la Blaj redactat de TimoteiCipariu Aron Pumnul şi Iosif Many ziarulOrganul luminării a devenit cel mai eficaceorgan de propagare a principiilor iluminis-te democratice şi revoluţionare al ideilorde libertate lansate de Voltaire RousseauLamartine Byron Michelet Ledru-Rollin şialţii icircnsuşite de toţi luptătorii pentru propă-şirea neamului Pentru precizarea sensuluiacestei acţiuni ziarul icircşi fixează titlulnumindu-se după izbucnirea revoluţieiOrganul naţional Icircn 1848 un romacircnSigismund Pop scoate la Pesta gazeta lite-rară Amicul Poporului icircn care publică maiales poezie patriotică şi socială principaliiautori fiind Vincenţiu Babeş AnastasieMarinescu Iacob Bologa P FarchiciGheorghe Deheleanu Ilie Paulescu

O menţiune specială e de acordat reviste-lor lui Nicolae Fekete Negruţu (1846-1890)originar dintr-un sat din judeţul Dej arhi-var vicenotar asesor consistorial al episco-piei greco-catolice din Gherla profesor laPreparandia din acel oraş icircn sfacircrşit proto-pop al Dejului Icircn strădania de a-şi icircndeplinicacirct mai bine sacerdoţiul inimosul preot aicircnceput să scoată bdquofoirdquo Prima apărută icircn1875 e o gazetă bisericească Predicatorulsăteanului romacircn rebotezată icircn 1890 Preotulromacircn Urmează Lumea nouă bdquogazetă serioa-să şi voioasărdquo (1876) Amicul familiei (1878)şi cea mai substanţială Cărţile săteanuluiromacircn (Gherla 1876-1896) care reunindarticole pe probleme economico-socialescrise de oameni de seamă (C A RosettiAxente Sever Aron Densusianu şa) culesede prin periodice şi multă literatură mai cu

45

Un panoramic al presei romacircneşti

seamă poezie patriotică (Alecsandri IosifVulcan Gr H Grandea şa) inspirată derăzboiul pentru independenţă NicolaeFekete Negruţu a fost şi unul dintre mem-brii cei mai activi ai Astrei

Cauza susţinută de presa romacircneascămilitară s-a bucurat ndash demonstrează MirceaPopa ndash de icircnţelegerea şi sprijinul presei arde-lene germane de dinainte de 1848 Nu preadispuşi a recunoaşte originea romană apoporului romacircn istoricii şi ziariştii saşi nuo neagă pe cea dacică dimpotrivă unii mergpacircnă acolo icircncacirct omologacircnd geţii cu goţiiatribuie saşilor ungurilor şi romacircnilor obacircr-şie comună Incitaţi de această presupunerescriitori jurnalişti şi icircnvăţaţi germani mani-festă interes pentru trecutul mai mult saumai puţin depărtat al Transilvaniei pentrupersonalităţi istorice romacircneşti icircn specialpentru Mihai Viteazul culeg şi valorificăliterar legende şi folclor din Romacircnia urmă-resc dezvoltarea culturii romacircneşti traducdin literatura romacircnă Oamenii de afacerisaşi se arată bucuroşi să icircntreţină relaţiicomerciale Admiţacircnd că bdquovalahiirdquo suntbdquolocuitorii cei mai vechirdquo şi majoritari aiTransilvaniei personalităţi ştiinţifice pre-cum publicaţii ca Blaumltter fuumlr Geist Silben buumlr-ger Bote Transilvania şi altele consideră că(citat din ultima) bdquoO naţiune care (hellip) for-mează majoritatea populaţiei şi care suportătoate sarcinile publice icircn mod egal cu celelal-te naţiuni conlocuitoare nu poate fi refuzatăicircn cererile ei de-a obţine drepturi egale (hellip)O neglijare a cultivării acestui popor este unpăcat nu numai icircmpotriva naţiunii valahedar chiar şi icircmpotriva spiritului umanrdquo

Acestea sunt icircn Panoramic jurnalisticprincipalele coordonate ideatice ale conţi-nutului periodicelor ardelene de atitudinemanifest patriotică apărute icircn secolul alXIX-lea şi icircn primele aproape două deceniiale secolului al XX-lea După icircnfăptuireaMarii Uniri problematica avea să fie des-igur alta icircn toate sferele societăţii şi alta vafi icircn consecinţă şi informaţia din periodiceCartea lui Mircea Popa nu cuprinde icircnsănici un articol consacrat integral vreuneiadintre publicaţiile literare icircn limba romacircnăicircnfiripate icircn perioada interbelică trateazăindividual doar două dintre cele născuteicircnainte de 1918 şi bdquoicircnviaterdquo după aceea

Luceafărul şi Cosacircnzeana Ambele dar maiales a doua s-au menţinut estetic pe poziţii-le lor antebelice nu icircnsă fără anumite des-chideri spre arta de expresie modernă IcircnLuceafărul semnează cum s-a văzut Doinaşşi Negoiţescu icircn Cosacircnzeana apare un lungstudiu adevărată monografie a lui IonBreazu despre poezia şi dramaturgia luiBlaga Icircnsă redactorul-şef D I Cucu (codi-rector cacircţiva ani icircmpreună cu CezarPetrescu al Gacircndirii la care Blaga colaborapermanent) declanşează un atac ce se voianimicitor asupra poeziei blagiene conside-rată a nu fi poezie ci bdquomegalomanie intelec-tualărdquo

Nu beneficiază icircn Panoramic de articolseparat nici Gacircnd romacircnesc (bdquoce mai bunărevistă clujeană din epoca interbelicărdquo potri-vit judecăţii cercetătorului dar i se acordămai mult spaţiu icircn articolul Tradiţii ale preseiromacircneşti din Cluj-Napoca) Apărută din 1933pacircnă icircn 1940 sub direcţia lui Ion Chinezuajutat de Ion Breazu şi Olimpiu Boitoşpublicaţia a reunit icircn paginile ei personali-tăţi din toate domeniile culturii precumBlaga Pillat Cotruş Agacircrbiceanu VictorPapilian D D Roşca Eugeniu SperantiaTudor Vianu Mircea VulcănescuConstantin Noica Edgar Papu MihaiBeniuc Emil Giurgiuca (a sprijinit afirma-rea unora dintre cei mai talentaţi prozatoritineri Ion Vlasiu Victor Beneş şi mai alesPavel Dan)

Privilegiate faţă de revistele literare sunticircn Panoramic cacircteva ziare politice apărute laCluj Braşov şi Bucureşti icircn deceniul alpatrulea şi icircn timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial Articolul ce le este consa-crat sub titlul Trei momente ale presei ţărănis-te Corneliu Coposu Constantin Hagea şiVictor Iancu reconstituie colaborarea celornominalizaţi la Romacircnia nouă ţară nouăPatria Dreptatea Ardealul Dacia TribunaTransilvaniei Pămacircntul romacircnesc Tribuna dela Braşov etc bdquoPersonalitate de prim rang avieţii noastre politice post decembristerdquobdquosingura personalitate cu adevărat carisma-ticărdquo din acea perioadă Coposu relevă cer-cetătorul a fost icircnainte de suprimareademocraţiei un ziarist harnic curajos şitalentat adversar inclement al fascismului

46

Dumitru Micu

şi a tuturor formelor de dictatură un luptă-tor icircn stare să-şi dea viaţa pentru convinge-rile sale Citate din scrisul său icirci confirmă şicurajul şi reala vocaţie literară Un vredniccomiliton al său a fost Constantin Hageadirector al gazetelor Ardealul şi VoinţaTransilvaniei Cadru didactic universitar laSibiu Victor Iancu a desfăşurat sub dictatu-ra antonesciană şi icircn anii imediat următorio activitate publicistică intensă icircn spiritdemocratic

Un alt ziar politic din perioada interbeli-că prezentat icircn Panoramic jurnalistic esteGazeta de la Turda Scos la 5 mai 1940 deVasile Iluţiu el a dat expresie imediată dedeznădejdii şi revoltei provocate de eveni-mentele tragice ale anului A declarat ziuaocupării Basarabiei bdquoo zi de doliurdquo iar lacedarea părţii de nord a Ardealului a deve-nit ziarul refugiaţilor ardeleni A descris cuun realism cutremurător atrocităţile de laIp Trăznea Huedin şi deportarea evreilor şia publicat icircn permanenţă versuri şi articolede ardentă atitudine patriotică semnate deicircntre alţii Emil Isac Iustin Ilieşiu Ion ThIlea V Copilu Cheatră Grigore PopaGeorge Popa Gherghinescu-Vania IonApostol Popescu Dimitrie Danciu OvidiuCaledoniu Coca Farago articole de VasileNetea Gabriel Ţepelea Emil Boşca-MălinGeorge Sbacircrcea

Dintre ziarele ivite curacircnd după 23august 1944 două reţin icircn chip mai specialatenţia cercetătorului Romacircnia viitoare şiCurierul sportiv cultural-informativ ambeleapărute la Sibiu respectiv spre sfacircrşitulanului 1944 şi icircn 1945 Manipulată de uni-versitari angajaţi subit icircn slujba regimuluiprosovietic icircn frunte cu ConstantinDaicoviciu Romacircnia viitoare a declanşat oprigoană tenace asupra cadrelor didacticenedispuse la o schimbare imediată la faţăprincipala victimă fiind Onisifor Ghibu

Cealaltă gazetă cuprinde sub titlu atacirctde impropriu multă literatură şi una deexpresie evoluată produsă de Radu StancaIon Negoiţescu Doinaş PimenConstantinescu Magda Isanos şa Pe lacircngăredacţie funcţionează un activ cenaclu ani-mat icircn special de Stanca Regman şi DoinaşPe plan civic Curierulhellip milita pentru

democraţie a cărei expresie supremă ovedea icircn modul de viaţă occidental La 13octombrie 1947 icircnsă el şi-a schimbat orien-tarea brusc transformacircndu-se icircn bdquoorganindependent al democraţiei popularerdquo

Starea jalnică a presei literare icircn perioadaurmătoare integral stalinistă este exempli-ficată prin descrierea Almanahului literar dinCluj Dispariţia acestei publicaţii icircn 1954nu implică schimbări esenţiale bdquoperioadaproletcultistă prelungindu-se icircncă timp decacircţiva anirdquo

Aproximativ o jumătate din ultimulvolum al lui Mircea Popa e acordată publi-caţiilor cu conţinut mai mult sau mai puţinneutru apolitic sau politic icircn modtacitnedeclarat Cam toate periodicele dinPanoramic sunt situate dar nu neapărat icircnconformitate cu un program sau o concepţiemajoritatea revistelor din acţiunile Presaregională Categorii de presă Deschideri europe-ne şi americane sunt grupate icircn funcţie nu deprincipii ci de o apartenenţă oarecareregională profesională naţională institu-ţională sau după genul de preocupări Fienu suscită comentarii discuţii Pur şi sim-plu informează Parcurgacircndu-le aflăm ceperiodice au apărut şi cacircnd icircn cutare ţinutjudeţ sau oraş ce caractere au altele indife-rent de locul apariţiei cine le-a scos cu cemijloace ale cui interese serveau Cu altecuvinte respectivele texte conţin informaţieutilă mai cu seamă de ordin istoric şi istoricliterar Icircn parte informaţia aceasta e des-igur cunoscută unora integral probabilnimănui Cacircţi ştiu că icircn 1904 a apărut icircnŞimleul Silvaniei săptămacircnal Gazeta deduminecă avacircndu-l bdquoredactor responsabilrdquope Ion Pop-Reteganul principal colaboratorpe Emil Isac (sub anagrama I Casu) Nu esingurul periodic sălăjean icircn judeţ au maiapărut o mulţime dintre care Mircea Popareţine una Flori de crin (1932-1936) editatătot la Sibiu cu colaborarea nu doar a unorautori ca Mia Frollo Ovidiu Hulea şi soţiasa Livia Rebreanu-Hulea sora romancieru-lui ci şi a lui Agacircrbiceanu Galaction AlLascarov Moldoveanu chiar Vlahuţă Faţăde marea literatură modernă revista n-aavut icircnţelegere a judecat operele luiRebreanu Camil Petrescu Gib I Mihăescu

47

Un panoramic al presei romacircneşti

48

Dumitru Micu

dintr-o perspectivă icircngust didactică mes-chin moralistă O optică nu mai puţin obtu-ză e cea a revistei Viitorul Mara mureşuluicare publică un manifest stupid icircmpotrivapoeziei lui Blaga Cronica icircn schimb acordăoperei blagiene o preţuire deosebită expri-mată icircndeosebi de poetul şi cronicarul lite-rar Ion Şiugariu Alte reviste maramureşe-ne precum Crainicul Maramureşului AstraMaramureşului Căminul nostru Acţiuneamaramureşană manifestă icircnţelegere pentruarta modernă reproducacircnd poezii deMacedonski Minulescu Aron Cotruş IonPillat Camil Baltazar N Davidescu acor-dacircnd ospitalitate versurilor lui PavelMacedonski fiul poetului RondelurilorArticolul relativ la presa din Valea Jiuluiizbeşte atenţia prin specificarea că fondato-rul şi un timp directorul ziarului minierGazeta Jiului a fost Gh Tătărescu Acesta eprezent acolo cu o piesă de teatru Cacircnd vineviforul

Icircnsă bdquocel mai important şi cel mai longe-viv ziar din Valea Jiuluirdquo a fost icircn opiniacercetătorului Avacircntul (1928-1947)Caracterul ziarului este predominant politi-co-economico-social nu icircnsă fără a conţineşi literatură produsă icircndeosebi de autorilocali dar incluzacircnd şi reproduceri dinArghezi Crainic şi mai ales din autori peri-ferici ca Mircea Dem Rădulescu D IovMihai Lungianu I C Suceveanu Din revis-tele apărute icircntre 1938 şi 1948 prezintă inte-res literar Munţii Apuseni la care colaborea-ză Papilian Virgil Carianopol Aurel MarinOvid Caledoniu Const Virgil GheorghiuEmil Zegreanu Răscruci unde apar IonNegoiţescu Ion Oană (Traduceri din Valeacuteryşi Maetrelin) I D Sacircrbu Gacircnd tineresc icircncare debutează In Brad Ion Rahoveanu IonGheorghe Printre numeroasele publicaţiiieşite icircn secolul XXla Cluj se numără icircnafară de menţionatul Gacircnd romacircnesc şi maiales de Gacircndirea (1924-1944) rămasă pentruscurt timp icircn oraşul natal Răvaşul din 1903al protopopului Dr Elie Dăianu icircn carescriu Iorga Goga Cotruş Agacircrbiceanucotidianele Patria (1919-1938) condus deAgacircrbiceanu şi Voinţa icircn ale căror redacţii alucrat Blaga şi icircn care mai semnează CezarPetrescu Gib Mihăescu Radu Dragnea I

CucuInteresante date de mică istorie literară

se pot spicui din ceea ce Panoramicul dezvă-lui cu privire la categoriile de presă Presasportivă constată cercetătorul icircşi are origi-nea la noi icircn reviste cu finalitate educativă(inclusiv icircn ceea ce priveşte igiena) caMama şi copilul fondată icircn 1865 de MariaRosetti care semnalează importanţa gim-nasticii icircn dezvoltarea organismului şiHigiena şi şcoala a medicului Pavel Vasicicare de asemenea atrage atenţia asupranecesităţii practicării exerciţiilor fizice pen-tru bdquoicircntărirea corpului sănătatea şi dezvol-tarea minţiirdquo Inclusă la icircnceput icircn periodi-ce de mai larg profi (Icoana lumei FamiliaVatra Literatorul) publicistica de naturăsportivă se diversifică unele sporturi obţi-nacircnd periodice specializate Icircn afară degazete ca Şahistul romacircn Romacircnia şahistăRevista hipică Ringul etc apar reviste pre-cum Footbal (1937) scrisă aproape integralde Camil Petrescu Carpaţii subintitulatăVacircnătoare pescuit chinologie la care colabo-rează susţinut Sadoveanu Agacircrbiceanu AlCazaban I Al Brătescu-Voineşti AlLupeanu-Melin Galeria lui Vlaicu Bacircrna icircncare se icircntacirclnesc Arghezi Pillat LovinescuI Teodoreanu I M Sadoveanu DragoşProtopopescu Ştefan Baciu D Stelaru saumai sus menţionatul Curier sportiv-cultural-informativ La publicaţiile sportive indepen-dente se adaugă suplimente sportive aleunor gazete ca Universul şi Vremea

Din bogata presă feministă două publi-caţii Lumina femeii (Cluj 1920-1922) şi maiales Revista scriitoarei (Bucureşti 1926-1943)direcţionată ca şi alte periodice femininede Adela Xenopol fiica istoricului Icircn suma-rele ambelor predomină numeric bărbaţiiFaţă de 12 bărbaţi (icircntre care Iorga SMehedinţi Ion Simionescu EmanoilBucuţa Vasile Bogrea şa) nominalizaţi pelista colaboratorilor primei reviste o singu-ră femeie Elena Văcărescu Pe lis ta a douaproporţia e mai echilibrată dar nu mă rulnumelor feminine notorii e totuşi inferior

Presa cinematografică a luat fiinţă la noiabia icircn anul imediat următor intrăriiRomacircniei icircn Primul Război Mondial primarevistă de specialitate fiind Cinematograful

Următoarele apariţii pacircnă icircn 1947 sunt icircnPanoramic doar enumerate Icircn ceea ce pri-veşte presa teatrală cartea lui Mircea Popale stabileşte doar pe cele din Ardeal Primuldemers icircn această direcţie s-a produs icircn1901 icircn Şimleul Silvaniei unde s-a tipăritcu mari greutăţi din cauza agresivităţiişovine a autorităţilor locale şi din singurulnumăr realizat nu s-a păstrat nici un exem-plar Prima publicaţie ce n-a pierit icircn faşă eRevista teatrală scoasă bilunar timp de unan (1913-1914) icircn Braşov de Horia PetraPetrescu

Diferită prin natura ei de toate menţiona-tele publicaţii trecută cu vederea de toţi cer-cetătorii anteriori lui Mircea Popa esterevista satirico-umoristică Priculiciu A apă-rut icircn 1872 la Pesta (16 numere) scrisăaproape icircn icircntregime de redactorul şi pro-prietarul ei bănăţeanul Iulian Grozescu(1839-1872) poet prozator folclorist zia-rist trecut prin multe redacţii din ArdealUngaria şi Romacircnia (Concordia Umoristullui Iosif Vulcan Familia aceluiaşi TelegrafulAlbina) icircntemeietor icircn intenţie icircnainte de ascoate Priculiciu a două gazete Speranţa şiPoşta romacircnă bdquordquoDiariu moristicu-satiricurdquoduminical bdquocu multe caricature şi secătu-rerdquo Priculiciu publică bdquopocnituri şi plesni-turirdquo icircn proză şi versuri comice precumacestea bdquoConstituţia maghiară e vestită caamară Căci te scoate afar din ţară Şite-ndeamnă să porneşti Peste munţi laBucureştirdquo

Bogată şi preţioasă informaţie conţin icircnPanoramic jurnalistic articolele consacrateperiodicelor străine apărute la noi icircn secole-le XIX şi XX icircndeosebi celor franceze dirija-te fie de francezi stabiliţi aici (Ulysse deMarsillac J A Vallant Freacutedeacuteric Dameacute etc)fie de romacircni ca Alfred Hefter directorulcotidianului ilustrat de informaţii politiceeconomice şi sociale bdquoLe Moment Journal deBucarest interesant literar mai ales prin por-tretizarea de către Ion Biberi Ionel JianuMargareta Miller-Verghi şi alţi numeroşiscriitori contemporani de la Sa do veanu laMircea Eliade La Iaşi apare icircn 1929-1930sub icircngrijirea profesorului Nicolae Şerbanrevista universitară franco-romacircnă GalliaColaboratori francezi de mare prestigiu

Henri Focillon Paul Hazard FernandBaldens perger Un număr (cel din iunie1930) e dedicat contelui de Saint-Aulaireambasadorul Franţei icircn Romacircnia icircn PrimulRăzboi MondialCa urmare a desfăşurăriiicircn 1927 la Bucureşti a Congresului preseilatine icircn anul următor ia naştere sub direc-ţia lui Henri Helefant Revista hispanică(1928-1930) ce avea să joace un rol impor-tant icircn adacircncirea prieteniei romacircno-spanio-le Instructive date felurite relative la StateleUnite inclusiv la traducerile recente dinliteratura americană concentrează articoluldespre Revista romacircno-americană (1945-1947)din a cărei redacţie făceau parte icircntre alţiiD Gusti Mihnea Gheorghiu PetruComarnescu Ruxandra Oteteleşanu AntonGolopenţia Printre colaboratori se numărăNicolae Mărgeanu grav culpabilizat pentruacest fapt icircmpreună cu alţii icircn perioadastalinistă Revista romacircno-americană a reapă-rut icircn 1998

Icircntre descrierile de publicaţii bdquopanora-miculrdquo din cartea lui Mircea Popa include orelatare succintă a călătoriei unei romacircncedin Carei Otilia Cosmuţa icircn Japonia icircn1901 şi vizita din 1913 icircn Romacircnia a unuiziarist japonez Ihuko Chiba şi două suma-re biografii a ziaristului italian LuigiCazzavillan venit icircn calitate de corespon-dent de presă icircn timpul războiului pentruindependenţă icircn Romacircnia unde s-a stabilitdefinitiv şi a fondat icircn 1884 ziarulUniversul şi a garibaldianului ardeleanAlexandru Bujor autor al volumelorDescripţiunea globului terestru (1869)Rezbelul Franco-teutonic din 1870-1871 (1872)Roma de două ori guvernată şi de două ori pros-tituată (1873) şi icircntemeietor icircn Italia a douăperiodice Propaganda (1872) şi Dacia traiană(1873)

Culegere eteroclită şi nu studiu de sinte-ză cum pare s-o indice titlul Panoramic jur-nalistic e o carte ce icircnmagazinează o cantita-te enormă de informaţie şi icircn consecinţăposedă meritul de a instrui asupra preseiromacircneşti mai ales asupra celei ardelenedin secolul al XIX-lea nu numai publicullarg intelectual ci cu siguranţă chiar şi pemulţi dintre specialiştii istoriei literare

49

Un panoramic al presei romacircneşti

50

Proaspătul septuagenar Ioan Adam autorcu o bogată şi variată bibliografie ndash pestezece volume de studii eseuri cronici maimulte antologii şi ediţii critice icircn primulracircnd cea a operei lui Duiliu Zamfirescu ndash şi-a publicat o parte din textele apărute de-alungul a peste trei decenii icircn două mari coti-diene şi icircn cele mai importante reviste liter-are şi culturale icircntr-o carte apărută laEditura Bibliotheca din Tacircrgovişte intitu -lată Afinităţi selective parafrază cu tacirclc abinecunoscutei sintagme de sorgintegoetheeană via Tudor Vianu Dacă aş lua icircnconsiderare doar adjectivul bdquoselectiverdquopoate i-aş reproşa că unor autori şi cărţilorlor le-a acordat o prea mare atenţie cu atacirctmai mult cu cacirct şi eu sunt adeptul principi-

ului enunţat icircntr-o confesiune a sa bdquoA prac-tica exerciţiul critic icircnseamnă a distinge asepara a alege Scurt spus a selectardquoSubstantivul bdquoafinităţirdquo mă opreşte icircnsă dela un astfel de reproş atacirct timp cacirct eleafinităţile ca şi gusturile nu se discută chiarşi atunci cacircnd e vorba de exerciţiul criticIoan Adam icircnsuşi icircmi dă o replică avant laletre bdquoDin cele cacircteva sute poate o mie destudii eseuri recenzii pe care le-am publi-cat am ales aici doar cacircteva zeci Icircn selec -tarea lor am vădit cum ar fi zis Perpe -ssicius o bdquoparţialitate plină de dragosterdquo

Din prima secţiune a volumului ndashZamfiresciana ndash e de remarcat eseul de isto-rie culturală bdquo Duiliu Zamfirescu bdquoguverna-torrdquo al Basarabieirdquo ce a constituit prefaţa la

Constantin COROIUIoan Adam afinităţile

selective ale cronicarului

Autorul comentează prestaţia de critic de icircntacircmpinare icircntinsă pe cacircteva decenii a lui Ioan Adambazat pe volumul retrospectiv al acestuia Afinităţi selective Sunt remarcate cacircteva dintre schiţelede profil şi cronicile privind mai ales cărţile de debut ale unor autori atunci cacircnd ele au apărutsemnate de Ioan Adam care au trecut proba timpului confirmacircnd prin evoluţiile viitoare ale scrii-torilor icircn cauză intuiţiile judecăţile şi chiar previziunile criticului Este reliefat faptul că deşi scri-se icircn epoci social-politice şi culturale diferite textele publicate acum icircn volum atestă rectitudineaşi profesionalismul criticului şi eseistuluiCuvinte-cheie afinităţi personaj portret biograf exerciţii critice patologie literară amatorism

The author comments on the review activity of Ioan Adam extended over several decades based onthe latterrsquos retrospective volume Selective Affinities The emphasis is on some of the profile sket-ches and chronicles carried out by Ioan Adam especially with regard to the debut books of a seriesof authors books that have stood the test of time the subsequent evolution of such authors confir-ming the intuitions judgements and even the predictions of the critic The author underlines thefact that although written in distinct sociopolitical and cultural periods the texts published in thevolume testifies to the rectitude and the professionalism of the critic and essayistKeywords affinities character portrait biographer critical exercises literary pathology ama-

teurism

Abstract

Constantin COROIU - Scriitor Iași e-mail constantincoroiugmailcom

ediţia bdquoDuiliu Zamfirescu Icircn Basarabiardquorealizată de Ioan Adam şi apărută anterior(2012) Dar icircn acest comentariu mă voi referila bdquoexerciţiile criticerdquo din celelalte douăcapitole ale volumului Planeta criticilor şiRezonanţe şi inducţii deoarece de aceastădată mă interesează reicircntacirclnirea cu cronica-rul cu criticul de icircntacircmpinare Ioan Adamun subtil analist şi diagnostician un comen-tator capabil să pătrundă şi dincolo de fiinţabdquode hacircrtierdquo a autorului operei despre carescrie pentru a depista figura icircn filigran aomului căreia bunul psiholog şi finul por-tretist icirci trasează conturul cu o pregnantăexpresivitate Textele din Afini tăţi selectivedeşi scrise la diferite vacircrste ale lecturii şi icircnmomente diferite ale vieţii culturale şisocial-politice romacircneşti vădesc oremarcabilă unitate de stil de atitudine şiicircntr-un sens larg de metodă E de observatcă Ioan Adam se numără printre criticii dingeneraţia afirmată icircn anii rsquo60 şi rsquo70 ai secolu-lui trecut care nu au nimic important deretractat Mi se pare simptomatic din acestpunct de vedere faptul că el reiterează acumicircntr-o carte texte publicate cu zeci de ani icircnurmă inclusiv icircn ziare ca bdquoScacircnteiardquo sau

bdquoScacircnteia tineretuluirdquo Şi bine face Sunttexte de o ţinută profesională şi moralăireproşabilă care documentează asupravieţii literare din deceniile antedecembristeşi legitimează o dată icircn plus un critic care şi-a respectat talentul şi vocaţia

Spre deosebire de alţi critici din gene -raţia sa Ioan Adam nu s-a limitat nu s-abdquospecializatrdquo icircntr-un anume gen literar Şi-apăstrat mereu proaspătă curiozitatea de citi-tor şi critic profesionist polivalent Omărturisire icircn acest sens mi se pare definito-rie icircn ceea ce-l priveşte bdquoPoezia proza tea-trul critica şi istoria literară istoria şi altedomenii pe care nu le mai enumăr aici m-auatras deopotrivă Cu anii mi-am şlefuittalentul de cititor Nu mai citesc cărţi proas-te Nu mă interesează ecarisajul literar Să-lfacă alţii cărora li se pare că timpul mai arerăbdare Nu mai scriu decacirct despre cărţicare mi-au plăcut m-au pus pe gacircnduri m-au incitatrdquo Să-l aibă oare icircn minte IoanAdam cacircnd vorbeşte de ecarisaj literar peAlex Ştefănescu Tot ce se poate Oricumicircn 1981 cacircnd acestuia icirci apărea a doua cartendash Jurnal de critic evidenţiind cacircteva dincali tă ţile ce atestau talentul autorului IoanAdam observa totodată bdquoAlex Ştefănescunu e un critic dintre cei previzibili vreau săspun că gustul său face uimitoare robinso -nade Cine icircndreaptă bdquoun deget rechizi -torialrdquo spre greşelile lui Ioan Alexandru IonGheorghe Horia Bădescu Mircea HoriaSimionescu Laurenţiu Ulici minimalizacircndastfel copilăreşte valori constituite şi recu-noscute dar rezervă fraze melifere pentruArthur Porumboiu Marin PorumbescuNDCarpen şi Emil Ghiţulescu e negreşitun originalrdquo Alăturarea ca o ironie măicircndoiesc că involuntară Porumboiu-Porumbescu e de tot hazul Dar de reţinutsunt cuvintele bdquocopilăreşterdquo şi bdquooriginalrdquoCriticul a văzut bine A fost confirmat deevoluţia ulterioară a bdquoeternului adolescentrdquocare avea să scrie şi o Istorie a literaturiiromacircne de la 1941 unde o lăsase Călinescupacircnă icircn prezent lucrare vehementcontestată dar şi lăudată impresionantă caobiect date fiind dimensiunile şi iconogra-fia ce amintesc cumva de monumentulcălinescian Show-ul mediatic provocat la

51

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

apariţie - s-ar zice la o privire superficialătot icircn linie călinesciană ndash s-a stins repede caun foc de paie O dovadă icircn plus deşisuperfluă că GCălinescu e din ce icircn ce maimult cu trecerea vremii nu doar imposibilde continuat dar mai ales imposibil deajuns El e mereu undeva icircn viitor Cinealeargă după Călinescu riscă să sucombemult icircnainte de a-l ajunge Icircncacirct para-frazacircnd un celebru vers al lui Beniucurmaşii bdquodivinuluirdquo s-ar putea resemna fărăsă le fie jenă bdquoPe Călinescu noi criticiiromacircni tineri sau bătracircni zadarnicicircncercăm nu-l vom ajungerdquo

Ioan Adam a intuit bine şi evoluţia unorpoeţi şi prozatori tineri sau icircncă tineri darpe deplin afirmaţi la datadatele cacircnd i-abdquoicircntacircmpinatrdquo Un portret al lui AdrianPăunescu este unul dintre multele exemplebdquoAntologată lirica păunesciană esteexcepţională dar are frumuseţea dramaticăa catedralelor pustiite reduse la puraarhitectonică Totalizată imaginea ei e

indecisă minată de o rumoare confuză dincare sunetul marii poezii se aude stinsicircnfundat ca dangătul de clopot dintr-ocatedrală scufundată Conştient el icircnsuşide această antinomie poetul caută de la ovreme o ieşire ce i se apropie şi i se refuzăconcomitent Antologiile (confesii implici-te) icircncearcă să introducă o ordine icircn aceastăAmazonie luxuriantă fie sistematizacircnd-oprin prisma excepţiilor biografice (Viaţă deexcepţii) fie icircnscenacircnd o ruptură radicală cutrecutul o schimbare la faţă indirectproclamată (Poezii de pacircnă azi) Presiuneaantecedentelor fiind enormă renaşte mereubdquohaosulrdquo iniţial Metamorfoza cacirctă este stăicircntreagă la nivelul atitudinii al perspectiveiexistenţiale ce limitează energetismul vita-litatea orgoliul bdquoultrasentimentelorrdquo

Dincolo de limbajul cam preahellip luxu-riant este aici un profil icircn esenţă recognos-cibil şi astăzi după ce au trecut atacircţia ani decacircnd Ioan Adam l-a conturat şi după ceAdrian Păunescu incontestabil un mare

Constantin Coroiu

52

poet şi-a icircncheiat opera (dar aş icircntrebamoromeţian oare şi-a icircncheiat-o)

Lui Ioan Adam icirci reuşesc de minune şiportretele unor autori nu neapărat minoridar oricum cu o mai redusă notorietateUnul dintre ele este cel al lui FlorentinPopescu intitulat pe bună dreptateProdigiosul Florentin fiind vorba de auto-rul a nu mai puţin de 60 de cărţi apărutepacircnă la data (iunie 2011) cacircnd Ioan Adamscria acest text Colegul său de facultate toc-mai publicase volumul Noi portrete icircn peniţăicircn care observă Ioan Adam - bdquoCacircteodată n-are la icircndemacircnă peniţe Klaps sau Reddys şifoloseşte pana de gacircscă tăiată inabil ce lasăpe hacircrtie urme mari uleioaserdquo Industriosulautor devine sub peniţa Klaps a lui IoanAdam un personaj demn de pana unui pro-zator Reproduc un fragment dintr-o evoca-re de un cuceritor umor ce dă seamă şi deatmosfera unei epoci nu doar culturalebdquoFlorentin becher rodat trebuia să se icircnsoa-re icircn sfacircrşit dar aflase că naşul său spiritua-lul poet Titus Vacircjeu nu era cununat reli-gios Sfacircnta taină a căsătoriei nu era decibdquoprimitărdquo Nedelicat (din inocenţă) cunaşul Florentin dă de icircnţeles că acesta şi-arfi temut funcţia de la Radio dacă s-ar fi aflatcă şi-a pus pirostriile cu popă Naşul icircnsu-rat civil de 20 de ani nu trecuse pe lacircngăaltar din două cauze Prima ar fi că la 20 deani cacircnd sacircngele dă icircn clocot nu prea tegacircndeşti la bdquopragmatica sancţiunerdquo a preo-tului Icircn plus pe atunci ca să citez titlulunei cărţi a lui Titus Vacircjeu aproape toatălumea practica bdquodeplasarea spre roşurdquo Adoua ar fi că naşul naşului (un poet decontroversată memorie nu demult plecatdintre noi) icircşi temea el postul de şef al uneireviste pentru copii Aşa că eu şi soţia meaGeta (cununaţi religios din 1973) a trebuitsă reparăm tardiv această hibă L-am aduspe părintele Ştefan din Maia de pe lacircngăFierbinţi şi icircncuiaţi icircn casa lui Titus (netemeam să nu vină Vhellip bdquoceistulrdquo un ofiţerde aviaţie cu atribuţii bdquospecificerdquo) am icircnce-put să ne icircnvacircrtim icircn jurul mesei Era unspectacol ce ne amuza grozav mireleicircncărunţit şi pornit odinioară spre rotunji-mile pacircntecului icircşi purta coroana de voie-vod mireasa şi martorii ne-am stracircns buze-

le pentru a nu bufni icircn racircs cacircnd dintr-un colţal icircncăperii l-am auzit pe mirele in speFlorentin care desculţ ndash nu voia să bdquoicircntine-zerdquo covoarele naşului ndash slomnea teribil defals axionul bdquoIsaiia dănţuieşterdquo şi darăspunsurile cu o perfectă cunoştinţă a tex-tului sacru (Mi-a spus după aia că e băiatde cracircsnic) Evoluam ca francezii dinAvignon tous en rond cacircnd a sunat cineva lauşă şi a trebuit să renunţăm rapid larecuzită nu era Securitatea ci vecinul dejos alarmat de o scurgere de apă RacircdeţiAcum vă dă macircnahelliprdquo

Ori de cacircte ori scrie despre o carte critic-ul icircncearcă şi de obicei icirci reuşeşte şi unportret al autorului fie şi icircn cacircteva liniibazat nu doar pe cartea analizată ci şi pealte aspecte ale scrisului şi persoanei saumă rog personalităţii acestuia M-am referitdeja la profilul pe care i-l schiţează luiAdrian Păunescu Un profil trasat cu macircnăsigură la finele anilor rsquo70 din care aş maireţine o trăsătură care atestă acum icircn pos-teritatea celui mai bacovian poet romacircn cacirctde bine l-a receptat şi l-a definit atunci IoanAdam bdquoRăstignit pe crucea contrariilorPăunescu e o conştiinţă divizată un autor şiun herald tragic icircn acelaşi timprdquo Acelaşi bunochi critic funcţionează şi icircn cazul optze -cistului numărul unu Mircea Cărtărescu alcărui volum Faruri vitrine fotografii icirci rev-ela la apariţie lui Ioan Adam bdquoo marevocaţie lirică un spirit scindat icircntre tragismşi ironierdquo Dacă icircn asemenea texte seilustrează aşa-zicacircnd criticul estet icircn altecomentarii prioritate are istoricul literar şifilologul De o analiză bdquola sacircngerdquobeneficiază (iar aici fiind vorba de o lucrareprin definiţie perfectibilă verbul mi se parecum nu se poate mai potrivit) Dicţionarulbiografic al literaturii romacircne (Paralela 452006) pe care icircl datorăm lui Aurel Sasu IoanAdam apreciază cum se cuvine calitateaacestei opere lexicografice icircnsumacircnd 2301de nume meritele incontestabile ale infati-gabilului şi tenacelui cercetător şi universi-tar clujean dar totodată semnaleazăamendează scăpările lacunele chiar dacăpacircnă la un punct inerente ca şi bdquotratamen-telerdquo nedrepte sau unele abateri de la regu-lile impuse de condiţia unui dicţionar care

53

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

bdquoe totuşi un ghid nu un oracol pithiacrdquoNeiertător este criticul cu erorile de docu-mentare Un exemplu bdquorefuzniculrdquo saubdquorefuznicardquo Ana Selejan nu a realizat cu a saRetorică a vulnerabilităţii ndash bdquoo sintezădocumentară consacrată literaturii epociicomunisterdquo cum se afirmă icircn DicţionarulSasu bdquoci o monografie icircnchinată soţuluisău poetul Radu Selejanrdquo Ceea ce aş zicenu e deloc de neglijat căci nu-i aşa iubireae un lucru foarte mare dar nu asta era bdquoicircnchestierdquo Icircn chestia comunismuluihellip IoanAdam descoperă şi alte vicii de care seresimt acut articolele semnate de unii cola-boratori la impunătoarea lucrare documen-tarea superficială fiind doar unul dar şi celmai important dintre ele Autorii ar trebuisă ţină seama la o eventuală nouă ediţierevăzută şi adăugită a Dicţionarului Sasu şide această observaţie bdquoSelective exageratselective sunt (sub)capitolele rezervatereferinţelor critice Cu puţine excepţii aparmereu aceiaşi şi aceiaşi comentatoriaceleaşi şi aceleaşi reviste (ziarele icircn care auscris cronici critici importanţi din toategeneraţiile sunt ignorate metodic)rdquo

Se citeşte cu interes sporit şi ceea ce scrieIoan Adam despre biografia pe care IonBălu i-a consacrat-o lui GCălinescu laapariţia acesteia icircn urmă cu 30 de aniCriticul subliniază meritele lui Ion Băluautorul şi al unei temeinice BiobliografiiCălinescu (1975) lucrare ce a necesitat omigăloasă şi icircndelungată muncă de cerceta-re ca şi al unui eseu despre etapele creaţieicălinesciene Biografia marelui biograf al luiEminescu şi Creangă este narată cu o privirecalmă comprehensivă echilibrată apersonalităţii tumultuoase a lui Călinescucum observă Ioan Adam bdquoViaţa lui Călinescunu e o hagiografie un ţipăt extatic prelun-git ci mai degrabă o rezumare lucidăscrutătoare a firului unei existenţecontemplată icircn datele sale reale Biograful acitit e vizibil tot ce s-a scris despre viaţa şiopera lui GCălinescu (o mărturiseşte de alt-fel şi singur cu o notă de simpatică infatua-re) a sorbit lacom din toate izvoarele docu-mentare Atacircta n-ar fi fost desigur de ajunsdacă icircn succesiunea icircn sine indiferentă afaptelor n-ar fi inculcat un sens o viziune

ostilă exaltării gratuite Omagiul cel maisincer ce poate fi adus unui autor esteicircnţelegerea iar Ion Bălu dă icircn aceastăprivinţă semne de comprehensiuneobiectivă Fraza lui e calmă banalăeconomicoasă fără tensiuni superficialefrază de romancier versat care ştie săimpresioneze prin severitatea construcţieinu prin fade artificii stilistice Ca Asmodeubiograful pătrunde pretutindeni bdquoştierdquo totsuracircde admirativ ironic complezentmustră din priviri după cum e cazulnotează fidel reacţiile eroului său explicădoctoral (uneori icircntr-un luimbaj psihiatricdezolant) sugeracircnd cu necenzuratăsatisfacţie dedesubturi nebănuite la primavedere Rezultă de aici un Călinescu maicuracircnd terestru un ins dilematic şi iritabilcapricios şi instabil tandru şi agresiv sincerşi bdquojucatrdquo aşadar un personaj bdquoviurdquo şiimprevizibil pe care montajul documentaringenios icircl face credibilrdquo Mai rezultă icircnsăceva din lectura cărţii lui Ion Bălu şi din ceaa cronicii lui Ioan Adam Ceva ce nici măcarnu ne surprinde Şi anume că icircţi trebuiemult curaj să te confrunţi ca biograf (subli-niez ca biograf) cu un personaj atacirct de com-plex Iar din această confruntare Ion Bălu aieşit destul de bine Dar e limpede că o bio-grafie pe măsura staturii lui Călinescu icircncănu avem şi nici nu prea văd cine s-ar puteaicircnvrednici de ea Pentru asta ar fi nevoie deun biograf cu forţa epică a unui HenriTroyat sauhellip a unui alt Călinescu De undesă-i luăm

Ioan Adam scrie admirabil chiar cu oanumită vervă şi despre cărţi depublicistică sau memorialistică Unul dintrecomentariile din această categorie are casubiect volumul Sertarul ScriitoruluiRomacircn al lui Daniel Cristea-Enache volumcuprinzacircnd bdquodialoguri pe hacircrtierdquo realizatede cel ce a debutat icircn 2001 cu bdquoun Concert dedeschidere echivalent cu un amplu recital devirtuozitaterdquo Critic prin excelenţă deicircntacircmpinare interpretul concertului bdquoaicircnvăţat de timpuriu arta adecvării a situăriidecisive bdquoicircn chestiunerdquo refuzacircnd din ins-tinct divagaţiile erudite ocolurile impresio-nisterdquo şi compunacircnd bdquoo rapsodie critică acontemporaneităţii literarerdquo Daniel Cristea-

54

Constantin Coroiu

55

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

Enache este icircn percepţia lui Ioan Adambdquoun orgolios motivat intelectualrdquo trăsăturăcred definitorie a portretului moral-psiho-logic al mai tacircnărului confrate Definitorie şimai mult decacirct lăudabilă fiindcă icircntr-adevăr bdquode modestia celor inteligenţiprofită proştiirdquo cum afirmă pe bună drepta-te Ioan Adam

Cu o participare deosebită nu numaiintelectuală ci şi emoţională criticul scriedespre volumul Pe muchie de hacircrtie alMagdei Ursache o campioană a exerciţiilorde bdquomemorie corectărdquo Ioan Adam pare săse contamineze benefic de verva şi stilul cuaccente pamfletare din acest bdquoexcurs depatologie literarărdquo al eseistei El admirăbdquotensiunea pamfletară violenţa stilizată averbului său vitriolanthellip logica puterea dea aduna icircntr-un tablou icircntunecat dar coe-rent faţetele haosului imediat cu vacircrtoaserădăcini icircn trecutrdquo Un tablou populat demulţi slujbaşi ai contraculturii deneokominternişti care şi-au făcut din mitu-rile romacircneşti icircntemeietoare dar şi din celeale umanităţii ţinte icircn care trag cacircnd şi cumpot Spirit polemic de o ţinută ireproşabilă

pe Ioan Adam icircl indignează de această datăprofund prestaţia unei aşa-zise scriitoarebdquonoua Passionaria a globalismuluirdquo şi ea ocampioană dar a recitirii dramatice dinunghiul bdquoderapajelor sexualerdquo a NouluiTestament Da poate aţi ghicit este vorba deAlina Mungiu despre care tot MagdaUrsache scria nu demult că calcă (lasintenţionat cacofonia) icircn ridicol Ioan Adameste mult mai sever decacirct Magda UrsachebdquoLiteratura acestei bdquodoamnerdquo nu e doarscandaloasă ndash deci n-aş amenda-o pentruicircncălcarea tabu-urilor pentru ateismulbolşevic cu mască occidentală ndash ci e pur şisimplu proastă un conspect trudnic al locu-rilor comune din dramaturgia bdquode dincolordquo

Sub titlul Istorii istorii accidente criticulicirci creionează un profil nu tocmai luminos şilui Neagu Djuvara ndash bdquopovestitor icircnnăscutmai apropiat de şarmul epic al Şeherezadeidecacirct de discursul metodic al istoriculuicare ar vrea să fierdquo Sintagma bdquopovestitoricircnnăscutrdquo de o fină ironie caracterizează icircnacest caz un ficţionar ce poate fi şifermecător atunci cacircnd nu ficţioneazănonşalant istoria romacircnească Icircn Amintiridin pribegie simpaticul bdquoperegrinrdquo pe treicontinente este la el acasă Povesteşte iarnoi chiar şi cei ce nu mai suntem tineri icirclascultăm ca pe un bunic care a văzut şi atrăit multe chiar dacă nu avem cum verificaveridicitatea celor rememorate de el IoanAdam observă icircnsă corect că ceea ce displa-ce icircn poveştile lui Neagu Djuvara bdquoesteavansul pe care-l ia bdquoistoriculrdquo icircn detrimen-tul memorialistului pasul icircnainte al bdquoboie-ruluirdquo scorţos icircn dauna omului de lumeflexibil şi curtenitorrdquo

Istoricul riscă astfel de multe ori icircmipare rău să o spun figură de manelist icircnmaterie chiar dacă cu ştaif bdquoboierescrdquo Estesuficient să citeşti riguros documentateleprecizări corecturi puneri la punct ale luiIoan Adam privind anumite evenimente şipersonalităţi istorice la care se referă ade-seori cu nepermisă lejeritate centenarul pur-tat pe la toate televiziunile radiourile sin-drofiile bdquoacademicerdquo ca să te convingi deamatorismul său graţios Mă icircntreb undesunt istoricii noştri profesionişti pe caretotuşi icirci (mai) avem

56

Susţin de o vreme ce se măsoară icircn cacircte-va decenii că o ţară sau mai curacircnd o civi-lizaţie existentă oricare este luată icircn seamăndash ceea ce revine icircn fapt la acelaşi lucru ndashnumai şi numai atunci cacircnd ajunge să pro-ducă ceva fie o invenţie o nouă tehnologieun fapt sau obiect de artă o operă literarăanterior neicircntacirclnite ca realizări icircn istoriacul turii şi civilizaţiei va deschide un dome-niu cu totul nou icircn ştiinţă sau icircn creaţia deartă ori icircn sfacircrşit face ştiut lumii faptul dea fi constituit terenul apariţiei unei revelaţiivenită dintr-un spaţiu suprauman metafi-zic deschizacircndu-se astfel orizontul unei cu -noaşteri şi credinţe privind universalitatea

fiinţării umane Altminteri cultura civiliza-ţia fiinţarea etnică poate fi oricacirct de impor-tantă dar este văzută doar icircn calitate subsi-diară subordonată unei alte civilizaţiiesenţială pentru dezvoltarea istorică a uma-nităţii şi deci a structurii vizacircnd o tot maiicircnaltă autodefinire a spiritului şi trăirii atacirctde drept cacirct şi de fapt a omului creat spre aaduce icircn lume chipul şi imaginea Divi ni -tăţii Am fost făcuţi după chipul şi asemăna-rea lui Dumnezeu primind calitatea incom-parabilă a libertăţii noastre care spre a neputea realiza cu adevărat icircntreaga potenţia-litate a desăvacircrşirii ne icircncarcă şi cu risculeşecului total icircn deschiderea noastră către

Comentarii

Caius TraianDRAGOMIR

Nedemni desupremaţia unicităţii

Icircn cultura greacă antică icircn cultura şi civilizaţia latină chineză din epoca lui Confucius şi Lao Tzeicircn epoca buddhistă şi icircn alte mari civilizaţii atunci cacircnd se constituie limbile acelor culturi aparşi marile opere filozofice literare şi icircnceputurile ştiinţelor şi eticii fără importante diferenţe icircntreconţinuturile acestora La apariţia noilor limbi ndash italiană franceză engleză germană romacircnă etcndash fenomenul se repetă la un nivel conceptual la un nivel superior ca amploare a detaliilor şi rafi-namentului dar mai limitat ca universalitate Pe această cale maximumul lirismului este exprimaticircn poezia lui Mihai Eminescu autorul definitoriu al civilizaţiei romacircneCuvinte-cheie limbaj civilizaţie cultură lirism

In the Greek culture in Antiquity in the Latin civilization Chinese ndash in the period of Confuciusand Lao Tze ndash in the time of Buddha and in other great civilizations when the languages were con-stituted including the abstract concepts the philosophy sciences at their beginnings the ethicswere established When the new languages were formed ndash Italian French English German finallyRomanian etch ndash the phenomenon takes place once again even if not at the same level of universa-lism On such a way the maximal lyricism is expressed in the Mihai Eminescursquos poems- the poetryof the author representing the spirit of Romanian civilizationKeywords language civilization culture lyricism

Abstract

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat fost ministru fost ambasador al Romacircniei icircn Frana e-mailctdragomiryahoocom

icircmplinire şi bine Civilizaţiile greacă antică romană-lati-

nă egipteană antică babiloniană ebraicăsau chineză hindusă japoneză arabă darşi civilizaţiile mai noi ndash italiană francezăhispanică germană engleză olandezărusă scandinavă turcă ori aparţinacircnd altorlumi decacirct aceea euro-afro-asiatică precumaceea aztecă maya inca au fiecare dintreele dar şi unele diferite de cele menţionateaici contribuţii absolut specifice la culturaşi istoria umanităţii contribuţii fără de caredefinirea de sine a omului ar fi sărăcită pacircnăla a nu mai fi posibilă Este imposibil deicircncercat a trasa fie şi oricacirct de succint lanivelul minim acela al nucleului centralspecific fiecăreia dintre contribuţiile datora-te de istoria universală civilizaţiilor menţio-nate aici de altfel ar fi şi inutil icircntrucacirctaproape orice ar putea realiza cel puţin uninventar general incluzacircnd valorile aduse icircn

lume pe toate continentele prin inovaţiile icircncunoaştere creaţie şi dezvoltare a culturilorcare icircn ansamblul lor alcătuiesc formeazăcultura universală Există icircnsă şi culturinerealizate printr-o ofertă relativă originalăavansată universalităţii vieţii omului pepămacircnt Probabil că răspunsul la aceastăicircntrebare nu are cum fi altfel decacirct negativcacirctă vreme toate etniile popoarele ţărilecivilizaţiile dispun de limbi proprii alcă-tuind familii lingvistice dar care se constitu-ie din limbi distincte chiar dacă avacircnd nurareori icircntre ele remarcabile asemănări Olimbă distinctă are icircnsă totdeauna şi capaci-tate suplimentară specifică de natură săicircmbogăţească spiritul intelectul sau sensibi-litatea umană icircn general Nu este sigur că oastfel de atribuţie culturală poate fi aflată icircncazul tuturor limbilor dar nici excludereaunei astfel de eventualităţi nu poate primi ogaranţie cacirct de cacirct satisfăcătoare

57

Nedemni de supremaţia unicităţii

Contribuţiile specifice fiecărei culturi laansamblul cultural uman icircn dezvoltarea saistorică precum şi la sporirea capacităţicreative omeneşti pot aparţine celor maidiferite domenii ale productivităţii fiinţeiumane Prin apariţia limbajului icircnsă omuldevine propriu zis om tot prin urmărireaprogresului spiritului ca fapt relevabil icircnlimbaj icircn dezvoltarea limbilor se poateajunge mai direct pe de o parte la icircnţelege-rea universalităţii manifestărilor şi trăiriiumane şi pe de altă parte la recunoaştereadisjuncţiilor apărute icircn forma civilizaţiilordistincte ca şi icircn formulele pe care acesteale relevă chiar icircn dezvoltarea modului lorde afirmare icircn unele şi aceleaşi domenii

Dacă se citesc icircn paralel bdquoVechiulTestamentrsquorsquo icircn particular bdquoPentateuhulrsquorsquosau Torarsquorsquo Ghilgameşrsquorsquo Homer - Iliadarsquorsquoşi Odiseearsquorsquo Hesiod - Munci şi zilersquorsquoTeogoniarsquorsquo Fragmentele presocraticilorrsquorsquo(Ediţie Diels Krantz) Platon ndash DialogurileAristotel ndash icircntreaga operă Confucius -Analectelersquorsquo Lao Tse - Tao tő kingrsquorsquoCulegerile de texte buddhiste Vedelersquorsquo seconstată două lucruri simple şi icircn acelaşitimp stupefiante icircn primul racircnd se consta-tă ndash lesne că tot ceea ce este de o importanţămaximă pentru existenţa umană pentrufiinţarea etică a omului icircn oricare dintre arii-le de civilizaţie icircn care icircşi află existenţa pen-tru orientarea eforturilor sale spre apropie-rea de Divinitate ca şi pentru cunoaşterealumii naturale terestre şi universale suntspuse ndash şi scrise icircn texte de o perfecţiuneniciodată apoi depăşită ndash de icircndată ce lim-bajul este suficient dezvoltat spre a acopericu termeni exacţi toate conceptele concreteşi abstracte privind icircntreaga creaţie a tutu-ror celor văzute şi nevăzutersquorsquo Pe o aseme-nea bază un filozof precum AlfredWitehead a putut nota că bdquoicircntreaga filozofieeuropeană constă din icircnsemnări pe margi-nea paginilor lui Platonrsquorsquo Icircn al doilea racircndeste evident oricui face lecturile menţiona-te că dincolo de toate deosebirile care dis-ting filozofia etica principiile care stau labaza metodelor cunoaşterii provenind atacirctdin Occident cacirct şi din Orient ele sunt ela-borate aproximativ icircn aceleaşi epoci istoricesunt expresia egalei structurări a limbilor icircn

care sunt scrise dar mai ales reflectă con-cepţii similare icircn plan filozofic moral psi-hologic social şi icircn cel al principiilor condu-cerii Diferenţa religioasă poate fi deosebitde netă icircnsă ca exemplu ideile şi recoman-dările sociale principiile morale suntextrem de asemănător expuse şi afirmate caobligatorii icircn Pentateuhrsquorsquo icircn bdquoAnalectelersquorsquolui Confucius icircn textele buddhiste precumşi icircn legile lui Solon sau icircn dialogurile plato-nice icircn icircnvăţătura pitagoreică icircn bdquoEticanicomahicărsquorsquoşi bdquoPoliticarsquorsquo lui Aristotel Con -sti tuirea completă a unor limbi ndash greacaepocii antice latina chineza hindi japone-za araba - conduc la elaborarea bazelorprin cipiale proprii gacircndirii umane elevatefundamentelor eticii logicii metafiziciiToate civilizaţiile ulterioare constituitedupă apariţia marilor limbi clasice vor aveadrept drum icircn gacircndirea filozofică icircn mora-

58

Caius Traian Dragomir

59

Nedemni de supremaţia unicităţii

lă estetică baza aşezată pe seama concepte-lor structurate icircn timpul apariţiei limbilorcare au făcut să se definească umanitateaomului

Ce s-a icircntacircmplat icircnsă apoi Evident auapărut noi limbi Cacircnd se poate vorbi icircnsăde apariţia unor noi limbi Numai şi numaiatunci cacircnd respectivele limbi generează iarşi iar exprimarea poetică ndash icircnaintea expri-mării poetice omul este un actor al comuni-cării adesea inferior icircn comunicare icircn raportcu alte fiinţe Omul este om nu atunci cacircndcreează poezie ori cacircnd se exprimă poetic ndashpur şi simplu folosind o limbă apărută prinpoezie Benedetto Croce spune că oriceexprimare umană prin limbaj este poezieicircnsă nu o poezie pură ci una contaminatăde o voinţă pragmatică devenită astfeldeci proză Observacircnd origina limbilor cla-sice constatăm totdeauna icircntacircietatea poezieiicircn primele texte importante Versetele bibli-ce sunt versuri dar adevărata natură poeti-că a bdquoVechiului Testamentrsquorsquo se află neicircndo-ielnic icircn Psalmii Regelui David EdicteleSenatului Romei au avut aproape totdeau-na o formă incantatorie Cum au evoluatlimbile mai noi ndash icircn primul racircnd avem a negacircndi la romacircnă - cele care au apărut dupăce principiile gacircndirii filozofice etice fiziceşi metafizice se elaborează icircn poezia ce aicircnsoţit sau urmat apariţiei numelor datepentru concepte Aceste noi limbi au adop-tat formele poetice icircn calitate de forme pureale exprimării dincolo de creaţia deja reali-zată şi concretizată icircn real a marilor princi-pii oferite dezvoltării nu doar a unei culturici a umanităţii omului Cultura şi civilizaţiaitaliană este cultura şi civilizaţia epocii luiDante Alighieri şi a liricii lui FrancescoPetrarca Civilizaţia franceză parcurge undrum lung al continuei creşteri de labdquoChanson de Rolandrsquorsquo la poezia luiClement Marot a Pleiadei a lui VictorHugo şi ndash de un deosebit impact cultural şide civilizaţie mai mult sau mai puţin pozi-tiv a lui Andreacute Gide Limba germană creea-ză poezie prin Goethe Schiller prin RilkeEvident sunt nenumăraţi poeţi icircn multedintre secolele care jalonează fiecare civili-zaţie dar sunt foarte puţini cei care oferăvaloare universală produsului civilizaţiei

lor pornind de la limba acelei civilizaţii şitot puţini sunt aceia marcacircnd ireversibil icircnmodalitate poetică atacirct civilizaţia cacirct şi cul-tura apartenenţei lor ndash unii conferă substan-ţă existenţei umanităţii ceilalţi dau forma şispiritul nobil al unei existenţe icircn civilizaţiileicircn care ceilalţi cei mai mari au pus icircntreagauniversalitate pe care omul o poate face săfie a sa Creatorii de formă poetică a limbi-lor culturilor şi civilizaţiilor au vizat icircn epo-cile mai vechi dramatismul ca mod poeticde existenţă ndash lirismul a fost prea puţin ovocaţie a omului aparţinacircnd civilizaţiilor decontinuatori ai unor mari icircnaintaşi ndash pre-cum civilizaţia Italiei - ori ale unor stateputernice preocupate de impunerea forţeilor complexe creatoare de ştiinţă de tehno-logii de inovaţia politică şi socială precumFranţa Italia Statele Unite

Civilizaţiei Romacircniei i-au rămas lirismulpentru elevaţia distinsă dar şi pentru pri-mejdiile acesteia Poetul care a inspirat lim-bii romacircne sensul supra-muzical liric afăcut din cuvintele limbii romacircne adevăratesemnale de existenţă lirică a sufletuluiuman este nici nu poate fi discutat acestlucru - Mihai Eminescu S-a spus stupid căar fi un romantic icircntacircrziat icircn realitate sedovedeşte a fi cel mai autentic ndash altfel spuscel mai mare poet liric al unor secoleicircntregi de civilizaţie universală Sub raportliric este inegalabil comparat fie şi cu poeţiicei mai creativi din limbile care au produsvalori maxime ale existenţei umane darsunetul cuvacircntul versul şi poemul luiMihai Eminescu sunt toate lirism icircn stareacea mai pură deci preschimbare a tuturorspuselor limbii sale nu icircn muzică ndash icircn emo-ţie muzicală icircn transformare a exprimăriicuvintelor icircntr-o neoprită continuitate liricăExistă un enorm lirism icircn derularea replici-lor din tragediile ndash mai puţin din comediilendash shakespeariene dar acesta este icircntreruptde nevoia trecerii la schimbul de replici laShakespeare tragedia este tragedie iar liris-mul este decor La Eminescu lirismul estesubstanţa unei forme de existenţăDiscuţiile stupid agresive asupra valoriipoeziei eminesciene nu sunt decacirct frustrarevenită din resimţirea incapacităţii de a per-cepe unicitatea

60

7 Lamentaţia mioarei şi misiuneaspirituală a baciului Revenind la Mioriţavalorile care domnesc la stacircnă sunt viaţacomunitară cooperarea responsabilitateasensibilitatea gentileţea (bdquoDrăguţă mioarărdquobdquoDrăguţule bacerdquo) empatia (bdquoOri eştibolnăvioarărdquo) devotamentul credinţaMioriţa este un discipol fidel care icircncepe săse maturizeze icircncetează să mai manacircnceiarba verde a cunoaşterii hermetice şi icircncepesă bdquocacircnterdquo placircnsul icircnseamnă creaţie ştimde la Eminescu (bdquoDe placircnge Demiurgosdoar el aude placircnsu-şirdquo) şi lamentaţia ei este

o cacircntare elegiacă Icircn cele trei zile icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul pe

drumul creaţiei şi coboară cu el trei trepteale lumii ilustrate de apelativele care oicircnsoţesc icircn baladă bdquoCu lacircnă plăviţărdquoicircnseamnă de culoare alb-argintie (argintuleste una dintre culorile centralităţii şi ale luiHermes care este şi Mercur argintul viu icircngeografia poveştilor noastre există pădureade aramă de argint şi de aur ca metaforeale celor trei lumi) bdquoLaie-bucălaierdquo (cu lacircnaalbă şi cu botul şi extremităţile membrelornegre sau de culoare icircnchisă - la fel ca

Dana LIZAC

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

Misiunea spirituală a baciului-poet este rezumată icircn trei testamente formulate ca trei lecţii pentruMioriţa discipolul ales ca succesor Testamentul pentru ciobani vorbeşte despre relaţia poetului cureceptorii săi şi despre succesiunea icircntr-un lanţ iniţiaticpoetic Testamentul pentru oi ilustreazăpunctul de vedere hermetic şi pune icircn lumină natura paradoxală a existenţeiTestamentul pentrumăicuţa bătracircnă şi portretul icircn alb-negru al ciobanului icircn tinereţe conturează traseul poetului her-metic pe drumul descendent al creaţiei şi pe drumul ascendent al receptării şi cunoasteriirealizăriide sineCuvinte-cheie Alecsandri balada Mioriţa Eminescu cele trei testamente ale ciobanului miori -

tic portretul ciobanului mioritic

The spiritual mission of the Moldavian shepherd-poet is enclosed in his three testaments meant asthree lessons for his chosen disciple Mioritza The testament for the other shepherds speaks aboutthe poetrsquos relation with the critical reception of his poetry and about the rules of succession in a poe-tic and initiatic chain The testament for the sheep illustrates the hermetic point of view and givesan insight into the paradoxical nature of reality The testament for his old mother together with theblack-and-white portrait of the shepherd as a young man traces the hermetic poetrsquos journey alongthe descending paths of creation and the ascending paths of critical reception and selfknowledgerealisationKeywords Vasile Alecsandri the Mioritza ballad Mihai Eminescu the three testaments of the

shepherd in the Mioritza ballad the shepherdrsquos portrait as a young man in the Mioritza bal-lad

Abstract

Dana LIZAC e-mail danalizachotmailcom

ţăruşul de care e priponit calul lui Toma) sereferă la locul icircn care pe drumul mani -festării atmosfera icircncepe să se icircntunece şiopera se icircncheagă (marginea apei şi negrulzăvoi) Baciul o mai numeşte pe Mioriţabdquobacircrsanărdquo - ceea ce trimite la locul ei deorigine şi la acelaşi spaţiu al negrului zăvoi

Dar se mai icircntacircmplă ceva Mioriţa icircncepesă dea dovadă de puteri profetice şi baciul onumeşte bdquonăzdrăvanărdquo năzdrăvan icircnseam -nă icircn mitologia noastră populară şi bdquocare aredarul de a şti şi prevesti ce se va icircn tacircmplardquoMioriţa icircncepe să vadă - fără să icircnţeleagădeocamdată - icircn viitor şi către tăracircmurile dejos icircn valea icircntunecată unde baciul icircşi vaicircntacirclni ucigaşii Lamentaţia icirci pare baciuluiexagerată bdquogura nu-ţi mai tacerdquo o mustră elcu blacircndeţe cum la fel o mustră vocea auc-torială El ştie că icircmplinirea destinului luitrece prin lumea de jos şi deci teama ei estedintr-un punct de vedere inutilă

Pentru cel care a păşit icircn lumea de jospentru poetul hermetic modern stacircnarămasă icircn urmă Arcadia mitică este uni-versul tradiţiei poetice hermetice - şi icircnegală măsură comunitatatea extrem de res-tracircnsă a celor asemenea cu el trăitori pe unnivel de existenţă mai icircnalt decacirct locuitoriicacircmpului de mohor o lume moartă şi vie icircnacelaşi timp care trăieşte icircn timp şi icircn afaralui icircntr-o dimensiune a veşniciei

Mioriţa vrea să-l reţină pe baci icirci cere să-şi cheme apărători - icircn plan poetic să-şi icircntă-rească mecanismele de ocultareicircncifrareastfel icircncacirct secretul să nu poată intra icircnposesia celor nechemaţi

Drăguţule baceDă-ţi oile-ncoaceLa negru zăvoiCă-i iarbă de noiŞi umbră de voiStăpacircne stăpacircneIcircţi cheamă ş-un cacircneCel mai bărbătescŞi cel mai frăţescDin bdquoal umbrei icircntunericrdquo la fel icircl va

implora pădurea pe Eminescu să rămacircnă(bdquoO rămacirci rămacirci la minerdquo) - pădurea icircncare păşesc neauzite bdquoicircn tainărdquo cacircrduri decerbi (animale prin excelenţă hermetice) -

lumea copilăriei a naturii a satului şi a poe-ziei populare unde timpul se confundă cuveşnicia anii bdquose par ca clipe Clipe dulci separ ca veacurirdquo Dar ca şi baciul moldo-vean poetul nu icirci va lua icircn seamă rugabdquoAstfel zise lin pădurea Bolţi asupră-miclătinacircnd Şuieram l-a ei chemare Ş-amieşit icircn cacircmp racirczacircndrdquo

Misiunea baciului se icircntinde dincolo decomunitatea spirituală şi de cercul tradiţieihermetice Poetul nu cacircntă scrie numaipentru cei asemenea cu el - ci duce mesajulZeului către muritori nu numai către păsto-rii cacircmpeni din sate dar şi către cei care tră-iesc mai jos icircn cacircmpul de mohor şi icircn cetă-ţile lui icircntunecate - oamenii bdquonegrirdquo caManea Ungurean şi Vracircncean Icircnsă spredeosebire de Ungurean şi Vracircncean care aucăzut icircn lumea de jos prin păcat Moldovancoboară acolo cu o misiune Datoria luiHermes poetul-păstor este să coboare icircnvăi după oile rătăcite şi icircn prăpăstii dupăoile pierdute fiinţele lipsite de spiritualitateale lumii căzute - şi să le aducă icircnapoi

Muritorii lumii de jos nu pot coboricirc maijos decacirct sunt lumea lor este nadirul creaţieiEi pot să meargă numai icircn sus Cei mai mulţiicircncearcă să se icircnalţe pe căile stracircmbe aleorgoliului şi cupidităţii cei mai mulţi poeţidin lumea de jos scriu pentru a se ex prima peei icircnşişi şi pentru succes cu ceea pre supuneacesta icircn accepţiunea lor Păsto rul are misiu-nea spirituală de a le bdquoicircndreptardquo privireacătre Adevăr către universal către cele eter-ne către principii şi Zei (bdquofericea stirpe fărămoarterdquo cum icirci spun muzele lui Hesiod) - dea le fi călăuză pe drumul de icircn toar cere caree drumul paradisului recacircştigat

Acest drum este drumul receptăriifireşti drumul cunoaşterii Pe acest drumHermes este călăuză pentru că dacă pe de oparte el transmite muritorilor mesajele zei-lor pe de altă parte duce mesajele şi rugilelor către zei şi conduce sufletul prin lumeaumbrelor către lumină Drumul de icircntoarce-re este icircn acelaşi timp şuvoiul de resorbţiela sine a Creatorului icircntr-o mişcare de auto-cunoaştere Nota specifică gacircndirii hermeti-ce este că Zeul Dumnezeu deşi din punctde vedere metafizic distinct de lume arenevoie de lume pentru a se defini pe sine şi

61

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

62

Dana Lizac

de Om pentru a-l recunoaşte icircn ipostaza luide Creator cunoaşterea lui Dumnezeu decătre Om devine cunoaşterea de sine a luiDumnezeu1 La fel şi poetul pentru cărecep torul icirci cunoaşte opera el se auto -cunoaşte există ca Poet creator şi opera luidevine Operă

Icircn lumea modernă poetul hermetic esteun aed un poet-profet venit bdquode susrdquo (şi dinvechime) - care poartă pe faţă o mască depoet profan şi se prezintă icircn lume ca oricaredintre aceştia Oricare receptor poate prinforţe proprii să icircncerce să-i devină succesorPoetul hermetic funcţionează icircn ambelesfere de existenţă şi icircşi poate căuta succesoriicircn ambele dacă icircn sfera tradiţiei are succes -ori direcţi pe care icirci investeşte el icircn suşi icircnlumea profană poate avea succesori care auevoluat prin forţe proprii din acest motivatacirct Mioriţa succesorul ales şi executorultestamentar cacirct şi cei doi ciobani criminalicare icircl vor recepta pe Moldovan icircn lumea dejos sunt priviţi de el ca succesori legitimi

Cei trei sunt chemaţi să-i facă mormacircntulicircmpreună Ungurean şi Vracircncean icircl vorpune icircn groapă Mioriţa icirci va pune fluierelela căpătacirci Nu se ştie icircnsă dacă există şanseca omorul să aibă loc aşa cum e plănuitUngurean şi Vracircncean sunt personaje şterseicircn baladă Ceea ce este cert este faptul cădiscipolul ales este Mioriţa şi baciul carepentru icircnzestrările ei o vede ca succesoricircncepe transmisia Cele trei testamente pecare i le icircncredinţează sunt de fapt trei lecţiilecţia despre transmisia iniţiatică (testa -mentul pentru ciobani) lecţia despre sacrifi-ciul de sine al creatorului icircn creaţie (testa -mentul pentru oi) şi lecţia realizării de sinea creatorului prin sacrificiu de sine (testa-mentul pentru măicuţa bătracircnă)

Deşi par să conţină elemente contradic-torii toate cele trei testamente cu desti -natari diferiţi spun adevărul bdquoSă le spuicuratrdquo bdquoŞi-i spune curatrdquo insistă baciul defiecare dată Icircn felul lui icircncifrat poetul her-metic spune icircntotdeauna Adevărul Icircnsăşi

Tabula Smaragdina text criptic fundamentalpentru tradiţia her metică icircncepe cu cuvin-tele bdquoEste adevărul ade vărat sigur şi fărăputinţă de tăgadărdquo

Testamentul pentru ciobani mormacircntul poetic

S-a discutat mult pe marginea faptului căMoldovan nu opune nicio rezistenţă faţă deideea suprimării lui Poziţia lui văzută cafatalistă a ajuns să fie considerată careprezentativă pentru atitudinea poporuluiromacircn faţă de viaţă Exegeza baladei a pusicircn lumina sensurile mai profunde ale acesteiviziuni existenţiale Mircea Eliade de exem-plu arată că voinţa ciobanului de a-şi trans-figura moartea icircn bdquonuntă misticărdquo icirciicircngăduie să-şi biruie destinul să-i schimbesensul şi să impună un sens icircnsuşi absur -dului existenţei2 Iar Nicolae Steinhardtnotează icircn marginea afirmaţiilor lui EliadebdquoCiobanul săvacircrşeşte o transmutaţie -marea operă a denigraţilor alchimişti - icircşitransformă nenorocirea icircn taină mistică Icircn -fracircnge soarta Dă un sens fast nefericiriirdquo3

Icircn termeni poetici eroul care iese cupieptul gol icircn cacircmp icircnaintea ucigaşilor luieste poetul care bdquoiese icircn lumerdquo se confruntăcu cititorii lui şi se expune receptării criticeSacrificiul lui este un rău necesar şi are unrevers profund pozitiv de receptaredepinde dobacircndirea statutului sau de Poetcu Operă Problema nu este că receptorii icircşiicircnsuşesc secretul operei lui prin crimă prinbdquomoarte cu omorrdquo - ci ceea fac ei cu acestsecret La stacircnă icircn comunitatea spirituală şipoetică toţi membrii sunt devotaţi transmi -terii şi conservării unei cunoaşteri primiteicircn ultimă instanţă de la Zeu La icircncheiereaoperei care presupune moartea poetului eltransmite demnitatea de şef al ierarhieicătre un succesor ales icircmpreună curesponsabilităţile care decurg din ea Icircnlumea modernă icircnsă receptorii activi carerecuperează fără ajutor pe cale livrescă sau

1 Glenn Alexander Magee Hegel and the Hermetic Tradition Cornell University Press Ithaca and London2001 p 10

2 Mioara năzdrăvană icircn De la Zalmoxis la Genghis-Han Editura Humanitas Bucureşti 1995 p 2603 N Steinhardt Jurnalul fericirii Editura Dacia Cluj-Napoca 1992 p 349

63

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

prin pură intuiţie Adevărul din opera unuiicircnaintaş ar dori de prea multe ori să sebucure de statutul şi posesiunile pe care leare un maestru să ocupe un loc de vacircrficircntr-o ierarhie poetică numai pentru a-şi sat-isface icircn ultima instanţă propriul ego

Ceea ce lasă cu limbă de moarte Mol -dovan tovarăşilor săi şi Mioriţei este faptulcă secretul hermetic nu trebuie expus caatare sau folosit icircn interes personal icircn lumeade jos ci pentru a asigura continuitatea tra -diţiei trebuie icircntrupat icircntr-o nouă opera deaceeaşi factură cu cea din care a fost recuper-at o opera hermetică

Care sunt caracteristicile unei astfel deopere Icircn primul racircnd structura care reflectăimaginea hermetică a universului sau trimitela un astfel de model şi pune icircn evidenţăcorespondenţele icircntre cele de sus şi cele dejos icircntre lumea spirituală şi lumea materialăApoi traseul circular sau bdquoicircn buclărdquo pe carese desfăşoară scenariul călătoria eroului sau

mişcarea ideii icircn acest spaţiu La acestea seadaugă o recuzită de imagini şi simbolurihermetice şi tradi ţionale icircmpletite cu sim-boluri proprii din care se articulează viz-iunea poetului Mate rialul acestei opere icirclconstituie cuvintele limbii care trebuieicircnţelese icircn complexitatea lor de conotaţii şilegături de sens şi etimologice (spre deose-bire de bdquovorbelerdquo limbii comune care sefolosesc icircn sens literal) Opera hermetică secaracterizează printr-o expresie icircncifrată cumai multe straturi de semnificaţie - dar şi celpuţin teoretic printr-un anumit nivel deaccesibilitate Icircn straturile exterioare operatrebuie să fie o vorbire bdquope icircnţelesrdquo cumspune Cătălina care să atingă coardelesensibilităţii oricărui receptor indiferent denivelul lui de viaţă şi de educaţie Să-l facă săsimtă că dincolo de ceea ce icircnţelege el existăşi alte sensuri să-l facă să viseze săgacircndească să-şi ridice ochii spre icircnalt Ooperă hermetică autentică e produsul unuiartist impersonal care nu se promovează pe

Relief reprezentacircndu-l pe Hermes cu un berbecşi cu caduceul Secolul III en Ephes

Copie romană tacircrzie după statuia lui HermesKriophoros de sculptorul grec Kalamis (sec V

icircen) Museo Barracco Roma

sine ci bdquoexprimă Ade vă rulrdquo icircn cuvintele luiEminescu care coboară icircn lume cu o misiunespirituală şi aspiră să-şi călău zească recep-torul pe un drum ascendent al cunoaşterii şitransformării Poetul hermetic fiinţează icircntr-o tradiţie este o verigă icircntr-un un lanţ altransmisiei opera lui se leagă de şi valideazăopera unui icircnaintaş - şi este validată la racircn-dul ei de opera unui succesor

Revenind la icircngroparea lui Moldoveandacă trupul său mort sau ipoteticul sicriureprezintă opera lui mormacircntul va fi operasuccesorului o nouă formă materială icircn carese icircnveleşte nucleul dur de conţinut aloperei şi prin care el continuă să trăiască icircntradiţie4

Vacircntul cacircnd a batePrin ele-a răzbateŞ-oile s-or stracircngePe mine m-or placircngeCu lacrimi de sacircngeNoua operă trebuie să asigure dăinuirea

aceloraşi valori (bdquoSă mă-ngroape Aice pe-aproaperdquo) să garanteze continuitate icircn con-ducerea comunităţii (Să fiu tot cu voirdquo)coeziunea acesteia (bdquooile s-or stracircngerdquo)păstrarea secretului (bdquoSă-mi aud cacircniirdquo)mai pe scurt icircntr-o nouă formă să menţinăviu spiritul comunităţii şi al tradiţiei Baciulvorbeşte despre transmisia iniţiatică şi des-pre generaţiile de succesori cacircnd va batevacircntul adică se va rosti duhul Zeului aces-ta va sufla prin fluierele de la căpătacirciul luiMoldovan (icircn opera lui) cacircntecul se va faceauzit icircn opera succesorilor lui (Ungurean şiVracircncean) Oile discipolii icircncepători de lastacircnă icirci vor recunoaşte prezenţa icircn operasuccesorilor şi icirci vor continua mesajul cuadacircncă empatie bdquocu lacrimi de sacircngerdquo vordeveni rapsozi poate

Mesajul Zeului se propagă aşadar (vir-tual) de-a lungul a trei generaţii de succe-sori baciul moldovean - Mioriţa (succesoruldirect) - Ungurean şi Vracircncean Prin conti-

nuarea influenţei poetice şi spirituale de-alungul mai multor generaţii de receptori şisuccesori baciul moldovean devine cu PoetOperă şi Maestru

Testamentul pentru oi nunta cu mireasa neagră

La momentul testamentului problemelereceptării nu sunt relevante pentru oile de lastacircnă care trăiesc icircn Arcadia sau icircn Edenulpoetic de dinainte de cădere Ele nu trebuiesă ştie altceva decacirct că baciul lor a murit demoarte bună din acest motiv el icirci cereMioriţei bdquoiar tu de omor să nu le spui lorrdquoOile nu sunt receptori propriu-zis cu ochiideschisi ci auditori şi transmiţători fărăicircnţelegere - prin adeziune conformitateempatie credinţă

La stacircna lucrurile nu se spun direct şibaciul vorbeşte icircn alegoriiSă le spui curatCă m-am icircnsuratC-o macircndră crăiasăA lumii mireasăCă la nunta meaA căzut o steaSoarele şi lunaMi-au ţinut cununaBrazi şi păltinaşiI-am avut nuntaşiPreoţi munţii mariPăsări lăutariPăsărele miiŞi stele făcliiCeea ce trebuie să icircnveţe Mioriţa din

acest testament pe care trebuie să-l transmi-tă mai departe este să privească realitateadin punctul de vedere hermetic Acestpunct de vedere este situat icircn afara şi deasu-pra contrariilor pe care le icircmbrăţişează icircnsimultaneitate punacircnd icircn evidenţă naturapradoxală a existenţei Creaţia este o nuntă

64

Dana Lizac

4 ldquoMormacircntulrdquo este şi un gen literar produs al Franţei secolului XVII - o culegere de texte de diverseforme poetice pentru a onora memoria unui defunct ilustru parte din ceremonialul funebru Eminescudebutează icircntr-un fel de tombeau poeacutetique - broşura omagială Lăcrămioarele icircnvăţăceilor gimnasisti dinCernauţi la mormacircntul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat icircntr-a 1224 ianuarie 1866 distribuităicircn timpul slujbei de icircnmormacircntare

şi o moarte un proces icircn care creatorul sesacrifică şi se icircmplineşte pe sine icircn acelaşitimp Această moarte-nuntă este altă moartedecacirct moartea prin transmisia iniţiatică(bdquomoartea bunărdquo firească) şi decacirct cea prinreceptare care este bdquomoartea cu omorrdquo

Privită din polul material creaţiaicircnseamnă coboracircrea ideii din sferele abs-tracte icircncarnarea icircntruparea naşterea laviaţă - aşa cum sufletul condus de Hermesstrăbate sferele de sus icircn jos pentru a seicircncarna pe pămacircnt icircntr-o fiinţă omeneascăun nou-născut Atracţia ideii pentru mate-rie dorinţa de expresie este o iubire devo-ratoare pentru spiritul unui artist Nuntaspiritului cu materia icircnseamnă opera ieşi-rea din virtualitate a ideii realizarea mate-rializarea icircnsăşi viaţa

Privind din polul opus spiritual nuntaspiritului cu materia presupune o involuţiecoboracircrea şi degradarea icircnvelirea icircn icircnveli-şuri din ce icircn ce mai dense pacircnă la bdquocoagu-lareardquobdquofixareardquo icircntr-o formă materială com-pactă solidă şi opacă (un obiect o operă)bdquoSoma-semardquo sună un adagiu platonic tru-pul este mormacircnt Poemul scris pe o filă dehacircrtie este mormacircntul ideii opera (icircnansamblul ei corpusul) este cadavrul mor-macircntul poetului Pe drumul de sus icircn jospentru poetul care vine dinspre Adevărideea se opacizează devine de nerecunoas-cut se pierde creaţia este o cădere o decă-dere o degenerare o desfigurare o icircntune-care o icircntomnare o vestejire o uitare unsomn o moarte a ideii icircn materie Materia icircnforma ei degradată icircn stare solidă de ultimicircnveliş material este ţăracircna bdquoa lumii mirea-sărdquo Pentru poet materia este Limba care icircnipostaza ei degradată de vorbire este ulti-mul icircnveliş - şi cel exterior - al unei opere alcărui nucleu ideatic rămacircne icircnvăluit

Steaua care cade la nunta ciobanuluimioritic şi care icircl reprezintă - este aceeaşi cuLuceafărul care se aruncă icircn mare icircmbracăvăluri succesive icircşi confecţionează un per-sonaj un trup un veşmacircnt un chip omască şi coboară trecacircnd pe margineaferestrei (echivalentă cu Poarta Pămacircntului)icircn cămara Cătălinei receptorul lui icircndărăt-nic şi pasiv

Nunta poetului cu limba se petrece icircninteriorul tradiţiei hermetice Naşii suntSoarele şi Luna marile simboluri hermeticepentru principiile Solve şi Coagula Preoţii -vacircrfurile culmile muntoase sunt mariiicircnaintaşi din tradiţia universală (cuvacircntulpreot vine din latinescul presbyter careicircnseamnă om mai icircn vacircrstă icircnaintaş)Nuntaşi sunt copacii siluetele poeţilor dincodrul tradiţiei naţionale Lăutarii - păsăripăsărele - sunt ceilalţi poeţi mai mari şi maimici fiecare cu cacircntecul lui fie ei discipolisuccesori transmiţători rapsozi micipoeti

Icircn loc de flăcări pe făcliile de nuntă ardstele Făcliile icircntăresc simbolistica principii-lor Solve şi Coagula a direcţiilor ascendentăşi descendentă Este vorba despre douăstele deci steaua căzătoare a creaţiei şi aoperei şi steaua urcătoare a receptării auto-cunoasterii şi Operei Aceleaşi două stelevor fi cele două ipostaze ale LuceafăruluiLuceafărul de dimineaţă cel care precedezorile cunoaşterii şi Adevărului - şiLuceafărul de seară cel care marchează cre-pusculul creaţiei şi care mai este denumitbdquoSteaua Ciobanuluirdquo

Despre drumul icircnapoi care duce de lapămacircnt la cer va fi vorba icircn cel de al treileatestament

Testamentul pentru măicuţa bătracircnănunta cu mireasa albă

Cine este măicuţa bătracircnă Măicuţa se prezintă ca o fiinţă dublă Pe

de o parte este o femeie de la ţară carepoartă bracircu Pe de altă parte (ca oricemamă la urma urmelor) - este o ipostază aMumei a zeiţei-Materie Terra Mater GeeaNatura zeita cea mai bătracircnă din care toateau purces - haosul apa primordială mareacare va deveni icircn creştinism Fecioara MariaEa există de dinainte de timp şi de dinaintede lume Icircn sacircnul ei icircncepe să se formeze oreţea de linii de forţă ce vor alcătuicanavaua pe care se va broda manifestareaurzeala şi băteala lumii liniile verticale alecorespondenţelor icircntre sus şi jos şi cele ori-zontale care vor marca treptele lumii sausferele de existenţă De aici atributul zeiţei

65

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

de bdquoCea-cu-bracirculrdquo bracircul ei este cingătoareaVenerei şi Bracircul Maicii Domnului Icircn mani-festare acest bracircu va deveni un pod un racircuun drum pe mare un codru prin care setrece din lumea icircntunecată de jos icircn lumeasenină de sus

Să mai notăm că Maia (icircn mitologiagreacă una dintre pleiade nimfă dinArcadia asimilată de romani cu Terra) estemama lui Hermes Numele ei este icircnruditcu μαῖα (maia) termen de adresarerespectuoasă faţă de o femeie bătracircnă de laμήτηρ (mētērrdquo- bdquomamărdquo) măicuţă cum sespune la noi la ţară Măicuţa ciobanuluiMioritic are o ipostază telurică dar şi unacelestă - ca icircn basmele noastre icircn care subun chip de femeie bătracircnă se ascunde SfacircntaVineri şi dincolo de ea zeiţa Venera dinvechime Firele care alcătuiesc bracircul ei suntşi traseele fiului ei Hermes icircntre cer şipămacircnt

Portretul ciobanului omul alb şi omul negruMăicuţa icirci face un portret fiului literal

este un tacircnăr frumos svelt cu faţa albăochii negri părul negru şi mustaţa blondăFiecare trăsătură e ilustrată printr-ometaforă

Macircndru ciobănelTras printr-un inel Feţişoara luiSpuma lapteluiMustăcioara luiSpicul gracirculuiPerişorul luiPeana corbuluiOchişorii luiMura cacircmpuluiO astfel de combinaţie icircn mod obişnuit

nu există icircn realitate faptul că ciobanul arepărul negru şi mustaţa blondă e un primsemn că portretul e simbolic Icircn icircncercareade a-l descifra să privim prin ochii luiEminescu care va dezvolta aceste trăsăturila eroii lui Pentru el părul negru şi ochiinegri sunt marca gacircnditorului a celui careporneşte din straturile exterioareinferioareale obiectului material (icircntunecat opac) şidesface bdquonegrul giulgirdquo al materiei pentru aelibera ideea luminoasă icircnfăşurată icircn el

Corbul macircncătorul de cadavre pe care icirclvedem icircn unele reprezentări alchimice ciu-gulind ochii şi creierii dintr-un un craniueste emblema etapei nigredo cacircnd cadavrulintră icircn descompunere Icircn ordine poeticăacest personaj este receptorul care icircncepe sădescompună şi să asimileze obiectul operapoetică a icircnaintaşului pentru a elibera din elideea structura corpul de lumină Ade -vărul Opera Ochii negri sunt capacităţilede cunoaştere părul negru - gacircndurilepana corbului - zborul gacircndirii Călin esteun bdquozburător cu negre pleterdquo Arald este unbdquozeu cu ochii negrirdquo Luceafărul icircn a doua saapariţie are părul negru care icirci cade icircn viţepe umeri Gacircnditorul are pentru Eminescuo icircnfăţişare demonică

Pe de altă parte faţa (expresia) şi musta-ţa (aşezată deasupra gurii) - sunt ambelelegate de exprimare de expresie de capaci-tăţile creatoare Omul spiritual creatorulare părul blond la fel cu Luceafărul icircnprima sa apariţie angelică

La o privire mai atentă observăm cămetaforele care exprimă două dintre trăsă-turi se reduc la un model de tip bdquociorchinerdquo(spuma şi mura care sunt conglomerate desfere) - icircn timp ce celelalte două (pana şi spi-cul) se reduc la o schemă de tip bdquobrăduţrdquosau bdquocreangărdquo Două trăsături sunt albe(spuma şi spicul) şi două sunt negre (pana şimura) portretul nu este icircn nici un fel o icircnşi-ruire icircntacircmplătoare de trăsături fizice

Am arătat mai icircnainte că ciorchineleconglomeratul simbolizează fructul rodulbdquocoagulareardquo operei icircn termeni alchimiciCreanga pe de altă parte ca şi copacul - esteun simbol al ramificării al manifestării alcreaţiei - şi un substitut al creatorului

Trăsăturile acestui portret arată decicătre un om negru şi un om alb - şi către oopera neagră şi una albă Fiul măicuţei alMaiei Hermes este şi una şi alta - e unHarap-Alb un poet hermetic care icircndepli-neşte amacircndouă rolurile Pe drumul des-cendent este omul alb (poetul fiinţa spiri-tuală deţinătorul Adevărului) care se cunu-nă la capătul ciclului creator cu mireasaneagră (opera forma materială) Pe drumulascendent este receptorul icircn ascensiuneomul negru care se cunună prin cunoaşte-

66

Dana Lizac

re cu mireasa albă Opera Drumul acestacoincide cu drumul de icircntors al poetuluicare se autocunoaşte şi care devine Poet -omul alb care a devenit negru prin căderemortul icircnmormacircntat icircn operă care icircnvie seicircnalţă şi se cunună cu aceeaşi mireasă albă(Opera) Pe acest drum icircn ipostază deHermes psihopomp poetul icirci este călăuzăreceptorului pe drumul cunoaşterii printenebrele lumii de dincolo spre lumină -aşa cum Luceafărul icircşi conduce receptoriicu gacircndurile lor bdquope mări Răsare şi stră -luce Pe mişcătoarele cărări Corăbii negreducerdquo Pe drumul ascendent receptorul şipoetul drumeţul şi călăuza sunt una

Cu gacircndul la acest drum de icircntoarcerespre eternitate cacircndva icircn romanul său Craiide Curtea Veche hermetistul MateiuCaragiale icircl va face pe Pirgu Mercur spirit-ul lumii de jos icircn cea mai josnică ipostază

(dar bdquoicircndreptatrdquo icircntors din drumul luimergacircnd dandaratelea) călăuza celor treicrai pe drumul morţii şi al veşniciei bdquoŞi ple-cam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune peste bolţi din ce icircn ce mai uriaşe icircngol Icircnaintea noastră icircn port bălţat demăscărici scălămbăindu-se şi schimono -sindu-se ţopăia de-a-ndaratelea fluturacircndo năframă neagră Pirgu Şi ne topeam icircnpurpura asfinţituluirdquo

Prin Operă poetul se ridică la statutul dePoet - şi credem că la aceasta se referăatributul bdquotras printr-un inelrdquo Expresiaromacircnească bdquotras ca prin inelrdquo icircnseamnăzvelt care se icircnalţă graţios Aici credem că evorba de inelul - sau coroana - Operei dese-ori simbolizată icircn reprezentările hermeticede litera O şi de chipul rotund al lunii PrinOperă poetul icircşi dobacircndeşte existenţa caPoet Hyperion Soare pe cerul poeziei

Unde se termină Mioriţa Măicuţă bătracircnăCu bracircul de lacircnăDin ochi lăcrimacircndPe cacircmp alergacircndPe toţi icircntrebacircndŞi la toţi zicacircndbdquoCine-a cunoscutCine mi-a văzutMacircndru ciobănelTras printr-un inel Unde icircşi caută măicuţa bătracircnă fiul Pe

cacircmp ne spune balada Pe care cacircmp - neicircntrebăm Sunt două cacircmpii icircn geografiaMioriţei una icircn cer şi una pe pămacircnt Nupoate să-l caute pe cacircmpia icircntunecată de josicircn lumea materială pe cacircmpul de mohorprintre oamenii obişnuiţi - nici chiar icircnnegrul zăvoi pentru că acolo ciobanul numai e un tacircnăr ciobănel - e matur bogat cuoperă baci şef de stacircnă

Icircl caută deci sus pe cacircmpul ceresc pelunca luminată şi pe plai Măicuţa bătracircnăcare locuieşte icircn centrul lumii caută un fiucare s-a dus ucenic la stacircnă şi nu s-a maiicircntors acasă Noi ştim că a urcat muntele cuo turmă de miei pentru că de acolo l-amvăzut coboracircnd la icircnceputul baladei Zeiţala racircndul ei icircşi caută fiul - Limba Romacircnă icircl

67

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

68

Dana Lizac

caută pe poetul născut din pacircntecele ei prin-tre Poeţii de pe culmi şi icircntreabă dacă prin-tre aceştia este cunoscut şi recunoscut acolounde tradiţia naţională urcă icircn universalprintre brazi şi păltinaşi icircntre ulmii de pecreste ai lui Toma Alimoş bdquourieşii culmi-lorrdquo printre stele bdquoluceferii prietenirdquo ai luiEminescu bdquoveciniirdquo lui icircn eternitate cumzice el către un receptor indiferent bdquomăcunoşteau vecinii toţi tu nu m-ai cunoscutrdquo

Momentul acestei căutări nu este icircnsăacelaşi pentru cele două ipostaze ale mameipoetului Icircn lunca luminată şi pe plaiMăicuţa icircşi caută fiul icircnainte de icircnceputulpropriu-zis al baladei icircnainte de icircnceputulciclului creator cacircnd acesta abia plecase deacasă urcase muntele şi nu devenise icircncăpoet Pe cacircmpia din cer Zeiţa icircşi caută fiul lasfacircrşitul baladei după sfacircrşitul cicluluicreator cacircnd urmează icircncununarea şi con-sacrarea cand poetul e icircnviat icircnălţat dinnou tacircnăr şi bun de mire icircn acest fel finalulbaladei se suprapune peste partea dedinainte de icircnceput iar firul epic se brodea-ză pe un traseu icircn buclă sau icircn spirală

L-a văzut cineva pe copilul pierdut ştiecineva ce s-a icircntacircmplat cu el E cunoscutpoetul recunoscut receptat a devenit Poets-a realizat Răspunsul lui Moldovan este şipentru măicuţă şi pentru Zeiţă a avutnoroc s-a cununat cu o fată de crai pe-ogură de rai - şi da această fată este icircnsăşiOpera Măicuţa va primi vestea cu credinţăşi se va bucura Ea nu trebuie să ştie că fiulei s-a făcut poet şi are soarta poeţilor carenu se mai icircntorc acasă pentru că nu au viaţăpersonală şi pentru care realizarea de sinese clădeşte pe sacrificiul propriei existenţeNu trebuie să ştie că o astfel de cununiestrălucită este icircntotdeauna o cununie post -mortem după icircncheierea operei icircn cer icircnlumea spirituală Nu trebuie să afle despreprima nuntă nunta necesară cu mireasaneagră

Iar la cea măicuţăSă nu spui drăguţăCă la nunta meaA căzut o stea Zeita pe de altă parte nu e interesată de

sacrificiul de sine al poetului Acesta este

numai un preţ firesc pentru dobacircndirea vie-ţii adevărate a vieţii eterne Din sacrificiulde sine poetul bătracircn iese icircnălţat regeneraticircntinerit bdquotransmutatrdquo icircn termeni alchimicimire spiritual cununat cu mireasa lui delumină

Nunta cu mireasa albă va avea loc tot icircnsacircnul tradiţiei hermetice şi va avea aceiaşiparticipanţi ca nunta cu mireasa neagrăSoarele şi Luna vor lipsi icircnsă ca naşi pentrucă icircntruchipacircnd de această dată Poetul şiOpera ei vor fi icircnşişi mirii La nunta cumireasa neagră căzuse o stea La nunta cumireasa albă va urca pe cer o stea Despreaceasta balada nu ne vorbeşte dar ne vor-beşte Eminescu

Icoana stelei ce-a muritIcircncet pe cer se suie

Era pe cacircnd nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e

Steaua este poetul viu icircn acţiuneLuceafărul care bdquotremurărdquo licăreşte pe cerbdquose-aprinderdquo se stinge urcă si coboară icircnipostazele lui de Eosphoros şi PhosphorosLuceafărul de dimineaţă şi Luceafărul deseară - poetul care icircşi indeplineşte neobositmisiunea lui artistică şi spirituală Hermesmesager şi psihopomp zeul cu caduceul şimielul Icoana stelei este chipul lui din eter-nitate cel de Poet cu Operă oprit din lucra-re soare stea rece Hyperion mirele Luniicare la sfarsitul poemului Luceafărul răsareşi ea pe cer bdquoliniştit Şi tremuracircnd din apărdquoCacirctă vreme poetul este viu şi opera e icircnfacere nu se poate distinge coerenţa geo-metria unitatea care constituie Opera - şinici statura adevarată a Poetului Aceastadevine clară numai de la distanţă după ceopera s-a icircncheiat procesul creator a icircncetatşi poetul mort a renăscut prin opereleurmaşilor lui şi s-a icircnălţat la cer Intre unmoment şi altul pot să treacă metaforic miide ani - dar icircn ce icircl priveşte pe Moldovan elare icircn Mioriţa un discipol demn de el asa canunta lui cu mireasa de lumină nu va icircntacircr-zia să se icircntacircmple Şi alţi urmaşi nu voricircntarzia să se ivească la scurtă vreme dupăpublicare copilul Eminescu va citi baladaMioriţa icircn Lepturariul lui Aron Pumnul şiaceastă icircntacirclnire icirci va marca destinul

69

On associe drsquohabitude la biographie et lalitteacuterature de Panaiumlt Istrati agrave lrsquoideacutee drsquoaventu-re ndash agrave laquelle srsquoajoute drsquoune maniegravere plusou moins explicite la suggestion de lrsquoexotis-me et du sensationnalisme Crsquoest lrsquoun desnombreux clicheacutes de la reacuteception critiqueauxquels lrsquoauteur a ducirc faire face degraves le

deacutebut Mais dans lrsquoœuvre de Panaiumlt Istratilrsquoaventure a des significations multiples etprofondes Au delagrave du pittoresque exotiquelrsquoaventure istratienne suppose par exemplelrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et poli-tique (de lrsquoexistence et en mecircme temps dela litteacuterature) Nrsquooublions pas qursquoavant

Bianca BURŢA-CERNAT

Lrsquoaventure politiquede Panaiumlt Istrati

Lucrarea de faţă icircşi propune să aducă icircn atenţie un Panait Istrati icircn a cărui operă aventura are mul-tiple şi profunde valenţe Dincolo de pitorescul exotic aventura istratiană presupune de exempluaderenţa la social şi la politic Trecacircnd icircn revistă diferitele episoade ale bdquoaventurii politicerdquo istratie-ne ndash de la implicarea (icircnainte de Primul Război Mondial) icircn mişcarea sindicală şi de la publicisticasa socialistă de tinereţe pacircnă la decepţia de după icircntoarcerea din URSS ndash vom icircncerca să schiţămcacircteva linii dintre cele ce compun profilul complex al unui dilematic pentru care a opta definitivpentru un drum sau altul echivalează cu un blocaj existenţial mortificant Icircn cazul lui Istratibdquoaventurardquo (implicit aceea politică) nu este o formă de labilitate de inconstanţă o expresie a super-ficialităţii spiritului ci un mod de a asuma complexitatea şi nuanţa un refuz al oricărei simplificăridogmaticeCuvinte-cheie aventura socialistă refuzul dogmatismului literatura şi politicul autenticitate

ficţiune şi non-ficţiune

Notre travail propose lrsquoimage drsquoun Panaiumlt Istrati dans lrsquooeuvre duquel lrsquoaventure a des significa-tions multiples et profondes Au delagrave du pitoresque exotique lrsquoaventure istratienne suppose parexemple lrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et politique (de lrsquoexistence et en mecircme temps de la lit-teacuterature) Agrave force de passer en revue les diffeacuterents eacutepisodes de laquolrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati ndash agravepartir de son adheacutesion au mouvement ouvrier (avant la Premiegravere Guerre Mondiale) et de ses arti-cles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunesse jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour du voyage en URSSndash on va eacutebaucher quelques lignes du profil complexe de cet homme dileacutematique du point de vueduquel opter deacutefinitivement eacutequivaut agrave un blocage existentiel mortifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo(y compris lrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme de labiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais une maniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuance ndash ce quiconduit agrave un refus sans appel de toute simplification dogmatiqueMots-clefs Lrsquoaventure socialiste le refus du dogmatisme la litteacuterature et lrsquoengagement politique

lrsquoauthenticiteacute fiction et non-fiction

Reacutesumeacute

Bianca BURŢA-CERNAT ndash Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo e-mail biancacernat2015gmailcom

drsquoeacutecrire ses premiers reacutecits en prose qui luiont value le succegraves litteacuteraire des anneacutees rsquo20et le prestige de laquoGorki balkaniqueraquo crsquoest-agrave-dire avant de devenir lrsquoauteur de KyraKyralina ou drsquoOncle Anghel Istrati se faitremarquer comme journaliste dans lrsquointer-valle 1906-1916 lorsqursquoil est assez activedans la presse roumaine drsquoorientation socia-liste et notamment dans Romacircnia muncitoareA cette eacutepoque-lagrave il publie environ centarticles couvrant des registres assez varieacutesnotes de presse reportages commentaires agravepartir de diffeacuterents faits divers de la viesociale ou politique portraits deacutedieacutes agravequelques amis du mouvement socialistepamphlets articles poleacutemiques etc Et il estagrave noter que parmi tous ces textes-lagrave il y abeaucoup qui voisinent de pregraves avec la litteacute-rature

On nrsquoa pas assez insisteacute sur la liaison pos-sible entre ces articles de jeunesse (qui aumoins en partie pourraient ecirctre lus commeeacutechantillons en prose) et la litteacuterature fic-

tionnelle ndash ou bien autofictionnelle ndash quelrsquoauteur eacutecrira plus tard Dans le casdrsquoIstrati lrsquoaventure de lrsquoeacutecrivain commencepar lrsquoaventure du journaliste et en deacutepit deses apparentes recircves drsquoeacutevasion sa prosepuise en effet dans le tourment du preacutesentsociale et politique En ce sens je pense qursquoilserait eacutedifiant un exercice de (re)lecture quise proposerait de deacutecoder les enjeux poli-tiques poleacutemiques subversifs de lrsquoaventurelitteacuteraire istratienne En imaginant touteune seacuterie drsquoaventures qursquoil place soit dansun passeacute leacutegendaire soit dans des lieux exo-tiques (au bord de la Meacutediterraneacutee enEgypte en Syrie et ainsi de suite) lrsquoeacutecrivaina cacheacute dans le filigrane de ses reacutecits uncode que jrsquooserais de qualifier comme poli-tique Un tel code srsquoaverre plus eacutevident dansdes romans tels que Les Chardons duBaragan La Maison Thuumlringer ou Le Bureaudu placement tandis que dans autres livresde lrsquoauteur il est plus subtile De ce point devue les narrations aux haiumldouks appartien-nent agrave une cateacutegorie intermeacutediaire ou lesous-texte politique dissimuleacute par une stra-teacutegie de la parabole trahit une heacutesitasionentre lrsquoexplicite (la thegravese) et lrsquoimplicite (lasuggestion)

Par exemple dans le roman Domnitza deSnagov narration ougrave lrsquohistoire et la leacutegendesrsquoentremecirclent le deacuteroulement de lrsquoaction sevoit compliqueacute par une intrigue politiqueLes haiumldouks ne sont plus des heacuteros fabu-leux ils sont devenus des haiumldouksmodernes une sorte drsquoagents secrets qui ensrsquoinfiltrant partout se sont engageacutes dansune action de recrutement drsquoadeptes sui-vant le modegravele des organisations secregravetes delrsquoeacutepoque de 1848 Ces personnages drsquoIstrativivent dans des conditions tregraves semblables agraveun phalanstegravere bacircti selon les regravegles delrsquoideacuteale laquosocieacuteteacute harmoniqueraquo imagineacutee parun utopiste comme Ch Fourier ndash modegraveleque lrsquoon a expeacuterimenteacute drsquoailleurs aussi danslrsquoespace roumain aux anneacutees rsquo30 du XIXegraveme siegravecle (il srsquoagit du phalanstegravere deScăieni) En fait beaucoup drsquoideacutees avanceacuteespar les personnages de Domnitza de Snagovmontrent lrsquoinfluence de Fourier ndash la deacutenon-ciation de la morale traditionnelle et lrsquoaffir-mation de la neacutecessiteacute drsquoune contra-morale

70

Bianca Burţa-Cernat

de mecircme que la plaidoirie en faveur delrsquoeacutemancipation de la femme la descriptiondes rapports drsquoinneacutequiteacute propres agrave unesocieacuteteacute de la laquovoraciteacute geacuteneacuteraleraquo ougrave bienlrsquoutopie drsquoune laquosocieacuteteacute festiveraquo Il ne seraitpas sans inteacuterecirct une analyse de lrsquoutopieistratienne inscrite dans les livre de fictionde lrsquoauteur et eacutegalement dans les diffeacuterentsprises de position du journaliste y comprisune analyse du recul drsquoIstrati dans certainscirconstances devant la maligniteacute de lrsquouto-pie devenue reacutealiteacute historique

laquoLrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati se deacuterou-le agrave travers diffeacuterents eacutepisodes ndash agrave partir deson adheacutesion au mouvement ouvrier (avantla Premiegravere Guerre Mondiale) et de sesarticles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunes-se jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour duvoyage en URSS Ce sont des faits qui com-posent la biographie intellectuelle et le pro-fil complexe drsquoun homme et drsquoun eacutecrivaindu point de vue duquel opter deacutefinitive-ment eacutequivaut agrave un blocage existentiel mor-tifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo (y comprislrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme delabiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais unemaniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuan-ce ndash ce qui conduit agrave un refus sans appel detoute simplification dogmatique Il ne veutadheacuterer agrave rien (et on lui a fait souvent cereproche) puisque toute adheacutesion deacutefiniti-ve risque de mener agrave la peacutetrification de lrsquoes-prit et de la sensibiliteacute autrement dit aufanatisme Vues les circonstances de sa bio-graphie ndash son statut drsquoorphelin pauvre sonenfance et sa jeunesse veacutecues parmi les mar-ginaux de la socieacuteteacute roumaine de lrsquoeacutepoquede mecircme que un peu plus tard lrsquohostiliteacutequi a accompagneacute ses deacutebuts comme jour-naliste et comme eacutecrivain dans la Roumaniebourgeoise et fermement anti-gauchiste ndash ilest probable que Panaiumlt Istrati nrsquoaurait puchoisir que la voie du combat socialisteMais il faut ajouter que le socialismedrsquoIstrati nrsquoa rien agrave faire avec la doctrinesocialiste crsquoest plutocirct une forme drsquohumanis-me drsquoideacutealisme Drsquoailleurs ni le socialismedrsquoun eacutecrivain comme Nikos Kazantzakisamis drsquoIstrati ne semble ecirctre autre choseqursquoun humanisme bien que lrsquooption de

lrsquoeacutecrivain grec soit plus articuleacutee du point devue de la doctrine En tout cas tous les deuxmontrent la mecircme confiance dans lesvaleurs humanistes du socialisme et lamecircme laquomystiqueraquo de lrsquoengagement dou-bleacutee et ndash on doit le souligner ndash mineacutee parune doute presque obsessive propre agrave uncroyant non-dogmatique Tregraves critique agravelrsquoadresse des regravegles et du fonctionnementdu monde bourgeois Istrati srsquoengage eacutegale-ment dans une poleacutemique avec ses cama-rades de combat socialistes lesquels il aver-tit souvent par exemple que lrsquohumaniteacutenrsquoest pas tout simplement partageacutee entre lesriches et les pauvres mais aussi entre lesgens qui du point de vue de lrsquoesprit sontlibres et ceux qui restent en toute situationdes esclaves ndash laquoLrsquoesclave pauvre reste escla-ve mecircme srsquoil devient riche car je ne reacuteduitpoint le terrible problegraveme de la vie agrave uneassiette drsquoharicots tandis que lrsquohomme librereste libre mecircme dans la prisonraquo eacutecrit Istratidans un texte-credo de 1924

Comment est-ce qursquoon a consideacutereacute ndash sur-tout dans lrsquoespace occidentale ndash cette mobi-liteacute de lrsquoesprit de Panaiumlt Istrati apregraves la paru-tion de la Confession pour vaincus (1929) Onle sait bien comme un acte de trahisonApregraves ce moment de tournure les anciensamis litteacuteraires drsquoIstrati qui lrsquoavaient forte-ment soutenu quelques anneacutees auparavantet mecircme le plus important de ses protec-teurs Romain Rolland nrsquoeacutepargnerontaucun reproche agrave celui qui a eu lrsquoaudacedrsquoexprimer ses doutes agrave lrsquoeacutegard de lrsquoutopiesovieacutetique Dans une lettre de 1933 adresseacuteea AG Viatkin Romain Rolland eacutecritlaquoIstrati nrsquoest rien de plus qursquoun eacutecrivain degrand talent qui a un coeur ardent et deacutereacute-gleacute aucune valeur de jugement objectiviteacutenulle un tempeacuterament toujours emporteacutepar ses amours ses haines ses caprices ilest la prou des gens qursquoil rencontre et deseacuteveacutenements Je lrsquoai connu apregraves qursquoil avaittacirccher de se suicider par deacutesespoir jrsquoai eacuteteacutefrappeacute de son geacutenie artistique qui srsquoignoraitje lrsquoai encourageacute agrave eacutecrire et je lrsquoai faitconnaicirctre Il mrsquoa teacutemoigneacute une affectiondeacutebordante et puis apregraves il srsquoest irriteacutecontre moi parce que je condamnais seacutevegravere-ment ce qursquoil a eacutecrit contre lrsquoURSSraquo

71

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

La derniegravere lettre (dateacutee le 28 mars 1935)que lrsquoauteur de Jean-Cristophe adresse agrave sonami renieacute commence par cette phraselaquoNon il nrsquoest pas question que nous nousvoyions maintenant Istratiraquo Pour que leparagraphe ultime close ndash en guise de pierretombale ndash lrsquohistoire drsquoune amitieacute litteacuterairelaquoMalheureux que vous ecirctes quelle folievous tient donc englueacute dans la politique ougravevous ne comprenez rien ougrave vous nrsquoavaisjamais rien compris () Une fois pourtoutes retirez-vous de lrsquoaction Vous nrsquoyfaites que du mal aux autres et agrave vousEcrivez vos reacutecits Sirsquoil est un salut pourvous il ne peut ecirctre que dans lrsquoartraquo Deuxsemaines plus tard le 16 avril 1935 enterreacutedans un cimetier bucarestois Istrati laquose reti-reraquo deacutefinitivement laquode lrsquoactionraquo

Mais au delagrave du laquocas Istratiraquo est-qursquoil estvraiment possible qursquoun eacutecrivain surtoutun eacutecrivain de lrsquoEst srsquoaffirme en Occidenten dehors de toute implication et de toutcontexte politique En quelle mesure le cli-mat politique peut influencer (peut favori-ser ou non) le destin litteacuteraire drsquoun eacutecrivainqui vient drsquoune culture marginaleLrsquoaventure litteacuteraire drsquoun tel eacutecrivain est-elleseacuteparable de lrsquoaventure politique

Je veut mrsquoarrecircter avant de finir ce courtexposeacute sur quelques possibles implicationspolitiques et geopolitiques de la relation (lit-teacuteraire et amicale) eacutetablie entre Panaiumlt Istratiet son protecteur franccedilais (qursquoil considegravereau moins jusqursquoagrave un certain momentcomme un maicirctremagister) RomainRolland Lrsquoun des lieux communs de lrsquoexeacute-gegravese de lrsquoœvre drsquoIstrati est lrsquoobsession de lafigure symbolique du Pegravere surtout du Pegravereabsent et chercheacute comme repegravere existentieltout agrave fait neacutecessaire En particulier la rela-tion entre Rolland et Istrati a eacuteteacute examineacutecomme relation entre le Pegravere et le fils Dansune preacuteface qui accompagne le volume decorrespondance Istrat-Rolland ndash preacutefaceintituleacutee Passion et politique ndash Roger Dadounmet en question ce type drsquointerpreacutetationpsychanalytique

laquoCependant fixer Rolland dans une atti-tude paternelle et Istrati dans une posturefiliale quelque inteacuterecirct reacuteel que puisse offrirce type traditionnel de rapport risquerait

de laisser eacutechapper la dimension la plusforte de la relation Istrati-Rolland qursquoonpourrait qualifier de dimension eacutenergeacutetiqueou passionnelle () Il conviendrait croyons-nous drsquoy relever une dimension fraternelledeacuteterminente agrave la fois pourait-on dire unedimension geacutemeacutellaire (union et compliciteacutedes jumeaux) et une dimension autrementmeurtriegravere celle des fregraveres ennemis Et lafraterniteacute que nous cherchons ici agrave introdui-re est celle de la passionraquo

Dadoun incline agrave voir en Rolland unestructure eacutegalement laquopassionnelleraquo commecelle de son correspondant roumain saufque dans le cas de lrsquoauteur de Jean-Cristophe cette passionnaliteacute mieuxcontrolleacutee se cache derriegravere le masque falla-cieux de la rationaliteacute De ce point de vue larelation des deux eacutecrivains est perccediluecomme symeacutetrique alternant le sentimentde la laquogeacutemeacutellariteacuteraquo et celui de la concurren-ce Mais les ressemblances psychologiquesou spirituelles nrsquoimpliquent pas des statutssociaux ou des positions symeacutetriques agrave lrsquoin-teacuterieur de la relation laquode pouvoirraquo qui preacute-side drsquoune maniegravere insidieuse sur touteacutechange intersujectif On dirait que RogerDadoun ignore les diffeacuterences ndash assez nom-breuses ndash qui seacuteparent les deux eacutecrivains Lasubtile demonstration poleacutemique deDadoun propose comme alternative aumodegravele de la relation entre le pegravere et le fils(relation de subordination et de domina-tion) ndash en fonction de laquelle on a interpreacute-teacute lrsquointerraction entre Rolland et Istrati ndash unmodegravele de la communication laquofraternelleraquoqui impliquerait un eacutequilibre des forcesharmonisation et reacuteciprociteacute conformeacutementagrave une eschatologie de nuance chreacutetienne quipreacutevoit lrsquoinstauration du monde ideacuteal de lafraterniteacute sans clivage Il est vrai qursquoIstratilui-mecircme deacutepeint souvent un tel mondesans classes ou castes agrave lrsquointeacuterieur duquellrsquoantinomie entre les forts et les faibles soitannuleacutee mais il nrsquoen parle pas comme drsquounmonde possible mais comme drsquoun mondedeacutesirable comme drsquoun ideacuteal qui ne doit pasecirctre tout agrave fait mis dans la reacutealiteacute mais ndashtout simplement ndash faire un peu plus suppor-table le Mal et par conseacutequent faire sur-vivre une humaniteacute naturellement impar-

72

Bianca Burţa-Cernat

73

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

faite laquoLa dimension eacutenergeacutetique ou passionnel-leraquo du discours drsquoIstrati dans la correspon-dance entretenue avec Romain Rolland ren-voie vers un sceacutenario plus compliqueacute quecelui drsquoune communion fraternelle (etmecircme laquogeacutemeacutellaireraquo) brouilleacutee par des eacutepi-sodes qui actualisent une adversiteacute latente

Roger Dadoun ignore lrsquoassymeacutetrie dansla relation entre Rolland et Istrati et ainsi ilrefuse drsquoune maniegravere implicite agrave formulerles donneacutees du problegraveme en termes des rap-ports de pouvoir mecircme si le titre de sonanalyse Passion et politique fait semblant dene pas exclure une telle dimensionLrsquoexeacutegegravete eacutevoque les disensions politiquesintervenues entre les deux eacutecrivains apregraves laparution de la Confession pour vaincus ougraveIstrati avoue la neacutecessiteacute de se reacuteorienterlaquovers une autre flammeraquo Mais Istrati etRolland ne sont pas seacutepareacutes ndash comme opourrait le croire ndash seulement par un acci-dent biographique par une option politiqueindividuelle ou par une telle conjoncturehistorique non ce qui les seacutepare est en fait

lrsquoHistoire mecircme ndash lrsquohistoire personnelle eteacutegalement lrsquohistoire collective Car les expeacute-riences drsquoun homme qui vient de lrsquoEst sontsans doute tregraves diffeacuterents par rapport agravecelles drsquoun citoyen occidental Mais les dif-feacuterences ne seraient pas tellement drama-tiques si elles nrsquoimpliqaient en plus unevalorisation discriminatoire du point devue symbolique lrsquoEst repreacutesente la Margedeacutedaigneacutee tandis que lrsquoOccident est leCentre ndash en reconnaissant son infeacuterioriteacute lepremier fait tous les efforts possibles pourque son existence soit reconnue confirmeacuteeleacutegitimeacutee par lrsquoOccident La relation entrelrsquoEst et lrsquoOuest ne peut ecirctre qursquoassymeacute-trique mecircme si parfois la Marge se reacutevolteen demandant la reconnaissance de sonexistence et de son identiteacute et mecircme dans lasituation heureuse drsquoun dialogue accepteacuteEn deacutepit de toute valeur en deacutepit de touteforce de persuasion le succes (ou bienlrsquoaventure) drsquoun eacutecrivain de lrsquoEst ne deacutependpas de ce qursquoil reacuteussit agrave faire mais de lageacuteneacuterositeacute de celui plus fort qui se trouve

dans la situation drsquoaccepter ou de repousserCar crsquoes le Centre qui impose les regravegles Larelation entre Panaiumlt Istrati et RomainRolland srsquoinscrit drsquoune maniegravere exemplai-re dans une narration qui a comme sujetlrsquoaventure de lrsquoEst survivant en marge delrsquohistoire et srsquoefforcant dramatiquement agrave sesyncroniser avec lrsquoOuest et agrave devenir visiblepour un Centre qui deacutecide les regravegles de jeuDrsquoune part du point de vue du marginal ilsrsquoagit dirait-on drsquoun rapport drsquoamour-hainecapable de mettre en fonction (dans lestermes drsquoun Rolland Barthes) un meacutecanis-me du laquodeacutesirraquo constamment frustreacute et parconseacutequent constamment reacuteactiveacute Drsquoautrepart du point de vue de celui qui srsquoidentifieau Centre la relation entretenue avec lrsquoEstavec la Marge est une relation condescen-dente drsquoexigeante compassion preacutescriptiveet agrave la rigueur punitive cela suppose lapratique constante de lrsquoexercice du soupccedilonet la distance prophylactique par raport agravelrsquoAutre Dans la narration du rencontre

drsquoIstrati et de Romain Rolland il ne srsquoagitpoint de laquofraterniteacuteraquo ou de laquogeacutemeacutellariteacuteraquomais ndash en termes meacutetaphoriques ndash il srsquoagitdrsquoun amour-passion qui se heurte de lageacuteneacuterositeacute condescendente ndash et drsquoailleursrigoureusement conditionneacute ndash de lrsquoobjet dudeacutesir Il advient cependant quelque chosequi modifie dans une certaine mesure cesceacutenario puisqursquoagrave un moment donneacute apregravesson retour de lrsquoURSS Istrati cesse drsquoecirctrerepreacutesentatif pour la condition soumise etadaptable de lrsquoeacutecrivain de lrsquoEst par rapportaux expectations occidentaux payant songeste par le deacutechirement inteacuterieur il refusede se leacutegitimer par (auto)colonisation et aurisque de lrsquoexclusion il deacutecide de rester lui-mecircme

(Ce texte a eacuteteacute preacutesenteacute dans le cadre desouvrages de la Confeacuterence annuelle delrsquoAssociation de Litteacuterature Geacuteneacuterale etCompareacutee de Roumanie Bucarest le 15 juillet2016)

74

Bianca Burţa-Cernat

75

I IntroductionIn this paper we envisage to draw a gen-

eral perspective on the challenges that thevery place of a commercial occupies in a sci-entific realm at a global scale On one handthis aspect is due to the complexity of itsmeans of construction and on the other to

the socio-economical and cultural back-ground that accompanies the very existenceand production of advertising within capi-talist society

In the case of tourism advertising wefind that beyond its natural structure andprimordial purpose in the economic circuit

Cultură şieconomie

Ana CRĂCIUNESCUTourism advertising minus a

converging place of contemporary cultural

and economic identities

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separatelyCuvinte-cheie publicitate turism discurs cultură identitate consum

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separately

Keywords tourism advertising discourse culture identity consumption

Abstract

Ana CRĂCIUNESCU bdquoŞtefan cel Marerdquo University of Suceava Romania e-mail anna_c00yahoocom

as well as in the communication networkthe commercial as a research object repre-sents the place that carries out a cultural mis-sion In our opinion either if the commer-cial is constructed by cultural means and itcarries out a cultural mission at the sametime it constitutes a travelling object thatfacilitates and translates cultural facts (tra-ditions local customs) taboos and significa-tions Thus the cultural markers that char-acterize and constitute the economic pur-poses in the case of tourism advertisingshowcase this type of commercial as a dis-course of converging patterns and theoreti-cal paradigms In the following pages weare trying to demonstrate that the discourseof tourism advertising represents a com-mon field of cultural issues that reflect theeconomic and historical shifts in the con-sumerist society of the past decades

II Erasing boundaries of consumption Tourism advertising

as a means of expressing contemporary cultural issues

We may say that tourism as a `modern-primitive` gesture of place consumptionerases the boundaries of otherness reunit-ing communities from the inside but alsofrom the outside of the nation-states InDannrsquos opinion ``tourism in the act of pro-motion as well as in the accounts of itspractitioners and clients has a discourse ofits own`` (Dann 1996 2) As the discourse ishighly imbedded in language and politicsthat is in the cultural as well as in the eco-nomic it means that tourism advertising isthe place where power relations alsoemerge At the same time tourism advertis-ing can be regarded as an internationalarena of creating identity and reinforcing theconcept of community Yet in our opinionin the post-Fordist society the very com-mercial is a place of identity consumption asit translates different cultural patterns fromone receiver to another either in terms ofbrand or in terms of cultural particularitiesof a certain community

As the media is the medium (M McLuhan)in this case tourism advertising is at thesame time a medium a place and above alla sign These concepts lead to three possibleresearch approaches from media perspec-tive from cultural studies perspective andfrom semiotic perspective In the light of thefirst perspective tourism advertising setsclearly its position and role within the com-munication process (R Jakobson) and themedia machine (laquola machine meacutediatiqueraquoP Charaudeau) In the second case theissue can be included within a double per-spective one regards power relations andthe colonial picture of nowadays politicalethnical racial and genderized map In thiscase the community portrays itself as ``rela-tional rather than a categorical conceptdefined both by material social relationsand by symbolic meanings Communitiesare context dependent contingent anddefined by power relations their bound-aries are created by mechanisms of inclu-sion and exclusion`` (McDowell 1999 100)The other perspective may touch upon theresearch object of related disciplines suchas cultural geography and its intersectionswith cultural studies or media studies thatmight be taken into consideration in the aimof better defining the commercial in itself asa place Finally the semiotic perspectivereinforces the idea that the commercial isnot only a place of consumption but also ofsignification In this light we assert that thesignifier signified dichotomy replaces theepistemologies of former colonized vs colo-nizer relations

In the following lines we are trying todemonstrate that the very core of a commer-cial structure is tributary to semioticswhich strives again on the complexity oftourism advertising as an act of significa-tion In this respect some scholars agreethat ``tourism is not just a commodity to beconsumed outside everyday social space Itis a social sign based on representation as arecital of touristic activity of the advertisingdiscourse`` (apud Dann 1996 22)

As Linda McDowell asserts contempo-rary major shifts on the international arenaoccurred as social relations perceptions on

76

Ana Crăciunescu

time space and labor started to changeThis lead not only to the spread of variousdisciplines and epistemologies but also to amultilateral overview within research andthe researched object

bdquoAt the end of the twentieth century theprofound reorganization of space and timethat is taking place albeit unevenlythrough the development of global commu-nications and information technologies hasfor some at least priced social relations andgender divisions free from the hold of spe-cific locales recombining them across hugespace-time distances in hitherto unforeseenways These changes migrations and move-ments minus of capital people and ideas minus haveplaced new questions about the specializa-tion of everyday life at the centre of contem-porary social theory in a wide range of dis-ciplinesrdquo (McDowell 1999 168-9)

In fact in the same authorrsquos words ``thenew paradigms begin with historical con-tact with entanglement at intersecting

regional national and transnational lev-els``(apud Ibid 209)

It is already acknowledged that theadvertising industry must correspond andupdate continuously to the new paradigmsand historical shifts within society in orderto adapt to the consumerrsquos demands In itsown turn tourism represents a great indus-try that developed on the historical back-ground of labor stages that succeeded theIndustrial Revolution impacting economyas well as creating psychological culturaland conceptual paradigms and mentalitiesat the level of leisure vs labor dichotomyTourism challenges the paradigms of globalcommunication and erases boundaries ofconsumption at least at the level of percep-tion convictions and capital flow (includinghere flow of information people culturaland financial capital and so on) The veryplace of touristic activities minus the touristic des-tination minus shapes in the consumerrsquos minds asa projective place of freedom and liberty of

77

Tourism advertising

choice This projective place encodesimages either linguistic or visual thatmedia translates through certain promo-tional strategies as we are going to see laterin this paper

Tourism engenders a ``communicatingenvironment`` revealing beyond its generaldiscourse the narrative of a destination notonly in terms of a projected paradisiacal place(intangible) or a consumption place (tangible)but also as an act of enunciation of a certaincommunity that is of a certain culture reg-istered by media eventually as a visualidentity

bdquoTourism [] is `a communicating envi-ronment` It is an industry that revolvesaround differences in power and truth (p334) Tourism is a constructed and con-structing entity (p 357) a commoditywhich speaks a communicator and shaperof societyrsquos ideology (p 359) Throughtourism people escape to new story landsrealities are symbolized in words and visualimages (p 334) destinations assume a nar-rative style (p 364) even monuments con-stitute a form of speech (p 348)`` (Dann1996 25)

If bdquoplaces ascribed with meaning involvea certain lsquoembodied knowledgersquo (Bourdieu)translated in a series of behaviors and atti-tudes molded within the locality and even-tually reflected in style and languagerdquo(McDowell 1999 102) tourism advertisingrepresents a place that is imbued in culturalsignifications The Media becomes responsi-ble for rendering these cultural significa-tions through representative images `pro-grammed` to linger in the consumerrsquosminds until the arrival at the destination

Image at a larger extent became notonly a question of visual identity perform-ing in nowadays society as a cultural mark-er that once turned in an act of consumptionhas been transformed into a commodityImage also became the primordial supportfor media in order to transmit the ideologiesof postmodernity In other words the lsquosoci-ety of spectaclersquo (Debord 1994) showcasedthe significance of consumption and adver-tising as the main aspects of economic andurban development (McDowell 1999 159)

As tourism is highly recognized as an activ-ity of westerners emerging from urban cen-ters the image of the destinations especial-ly exotic ones is translated through a cer-tain visual pattern that encourages self-con-sumption on one hand transforming themere cultural aspects into commodities Onthe other hand the paradox of tourism mayrise at this point as tourism advertisingmay be the only chance of preserving minorcultures and languages for instance In thissense tourism advertising creates whatscholars coined as its own lexicon or thepromotional language of tourism (Dann 1996)that is no longer tributary to post-war para-digms yet serving an economic and a cul-tural purpose at the same time As scholarssuch as Baudrillard ``have pointed to therise of hyper-reality where images havebecome even more important than reality asplaces are marketed through the construc-tion of image and fantasy`` (McDowell1999 159) we can still maintain the fact thatcommercials as hyper-real structures andplaces of consumption can become a post-modern expression of cultural preservation

Preservation through promotion mightbe the new paradigm of tourism studies inthe context where we also regard tourismadvertising as the result of the sociolinguisticcorrelation of tourism as language of recreation(Dann 1996) The postmodern vision oftourism lead sociologist J Urry for instanceto conclude that ``commoditized culture isconsumed not in a state of contemplationbut of distraction`` (Idem 18) At the sametime the author opines that hyper-realplaces of tourism consumption can put anend to tourism Placelessness as the post-modern sensation may substitute placewhilst ``physical boundaries evaporate``(Ibid) In this case tourism advertising asvirtual contemplation of certain destinationmight appear as an illusory form of tourismactivities and destination consumption

Yet in our opinion the promotional lan-guage of tourism represents an universalimpersonal and sine qua non languageaccomplishing the function of preservationand transmission of the cultural particulari-ties of a certain community From this point

78

Ana Crăciunescu

79

Tourism advertising

of view we assert that tourism advertisingis the greatest history page ever registeredby mechanical reproduction means at aninternational scale that generates within thedeep structures of significations a counter-position to globalization yet through glob-alizing means As in Friedmanrsquos opinion``globalization is not about the flow ormovement of culture Culture does notmove It is not a substance Rather we mustinvestigate the relation between globalsocial processes and the practices of socialreproduction and identificationrepresen-tation of the world the processes by whichmeaning is attributed in specific social con-texts distributed in the global arena`` (apudMcDowell 1999 205) Mass-media minus theglobalizing engine minus appears in this case asthe technical support of global socialprocesses that focus on particular cases inorder to render within the specific promo-tional language the cultural dialectics ofvarious communities

III The role of semiotics in tourismadvertising

Whether we analyze the importance ofpreexisting or (non)-implicit semiotic strate-gies in the case of audio and visual pre-tripmedia (Dann 1996) or written and visualpre-trip media (Ibid) it is clear that thefunction of sign impacts beyond the promo-tional language of tourism Significationtrespasses the basic structure of marketingstrategies creating a deeper layer of mean-ing that transforms the commercial into adiscourse in itself

Some authors argue that the language oftourism can shape tourism as high culturethrough persuasion means that are tribu-tary to the accuracy of disciplines such asrhetoric

bdquoTourism is not a basic need like food orshelter but it is a want an envy a desiresomething which can be converted into a mustby the art of persuasion (Boyer and Viallon1994 7) Moreover since such persuasiondepends on greater knowledge and experi-ence in the addresser the language oftourism may be regarded as a `rhetoric of

moral superiority` (MacCannell 1989a 9)rdquo(our emphasis Dann 1996 64)

Yet semiotics acts like a marker thatstands out as a signifying object carryingout a meaning In McDowellrsquos opinion bdquoanation is a cultural artifact constructedthrough maps flags buildings monu-ments common customs sport and politicalrhetoric in order to include is citizens in acommon projectrdquo (McDowell 1999 195) Inthe case of tourism the object is either thetouristic destination or a sight to be gazedupon and becomes a cultural artifact once ithas been rendered through semiotic meansSemiotics transforms these objects into meresigns that most frequently stand for anotherobject Hence the power of symbol cannotbe contested whether we agree or not that itcomes in opposition or in cohesion with thesign

In order to further demonstrate the roleof semiotics within advertising as an eco-nomic process we here mention Frenchscholar Jean-Michel Floch the author of abook in which marketing meets semiotics inan un-separated dialectics Ch Pinson esti-mated in his Foreword that semiotics wasabout to become one of the greatest qualita-tive method of advertising creation andcommercial design (Floch 1999) Marketingseizes the marketrsquos opportunity evaluatingthe consumersrsquo behavior and trends whilstsemiotics adds emotional and cultural valuethrough strategies that must showcase theunique selling proposals of the product inthe most appropriate language It is by cre-ating these landmarks into the consumersrsquominds that a campaign fails or succeedsThe couple marketing-semiotics works sideby side in order to veil or unveil culturalsignification of apparently well-packageddestinations Moreover the techniquesemployed at the visual and textual as wellas verbal non-verbal and para-verbal levelsappeal to different stimuli and enhance psy-chological factors This aspect is veryimportant as the touristic destination mightbe evaluated as a tangible product whilst theobject that it stands for (such as freedomvacation relaxation fun discovery etc) iscertainly evaluated as intangible

80

Ana Crăciunescu

At the same time tourism advertising asa virtual place situated in-between two real-ities (the reality of home and the reality ofthe destination) advocates the advantages ofhyper-real cultural consumption Theinverted process of commodifying culturethrough media represents the recreation ofthe destinationrsquos cultural landmarks throughthe process of symbolization and semiotiza-tion In this respect we have integrated thepassive activity of contemplating tourismcommercials as a type of cultural consump-tion under the name of the prospective read-ing of the product (Crăciu nescu 2015)

IV ConclusionsIn a postcolonial understanding Linda

McDowell asserts that ``the ways in whichnations are represented and imagined arefluid and are made and remade under dif-ferent historical circumstances`` (McDowell1999 195) Yet the empires of hyper-realmass-communication emerge on a post-modern background that changed perspec-tives on representational images consump-tion and eventually selfnessotherness The

consumerist society molded differentlifestyles and mentalities therefore thefinancial market must adapt to the variouscommunities that is to the various identi-ties and cultures At the same time culturalcapital in Bourdieursquos terms cannot beachieved in the absence of these financialfactors Our scientific incursion is meant toreinforce on the relation between economicand cultural capital that is between mar-keting and semiotics within advertisingHence the example of tourism advertisingthat represents a mere hyper-real placeenlightening the discourse of cultural iden-tity preservation as it reveals culturalaspects of nations or communities At thesame time another important step to theinverted process of commodifying is repre-sented by the presence of the promotionaltouristic language as well as the presence ofsign as part of a process of signification andsymbolization Actually the prospective read-ing of the product showcase tourism advertis-ing as a cultural product designed to becontemplated and appreciated for the cul-tural information provided beyond the per-suasive strategies

Bibliografie

- Bourdieu P (1989) Social space and sym-bolic power Sociological Theory 7 14-25

- Boyer M Viallon P (1994) LaCommunication Touristique PressesUniversitaires de France Paris

- Charaudeau P (2005) Les meacutedias et lrsquoinfor-mation Eacuteds De Boeck UniversiteacuteBruxelles

- Crăciunescu Ana (2015) bdquoO reinter-pretare a icono-textului Noi provocăriale publicităţii audio-video din turismrdquoin From Manuscript to E-book (ed)Grădinaru Camelia et al EdituraUniversităţii bdquoAl I Cuzardquo ISBN 978-606-714-211-2 Iaşi

- Dann G (1996) The language of tourism asociolinguistic perspective CABInternational UK

- Floch J-M (2005) Seacutemiotique marketing etcommunication sous le signes les strateacutegiesPUF

- Jakobson R (1963) Essais de linguistiquegeacuteneacuterale Seuil Paris

- MacCannell D MacCannell J (1982)The Time of the Sign Indiana UniversityPress Bloomington

- McDowell Linda (1999) Gender Identityand Place Understanding FeministGeographies Polity Press UK

- McLuhan M (1994) UnderstandingMedia The Extensions of Man MIT PressUSA

- Peacuteninou G (1972) Intelligence de la public-iteacute Eacutetude seacutemiotique Robert LaffontParis

- Saussure F (1998) Curs de lingvisticăgenerală Polirom Iaşi

- Urry J (2011) The Tourist Gaze SagePublications Ltd UK

- Urry J (1995) Consuming PlacesRoutledge London

3

Pentru că manualele şcolare şi icircn generecriticii sociologist-vulgari din epoca prolet-cultismului au făcut mult caz de versurilede meditaţie socială ale lui Cezar Bolliac(Clăcaşul Sila Ocna Ţiganul vacircndut etc)numele poetului este ignorat azi cu obsti-

naţie Bolliac nu poate fi icircnsă ignorat icircntr-oantologie a ceea ce G Călinescu numeştebdquopoezia măruntărdquo de după 1840 A scris edrept mult şi de toate icircn stiluri diferite darcine are curiozitatea să citească poeziile şiarticolele sale1 are surpriza să observe că

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Cezar Bolliac

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziuCuvinte-cheie Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Acest articol completat cu numeroase referinţe biografice are drept scop realizarea profilului isto-rico-literar al lui Cezar Bolliac (1813-1881) revoluţionar ziarist epistolier cu talent eseistic poetşi traducător Ca mulţi alţii din generaţia sa Bolliac este un tacircnăr curios agitat dornic să se sin-cronizeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiile lumii nord-dunărene Lecturile din LamennaisByron Lamartine Victor Hugo Milton şi Pope sunt importante pentru formaţia sa culturală cuo bună orientare icircn cultura clasică dar şi icircn literatura timpului său Ideile celor de mai sus ca şicele ale unor personalităţi din sfera istoriei şi literaturii se regăsesc abundent icircn publicistică a luiCeazar Bolliac Ca traducător i-a tălmăcit pe Mme de Staeumll şi Manzoni Alături de alţi membri aigeneraţiei Bolliac scrie o poezie de meditaţie gacircndită ca instrument de acţiune socială politicăantireligioasă pragmatic morală militantă o poezie de concepţie cum a catalogat-o critica mai tacircr-ziu

Keywords Cezar Bolliac biografie jurnalism traducere poezie istorie literară

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Seciei de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Eugen Simion

4

pe lacircngă Clăcaşul şi Sila Bolliac (1813-1881)a scris cacircteva meditaţii (1835) ce arată căautorul citise pe preromantici şi probabilpe Lamennais cu Les paroles drsquoun croyant(1833) pe Byron Lamartine Victor Hugo şicum se dovedeşte ulterior este la curent icircn1840 cu scrierile lui Milton Pope etcPoemele lui sunt variate tematic şi arată icircngenere o bună orientare icircn cultura clasică şinu este străin nici de literatura timpuluisău Traduce din Corinna de Mme de Staeumll şidin Manzoni icircn bdquojurnalul portativrdquo Curiosulpe care icircl scoate icircn trei numere icircn 1836Cezar Bolliac este ca mulţi din generaţia saun tacircnăr curios agitat dornic să se sincroni-zeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiilelumii nord-dunărene A fost prietenul luiNicolae Bălcescu şi icircn conflictul acestuia cuHeliade Don Cezare a rămas tot timpul departea lui Cacircnd s-a iscat scandalul cu dia-mantele icircncredinţate de Kossuth pentru a leda lui Fuad-Efendi Bălcescu i-a luat de maimulte ori apărarea (vezi corespondenţa cuIon Ghica) spre deosebire de Ghica careeste totdeauna suspicios nu se ştie de cefaţă de acest publicist patetic apărător icircntimpul revoluţiei şi mai tacircrziu al cauzelorbune Este fiul Zincăi Kalamogdartis şi almedicului italian Anton Bogliaco dispărutrepede Cezar creşte icircn familia stolniculuiPeretz tatăl vitreg După obiceiul timpuluiicircnvaţă icircntacirci carte grecească icircn curtea biseri-cii Măgureanu cu dascălul Matei2 treceapoi la bdquoSfacircntul Savardquo unde are ca profesorpe Heliade Rădulescu Icircn 1833 intră icircnarmată ca iuncher dar nu stă mult nici aiciUn traseu pe care icircl urmează şi Bălcescu şialţii Icircn 1835 tipăreşte un volum de Meditaţiiicircn proză poetică icircn 1836 publică s-a văzuticircn colaborare cu CG Filipescu bdquoJurnalulportativrdquo citat (va scoate multe altele totatacirct de efemere icircn decursul vieţii sale)manifestă interes pentru studiile arheologi-ce şi icircn acest sens frecventează cercul gene-ralului Mavru (socrul de mai tacircrziu al luiIon Ghica) şi după cum ne asigură biografiilui participă la acţiunile societăţilor conspi-

rative din vremea sa (bdquoSocietatea filarmoni-cărdquo bdquoFrăţiardquo) iar icircn 1841 este trimis icircn sur-ghiun la Mănăstirea Mărului (unde stă nouăluni) ca urmare a amestecului său icircn com-plotul condus de D Filipescu Icircn 1842 icirclregăsim (evoluţie spectaculoasă) procurorla Tribunalul din Bucureşti numit de dom-nitorul Bibescu Nu-i singurul din generaţialui care are o biografie socială atacirct de acci-dentată Peste un an (1843) icircl aflăm icircnbdquoFrăţiardquo şi apoi icircn toate acţiunile căuzaşi-lor Icircn 1848 este alături de Bălcescu secretaral Guvernului Provizoriu şi vornic al Bucu -reştilor colaborator la bdquoPruncul romacircnrdquounde scrie articole icircn favoarea dezrobiriiţiganilor Arestat este icircmbarcat la Giurgiupe o gimie icircmpreună cu alţi căuzaşi şi reu-şeşte să evadeze la Orşova Merge la Braşovşi aici scoate ziarul bdquoEspatriatulrdquo (25 mar-tie-3 iulie 1849) şi icircmpreună cu Bălcescuicircncearcă icircn lunile ce urmează să-i icircmpace peunguri cu romacircnii din Transilvania Este icircnre laţii bune cu Bem şi icircnsărcinat de Băl -cescu icircncearcă să-l cacircştige de partea revolu-ţionarilor lui Iancu Nu reuşeşte mai alescacircnd este vorba de ideea unei confederaţii apopoarelor din Transilvania icircn care să fierespectat principiul egalităţii dintre naţio-nalităţi Proiectul eşuează pentru că niciKossuth nici alţi lideri maghiari nu acceptădecacirct o asociere icircn cadrul unui stat naţionalmaghiar

Icircn 1850 (ianuarie) izbucneşte scandaluldiamantelor şi oricacirct de mult se apără şioricacirct va fi apărat de prieteni (Bălcescu estecel mai ferm) acuzaţia icircl va urmări toatăviaţa pe incomodul Bolliac Cercetătoriiulteriori au dovedit că pintenii de aur fuse-seră restituiţi dar că asupra unor diamantelucrurile rămacircn nesigure Kossuth n-a zisnici da nici ba icircn legătură cu această delica-tă chestiune aşa că asupra bietului CezarBolliac va plana totdeauna suspiciunea căşi-a icircnsuşit o parte din bunurile icircncredinţatede liderul maghiar pentru a cumpăra tăce-rea turcilor Aşa gacircndeşte şi maliţiosul IonGhica G Călinescu trage de aici concluzia

1 Reprodusă icircn 1983 icircn două volume (Scrieri) de Andrei Rusu cu o prefaţă de Mircea Scarlat MinervaBucureşti

2 Vezi G Călinescu Istoria ed a II-a revăzută şi adăugită 1986 icircngrijită de Al Piru

că diamantele reclamate fuseseră folositeprin consimţămacircnt icircn sprijinul revoluţieiSigur este că Bolliac trage după el icircn viaţapolitică şi icircn acţiunea sa publicistică aceastăgravă icircnvinuire De cacircte ori candidează icircnparlament i se aminteşte de ea Icircn exil undesunt mai multe tabere Bolliac este activ (departea grupului Bălcescu-Ghica) şi-l atacăpe vechiul lui profesor de la bdquoSf SavardquoHeliade Icircn articole memorii şi scrisori sus-ţine cauza unirii Icircn 1857 scoate la Parissăptămacircnalul bdquoBuciumulrdquo (10 martie-3mai) ce are ca deviză bdquoAutonomie unireprincipe străinrdquo Publică aici C Bălcescu(fratele cel mare al istoricului) probabil VBoerescu Radu Ionescu Gh Sion AlDonici După şapte numere revistadispare3 Reapare la Bucureşti icircntre 15decembrie 1862 şi 5 decembrie 1864 cacircndeste suspendată de M Kogălniceanu prim-ministru icircn urma unui atac violent icircmpotri-va guvernului Bolliac perseverent reia icircn1865 publicaţia sub numele bdquoTrompetaCarpaţilorrdquo pe care o va ridiculiza mai tacircr-ziu IL Caragiale Bolliac icircncearcă de maimulte ori să devină deputat dar numai icircn1869 reuşeşte Icircn 1870 trece la conservatorişi icircn 1875 intră icircn parlament ca indepen-dent Peste un an cacircnd candidează din nouadversarii săi de acum liberalii redeschiddosarul diamantelor Cezar Bolliac are unatac cerebral şi după patru ani de suferinţămoare la 25 februarie 1881 Cruntă şi lungăagonie pentru un om de acţiune polemistviolent agitator public bdquodiscursionistrdquovehement O fotografie de bătracircneţe (repro-dusă de G Călinescu icircn Istorie) arată un chipdacircrz icircmbătracircnit cu obrajii dramatic supţicu o barbă stufoasă icircn stilul lui Victor Hugocu mustăţi ce se unesc nestingherite cubarba şi cu perciuni abundenţi şi zbacircrliţicare icircmpreună cu celelalte elemente lasă oimpresie de rece icircnverşunare şi de cruntăamărăciune

Opera propriu-zis literară adică poezia

nu este vastă şi nu ştim de ce G Călinescu

crede că bdquonumai abundenţa a stricat luiBolliac care de altfel face dovada unei mariimaginaţii şi a unei amplitudini lirice excep-ţionalerdquo Abundentă este doar publicisticalui şi cacircnd va fi (dacă va fi vreodată) publi-cată icircn icircntregime numai atunci vom puteavedea ce strică şi ea Poeziile lui trec de la unvolum la altul şi cacircnd le citim la racircndobservăm că ceea ce supără icircn ele nu esteatacirct abundenţa cacirct prolixitatea lipsa deconcentrare a versurilor icircn fine retorica lorgălăgioasă bazată pe o abuzivă tehnică acontrastelor Este icircn bună parte tehnicapoetică a timpului ca şi substanţa viziuneadin interiorul poemului După meditaţiiledin 1835 tipăreşte Din poezii lui (1843)apoi Poezii noue (1847) Poezii ndash Naţionale (eda 2-a Paris 1857) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) Poegravesis 1857 Paris)Colecţiune de poezii vechi şi nouă (Bucureşti1857) urmată de o scriere despre DomnulTudor (Paris 1858) şi de o Culegere de maimulţi articoli publicaţi atacirct icircn străinătate cacirct şiicircn ţeară icircn anii trecuţi (1861) Vin apoiCălătoriile studiile lui arheologice care auprovocat icircntre altele replica spirituală a luiOdobescu Omul stacircrnea ostilităţi din multepărţi şi icircn afara lui Bălcescu se observă maidegrabă antipatii faţă de el icircn cercul căuza-şilor Ghica om fin şi diplomat cu mentali-tăţi europene nu-l agreează cum am preci-zat deja Ce să mai zicem de irascibilulHeliade-Rădulescu care nici el nu-i iubitdin pricina orgoliului teatral şi nemăsuratşi desigur din cauza spiritului său polemicincontrolabil

Din articolele lui Cezar Bolliac4 se poatevedea ce crede el că este literatură şi ceaşteaptă la 1840-1850 de la ea Icircn 1836cacircnd icirci scrie lui C Negruzzi crede de pildăcă bdquoisprăvile literare face [sic] civilizaţia şicivilizaţia singură fericireardquo şi că rolul unuibdquojurnal criticrdquo (cum este Curiozu la care icirclinvită să colaboreze) este bdquosă ne poată cură-ţa oareşcum limba de mărăcinirdquo Esteacum tema tuturor grija de căpătacirci a omu-lui de litere daco-roman Bolliac care ţine o

5

Cezar Bolliac

3 Vezi DGLR vol A-B p 2044 Vezi Scrieri II ed Andrei Rusu Minerva 1983

cronică dramatică revine des asupra ei cupăreri icircn genere oneste Cu privire la teatrucrede că teatrul romacircnesc existent bdquonu esteicircncă icircn stare a reprezenta un romantism caal lui Hugordquo Hugo este un nume ce se repe-tă icircn articole Hugo e bdquoimaginerrdquo Hugo ebdquomarşirotulrdquo cel care deschide calea (1837)etc Unei doamne (doamna C Ghica) icircicomunică icircntr-o lungă epistolă (1841) căbdquoliteratura unei naţii [] este sufletul uneinaţiirdquo şi că bdquonumai literatura trece naţiile lanemurire literatura unei naţii este icoanacea mai sinceră a năravurilor a gustului asimţităţii şi a meritelor eirdquo Prilej pentruepistolierul cu talent eseistic să citeze peOvid Dante Petrarca Tasso mai icircnainte peMalherbe Boileau şi Baptiste Rousseau şi săfacă un elogiu patetic al femeii care a stattotdeauna icircn preajma geniului şi l-a inspi-rat

bdquoPe cacircnd Dante proscris pribegea pesub straşinile francezilor Beatrice zburaicircmprejurul lui ndash icircn acel haos politic şi reli-gios ndash şi icirci forma orizonurile prin care au tre-cut la nemurire şi el şi Beatrice Pe cacircndPetrarc părăsit molului poeziii gonea neicircn-ce tat o fantomă ce nu voia nicidecum să oprinză Laura icircl icircntacircmpina din cacircnd icircn cacircndcu un zacircmbet ce scotea din inima lui cacircteunul din acele sunete icircmprotiva cărora vre-mea şi imitatorii n-au avut altă putere decacirctsă-şi icircn scrie semnele mirării lor precumveacurile şi clădirile cele mai nouă dau lus-tru şi valoră trufaşilor monumente aleicircmpăraţilor Egiptului Pe cacircnd TorquatoTasso gemea icircn icircntunericul temniţilor tira-nului său Eleonora flutura poalele diafaneale unui veşmacircnt de aer ţesut pe fruntea luicea fără somn şi icirci ştergea cu dacircnsele cacircteuna din acele lacrămi cărora comentatorii sesilesc icircn zadar a le hotăricirc un preţ Aşadoamna mea damele romane şi Iulia aufăcut pe Ovid Beatrice Laura şi Eleonorasunt idolii literaturii italieneşti ndash luceaferiice au povăţuit pana lui Dante Petrarc şiTasso soţietăţilor gustului şi isprăvilor da -melor suntem datori cea mai mare parte aliteraturii şi mai toată poezia Femeile ndashaste fiinţe ce nu au nici un loc icircn soţietateaoamenilor ndash umplu tot deşertul din inima

omului Şi poetul astă fiinţă ideală ce nuţine mai mult loc icircn soţietatea oamenilordecacirct femeia ce nu se rudeşte cu oa meniifără numai icircntru ceea ce se atinge de inimăndash este un fel de clavir cu o mie de octave darpe care să icircntacircmplă prea rar să joace oamenindash femeile icircnsă totdaunardquo

Elogiul are şi un scop imediat mai pro-fans-o convingă pe dna C Ghica să deschi-dă un salon literar pentru ca geniile naţio-nale să aibă unde se icircntruni nu pentru aasculta (Doamne fereşte) un teatru străin ciunul icircn limba romacircnă Nici n-a ajuns episto-la la destinatar că Cezar Bolliac deja iritatde ipoteza că salonul propus va preferacumva scrierile străine ridică tonul şiimaginează dezastre morale şi intelectuale

bdquoVoiţi să zidiţi un teatru pentru cine mărog Numai pentru cei ce icircnţeleg un teatrustrein sau pentru rumacircni de obşte Voiţi săformaţi un teatru strein sau naţional Dacavoiţi un teatru strein acesta care este estedestul ca să icircncapă pe toţi aceia ce icircnţeleg unteatru strein daca voiţi un tea tru naţionalunde sunt poeţii care or să sprijineascăscena Care sunt bucăţile rumacircneşti Undesunt actorii care or să le reprezantezeAcestea şi altele o mie ca acestea sunt toate

6

Eugen Simion

nişte icircntrebări foarte importante icircntr-aceastăpricină şi tot simţul bun trebuie să se gacircn-dească mult pacircnă să răspunzărdquo

Poziţia lui C Bolliac este fermă icircn aceastăchestiune şi ea exprimă se vede limpedeprogramul Daciei literare Icircn 1843 scrie dneiL Văcărescu reluacircnd cu o retorică maiexalt ată şi propoziţii mai frivole elogiulfemeii

bdquoNimic nu este mai priincios poeziiidecacirct parfumul rochiilor gazul cel uşor carese exală de pe sacircnul ce a făcut poetul săbată icircn contact cu răsu flarea lui explodea-ză din inima poetului un amestec de durerişi plăceri ce icircncacircntă fermecă dar n-are niciun nume icircl recunoaştem numai sub deosi-bite numiri Le lac (Lamartine) Un premiersoupir (Victor Hugo) Fare-thee well (Byron)Primăvara amorului (Văcărescu) Lui Orfeu icircitrebuie doamna mea o Euridice ca săpoată opri cursul apelor icirci trebuie oEuridice pe care să o piarză ca să poatăicircmblacircnzi iadul cu lira lui lui Orfeu trebuienegreşit o Euridice precum trebuie luiAdam o Evă Răsuflarea femeii este un izvorviu de unde icircşi ia viaţă ideea poetului şicăutătura ei este soarele ce o crapă o icircncol-ţeşte o dezvoaltă o coace ca să poată lăsadintr-icircnsa o mie de idei urmaşului poetuluişi care vor sta icircn chise icircntr-icircnsul pacircnă cacircndalte răsuflări alţi sori de ace eaşi natură levor aduce şi lor primăvara lorrdquodupă care trecacircnd prin cultura greacă prinpoezia trubadurilor pentru a ajunge laRousseau Schiller şi Andreacute Chenie eseistulndash dezlănţuit icircmbătat de profumurile femi-nităţii sublime ndash declară că bdquola picioarelefemeilor a reicircnviat fenixul poeziei amorţitcacirctăva vreme icircn asprimea obiceiurilorrdquo S-arpărea că omul bdquoFrăţieirdquo căuzaşul Bolliacadmirator al lui Hugo şi Lamartine este la1840 un Conachi mai tacircnăr mai citit şi cuun gust disociator mai dezvoltat Ideea luică poezia este inspirată numai de parfumulrochiilor şi de gazul cel uşor ce se exaltă de pesacircnul femeii ne poate duce gacircndul spreaceastă icircncheiere Nu-i totuşi aşa poetulpublică icircn 1846 un studiu icircntins despre poe-zie icircn care putem spune dă poeziei sarcinimai grele Cu mult mai grele să reformeze

lumea să biciuiască viciile să denunţe scla-via femeii şi bdquosă dea libertate amoruluirdquo icircnfine poezia trebuie să lovească inegalităţilede orice fel şi să servească o singură religiendash aceea a libertăţii şi a naţiei Apoi să vorbeascăinimii nu numai fanteziei să desfiinţeze lumeaspirituală de dincolo să nimicească bdquopoliţiilecereştirdquo pe scurt bdquosă schimbe biserica icircnşcoalărdquo Este teribil Don Cezare Gacircndeştepoezia ca un instrument de acţiune socialăpolitică antireligioasă pragmatic moralămilitantă Este programul radical al căuzaşi-lor enrageacutes punctul extrem al unei reformepe care oameni mai ponderaţi ca MKogălniceanu o văd bdquofără pripealărdquo gra-duală păstracircnd tradiţiile bune Admi -ratorul şi traducătorul lui Byron mai aproa-pe de spiritul radical al lui Bălcescu icircnsăfără viziunea providenţialistă a acestuiacrede că poezia trebuie să producă o refor-mă totală a conştiinţei sociale şi a conştiinţeiomului icircn lume Romantismul lui dacăexistă este puternic politizat pus icircn slujbaluptei de clasă şi a luminării poporuluiPentru aceasta popii trebuie să devină icircnvă-ţători

bdquoEste timpul ca poezia să se ocupe săpuie icircn mişcare toate resorturile sale la oprefacere icircntreagă la o reformă totală deconştiinţă schimbare a tutulor ideilor ce aavut pacircnă acum şi are astăzi omul desprelume Să cer ceteze cu de-amănuntui izvoa-rele inegalităţii icircn societate şi să nimiceascătoate formele şi reformele sociale poli tice şireligioase prefăcacircnd acea iubire numai teo-retică de libertate şi egalitate icircn libertate şiegalitate practică şi actuală Să icircntemeieze osingură credinţă religioasă icircn locul tutulorcredinţelor icircnvechite şi prefăcute pacircnă as -tăzi aceea a raţiei şi a libertăţii Să dezvolte-ze să analizeze şi să popularizeze ştiinţeleabstracte icircn practică vierdquo

Face şi alte reflecţii şi dă şi alte sfaturiSpiritul liric să fie de pildă icircn contact cutrei lucruri bdquoumanitatea natura şi Dum -nezeurdquo Face acest icircndemn icircn 1867 uitacircndcă două decenii icircn urmă scosese peDumnezeu din discuţie Pare a acceptaacum divinitatea dacircndu-i rolul de a repre-zenta bdquoputerea infinitărdquo Icircn aceste condiţii şi

7

Cezar Bolliac

cu aceste surse poezia adevărată bdquose icircmbra-că icircn evenimentele istoriei icircn pasiunileumanităţii icircn spectacolul naturii şi icircn con-templarea puterii infiniterdquo Poezia romacircnăsă facă bine aşadar să părăsească gratuită-ţile prejudecăţile (icircntre ele aceea că politicaeste o toxină pentru viaţa socială şi esteincompatibilă cu poezia) şi să devină uninstrument responsabil al moralei civiliza-ţiunii al dreptăţii şi al libertăţii Imitacircndu-lpe Heliade se adresează junilor poeţiromacircni nu numai să scrie ci să atace injus-tiţiile societăţii şi viciile ei morale

bdquoNu juni poeţi romacircni nu vă lăsaţi a văicircncredinţa că poezia nu este alt decacirct aspune frunză verde că politica este un veninomoracirctor al vieţei Misiunea poeziei este dea icircntări sufletele prin pictura patimilormizerielor şi mă ririlor umanităţii de a icircnăl-ţa adevărul dreptatea de a nobila liberta-tea de a se coboricirc icircn anima poporului acăuta durerile lui lacrimele lui a fulgerapre apăsătorii lui cu fulgerul muzei de a-ida curagiu şi energie de a cere progresulde a lupta spre a icircmpinge neamul ome nesccătre ursite mai ferice de a răzbuna o patriecacircnd ea geme icircn prada apăsătorilor este unputernic ajutor al moralei şi al civilizaţiuniiun inamic teribil al barbariei al arbitraruluiAmar acelora cari deturna poezia din ca leaei şi vor să o facă instrument al moliciuniisufletelor al depravaţiunii animei Aceia nuşi-au cunoscut misiu nea lorrdquo

Apără şi el puritatea limbii romacircne ca şialţi scriitori din epocă şi macircnia lui seicircndreaptă spre cei care icircneacă frumoaselevorbe romacircneşti cu vorbe franceze aşa cumpe vremea fanarioţilor limba romacircnă eraicircnecată de grecisme (Literatura şi limba1868)Pe cei care fac acest lucru icirci numeştebdquozgacircracircietorii de hacircrtierdquo Aceştia strică limbaromacircnă icircnlocuind cuvintele latine romacircnitecu franţuzismele de ultimă oră sau pre-luacircnd vorbele franceze bdquole pun o coadăromacircneascărdquo Ura lui icircmpotriva străinisme-lor şi icircn genere a străinilor care distrug tra-diţiile spirituale şi morale ale naţiei esteacum mare şi nediferenţiată Icircn 1846 semanifesta repet ca un sincronist radical(Poezia) ceracircnd modificarea totală a structu-

rilor şi obiceiurilor din societatea romacircneas-că douăzeci de ani mai tacircrziu (Literatura şilimba 1867) este icircngrijorat că naţiunearomacircnă va pierde sub desfracircul influenţelorstrăine bdquoşi datinele şi religia şi limba şiistoriardquo

Sunt totuşi şi fapte care-i plac intoleran-tului Bolliac Depărăţeanu (bdquoacest june cufruntea lată şi anima fierbinterdquo) de pildăautorul dramei istorice Grigore-Vodă com-pletamente uitată icircnsă azi Bolliac o laudăzicacircnd că autorul ei a făcut bdquoo revoluţiuneicircn versificaţia romacircnească şi icircn stilrdquo şi maiicircnainte pe cacircnd ţinea o cronică dramatică icircnspiritul bdquoDaciei literarerdquo elogiază CoconulIorgu de la Sadagura de Alecsandri

Publicistica lui Cezar Bolliac icircn anii rsquo40

este icircn spiritul lui Feacuteliciteacute Lamennais dincare icircntr-un articol din 1846 (Populul) citea-ză o propoziţie vag emblematică pentru unspirit acut revoluţionar ca autorul valahbdquoLe peuple crsquoest le genre humainrdquo El facese icircnţelege un elogiu ditirambic al popoluluizicacircnd icircn retorica lui dezlănţuită că icircn bdquocătă-ţimea de drepturi cuprinsă icircn legile unuipopul este un ospăţ icircn cercul unei familii lacare fiece membru icircşi are partea sa şi dispo-zează şi de el icircntregrdquo Icircn popul se află icircnsă şibdquoidei vagabonderdquo bdquoraţii stricaterdquo şi bdquooamenicarii neavacircnd ce face caută dezordinelerdquoAceştia trebuie icircndepărtaţi ca tracircntorii casă nu vătămeze armonia albinelor Icircn aprilie1848 cheamă patetic fraţii să apere Liber -tatea zeiţa sublimă eliberatoare

bdquoVeniţi veniţi fraţilor icircn simtimentulacesta de Liber tate E dulce şi nobil să com-batem pentru cauza cea mare a libertăţiiVeniţi veniţi romacircnilor toţi ca să nu rămacirc-ie o pată aşa de uracirctă pe o naţie atacirct de fru-moasă pe un nume atacirct de glorios Nu etimp de tocmeală noi nu suntem simbriaşicare să vindem cu dramurile sacircngele nostrula cel ce ne va da mai mult pe dacircnsul sun-tem o naţie căzută zdrumicată uitată delume icircn durerea şi ne norocirea noastră şiavem să ne batem pentru a da simptome deviaţă pentru a ne recomanda pentru a nerăz buna icircmprotiva idrelor ce ne munceştede secoli Nu fraţilor nu e timp de calcul şi

8

Eugen Simion

de tocmeală tiranii se bucură şi vor să pre-lungească această neicircnţelegere icircntre noi Sănu mai tocmim vulpea din pădure să nu nemai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintrenoi Veniţi să punem braţul eu toţii toatenaţiile apăsate şi strivite spre a răsturnaidrele icircnfuriate icircn agonia morţei să ne redo-bacircndim puterea pierdută şi apoi apoiatunci vom sta să icircmpărţim frăţeşte rodulluptelor noastre dacircnd fiecă ruia partea sapotrivit cu zelul şi vrednicia ce a arătatrdquo

După icircntoarcerea din exil face o analizăsociologică a societăţii romacircneşti (Mozaiculsocial 1858) pornind de la ideea lui EDuclerc că bdquocine zice clase zice opresiuneprivilegiu coaliţie de egoismerdquo Găseşte 17clase sociale sau caste icircncepacircnd cu domnii şibeizadelele boierii de rangul icircntacirci (marii vor-nici marii logofeţi marii spătari) şiicircncheind cu clasa ţiganilor de vatră clasa ţiga-nilor de laie şi cu clasa netoţilor robiţi acumcacircţiva ani dintr-un simţimacircnt de umanitateboierească [] spre a-i vinde Primele nouăclase cuprind icircn afară de aceea a domnilorşi beizadelelor opt categorii de boieri şiboiernaşi vin apoi profesiile liberale şinegustorii care sunt şi ei de mai multe cate-gorii Descrierea acestor compartimenteeste făcută icircn spirit critic grija analistuluisociolog fiind aceea de a semnala marilediferenţe sociale Bucureşti icirci pare un oraş alcontrastelor ticăloase insuportabile o suc-cesiune inestetică de palate strălucitoare şişandramale de scacircnduri putrezite O temăfavorită pentru Bolliac duşman icircnrăit inco-ruptibil al injustiţiilor sociale pictor ndash de unrealism icircndacircrjit ndash al contrastelor urbane Oproză de romanţ romantic cu exageraţiunirealiste

bdquoAci o curte spaţioasă cacirct să zideşti unoraş icircntr-icircnsa dezgrădită cu o casă icircntr-unstil bizar icircn ruină icircn fundul curţii cu ocaleaşcă şi o icircnhămare su perbă la scaraşovăită cu un arnăut de fir cu un lacheuchiulotat (izmenit) crevatat şi mănuşat cuun şasor icircm pănat şi spădat icircn capul scării pecare se coboară o damă parată de bal icircnorele dimineţei stracircngacircndu-şi şi ardicacircndu-şi fustele icircn toate părţile spre a nu se icircmplede no roiul de pe scară aci o casă gentilă cu

o curte frumoasă grilată icircntr-un stil pari-sian modern icircn care intri te sui pe scarădeschizi o uşă mai deschizi şi alta mai des-chizi icircncă una şi abia dai peste o ţigancă ciu-fulită sculată din somn desculţă şi trenţă-roasă care-ţi deschide uşa la iata cul coconi-tei fără să te icircntrebe cine eşti şi aci iarădintr-o căsuţă sprijinită cu proptele dintr-ocurte de uluce putrede iese o toaletă icircn dan-tele şi pene răsturnată icircn tr-un echipagiu cunişte armăsari ce preţuiesc mai mult decacircttoată casa şi icircmprejmuirile din care ieşirărdquo

Face cu această ocazie şi o analiză a psi-hologiei naţiei pe care altfel o adorăRomacircnul observă el cacircntă văitacircndu-se şi sevaită cacircntacircnd trece dintr-o pasiune icircn alta de laiubire la ură ia lucrurile cacircnd prea icircn joacăcacircnd prea icircn serios uită repede şi binele şi răulse bucură de nimic şi se icircntristează de nimic nuare amor stabil nici ură profundă nu ţine ran-chiună etc Cu alte cuvinte romacircnul este unom al contrastelor ca şi clima ţării sale carendash după Bolliac ndash explică această instabilitatea temperamentului sau mai bine zis aceas-tă nestatornicie temperamentală şi caracte-rologică Are şi nu are dreptate Romacircnulare totuşi icircn instabilitatea lui dacă esteadevărat o stabilitate pe care i-o dau locullimba şi tradiţiile Apoi să nu confundăm petacircrgoveţi (cosmopoliţi amestecaţi fără tradi-ţii) ndash ostili de regulă sau oricum dispreţui-tori faţă de ţărani pe care icirci socoteşte primi-tivi nespălaţi ndash cu aceştia din urmă formaţiicircn morala colectivă şi instruiţi de culturatradiţională Aceştia nu sunt deloc instabiliDacă ar fi fost şi ar fi icircn continuare aşa cumcrede Bolliac că sunt icircn comentarii inteli-gente ţăranii n-ar fi ţinut istoria şi noi am fidispărut ca popor

Icircn ceea ce priveşte ideologia trebuiespus că Bolliac nu-i iubeşte pe moderaţi Suntmai răi crede el decacirct retrograzii Acceptăpe progresişti şi icirci detestă sincer pe retrograzidar icircn cele din urmă icirci admite pe scenasocială vede că ei se combat icircntre ei icircnCameră apoi icircşi stracircng macircna se respectădar pe oamenii de centru adică pe moderaţi elimpede radicalul Bolliac nu-i agreează icircnniciun fel nu le vede rostul Sau icircl vede şirostul lor este egoist bdquoModeratismulrdquo ndash un

9

Cezar Bolliac

termen pe care dacă nu mă icircnşel icircl inven-tează ndash icirci pare o formă a compromisului alaşităţii morale şi a lipsei de acţie Adică ocatastrofă

bdquoCe vor moderaţii Ce termen de mijloceste icircntre egalitate icircnaintea legilor şi icircntreprivilegiu Moderatismul aci este curatpretextul trecutului să nu intre icircn viitorModeratism va să zică nelucrare exilaremarasmul piroteala icircn acţie va să zică săcerem Constituţia şi să ţi nem la Regula -ment Aci icircn centru intră toţi aceia carii n-au curagiul să spună de faţă că nu se icircndurăa se des părţi de legile şi spiritul trecutuluirdquo

şi după ce defineşte locul lor icircn bătălia din-tre progresişti şi retrograzi (locul estebdquomocirla centruluirdquo) activul intransigentulBolliac se dezlănţuie icircmpotriva acestei cate-gorii care totuşi a supravieţuit icircn politicaromacircnească (şi pretutindeni) icircn epocamodernă bdquoCentrulrdquo moderaţilor detestabi-la bdquomocirlărdquo pe care o condamnă Bolliac adevenit chiar un loc privilegiat icircn politicăDovadă că progresiştii şi comentatorii deazi au toţi cacircte o aripă de centru Pentrupublicistul arţăgos moderatismul icircnseamnăicircnsă conformism lipsă de decizie

bdquoConchiz dar (scrie el icircn fondul articolu-lui Moderaţii 28 martie9 aprilie 1858) cămoderaţii fac mai mult rău progresuluidecacirct chiar retrograzii că la noi aşti mode-raţi sunt cu totul de prisos căci n-au cemodera nefiind excesul nicăirea nici putin-cioşi măcar căci cată sau să rămacircnă curetrograzii sau să meargă cu progresiştiiAceasta pentru cei cari vor fi acum icircnCameră cu gusturi de moderatism Iar pealegătorii cari au să mai trimită cacircţiva depu-taţi icircn Cameră icirci icircndemn icircn numele viitoru-lui sau al trecutului să-şi aleagă deputatulde o culoare oarecare regulamentist curatsau constituţionalist curat Destul este săavem icircn Cameră o stacircngă şi o dreaptă caresă lupte piept la piept Să nu trimită fătălăibroscoi de mo cirlă carii să nu facă nimic săicircmpiedice lucrarea şi cacircnd este la vot să se

codească să s-ascundă sau s-aştepte ocomandă ca să ştie ce să facărdquo

Nu-i singura categorie moral-politică pecare o respinge gazetarul spirit de regulănegaţionist refractar polemic Icirci detestă depildă şi pe bdquoseparatiştiirdquo bdquocelulariştiirdquo dinpolitică şi ipso facto din presă Prin celula-rişti trebuie să icircnţelegem pe cei care nu vorunirea şi nu apără interesele ţării pe locali-ştii care critică totul Rolul presei este să fiebdquoun agent al civilizaţieirdquo Ea trebuie maiscrie Bolliac să sprijine bdquoprogresul regulatpacefic combătacircnd abuzul şi arătacircnd dru-mul libertăţii prin deşteptarea şi dezvolta-rea ideilor salutarerdquo Presa liberă este bdquounarbitru un juri [] presa moralizatoare vaşti ea icircnsăşi lege a nu calomnia a nu defăi-ma a nu ataca statul icircn bazele luirdquo(Libertatea presei 1859)

Bolliac este nu mai icircncape discuţie ungazetar incomod şi de cele mai multe oriun gazetar drept un om putem spune desuflet excesele lui de patetism sau macircniilelui arată un spirit responsabil implicat icircnceea ce scrie Eminescu icircl laudă icircn 1881(bdquoTimpulrdquo VI nr 45) consideracircndu-l bdquounprozator energic un publicist din ce icircn cemai citit şi mai preţuit pana sa a fost icircn ser-viciul intereselor naţionale astfel cum leicircnţelegea şi le-a rezolvat Vodă Cuzardquo5

Bolliac face icircntr-adevăr o proză jurnalis-tică vie colorată şi ca gacircnditor politic icirclanunţă icircn unele privinţe pe gazetarul MihaiEminescu de la bdquoTimpulrdquo Este de multe oriicircmpotriva camarilei regale şi icircn genere elrămacircne legat de spiritul politic al lui Cuza şial reformelor sale Icircn proza politică găseşteuneori formele norocoase memorabile Luii se datorează se pare sintagma bdquomon-struoasa coaliţiunerdquo ce a intrat şi a rămaspacircnă azi icircn limbajul publicistic şi chiar icircncărţile de istorie Icirci atacă permanent pe reac-ţionari (conservatori) dar nu evită să com-bată şi pe liberali cum face de pildă icircn1866 cacircnd critică vehement guvernul con-dus de N Golescu

Este atras ca şi Odobescu de cercetareaarheologică şi icircn excursiunile sale ştiinţifi-

10

Eugen Simion

5 Apud Andrei Rusu Scrieri II ed cit

ce se arată preocupat de vestigiile daciceIcircntr-un raport vorbeşte de bdquoZidirea dachi-lorrdquo şi de ceea ce grecii numeau bdquoAquileleDacirdquo şi icircnaintează ministrului Instrucţiuniipublice o listă de obiecte arheologice desco-perite de el 14 lampioane 10 globuri găurite7 măşti mice şase custure trei toporaşe trei cer-cei de aur etc Lui Odobescu care ndash aşa cums-a văzut mai icircnainte ndash icircl ironizează icircntr-unarticol din revista bdquoColumna lui Traianrdquo icircnlegătură cu pretinsul obicei al dacilor de afuma cu lulele de lut icirci răspunde icircnbdquoTrompeta Carpaţilorrdquo (1123 martie 1873)ponderat putem spune chiar respectuosreproşacircndu-i bdquosuficienţa generoasărdquo şi fap-tul că nefăcacircnd săpături a rămas un arheo-log de cabinet Icirci dă poveţe

bdquoVa să fie arheolog Să iasă la practicăcăci mai mult face ştiinţei o singură cănăţuiedescoperită icircntr-o localitate bine descrisănu numai icircn adacircncime ndash căci adacircncimea nuicircnsemnează nimic icircn natura straturilor maimult face un ciob la locul său cuviinciosadus şi pus p-o etajeră icircn muzeu cu des-cripţia aflării lui decacirct un volum icircntreg decitaţiuni latine şi elene ebraice şi fenicienedin cari nu va afla nimeni nimic bdquoPuţinăpractică pre lacircngă imensa teorie pre lacircngăgustul şi estetica d-lui Odobescu ar facenegreşit din d-lui un arheolog al Daciei şipoate şi al Europei Cu teorii icircnsă numai şicu spusele altora neaplicate la experienţa d-sale proprie va rămacircnea totdauna a seregreta că atacirctea calităţi rămacircn nefructuoa-serdquo6

lăsacircnd totuşi nelămurită problema icircn dis-cuţie Uzul fumatului icircn timpii preistorici

Revenind la poezia lui Cezar Bolliac sus-

pectată de a fi abundentă şi prolixă fără ori-ginalitate trebuie observat icircn primul racircndcă ea nu-i deloc atacirct de vastă icircncacirct să nupoată fi cuprinsă şi clasificată tematic şiestetic Editorul lui Andrei Rusu a cercetatsumarul ediţiilor şi a remarcat că multe ver-suri trec de la un volum la altul VolumulPoezii nouă din 1847 de pildă are doar 47 de

poezii nepublicate icircn volumul din 1843 (Dinpoeziile lui Cezar Bolliac) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) cuprinde doar treipoeme neapărute icircn cărţile anterioare Poeziindash Naţionale (Paris 1957) are 13 poezii inedi-te Colecţiune de poezii vechi şi nouă(Bucureşti 1857) conţine doar patru-cinciscrieri noi Văzacircnd această statisticăputem spune că Cezar Bolliac este un pro-ducător modest departe de imaginea auto-rilor industriaşi din epocă Meditaţiile suntinspirate icircn chip evident de nopţile prero-manticului Young (cunoscute prin interme-diul francez) şi Lamartine Temele de reflec-ţie lirică sunt bdquoicircnşelăciunea nădejdiirdquo bdquocea-sul al treilea după miezul nopţiirdquo (tăcerea)bdquonecredinţa icircn prietenirdquo(dulce prieteşug)sinucidul icircnserarea amorul nălucul despărţi-rea moartea etc Sunt XII meditaţii dintrecare două (a VIII-a şi a IX-a) icircn versuriCelelalte sunt notate icircn proză lirică sau cumse spune icircn chip curent icircn poeme icircn prozăIată o reflecţie despre tăcerea macircngacircietoarece duce spre dulcea melanholie care la racircn-dul ei bdquoadoarme cumplitele furii ale neno-rociriirdquo

bdquoDulce tăcere Cine a ştiut a se folosi detine şi n-a găsit icircnzecită mulţămirea ce fiiichinurilor cu atacirctea os teneli o caută icircnbaluri şi ospeţe de mare cuviinţă Care denenorociri apăsat alergacircnd la al tău limann-a aflat icircntr-icircnsul azilul cel mai adevăratTu verşi icircn tinerile inimi acea dulce melan-holie ce adoarme cumplitele furii ale neno-rocirii şi făcacircnd să curgă icircn ele un moltămădu itor asemenea pacinicului pacircracirciaş algrădinilor odihneşti simţirile obosite decumplitele varietăţi ale soartei icircn tocmai caun milos stăpacircn ce descuracircndu-şi calulcăzut de osteneală şi de arsura zilii icirci desfa-ce toate chingile icircl bate pă spate c-o macircngacirc-ietoare macircnă ş-icircl sloboade icircn ră coarea icircnse-rării a paşte troscotul cel răcoros al cicircmpii-lor O cacirct este de plăcută icircntristarea ce tuaduci Omul depărtat de tot zgomotullumii icircntr-armat cu făgăduie lile nădejdiizboară pe aripile idolului său la scumpu-iobjet icircşi icircnchipuieşte poziţiile icircn care s-ar fi

11

Cezar Bolliac

6 Apud Andrei Rusu note la Scrieri II p 495

aflacircnd repetează vorbele ce i-a zis răspun-surile ce a luat face o plăcută critică slabu-lui icircnţeles ce scoate din ele numără căutătu-rile ce a cacircştigat de la ea oftările ei vorbelece se repeta icircn delirul cel dulce le dă o colo-ră după voia lui icircşi face o idee de ceea cegacircndeşte acum şi icircncacircntat icircn fermecul plă-cerii icircngacircnat de un somn icircntrerumpt aş -teaptă un vis care vine şi-l aruncă icircn braţeleeirdquo

Transcrisă icircn ortografia modernă reflec-ţiunea se poate citi cu interes ea arată fine-ţea spiritului şi mişcarea slobodă a imagina-ţiei lirice pe un cacircmp vast (predominantagrest) de referinţe Prieteşugul pe care icirclcacircntă Conachi şi Văcăreştii este icircn interpre-

tarea eseistică a lui Bolliac un bdquosoare duhov-nicescrdquo elementul ce ne deosebeşte de fiareun icircnger trimis din ceruri pentru a uni peoameni Decacirct dedat desfracircnării urii gelo-ziei mai bine bdquosă mă sfacircrşesc după cum m-am icircnceput icircn chinuri icircn spumegoaselevaluri adăogate de vijelia nenorocirilorrdquoscrie tacircnărul Bolliac doritor să treacă purmoral prin furtunile ce-l aşteaptă Icircnserareamomentul liric predilect al preromanticilorşi romanticilor romacircni este transpus deBolliac icircn peisajul Carpaţilor pe valeaPrahovei Aici ascultă zgomotul bdquovacirclceliirdquo(alt topos poetic romantic icircn poezia noas-tră) facirclfacircitul frunzelor argintate ale plopu-lui şi sunetele undelor izbite de stacircnci sub

12

Eugen Simion

umbrela vastă a crepusculului Apar icircnacest peisaj şi bălaia lună muribundul foc alsoarelui şi Vinerea strălucitoare ce rivalizeazăcu bdquodumnezeoaica cinstiirdquo O şezătoare desublimităţi cereşti o reuniune a elementelorcosmice icircntre zi şi noapte icircn spaţiu romacirc-nesc

bdquoSoarele ruşinat şi rănit totdeodată defrumuseţea interesantei bălaiei lune nepu-tacircnd sta faţă dulceţii acelia ce totdauna fugede dacircnsul s-ascunde dinainte-i lăsacircndu-inumai lumina ce-i este dator şi măreaţafecioară icircmpotrivindu-se negrului icircntune-rec al nopţii cu un pas lin pompos şi plinde dulceaţă se icircnalţă din orientul său Icircncăse văd sacircngeraticii munţi de aburi icircnrubi-naţi de murindul foc al soare lui cacircndVinerea repezită peste orizon icircn toatăstrălu cirea ei se icircnrivală cu dumnezeoaicacinstii Neputin cioasa noapte răsipitănedestoinică a se icircmpotrivi birui toarei ei icircşiascunde icircnvinsele-i umbre şi subt cel maimic copăcelrdquo icircncheiată cu o rugăciune respectată şi exal-tată

bdquoPărinte tu ce luminacircnd icircntunerecul ne -simţirii spărgacircnd adacircnca tăcere a haosuluiformaşi ast pompos uni vers numai pentrua cuvacircntului fericire Tu ce depuind icircn fo -coasa-mi simţire raza duhovniceştii luminiicircmi arătaşi icircn tot lucru al meu simbolPriimeşte din a ta icircnaltă lăcuinţă recunoştin-ţa ce mica-ţi fiinţă icircţi trimite de viaţa ce i-aidat Priimeşte slaba strigare a tarei credinţece icircţi icircnalţă din astă singurătate cu apusulunui soare din care icirci dăruişi Priimeşte res-pectul cu care şopteşte nu mele tăurdquo

Peisajul lui Bolliac cuprinde icircn afară deaceste obiecte cosmice şi lucruri mai profa-ne ca bdquoo-nverzită coastă parfumatărdquo bdquorodi-tori copacirdquo un bdquolimpede locrdquo un bdquocacircmpicircnrubinatrdquo şi bdquoun drum netedrdquo icircnnobilatetoate de un palat şi un pavilion fixat icircntrelac şi tei Aşadar lac tei coasta icircnverzită maiicircnainte valea zgomotoasă stacircnci şi deasupraforţele cosmice Bolliac are cu adevărat la1835 o imaginaţie romantică din careacum nu lipseşte dimensiunea religioasăIcircn meditaţia despre Sinucidul dăm peste

această rugă spusă de un Iov valah pe calede a-şi pierde credinţa

bdquoO Dumnezeu slăvit părinte şi stăpacircnziditor preaputernic al totului icircntregDeschide poarta vecinicilor tării ascultăglasul ce să rătăceşte neputacircnd a străbatepacircnă ia tine trimite macircna-ţi prea darnică amă scoate din labirentul chinurilor Părintepreadrepte Aridică-mă icircn azi lul tău trage-ţi icircnapoi raza ce ai depus icircn mine smulge-mă din groaznica tortură a agoniei Vino cuo moarte prea grabnică odihneşte-mi tulbu-ratul suflet sparge-i printr-icircnsă icircntunereculce-l icircneacă vezi-l cum te caută deznă -dăjduit Trage-l icircn scacircnteietoarele lumini ceicircţi strălu cesc lăcaşul Icircntoarce-ţi ochiul mări-nimos asupra fiinţii mele Umileşte-teIcircmbrăţişază o slabă neputincioasă creaturăVezi-o spăimacircntată icircngrozită icircn ghearaursi tei Vezi-mă icircn genunche smuls sfacircşiatdedesubtul bolţi lor talerdquoşi care se transformă icircn cele din urmă icircntr-o apostazie ca icircn psalmii arghezieni bdquoOcruzime tiran neicircnduplecat Urechea-ţinesimţitoare nu se apleacă decacirct numai laconcertele cacircntăreţilor [] tu nu-ţi tulburi ata tracircndăvie ca să asculţi ţipete jalnicerdquoSinuciderea devine un gest de revoltă unsemn de anarhie a spiritului Moartea icircnschimb este judecată icircn termeni umflaţiicircntr-o retorică apocaliptică bdquoIcircnger grabnical tarelui cabinet Sol uracirccios al iesmosuluilăcaş Negru ministru al tribunalului răsplă-titor Repede fulger purtător de-ntunerecNoptoasă spăimacircntătoare nevăzută săgea-tă ce desfiinţezi fiinţelerdquo

Exerciţiu notabil pe teme preromanticecu accente aspre de moralist care şovăierepet arghezian la 1835 icircntre credinţă şităgăduirea divinităţii Icircn volumul din 1843şi icircn celelalte poeme Bolliac cultivă maiicircntacirci miniatura samururile draperiilebogate catifelele icircn stilul lui Gautier şiidila romanţioasă

bdquoCacircnd o căldură dulce samururi catife-le

Sub draperii bogate de stofe de dantele V-adoarme p-un divan

Cacircnd mii lumini ascunse icircn lampe colo-rate

13

Cezar Bolliac

Resfracircng şi vă-nmulţeşte-n oglinzile-ardicate De jos pacircnă-n tavan

Ş-o copiliţă dulce racirczacircndă graţioasă Icircn reverenţe intră uşoară şi frumoasă

Ca şi un icircngeraş ndashŞi după ea un june măreţ voios şi tare Cu faţa vie plină cu fruntea-ntinsă

mare Şi şed p-un scăunaşrdquo

trece apoi la marile mituri cum ar fi acelaal geniului retras ca Moise icircn singurătăţilemuntelui pentru a sta de vorbă cu marelearhitect al universului Un personaj mitic pecare icircl icircntacirclnim la mai toţi romanticii de laByron la Eminescu Cezar Bolliac icircl locali-zează (Ermitul) icircn peisaj romacircnesc pe ostacircncă scorburoasă un icircnţelept uitat detimp şi icircnconjurat de racircuri ce mugesc icircn abi-suri de torente şi tempeste de creste fume-gacircnde şi de capre sălbatice undeva la obacircr-şia unei gacircrliţe de cristal icircn care icircnoată păs-trăvul şi lostriţa Eremitul lui Bolliac este oschiţă a Magului din poemele cu substratmetafizic ale lui Eminescu

bdquoEu mă unesc cu tine icircmi place să pri-vesc

Aceste vacircrfuri albe mai nalte decacirctnorii

Pe care schinteiază cacircte odată sorii Ce din cacircmpie-afundă deloc nu se

zăresc

Icircmi place s-ascult racircul mugind icircntr-unabis

Icircmi place-a privi brazii icircn formi de pira-mide

Moliftul şi cu tisa ce malurile-nchide Ca tari cetăţi icircn aer spre cer numai des-

chis

Icircmi place s-ascult vacircntul tunacircnd din malicircn mal

Icircmi place să văz capra sărind clin piatră-n piatră

Icircmi place s-aprinz zeada pe o icircntinsăvatră

Şi cerbul p-o sprinceană să-l văz fărărival

Să stau la obacircrşia gacircrliţii de cristal Mai rece decacirct gheaţa şi-n unda-i cea

măruntă Să văz suind un păstrov şi lostriţa

căruntă Mai iuţi decacirct săgeata pe piatra de

metal

S-ascult la paseri triste ce noaptea sedeştept

S-ascult tempeste negre departe-ntăracircta-te

Şi prăvălind copacii torente-nfuriate Şi văile să urle de un potop ce-aştept

Şi trăsnete icircn cremeni izbind neicircncetat Să icircmple tot eterul de aburi de pucioasă Să surpe icircn prăpăstii o stacircncă scorboroa-

să Să zbiere pe ea ursul de groază spăi-

macircntat

Şi liniştit icircn mine cacircnd preajma văz tur-bacircnd

Mai liniştit mai pacinic decacirct icircntr-ocetate

Icircn care mii de condici şi clase separate Icircmi spun că este pace cacircnd tot eu văz

gemacircnd

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboareneoprit

Ca acvila măreaţă cacircnd stă o vijelie Ce-şi ia-n eter avacircntul cătacircnd cu bucu-

rie Icircn strălucitul soare din cerul limpezit

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboarenencetat

Să zboare peste lume s-absoarbă-n veciicircn sine

O faptă rea sau bună s-o tragă toată-nmine

Ca soarele bacircnd rouă ce noaptea a văr-sat

Icircmi place s-afund gacircndu-n al timpuluinoian

Al vremilor trecute al celor ce-or să vie Şi-n ele să renască ca icircntr-o mare vie

14

Eugen Simion

Cum spun că renasc vulturi icircn ape dinIordan

Eu aş dori cu tine aci să vieţuiesc Să-mpărtăşesc cu tine şi gacircndul şi vorbi-

rea ndashAst dar cu care cerul dotează omenirea Şi care anticriştii pe buze ni-l zdrobescrdquoAceastă panoramă a singurătăţii şi măre-

ţiei geologice alpine apare icircn volumul din1843 sub titlul Pusnicul schimbat icircn Ermitulicircn Colecţiunea din 1857 Nu-i unica dovadăcă Bolliac are cu cacircteva decenii icircnaintea luiEminescu simţul naturii grandioase şi icircşiconstruieşte un spaţiu imaginar (un spaţiude securitate) populat cum s-a observat destacircnci mai icircnalte decacirct norii de racircurimuginde şi de brazi icircn formă de piramideGacircndul lui liric este şi mai cutezător vrea săsurprindă imaginea bdquocaosului universalrdquocum se poate vedea icircn alte poeme din aceas-tă familie mitologică (Un vis icircn Carpaţi Odimineaţă pe Caraiman) icircn care se tacircrăscbdquomonstruri legioanerdquo şi stau icircn ruinăbdquopalaturi milioanerdquo Altădată pe aici treceaumbra lui Zamolx şi păşeau uriaşii DacieiO temă iarăşi pe care o va cultiva şiEminescu ca şi panoramele cu turnuri goti-ce şi stacircnci sure şi găurite pe care icircncearcă săle deseneze acum (1844-1848) Bolliac voindsă sugereze mitul dacismului o unire de tita-nism romantic şi forme ale naturii primor-diale Ibrăileanu remarca icircn cursul lui deliteratură faptul că Bolliac are bdquofiorul infini-tuluirdquo dar nu are limba care să-l exprimeVersurile sunt totuşi cursive viziuneapanoramică se desfăşoară ca un măreţ flu-viu căracircnd catedrale de talii uriaşe turnurigotice palate de vacircrste titane semne ale uneicivilizaţii vechi laolaltă cu monstruri legioa-ne şi gigantici butingii monstruoşi Totu-iuriaş monumental icircn această panoramăpoetică Monumental şi monstruos măreţsemne ale unei lumi mitice

bdquoIcircntinsă panoramă ce-ncet icircncet se pier-de

icircn care se icircnmoaie se sting şi se-nfrăţesc Colorile d-a racircndul din cel mai icircnchis

verde Pacircnă-n rozoşii aburi ce razele-auresc

Icircn urmă-mi catedrale de talii uriaşe Ce din tăracircmuri fierte potopul a zidit Se-ntrec şi icircşi icircnalţă cărunte şi golaşe Mulţimi de turnuri gotici icircn cerul azurit

Aeriane stăvili ce taie Firmamentul Pe care bat icircn frunte furtunele trecacircnd Domenuri largi de iarnă pe care

Orientul Icircmbracă icircn tunice de purpuri luminacircnd

Sub strate de zăpadă ce timpul icircnnoieş-te

O strată se icircntinde de colţi adacircnci shis-toşi

Coloanele ce timpul smerit le ocoleşte Din care ies gigantici butingii mon-

struoşi

Ca monstruri legioane ce se tacircrăsc se-nvită

Icircn aer să răsufle de unde sunt striviţi Şi-n forme mari schidoale ce arta nu

imită Se-nşir pe sub prăpăstii cacircnd negri

cacircnd plăviţi

Palaturi milioane din vacircrstele titane Pacircrlite ruinate stau negre icircncruntacircnd Rămasuri tari semeţe antideluviane Ce-şi racircd de timp de secoli vecia stră-

bătacircnd

P-aicea uriaşii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvacircrlea din mal icircn mal P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-

aude P-aici icircncura calul viteazul Decebal

Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii icircn eterCine-ar putea să spuie această panora-

mă Prin vorbe cine poate s-arate-acest mis-

terrdquoIcircn Un vis icircn Carpaţi peisajul ndash icircnţeles

repet ca un spaţiu de securitate este maicalm şi ceva mai armonios deşi aflăm şi aicivăi afunde ceaţă deasă brumă cremenea stacircnciiicircn care locuiesc şoimii semne toate ale

15

Cezar Bolliac

unei geologii accidentate Sunt elementelemateriale ce pot da o sugestie despre sub-stanţa lirismului şi despre ceea ce GCălinescu a remarcat la Cezar Bolliac şianume bdquoaptitudinea viziunilor grandioaserdquoIcircn poemul Un vis icircn Carpaţi aptitudinea seadaptează unei viziuni romantice conven-ţional decorative fără sălbăticiile sublimedin Ermitul şi O dimineaţă pe Caraiman undebyronianul Bolliac face o poezie a monu-mentalului cu elementele unui bdquouniverspomposrdquo icircn care se adună toate forţele dis-trugătoare ale naturii (fulgere crivăţul cemugeşte gacircrle mari şi turbulente ceaţa receicircn care se afundă lumea materială)

bdquoNoaptea este neagră şi p-ast colţ demunte

Frigul cel de toamnă lasă p-a mea frunteBruma sa cea rece Tot tace icircmprejuru-mi şi ochiul nu

pătrunde Astă ceaţă deasă ce icircn văi afundeLumea va să-nece

Umezile boite fulgerul despică Tunetul detună pe maluri se ardicăFără precurmare Crivăţu-n pădure departe mugeşte Şi cremenea stacircncii ce-un şoim lăcuieşteVarsă gacircrlă marerdquoSchitul poem din aceeaşi sferă de sensi-

bilitate byroniană (preferinţă pentru singu-rătăţile montane icircn care se retrag icircnţelepţiişi se mai vede icircncă umbra lui Zamolx zeuldacic poeme ce vor să prindă imagineabdquocaosului universalrdquo) adică imaginea reclu-ziunii religioase a voinţei de macircntuire şităcerii divine Temă din nou din psalmiiarghezieni tratată de un poet care icircn plinăfebră revoluţionară bănuieşte că tăcerea luiDumnezeu este icircn fapt o formă a răzbună-rii sale Bolliac zice chiar mai dur a urii luiDumnezeu Poemul icircncepe cu pictura uneisumbre procesiuni monahale la miezulnopţii pe o vreme de spaimă (bdquolapoviţegrele pe vijelii pe viforirdquo) ce icircnaintează caicircntr-un tablou de Bruegel spre templulicircnnegrit de timp acolo unde călugării tre-buie să se roage după canon Părinţii suntbdquosinguriţirdquo şi icircnfăţişarea lor este jalnică ca o

icoană a zădărniciei lumeşti şi a agonieiicircntr-o lume pierdută din care Dumnezeu s-a retras icircntr-o tăcere pedepsitoare

bdquoSe mişc prin icircntuneric părinţii singuriţi Mai negri decacirct noaptea mai vechi

decacirct stejarii Cu pletele ca blana pe care-mbracă ţarii De privigheri şi posturi neicircncetat slăbiţi

Şi cacircnd luceşte-un fulger pe cacircţiva gacircr-bovi orbi

Al căror sacircnge-ngheaţă icircn vinele slăbite Se văd jucacircnd pe raze acele barbe-albite Ca fulgii unei ierne pe penele de corbi

Orbiţi de bătracircneţe slăbiţi d-al rugii jug Se leagăn icircn toiege căci mai le-au trecut

seara ndashSunt grei ca şi pămacircntul şi galbeni ca şi

ceara Ce luminează groapa de morţi fără coş-

ciug

Se mişc icircncet spre centrul icircn care e-năl-ţat

Un templu-a cărui cruce de nori se rugi-neşte

Precum se roade piatra-i de placircnsul cepisteşte (prelinge)

Din fruntea icircncreţită a celui genucheatrdquoPoemul se icircncheie cu o integrogaţie-

imprecaţie (bdquoAi hotăracirct tu Doamne sfacircrşitla ura tardquo) şi o reflecţie amară tăgăduitoa-re icircn modul lui Arghezi iarăşi cu o retoricăceva mai nestăpacircnită liric aici decacirct icircn ver-surile anterioare

bdquoO mintea mea se pierde cu cacirct o ducmai sus

Se pierde-n mii de gacircnduri ca urma-nlabirinte

Ca ruga şi ca placircnsul vărsate pe mor-minte

Se pierde ca tămacircia pe vacircnturi de apus

Se pierde s-adacircncează icircntr-un deşertnoptos

Se pierde să străbată voinţa-ţi vecinicia Ca acvila ce-aleargă să măsure tăria Ş-orbită icircn lumină se prăvăleşte-n josrdquo

16

Eugen Simion

17

Dans un livre reacutecent (bdquoCele douăEuroperdquo Bucarest 2013) ougrave jrsquoai repris desideacutees deacutejagrave avanceacutees dans un autre volumeen 2009 (bdquoRegards drsquohistorienrdquo) dans moneacutetude bdquoEurope de lrsquoEst- Europe de lrsquoOuestLa diversiteacute drsquoune identiteacute (pp 11-45) jrsquoaideacutefendu lrsquoideacutee que le titre mecircme du livretrahit il nrsquoy a pas historiquement parlantune seule Europe

Degraves le deacutebut de la civilisation europeacuteen-ne crsquoest a dire de lrsquoEurope chreacutetienne - doncagrave la fin de bdquolrsquoimperium Romanorumrdquo seacutepareacute

au IV- e siegravecle moment du triomphe drsquounenouvelle religion dans une bdquopars orientisrdquoet une bdquopars occidentisrdquo - on peut parlerdrsquoun clivage mental drsquoun deacutebut de divorcespiritual entre lrsquoOrient romain et lrsquoOccidentromain

Crsquoest le moment drsquoune deacutefinition dogma-tique par un bdquocredordquo diffeacuterent - avec lrsquoappa-rition du ceacutelegravebre bdquoFilioquerdquo le moment ougravelrsquoOccident drsquoun Augustin - preacutecurseur duCistercien Bernard de Clairvaux de MartinLuther et de lrsquoancecirctre des existentialistes

A gacircndiEuropa

Răzvan THEODORESCU

Il y a deux Europes sinon troishellip

Pentru d-l Răzvan Theodorescu este foarte clar că există două Europe ba chiar trei dacă ar fi să neluăm după cartea istoricului francez Fernand Braudel din 1985 Cele trei Europe Diferenţeledintre cele două Europe au icircnceput devreme din timpul imperiului roman cacircnd s-au separat icircnpartea occidentală şi partea orientală a imperiului Aceste diferenţieri au continuat din mai multepuncte de vedere (nu numai cel istoric) religios filosofic economic Azi avem fără icircndoială unmodel al consumerismului o occidental născut dintr-un capitalism specific lumii protestante şiun model ideocratic oriental provenind din tradiţia rusocratică şi turcocratică proprie dimensiuniiortodoxe din Sud-Estul europeanCuvinte-cheie două Europe modelul consumerist occidental modelul ideocratic oriental

Fernand Braudel Europa centrală

It is very clear for Mr Răzvan Tehodorescu that there are two Europe even three Europe if we canbelive into the Fernand Braudelrsquos book a French historian published in 1985 and named Thethree Europe The differences between the two Europe began earlier in the period of Roman empi-re where Europe was separated in western and eastern part of the Roman empire These diffrencescontinued from many points of view (not only from a historical point as the begin) religous onephilosophical and economic Today we have undoubltedly a model of Western capitalism consume-rism born from a specific Protestant world and the idiocratic oriental model proceeding fromRussian and Turkish political power proper to Orthodox dimension of South-eastern EuropeKeywords two Europe occidental consumerist model oriental idiocratic model Fernand Braudel

Mitteleuropa

Abstract

Răzvan THEODORESCU - Academia Romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoocom

Socircren Kirkegaard mdash exacerbant lrsquoangoisseet le peacutecheacute se voyait attacheacute agrave lrsquoapologeacute-tique qui nous prouve logiquement lrsquoexis-tence de Dieu drsquoune faccedilon aristoteacuteliciennepresque syllogistique et ougrave lrsquoOrient desPeacuteregraves cappadociens cristallisa son eacuteleacutementcontraire lrsquoaffirmation apophatique de ceque Dieu nrsquoest pas qui sera la voie preacutefeacutereacuteede lrsquoorthodoxie pour son mystegravere plenierCrsquoest une voie neacutegative qui descend dePlaton qui parlait du bdquobien existant au delagravede lrsquoecirctrerdquo

Un Occident attacheacute au bdquoresrdquo pragma-tique pas sophistiqueacute et pour cela mecircmearien cherchant Jeacutesus lrsquohomme adorant sesstigmates face agrave un Orient_meacutetaphysique mdashattacheacute au Logos croyant en Christ le divinmonophysite crsquoest le deacutebut mecircme du divor-ce intellectual de lrsquoEurope agrave lrsquoaube duMoyen Age

LrsquoAristote drsquoun Thomas drsquoAquin pourlrsquoOccident et le Platon drsquoun Plotin pourlrsquoOrient furent les deux balkaniques dupaganisme qui fondegraverent en quelque sortenotre Europe telle qursquoelle existe encore

Lrsquoeacutecho de cette situation on le retrouveaujourdrsquohui dans ce que les sociologuesconsidegraverent les deux modegraveles socio- eacutecono-miques le modegravele consumeriste occidentalissu drsquoun capitalism propre au monde pro-testant - comme Max Weber lrsquoa deacutejagrave indi-queacute- diffuseacute ensuite dans le monde catho-lique (nrsquooublions que ce sont la les preacutemicesde lrsquoeuroatlantisme et de la creacuteation delrsquoUnion Europeacuteenne) et le modegravele ideacuteocra-tique oriental descendant de la tradition dela Russocratie et de la Turcocratie propre agravela dimension orthodoxe de Feuro -meacutediteranisme dans le Sud- Est europeacuteenet dans lrsquoautre sous- zone de lrsquoEurope orien-tale celle ukraiumlno- russe

Il est vrai dans cette reacutealiteacute geacuteopolitiqueil ne faut pas neacutegliger lrsquoEurope centrale des-cendue de V Austrocratie la bdquoMitteleuropardquode Friedrich Naumann crsquoest la Hongrie laPologne le Pays Tchegraveque la Slovaquie quisont deacutefinis comme une mentaliteacute plutocirctune culture le monde de Franz Kafka et deMax Brod de Stefan Zweig et de CzeslawMilosz de Robert Musil et de MilanKundera

Une Europe Centrale qui pour moi resteune peripheacuterie active et creacuteatrice delrsquoEurope occidentale pour drsquoautres speacutecia-listes une Europe autonome une troisiegravemeEurope Le cas le plus illustre est celui delrsquohistorien hongrois Jenocirc Szucirccs- eleacuteve deIstvan Biro- brillamment prefaceacute parFernand Braudel (bdquoLes trois EuropesrdquoParis 1985 et je confesse que moi mecircmejadis croyait dans cette reacutealiteacute bdquoCele treiEuroperdquo dans bdquoDrumuri către ierirdquoBucureşti 1992 p 112- 114) Le grand histo-rien franccedilais remarquait agrave cette occasion bdquoLes limites de ces trois Europes se deacutepla-cent au cours de leurs longue histoire maisdeacuteplaceacutees plus agrave lrsquoEst et plus agrave lrsquoOuest cestrois universrdquo- il srsquoagit de lrsquoOccident euro-peacuteen de lrsquoEurope est-central et de lrsquoEuropede lrsquoEst- bdquose maintiennent srsquoaffirment serapprochent srsquoeacutecartent et agrave chaque instantde leur destin srsquoexpliquent lrsquoun par lrsquoautreA ce jeu lrsquohistoire comparative triomphe surtoute la ligne (ibidem p 5)

Jrsquoajoute qursquoune division tripartite de cegenre fut propre eacutegalement - un livre deMichel Foucher le montre (bdquoFronts et fron-tiegraveres Un tour du monde geacuteopolitiquerdquoParis 1988)- agrave drsquoautres continents celuinord- ameacutericain avec ses trois grandes enti-teacutes Etats Unis Canada Mexique (ibidem p367 et suiv)- celui africain avec leMaghreb lrsquoAfrique Noire lrsquoAfrique du Sud(ibidem p 139- 257)

Derniegravere question ougrave se trouve la desti-neacutee geacuteopolitique de lrsquoespace carpato- danu-bien

Quant agrave nous Roumains icircle latine dansun oceacutean non- latin la seule orthodoxie lati-ne et la seule latiniteacute orthodoxe du mondeunissant pragmatisme occidental et indivi-dualisme latin avec la recircverie orientalenous appartenons plutocirct - Nicolae Iorga lrsquoadit tregraves bien - au cible vers laquelle nousregardons plutocirct qursquoau lieu ougrave nous noustrouvons Et ces cibles furent tour agrave tour laByzance de lrsquoorthodoxie la Pologne catho-lique lrsquoIslam des sultans la Rome impeacuteria-le la France des Lumiegraveres et des reacutevolu-tions les Soviets de Stalin Washington etBruxelles de lrsquoOTAN et de lrsquoUnion Euro -peacuteenne (pour le moment la liste srsquoarrecircte lagrave)

18

Răzvan Theodorescu

Il y a deux Europes sinon troishellip

Encore nous appartenons agrave cette Europeorientale agrave la sous- zone sud- est europeacuteen-ne voisine des Balkans et nous pouvonscontredire avec les arguments de lrsquohistorienlrsquoaffirmation peacuteremptoire de lrsquoamericano-polonais tregraves influent qui fut ZbigniewBrzezinski il y a presque un quart de siegravecle

bdquoThe fact is that the terms EasternEurope and Western Europe during the lastseveral deacutecades were not geacuteographie butgeopolitical deacutesignations They reflected thepost- Yalta political division of Europebdquo(Policy for the West dans The NationalInterest printemps 1990)

Faux entiegraverement faux en ce qui concer-ne deux veacuteneacuterables parties du continent

avec une histoire diffeacuterente nuisible tregravesnuisible pour la diplomatie et malheurese-ment fort eacutecouteacute dans les chancellerieseuropeacuteennes peu habitueacutees ces dernierstemps avec lrsquoexactitude historique

Pour relativiser les choses faut-il encorerappeler les mots de Paul Valeacutery au lende-main de la Grande Guerre bdquoLrsquoEurope esten realiteacute un petit cap du continent asia-tiquerdquo

Lrsquouniteacute de notre continent pourrait res-sembler agrave lrsquouniformiteacute drsquoune caserne Sadiversiteacute par contre dans les deux ou lestrois Europes agrave la beauteacute drsquoun preacute drsquouneprairie ou drsquoun jardin fleuri

19

20

Care sunt deficienţele sistemului romacircnescde icircnvăţămacircnt cu precădere ale celui univer-sitar Care sunt problemele cel mai des icircntacircl-nite icircn activitatea profesională de zi cu zi arectorului Ioan Aurel PopIoan Aurel Pop Sistemul nostru de icircnvă-

ţămacircnt suferă de decenii icircntregi mai icircntacirci icircnurma dictaturii comuniste iar apoi dincauza degringoladei de după 1989 cacircndtoată lumea a făcut bdquoreformerdquo fără cap şicoadă icircn ritm prea alert fără să aibă răbda-rea de a le vedea urmările Icircnvăţămacircntulpreuniversitar nu reuşeşte un lucru elemen-tar anume să şcolarizeze toţi copiii dupăcum prevedea pacircnă şi legea instrucţiunii a

lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care sta-bilea că icircnvăţămacircntul primar de patruclase era obligatoriu şi gratuit De aceeagradul de analfabetism icircn Romacircnia a ajunsla niveluri icircngrijorătoare O a doua deficien-ţă este instabilitatea planurilor de icircnvăţă-macircnt şi a programelor şcolare Nimeni numai ştie ce şi cum icircnvaţă se scot şi se intro-duc materii peste noapte se elimină disci-pline consacrate de la Renaştere icircncoace icircnfavoarea a fel de fel de improvizaţii Se con-fundă anumite conţinuturi absolut necesareazi icircn educaţie (drepturile copilului cunoş-tinţe de sănătate cunoştinţe antreprenoria-le elemente juridice reguli de circulaţie

Interviu

Florian Saiu icircn dialog cu Ion Aurel Pop

Romacircniaicircncotro

Interviul cu academicianul Ioan Aurel Pop scriitor istoric şi rector al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca este de fapt o oglindă fină icircn cristalul căreia infirmităţile bubele şi mucegaiurilesocietăţii romacircneşti se dilată icircnfricoşător Tabloul vieţii noastre agăţat pe un perete discret alEuropei actuale slăbite de politici neinspirate se leagănă aiurit şi nici o macircnă sigură nu se găseştesă-l aşeze icircn lumină să-i dezvăluie frumuseţile şi personalitatea Dialogul cu profesorul Ioan AurelPop este un document al unei epoci grăbite un act nefardat dur ca orice adevărCuvinte-cheie educaţie cultură politică migraţie istorie adevăr Brexit Uniunea Europeană

trădător islamism democraţie utopie romacircn

The interview with Ioan Aurel Pop academician writer historian and rector of Babes-BolyaiUniversity of Cluj- Napoca is actually a crystal mirror in which infirmities sores and molds ofRomanian society expands appallingly The picture of our life hanging on a discreet wall of Europeweakened by the uninspired politics in senseless balancing move with no steady hand capable ofspotlighting its personality and beauty The dialogue with professor Ioan Aurel Pop is a documentof a hasty era a though free of makeup act as any other truthKeywords education culture politics migration history truth Brexit European Union traitor

Islam democracy utopia Romanian

Abstract

Ioan Aurel POP Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca Facultatea de Istorie-Filosofie e-maili_a_popyahoocom

rutieră apărarea contra incendiilor etc) cudisciplinele şcolare Aud că se introduce laclasa a XI-a materia numită Educaţie juridi-că Fals şi greşit Ca să facem asta trebuie sascoatem o oră de romacircnă ori de istorie oride geografie şi să predăm două semestreelevilor despre legislaţie să le dăm cacircte celpuţin două note pe semestru să icircncheiemmedii ale unor astfel de bdquomateriirdquo etc Prinurmare disciplinele vechi icircn care icircncap ori-cacircnd conţinuturi noi sunt mutilate reduseicircn favoarea unor pseudo-discipline caresunt icircn fapt seturi de cunoştinţe utile depredat la dirigenţie sau drept capitole icircnalte materii O a treia carenţă este supraicircn-cărcarea materiei Copiii noştri icircnvaţă multeşi de toate de-a valma fără discernămacircnt

Programele de matematică fizică chimiebiologie dar şi cele de ştiinţe sociale suntexcesive Icircn majoritatea claselor icircnţelegmateria doar 5-10 dintre elevi restul suntpierduţi pentru instruire Las deoparte cele-lalte carenţe ca lipsa personalului calificatsalarizarea dezastruoasă fuga specialiştilorbuni de icircnvăţămacircnt dotările slabe icircn şcolilipsa de igienă icircn şcolile rurale abandonulşcolar la ţară neputinţa de a-i trimite la şcolibune pe elevii din mediul rural pierdereade bdquocreiererdquo supradotate etc Adevărul estecă am ajuns să lucrăm cu profesori slabi şimediocri ceea ce ne determină să scoatemgeneraţii de absolvenţi slabi şi mediocriPentru viitorul acestei naţii faptul e catas-trofal

21

Romacircnia icircncotro

Icircn plus la noi copiii nu merg cu plăcerela şcoală ceea ce arată carenţe grave aleicircntregului sistem Educaţia icircn secolul alXXI-lea nu se mai face cu băţul nici cu ame-ninţări ci cu pasiune şi icircncredere E drept cănu se face nici cu imixtiunea neprincipială apărinţilor sus-puşi care cred că ştiu maibine cum se face instruirea şi care icirci pun lapunct pe icircnvăţători şi profesori desconside-racircndu-i

Nici icircn ceea ce priveşte şcoala superioarănu stăm mai bine De la bdquofabricile de diplo-merdquo prezente la tot pasul pacircnă la tezele dedoctorat plagiate ale demnitarilor avem detoate şi icircn universităţi Cel mai grav lucru icircnşcoala superioară romacircnească este credlipsa de icircncurajare şi de recunoaştere a cali-tăţii competiţiei şi performanţei Domneşteun egalitarism periculos care nu era aşa nicimăcar icircn regimul comunist Universităţilesunt egale indiferent că au 50 000 de stu-denţi sau 1000 de studenţi indiferent că sesituează pe locul 500 sau pe locul 20 000 icircnlume indiferent că au savanţi cu articolepublicate icircn revista bdquoNaturerdquo sau numai icircnziare judeţene Ba cele performante suntcacircteodată lăsate deoparte la rectificările debuget pe motiv că bdquoau banirdquo ca să fie bdquoaju-taterdquo universităţi slabe fără nicio perspecti-vă icircn acord cu un principiu colectivistpăgubos Legată de acest egalitarism estefinanţarea defectuoasă pe student-echiva-lent şi nu pe criterii de calitate Ca urmareuniversităţile fug după studenţi nu dupăprofesori şi cercetători de marcă Sunt icircnRomacircnia circa 100 de universităţi Multesau puţine asta e altă problemă Să luămcele circa 50 de universităţi de stat Toatesunt la fel icircn loc să fie ierarhizate Prin ie -rar hizare eu icircnţeleg icircmpărţirea lor icircn cate-gorii după capacităţi unele care să oferenumai pregătire la nivel licenţă altele lanivel licenţă şi masterat iar altele de icircnaltăperformanţă la nivel licenţă masterat şidoctorat Cele de nivel licenţă ar trebui sa fiede interes local şi să fie susţinute financiarde consiliile locale şi judeţene cele mijlociiar trebui sa fie de nivel regional susţinutede regiunile de dezvoltare şi numai celenaţionale să fie alimentate de la bugetDupă ierarhizare am avea nevoie de clasifi-

care Este absolut necesar să ştim periodiccu cine lucrăm care sunt cele mai bune uni-versităţi şi de ce De exemplu icircn funcţie de5 criterii mari să ştim care sunt primelecinci universităţi icircn ordine pe fiecaredomeniu şi care sunt primele universităţiindiferent de domeniu icircn Romacircnia Noiştim fireşte care sunt dar faptul nu esteoficial Dacă examinăm ranking-urile (clasa-mentele) internaţionale recunoscute dinultimii 5 ani constatăm că icircn acestea intrăicircntotdeauna doar 4-5 universităţi romacircneştiUniversitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj-Napoca (UBB) Universitatea din BucureştiUniversitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo dinIaşi Universitatea de Vest din TimişoaraUniversitatea Politehnica din Bucureşti Iarfinanţările ar trebui făcute fireşte icircn funcţiede aceste criterii de calitate

Rectorul UBB se confruntă zilnic cu pro-blemele cele mai complicate mai variatemai neaşteptate Nu se plictiseşte niciodatăDe la chestiuni curente legate de studenţi şiprofesori de personalul auxiliar de clădirişi de dotări de plăţi şi de bani de burse şide salarii de reparaţii etc pacircnă la congreseşi conferinţe ştiinţifice la implicarea icircn viaţaCetăţii la reprezentare internă şi internaţio-nală la primiri de ambasadori şi de altedelegaţii străine etc nimic nu-l ocoleşte perector La Cluj sunt 10 universităţi dintrecare 6 de stat (acestea formează un consor-ţiu) şi aproape 100 000 de studenţi de toatecategoriile la o populaţie totală de 400 000de locuitori Fiecare al patrulea clujean estestudent Ce poate fi mai frumos Univer -sităţile sunt brand-ul Clujului iar UBB cucei 42 000 de studenţi este azi cea maiveche mai mare şi din varii puncte devedere cea mai performată universitate aRomacircniei Provocările pentru rector suntde aceea extraordinare Eu sunt primul rec-tor din istoria instituţiei ndash fondate icircn 1581 ndashales de toţi dascălii şi de reprezentanţii stu-denţilor (aproape 2000 de votanţi) ceea cepresupune o mare icircndatorire A fi rectorulUBB nu este o funcţie de onoare ci una demare responsabilitate Rectorul este primulslujitor al comunităţii magiştrilor şi discipo-lilor iar dacă nu reuşeşte să fie e mai binesă renunţe la funcţie

22

Ion Aurel Pop

Primeşte Educaţia atenţia cuvenită din par-tea decidenţilor politiciNici pe departe şi asta se cunoaşte de

către toată lumea Educaţia este pentrumajoritatea decidenţilor politici o anexăsupărătoare şi o apăsare la buget Decidenţiipolitici la noi nu sunt oameni de stat Ei segacircndesc la sine şi la momentul actual laclipa de faţă la realegerea lor şi la plasareaicircn locuri călduţe nu la generaţiile care vorveni nu la binele general nu la prosperita-tea acestei ţări Ca urmare cei mai buniabsolvenţi nici nu se gacircndesc să fie profe-sori iar dacă au alte oferte (şi au) fug deşcoală ca de sărăcie

S-au operat icircn 27 de ani zeci de modifi-cări icircn domeniul educaţiei Cum se facecă nici pacircnă icircn momentul de faţă nu exis-tă un plan-cadru pe termen mediu şilung pe care să se bazeze unităţile deicircnvăţămacircntTocmai din motivele arătate mai sus

Oamenii de stat fac strategii şi nu tacticiPlanurile-cadru pe termen lung ţin de viaţageneraţiilor viitoare nu de clipa scurtă defaţă Noi facem felurite planuri dar mărun-te şi fără perspectivă nu aşteptăm icircnsă să levedem nici acestora urmările că facem alte-le şi altele Ca să reuşim ne-ar trebui unplan pe 10-20 de ani care să nu fie modificatde fiecare guvern care se perindă şi care să-şi arate roadele Cum să facem asta dacăschimbăm miniştrii educaţiei ca piesele petabla de şah dacă avem cacircte trei miniştri pean care aproape toţi şterg cu buretele ceeace a icircnceput antecesorul şi o iau de la capătParcă suntem supuşi blestemului lui Sisif

Numărul studenţilor a scăzut aproape lajumătate icircn mai puţin de zece ani Care cre-deţi că ar fi cauzele acestui fenomen icircngrijo-rătorCauzele scăderii numărului de studenţi

sunt mai multe Mai icircntacirci a scăzut popula-ţia generală a Romacircniei pe de o parte fiin-dcă se nasc tot mai puţini copii pe de altafiindcă pleacă mulţi romacircni tineri să lucrezeşi să trăiască icircn alte ţări Icircn al doilea racircnd decacircţiva ani ndash ceea ce este bine ndash bacalaurea-tul nu se mai poate lua foarte uşor Am

ajuns să obţină bacalaureatul cam 50-60dintre absolvenţii unei promoţii Asta aratăicircnsă şi altceva foarte grav cacirct de slab suntpregătiţi elevii de liceu Cum să avem icircnRomacircnia licee icircn care niciun absolvent să nuia examenul maturităţii Cum să avem elevide clasa a XII-a care să nu poată citi cursivcare să nu poată să scrie corect romacircneştecare să nu ştie lucruri elementare de culturăgenerală care să nu fi citit integral o carteA scăzut numărul studenţilor şi pentru că s-a mai tăiat din avacircntul unor bdquofabrici dediplomerdquo unor universităţi private carescoteau absolvenţi pe bandă rulantă Icircn finespectacolul sinistru din media romacircneascăicircn care sunt popularizaţi indivizi fără nicioşcoală şi fără cultură ajunşi milionariajunşi senatori şi parlamentari europeniicircncurajează ocolirea studiilor superioareCu şefi de stat care au afirmat că detestăşcoala cu prim-miniştri şi miniştri plagia-tori cu lideri de opinie agramaţi şi cu bdquocele-brităţirdquo care ascultă numai manele cum săne crească numărul de studenţi

Cum aţi caracteriza studentul romacircn dinprezent Ce-l defineşte şi ce ar trebui să-ldefineascăStudentul romacircn de azi are natural ceva

din eternul vieţii de student şi nu este nicimai slab şi nici mai bun decacirct studenţii deoricacircnd şi de pretutindeni E drept că influ-enţaţi de nivelul studenţilor din anii comu-nismului (de după bdquoobsedantul deceniurdquo)cacircnd selecţia se făcea bdquola sacircngerdquo tindem săspunem că studenţii nu mai sunt ca odinioa-ră Eu constat că proporţia studenţilor bunişi interesaţi de icircnvăţătură este la fel de maredoar că avem o masă de studenţi mai slabămai superficială mai puţin studioasă Mulţivin la universitate ca să aibă o diplomă sauca să facă voia părinţilor alţii vin fiindcă leplătesc părinţii studiile etc Studentul de azinu mai este ca acela de demult din maimulte motive Mai icircntacirci el este bombardatcu stimuli din toate părţile de la internetpacircnă la droguri Icircn al doilea racircnd i se spunemereu (greşit) să nu-şi folosească memoriafiindcă memorarea ar fi un lucru de ruşineAtrag atenţia că me mo ria este cred eu ocomponentă fundamentală a inteligenţeiumane şi că fără memorare bdquocomputerulrdquo

23

Romacircnia icircncotro

suprem care este creierul omenesc nu poatefuncţiona Ca să se poată defini prin inovarecreativitate şi spirit de competiţie studentulactual ar trebui să fie foarte instruit orinstruirea este lăsată icircn plan secund icircnfavoarea informării de moment după sursediscutabile icircn favoarea bdquotrăirii clipeirdquo ceeace este păgubos

Ce măsuri credeţi că ar trebui implementatepentru o mai bună funcţionare a sistemuluide icircnvăţămacircnt Există soluţii icircn contextulactual sau ar trebui reformat icircntreg siste-mulFireşte soluţii de redresare există icircntot-

deauna Orice elev ar trebui să fie obligat sămeargă la şcoală aşa cum prevede legea iarpentru asta ar trebui să se ajungă pacircnă lapedepsirea părinţilor a tutorilor etc Lipsade educaţie creează monştri Ar trebui sim-plificate planurile de icircnvăţămacircnt care săcuprindă doar materiile consacrate de expe-rienţa umană dar cu multe conţinuturi dinprogramele analitice primenite mereu Maibine puţin şi sigur sau bine icircnsuşit decacirctmult şi nereceptat Icircn icircnvăţămacircntul de masănu este bun principiul bdquoDacă cinci din clasăicircnţeleg este perfect restul să facă meditaţiiori să rămacircnă de căruţărdquo Se mai aud şi ast-fel de remarci Disciplinele ar trebui să aibăminim cacircte două ore pe săptămacircnă pentruca predarea ascultarea şi notarea să fie binefăcute Disciplinele cu o oră pe săptămacircnăsunt de prisos nu fac decacirct să icircntregeascănormele unor profesori fără ca elevii se aibăde cacircştigat Icircn al treilea racircnd latura de dis-cipline sociale şi umaniste trebuie icircntărităNu putem pregăti oameni-mecanisme sauoameni-roboţi pentru mileniul trei Deexemplu la limba şi literatura romacircnă lalatină la limbi străine la istorie la filozofiela geografie se icircnvaţă locul fiinţei umane şial colectivităţilor umane pe acest pămacircnt şiicircn Romacircnia Este o imensă ruşine să nu-imai icircnvăţăm pe romacircni de ce sunt romacircni şinu chinezi de ce locuiesc la Dunăre laCarpaţi şi la Nistru şi nu icircn nordul Africiide ce doinesc şi horesc de ce au doruri dece spaţiul lor este bdquomioriticrdquo sau de ce esteanumit bdquopicior de plairdquo şi bdquogură de rairdquoEste o imensă carenţă să nu mai ştie tinerii

cine a fost Publius Ovidius Naso sau Senecasau Hegel ce este un sonet sau un rondel ceeste stilul bizantin sau cum arată o fereastrăgotică Ne mişcăm prin lume cu laptopurileşi tabletele noastre vacircnăm pokemoni darnu mai ştim pe ce lume trăim nici dacăShakespeare a fost muzician ori dacăBeethoven a fost dramaturg I-am icircntrebatrecent pe unii dintre studenţii mei dacă nusunt redundant la curs dacă nu le spun che-stiuni ştiute de ei ca să pot complica un picdiscursul Răspunsul a fost dezarmantbdquoZiceţi icircnainte domrsquo profesor fiindcă oricene spuneţi este pentru noi necunoscutrdquoPentru icircnvăţămacircntul superior v-am spusdeja ierarhizarea şi clasificarea universităţi-lor finanţarea lor icircn funcţie de performanţăaccentul pus pe cercetarea ştiinţifică şi pecreativitate acordarea a 6-10 din PIB şcoliietc Şase la sută din PIB daţi acum şcolii aricircnsemna o investiţie care ar spori de zece oricel puţin icircn zece ani Zece la sută din PIBdaţi şcolii dar bine gospodăriţi ne-ar ajutaşi pe noi să visăm la nivelul Finlandeihellip

Care este din punct de vedere educaţionalportretul general al romacircnuluiEu nu cred icircn caracterizarea generală a

popoarelor şi nici icircn bdquopsihologiardquo lor Darsunt icircncercări meritorii icircn cercetarea univer-sală şi romacircnească icircn acest sens Cea maibună şi mai recentă ndash care ne priveşte directndash aparţine profesorului şi cercetătorului clu-jean prorector al UBB Daniel David Darnici aici profilul psihologic al popoarelornu este absolutizat Dacă este să vorbim deun profil general al romacircnilor sub aspecteducaţional atunci trebuie să remarcămdinamica acestuia modificarea sa icircn timpEra o vreme cacircnd proverbul bdquoAi carte aiparterdquo se aplica aproape ad litteram icircn sen-sul convingerii generalizate că fără şcoalănu se poate obţine nimic de la viaţă Chiar şigeneraţia mea a fost obsedată de acest ade-văr Azi aplecarea spre şcoală este mult mailaxă fiindcă părinţii nu mai au convingereanevoii de educaţie icircnaltă eficientă şi de cali-tate spre a le reuşi odraslele icircn viaţă Aşa căromacircnul de azi icircn medie este mediocrueducat şi instruit Nu numai că nu arecunoştinţele necesare din domeniul culturiigenerale dar nu mai ştie bunele maniere

24

Ion Aurel Pop

nu ştie să se icircmbrace să ţină tacacircmurile lamasă să păstreze curăţenia icircn casă şi pestradă să salute o femeie să icircntindă sau numacircna după caz etc Deocamdată aş zicedin acest punct de vedere băltim icircn medio-critate şi nepăsare după principiul rizibilbdquoMerge şi aşardquo

Sunt instituţiile educaţionale de la noidependente de politicSunt icircn măsură considerabilă dar nu

numai cele de la noi Din moment ce parti-dele politice formează parlamentele şiguvernele iar acestea dau legi şi le aplicăeste clar că instituţiile de stat (cel puţin)depind de factorul politic de culoarea celorde la putere Evident icircn ţările democratice ndashcum ne pretindem şi noi ndash dependenţaaceasta nu este directă ci mediată dar sepoate observa uşor de către cunoscătoriChestiunea gravă este compromiterea insti-tuţiilor noastre publice icircncepacircnd cu celepolitice icircn care lumea nu mai are icircncredereCa urmare poporul nu mai aşteaptă binelede la partide de la parlament şi de laguvern ceea ce este foarte grav

Formulaţi vă rog o scurtă caracterizare aistoriei Romacircniei de după 1989Istoria Romacircniei de după 1989 a fost o

speranţă continuă de mai bine pe fondulunei crize interne şi internaţionale care nuse mai termină S-au derulat procese demo-cratice importante icircn paralel cu inechităţicrase cu hoţii de neimaginat şi cu minciuniplanificate A fost peste un sfert de deceniuaşa de alert şi de contradictoriu icircncacirct e greude icircnţeles ceva clar şi precis E drept ndash spunistoricii de meserie ndash că istoria are nevoie deperspectiva trecerii timpului spre a putea fiicircnţeleasă Aşa că mai avem de aşteptatNumai să nu ni se aplece de atacircta aşteptat

Cum a influenţat perioada comunistă peisa-jul cultural al Romacircniei ndash icircn special dome-niul istoriei - şi ce efecte mai pot fi observateastăziPerioada comunistă cu o durată de peste

patru decenii nu este unitară şi uniformăcum cred unii azi Am avut icircntacirci instaurarearegimului care a durat din 1945 pacircnă icircn

1948 Am avut apoi perioada stalinistă(1948-1962) cu bdquodictatura proletariatuluirdquocu bdquointernaţionalismul proletarrdquo cu odioa-se crime comise cu sacircnge rece la Canal icircnicircnchisori şi icircn alte locuri Icircn literatură epocaaceasta se cheamă bdquoobsedantul deceniurdquoUrmează perioada dezgheţului a unui felde comunism romacircnesc cu faţă umană icircnvremea căreia s-a revenit la anumite valori(bine alese) naţionale romacircneşti (1964-1974) Icircn fine ultimii 15 ani (1975-1989) aufost ai comunismului dur naţionalist cacircndne-am icircnfundat icircn lipsuri şi nevoi dar amcontinuat să clamăm bdquomarile victoriirdquo săpreamărim bdquogeniul Carpaţilorrdquo şi să ne izo-lăm de lume Cultura a fost obligată să seadapteze ideologiei comuniste icircn toateipostazele sale şi a oscilat icircntre promovareaclasicilor marxism-leninismului şi a valori-lor bdquomarelui vecin de la Răsăritrdquo pe de oparte şi a traducerilor din KafkaHemingway Faulkner sau Ionesco a filme-lor cu Bette Davis şi Humphrey Bogart etcpe de altă parte Nici tratarea istoriei noas-tre nu a făcut excepţie de la aceste extremeIcircn bdquodeceniul obsedantrdquo aproape că nu exis-tam pe lume copleşiţi de Rusia şi deUniunea Sovietică se promova bdquointernaţio-nalismul proletarrdquo se preda doar limbarusă ca limbă străină scriitorii mari erauscoşi din programe personalităţile istoriceerau obturate dinastia străină ştearsă de pefaţa pămacircntului Romacircnia Mare declaratăbdquoimperialistărdquo formată bdquodin peticerdquo smulsepopoarelor din jur Eminescu şovin şi naţio-nalist poezia bdquoDoinărdquo interzisă etc Icircn aniice au urmat cam icircntre 1960-1965 şi 1975 seajunsese la un oarecare echilibru icircn sensulcă adevăratele valori istorice romacircneşti eraureintroduse icircn circuit anumite tradiţii inter-belice reluate autorii mari fiind studiaţi şirepublicaţi aproape toţi Icircn fine un noumare dezechilibru a urmat ulterior sprefinele anilor 1970 cacircnd romacircnii erau totulpe lume cu un trecut alb şi imaculat păşinddin glorie icircn glorie spre bdquounitate perma-nenţă şi continuitaterdquo icircn frunte cu bdquoicircncerca-tul partid comunistrdquo condus de bdquogeniulCarpaţilorrdquo şi de bdquosavanta de renume mon-dialrdquo Icircn această perioadă spre sfacircrşitul eiau reicircnviat icircn forme destul de agresivedacismul cu tracomania autohtonismul cel

25

Romacircnia icircncotro

mai vulgar sau protocronismul primitivNoroc că oamenii serioşi au rezistat şi căaceste bdquoteoriirdquo nu au putut pătrunde icircn şcolişi universităţi

Evident aceste avataruri au urmări pacircnăastăzi şi acestea sunt uşor de remarcatImediat după 1989 sătui de bdquoslava eternă aRomacircnieirdquo şi a bdquodinastiei roşiirdquo de trecutulfulminant romacircnii de racircnd au receptatavizi bdquoistoriilerdquo contrare icircn care eram pre-zentaţi drept homunculi diformi crescuţi icircnspirit gregar masă gelatinoasă fără perso-nalitate fără istorie cu o limbă bună numaide icircnjurături cu un trecut ruşinos şi laş etcNi s-a mai spus şi că icircntreaga istorie romacirc-nească este plină de mituri naţionalistealcătuite nu doar de istoricii comunişti cichiar de către cei mai mari istorici romacircnide la cronicari la Şcoala Ardeleană şi de laNicolae Bălcescu la Nicolae Iorga Icircn faţaacestei avalanşe de injurii nemeritate auprins glas din nou protocroniştii daciştiiromacircnofilii cei eterni ca timpul care-i decla-ră pe traci drept cei mai avansaţi drept creş-tini icircnainte de Hristos vorbitori de latină(pe care ar fi luat-o romanii de la daci) etcPentru aceştia culturi enigmatice şi discuta-bile documente apocrife clare contrafacerimedievale şi moderne devin creaţii alegeniului romacircnesc nerecunoscute de istori-cii de meserie care ar fi devenit parte a unuicomplot universal antiromacircnesc Astfelistoria reală bdquoaşa cum a fostrdquo ndash total nespec-taculară ndash deşi este mereu scrisă şi rescrisăde către specialişti rămacircne icircn umbră faţă deaceste elucubraţii care se mişcă icircntre celedouă extreme fie nu am fost nimic icircn isto-rie fie am fost totul Or discursul despretrecut (istoriografia) ndash care nu se suprapuneniciodată perfect peste realitatea trecută ndashtrebuie lăsat pe seama istoricilor Amatoriisau istoricii care nu se apropie de surse sepot fireşte pronunţa icircn legătură cu celecare au fost dar trebuie mereu precizat că ofac la modul diletant sub formă de opiniipersonale de eseuri de imagini artistice etcAltminteri publicul rămacircne cantonat icircntr-ogravă confuzie de planuri

Care a fosteste din punct de vedere istoriccea mai mare slăbiciune a poporului romacircnDar cea mai vizibilă calitate

E greu se spus O mare slăbiciune a fostcred delăsarea (defetismul ideea că la noimerge şi aşa) Această slăbiciune ne-a făcutsă pierdem mult icircn competiţia cu altepopoare Cea mai vizibilă calitate a fostcred un anumit echilibru icircn viaţă care aicircmbrăcat şi forme fataliste dar şi o putere şio ştiinţă de a oscila icircntre politica de rezisten-ţă şi cea de conciliere Cu alte cuvinte amştiut cacircnd să luptăm şi cacircnd să tratăm sănegociem ori să pertractăm (cum s-ar zice icircnArdeal) Noi nu ne-am apărat bdquogliardquo pacircnă lasinucidere ca unii vecini dar nici nu ne-amlăsat distruşi complet fără să luptăm Ţarasau bdquomoşiardquo a vieţuit şi a supravieţuit binecacirctă vreme ţăranii şi boierii au avut ceapăra Adică atacirct cacirct au avut icircn proprietatemoşiile lor mici care formau moşia ceamare Ţara Apoi rămaşi fără moşii ţăraniis-au ticăloşit dar nu icircntr-atacirct icircncacirct să piardăsperanţa şi să-şi ia lumea icircn cap Romacircnii nuşi-au părăsit ţara (ţările) pacircnă recent con-vinşi ndash cum se zicea pe vremuri la RadioEuropa Liberă ndash că bdquolocul romacircnilor este icircnRomacircniardquo

Mai sunt şanse (icircn viitorul apropiat) caRomacircnia să fie condusă de un regereginăNu cred că sunt icircn acest moment şanse

prea mari dar cine ştie Cum vedeţi CasaRegală a Romacircniei nici nu are icircn acestmoment un moştenitor tacircnăr şi viguros icircncare poporul romacircn să-şi poată pune spe-ranţa Pe de altă parte dacă prestaţia claseipolitice romacircneşti va continua icircn direcţiaactuală lamentabilă opinia publică romacirc-nească se poate schimba destul de uşorMonarhia modernă romacircnească (inaugura-tă la 1866 pe baza tradiţiei noastre monarhi-ce din secolele medievale) a fost cu excepţiadomniei lui Carol al II-lea un important fac-tor de stabilitate

Ce părere aveţi despre bdquomodardquo tezelor de doc-torat plagiate Politicienii au dat tonul iaranumiţi profesori le-au cacircntat icircn strune aju-tacircndu-i să comită culpe morale cu repetiţieCum poate fi extirpat acest fenomen penibilAceastă bdquomodărdquo ndash cum o numiţi ndash este

de fapt o catastrofă pentru prestigiul ştiinţeiromacircneşti şi al universităţilor din această

26

Ion Aurel Pop

ţară Este drept că după adoptarea modelu-lui Bologna doctoratul s-a redus la trei anişi a devenit dintr-o formă supremă de con-sacrare pe tăracircmul cercetării o formă destudenţie ultima etapă a studenţiei Dar deaici şi pacircnă la necinste şi impostură este odistanţă imensă La noi această pecingine aescaladat mult pentru că nu s-au luatmăsuri la timp Soluţia este simplă trebuiesă poată acorda doctorate doar acele univer-sităţi capabile să facă acest lucru iar condu-cători de doctorat trebuie să fie doar marilepersonalităţi ale ştiinţei culturii artei etcDe asemenea conducătorii de doctorat tre-buie responsabilizaţi alături de autorii teze-lor pentru corectitudinea acestor lucrări iarlucrările trebuie verificate prim mijloaceclasice şi moderne dintre care nu trebuieexcluse nici soft-urile antiplagiat Pedepselepentru plagiat se cuvine să fie icircnsă exem-plare Este cea mai bună metodă de descu-rajare pentru că din păcate munca de con-vingere nu merge la noi Politicienii plagia-tori ar trebui să primească chiar pedepsemai mari fiindcă abaterea lor de la princi-piile de etică este mai mare

Există - icircn domeniul educaţiei - o tendinţă desupunere oarbă faţă de directivele UniuniiEuropene care afectează identitatea naţionalăa Romacircniei S-a iniţiat la un moment datacţiunea de diminuare a numărului orelor deistorie icircn şcoli numărul orelor de limbaromacircnă de limba latină etc Cum comentaţiDin păcate icircntre defectele noastre mai

este unul numit slugărnicie Am fostmereu de-a lungul timpului supuşi altoraşi ne-am obişnuit poate cu acest statut deascultare şi cacircnd trebuie şi cacircnd nu trebuieNoi am urmat de multe ori orbeşte directi-vele europene privind globalizarea discri-minarea pozitivă drepturile minorităţiloretc şi ne-am tot umilit cu speranţa că varemarca cineva dar asta nu ne va răsplăticumva făcacircndu-ne europeni deplini Azi cevedem pe scena europeană Vedem cum seafirmă plenar vechile orgolii naţionalevechile idei de suveranitate naţionalăegoismele etnice cum renaşte ura faţă destrăini cum icircnfloresc prejudecăţile etno-lin-gvistice etc Iar noi defazaţi ca mai icircntot-

deauna vrem să bdquomodernizămrdquo şcoalaromacircnească renunţacircnd la anumite ore deromacircnă de istorie de latină etc Ca să obţi-nem ce Nu putem obţine astfel decacirct incul-tură prostie spirite gregare uşor de mani-pulat Cel mai bine se poate icircnvăţa ceicircnseamnă Europa de la orele de istorie totde la istorie se poate icircnvăţa ce icircnseamnă săfii romacircn icircn Europa alături de francezi degermani ori de polonezi Romacircnii nu se potintegra bine icircn Europa nu fiindcă nu ar fidestul de europeni ci pentru că nu ştiu sămai fie romacircni pentru că nu mai vin cumodelul lor de civilizaţie pentru că imită şiascultă mereu supuşi de alţii Europa esteformată din identităţi naţionale iar popoa-rele importante din Europa (cele care suntluate icircn seamă şi respectate) au identităţiputernice bine afirmate şi cunoscute de toţi

Există de asemenea o orientare europeană dealiniere la un anumit standard de uniformi-zare de comunizare a individului - prin edu-caţie Cum percepeţi acest aspect icircngrijoră-torAceastă orientare ndash cel puţin pentru

moment ndash cred că a dat greş Am participatşi eu la elaborarea unui aşa-numit manualunic de cetăţenie europeană Nu a ieşitnimic Cred că metodele nu sunt bune nuavem o metodologie general acceptată nuştim icircncă nici ce vrem exact sau ne imagi-năm că elevii sunt din plastilină şi că leputem da ce forme vrem Pe de altă parteeu cred că diversitatea este o mare bogăţiecare trebuie perpetuată icircmbogăţită şi sti-mulată Uniformizări forţate au aplicat doarregimurile totalitare şi nu au reuşit să creezedecacirct monştri Cred că ideile generale euro-pene se pot promova prin educaţie dar cucondiţia menţinerii echilibrului dintre spe-cificul local (naţional) şi cel european

Se pune icircn şcolile noastre prea mult accen-tul pe memoriememorare icircn detrimentulimaginaţiei al creativităţii Care ar fi formu-la potrivităŞi aici icircn acest domeniu trăim un para-

dox Pe de o parte memorăm chestiuniinutile iar pe de alta cacircnd ar fi de memorattotuşi ne ferim Copilul mic din clasele ele-

27

Romacircnia icircncotro

mentare pacircnă ajunge la vacircrsta majoratuluiare nevoie stringentă de exersarea memorieişi de acumulare de cunoştinţe Altminterimintea sa intră icircn letargie sau ajunge să fiepreocupată de chestiuni inutile sau chiarprimejdioase Icircnvăţatul pe de rost al unorversuri la romacircnă la limbi străine sau chiarla latină folosirea uneori a mnemotehniciireţinerea succesiunii cronologice a ereloristorice şi a curentelor culturale etc aveaurostul lor profund Un tacircnăr cercetător ca săpoată inova icircntr-un domeniu trebuie săaibă o zestre de cunoştinţe icircn propriul capcare e cel mai bun computer din lume A nesprijini doar pe bazele de date a căuta veş-nic pe Google sau icircn alte locuri este ca şicum am fi infirmi Fireşte nu trebuie să neoprim la memorare dar adesea noi facemicircn şcolile noastre chiar asta Şi mai facemceva nici nu memorăm şi nici nu cultivămimaginaţia şi creativitatea Atunci de undesă iasă creaţii valoroase invenţii inovaţiietc Formula potrivită ar fi iarăşi un echili-bru icircntre memorare şi imaginaţie dar echi-librul este foarte greu de atins Sunt mai fas-cinante extremele care nu conduc mereuspre alte extreme şi pacircnă la urmă sprenimic bun

Care este din punctul dumneavoastră devedere profilul cultural al RomacircnieiEste greu de spus icircn cacircteva cuvinte

Dintr-un punct de vedere romacircnii sunt unpopor paradoxal prin originea romană prinnume prin limba romanică şi prin forma decreştinare sunt occidentali adică se revendi-că dinspre civilizaţia şi cultura de succes dinlumea de azi pe cacircnd prin religie (confesiu-ne) prin ritul bisericesc prin limba bisericiiculturii şi cancelariei medievale prin alfabe-tul chirilic (folosit pacircnă nu demult) prinanumite aspecte de mentalitate balcanicăetc sunt mai aproape de lumea Răsărituluieuropean Acest lucru nu ar trebui să fieneapărat un handicap ci ar putea fi un mareavantaj fiindcă romacircnii ar fi icircn postura depunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale continentului nostru Din păcate nu ştiusă fie o astfel de punte o astfel de sintezăAstfel sub aspect cultural Romacircnia este oţară latină legată de civilizaţiile meditera-

neene o ţară care a traversat toate marilecurente culturale ale Europei de la EvulMediu şi Renaştere pacircnă la romantismpozitivism simbolism etc dar cu mari deca-laje şi cu mari complexe Pacircnă la icircnceputulepocii moderne romacircnii au mizat (mai multdin cauza geografiei decacirct din cauza istoriei)pe civilizaţia bizantino-slavă care le-a mar-cat profund destinul iar acest lucru se vedepacircnă azi Numai că această civilizaţie ndash icircnspecial după căderea Constantinopoluluisub musulmani icircn 1453 ndash a intrat icircn declin şinu a mai putut concura cu civilizaţia concu-renţială individualistă şi eficientă aOccidentului Aceasta din urmă a icircnvins nudoar icircn Europa ci şi icircn lume iar noi am fostsecole la racircnd pe picior greşit Cacircnd ne-amdat seama am luat măsuri de sincronizarecu Occidentul dar era tacircrziu handicapul eradestul de mare nu doar icircn raport cu marileputeri apusene ci şi cu vecinii poloneziunguri cehi slovaci croaţi sloveni carefuseseră de la icircnceput (deşi puţin excentricişi ei sub aspect geografic) prin forţa desti-nului pe calea cea bună Ceea ce v-am spusaici ca istoric nu justifică icircnsă icircn totalitatemarile noastre icircntacircrzieri sincopele noastreletargia visarea delăsarea hellip

Sunteţi profesor de-o viaţă Este respectatăaşa cum se cuvine această meserie icircn ţaranoastrăMeseria de profesor nu a fost niciodată o

mare fericire pentru toţi Grecii antici aveauo zicere edificatoare icircn acest sens bdquoPe cei pecare i-au uracirct zeii i-au făcut profesorirdquoDascălii au fost cam chinuiţi şi dispreţuiţi icircntoate societăţile şi icircn orice caz prost plătiţiLiderii politici icircn general s-au uitat de susla profesori fie din complexe de inferioritatebine camuflate fie din dispreţ sincer pentruo muncă pe care nu o icircnţelegeau şi care nuproducea nimic măsurabil şi nici obiecte pal-pabile Natural icircn epoca de prosperitate aştiinţei cacircnd marile invenţii icircşi dădeaumăsura valorii mulţi dintre profesori audobacircndit statute şi roluri impresionante Eucred icircnsă că nu este bdquoalta mai de folos zăba-vărdquo pe lumea asta ndash cum ar fi spus cronicarulndash decacirct a-i icircnvăţa pe alţii pe copii şi pe tinerimai ales De altminteri Cicero spune că nici

28

Ion Aurel Pop

nu există lucru mai bun pentru societate defăcut decacirct educarea tinerilor Profesorulbun nu predă ci oficiază de la catedră ştiindsă fie şi erudit şi familiar şi savant şi părin-te şi confident icircn acelaşi timp El nu face omeserie oarecare ci icircndeplineşte o misiuneicircncredinţată de comunitate iar de seriozita-tea misiunii sale depinde tot viitorul aceleicomunităţi Medicii şi profesorii vindecă şiicircntreţin corpurile şi minţile noastre făcacircn-du-ne să fim şi să rămacircnem oameni Dacăsocietatea noastră i-ar fi preţuit pe dascălicum se cuvine măcar icircn ultima sută de aniam fi putut fi la nivelul unor ţări respectabiledin Uniunea Europeană Aşa ne lamentămşi căutăm soluţii exotice ignoracircndu-le pecele simple şi la icircndemacircnă Altminteri ţaraasta a noastră a avut mari dascăli şi chiarapostoli şi icircnvăţători ai neamului care ne-ausalvat icircn momentele de cumpănă sădindu-ne icircncrederea necesară ca să ducem naţiuneamai departe

Ce salariu ar trebui să aibă un profesor pen-tru a putea trăi decentPentru un trai decent dascălul nu are

nevoie numai de bani ci şi de confort spiri-tual are nevoie de o icircmbinare sau de o sim-bioză icircntre condiţiile materiale şi statutul icircnsocietate icircntre bunăstare şi respectul comu-nităţii Un dascăl nu are de ce să fie umilfiindcă umilinţa predispune la compromi-suri iar compromisurile diminuează statu-tul coboară omul şi meseria Noi cam astaam făcut icircn ultimii ani l-am ajutat pe dascălsă fie modest şi umil să cedeze ispitelor săcaute venituri băneşti cu orice preţ ca sătrăiască Mai mult pe mulţi dascăli tineri şibuni pregătiţi bine pe banii noştri i-amalungat pe alte meridiane ca să aducă bine-le altor societăţi

Ce repercusiuni vor avea valurile de migraţiiasupra culturii europeneMigraţia aceasta europeană nu este o

surpriză pentru istoricii de meserie careştiu bine că de cel puţin două milenii miş-carea populaţiei este dinspre est şi sud-estspre vest Valurile de emigranţi au provocaticircntotdeauna probleme pentru că sunt greude gestionat şi pentru că societatea nu este

niciodată pregătită să le facă faţă Emigraţiaindividuală sau sub forma grupurilor micieste suportabilă fiindcă subiecţii de carevorbim se icircncadrează destul de uşor icircncomunităţile primitoare şi sfacircrşesc prin a fiasimilaţi Dacă icircnsă grupurile de nou- veniţisunt mari şi dese atunci se produce unfenomen icircngrijorător şi primejdios pentrustabilitatea lumii care primeşte emigranţiitind să trăiască exclusiv după propriilecutume şi chiar să le impună grupului-gazdă care icircncepe treptat să intre icircn disolu-ţie Din păcate acest proces periculos esteicircnsoţit de disfuncţionalităţi de conflicte deviolenţe şi tinde să distrugă anumite valoriconsacrate ale vechii populaţii icircnlocuindu-le cu cele ale nou-veniţilor Cred că icircn aceststadiu au ajuns anumite regiuni aleEuropei Fireşte că dacă acest proces avan-sează atunci se va modifica şi profilul cul-tural al vechiului continent Cultura euro-peană se bazează pe clasicismul greco-latinimitat reicircnviat şi dezvoltat de Renaştere şiicircn oarecare măsură de la Renaştere icircncoacepe de o parte şi pe creştinism (iudeo-creşti-nism) adaptat mereu şi modernizat de laReformă icircncoace mai ales icircn EuropaOccidentală pe de altă parte Aceste valori ndashcare au creat profilul cultural al Europei ndashsunt contestate azi icircn urma presiunilor noi-lor grupuri de populaţie educate icircn funcţiede alte coordonate

Riscă Romacircnia să fie icircnghiţă la racircndul ei deaceste mişcări de populaţiiNu cred că Romacircnia riscă o astfel de

disoluţie (cauzată de imigranţi) icircn viitorulimediat Romacircnia poate icircnsă intra uşor şisingură icircntr-o asemenea bdquoicircnghiţirerdquo prinobturarea valorilor care au stat la bazeleEuropei de către romacircnii icircnşişi de cătredecizia politică internă de către orientareagreşită a strategiilor educaţionale Vedemcu icircngrijorare că se icircntacircmplă deja acestlucru sub ochii noştri

Cre credeţi că sunt cauzele acestor dislocăride mase umane şi orientarea lor spreOccidentCauza principală sunt marile dezechili-

bre economice de pe planeta noastră deze-chilibre care nu au fost absente niciodată

29

Romacircnia icircncotro

dar care acum s-au accentuat sau dacă nuprin noile mijloace de difuzare icircn masă auajuns să fie cunoscute de mulţi şi să fie con-ştientizate de mulţi O altă cauză este politi-ca greşită a Occidentului faţă de ţările şipopoarele coloniale A fost un fel de provo-care a Occidentului faţă de grupuri mari deoameni obişnuite să trăiască icircn bdquolegeardquo lordupă racircnduielile şi ritmurile lor Noi amcrezut că reguli bune pe care le-am dobacircn-dit după milenii de civilizaţie de un anumitfel trebuie să fie la fel de bune pentrucomunităţi aflate pe alte trepte de dezvolta-re cu mentalităţi şi idealuri foarte diferitede ale noastre I-am provocat şi i-am lăsatapoi la jumătatea drumului Le-am arătat şile-am dat o vreme peştii ndash ca să folosesc oparabolă ndash dar nu i-am icircnvăţat cum să pes-cuiască temeinic Acum ei vin să-şi iabdquopeştiirdquo aşa cum ştiu singuri hellip

Ce părere aveţi despre aşa numita politicăcorectă a Europei Este această idee de tole-ranţă şi de falsă egalitate o strategie potrivităcacircnd vine vorba despre icircntacirclnirea a două civi-lizaţii total diferite (Vest-Est)Vedeţi chestiunea bdquociocnirii civilizaţii-

lorrdquo (ca sa-l pastişez pe conservatorulSamuel Huntington) este delicată şi atuncicacircnd vorbim de Europa de cea din vest şide cea din est darmite cacircnd ne referim laEuropa icircn ansamblu şi Orientul Apropiat şiMijlociu Lăsăm deoparte aici problemeleAfricii profunde şi ale Asiei Noi europeniioccidentali şi centrali ca şi americanii dinSUA am icircnvăţat să fim bdquogeneroşirdquo după ceam bdquosuptrdquo din plin ceea ce ne-a convenit dinlume Nu vorbesc aici de noi romacircnii civorbesc icircn ansamblu de bdquoclubul selectrdquo ndashajuns deja icircn criză şi numit UE ndash icircn care amintrat icircntr-un tacircrziu şi noi

Eu am trăit o scenă halucinantă icircnStatele Unite la icircnceputul anilor 1990 cacircnderam proaspăt visiting professor icircntr-o zi laUniversitate m-am dat poate cam ostenta-tiv la o parte ca să pătrundă prima icircnascensor o doamnă m-a privit lung şi mi-aspus să intru eu ca era racircndul meu şi că eanu era handicapată (pe-atunci termenulacesta icircncă nu era ofensiv) Ce icircnseamnăasta Că ceea ce numim bdquocorectitudine poli-

ticărdquo şi bdquodiscriminare pozitivărdquo ndash bdquorafina-menterdquo prin care noi vrem să ne distingemicircn lumea noastră ndash poate părea o chestiunestranie pentru alţii sau poate fi o realitateicircnţeleasă chiar pe dos Cu multiculturalis-mul este la fel dacă nu putem face ca civili-zaţiile să comunice sincer icircntre ele şi să-şiicircmpărtăşească reciproc valorile toată stră-dania este icircn van Or acceptarea celuilalt cutot ceea ce are el straniu pentru noi estedificilă

Putem spune că Europa se află icircn prezent icircnpragul unui război Ideologic religios teh-nologicSe poate spune şi aşa Ca istoric vă pot

spune că războaiele ca şi alte calamităţiumane şi naturale au lovit lumea dacă nuperiodic (icircn sens de cicluri cu termene pre-cise) atunci din timp icircn timp Lumea nu atrăit prin şi icircn războaie dar conflictelearmate (violente) au existat mereu Măicircndoiesc că am dobacircndit icircnţelepciunea de afi paşnici cu orice preţ Cacirctă vreme marigrupuri de oameni inclusiv icircn Europa vor-besc de război (fie el şi bdquosfacircntrdquo) şi preamă-resc un Dumnezeu care ar vrea să vadămoarte anumite fiinţe umane acest războine pacircndeşte la fiecare pas Las deopartepericolul tehnologicdigital care ne poatecopleşi oricacircnd din moment ce filmele pre-ferate şi premiate fac apologia violenţei iaroamenii icircşi pun viaţa icircn pericol ca să bdquovacircne-zerdquo creaturi virtuale

Ce icircnsemnătate are Brexit-ul icircn contextulUE organism din care face parte şiRomacircniaMarea Britanie nu a făcut niciodată

parte icircn mod organic din Europa niciicircnainte şi nici după crearea UE Mai sunticircncă englezi mai ales din generaţia maturăşi de vacircrsta a treia care cred că Dumnezeua creat Insulele Britanice ca să fie propria sagrădină aşezată pentru eternitate icircntr-obdquosplendidă izolarerdquo Mai sunt englezi carecred că dacă ţara lor a creat SUA CanadaAustralia Noua Zeelandă etc şiCommonwealth-ul ea este menită să aibă undestin de excepţie intangibil individualsituat pe o traiectorie veşnic crescătoare De

30

Ion Aurel Pop

aceea a face anumite sacrificii icircn numelegrupului (icircn cazul nostru UE) devine pen-tru unii de neacceptat şi de neicircnţeles Astanu icircnseamnă că marile puteri din UE s-aupurtat icircntotdeauna cu icircnţelepciune faţă deMarea Britanie Vinile sunt icircmpărţite

Este Romacircnia un stat vulnerabil dependentde alte state aşa cum am fost de-a lungulistorieiDa Romacircnia este icircncă un stat vulnerabil

fiindcă nu este şi nici nu va fi o mare putereNiciodată icircn istorie statele nu au fost egaleicircntre ele chiar şi atunci cacircnd această egalita-te era trecută icircn statute şi regulamente şiclamată icircn gura mare De aceea Romacircniaare nevoie de alianţe puternice de protecţiealături de state stabile şi sigure După cumse vede nici icircn NATO nu ne putem simţi pedeplin protejaţi mai ales pentru că demulte ori marile puteri fac icircnţelegeri pesteca petele celor mici apăracircndu-şi exclusiv pro -priile interese De altminteri se spune că icircnpolitică nu sunt prietenii ci numai interese

Din punct de vedere politic poziţia geografi-că ne avantajează icircn prezent sau dimpotrivăEste greu de spus Dacă istoria o fac

oamenii geografia (mai exact aşezarea geo-grafică) este un dat imuabil Poziţia noastrăicircntre Occident şi Orient ar putea deveni opunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale Europei dacă am avea oameni de statcapabili dar aşa ea este de multe ori o liniede separaţie pe care o calcă şi esticii şi vesti-cii icircncercacircnd să ne atragă cacircnd de o partecacircnd de alta Să ne amintim cum după AlDoilea Război Mondial am fost vărsaţi icircnzona de dominaţie comunistă cu voia celormari fără măcar să fim icircntrebaţi Azi liniade confruntare fiind icircn Ucraina suntem vul-nerabili icircn continuare şi putem deveni uşorndash dacă nu ducem o politică icircnţeleaptă ndash bdquovic-time colateralerdquo

Războiul din Ucraina foarte aproape de noice s-a icircntacircmplat mai exact Rusia a ocupatDonbass-ul fără ca UE să intervină fermAvem motive de icircngrijorare Mai directspus credeţi că am fi icircn siguranţă (suntemstat membru NATO şi UE) sau nu icircn cazulunei agresiuni a Rusiei pe teritoriul

RomacircnieiRusia a devenit de la Petru cel Mare

icircncoace (de prin 1700) o mare putere şiindiferent de avatarurile prin care a trecutde-atunci aşa a rămas ndash o mare putere La1711 ţarul Petru I a venit pentru prima oarăicircn Moldova ca oaspete al lui DimitrieCantemir şi cel puţin icircn spirit nu a mai ple-cat La 1812 ruşii au luat efectiv jumătatedin Moldova şi au făcut din ea o provincie amarelui lor imperiu După 1991 Rusia apierdut fostele republici sovietice dar nu s-a resemnat L-am auzit pe AlexandrSoljeniţacircn proaspăt revenit icircn Rusia mamădin exil la icircnceputul anilor 1990 spunacircndcă soarta Rusiei Ucrainei şi Belarusiei estesă fie icircmpreună icircntr-un fel de panslavismrăsăritean charismatic Iar scriitorul figuraca un democrat antisovietic şi anticomu-nist Dar era convins de rolul de mare impe-riu mondial rezervat ţării sale Azi Rusia luiPutin recuperează treptat imperiul de odi-nioară iar ocuparea Crimeii şi intervenţia icircnUcraina fac parte din acest program strate-gic Sigur Crimeea nu a fost niciodată ucrai-neană dar nici rusească nu a fost decacirct dela finele secolului al XVIII-lea de subEcaterina cea Mare Icircnainte de asta Crimeeaa fost tătărească fiindcă acolo secole laracircnd s-a aflat Hanatul Hoardei de AurRusia nu uită niciodată şi nu renunţă la ceeace a fost odată rusesc sau sovietic şi prinurmare nici la jumătatea Moldovei dintrePrut şi Nistru Noi (Romacircnia de azi) icircn con-cepţie rusească facem parte din bdquostrăinăta-tea apropiatărdquo lor şi ar trebui să fim dacă nualiaţii lor fideli cel puţin neutri binevoitoriDe aceea soarta noastră este greaIntegrarea noastră icircn NATO ne dă naturaloarecare siguranţă da nu ne salvează deameninţări Mai ales că NATO nu mai esteceea ce a fost

Ce opinie aveţi despre atentatele care auicircnsacircngerat Europa Au romacircnii icircn ţara lormotive să se teamă de aceste ororiAtentatele care au icircnsacircngerat Europa şi

care o icircnsacircngerează aproape zilnic trebuiesă ne icircngrijoreze icircn chip foarte serios Şiromacircnii au de ce să se teamă ca parte a civi-lizaţiei creştine şi occidentale (pentru cei

31

Romacircnia icircncotro

care vin din Răsărit noi suntem cu toţiioccidentali) Cacirctă vreme se vorbeşte despreun bdquorăzboi sfacircntrdquo şi cacirctă vreme se strigăaproape de fiecare dată bdquoAllah este marerdquonoi bdquoghiauriirdquo (necredincioşii) suntempotenţiale victime Şi noi creştinii am pur-tat războiul nostru bdquosfacircntrdquo dar l-am camterminat icircn Evul Mediu de cacircteva sute deani Vedeţi azi romacircnii se află peste tot şichiar dacă ororile nu se petrec deocamdatăla noi ai noştri devin victime

Ce părere aveţi despre situaţia din Turcia şicum credeţi că poate ea influenţa viitorul UENATO implicit viitorul RomacircnieiTurcia cu cei circa 80 de milioane de

locuitori este o mare putere regională laconfluenţa dintre Asia şi Europa Islamis -mul fundamentalist turc a fost oprit eludatşi reformat prin politica lui Mustafa Kemaldupă Primul Război Mondial iar lumeaeuropeană a putut răsufla oarecum linişti-tă Dar după cum se vede secole icircntregi desedimentări tradiţionale musulmane nu sepot şterge cu buretele mai ales icircntr-o lumecare icircn ciuda unei evidente modernizărirămacircne atacirct de inegală şi atacirct de plină defalii Icircntre Turcia europeană şi cea a cacirctorvamari oraşe europenizată pe de o parte şiTurcia asiatică profundă rurală şi profundataşată tradiţiei pe de altă parte diferenţelerămacircn majore Azi s-a radicalizat aproapeicircntreaga lume islamică şi nici Turcia nu arămas icircn afara acestui proces Icircn acestmoment din cauza politicii oficiale a Turciei(dar şi din alte motive) viitorul NATO şi alUE stă sub semnul incertitudinii iar Romacirc -nia care nici nu a apucat să intre bine icircn celedouă organizaţii are de ce să fie icircngrijoratăErdogan se află acum icircn dialog amiabil cuPutin politica de securitate a NATO icircnMarea Neagră bate pasul pe loc aliatul nos-tru bulgar pare să facă cel puţin icircn partejocul marii puteri slave de la Răsărit iar noitrăim deocamdată cu hellip speranţa

Ce carte scrisă de profesorul Ioan Aurel Popicircl reprezintă cel mai bine pe omul Ioan AurelPop (cu un scurt argument)E greu de spus Cred totuşi că mă repre-

zintă ca om (nu ca specialist) bdquoIstoria ade-

vărul şi miturile Note de lecturărdquo scoasă icircndouă ediţii la Editura Enciclopedică Nueste o carte revoluţionară şi nici nu a avutun mare succes de librărie dar spunecumva (celor curioşi să ştie) părerea meadespre cercetarea şi reconstituirea trecutu-lui dar şi despre lumea de demult de-acumşi din viitor Nu este o carte de cercetareistorică fiindcă cercetarea istorică se faceprin studiul aprofundat al izvoarelor al sur-selor este o carte de opinii (acumulate icircntimp) despre rostul şi menirea istoricului eo carte polemică fiindcă răspunde uneiviziuni contrare (expuse de profesorulLucian Boia) care relativizează completcunoaşterea trecutului respinge din discur-sul istoric criteriul adevărului şi ndash fapt foar-te grav ndash pune icircntreaga istoriografie romacirc-nească de la cronicari pacircnă la marii istoriciai secolului al XX-lea sub semnul mituluimai ales sub semnul mitului naţionalist Oreu am fost crescut sub zodia raţionalismuluiaplicat riguros icircn cercetare Şcoala istoricăde la Cluj a pus şi pune icircncă (sper) accentulpe studiul riguros al izvoarelor icircn sensul căviaţa de demult nu poate fi reconstituităprin impresii ci după criterii precise bazatepe ştiinţele auxiliare (metodele) istoriei pecunoaşterea limbilor clasice şi a celormoderne pe ample acumulări succesivecontinue temeinice Am icircnvăţat de la mariidascăli că a studia istoria naţională este odatorie ştiinţifică dar şi civică icircn acelaşitimp că scrisul istoric este o operă de mareresponsabilitate că nu se poate face cerceta-rea trecutului fără dragoste de viaţă deviaţă de demult şi de ţară Istoria ca discursse face după reguli ştiinţifice dar nu dupăreguli ca cele din ştiinţele exacte şi incumbăo mare pasiune pentru om comunitatenaţiune omenire etc Toate acestea nu seexclud reciproc ci se completează intră icircnarmonie şi sintonie Cred sincer că nu poţiiubi respecta icircnţelege şi descrie lumea(omenirea) dacă nu-ţi cunoşti şi iubeştilocul naşterii tale patria icircn sens de spaţiude vieţuire al părinţilor bunicilor moşiloretc Prin urmare erudiţia şi sentimentul(pasiunea) trebuie să meargă macircnă icircn macircnăfiindcă suntem oameni iar oamenii recifără sentimente icircncetează să mai fie

32

Ion Aurel Pop

oameni Azi din păcate tot mai multeicircndemnuri din spaţiul public vor să deve-nim mecanisme roboţi instrumente digita-lizate uşor de manipulat ceea ce nu pot săaccept Istoria deopotrivă ca realitate trecu-tă şi ca discurs despre ceea ce fost esteviaţă iar viaţa trebuie cunoscută şi cercetatăcu mare respect cu demnitate dar şi cuomenie

Numiţi vă rog cacircţiva romacircni care conside-raţi că au influenţat decisiv soarta popo ruluinostru (cu un scurt argument la fiecare)Au fost cacircţiva fără doar şi poate Eu

cacircnd mă refer la romacircni vorbesc de ultimamie de ani (de prin secolele IX-X icircncoace)fiindcă anterior trăiau doar strămoşi airomacircnilor Sigur din aceşti strămoşi s-auformat romacircnii dar nu este corect să vor-bim icircn sens atemporal despre romacircni cumfac unii dintre protocronişti care punbdquoTăbliţele de la Tărtăriardquo (de exemplu) peseama bdquogeniului poporului nostrurdquo Cel maiimportant romacircn este chiar poporul romacircnca subiect colectiv făuritorul celei maiimportante creaţii spirituale romacircneşti dintoate timpurile limba romacircnă Ca fiinţeindividuale aş enumera cacircţiva principimedievali de la Mircea cel Bătracircn şi Ştefancel Mare pacircnă la Mihai Viteazul (icircn EvulMediu voinţa domnului schimba destinulţării şi al poporului) pe diaconul Coresi(care a tipărit romacircneşte) pe Bracircncoveanupe Cantemir (oameni ai epocii moderne) pecronicari pe Varlaam şi Dosoftei peInochentie Micu (cel care credea că bdquonu poţiicircnvia cu-adevărat decacirct din pămacircntulpatrieirdquo) pe icircnvăţaţii Şcolii Ardelene hellip De-aici icircncoace sunt prea mulţi ca să-i maipomenesc pe toţi Oricum influenţaţi depoliticienii mai recenţi nici nu ne dămseama cacirct de mult datorăm oamenilorimportanţi din trecutul mai icircndepărtat pecare-i uităm şi desconsiderăm prea adesea

Se mai citesc cărţile istorice icircn Romacircniadomnule Ioan Aurel PopNu prea Se citesc eventual articole din

bdquoMagazin istoricrdquo şi bdquoHistoriardquo (ceea ce estebine) ndash deşi cele două periodice promovea-ză concepţii diferite despre cunoaşterea tre-

cutului icircn fond pentru asta am luptat pen-tru pluralitatea opiniilor ndash sau cărţi-bombăprezentate ditirambic de către un aparat depropagandă bine pus la punct şi aflat icircnslujba anumitor edituri De aceea publiculcare mai citeşte istorie receptează icircn maremăsură cărţi de pseudo-istorie cărţi deistorie contrafactuală sau de eseuri frumosbdquoicircmpachetaterdquo şi care lasă impresia că bdquoaşase scrie istoriardquo Noi nu am avut din păcateo mişcare culturală ca-n Franţa de exempluunde marii istorici medievişti şi-au datmacircna ca să prezinte publicului larg o lumerevolută pe icircnţelesul tuturor dar nealteratăicircn esenţa sa Noi vorbim icircn presă despre unEv Mediu barbar şi ruşinos icircn care se prac-ticau discriminări se asupreau minorităţileşi nu se aplica discriminarea pozitivă icircncare nu era democraţie libertate egalitateetc Păi nici nu era nevoie de toate acesteadin moment ce lumea medievală se baza peierarhie supunere privilegiu onoare etc şia funcţionat foarte bine aşa vreme de o miede ani Se citeşte azi multă istorie contempo-rană mai ales politică recentă fără discer-nămacircnt şi de aceea se forţează mereu uşideschise mulţi crezacircnd că generaţia noastrăa descoperit universul rotunjimea pămacircn-tului şi oxigenul sau că Iulius Caesar şiShakespeare ndash de exemplu ndash erau tareicircnapoiaţi icircn lipsa laptopului hellip

Numărul revistelor culturale şi ştiinţifice sediminuează treptat Ce viitor au ele Suntsuficient susţinute de statCred că suntem pe panta apusului pagi-

nii tipărite icircn formă clasică De aproape şasesecole tiparul cu litere mobile ne-a definitdestinul şi pare că a obosit Eu icircncep săicircntacirclnesc tineri care nu au citit niciodatăintegral vreo carte de beletristică de cacirctevasute de pagini ndash mă refer la cartea tipărită ndashşi care au cultură generală Este o culturăgenerală cacircştigată de pe computer de peinternet e vorba de tineri care citesc de zorcărţi digitale de anumite profiluri Sunt şicacircteva reviste culturale şi de specialitatedigitale cu mulţi cititori Revistele culturaleşi ştiinţifice clasice icircn formă tipărită sunttot mai puţine şi tot mai puţin citite Icircn urmăcu trei decenii orice intelectual romacircn din

33

Romacircnia icircncotro

domeniul umanist citea cu sfinţenie bdquoRo -macircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLucea -fă rulrdquo bdquoTribunardquo bdquoSteauardquo bdquoConvorbiriliterarerdquo bdquoRamurirdquo bdquoAstrardquo bdquoVatrardquo şi altecacircteva reviste sau măcar pe unele dintreacestea cumpărate de la chioşc sau primiteprin abonament Azi acest obicei aproape adispărut Natural pe de altă parte revisteleculturale şi ştiinţifice ndash icircn orice formă ar fiele publicate ndash nu sunt suficient susţinutede către stat fiindcă statul nostru se ocupăde altceva nu de educaţie şi nici de lumeaintelectuală

Ce cartecărţi aveţi acum pe noptierăAcum recitesc bdquoMagicianulrdquo de John

Fowles după obiceiul cacircştigat demult cămăcar 100 de cărţi mari din literatura lumiimerită mereu reluate recitite pritocite

Numiţi trei mari trădători din istoriaRomacircniei Este trădarea o caracteristică apoporului nostruAm avut fireşte trădători deşi depinde

mult din ce perspectivă priveşti trădareaTotul este relativ de aceea nu voi numiniciunul Trădarea este etern umană şi uni-versală iar romacircnii nu au vreun talent spe-cial icircn această direcţie

Icircn afara Academiei Romacircne au apărut multeorganisme suspecte icircmpopoţonate cu numelede academie şi alimentate cu bani din bugetulcontribuabililor Ce părere aveţi despre aceas-tă situaţie reprobabilăCred că aceasta este o pecingine naţiona-

lă icircn acest moment şi mă ridic ferm de cacircteori am ocazia contra acestui fenomen Să neicircnţelegem toată lumea aceasta civilizatăeste plină de academii (icircn Italia sunt dacănu mă icircnşel vreo 12 academii numite bdquonaţio-nalerdquo) de societăţi savante de institute deasociaţii culturale şi ştiinţifice etc Dinmoment ce Academia Romacircnă nu a icircnregis-trat această marcă la OSIM au apărut şi lanoi felurite bdquoacademiirdquo alternative Nici astanu este neapărat de condamnat icircn condiţii-le date Nu este acesta cel mai mare rău Darnoi suntem singura ţară europeană care lefinanţăm de la buget pe toate prin deciziaaleşilor noştri din Parlament ceea ce este

strigător la cer Nici măcar dacă am fi ceamai prosperă ţară europeană nu s-ar justifi-ca această practică Astfel susţinem cu baniicontribuabilului romacircn fără niciun discer-nămacircnt Academia Romacircnă dar şi aşa-numitele AOŞ (bdquoAcademia Oamenilor deŞtiinţărdquo ca şi cum Academia Romacircnă ar fiformată din altfel de bdquooamenirdquo) bdquoAca -demia de Ştiinţe Tehnicerdquo bdquoAcademia deŞtiinţe Medicalerdquo bdquoAcademia de ŞtiinţeAgricole şi Silvicerdquo şi altele create mairecent sau pe cale de a fi create Nu trebuiesă avem nimic cu aceste asociaţii cu o con-diţie să se susţină singure aşa cum seicircntacircmplă peste tot icircn lumea asta Susţinerealor de la stat creează mai multe inconve-niente icircn plan financiar şi ştiinţific-culturalpe de o parte se risipesc şi puţinii bani alo-caţi ştiinţei cercetării recunoaşterii presti-giului pe de altă parte se submineazăvaloarea Academiei Romacircne care conformlegii este forul suprem de consacrare ştiin-ţifică icircn Romacircnia Aşa titlul de academician(acordat prin lege doar membrilor titulari aiAcademiei Romacircne) este uzurpat de feluritepersonaje (unele onorabile) prezente toatăziua la TV publicul larg nu ştie ce să maicreadă şi unde să găsească reala valoare iarbanul public alimentează indemnizaţiiinventate Cred că icircnfiinţarea acestor bdquoaca-demiirdquo finanţate de stat este rezultatul frus-trării unor parlamentari care nu s-au mulţu-

34

Ion Aurel Pop

mit cu doctoratele luate icircn forme discutabi-le ci care au dorit să fie academicieniNeputacircnd obţine acest titlu autentic auinventat instituţii paralele hellip

De ce credeţi că icircn aprilie la sărbătorirea a150 de ani de la icircnfiinţarea AcademieiRomacircne icircn discursurile oficiale nu s-a pome-nit nici măcar un cuvacircnt omagial icircn aminti-rea lui Alexandru Ioan Cuza omul de care s-a legat iniţial destinul acestei instituţii Sa fifost vorba de rea voinţă sau pur si simplu deignoranţăSe poate să fi fost şi una şi alta Vă măr-

turisesc că m-am gacircndit la acest lucruatunci Noi oamenii avem cum ştim bineo mulţime de defecte iar unul dintre eleeste fără icircndoială bdquopliereardquo prea accentuatădupă vremuri după mode după regimuriEste evident că bazele Societăţii Literare s-au pus sub Cuza care a gacircndit icircn termeniserioşi icircntreg edificiul nostru naţional Caistoric ştiu că tot programul de dezvoltare aRomacircniei moderne a fost gacircndit la 1848-1849 şi pus icircn pagină de paşoptişti icircn docu-mentele elaborate sau prezentate la Iaşi laBlaj la Izlaz la Braşov la Lugoj la Cernăuţietc Icircntre revoluţionari o figură marcantă afost şi Alexandru Ioan Cuza Icircnfăptuireaacestui program a rămas icircnsă o sarcină a vii-torului adică a perioadei 1849-1918 Aşicircndrăzni icircnsă să spun că aproape jumătatedin acest mare efort de modernizare - icircnciuda impresiei de bdquoforme fără fondrdquo teore-tizate de Titu Maiorescu - s-a concretizatprin reformele lui Alexandru Ioan Cuzaicircnfăptuite icircntre 1859 şi 1866 Sunt de faptşapte ani şi nici aceştia icircntregi pentru căgrija lui Cuza icircntre 1859 şi 1862 a fost obţi-nerea recunoaşterii dublei alegeri (pe de oparte) şi desăvacircrşirea unirii icircn plan institu-ţional (pe de altă parte) Anul 1866 iese şi eldin discuţie fiindcă la icircnceputul lui dom-nul unirii a fost obligat să abdice Aşa cămarile sale reforme care au modernizatRomacircnia s-au făcut icircn anii 1863-1865 adicăicircn trei ani secularizarea reforma agrarăreforma şcolară crearea primelor universi-tăţi moderne reforma justiţiei reformaadministrativă etc Tot sub Cuza s-a lucratşi la noua constituţie prima constituţie

modernă adevărată adoptată icircn 1866 Noiazi din dorinţa de a restitui monarhiei deHohenzollern ceea ce comuniştii i-au răpitpe nedrept icirci recunoaştem merite maimulte decacirct a avut Pe vremea comunismu-lui eram aproape cu toţii ascultători faţă deregim iar azi cacircnd s-a dat liber la criticădemonizăm comunismul icircn ansamblu ca şicum atunci nu ar fi trăit oameni culţi niciconştienţi şi nici responsabili Dacă icircl lău-dăm pe regele Mihai trebuie neapărat să-lveştejim pe mareşalul Antonescu şi inversDacă suntem adepţii globalismului sau alUE credem că nu dă bine să fim şi patrioţisă ne iubim locul de naştere etc Cu altecuvinte procedăm prin excludere atuncicacircnd ar fi natural să gacircndim lumea princoexistenţă prin complementaritate şiarmonie Dar dacă vrem să fim corecţiatunci se cuvine să rostim răspicat bazeleAcademiei Romacircne s-au pus sub principeleAlexandru Ioan I prima şedinţă a icircnaltuluifor s-a putut icircntruni abia sub principeleCarol I cea mai grea şi mai rapidă etapă demodernizare a ţării s-a icircnfăptuit de cătreregimul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) iar următoarea - solidă şi temeinică -sub regimul principelui (1866-1881) şi rege-lui (1881-1914) Carol I A-l contrapune peCarol I lui Alexandru Ioan Cuza este o eroa-re copilărească Poporul romacircn i-a preţuitpe amacircndoi şi i-a aşezat pe locurile care li secuvin icircn Panteonul Naţional

Care este icircn opinie lui Ioan Aurel Pop celmai mare istoric romacircnCel mai mare istoric romacircn este evident

Nicolae Iorga Mai sunt cacircţiva foarte maride valoare europeană chiar dar Iorga esteunic irepetabil extraordinar A scris ndash ine-gal fireşte ndash mai mult decacirct ar putea citi unom normal icircntr-o viaţă dacă s-ar ocupanumai de citit hellip

Ce este istoria stimate domnIstoria este pentru mine viaţă viaţă

deplină Noi o calificăm drept trecut şiuităm că pentru cei care au trăit acest tre-cut era viaţă prezentă şi reală Eroareanoastră ca oameni ai prezentului este căsocotim clipa noastră drept eternă şi că

35

Romacircnia icircncotro

numim cu dispreţ viaţa de odinioară lumemoartă

Ce pasiuni are Ioan Aurel Pop icircn afara acti-vităţii profesionaleMulte dar nu prea uşor de icircmplinit din

lipsa timpului Fugit irreparabile tempus Icircmiplace să citesc poezie şi proză icircngrijescplante văd filme ascult muzică bună detoate felurile

Ce amintiri dragi păstraţi din copilăriePăstrez icircn suflet oameni şi locuri care mi-

au marcat viaţa Mai icircntacirci pe bunica pe liniepaternă văduvă de război de la vacircrsta de 35de ani rămasă mereu nerecăsătorită ca să-lpoată jeli pe bunicul (pacircnă la moarte a pur-tat doliu) şi ca să-l crească cum a vrut ea petata apoi pe părinţi pe dascăli pe prieteniPăstrez amintirea unui Braşov ca un tăracircmde poveste cu Tacircmpa cu Dealul Melcilorsau cu Turnul Alb şi cu Turnul Negru cuBastionul Ţesătorilor şi cu BisericaBartolomeu Mai tacircrziu am descoperitŞcheii cu Biserica Sfacircntul Nicolae cu LiceulbdquoAndrei Şagunardquo spre care mă uitam cumare respect şi cu admiraţie nedisimulatăDiriginta mea din şcoala generală DoamnaProfesoară Margareta Florea ndash icircncă icircn viaţăla peste nouăzeci de ani ndash ne vorbea cuadmiraţie despre forţa matematicii dar şidespre literatură Avea mereu asupra sa cacircteo foaie volantă pe care rezolva cacircte o pro-blemă deşi pe versoul foii putea foarte binesă scrie cacircte o poezie Pacircnă de curacircnd icirciscriam felicitări de Crăciun icircn versuri şi icircmirăspundea tot aşa hellip Apoi la 14 ani amintrat la bdquoŞagunardquo ndash ceea ce era o perfor-manţă ndash şi am ajuns icircn clasa ProfesoruluiIon Topolog-Popescu romancier cunoscutla Braşov care m-a icircnvăţat ce este literaturaşi de ce este nevoie de disciplinele umanis-tehellip Pe atunci trimiteam probleme rezolva-te la Gazeta de Matematică dar m-am lecuiticircn curacircnd hellip

Sunteţi un om religios stimate domnCred icircn Dumnezeu dar consider că cre-

dinţa este un lucru strict personal şi nu vor-besc despre asta Alta este chestiunea legatăde biserică şi de istoria bisericii despre care

icircmi place să vorbesc ore icircn şir şi să scriu cupasiune

Icircn numele islamismului mor astăzi oameninevinovaţi Ce este pacircnă la urmă religia S-a perimat atacirct de mult funcţia ei spiritualăicircncacirct a rămas doar un instrumentpretextpentru conflicte dure icircntre oameni cu menta-lităţi culturi şi educaţii diferiteNici religiile ca toate lucrurile de pe

lumea asta trecătoare nu sunt imuabileCredinţa ar trebuie să fie una şi nedespărţi-tă una şi aceeaşi dar şi credinţa ndash cum sevede ndash icircmbracă formele cele mai variatePacircnă la urmă icircnţeleg şi acest lucru şi icircl potşi argumenta dar ceea ce nu pot icircnţelegeeste intoleranţa faţă de credinţa altuia urafaţă de felul de a fi al altuia Am fost icircnvăţatde mic că este loc sub soare pentru oricine şică respectul pentru alteritate este o mărturiede omenie Necazul este că mulţi dintreaceia care trăiesc intens spiritualitatea caresunt credincioşi sinceri se lasă amăgiţi defalsele predici de icircnvăţături extreme icircncacirctdobacircndesc gustul conflictelor Şi icircn numelecredinţei (şi al bisericii) de-a lungul milenii-lor de istorie cunoscută s-au purtat războa-ie şi s-au comis crime La fel s-a icircntacircmplat icircnnumele dragostei (Războiul Troian) icircnnumele familiei (Războiul celor DouăRoze) al democraţiei al libertăţii al naţiu-nii etc Aceasta nu trebuie să ne facă sădemonizăm credinţa biserica iubireanaţiunea etc pentru că am comite o gravăconfuzie de planuri

Cacircnd vine vorba de stămoşi ndash pe cine ar tre-bui să pună romacircnul la loc de cinste Pe dacisau pe romani Sau şi pe daci şi pe romanişi pe slaviChestiunea cu strămoşii icircndepărtaţi ţine

mai mult de educaţie decacirct de realitateCine ar putea spune azi icircn ce proporţie sun-tem noi romacircnii daci romani slavi orialtceva Iar ideea aceasta că avem bdquosacircngerdquodacic roman slav sau cuman este nerele-vantă şi chiar periculoasă Specificul etnicsau naţional nu-l dau bdquosacircngelerdquo sau eredita-tea ci educaţia icircntr-un anumit mediu Dacămacircine iau un copil de romacircni abia născut şi-l mut icircn Suedia şi-l cresc acolo printre sue-dezi icircn şcoli suedeze obţin din el la 18 ani

36

Ion Aurel Pop

cel mai bun cetăţean suedez cu cele maiferme convingeri suedeze Totuşi anumitelucruri legate de etnicitate sunt sigure sauaproape sigure inclusiv icircn cazul romacircnilorDe exemplu faptul că romacircnii sunt azi sin-gurii moştenitori ai romanităţii orientale şică vorbesc o limbă romanică arată fărănicio icircndoială forţa latinităţii noastre faptulcă odată demult limba latină a dominataici asupra altor limbi Dincolo de orice con-siderente privind istoria limbii romacircne icircnviaţa cotidiană circa 80 din cuvintele pecare le folosim sunt de origine latină (moş-tenite din latina veche sau preluate ulteriordin alte limbi) cam 15 sunt slave iar res-tul sunt turcice traco-dacice maghiare etcSigur asta nu icircnseamnă că proporţia etnii-lor din care s-au format romacircnii este exact lafel dar această structură a vocabularului(lăsacircnd la o parte sistemul nostru gramati-cal latin) oferă anumite indicii şi asupra ori-ginii noastre etnice Interesant este faptul cădacă analizăm textele vechi romacircneşti dinepoca modernă timpurie (secolele XVI-XVII) proporţia cuvintelor de origine latinăeste aproape la fel de mare ceea ce spulberăteoria tendenţioasă a bdquorelatinizăriirdquo tacircrzii aRomacircnei Ştiu că unora le este foarte dragămoştenirea noastră dacică (tracică) ndash deşimi-e greu să icircnţeleg de ce ndash dar din păcatepentru aceştia nu avem deloc argumentesolide ca s-o putem susţine Ştim doar călimba dacilor era indo-europeană şi făceaparte din grupul satem diferit de grupul dincare făcea parte latina Dar nu ni s-a păstratniciun text icircn această limbă ci doar cuvintedisparate Poetul Ovidiu după vreo şaseani de şedere la Tomis printre greci şi bar-bari a icircnvăţat greu limba geţilor scriind şi obdquocărţulierdquo cu versuri icircn pomenita limbăscriere care s-a pierdut

Ce mai icircnseamnă astăzi să fii patriot cacircndmajoritatea politicienilor noştri (cu excepţiacelor care alunecă icircntr-un naţionalism agre-siv) se declară europeni Ne-am pierdutpatriotismul pur indispensabil unei naţiuniDa este o gravă confuzie de planuri şi icircn

chestiunile legate de patriotism şi de dra-gostea de ţară Tinerii nu mai ştiu ce să crea-dă fiindcă sistemul romacircnesc de instrucţiu-

ne şi de educaţie se află icircn derivă de deceniibune şi nimeni dintre cei cu putere de deci-zie nu pare preocupat de redresarea luiPoliticienii se declară europeni icircn lipsă dealtceva dar mai ales de convingeri fermede cunoştinţe de cultură generală şi de cul-tură romacircnească de idealuri de viaţă deproiecte pentru generaţiile viitoare Ca să fiipatriot autentic trebuie să-ţi cunoşti bineţara şi să ajungi astfel s-o preţuieşti Mulţipoliticieni romacircni confundă instituţiileromacircneşti care le taxează ignoranţa şi care-ichiar pedepsesc pentru incompetenţă pen-tru acte antisociale pentru hoţii de tot felulcu ţara şi icircn loc să se icircndrepte icircn urma gre-şelilor lor ajung să-şi urască ţara Dacă nuicircţi iubeşti icircn mod organic şi necondiţionatpatria nu ai cum să le explici tinerilor ceeste patria nu ai cum să fii sincer cu aceştiicircnvăţăcei iar ei simt uşor falsulPatriotismul a fost o vreme confiscat deanumite grupări naţionaliste şi pervertitdar timpul acestor partide şi persoane a tre-cut (cel puţin icircn acest moment nu avem icircnRomacircnia un partid naţionalist de forţă) şitotuşi cei mai mulţi intelectuali se feresc săvorbească despre ţară despre patrie desprespecificul naţional despre valorile noastreCred că Seneca spunea icircn urmă cu douămilenii că el nu-şi iubea ţara fiindcă eramare ci fiindcă era a lui Dacă nu iubim sin-cer ţara asta cu toate ale sale cu doruri cupatimi şi cu uri cu doine şi cu strigături cublesteme şi bdquocodri verzi de bradrdquo nu avemcum să iubim Europa sau omenirea fiindcăbdquopicurii cu strop de strop fac al mărilorpotoprdquo (ca să-l citez pe uitatul şi bdquofacilulrdquoCoşbuc care ştia atacircta cultură germană şifilozofie indică) Din micile şi multele iubirise naşte iubirea cea mare hellip Iar ţara astamerită iubire necondiţionată fiindcă releledin ea nu i se datorează ci ni se datoreazănouă nevrednici cacircrtitori mici la suflet şimari la pretenţii

Ce părere aveţi despre Uniunea Euro peanăVa rezista ca organism politicNu cred decacirct dacă proiectul său ndash bun

icircn principiu dar greşit icircn detalii ndash se varelua şi reface de la capăt pe baze noi maipotrivite Mai mult nu pot spune fiindcă nusunt viitorolog iar istoricii icircn ciuda unei

37

Romacircnia icircncotro

38

Ion Aurel Pop

prejudecăţi răspacircndite nu pot prevedea vii-torul Pot icircnsă ceva important şi adeseaignorat de contemporani pot icircnţelege şigestiona mai bine prezentul tocmai pentrucă au experienţa vieţii trecute iar aceastăviaţă trecută ndash cum vă spuneam ndash a fost pre-zentă pentru cei care au trăit-o atunci cacircndau trăit-o

Au ştiut romacircnii să-şi folosească libertateadupă 1989 sau sunt icircn derivă şi acumNu au prea ştiut decacirct parţial pe felii

Libertatea de care vorbiţi ne-a dat nouăromacircnilor un fel de vertij ne-a copleşit cuademenirea ei cu fascinaţia ei după deceniide control de partid şi de stat asupra tuturormişcărilor noastre Au venit oameni icircnţe-lepţi din Vest sau din icircnchisori ndash romacircni caşi noi ndash ca să ne spună pe romacircneşte ce estelibertatea şi nu i-am icircnţeles sau cacircnd i-amicircnţeles a fost prea tacircrziu Au fost şi alţii carene-au dezorientat cu dezinformările lor şi afost aproape imposibil să alegem gracircul deneghină Nici acum nu ne-am revenit şi nuavem clasă politică nu avem instituţii credi-bile ba mai mult vedem că şi Europa şilumea sunt icircn derivă ceea ce ne tulbură şimai mult făcacircndu-ne să nu mai distingemvalorile de nonvalori şi nici să preţuim şi săconstruim ceas de ceas libertatea autentică

Este democraţia o sintagmă utopicăNu democraţia are valoarea ei icircntr-o

lume de criză a valorilor dar anumiţi lideris-au apucat să compromită democraţia ceeace nu este greu Orice lucru bun ndash dacă nueste păstrat cu grijă ndash se degradează IcircncăPolybios dacă nu mă icircnşel scria acum maibine de două milenii că democraţia poatedegenera icircn anarhie monarhia icircn tiranie şiaşa mai departe Regimurile politice buneau adesea pandante rele şi trebuie pătrate cabdquobibelourile de porţelanrdquo fiindcă altminteriau bdquoexistenţa efemerărdquo (ca să-l parafrazezpe Ion Minulescu) Şi iubirea rău aplicată şigestionată poate ucide fiinţa adorată Eucred că societăţile statornice şi bine consti-tuite au mecanismele şi forţele interne nece-sare pentru a feri democraţia de abuzuri deinstrumentalizări de demagogie de popu-lism Noi nu suntem icircnsă din păcate o ast-fel de societate

Ce icircnseamnă stimate domn adevărul

Adevărul este greu de definit S-au stră-duit generaţii icircntregi de filosofi şi multeşcoli filosofice s-o facă şi nu au dat decacirctsoluţii parţiale fiindcă noi oamenii nuputem ajunge decacirct la soluţii parţiale Mi-arfi mai uşor să definesc adevărul istoric pecare trebuie să-l caute fiecare cercetător altrecutului Cel care are bdquomeseria de istoricrdquo(cum a spus Marc Bloch) este obligat săcaute şi să descopere adevărul adică săreconstituie lumile de odinioară bdquoaşa cumau fostrdquo (după expresia lui Leopold vonRanke) Fireşte nu va reuşi niciodată pedeplin fiindcă ceea ce a fost nu se maiicircntoarce (timpul este ireversibil) dar cu atacircte mai fascinantă căutarea Icircn vreme ce arti-ştii fac lumi uzacircnd de talent şi de imagina-ţie istoricii re-fac lumi folosindu-se deizvoare şi urmărind criteriul adevăruluiTotuşi e bine ca şi istoricii să fie puţinartişti altminteri tot discursul lor rămacircnesec fără sevă nu ajunge la sufletele oameni-lor Reconstituirea lumilor trecute se facepentru oameni şi reprezintă toată experien-ţa de viaţă a societăţii

Revenind icircnsă la adevăr icircn general tre-buie să constatăm că gradul de abstractizareeste mult mai mare După părerea mea ade-vărul este adecvarea cea mai apropiată din-tre realitate şi reflectarea acestei realităţi icircnmintea noastră Atunci cacircnd diferenţa din-tre realitate şi reflectarea sa este mică neapropiem de adevăr Dacă mă icircntrebaţi deadevărul absolut atunci vă spun sigur cănumai Dumnezeu icircl deţine şi nu ni-l revelănouă umililor săi robi Dacă ar face-o icircnsăam icircnceta să mai fim oameni hellip Adevărulca şi dreptatea este foarte important pelumea asta imperfectă dar nici adevărul şinici dreptatea nu au niciun rost fără bunăta-te Ajung să fie concepte seci icircntr-o lumegoală şi obosită Şi vă spune asta un om carea icircncercat să educe multe promoţii de elevişi studenţi şi care se bucură icircncă precum uncopil atunci cacircnd vreunul din foştii icircnvăţă-cei ndash acum om icircn toată firea ndash icirci spune pestradă bdquoVă salut domrsquo profesor Mi-aţi fostdascălrdquo

39

Fragmentecritice

Dumitru MICU

Un panoramic al presei romacircneşti

Dumitru MICU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescu e-mail instcalinescuyahoocom

Articolul de faţă evaluează contribuţiile istoricului literar clujan Mircea Popa icircn domeniul istorieipresei cu precădere a celei din Transilvania Istoria presei literare romacircneşti din Transilvaniade la icircnceputuri pacircnă icircn 1918 (icircn colaborare cu Valentin Taşcu 1980) Presa şi ideea naţională(2002) Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi (2011) Textul se concentrează asupraultimei apariţii vizacircnd bdquopresa de ieri şi de azirdquo icircn care sunt prezentate exhaustiv 19 periodicemajoritatea covacircrşitoare din Ardeal printre publicaţiile cercetate aflacircndu-se bdquoTribunardquobdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo bdquoTribunardquo (Arad) bdquoGazeta de la Turdardquo dar şibdquoConvorbiri literarerdquo şi bdquoViaţa romacircneascărdquo acestea din urmă abordate din perspectivă tran-silvanăIcircn ampla desfăşurare de istorie jurnalistică sunt identificate marile teme ale publicisticii transil-vane Acestea au legătură cu ideea naţională şi voinţa de emancipare a romacircnilor privesc concep-ţia li de rilor de conştiinţă romacircni (intelectuali de prestigiu scriitori ziarişti de frunte) care au ple-dat pentru icircnţelegere şi convieţuire armonioasă dar şi efectele manipulative ale unor publicaţii(rdquoPa triardquo din Budapesta1871ndash1972) icircncercate de cercuri guvernamentale maghiare asupraromacircni lor ar deleni O altă axă de orientări are icircn vedere combaterea exagerărilor cu privire la per-vertirea prin pu rificare a limbii contribuţia presei icircn ceea ce priveşte unificarea şi formarea lim-bii literare (şi a literaturii) participarea la acest fenomen a celor mai prestigioşi dintre scriitoriituturor bdquoprovinciilorrdquo istoricePanoramic jurnalistic icircnmagazinează o cantitate enormă de informaţie şi posedă meritul de pre-zenta interes atacirct pentru istorici pentru filologi cacirct şi pentru publicul larg Icircb ea străbate ca unfir roşu formularea lui Ion Breazu bdquoPresa Transilvaniei a fost timp de un veac laboratorul uriaşal conştiinţei naţionalerdquoCuvinte-cheie Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

This article evaluates the contributions of the literary historian of Cluj Mircea Popa in the fieldof media history especially of the Transylvanian media History of the Romanian Literary Mediain Transylvania from the beginnings till 1918 (in cooperation with Valentin Taşcu 1980) TheMedia and National Idea (2002) Journalistic Panorama The Media of Yesterday and of Today(2011) The text is focused on the last issue envisaging the bdquomedia of yesterday and of todayrdquo inwhich 19 periodical papers are presented exhaustively most of them from Ardeal the studiedpublications including bdquoTribunardquo (Arad) (bdquoTribunerdquo) bdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo(bdquoTransylvania Gazetterdquo) but also bdquoConvorbiri literarerdquo (bdquoLiterary Conversationsrdquo) andbdquoViaţa romacircneascărdquo (bdquoRomanian Liferdquo) the latter being approached from Transylvanian per-spective In the ample development of journalistic history the author identifies the great themes ofTransylvanian publications These are related to the national idea and the Romaniansrsquo will of

Abstract

40

Dumitru Micu

Icircn prodigioasa lui activitate de istoricliterar Mircea Popa acordă un constant inte-res presei Celei literare icircn special dar şicelei de orice alt caracter sau de oricacirct delargă cuprindere Trei dintre cele 19 volumepublicate pacircnă acum (Istoria presei literareromacircneşti din Transilvania de la icircnceputuripacircnă icircn 1918 icircn colaborare cu ValentinTaşcu 1980 Presa şi ideea naţională 2002Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi2011) sunt consacrate istoriei presei cu pre-cădere istoriei prese ardelene

Icircn ultima dintre aceste cărţi 12 din cele19 periodice prezentate exhaustiv au apăruticircn Ardeal Faptul e specificat chiar icircn titluri-le articolelor dedicate unora dintre ele ca dealtfel şi ale cacirctorva dintre cele incluse icircn pre-zentări colective bdquoTribunardquo sibiană Rilul cul-tural al revistei bdquoTransilvaniardquo bdquoGazetaTransil vanieirdquo bdquoTribunardquo de la Arad Momentedin trecutul presei sălăjene romacircneşti Aspecteale presei culturale maramureşene Presa dinValea Jiului Traseu revuistic alba-iulianTradiţii ale presei romacircneşti din Cluj-NapocaPeisaj revuistic bihorean bdquoGazeta de la Turdardquoetc Cacircteva dintre publicaţiile apărute icircnafara Ardealului şi chiar a Romacircniei suntabordate din perspectivă ardeleanăbdquoConvorbiri literarerdquo şi Transilvania Mişcarealiterară din Transilvania şi bdquoViaţa romacircneascărdquoPatria din Budapesta (1871-1972) e denunţa-tă ca bdquoprodus al manipulăriirdquo icircncercate decercuri guvernamentale maghiare asupraromacircnilor ardeleni Descrierea gazetei stu-denţeşti pariziene Romacircnul (1917-1918)include relatări privind participarea aceste-

ia la lupta poporului romacircn pentru icircnfăp-tuirea idealului său naţional

Incursiuni icircn presa ardeleană MirceaPopa operase din motive obiective şi icircnain-te de apariţia lucrărilor citate icircntrucacirct volu-mele sale precedente sunt despre TimoteiCipariu Octavian Goga Ion Agacircrbiceanu şiIlarie Chendi

Intitulată Presă şi naţionalitate prima sec-ţiune a Panoramicului jurnalistic se deschidecu articolul de sinteză Rolul presei dinTransilvania icircn formarea conştiinţei naţionale şia unităţii de neam construit pe două judecăţiconvergente (de realitate şi de valoare icircnacelaşi timp) una enunţată de Iorga icircnAlmanahul presei romacircneşti pe 1926 cealaltăde Ion Breazu icircn Literatura Transilvaniei(1944)

bdquoIstoria ziaristicii ardelene este dupăIorga ce mai frumoasă pagină din istoriaArdealului de o sută şi mai bine de aniicircncoace Filele ei cuprind gacircndirea şi simţi-rea celor mai de seamă bărbaţi pe care i-adat neamul romacircnesc icircn această provincieToţi scriitorii toţi dascălii icircn coloanele ei şi-au depus tot ce-au avut mai curat icircn suflete-le lor şi le-au socotit mai de preţ pentru vre-mea lorrdquo Icircn formularea lui Breazu bdquoPresaTransilvaniei a fost timp de un veac labora-torul uriaş al conştiinţei naţionalerdquoExactitatea acestor aserţiuni nu comportădiscuţii Icircntreaga informaţie depozitată icircncele peste 400 de pagini ale cărţii lui MirceaPopa atestă perfecta lor adecvare la realita-tea obiectivă Pe toată durata existenţei icircnafara hotarelor statale fireşti presa ardelea-

emancipation they refer to the thought of the Romanian leaders of opinion (reputable intellec-tuals writers top journalists) who pleaded for understanding and harmonious living togetherbut also the manipulative effects of some publications (bdquoPatriardquo in Budapest 1871ndash1972) attem-pted by Hungarian governmental circles on the Transylvanian Romanians Another axis of orien-tations envisages the fight against exaggerations regarding the perverting language by purifica-tion the contribution of the media to the unification and forming of the literary language (andliterature) participation in this phenomenon of the most prestigious writers of all historical bdquopro-vincesrdquo Journalistic Panorama collects an enormous quantity of information interesting both for histo-rians philologists and for the wide public Ion Breazursquos words pervade it like a read thread bdquoTheTransylvanian media was for a century the huge laboratory of the national consciencerdquo

Keywords Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

nă romacircnească a contribuit determinativ latrezirea şi dinamizarea conştiinţei naţiona-le condiţie primordială a izbacircnzii icircn luptapentru unirea din 1918 Călimara lui IosifVulcan ndash zicea Goga avacircnd icircn vedere defapt călimările tuturor scriitorilor patrioţi ndashbdquoa trasat şi graniţa politică (hellip) Ca pretutin-deni icircn istorie şi la noi condeiul a fost avan-garda tutunuluirdquo Concret precizează auto-rul Panoramicului acţiunea presei romacircneştitranscarpatice a vizat icircn condiţiile apariţieisub stăpacircnire străină patru obiective majo-re cristalizarea limbii literare unitarecomună romacircnilor de pretutindeni dezvol-tarea unitară a literaturii icircn toate ţinuturileromacircneşti adacircncirea caracterului popularal acesteia şi angajarea ei politică

Explicitacircndu-şi specificările MirceaPopa menţionează mai icircntacirci că lupta icircmpo-triva pervertirii limbii prin purism etimolo-gism şi toate celelalte aberaţii latiniste alecacirctorva filologi din Blaj a fost dusă nu doarde cărturari scriitori din vechea Romacircnie cişi de personalităţi şi periodice ardelene Icircnopoziţie cu şcoala blăjeană Telegrafuluiromacircn din Sibiu a adoptat de la apariţia(1876) scrierea fonetică Raliindu-se poziţiei

Convorbirilor literare icircn materie de limbăFamilia Tribuna mai tacircrziu Luceafărulsecundate de aproape toate celelalte publi-caţii din Transilvania au determinat icircnlo-cuirea şi acolo a bdquolimbii greoaierdquo cu cea cres-cută din vorbirea populară bdquomai curată şimai aleasărdquo bdquodulce şi fluidărdquo ridicată princreaţia marilor scriitori la demnitatea delimbă literară Transformarea aceasta nu s-arealizat fără a fi icircntacircmpinat rezistenţă Icircnarticolul Peisaj revuistic bihorean istoriculliterar constată că una dintre publicaţiileumoristice şi satirice din acea parte a ţăriiVulturul bdquoa dus o luptă necurmată icircmpotri-va pocirii limbii a schimonosirii ei cu totfelul de regionalisme sau străinisme Icircnacest sens revista publică parodii bineticluite după graiul franţuzit din Principatesau după cel latinizat din unele cercuri tran-silvănenerdquo

Considerabil s-a resimţit procesul de for-mare unitară a limbii literare şi a literaturiipe tot cuprinsul ţării de pe urma valorifică-rii creaţiei anonime Paginile revistelor luiIosif Vulcan Familia şi Şezătoarea coloaneleTribunei lui Slavici urmate de mai toateperiodicele literare din ţară se deschid pro-ducţiilor populare cu generozitateFolclorul alimenta de altfel literatura cultăicircnsă de la apariţia acesteia Icircn contextulcreşterii accelerate a interesului pentru fol-clor apar autori populari prelucrători demotive folclorice precum Anton PannPetre Ispirescu Ioan Popovici-BănăţeanuIon Pop-Reteganul Petre Dulfu MironPompiliu Virgil Oniţiu

Efecte osmotice a avut icircn condiţiileexpansiunii presei amplificarea şi intensifi-carea relaţiilor culturale literare icircndeosebiicircntre ţinuturile icircntinse de o parte şi alta aCarpaţilor Prin lansarea lui EminescuFamilia a devenit icircncă din timpul apariţieila Budapesta o publicaţie panromacircneascăşi şi-a desăvacircrşit această apartenenţă prinprezenţa icircn spaţiul ei mai ales după muta-rea la Oradea a mai tuturor scriitorilorromacircni de bdquodincolordquo Alecsandri Heliade-Rădulescu Bolintineanu Bolliac HasdeuCreangă Caragiale Duiliu ZamfirescuDelavrancea Vlahuţă chiar MacedonskiAceasta pacircnă la Primul Război Mondial Icircnperioada interbelică nimeni nu mai stă să

41

Un panoramic al presei romacircneşti

diferenţieze scriitorii după originea regio-nală Cotruş Lovinescu AgacircrbiceanuPapilian Pillat Cioran Noica VirgilGheorghiu Ştefan Baciu Eugen IonescuOctav Şuluţiu Anton Holban MirceaDamian apar ca membri ai aceleiaşi bdquofami-liirdquo Numeroşi bdquoregăţenirdquo colaborează şi lacelelalte organe ardelene de publicitate IcircnGazeta Transilvaniei de exemplu alături deCipariu Bărnuţiu Iosif Vulcan IonMaiorescu AT Laurian semnează HeliadeC Negruzzi G Sion icircn Tribuna de la Aradicirci găsim şi pe Sadoveanu Brătescu-VoineştiGacircrleanu Anghel Topacircrceanu Eftimiu Cutimpul situaţia se va generaliza colaborări-le neardelene icircnmulţindu-se inclusiv icircnpublicaţii apărute la marginile teritoriuluiromacircnesc Relevant icircn acest sens e peisajulrevuistic maramureşean Icircn publicaţii caAstra Maramureşului şi Căminul nostru dinSighet Cronica Icircnfrăţirea şi Nord Vestul dinBaia Mare Datina din Satu Mare şi multealtele din alte regiuni pot fi parcurse textede şi despre icircntre alţii N Iorga IonMinulescu Ion Pillat N Davidescu OresteNichifor Crainic Al O Teodoreanu IonelTeodoreanu Barbu Nemţeanu OtiliaCazimir Artur Enăşescu Gh BrăescuDemostene Botez Mihai Codreanu RaduBoureanu Ovidiu Papadima

De colaborarea ardelenilor la presa dedincoace nu e tocmai propriu a vorbiStabilit la Iaşi integrat colectivului Vieţiiromacircneşti Topacircrceanu bdquodevine moldovanrdquoSchimbacircndu-şi domiciliile ardelene GogaIosif devin bucureşteni Cu atacirct mai multTitu Maiorescu Un muntean un moldovanun oltean era icircnainte de 1918 pentru tran-silvăneni bdquofrate din Ţarărdquo prin bdquoŢarărdquo tran-silvănenii icircnţelegacircnd bdquoRomacircniardquo De aicilozinca lor bdquoVrem să ne unim cu TarardquoRegăţenii icircnsă nu voiau bdquounireardquo cuArdealul ci recuperarea lui reintegrarea luiicircn Ţară Icircn consecinţă pentru munteni mol-doveni olteni dobrogeni orice contact cuardelenii era un pas icircn această direcţie Icircncazul concret conlucrarea pe tăracircmul pre-sei ca şi pe oricare altul era un mod alcimentării unităţii spirituale şi sufleteşti aromacircnilor din estul şi vestul CarpaţilorAceasta pacircnă icircn 1918 După aceea prezenţascriitorilor romacircni ciscarpatini icircn reviste

transcarpatine a icircncetat să aibă semnificaţiepolitică păstracircnd-o numai pe cea literară

Posibilitatea unirii statale trainice la nivelstatal fiind condiţionată de conştientizareanecesităţii ei realizarea acestei conştienti-zări implica o cacirct mai largă difuzare a cultu-rii icircn mase Icircn acest scop romacircnii ardeleniluminaţi şi cu dare de macircnă s-au străduitde icircndată ce a fost posibil să procure mijloa-ce de a suscita icircn popor gustul citituluidorinţa de instruire Apariţia primelorperiodice (Ateneul romacircnesc Foaia duminiciiFoaie literară Gazeta de Transilvania) a fostanticipată de construirea unei aşa-zisebdquobibliotecirdquo Biblioteca romacircnească (1821) a luiZaharia Carcalechi Cu timpul asemeneainstrumente de propagare a culturii aveausă apară pe lacircngă organe de presă şi institu-ţii Icircn acelaşi an cu Tribuna Slavici icircntemeia-ză la Sibiu Biblioteca poporală sub al căreigeneric apar o sumedenie de cărţi de formatmodic accesibile oamenilor simpli conţi-nacircnd povestiri şi poezii inspirate din viaţasatelor şi din cea a straturilor urbane de josbasme traduceri

Exemplul slavician e urmat de EneaHodoş care icircn 1899 organizează laCaransebeş Biblioteca Noastră de librăriadin Braşov ce editează romane deSocietatea pentru fond de teatru icircn a căreiBibliotecă teatrală apr desigur producţii degen dramatic O Bibliotecă poporană a luatfiinţă şi sub egida Asociaţiunii transilvanepentru literatura romacircnă şi cultura poporu-lui romacircn (ASTRA) creată icircn 1861 Primulvolum apărut acolo e Povestiri din viaţa ţăra-nilor noştri de Ion Pop-Reteganul I-auurmat cărţi ale unor scriitori ardeleni demărimi diferite de la AP Bănuţ Al CiuraI U Soricu Petre Dulfu Al Lupeanu MelinN Potra Petrescu la Slavici Coşbuc IosifGoga precum şi opere ale unor somităţi dinregat Alecsandri C Negruzzi CreangăAnton Pann Pe lacircngă scrieri literareASTRA edita pentru săteni calendare şialmanahuri Cu timpul avea să tipărească şiopere ştiinţifice Primele ţin de domeniulistoriei al istoriei literare şi al lingvisticii(monografia Tudor Vladimirescu de N IorgaIstoria literaturii romacircne Epoca veche de SextilPuşcariu) şi tot astfel o seamă de volumescrise de icircntre alţii Ion Lupaş N

42

Dumitru Micu

Dobrogeanu C Daicoviciu Anterioarăacestor apariţii este cea a revisteiTransilvania (1858-1889) al cărei cel dintacirciprin redactor a fost bdquoveneratul şi cunoscutulNestor al presei romacircneşti din acea vremeexperimentatul G Bariţrdquo icircnteme ietorulperiodicelor Gazeta de Transilvania Foaie pen-tru minte inimă şi literatură Observatorulprin care el bdquoa pus bazele trainice ale jurna-lismului transilvăneanrdquo Una dintre modali-tăţile cultivării prin aceste periodice a senti-mentului unităţii de neam a fost participa-rea la toate sărbătorile scriitorilor romacircni deseamă ardeleni şi regăţeni popularizareaicircn permanenţă a creaţiei lor Icircn acelaşi timpASTRA organiza adunări populare şeză-toriconferinţe reuniuni de tot felul icircnoraşe şi sate de pe tot cuprinsul Ardealuluiefectul acestora fiind bdquoo apropiere continuăde popor şi de doleanţele lui cele mai strin-genterdquo Pe această cale s-au şi stracircns fon-duri pentru Biblioteca şi Muzeul ASTRApentru teatru pentru o şcoală de fete pen-tru un institut tipografic O realizare deose-bită a Asociaţiunii a constat icircn editarea la

Sibiu icircncepacircnd din 1898 a primeiEnciclopedii romacircneşti Aceasta a apărut icircntrei tomuri masive de cacircte circa 1000 depagini fiecare redactor coordonator fiindCornel Diaconovici

Principiul orientativ esenţial fiind icircncreaţia culturală romacircnească de ambelepărţi ale arcului carpatic unirea acest prin-cipiu a inflamat conştiinţele icircn asemeneamăsură icircncacirct acel foc imaterial a topit icircn celedin urmă frontierele nefireşti Starea de spi-rit a intelectualităţii ardelene tinere fascina-tă icircn anii premergători războiului de icircntre-gire de tot ce venea de peste munţi esteedificator exemplificată de Goga icircnFragmente autobiografice bdquoO carte care apă-rea pe acele vremuri era pentru noi maimult decacirct un act literar lua proporţiileunui mare act politic O nuvelă deDelavrancea şi cacircteva pagini din Vlahuţăerau adevărate acte politice care icircntăreaucapacitatea de rezistenţă naţionalărdquo

Voinţa de emancipare naţională pacircnă lasepararea statală de imperiul austro-ungarnu implica icircn concepţia liderilor de conşti-inţă romacircni situarea icircn raporturi de ostilita-te cu naţionalităţile conlocuitoareDimpotrivă Cu orice prilej intelectuali deprestigiu scriitori ziarişti de frunte au ple-dat pentru icircnţelegere pentru convieţuirearmonioasă a romacircnilor cu cetăţenii tuturorcelorlalte grupuri etnice Propagator icircngenere a bunei icircnţelegeri icircntre oamenii deorice limbă Ioan Slavici o introduce canormă de conduită icircn activitatea TribuneiArticole de fond din primele numere aleacestui ziar nesemnate deci aparţinacircndsau oricum angajacircnd răspunderea sadirectorului conţin fraze ca acesteabdquovenind cu inima deschisă sperăm că cuinimi deschise vom fi icircntacircmpinaţi icircndeosebişi din partea colegilor noştri saşi şi a celormaghiari reprezentanţi ai unui popor deoşteni macircndri de firea lor deschisă şiicircndrăzneaţărdquo bdquoVorbim de sincera apropiereicircntre romacircni şi maghiari pentru că parteacea bună şi cu desăvacircrşire mare a poporuluiromacircn o doreşterdquo Aşa gacircndeau toţi tribuni-ştii Ilarie Chendi criticul literar al ziaruluişi numai el pledează icircn spiritul coexistenţeiamicale sub semnătură subliniind icircnsemnă-tatea literaturii icircn promovarea lui bdquoPrin

43

Un panoramic al presei romacircneşti

nimic ndash scrie el ndash nu se poate contribui maisigur la icircnlăturarea prăpăstiilor sufleteştidintre două popoare ca prin literatură Şi ehotăracirct un semn bun al vremii că oameniserioşi de condei ridică chestiunea şi o tăl-măcesc icircn acest modrdquo Trăgacircnd din acestenunţ teoretic concluzia practică fireascăexigentul critic decide bdquoCacirctă vreme existăscriitori maghiari care icircn cadrul literaturiiuniversale icircşi au importanţa lor nu ne vaicircmpiedica nici o rezervă naţională exageratăde a-i ceti şi gustardquo Icircn virtutea acestei con-cepţii Chendi icircntreţine relaţii cordiale cuscriitori maghiari le recenza cărţile ca dealtfel şi ei pe ale sale stimula traducerea icircnTribuna şi icircnalte publicaţii ardelene Icircn gaze-ta lui Slavici apăreau tălmăciri din PetoumlfiMadaacutecs Joacutekai Moacuter Ady Endre icircntre alţiiprintre tălmăcitori număracircndu-se Iosif şiGoga Dintre alte literaturi cea mai bogatreprezentată prin traduceri e rusa Puteau ficitiţi icircn Tribuna Tolstoi Gogol DostoievskiTurgheniev Aceştia se icircntacirclneau icircn coloane-le ziarului cu Bjoumlrsterne Bjoumlrnson BretHarte Božena Nemčova Daudet ZolaSilvio Alphons Pelico Unii dintre aceştia şicacircţiva icircn plus (Balzac Maupassant ZolaProsper Meacuterimeacute Francois Copeacutee GorkiPoe Dickens Sienkiewicz Edmondo deAmicis Grazia Deledda Matilde Seras şa)apar şi icircn Gazeta Transilvaniei şi nu doaracolo

Cultivarea spiritului de coexistenţă paş-nică excludea orice compromis de naturăpolitică vitală orice concesie faţă de falsifi-carea istoriei faţă de politica de discrimina-re naţională Mircea Popa citează articoledin Familia icircn care Vasile Mangra GavrilPop Ion Puşcariu demontează teoria luiRoesler despre originea poporului romacircnmenţionează aprecierea entuziastă a unorlucrări precum Părţi alese din istoriaTransilvaniei de Bariţ Patria romacircnilor dinDacia superioară de Al Papiu-IlarianPopoarele Daciei icircnainte de colonizarea romanăIstoria arheologiei de Odobescu a colecţieiHurmusaki a unor studii de Al Xenopol şiIorga Relevacircnd poziţia revistei icircn momenteistorice importante cercetătorul remarcădemocratismul acesteia icircn relatările desprerăzboiul franco-german din 1870 despreComuna din Paris despre patriotismul afi-

şat icircn timpul războiului nostru pentru inde-pendenţă şi din momentul MemoranduluiMarile personalităţi ale istoriei naţionale ndashmai constată el ndash sunt mereu evocate Darcel mai icircnălţător citat e cel icircn care icircntr-uneditorial din primul an al Tribunei redacţiaicircşi mărturiseşte ritos icircmpărtăşirea năzuinţeiromacircnilor ardeleni de a trăi icircn propriul lorstat

bdquoParte dintr-un popor pe care icircmprejură-rile l-au ajutat să icircntemeieze un stat naţionalla hotarele patriei noastre noi romacircnii dinŢările supuse coroanei ungare avem fărăicircndoială inimile totdeauna calde pentruacest stat romacircnesc căci icircn el e pus centrulfiresc al culturii noastre naţionale Aceastan-o tăgăduieşte nimeni dintre noi şi icircnzadar am tăgădui-o căci nimeni nu ne-arcrede Tot atacirct de puţin tăgăduim că atuncicacircnd nu s-ar pune icircntrebarea dacă am doriori nu ca toţi romacircnii să fie icircntruniţi icircntr-unsingur stat n-am sta cacirctuşi de puţin pe gacircn-duri şi am răspunde că dardquo

Cu tot atacircta curaj a susţinut cauza naţio-nală contribuind la realizarea unirii spiri-tuale şi prin aceasta şi a celei politice adoua Tribună apărută la Arad (1897-1912)sub conducerea lui Ion Russu-Şirianu Icircnpaginile acesteia alături de Coşbuc GogaIlarie Chendi Bogda-Duică Zaharia BacircrsanEmil Isac I Popovici Bănăţeanu PetreDulfu apar Iorga Sadoveanu Brătescu-Voineşti D Anghel Topacircrceanu Eftimiutacircnărul Lucian Blaga Militantă icircn plan poli-tic pentru activism icircmpotriva pasiviştilorcare icircşi exprimau opoziţia faţă de ordineaexistentă prin refuzul de a participa la acti-vitatea parlamentară Tribuna ndash considerăMircea Popa bdquoa pregătit icircntreg contingentulde tineri ca şi atmosfera trebuitoare icircnvederea acţiunii finale pentru realizareaUniriirdquo

Continuacircnd tradiţia primei Tribune cea alui Slavici Tribuna arădeană a predat-oTribunelor următoare celei bdquorenăscuterdquo icircn1915 prin Onisifor Ghibu Gh Popp şi CBucşan al Bucureşti celei bdquoicircnviaterdquo deAgacircrbiceanu la Cluj icircn 1938 celei apărutetot acolo icircn 1940 (Tribuna Ardealului) icircn finecelei de a treia Tribune clujene născută icircn1957 şi icircncă icircn viaţă

44

Dumitru Micu

Icircn două articole asemenea Tribunei eicircnfăţişat şi Luceafărul cel din 1902-1919 şi celdin 1941-1945 Cel de azi icircnfiinţat icircn 1958nu e menţionat avacircnd comun cu preceden-tele două doar titlul Icircn prima serie apărutăla Budapesta continuată la Sibiu sub direc-ţia lui Octavian C Tăslăuanu Luceafăruleste potrivit caracterizării cercetătoruluibdquocea dintacirci şi cea mai modernă revistă lite-rară a Transilvaniei pacircnă la Marea UnirerdquoConsiderată de unii şi la icircnceputurile ei şimai tacircrziu chiar după al Doilea RăzboiMondial un satelit al Sămănătorului (ceea ceprincipalii ei redactori Tăslăuanu GogaAl Ciura negau categoric) această publica-ţie a avut afinităţi cu Sămănătorul precumşi mai ales cu Viaţa romacircnească dar ndash stabi-leşte Mircea Popa icircn consens cu exegeţiianteriori ndash şi-a fixat o direcţie proprie para-lelă cu cea sămănătoristă şi cea poporanistăCeea ce după ultimul exeget bdquodiferenţiazăpoziţia Luceafărului de mişcarea sămănăto-ristă (şi mai tacircrziu de poporanism) esteinsistenţa cu care a reiterat criteriul autono-miei esteticuluirdquo bdquoSusţinacircnd icircn condiţiilespecifice transilvănene literatura realistă deorientare pregnant naţională publicaţia şi-atrasat o linie teoretic deosebită de sămănă-torism şi poporanism printr-un mai decla-rat criteriu estetic şi prin ducerea maideparte a tradiţiilor autohtonerdquo Mutată icircn1919 la Bucureşti revista icircşi lărgea cerculde colaboratori celor de pacircnă atunci alătu-racircndu-li-se icircntre alţii Blaga VoiculescuNichifor Crainic Al Busuioceanu GibMihăescu Emanoil Bucuţa Radu DragneaPrin scrisul acestora mai cu seamă prin arti-colele de atitudine semnate de CrainicBusuioceanu şi Dragnea Luceafărul noteazăMircea Popa preludează orientareaGacircndirii Convergenţa cu estetica gacircndiristănuanţată prin combinarea cu cea revisteiGacircnd romacircnesc se vădeşte şi mai precis icircncea de a doua serie a Luceafărului dirijată deVictor Papilian secundat de D D Roşca şila care colaborează numeroşi tineripoeţiprozatoricritici eseişti dramaturgi deformaţie mai ales tradiţionalistă ca EugeniaMureşan M Beniuc V Copilu-CheatrăZorica Laţcu Aurel Marin Ion SiugariuGrigore Popa Virgil Nistor LucianValeaion Maxim Victor felea dar şi unii

modernişti ca Ion Negoiţescu şi St AugDoinaş membri ai Cercului literar cu acărui Revistă Luceafărul avea să intre icircnpolemică Colaboratorii mai vacircrstnici(Blaga D Popovici D Stăniloae NMărgineanu) publică mai cu seamă studii şieseuri Nu au icircnţeles icircnsă de ce prima seriea revistei e prezentată icircn secţiunea Presă şinaţionalitate iar a doua icircn cea afectată preseiregionale

Convergentă cu poziţia presei ardeleneromacircneşti de directivă este cea a unor publi-caţii care neangajate declarativ slujeautotuşi constant cu mijloacele pe care leaveau la dispoziţie cauza naţiunii lorApărut icircn 1847 la Blaj redactat de TimoteiCipariu Aron Pumnul şi Iosif Many ziarulOrganul luminării a devenit cel mai eficaceorgan de propagare a principiilor iluminis-te democratice şi revoluţionare al ideilorde libertate lansate de Voltaire RousseauLamartine Byron Michelet Ledru-Rollin şialţii icircnsuşite de toţi luptătorii pentru propă-şirea neamului Pentru precizarea sensuluiacestei acţiuni ziarul icircşi fixează titlulnumindu-se după izbucnirea revoluţieiOrganul naţional Icircn 1848 un romacircnSigismund Pop scoate la Pesta gazeta lite-rară Amicul Poporului icircn care publică maiales poezie patriotică şi socială principaliiautori fiind Vincenţiu Babeş AnastasieMarinescu Iacob Bologa P FarchiciGheorghe Deheleanu Ilie Paulescu

O menţiune specială e de acordat reviste-lor lui Nicolae Fekete Negruţu (1846-1890)originar dintr-un sat din judeţul Dej arhi-var vicenotar asesor consistorial al episco-piei greco-catolice din Gherla profesor laPreparandia din acel oraş icircn sfacircrşit proto-pop al Dejului Icircn strădania de a-şi icircndeplinicacirct mai bine sacerdoţiul inimosul preot aicircnceput să scoată bdquofoirdquo Prima apărută icircn1875 e o gazetă bisericească Predicatorulsăteanului romacircn rebotezată icircn 1890 Preotulromacircn Urmează Lumea nouă bdquogazetă serioa-să şi voioasărdquo (1876) Amicul familiei (1878)şi cea mai substanţială Cărţile săteanuluiromacircn (Gherla 1876-1896) care reunindarticole pe probleme economico-socialescrise de oameni de seamă (C A RosettiAxente Sever Aron Densusianu şa) culesede prin periodice şi multă literatură mai cu

45

Un panoramic al presei romacircneşti

seamă poezie patriotică (Alecsandri IosifVulcan Gr H Grandea şa) inspirată derăzboiul pentru independenţă NicolaeFekete Negruţu a fost şi unul dintre mem-brii cei mai activi ai Astrei

Cauza susţinută de presa romacircneascămilitară s-a bucurat ndash demonstrează MirceaPopa ndash de icircnţelegerea şi sprijinul presei arde-lene germane de dinainte de 1848 Nu preadispuşi a recunoaşte originea romană apoporului romacircn istoricii şi ziariştii saşi nuo neagă pe cea dacică dimpotrivă unii mergpacircnă acolo icircncacirct omologacircnd geţii cu goţiiatribuie saşilor ungurilor şi romacircnilor obacircr-şie comună Incitaţi de această presupunerescriitori jurnalişti şi icircnvăţaţi germani mani-festă interes pentru trecutul mai mult saumai puţin depărtat al Transilvaniei pentrupersonalităţi istorice romacircneşti icircn specialpentru Mihai Viteazul culeg şi valorificăliterar legende şi folclor din Romacircnia urmă-resc dezvoltarea culturii romacircneşti traducdin literatura romacircnă Oamenii de afacerisaşi se arată bucuroşi să icircntreţină relaţiicomerciale Admiţacircnd că bdquovalahiirdquo suntbdquolocuitorii cei mai vechirdquo şi majoritari aiTransilvaniei personalităţi ştiinţifice pre-cum publicaţii ca Blaumltter fuumlr Geist Silben buumlr-ger Bote Transilvania şi altele consideră că(citat din ultima) bdquoO naţiune care (hellip) for-mează majoritatea populaţiei şi care suportătoate sarcinile publice icircn mod egal cu celelal-te naţiuni conlocuitoare nu poate fi refuzatăicircn cererile ei de-a obţine drepturi egale (hellip)O neglijare a cultivării acestui popor este unpăcat nu numai icircmpotriva naţiunii valahedar chiar şi icircmpotriva spiritului umanrdquo

Acestea sunt icircn Panoramic jurnalisticprincipalele coordonate ideatice ale conţi-nutului periodicelor ardelene de atitudinemanifest patriotică apărute icircn secolul alXIX-lea şi icircn primele aproape două deceniiale secolului al XX-lea După icircnfăptuireaMarii Uniri problematica avea să fie des-igur alta icircn toate sferele societăţii şi alta vafi icircn consecinţă şi informaţia din periodiceCartea lui Mircea Popa nu cuprinde icircnsănici un articol consacrat integral vreuneiadintre publicaţiile literare icircn limba romacircnăicircnfiripate icircn perioada interbelică trateazăindividual doar două dintre cele născuteicircnainte de 1918 şi bdquoicircnviaterdquo după aceea

Luceafărul şi Cosacircnzeana Ambele dar maiales a doua s-au menţinut estetic pe poziţii-le lor antebelice nu icircnsă fără anumite des-chideri spre arta de expresie modernă IcircnLuceafărul semnează cum s-a văzut Doinaşşi Negoiţescu icircn Cosacircnzeana apare un lungstudiu adevărată monografie a lui IonBreazu despre poezia şi dramaturgia luiBlaga Icircnsă redactorul-şef D I Cucu (codi-rector cacircţiva ani icircmpreună cu CezarPetrescu al Gacircndirii la care Blaga colaborapermanent) declanşează un atac ce se voianimicitor asupra poeziei blagiene conside-rată a nu fi poezie ci bdquomegalomanie intelec-tualărdquo

Nu beneficiază icircn Panoramic de articolseparat nici Gacircnd romacircnesc (bdquoce mai bunărevistă clujeană din epoca interbelicărdquo potri-vit judecăţii cercetătorului dar i se acordămai mult spaţiu icircn articolul Tradiţii ale preseiromacircneşti din Cluj-Napoca) Apărută din 1933pacircnă icircn 1940 sub direcţia lui Ion Chinezuajutat de Ion Breazu şi Olimpiu Boitoşpublicaţia a reunit icircn paginile ei personali-tăţi din toate domeniile culturii precumBlaga Pillat Cotruş Agacircrbiceanu VictorPapilian D D Roşca Eugeniu SperantiaTudor Vianu Mircea VulcănescuConstantin Noica Edgar Papu MihaiBeniuc Emil Giurgiuca (a sprijinit afirma-rea unora dintre cei mai talentaţi prozatoritineri Ion Vlasiu Victor Beneş şi mai alesPavel Dan)

Privilegiate faţă de revistele literare sunticircn Panoramic cacircteva ziare politice apărute laCluj Braşov şi Bucureşti icircn deceniul alpatrulea şi icircn timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial Articolul ce le este consa-crat sub titlul Trei momente ale presei ţărănis-te Corneliu Coposu Constantin Hagea şiVictor Iancu reconstituie colaborarea celornominalizaţi la Romacircnia nouă ţară nouăPatria Dreptatea Ardealul Dacia TribunaTransilvaniei Pămacircntul romacircnesc Tribuna dela Braşov etc bdquoPersonalitate de prim rang avieţii noastre politice post decembristerdquobdquosingura personalitate cu adevărat carisma-ticărdquo din acea perioadă Coposu relevă cer-cetătorul a fost icircnainte de suprimareademocraţiei un ziarist harnic curajos şitalentat adversar inclement al fascismului

46

Dumitru Micu

şi a tuturor formelor de dictatură un luptă-tor icircn stare să-şi dea viaţa pentru convinge-rile sale Citate din scrisul său icirci confirmă şicurajul şi reala vocaţie literară Un vredniccomiliton al său a fost Constantin Hageadirector al gazetelor Ardealul şi VoinţaTransilvaniei Cadru didactic universitar laSibiu Victor Iancu a desfăşurat sub dictatu-ra antonesciană şi icircn anii imediat următorio activitate publicistică intensă icircn spiritdemocratic

Un alt ziar politic din perioada interbeli-că prezentat icircn Panoramic jurnalistic esteGazeta de la Turda Scos la 5 mai 1940 deVasile Iluţiu el a dat expresie imediată dedeznădejdii şi revoltei provocate de eveni-mentele tragice ale anului A declarat ziuaocupării Basarabiei bdquoo zi de doliurdquo iar lacedarea părţii de nord a Ardealului a deve-nit ziarul refugiaţilor ardeleni A descris cuun realism cutremurător atrocităţile de laIp Trăznea Huedin şi deportarea evreilor şia publicat icircn permanenţă versuri şi articolede ardentă atitudine patriotică semnate deicircntre alţii Emil Isac Iustin Ilieşiu Ion ThIlea V Copilu Cheatră Grigore PopaGeorge Popa Gherghinescu-Vania IonApostol Popescu Dimitrie Danciu OvidiuCaledoniu Coca Farago articole de VasileNetea Gabriel Ţepelea Emil Boşca-MălinGeorge Sbacircrcea

Dintre ziarele ivite curacircnd după 23august 1944 două reţin icircn chip mai specialatenţia cercetătorului Romacircnia viitoare şiCurierul sportiv cultural-informativ ambeleapărute la Sibiu respectiv spre sfacircrşitulanului 1944 şi icircn 1945 Manipulată de uni-versitari angajaţi subit icircn slujba regimuluiprosovietic icircn frunte cu ConstantinDaicoviciu Romacircnia viitoare a declanşat oprigoană tenace asupra cadrelor didacticenedispuse la o schimbare imediată la faţăprincipala victimă fiind Onisifor Ghibu

Cealaltă gazetă cuprinde sub titlu atacirctde impropriu multă literatură şi una deexpresie evoluată produsă de Radu StancaIon Negoiţescu Doinaş PimenConstantinescu Magda Isanos şa Pe lacircngăredacţie funcţionează un activ cenaclu ani-mat icircn special de Stanca Regman şi DoinaşPe plan civic Curierulhellip milita pentru

democraţie a cărei expresie supremă ovedea icircn modul de viaţă occidental La 13octombrie 1947 icircnsă el şi-a schimbat orien-tarea brusc transformacircndu-se icircn bdquoorganindependent al democraţiei popularerdquo

Starea jalnică a presei literare icircn perioadaurmătoare integral stalinistă este exempli-ficată prin descrierea Almanahului literar dinCluj Dispariţia acestei publicaţii icircn 1954nu implică schimbări esenţiale bdquoperioadaproletcultistă prelungindu-se icircncă timp decacircţiva anirdquo

Aproximativ o jumătate din ultimulvolum al lui Mircea Popa e acordată publi-caţiilor cu conţinut mai mult sau mai puţinneutru apolitic sau politic icircn modtacitnedeclarat Cam toate periodicele dinPanoramic sunt situate dar nu neapărat icircnconformitate cu un program sau o concepţiemajoritatea revistelor din acţiunile Presaregională Categorii de presă Deschideri europe-ne şi americane sunt grupate icircn funcţie nu deprincipii ci de o apartenenţă oarecareregională profesională naţională institu-ţională sau după genul de preocupări Fienu suscită comentarii discuţii Pur şi sim-plu informează Parcurgacircndu-le aflăm ceperiodice au apărut şi cacircnd icircn cutare ţinutjudeţ sau oraş ce caractere au altele indife-rent de locul apariţiei cine le-a scos cu cemijloace ale cui interese serveau Cu altecuvinte respectivele texte conţin informaţieutilă mai cu seamă de ordin istoric şi istoricliterar Icircn parte informaţia aceasta e des-igur cunoscută unora integral probabilnimănui Cacircţi ştiu că icircn 1904 a apărut icircnŞimleul Silvaniei săptămacircnal Gazeta deduminecă avacircndu-l bdquoredactor responsabilrdquope Ion Pop-Reteganul principal colaboratorpe Emil Isac (sub anagrama I Casu) Nu esingurul periodic sălăjean icircn judeţ au maiapărut o mulţime dintre care Mircea Popareţine una Flori de crin (1932-1936) editatătot la Sibiu cu colaborarea nu doar a unorautori ca Mia Frollo Ovidiu Hulea şi soţiasa Livia Rebreanu-Hulea sora romancieru-lui ci şi a lui Agacircrbiceanu Galaction AlLascarov Moldoveanu chiar Vlahuţă Faţăde marea literatură modernă revista n-aavut icircnţelegere a judecat operele luiRebreanu Camil Petrescu Gib I Mihăescu

47

Un panoramic al presei romacircneşti

48

Dumitru Micu

dintr-o perspectivă icircngust didactică mes-chin moralistă O optică nu mai puţin obtu-ză e cea a revistei Viitorul Mara mureşuluicare publică un manifest stupid icircmpotrivapoeziei lui Blaga Cronica icircn schimb acordăoperei blagiene o preţuire deosebită expri-mată icircndeosebi de poetul şi cronicarul lite-rar Ion Şiugariu Alte reviste maramureşe-ne precum Crainicul Maramureşului AstraMaramureşului Căminul nostru Acţiuneamaramureşană manifestă icircnţelegere pentruarta modernă reproducacircnd poezii deMacedonski Minulescu Aron Cotruş IonPillat Camil Baltazar N Davidescu acor-dacircnd ospitalitate versurilor lui PavelMacedonski fiul poetului RondelurilorArticolul relativ la presa din Valea Jiuluiizbeşte atenţia prin specificarea că fondato-rul şi un timp directorul ziarului minierGazeta Jiului a fost Gh Tătărescu Acesta eprezent acolo cu o piesă de teatru Cacircnd vineviforul

Icircnsă bdquocel mai important şi cel mai longe-viv ziar din Valea Jiuluirdquo a fost icircn opiniacercetătorului Avacircntul (1928-1947)Caracterul ziarului este predominant politi-co-economico-social nu icircnsă fără a conţineşi literatură produsă icircndeosebi de autorilocali dar incluzacircnd şi reproduceri dinArghezi Crainic şi mai ales din autori peri-ferici ca Mircea Dem Rădulescu D IovMihai Lungianu I C Suceveanu Din revis-tele apărute icircntre 1938 şi 1948 prezintă inte-res literar Munţii Apuseni la care colaborea-ză Papilian Virgil Carianopol Aurel MarinOvid Caledoniu Const Virgil GheorghiuEmil Zegreanu Răscruci unde apar IonNegoiţescu Ion Oană (Traduceri din Valeacuteryşi Maetrelin) I D Sacircrbu Gacircnd tineresc icircncare debutează In Brad Ion Rahoveanu IonGheorghe Printre numeroasele publicaţiiieşite icircn secolul XXla Cluj se numără icircnafară de menţionatul Gacircnd romacircnesc şi maiales de Gacircndirea (1924-1944) rămasă pentruscurt timp icircn oraşul natal Răvaşul din 1903al protopopului Dr Elie Dăianu icircn carescriu Iorga Goga Cotruş Agacircrbiceanucotidianele Patria (1919-1938) condus deAgacircrbiceanu şi Voinţa icircn ale căror redacţii alucrat Blaga şi icircn care mai semnează CezarPetrescu Gib Mihăescu Radu Dragnea I

CucuInteresante date de mică istorie literară

se pot spicui din ceea ce Panoramicul dezvă-lui cu privire la categoriile de presă Presasportivă constată cercetătorul icircşi are origi-nea la noi icircn reviste cu finalitate educativă(inclusiv icircn ceea ce priveşte igiena) caMama şi copilul fondată icircn 1865 de MariaRosetti care semnalează importanţa gim-nasticii icircn dezvoltarea organismului şiHigiena şi şcoala a medicului Pavel Vasicicare de asemenea atrage atenţia asupranecesităţii practicării exerciţiilor fizice pen-tru bdquoicircntărirea corpului sănătatea şi dezvol-tarea minţiirdquo Inclusă la icircnceput icircn periodi-ce de mai larg profi (Icoana lumei FamiliaVatra Literatorul) publicistica de naturăsportivă se diversifică unele sporturi obţi-nacircnd periodice specializate Icircn afară degazete ca Şahistul romacircn Romacircnia şahistăRevista hipică Ringul etc apar reviste pre-cum Footbal (1937) scrisă aproape integralde Camil Petrescu Carpaţii subintitulatăVacircnătoare pescuit chinologie la care colabo-rează susţinut Sadoveanu Agacircrbiceanu AlCazaban I Al Brătescu-Voineşti AlLupeanu-Melin Galeria lui Vlaicu Bacircrna icircncare se icircntacirclnesc Arghezi Pillat LovinescuI Teodoreanu I M Sadoveanu DragoşProtopopescu Ştefan Baciu D Stelaru saumai sus menţionatul Curier sportiv-cultural-informativ La publicaţiile sportive indepen-dente se adaugă suplimente sportive aleunor gazete ca Universul şi Vremea

Din bogata presă feministă două publi-caţii Lumina femeii (Cluj 1920-1922) şi maiales Revista scriitoarei (Bucureşti 1926-1943)direcţionată ca şi alte periodice femininede Adela Xenopol fiica istoricului Icircn suma-rele ambelor predomină numeric bărbaţiiFaţă de 12 bărbaţi (icircntre care Iorga SMehedinţi Ion Simionescu EmanoilBucuţa Vasile Bogrea şa) nominalizaţi pelista colaboratorilor primei reviste o singu-ră femeie Elena Văcărescu Pe lis ta a douaproporţia e mai echilibrată dar nu mă rulnumelor feminine notorii e totuşi inferior

Presa cinematografică a luat fiinţă la noiabia icircn anul imediat următor intrăriiRomacircniei icircn Primul Război Mondial primarevistă de specialitate fiind Cinematograful

Următoarele apariţii pacircnă icircn 1947 sunt icircnPanoramic doar enumerate Icircn ceea ce pri-veşte presa teatrală cartea lui Mircea Popale stabileşte doar pe cele din Ardeal Primuldemers icircn această direcţie s-a produs icircn1901 icircn Şimleul Silvaniei unde s-a tipăritcu mari greutăţi din cauza agresivităţiişovine a autorităţilor locale şi din singurulnumăr realizat nu s-a păstrat nici un exem-plar Prima publicaţie ce n-a pierit icircn faşă eRevista teatrală scoasă bilunar timp de unan (1913-1914) icircn Braşov de Horia PetraPetrescu

Diferită prin natura ei de toate menţiona-tele publicaţii trecută cu vederea de toţi cer-cetătorii anteriori lui Mircea Popa esterevista satirico-umoristică Priculiciu A apă-rut icircn 1872 la Pesta (16 numere) scrisăaproape icircn icircntregime de redactorul şi pro-prietarul ei bănăţeanul Iulian Grozescu(1839-1872) poet prozator folclorist zia-rist trecut prin multe redacţii din ArdealUngaria şi Romacircnia (Concordia Umoristullui Iosif Vulcan Familia aceluiaşi TelegrafulAlbina) icircntemeietor icircn intenţie icircnainte de ascoate Priculiciu a două gazete Speranţa şiPoşta romacircnă bdquordquoDiariu moristicu-satiricurdquoduminical bdquocu multe caricature şi secătu-rerdquo Priculiciu publică bdquopocnituri şi plesni-turirdquo icircn proză şi versuri comice precumacestea bdquoConstituţia maghiară e vestită caamară Căci te scoate afar din ţară Şite-ndeamnă să porneşti Peste munţi laBucureştirdquo

Bogată şi preţioasă informaţie conţin icircnPanoramic jurnalistic articolele consacrateperiodicelor străine apărute la noi icircn secole-le XIX şi XX icircndeosebi celor franceze dirija-te fie de francezi stabiliţi aici (Ulysse deMarsillac J A Vallant Freacutedeacuteric Dameacute etc)fie de romacircni ca Alfred Hefter directorulcotidianului ilustrat de informaţii politiceeconomice şi sociale bdquoLe Moment Journal deBucarest interesant literar mai ales prin por-tretizarea de către Ion Biberi Ionel JianuMargareta Miller-Verghi şi alţi numeroşiscriitori contemporani de la Sa do veanu laMircea Eliade La Iaşi apare icircn 1929-1930sub icircngrijirea profesorului Nicolae Şerbanrevista universitară franco-romacircnă GalliaColaboratori francezi de mare prestigiu

Henri Focillon Paul Hazard FernandBaldens perger Un număr (cel din iunie1930) e dedicat contelui de Saint-Aulaireambasadorul Franţei icircn Romacircnia icircn PrimulRăzboi MondialCa urmare a desfăşurăriiicircn 1927 la Bucureşti a Congresului preseilatine icircn anul următor ia naştere sub direc-ţia lui Henri Helefant Revista hispanică(1928-1930) ce avea să joace un rol impor-tant icircn adacircncirea prieteniei romacircno-spanio-le Instructive date felurite relative la StateleUnite inclusiv la traducerile recente dinliteratura americană concentrează articoluldespre Revista romacircno-americană (1945-1947)din a cărei redacţie făceau parte icircntre alţiiD Gusti Mihnea Gheorghiu PetruComarnescu Ruxandra Oteteleşanu AntonGolopenţia Printre colaboratori se numărăNicolae Mărgeanu grav culpabilizat pentruacest fapt icircmpreună cu alţii icircn perioadastalinistă Revista romacircno-americană a reapă-rut icircn 1998

Icircntre descrierile de publicaţii bdquopanora-miculrdquo din cartea lui Mircea Popa include orelatare succintă a călătoriei unei romacircncedin Carei Otilia Cosmuţa icircn Japonia icircn1901 şi vizita din 1913 icircn Romacircnia a unuiziarist japonez Ihuko Chiba şi două suma-re biografii a ziaristului italian LuigiCazzavillan venit icircn calitate de corespon-dent de presă icircn timpul războiului pentruindependenţă icircn Romacircnia unde s-a stabilitdefinitiv şi a fondat icircn 1884 ziarulUniversul şi a garibaldianului ardeleanAlexandru Bujor autor al volumelorDescripţiunea globului terestru (1869)Rezbelul Franco-teutonic din 1870-1871 (1872)Roma de două ori guvernată şi de două ori pros-tituată (1873) şi icircntemeietor icircn Italia a douăperiodice Propaganda (1872) şi Dacia traiană(1873)

Culegere eteroclită şi nu studiu de sinte-ză cum pare s-o indice titlul Panoramic jur-nalistic e o carte ce icircnmagazinează o cantita-te enormă de informaţie şi icircn consecinţăposedă meritul de a instrui asupra preseiromacircneşti mai ales asupra celei ardelenedin secolul al XIX-lea nu numai publicullarg intelectual ci cu siguranţă chiar şi pemulţi dintre specialiştii istoriei literare

49

Un panoramic al presei romacircneşti

50

Proaspătul septuagenar Ioan Adam autorcu o bogată şi variată bibliografie ndash pestezece volume de studii eseuri cronici maimulte antologii şi ediţii critice icircn primulracircnd cea a operei lui Duiliu Zamfirescu ndash şi-a publicat o parte din textele apărute de-alungul a peste trei decenii icircn două mari coti-diene şi icircn cele mai importante reviste liter-are şi culturale icircntr-o carte apărută laEditura Bibliotheca din Tacircrgovişte intitu -lată Afinităţi selective parafrază cu tacirclc abinecunoscutei sintagme de sorgintegoetheeană via Tudor Vianu Dacă aş lua icircnconsiderare doar adjectivul bdquoselectiverdquopoate i-aş reproşa că unor autori şi cărţilorlor le-a acordat o prea mare atenţie cu atacirctmai mult cu cacirct şi eu sunt adeptul principi-

ului enunţat icircntr-o confesiune a sa bdquoA prac-tica exerciţiul critic icircnseamnă a distinge asepara a alege Scurt spus a selectardquoSubstantivul bdquoafinităţirdquo mă opreşte icircnsă dela un astfel de reproş atacirct timp cacirct eleafinităţile ca şi gusturile nu se discută chiarşi atunci cacircnd e vorba de exerciţiul criticIoan Adam icircnsuşi icircmi dă o replică avant laletre bdquoDin cele cacircteva sute poate o mie destudii eseuri recenzii pe care le-am publi-cat am ales aici doar cacircteva zeci Icircn selec -tarea lor am vădit cum ar fi zis Perpe -ssicius o bdquoparţialitate plină de dragosterdquo

Din prima secţiune a volumului ndashZamfiresciana ndash e de remarcat eseul de isto-rie culturală bdquo Duiliu Zamfirescu bdquoguverna-torrdquo al Basarabieirdquo ce a constituit prefaţa la

Constantin COROIUIoan Adam afinităţile

selective ale cronicarului

Autorul comentează prestaţia de critic de icircntacircmpinare icircntinsă pe cacircteva decenii a lui Ioan Adambazat pe volumul retrospectiv al acestuia Afinităţi selective Sunt remarcate cacircteva dintre schiţelede profil şi cronicile privind mai ales cărţile de debut ale unor autori atunci cacircnd ele au apărutsemnate de Ioan Adam care au trecut proba timpului confirmacircnd prin evoluţiile viitoare ale scrii-torilor icircn cauză intuiţiile judecăţile şi chiar previziunile criticului Este reliefat faptul că deşi scri-se icircn epoci social-politice şi culturale diferite textele publicate acum icircn volum atestă rectitudineaşi profesionalismul criticului şi eseistuluiCuvinte-cheie afinităţi personaj portret biograf exerciţii critice patologie literară amatorism

The author comments on the review activity of Ioan Adam extended over several decades based onthe latterrsquos retrospective volume Selective Affinities The emphasis is on some of the profile sket-ches and chronicles carried out by Ioan Adam especially with regard to the debut books of a seriesof authors books that have stood the test of time the subsequent evolution of such authors confir-ming the intuitions judgements and even the predictions of the critic The author underlines thefact that although written in distinct sociopolitical and cultural periods the texts published in thevolume testifies to the rectitude and the professionalism of the critic and essayistKeywords affinities character portrait biographer critical exercises literary pathology ama-

teurism

Abstract

Constantin COROIU - Scriitor Iași e-mail constantincoroiugmailcom

ediţia bdquoDuiliu Zamfirescu Icircn Basarabiardquorealizată de Ioan Adam şi apărută anterior(2012) Dar icircn acest comentariu mă voi referila bdquoexerciţiile criticerdquo din celelalte douăcapitole ale volumului Planeta criticilor şiRezonanţe şi inducţii deoarece de aceastădată mă interesează reicircntacirclnirea cu cronica-rul cu criticul de icircntacircmpinare Ioan Adamun subtil analist şi diagnostician un comen-tator capabil să pătrundă şi dincolo de fiinţabdquode hacircrtierdquo a autorului operei despre carescrie pentru a depista figura icircn filigran aomului căreia bunul psiholog şi finul por-tretist icirci trasează conturul cu o pregnantăexpresivitate Textele din Afini tăţi selectivedeşi scrise la diferite vacircrste ale lecturii şi icircnmomente diferite ale vieţii culturale şisocial-politice romacircneşti vădesc oremarcabilă unitate de stil de atitudine şiicircntr-un sens larg de metodă E de observatcă Ioan Adam se numără printre criticii dingeneraţia afirmată icircn anii rsquo60 şi rsquo70 ai secolu-lui trecut care nu au nimic important deretractat Mi se pare simptomatic din acestpunct de vedere faptul că el reiterează acumicircntr-o carte texte publicate cu zeci de ani icircnurmă inclusiv icircn ziare ca bdquoScacircnteiardquo sau

bdquoScacircnteia tineretuluirdquo Şi bine face Sunttexte de o ţinută profesională şi moralăireproşabilă care documentează asupravieţii literare din deceniile antedecembristeşi legitimează o dată icircn plus un critic care şi-a respectat talentul şi vocaţia

Spre deosebire de alţi critici din gene -raţia sa Ioan Adam nu s-a limitat nu s-abdquospecializatrdquo icircntr-un anume gen literar Şi-apăstrat mereu proaspătă curiozitatea de citi-tor şi critic profesionist polivalent Omărturisire icircn acest sens mi se pare definito-rie icircn ceea ce-l priveşte bdquoPoezia proza tea-trul critica şi istoria literară istoria şi altedomenii pe care nu le mai enumăr aici m-auatras deopotrivă Cu anii mi-am şlefuittalentul de cititor Nu mai citesc cărţi proas-te Nu mă interesează ecarisajul literar Să-lfacă alţii cărora li se pare că timpul mai arerăbdare Nu mai scriu decacirct despre cărţicare mi-au plăcut m-au pus pe gacircnduri m-au incitatrdquo Să-l aibă oare icircn minte IoanAdam cacircnd vorbeşte de ecarisaj literar peAlex Ştefănescu Tot ce se poate Oricumicircn 1981 cacircnd acestuia icirci apărea a doua cartendash Jurnal de critic evidenţiind cacircteva dincali tă ţile ce atestau talentul autorului IoanAdam observa totodată bdquoAlex Ştefănescunu e un critic dintre cei previzibili vreau săspun că gustul său face uimitoare robinso -nade Cine icircndreaptă bdquoun deget rechizi -torialrdquo spre greşelile lui Ioan Alexandru IonGheorghe Horia Bădescu Mircea HoriaSimionescu Laurenţiu Ulici minimalizacircndastfel copilăreşte valori constituite şi recu-noscute dar rezervă fraze melifere pentruArthur Porumboiu Marin PorumbescuNDCarpen şi Emil Ghiţulescu e negreşitun originalrdquo Alăturarea ca o ironie măicircndoiesc că involuntară Porumboiu-Porumbescu e de tot hazul Dar de reţinutsunt cuvintele bdquocopilăreşterdquo şi bdquooriginalrdquoCriticul a văzut bine A fost confirmat deevoluţia ulterioară a bdquoeternului adolescentrdquocare avea să scrie şi o Istorie a literaturiiromacircne de la 1941 unde o lăsase Călinescupacircnă icircn prezent lucrare vehementcontestată dar şi lăudată impresionantă caobiect date fiind dimensiunile şi iconogra-fia ce amintesc cumva de monumentulcălinescian Show-ul mediatic provocat la

51

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

apariţie - s-ar zice la o privire superficialătot icircn linie călinesciană ndash s-a stins repede caun foc de paie O dovadă icircn plus deşisuperfluă că GCălinescu e din ce icircn ce maimult cu trecerea vremii nu doar imposibilde continuat dar mai ales imposibil deajuns El e mereu undeva icircn viitor Cinealeargă după Călinescu riscă să sucombemult icircnainte de a-l ajunge Icircncacirct para-frazacircnd un celebru vers al lui Beniucurmaşii bdquodivinuluirdquo s-ar putea resemna fărăsă le fie jenă bdquoPe Călinescu noi criticiiromacircni tineri sau bătracircni zadarnicicircncercăm nu-l vom ajungerdquo

Ioan Adam a intuit bine şi evoluţia unorpoeţi şi prozatori tineri sau icircncă tineri darpe deplin afirmaţi la datadatele cacircnd i-abdquoicircntacircmpinatrdquo Un portret al lui AdrianPăunescu este unul dintre multele exemplebdquoAntologată lirica păunesciană esteexcepţională dar are frumuseţea dramaticăa catedralelor pustiite reduse la puraarhitectonică Totalizată imaginea ei e

indecisă minată de o rumoare confuză dincare sunetul marii poezii se aude stinsicircnfundat ca dangătul de clopot dintr-ocatedrală scufundată Conştient el icircnsuşide această antinomie poetul caută de la ovreme o ieşire ce i se apropie şi i se refuzăconcomitent Antologiile (confesii implici-te) icircncearcă să introducă o ordine icircn aceastăAmazonie luxuriantă fie sistematizacircnd-oprin prisma excepţiilor biografice (Viaţă deexcepţii) fie icircnscenacircnd o ruptură radicală cutrecutul o schimbare la faţă indirectproclamată (Poezii de pacircnă azi) Presiuneaantecedentelor fiind enormă renaşte mereubdquohaosulrdquo iniţial Metamorfoza cacirctă este stăicircntreagă la nivelul atitudinii al perspectiveiexistenţiale ce limitează energetismul vita-litatea orgoliul bdquoultrasentimentelorrdquo

Dincolo de limbajul cam preahellip luxu-riant este aici un profil icircn esenţă recognos-cibil şi astăzi după ce au trecut atacircţia ani decacircnd Ioan Adam l-a conturat şi după ceAdrian Păunescu incontestabil un mare

Constantin Coroiu

52

poet şi-a icircncheiat opera (dar aş icircntrebamoromeţian oare şi-a icircncheiat-o)

Lui Ioan Adam icirci reuşesc de minune şiportretele unor autori nu neapărat minoridar oricum cu o mai redusă notorietateUnul dintre ele este cel al lui FlorentinPopescu intitulat pe bună dreptateProdigiosul Florentin fiind vorba de auto-rul a nu mai puţin de 60 de cărţi apărutepacircnă la data (iunie 2011) cacircnd Ioan Adamscria acest text Colegul său de facultate toc-mai publicase volumul Noi portrete icircn peniţăicircn care observă Ioan Adam - bdquoCacircteodată n-are la icircndemacircnă peniţe Klaps sau Reddys şifoloseşte pana de gacircscă tăiată inabil ce lasăpe hacircrtie urme mari uleioaserdquo Industriosulautor devine sub peniţa Klaps a lui IoanAdam un personaj demn de pana unui pro-zator Reproduc un fragment dintr-o evoca-re de un cuceritor umor ce dă seamă şi deatmosfera unei epoci nu doar culturalebdquoFlorentin becher rodat trebuia să se icircnsoa-re icircn sfacircrşit dar aflase că naşul său spiritua-lul poet Titus Vacircjeu nu era cununat reli-gios Sfacircnta taină a căsătoriei nu era decibdquoprimitărdquo Nedelicat (din inocenţă) cunaşul Florentin dă de icircnţeles că acesta şi-arfi temut funcţia de la Radio dacă s-ar fi aflatcă şi-a pus pirostriile cu popă Naşul icircnsu-rat civil de 20 de ani nu trecuse pe lacircngăaltar din două cauze Prima ar fi că la 20 deani cacircnd sacircngele dă icircn clocot nu prea tegacircndeşti la bdquopragmatica sancţiunerdquo a preo-tului Icircn plus pe atunci ca să citez titlulunei cărţi a lui Titus Vacircjeu aproape toatălumea practica bdquodeplasarea spre roşurdquo Adoua ar fi că naşul naşului (un poet decontroversată memorie nu demult plecatdintre noi) icircşi temea el postul de şef al uneireviste pentru copii Aşa că eu şi soţia meaGeta (cununaţi religios din 1973) a trebuitsă reparăm tardiv această hibă L-am aduspe părintele Ştefan din Maia de pe lacircngăFierbinţi şi icircncuiaţi icircn casa lui Titus (netemeam să nu vină Vhellip bdquoceistulrdquo un ofiţerde aviaţie cu atribuţii bdquospecificerdquo) am icircnce-put să ne icircnvacircrtim icircn jurul mesei Era unspectacol ce ne amuza grozav mireleicircncărunţit şi pornit odinioară spre rotunji-mile pacircntecului icircşi purta coroana de voie-vod mireasa şi martorii ne-am stracircns buze-

le pentru a nu bufni icircn racircs cacircnd dintr-un colţal icircncăperii l-am auzit pe mirele in speFlorentin care desculţ ndash nu voia să bdquoicircntine-zerdquo covoarele naşului ndash slomnea teribil defals axionul bdquoIsaiia dănţuieşterdquo şi darăspunsurile cu o perfectă cunoştinţă a tex-tului sacru (Mi-a spus după aia că e băiatde cracircsnic) Evoluam ca francezii dinAvignon tous en rond cacircnd a sunat cineva lauşă şi a trebuit să renunţăm rapid larecuzită nu era Securitatea ci vecinul dejos alarmat de o scurgere de apă RacircdeţiAcum vă dă macircnahelliprdquo

Ori de cacircte ori scrie despre o carte critic-ul icircncearcă şi de obicei icirci reuşeşte şi unportret al autorului fie şi icircn cacircteva liniibazat nu doar pe cartea analizată ci şi pealte aspecte ale scrisului şi persoanei saumă rog personalităţii acestuia M-am referitdeja la profilul pe care i-l schiţează luiAdrian Păunescu Un profil trasat cu macircnăsigură la finele anilor rsquo70 din care aş maireţine o trăsătură care atestă acum icircn pos-teritatea celui mai bacovian poet romacircn cacirctde bine l-a receptat şi l-a definit atunci IoanAdam bdquoRăstignit pe crucea contrariilorPăunescu e o conştiinţă divizată un autor şiun herald tragic icircn acelaşi timprdquo Acelaşi bunochi critic funcţionează şi icircn cazul optze -cistului numărul unu Mircea Cărtărescu alcărui volum Faruri vitrine fotografii icirci rev-ela la apariţie lui Ioan Adam bdquoo marevocaţie lirică un spirit scindat icircntre tragismşi ironierdquo Dacă icircn asemenea texte seilustrează aşa-zicacircnd criticul estet icircn altecomentarii prioritate are istoricul literar şifilologul De o analiză bdquola sacircngerdquobeneficiază (iar aici fiind vorba de o lucrareprin definiţie perfectibilă verbul mi se parecum nu se poate mai potrivit) Dicţionarulbiografic al literaturii romacircne (Paralela 452006) pe care icircl datorăm lui Aurel Sasu IoanAdam apreciază cum se cuvine calitateaacestei opere lexicografice icircnsumacircnd 2301de nume meritele incontestabile ale infati-gabilului şi tenacelui cercetător şi universi-tar clujean dar totodată semnaleazăamendează scăpările lacunele chiar dacăpacircnă la un punct inerente ca şi bdquotratamen-telerdquo nedrepte sau unele abateri de la regu-lile impuse de condiţia unui dicţionar care

53

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

bdquoe totuşi un ghid nu un oracol pithiacrdquoNeiertător este criticul cu erorile de docu-mentare Un exemplu bdquorefuzniculrdquo saubdquorefuznicardquo Ana Selejan nu a realizat cu a saRetorică a vulnerabilităţii ndash bdquoo sintezădocumentară consacrată literaturii epociicomunisterdquo cum se afirmă icircn DicţionarulSasu bdquoci o monografie icircnchinată soţuluisău poetul Radu Selejanrdquo Ceea ce aş zicenu e deloc de neglijat căci nu-i aşa iubireae un lucru foarte mare dar nu asta era bdquoicircnchestierdquo Icircn chestia comunismuluihellip IoanAdam descoperă şi alte vicii de care seresimt acut articolele semnate de unii cola-boratori la impunătoarea lucrare documen-tarea superficială fiind doar unul dar şi celmai important dintre ele Autorii ar trebuisă ţină seama la o eventuală nouă ediţierevăzută şi adăugită a Dicţionarului Sasu şide această observaţie bdquoSelective exageratselective sunt (sub)capitolele rezervatereferinţelor critice Cu puţine excepţii aparmereu aceiaşi şi aceiaşi comentatoriaceleaşi şi aceleaşi reviste (ziarele icircn care auscris cronici critici importanţi din toategeneraţiile sunt ignorate metodic)rdquo

Se citeşte cu interes sporit şi ceea ce scrieIoan Adam despre biografia pe care IonBălu i-a consacrat-o lui GCălinescu laapariţia acesteia icircn urmă cu 30 de aniCriticul subliniază meritele lui Ion Băluautorul şi al unei temeinice BiobliografiiCălinescu (1975) lucrare ce a necesitat omigăloasă şi icircndelungată muncă de cerceta-re ca şi al unui eseu despre etapele creaţieicălinesciene Biografia marelui biograf al luiEminescu şi Creangă este narată cu o privirecalmă comprehensivă echilibrată apersonalităţii tumultuoase a lui Călinescucum observă Ioan Adam bdquoViaţa lui Călinescunu e o hagiografie un ţipăt extatic prelun-git ci mai degrabă o rezumare lucidăscrutătoare a firului unei existenţecontemplată icircn datele sale reale Biograful acitit e vizibil tot ce s-a scris despre viaţa şiopera lui GCălinescu (o mărturiseşte de alt-fel şi singur cu o notă de simpatică infatua-re) a sorbit lacom din toate izvoarele docu-mentare Atacircta n-ar fi fost desigur de ajunsdacă icircn succesiunea icircn sine indiferentă afaptelor n-ar fi inculcat un sens o viziune

ostilă exaltării gratuite Omagiul cel maisincer ce poate fi adus unui autor esteicircnţelegerea iar Ion Bălu dă icircn aceastăprivinţă semne de comprehensiuneobiectivă Fraza lui e calmă banalăeconomicoasă fără tensiuni superficialefrază de romancier versat care ştie săimpresioneze prin severitatea construcţieinu prin fade artificii stilistice Ca Asmodeubiograful pătrunde pretutindeni bdquoştierdquo totsuracircde admirativ ironic complezentmustră din priviri după cum e cazulnotează fidel reacţiile eroului său explicădoctoral (uneori icircntr-un luimbaj psihiatricdezolant) sugeracircnd cu necenzuratăsatisfacţie dedesubturi nebănuite la primavedere Rezultă de aici un Călinescu maicuracircnd terestru un ins dilematic şi iritabilcapricios şi instabil tandru şi agresiv sincerşi bdquojucatrdquo aşadar un personaj bdquoviurdquo şiimprevizibil pe care montajul documentaringenios icircl face credibilrdquo Mai rezultă icircnsăceva din lectura cărţii lui Ion Bălu şi din ceaa cronicii lui Ioan Adam Ceva ce nici măcarnu ne surprinde Şi anume că icircţi trebuiemult curaj să te confrunţi ca biograf (subli-niez ca biograf) cu un personaj atacirct de com-plex Iar din această confruntare Ion Bălu aieşit destul de bine Dar e limpede că o bio-grafie pe măsura staturii lui Călinescu icircncănu avem şi nici nu prea văd cine s-ar puteaicircnvrednici de ea Pentru asta ar fi nevoie deun biograf cu forţa epică a unui HenriTroyat sauhellip a unui alt Călinescu De undesă-i luăm

Ioan Adam scrie admirabil chiar cu oanumită vervă şi despre cărţi depublicistică sau memorialistică Unul dintrecomentariile din această categorie are casubiect volumul Sertarul ScriitoruluiRomacircn al lui Daniel Cristea-Enache volumcuprinzacircnd bdquodialoguri pe hacircrtierdquo realizatede cel ce a debutat icircn 2001 cu bdquoun Concert dedeschidere echivalent cu un amplu recital devirtuozitaterdquo Critic prin excelenţă deicircntacircmpinare interpretul concertului bdquoaicircnvăţat de timpuriu arta adecvării a situăriidecisive bdquoicircn chestiunerdquo refuzacircnd din ins-tinct divagaţiile erudite ocolurile impresio-nisterdquo şi compunacircnd bdquoo rapsodie critică acontemporaneităţii literarerdquo Daniel Cristea-

54

Constantin Coroiu

55

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

Enache este icircn percepţia lui Ioan Adambdquoun orgolios motivat intelectualrdquo trăsăturăcred definitorie a portretului moral-psiho-logic al mai tacircnărului confrate Definitorie şimai mult decacirct lăudabilă fiindcă icircntr-adevăr bdquode modestia celor inteligenţiprofită proştiirdquo cum afirmă pe bună drepta-te Ioan Adam

Cu o participare deosebită nu numaiintelectuală ci şi emoţională criticul scriedespre volumul Pe muchie de hacircrtie alMagdei Ursache o campioană a exerciţiilorde bdquomemorie corectărdquo Ioan Adam pare săse contamineze benefic de verva şi stilul cuaccente pamfletare din acest bdquoexcurs depatologie literarărdquo al eseistei El admirăbdquotensiunea pamfletară violenţa stilizată averbului său vitriolanthellip logica puterea dea aduna icircntr-un tablou icircntunecat dar coe-rent faţetele haosului imediat cu vacircrtoaserădăcini icircn trecutrdquo Un tablou populat demulţi slujbaşi ai contraculturii deneokominternişti care şi-au făcut din mitu-rile romacircneşti icircntemeietoare dar şi din celeale umanităţii ţinte icircn care trag cacircnd şi cumpot Spirit polemic de o ţinută ireproşabilă

pe Ioan Adam icircl indignează de această datăprofund prestaţia unei aşa-zise scriitoarebdquonoua Passionaria a globalismuluirdquo şi ea ocampioană dar a recitirii dramatice dinunghiul bdquoderapajelor sexualerdquo a NouluiTestament Da poate aţi ghicit este vorba deAlina Mungiu despre care tot MagdaUrsache scria nu demult că calcă (lasintenţionat cacofonia) icircn ridicol Ioan Adameste mult mai sever decacirct Magda UrsachebdquoLiteratura acestei bdquodoamnerdquo nu e doarscandaloasă ndash deci n-aş amenda-o pentruicircncălcarea tabu-urilor pentru ateismulbolşevic cu mască occidentală ndash ci e pur şisimplu proastă un conspect trudnic al locu-rilor comune din dramaturgia bdquode dincolordquo

Sub titlul Istorii istorii accidente criticulicirci creionează un profil nu tocmai luminos şilui Neagu Djuvara ndash bdquopovestitor icircnnăscutmai apropiat de şarmul epic al Şeherezadeidecacirct de discursul metodic al istoriculuicare ar vrea să fierdquo Sintagma bdquopovestitoricircnnăscutrdquo de o fină ironie caracterizează icircnacest caz un ficţionar ce poate fi şifermecător atunci cacircnd nu ficţioneazănonşalant istoria romacircnească Icircn Amintiridin pribegie simpaticul bdquoperegrinrdquo pe treicontinente este la el acasă Povesteşte iarnoi chiar şi cei ce nu mai suntem tineri icirclascultăm ca pe un bunic care a văzut şi atrăit multe chiar dacă nu avem cum verificaveridicitatea celor rememorate de el IoanAdam observă icircnsă corect că ceea ce displa-ce icircn poveştile lui Neagu Djuvara bdquoesteavansul pe care-l ia bdquoistoriculrdquo icircn detrimen-tul memorialistului pasul icircnainte al bdquoboie-ruluirdquo scorţos icircn dauna omului de lumeflexibil şi curtenitorrdquo

Istoricul riscă astfel de multe ori icircmipare rău să o spun figură de manelist icircnmaterie chiar dacă cu ştaif bdquoboierescrdquo Estesuficient să citeşti riguros documentateleprecizări corecturi puneri la punct ale luiIoan Adam privind anumite evenimente şipersonalităţi istorice la care se referă ade-seori cu nepermisă lejeritate centenarul pur-tat pe la toate televiziunile radiourile sin-drofiile bdquoacademicerdquo ca să te convingi deamatorismul său graţios Mă icircntreb undesunt istoricii noştri profesionişti pe caretotuşi icirci (mai) avem

56

Susţin de o vreme ce se măsoară icircn cacircte-va decenii că o ţară sau mai curacircnd o civi-lizaţie existentă oricare este luată icircn seamăndash ceea ce revine icircn fapt la acelaşi lucru ndashnumai şi numai atunci cacircnd ajunge să pro-ducă ceva fie o invenţie o nouă tehnologieun fapt sau obiect de artă o operă literarăanterior neicircntacirclnite ca realizări icircn istoriacul turii şi civilizaţiei va deschide un dome-niu cu totul nou icircn ştiinţă sau icircn creaţia deartă ori icircn sfacircrşit face ştiut lumii faptul dea fi constituit terenul apariţiei unei revelaţiivenită dintr-un spaţiu suprauman metafi-zic deschizacircndu-se astfel orizontul unei cu -noaşteri şi credinţe privind universalitatea

fiinţării umane Altminteri cultura civiliza-ţia fiinţarea etnică poate fi oricacirct de impor-tantă dar este văzută doar icircn calitate subsi-diară subordonată unei alte civilizaţiiesenţială pentru dezvoltarea istorică a uma-nităţii şi deci a structurii vizacircnd o tot maiicircnaltă autodefinire a spiritului şi trăirii atacirctde drept cacirct şi de fapt a omului creat spre aaduce icircn lume chipul şi imaginea Divi ni -tăţii Am fost făcuţi după chipul şi asemăna-rea lui Dumnezeu primind calitatea incom-parabilă a libertăţii noastre care spre a neputea realiza cu adevărat icircntreaga potenţia-litate a desăvacircrşirii ne icircncarcă şi cu risculeşecului total icircn deschiderea noastră către

Comentarii

Caius TraianDRAGOMIR

Nedemni desupremaţia unicităţii

Icircn cultura greacă antică icircn cultura şi civilizaţia latină chineză din epoca lui Confucius şi Lao Tzeicircn epoca buddhistă şi icircn alte mari civilizaţii atunci cacircnd se constituie limbile acelor culturi aparşi marile opere filozofice literare şi icircnceputurile ştiinţelor şi eticii fără importante diferenţe icircntreconţinuturile acestora La apariţia noilor limbi ndash italiană franceză engleză germană romacircnă etcndash fenomenul se repetă la un nivel conceptual la un nivel superior ca amploare a detaliilor şi rafi-namentului dar mai limitat ca universalitate Pe această cale maximumul lirismului este exprimaticircn poezia lui Mihai Eminescu autorul definitoriu al civilizaţiei romacircneCuvinte-cheie limbaj civilizaţie cultură lirism

In the Greek culture in Antiquity in the Latin civilization Chinese ndash in the period of Confuciusand Lao Tze ndash in the time of Buddha and in other great civilizations when the languages were con-stituted including the abstract concepts the philosophy sciences at their beginnings the ethicswere established When the new languages were formed ndash Italian French English German finallyRomanian etch ndash the phenomenon takes place once again even if not at the same level of universa-lism On such a way the maximal lyricism is expressed in the Mihai Eminescursquos poems- the poetryof the author representing the spirit of Romanian civilizationKeywords language civilization culture lyricism

Abstract

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat fost ministru fost ambasador al Romacircniei icircn Frana e-mailctdragomiryahoocom

icircmplinire şi bine Civilizaţiile greacă antică romană-lati-

nă egipteană antică babiloniană ebraicăsau chineză hindusă japoneză arabă darşi civilizaţiile mai noi ndash italiană francezăhispanică germană engleză olandezărusă scandinavă turcă ori aparţinacircnd altorlumi decacirct aceea euro-afro-asiatică precumaceea aztecă maya inca au fiecare dintreele dar şi unele diferite de cele menţionateaici contribuţii absolut specifice la culturaşi istoria umanităţii contribuţii fără de caredefinirea de sine a omului ar fi sărăcită pacircnăla a nu mai fi posibilă Este imposibil deicircncercat a trasa fie şi oricacirct de succint lanivelul minim acela al nucleului centralspecific fiecăreia dintre contribuţiile datora-te de istoria universală civilizaţiilor menţio-nate aici de altfel ar fi şi inutil icircntrucacirctaproape orice ar putea realiza cel puţin uninventar general incluzacircnd valorile aduse icircn

lume pe toate continentele prin inovaţiile icircncunoaştere creaţie şi dezvoltare a culturilorcare icircn ansamblul lor alcătuiesc formeazăcultura universală Există icircnsă şi culturinerealizate printr-o ofertă relativă originalăavansată universalităţii vieţii omului pepămacircnt Probabil că răspunsul la aceastăicircntrebare nu are cum fi altfel decacirct negativcacirctă vreme toate etniile popoarele ţărilecivilizaţiile dispun de limbi proprii alcă-tuind familii lingvistice dar care se constitu-ie din limbi distincte chiar dacă avacircnd nurareori icircntre ele remarcabile asemănări Olimbă distinctă are icircnsă totdeauna şi capaci-tate suplimentară specifică de natură săicircmbogăţească spiritul intelectul sau sensibi-litatea umană icircn general Nu este sigur că oastfel de atribuţie culturală poate fi aflată icircncazul tuturor limbilor dar nici excludereaunei astfel de eventualităţi nu poate primi ogaranţie cacirct de cacirct satisfăcătoare

57

Nedemni de supremaţia unicităţii

Contribuţiile specifice fiecărei culturi laansamblul cultural uman icircn dezvoltarea saistorică precum şi la sporirea capacităţicreative omeneşti pot aparţine celor maidiferite domenii ale productivităţii fiinţeiumane Prin apariţia limbajului icircnsă omuldevine propriu zis om tot prin urmărireaprogresului spiritului ca fapt relevabil icircnlimbaj icircn dezvoltarea limbilor se poateajunge mai direct pe de o parte la icircnţelege-rea universalităţii manifestărilor şi trăiriiumane şi pe de altă parte la recunoaştereadisjuncţiilor apărute icircn forma civilizaţiilordistincte ca şi icircn formulele pe care acesteale relevă chiar icircn dezvoltarea modului lorde afirmare icircn unele şi aceleaşi domenii

Dacă se citesc icircn paralel bdquoVechiulTestamentrsquorsquo icircn particular bdquoPentateuhulrsquorsquosau Torarsquorsquo Ghilgameşrsquorsquo Homer - Iliadarsquorsquoşi Odiseearsquorsquo Hesiod - Munci şi zilersquorsquoTeogoniarsquorsquo Fragmentele presocraticilorrsquorsquo(Ediţie Diels Krantz) Platon ndash DialogurileAristotel ndash icircntreaga operă Confucius -Analectelersquorsquo Lao Tse - Tao tő kingrsquorsquoCulegerile de texte buddhiste Vedelersquorsquo seconstată două lucruri simple şi icircn acelaşitimp stupefiante icircn primul racircnd se consta-tă ndash lesne că tot ceea ce este de o importanţămaximă pentru existenţa umană pentrufiinţarea etică a omului icircn oricare dintre arii-le de civilizaţie icircn care icircşi află existenţa pen-tru orientarea eforturilor sale spre apropie-rea de Divinitate ca şi pentru cunoaşterealumii naturale terestre şi universale suntspuse ndash şi scrise icircn texte de o perfecţiuneniciodată apoi depăşită ndash de icircndată ce lim-bajul este suficient dezvoltat spre a acopericu termeni exacţi toate conceptele concreteşi abstracte privind icircntreaga creaţie a tutu-ror celor văzute şi nevăzutersquorsquo Pe o aseme-nea bază un filozof precum AlfredWitehead a putut nota că bdquoicircntreaga filozofieeuropeană constă din icircnsemnări pe margi-nea paginilor lui Platonrsquorsquo Icircn al doilea racircndeste evident oricui face lecturile menţiona-te că dincolo de toate deosebirile care dis-ting filozofia etica principiile care stau labaza metodelor cunoaşterii provenind atacirctdin Occident cacirct şi din Orient ele sunt ela-borate aproximativ icircn aceleaşi epoci istoricesunt expresia egalei structurări a limbilor icircn

care sunt scrise dar mai ales reflectă con-cepţii similare icircn plan filozofic moral psi-hologic social şi icircn cel al principiilor condu-cerii Diferenţa religioasă poate fi deosebitde netă icircnsă ca exemplu ideile şi recoman-dările sociale principiile morale suntextrem de asemănător expuse şi afirmate caobligatorii icircn Pentateuhrsquorsquo icircn bdquoAnalectelersquorsquolui Confucius icircn textele buddhiste precumşi icircn legile lui Solon sau icircn dialogurile plato-nice icircn icircnvăţătura pitagoreică icircn bdquoEticanicomahicărsquorsquoşi bdquoPoliticarsquorsquo lui Aristotel Con -sti tuirea completă a unor limbi ndash greacaepocii antice latina chineza hindi japone-za araba - conduc la elaborarea bazelorprin cipiale proprii gacircndirii umane elevatefundamentelor eticii logicii metafiziciiToate civilizaţiile ulterioare constituitedupă apariţia marilor limbi clasice vor aveadrept drum icircn gacircndirea filozofică icircn mora-

58

Caius Traian Dragomir

59

Nedemni de supremaţia unicităţii

lă estetică baza aşezată pe seama concepte-lor structurate icircn timpul apariţiei limbilorcare au făcut să se definească umanitateaomului

Ce s-a icircntacircmplat icircnsă apoi Evident auapărut noi limbi Cacircnd se poate vorbi icircnsăde apariţia unor noi limbi Numai şi numaiatunci cacircnd respectivele limbi generează iarşi iar exprimarea poetică ndash icircnaintea expri-mării poetice omul este un actor al comuni-cării adesea inferior icircn comunicare icircn raportcu alte fiinţe Omul este om nu atunci cacircndcreează poezie ori cacircnd se exprimă poetic ndashpur şi simplu folosind o limbă apărută prinpoezie Benedetto Croce spune că oriceexprimare umană prin limbaj este poezieicircnsă nu o poezie pură ci una contaminatăde o voinţă pragmatică devenită astfeldeci proză Observacircnd origina limbilor cla-sice constatăm totdeauna icircntacircietatea poezieiicircn primele texte importante Versetele bibli-ce sunt versuri dar adevărata natură poeti-că a bdquoVechiului Testamentrsquorsquo se află neicircndo-ielnic icircn Psalmii Regelui David EdicteleSenatului Romei au avut aproape totdeau-na o formă incantatorie Cum au evoluatlimbile mai noi ndash icircn primul racircnd avem a negacircndi la romacircnă - cele care au apărut dupăce principiile gacircndirii filozofice etice fiziceşi metafizice se elaborează icircn poezia ce aicircnsoţit sau urmat apariţiei numelor datepentru concepte Aceste noi limbi au adop-tat formele poetice icircn calitate de forme pureale exprimării dincolo de creaţia deja reali-zată şi concretizată icircn real a marilor princi-pii oferite dezvoltării nu doar a unei culturici a umanităţii omului Cultura şi civilizaţiaitaliană este cultura şi civilizaţia epocii luiDante Alighieri şi a liricii lui FrancescoPetrarca Civilizaţia franceză parcurge undrum lung al continuei creşteri de labdquoChanson de Rolandrsquorsquo la poezia luiClement Marot a Pleiadei a lui VictorHugo şi ndash de un deosebit impact cultural şide civilizaţie mai mult sau mai puţin pozi-tiv a lui Andreacute Gide Limba germană creea-ză poezie prin Goethe Schiller prin RilkeEvident sunt nenumăraţi poeţi icircn multedintre secolele care jalonează fiecare civili-zaţie dar sunt foarte puţini cei care oferăvaloare universală produsului civilizaţiei

lor pornind de la limba acelei civilizaţii şitot puţini sunt aceia marcacircnd ireversibil icircnmodalitate poetică atacirct civilizaţia cacirct şi cul-tura apartenenţei lor ndash unii conferă substan-ţă existenţei umanităţii ceilalţi dau forma şispiritul nobil al unei existenţe icircn civilizaţiileicircn care ceilalţi cei mai mari au pus icircntreagauniversalitate pe care omul o poate face săfie a sa Creatorii de formă poetică a limbi-lor culturilor şi civilizaţiilor au vizat icircn epo-cile mai vechi dramatismul ca mod poeticde existenţă ndash lirismul a fost prea puţin ovocaţie a omului aparţinacircnd civilizaţiilor decontinuatori ai unor mari icircnaintaşi ndash pre-cum civilizaţia Italiei - ori ale unor stateputernice preocupate de impunerea forţeilor complexe creatoare de ştiinţă de tehno-logii de inovaţia politică şi socială precumFranţa Italia Statele Unite

Civilizaţiei Romacircniei i-au rămas lirismulpentru elevaţia distinsă dar şi pentru pri-mejdiile acesteia Poetul care a inspirat lim-bii romacircne sensul supra-muzical liric afăcut din cuvintele limbii romacircne adevăratesemnale de existenţă lirică a sufletuluiuman este nici nu poate fi discutat acestlucru - Mihai Eminescu S-a spus stupid căar fi un romantic icircntacircrziat icircn realitate sedovedeşte a fi cel mai autentic ndash altfel spuscel mai mare poet liric al unor secoleicircntregi de civilizaţie universală Sub raportliric este inegalabil comparat fie şi cu poeţiicei mai creativi din limbile care au produsvalori maxime ale existenţei umane darsunetul cuvacircntul versul şi poemul luiMihai Eminescu sunt toate lirism icircn stareacea mai pură deci preschimbare a tuturorspuselor limbii sale nu icircn muzică ndash icircn emo-ţie muzicală icircn transformare a exprimăriicuvintelor icircntr-o neoprită continuitate liricăExistă un enorm lirism icircn derularea replici-lor din tragediile ndash mai puţin din comediilendash shakespeariene dar acesta este icircntreruptde nevoia trecerii la schimbul de replici laShakespeare tragedia este tragedie iar liris-mul este decor La Eminescu lirismul estesubstanţa unei forme de existenţăDiscuţiile stupid agresive asupra valoriipoeziei eminesciene nu sunt decacirct frustrarevenită din resimţirea incapacităţii de a per-cepe unicitatea

60

7 Lamentaţia mioarei şi misiuneaspirituală a baciului Revenind la Mioriţavalorile care domnesc la stacircnă sunt viaţacomunitară cooperarea responsabilitateasensibilitatea gentileţea (bdquoDrăguţă mioarărdquobdquoDrăguţule bacerdquo) empatia (bdquoOri eştibolnăvioarărdquo) devotamentul credinţaMioriţa este un discipol fidel care icircncepe săse maturizeze icircncetează să mai manacircnceiarba verde a cunoaşterii hermetice şi icircncepesă bdquocacircnterdquo placircnsul icircnseamnă creaţie ştimde la Eminescu (bdquoDe placircnge Demiurgosdoar el aude placircnsu-şirdquo) şi lamentaţia ei este

o cacircntare elegiacă Icircn cele trei zile icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul pe

drumul creaţiei şi coboară cu el trei trepteale lumii ilustrate de apelativele care oicircnsoţesc icircn baladă bdquoCu lacircnă plăviţărdquoicircnseamnă de culoare alb-argintie (argintuleste una dintre culorile centralităţii şi ale luiHermes care este şi Mercur argintul viu icircngeografia poveştilor noastre există pădureade aramă de argint şi de aur ca metaforeale celor trei lumi) bdquoLaie-bucălaierdquo (cu lacircnaalbă şi cu botul şi extremităţile membrelornegre sau de culoare icircnchisă - la fel ca

Dana LIZAC

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

Misiunea spirituală a baciului-poet este rezumată icircn trei testamente formulate ca trei lecţii pentruMioriţa discipolul ales ca succesor Testamentul pentru ciobani vorbeşte despre relaţia poetului cureceptorii săi şi despre succesiunea icircntr-un lanţ iniţiaticpoetic Testamentul pentru oi ilustreazăpunctul de vedere hermetic şi pune icircn lumină natura paradoxală a existenţeiTestamentul pentrumăicuţa bătracircnă şi portretul icircn alb-negru al ciobanului icircn tinereţe conturează traseul poetului her-metic pe drumul descendent al creaţiei şi pe drumul ascendent al receptării şi cunoasteriirealizăriide sineCuvinte-cheie Alecsandri balada Mioriţa Eminescu cele trei testamente ale ciobanului miori -

tic portretul ciobanului mioritic

The spiritual mission of the Moldavian shepherd-poet is enclosed in his three testaments meant asthree lessons for his chosen disciple Mioritza The testament for the other shepherds speaks aboutthe poetrsquos relation with the critical reception of his poetry and about the rules of succession in a poe-tic and initiatic chain The testament for the sheep illustrates the hermetic point of view and givesan insight into the paradoxical nature of reality The testament for his old mother together with theblack-and-white portrait of the shepherd as a young man traces the hermetic poetrsquos journey alongthe descending paths of creation and the ascending paths of critical reception and selfknowledgerealisationKeywords Vasile Alecsandri the Mioritza ballad Mihai Eminescu the three testaments of the

shepherd in the Mioritza ballad the shepherdrsquos portrait as a young man in the Mioritza bal-lad

Abstract

Dana LIZAC e-mail danalizachotmailcom

ţăruşul de care e priponit calul lui Toma) sereferă la locul icircn care pe drumul mani -festării atmosfera icircncepe să se icircntunece şiopera se icircncheagă (marginea apei şi negrulzăvoi) Baciul o mai numeşte pe Mioriţabdquobacircrsanărdquo - ceea ce trimite la locul ei deorigine şi la acelaşi spaţiu al negrului zăvoi

Dar se mai icircntacircmplă ceva Mioriţa icircncepesă dea dovadă de puteri profetice şi baciul onumeşte bdquonăzdrăvanărdquo năzdrăvan icircnseam -nă icircn mitologia noastră populară şi bdquocare aredarul de a şti şi prevesti ce se va icircn tacircmplardquoMioriţa icircncepe să vadă - fără să icircnţeleagădeocamdată - icircn viitor şi către tăracircmurile dejos icircn valea icircntunecată unde baciul icircşi vaicircntacirclni ucigaşii Lamentaţia icirci pare baciuluiexagerată bdquogura nu-ţi mai tacerdquo o mustră elcu blacircndeţe cum la fel o mustră vocea auc-torială El ştie că icircmplinirea destinului luitrece prin lumea de jos şi deci teama ei estedintr-un punct de vedere inutilă

Pentru cel care a păşit icircn lumea de jospentru poetul hermetic modern stacircnarămasă icircn urmă Arcadia mitică este uni-versul tradiţiei poetice hermetice - şi icircnegală măsură comunitatatea extrem de res-tracircnsă a celor asemenea cu el trăitori pe unnivel de existenţă mai icircnalt decacirct locuitoriicacircmpului de mohor o lume moartă şi vie icircnacelaşi timp care trăieşte icircn timp şi icircn afaralui icircntr-o dimensiune a veşniciei

Mioriţa vrea să-l reţină pe baci icirci cere să-şi cheme apărători - icircn plan poetic să-şi icircntă-rească mecanismele de ocultareicircncifrareastfel icircncacirct secretul să nu poată intra icircnposesia celor nechemaţi

Drăguţule baceDă-ţi oile-ncoaceLa negru zăvoiCă-i iarbă de noiŞi umbră de voiStăpacircne stăpacircneIcircţi cheamă ş-un cacircneCel mai bărbătescŞi cel mai frăţescDin bdquoal umbrei icircntunericrdquo la fel icircl va

implora pădurea pe Eminescu să rămacircnă(bdquoO rămacirci rămacirci la minerdquo) - pădurea icircncare păşesc neauzite bdquoicircn tainărdquo cacircrduri decerbi (animale prin excelenţă hermetice) -

lumea copilăriei a naturii a satului şi a poe-ziei populare unde timpul se confundă cuveşnicia anii bdquose par ca clipe Clipe dulci separ ca veacurirdquo Dar ca şi baciul moldo-vean poetul nu icirci va lua icircn seamă rugabdquoAstfel zise lin pădurea Bolţi asupră-miclătinacircnd Şuieram l-a ei chemare Ş-amieşit icircn cacircmp racirczacircndrdquo

Misiunea baciului se icircntinde dincolo decomunitatea spirituală şi de cercul tradiţieihermetice Poetul nu cacircntă scrie numaipentru cei asemenea cu el - ci duce mesajulZeului către muritori nu numai către păsto-rii cacircmpeni din sate dar şi către cei care tră-iesc mai jos icircn cacircmpul de mohor şi icircn cetă-ţile lui icircntunecate - oamenii bdquonegrirdquo caManea Ungurean şi Vracircncean Icircnsă spredeosebire de Ungurean şi Vracircncean care aucăzut icircn lumea de jos prin păcat Moldovancoboară acolo cu o misiune Datoria luiHermes poetul-păstor este să coboare icircnvăi după oile rătăcite şi icircn prăpăstii dupăoile pierdute fiinţele lipsite de spiritualitateale lumii căzute - şi să le aducă icircnapoi

Muritorii lumii de jos nu pot coboricirc maijos decacirct sunt lumea lor este nadirul creaţieiEi pot să meargă numai icircn sus Cei mai mulţiicircncearcă să se icircnalţe pe căile stracircmbe aleorgoliului şi cupidităţii cei mai mulţi poeţidin lumea de jos scriu pentru a se ex prima peei icircnşişi şi pentru succes cu ceea pre supuneacesta icircn accepţiunea lor Păsto rul are misiu-nea spirituală de a le bdquoicircndreptardquo privireacătre Adevăr către universal către cele eter-ne către principii şi Zei (bdquofericea stirpe fărămoarterdquo cum icirci spun muzele lui Hesiod) - dea le fi călăuză pe drumul de icircn toar cere caree drumul paradisului recacircştigat

Acest drum este drumul receptăriifireşti drumul cunoaşterii Pe acest drumHermes este călăuză pentru că dacă pe de oparte el transmite muritorilor mesajele zei-lor pe de altă parte duce mesajele şi rugilelor către zei şi conduce sufletul prin lumeaumbrelor către lumină Drumul de icircntoarce-re este icircn acelaşi timp şuvoiul de resorbţiela sine a Creatorului icircntr-o mişcare de auto-cunoaştere Nota specifică gacircndirii hermeti-ce este că Zeul Dumnezeu deşi din punctde vedere metafizic distinct de lume arenevoie de lume pentru a se defini pe sine şi

61

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

62

Dana Lizac

de Om pentru a-l recunoaşte icircn ipostaza luide Creator cunoaşterea lui Dumnezeu decătre Om devine cunoaşterea de sine a luiDumnezeu1 La fel şi poetul pentru cărecep torul icirci cunoaşte opera el se auto -cunoaşte există ca Poet creator şi opera luidevine Operă

Icircn lumea modernă poetul hermetic esteun aed un poet-profet venit bdquode susrdquo (şi dinvechime) - care poartă pe faţă o mască depoet profan şi se prezintă icircn lume ca oricaredintre aceştia Oricare receptor poate prinforţe proprii să icircncerce să-i devină succesorPoetul hermetic funcţionează icircn ambelesfere de existenţă şi icircşi poate căuta succesoriicircn ambele dacă icircn sfera tradiţiei are succes -ori direcţi pe care icirci investeşte el icircn suşi icircnlumea profană poate avea succesori care auevoluat prin forţe proprii din acest motivatacirct Mioriţa succesorul ales şi executorultestamentar cacirct şi cei doi ciobani criminalicare icircl vor recepta pe Moldovan icircn lumea dejos sunt priviţi de el ca succesori legitimi

Cei trei sunt chemaţi să-i facă mormacircntulicircmpreună Ungurean şi Vracircncean icircl vorpune icircn groapă Mioriţa icirci va pune fluierelela căpătacirci Nu se ştie icircnsă dacă există şanseca omorul să aibă loc aşa cum e plănuitUngurean şi Vracircncean sunt personaje şterseicircn baladă Ceea ce este cert este faptul cădiscipolul ales este Mioriţa şi baciul carepentru icircnzestrările ei o vede ca succesoricircncepe transmisia Cele trei testamente pecare i le icircncredinţează sunt de fapt trei lecţiilecţia despre transmisia iniţiatică (testa -mentul pentru ciobani) lecţia despre sacrifi-ciul de sine al creatorului icircn creaţie (testa -mentul pentru oi) şi lecţia realizării de sinea creatorului prin sacrificiu de sine (testa-mentul pentru măicuţa bătracircnă)

Deşi par să conţină elemente contradic-torii toate cele trei testamente cu desti -natari diferiţi spun adevărul bdquoSă le spuicuratrdquo bdquoŞi-i spune curatrdquo insistă baciul defiecare dată Icircn felul lui icircncifrat poetul her-metic spune icircntotdeauna Adevărul Icircnsăşi

Tabula Smaragdina text criptic fundamentalpentru tradiţia her metică icircncepe cu cuvin-tele bdquoEste adevărul ade vărat sigur şi fărăputinţă de tăgadărdquo

Testamentul pentru ciobani mormacircntul poetic

S-a discutat mult pe marginea faptului căMoldovan nu opune nicio rezistenţă faţă deideea suprimării lui Poziţia lui văzută cafatalistă a ajuns să fie considerată careprezentativă pentru atitudinea poporuluiromacircn faţă de viaţă Exegeza baladei a pusicircn lumina sensurile mai profunde ale acesteiviziuni existenţiale Mircea Eliade de exem-plu arată că voinţa ciobanului de a-şi trans-figura moartea icircn bdquonuntă misticărdquo icirciicircngăduie să-şi biruie destinul să-i schimbesensul şi să impună un sens icircnsuşi absur -dului existenţei2 Iar Nicolae Steinhardtnotează icircn marginea afirmaţiilor lui EliadebdquoCiobanul săvacircrşeşte o transmutaţie -marea operă a denigraţilor alchimişti - icircşitransformă nenorocirea icircn taină mistică Icircn -fracircnge soarta Dă un sens fast nefericiriirdquo3

Icircn termeni poetici eroul care iese cupieptul gol icircn cacircmp icircnaintea ucigaşilor luieste poetul care bdquoiese icircn lumerdquo se confruntăcu cititorii lui şi se expune receptării criticeSacrificiul lui este un rău necesar şi are unrevers profund pozitiv de receptaredepinde dobacircndirea statutului sau de Poetcu Operă Problema nu este că receptorii icircşiicircnsuşesc secretul operei lui prin crimă prinbdquomoarte cu omorrdquo - ci ceea fac ei cu acestsecret La stacircnă icircn comunitatea spirituală şipoetică toţi membrii sunt devotaţi transmi -terii şi conservării unei cunoaşteri primiteicircn ultimă instanţă de la Zeu La icircncheiereaoperei care presupune moartea poetului eltransmite demnitatea de şef al ierarhieicătre un succesor ales icircmpreună curesponsabilităţile care decurg din ea Icircnlumea modernă icircnsă receptorii activi carerecuperează fără ajutor pe cale livrescă sau

1 Glenn Alexander Magee Hegel and the Hermetic Tradition Cornell University Press Ithaca and London2001 p 10

2 Mioara năzdrăvană icircn De la Zalmoxis la Genghis-Han Editura Humanitas Bucureşti 1995 p 2603 N Steinhardt Jurnalul fericirii Editura Dacia Cluj-Napoca 1992 p 349

63

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

prin pură intuiţie Adevărul din opera unuiicircnaintaş ar dori de prea multe ori să sebucure de statutul şi posesiunile pe care leare un maestru să ocupe un loc de vacircrficircntr-o ierarhie poetică numai pentru a-şi sat-isface icircn ultima instanţă propriul ego

Ceea ce lasă cu limbă de moarte Mol -dovan tovarăşilor săi şi Mioriţei este faptulcă secretul hermetic nu trebuie expus caatare sau folosit icircn interes personal icircn lumeade jos ci pentru a asigura continuitatea tra -diţiei trebuie icircntrupat icircntr-o nouă opera deaceeaşi factură cu cea din care a fost recuper-at o opera hermetică

Care sunt caracteristicile unei astfel deopere Icircn primul racircnd structura care reflectăimaginea hermetică a universului sau trimitela un astfel de model şi pune icircn evidenţăcorespondenţele icircntre cele de sus şi cele dejos icircntre lumea spirituală şi lumea materialăApoi traseul circular sau bdquoicircn buclărdquo pe carese desfăşoară scenariul călătoria eroului sau

mişcarea ideii icircn acest spaţiu La acestea seadaugă o recuzită de imagini şi simbolurihermetice şi tradi ţionale icircmpletite cu sim-boluri proprii din care se articulează viz-iunea poetului Mate rialul acestei opere icirclconstituie cuvintele limbii care trebuieicircnţelese icircn complexitatea lor de conotaţii şilegături de sens şi etimologice (spre deose-bire de bdquovorbelerdquo limbii comune care sefolosesc icircn sens literal) Opera hermetică secaracterizează printr-o expresie icircncifrată cumai multe straturi de semnificaţie - dar şi celpuţin teoretic printr-un anumit nivel deaccesibilitate Icircn straturile exterioare operatrebuie să fie o vorbire bdquope icircnţelesrdquo cumspune Cătălina care să atingă coardelesensibilităţii oricărui receptor indiferent denivelul lui de viaţă şi de educaţie Să-l facă săsimtă că dincolo de ceea ce icircnţelege el existăşi alte sensuri să-l facă să viseze săgacircndească să-şi ridice ochii spre icircnalt Ooperă hermetică autentică e produsul unuiartist impersonal care nu se promovează pe

Relief reprezentacircndu-l pe Hermes cu un berbecşi cu caduceul Secolul III en Ephes

Copie romană tacircrzie după statuia lui HermesKriophoros de sculptorul grec Kalamis (sec V

icircen) Museo Barracco Roma

sine ci bdquoexprimă Ade vă rulrdquo icircn cuvintele luiEminescu care coboară icircn lume cu o misiunespirituală şi aspiră să-şi călău zească recep-torul pe un drum ascendent al cunoaşterii şitransformării Poetul hermetic fiinţează icircntr-o tradiţie este o verigă icircntr-un un lanţ altransmisiei opera lui se leagă de şi valideazăopera unui icircnaintaş - şi este validată la racircn-dul ei de opera unui succesor

Revenind la icircngroparea lui Moldoveandacă trupul său mort sau ipoteticul sicriureprezintă opera lui mormacircntul va fi operasuccesorului o nouă formă materială icircn carese icircnveleşte nucleul dur de conţinut aloperei şi prin care el continuă să trăiască icircntradiţie4

Vacircntul cacircnd a batePrin ele-a răzbateŞ-oile s-or stracircngePe mine m-or placircngeCu lacrimi de sacircngeNoua operă trebuie să asigure dăinuirea

aceloraşi valori (bdquoSă mă-ngroape Aice pe-aproaperdquo) să garanteze continuitate icircn con-ducerea comunităţii (Să fiu tot cu voirdquo)coeziunea acesteia (bdquooile s-or stracircngerdquo)păstrarea secretului (bdquoSă-mi aud cacircniirdquo)mai pe scurt icircntr-o nouă formă să menţinăviu spiritul comunităţii şi al tradiţiei Baciulvorbeşte despre transmisia iniţiatică şi des-pre generaţiile de succesori cacircnd va batevacircntul adică se va rosti duhul Zeului aces-ta va sufla prin fluierele de la căpătacirciul luiMoldovan (icircn opera lui) cacircntecul se va faceauzit icircn opera succesorilor lui (Ungurean şiVracircncean) Oile discipolii icircncepători de lastacircnă icirci vor recunoaşte prezenţa icircn operasuccesorilor şi icirci vor continua mesajul cuadacircncă empatie bdquocu lacrimi de sacircngerdquo vordeveni rapsozi poate

Mesajul Zeului se propagă aşadar (vir-tual) de-a lungul a trei generaţii de succe-sori baciul moldovean - Mioriţa (succesoruldirect) - Ungurean şi Vracircncean Prin conti-

nuarea influenţei poetice şi spirituale de-alungul mai multor generaţii de receptori şisuccesori baciul moldovean devine cu PoetOperă şi Maestru

Testamentul pentru oi nunta cu mireasa neagră

La momentul testamentului problemelereceptării nu sunt relevante pentru oile de lastacircnă care trăiesc icircn Arcadia sau icircn Edenulpoetic de dinainte de cădere Ele nu trebuiesă ştie altceva decacirct că baciul lor a murit demoarte bună din acest motiv el icirci cereMioriţei bdquoiar tu de omor să nu le spui lorrdquoOile nu sunt receptori propriu-zis cu ochiideschisi ci auditori şi transmiţători fărăicircnţelegere - prin adeziune conformitateempatie credinţă

La stacircna lucrurile nu se spun direct şibaciul vorbeşte icircn alegoriiSă le spui curatCă m-am icircnsuratC-o macircndră crăiasăA lumii mireasăCă la nunta meaA căzut o steaSoarele şi lunaMi-au ţinut cununaBrazi şi păltinaşiI-am avut nuntaşiPreoţi munţii mariPăsări lăutariPăsărele miiŞi stele făcliiCeea ce trebuie să icircnveţe Mioriţa din

acest testament pe care trebuie să-l transmi-tă mai departe este să privească realitateadin punctul de vedere hermetic Acestpunct de vedere este situat icircn afara şi deasu-pra contrariilor pe care le icircmbrăţişează icircnsimultaneitate punacircnd icircn evidenţă naturapradoxală a existenţei Creaţia este o nuntă

64

Dana Lizac

4 ldquoMormacircntulrdquo este şi un gen literar produs al Franţei secolului XVII - o culegere de texte de diverseforme poetice pentru a onora memoria unui defunct ilustru parte din ceremonialul funebru Eminescudebutează icircntr-un fel de tombeau poeacutetique - broşura omagială Lăcrămioarele icircnvăţăceilor gimnasisti dinCernauţi la mormacircntul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat icircntr-a 1224 ianuarie 1866 distribuităicircn timpul slujbei de icircnmormacircntare

şi o moarte un proces icircn care creatorul sesacrifică şi se icircmplineşte pe sine icircn acelaşitimp Această moarte-nuntă este altă moartedecacirct moartea prin transmisia iniţiatică(bdquomoartea bunărdquo firească) şi decacirct cea prinreceptare care este bdquomoartea cu omorrdquo

Privită din polul material creaţiaicircnseamnă coboracircrea ideii din sferele abs-tracte icircncarnarea icircntruparea naşterea laviaţă - aşa cum sufletul condus de Hermesstrăbate sferele de sus icircn jos pentru a seicircncarna pe pămacircnt icircntr-o fiinţă omeneascăun nou-născut Atracţia ideii pentru mate-rie dorinţa de expresie este o iubire devo-ratoare pentru spiritul unui artist Nuntaspiritului cu materia icircnseamnă opera ieşi-rea din virtualitate a ideii realizarea mate-rializarea icircnsăşi viaţa

Privind din polul opus spiritual nuntaspiritului cu materia presupune o involuţiecoboracircrea şi degradarea icircnvelirea icircn icircnveli-şuri din ce icircn ce mai dense pacircnă la bdquocoagu-lareardquobdquofixareardquo icircntr-o formă materială com-pactă solidă şi opacă (un obiect o operă)bdquoSoma-semardquo sună un adagiu platonic tru-pul este mormacircnt Poemul scris pe o filă dehacircrtie este mormacircntul ideii opera (icircnansamblul ei corpusul) este cadavrul mor-macircntul poetului Pe drumul de sus icircn jospentru poetul care vine dinspre Adevărideea se opacizează devine de nerecunoas-cut se pierde creaţia este o cădere o decă-dere o degenerare o desfigurare o icircntune-care o icircntomnare o vestejire o uitare unsomn o moarte a ideii icircn materie Materia icircnforma ei degradată icircn stare solidă de ultimicircnveliş material este ţăracircna bdquoa lumii mirea-sărdquo Pentru poet materia este Limba care icircnipostaza ei degradată de vorbire este ulti-mul icircnveliş - şi cel exterior - al unei opere alcărui nucleu ideatic rămacircne icircnvăluit

Steaua care cade la nunta ciobanuluimioritic şi care icircl reprezintă - este aceeaşi cuLuceafărul care se aruncă icircn mare icircmbracăvăluri succesive icircşi confecţionează un per-sonaj un trup un veşmacircnt un chip omască şi coboară trecacircnd pe margineaferestrei (echivalentă cu Poarta Pămacircntului)icircn cămara Cătălinei receptorul lui icircndărăt-nic şi pasiv

Nunta poetului cu limba se petrece icircninteriorul tradiţiei hermetice Naşii suntSoarele şi Luna marile simboluri hermeticepentru principiile Solve şi Coagula Preoţii -vacircrfurile culmile muntoase sunt mariiicircnaintaşi din tradiţia universală (cuvacircntulpreot vine din latinescul presbyter careicircnseamnă om mai icircn vacircrstă icircnaintaş)Nuntaşi sunt copacii siluetele poeţilor dincodrul tradiţiei naţionale Lăutarii - păsăripăsărele - sunt ceilalţi poeţi mai mari şi maimici fiecare cu cacircntecul lui fie ei discipolisuccesori transmiţători rapsozi micipoeti

Icircn loc de flăcări pe făcliile de nuntă ardstele Făcliile icircntăresc simbolistica principii-lor Solve şi Coagula a direcţiilor ascendentăşi descendentă Este vorba despre douăstele deci steaua căzătoare a creaţiei şi aoperei şi steaua urcătoare a receptării auto-cunoasterii şi Operei Aceleaşi două stelevor fi cele două ipostaze ale LuceafăruluiLuceafărul de dimineaţă cel care precedezorile cunoaşterii şi Adevărului - şiLuceafărul de seară cel care marchează cre-pusculul creaţiei şi care mai este denumitbdquoSteaua Ciobanuluirdquo

Despre drumul icircnapoi care duce de lapămacircnt la cer va fi vorba icircn cel de al treileatestament

Testamentul pentru măicuţa bătracircnănunta cu mireasa albă

Cine este măicuţa bătracircnă Măicuţa se prezintă ca o fiinţă dublă Pe

de o parte este o femeie de la ţară carepoartă bracircu Pe de altă parte (ca oricemamă la urma urmelor) - este o ipostază aMumei a zeiţei-Materie Terra Mater GeeaNatura zeita cea mai bătracircnă din care toateau purces - haosul apa primordială mareacare va deveni icircn creştinism Fecioara MariaEa există de dinainte de timp şi de dinaintede lume Icircn sacircnul ei icircncepe să se formeze oreţea de linii de forţă ce vor alcătuicanavaua pe care se va broda manifestareaurzeala şi băteala lumii liniile verticale alecorespondenţelor icircntre sus şi jos şi cele ori-zontale care vor marca treptele lumii sausferele de existenţă De aici atributul zeiţei

65

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

de bdquoCea-cu-bracirculrdquo bracircul ei este cingătoareaVenerei şi Bracircul Maicii Domnului Icircn mani-festare acest bracircu va deveni un pod un racircuun drum pe mare un codru prin care setrece din lumea icircntunecată de jos icircn lumeasenină de sus

Să mai notăm că Maia (icircn mitologiagreacă una dintre pleiade nimfă dinArcadia asimilată de romani cu Terra) estemama lui Hermes Numele ei este icircnruditcu μαῖα (maia) termen de adresarerespectuoasă faţă de o femeie bătracircnă de laμήτηρ (mētērrdquo- bdquomamărdquo) măicuţă cum sespune la noi la ţară Măicuţa ciobanuluiMioritic are o ipostază telurică dar şi unacelestă - ca icircn basmele noastre icircn care subun chip de femeie bătracircnă se ascunde SfacircntaVineri şi dincolo de ea zeiţa Venera dinvechime Firele care alcătuiesc bracircul ei suntşi traseele fiului ei Hermes icircntre cer şipămacircnt

Portretul ciobanului omul alb şi omul negruMăicuţa icirci face un portret fiului literal

este un tacircnăr frumos svelt cu faţa albăochii negri părul negru şi mustaţa blondăFiecare trăsătură e ilustrată printr-ometaforă

Macircndru ciobănelTras printr-un inel Feţişoara luiSpuma lapteluiMustăcioara luiSpicul gracirculuiPerişorul luiPeana corbuluiOchişorii luiMura cacircmpuluiO astfel de combinaţie icircn mod obişnuit

nu există icircn realitate faptul că ciobanul arepărul negru şi mustaţa blondă e un primsemn că portretul e simbolic Icircn icircncercareade a-l descifra să privim prin ochii luiEminescu care va dezvolta aceste trăsăturila eroii lui Pentru el părul negru şi ochiinegri sunt marca gacircnditorului a celui careporneşte din straturile exterioareinferioareale obiectului material (icircntunecat opac) şidesface bdquonegrul giulgirdquo al materiei pentru aelibera ideea luminoasă icircnfăşurată icircn el

Corbul macircncătorul de cadavre pe care icirclvedem icircn unele reprezentări alchimice ciu-gulind ochii şi creierii dintr-un un craniueste emblema etapei nigredo cacircnd cadavrulintră icircn descompunere Icircn ordine poeticăacest personaj este receptorul care icircncepe sădescompună şi să asimileze obiectul operapoetică a icircnaintaşului pentru a elibera din elideea structura corpul de lumină Ade -vărul Opera Ochii negri sunt capacităţilede cunoaştere părul negru - gacircndurilepana corbului - zborul gacircndirii Călin esteun bdquozburător cu negre pleterdquo Arald este unbdquozeu cu ochii negrirdquo Luceafărul icircn a doua saapariţie are părul negru care icirci cade icircn viţepe umeri Gacircnditorul are pentru Eminescuo icircnfăţişare demonică

Pe de altă parte faţa (expresia) şi musta-ţa (aşezată deasupra gurii) - sunt ambelelegate de exprimare de expresie de capaci-tăţile creatoare Omul spiritual creatorulare părul blond la fel cu Luceafărul icircnprima sa apariţie angelică

La o privire mai atentă observăm cămetaforele care exprimă două dintre trăsă-turi se reduc la un model de tip bdquociorchinerdquo(spuma şi mura care sunt conglomerate desfere) - icircn timp ce celelalte două (pana şi spi-cul) se reduc la o schemă de tip bdquobrăduţrdquosau bdquocreangărdquo Două trăsături sunt albe(spuma şi spicul) şi două sunt negre (pana şimura) portretul nu este icircn nici un fel o icircnşi-ruire icircntacircmplătoare de trăsături fizice

Am arătat mai icircnainte că ciorchineleconglomeratul simbolizează fructul rodulbdquocoagulareardquo operei icircn termeni alchimiciCreanga pe de altă parte ca şi copacul - esteun simbol al ramificării al manifestării alcreaţiei - şi un substitut al creatorului

Trăsăturile acestui portret arată decicătre un om negru şi un om alb - şi către oopera neagră şi una albă Fiul măicuţei alMaiei Hermes este şi una şi alta - e unHarap-Alb un poet hermetic care icircndepli-neşte amacircndouă rolurile Pe drumul des-cendent este omul alb (poetul fiinţa spiri-tuală deţinătorul Adevărului) care se cunu-nă la capătul ciclului creator cu mireasaneagră (opera forma materială) Pe drumulascendent este receptorul icircn ascensiuneomul negru care se cunună prin cunoaşte-

66

Dana Lizac

re cu mireasa albă Opera Drumul acestacoincide cu drumul de icircntors al poetuluicare se autocunoaşte şi care devine Poet -omul alb care a devenit negru prin căderemortul icircnmormacircntat icircn operă care icircnvie seicircnalţă şi se cunună cu aceeaşi mireasă albă(Opera) Pe acest drum icircn ipostază deHermes psihopomp poetul icirci este călăuzăreceptorului pe drumul cunoaşterii printenebrele lumii de dincolo spre lumină -aşa cum Luceafărul icircşi conduce receptoriicu gacircndurile lor bdquope mări Răsare şi stră -luce Pe mişcătoarele cărări Corăbii negreducerdquo Pe drumul ascendent receptorul şipoetul drumeţul şi călăuza sunt una

Cu gacircndul la acest drum de icircntoarcerespre eternitate cacircndva icircn romanul său Craiide Curtea Veche hermetistul MateiuCaragiale icircl va face pe Pirgu Mercur spirit-ul lumii de jos icircn cea mai josnică ipostază

(dar bdquoicircndreptatrdquo icircntors din drumul luimergacircnd dandaratelea) călăuza celor treicrai pe drumul morţii şi al veşniciei bdquoŞi ple-cam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune peste bolţi din ce icircn ce mai uriaşe icircngol Icircnaintea noastră icircn port bălţat demăscărici scălămbăindu-se şi schimono -sindu-se ţopăia de-a-ndaratelea fluturacircndo năframă neagră Pirgu Şi ne topeam icircnpurpura asfinţituluirdquo

Prin Operă poetul se ridică la statutul dePoet - şi credem că la aceasta se referăatributul bdquotras printr-un inelrdquo Expresiaromacircnească bdquotras ca prin inelrdquo icircnseamnăzvelt care se icircnalţă graţios Aici credem că evorba de inelul - sau coroana - Operei dese-ori simbolizată icircn reprezentările hermeticede litera O şi de chipul rotund al lunii PrinOperă poetul icircşi dobacircndeşte existenţa caPoet Hyperion Soare pe cerul poeziei

Unde se termină Mioriţa Măicuţă bătracircnăCu bracircul de lacircnăDin ochi lăcrimacircndPe cacircmp alergacircndPe toţi icircntrebacircndŞi la toţi zicacircndbdquoCine-a cunoscutCine mi-a văzutMacircndru ciobănelTras printr-un inel Unde icircşi caută măicuţa bătracircnă fiul Pe

cacircmp ne spune balada Pe care cacircmp - neicircntrebăm Sunt două cacircmpii icircn geografiaMioriţei una icircn cer şi una pe pămacircnt Nupoate să-l caute pe cacircmpia icircntunecată de josicircn lumea materială pe cacircmpul de mohorprintre oamenii obişnuiţi - nici chiar icircnnegrul zăvoi pentru că acolo ciobanul numai e un tacircnăr ciobănel - e matur bogat cuoperă baci şef de stacircnă

Icircl caută deci sus pe cacircmpul ceresc pelunca luminată şi pe plai Măicuţa bătracircnăcare locuieşte icircn centrul lumii caută un fiucare s-a dus ucenic la stacircnă şi nu s-a maiicircntors acasă Noi ştim că a urcat muntele cuo turmă de miei pentru că de acolo l-amvăzut coboracircnd la icircnceputul baladei Zeiţala racircndul ei icircşi caută fiul - Limba Romacircnă icircl

67

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

68

Dana Lizac

caută pe poetul născut din pacircntecele ei prin-tre Poeţii de pe culmi şi icircntreabă dacă prin-tre aceştia este cunoscut şi recunoscut acolounde tradiţia naţională urcă icircn universalprintre brazi şi păltinaşi icircntre ulmii de pecreste ai lui Toma Alimoş bdquourieşii culmi-lorrdquo printre stele bdquoluceferii prietenirdquo ai luiEminescu bdquoveciniirdquo lui icircn eternitate cumzice el către un receptor indiferent bdquomăcunoşteau vecinii toţi tu nu m-ai cunoscutrdquo

Momentul acestei căutări nu este icircnsăacelaşi pentru cele două ipostaze ale mameipoetului Icircn lunca luminată şi pe plaiMăicuţa icircşi caută fiul icircnainte de icircnceputulpropriu-zis al baladei icircnainte de icircnceputulciclului creator cacircnd acesta abia plecase deacasă urcase muntele şi nu devenise icircncăpoet Pe cacircmpia din cer Zeiţa icircşi caută fiul lasfacircrşitul baladei după sfacircrşitul cicluluicreator cacircnd urmează icircncununarea şi con-sacrarea cand poetul e icircnviat icircnălţat dinnou tacircnăr şi bun de mire icircn acest fel finalulbaladei se suprapune peste partea dedinainte de icircnceput iar firul epic se brodea-ză pe un traseu icircn buclă sau icircn spirală

L-a văzut cineva pe copilul pierdut ştiecineva ce s-a icircntacircmplat cu el E cunoscutpoetul recunoscut receptat a devenit Poets-a realizat Răspunsul lui Moldovan este şipentru măicuţă şi pentru Zeiţă a avutnoroc s-a cununat cu o fată de crai pe-ogură de rai - şi da această fată este icircnsăşiOpera Măicuţa va primi vestea cu credinţăşi se va bucura Ea nu trebuie să ştie că fiulei s-a făcut poet şi are soarta poeţilor carenu se mai icircntorc acasă pentru că nu au viaţăpersonală şi pentru care realizarea de sinese clădeşte pe sacrificiul propriei existenţeNu trebuie să ştie că o astfel de cununiestrălucită este icircntotdeauna o cununie post -mortem după icircncheierea operei icircn cer icircnlumea spirituală Nu trebuie să afle despreprima nuntă nunta necesară cu mireasaneagră

Iar la cea măicuţăSă nu spui drăguţăCă la nunta meaA căzut o stea Zeita pe de altă parte nu e interesată de

sacrificiul de sine al poetului Acesta este

numai un preţ firesc pentru dobacircndirea vie-ţii adevărate a vieţii eterne Din sacrificiulde sine poetul bătracircn iese icircnălţat regeneraticircntinerit bdquotransmutatrdquo icircn termeni alchimicimire spiritual cununat cu mireasa lui delumină

Nunta cu mireasa albă va avea loc tot icircnsacircnul tradiţiei hermetice şi va avea aceiaşiparticipanţi ca nunta cu mireasa neagrăSoarele şi Luna vor lipsi icircnsă ca naşi pentrucă icircntruchipacircnd de această dată Poetul şiOpera ei vor fi icircnşişi mirii La nunta cumireasa neagră căzuse o stea La nunta cumireasa albă va urca pe cer o stea Despreaceasta balada nu ne vorbeşte dar ne vor-beşte Eminescu

Icoana stelei ce-a muritIcircncet pe cer se suie

Era pe cacircnd nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e

Steaua este poetul viu icircn acţiuneLuceafărul care bdquotremurărdquo licăreşte pe cerbdquose-aprinderdquo se stinge urcă si coboară icircnipostazele lui de Eosphoros şi PhosphorosLuceafărul de dimineaţă şi Luceafărul deseară - poetul care icircşi indeplineşte neobositmisiunea lui artistică şi spirituală Hermesmesager şi psihopomp zeul cu caduceul şimielul Icoana stelei este chipul lui din eter-nitate cel de Poet cu Operă oprit din lucra-re soare stea rece Hyperion mirele Luniicare la sfarsitul poemului Luceafărul răsareşi ea pe cer bdquoliniştit Şi tremuracircnd din apărdquoCacirctă vreme poetul este viu şi opera e icircnfacere nu se poate distinge coerenţa geo-metria unitatea care constituie Opera - şinici statura adevarată a Poetului Aceastadevine clară numai de la distanţă după ceopera s-a icircncheiat procesul creator a icircncetatşi poetul mort a renăscut prin opereleurmaşilor lui şi s-a icircnălţat la cer Intre unmoment şi altul pot să treacă metaforic miide ani - dar icircn ce icircl priveşte pe Moldovan elare icircn Mioriţa un discipol demn de el asa canunta lui cu mireasa de lumină nu va icircntacircr-zia să se icircntacircmple Şi alţi urmaşi nu voricircntarzia să se ivească la scurtă vreme dupăpublicare copilul Eminescu va citi baladaMioriţa icircn Lepturariul lui Aron Pumnul şiaceastă icircntacirclnire icirci va marca destinul

69

On associe drsquohabitude la biographie et lalitteacuterature de Panaiumlt Istrati agrave lrsquoideacutee drsquoaventu-re ndash agrave laquelle srsquoajoute drsquoune maniegravere plusou moins explicite la suggestion de lrsquoexotis-me et du sensationnalisme Crsquoest lrsquoun desnombreux clicheacutes de la reacuteception critiqueauxquels lrsquoauteur a ducirc faire face degraves le

deacutebut Mais dans lrsquoœuvre de Panaiumlt Istratilrsquoaventure a des significations multiples etprofondes Au delagrave du pittoresque exotiquelrsquoaventure istratienne suppose par exemplelrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et poli-tique (de lrsquoexistence et en mecircme temps dela litteacuterature) Nrsquooublions pas qursquoavant

Bianca BURŢA-CERNAT

Lrsquoaventure politiquede Panaiumlt Istrati

Lucrarea de faţă icircşi propune să aducă icircn atenţie un Panait Istrati icircn a cărui operă aventura are mul-tiple şi profunde valenţe Dincolo de pitorescul exotic aventura istratiană presupune de exempluaderenţa la social şi la politic Trecacircnd icircn revistă diferitele episoade ale bdquoaventurii politicerdquo istratie-ne ndash de la implicarea (icircnainte de Primul Război Mondial) icircn mişcarea sindicală şi de la publicisticasa socialistă de tinereţe pacircnă la decepţia de după icircntoarcerea din URSS ndash vom icircncerca să schiţămcacircteva linii dintre cele ce compun profilul complex al unui dilematic pentru care a opta definitivpentru un drum sau altul echivalează cu un blocaj existenţial mortificant Icircn cazul lui Istratibdquoaventurardquo (implicit aceea politică) nu este o formă de labilitate de inconstanţă o expresie a super-ficialităţii spiritului ci un mod de a asuma complexitatea şi nuanţa un refuz al oricărei simplificăridogmaticeCuvinte-cheie aventura socialistă refuzul dogmatismului literatura şi politicul autenticitate

ficţiune şi non-ficţiune

Notre travail propose lrsquoimage drsquoun Panaiumlt Istrati dans lrsquooeuvre duquel lrsquoaventure a des significa-tions multiples et profondes Au delagrave du pitoresque exotique lrsquoaventure istratienne suppose parexemple lrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et politique (de lrsquoexistence et en mecircme temps de la lit-teacuterature) Agrave force de passer en revue les diffeacuterents eacutepisodes de laquolrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati ndash agravepartir de son adheacutesion au mouvement ouvrier (avant la Premiegravere Guerre Mondiale) et de ses arti-cles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunesse jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour du voyage en URSSndash on va eacutebaucher quelques lignes du profil complexe de cet homme dileacutematique du point de vueduquel opter deacutefinitivement eacutequivaut agrave un blocage existentiel mortifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo(y compris lrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme de labiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais une maniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuance ndash ce quiconduit agrave un refus sans appel de toute simplification dogmatiqueMots-clefs Lrsquoaventure socialiste le refus du dogmatisme la litteacuterature et lrsquoengagement politique

lrsquoauthenticiteacute fiction et non-fiction

Reacutesumeacute

Bianca BURŢA-CERNAT ndash Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo e-mail biancacernat2015gmailcom

drsquoeacutecrire ses premiers reacutecits en prose qui luiont value le succegraves litteacuteraire des anneacutees rsquo20et le prestige de laquoGorki balkaniqueraquo crsquoest-agrave-dire avant de devenir lrsquoauteur de KyraKyralina ou drsquoOncle Anghel Istrati se faitremarquer comme journaliste dans lrsquointer-valle 1906-1916 lorsqursquoil est assez activedans la presse roumaine drsquoorientation socia-liste et notamment dans Romacircnia muncitoareA cette eacutepoque-lagrave il publie environ centarticles couvrant des registres assez varieacutesnotes de presse reportages commentaires agravepartir de diffeacuterents faits divers de la viesociale ou politique portraits deacutedieacutes agravequelques amis du mouvement socialistepamphlets articles poleacutemiques etc Et il estagrave noter que parmi tous ces textes-lagrave il y abeaucoup qui voisinent de pregraves avec la litteacute-rature

On nrsquoa pas assez insisteacute sur la liaison pos-sible entre ces articles de jeunesse (qui aumoins en partie pourraient ecirctre lus commeeacutechantillons en prose) et la litteacuterature fic-

tionnelle ndash ou bien autofictionnelle ndash quelrsquoauteur eacutecrira plus tard Dans le casdrsquoIstrati lrsquoaventure de lrsquoeacutecrivain commencepar lrsquoaventure du journaliste et en deacutepit deses apparentes recircves drsquoeacutevasion sa prosepuise en effet dans le tourment du preacutesentsociale et politique En ce sens je pense qursquoilserait eacutedifiant un exercice de (re)lecture quise proposerait de deacutecoder les enjeux poli-tiques poleacutemiques subversifs de lrsquoaventurelitteacuteraire istratienne En imaginant touteune seacuterie drsquoaventures qursquoil place soit dansun passeacute leacutegendaire soit dans des lieux exo-tiques (au bord de la Meacutediterraneacutee enEgypte en Syrie et ainsi de suite) lrsquoeacutecrivaina cacheacute dans le filigrane de ses reacutecits uncode que jrsquooserais de qualifier comme poli-tique Un tel code srsquoaverre plus eacutevident dansdes romans tels que Les Chardons duBaragan La Maison Thuumlringer ou Le Bureaudu placement tandis que dans autres livresde lrsquoauteur il est plus subtile De ce point devue les narrations aux haiumldouks appartien-nent agrave une cateacutegorie intermeacutediaire ou lesous-texte politique dissimuleacute par une stra-teacutegie de la parabole trahit une heacutesitasionentre lrsquoexplicite (la thegravese) et lrsquoimplicite (lasuggestion)

Par exemple dans le roman Domnitza deSnagov narration ougrave lrsquohistoire et la leacutegendesrsquoentremecirclent le deacuteroulement de lrsquoaction sevoit compliqueacute par une intrigue politiqueLes haiumldouks ne sont plus des heacuteros fabu-leux ils sont devenus des haiumldouksmodernes une sorte drsquoagents secrets qui ensrsquoinfiltrant partout se sont engageacutes dansune action de recrutement drsquoadeptes sui-vant le modegravele des organisations secregravetes delrsquoeacutepoque de 1848 Ces personnages drsquoIstrativivent dans des conditions tregraves semblables agraveun phalanstegravere bacircti selon les regravegles delrsquoideacuteale laquosocieacuteteacute harmoniqueraquo imagineacutee parun utopiste comme Ch Fourier ndash modegraveleque lrsquoon a expeacuterimenteacute drsquoailleurs aussi danslrsquoespace roumain aux anneacutees rsquo30 du XIXegraveme siegravecle (il srsquoagit du phalanstegravere deScăieni) En fait beaucoup drsquoideacutees avanceacuteespar les personnages de Domnitza de Snagovmontrent lrsquoinfluence de Fourier ndash la deacutenon-ciation de la morale traditionnelle et lrsquoaffir-mation de la neacutecessiteacute drsquoune contra-morale

70

Bianca Burţa-Cernat

de mecircme que la plaidoirie en faveur delrsquoeacutemancipation de la femme la descriptiondes rapports drsquoinneacutequiteacute propres agrave unesocieacuteteacute de la laquovoraciteacute geacuteneacuteraleraquo ougrave bienlrsquoutopie drsquoune laquosocieacuteteacute festiveraquo Il ne seraitpas sans inteacuterecirct une analyse de lrsquoutopieistratienne inscrite dans les livre de fictionde lrsquoauteur et eacutegalement dans les diffeacuterentsprises de position du journaliste y comprisune analyse du recul drsquoIstrati dans certainscirconstances devant la maligniteacute de lrsquouto-pie devenue reacutealiteacute historique

laquoLrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati se deacuterou-le agrave travers diffeacuterents eacutepisodes ndash agrave partir deson adheacutesion au mouvement ouvrier (avantla Premiegravere Guerre Mondiale) et de sesarticles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunes-se jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour duvoyage en URSS Ce sont des faits qui com-posent la biographie intellectuelle et le pro-fil complexe drsquoun homme et drsquoun eacutecrivaindu point de vue duquel opter deacutefinitive-ment eacutequivaut agrave un blocage existentiel mor-tifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo (y comprislrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme delabiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais unemaniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuan-ce ndash ce qui conduit agrave un refus sans appel detoute simplification dogmatique Il ne veutadheacuterer agrave rien (et on lui a fait souvent cereproche) puisque toute adheacutesion deacutefiniti-ve risque de mener agrave la peacutetrification de lrsquoes-prit et de la sensibiliteacute autrement dit aufanatisme Vues les circonstances de sa bio-graphie ndash son statut drsquoorphelin pauvre sonenfance et sa jeunesse veacutecues parmi les mar-ginaux de la socieacuteteacute roumaine de lrsquoeacutepoquede mecircme que un peu plus tard lrsquohostiliteacutequi a accompagneacute ses deacutebuts comme jour-naliste et comme eacutecrivain dans la Roumaniebourgeoise et fermement anti-gauchiste ndash ilest probable que Panaiumlt Istrati nrsquoaurait puchoisir que la voie du combat socialisteMais il faut ajouter que le socialismedrsquoIstrati nrsquoa rien agrave faire avec la doctrinesocialiste crsquoest plutocirct une forme drsquohumanis-me drsquoideacutealisme Drsquoailleurs ni le socialismedrsquoun eacutecrivain comme Nikos Kazantzakisamis drsquoIstrati ne semble ecirctre autre choseqursquoun humanisme bien que lrsquooption de

lrsquoeacutecrivain grec soit plus articuleacutee du point devue de la doctrine En tout cas tous les deuxmontrent la mecircme confiance dans lesvaleurs humanistes du socialisme et lamecircme laquomystiqueraquo de lrsquoengagement dou-bleacutee et ndash on doit le souligner ndash mineacutee parune doute presque obsessive propre agrave uncroyant non-dogmatique Tregraves critique agravelrsquoadresse des regravegles et du fonctionnementdu monde bourgeois Istrati srsquoengage eacutegale-ment dans une poleacutemique avec ses cama-rades de combat socialistes lesquels il aver-tit souvent par exemple que lrsquohumaniteacutenrsquoest pas tout simplement partageacutee entre lesriches et les pauvres mais aussi entre lesgens qui du point de vue de lrsquoesprit sontlibres et ceux qui restent en toute situationdes esclaves ndash laquoLrsquoesclave pauvre reste escla-ve mecircme srsquoil devient riche car je ne reacuteduitpoint le terrible problegraveme de la vie agrave uneassiette drsquoharicots tandis que lrsquohomme librereste libre mecircme dans la prisonraquo eacutecrit Istratidans un texte-credo de 1924

Comment est-ce qursquoon a consideacutereacute ndash sur-tout dans lrsquoespace occidentale ndash cette mobi-liteacute de lrsquoesprit de Panaiumlt Istrati apregraves la paru-tion de la Confession pour vaincus (1929) Onle sait bien comme un acte de trahisonApregraves ce moment de tournure les anciensamis litteacuteraires drsquoIstrati qui lrsquoavaient forte-ment soutenu quelques anneacutees auparavantet mecircme le plus important de ses protec-teurs Romain Rolland nrsquoeacutepargnerontaucun reproche agrave celui qui a eu lrsquoaudacedrsquoexprimer ses doutes agrave lrsquoeacutegard de lrsquoutopiesovieacutetique Dans une lettre de 1933 adresseacuteea AG Viatkin Romain Rolland eacutecritlaquoIstrati nrsquoest rien de plus qursquoun eacutecrivain degrand talent qui a un coeur ardent et deacutereacute-gleacute aucune valeur de jugement objectiviteacutenulle un tempeacuterament toujours emporteacutepar ses amours ses haines ses caprices ilest la prou des gens qursquoil rencontre et deseacuteveacutenements Je lrsquoai connu apregraves qursquoil avaittacirccher de se suicider par deacutesespoir jrsquoai eacuteteacutefrappeacute de son geacutenie artistique qui srsquoignoraitje lrsquoai encourageacute agrave eacutecrire et je lrsquoai faitconnaicirctre Il mrsquoa teacutemoigneacute une affectiondeacutebordante et puis apregraves il srsquoest irriteacutecontre moi parce que je condamnais seacutevegravere-ment ce qursquoil a eacutecrit contre lrsquoURSSraquo

71

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

La derniegravere lettre (dateacutee le 28 mars 1935)que lrsquoauteur de Jean-Cristophe adresse agrave sonami renieacute commence par cette phraselaquoNon il nrsquoest pas question que nous nousvoyions maintenant Istratiraquo Pour que leparagraphe ultime close ndash en guise de pierretombale ndash lrsquohistoire drsquoune amitieacute litteacuterairelaquoMalheureux que vous ecirctes quelle folievous tient donc englueacute dans la politique ougravevous ne comprenez rien ougrave vous nrsquoavaisjamais rien compris () Une fois pourtoutes retirez-vous de lrsquoaction Vous nrsquoyfaites que du mal aux autres et agrave vousEcrivez vos reacutecits Sirsquoil est un salut pourvous il ne peut ecirctre que dans lrsquoartraquo Deuxsemaines plus tard le 16 avril 1935 enterreacutedans un cimetier bucarestois Istrati laquose reti-reraquo deacutefinitivement laquode lrsquoactionraquo

Mais au delagrave du laquocas Istratiraquo est-qursquoil estvraiment possible qursquoun eacutecrivain surtoutun eacutecrivain de lrsquoEst srsquoaffirme en Occidenten dehors de toute implication et de toutcontexte politique En quelle mesure le cli-mat politique peut influencer (peut favori-ser ou non) le destin litteacuteraire drsquoun eacutecrivainqui vient drsquoune culture marginaleLrsquoaventure litteacuteraire drsquoun tel eacutecrivain est-elleseacuteparable de lrsquoaventure politique

Je veut mrsquoarrecircter avant de finir ce courtexposeacute sur quelques possibles implicationspolitiques et geopolitiques de la relation (lit-teacuteraire et amicale) eacutetablie entre Panaiumlt Istratiet son protecteur franccedilais (qursquoil considegravereau moins jusqursquoagrave un certain momentcomme un maicirctremagister) RomainRolland Lrsquoun des lieux communs de lrsquoexeacute-gegravese de lrsquoœvre drsquoIstrati est lrsquoobsession de lafigure symbolique du Pegravere surtout du Pegravereabsent et chercheacute comme repegravere existentieltout agrave fait neacutecessaire En particulier la rela-tion entre Rolland et Istrati a eacuteteacute examineacutecomme relation entre le Pegravere et le fils Dansune preacuteface qui accompagne le volume decorrespondance Istrat-Rolland ndash preacutefaceintituleacutee Passion et politique ndash Roger Dadounmet en question ce type drsquointerpreacutetationpsychanalytique

laquoCependant fixer Rolland dans une atti-tude paternelle et Istrati dans une posturefiliale quelque inteacuterecirct reacuteel que puisse offrirce type traditionnel de rapport risquerait

de laisser eacutechapper la dimension la plusforte de la relation Istrati-Rolland qursquoonpourrait qualifier de dimension eacutenergeacutetiqueou passionnelle () Il conviendrait croyons-nous drsquoy relever une dimension fraternelledeacuteterminente agrave la fois pourait-on dire unedimension geacutemeacutellaire (union et compliciteacutedes jumeaux) et une dimension autrementmeurtriegravere celle des fregraveres ennemis Et lafraterniteacute que nous cherchons ici agrave introdui-re est celle de la passionraquo

Dadoun incline agrave voir en Rolland unestructure eacutegalement laquopassionnelleraquo commecelle de son correspondant roumain saufque dans le cas de lrsquoauteur de Jean-Cristophe cette passionnaliteacute mieuxcontrolleacutee se cache derriegravere le masque falla-cieux de la rationaliteacute De ce point de vue larelation des deux eacutecrivains est perccediluecomme symeacutetrique alternant le sentimentde la laquogeacutemeacutellariteacuteraquo et celui de la concurren-ce Mais les ressemblances psychologiquesou spirituelles nrsquoimpliquent pas des statutssociaux ou des positions symeacutetriques agrave lrsquoin-teacuterieur de la relation laquode pouvoirraquo qui preacute-side drsquoune maniegravere insidieuse sur touteacutechange intersujectif On dirait que RogerDadoun ignore les diffeacuterences ndash assez nom-breuses ndash qui seacuteparent les deux eacutecrivains Lasubtile demonstration poleacutemique deDadoun propose comme alternative aumodegravele de la relation entre le pegravere et le fils(relation de subordination et de domina-tion) ndash en fonction de laquelle on a interpreacute-teacute lrsquointerraction entre Rolland et Istrati ndash unmodegravele de la communication laquofraternelleraquoqui impliquerait un eacutequilibre des forcesharmonisation et reacuteciprociteacute conformeacutementagrave une eschatologie de nuance chreacutetienne quipreacutevoit lrsquoinstauration du monde ideacuteal de lafraterniteacute sans clivage Il est vrai qursquoIstratilui-mecircme deacutepeint souvent un tel mondesans classes ou castes agrave lrsquointeacuterieur duquellrsquoantinomie entre les forts et les faibles soitannuleacutee mais il nrsquoen parle pas comme drsquounmonde possible mais comme drsquoun mondedeacutesirable comme drsquoun ideacuteal qui ne doit pasecirctre tout agrave fait mis dans la reacutealiteacute mais ndashtout simplement ndash faire un peu plus suppor-table le Mal et par conseacutequent faire sur-vivre une humaniteacute naturellement impar-

72

Bianca Burţa-Cernat

73

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

faite laquoLa dimension eacutenergeacutetique ou passionnel-leraquo du discours drsquoIstrati dans la correspon-dance entretenue avec Romain Rolland ren-voie vers un sceacutenario plus compliqueacute quecelui drsquoune communion fraternelle (etmecircme laquogeacutemeacutellaireraquo) brouilleacutee par des eacutepi-sodes qui actualisent une adversiteacute latente

Roger Dadoun ignore lrsquoassymeacutetrie dansla relation entre Rolland et Istrati et ainsi ilrefuse drsquoune maniegravere implicite agrave formulerles donneacutees du problegraveme en termes des rap-ports de pouvoir mecircme si le titre de sonanalyse Passion et politique fait semblant dene pas exclure une telle dimensionLrsquoexeacutegegravete eacutevoque les disensions politiquesintervenues entre les deux eacutecrivains apregraves laparution de la Confession pour vaincus ougraveIstrati avoue la neacutecessiteacute de se reacuteorienterlaquovers une autre flammeraquo Mais Istrati etRolland ne sont pas seacutepareacutes ndash comme opourrait le croire ndash seulement par un acci-dent biographique par une option politiqueindividuelle ou par une telle conjoncturehistorique non ce qui les seacutepare est en fait

lrsquoHistoire mecircme ndash lrsquohistoire personnelle eteacutegalement lrsquohistoire collective Car les expeacute-riences drsquoun homme qui vient de lrsquoEst sontsans doute tregraves diffeacuterents par rapport agravecelles drsquoun citoyen occidental Mais les dif-feacuterences ne seraient pas tellement drama-tiques si elles nrsquoimpliqaient en plus unevalorisation discriminatoire du point devue symbolique lrsquoEst repreacutesente la Margedeacutedaigneacutee tandis que lrsquoOccident est leCentre ndash en reconnaissant son infeacuterioriteacute lepremier fait tous les efforts possibles pourque son existence soit reconnue confirmeacuteeleacutegitimeacutee par lrsquoOccident La relation entrelrsquoEst et lrsquoOuest ne peut ecirctre qursquoassymeacute-trique mecircme si parfois la Marge se reacutevolteen demandant la reconnaissance de sonexistence et de son identiteacute et mecircme dans lasituation heureuse drsquoun dialogue accepteacuteEn deacutepit de toute valeur en deacutepit de touteforce de persuasion le succes (ou bienlrsquoaventure) drsquoun eacutecrivain de lrsquoEst ne deacutependpas de ce qursquoil reacuteussit agrave faire mais de lageacuteneacuterositeacute de celui plus fort qui se trouve

dans la situation drsquoaccepter ou de repousserCar crsquoes le Centre qui impose les regravegles Larelation entre Panaiumlt Istrati et RomainRolland srsquoinscrit drsquoune maniegravere exemplai-re dans une narration qui a comme sujetlrsquoaventure de lrsquoEst survivant en marge delrsquohistoire et srsquoefforcant dramatiquement agrave sesyncroniser avec lrsquoOuest et agrave devenir visiblepour un Centre qui deacutecide les regravegles de jeuDrsquoune part du point de vue du marginal ilsrsquoagit dirait-on drsquoun rapport drsquoamour-hainecapable de mettre en fonction (dans lestermes drsquoun Rolland Barthes) un meacutecanis-me du laquodeacutesirraquo constamment frustreacute et parconseacutequent constamment reacuteactiveacute Drsquoautrepart du point de vue de celui qui srsquoidentifieau Centre la relation entretenue avec lrsquoEstavec la Marge est une relation condescen-dente drsquoexigeante compassion preacutescriptiveet agrave la rigueur punitive cela suppose lapratique constante de lrsquoexercice du soupccedilonet la distance prophylactique par raport agravelrsquoAutre Dans la narration du rencontre

drsquoIstrati et de Romain Rolland il ne srsquoagitpoint de laquofraterniteacuteraquo ou de laquogeacutemeacutellariteacuteraquomais ndash en termes meacutetaphoriques ndash il srsquoagitdrsquoun amour-passion qui se heurte de lageacuteneacuterositeacute condescendente ndash et drsquoailleursrigoureusement conditionneacute ndash de lrsquoobjet dudeacutesir Il advient cependant quelque chosequi modifie dans une certaine mesure cesceacutenario puisqursquoagrave un moment donneacute apregravesson retour de lrsquoURSS Istrati cesse drsquoecirctrerepreacutesentatif pour la condition soumise etadaptable de lrsquoeacutecrivain de lrsquoEst par rapportaux expectations occidentaux payant songeste par le deacutechirement inteacuterieur il refusede se leacutegitimer par (auto)colonisation et aurisque de lrsquoexclusion il deacutecide de rester lui-mecircme

(Ce texte a eacuteteacute preacutesenteacute dans le cadre desouvrages de la Confeacuterence annuelle delrsquoAssociation de Litteacuterature Geacuteneacuterale etCompareacutee de Roumanie Bucarest le 15 juillet2016)

74

Bianca Burţa-Cernat

75

I IntroductionIn this paper we envisage to draw a gen-

eral perspective on the challenges that thevery place of a commercial occupies in a sci-entific realm at a global scale On one handthis aspect is due to the complexity of itsmeans of construction and on the other to

the socio-economical and cultural back-ground that accompanies the very existenceand production of advertising within capi-talist society

In the case of tourism advertising wefind that beyond its natural structure andprimordial purpose in the economic circuit

Cultură şieconomie

Ana CRĂCIUNESCUTourism advertising minus a

converging place of contemporary cultural

and economic identities

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separatelyCuvinte-cheie publicitate turism discurs cultură identitate consum

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separately

Keywords tourism advertising discourse culture identity consumption

Abstract

Ana CRĂCIUNESCU bdquoŞtefan cel Marerdquo University of Suceava Romania e-mail anna_c00yahoocom

as well as in the communication networkthe commercial as a research object repre-sents the place that carries out a cultural mis-sion In our opinion either if the commer-cial is constructed by cultural means and itcarries out a cultural mission at the sametime it constitutes a travelling object thatfacilitates and translates cultural facts (tra-ditions local customs) taboos and significa-tions Thus the cultural markers that char-acterize and constitute the economic pur-poses in the case of tourism advertisingshowcase this type of commercial as a dis-course of converging patterns and theoreti-cal paradigms In the following pages weare trying to demonstrate that the discourseof tourism advertising represents a com-mon field of cultural issues that reflect theeconomic and historical shifts in the con-sumerist society of the past decades

II Erasing boundaries of consumption Tourism advertising

as a means of expressing contemporary cultural issues

We may say that tourism as a `modern-primitive` gesture of place consumptionerases the boundaries of otherness reunit-ing communities from the inside but alsofrom the outside of the nation-states InDannrsquos opinion ``tourism in the act of pro-motion as well as in the accounts of itspractitioners and clients has a discourse ofits own`` (Dann 1996 2) As the discourse ishighly imbedded in language and politicsthat is in the cultural as well as in the eco-nomic it means that tourism advertising isthe place where power relations alsoemerge At the same time tourism advertis-ing can be regarded as an internationalarena of creating identity and reinforcing theconcept of community Yet in our opinionin the post-Fordist society the very com-mercial is a place of identity consumption asit translates different cultural patterns fromone receiver to another either in terms ofbrand or in terms of cultural particularitiesof a certain community

As the media is the medium (M McLuhan)in this case tourism advertising is at thesame time a medium a place and above alla sign These concepts lead to three possibleresearch approaches from media perspec-tive from cultural studies perspective andfrom semiotic perspective In the light of thefirst perspective tourism advertising setsclearly its position and role within the com-munication process (R Jakobson) and themedia machine (laquola machine meacutediatiqueraquoP Charaudeau) In the second case theissue can be included within a double per-spective one regards power relations andthe colonial picture of nowadays politicalethnical racial and genderized map In thiscase the community portrays itself as ``rela-tional rather than a categorical conceptdefined both by material social relationsand by symbolic meanings Communitiesare context dependent contingent anddefined by power relations their bound-aries are created by mechanisms of inclu-sion and exclusion`` (McDowell 1999 100)The other perspective may touch upon theresearch object of related disciplines suchas cultural geography and its intersectionswith cultural studies or media studies thatmight be taken into consideration in the aimof better defining the commercial in itself asa place Finally the semiotic perspectivereinforces the idea that the commercial isnot only a place of consumption but also ofsignification In this light we assert that thesignifier signified dichotomy replaces theepistemologies of former colonized vs colo-nizer relations

In the following lines we are trying todemonstrate that the very core of a commer-cial structure is tributary to semioticswhich strives again on the complexity oftourism advertising as an act of significa-tion In this respect some scholars agreethat ``tourism is not just a commodity to beconsumed outside everyday social space Itis a social sign based on representation as arecital of touristic activity of the advertisingdiscourse`` (apud Dann 1996 22)

As Linda McDowell asserts contempo-rary major shifts on the international arenaoccurred as social relations perceptions on

76

Ana Crăciunescu

time space and labor started to changeThis lead not only to the spread of variousdisciplines and epistemologies but also to amultilateral overview within research andthe researched object

bdquoAt the end of the twentieth century theprofound reorganization of space and timethat is taking place albeit unevenlythrough the development of global commu-nications and information technologies hasfor some at least priced social relations andgender divisions free from the hold of spe-cific locales recombining them across hugespace-time distances in hitherto unforeseenways These changes migrations and move-ments minus of capital people and ideas minus haveplaced new questions about the specializa-tion of everyday life at the centre of contem-porary social theory in a wide range of dis-ciplinesrdquo (McDowell 1999 168-9)

In fact in the same authorrsquos words ``thenew paradigms begin with historical con-tact with entanglement at intersecting

regional national and transnational lev-els``(apud Ibid 209)

It is already acknowledged that theadvertising industry must correspond andupdate continuously to the new paradigmsand historical shifts within society in orderto adapt to the consumerrsquos demands In itsown turn tourism represents a great indus-try that developed on the historical back-ground of labor stages that succeeded theIndustrial Revolution impacting economyas well as creating psychological culturaland conceptual paradigms and mentalitiesat the level of leisure vs labor dichotomyTourism challenges the paradigms of globalcommunication and erases boundaries ofconsumption at least at the level of percep-tion convictions and capital flow (includinghere flow of information people culturaland financial capital and so on) The veryplace of touristic activities minus the touristic des-tination minus shapes in the consumerrsquos minds asa projective place of freedom and liberty of

77

Tourism advertising

choice This projective place encodesimages either linguistic or visual thatmedia translates through certain promo-tional strategies as we are going to see laterin this paper

Tourism engenders a ``communicatingenvironment`` revealing beyond its generaldiscourse the narrative of a destination notonly in terms of a projected paradisiacal place(intangible) or a consumption place (tangible)but also as an act of enunciation of a certaincommunity that is of a certain culture reg-istered by media eventually as a visualidentity

bdquoTourism [] is `a communicating envi-ronment` It is an industry that revolvesaround differences in power and truth (p334) Tourism is a constructed and con-structing entity (p 357) a commoditywhich speaks a communicator and shaperof societyrsquos ideology (p 359) Throughtourism people escape to new story landsrealities are symbolized in words and visualimages (p 334) destinations assume a nar-rative style (p 364) even monuments con-stitute a form of speech (p 348)`` (Dann1996 25)

If bdquoplaces ascribed with meaning involvea certain lsquoembodied knowledgersquo (Bourdieu)translated in a series of behaviors and atti-tudes molded within the locality and even-tually reflected in style and languagerdquo(McDowell 1999 102) tourism advertisingrepresents a place that is imbued in culturalsignifications The Media becomes responsi-ble for rendering these cultural significa-tions through representative images `pro-grammed` to linger in the consumerrsquosminds until the arrival at the destination

Image at a larger extent became notonly a question of visual identity perform-ing in nowadays society as a cultural mark-er that once turned in an act of consumptionhas been transformed into a commodityImage also became the primordial supportfor media in order to transmit the ideologiesof postmodernity In other words the lsquosoci-ety of spectaclersquo (Debord 1994) showcasedthe significance of consumption and adver-tising as the main aspects of economic andurban development (McDowell 1999 159)

As tourism is highly recognized as an activ-ity of westerners emerging from urban cen-ters the image of the destinations especial-ly exotic ones is translated through a cer-tain visual pattern that encourages self-con-sumption on one hand transforming themere cultural aspects into commodities Onthe other hand the paradox of tourism mayrise at this point as tourism advertisingmay be the only chance of preserving minorcultures and languages for instance In thissense tourism advertising creates whatscholars coined as its own lexicon or thepromotional language of tourism (Dann 1996)that is no longer tributary to post-war para-digms yet serving an economic and a cul-tural purpose at the same time As scholarssuch as Baudrillard ``have pointed to therise of hyper-reality where images havebecome even more important than reality asplaces are marketed through the construc-tion of image and fantasy`` (McDowell1999 159) we can still maintain the fact thatcommercials as hyper-real structures andplaces of consumption can become a post-modern expression of cultural preservation

Preservation through promotion mightbe the new paradigm of tourism studies inthe context where we also regard tourismadvertising as the result of the sociolinguisticcorrelation of tourism as language of recreation(Dann 1996) The postmodern vision oftourism lead sociologist J Urry for instanceto conclude that ``commoditized culture isconsumed not in a state of contemplationbut of distraction`` (Idem 18) At the sametime the author opines that hyper-realplaces of tourism consumption can put anend to tourism Placelessness as the post-modern sensation may substitute placewhilst ``physical boundaries evaporate``(Ibid) In this case tourism advertising asvirtual contemplation of certain destinationmight appear as an illusory form of tourismactivities and destination consumption

Yet in our opinion the promotional lan-guage of tourism represents an universalimpersonal and sine qua non languageaccomplishing the function of preservationand transmission of the cultural particulari-ties of a certain community From this point

78

Ana Crăciunescu

79

Tourism advertising

of view we assert that tourism advertisingis the greatest history page ever registeredby mechanical reproduction means at aninternational scale that generates within thedeep structures of significations a counter-position to globalization yet through glob-alizing means As in Friedmanrsquos opinion``globalization is not about the flow ormovement of culture Culture does notmove It is not a substance Rather we mustinvestigate the relation between globalsocial processes and the practices of socialreproduction and identificationrepresen-tation of the world the processes by whichmeaning is attributed in specific social con-texts distributed in the global arena`` (apudMcDowell 1999 205) Mass-media minus theglobalizing engine minus appears in this case asthe technical support of global socialprocesses that focus on particular cases inorder to render within the specific promo-tional language the cultural dialectics ofvarious communities

III The role of semiotics in tourismadvertising

Whether we analyze the importance ofpreexisting or (non)-implicit semiotic strate-gies in the case of audio and visual pre-tripmedia (Dann 1996) or written and visualpre-trip media (Ibid) it is clear that thefunction of sign impacts beyond the promo-tional language of tourism Significationtrespasses the basic structure of marketingstrategies creating a deeper layer of mean-ing that transforms the commercial into adiscourse in itself

Some authors argue that the language oftourism can shape tourism as high culturethrough persuasion means that are tribu-tary to the accuracy of disciplines such asrhetoric

bdquoTourism is not a basic need like food orshelter but it is a want an envy a desiresomething which can be converted into a mustby the art of persuasion (Boyer and Viallon1994 7) Moreover since such persuasiondepends on greater knowledge and experi-ence in the addresser the language oftourism may be regarded as a `rhetoric of

moral superiority` (MacCannell 1989a 9)rdquo(our emphasis Dann 1996 64)

Yet semiotics acts like a marker thatstands out as a signifying object carryingout a meaning In McDowellrsquos opinion bdquoanation is a cultural artifact constructedthrough maps flags buildings monu-ments common customs sport and politicalrhetoric in order to include is citizens in acommon projectrdquo (McDowell 1999 195) Inthe case of tourism the object is either thetouristic destination or a sight to be gazedupon and becomes a cultural artifact once ithas been rendered through semiotic meansSemiotics transforms these objects into meresigns that most frequently stand for anotherobject Hence the power of symbol cannotbe contested whether we agree or not that itcomes in opposition or in cohesion with thesign

In order to further demonstrate the roleof semiotics within advertising as an eco-nomic process we here mention Frenchscholar Jean-Michel Floch the author of abook in which marketing meets semiotics inan un-separated dialectics Ch Pinson esti-mated in his Foreword that semiotics wasabout to become one of the greatest qualita-tive method of advertising creation andcommercial design (Floch 1999) Marketingseizes the marketrsquos opportunity evaluatingthe consumersrsquo behavior and trends whilstsemiotics adds emotional and cultural valuethrough strategies that must showcase theunique selling proposals of the product inthe most appropriate language It is by cre-ating these landmarks into the consumersrsquominds that a campaign fails or succeedsThe couple marketing-semiotics works sideby side in order to veil or unveil culturalsignification of apparently well-packageddestinations Moreover the techniquesemployed at the visual and textual as wellas verbal non-verbal and para-verbal levelsappeal to different stimuli and enhance psy-chological factors This aspect is veryimportant as the touristic destination mightbe evaluated as a tangible product whilst theobject that it stands for (such as freedomvacation relaxation fun discovery etc) iscertainly evaluated as intangible

80

Ana Crăciunescu

At the same time tourism advertising asa virtual place situated in-between two real-ities (the reality of home and the reality ofthe destination) advocates the advantages ofhyper-real cultural consumption Theinverted process of commodifying culturethrough media represents the recreation ofthe destinationrsquos cultural landmarks throughthe process of symbolization and semiotiza-tion In this respect we have integrated thepassive activity of contemplating tourismcommercials as a type of cultural consump-tion under the name of the prospective read-ing of the product (Crăciu nescu 2015)

IV ConclusionsIn a postcolonial understanding Linda

McDowell asserts that ``the ways in whichnations are represented and imagined arefluid and are made and remade under dif-ferent historical circumstances`` (McDowell1999 195) Yet the empires of hyper-realmass-communication emerge on a post-modern background that changed perspec-tives on representational images consump-tion and eventually selfnessotherness The

consumerist society molded differentlifestyles and mentalities therefore thefinancial market must adapt to the variouscommunities that is to the various identi-ties and cultures At the same time culturalcapital in Bourdieursquos terms cannot beachieved in the absence of these financialfactors Our scientific incursion is meant toreinforce on the relation between economicand cultural capital that is between mar-keting and semiotics within advertisingHence the example of tourism advertisingthat represents a mere hyper-real placeenlightening the discourse of cultural iden-tity preservation as it reveals culturalaspects of nations or communities At thesame time another important step to theinverted process of commodifying is repre-sented by the presence of the promotionaltouristic language as well as the presence ofsign as part of a process of signification andsymbolization Actually the prospective read-ing of the product showcase tourism advertis-ing as a cultural product designed to becontemplated and appreciated for the cul-tural information provided beyond the per-suasive strategies

Bibliografie

- Bourdieu P (1989) Social space and sym-bolic power Sociological Theory 7 14-25

- Boyer M Viallon P (1994) LaCommunication Touristique PressesUniversitaires de France Paris

- Charaudeau P (2005) Les meacutedias et lrsquoinfor-mation Eacuteds De Boeck UniversiteacuteBruxelles

- Crăciunescu Ana (2015) bdquoO reinter-pretare a icono-textului Noi provocăriale publicităţii audio-video din turismrdquoin From Manuscript to E-book (ed)Grădinaru Camelia et al EdituraUniversităţii bdquoAl I Cuzardquo ISBN 978-606-714-211-2 Iaşi

- Dann G (1996) The language of tourism asociolinguistic perspective CABInternational UK

- Floch J-M (2005) Seacutemiotique marketing etcommunication sous le signes les strateacutegiesPUF

- Jakobson R (1963) Essais de linguistiquegeacuteneacuterale Seuil Paris

- MacCannell D MacCannell J (1982)The Time of the Sign Indiana UniversityPress Bloomington

- McDowell Linda (1999) Gender Identityand Place Understanding FeministGeographies Polity Press UK

- McLuhan M (1994) UnderstandingMedia The Extensions of Man MIT PressUSA

- Peacuteninou G (1972) Intelligence de la public-iteacute Eacutetude seacutemiotique Robert LaffontParis

- Saussure F (1998) Curs de lingvisticăgenerală Polirom Iaşi

- Urry J (2011) The Tourist Gaze SagePublications Ltd UK

- Urry J (1995) Consuming PlacesRoutledge London

Eugen Simion

4

pe lacircngă Clăcaşul şi Sila Bolliac (1813-1881)a scris cacircteva meditaţii (1835) ce arată căautorul citise pe preromantici şi probabilpe Lamennais cu Les paroles drsquoun croyant(1833) pe Byron Lamartine Victor Hugo şicum se dovedeşte ulterior este la curent icircn1840 cu scrierile lui Milton Pope etcPoemele lui sunt variate tematic şi arată icircngenere o bună orientare icircn cultura clasică şinu este străin nici de literatura timpuluisău Traduce din Corinna de Mme de Staeumll şidin Manzoni icircn bdquojurnalul portativrdquo Curiosulpe care icircl scoate icircn trei numere icircn 1836Cezar Bolliac este ca mulţi din generaţia saun tacircnăr curios agitat dornic să se sincroni-zeze cu spiritul timpului şi să mişte inerţiilelumii nord-dunărene A fost prietenul luiNicolae Bălcescu şi icircn conflictul acestuia cuHeliade Don Cezare a rămas tot timpul departea lui Cacircnd s-a iscat scandalul cu dia-mantele icircncredinţate de Kossuth pentru a leda lui Fuad-Efendi Bălcescu i-a luat de maimulte ori apărarea (vezi corespondenţa cuIon Ghica) spre deosebire de Ghica careeste totdeauna suspicios nu se ştie de cefaţă de acest publicist patetic apărător icircntimpul revoluţiei şi mai tacircrziu al cauzelorbune Este fiul Zincăi Kalamogdartis şi almedicului italian Anton Bogliaco dispărutrepede Cezar creşte icircn familia stolniculuiPeretz tatăl vitreg După obiceiul timpuluiicircnvaţă icircntacirci carte grecească icircn curtea biseri-cii Măgureanu cu dascălul Matei2 treceapoi la bdquoSfacircntul Savardquo unde are ca profesorpe Heliade Rădulescu Icircn 1833 intră icircnarmată ca iuncher dar nu stă mult nici aiciUn traseu pe care icircl urmează şi Bălcescu şialţii Icircn 1835 tipăreşte un volum de Meditaţiiicircn proză poetică icircn 1836 publică s-a văzuticircn colaborare cu CG Filipescu bdquoJurnalulportativrdquo citat (va scoate multe altele totatacirct de efemere icircn decursul vieţii sale)manifestă interes pentru studiile arheologi-ce şi icircn acest sens frecventează cercul gene-ralului Mavru (socrul de mai tacircrziu al luiIon Ghica) şi după cum ne asigură biografiilui participă la acţiunile societăţilor conspi-

rative din vremea sa (bdquoSocietatea filarmoni-cărdquo bdquoFrăţiardquo) iar icircn 1841 este trimis icircn sur-ghiun la Mănăstirea Mărului (unde stă nouăluni) ca urmare a amestecului său icircn com-plotul condus de D Filipescu Icircn 1842 icirclregăsim (evoluţie spectaculoasă) procurorla Tribunalul din Bucureşti numit de dom-nitorul Bibescu Nu-i singurul din generaţialui care are o biografie socială atacirct de acci-dentată Peste un an (1843) icircl aflăm icircnbdquoFrăţiardquo şi apoi icircn toate acţiunile căuzaşi-lor Icircn 1848 este alături de Bălcescu secretaral Guvernului Provizoriu şi vornic al Bucu -reştilor colaborator la bdquoPruncul romacircnrdquounde scrie articole icircn favoarea dezrobiriiţiganilor Arestat este icircmbarcat la Giurgiupe o gimie icircmpreună cu alţi căuzaşi şi reu-şeşte să evadeze la Orşova Merge la Braşovşi aici scoate ziarul bdquoEspatriatulrdquo (25 mar-tie-3 iulie 1849) şi icircmpreună cu Bălcescuicircncearcă icircn lunile ce urmează să-i icircmpace peunguri cu romacircnii din Transilvania Este icircnre laţii bune cu Bem şi icircnsărcinat de Băl -cescu icircncearcă să-l cacircştige de partea revolu-ţionarilor lui Iancu Nu reuşeşte mai alescacircnd este vorba de ideea unei confederaţii apopoarelor din Transilvania icircn care să fierespectat principiul egalităţii dintre naţio-nalităţi Proiectul eşuează pentru că niciKossuth nici alţi lideri maghiari nu acceptădecacirct o asociere icircn cadrul unui stat naţionalmaghiar

Icircn 1850 (ianuarie) izbucneşte scandaluldiamantelor şi oricacirct de mult se apără şioricacirct va fi apărat de prieteni (Bălcescu estecel mai ferm) acuzaţia icircl va urmări toatăviaţa pe incomodul Bolliac Cercetătoriiulteriori au dovedit că pintenii de aur fuse-seră restituiţi dar că asupra unor diamantelucrurile rămacircn nesigure Kossuth n-a zisnici da nici ba icircn legătură cu această delica-tă chestiune aşa că asupra bietului CezarBolliac va plana totdeauna suspiciunea căşi-a icircnsuşit o parte din bunurile icircncredinţatede liderul maghiar pentru a cumpăra tăce-rea turcilor Aşa gacircndeşte şi maliţiosul IonGhica G Călinescu trage de aici concluzia

1 Reprodusă icircn 1983 icircn două volume (Scrieri) de Andrei Rusu cu o prefaţă de Mircea Scarlat MinervaBucureşti

2 Vezi G Călinescu Istoria ed a II-a revăzută şi adăugită 1986 icircngrijită de Al Piru

că diamantele reclamate fuseseră folositeprin consimţămacircnt icircn sprijinul revoluţieiSigur este că Bolliac trage după el icircn viaţapolitică şi icircn acţiunea sa publicistică aceastăgravă icircnvinuire De cacircte ori candidează icircnparlament i se aminteşte de ea Icircn exil undesunt mai multe tabere Bolliac este activ (departea grupului Bălcescu-Ghica) şi-l atacăpe vechiul lui profesor de la bdquoSf SavardquoHeliade Icircn articole memorii şi scrisori sus-ţine cauza unirii Icircn 1857 scoate la Parissăptămacircnalul bdquoBuciumulrdquo (10 martie-3mai) ce are ca deviză bdquoAutonomie unireprincipe străinrdquo Publică aici C Bălcescu(fratele cel mare al istoricului) probabil VBoerescu Radu Ionescu Gh Sion AlDonici După şapte numere revistadispare3 Reapare la Bucureşti icircntre 15decembrie 1862 şi 5 decembrie 1864 cacircndeste suspendată de M Kogălniceanu prim-ministru icircn urma unui atac violent icircmpotri-va guvernului Bolliac perseverent reia icircn1865 publicaţia sub numele bdquoTrompetaCarpaţilorrdquo pe care o va ridiculiza mai tacircr-ziu IL Caragiale Bolliac icircncearcă de maimulte ori să devină deputat dar numai icircn1869 reuşeşte Icircn 1870 trece la conservatorişi icircn 1875 intră icircn parlament ca indepen-dent Peste un an cacircnd candidează din nouadversarii săi de acum liberalii redeschiddosarul diamantelor Cezar Bolliac are unatac cerebral şi după patru ani de suferinţămoare la 25 februarie 1881 Cruntă şi lungăagonie pentru un om de acţiune polemistviolent agitator public bdquodiscursionistrdquovehement O fotografie de bătracircneţe (repro-dusă de G Călinescu icircn Istorie) arată un chipdacircrz icircmbătracircnit cu obrajii dramatic supţicu o barbă stufoasă icircn stilul lui Victor Hugocu mustăţi ce se unesc nestingherite cubarba şi cu perciuni abundenţi şi zbacircrliţicare icircmpreună cu celelalte elemente lasă oimpresie de rece icircnverşunare şi de cruntăamărăciune

Opera propriu-zis literară adică poezia

nu este vastă şi nu ştim de ce G Călinescu

crede că bdquonumai abundenţa a stricat luiBolliac care de altfel face dovada unei mariimaginaţii şi a unei amplitudini lirice excep-ţionalerdquo Abundentă este doar publicisticalui şi cacircnd va fi (dacă va fi vreodată) publi-cată icircn icircntregime numai atunci vom puteavedea ce strică şi ea Poeziile lui trec de la unvolum la altul şi cacircnd le citim la racircndobservăm că ceea ce supără icircn ele nu esteatacirct abundenţa cacirct prolixitatea lipsa deconcentrare a versurilor icircn fine retorica lorgălăgioasă bazată pe o abuzivă tehnică acontrastelor Este icircn bună parte tehnicapoetică a timpului ca şi substanţa viziuneadin interiorul poemului După meditaţiiledin 1835 tipăreşte Din poezii lui (1843)apoi Poezii noue (1847) Poezii ndash Naţionale (eda 2-a Paris 1857) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) Poegravesis 1857 Paris)Colecţiune de poezii vechi şi nouă (Bucureşti1857) urmată de o scriere despre DomnulTudor (Paris 1858) şi de o Culegere de maimulţi articoli publicaţi atacirct icircn străinătate cacirct şiicircn ţeară icircn anii trecuţi (1861) Vin apoiCălătoriile studiile lui arheologice care auprovocat icircntre altele replica spirituală a luiOdobescu Omul stacircrnea ostilităţi din multepărţi şi icircn afara lui Bălcescu se observă maidegrabă antipatii faţă de el icircn cercul căuza-şilor Ghica om fin şi diplomat cu mentali-tăţi europene nu-l agreează cum am preci-zat deja Ce să mai zicem de irascibilulHeliade-Rădulescu care nici el nu-i iubitdin pricina orgoliului teatral şi nemăsuratşi desigur din cauza spiritului său polemicincontrolabil

Din articolele lui Cezar Bolliac4 se poatevedea ce crede el că este literatură şi ceaşteaptă la 1840-1850 de la ea Icircn 1836cacircnd icirci scrie lui C Negruzzi crede de pildăcă bdquoisprăvile literare face [sic] civilizaţia şicivilizaţia singură fericireardquo şi că rolul unuibdquojurnal criticrdquo (cum este Curiozu la care icirclinvită să colaboreze) este bdquosă ne poată cură-ţa oareşcum limba de mărăcinirdquo Esteacum tema tuturor grija de căpătacirci a omu-lui de litere daco-roman Bolliac care ţine o

5

Cezar Bolliac

3 Vezi DGLR vol A-B p 2044 Vezi Scrieri II ed Andrei Rusu Minerva 1983

cronică dramatică revine des asupra ei cupăreri icircn genere oneste Cu privire la teatrucrede că teatrul romacircnesc existent bdquonu esteicircncă icircn stare a reprezenta un romantism caal lui Hugordquo Hugo este un nume ce se repe-tă icircn articole Hugo e bdquoimaginerrdquo Hugo ebdquomarşirotulrdquo cel care deschide calea (1837)etc Unei doamne (doamna C Ghica) icircicomunică icircntr-o lungă epistolă (1841) căbdquoliteratura unei naţii [] este sufletul uneinaţiirdquo şi că bdquonumai literatura trece naţiile lanemurire literatura unei naţii este icoanacea mai sinceră a năravurilor a gustului asimţităţii şi a meritelor eirdquo Prilej pentruepistolierul cu talent eseistic să citeze peOvid Dante Petrarca Tasso mai icircnainte peMalherbe Boileau şi Baptiste Rousseau şi săfacă un elogiu patetic al femeii care a stattotdeauna icircn preajma geniului şi l-a inspi-rat

bdquoPe cacircnd Dante proscris pribegea pesub straşinile francezilor Beatrice zburaicircmprejurul lui ndash icircn acel haos politic şi reli-gios ndash şi icirci forma orizonurile prin care au tre-cut la nemurire şi el şi Beatrice Pe cacircndPetrarc părăsit molului poeziii gonea neicircn-ce tat o fantomă ce nu voia nicidecum să oprinză Laura icircl icircntacircmpina din cacircnd icircn cacircndcu un zacircmbet ce scotea din inima lui cacircteunul din acele sunete icircmprotiva cărora vre-mea şi imitatorii n-au avut altă putere decacirctsă-şi icircn scrie semnele mirării lor precumveacurile şi clădirile cele mai nouă dau lus-tru şi valoră trufaşilor monumente aleicircmpăraţilor Egiptului Pe cacircnd TorquatoTasso gemea icircn icircntunericul temniţilor tira-nului său Eleonora flutura poalele diafaneale unui veşmacircnt de aer ţesut pe fruntea luicea fără somn şi icirci ştergea cu dacircnsele cacircteuna din acele lacrămi cărora comentatorii sesilesc icircn zadar a le hotăricirc un preţ Aşadoamna mea damele romane şi Iulia aufăcut pe Ovid Beatrice Laura şi Eleonorasunt idolii literaturii italieneşti ndash luceaferiice au povăţuit pana lui Dante Petrarc şiTasso soţietăţilor gustului şi isprăvilor da -melor suntem datori cea mai mare parte aliteraturii şi mai toată poezia Femeile ndashaste fiinţe ce nu au nici un loc icircn soţietateaoamenilor ndash umplu tot deşertul din inima

omului Şi poetul astă fiinţă ideală ce nuţine mai mult loc icircn soţietatea oamenilordecacirct femeia ce nu se rudeşte cu oa meniifără numai icircntru ceea ce se atinge de inimăndash este un fel de clavir cu o mie de octave darpe care să icircntacircmplă prea rar să joace oamenindash femeile icircnsă totdaunardquo

Elogiul are şi un scop imediat mai pro-fans-o convingă pe dna C Ghica să deschi-dă un salon literar pentru ca geniile naţio-nale să aibă unde se icircntruni nu pentru aasculta (Doamne fereşte) un teatru străin ciunul icircn limba romacircnă Nici n-a ajuns episto-la la destinatar că Cezar Bolliac deja iritatde ipoteza că salonul propus va preferacumva scrierile străine ridică tonul şiimaginează dezastre morale şi intelectuale

bdquoVoiţi să zidiţi un teatru pentru cine mărog Numai pentru cei ce icircnţeleg un teatrustrein sau pentru rumacircni de obşte Voiţi săformaţi un teatru strein sau naţional Dacavoiţi un teatru strein acesta care este estedestul ca să icircncapă pe toţi aceia ce icircnţeleg unteatru strein daca voiţi un tea tru naţionalunde sunt poeţii care or să sprijineascăscena Care sunt bucăţile rumacircneşti Undesunt actorii care or să le reprezantezeAcestea şi altele o mie ca acestea sunt toate

6

Eugen Simion

nişte icircntrebări foarte importante icircntr-aceastăpricină şi tot simţul bun trebuie să se gacircn-dească mult pacircnă să răspunzărdquo

Poziţia lui C Bolliac este fermă icircn aceastăchestiune şi ea exprimă se vede limpedeprogramul Daciei literare Icircn 1843 scrie dneiL Văcărescu reluacircnd cu o retorică maiexalt ată şi propoziţii mai frivole elogiulfemeii

bdquoNimic nu este mai priincios poeziiidecacirct parfumul rochiilor gazul cel uşor carese exală de pe sacircnul ce a făcut poetul săbată icircn contact cu răsu flarea lui explodea-ză din inima poetului un amestec de durerişi plăceri ce icircncacircntă fermecă dar n-are niciun nume icircl recunoaştem numai sub deosi-bite numiri Le lac (Lamartine) Un premiersoupir (Victor Hugo) Fare-thee well (Byron)Primăvara amorului (Văcărescu) Lui Orfeu icircitrebuie doamna mea o Euridice ca săpoată opri cursul apelor icirci trebuie oEuridice pe care să o piarză ca să poatăicircmblacircnzi iadul cu lira lui lui Orfeu trebuienegreşit o Euridice precum trebuie luiAdam o Evă Răsuflarea femeii este un izvorviu de unde icircşi ia viaţă ideea poetului şicăutătura ei este soarele ce o crapă o icircncol-ţeşte o dezvoaltă o coace ca să poată lăsadintr-icircnsa o mie de idei urmaşului poetuluişi care vor sta icircn chise icircntr-icircnsul pacircnă cacircndalte răsuflări alţi sori de ace eaşi natură levor aduce şi lor primăvara lorrdquodupă care trecacircnd prin cultura greacă prinpoezia trubadurilor pentru a ajunge laRousseau Schiller şi Andreacute Chenie eseistulndash dezlănţuit icircmbătat de profumurile femi-nităţii sublime ndash declară că bdquola picioarelefemeilor a reicircnviat fenixul poeziei amorţitcacirctăva vreme icircn asprimea obiceiurilorrdquo S-arpărea că omul bdquoFrăţieirdquo căuzaşul Bolliacadmirator al lui Hugo şi Lamartine este la1840 un Conachi mai tacircnăr mai citit şi cuun gust disociator mai dezvoltat Ideea luică poezia este inspirată numai de parfumulrochiilor şi de gazul cel uşor ce se exaltă de pesacircnul femeii ne poate duce gacircndul spreaceastă icircncheiere Nu-i totuşi aşa poetulpublică icircn 1846 un studiu icircntins despre poe-zie icircn care putem spune dă poeziei sarcinimai grele Cu mult mai grele să reformeze

lumea să biciuiască viciile să denunţe scla-via femeii şi bdquosă dea libertate amoruluirdquo icircnfine poezia trebuie să lovească inegalităţilede orice fel şi să servească o singură religiendash aceea a libertăţii şi a naţiei Apoi să vorbeascăinimii nu numai fanteziei să desfiinţeze lumeaspirituală de dincolo să nimicească bdquopoliţiilecereştirdquo pe scurt bdquosă schimbe biserica icircnşcoalărdquo Este teribil Don Cezare Gacircndeştepoezia ca un instrument de acţiune socialăpolitică antireligioasă pragmatic moralămilitantă Este programul radical al căuzaşi-lor enrageacutes punctul extrem al unei reformepe care oameni mai ponderaţi ca MKogălniceanu o văd bdquofără pripealărdquo gra-duală păstracircnd tradiţiile bune Admi -ratorul şi traducătorul lui Byron mai aproa-pe de spiritul radical al lui Bălcescu icircnsăfără viziunea providenţialistă a acestuiacrede că poezia trebuie să producă o refor-mă totală a conştiinţei sociale şi a conştiinţeiomului icircn lume Romantismul lui dacăexistă este puternic politizat pus icircn slujbaluptei de clasă şi a luminării poporuluiPentru aceasta popii trebuie să devină icircnvă-ţători

bdquoEste timpul ca poezia să se ocupe săpuie icircn mişcare toate resorturile sale la oprefacere icircntreagă la o reformă totală deconştiinţă schimbare a tutulor ideilor ce aavut pacircnă acum şi are astăzi omul desprelume Să cer ceteze cu de-amănuntui izvoa-rele inegalităţii icircn societate şi să nimiceascătoate formele şi reformele sociale poli tice şireligioase prefăcacircnd acea iubire numai teo-retică de libertate şi egalitate icircn libertate şiegalitate practică şi actuală Să icircntemeieze osingură credinţă religioasă icircn locul tutulorcredinţelor icircnvechite şi prefăcute pacircnă as -tăzi aceea a raţiei şi a libertăţii Să dezvolte-ze să analizeze şi să popularizeze ştiinţeleabstracte icircn practică vierdquo

Face şi alte reflecţii şi dă şi alte sfaturiSpiritul liric să fie de pildă icircn contact cutrei lucruri bdquoumanitatea natura şi Dum -nezeurdquo Face acest icircndemn icircn 1867 uitacircndcă două decenii icircn urmă scosese peDumnezeu din discuţie Pare a acceptaacum divinitatea dacircndu-i rolul de a repre-zenta bdquoputerea infinitărdquo Icircn aceste condiţii şi

7

Cezar Bolliac

cu aceste surse poezia adevărată bdquose icircmbra-că icircn evenimentele istoriei icircn pasiunileumanităţii icircn spectacolul naturii şi icircn con-templarea puterii infiniterdquo Poezia romacircnăsă facă bine aşadar să părăsească gratuită-ţile prejudecăţile (icircntre ele aceea că politicaeste o toxină pentru viaţa socială şi esteincompatibilă cu poezia) şi să devină uninstrument responsabil al moralei civiliza-ţiunii al dreptăţii şi al libertăţii Imitacircndu-lpe Heliade se adresează junilor poeţiromacircni nu numai să scrie ci să atace injus-tiţiile societăţii şi viciile ei morale

bdquoNu juni poeţi romacircni nu vă lăsaţi a văicircncredinţa că poezia nu este alt decacirct aspune frunză verde că politica este un veninomoracirctor al vieţei Misiunea poeziei este dea icircntări sufletele prin pictura patimilormizerielor şi mă ririlor umanităţii de a icircnăl-ţa adevărul dreptatea de a nobila liberta-tea de a se coboricirc icircn anima poporului acăuta durerile lui lacrimele lui a fulgerapre apăsătorii lui cu fulgerul muzei de a-ida curagiu şi energie de a cere progresulde a lupta spre a icircmpinge neamul ome nesccătre ursite mai ferice de a răzbuna o patriecacircnd ea geme icircn prada apăsătorilor este unputernic ajutor al moralei şi al civilizaţiuniiun inamic teribil al barbariei al arbitraruluiAmar acelora cari deturna poezia din ca leaei şi vor să o facă instrument al moliciuniisufletelor al depravaţiunii animei Aceia nuşi-au cunoscut misiu nea lorrdquo

Apără şi el puritatea limbii romacircne ca şialţi scriitori din epocă şi macircnia lui seicircndreaptă spre cei care icircneacă frumoaselevorbe romacircneşti cu vorbe franceze aşa cumpe vremea fanarioţilor limba romacircnă eraicircnecată de grecisme (Literatura şi limba1868)Pe cei care fac acest lucru icirci numeştebdquozgacircracircietorii de hacircrtierdquo Aceştia strică limbaromacircnă icircnlocuind cuvintele latine romacircnitecu franţuzismele de ultimă oră sau pre-luacircnd vorbele franceze bdquole pun o coadăromacircneascărdquo Ura lui icircmpotriva străinisme-lor şi icircn genere a străinilor care distrug tra-diţiile spirituale şi morale ale naţiei esteacum mare şi nediferenţiată Icircn 1846 semanifesta repet ca un sincronist radical(Poezia) ceracircnd modificarea totală a structu-

rilor şi obiceiurilor din societatea romacircneas-că douăzeci de ani mai tacircrziu (Literatura şilimba 1867) este icircngrijorat că naţiunearomacircnă va pierde sub desfracircul influenţelorstrăine bdquoşi datinele şi religia şi limba şiistoriardquo

Sunt totuşi şi fapte care-i plac intoleran-tului Bolliac Depărăţeanu (bdquoacest june cufruntea lată şi anima fierbinterdquo) de pildăautorul dramei istorice Grigore-Vodă com-pletamente uitată icircnsă azi Bolliac o laudăzicacircnd că autorul ei a făcut bdquoo revoluţiuneicircn versificaţia romacircnească şi icircn stilrdquo şi maiicircnainte pe cacircnd ţinea o cronică dramatică icircnspiritul bdquoDaciei literarerdquo elogiază CoconulIorgu de la Sadagura de Alecsandri

Publicistica lui Cezar Bolliac icircn anii rsquo40

este icircn spiritul lui Feacuteliciteacute Lamennais dincare icircntr-un articol din 1846 (Populul) citea-ză o propoziţie vag emblematică pentru unspirit acut revoluţionar ca autorul valahbdquoLe peuple crsquoest le genre humainrdquo El facese icircnţelege un elogiu ditirambic al popoluluizicacircnd icircn retorica lui dezlănţuită că icircn bdquocătă-ţimea de drepturi cuprinsă icircn legile unuipopul este un ospăţ icircn cercul unei familii lacare fiece membru icircşi are partea sa şi dispo-zează şi de el icircntregrdquo Icircn popul se află icircnsă şibdquoidei vagabonderdquo bdquoraţii stricaterdquo şi bdquooamenicarii neavacircnd ce face caută dezordinelerdquoAceştia trebuie icircndepărtaţi ca tracircntorii casă nu vătămeze armonia albinelor Icircn aprilie1848 cheamă patetic fraţii să apere Liber -tatea zeiţa sublimă eliberatoare

bdquoVeniţi veniţi fraţilor icircn simtimentulacesta de Liber tate E dulce şi nobil să com-batem pentru cauza cea mare a libertăţiiVeniţi veniţi romacircnilor toţi ca să nu rămacirc-ie o pată aşa de uracirctă pe o naţie atacirct de fru-moasă pe un nume atacirct de glorios Nu etimp de tocmeală noi nu suntem simbriaşicare să vindem cu dramurile sacircngele nostrula cel ce ne va da mai mult pe dacircnsul sun-tem o naţie căzută zdrumicată uitată delume icircn durerea şi ne norocirea noastră şiavem să ne batem pentru a da simptome deviaţă pentru a ne recomanda pentru a nerăz buna icircmprotiva idrelor ce ne munceştede secoli Nu fraţilor nu e timp de calcul şi

8

Eugen Simion

de tocmeală tiranii se bucură şi vor să pre-lungească această neicircnţelegere icircntre noi Sănu mai tocmim vulpea din pădure să nu nemai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintrenoi Veniţi să punem braţul eu toţii toatenaţiile apăsate şi strivite spre a răsturnaidrele icircnfuriate icircn agonia morţei să ne redo-bacircndim puterea pierdută şi apoi apoiatunci vom sta să icircmpărţim frăţeşte rodulluptelor noastre dacircnd fiecă ruia partea sapotrivit cu zelul şi vrednicia ce a arătatrdquo

După icircntoarcerea din exil face o analizăsociologică a societăţii romacircneşti (Mozaiculsocial 1858) pornind de la ideea lui EDuclerc că bdquocine zice clase zice opresiuneprivilegiu coaliţie de egoismerdquo Găseşte 17clase sociale sau caste icircncepacircnd cu domnii şibeizadelele boierii de rangul icircntacirci (marii vor-nici marii logofeţi marii spătari) şiicircncheind cu clasa ţiganilor de vatră clasa ţiga-nilor de laie şi cu clasa netoţilor robiţi acumcacircţiva ani dintr-un simţimacircnt de umanitateboierească [] spre a-i vinde Primele nouăclase cuprind icircn afară de aceea a domnilorşi beizadelelor opt categorii de boieri şiboiernaşi vin apoi profesiile liberale şinegustorii care sunt şi ei de mai multe cate-gorii Descrierea acestor compartimenteeste făcută icircn spirit critic grija analistuluisociolog fiind aceea de a semnala marilediferenţe sociale Bucureşti icirci pare un oraş alcontrastelor ticăloase insuportabile o suc-cesiune inestetică de palate strălucitoare şişandramale de scacircnduri putrezite O temăfavorită pentru Bolliac duşman icircnrăit inco-ruptibil al injustiţiilor sociale pictor ndash de unrealism icircndacircrjit ndash al contrastelor urbane Oproză de romanţ romantic cu exageraţiunirealiste

bdquoAci o curte spaţioasă cacirct să zideşti unoraş icircntr-icircnsa dezgrădită cu o casă icircntr-unstil bizar icircn ruină icircn fundul curţii cu ocaleaşcă şi o icircnhămare su perbă la scaraşovăită cu un arnăut de fir cu un lacheuchiulotat (izmenit) crevatat şi mănuşat cuun şasor icircm pănat şi spădat icircn capul scării pecare se coboară o damă parată de bal icircnorele dimineţei stracircngacircndu-şi şi ardicacircndu-şi fustele icircn toate părţile spre a nu se icircmplede no roiul de pe scară aci o casă gentilă cu

o curte frumoasă grilată icircntr-un stil pari-sian modern icircn care intri te sui pe scarădeschizi o uşă mai deschizi şi alta mai des-chizi icircncă una şi abia dai peste o ţigancă ciu-fulită sculată din somn desculţă şi trenţă-roasă care-ţi deschide uşa la iata cul coconi-tei fără să te icircntrebe cine eşti şi aci iarădintr-o căsuţă sprijinită cu proptele dintr-ocurte de uluce putrede iese o toaletă icircn dan-tele şi pene răsturnată icircn tr-un echipagiu cunişte armăsari ce preţuiesc mai mult decacircttoată casa şi icircmprejmuirile din care ieşirărdquo

Face cu această ocazie şi o analiză a psi-hologiei naţiei pe care altfel o adorăRomacircnul observă el cacircntă văitacircndu-se şi sevaită cacircntacircnd trece dintr-o pasiune icircn alta de laiubire la ură ia lucrurile cacircnd prea icircn joacăcacircnd prea icircn serios uită repede şi binele şi răulse bucură de nimic şi se icircntristează de nimic nuare amor stabil nici ură profundă nu ţine ran-chiună etc Cu alte cuvinte romacircnul este unom al contrastelor ca şi clima ţării sale carendash după Bolliac ndash explică această instabilitatea temperamentului sau mai bine zis aceas-tă nestatornicie temperamentală şi caracte-rologică Are şi nu are dreptate Romacircnulare totuşi icircn instabilitatea lui dacă esteadevărat o stabilitate pe care i-o dau locullimba şi tradiţiile Apoi să nu confundăm petacircrgoveţi (cosmopoliţi amestecaţi fără tradi-ţii) ndash ostili de regulă sau oricum dispreţui-tori faţă de ţărani pe care icirci socoteşte primi-tivi nespălaţi ndash cu aceştia din urmă formaţiicircn morala colectivă şi instruiţi de culturatradiţională Aceştia nu sunt deloc instabiliDacă ar fi fost şi ar fi icircn continuare aşa cumcrede Bolliac că sunt icircn comentarii inteli-gente ţăranii n-ar fi ţinut istoria şi noi am fidispărut ca popor

Icircn ceea ce priveşte ideologia trebuiespus că Bolliac nu-i iubeşte pe moderaţi Suntmai răi crede el decacirct retrograzii Acceptăpe progresişti şi icirci detestă sincer pe retrograzidar icircn cele din urmă icirci admite pe scenasocială vede că ei se combat icircntre ei icircnCameră apoi icircşi stracircng macircna se respectădar pe oamenii de centru adică pe moderaţi elimpede radicalul Bolliac nu-i agreează icircnniciun fel nu le vede rostul Sau icircl vede şirostul lor este egoist bdquoModeratismulrdquo ndash un

9

Cezar Bolliac

termen pe care dacă nu mă icircnşel icircl inven-tează ndash icirci pare o formă a compromisului alaşităţii morale şi a lipsei de acţie Adică ocatastrofă

bdquoCe vor moderaţii Ce termen de mijloceste icircntre egalitate icircnaintea legilor şi icircntreprivilegiu Moderatismul aci este curatpretextul trecutului să nu intre icircn viitorModeratism va să zică nelucrare exilaremarasmul piroteala icircn acţie va să zică săcerem Constituţia şi să ţi nem la Regula -ment Aci icircn centru intră toţi aceia carii n-au curagiul să spună de faţă că nu se icircndurăa se des părţi de legile şi spiritul trecutuluirdquo

şi după ce defineşte locul lor icircn bătălia din-tre progresişti şi retrograzi (locul estebdquomocirla centruluirdquo) activul intransigentulBolliac se dezlănţuie icircmpotriva acestei cate-gorii care totuşi a supravieţuit icircn politicaromacircnească (şi pretutindeni) icircn epocamodernă bdquoCentrulrdquo moderaţilor detestabi-la bdquomocirlărdquo pe care o condamnă Bolliac adevenit chiar un loc privilegiat icircn politicăDovadă că progresiştii şi comentatorii deazi au toţi cacircte o aripă de centru Pentrupublicistul arţăgos moderatismul icircnseamnăicircnsă conformism lipsă de decizie

bdquoConchiz dar (scrie el icircn fondul articolu-lui Moderaţii 28 martie9 aprilie 1858) cămoderaţii fac mai mult rău progresuluidecacirct chiar retrograzii că la noi aşti mode-raţi sunt cu totul de prisos căci n-au cemodera nefiind excesul nicăirea nici putin-cioşi măcar căci cată sau să rămacircnă curetrograzii sau să meargă cu progresiştiiAceasta pentru cei cari vor fi acum icircnCameră cu gusturi de moderatism Iar pealegătorii cari au să mai trimită cacircţiva depu-taţi icircn Cameră icirci icircndemn icircn numele viitoru-lui sau al trecutului să-şi aleagă deputatulde o culoare oarecare regulamentist curatsau constituţionalist curat Destul este săavem icircn Cameră o stacircngă şi o dreaptă caresă lupte piept la piept Să nu trimită fătălăibroscoi de mo cirlă carii să nu facă nimic săicircmpiedice lucrarea şi cacircnd este la vot să se

codească să s-ascundă sau s-aştepte ocomandă ca să ştie ce să facărdquo

Nu-i singura categorie moral-politică pecare o respinge gazetarul spirit de regulănegaţionist refractar polemic Icirci detestă depildă şi pe bdquoseparatiştiirdquo bdquocelulariştiirdquo dinpolitică şi ipso facto din presă Prin celula-rişti trebuie să icircnţelegem pe cei care nu vorunirea şi nu apără interesele ţării pe locali-ştii care critică totul Rolul presei este să fiebdquoun agent al civilizaţieirdquo Ea trebuie maiscrie Bolliac să sprijine bdquoprogresul regulatpacefic combătacircnd abuzul şi arătacircnd dru-mul libertăţii prin deşteptarea şi dezvolta-rea ideilor salutarerdquo Presa liberă este bdquounarbitru un juri [] presa moralizatoare vaşti ea icircnsăşi lege a nu calomnia a nu defăi-ma a nu ataca statul icircn bazele luirdquo(Libertatea presei 1859)

Bolliac este nu mai icircncape discuţie ungazetar incomod şi de cele mai multe oriun gazetar drept un om putem spune desuflet excesele lui de patetism sau macircniilelui arată un spirit responsabil implicat icircnceea ce scrie Eminescu icircl laudă icircn 1881(bdquoTimpulrdquo VI nr 45) consideracircndu-l bdquounprozator energic un publicist din ce icircn cemai citit şi mai preţuit pana sa a fost icircn ser-viciul intereselor naţionale astfel cum leicircnţelegea şi le-a rezolvat Vodă Cuzardquo5

Bolliac face icircntr-adevăr o proză jurnalis-tică vie colorată şi ca gacircnditor politic icirclanunţă icircn unele privinţe pe gazetarul MihaiEminescu de la bdquoTimpulrdquo Este de multe oriicircmpotriva camarilei regale şi icircn genere elrămacircne legat de spiritul politic al lui Cuza şial reformelor sale Icircn proza politică găseşteuneori formele norocoase memorabile Luii se datorează se pare sintagma bdquomon-struoasa coaliţiunerdquo ce a intrat şi a rămaspacircnă azi icircn limbajul publicistic şi chiar icircncărţile de istorie Icirci atacă permanent pe reac-ţionari (conservatori) dar nu evită să com-bată şi pe liberali cum face de pildă icircn1866 cacircnd critică vehement guvernul con-dus de N Golescu

Este atras ca şi Odobescu de cercetareaarheologică şi icircn excursiunile sale ştiinţifi-

10

Eugen Simion

5 Apud Andrei Rusu Scrieri II ed cit

ce se arată preocupat de vestigiile daciceIcircntr-un raport vorbeşte de bdquoZidirea dachi-lorrdquo şi de ceea ce grecii numeau bdquoAquileleDacirdquo şi icircnaintează ministrului Instrucţiuniipublice o listă de obiecte arheologice desco-perite de el 14 lampioane 10 globuri găurite7 măşti mice şase custure trei toporaşe trei cer-cei de aur etc Lui Odobescu care ndash aşa cums-a văzut mai icircnainte ndash icircl ironizează icircntr-unarticol din revista bdquoColumna lui Traianrdquo icircnlegătură cu pretinsul obicei al dacilor de afuma cu lulele de lut icirci răspunde icircnbdquoTrompeta Carpaţilorrdquo (1123 martie 1873)ponderat putem spune chiar respectuosreproşacircndu-i bdquosuficienţa generoasărdquo şi fap-tul că nefăcacircnd săpături a rămas un arheo-log de cabinet Icirci dă poveţe

bdquoVa să fie arheolog Să iasă la practicăcăci mai mult face ştiinţei o singură cănăţuiedescoperită icircntr-o localitate bine descrisănu numai icircn adacircncime ndash căci adacircncimea nuicircnsemnează nimic icircn natura straturilor maimult face un ciob la locul său cuviinciosadus şi pus p-o etajeră icircn muzeu cu des-cripţia aflării lui decacirct un volum icircntreg decitaţiuni latine şi elene ebraice şi fenicienedin cari nu va afla nimeni nimic bdquoPuţinăpractică pre lacircngă imensa teorie pre lacircngăgustul şi estetica d-lui Odobescu ar facenegreşit din d-lui un arheolog al Daciei şipoate şi al Europei Cu teorii icircnsă numai şicu spusele altora neaplicate la experienţa d-sale proprie va rămacircnea totdauna a seregreta că atacirctea calităţi rămacircn nefructuoa-serdquo6

lăsacircnd totuşi nelămurită problema icircn dis-cuţie Uzul fumatului icircn timpii preistorici

Revenind la poezia lui Cezar Bolliac sus-

pectată de a fi abundentă şi prolixă fără ori-ginalitate trebuie observat icircn primul racircndcă ea nu-i deloc atacirct de vastă icircncacirct să nupoată fi cuprinsă şi clasificată tematic şiestetic Editorul lui Andrei Rusu a cercetatsumarul ediţiilor şi a remarcat că multe ver-suri trec de la un volum la altul VolumulPoezii nouă din 1847 de pildă are doar 47 de

poezii nepublicate icircn volumul din 1843 (Dinpoeziile lui Cezar Bolliac) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) cuprinde doar treipoeme neapărute icircn cărţile anterioare Poeziindash Naţionale (Paris 1957) are 13 poezii inedi-te Colecţiune de poezii vechi şi nouă(Bucureşti 1857) conţine doar patru-cinciscrieri noi Văzacircnd această statisticăputem spune că Cezar Bolliac este un pro-ducător modest departe de imaginea auto-rilor industriaşi din epocă Meditaţiile suntinspirate icircn chip evident de nopţile prero-manticului Young (cunoscute prin interme-diul francez) şi Lamartine Temele de reflec-ţie lirică sunt bdquoicircnşelăciunea nădejdiirdquo bdquocea-sul al treilea după miezul nopţiirdquo (tăcerea)bdquonecredinţa icircn prietenirdquo(dulce prieteşug)sinucidul icircnserarea amorul nălucul despărţi-rea moartea etc Sunt XII meditaţii dintrecare două (a VIII-a şi a IX-a) icircn versuriCelelalte sunt notate icircn proză lirică sau cumse spune icircn chip curent icircn poeme icircn prozăIată o reflecţie despre tăcerea macircngacircietoarece duce spre dulcea melanholie care la racircn-dul ei bdquoadoarme cumplitele furii ale neno-rociriirdquo

bdquoDulce tăcere Cine a ştiut a se folosi detine şi n-a găsit icircnzecită mulţămirea ce fiiichinurilor cu atacirctea os teneli o caută icircnbaluri şi ospeţe de mare cuviinţă Care denenorociri apăsat alergacircnd la al tău limann-a aflat icircntr-icircnsul azilul cel mai adevăratTu verşi icircn tinerile inimi acea dulce melan-holie ce adoarme cumplitele furii ale neno-rocirii şi făcacircnd să curgă icircn ele un moltămădu itor asemenea pacinicului pacircracirciaş algrădinilor odihneşti simţirile obosite decumplitele varietăţi ale soartei icircn tocmai caun milos stăpacircn ce descuracircndu-şi calulcăzut de osteneală şi de arsura zilii icirci desfa-ce toate chingile icircl bate pă spate c-o macircngacirc-ietoare macircnă ş-icircl sloboade icircn ră coarea icircnse-rării a paşte troscotul cel răcoros al cicircmpii-lor O cacirct este de plăcută icircntristarea ce tuaduci Omul depărtat de tot zgomotullumii icircntr-armat cu făgăduie lile nădejdiizboară pe aripile idolului său la scumpu-iobjet icircşi icircnchipuieşte poziţiile icircn care s-ar fi

11

Cezar Bolliac

6 Apud Andrei Rusu note la Scrieri II p 495

aflacircnd repetează vorbele ce i-a zis răspun-surile ce a luat face o plăcută critică slabu-lui icircnţeles ce scoate din ele numără căutătu-rile ce a cacircştigat de la ea oftările ei vorbelece se repeta icircn delirul cel dulce le dă o colo-ră după voia lui icircşi face o idee de ceea cegacircndeşte acum şi icircncacircntat icircn fermecul plă-cerii icircngacircnat de un somn icircntrerumpt aş -teaptă un vis care vine şi-l aruncă icircn braţeleeirdquo

Transcrisă icircn ortografia modernă reflec-ţiunea se poate citi cu interes ea arată fine-ţea spiritului şi mişcarea slobodă a imagina-ţiei lirice pe un cacircmp vast (predominantagrest) de referinţe Prieteşugul pe care icirclcacircntă Conachi şi Văcăreştii este icircn interpre-

tarea eseistică a lui Bolliac un bdquosoare duhov-nicescrdquo elementul ce ne deosebeşte de fiareun icircnger trimis din ceruri pentru a uni peoameni Decacirct dedat desfracircnării urii gelo-ziei mai bine bdquosă mă sfacircrşesc după cum m-am icircnceput icircn chinuri icircn spumegoaselevaluri adăogate de vijelia nenorocirilorrdquoscrie tacircnărul Bolliac doritor să treacă purmoral prin furtunile ce-l aşteaptă Icircnserareamomentul liric predilect al preromanticilorşi romanticilor romacircni este transpus deBolliac icircn peisajul Carpaţilor pe valeaPrahovei Aici ascultă zgomotul bdquovacirclceliirdquo(alt topos poetic romantic icircn poezia noas-tră) facirclfacircitul frunzelor argintate ale plopu-lui şi sunetele undelor izbite de stacircnci sub

12

Eugen Simion

umbrela vastă a crepusculului Apar icircnacest peisaj şi bălaia lună muribundul foc alsoarelui şi Vinerea strălucitoare ce rivalizeazăcu bdquodumnezeoaica cinstiirdquo O şezătoare desublimităţi cereşti o reuniune a elementelorcosmice icircntre zi şi noapte icircn spaţiu romacirc-nesc

bdquoSoarele ruşinat şi rănit totdeodată defrumuseţea interesantei bălaiei lune nepu-tacircnd sta faţă dulceţii acelia ce totdauna fugede dacircnsul s-ascunde dinainte-i lăsacircndu-inumai lumina ce-i este dator şi măreaţafecioară icircmpotrivindu-se negrului icircntune-rec al nopţii cu un pas lin pompos şi plinde dulceaţă se icircnalţă din orientul său Icircncăse văd sacircngeraticii munţi de aburi icircnrubi-naţi de murindul foc al soare lui cacircndVinerea repezită peste orizon icircn toatăstrălu cirea ei se icircnrivală cu dumnezeoaicacinstii Neputin cioasa noapte răsipitănedestoinică a se icircmpotrivi birui toarei ei icircşiascunde icircnvinsele-i umbre şi subt cel maimic copăcelrdquo icircncheiată cu o rugăciune respectată şi exal-tată

bdquoPărinte tu ce luminacircnd icircntunerecul ne -simţirii spărgacircnd adacircnca tăcere a haosuluiformaşi ast pompos uni vers numai pentrua cuvacircntului fericire Tu ce depuind icircn fo -coasa-mi simţire raza duhovniceştii luminiicircmi arătaşi icircn tot lucru al meu simbolPriimeşte din a ta icircnaltă lăcuinţă recunoştin-ţa ce mica-ţi fiinţă icircţi trimite de viaţa ce i-aidat Priimeşte slaba strigare a tarei credinţece icircţi icircnalţă din astă singurătate cu apusulunui soare din care icirci dăruişi Priimeşte res-pectul cu care şopteşte nu mele tăurdquo

Peisajul lui Bolliac cuprinde icircn afară deaceste obiecte cosmice şi lucruri mai profa-ne ca bdquoo-nverzită coastă parfumatărdquo bdquorodi-tori copacirdquo un bdquolimpede locrdquo un bdquocacircmpicircnrubinatrdquo şi bdquoun drum netedrdquo icircnnobilatetoate de un palat şi un pavilion fixat icircntrelac şi tei Aşadar lac tei coasta icircnverzită maiicircnainte valea zgomotoasă stacircnci şi deasupraforţele cosmice Bolliac are cu adevărat la1835 o imaginaţie romantică din careacum nu lipseşte dimensiunea religioasăIcircn meditaţia despre Sinucidul dăm peste

această rugă spusă de un Iov valah pe calede a-şi pierde credinţa

bdquoO Dumnezeu slăvit părinte şi stăpacircnziditor preaputernic al totului icircntregDeschide poarta vecinicilor tării ascultăglasul ce să rătăceşte neputacircnd a străbatepacircnă ia tine trimite macircna-ţi prea darnică amă scoate din labirentul chinurilor Părintepreadrepte Aridică-mă icircn azi lul tău trage-ţi icircnapoi raza ce ai depus icircn mine smulge-mă din groaznica tortură a agoniei Vino cuo moarte prea grabnică odihneşte-mi tulbu-ratul suflet sparge-i printr-icircnsă icircntunereculce-l icircneacă vezi-l cum te caută deznă -dăjduit Trage-l icircn scacircnteietoarele lumini ceicircţi strălu cesc lăcaşul Icircntoarce-ţi ochiul mări-nimos asupra fiinţii mele Umileşte-teIcircmbrăţişază o slabă neputincioasă creaturăVezi-o spăimacircntată icircngrozită icircn ghearaursi tei Vezi-mă icircn genunche smuls sfacircşiatdedesubtul bolţi lor talerdquoşi care se transformă icircn cele din urmă icircntr-o apostazie ca icircn psalmii arghezieni bdquoOcruzime tiran neicircnduplecat Urechea-ţinesimţitoare nu se apleacă decacirct numai laconcertele cacircntăreţilor [] tu nu-ţi tulburi ata tracircndăvie ca să asculţi ţipete jalnicerdquoSinuciderea devine un gest de revoltă unsemn de anarhie a spiritului Moartea icircnschimb este judecată icircn termeni umflaţiicircntr-o retorică apocaliptică bdquoIcircnger grabnical tarelui cabinet Sol uracirccios al iesmosuluilăcaş Negru ministru al tribunalului răsplă-titor Repede fulger purtător de-ntunerecNoptoasă spăimacircntătoare nevăzută săgea-tă ce desfiinţezi fiinţelerdquo

Exerciţiu notabil pe teme preromanticecu accente aspre de moralist care şovăierepet arghezian la 1835 icircntre credinţă şităgăduirea divinităţii Icircn volumul din 1843şi icircn celelalte poeme Bolliac cultivă maiicircntacirci miniatura samururile draperiilebogate catifelele icircn stilul lui Gautier şiidila romanţioasă

bdquoCacircnd o căldură dulce samururi catife-le

Sub draperii bogate de stofe de dantele V-adoarme p-un divan

Cacircnd mii lumini ascunse icircn lampe colo-rate

13

Cezar Bolliac

Resfracircng şi vă-nmulţeşte-n oglinzile-ardicate De jos pacircnă-n tavan

Ş-o copiliţă dulce racirczacircndă graţioasă Icircn reverenţe intră uşoară şi frumoasă

Ca şi un icircngeraş ndashŞi după ea un june măreţ voios şi tare Cu faţa vie plină cu fruntea-ntinsă

mare Şi şed p-un scăunaşrdquo

trece apoi la marile mituri cum ar fi acelaal geniului retras ca Moise icircn singurătăţilemuntelui pentru a sta de vorbă cu marelearhitect al universului Un personaj mitic pecare icircl icircntacirclnim la mai toţi romanticii de laByron la Eminescu Cezar Bolliac icircl locali-zează (Ermitul) icircn peisaj romacircnesc pe ostacircncă scorburoasă un icircnţelept uitat detimp şi icircnconjurat de racircuri ce mugesc icircn abi-suri de torente şi tempeste de creste fume-gacircnde şi de capre sălbatice undeva la obacircr-şia unei gacircrliţe de cristal icircn care icircnoată păs-trăvul şi lostriţa Eremitul lui Bolliac este oschiţă a Magului din poemele cu substratmetafizic ale lui Eminescu

bdquoEu mă unesc cu tine icircmi place să pri-vesc

Aceste vacircrfuri albe mai nalte decacirctnorii

Pe care schinteiază cacircte odată sorii Ce din cacircmpie-afundă deloc nu se

zăresc

Icircmi place s-ascult racircul mugind icircntr-unabis

Icircmi place-a privi brazii icircn formi de pira-mide

Moliftul şi cu tisa ce malurile-nchide Ca tari cetăţi icircn aer spre cer numai des-

chis

Icircmi place s-ascult vacircntul tunacircnd din malicircn mal

Icircmi place să văz capra sărind clin piatră-n piatră

Icircmi place s-aprinz zeada pe o icircntinsăvatră

Şi cerbul p-o sprinceană să-l văz fărărival

Să stau la obacircrşia gacircrliţii de cristal Mai rece decacirct gheaţa şi-n unda-i cea

măruntă Să văz suind un păstrov şi lostriţa

căruntă Mai iuţi decacirct săgeata pe piatra de

metal

S-ascult la paseri triste ce noaptea sedeştept

S-ascult tempeste negre departe-ntăracircta-te

Şi prăvălind copacii torente-nfuriate Şi văile să urle de un potop ce-aştept

Şi trăsnete icircn cremeni izbind neicircncetat Să icircmple tot eterul de aburi de pucioasă Să surpe icircn prăpăstii o stacircncă scorboroa-

să Să zbiere pe ea ursul de groază spăi-

macircntat

Şi liniştit icircn mine cacircnd preajma văz tur-bacircnd

Mai liniştit mai pacinic decacirct icircntr-ocetate

Icircn care mii de condici şi clase separate Icircmi spun că este pace cacircnd tot eu văz

gemacircnd

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboareneoprit

Ca acvila măreaţă cacircnd stă o vijelie Ce-şi ia-n eter avacircntul cătacircnd cu bucu-

rie Icircn strălucitul soare din cerul limpezit

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboarenencetat

Să zboare peste lume s-absoarbă-n veciicircn sine

O faptă rea sau bună s-o tragă toată-nmine

Ca soarele bacircnd rouă ce noaptea a văr-sat

Icircmi place s-afund gacircndu-n al timpuluinoian

Al vremilor trecute al celor ce-or să vie Şi-n ele să renască ca icircntr-o mare vie

14

Eugen Simion

Cum spun că renasc vulturi icircn ape dinIordan

Eu aş dori cu tine aci să vieţuiesc Să-mpărtăşesc cu tine şi gacircndul şi vorbi-

rea ndashAst dar cu care cerul dotează omenirea Şi care anticriştii pe buze ni-l zdrobescrdquoAceastă panoramă a singurătăţii şi măre-

ţiei geologice alpine apare icircn volumul din1843 sub titlul Pusnicul schimbat icircn Ermitulicircn Colecţiunea din 1857 Nu-i unica dovadăcă Bolliac are cu cacircteva decenii icircnaintea luiEminescu simţul naturii grandioase şi icircşiconstruieşte un spaţiu imaginar (un spaţiude securitate) populat cum s-a observat destacircnci mai icircnalte decacirct norii de racircurimuginde şi de brazi icircn formă de piramideGacircndul lui liric este şi mai cutezător vrea săsurprindă imaginea bdquocaosului universalrdquocum se poate vedea icircn alte poeme din aceas-tă familie mitologică (Un vis icircn Carpaţi Odimineaţă pe Caraiman) icircn care se tacircrăscbdquomonstruri legioanerdquo şi stau icircn ruinăbdquopalaturi milioanerdquo Altădată pe aici treceaumbra lui Zamolx şi păşeau uriaşii DacieiO temă iarăşi pe care o va cultiva şiEminescu ca şi panoramele cu turnuri goti-ce şi stacircnci sure şi găurite pe care icircncearcă săle deseneze acum (1844-1848) Bolliac voindsă sugereze mitul dacismului o unire de tita-nism romantic şi forme ale naturii primor-diale Ibrăileanu remarca icircn cursul lui deliteratură faptul că Bolliac are bdquofiorul infini-tuluirdquo dar nu are limba care să-l exprimeVersurile sunt totuşi cursive viziuneapanoramică se desfăşoară ca un măreţ flu-viu căracircnd catedrale de talii uriaşe turnurigotice palate de vacircrste titane semne ale uneicivilizaţii vechi laolaltă cu monstruri legioa-ne şi gigantici butingii monstruoşi Totu-iuriaş monumental icircn această panoramăpoetică Monumental şi monstruos măreţsemne ale unei lumi mitice

bdquoIcircntinsă panoramă ce-ncet icircncet se pier-de

icircn care se icircnmoaie se sting şi se-nfrăţesc Colorile d-a racircndul din cel mai icircnchis

verde Pacircnă-n rozoşii aburi ce razele-auresc

Icircn urmă-mi catedrale de talii uriaşe Ce din tăracircmuri fierte potopul a zidit Se-ntrec şi icircşi icircnalţă cărunte şi golaşe Mulţimi de turnuri gotici icircn cerul azurit

Aeriane stăvili ce taie Firmamentul Pe care bat icircn frunte furtunele trecacircnd Domenuri largi de iarnă pe care

Orientul Icircmbracă icircn tunice de purpuri luminacircnd

Sub strate de zăpadă ce timpul icircnnoieş-te

O strată se icircntinde de colţi adacircnci shis-toşi

Coloanele ce timpul smerit le ocoleşte Din care ies gigantici butingii mon-

struoşi

Ca monstruri legioane ce se tacircrăsc se-nvită

Icircn aer să răsufle de unde sunt striviţi Şi-n forme mari schidoale ce arta nu

imită Se-nşir pe sub prăpăstii cacircnd negri

cacircnd plăviţi

Palaturi milioane din vacircrstele titane Pacircrlite ruinate stau negre icircncruntacircnd Rămasuri tari semeţe antideluviane Ce-şi racircd de timp de secoli vecia stră-

bătacircnd

P-aicea uriaşii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvacircrlea din mal icircn mal P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-

aude P-aici icircncura calul viteazul Decebal

Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii icircn eterCine-ar putea să spuie această panora-

mă Prin vorbe cine poate s-arate-acest mis-

terrdquoIcircn Un vis icircn Carpaţi peisajul ndash icircnţeles

repet ca un spaţiu de securitate este maicalm şi ceva mai armonios deşi aflăm şi aicivăi afunde ceaţă deasă brumă cremenea stacircnciiicircn care locuiesc şoimii semne toate ale

15

Cezar Bolliac

unei geologii accidentate Sunt elementelemateriale ce pot da o sugestie despre sub-stanţa lirismului şi despre ceea ce GCălinescu a remarcat la Cezar Bolliac şianume bdquoaptitudinea viziunilor grandioaserdquoIcircn poemul Un vis icircn Carpaţi aptitudinea seadaptează unei viziuni romantice conven-ţional decorative fără sălbăticiile sublimedin Ermitul şi O dimineaţă pe Caraiman undebyronianul Bolliac face o poezie a monu-mentalului cu elementele unui bdquouniverspomposrdquo icircn care se adună toate forţele dis-trugătoare ale naturii (fulgere crivăţul cemugeşte gacircrle mari şi turbulente ceaţa receicircn care se afundă lumea materială)

bdquoNoaptea este neagră şi p-ast colţ demunte

Frigul cel de toamnă lasă p-a mea frunteBruma sa cea rece Tot tace icircmprejuru-mi şi ochiul nu

pătrunde Astă ceaţă deasă ce icircn văi afundeLumea va să-nece

Umezile boite fulgerul despică Tunetul detună pe maluri se ardicăFără precurmare Crivăţu-n pădure departe mugeşte Şi cremenea stacircncii ce-un şoim lăcuieşteVarsă gacircrlă marerdquoSchitul poem din aceeaşi sferă de sensi-

bilitate byroniană (preferinţă pentru singu-rătăţile montane icircn care se retrag icircnţelepţiişi se mai vede icircncă umbra lui Zamolx zeuldacic poeme ce vor să prindă imagineabdquocaosului universalrdquo) adică imaginea reclu-ziunii religioase a voinţei de macircntuire şităcerii divine Temă din nou din psalmiiarghezieni tratată de un poet care icircn plinăfebră revoluţionară bănuieşte că tăcerea luiDumnezeu este icircn fapt o formă a răzbună-rii sale Bolliac zice chiar mai dur a urii luiDumnezeu Poemul icircncepe cu pictura uneisumbre procesiuni monahale la miezulnopţii pe o vreme de spaimă (bdquolapoviţegrele pe vijelii pe viforirdquo) ce icircnaintează caicircntr-un tablou de Bruegel spre templulicircnnegrit de timp acolo unde călugării tre-buie să se roage după canon Părinţii suntbdquosinguriţirdquo şi icircnfăţişarea lor este jalnică ca o

icoană a zădărniciei lumeşti şi a agonieiicircntr-o lume pierdută din care Dumnezeu s-a retras icircntr-o tăcere pedepsitoare

bdquoSe mişc prin icircntuneric părinţii singuriţi Mai negri decacirct noaptea mai vechi

decacirct stejarii Cu pletele ca blana pe care-mbracă ţarii De privigheri şi posturi neicircncetat slăbiţi

Şi cacircnd luceşte-un fulger pe cacircţiva gacircr-bovi orbi

Al căror sacircnge-ngheaţă icircn vinele slăbite Se văd jucacircnd pe raze acele barbe-albite Ca fulgii unei ierne pe penele de corbi

Orbiţi de bătracircneţe slăbiţi d-al rugii jug Se leagăn icircn toiege căci mai le-au trecut

seara ndashSunt grei ca şi pămacircntul şi galbeni ca şi

ceara Ce luminează groapa de morţi fără coş-

ciug

Se mişc icircncet spre centrul icircn care e-năl-ţat

Un templu-a cărui cruce de nori se rugi-neşte

Precum se roade piatra-i de placircnsul cepisteşte (prelinge)

Din fruntea icircncreţită a celui genucheatrdquoPoemul se icircncheie cu o integrogaţie-

imprecaţie (bdquoAi hotăracirct tu Doamne sfacircrşitla ura tardquo) şi o reflecţie amară tăgăduitoa-re icircn modul lui Arghezi iarăşi cu o retoricăceva mai nestăpacircnită liric aici decacirct icircn ver-surile anterioare

bdquoO mintea mea se pierde cu cacirct o ducmai sus

Se pierde-n mii de gacircnduri ca urma-nlabirinte

Ca ruga şi ca placircnsul vărsate pe mor-minte

Se pierde ca tămacircia pe vacircnturi de apus

Se pierde s-adacircncează icircntr-un deşertnoptos

Se pierde să străbată voinţa-ţi vecinicia Ca acvila ce-aleargă să măsure tăria Ş-orbită icircn lumină se prăvăleşte-n josrdquo

16

Eugen Simion

17

Dans un livre reacutecent (bdquoCele douăEuroperdquo Bucarest 2013) ougrave jrsquoai repris desideacutees deacutejagrave avanceacutees dans un autre volumeen 2009 (bdquoRegards drsquohistorienrdquo) dans moneacutetude bdquoEurope de lrsquoEst- Europe de lrsquoOuestLa diversiteacute drsquoune identiteacute (pp 11-45) jrsquoaideacutefendu lrsquoideacutee que le titre mecircme du livretrahit il nrsquoy a pas historiquement parlantune seule Europe

Degraves le deacutebut de la civilisation europeacuteen-ne crsquoest a dire de lrsquoEurope chreacutetienne - doncagrave la fin de bdquolrsquoimperium Romanorumrdquo seacutepareacute

au IV- e siegravecle moment du triomphe drsquounenouvelle religion dans une bdquopars orientisrdquoet une bdquopars occidentisrdquo - on peut parlerdrsquoun clivage mental drsquoun deacutebut de divorcespiritual entre lrsquoOrient romain et lrsquoOccidentromain

Crsquoest le moment drsquoune deacutefinition dogma-tique par un bdquocredordquo diffeacuterent - avec lrsquoappa-rition du ceacutelegravebre bdquoFilioquerdquo le moment ougravelrsquoOccident drsquoun Augustin - preacutecurseur duCistercien Bernard de Clairvaux de MartinLuther et de lrsquoancecirctre des existentialistes

A gacircndiEuropa

Răzvan THEODORESCU

Il y a deux Europes sinon troishellip

Pentru d-l Răzvan Theodorescu este foarte clar că există două Europe ba chiar trei dacă ar fi să neluăm după cartea istoricului francez Fernand Braudel din 1985 Cele trei Europe Diferenţeledintre cele două Europe au icircnceput devreme din timpul imperiului roman cacircnd s-au separat icircnpartea occidentală şi partea orientală a imperiului Aceste diferenţieri au continuat din mai multepuncte de vedere (nu numai cel istoric) religios filosofic economic Azi avem fără icircndoială unmodel al consumerismului o occidental născut dintr-un capitalism specific lumii protestante şiun model ideocratic oriental provenind din tradiţia rusocratică şi turcocratică proprie dimensiuniiortodoxe din Sud-Estul europeanCuvinte-cheie două Europe modelul consumerist occidental modelul ideocratic oriental

Fernand Braudel Europa centrală

It is very clear for Mr Răzvan Tehodorescu that there are two Europe even three Europe if we canbelive into the Fernand Braudelrsquos book a French historian published in 1985 and named Thethree Europe The differences between the two Europe began earlier in the period of Roman empi-re where Europe was separated in western and eastern part of the Roman empire These diffrencescontinued from many points of view (not only from a historical point as the begin) religous onephilosophical and economic Today we have undoubltedly a model of Western capitalism consume-rism born from a specific Protestant world and the idiocratic oriental model proceeding fromRussian and Turkish political power proper to Orthodox dimension of South-eastern EuropeKeywords two Europe occidental consumerist model oriental idiocratic model Fernand Braudel

Mitteleuropa

Abstract

Răzvan THEODORESCU - Academia Romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoocom

Socircren Kirkegaard mdash exacerbant lrsquoangoisseet le peacutecheacute se voyait attacheacute agrave lrsquoapologeacute-tique qui nous prouve logiquement lrsquoexis-tence de Dieu drsquoune faccedilon aristoteacuteliciennepresque syllogistique et ougrave lrsquoOrient desPeacuteregraves cappadociens cristallisa son eacuteleacutementcontraire lrsquoaffirmation apophatique de ceque Dieu nrsquoest pas qui sera la voie preacutefeacutereacuteede lrsquoorthodoxie pour son mystegravere plenierCrsquoest une voie neacutegative qui descend dePlaton qui parlait du bdquobien existant au delagravede lrsquoecirctrerdquo

Un Occident attacheacute au bdquoresrdquo pragma-tique pas sophistiqueacute et pour cela mecircmearien cherchant Jeacutesus lrsquohomme adorant sesstigmates face agrave un Orient_meacutetaphysique mdashattacheacute au Logos croyant en Christ le divinmonophysite crsquoest le deacutebut mecircme du divor-ce intellectual de lrsquoEurope agrave lrsquoaube duMoyen Age

LrsquoAristote drsquoun Thomas drsquoAquin pourlrsquoOccident et le Platon drsquoun Plotin pourlrsquoOrient furent les deux balkaniques dupaganisme qui fondegraverent en quelque sortenotre Europe telle qursquoelle existe encore

Lrsquoeacutecho de cette situation on le retrouveaujourdrsquohui dans ce que les sociologuesconsidegraverent les deux modegraveles socio- eacutecono-miques le modegravele consumeriste occidentalissu drsquoun capitalism propre au monde pro-testant - comme Max Weber lrsquoa deacutejagrave indi-queacute- diffuseacute ensuite dans le monde catho-lique (nrsquooublions que ce sont la les preacutemicesde lrsquoeuroatlantisme et de la creacuteation delrsquoUnion Europeacuteenne) et le modegravele ideacuteocra-tique oriental descendant de la tradition dela Russocratie et de la Turcocratie propre agravela dimension orthodoxe de Feuro -meacutediteranisme dans le Sud- Est europeacuteenet dans lrsquoautre sous- zone de lrsquoEurope orien-tale celle ukraiumlno- russe

Il est vrai dans cette reacutealiteacute geacuteopolitiqueil ne faut pas neacutegliger lrsquoEurope centrale des-cendue de V Austrocratie la bdquoMitteleuropardquode Friedrich Naumann crsquoest la Hongrie laPologne le Pays Tchegraveque la Slovaquie quisont deacutefinis comme une mentaliteacute plutocirctune culture le monde de Franz Kafka et deMax Brod de Stefan Zweig et de CzeslawMilosz de Robert Musil et de MilanKundera

Une Europe Centrale qui pour moi resteune peripheacuterie active et creacuteatrice delrsquoEurope occidentale pour drsquoautres speacutecia-listes une Europe autonome une troisiegravemeEurope Le cas le plus illustre est celui delrsquohistorien hongrois Jenocirc Szucirccs- eleacuteve deIstvan Biro- brillamment prefaceacute parFernand Braudel (bdquoLes trois EuropesrdquoParis 1985 et je confesse que moi mecircmejadis croyait dans cette reacutealiteacute bdquoCele treiEuroperdquo dans bdquoDrumuri către ierirdquoBucureşti 1992 p 112- 114) Le grand histo-rien franccedilais remarquait agrave cette occasion bdquoLes limites de ces trois Europes se deacutepla-cent au cours de leurs longue histoire maisdeacuteplaceacutees plus agrave lrsquoEst et plus agrave lrsquoOuest cestrois universrdquo- il srsquoagit de lrsquoOccident euro-peacuteen de lrsquoEurope est-central et de lrsquoEuropede lrsquoEst- bdquose maintiennent srsquoaffirment serapprochent srsquoeacutecartent et agrave chaque instantde leur destin srsquoexpliquent lrsquoun par lrsquoautreA ce jeu lrsquohistoire comparative triomphe surtoute la ligne (ibidem p 5)

Jrsquoajoute qursquoune division tripartite de cegenre fut propre eacutegalement - un livre deMichel Foucher le montre (bdquoFronts et fron-tiegraveres Un tour du monde geacuteopolitiquerdquoParis 1988)- agrave drsquoautres continents celuinord- ameacutericain avec ses trois grandes enti-teacutes Etats Unis Canada Mexique (ibidem p367 et suiv)- celui africain avec leMaghreb lrsquoAfrique Noire lrsquoAfrique du Sud(ibidem p 139- 257)

Derniegravere question ougrave se trouve la desti-neacutee geacuteopolitique de lrsquoespace carpato- danu-bien

Quant agrave nous Roumains icircle latine dansun oceacutean non- latin la seule orthodoxie lati-ne et la seule latiniteacute orthodoxe du mondeunissant pragmatisme occidental et indivi-dualisme latin avec la recircverie orientalenous appartenons plutocirct - Nicolae Iorga lrsquoadit tregraves bien - au cible vers laquelle nousregardons plutocirct qursquoau lieu ougrave nous noustrouvons Et ces cibles furent tour agrave tour laByzance de lrsquoorthodoxie la Pologne catho-lique lrsquoIslam des sultans la Rome impeacuteria-le la France des Lumiegraveres et des reacutevolu-tions les Soviets de Stalin Washington etBruxelles de lrsquoOTAN et de lrsquoUnion Euro -peacuteenne (pour le moment la liste srsquoarrecircte lagrave)

18

Răzvan Theodorescu

Il y a deux Europes sinon troishellip

Encore nous appartenons agrave cette Europeorientale agrave la sous- zone sud- est europeacuteen-ne voisine des Balkans et nous pouvonscontredire avec les arguments de lrsquohistorienlrsquoaffirmation peacuteremptoire de lrsquoamericano-polonais tregraves influent qui fut ZbigniewBrzezinski il y a presque un quart de siegravecle

bdquoThe fact is that the terms EasternEurope and Western Europe during the lastseveral deacutecades were not geacuteographie butgeopolitical deacutesignations They reflected thepost- Yalta political division of Europebdquo(Policy for the West dans The NationalInterest printemps 1990)

Faux entiegraverement faux en ce qui concer-ne deux veacuteneacuterables parties du continent

avec une histoire diffeacuterente nuisible tregravesnuisible pour la diplomatie et malheurese-ment fort eacutecouteacute dans les chancellerieseuropeacuteennes peu habitueacutees ces dernierstemps avec lrsquoexactitude historique

Pour relativiser les choses faut-il encorerappeler les mots de Paul Valeacutery au lende-main de la Grande Guerre bdquoLrsquoEurope esten realiteacute un petit cap du continent asia-tiquerdquo

Lrsquouniteacute de notre continent pourrait res-sembler agrave lrsquouniformiteacute drsquoune caserne Sadiversiteacute par contre dans les deux ou lestrois Europes agrave la beauteacute drsquoun preacute drsquouneprairie ou drsquoun jardin fleuri

19

20

Care sunt deficienţele sistemului romacircnescde icircnvăţămacircnt cu precădere ale celui univer-sitar Care sunt problemele cel mai des icircntacircl-nite icircn activitatea profesională de zi cu zi arectorului Ioan Aurel PopIoan Aurel Pop Sistemul nostru de icircnvă-

ţămacircnt suferă de decenii icircntregi mai icircntacirci icircnurma dictaturii comuniste iar apoi dincauza degringoladei de după 1989 cacircndtoată lumea a făcut bdquoreformerdquo fără cap şicoadă icircn ritm prea alert fără să aibă răbda-rea de a le vedea urmările Icircnvăţămacircntulpreuniversitar nu reuşeşte un lucru elemen-tar anume să şcolarizeze toţi copiii dupăcum prevedea pacircnă şi legea instrucţiunii a

lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care sta-bilea că icircnvăţămacircntul primar de patruclase era obligatoriu şi gratuit De aceeagradul de analfabetism icircn Romacircnia a ajunsla niveluri icircngrijorătoare O a doua deficien-ţă este instabilitatea planurilor de icircnvăţă-macircnt şi a programelor şcolare Nimeni numai ştie ce şi cum icircnvaţă se scot şi se intro-duc materii peste noapte se elimină disci-pline consacrate de la Renaştere icircncoace icircnfavoarea a fel de fel de improvizaţii Se con-fundă anumite conţinuturi absolut necesareazi icircn educaţie (drepturile copilului cunoş-tinţe de sănătate cunoştinţe antreprenoria-le elemente juridice reguli de circulaţie

Interviu

Florian Saiu icircn dialog cu Ion Aurel Pop

Romacircniaicircncotro

Interviul cu academicianul Ioan Aurel Pop scriitor istoric şi rector al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca este de fapt o oglindă fină icircn cristalul căreia infirmităţile bubele şi mucegaiurilesocietăţii romacircneşti se dilată icircnfricoşător Tabloul vieţii noastre agăţat pe un perete discret alEuropei actuale slăbite de politici neinspirate se leagănă aiurit şi nici o macircnă sigură nu se găseştesă-l aşeze icircn lumină să-i dezvăluie frumuseţile şi personalitatea Dialogul cu profesorul Ioan AurelPop este un document al unei epoci grăbite un act nefardat dur ca orice adevărCuvinte-cheie educaţie cultură politică migraţie istorie adevăr Brexit Uniunea Europeană

trădător islamism democraţie utopie romacircn

The interview with Ioan Aurel Pop academician writer historian and rector of Babes-BolyaiUniversity of Cluj- Napoca is actually a crystal mirror in which infirmities sores and molds ofRomanian society expands appallingly The picture of our life hanging on a discreet wall of Europeweakened by the uninspired politics in senseless balancing move with no steady hand capable ofspotlighting its personality and beauty The dialogue with professor Ioan Aurel Pop is a documentof a hasty era a though free of makeup act as any other truthKeywords education culture politics migration history truth Brexit European Union traitor

Islam democracy utopia Romanian

Abstract

Ioan Aurel POP Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca Facultatea de Istorie-Filosofie e-maili_a_popyahoocom

rutieră apărarea contra incendiilor etc) cudisciplinele şcolare Aud că se introduce laclasa a XI-a materia numită Educaţie juridi-că Fals şi greşit Ca să facem asta trebuie sascoatem o oră de romacircnă ori de istorie oride geografie şi să predăm două semestreelevilor despre legislaţie să le dăm cacircte celpuţin două note pe semestru să icircncheiemmedii ale unor astfel de bdquomateriirdquo etc Prinurmare disciplinele vechi icircn care icircncap ori-cacircnd conţinuturi noi sunt mutilate reduseicircn favoarea unor pseudo-discipline caresunt icircn fapt seturi de cunoştinţe utile depredat la dirigenţie sau drept capitole icircnalte materii O a treia carenţă este supraicircn-cărcarea materiei Copiii noştri icircnvaţă multeşi de toate de-a valma fără discernămacircnt

Programele de matematică fizică chimiebiologie dar şi cele de ştiinţe sociale suntexcesive Icircn majoritatea claselor icircnţelegmateria doar 5-10 dintre elevi restul suntpierduţi pentru instruire Las deoparte cele-lalte carenţe ca lipsa personalului calificatsalarizarea dezastruoasă fuga specialiştilorbuni de icircnvăţămacircnt dotările slabe icircn şcolilipsa de igienă icircn şcolile rurale abandonulşcolar la ţară neputinţa de a-i trimite la şcolibune pe elevii din mediul rural pierdereade bdquocreiererdquo supradotate etc Adevărul estecă am ajuns să lucrăm cu profesori slabi şimediocri ceea ce ne determină să scoatemgeneraţii de absolvenţi slabi şi mediocriPentru viitorul acestei naţii faptul e catas-trofal

21

Romacircnia icircncotro

Icircn plus la noi copiii nu merg cu plăcerela şcoală ceea ce arată carenţe grave aleicircntregului sistem Educaţia icircn secolul alXXI-lea nu se mai face cu băţul nici cu ame-ninţări ci cu pasiune şi icircncredere E drept cănu se face nici cu imixtiunea neprincipială apărinţilor sus-puşi care cred că ştiu maibine cum se face instruirea şi care icirci pun lapunct pe icircnvăţători şi profesori desconside-racircndu-i

Nici icircn ceea ce priveşte şcoala superioarănu stăm mai bine De la bdquofabricile de diplo-merdquo prezente la tot pasul pacircnă la tezele dedoctorat plagiate ale demnitarilor avem detoate şi icircn universităţi Cel mai grav lucru icircnşcoala superioară romacircnească este credlipsa de icircncurajare şi de recunoaştere a cali-tăţii competiţiei şi performanţei Domneşteun egalitarism periculos care nu era aşa nicimăcar icircn regimul comunist Universităţilesunt egale indiferent că au 50 000 de stu-denţi sau 1000 de studenţi indiferent că sesituează pe locul 500 sau pe locul 20 000 icircnlume indiferent că au savanţi cu articolepublicate icircn revista bdquoNaturerdquo sau numai icircnziare judeţene Ba cele performante suntcacircteodată lăsate deoparte la rectificările debuget pe motiv că bdquoau banirdquo ca să fie bdquoaju-taterdquo universităţi slabe fără nicio perspecti-vă icircn acord cu un principiu colectivistpăgubos Legată de acest egalitarism estefinanţarea defectuoasă pe student-echiva-lent şi nu pe criterii de calitate Ca urmareuniversităţile fug după studenţi nu dupăprofesori şi cercetători de marcă Sunt icircnRomacircnia circa 100 de universităţi Multesau puţine asta e altă problemă Să luămcele circa 50 de universităţi de stat Toatesunt la fel icircn loc să fie ierarhizate Prin ie -rar hizare eu icircnţeleg icircmpărţirea lor icircn cate-gorii după capacităţi unele care să oferenumai pregătire la nivel licenţă altele lanivel licenţă şi masterat iar altele de icircnaltăperformanţă la nivel licenţă masterat şidoctorat Cele de nivel licenţă ar trebui sa fiede interes local şi să fie susţinute financiarde consiliile locale şi judeţene cele mijlociiar trebui sa fie de nivel regional susţinutede regiunile de dezvoltare şi numai celenaţionale să fie alimentate de la bugetDupă ierarhizare am avea nevoie de clasifi-

care Este absolut necesar să ştim periodiccu cine lucrăm care sunt cele mai bune uni-versităţi şi de ce De exemplu icircn funcţie de5 criterii mari să ştim care sunt primelecinci universităţi icircn ordine pe fiecaredomeniu şi care sunt primele universităţiindiferent de domeniu icircn Romacircnia Noiştim fireşte care sunt dar faptul nu esteoficial Dacă examinăm ranking-urile (clasa-mentele) internaţionale recunoscute dinultimii 5 ani constatăm că icircn acestea intrăicircntotdeauna doar 4-5 universităţi romacircneştiUniversitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj-Napoca (UBB) Universitatea din BucureştiUniversitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo dinIaşi Universitatea de Vest din TimişoaraUniversitatea Politehnica din Bucureşti Iarfinanţările ar trebui făcute fireşte icircn funcţiede aceste criterii de calitate

Rectorul UBB se confruntă zilnic cu pro-blemele cele mai complicate mai variatemai neaşteptate Nu se plictiseşte niciodatăDe la chestiuni curente legate de studenţi şiprofesori de personalul auxiliar de clădirişi de dotări de plăţi şi de bani de burse şide salarii de reparaţii etc pacircnă la congreseşi conferinţe ştiinţifice la implicarea icircn viaţaCetăţii la reprezentare internă şi internaţio-nală la primiri de ambasadori şi de altedelegaţii străine etc nimic nu-l ocoleşte perector La Cluj sunt 10 universităţi dintrecare 6 de stat (acestea formează un consor-ţiu) şi aproape 100 000 de studenţi de toatecategoriile la o populaţie totală de 400 000de locuitori Fiecare al patrulea clujean estestudent Ce poate fi mai frumos Univer -sităţile sunt brand-ul Clujului iar UBB cucei 42 000 de studenţi este azi cea maiveche mai mare şi din varii puncte devedere cea mai performată universitate aRomacircniei Provocările pentru rector suntde aceea extraordinare Eu sunt primul rec-tor din istoria instituţiei ndash fondate icircn 1581 ndashales de toţi dascălii şi de reprezentanţii stu-denţilor (aproape 2000 de votanţi) ceea cepresupune o mare icircndatorire A fi rectorulUBB nu este o funcţie de onoare ci una demare responsabilitate Rectorul este primulslujitor al comunităţii magiştrilor şi discipo-lilor iar dacă nu reuşeşte să fie e mai binesă renunţe la funcţie

22

Ion Aurel Pop

Primeşte Educaţia atenţia cuvenită din par-tea decidenţilor politiciNici pe departe şi asta se cunoaşte de

către toată lumea Educaţia este pentrumajoritatea decidenţilor politici o anexăsupărătoare şi o apăsare la buget Decidenţiipolitici la noi nu sunt oameni de stat Ei segacircndesc la sine şi la momentul actual laclipa de faţă la realegerea lor şi la plasareaicircn locuri călduţe nu la generaţiile care vorveni nu la binele general nu la prosperita-tea acestei ţări Ca urmare cei mai buniabsolvenţi nici nu se gacircndesc să fie profe-sori iar dacă au alte oferte (şi au) fug deşcoală ca de sărăcie

S-au operat icircn 27 de ani zeci de modifi-cări icircn domeniul educaţiei Cum se facecă nici pacircnă icircn momentul de faţă nu exis-tă un plan-cadru pe termen mediu şilung pe care să se bazeze unităţile deicircnvăţămacircntTocmai din motivele arătate mai sus

Oamenii de stat fac strategii şi nu tacticiPlanurile-cadru pe termen lung ţin de viaţageneraţiilor viitoare nu de clipa scurtă defaţă Noi facem felurite planuri dar mărun-te şi fără perspectivă nu aşteptăm icircnsă să levedem nici acestora urmările că facem alte-le şi altele Ca să reuşim ne-ar trebui unplan pe 10-20 de ani care să nu fie modificatde fiecare guvern care se perindă şi care să-şi arate roadele Cum să facem asta dacăschimbăm miniştrii educaţiei ca piesele petabla de şah dacă avem cacircte trei miniştri pean care aproape toţi şterg cu buretele ceeace a icircnceput antecesorul şi o iau de la capătParcă suntem supuşi blestemului lui Sisif

Numărul studenţilor a scăzut aproape lajumătate icircn mai puţin de zece ani Care cre-deţi că ar fi cauzele acestui fenomen icircngrijo-rătorCauzele scăderii numărului de studenţi

sunt mai multe Mai icircntacirci a scăzut popula-ţia generală a Romacircniei pe de o parte fiin-dcă se nasc tot mai puţini copii pe de altafiindcă pleacă mulţi romacircni tineri să lucrezeşi să trăiască icircn alte ţări Icircn al doilea racircnd decacircţiva ani ndash ceea ce este bine ndash bacalaurea-tul nu se mai poate lua foarte uşor Am

ajuns să obţină bacalaureatul cam 50-60dintre absolvenţii unei promoţii Asta aratăicircnsă şi altceva foarte grav cacirct de slab suntpregătiţi elevii de liceu Cum să avem icircnRomacircnia licee icircn care niciun absolvent să nuia examenul maturităţii Cum să avem elevide clasa a XII-a care să nu poată citi cursivcare să nu poată să scrie corect romacircneştecare să nu ştie lucruri elementare de culturăgenerală care să nu fi citit integral o carteA scăzut numărul studenţilor şi pentru că s-a mai tăiat din avacircntul unor bdquofabrici dediplomerdquo unor universităţi private carescoteau absolvenţi pe bandă rulantă Icircn finespectacolul sinistru din media romacircneascăicircn care sunt popularizaţi indivizi fără nicioşcoală şi fără cultură ajunşi milionariajunşi senatori şi parlamentari europeniicircncurajează ocolirea studiilor superioareCu şefi de stat care au afirmat că detestăşcoala cu prim-miniştri şi miniştri plagia-tori cu lideri de opinie agramaţi şi cu bdquocele-brităţirdquo care ascultă numai manele cum săne crească numărul de studenţi

Cum aţi caracteriza studentul romacircn dinprezent Ce-l defineşte şi ce ar trebui să-ldefineascăStudentul romacircn de azi are natural ceva

din eternul vieţii de student şi nu este nicimai slab şi nici mai bun decacirct studenţii deoricacircnd şi de pretutindeni E drept că influ-enţaţi de nivelul studenţilor din anii comu-nismului (de după bdquoobsedantul deceniurdquo)cacircnd selecţia se făcea bdquola sacircngerdquo tindem săspunem că studenţii nu mai sunt ca odinioa-ră Eu constat că proporţia studenţilor bunişi interesaţi de icircnvăţătură este la fel de maredoar că avem o masă de studenţi mai slabămai superficială mai puţin studioasă Mulţivin la universitate ca să aibă o diplomă sauca să facă voia părinţilor alţii vin fiindcă leplătesc părinţii studiile etc Studentul de azinu mai este ca acela de demult din maimulte motive Mai icircntacirci el este bombardatcu stimuli din toate părţile de la internetpacircnă la droguri Icircn al doilea racircnd i se spunemereu (greşit) să nu-şi folosească memoriafiindcă memorarea ar fi un lucru de ruşineAtrag atenţia că me mo ria este cred eu ocomponentă fundamentală a inteligenţeiumane şi că fără memorare bdquocomputerulrdquo

23

Romacircnia icircncotro

suprem care este creierul omenesc nu poatefuncţiona Ca să se poată defini prin inovarecreativitate şi spirit de competiţie studentulactual ar trebui să fie foarte instruit orinstruirea este lăsată icircn plan secund icircnfavoarea informării de moment după sursediscutabile icircn favoarea bdquotrăirii clipeirdquo ceeace este păgubos

Ce măsuri credeţi că ar trebui implementatepentru o mai bună funcţionare a sistemuluide icircnvăţămacircnt Există soluţii icircn contextulactual sau ar trebui reformat icircntreg siste-mulFireşte soluţii de redresare există icircntot-

deauna Orice elev ar trebui să fie obligat sămeargă la şcoală aşa cum prevede legea iarpentru asta ar trebui să se ajungă pacircnă lapedepsirea părinţilor a tutorilor etc Lipsade educaţie creează monştri Ar trebui sim-plificate planurile de icircnvăţămacircnt care săcuprindă doar materiile consacrate de expe-rienţa umană dar cu multe conţinuturi dinprogramele analitice primenite mereu Maibine puţin şi sigur sau bine icircnsuşit decacirctmult şi nereceptat Icircn icircnvăţămacircntul de masănu este bun principiul bdquoDacă cinci din clasăicircnţeleg este perfect restul să facă meditaţiiori să rămacircnă de căruţărdquo Se mai aud şi ast-fel de remarci Disciplinele ar trebui să aibăminim cacircte două ore pe săptămacircnă pentruca predarea ascultarea şi notarea să fie binefăcute Disciplinele cu o oră pe săptămacircnăsunt de prisos nu fac decacirct să icircntregeascănormele unor profesori fără ca elevii se aibăde cacircştigat Icircn al treilea racircnd latura de dis-cipline sociale şi umaniste trebuie icircntărităNu putem pregăti oameni-mecanisme sauoameni-roboţi pentru mileniul trei Deexemplu la limba şi literatura romacircnă lalatină la limbi străine la istorie la filozofiela geografie se icircnvaţă locul fiinţei umane şial colectivităţilor umane pe acest pămacircnt şiicircn Romacircnia Este o imensă ruşine să nu-imai icircnvăţăm pe romacircni de ce sunt romacircni şinu chinezi de ce locuiesc la Dunăre laCarpaţi şi la Nistru şi nu icircn nordul Africiide ce doinesc şi horesc de ce au doruri dece spaţiul lor este bdquomioriticrdquo sau de ce esteanumit bdquopicior de plairdquo şi bdquogură de rairdquoEste o imensă carenţă să nu mai ştie tinerii

cine a fost Publius Ovidius Naso sau Senecasau Hegel ce este un sonet sau un rondel ceeste stilul bizantin sau cum arată o fereastrăgotică Ne mişcăm prin lume cu laptopurileşi tabletele noastre vacircnăm pokemoni darnu mai ştim pe ce lume trăim nici dacăShakespeare a fost muzician ori dacăBeethoven a fost dramaturg I-am icircntrebatrecent pe unii dintre studenţii mei dacă nusunt redundant la curs dacă nu le spun che-stiuni ştiute de ei ca să pot complica un picdiscursul Răspunsul a fost dezarmantbdquoZiceţi icircnainte domrsquo profesor fiindcă oricene spuneţi este pentru noi necunoscutrdquoPentru icircnvăţămacircntul superior v-am spusdeja ierarhizarea şi clasificarea universităţi-lor finanţarea lor icircn funcţie de performanţăaccentul pus pe cercetarea ştiinţifică şi pecreativitate acordarea a 6-10 din PIB şcoliietc Şase la sută din PIB daţi acum şcolii aricircnsemna o investiţie care ar spori de zece oricel puţin icircn zece ani Zece la sută din PIBdaţi şcolii dar bine gospodăriţi ne-ar ajutaşi pe noi să visăm la nivelul Finlandeihellip

Care este din punct de vedere educaţionalportretul general al romacircnuluiEu nu cred icircn caracterizarea generală a

popoarelor şi nici icircn bdquopsihologiardquo lor Darsunt icircncercări meritorii icircn cercetarea univer-sală şi romacircnească icircn acest sens Cea maibună şi mai recentă ndash care ne priveşte directndash aparţine profesorului şi cercetătorului clu-jean prorector al UBB Daniel David Darnici aici profilul psihologic al popoarelornu este absolutizat Dacă este să vorbim deun profil general al romacircnilor sub aspecteducaţional atunci trebuie să remarcămdinamica acestuia modificarea sa icircn timpEra o vreme cacircnd proverbul bdquoAi carte aiparterdquo se aplica aproape ad litteram icircn sen-sul convingerii generalizate că fără şcoalănu se poate obţine nimic de la viaţă Chiar şigeneraţia mea a fost obsedată de acest ade-văr Azi aplecarea spre şcoală este mult mailaxă fiindcă părinţii nu mai au convingereanevoii de educaţie icircnaltă eficientă şi de cali-tate spre a le reuşi odraslele icircn viaţă Aşa căromacircnul de azi icircn medie este mediocrueducat şi instruit Nu numai că nu arecunoştinţele necesare din domeniul culturiigenerale dar nu mai ştie bunele maniere

24

Ion Aurel Pop

nu ştie să se icircmbrace să ţină tacacircmurile lamasă să păstreze curăţenia icircn casă şi pestradă să salute o femeie să icircntindă sau numacircna după caz etc Deocamdată aş zicedin acest punct de vedere băltim icircn medio-critate şi nepăsare după principiul rizibilbdquoMerge şi aşardquo

Sunt instituţiile educaţionale de la noidependente de politicSunt icircn măsură considerabilă dar nu

numai cele de la noi Din moment ce parti-dele politice formează parlamentele şiguvernele iar acestea dau legi şi le aplicăeste clar că instituţiile de stat (cel puţin)depind de factorul politic de culoarea celorde la putere Evident icircn ţările democratice ndashcum ne pretindem şi noi ndash dependenţaaceasta nu este directă ci mediată dar sepoate observa uşor de către cunoscătoriChestiunea gravă este compromiterea insti-tuţiilor noastre publice icircncepacircnd cu celepolitice icircn care lumea nu mai are icircncredereCa urmare poporul nu mai aşteaptă binelede la partide de la parlament şi de laguvern ceea ce este foarte grav

Formulaţi vă rog o scurtă caracterizare aistoriei Romacircniei de după 1989Istoria Romacircniei de după 1989 a fost o

speranţă continuă de mai bine pe fondulunei crize interne şi internaţionale care nuse mai termină S-au derulat procese demo-cratice importante icircn paralel cu inechităţicrase cu hoţii de neimaginat şi cu minciuniplanificate A fost peste un sfert de deceniuaşa de alert şi de contradictoriu icircncacirct e greude icircnţeles ceva clar şi precis E drept ndash spunistoricii de meserie ndash că istoria are nevoie deperspectiva trecerii timpului spre a putea fiicircnţeleasă Aşa că mai avem de aşteptatNumai să nu ni se aplece de atacircta aşteptat

Cum a influenţat perioada comunistă peisa-jul cultural al Romacircniei ndash icircn special dome-niul istoriei - şi ce efecte mai pot fi observateastăziPerioada comunistă cu o durată de peste

patru decenii nu este unitară şi uniformăcum cred unii azi Am avut icircntacirci instaurarearegimului care a durat din 1945 pacircnă icircn

1948 Am avut apoi perioada stalinistă(1948-1962) cu bdquodictatura proletariatuluirdquocu bdquointernaţionalismul proletarrdquo cu odioa-se crime comise cu sacircnge rece la Canal icircnicircnchisori şi icircn alte locuri Icircn literatură epocaaceasta se cheamă bdquoobsedantul deceniurdquoUrmează perioada dezgheţului a unui felde comunism romacircnesc cu faţă umană icircnvremea căreia s-a revenit la anumite valori(bine alese) naţionale romacircneşti (1964-1974) Icircn fine ultimii 15 ani (1975-1989) aufost ai comunismului dur naţionalist cacircndne-am icircnfundat icircn lipsuri şi nevoi dar amcontinuat să clamăm bdquomarile victoriirdquo săpreamărim bdquogeniul Carpaţilorrdquo şi să ne izo-lăm de lume Cultura a fost obligată să seadapteze ideologiei comuniste icircn toateipostazele sale şi a oscilat icircntre promovareaclasicilor marxism-leninismului şi a valori-lor bdquomarelui vecin de la Răsăritrdquo pe de oparte şi a traducerilor din KafkaHemingway Faulkner sau Ionesco a filme-lor cu Bette Davis şi Humphrey Bogart etcpe de altă parte Nici tratarea istoriei noas-tre nu a făcut excepţie de la aceste extremeIcircn bdquodeceniul obsedantrdquo aproape că nu exis-tam pe lume copleşiţi de Rusia şi deUniunea Sovietică se promova bdquointernaţio-nalismul proletarrdquo se preda doar limbarusă ca limbă străină scriitorii mari erauscoşi din programe personalităţile istoriceerau obturate dinastia străină ştearsă de pefaţa pămacircntului Romacircnia Mare declaratăbdquoimperialistărdquo formată bdquodin peticerdquo smulsepopoarelor din jur Eminescu şovin şi naţio-nalist poezia bdquoDoinărdquo interzisă etc Icircn aniice au urmat cam icircntre 1960-1965 şi 1975 seajunsese la un oarecare echilibru icircn sensulcă adevăratele valori istorice romacircneşti eraureintroduse icircn circuit anumite tradiţii inter-belice reluate autorii mari fiind studiaţi şirepublicaţi aproape toţi Icircn fine un noumare dezechilibru a urmat ulterior sprefinele anilor 1970 cacircnd romacircnii erau totulpe lume cu un trecut alb şi imaculat păşinddin glorie icircn glorie spre bdquounitate perma-nenţă şi continuitaterdquo icircn frunte cu bdquoicircncerca-tul partid comunistrdquo condus de bdquogeniulCarpaţilorrdquo şi de bdquosavanta de renume mon-dialrdquo Icircn această perioadă spre sfacircrşitul eiau reicircnviat icircn forme destul de agresivedacismul cu tracomania autohtonismul cel

25

Romacircnia icircncotro

mai vulgar sau protocronismul primitivNoroc că oamenii serioşi au rezistat şi căaceste bdquoteoriirdquo nu au putut pătrunde icircn şcolişi universităţi

Evident aceste avataruri au urmări pacircnăastăzi şi acestea sunt uşor de remarcatImediat după 1989 sătui de bdquoslava eternă aRomacircnieirdquo şi a bdquodinastiei roşiirdquo de trecutulfulminant romacircnii de racircnd au receptatavizi bdquoistoriilerdquo contrare icircn care eram pre-zentaţi drept homunculi diformi crescuţi icircnspirit gregar masă gelatinoasă fără perso-nalitate fără istorie cu o limbă bună numaide icircnjurături cu un trecut ruşinos şi laş etcNi s-a mai spus şi că icircntreaga istorie romacirc-nească este plină de mituri naţionalistealcătuite nu doar de istoricii comunişti cichiar de către cei mai mari istorici romacircnide la cronicari la Şcoala Ardeleană şi de laNicolae Bălcescu la Nicolae Iorga Icircn faţaacestei avalanşe de injurii nemeritate auprins glas din nou protocroniştii daciştiiromacircnofilii cei eterni ca timpul care-i decla-ră pe traci drept cei mai avansaţi drept creş-tini icircnainte de Hristos vorbitori de latină(pe care ar fi luat-o romanii de la daci) etcPentru aceştia culturi enigmatice şi discuta-bile documente apocrife clare contrafacerimedievale şi moderne devin creaţii alegeniului romacircnesc nerecunoscute de istori-cii de meserie care ar fi devenit parte a unuicomplot universal antiromacircnesc Astfelistoria reală bdquoaşa cum a fostrdquo ndash total nespec-taculară ndash deşi este mereu scrisă şi rescrisăde către specialişti rămacircne icircn umbră faţă deaceste elucubraţii care se mişcă icircntre celedouă extreme fie nu am fost nimic icircn isto-rie fie am fost totul Or discursul despretrecut (istoriografia) ndash care nu se suprapuneniciodată perfect peste realitatea trecută ndashtrebuie lăsat pe seama istoricilor Amatoriisau istoricii care nu se apropie de surse sepot fireşte pronunţa icircn legătură cu celecare au fost dar trebuie mereu precizat că ofac la modul diletant sub formă de opiniipersonale de eseuri de imagini artistice etcAltminteri publicul rămacircne cantonat icircntr-ogravă confuzie de planuri

Care a fosteste din punct de vedere istoriccea mai mare slăbiciune a poporului romacircnDar cea mai vizibilă calitate

E greu se spus O mare slăbiciune a fostcred delăsarea (defetismul ideea că la noimerge şi aşa) Această slăbiciune ne-a făcutsă pierdem mult icircn competiţia cu altepopoare Cea mai vizibilă calitate a fostcred un anumit echilibru icircn viaţă care aicircmbrăcat şi forme fataliste dar şi o putere şio ştiinţă de a oscila icircntre politica de rezisten-ţă şi cea de conciliere Cu alte cuvinte amştiut cacircnd să luptăm şi cacircnd să tratăm sănegociem ori să pertractăm (cum s-ar zice icircnArdeal) Noi nu ne-am apărat bdquogliardquo pacircnă lasinucidere ca unii vecini dar nici nu ne-amlăsat distruşi complet fără să luptăm Ţarasau bdquomoşiardquo a vieţuit şi a supravieţuit binecacirctă vreme ţăranii şi boierii au avut ceapăra Adică atacirct cacirct au avut icircn proprietatemoşiile lor mici care formau moşia ceamare Ţara Apoi rămaşi fără moşii ţăraniis-au ticăloşit dar nu icircntr-atacirct icircncacirct să piardăsperanţa şi să-şi ia lumea icircn cap Romacircnii nuşi-au părăsit ţara (ţările) pacircnă recent con-vinşi ndash cum se zicea pe vremuri la RadioEuropa Liberă ndash că bdquolocul romacircnilor este icircnRomacircniardquo

Mai sunt şanse (icircn viitorul apropiat) caRomacircnia să fie condusă de un regereginăNu cred că sunt icircn acest moment şanse

prea mari dar cine ştie Cum vedeţi CasaRegală a Romacircniei nici nu are icircn acestmoment un moştenitor tacircnăr şi viguros icircncare poporul romacircn să-şi poată pune spe-ranţa Pe de altă parte dacă prestaţia claseipolitice romacircneşti va continua icircn direcţiaactuală lamentabilă opinia publică romacirc-nească se poate schimba destul de uşorMonarhia modernă romacircnească (inaugura-tă la 1866 pe baza tradiţiei noastre monarhi-ce din secolele medievale) a fost cu excepţiadomniei lui Carol al II-lea un important fac-tor de stabilitate

Ce părere aveţi despre bdquomodardquo tezelor de doc-torat plagiate Politicienii au dat tonul iaranumiţi profesori le-au cacircntat icircn strune aju-tacircndu-i să comită culpe morale cu repetiţieCum poate fi extirpat acest fenomen penibilAceastă bdquomodărdquo ndash cum o numiţi ndash este

de fapt o catastrofă pentru prestigiul ştiinţeiromacircneşti şi al universităţilor din această

26

Ion Aurel Pop

ţară Este drept că după adoptarea modelu-lui Bologna doctoratul s-a redus la trei anişi a devenit dintr-o formă supremă de con-sacrare pe tăracircmul cercetării o formă destudenţie ultima etapă a studenţiei Dar deaici şi pacircnă la necinste şi impostură este odistanţă imensă La noi această pecingine aescaladat mult pentru că nu s-au luatmăsuri la timp Soluţia este simplă trebuiesă poată acorda doctorate doar acele univer-sităţi capabile să facă acest lucru iar condu-cători de doctorat trebuie să fie doar marilepersonalităţi ale ştiinţei culturii artei etcDe asemenea conducătorii de doctorat tre-buie responsabilizaţi alături de autorii teze-lor pentru corectitudinea acestor lucrări iarlucrările trebuie verificate prim mijloaceclasice şi moderne dintre care nu trebuieexcluse nici soft-urile antiplagiat Pedepselepentru plagiat se cuvine să fie icircnsă exem-plare Este cea mai bună metodă de descu-rajare pentru că din păcate munca de con-vingere nu merge la noi Politicienii plagia-tori ar trebui să primească chiar pedepsemai mari fiindcă abaterea lor de la princi-piile de etică este mai mare

Există - icircn domeniul educaţiei - o tendinţă desupunere oarbă faţă de directivele UniuniiEuropene care afectează identitatea naţionalăa Romacircniei S-a iniţiat la un moment datacţiunea de diminuare a numărului orelor deistorie icircn şcoli numărul orelor de limbaromacircnă de limba latină etc Cum comentaţiDin păcate icircntre defectele noastre mai

este unul numit slugărnicie Am fostmereu de-a lungul timpului supuşi altoraşi ne-am obişnuit poate cu acest statut deascultare şi cacircnd trebuie şi cacircnd nu trebuieNoi am urmat de multe ori orbeşte directi-vele europene privind globalizarea discri-minarea pozitivă drepturile minorităţiloretc şi ne-am tot umilit cu speranţa că varemarca cineva dar asta nu ne va răsplăticumva făcacircndu-ne europeni deplini Azi cevedem pe scena europeană Vedem cum seafirmă plenar vechile orgolii naţionalevechile idei de suveranitate naţionalăegoismele etnice cum renaşte ura faţă destrăini cum icircnfloresc prejudecăţile etno-lin-gvistice etc Iar noi defazaţi ca mai icircntot-

deauna vrem să bdquomodernizămrdquo şcoalaromacircnească renunţacircnd la anumite ore deromacircnă de istorie de latină etc Ca să obţi-nem ce Nu putem obţine astfel decacirct incul-tură prostie spirite gregare uşor de mani-pulat Cel mai bine se poate icircnvăţa ceicircnseamnă Europa de la orele de istorie totde la istorie se poate icircnvăţa ce icircnseamnă săfii romacircn icircn Europa alături de francezi degermani ori de polonezi Romacircnii nu se potintegra bine icircn Europa nu fiindcă nu ar fidestul de europeni ci pentru că nu ştiu sămai fie romacircni pentru că nu mai vin cumodelul lor de civilizaţie pentru că imită şiascultă mereu supuşi de alţii Europa esteformată din identităţi naţionale iar popoa-rele importante din Europa (cele care suntluate icircn seamă şi respectate) au identităţiputernice bine afirmate şi cunoscute de toţi

Există de asemenea o orientare europeană dealiniere la un anumit standard de uniformi-zare de comunizare a individului - prin edu-caţie Cum percepeţi acest aspect icircngrijoră-torAceastă orientare ndash cel puţin pentru

moment ndash cred că a dat greş Am participatşi eu la elaborarea unui aşa-numit manualunic de cetăţenie europeană Nu a ieşitnimic Cred că metodele nu sunt bune nuavem o metodologie general acceptată nuştim icircncă nici ce vrem exact sau ne imagi-năm că elevii sunt din plastilină şi că leputem da ce forme vrem Pe de altă parteeu cred că diversitatea este o mare bogăţiecare trebuie perpetuată icircmbogăţită şi sti-mulată Uniformizări forţate au aplicat doarregimurile totalitare şi nu au reuşit să creezedecacirct monştri Cred că ideile generale euro-pene se pot promova prin educaţie dar cucondiţia menţinerii echilibrului dintre spe-cificul local (naţional) şi cel european

Se pune icircn şcolile noastre prea mult accen-tul pe memoriememorare icircn detrimentulimaginaţiei al creativităţii Care ar fi formu-la potrivităŞi aici icircn acest domeniu trăim un para-

dox Pe de o parte memorăm chestiuniinutile iar pe de alta cacircnd ar fi de memorattotuşi ne ferim Copilul mic din clasele ele-

27

Romacircnia icircncotro

mentare pacircnă ajunge la vacircrsta majoratuluiare nevoie stringentă de exersarea memorieişi de acumulare de cunoştinţe Altminterimintea sa intră icircn letargie sau ajunge să fiepreocupată de chestiuni inutile sau chiarprimejdioase Icircnvăţatul pe de rost al unorversuri la romacircnă la limbi străine sau chiarla latină folosirea uneori a mnemotehniciireţinerea succesiunii cronologice a ereloristorice şi a curentelor culturale etc aveaurostul lor profund Un tacircnăr cercetător ca săpoată inova icircntr-un domeniu trebuie săaibă o zestre de cunoştinţe icircn propriul capcare e cel mai bun computer din lume A nesprijini doar pe bazele de date a căuta veş-nic pe Google sau icircn alte locuri este ca şicum am fi infirmi Fireşte nu trebuie să neoprim la memorare dar adesea noi facemicircn şcolile noastre chiar asta Şi mai facemceva nici nu memorăm şi nici nu cultivămimaginaţia şi creativitatea Atunci de undesă iasă creaţii valoroase invenţii inovaţiietc Formula potrivită ar fi iarăşi un echili-bru icircntre memorare şi imaginaţie dar echi-librul este foarte greu de atins Sunt mai fas-cinante extremele care nu conduc mereuspre alte extreme şi pacircnă la urmă sprenimic bun

Care este din punctul dumneavoastră devedere profilul cultural al RomacircnieiEste greu de spus icircn cacircteva cuvinte

Dintr-un punct de vedere romacircnii sunt unpopor paradoxal prin originea romană prinnume prin limba romanică şi prin forma decreştinare sunt occidentali adică se revendi-că dinspre civilizaţia şi cultura de succes dinlumea de azi pe cacircnd prin religie (confesiu-ne) prin ritul bisericesc prin limba bisericiiculturii şi cancelariei medievale prin alfabe-tul chirilic (folosit pacircnă nu demult) prinanumite aspecte de mentalitate balcanicăetc sunt mai aproape de lumea Răsărituluieuropean Acest lucru nu ar trebui să fieneapărat un handicap ci ar putea fi un mareavantaj fiindcă romacircnii ar fi icircn postura depunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale continentului nostru Din păcate nu ştiusă fie o astfel de punte o astfel de sintezăAstfel sub aspect cultural Romacircnia este oţară latină legată de civilizaţiile meditera-

neene o ţară care a traversat toate marilecurente culturale ale Europei de la EvulMediu şi Renaştere pacircnă la romantismpozitivism simbolism etc dar cu mari deca-laje şi cu mari complexe Pacircnă la icircnceputulepocii moderne romacircnii au mizat (mai multdin cauza geografiei decacirct din cauza istoriei)pe civilizaţia bizantino-slavă care le-a mar-cat profund destinul iar acest lucru se vedepacircnă azi Numai că această civilizaţie ndash icircnspecial după căderea Constantinopoluluisub musulmani icircn 1453 ndash a intrat icircn declin şinu a mai putut concura cu civilizaţia concu-renţială individualistă şi eficientă aOccidentului Aceasta din urmă a icircnvins nudoar icircn Europa ci şi icircn lume iar noi am fostsecole la racircnd pe picior greşit Cacircnd ne-amdat seama am luat măsuri de sincronizarecu Occidentul dar era tacircrziu handicapul eradestul de mare nu doar icircn raport cu marileputeri apusene ci şi cu vecinii poloneziunguri cehi slovaci croaţi sloveni carefuseseră de la icircnceput (deşi puţin excentricişi ei sub aspect geografic) prin forţa desti-nului pe calea cea bună Ceea ce v-am spusaici ca istoric nu justifică icircnsă icircn totalitatemarile noastre icircntacircrzieri sincopele noastreletargia visarea delăsarea hellip

Sunteţi profesor de-o viaţă Este respectatăaşa cum se cuvine această meserie icircn ţaranoastrăMeseria de profesor nu a fost niciodată o

mare fericire pentru toţi Grecii antici aveauo zicere edificatoare icircn acest sens bdquoPe cei pecare i-au uracirct zeii i-au făcut profesorirdquoDascălii au fost cam chinuiţi şi dispreţuiţi icircntoate societăţile şi icircn orice caz prost plătiţiLiderii politici icircn general s-au uitat de susla profesori fie din complexe de inferioritatebine camuflate fie din dispreţ sincer pentruo muncă pe care nu o icircnţelegeau şi care nuproducea nimic măsurabil şi nici obiecte pal-pabile Natural icircn epoca de prosperitate aştiinţei cacircnd marile invenţii icircşi dădeaumăsura valorii mulţi dintre profesori audobacircndit statute şi roluri impresionante Eucred icircnsă că nu este bdquoalta mai de folos zăba-vărdquo pe lumea asta ndash cum ar fi spus cronicarulndash decacirct a-i icircnvăţa pe alţii pe copii şi pe tinerimai ales De altminteri Cicero spune că nici

28

Ion Aurel Pop

nu există lucru mai bun pentru societate defăcut decacirct educarea tinerilor Profesorulbun nu predă ci oficiază de la catedră ştiindsă fie şi erudit şi familiar şi savant şi părin-te şi confident icircn acelaşi timp El nu face omeserie oarecare ci icircndeplineşte o misiuneicircncredinţată de comunitate iar de seriozita-tea misiunii sale depinde tot viitorul aceleicomunităţi Medicii şi profesorii vindecă şiicircntreţin corpurile şi minţile noastre făcacircn-du-ne să fim şi să rămacircnem oameni Dacăsocietatea noastră i-ar fi preţuit pe dascălicum se cuvine măcar icircn ultima sută de aniam fi putut fi la nivelul unor ţări respectabiledin Uniunea Europeană Aşa ne lamentămşi căutăm soluţii exotice ignoracircndu-le pecele simple şi la icircndemacircnă Altminteri ţaraasta a noastră a avut mari dascăli şi chiarapostoli şi icircnvăţători ai neamului care ne-ausalvat icircn momentele de cumpănă sădindu-ne icircncrederea necesară ca să ducem naţiuneamai departe

Ce salariu ar trebui să aibă un profesor pen-tru a putea trăi decentPentru un trai decent dascălul nu are

nevoie numai de bani ci şi de confort spiri-tual are nevoie de o icircmbinare sau de o sim-bioză icircntre condiţiile materiale şi statutul icircnsocietate icircntre bunăstare şi respectul comu-nităţii Un dascăl nu are de ce să fie umilfiindcă umilinţa predispune la compromi-suri iar compromisurile diminuează statu-tul coboară omul şi meseria Noi cam astaam făcut icircn ultimii ani l-am ajutat pe dascălsă fie modest şi umil să cedeze ispitelor săcaute venituri băneşti cu orice preţ ca sătrăiască Mai mult pe mulţi dascăli tineri şibuni pregătiţi bine pe banii noştri i-amalungat pe alte meridiane ca să aducă bine-le altor societăţi

Ce repercusiuni vor avea valurile de migraţiiasupra culturii europeneMigraţia aceasta europeană nu este o

surpriză pentru istoricii de meserie careştiu bine că de cel puţin două milenii miş-carea populaţiei este dinspre est şi sud-estspre vest Valurile de emigranţi au provocaticircntotdeauna probleme pentru că sunt greude gestionat şi pentru că societatea nu este

niciodată pregătită să le facă faţă Emigraţiaindividuală sau sub forma grupurilor micieste suportabilă fiindcă subiecţii de carevorbim se icircncadrează destul de uşor icircncomunităţile primitoare şi sfacircrşesc prin a fiasimilaţi Dacă icircnsă grupurile de nou- veniţisunt mari şi dese atunci se produce unfenomen icircngrijorător şi primejdios pentrustabilitatea lumii care primeşte emigranţiitind să trăiască exclusiv după propriilecutume şi chiar să le impună grupului-gazdă care icircncepe treptat să intre icircn disolu-ţie Din păcate acest proces periculos esteicircnsoţit de disfuncţionalităţi de conflicte deviolenţe şi tinde să distrugă anumite valoriconsacrate ale vechii populaţii icircnlocuindu-le cu cele ale nou-veniţilor Cred că icircn aceststadiu au ajuns anumite regiuni aleEuropei Fireşte că dacă acest proces avan-sează atunci se va modifica şi profilul cul-tural al vechiului continent Cultura euro-peană se bazează pe clasicismul greco-latinimitat reicircnviat şi dezvoltat de Renaştere şiicircn oarecare măsură de la Renaştere icircncoacepe de o parte şi pe creştinism (iudeo-creşti-nism) adaptat mereu şi modernizat de laReformă icircncoace mai ales icircn EuropaOccidentală pe de altă parte Aceste valori ndashcare au creat profilul cultural al Europei ndashsunt contestate azi icircn urma presiunilor noi-lor grupuri de populaţie educate icircn funcţiede alte coordonate

Riscă Romacircnia să fie icircnghiţă la racircndul ei deaceste mişcări de populaţiiNu cred că Romacircnia riscă o astfel de

disoluţie (cauzată de imigranţi) icircn viitorulimediat Romacircnia poate icircnsă intra uşor şisingură icircntr-o asemenea bdquoicircnghiţirerdquo prinobturarea valorilor care au stat la bazeleEuropei de către romacircnii icircnşişi de cătredecizia politică internă de către orientareagreşită a strategiilor educaţionale Vedemcu icircngrijorare că se icircntacircmplă deja acestlucru sub ochii noştri

Cre credeţi că sunt cauzele acestor dislocăride mase umane şi orientarea lor spreOccidentCauza principală sunt marile dezechili-

bre economice de pe planeta noastră deze-chilibre care nu au fost absente niciodată

29

Romacircnia icircncotro

dar care acum s-au accentuat sau dacă nuprin noile mijloace de difuzare icircn masă auajuns să fie cunoscute de mulţi şi să fie con-ştientizate de mulţi O altă cauză este politi-ca greşită a Occidentului faţă de ţările şipopoarele coloniale A fost un fel de provo-care a Occidentului faţă de grupuri mari deoameni obişnuite să trăiască icircn bdquolegeardquo lordupă racircnduielile şi ritmurile lor Noi amcrezut că reguli bune pe care le-am dobacircn-dit după milenii de civilizaţie de un anumitfel trebuie să fie la fel de bune pentrucomunităţi aflate pe alte trepte de dezvolta-re cu mentalităţi şi idealuri foarte diferitede ale noastre I-am provocat şi i-am lăsatapoi la jumătatea drumului Le-am arătat şile-am dat o vreme peştii ndash ca să folosesc oparabolă ndash dar nu i-am icircnvăţat cum să pes-cuiască temeinic Acum ei vin să-şi iabdquopeştiirdquo aşa cum ştiu singuri hellip

Ce părere aveţi despre aşa numita politicăcorectă a Europei Este această idee de tole-ranţă şi de falsă egalitate o strategie potrivităcacircnd vine vorba despre icircntacirclnirea a două civi-lizaţii total diferite (Vest-Est)Vedeţi chestiunea bdquociocnirii civilizaţii-

lorrdquo (ca sa-l pastişez pe conservatorulSamuel Huntington) este delicată şi atuncicacircnd vorbim de Europa de cea din vest şide cea din est darmite cacircnd ne referim laEuropa icircn ansamblu şi Orientul Apropiat şiMijlociu Lăsăm deoparte aici problemeleAfricii profunde şi ale Asiei Noi europeniioccidentali şi centrali ca şi americanii dinSUA am icircnvăţat să fim bdquogeneroşirdquo după ceam bdquosuptrdquo din plin ceea ce ne-a convenit dinlume Nu vorbesc aici de noi romacircnii civorbesc icircn ansamblu de bdquoclubul selectrdquo ndashajuns deja icircn criză şi numit UE ndash icircn care amintrat icircntr-un tacircrziu şi noi

Eu am trăit o scenă halucinantă icircnStatele Unite la icircnceputul anilor 1990 cacircnderam proaspăt visiting professor icircntr-o zi laUniversitate m-am dat poate cam ostenta-tiv la o parte ca să pătrundă prima icircnascensor o doamnă m-a privit lung şi mi-aspus să intru eu ca era racircndul meu şi că eanu era handicapată (pe-atunci termenulacesta icircncă nu era ofensiv) Ce icircnseamnăasta Că ceea ce numim bdquocorectitudine poli-

ticărdquo şi bdquodiscriminare pozitivărdquo ndash bdquorafina-menterdquo prin care noi vrem să ne distingemicircn lumea noastră ndash poate părea o chestiunestranie pentru alţii sau poate fi o realitateicircnţeleasă chiar pe dos Cu multiculturalis-mul este la fel dacă nu putem face ca civili-zaţiile să comunice sincer icircntre ele şi să-şiicircmpărtăşească reciproc valorile toată stră-dania este icircn van Or acceptarea celuilalt cutot ceea ce are el straniu pentru noi estedificilă

Putem spune că Europa se află icircn prezent icircnpragul unui război Ideologic religios teh-nologicSe poate spune şi aşa Ca istoric vă pot

spune că războaiele ca şi alte calamităţiumane şi naturale au lovit lumea dacă nuperiodic (icircn sens de cicluri cu termene pre-cise) atunci din timp icircn timp Lumea nu atrăit prin şi icircn războaie dar conflictelearmate (violente) au existat mereu Măicircndoiesc că am dobacircndit icircnţelepciunea de afi paşnici cu orice preţ Cacirctă vreme marigrupuri de oameni inclusiv icircn Europa vor-besc de război (fie el şi bdquosfacircntrdquo) şi preamă-resc un Dumnezeu care ar vrea să vadămoarte anumite fiinţe umane acest războine pacircndeşte la fiecare pas Las deopartepericolul tehnologicdigital care ne poatecopleşi oricacircnd din moment ce filmele pre-ferate şi premiate fac apologia violenţei iaroamenii icircşi pun viaţa icircn pericol ca să bdquovacircne-zerdquo creaturi virtuale

Ce icircnsemnătate are Brexit-ul icircn contextulUE organism din care face parte şiRomacircniaMarea Britanie nu a făcut niciodată

parte icircn mod organic din Europa niciicircnainte şi nici după crearea UE Mai sunticircncă englezi mai ales din generaţia maturăşi de vacircrsta a treia care cred că Dumnezeua creat Insulele Britanice ca să fie propria sagrădină aşezată pentru eternitate icircntr-obdquosplendidă izolarerdquo Mai sunt englezi carecred că dacă ţara lor a creat SUA CanadaAustralia Noua Zeelandă etc şiCommonwealth-ul ea este menită să aibă undestin de excepţie intangibil individualsituat pe o traiectorie veşnic crescătoare De

30

Ion Aurel Pop

aceea a face anumite sacrificii icircn numelegrupului (icircn cazul nostru UE) devine pen-tru unii de neacceptat şi de neicircnţeles Astanu icircnseamnă că marile puteri din UE s-aupurtat icircntotdeauna cu icircnţelepciune faţă deMarea Britanie Vinile sunt icircmpărţite

Este Romacircnia un stat vulnerabil dependentde alte state aşa cum am fost de-a lungulistorieiDa Romacircnia este icircncă un stat vulnerabil

fiindcă nu este şi nici nu va fi o mare putereNiciodată icircn istorie statele nu au fost egaleicircntre ele chiar şi atunci cacircnd această egalita-te era trecută icircn statute şi regulamente şiclamată icircn gura mare De aceea Romacircniaare nevoie de alianţe puternice de protecţiealături de state stabile şi sigure După cumse vede nici icircn NATO nu ne putem simţi pedeplin protejaţi mai ales pentru că demulte ori marile puteri fac icircnţelegeri pesteca petele celor mici apăracircndu-şi exclusiv pro -priile interese De altminteri se spune că icircnpolitică nu sunt prietenii ci numai interese

Din punct de vedere politic poziţia geografi-că ne avantajează icircn prezent sau dimpotrivăEste greu de spus Dacă istoria o fac

oamenii geografia (mai exact aşezarea geo-grafică) este un dat imuabil Poziţia noastrăicircntre Occident şi Orient ar putea deveni opunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale Europei dacă am avea oameni de statcapabili dar aşa ea este de multe ori o liniede separaţie pe care o calcă şi esticii şi vesti-cii icircncercacircnd să ne atragă cacircnd de o partecacircnd de alta Să ne amintim cum după AlDoilea Război Mondial am fost vărsaţi icircnzona de dominaţie comunistă cu voia celormari fără măcar să fim icircntrebaţi Azi liniade confruntare fiind icircn Ucraina suntem vul-nerabili icircn continuare şi putem deveni uşorndash dacă nu ducem o politică icircnţeleaptă ndash bdquovic-time colateralerdquo

Războiul din Ucraina foarte aproape de noice s-a icircntacircmplat mai exact Rusia a ocupatDonbass-ul fără ca UE să intervină fermAvem motive de icircngrijorare Mai directspus credeţi că am fi icircn siguranţă (suntemstat membru NATO şi UE) sau nu icircn cazulunei agresiuni a Rusiei pe teritoriul

RomacircnieiRusia a devenit de la Petru cel Mare

icircncoace (de prin 1700) o mare putere şiindiferent de avatarurile prin care a trecutde-atunci aşa a rămas ndash o mare putere La1711 ţarul Petru I a venit pentru prima oarăicircn Moldova ca oaspete al lui DimitrieCantemir şi cel puţin icircn spirit nu a mai ple-cat La 1812 ruşii au luat efectiv jumătatedin Moldova şi au făcut din ea o provincie amarelui lor imperiu După 1991 Rusia apierdut fostele republici sovietice dar nu s-a resemnat L-am auzit pe AlexandrSoljeniţacircn proaspăt revenit icircn Rusia mamădin exil la icircnceputul anilor 1990 spunacircndcă soarta Rusiei Ucrainei şi Belarusiei estesă fie icircmpreună icircntr-un fel de panslavismrăsăritean charismatic Iar scriitorul figuraca un democrat antisovietic şi anticomu-nist Dar era convins de rolul de mare impe-riu mondial rezervat ţării sale Azi Rusia luiPutin recuperează treptat imperiul de odi-nioară iar ocuparea Crimeii şi intervenţia icircnUcraina fac parte din acest program strate-gic Sigur Crimeea nu a fost niciodată ucrai-neană dar nici rusească nu a fost decacirct dela finele secolului al XVIII-lea de subEcaterina cea Mare Icircnainte de asta Crimeeaa fost tătărească fiindcă acolo secole laracircnd s-a aflat Hanatul Hoardei de AurRusia nu uită niciodată şi nu renunţă la ceeace a fost odată rusesc sau sovietic şi prinurmare nici la jumătatea Moldovei dintrePrut şi Nistru Noi (Romacircnia de azi) icircn con-cepţie rusească facem parte din bdquostrăinăta-tea apropiatărdquo lor şi ar trebui să fim dacă nualiaţii lor fideli cel puţin neutri binevoitoriDe aceea soarta noastră este greaIntegrarea noastră icircn NATO ne dă naturaloarecare siguranţă da nu ne salvează deameninţări Mai ales că NATO nu mai esteceea ce a fost

Ce opinie aveţi despre atentatele care auicircnsacircngerat Europa Au romacircnii icircn ţara lormotive să se teamă de aceste ororiAtentatele care au icircnsacircngerat Europa şi

care o icircnsacircngerează aproape zilnic trebuiesă ne icircngrijoreze icircn chip foarte serios Şiromacircnii au de ce să se teamă ca parte a civi-lizaţiei creştine şi occidentale (pentru cei

31

Romacircnia icircncotro

care vin din Răsărit noi suntem cu toţiioccidentali) Cacirctă vreme se vorbeşte despreun bdquorăzboi sfacircntrdquo şi cacirctă vreme se strigăaproape de fiecare dată bdquoAllah este marerdquonoi bdquoghiauriirdquo (necredincioşii) suntempotenţiale victime Şi noi creştinii am pur-tat războiul nostru bdquosfacircntrdquo dar l-am camterminat icircn Evul Mediu de cacircteva sute deani Vedeţi azi romacircnii se află peste tot şichiar dacă ororile nu se petrec deocamdatăla noi ai noştri devin victime

Ce părere aveţi despre situaţia din Turcia şicum credeţi că poate ea influenţa viitorul UENATO implicit viitorul RomacircnieiTurcia cu cei circa 80 de milioane de

locuitori este o mare putere regională laconfluenţa dintre Asia şi Europa Islamis -mul fundamentalist turc a fost oprit eludatşi reformat prin politica lui Mustafa Kemaldupă Primul Război Mondial iar lumeaeuropeană a putut răsufla oarecum linişti-tă Dar după cum se vede secole icircntregi desedimentări tradiţionale musulmane nu sepot şterge cu buretele mai ales icircntr-o lumecare icircn ciuda unei evidente modernizărirămacircne atacirct de inegală şi atacirct de plină defalii Icircntre Turcia europeană şi cea a cacirctorvamari oraşe europenizată pe de o parte şiTurcia asiatică profundă rurală şi profundataşată tradiţiei pe de altă parte diferenţelerămacircn majore Azi s-a radicalizat aproapeicircntreaga lume islamică şi nici Turcia nu arămas icircn afara acestui proces Icircn acestmoment din cauza politicii oficiale a Turciei(dar şi din alte motive) viitorul NATO şi alUE stă sub semnul incertitudinii iar Romacirc -nia care nici nu a apucat să intre bine icircn celedouă organizaţii are de ce să fie icircngrijoratăErdogan se află acum icircn dialog amiabil cuPutin politica de securitate a NATO icircnMarea Neagră bate pasul pe loc aliatul nos-tru bulgar pare să facă cel puţin icircn partejocul marii puteri slave de la Răsărit iar noitrăim deocamdată cu hellip speranţa

Ce carte scrisă de profesorul Ioan Aurel Popicircl reprezintă cel mai bine pe omul Ioan AurelPop (cu un scurt argument)E greu de spus Cred totuşi că mă repre-

zintă ca om (nu ca specialist) bdquoIstoria ade-

vărul şi miturile Note de lecturărdquo scoasă icircndouă ediţii la Editura Enciclopedică Nueste o carte revoluţionară şi nici nu a avutun mare succes de librărie dar spunecumva (celor curioşi să ştie) părerea meadespre cercetarea şi reconstituirea trecutu-lui dar şi despre lumea de demult de-acumşi din viitor Nu este o carte de cercetareistorică fiindcă cercetarea istorică se faceprin studiul aprofundat al izvoarelor al sur-selor este o carte de opinii (acumulate icircntimp) despre rostul şi menirea istoricului eo carte polemică fiindcă răspunde uneiviziuni contrare (expuse de profesorulLucian Boia) care relativizează completcunoaşterea trecutului respinge din discur-sul istoric criteriul adevărului şi ndash fapt foar-te grav ndash pune icircntreaga istoriografie romacirc-nească de la cronicari pacircnă la marii istoriciai secolului al XX-lea sub semnul mituluimai ales sub semnul mitului naţionalist Oreu am fost crescut sub zodia raţionalismuluiaplicat riguros icircn cercetare Şcoala istoricăde la Cluj a pus şi pune icircncă (sper) accentulpe studiul riguros al izvoarelor icircn sensul căviaţa de demult nu poate fi reconstituităprin impresii ci după criterii precise bazatepe ştiinţele auxiliare (metodele) istoriei pecunoaşterea limbilor clasice şi a celormoderne pe ample acumulări succesivecontinue temeinice Am icircnvăţat de la mariidascăli că a studia istoria naţională este odatorie ştiinţifică dar şi civică icircn acelaşitimp că scrisul istoric este o operă de mareresponsabilitate că nu se poate face cerceta-rea trecutului fără dragoste de viaţă deviaţă de demult şi de ţară Istoria ca discursse face după reguli ştiinţifice dar nu dupăreguli ca cele din ştiinţele exacte şi incumbăo mare pasiune pentru om comunitatenaţiune omenire etc Toate acestea nu seexclud reciproc ci se completează intră icircnarmonie şi sintonie Cred sincer că nu poţiiubi respecta icircnţelege şi descrie lumea(omenirea) dacă nu-ţi cunoşti şi iubeştilocul naşterii tale patria icircn sens de spaţiude vieţuire al părinţilor bunicilor moşiloretc Prin urmare erudiţia şi sentimentul(pasiunea) trebuie să meargă macircnă icircn macircnăfiindcă suntem oameni iar oamenii recifără sentimente icircncetează să mai fie

32

Ion Aurel Pop

oameni Azi din păcate tot mai multeicircndemnuri din spaţiul public vor să deve-nim mecanisme roboţi instrumente digita-lizate uşor de manipulat ceea ce nu pot săaccept Istoria deopotrivă ca realitate trecu-tă şi ca discurs despre ceea ce fost esteviaţă iar viaţa trebuie cunoscută şi cercetatăcu mare respect cu demnitate dar şi cuomenie

Numiţi vă rog cacircţiva romacircni care conside-raţi că au influenţat decisiv soarta popo ruluinostru (cu un scurt argument la fiecare)Au fost cacircţiva fără doar şi poate Eu

cacircnd mă refer la romacircni vorbesc de ultimamie de ani (de prin secolele IX-X icircncoace)fiindcă anterior trăiau doar strămoşi airomacircnilor Sigur din aceşti strămoşi s-auformat romacircnii dar nu este corect să vor-bim icircn sens atemporal despre romacircni cumfac unii dintre protocronişti care punbdquoTăbliţele de la Tărtăriardquo (de exemplu) peseama bdquogeniului poporului nostrurdquo Cel maiimportant romacircn este chiar poporul romacircnca subiect colectiv făuritorul celei maiimportante creaţii spirituale romacircneşti dintoate timpurile limba romacircnă Ca fiinţeindividuale aş enumera cacircţiva principimedievali de la Mircea cel Bătracircn şi Ştefancel Mare pacircnă la Mihai Viteazul (icircn EvulMediu voinţa domnului schimba destinulţării şi al poporului) pe diaconul Coresi(care a tipărit romacircneşte) pe Bracircncoveanupe Cantemir (oameni ai epocii moderne) pecronicari pe Varlaam şi Dosoftei peInochentie Micu (cel care credea că bdquonu poţiicircnvia cu-adevărat decacirct din pămacircntulpatrieirdquo) pe icircnvăţaţii Şcolii Ardelene hellip De-aici icircncoace sunt prea mulţi ca să-i maipomenesc pe toţi Oricum influenţaţi depoliticienii mai recenţi nici nu ne dămseama cacirct de mult datorăm oamenilorimportanţi din trecutul mai icircndepărtat pecare-i uităm şi desconsiderăm prea adesea

Se mai citesc cărţile istorice icircn Romacircniadomnule Ioan Aurel PopNu prea Se citesc eventual articole din

bdquoMagazin istoricrdquo şi bdquoHistoriardquo (ceea ce estebine) ndash deşi cele două periodice promovea-ză concepţii diferite despre cunoaşterea tre-

cutului icircn fond pentru asta am luptat pen-tru pluralitatea opiniilor ndash sau cărţi-bombăprezentate ditirambic de către un aparat depropagandă bine pus la punct şi aflat icircnslujba anumitor edituri De aceea publiculcare mai citeşte istorie receptează icircn maremăsură cărţi de pseudo-istorie cărţi deistorie contrafactuală sau de eseuri frumosbdquoicircmpachetaterdquo şi care lasă impresia că bdquoaşase scrie istoriardquo Noi nu am avut din păcateo mişcare culturală ca-n Franţa de exempluunde marii istorici medievişti şi-au datmacircna ca să prezinte publicului larg o lumerevolută pe icircnţelesul tuturor dar nealteratăicircn esenţa sa Noi vorbim icircn presă despre unEv Mediu barbar şi ruşinos icircn care se prac-ticau discriminări se asupreau minorităţileşi nu se aplica discriminarea pozitivă icircncare nu era democraţie libertate egalitateetc Păi nici nu era nevoie de toate acesteadin moment ce lumea medievală se baza peierarhie supunere privilegiu onoare etc şia funcţionat foarte bine aşa vreme de o miede ani Se citeşte azi multă istorie contempo-rană mai ales politică recentă fără discer-nămacircnt şi de aceea se forţează mereu uşideschise mulţi crezacircnd că generaţia noastrăa descoperit universul rotunjimea pămacircn-tului şi oxigenul sau că Iulius Caesar şiShakespeare ndash de exemplu ndash erau tareicircnapoiaţi icircn lipsa laptopului hellip

Numărul revistelor culturale şi ştiinţifice sediminuează treptat Ce viitor au ele Suntsuficient susţinute de statCred că suntem pe panta apusului pagi-

nii tipărite icircn formă clasică De aproape şasesecole tiparul cu litere mobile ne-a definitdestinul şi pare că a obosit Eu icircncep săicircntacirclnesc tineri care nu au citit niciodatăintegral vreo carte de beletristică de cacirctevasute de pagini ndash mă refer la cartea tipărită ndashşi care au cultură generală Este o culturăgenerală cacircştigată de pe computer de peinternet e vorba de tineri care citesc de zorcărţi digitale de anumite profiluri Sunt şicacircteva reviste culturale şi de specialitatedigitale cu mulţi cititori Revistele culturaleşi ştiinţifice clasice icircn formă tipărită sunttot mai puţine şi tot mai puţin citite Icircn urmăcu trei decenii orice intelectual romacircn din

33

Romacircnia icircncotro

domeniul umanist citea cu sfinţenie bdquoRo -macircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLucea -fă rulrdquo bdquoTribunardquo bdquoSteauardquo bdquoConvorbiriliterarerdquo bdquoRamurirdquo bdquoAstrardquo bdquoVatrardquo şi altecacircteva reviste sau măcar pe unele dintreacestea cumpărate de la chioşc sau primiteprin abonament Azi acest obicei aproape adispărut Natural pe de altă parte revisteleculturale şi ştiinţifice ndash icircn orice formă ar fiele publicate ndash nu sunt suficient susţinutede către stat fiindcă statul nostru se ocupăde altceva nu de educaţie şi nici de lumeaintelectuală

Ce cartecărţi aveţi acum pe noptierăAcum recitesc bdquoMagicianulrdquo de John

Fowles după obiceiul cacircştigat demult cămăcar 100 de cărţi mari din literatura lumiimerită mereu reluate recitite pritocite

Numiţi trei mari trădători din istoriaRomacircniei Este trădarea o caracteristică apoporului nostruAm avut fireşte trădători deşi depinde

mult din ce perspectivă priveşti trădareaTotul este relativ de aceea nu voi numiniciunul Trădarea este etern umană şi uni-versală iar romacircnii nu au vreun talent spe-cial icircn această direcţie

Icircn afara Academiei Romacircne au apărut multeorganisme suspecte icircmpopoţonate cu numelede academie şi alimentate cu bani din bugetulcontribuabililor Ce părere aveţi despre aceas-tă situaţie reprobabilăCred că aceasta este o pecingine naţiona-

lă icircn acest moment şi mă ridic ferm de cacircteori am ocazia contra acestui fenomen Să neicircnţelegem toată lumea aceasta civilizatăeste plină de academii (icircn Italia sunt dacănu mă icircnşel vreo 12 academii numite bdquonaţio-nalerdquo) de societăţi savante de institute deasociaţii culturale şi ştiinţifice etc Dinmoment ce Academia Romacircnă nu a icircnregis-trat această marcă la OSIM au apărut şi lanoi felurite bdquoacademiirdquo alternative Nici astanu este neapărat de condamnat icircn condiţii-le date Nu este acesta cel mai mare rău Darnoi suntem singura ţară europeană care lefinanţăm de la buget pe toate prin deciziaaleşilor noştri din Parlament ceea ce este

strigător la cer Nici măcar dacă am fi ceamai prosperă ţară europeană nu s-ar justifi-ca această practică Astfel susţinem cu baniicontribuabilului romacircn fără niciun discer-nămacircnt Academia Romacircnă dar şi aşa-numitele AOŞ (bdquoAcademia Oamenilor deŞtiinţărdquo ca şi cum Academia Romacircnă ar fiformată din altfel de bdquooamenirdquo) bdquoAca -demia de Ştiinţe Tehnicerdquo bdquoAcademia deŞtiinţe Medicalerdquo bdquoAcademia de ŞtiinţeAgricole şi Silvicerdquo şi altele create mairecent sau pe cale de a fi create Nu trebuiesă avem nimic cu aceste asociaţii cu o con-diţie să se susţină singure aşa cum seicircntacircmplă peste tot icircn lumea asta Susţinerealor de la stat creează mai multe inconve-niente icircn plan financiar şi ştiinţific-culturalpe de o parte se risipesc şi puţinii bani alo-caţi ştiinţei cercetării recunoaşterii presti-giului pe de altă parte se submineazăvaloarea Academiei Romacircne care conformlegii este forul suprem de consacrare ştiin-ţifică icircn Romacircnia Aşa titlul de academician(acordat prin lege doar membrilor titulari aiAcademiei Romacircne) este uzurpat de feluritepersonaje (unele onorabile) prezente toatăziua la TV publicul larg nu ştie ce să maicreadă şi unde să găsească reala valoare iarbanul public alimentează indemnizaţiiinventate Cred că icircnfiinţarea acestor bdquoaca-demiirdquo finanţate de stat este rezultatul frus-trării unor parlamentari care nu s-au mulţu-

34

Ion Aurel Pop

mit cu doctoratele luate icircn forme discutabi-le ci care au dorit să fie academicieniNeputacircnd obţine acest titlu autentic auinventat instituţii paralele hellip

De ce credeţi că icircn aprilie la sărbătorirea a150 de ani de la icircnfiinţarea AcademieiRomacircne icircn discursurile oficiale nu s-a pome-nit nici măcar un cuvacircnt omagial icircn aminti-rea lui Alexandru Ioan Cuza omul de care s-a legat iniţial destinul acestei instituţii Sa fifost vorba de rea voinţă sau pur si simplu deignoranţăSe poate să fi fost şi una şi alta Vă măr-

turisesc că m-am gacircndit la acest lucruatunci Noi oamenii avem cum ştim bineo mulţime de defecte iar unul dintre eleeste fără icircndoială bdquopliereardquo prea accentuatădupă vremuri după mode după regimuriEste evident că bazele Societăţii Literare s-au pus sub Cuza care a gacircndit icircn termeniserioşi icircntreg edificiul nostru naţional Caistoric ştiu că tot programul de dezvoltare aRomacircniei moderne a fost gacircndit la 1848-1849 şi pus icircn pagină de paşoptişti icircn docu-mentele elaborate sau prezentate la Iaşi laBlaj la Izlaz la Braşov la Lugoj la Cernăuţietc Icircntre revoluţionari o figură marcantă afost şi Alexandru Ioan Cuza Icircnfăptuireaacestui program a rămas icircnsă o sarcină a vii-torului adică a perioadei 1849-1918 Aşicircndrăzni icircnsă să spun că aproape jumătatedin acest mare efort de modernizare - icircnciuda impresiei de bdquoforme fără fondrdquo teore-tizate de Titu Maiorescu - s-a concretizatprin reformele lui Alexandru Ioan Cuzaicircnfăptuite icircntre 1859 şi 1866 Sunt de faptşapte ani şi nici aceştia icircntregi pentru căgrija lui Cuza icircntre 1859 şi 1862 a fost obţi-nerea recunoaşterii dublei alegeri (pe de oparte) şi desăvacircrşirea unirii icircn plan institu-ţional (pe de altă parte) Anul 1866 iese şi eldin discuţie fiindcă la icircnceputul lui dom-nul unirii a fost obligat să abdice Aşa cămarile sale reforme care au modernizatRomacircnia s-au făcut icircn anii 1863-1865 adicăicircn trei ani secularizarea reforma agrarăreforma şcolară crearea primelor universi-tăţi moderne reforma justiţiei reformaadministrativă etc Tot sub Cuza s-a lucratşi la noua constituţie prima constituţie

modernă adevărată adoptată icircn 1866 Noiazi din dorinţa de a restitui monarhiei deHohenzollern ceea ce comuniştii i-au răpitpe nedrept icirci recunoaştem merite maimulte decacirct a avut Pe vremea comunismu-lui eram aproape cu toţii ascultători faţă deregim iar azi cacircnd s-a dat liber la criticădemonizăm comunismul icircn ansamblu ca şicum atunci nu ar fi trăit oameni culţi niciconştienţi şi nici responsabili Dacă icircl lău-dăm pe regele Mihai trebuie neapărat să-lveştejim pe mareşalul Antonescu şi inversDacă suntem adepţii globalismului sau alUE credem că nu dă bine să fim şi patrioţisă ne iubim locul de naştere etc Cu altecuvinte procedăm prin excludere atuncicacircnd ar fi natural să gacircndim lumea princoexistenţă prin complementaritate şiarmonie Dar dacă vrem să fim corecţiatunci se cuvine să rostim răspicat bazeleAcademiei Romacircne s-au pus sub principeleAlexandru Ioan I prima şedinţă a icircnaltuluifor s-a putut icircntruni abia sub principeleCarol I cea mai grea şi mai rapidă etapă demodernizare a ţării s-a icircnfăptuit de cătreregimul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) iar următoarea - solidă şi temeinică -sub regimul principelui (1866-1881) şi rege-lui (1881-1914) Carol I A-l contrapune peCarol I lui Alexandru Ioan Cuza este o eroa-re copilărească Poporul romacircn i-a preţuitpe amacircndoi şi i-a aşezat pe locurile care li secuvin icircn Panteonul Naţional

Care este icircn opinie lui Ioan Aurel Pop celmai mare istoric romacircnCel mai mare istoric romacircn este evident

Nicolae Iorga Mai sunt cacircţiva foarte maride valoare europeană chiar dar Iorga esteunic irepetabil extraordinar A scris ndash ine-gal fireşte ndash mai mult decacirct ar putea citi unom normal icircntr-o viaţă dacă s-ar ocupanumai de citit hellip

Ce este istoria stimate domnIstoria este pentru mine viaţă viaţă

deplină Noi o calificăm drept trecut şiuităm că pentru cei care au trăit acest tre-cut era viaţă prezentă şi reală Eroareanoastră ca oameni ai prezentului este căsocotim clipa noastră drept eternă şi că

35

Romacircnia icircncotro

numim cu dispreţ viaţa de odinioară lumemoartă

Ce pasiuni are Ioan Aurel Pop icircn afara acti-vităţii profesionaleMulte dar nu prea uşor de icircmplinit din

lipsa timpului Fugit irreparabile tempus Icircmiplace să citesc poezie şi proză icircngrijescplante văd filme ascult muzică bună detoate felurile

Ce amintiri dragi păstraţi din copilăriePăstrez icircn suflet oameni şi locuri care mi-

au marcat viaţa Mai icircntacirci pe bunica pe liniepaternă văduvă de război de la vacircrsta de 35de ani rămasă mereu nerecăsătorită ca să-lpoată jeli pe bunicul (pacircnă la moarte a pur-tat doliu) şi ca să-l crească cum a vrut ea petata apoi pe părinţi pe dascăli pe prieteniPăstrez amintirea unui Braşov ca un tăracircmde poveste cu Tacircmpa cu Dealul Melcilorsau cu Turnul Alb şi cu Turnul Negru cuBastionul Ţesătorilor şi cu BisericaBartolomeu Mai tacircrziu am descoperitŞcheii cu Biserica Sfacircntul Nicolae cu LiceulbdquoAndrei Şagunardquo spre care mă uitam cumare respect şi cu admiraţie nedisimulatăDiriginta mea din şcoala generală DoamnaProfesoară Margareta Florea ndash icircncă icircn viaţăla peste nouăzeci de ani ndash ne vorbea cuadmiraţie despre forţa matematicii dar şidespre literatură Avea mereu asupra sa cacircteo foaie volantă pe care rezolva cacircte o pro-blemă deşi pe versoul foii putea foarte binesă scrie cacircte o poezie Pacircnă de curacircnd icirciscriam felicitări de Crăciun icircn versuri şi icircmirăspundea tot aşa hellip Apoi la 14 ani amintrat la bdquoŞagunardquo ndash ceea ce era o perfor-manţă ndash şi am ajuns icircn clasa ProfesoruluiIon Topolog-Popescu romancier cunoscutla Braşov care m-a icircnvăţat ce este literaturaşi de ce este nevoie de disciplinele umanis-tehellip Pe atunci trimiteam probleme rezolva-te la Gazeta de Matematică dar m-am lecuiticircn curacircnd hellip

Sunteţi un om religios stimate domnCred icircn Dumnezeu dar consider că cre-

dinţa este un lucru strict personal şi nu vor-besc despre asta Alta este chestiunea legatăde biserică şi de istoria bisericii despre care

icircmi place să vorbesc ore icircn şir şi să scriu cupasiune

Icircn numele islamismului mor astăzi oameninevinovaţi Ce este pacircnă la urmă religia S-a perimat atacirct de mult funcţia ei spiritualăicircncacirct a rămas doar un instrumentpretextpentru conflicte dure icircntre oameni cu menta-lităţi culturi şi educaţii diferiteNici religiile ca toate lucrurile de pe

lumea asta trecătoare nu sunt imuabileCredinţa ar trebuie să fie una şi nedespărţi-tă una şi aceeaşi dar şi credinţa ndash cum sevede ndash icircmbracă formele cele mai variatePacircnă la urmă icircnţeleg şi acest lucru şi icircl potşi argumenta dar ceea ce nu pot icircnţelegeeste intoleranţa faţă de credinţa altuia urafaţă de felul de a fi al altuia Am fost icircnvăţatde mic că este loc sub soare pentru oricine şică respectul pentru alteritate este o mărturiede omenie Necazul este că mulţi dintreaceia care trăiesc intens spiritualitatea caresunt credincioşi sinceri se lasă amăgiţi defalsele predici de icircnvăţături extreme icircncacirctdobacircndesc gustul conflictelor Şi icircn numelecredinţei (şi al bisericii) de-a lungul milenii-lor de istorie cunoscută s-au purtat războa-ie şi s-au comis crime La fel s-a icircntacircmplat icircnnumele dragostei (Războiul Troian) icircnnumele familiei (Războiul celor DouăRoze) al democraţiei al libertăţii al naţiu-nii etc Aceasta nu trebuie să ne facă sădemonizăm credinţa biserica iubireanaţiunea etc pentru că am comite o gravăconfuzie de planuri

Cacircnd vine vorba de stămoşi ndash pe cine ar tre-bui să pună romacircnul la loc de cinste Pe dacisau pe romani Sau şi pe daci şi pe romanişi pe slaviChestiunea cu strămoşii icircndepărtaţi ţine

mai mult de educaţie decacirct de realitateCine ar putea spune azi icircn ce proporţie sun-tem noi romacircnii daci romani slavi orialtceva Iar ideea aceasta că avem bdquosacircngerdquodacic roman slav sau cuman este nerele-vantă şi chiar periculoasă Specificul etnicsau naţional nu-l dau bdquosacircngelerdquo sau eredita-tea ci educaţia icircntr-un anumit mediu Dacămacircine iau un copil de romacircni abia născut şi-l mut icircn Suedia şi-l cresc acolo printre sue-dezi icircn şcoli suedeze obţin din el la 18 ani

36

Ion Aurel Pop

cel mai bun cetăţean suedez cu cele maiferme convingeri suedeze Totuşi anumitelucruri legate de etnicitate sunt sigure sauaproape sigure inclusiv icircn cazul romacircnilorDe exemplu faptul că romacircnii sunt azi sin-gurii moştenitori ai romanităţii orientale şică vorbesc o limbă romanică arată fărănicio icircndoială forţa latinităţii noastre faptulcă odată demult limba latină a dominataici asupra altor limbi Dincolo de orice con-siderente privind istoria limbii romacircne icircnviaţa cotidiană circa 80 din cuvintele pecare le folosim sunt de origine latină (moş-tenite din latina veche sau preluate ulteriordin alte limbi) cam 15 sunt slave iar res-tul sunt turcice traco-dacice maghiare etcSigur asta nu icircnseamnă că proporţia etnii-lor din care s-au format romacircnii este exact lafel dar această structură a vocabularului(lăsacircnd la o parte sistemul nostru gramati-cal latin) oferă anumite indicii şi asupra ori-ginii noastre etnice Interesant este faptul cădacă analizăm textele vechi romacircneşti dinepoca modernă timpurie (secolele XVI-XVII) proporţia cuvintelor de origine latinăeste aproape la fel de mare ceea ce spulberăteoria tendenţioasă a bdquorelatinizăriirdquo tacircrzii aRomacircnei Ştiu că unora le este foarte dragămoştenirea noastră dacică (tracică) ndash deşimi-e greu să icircnţeleg de ce ndash dar din păcatepentru aceştia nu avem deloc argumentesolide ca s-o putem susţine Ştim doar călimba dacilor era indo-europeană şi făceaparte din grupul satem diferit de grupul dincare făcea parte latina Dar nu ni s-a păstratniciun text icircn această limbă ci doar cuvintedisparate Poetul Ovidiu după vreo şaseani de şedere la Tomis printre greci şi bar-bari a icircnvăţat greu limba geţilor scriind şi obdquocărţulierdquo cu versuri icircn pomenita limbăscriere care s-a pierdut

Ce mai icircnseamnă astăzi să fii patriot cacircndmajoritatea politicienilor noştri (cu excepţiacelor care alunecă icircntr-un naţionalism agre-siv) se declară europeni Ne-am pierdutpatriotismul pur indispensabil unei naţiuniDa este o gravă confuzie de planuri şi icircn

chestiunile legate de patriotism şi de dra-gostea de ţară Tinerii nu mai ştiu ce să crea-dă fiindcă sistemul romacircnesc de instrucţiu-

ne şi de educaţie se află icircn derivă de deceniibune şi nimeni dintre cei cu putere de deci-zie nu pare preocupat de redresarea luiPoliticienii se declară europeni icircn lipsă dealtceva dar mai ales de convingeri fermede cunoştinţe de cultură generală şi de cul-tură romacircnească de idealuri de viaţă deproiecte pentru generaţiile viitoare Ca să fiipatriot autentic trebuie să-ţi cunoşti bineţara şi să ajungi astfel s-o preţuieşti Mulţipoliticieni romacircni confundă instituţiileromacircneşti care le taxează ignoranţa şi care-ichiar pedepsesc pentru incompetenţă pen-tru acte antisociale pentru hoţii de tot felulcu ţara şi icircn loc să se icircndrepte icircn urma gre-şelilor lor ajung să-şi urască ţara Dacă nuicircţi iubeşti icircn mod organic şi necondiţionatpatria nu ai cum să le explici tinerilor ceeste patria nu ai cum să fii sincer cu aceştiicircnvăţăcei iar ei simt uşor falsulPatriotismul a fost o vreme confiscat deanumite grupări naţionaliste şi pervertitdar timpul acestor partide şi persoane a tre-cut (cel puţin icircn acest moment nu avem icircnRomacircnia un partid naţionalist de forţă) şitotuşi cei mai mulţi intelectuali se feresc săvorbească despre ţară despre patrie desprespecificul naţional despre valorile noastreCred că Seneca spunea icircn urmă cu douămilenii că el nu-şi iubea ţara fiindcă eramare ci fiindcă era a lui Dacă nu iubim sin-cer ţara asta cu toate ale sale cu doruri cupatimi şi cu uri cu doine şi cu strigături cublesteme şi bdquocodri verzi de bradrdquo nu avemcum să iubim Europa sau omenirea fiindcăbdquopicurii cu strop de strop fac al mărilorpotoprdquo (ca să-l citez pe uitatul şi bdquofacilulrdquoCoşbuc care ştia atacircta cultură germană şifilozofie indică) Din micile şi multele iubirise naşte iubirea cea mare hellip Iar ţara astamerită iubire necondiţionată fiindcă releledin ea nu i se datorează ci ni se datoreazănouă nevrednici cacircrtitori mici la suflet şimari la pretenţii

Ce părere aveţi despre Uniunea Euro peanăVa rezista ca organism politicNu cred decacirct dacă proiectul său ndash bun

icircn principiu dar greşit icircn detalii ndash se varelua şi reface de la capăt pe baze noi maipotrivite Mai mult nu pot spune fiindcă nusunt viitorolog iar istoricii icircn ciuda unei

37

Romacircnia icircncotro

38

Ion Aurel Pop

prejudecăţi răspacircndite nu pot prevedea vii-torul Pot icircnsă ceva important şi adeseaignorat de contemporani pot icircnţelege şigestiona mai bine prezentul tocmai pentrucă au experienţa vieţii trecute iar aceastăviaţă trecută ndash cum vă spuneam ndash a fost pre-zentă pentru cei care au trăit-o atunci cacircndau trăit-o

Au ştiut romacircnii să-şi folosească libertateadupă 1989 sau sunt icircn derivă şi acumNu au prea ştiut decacirct parţial pe felii

Libertatea de care vorbiţi ne-a dat nouăromacircnilor un fel de vertij ne-a copleşit cuademenirea ei cu fascinaţia ei după deceniide control de partid şi de stat asupra tuturormişcărilor noastre Au venit oameni icircnţe-lepţi din Vest sau din icircnchisori ndash romacircni caşi noi ndash ca să ne spună pe romacircneşte ce estelibertatea şi nu i-am icircnţeles sau cacircnd i-amicircnţeles a fost prea tacircrziu Au fost şi alţii carene-au dezorientat cu dezinformările lor şi afost aproape imposibil să alegem gracircul deneghină Nici acum nu ne-am revenit şi nuavem clasă politică nu avem instituţii credi-bile ba mai mult vedem că şi Europa şilumea sunt icircn derivă ceea ce ne tulbură şimai mult făcacircndu-ne să nu mai distingemvalorile de nonvalori şi nici să preţuim şi săconstruim ceas de ceas libertatea autentică

Este democraţia o sintagmă utopicăNu democraţia are valoarea ei icircntr-o

lume de criză a valorilor dar anumiţi lideris-au apucat să compromită democraţia ceeace nu este greu Orice lucru bun ndash dacă nueste păstrat cu grijă ndash se degradează IcircncăPolybios dacă nu mă icircnşel scria acum maibine de două milenii că democraţia poatedegenera icircn anarhie monarhia icircn tiranie şiaşa mai departe Regimurile politice buneau adesea pandante rele şi trebuie pătrate cabdquobibelourile de porţelanrdquo fiindcă altminteriau bdquoexistenţa efemerărdquo (ca să-l parafrazezpe Ion Minulescu) Şi iubirea rău aplicată şigestionată poate ucide fiinţa adorată Eucred că societăţile statornice şi bine consti-tuite au mecanismele şi forţele interne nece-sare pentru a feri democraţia de abuzuri deinstrumentalizări de demagogie de popu-lism Noi nu suntem icircnsă din păcate o ast-fel de societate

Ce icircnseamnă stimate domn adevărul

Adevărul este greu de definit S-au stră-duit generaţii icircntregi de filosofi şi multeşcoli filosofice s-o facă şi nu au dat decacirctsoluţii parţiale fiindcă noi oamenii nuputem ajunge decacirct la soluţii parţiale Mi-arfi mai uşor să definesc adevărul istoric pecare trebuie să-l caute fiecare cercetător altrecutului Cel care are bdquomeseria de istoricrdquo(cum a spus Marc Bloch) este obligat săcaute şi să descopere adevărul adică săreconstituie lumile de odinioară bdquoaşa cumau fostrdquo (după expresia lui Leopold vonRanke) Fireşte nu va reuşi niciodată pedeplin fiindcă ceea ce a fost nu se maiicircntoarce (timpul este ireversibil) dar cu atacircte mai fascinantă căutarea Icircn vreme ce arti-ştii fac lumi uzacircnd de talent şi de imagina-ţie istoricii re-fac lumi folosindu-se deizvoare şi urmărind criteriul adevăruluiTotuşi e bine ca şi istoricii să fie puţinartişti altminteri tot discursul lor rămacircnesec fără sevă nu ajunge la sufletele oameni-lor Reconstituirea lumilor trecute se facepentru oameni şi reprezintă toată experien-ţa de viaţă a societăţii

Revenind icircnsă la adevăr icircn general tre-buie să constatăm că gradul de abstractizareeste mult mai mare După părerea mea ade-vărul este adecvarea cea mai apropiată din-tre realitate şi reflectarea acestei realităţi icircnmintea noastră Atunci cacircnd diferenţa din-tre realitate şi reflectarea sa este mică neapropiem de adevăr Dacă mă icircntrebaţi deadevărul absolut atunci vă spun sigur cănumai Dumnezeu icircl deţine şi nu ni-l revelănouă umililor săi robi Dacă ar face-o icircnsăam icircnceta să mai fim oameni hellip Adevărulca şi dreptatea este foarte important pelumea asta imperfectă dar nici adevărul şinici dreptatea nu au niciun rost fără bunăta-te Ajung să fie concepte seci icircntr-o lumegoală şi obosită Şi vă spune asta un om carea icircncercat să educe multe promoţii de elevişi studenţi şi care se bucură icircncă precum uncopil atunci cacircnd vreunul din foştii icircnvăţă-cei ndash acum om icircn toată firea ndash icirci spune pestradă bdquoVă salut domrsquo profesor Mi-aţi fostdascălrdquo

39

Fragmentecritice

Dumitru MICU

Un panoramic al presei romacircneşti

Dumitru MICU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescu e-mail instcalinescuyahoocom

Articolul de faţă evaluează contribuţiile istoricului literar clujan Mircea Popa icircn domeniul istorieipresei cu precădere a celei din Transilvania Istoria presei literare romacircneşti din Transilvaniade la icircnceputuri pacircnă icircn 1918 (icircn colaborare cu Valentin Taşcu 1980) Presa şi ideea naţională(2002) Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi (2011) Textul se concentrează asupraultimei apariţii vizacircnd bdquopresa de ieri şi de azirdquo icircn care sunt prezentate exhaustiv 19 periodicemajoritatea covacircrşitoare din Ardeal printre publicaţiile cercetate aflacircndu-se bdquoTribunardquobdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo bdquoTribunardquo (Arad) bdquoGazeta de la Turdardquo dar şibdquoConvorbiri literarerdquo şi bdquoViaţa romacircneascărdquo acestea din urmă abordate din perspectivă tran-silvanăIcircn ampla desfăşurare de istorie jurnalistică sunt identificate marile teme ale publicisticii transil-vane Acestea au legătură cu ideea naţională şi voinţa de emancipare a romacircnilor privesc concep-ţia li de rilor de conştiinţă romacircni (intelectuali de prestigiu scriitori ziarişti de frunte) care au ple-dat pentru icircnţelegere şi convieţuire armonioasă dar şi efectele manipulative ale unor publicaţii(rdquoPa triardquo din Budapesta1871ndash1972) icircncercate de cercuri guvernamentale maghiare asupraromacircni lor ar deleni O altă axă de orientări are icircn vedere combaterea exagerărilor cu privire la per-vertirea prin pu rificare a limbii contribuţia presei icircn ceea ce priveşte unificarea şi formarea lim-bii literare (şi a literaturii) participarea la acest fenomen a celor mai prestigioşi dintre scriitoriituturor bdquoprovinciilorrdquo istoricePanoramic jurnalistic icircnmagazinează o cantitate enormă de informaţie şi posedă meritul de pre-zenta interes atacirct pentru istorici pentru filologi cacirct şi pentru publicul larg Icircb ea străbate ca unfir roşu formularea lui Ion Breazu bdquoPresa Transilvaniei a fost timp de un veac laboratorul uriaşal conştiinţei naţionalerdquoCuvinte-cheie Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

This article evaluates the contributions of the literary historian of Cluj Mircea Popa in the fieldof media history especially of the Transylvanian media History of the Romanian Literary Mediain Transylvania from the beginnings till 1918 (in cooperation with Valentin Taşcu 1980) TheMedia and National Idea (2002) Journalistic Panorama The Media of Yesterday and of Today(2011) The text is focused on the last issue envisaging the bdquomedia of yesterday and of todayrdquo inwhich 19 periodical papers are presented exhaustively most of them from Ardeal the studiedpublications including bdquoTribunardquo (Arad) (bdquoTribunerdquo) bdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo(bdquoTransylvania Gazetterdquo) but also bdquoConvorbiri literarerdquo (bdquoLiterary Conversationsrdquo) andbdquoViaţa romacircneascărdquo (bdquoRomanian Liferdquo) the latter being approached from Transylvanian per-spective In the ample development of journalistic history the author identifies the great themes ofTransylvanian publications These are related to the national idea and the Romaniansrsquo will of

Abstract

40

Dumitru Micu

Icircn prodigioasa lui activitate de istoricliterar Mircea Popa acordă un constant inte-res presei Celei literare icircn special dar şicelei de orice alt caracter sau de oricacirct delargă cuprindere Trei dintre cele 19 volumepublicate pacircnă acum (Istoria presei literareromacircneşti din Transilvania de la icircnceputuripacircnă icircn 1918 icircn colaborare cu ValentinTaşcu 1980 Presa şi ideea naţională 2002Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi2011) sunt consacrate istoriei presei cu pre-cădere istoriei prese ardelene

Icircn ultima dintre aceste cărţi 12 din cele19 periodice prezentate exhaustiv au apăruticircn Ardeal Faptul e specificat chiar icircn titluri-le articolelor dedicate unora dintre ele ca dealtfel şi ale cacirctorva dintre cele incluse icircn pre-zentări colective bdquoTribunardquo sibiană Rilul cul-tural al revistei bdquoTransilvaniardquo bdquoGazetaTransil vanieirdquo bdquoTribunardquo de la Arad Momentedin trecutul presei sălăjene romacircneşti Aspecteale presei culturale maramureşene Presa dinValea Jiului Traseu revuistic alba-iulianTradiţii ale presei romacircneşti din Cluj-NapocaPeisaj revuistic bihorean bdquoGazeta de la Turdardquoetc Cacircteva dintre publicaţiile apărute icircnafara Ardealului şi chiar a Romacircniei suntabordate din perspectivă ardeleanăbdquoConvorbiri literarerdquo şi Transilvania Mişcarealiterară din Transilvania şi bdquoViaţa romacircneascărdquoPatria din Budapesta (1871-1972) e denunţa-tă ca bdquoprodus al manipulăriirdquo icircncercate decercuri guvernamentale maghiare asupraromacircnilor ardeleni Descrierea gazetei stu-denţeşti pariziene Romacircnul (1917-1918)include relatări privind participarea aceste-

ia la lupta poporului romacircn pentru icircnfăp-tuirea idealului său naţional

Incursiuni icircn presa ardeleană MirceaPopa operase din motive obiective şi icircnain-te de apariţia lucrărilor citate icircntrucacirct volu-mele sale precedente sunt despre TimoteiCipariu Octavian Goga Ion Agacircrbiceanu şiIlarie Chendi

Intitulată Presă şi naţionalitate prima sec-ţiune a Panoramicului jurnalistic se deschidecu articolul de sinteză Rolul presei dinTransilvania icircn formarea conştiinţei naţionale şia unităţii de neam construit pe două judecăţiconvergente (de realitate şi de valoare icircnacelaşi timp) una enunţată de Iorga icircnAlmanahul presei romacircneşti pe 1926 cealaltăde Ion Breazu icircn Literatura Transilvaniei(1944)

bdquoIstoria ziaristicii ardelene este dupăIorga ce mai frumoasă pagină din istoriaArdealului de o sută şi mai bine de aniicircncoace Filele ei cuprind gacircndirea şi simţi-rea celor mai de seamă bărbaţi pe care i-adat neamul romacircnesc icircn această provincieToţi scriitorii toţi dascălii icircn coloanele ei şi-au depus tot ce-au avut mai curat icircn suflete-le lor şi le-au socotit mai de preţ pentru vre-mea lorrdquo Icircn formularea lui Breazu bdquoPresaTransilvaniei a fost timp de un veac labora-torul uriaş al conştiinţei naţionalerdquoExactitatea acestor aserţiuni nu comportădiscuţii Icircntreaga informaţie depozitată icircncele peste 400 de pagini ale cărţii lui MirceaPopa atestă perfecta lor adecvare la realita-tea obiectivă Pe toată durata existenţei icircnafara hotarelor statale fireşti presa ardelea-

emancipation they refer to the thought of the Romanian leaders of opinion (reputable intellec-tuals writers top journalists) who pleaded for understanding and harmonious living togetherbut also the manipulative effects of some publications (bdquoPatriardquo in Budapest 1871ndash1972) attem-pted by Hungarian governmental circles on the Transylvanian Romanians Another axis of orien-tations envisages the fight against exaggerations regarding the perverting language by purifica-tion the contribution of the media to the unification and forming of the literary language (andliterature) participation in this phenomenon of the most prestigious writers of all historical bdquopro-vincesrdquo Journalistic Panorama collects an enormous quantity of information interesting both for histo-rians philologists and for the wide public Ion Breazursquos words pervade it like a read thread bdquoTheTransylvanian media was for a century the huge laboratory of the national consciencerdquo

Keywords Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

nă romacircnească a contribuit determinativ latrezirea şi dinamizarea conştiinţei naţiona-le condiţie primordială a izbacircnzii icircn luptapentru unirea din 1918 Călimara lui IosifVulcan ndash zicea Goga avacircnd icircn vedere defapt călimările tuturor scriitorilor patrioţi ndashbdquoa trasat şi graniţa politică (hellip) Ca pretutin-deni icircn istorie şi la noi condeiul a fost avan-garda tutunuluirdquo Concret precizează auto-rul Panoramicului acţiunea presei romacircneştitranscarpatice a vizat icircn condiţiile apariţieisub stăpacircnire străină patru obiective majo-re cristalizarea limbii literare unitarecomună romacircnilor de pretutindeni dezvol-tarea unitară a literaturii icircn toate ţinuturileromacircneşti adacircncirea caracterului popularal acesteia şi angajarea ei politică

Explicitacircndu-şi specificările MirceaPopa menţionează mai icircntacirci că lupta icircmpo-triva pervertirii limbii prin purism etimolo-gism şi toate celelalte aberaţii latiniste alecacirctorva filologi din Blaj a fost dusă nu doarde cărturari scriitori din vechea Romacircnie cişi de personalităţi şi periodice ardelene Icircnopoziţie cu şcoala blăjeană Telegrafuluiromacircn din Sibiu a adoptat de la apariţia(1876) scrierea fonetică Raliindu-se poziţiei

Convorbirilor literare icircn materie de limbăFamilia Tribuna mai tacircrziu Luceafărulsecundate de aproape toate celelalte publi-caţii din Transilvania au determinat icircnlo-cuirea şi acolo a bdquolimbii greoaierdquo cu cea cres-cută din vorbirea populară bdquomai curată şimai aleasărdquo bdquodulce şi fluidărdquo ridicată princreaţia marilor scriitori la demnitatea delimbă literară Transformarea aceasta nu s-arealizat fără a fi icircntacircmpinat rezistenţă Icircnarticolul Peisaj revuistic bihorean istoriculliterar constată că una dintre publicaţiileumoristice şi satirice din acea parte a ţăriiVulturul bdquoa dus o luptă necurmată icircmpotri-va pocirii limbii a schimonosirii ei cu totfelul de regionalisme sau străinisme Icircnacest sens revista publică parodii bineticluite după graiul franţuzit din Principatesau după cel latinizat din unele cercuri tran-silvănenerdquo

Considerabil s-a resimţit procesul de for-mare unitară a limbii literare şi a literaturiipe tot cuprinsul ţării de pe urma valorifică-rii creaţiei anonime Paginile revistelor luiIosif Vulcan Familia şi Şezătoarea coloaneleTribunei lui Slavici urmate de mai toateperiodicele literare din ţară se deschid pro-ducţiilor populare cu generozitateFolclorul alimenta de altfel literatura cultăicircnsă de la apariţia acesteia Icircn contextulcreşterii accelerate a interesului pentru fol-clor apar autori populari prelucrători demotive folclorice precum Anton PannPetre Ispirescu Ioan Popovici-BănăţeanuIon Pop-Reteganul Petre Dulfu MironPompiliu Virgil Oniţiu

Efecte osmotice a avut icircn condiţiileexpansiunii presei amplificarea şi intensifi-carea relaţiilor culturale literare icircndeosebiicircntre ţinuturile icircntinse de o parte şi alta aCarpaţilor Prin lansarea lui EminescuFamilia a devenit icircncă din timpul apariţieila Budapesta o publicaţie panromacircneascăşi şi-a desăvacircrşit această apartenenţă prinprezenţa icircn spaţiul ei mai ales după muta-rea la Oradea a mai tuturor scriitorilorromacircni de bdquodincolordquo Alecsandri Heliade-Rădulescu Bolintineanu Bolliac HasdeuCreangă Caragiale Duiliu ZamfirescuDelavrancea Vlahuţă chiar MacedonskiAceasta pacircnă la Primul Război Mondial Icircnperioada interbelică nimeni nu mai stă să

41

Un panoramic al presei romacircneşti

diferenţieze scriitorii după originea regio-nală Cotruş Lovinescu AgacircrbiceanuPapilian Pillat Cioran Noica VirgilGheorghiu Ştefan Baciu Eugen IonescuOctav Şuluţiu Anton Holban MirceaDamian apar ca membri ai aceleiaşi bdquofami-liirdquo Numeroşi bdquoregăţenirdquo colaborează şi lacelelalte organe ardelene de publicitate IcircnGazeta Transilvaniei de exemplu alături deCipariu Bărnuţiu Iosif Vulcan IonMaiorescu AT Laurian semnează HeliadeC Negruzzi G Sion icircn Tribuna de la Aradicirci găsim şi pe Sadoveanu Brătescu-VoineştiGacircrleanu Anghel Topacircrceanu Eftimiu Cutimpul situaţia se va generaliza colaborări-le neardelene icircnmulţindu-se inclusiv icircnpublicaţii apărute la marginile teritoriuluiromacircnesc Relevant icircn acest sens e peisajulrevuistic maramureşean Icircn publicaţii caAstra Maramureşului şi Căminul nostru dinSighet Cronica Icircnfrăţirea şi Nord Vestul dinBaia Mare Datina din Satu Mare şi multealtele din alte regiuni pot fi parcurse textede şi despre icircntre alţii N Iorga IonMinulescu Ion Pillat N Davidescu OresteNichifor Crainic Al O Teodoreanu IonelTeodoreanu Barbu Nemţeanu OtiliaCazimir Artur Enăşescu Gh BrăescuDemostene Botez Mihai Codreanu RaduBoureanu Ovidiu Papadima

De colaborarea ardelenilor la presa dedincoace nu e tocmai propriu a vorbiStabilit la Iaşi integrat colectivului Vieţiiromacircneşti Topacircrceanu bdquodevine moldovanrdquoSchimbacircndu-şi domiciliile ardelene GogaIosif devin bucureşteni Cu atacirct mai multTitu Maiorescu Un muntean un moldovanun oltean era icircnainte de 1918 pentru tran-silvăneni bdquofrate din Ţarărdquo prin bdquoŢarărdquo tran-silvănenii icircnţelegacircnd bdquoRomacircniardquo De aicilozinca lor bdquoVrem să ne unim cu TarardquoRegăţenii icircnsă nu voiau bdquounireardquo cuArdealul ci recuperarea lui reintegrarea luiicircn Ţară Icircn consecinţă pentru munteni mol-doveni olteni dobrogeni orice contact cuardelenii era un pas icircn această direcţie Icircncazul concret conlucrarea pe tăracircmul pre-sei ca şi pe oricare altul era un mod alcimentării unităţii spirituale şi sufleteşti aromacircnilor din estul şi vestul CarpaţilorAceasta pacircnă icircn 1918 După aceea prezenţascriitorilor romacircni ciscarpatini icircn reviste

transcarpatine a icircncetat să aibă semnificaţiepolitică păstracircnd-o numai pe cea literară

Posibilitatea unirii statale trainice la nivelstatal fiind condiţionată de conştientizareanecesităţii ei realizarea acestei conştienti-zări implica o cacirct mai largă difuzare a cultu-rii icircn mase Icircn acest scop romacircnii ardeleniluminaţi şi cu dare de macircnă s-au străduitde icircndată ce a fost posibil să procure mijloa-ce de a suscita icircn popor gustul citituluidorinţa de instruire Apariţia primelorperiodice (Ateneul romacircnesc Foaia duminiciiFoaie literară Gazeta de Transilvania) a fostanticipată de construirea unei aşa-zisebdquobibliotecirdquo Biblioteca romacircnească (1821) a luiZaharia Carcalechi Cu timpul asemeneainstrumente de propagare a culturii aveausă apară pe lacircngă organe de presă şi institu-ţii Icircn acelaşi an cu Tribuna Slavici icircntemeia-ză la Sibiu Biblioteca poporală sub al căreigeneric apar o sumedenie de cărţi de formatmodic accesibile oamenilor simpli conţi-nacircnd povestiri şi poezii inspirate din viaţasatelor şi din cea a straturilor urbane de josbasme traduceri

Exemplul slavician e urmat de EneaHodoş care icircn 1899 organizează laCaransebeş Biblioteca Noastră de librăriadin Braşov ce editează romane deSocietatea pentru fond de teatru icircn a căreiBibliotecă teatrală apr desigur producţii degen dramatic O Bibliotecă poporană a luatfiinţă şi sub egida Asociaţiunii transilvanepentru literatura romacircnă şi cultura poporu-lui romacircn (ASTRA) creată icircn 1861 Primulvolum apărut acolo e Povestiri din viaţa ţăra-nilor noştri de Ion Pop-Reteganul I-auurmat cărţi ale unor scriitori ardeleni demărimi diferite de la AP Bănuţ Al CiuraI U Soricu Petre Dulfu Al Lupeanu MelinN Potra Petrescu la Slavici Coşbuc IosifGoga precum şi opere ale unor somităţi dinregat Alecsandri C Negruzzi CreangăAnton Pann Pe lacircngă scrieri literareASTRA edita pentru săteni calendare şialmanahuri Cu timpul avea să tipărească şiopere ştiinţifice Primele ţin de domeniulistoriei al istoriei literare şi al lingvisticii(monografia Tudor Vladimirescu de N IorgaIstoria literaturii romacircne Epoca veche de SextilPuşcariu) şi tot astfel o seamă de volumescrise de icircntre alţii Ion Lupaş N

42

Dumitru Micu

Dobrogeanu C Daicoviciu Anterioarăacestor apariţii este cea a revisteiTransilvania (1858-1889) al cărei cel dintacirciprin redactor a fost bdquoveneratul şi cunoscutulNestor al presei romacircneşti din acea vremeexperimentatul G Bariţrdquo icircnteme ietorulperiodicelor Gazeta de Transilvania Foaie pen-tru minte inimă şi literatură Observatorulprin care el bdquoa pus bazele trainice ale jurna-lismului transilvăneanrdquo Una dintre modali-tăţile cultivării prin aceste periodice a senti-mentului unităţii de neam a fost participa-rea la toate sărbătorile scriitorilor romacircni deseamă ardeleni şi regăţeni popularizareaicircn permanenţă a creaţiei lor Icircn acelaşi timpASTRA organiza adunări populare şeză-toriconferinţe reuniuni de tot felul icircnoraşe şi sate de pe tot cuprinsul Ardealuluiefectul acestora fiind bdquoo apropiere continuăde popor şi de doleanţele lui cele mai strin-genterdquo Pe această cale s-au şi stracircns fon-duri pentru Biblioteca şi Muzeul ASTRApentru teatru pentru o şcoală de fete pen-tru un institut tipografic O realizare deose-bită a Asociaţiunii a constat icircn editarea la

Sibiu icircncepacircnd din 1898 a primeiEnciclopedii romacircneşti Aceasta a apărut icircntrei tomuri masive de cacircte circa 1000 depagini fiecare redactor coordonator fiindCornel Diaconovici

Principiul orientativ esenţial fiind icircncreaţia culturală romacircnească de ambelepărţi ale arcului carpatic unirea acest prin-cipiu a inflamat conştiinţele icircn asemeneamăsură icircncacirct acel foc imaterial a topit icircn celedin urmă frontierele nefireşti Starea de spi-rit a intelectualităţii ardelene tinere fascina-tă icircn anii premergători războiului de icircntre-gire de tot ce venea de peste munţi esteedificator exemplificată de Goga icircnFragmente autobiografice bdquoO carte care apă-rea pe acele vremuri era pentru noi maimult decacirct un act literar lua proporţiileunui mare act politic O nuvelă deDelavrancea şi cacircteva pagini din Vlahuţăerau adevărate acte politice care icircntăreaucapacitatea de rezistenţă naţionalărdquo

Voinţa de emancipare naţională pacircnă lasepararea statală de imperiul austro-ungarnu implica icircn concepţia liderilor de conşti-inţă romacircni situarea icircn raporturi de ostilita-te cu naţionalităţile conlocuitoareDimpotrivă Cu orice prilej intelectuali deprestigiu scriitori ziarişti de frunte au ple-dat pentru icircnţelegere pentru convieţuirearmonioasă a romacircnilor cu cetăţenii tuturorcelorlalte grupuri etnice Propagator icircngenere a bunei icircnţelegeri icircntre oamenii deorice limbă Ioan Slavici o introduce canormă de conduită icircn activitatea TribuneiArticole de fond din primele numere aleacestui ziar nesemnate deci aparţinacircndsau oricum angajacircnd răspunderea sadirectorului conţin fraze ca acesteabdquovenind cu inima deschisă sperăm că cuinimi deschise vom fi icircntacircmpinaţi icircndeosebişi din partea colegilor noştri saşi şi a celormaghiari reprezentanţi ai unui popor deoşteni macircndri de firea lor deschisă şiicircndrăzneaţărdquo bdquoVorbim de sincera apropiereicircntre romacircni şi maghiari pentru că parteacea bună şi cu desăvacircrşire mare a poporuluiromacircn o doreşterdquo Aşa gacircndeau toţi tribuni-ştii Ilarie Chendi criticul literar al ziaruluişi numai el pledează icircn spiritul coexistenţeiamicale sub semnătură subliniind icircnsemnă-tatea literaturii icircn promovarea lui bdquoPrin

43

Un panoramic al presei romacircneşti

nimic ndash scrie el ndash nu se poate contribui maisigur la icircnlăturarea prăpăstiilor sufleteştidintre două popoare ca prin literatură Şi ehotăracirct un semn bun al vremii că oameniserioşi de condei ridică chestiunea şi o tăl-măcesc icircn acest modrdquo Trăgacircnd din acestenunţ teoretic concluzia practică fireascăexigentul critic decide bdquoCacirctă vreme existăscriitori maghiari care icircn cadrul literaturiiuniversale icircşi au importanţa lor nu ne vaicircmpiedica nici o rezervă naţională exageratăde a-i ceti şi gustardquo Icircn virtutea acestei con-cepţii Chendi icircntreţine relaţii cordiale cuscriitori maghiari le recenza cărţile ca dealtfel şi ei pe ale sale stimula traducerea icircnTribuna şi icircnalte publicaţii ardelene Icircn gaze-ta lui Slavici apăreau tălmăciri din PetoumlfiMadaacutecs Joacutekai Moacuter Ady Endre icircntre alţiiprintre tălmăcitori număracircndu-se Iosif şiGoga Dintre alte literaturi cea mai bogatreprezentată prin traduceri e rusa Puteau ficitiţi icircn Tribuna Tolstoi Gogol DostoievskiTurgheniev Aceştia se icircntacirclneau icircn coloane-le ziarului cu Bjoumlrsterne Bjoumlrnson BretHarte Božena Nemčova Daudet ZolaSilvio Alphons Pelico Unii dintre aceştia şicacircţiva icircn plus (Balzac Maupassant ZolaProsper Meacuterimeacute Francois Copeacutee GorkiPoe Dickens Sienkiewicz Edmondo deAmicis Grazia Deledda Matilde Seras şa)apar şi icircn Gazeta Transilvaniei şi nu doaracolo

Cultivarea spiritului de coexistenţă paş-nică excludea orice compromis de naturăpolitică vitală orice concesie faţă de falsifi-carea istoriei faţă de politica de discrimina-re naţională Mircea Popa citează articoledin Familia icircn care Vasile Mangra GavrilPop Ion Puşcariu demontează teoria luiRoesler despre originea poporului romacircnmenţionează aprecierea entuziastă a unorlucrări precum Părţi alese din istoriaTransilvaniei de Bariţ Patria romacircnilor dinDacia superioară de Al Papiu-IlarianPopoarele Daciei icircnainte de colonizarea romanăIstoria arheologiei de Odobescu a colecţieiHurmusaki a unor studii de Al Xenopol şiIorga Relevacircnd poziţia revistei icircn momenteistorice importante cercetătorul remarcădemocratismul acesteia icircn relatările desprerăzboiul franco-german din 1870 despreComuna din Paris despre patriotismul afi-

şat icircn timpul războiului nostru pentru inde-pendenţă şi din momentul MemoranduluiMarile personalităţi ale istoriei naţionale ndashmai constată el ndash sunt mereu evocate Darcel mai icircnălţător citat e cel icircn care icircntr-uneditorial din primul an al Tribunei redacţiaicircşi mărturiseşte ritos icircmpărtăşirea năzuinţeiromacircnilor ardeleni de a trăi icircn propriul lorstat

bdquoParte dintr-un popor pe care icircmprejură-rile l-au ajutat să icircntemeieze un stat naţionalla hotarele patriei noastre noi romacircnii dinŢările supuse coroanei ungare avem fărăicircndoială inimile totdeauna calde pentruacest stat romacircnesc căci icircn el e pus centrulfiresc al culturii noastre naţionale Aceastan-o tăgăduieşte nimeni dintre noi şi icircnzadar am tăgădui-o căci nimeni nu ne-arcrede Tot atacirct de puţin tăgăduim că atuncicacircnd nu s-ar pune icircntrebarea dacă am doriori nu ca toţi romacircnii să fie icircntruniţi icircntr-unsingur stat n-am sta cacirctuşi de puţin pe gacircn-duri şi am răspunde că dardquo

Cu tot atacircta curaj a susţinut cauza naţio-nală contribuind la realizarea unirii spiri-tuale şi prin aceasta şi a celei politice adoua Tribună apărută la Arad (1897-1912)sub conducerea lui Ion Russu-Şirianu Icircnpaginile acesteia alături de Coşbuc GogaIlarie Chendi Bogda-Duică Zaharia BacircrsanEmil Isac I Popovici Bănăţeanu PetreDulfu apar Iorga Sadoveanu Brătescu-Voineşti D Anghel Topacircrceanu Eftimiutacircnărul Lucian Blaga Militantă icircn plan poli-tic pentru activism icircmpotriva pasiviştilorcare icircşi exprimau opoziţia faţă de ordineaexistentă prin refuzul de a participa la acti-vitatea parlamentară Tribuna ndash considerăMircea Popa bdquoa pregătit icircntreg contingentulde tineri ca şi atmosfera trebuitoare icircnvederea acţiunii finale pentru realizareaUniriirdquo

Continuacircnd tradiţia primei Tribune cea alui Slavici Tribuna arădeană a predat-oTribunelor următoare celei bdquorenăscuterdquo icircn1915 prin Onisifor Ghibu Gh Popp şi CBucşan al Bucureşti celei bdquoicircnviaterdquo deAgacircrbiceanu la Cluj icircn 1938 celei apărutetot acolo icircn 1940 (Tribuna Ardealului) icircn finecelei de a treia Tribune clujene născută icircn1957 şi icircncă icircn viaţă

44

Dumitru Micu

Icircn două articole asemenea Tribunei eicircnfăţişat şi Luceafărul cel din 1902-1919 şi celdin 1941-1945 Cel de azi icircnfiinţat icircn 1958nu e menţionat avacircnd comun cu preceden-tele două doar titlul Icircn prima serie apărutăla Budapesta continuată la Sibiu sub direc-ţia lui Octavian C Tăslăuanu Luceafăruleste potrivit caracterizării cercetătoruluibdquocea dintacirci şi cea mai modernă revistă lite-rară a Transilvaniei pacircnă la Marea UnirerdquoConsiderată de unii şi la icircnceputurile ei şimai tacircrziu chiar după al Doilea RăzboiMondial un satelit al Sămănătorului (ceea ceprincipalii ei redactori Tăslăuanu GogaAl Ciura negau categoric) această publica-ţie a avut afinităţi cu Sămănătorul precumşi mai ales cu Viaţa romacircnească dar ndash stabi-leşte Mircea Popa icircn consens cu exegeţiianteriori ndash şi-a fixat o direcţie proprie para-lelă cu cea sămănătoristă şi cea poporanistăCeea ce după ultimul exeget bdquodiferenţiazăpoziţia Luceafărului de mişcarea sămănăto-ristă (şi mai tacircrziu de poporanism) esteinsistenţa cu care a reiterat criteriul autono-miei esteticuluirdquo bdquoSusţinacircnd icircn condiţiilespecifice transilvănene literatura realistă deorientare pregnant naţională publicaţia şi-atrasat o linie teoretic deosebită de sămănă-torism şi poporanism printr-un mai decla-rat criteriu estetic şi prin ducerea maideparte a tradiţiilor autohtonerdquo Mutată icircn1919 la Bucureşti revista icircşi lărgea cerculde colaboratori celor de pacircnă atunci alătu-racircndu-li-se icircntre alţii Blaga VoiculescuNichifor Crainic Al Busuioceanu GibMihăescu Emanoil Bucuţa Radu DragneaPrin scrisul acestora mai cu seamă prin arti-colele de atitudine semnate de CrainicBusuioceanu şi Dragnea Luceafărul noteazăMircea Popa preludează orientareaGacircndirii Convergenţa cu estetica gacircndiristănuanţată prin combinarea cu cea revisteiGacircnd romacircnesc se vădeşte şi mai precis icircncea de a doua serie a Luceafărului dirijată deVictor Papilian secundat de D D Roşca şila care colaborează numeroşi tineripoeţiprozatoricritici eseişti dramaturgi deformaţie mai ales tradiţionalistă ca EugeniaMureşan M Beniuc V Copilu-CheatrăZorica Laţcu Aurel Marin Ion SiugariuGrigore Popa Virgil Nistor LucianValeaion Maxim Victor felea dar şi unii

modernişti ca Ion Negoiţescu şi St AugDoinaş membri ai Cercului literar cu acărui Revistă Luceafărul avea să intre icircnpolemică Colaboratorii mai vacircrstnici(Blaga D Popovici D Stăniloae NMărgineanu) publică mai cu seamă studii şieseuri Nu au icircnţeles icircnsă de ce prima seriea revistei e prezentată icircn secţiunea Presă şinaţionalitate iar a doua icircn cea afectată preseiregionale

Convergentă cu poziţia presei ardeleneromacircneşti de directivă este cea a unor publi-caţii care neangajate declarativ slujeautotuşi constant cu mijloacele pe care leaveau la dispoziţie cauza naţiunii lorApărut icircn 1847 la Blaj redactat de TimoteiCipariu Aron Pumnul şi Iosif Many ziarulOrganul luminării a devenit cel mai eficaceorgan de propagare a principiilor iluminis-te democratice şi revoluţionare al ideilorde libertate lansate de Voltaire RousseauLamartine Byron Michelet Ledru-Rollin şialţii icircnsuşite de toţi luptătorii pentru propă-şirea neamului Pentru precizarea sensuluiacestei acţiuni ziarul icircşi fixează titlulnumindu-se după izbucnirea revoluţieiOrganul naţional Icircn 1848 un romacircnSigismund Pop scoate la Pesta gazeta lite-rară Amicul Poporului icircn care publică maiales poezie patriotică şi socială principaliiautori fiind Vincenţiu Babeş AnastasieMarinescu Iacob Bologa P FarchiciGheorghe Deheleanu Ilie Paulescu

O menţiune specială e de acordat reviste-lor lui Nicolae Fekete Negruţu (1846-1890)originar dintr-un sat din judeţul Dej arhi-var vicenotar asesor consistorial al episco-piei greco-catolice din Gherla profesor laPreparandia din acel oraş icircn sfacircrşit proto-pop al Dejului Icircn strădania de a-şi icircndeplinicacirct mai bine sacerdoţiul inimosul preot aicircnceput să scoată bdquofoirdquo Prima apărută icircn1875 e o gazetă bisericească Predicatorulsăteanului romacircn rebotezată icircn 1890 Preotulromacircn Urmează Lumea nouă bdquogazetă serioa-să şi voioasărdquo (1876) Amicul familiei (1878)şi cea mai substanţială Cărţile săteanuluiromacircn (Gherla 1876-1896) care reunindarticole pe probleme economico-socialescrise de oameni de seamă (C A RosettiAxente Sever Aron Densusianu şa) culesede prin periodice şi multă literatură mai cu

45

Un panoramic al presei romacircneşti

seamă poezie patriotică (Alecsandri IosifVulcan Gr H Grandea şa) inspirată derăzboiul pentru independenţă NicolaeFekete Negruţu a fost şi unul dintre mem-brii cei mai activi ai Astrei

Cauza susţinută de presa romacircneascămilitară s-a bucurat ndash demonstrează MirceaPopa ndash de icircnţelegerea şi sprijinul presei arde-lene germane de dinainte de 1848 Nu preadispuşi a recunoaşte originea romană apoporului romacircn istoricii şi ziariştii saşi nuo neagă pe cea dacică dimpotrivă unii mergpacircnă acolo icircncacirct omologacircnd geţii cu goţiiatribuie saşilor ungurilor şi romacircnilor obacircr-şie comună Incitaţi de această presupunerescriitori jurnalişti şi icircnvăţaţi germani mani-festă interes pentru trecutul mai mult saumai puţin depărtat al Transilvaniei pentrupersonalităţi istorice romacircneşti icircn specialpentru Mihai Viteazul culeg şi valorificăliterar legende şi folclor din Romacircnia urmă-resc dezvoltarea culturii romacircneşti traducdin literatura romacircnă Oamenii de afacerisaşi se arată bucuroşi să icircntreţină relaţiicomerciale Admiţacircnd că bdquovalahiirdquo suntbdquolocuitorii cei mai vechirdquo şi majoritari aiTransilvaniei personalităţi ştiinţifice pre-cum publicaţii ca Blaumltter fuumlr Geist Silben buumlr-ger Bote Transilvania şi altele consideră că(citat din ultima) bdquoO naţiune care (hellip) for-mează majoritatea populaţiei şi care suportătoate sarcinile publice icircn mod egal cu celelal-te naţiuni conlocuitoare nu poate fi refuzatăicircn cererile ei de-a obţine drepturi egale (hellip)O neglijare a cultivării acestui popor este unpăcat nu numai icircmpotriva naţiunii valahedar chiar şi icircmpotriva spiritului umanrdquo

Acestea sunt icircn Panoramic jurnalisticprincipalele coordonate ideatice ale conţi-nutului periodicelor ardelene de atitudinemanifest patriotică apărute icircn secolul alXIX-lea şi icircn primele aproape două deceniiale secolului al XX-lea După icircnfăptuireaMarii Uniri problematica avea să fie des-igur alta icircn toate sferele societăţii şi alta vafi icircn consecinţă şi informaţia din periodiceCartea lui Mircea Popa nu cuprinde icircnsănici un articol consacrat integral vreuneiadintre publicaţiile literare icircn limba romacircnăicircnfiripate icircn perioada interbelică trateazăindividual doar două dintre cele născuteicircnainte de 1918 şi bdquoicircnviaterdquo după aceea

Luceafărul şi Cosacircnzeana Ambele dar maiales a doua s-au menţinut estetic pe poziţii-le lor antebelice nu icircnsă fără anumite des-chideri spre arta de expresie modernă IcircnLuceafărul semnează cum s-a văzut Doinaşşi Negoiţescu icircn Cosacircnzeana apare un lungstudiu adevărată monografie a lui IonBreazu despre poezia şi dramaturgia luiBlaga Icircnsă redactorul-şef D I Cucu (codi-rector cacircţiva ani icircmpreună cu CezarPetrescu al Gacircndirii la care Blaga colaborapermanent) declanşează un atac ce se voianimicitor asupra poeziei blagiene conside-rată a nu fi poezie ci bdquomegalomanie intelec-tualărdquo

Nu beneficiază icircn Panoramic de articolseparat nici Gacircnd romacircnesc (bdquoce mai bunărevistă clujeană din epoca interbelicărdquo potri-vit judecăţii cercetătorului dar i se acordămai mult spaţiu icircn articolul Tradiţii ale preseiromacircneşti din Cluj-Napoca) Apărută din 1933pacircnă icircn 1940 sub direcţia lui Ion Chinezuajutat de Ion Breazu şi Olimpiu Boitoşpublicaţia a reunit icircn paginile ei personali-tăţi din toate domeniile culturii precumBlaga Pillat Cotruş Agacircrbiceanu VictorPapilian D D Roşca Eugeniu SperantiaTudor Vianu Mircea VulcănescuConstantin Noica Edgar Papu MihaiBeniuc Emil Giurgiuca (a sprijinit afirma-rea unora dintre cei mai talentaţi prozatoritineri Ion Vlasiu Victor Beneş şi mai alesPavel Dan)

Privilegiate faţă de revistele literare sunticircn Panoramic cacircteva ziare politice apărute laCluj Braşov şi Bucureşti icircn deceniul alpatrulea şi icircn timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial Articolul ce le este consa-crat sub titlul Trei momente ale presei ţărănis-te Corneliu Coposu Constantin Hagea şiVictor Iancu reconstituie colaborarea celornominalizaţi la Romacircnia nouă ţară nouăPatria Dreptatea Ardealul Dacia TribunaTransilvaniei Pămacircntul romacircnesc Tribuna dela Braşov etc bdquoPersonalitate de prim rang avieţii noastre politice post decembristerdquobdquosingura personalitate cu adevărat carisma-ticărdquo din acea perioadă Coposu relevă cer-cetătorul a fost icircnainte de suprimareademocraţiei un ziarist harnic curajos şitalentat adversar inclement al fascismului

46

Dumitru Micu

şi a tuturor formelor de dictatură un luptă-tor icircn stare să-şi dea viaţa pentru convinge-rile sale Citate din scrisul său icirci confirmă şicurajul şi reala vocaţie literară Un vredniccomiliton al său a fost Constantin Hageadirector al gazetelor Ardealul şi VoinţaTransilvaniei Cadru didactic universitar laSibiu Victor Iancu a desfăşurat sub dictatu-ra antonesciană şi icircn anii imediat următorio activitate publicistică intensă icircn spiritdemocratic

Un alt ziar politic din perioada interbeli-că prezentat icircn Panoramic jurnalistic esteGazeta de la Turda Scos la 5 mai 1940 deVasile Iluţiu el a dat expresie imediată dedeznădejdii şi revoltei provocate de eveni-mentele tragice ale anului A declarat ziuaocupării Basarabiei bdquoo zi de doliurdquo iar lacedarea părţii de nord a Ardealului a deve-nit ziarul refugiaţilor ardeleni A descris cuun realism cutremurător atrocităţile de laIp Trăznea Huedin şi deportarea evreilor şia publicat icircn permanenţă versuri şi articolede ardentă atitudine patriotică semnate deicircntre alţii Emil Isac Iustin Ilieşiu Ion ThIlea V Copilu Cheatră Grigore PopaGeorge Popa Gherghinescu-Vania IonApostol Popescu Dimitrie Danciu OvidiuCaledoniu Coca Farago articole de VasileNetea Gabriel Ţepelea Emil Boşca-MălinGeorge Sbacircrcea

Dintre ziarele ivite curacircnd după 23august 1944 două reţin icircn chip mai specialatenţia cercetătorului Romacircnia viitoare şiCurierul sportiv cultural-informativ ambeleapărute la Sibiu respectiv spre sfacircrşitulanului 1944 şi icircn 1945 Manipulată de uni-versitari angajaţi subit icircn slujba regimuluiprosovietic icircn frunte cu ConstantinDaicoviciu Romacircnia viitoare a declanşat oprigoană tenace asupra cadrelor didacticenedispuse la o schimbare imediată la faţăprincipala victimă fiind Onisifor Ghibu

Cealaltă gazetă cuprinde sub titlu atacirctde impropriu multă literatură şi una deexpresie evoluată produsă de Radu StancaIon Negoiţescu Doinaş PimenConstantinescu Magda Isanos şa Pe lacircngăredacţie funcţionează un activ cenaclu ani-mat icircn special de Stanca Regman şi DoinaşPe plan civic Curierulhellip milita pentru

democraţie a cărei expresie supremă ovedea icircn modul de viaţă occidental La 13octombrie 1947 icircnsă el şi-a schimbat orien-tarea brusc transformacircndu-se icircn bdquoorganindependent al democraţiei popularerdquo

Starea jalnică a presei literare icircn perioadaurmătoare integral stalinistă este exempli-ficată prin descrierea Almanahului literar dinCluj Dispariţia acestei publicaţii icircn 1954nu implică schimbări esenţiale bdquoperioadaproletcultistă prelungindu-se icircncă timp decacircţiva anirdquo

Aproximativ o jumătate din ultimulvolum al lui Mircea Popa e acordată publi-caţiilor cu conţinut mai mult sau mai puţinneutru apolitic sau politic icircn modtacitnedeclarat Cam toate periodicele dinPanoramic sunt situate dar nu neapărat icircnconformitate cu un program sau o concepţiemajoritatea revistelor din acţiunile Presaregională Categorii de presă Deschideri europe-ne şi americane sunt grupate icircn funcţie nu deprincipii ci de o apartenenţă oarecareregională profesională naţională institu-ţională sau după genul de preocupări Fienu suscită comentarii discuţii Pur şi sim-plu informează Parcurgacircndu-le aflăm ceperiodice au apărut şi cacircnd icircn cutare ţinutjudeţ sau oraş ce caractere au altele indife-rent de locul apariţiei cine le-a scos cu cemijloace ale cui interese serveau Cu altecuvinte respectivele texte conţin informaţieutilă mai cu seamă de ordin istoric şi istoricliterar Icircn parte informaţia aceasta e des-igur cunoscută unora integral probabilnimănui Cacircţi ştiu că icircn 1904 a apărut icircnŞimleul Silvaniei săptămacircnal Gazeta deduminecă avacircndu-l bdquoredactor responsabilrdquope Ion Pop-Reteganul principal colaboratorpe Emil Isac (sub anagrama I Casu) Nu esingurul periodic sălăjean icircn judeţ au maiapărut o mulţime dintre care Mircea Popareţine una Flori de crin (1932-1936) editatătot la Sibiu cu colaborarea nu doar a unorautori ca Mia Frollo Ovidiu Hulea şi soţiasa Livia Rebreanu-Hulea sora romancieru-lui ci şi a lui Agacircrbiceanu Galaction AlLascarov Moldoveanu chiar Vlahuţă Faţăde marea literatură modernă revista n-aavut icircnţelegere a judecat operele luiRebreanu Camil Petrescu Gib I Mihăescu

47

Un panoramic al presei romacircneşti

48

Dumitru Micu

dintr-o perspectivă icircngust didactică mes-chin moralistă O optică nu mai puţin obtu-ză e cea a revistei Viitorul Mara mureşuluicare publică un manifest stupid icircmpotrivapoeziei lui Blaga Cronica icircn schimb acordăoperei blagiene o preţuire deosebită expri-mată icircndeosebi de poetul şi cronicarul lite-rar Ion Şiugariu Alte reviste maramureşe-ne precum Crainicul Maramureşului AstraMaramureşului Căminul nostru Acţiuneamaramureşană manifestă icircnţelegere pentruarta modernă reproducacircnd poezii deMacedonski Minulescu Aron Cotruş IonPillat Camil Baltazar N Davidescu acor-dacircnd ospitalitate versurilor lui PavelMacedonski fiul poetului RondelurilorArticolul relativ la presa din Valea Jiuluiizbeşte atenţia prin specificarea că fondato-rul şi un timp directorul ziarului minierGazeta Jiului a fost Gh Tătărescu Acesta eprezent acolo cu o piesă de teatru Cacircnd vineviforul

Icircnsă bdquocel mai important şi cel mai longe-viv ziar din Valea Jiuluirdquo a fost icircn opiniacercetătorului Avacircntul (1928-1947)Caracterul ziarului este predominant politi-co-economico-social nu icircnsă fără a conţineşi literatură produsă icircndeosebi de autorilocali dar incluzacircnd şi reproduceri dinArghezi Crainic şi mai ales din autori peri-ferici ca Mircea Dem Rădulescu D IovMihai Lungianu I C Suceveanu Din revis-tele apărute icircntre 1938 şi 1948 prezintă inte-res literar Munţii Apuseni la care colaborea-ză Papilian Virgil Carianopol Aurel MarinOvid Caledoniu Const Virgil GheorghiuEmil Zegreanu Răscruci unde apar IonNegoiţescu Ion Oană (Traduceri din Valeacuteryşi Maetrelin) I D Sacircrbu Gacircnd tineresc icircncare debutează In Brad Ion Rahoveanu IonGheorghe Printre numeroasele publicaţiiieşite icircn secolul XXla Cluj se numără icircnafară de menţionatul Gacircnd romacircnesc şi maiales de Gacircndirea (1924-1944) rămasă pentruscurt timp icircn oraşul natal Răvaşul din 1903al protopopului Dr Elie Dăianu icircn carescriu Iorga Goga Cotruş Agacircrbiceanucotidianele Patria (1919-1938) condus deAgacircrbiceanu şi Voinţa icircn ale căror redacţii alucrat Blaga şi icircn care mai semnează CezarPetrescu Gib Mihăescu Radu Dragnea I

CucuInteresante date de mică istorie literară

se pot spicui din ceea ce Panoramicul dezvă-lui cu privire la categoriile de presă Presasportivă constată cercetătorul icircşi are origi-nea la noi icircn reviste cu finalitate educativă(inclusiv icircn ceea ce priveşte igiena) caMama şi copilul fondată icircn 1865 de MariaRosetti care semnalează importanţa gim-nasticii icircn dezvoltarea organismului şiHigiena şi şcoala a medicului Pavel Vasicicare de asemenea atrage atenţia asupranecesităţii practicării exerciţiilor fizice pen-tru bdquoicircntărirea corpului sănătatea şi dezvol-tarea minţiirdquo Inclusă la icircnceput icircn periodi-ce de mai larg profi (Icoana lumei FamiliaVatra Literatorul) publicistica de naturăsportivă se diversifică unele sporturi obţi-nacircnd periodice specializate Icircn afară degazete ca Şahistul romacircn Romacircnia şahistăRevista hipică Ringul etc apar reviste pre-cum Footbal (1937) scrisă aproape integralde Camil Petrescu Carpaţii subintitulatăVacircnătoare pescuit chinologie la care colabo-rează susţinut Sadoveanu Agacircrbiceanu AlCazaban I Al Brătescu-Voineşti AlLupeanu-Melin Galeria lui Vlaicu Bacircrna icircncare se icircntacirclnesc Arghezi Pillat LovinescuI Teodoreanu I M Sadoveanu DragoşProtopopescu Ştefan Baciu D Stelaru saumai sus menţionatul Curier sportiv-cultural-informativ La publicaţiile sportive indepen-dente se adaugă suplimente sportive aleunor gazete ca Universul şi Vremea

Din bogata presă feministă două publi-caţii Lumina femeii (Cluj 1920-1922) şi maiales Revista scriitoarei (Bucureşti 1926-1943)direcţionată ca şi alte periodice femininede Adela Xenopol fiica istoricului Icircn suma-rele ambelor predomină numeric bărbaţiiFaţă de 12 bărbaţi (icircntre care Iorga SMehedinţi Ion Simionescu EmanoilBucuţa Vasile Bogrea şa) nominalizaţi pelista colaboratorilor primei reviste o singu-ră femeie Elena Văcărescu Pe lis ta a douaproporţia e mai echilibrată dar nu mă rulnumelor feminine notorii e totuşi inferior

Presa cinematografică a luat fiinţă la noiabia icircn anul imediat următor intrăriiRomacircniei icircn Primul Război Mondial primarevistă de specialitate fiind Cinematograful

Următoarele apariţii pacircnă icircn 1947 sunt icircnPanoramic doar enumerate Icircn ceea ce pri-veşte presa teatrală cartea lui Mircea Popale stabileşte doar pe cele din Ardeal Primuldemers icircn această direcţie s-a produs icircn1901 icircn Şimleul Silvaniei unde s-a tipăritcu mari greutăţi din cauza agresivităţiişovine a autorităţilor locale şi din singurulnumăr realizat nu s-a păstrat nici un exem-plar Prima publicaţie ce n-a pierit icircn faşă eRevista teatrală scoasă bilunar timp de unan (1913-1914) icircn Braşov de Horia PetraPetrescu

Diferită prin natura ei de toate menţiona-tele publicaţii trecută cu vederea de toţi cer-cetătorii anteriori lui Mircea Popa esterevista satirico-umoristică Priculiciu A apă-rut icircn 1872 la Pesta (16 numere) scrisăaproape icircn icircntregime de redactorul şi pro-prietarul ei bănăţeanul Iulian Grozescu(1839-1872) poet prozator folclorist zia-rist trecut prin multe redacţii din ArdealUngaria şi Romacircnia (Concordia Umoristullui Iosif Vulcan Familia aceluiaşi TelegrafulAlbina) icircntemeietor icircn intenţie icircnainte de ascoate Priculiciu a două gazete Speranţa şiPoşta romacircnă bdquordquoDiariu moristicu-satiricurdquoduminical bdquocu multe caricature şi secătu-rerdquo Priculiciu publică bdquopocnituri şi plesni-turirdquo icircn proză şi versuri comice precumacestea bdquoConstituţia maghiară e vestită caamară Căci te scoate afar din ţară Şite-ndeamnă să porneşti Peste munţi laBucureştirdquo

Bogată şi preţioasă informaţie conţin icircnPanoramic jurnalistic articolele consacrateperiodicelor străine apărute la noi icircn secole-le XIX şi XX icircndeosebi celor franceze dirija-te fie de francezi stabiliţi aici (Ulysse deMarsillac J A Vallant Freacutedeacuteric Dameacute etc)fie de romacircni ca Alfred Hefter directorulcotidianului ilustrat de informaţii politiceeconomice şi sociale bdquoLe Moment Journal deBucarest interesant literar mai ales prin por-tretizarea de către Ion Biberi Ionel JianuMargareta Miller-Verghi şi alţi numeroşiscriitori contemporani de la Sa do veanu laMircea Eliade La Iaşi apare icircn 1929-1930sub icircngrijirea profesorului Nicolae Şerbanrevista universitară franco-romacircnă GalliaColaboratori francezi de mare prestigiu

Henri Focillon Paul Hazard FernandBaldens perger Un număr (cel din iunie1930) e dedicat contelui de Saint-Aulaireambasadorul Franţei icircn Romacircnia icircn PrimulRăzboi MondialCa urmare a desfăşurăriiicircn 1927 la Bucureşti a Congresului preseilatine icircn anul următor ia naştere sub direc-ţia lui Henri Helefant Revista hispanică(1928-1930) ce avea să joace un rol impor-tant icircn adacircncirea prieteniei romacircno-spanio-le Instructive date felurite relative la StateleUnite inclusiv la traducerile recente dinliteratura americană concentrează articoluldespre Revista romacircno-americană (1945-1947)din a cărei redacţie făceau parte icircntre alţiiD Gusti Mihnea Gheorghiu PetruComarnescu Ruxandra Oteteleşanu AntonGolopenţia Printre colaboratori se numărăNicolae Mărgeanu grav culpabilizat pentruacest fapt icircmpreună cu alţii icircn perioadastalinistă Revista romacircno-americană a reapă-rut icircn 1998

Icircntre descrierile de publicaţii bdquopanora-miculrdquo din cartea lui Mircea Popa include orelatare succintă a călătoriei unei romacircncedin Carei Otilia Cosmuţa icircn Japonia icircn1901 şi vizita din 1913 icircn Romacircnia a unuiziarist japonez Ihuko Chiba şi două suma-re biografii a ziaristului italian LuigiCazzavillan venit icircn calitate de corespon-dent de presă icircn timpul războiului pentruindependenţă icircn Romacircnia unde s-a stabilitdefinitiv şi a fondat icircn 1884 ziarulUniversul şi a garibaldianului ardeleanAlexandru Bujor autor al volumelorDescripţiunea globului terestru (1869)Rezbelul Franco-teutonic din 1870-1871 (1872)Roma de două ori guvernată şi de două ori pros-tituată (1873) şi icircntemeietor icircn Italia a douăperiodice Propaganda (1872) şi Dacia traiană(1873)

Culegere eteroclită şi nu studiu de sinte-ză cum pare s-o indice titlul Panoramic jur-nalistic e o carte ce icircnmagazinează o cantita-te enormă de informaţie şi icircn consecinţăposedă meritul de a instrui asupra preseiromacircneşti mai ales asupra celei ardelenedin secolul al XIX-lea nu numai publicullarg intelectual ci cu siguranţă chiar şi pemulţi dintre specialiştii istoriei literare

49

Un panoramic al presei romacircneşti

50

Proaspătul septuagenar Ioan Adam autorcu o bogată şi variată bibliografie ndash pestezece volume de studii eseuri cronici maimulte antologii şi ediţii critice icircn primulracircnd cea a operei lui Duiliu Zamfirescu ndash şi-a publicat o parte din textele apărute de-alungul a peste trei decenii icircn două mari coti-diene şi icircn cele mai importante reviste liter-are şi culturale icircntr-o carte apărută laEditura Bibliotheca din Tacircrgovişte intitu -lată Afinităţi selective parafrază cu tacirclc abinecunoscutei sintagme de sorgintegoetheeană via Tudor Vianu Dacă aş lua icircnconsiderare doar adjectivul bdquoselectiverdquopoate i-aş reproşa că unor autori şi cărţilorlor le-a acordat o prea mare atenţie cu atacirctmai mult cu cacirct şi eu sunt adeptul principi-

ului enunţat icircntr-o confesiune a sa bdquoA prac-tica exerciţiul critic icircnseamnă a distinge asepara a alege Scurt spus a selectardquoSubstantivul bdquoafinităţirdquo mă opreşte icircnsă dela un astfel de reproş atacirct timp cacirct eleafinităţile ca şi gusturile nu se discută chiarşi atunci cacircnd e vorba de exerciţiul criticIoan Adam icircnsuşi icircmi dă o replică avant laletre bdquoDin cele cacircteva sute poate o mie destudii eseuri recenzii pe care le-am publi-cat am ales aici doar cacircteva zeci Icircn selec -tarea lor am vădit cum ar fi zis Perpe -ssicius o bdquoparţialitate plină de dragosterdquo

Din prima secţiune a volumului ndashZamfiresciana ndash e de remarcat eseul de isto-rie culturală bdquo Duiliu Zamfirescu bdquoguverna-torrdquo al Basarabieirdquo ce a constituit prefaţa la

Constantin COROIUIoan Adam afinităţile

selective ale cronicarului

Autorul comentează prestaţia de critic de icircntacircmpinare icircntinsă pe cacircteva decenii a lui Ioan Adambazat pe volumul retrospectiv al acestuia Afinităţi selective Sunt remarcate cacircteva dintre schiţelede profil şi cronicile privind mai ales cărţile de debut ale unor autori atunci cacircnd ele au apărutsemnate de Ioan Adam care au trecut proba timpului confirmacircnd prin evoluţiile viitoare ale scrii-torilor icircn cauză intuiţiile judecăţile şi chiar previziunile criticului Este reliefat faptul că deşi scri-se icircn epoci social-politice şi culturale diferite textele publicate acum icircn volum atestă rectitudineaşi profesionalismul criticului şi eseistuluiCuvinte-cheie afinităţi personaj portret biograf exerciţii critice patologie literară amatorism

The author comments on the review activity of Ioan Adam extended over several decades based onthe latterrsquos retrospective volume Selective Affinities The emphasis is on some of the profile sket-ches and chronicles carried out by Ioan Adam especially with regard to the debut books of a seriesof authors books that have stood the test of time the subsequent evolution of such authors confir-ming the intuitions judgements and even the predictions of the critic The author underlines thefact that although written in distinct sociopolitical and cultural periods the texts published in thevolume testifies to the rectitude and the professionalism of the critic and essayistKeywords affinities character portrait biographer critical exercises literary pathology ama-

teurism

Abstract

Constantin COROIU - Scriitor Iași e-mail constantincoroiugmailcom

ediţia bdquoDuiliu Zamfirescu Icircn Basarabiardquorealizată de Ioan Adam şi apărută anterior(2012) Dar icircn acest comentariu mă voi referila bdquoexerciţiile criticerdquo din celelalte douăcapitole ale volumului Planeta criticilor şiRezonanţe şi inducţii deoarece de aceastădată mă interesează reicircntacirclnirea cu cronica-rul cu criticul de icircntacircmpinare Ioan Adamun subtil analist şi diagnostician un comen-tator capabil să pătrundă şi dincolo de fiinţabdquode hacircrtierdquo a autorului operei despre carescrie pentru a depista figura icircn filigran aomului căreia bunul psiholog şi finul por-tretist icirci trasează conturul cu o pregnantăexpresivitate Textele din Afini tăţi selectivedeşi scrise la diferite vacircrste ale lecturii şi icircnmomente diferite ale vieţii culturale şisocial-politice romacircneşti vădesc oremarcabilă unitate de stil de atitudine şiicircntr-un sens larg de metodă E de observatcă Ioan Adam se numără printre criticii dingeneraţia afirmată icircn anii rsquo60 şi rsquo70 ai secolu-lui trecut care nu au nimic important deretractat Mi se pare simptomatic din acestpunct de vedere faptul că el reiterează acumicircntr-o carte texte publicate cu zeci de ani icircnurmă inclusiv icircn ziare ca bdquoScacircnteiardquo sau

bdquoScacircnteia tineretuluirdquo Şi bine face Sunttexte de o ţinută profesională şi moralăireproşabilă care documentează asupravieţii literare din deceniile antedecembristeşi legitimează o dată icircn plus un critic care şi-a respectat talentul şi vocaţia

Spre deosebire de alţi critici din gene -raţia sa Ioan Adam nu s-a limitat nu s-abdquospecializatrdquo icircntr-un anume gen literar Şi-apăstrat mereu proaspătă curiozitatea de citi-tor şi critic profesionist polivalent Omărturisire icircn acest sens mi se pare definito-rie icircn ceea ce-l priveşte bdquoPoezia proza tea-trul critica şi istoria literară istoria şi altedomenii pe care nu le mai enumăr aici m-auatras deopotrivă Cu anii mi-am şlefuittalentul de cititor Nu mai citesc cărţi proas-te Nu mă interesează ecarisajul literar Să-lfacă alţii cărora li se pare că timpul mai arerăbdare Nu mai scriu decacirct despre cărţicare mi-au plăcut m-au pus pe gacircnduri m-au incitatrdquo Să-l aibă oare icircn minte IoanAdam cacircnd vorbeşte de ecarisaj literar peAlex Ştefănescu Tot ce se poate Oricumicircn 1981 cacircnd acestuia icirci apărea a doua cartendash Jurnal de critic evidenţiind cacircteva dincali tă ţile ce atestau talentul autorului IoanAdam observa totodată bdquoAlex Ştefănescunu e un critic dintre cei previzibili vreau săspun că gustul său face uimitoare robinso -nade Cine icircndreaptă bdquoun deget rechizi -torialrdquo spre greşelile lui Ioan Alexandru IonGheorghe Horia Bădescu Mircea HoriaSimionescu Laurenţiu Ulici minimalizacircndastfel copilăreşte valori constituite şi recu-noscute dar rezervă fraze melifere pentruArthur Porumboiu Marin PorumbescuNDCarpen şi Emil Ghiţulescu e negreşitun originalrdquo Alăturarea ca o ironie măicircndoiesc că involuntară Porumboiu-Porumbescu e de tot hazul Dar de reţinutsunt cuvintele bdquocopilăreşterdquo şi bdquooriginalrdquoCriticul a văzut bine A fost confirmat deevoluţia ulterioară a bdquoeternului adolescentrdquocare avea să scrie şi o Istorie a literaturiiromacircne de la 1941 unde o lăsase Călinescupacircnă icircn prezent lucrare vehementcontestată dar şi lăudată impresionantă caobiect date fiind dimensiunile şi iconogra-fia ce amintesc cumva de monumentulcălinescian Show-ul mediatic provocat la

51

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

apariţie - s-ar zice la o privire superficialătot icircn linie călinesciană ndash s-a stins repede caun foc de paie O dovadă icircn plus deşisuperfluă că GCălinescu e din ce icircn ce maimult cu trecerea vremii nu doar imposibilde continuat dar mai ales imposibil deajuns El e mereu undeva icircn viitor Cinealeargă după Călinescu riscă să sucombemult icircnainte de a-l ajunge Icircncacirct para-frazacircnd un celebru vers al lui Beniucurmaşii bdquodivinuluirdquo s-ar putea resemna fărăsă le fie jenă bdquoPe Călinescu noi criticiiromacircni tineri sau bătracircni zadarnicicircncercăm nu-l vom ajungerdquo

Ioan Adam a intuit bine şi evoluţia unorpoeţi şi prozatori tineri sau icircncă tineri darpe deplin afirmaţi la datadatele cacircnd i-abdquoicircntacircmpinatrdquo Un portret al lui AdrianPăunescu este unul dintre multele exemplebdquoAntologată lirica păunesciană esteexcepţională dar are frumuseţea dramaticăa catedralelor pustiite reduse la puraarhitectonică Totalizată imaginea ei e

indecisă minată de o rumoare confuză dincare sunetul marii poezii se aude stinsicircnfundat ca dangătul de clopot dintr-ocatedrală scufundată Conştient el icircnsuşide această antinomie poetul caută de la ovreme o ieşire ce i se apropie şi i se refuzăconcomitent Antologiile (confesii implici-te) icircncearcă să introducă o ordine icircn aceastăAmazonie luxuriantă fie sistematizacircnd-oprin prisma excepţiilor biografice (Viaţă deexcepţii) fie icircnscenacircnd o ruptură radicală cutrecutul o schimbare la faţă indirectproclamată (Poezii de pacircnă azi) Presiuneaantecedentelor fiind enormă renaşte mereubdquohaosulrdquo iniţial Metamorfoza cacirctă este stăicircntreagă la nivelul atitudinii al perspectiveiexistenţiale ce limitează energetismul vita-litatea orgoliul bdquoultrasentimentelorrdquo

Dincolo de limbajul cam preahellip luxu-riant este aici un profil icircn esenţă recognos-cibil şi astăzi după ce au trecut atacircţia ani decacircnd Ioan Adam l-a conturat şi după ceAdrian Păunescu incontestabil un mare

Constantin Coroiu

52

poet şi-a icircncheiat opera (dar aş icircntrebamoromeţian oare şi-a icircncheiat-o)

Lui Ioan Adam icirci reuşesc de minune şiportretele unor autori nu neapărat minoridar oricum cu o mai redusă notorietateUnul dintre ele este cel al lui FlorentinPopescu intitulat pe bună dreptateProdigiosul Florentin fiind vorba de auto-rul a nu mai puţin de 60 de cărţi apărutepacircnă la data (iunie 2011) cacircnd Ioan Adamscria acest text Colegul său de facultate toc-mai publicase volumul Noi portrete icircn peniţăicircn care observă Ioan Adam - bdquoCacircteodată n-are la icircndemacircnă peniţe Klaps sau Reddys şifoloseşte pana de gacircscă tăiată inabil ce lasăpe hacircrtie urme mari uleioaserdquo Industriosulautor devine sub peniţa Klaps a lui IoanAdam un personaj demn de pana unui pro-zator Reproduc un fragment dintr-o evoca-re de un cuceritor umor ce dă seamă şi deatmosfera unei epoci nu doar culturalebdquoFlorentin becher rodat trebuia să se icircnsoa-re icircn sfacircrşit dar aflase că naşul său spiritua-lul poet Titus Vacircjeu nu era cununat reli-gios Sfacircnta taină a căsătoriei nu era decibdquoprimitărdquo Nedelicat (din inocenţă) cunaşul Florentin dă de icircnţeles că acesta şi-arfi temut funcţia de la Radio dacă s-ar fi aflatcă şi-a pus pirostriile cu popă Naşul icircnsu-rat civil de 20 de ani nu trecuse pe lacircngăaltar din două cauze Prima ar fi că la 20 deani cacircnd sacircngele dă icircn clocot nu prea tegacircndeşti la bdquopragmatica sancţiunerdquo a preo-tului Icircn plus pe atunci ca să citez titlulunei cărţi a lui Titus Vacircjeu aproape toatălumea practica bdquodeplasarea spre roşurdquo Adoua ar fi că naşul naşului (un poet decontroversată memorie nu demult plecatdintre noi) icircşi temea el postul de şef al uneireviste pentru copii Aşa că eu şi soţia meaGeta (cununaţi religios din 1973) a trebuitsă reparăm tardiv această hibă L-am aduspe părintele Ştefan din Maia de pe lacircngăFierbinţi şi icircncuiaţi icircn casa lui Titus (netemeam să nu vină Vhellip bdquoceistulrdquo un ofiţerde aviaţie cu atribuţii bdquospecificerdquo) am icircnce-put să ne icircnvacircrtim icircn jurul mesei Era unspectacol ce ne amuza grozav mireleicircncărunţit şi pornit odinioară spre rotunji-mile pacircntecului icircşi purta coroana de voie-vod mireasa şi martorii ne-am stracircns buze-

le pentru a nu bufni icircn racircs cacircnd dintr-un colţal icircncăperii l-am auzit pe mirele in speFlorentin care desculţ ndash nu voia să bdquoicircntine-zerdquo covoarele naşului ndash slomnea teribil defals axionul bdquoIsaiia dănţuieşterdquo şi darăspunsurile cu o perfectă cunoştinţă a tex-tului sacru (Mi-a spus după aia că e băiatde cracircsnic) Evoluam ca francezii dinAvignon tous en rond cacircnd a sunat cineva lauşă şi a trebuit să renunţăm rapid larecuzită nu era Securitatea ci vecinul dejos alarmat de o scurgere de apă RacircdeţiAcum vă dă macircnahelliprdquo

Ori de cacircte ori scrie despre o carte critic-ul icircncearcă şi de obicei icirci reuşeşte şi unportret al autorului fie şi icircn cacircteva liniibazat nu doar pe cartea analizată ci şi pealte aspecte ale scrisului şi persoanei saumă rog personalităţii acestuia M-am referitdeja la profilul pe care i-l schiţează luiAdrian Păunescu Un profil trasat cu macircnăsigură la finele anilor rsquo70 din care aş maireţine o trăsătură care atestă acum icircn pos-teritatea celui mai bacovian poet romacircn cacirctde bine l-a receptat şi l-a definit atunci IoanAdam bdquoRăstignit pe crucea contrariilorPăunescu e o conştiinţă divizată un autor şiun herald tragic icircn acelaşi timprdquo Acelaşi bunochi critic funcţionează şi icircn cazul optze -cistului numărul unu Mircea Cărtărescu alcărui volum Faruri vitrine fotografii icirci rev-ela la apariţie lui Ioan Adam bdquoo marevocaţie lirică un spirit scindat icircntre tragismşi ironierdquo Dacă icircn asemenea texte seilustrează aşa-zicacircnd criticul estet icircn altecomentarii prioritate are istoricul literar şifilologul De o analiză bdquola sacircngerdquobeneficiază (iar aici fiind vorba de o lucrareprin definiţie perfectibilă verbul mi se parecum nu se poate mai potrivit) Dicţionarulbiografic al literaturii romacircne (Paralela 452006) pe care icircl datorăm lui Aurel Sasu IoanAdam apreciază cum se cuvine calitateaacestei opere lexicografice icircnsumacircnd 2301de nume meritele incontestabile ale infati-gabilului şi tenacelui cercetător şi universi-tar clujean dar totodată semnaleazăamendează scăpările lacunele chiar dacăpacircnă la un punct inerente ca şi bdquotratamen-telerdquo nedrepte sau unele abateri de la regu-lile impuse de condiţia unui dicţionar care

53

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

bdquoe totuşi un ghid nu un oracol pithiacrdquoNeiertător este criticul cu erorile de docu-mentare Un exemplu bdquorefuzniculrdquo saubdquorefuznicardquo Ana Selejan nu a realizat cu a saRetorică a vulnerabilităţii ndash bdquoo sintezădocumentară consacrată literaturii epociicomunisterdquo cum se afirmă icircn DicţionarulSasu bdquoci o monografie icircnchinată soţuluisău poetul Radu Selejanrdquo Ceea ce aş zicenu e deloc de neglijat căci nu-i aşa iubireae un lucru foarte mare dar nu asta era bdquoicircnchestierdquo Icircn chestia comunismuluihellip IoanAdam descoperă şi alte vicii de care seresimt acut articolele semnate de unii cola-boratori la impunătoarea lucrare documen-tarea superficială fiind doar unul dar şi celmai important dintre ele Autorii ar trebuisă ţină seama la o eventuală nouă ediţierevăzută şi adăugită a Dicţionarului Sasu şide această observaţie bdquoSelective exageratselective sunt (sub)capitolele rezervatereferinţelor critice Cu puţine excepţii aparmereu aceiaşi şi aceiaşi comentatoriaceleaşi şi aceleaşi reviste (ziarele icircn care auscris cronici critici importanţi din toategeneraţiile sunt ignorate metodic)rdquo

Se citeşte cu interes sporit şi ceea ce scrieIoan Adam despre biografia pe care IonBălu i-a consacrat-o lui GCălinescu laapariţia acesteia icircn urmă cu 30 de aniCriticul subliniază meritele lui Ion Băluautorul şi al unei temeinice BiobliografiiCălinescu (1975) lucrare ce a necesitat omigăloasă şi icircndelungată muncă de cerceta-re ca şi al unui eseu despre etapele creaţieicălinesciene Biografia marelui biograf al luiEminescu şi Creangă este narată cu o privirecalmă comprehensivă echilibrată apersonalităţii tumultuoase a lui Călinescucum observă Ioan Adam bdquoViaţa lui Călinescunu e o hagiografie un ţipăt extatic prelun-git ci mai degrabă o rezumare lucidăscrutătoare a firului unei existenţecontemplată icircn datele sale reale Biograful acitit e vizibil tot ce s-a scris despre viaţa şiopera lui GCălinescu (o mărturiseşte de alt-fel şi singur cu o notă de simpatică infatua-re) a sorbit lacom din toate izvoarele docu-mentare Atacircta n-ar fi fost desigur de ajunsdacă icircn succesiunea icircn sine indiferentă afaptelor n-ar fi inculcat un sens o viziune

ostilă exaltării gratuite Omagiul cel maisincer ce poate fi adus unui autor esteicircnţelegerea iar Ion Bălu dă icircn aceastăprivinţă semne de comprehensiuneobiectivă Fraza lui e calmă banalăeconomicoasă fără tensiuni superficialefrază de romancier versat care ştie săimpresioneze prin severitatea construcţieinu prin fade artificii stilistice Ca Asmodeubiograful pătrunde pretutindeni bdquoştierdquo totsuracircde admirativ ironic complezentmustră din priviri după cum e cazulnotează fidel reacţiile eroului său explicădoctoral (uneori icircntr-un luimbaj psihiatricdezolant) sugeracircnd cu necenzuratăsatisfacţie dedesubturi nebănuite la primavedere Rezultă de aici un Călinescu maicuracircnd terestru un ins dilematic şi iritabilcapricios şi instabil tandru şi agresiv sincerşi bdquojucatrdquo aşadar un personaj bdquoviurdquo şiimprevizibil pe care montajul documentaringenios icircl face credibilrdquo Mai rezultă icircnsăceva din lectura cărţii lui Ion Bălu şi din ceaa cronicii lui Ioan Adam Ceva ce nici măcarnu ne surprinde Şi anume că icircţi trebuiemult curaj să te confrunţi ca biograf (subli-niez ca biograf) cu un personaj atacirct de com-plex Iar din această confruntare Ion Bălu aieşit destul de bine Dar e limpede că o bio-grafie pe măsura staturii lui Călinescu icircncănu avem şi nici nu prea văd cine s-ar puteaicircnvrednici de ea Pentru asta ar fi nevoie deun biograf cu forţa epică a unui HenriTroyat sauhellip a unui alt Călinescu De undesă-i luăm

Ioan Adam scrie admirabil chiar cu oanumită vervă şi despre cărţi depublicistică sau memorialistică Unul dintrecomentariile din această categorie are casubiect volumul Sertarul ScriitoruluiRomacircn al lui Daniel Cristea-Enache volumcuprinzacircnd bdquodialoguri pe hacircrtierdquo realizatede cel ce a debutat icircn 2001 cu bdquoun Concert dedeschidere echivalent cu un amplu recital devirtuozitaterdquo Critic prin excelenţă deicircntacircmpinare interpretul concertului bdquoaicircnvăţat de timpuriu arta adecvării a situăriidecisive bdquoicircn chestiunerdquo refuzacircnd din ins-tinct divagaţiile erudite ocolurile impresio-nisterdquo şi compunacircnd bdquoo rapsodie critică acontemporaneităţii literarerdquo Daniel Cristea-

54

Constantin Coroiu

55

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

Enache este icircn percepţia lui Ioan Adambdquoun orgolios motivat intelectualrdquo trăsăturăcred definitorie a portretului moral-psiho-logic al mai tacircnărului confrate Definitorie şimai mult decacirct lăudabilă fiindcă icircntr-adevăr bdquode modestia celor inteligenţiprofită proştiirdquo cum afirmă pe bună drepta-te Ioan Adam

Cu o participare deosebită nu numaiintelectuală ci şi emoţională criticul scriedespre volumul Pe muchie de hacircrtie alMagdei Ursache o campioană a exerciţiilorde bdquomemorie corectărdquo Ioan Adam pare săse contamineze benefic de verva şi stilul cuaccente pamfletare din acest bdquoexcurs depatologie literarărdquo al eseistei El admirăbdquotensiunea pamfletară violenţa stilizată averbului său vitriolanthellip logica puterea dea aduna icircntr-un tablou icircntunecat dar coe-rent faţetele haosului imediat cu vacircrtoaserădăcini icircn trecutrdquo Un tablou populat demulţi slujbaşi ai contraculturii deneokominternişti care şi-au făcut din mitu-rile romacircneşti icircntemeietoare dar şi din celeale umanităţii ţinte icircn care trag cacircnd şi cumpot Spirit polemic de o ţinută ireproşabilă

pe Ioan Adam icircl indignează de această datăprofund prestaţia unei aşa-zise scriitoarebdquonoua Passionaria a globalismuluirdquo şi ea ocampioană dar a recitirii dramatice dinunghiul bdquoderapajelor sexualerdquo a NouluiTestament Da poate aţi ghicit este vorba deAlina Mungiu despre care tot MagdaUrsache scria nu demult că calcă (lasintenţionat cacofonia) icircn ridicol Ioan Adameste mult mai sever decacirct Magda UrsachebdquoLiteratura acestei bdquodoamnerdquo nu e doarscandaloasă ndash deci n-aş amenda-o pentruicircncălcarea tabu-urilor pentru ateismulbolşevic cu mască occidentală ndash ci e pur şisimplu proastă un conspect trudnic al locu-rilor comune din dramaturgia bdquode dincolordquo

Sub titlul Istorii istorii accidente criticulicirci creionează un profil nu tocmai luminos şilui Neagu Djuvara ndash bdquopovestitor icircnnăscutmai apropiat de şarmul epic al Şeherezadeidecacirct de discursul metodic al istoriculuicare ar vrea să fierdquo Sintagma bdquopovestitoricircnnăscutrdquo de o fină ironie caracterizează icircnacest caz un ficţionar ce poate fi şifermecător atunci cacircnd nu ficţioneazănonşalant istoria romacircnească Icircn Amintiridin pribegie simpaticul bdquoperegrinrdquo pe treicontinente este la el acasă Povesteşte iarnoi chiar şi cei ce nu mai suntem tineri icirclascultăm ca pe un bunic care a văzut şi atrăit multe chiar dacă nu avem cum verificaveridicitatea celor rememorate de el IoanAdam observă icircnsă corect că ceea ce displa-ce icircn poveştile lui Neagu Djuvara bdquoesteavansul pe care-l ia bdquoistoriculrdquo icircn detrimen-tul memorialistului pasul icircnainte al bdquoboie-ruluirdquo scorţos icircn dauna omului de lumeflexibil şi curtenitorrdquo

Istoricul riscă astfel de multe ori icircmipare rău să o spun figură de manelist icircnmaterie chiar dacă cu ştaif bdquoboierescrdquo Estesuficient să citeşti riguros documentateleprecizări corecturi puneri la punct ale luiIoan Adam privind anumite evenimente şipersonalităţi istorice la care se referă ade-seori cu nepermisă lejeritate centenarul pur-tat pe la toate televiziunile radiourile sin-drofiile bdquoacademicerdquo ca să te convingi deamatorismul său graţios Mă icircntreb undesunt istoricii noştri profesionişti pe caretotuşi icirci (mai) avem

56

Susţin de o vreme ce se măsoară icircn cacircte-va decenii că o ţară sau mai curacircnd o civi-lizaţie existentă oricare este luată icircn seamăndash ceea ce revine icircn fapt la acelaşi lucru ndashnumai şi numai atunci cacircnd ajunge să pro-ducă ceva fie o invenţie o nouă tehnologieun fapt sau obiect de artă o operă literarăanterior neicircntacirclnite ca realizări icircn istoriacul turii şi civilizaţiei va deschide un dome-niu cu totul nou icircn ştiinţă sau icircn creaţia deartă ori icircn sfacircrşit face ştiut lumii faptul dea fi constituit terenul apariţiei unei revelaţiivenită dintr-un spaţiu suprauman metafi-zic deschizacircndu-se astfel orizontul unei cu -noaşteri şi credinţe privind universalitatea

fiinţării umane Altminteri cultura civiliza-ţia fiinţarea etnică poate fi oricacirct de impor-tantă dar este văzută doar icircn calitate subsi-diară subordonată unei alte civilizaţiiesenţială pentru dezvoltarea istorică a uma-nităţii şi deci a structurii vizacircnd o tot maiicircnaltă autodefinire a spiritului şi trăirii atacirctde drept cacirct şi de fapt a omului creat spre aaduce icircn lume chipul şi imaginea Divi ni -tăţii Am fost făcuţi după chipul şi asemăna-rea lui Dumnezeu primind calitatea incom-parabilă a libertăţii noastre care spre a neputea realiza cu adevărat icircntreaga potenţia-litate a desăvacircrşirii ne icircncarcă şi cu risculeşecului total icircn deschiderea noastră către

Comentarii

Caius TraianDRAGOMIR

Nedemni desupremaţia unicităţii

Icircn cultura greacă antică icircn cultura şi civilizaţia latină chineză din epoca lui Confucius şi Lao Tzeicircn epoca buddhistă şi icircn alte mari civilizaţii atunci cacircnd se constituie limbile acelor culturi aparşi marile opere filozofice literare şi icircnceputurile ştiinţelor şi eticii fără importante diferenţe icircntreconţinuturile acestora La apariţia noilor limbi ndash italiană franceză engleză germană romacircnă etcndash fenomenul se repetă la un nivel conceptual la un nivel superior ca amploare a detaliilor şi rafi-namentului dar mai limitat ca universalitate Pe această cale maximumul lirismului este exprimaticircn poezia lui Mihai Eminescu autorul definitoriu al civilizaţiei romacircneCuvinte-cheie limbaj civilizaţie cultură lirism

In the Greek culture in Antiquity in the Latin civilization Chinese ndash in the period of Confuciusand Lao Tze ndash in the time of Buddha and in other great civilizations when the languages were con-stituted including the abstract concepts the philosophy sciences at their beginnings the ethicswere established When the new languages were formed ndash Italian French English German finallyRomanian etch ndash the phenomenon takes place once again even if not at the same level of universa-lism On such a way the maximal lyricism is expressed in the Mihai Eminescursquos poems- the poetryof the author representing the spirit of Romanian civilizationKeywords language civilization culture lyricism

Abstract

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat fost ministru fost ambasador al Romacircniei icircn Frana e-mailctdragomiryahoocom

icircmplinire şi bine Civilizaţiile greacă antică romană-lati-

nă egipteană antică babiloniană ebraicăsau chineză hindusă japoneză arabă darşi civilizaţiile mai noi ndash italiană francezăhispanică germană engleză olandezărusă scandinavă turcă ori aparţinacircnd altorlumi decacirct aceea euro-afro-asiatică precumaceea aztecă maya inca au fiecare dintreele dar şi unele diferite de cele menţionateaici contribuţii absolut specifice la culturaşi istoria umanităţii contribuţii fără de caredefinirea de sine a omului ar fi sărăcită pacircnăla a nu mai fi posibilă Este imposibil deicircncercat a trasa fie şi oricacirct de succint lanivelul minim acela al nucleului centralspecific fiecăreia dintre contribuţiile datora-te de istoria universală civilizaţiilor menţio-nate aici de altfel ar fi şi inutil icircntrucacirctaproape orice ar putea realiza cel puţin uninventar general incluzacircnd valorile aduse icircn

lume pe toate continentele prin inovaţiile icircncunoaştere creaţie şi dezvoltare a culturilorcare icircn ansamblul lor alcătuiesc formeazăcultura universală Există icircnsă şi culturinerealizate printr-o ofertă relativă originalăavansată universalităţii vieţii omului pepămacircnt Probabil că răspunsul la aceastăicircntrebare nu are cum fi altfel decacirct negativcacirctă vreme toate etniile popoarele ţărilecivilizaţiile dispun de limbi proprii alcă-tuind familii lingvistice dar care se constitu-ie din limbi distincte chiar dacă avacircnd nurareori icircntre ele remarcabile asemănări Olimbă distinctă are icircnsă totdeauna şi capaci-tate suplimentară specifică de natură săicircmbogăţească spiritul intelectul sau sensibi-litatea umană icircn general Nu este sigur că oastfel de atribuţie culturală poate fi aflată icircncazul tuturor limbilor dar nici excludereaunei astfel de eventualităţi nu poate primi ogaranţie cacirct de cacirct satisfăcătoare

57

Nedemni de supremaţia unicităţii

Contribuţiile specifice fiecărei culturi laansamblul cultural uman icircn dezvoltarea saistorică precum şi la sporirea capacităţicreative omeneşti pot aparţine celor maidiferite domenii ale productivităţii fiinţeiumane Prin apariţia limbajului icircnsă omuldevine propriu zis om tot prin urmărireaprogresului spiritului ca fapt relevabil icircnlimbaj icircn dezvoltarea limbilor se poateajunge mai direct pe de o parte la icircnţelege-rea universalităţii manifestărilor şi trăiriiumane şi pe de altă parte la recunoaştereadisjuncţiilor apărute icircn forma civilizaţiilordistincte ca şi icircn formulele pe care acesteale relevă chiar icircn dezvoltarea modului lorde afirmare icircn unele şi aceleaşi domenii

Dacă se citesc icircn paralel bdquoVechiulTestamentrsquorsquo icircn particular bdquoPentateuhulrsquorsquosau Torarsquorsquo Ghilgameşrsquorsquo Homer - Iliadarsquorsquoşi Odiseearsquorsquo Hesiod - Munci şi zilersquorsquoTeogoniarsquorsquo Fragmentele presocraticilorrsquorsquo(Ediţie Diels Krantz) Platon ndash DialogurileAristotel ndash icircntreaga operă Confucius -Analectelersquorsquo Lao Tse - Tao tő kingrsquorsquoCulegerile de texte buddhiste Vedelersquorsquo seconstată două lucruri simple şi icircn acelaşitimp stupefiante icircn primul racircnd se consta-tă ndash lesne că tot ceea ce este de o importanţămaximă pentru existenţa umană pentrufiinţarea etică a omului icircn oricare dintre arii-le de civilizaţie icircn care icircşi află existenţa pen-tru orientarea eforturilor sale spre apropie-rea de Divinitate ca şi pentru cunoaşterealumii naturale terestre şi universale suntspuse ndash şi scrise icircn texte de o perfecţiuneniciodată apoi depăşită ndash de icircndată ce lim-bajul este suficient dezvoltat spre a acopericu termeni exacţi toate conceptele concreteşi abstracte privind icircntreaga creaţie a tutu-ror celor văzute şi nevăzutersquorsquo Pe o aseme-nea bază un filozof precum AlfredWitehead a putut nota că bdquoicircntreaga filozofieeuropeană constă din icircnsemnări pe margi-nea paginilor lui Platonrsquorsquo Icircn al doilea racircndeste evident oricui face lecturile menţiona-te că dincolo de toate deosebirile care dis-ting filozofia etica principiile care stau labaza metodelor cunoaşterii provenind atacirctdin Occident cacirct şi din Orient ele sunt ela-borate aproximativ icircn aceleaşi epoci istoricesunt expresia egalei structurări a limbilor icircn

care sunt scrise dar mai ales reflectă con-cepţii similare icircn plan filozofic moral psi-hologic social şi icircn cel al principiilor condu-cerii Diferenţa religioasă poate fi deosebitde netă icircnsă ca exemplu ideile şi recoman-dările sociale principiile morale suntextrem de asemănător expuse şi afirmate caobligatorii icircn Pentateuhrsquorsquo icircn bdquoAnalectelersquorsquolui Confucius icircn textele buddhiste precumşi icircn legile lui Solon sau icircn dialogurile plato-nice icircn icircnvăţătura pitagoreică icircn bdquoEticanicomahicărsquorsquoşi bdquoPoliticarsquorsquo lui Aristotel Con -sti tuirea completă a unor limbi ndash greacaepocii antice latina chineza hindi japone-za araba - conduc la elaborarea bazelorprin cipiale proprii gacircndirii umane elevatefundamentelor eticii logicii metafiziciiToate civilizaţiile ulterioare constituitedupă apariţia marilor limbi clasice vor aveadrept drum icircn gacircndirea filozofică icircn mora-

58

Caius Traian Dragomir

59

Nedemni de supremaţia unicităţii

lă estetică baza aşezată pe seama concepte-lor structurate icircn timpul apariţiei limbilorcare au făcut să se definească umanitateaomului

Ce s-a icircntacircmplat icircnsă apoi Evident auapărut noi limbi Cacircnd se poate vorbi icircnsăde apariţia unor noi limbi Numai şi numaiatunci cacircnd respectivele limbi generează iarşi iar exprimarea poetică ndash icircnaintea expri-mării poetice omul este un actor al comuni-cării adesea inferior icircn comunicare icircn raportcu alte fiinţe Omul este om nu atunci cacircndcreează poezie ori cacircnd se exprimă poetic ndashpur şi simplu folosind o limbă apărută prinpoezie Benedetto Croce spune că oriceexprimare umană prin limbaj este poezieicircnsă nu o poezie pură ci una contaminatăde o voinţă pragmatică devenită astfeldeci proză Observacircnd origina limbilor cla-sice constatăm totdeauna icircntacircietatea poezieiicircn primele texte importante Versetele bibli-ce sunt versuri dar adevărata natură poeti-că a bdquoVechiului Testamentrsquorsquo se află neicircndo-ielnic icircn Psalmii Regelui David EdicteleSenatului Romei au avut aproape totdeau-na o formă incantatorie Cum au evoluatlimbile mai noi ndash icircn primul racircnd avem a negacircndi la romacircnă - cele care au apărut dupăce principiile gacircndirii filozofice etice fiziceşi metafizice se elaborează icircn poezia ce aicircnsoţit sau urmat apariţiei numelor datepentru concepte Aceste noi limbi au adop-tat formele poetice icircn calitate de forme pureale exprimării dincolo de creaţia deja reali-zată şi concretizată icircn real a marilor princi-pii oferite dezvoltării nu doar a unei culturici a umanităţii omului Cultura şi civilizaţiaitaliană este cultura şi civilizaţia epocii luiDante Alighieri şi a liricii lui FrancescoPetrarca Civilizaţia franceză parcurge undrum lung al continuei creşteri de labdquoChanson de Rolandrsquorsquo la poezia luiClement Marot a Pleiadei a lui VictorHugo şi ndash de un deosebit impact cultural şide civilizaţie mai mult sau mai puţin pozi-tiv a lui Andreacute Gide Limba germană creea-ză poezie prin Goethe Schiller prin RilkeEvident sunt nenumăraţi poeţi icircn multedintre secolele care jalonează fiecare civili-zaţie dar sunt foarte puţini cei care oferăvaloare universală produsului civilizaţiei

lor pornind de la limba acelei civilizaţii şitot puţini sunt aceia marcacircnd ireversibil icircnmodalitate poetică atacirct civilizaţia cacirct şi cul-tura apartenenţei lor ndash unii conferă substan-ţă existenţei umanităţii ceilalţi dau forma şispiritul nobil al unei existenţe icircn civilizaţiileicircn care ceilalţi cei mai mari au pus icircntreagauniversalitate pe care omul o poate face săfie a sa Creatorii de formă poetică a limbi-lor culturilor şi civilizaţiilor au vizat icircn epo-cile mai vechi dramatismul ca mod poeticde existenţă ndash lirismul a fost prea puţin ovocaţie a omului aparţinacircnd civilizaţiilor decontinuatori ai unor mari icircnaintaşi ndash pre-cum civilizaţia Italiei - ori ale unor stateputernice preocupate de impunerea forţeilor complexe creatoare de ştiinţă de tehno-logii de inovaţia politică şi socială precumFranţa Italia Statele Unite

Civilizaţiei Romacircniei i-au rămas lirismulpentru elevaţia distinsă dar şi pentru pri-mejdiile acesteia Poetul care a inspirat lim-bii romacircne sensul supra-muzical liric afăcut din cuvintele limbii romacircne adevăratesemnale de existenţă lirică a sufletuluiuman este nici nu poate fi discutat acestlucru - Mihai Eminescu S-a spus stupid căar fi un romantic icircntacircrziat icircn realitate sedovedeşte a fi cel mai autentic ndash altfel spuscel mai mare poet liric al unor secoleicircntregi de civilizaţie universală Sub raportliric este inegalabil comparat fie şi cu poeţiicei mai creativi din limbile care au produsvalori maxime ale existenţei umane darsunetul cuvacircntul versul şi poemul luiMihai Eminescu sunt toate lirism icircn stareacea mai pură deci preschimbare a tuturorspuselor limbii sale nu icircn muzică ndash icircn emo-ţie muzicală icircn transformare a exprimăriicuvintelor icircntr-o neoprită continuitate liricăExistă un enorm lirism icircn derularea replici-lor din tragediile ndash mai puţin din comediilendash shakespeariene dar acesta este icircntreruptde nevoia trecerii la schimbul de replici laShakespeare tragedia este tragedie iar liris-mul este decor La Eminescu lirismul estesubstanţa unei forme de existenţăDiscuţiile stupid agresive asupra valoriipoeziei eminesciene nu sunt decacirct frustrarevenită din resimţirea incapacităţii de a per-cepe unicitatea

60

7 Lamentaţia mioarei şi misiuneaspirituală a baciului Revenind la Mioriţavalorile care domnesc la stacircnă sunt viaţacomunitară cooperarea responsabilitateasensibilitatea gentileţea (bdquoDrăguţă mioarărdquobdquoDrăguţule bacerdquo) empatia (bdquoOri eştibolnăvioarărdquo) devotamentul credinţaMioriţa este un discipol fidel care icircncepe săse maturizeze icircncetează să mai manacircnceiarba verde a cunoaşterii hermetice şi icircncepesă bdquocacircnterdquo placircnsul icircnseamnă creaţie ştimde la Eminescu (bdquoDe placircnge Demiurgosdoar el aude placircnsu-şirdquo) şi lamentaţia ei este

o cacircntare elegiacă Icircn cele trei zile icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul pe

drumul creaţiei şi coboară cu el trei trepteale lumii ilustrate de apelativele care oicircnsoţesc icircn baladă bdquoCu lacircnă plăviţărdquoicircnseamnă de culoare alb-argintie (argintuleste una dintre culorile centralităţii şi ale luiHermes care este şi Mercur argintul viu icircngeografia poveştilor noastre există pădureade aramă de argint şi de aur ca metaforeale celor trei lumi) bdquoLaie-bucălaierdquo (cu lacircnaalbă şi cu botul şi extremităţile membrelornegre sau de culoare icircnchisă - la fel ca

Dana LIZAC

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

Misiunea spirituală a baciului-poet este rezumată icircn trei testamente formulate ca trei lecţii pentruMioriţa discipolul ales ca succesor Testamentul pentru ciobani vorbeşte despre relaţia poetului cureceptorii săi şi despre succesiunea icircntr-un lanţ iniţiaticpoetic Testamentul pentru oi ilustreazăpunctul de vedere hermetic şi pune icircn lumină natura paradoxală a existenţeiTestamentul pentrumăicuţa bătracircnă şi portretul icircn alb-negru al ciobanului icircn tinereţe conturează traseul poetului her-metic pe drumul descendent al creaţiei şi pe drumul ascendent al receptării şi cunoasteriirealizăriide sineCuvinte-cheie Alecsandri balada Mioriţa Eminescu cele trei testamente ale ciobanului miori -

tic portretul ciobanului mioritic

The spiritual mission of the Moldavian shepherd-poet is enclosed in his three testaments meant asthree lessons for his chosen disciple Mioritza The testament for the other shepherds speaks aboutthe poetrsquos relation with the critical reception of his poetry and about the rules of succession in a poe-tic and initiatic chain The testament for the sheep illustrates the hermetic point of view and givesan insight into the paradoxical nature of reality The testament for his old mother together with theblack-and-white portrait of the shepherd as a young man traces the hermetic poetrsquos journey alongthe descending paths of creation and the ascending paths of critical reception and selfknowledgerealisationKeywords Vasile Alecsandri the Mioritza ballad Mihai Eminescu the three testaments of the

shepherd in the Mioritza ballad the shepherdrsquos portrait as a young man in the Mioritza bal-lad

Abstract

Dana LIZAC e-mail danalizachotmailcom

ţăruşul de care e priponit calul lui Toma) sereferă la locul icircn care pe drumul mani -festării atmosfera icircncepe să se icircntunece şiopera se icircncheagă (marginea apei şi negrulzăvoi) Baciul o mai numeşte pe Mioriţabdquobacircrsanărdquo - ceea ce trimite la locul ei deorigine şi la acelaşi spaţiu al negrului zăvoi

Dar se mai icircntacircmplă ceva Mioriţa icircncepesă dea dovadă de puteri profetice şi baciul onumeşte bdquonăzdrăvanărdquo năzdrăvan icircnseam -nă icircn mitologia noastră populară şi bdquocare aredarul de a şti şi prevesti ce se va icircn tacircmplardquoMioriţa icircncepe să vadă - fără să icircnţeleagădeocamdată - icircn viitor şi către tăracircmurile dejos icircn valea icircntunecată unde baciul icircşi vaicircntacirclni ucigaşii Lamentaţia icirci pare baciuluiexagerată bdquogura nu-ţi mai tacerdquo o mustră elcu blacircndeţe cum la fel o mustră vocea auc-torială El ştie că icircmplinirea destinului luitrece prin lumea de jos şi deci teama ei estedintr-un punct de vedere inutilă

Pentru cel care a păşit icircn lumea de jospentru poetul hermetic modern stacircnarămasă icircn urmă Arcadia mitică este uni-versul tradiţiei poetice hermetice - şi icircnegală măsură comunitatatea extrem de res-tracircnsă a celor asemenea cu el trăitori pe unnivel de existenţă mai icircnalt decacirct locuitoriicacircmpului de mohor o lume moartă şi vie icircnacelaşi timp care trăieşte icircn timp şi icircn afaralui icircntr-o dimensiune a veşniciei

Mioriţa vrea să-l reţină pe baci icirci cere să-şi cheme apărători - icircn plan poetic să-şi icircntă-rească mecanismele de ocultareicircncifrareastfel icircncacirct secretul să nu poată intra icircnposesia celor nechemaţi

Drăguţule baceDă-ţi oile-ncoaceLa negru zăvoiCă-i iarbă de noiŞi umbră de voiStăpacircne stăpacircneIcircţi cheamă ş-un cacircneCel mai bărbătescŞi cel mai frăţescDin bdquoal umbrei icircntunericrdquo la fel icircl va

implora pădurea pe Eminescu să rămacircnă(bdquoO rămacirci rămacirci la minerdquo) - pădurea icircncare păşesc neauzite bdquoicircn tainărdquo cacircrduri decerbi (animale prin excelenţă hermetice) -

lumea copilăriei a naturii a satului şi a poe-ziei populare unde timpul se confundă cuveşnicia anii bdquose par ca clipe Clipe dulci separ ca veacurirdquo Dar ca şi baciul moldo-vean poetul nu icirci va lua icircn seamă rugabdquoAstfel zise lin pădurea Bolţi asupră-miclătinacircnd Şuieram l-a ei chemare Ş-amieşit icircn cacircmp racirczacircndrdquo

Misiunea baciului se icircntinde dincolo decomunitatea spirituală şi de cercul tradiţieihermetice Poetul nu cacircntă scrie numaipentru cei asemenea cu el - ci duce mesajulZeului către muritori nu numai către păsto-rii cacircmpeni din sate dar şi către cei care tră-iesc mai jos icircn cacircmpul de mohor şi icircn cetă-ţile lui icircntunecate - oamenii bdquonegrirdquo caManea Ungurean şi Vracircncean Icircnsă spredeosebire de Ungurean şi Vracircncean care aucăzut icircn lumea de jos prin păcat Moldovancoboară acolo cu o misiune Datoria luiHermes poetul-păstor este să coboare icircnvăi după oile rătăcite şi icircn prăpăstii dupăoile pierdute fiinţele lipsite de spiritualitateale lumii căzute - şi să le aducă icircnapoi

Muritorii lumii de jos nu pot coboricirc maijos decacirct sunt lumea lor este nadirul creaţieiEi pot să meargă numai icircn sus Cei mai mulţiicircncearcă să se icircnalţe pe căile stracircmbe aleorgoliului şi cupidităţii cei mai mulţi poeţidin lumea de jos scriu pentru a se ex prima peei icircnşişi şi pentru succes cu ceea pre supuneacesta icircn accepţiunea lor Păsto rul are misiu-nea spirituală de a le bdquoicircndreptardquo privireacătre Adevăr către universal către cele eter-ne către principii şi Zei (bdquofericea stirpe fărămoarterdquo cum icirci spun muzele lui Hesiod) - dea le fi călăuză pe drumul de icircn toar cere caree drumul paradisului recacircştigat

Acest drum este drumul receptăriifireşti drumul cunoaşterii Pe acest drumHermes este călăuză pentru că dacă pe de oparte el transmite muritorilor mesajele zei-lor pe de altă parte duce mesajele şi rugilelor către zei şi conduce sufletul prin lumeaumbrelor către lumină Drumul de icircntoarce-re este icircn acelaşi timp şuvoiul de resorbţiela sine a Creatorului icircntr-o mişcare de auto-cunoaştere Nota specifică gacircndirii hermeti-ce este că Zeul Dumnezeu deşi din punctde vedere metafizic distinct de lume arenevoie de lume pentru a se defini pe sine şi

61

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

62

Dana Lizac

de Om pentru a-l recunoaşte icircn ipostaza luide Creator cunoaşterea lui Dumnezeu decătre Om devine cunoaşterea de sine a luiDumnezeu1 La fel şi poetul pentru cărecep torul icirci cunoaşte opera el se auto -cunoaşte există ca Poet creator şi opera luidevine Operă

Icircn lumea modernă poetul hermetic esteun aed un poet-profet venit bdquode susrdquo (şi dinvechime) - care poartă pe faţă o mască depoet profan şi se prezintă icircn lume ca oricaredintre aceştia Oricare receptor poate prinforţe proprii să icircncerce să-i devină succesorPoetul hermetic funcţionează icircn ambelesfere de existenţă şi icircşi poate căuta succesoriicircn ambele dacă icircn sfera tradiţiei are succes -ori direcţi pe care icirci investeşte el icircn suşi icircnlumea profană poate avea succesori care auevoluat prin forţe proprii din acest motivatacirct Mioriţa succesorul ales şi executorultestamentar cacirct şi cei doi ciobani criminalicare icircl vor recepta pe Moldovan icircn lumea dejos sunt priviţi de el ca succesori legitimi

Cei trei sunt chemaţi să-i facă mormacircntulicircmpreună Ungurean şi Vracircncean icircl vorpune icircn groapă Mioriţa icirci va pune fluierelela căpătacirci Nu se ştie icircnsă dacă există şanseca omorul să aibă loc aşa cum e plănuitUngurean şi Vracircncean sunt personaje şterseicircn baladă Ceea ce este cert este faptul cădiscipolul ales este Mioriţa şi baciul carepentru icircnzestrările ei o vede ca succesoricircncepe transmisia Cele trei testamente pecare i le icircncredinţează sunt de fapt trei lecţiilecţia despre transmisia iniţiatică (testa -mentul pentru ciobani) lecţia despre sacrifi-ciul de sine al creatorului icircn creaţie (testa -mentul pentru oi) şi lecţia realizării de sinea creatorului prin sacrificiu de sine (testa-mentul pentru măicuţa bătracircnă)

Deşi par să conţină elemente contradic-torii toate cele trei testamente cu desti -natari diferiţi spun adevărul bdquoSă le spuicuratrdquo bdquoŞi-i spune curatrdquo insistă baciul defiecare dată Icircn felul lui icircncifrat poetul her-metic spune icircntotdeauna Adevărul Icircnsăşi

Tabula Smaragdina text criptic fundamentalpentru tradiţia her metică icircncepe cu cuvin-tele bdquoEste adevărul ade vărat sigur şi fărăputinţă de tăgadărdquo

Testamentul pentru ciobani mormacircntul poetic

S-a discutat mult pe marginea faptului căMoldovan nu opune nicio rezistenţă faţă deideea suprimării lui Poziţia lui văzută cafatalistă a ajuns să fie considerată careprezentativă pentru atitudinea poporuluiromacircn faţă de viaţă Exegeza baladei a pusicircn lumina sensurile mai profunde ale acesteiviziuni existenţiale Mircea Eliade de exem-plu arată că voinţa ciobanului de a-şi trans-figura moartea icircn bdquonuntă misticărdquo icirciicircngăduie să-şi biruie destinul să-i schimbesensul şi să impună un sens icircnsuşi absur -dului existenţei2 Iar Nicolae Steinhardtnotează icircn marginea afirmaţiilor lui EliadebdquoCiobanul săvacircrşeşte o transmutaţie -marea operă a denigraţilor alchimişti - icircşitransformă nenorocirea icircn taină mistică Icircn -fracircnge soarta Dă un sens fast nefericiriirdquo3

Icircn termeni poetici eroul care iese cupieptul gol icircn cacircmp icircnaintea ucigaşilor luieste poetul care bdquoiese icircn lumerdquo se confruntăcu cititorii lui şi se expune receptării criticeSacrificiul lui este un rău necesar şi are unrevers profund pozitiv de receptaredepinde dobacircndirea statutului sau de Poetcu Operă Problema nu este că receptorii icircşiicircnsuşesc secretul operei lui prin crimă prinbdquomoarte cu omorrdquo - ci ceea fac ei cu acestsecret La stacircnă icircn comunitatea spirituală şipoetică toţi membrii sunt devotaţi transmi -terii şi conservării unei cunoaşteri primiteicircn ultimă instanţă de la Zeu La icircncheiereaoperei care presupune moartea poetului eltransmite demnitatea de şef al ierarhieicătre un succesor ales icircmpreună curesponsabilităţile care decurg din ea Icircnlumea modernă icircnsă receptorii activi carerecuperează fără ajutor pe cale livrescă sau

1 Glenn Alexander Magee Hegel and the Hermetic Tradition Cornell University Press Ithaca and London2001 p 10

2 Mioara năzdrăvană icircn De la Zalmoxis la Genghis-Han Editura Humanitas Bucureşti 1995 p 2603 N Steinhardt Jurnalul fericirii Editura Dacia Cluj-Napoca 1992 p 349

63

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

prin pură intuiţie Adevărul din opera unuiicircnaintaş ar dori de prea multe ori să sebucure de statutul şi posesiunile pe care leare un maestru să ocupe un loc de vacircrficircntr-o ierarhie poetică numai pentru a-şi sat-isface icircn ultima instanţă propriul ego

Ceea ce lasă cu limbă de moarte Mol -dovan tovarăşilor săi şi Mioriţei este faptulcă secretul hermetic nu trebuie expus caatare sau folosit icircn interes personal icircn lumeade jos ci pentru a asigura continuitatea tra -diţiei trebuie icircntrupat icircntr-o nouă opera deaceeaşi factură cu cea din care a fost recuper-at o opera hermetică

Care sunt caracteristicile unei astfel deopere Icircn primul racircnd structura care reflectăimaginea hermetică a universului sau trimitela un astfel de model şi pune icircn evidenţăcorespondenţele icircntre cele de sus şi cele dejos icircntre lumea spirituală şi lumea materialăApoi traseul circular sau bdquoicircn buclărdquo pe carese desfăşoară scenariul călătoria eroului sau

mişcarea ideii icircn acest spaţiu La acestea seadaugă o recuzită de imagini şi simbolurihermetice şi tradi ţionale icircmpletite cu sim-boluri proprii din care se articulează viz-iunea poetului Mate rialul acestei opere icirclconstituie cuvintele limbii care trebuieicircnţelese icircn complexitatea lor de conotaţii şilegături de sens şi etimologice (spre deose-bire de bdquovorbelerdquo limbii comune care sefolosesc icircn sens literal) Opera hermetică secaracterizează printr-o expresie icircncifrată cumai multe straturi de semnificaţie - dar şi celpuţin teoretic printr-un anumit nivel deaccesibilitate Icircn straturile exterioare operatrebuie să fie o vorbire bdquope icircnţelesrdquo cumspune Cătălina care să atingă coardelesensibilităţii oricărui receptor indiferent denivelul lui de viaţă şi de educaţie Să-l facă săsimtă că dincolo de ceea ce icircnţelege el existăşi alte sensuri să-l facă să viseze săgacircndească să-şi ridice ochii spre icircnalt Ooperă hermetică autentică e produsul unuiartist impersonal care nu se promovează pe

Relief reprezentacircndu-l pe Hermes cu un berbecşi cu caduceul Secolul III en Ephes

Copie romană tacircrzie după statuia lui HermesKriophoros de sculptorul grec Kalamis (sec V

icircen) Museo Barracco Roma

sine ci bdquoexprimă Ade vă rulrdquo icircn cuvintele luiEminescu care coboară icircn lume cu o misiunespirituală şi aspiră să-şi călău zească recep-torul pe un drum ascendent al cunoaşterii şitransformării Poetul hermetic fiinţează icircntr-o tradiţie este o verigă icircntr-un un lanţ altransmisiei opera lui se leagă de şi valideazăopera unui icircnaintaş - şi este validată la racircn-dul ei de opera unui succesor

Revenind la icircngroparea lui Moldoveandacă trupul său mort sau ipoteticul sicriureprezintă opera lui mormacircntul va fi operasuccesorului o nouă formă materială icircn carese icircnveleşte nucleul dur de conţinut aloperei şi prin care el continuă să trăiască icircntradiţie4

Vacircntul cacircnd a batePrin ele-a răzbateŞ-oile s-or stracircngePe mine m-or placircngeCu lacrimi de sacircngeNoua operă trebuie să asigure dăinuirea

aceloraşi valori (bdquoSă mă-ngroape Aice pe-aproaperdquo) să garanteze continuitate icircn con-ducerea comunităţii (Să fiu tot cu voirdquo)coeziunea acesteia (bdquooile s-or stracircngerdquo)păstrarea secretului (bdquoSă-mi aud cacircniirdquo)mai pe scurt icircntr-o nouă formă să menţinăviu spiritul comunităţii şi al tradiţiei Baciulvorbeşte despre transmisia iniţiatică şi des-pre generaţiile de succesori cacircnd va batevacircntul adică se va rosti duhul Zeului aces-ta va sufla prin fluierele de la căpătacirciul luiMoldovan (icircn opera lui) cacircntecul se va faceauzit icircn opera succesorilor lui (Ungurean şiVracircncean) Oile discipolii icircncepători de lastacircnă icirci vor recunoaşte prezenţa icircn operasuccesorilor şi icirci vor continua mesajul cuadacircncă empatie bdquocu lacrimi de sacircngerdquo vordeveni rapsozi poate

Mesajul Zeului se propagă aşadar (vir-tual) de-a lungul a trei generaţii de succe-sori baciul moldovean - Mioriţa (succesoruldirect) - Ungurean şi Vracircncean Prin conti-

nuarea influenţei poetice şi spirituale de-alungul mai multor generaţii de receptori şisuccesori baciul moldovean devine cu PoetOperă şi Maestru

Testamentul pentru oi nunta cu mireasa neagră

La momentul testamentului problemelereceptării nu sunt relevante pentru oile de lastacircnă care trăiesc icircn Arcadia sau icircn Edenulpoetic de dinainte de cădere Ele nu trebuiesă ştie altceva decacirct că baciul lor a murit demoarte bună din acest motiv el icirci cereMioriţei bdquoiar tu de omor să nu le spui lorrdquoOile nu sunt receptori propriu-zis cu ochiideschisi ci auditori şi transmiţători fărăicircnţelegere - prin adeziune conformitateempatie credinţă

La stacircna lucrurile nu se spun direct şibaciul vorbeşte icircn alegoriiSă le spui curatCă m-am icircnsuratC-o macircndră crăiasăA lumii mireasăCă la nunta meaA căzut o steaSoarele şi lunaMi-au ţinut cununaBrazi şi păltinaşiI-am avut nuntaşiPreoţi munţii mariPăsări lăutariPăsărele miiŞi stele făcliiCeea ce trebuie să icircnveţe Mioriţa din

acest testament pe care trebuie să-l transmi-tă mai departe este să privească realitateadin punctul de vedere hermetic Acestpunct de vedere este situat icircn afara şi deasu-pra contrariilor pe care le icircmbrăţişează icircnsimultaneitate punacircnd icircn evidenţă naturapradoxală a existenţei Creaţia este o nuntă

64

Dana Lizac

4 ldquoMormacircntulrdquo este şi un gen literar produs al Franţei secolului XVII - o culegere de texte de diverseforme poetice pentru a onora memoria unui defunct ilustru parte din ceremonialul funebru Eminescudebutează icircntr-un fel de tombeau poeacutetique - broşura omagială Lăcrămioarele icircnvăţăceilor gimnasisti dinCernauţi la mormacircntul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat icircntr-a 1224 ianuarie 1866 distribuităicircn timpul slujbei de icircnmormacircntare

şi o moarte un proces icircn care creatorul sesacrifică şi se icircmplineşte pe sine icircn acelaşitimp Această moarte-nuntă este altă moartedecacirct moartea prin transmisia iniţiatică(bdquomoartea bunărdquo firească) şi decacirct cea prinreceptare care este bdquomoartea cu omorrdquo

Privită din polul material creaţiaicircnseamnă coboracircrea ideii din sferele abs-tracte icircncarnarea icircntruparea naşterea laviaţă - aşa cum sufletul condus de Hermesstrăbate sferele de sus icircn jos pentru a seicircncarna pe pămacircnt icircntr-o fiinţă omeneascăun nou-născut Atracţia ideii pentru mate-rie dorinţa de expresie este o iubire devo-ratoare pentru spiritul unui artist Nuntaspiritului cu materia icircnseamnă opera ieşi-rea din virtualitate a ideii realizarea mate-rializarea icircnsăşi viaţa

Privind din polul opus spiritual nuntaspiritului cu materia presupune o involuţiecoboracircrea şi degradarea icircnvelirea icircn icircnveli-şuri din ce icircn ce mai dense pacircnă la bdquocoagu-lareardquobdquofixareardquo icircntr-o formă materială com-pactă solidă şi opacă (un obiect o operă)bdquoSoma-semardquo sună un adagiu platonic tru-pul este mormacircnt Poemul scris pe o filă dehacircrtie este mormacircntul ideii opera (icircnansamblul ei corpusul) este cadavrul mor-macircntul poetului Pe drumul de sus icircn jospentru poetul care vine dinspre Adevărideea se opacizează devine de nerecunoas-cut se pierde creaţia este o cădere o decă-dere o degenerare o desfigurare o icircntune-care o icircntomnare o vestejire o uitare unsomn o moarte a ideii icircn materie Materia icircnforma ei degradată icircn stare solidă de ultimicircnveliş material este ţăracircna bdquoa lumii mirea-sărdquo Pentru poet materia este Limba care icircnipostaza ei degradată de vorbire este ulti-mul icircnveliş - şi cel exterior - al unei opere alcărui nucleu ideatic rămacircne icircnvăluit

Steaua care cade la nunta ciobanuluimioritic şi care icircl reprezintă - este aceeaşi cuLuceafărul care se aruncă icircn mare icircmbracăvăluri succesive icircşi confecţionează un per-sonaj un trup un veşmacircnt un chip omască şi coboară trecacircnd pe margineaferestrei (echivalentă cu Poarta Pămacircntului)icircn cămara Cătălinei receptorul lui icircndărăt-nic şi pasiv

Nunta poetului cu limba se petrece icircninteriorul tradiţiei hermetice Naşii suntSoarele şi Luna marile simboluri hermeticepentru principiile Solve şi Coagula Preoţii -vacircrfurile culmile muntoase sunt mariiicircnaintaşi din tradiţia universală (cuvacircntulpreot vine din latinescul presbyter careicircnseamnă om mai icircn vacircrstă icircnaintaş)Nuntaşi sunt copacii siluetele poeţilor dincodrul tradiţiei naţionale Lăutarii - păsăripăsărele - sunt ceilalţi poeţi mai mari şi maimici fiecare cu cacircntecul lui fie ei discipolisuccesori transmiţători rapsozi micipoeti

Icircn loc de flăcări pe făcliile de nuntă ardstele Făcliile icircntăresc simbolistica principii-lor Solve şi Coagula a direcţiilor ascendentăşi descendentă Este vorba despre douăstele deci steaua căzătoare a creaţiei şi aoperei şi steaua urcătoare a receptării auto-cunoasterii şi Operei Aceleaşi două stelevor fi cele două ipostaze ale LuceafăruluiLuceafărul de dimineaţă cel care precedezorile cunoaşterii şi Adevărului - şiLuceafărul de seară cel care marchează cre-pusculul creaţiei şi care mai este denumitbdquoSteaua Ciobanuluirdquo

Despre drumul icircnapoi care duce de lapămacircnt la cer va fi vorba icircn cel de al treileatestament

Testamentul pentru măicuţa bătracircnănunta cu mireasa albă

Cine este măicuţa bătracircnă Măicuţa se prezintă ca o fiinţă dublă Pe

de o parte este o femeie de la ţară carepoartă bracircu Pe de altă parte (ca oricemamă la urma urmelor) - este o ipostază aMumei a zeiţei-Materie Terra Mater GeeaNatura zeita cea mai bătracircnă din care toateau purces - haosul apa primordială mareacare va deveni icircn creştinism Fecioara MariaEa există de dinainte de timp şi de dinaintede lume Icircn sacircnul ei icircncepe să se formeze oreţea de linii de forţă ce vor alcătuicanavaua pe care se va broda manifestareaurzeala şi băteala lumii liniile verticale alecorespondenţelor icircntre sus şi jos şi cele ori-zontale care vor marca treptele lumii sausferele de existenţă De aici atributul zeiţei

65

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

de bdquoCea-cu-bracirculrdquo bracircul ei este cingătoareaVenerei şi Bracircul Maicii Domnului Icircn mani-festare acest bracircu va deveni un pod un racircuun drum pe mare un codru prin care setrece din lumea icircntunecată de jos icircn lumeasenină de sus

Să mai notăm că Maia (icircn mitologiagreacă una dintre pleiade nimfă dinArcadia asimilată de romani cu Terra) estemama lui Hermes Numele ei este icircnruditcu μαῖα (maia) termen de adresarerespectuoasă faţă de o femeie bătracircnă de laμήτηρ (mētērrdquo- bdquomamărdquo) măicuţă cum sespune la noi la ţară Măicuţa ciobanuluiMioritic are o ipostază telurică dar şi unacelestă - ca icircn basmele noastre icircn care subun chip de femeie bătracircnă se ascunde SfacircntaVineri şi dincolo de ea zeiţa Venera dinvechime Firele care alcătuiesc bracircul ei suntşi traseele fiului ei Hermes icircntre cer şipămacircnt

Portretul ciobanului omul alb şi omul negruMăicuţa icirci face un portret fiului literal

este un tacircnăr frumos svelt cu faţa albăochii negri părul negru şi mustaţa blondăFiecare trăsătură e ilustrată printr-ometaforă

Macircndru ciobănelTras printr-un inel Feţişoara luiSpuma lapteluiMustăcioara luiSpicul gracirculuiPerişorul luiPeana corbuluiOchişorii luiMura cacircmpuluiO astfel de combinaţie icircn mod obişnuit

nu există icircn realitate faptul că ciobanul arepărul negru şi mustaţa blondă e un primsemn că portretul e simbolic Icircn icircncercareade a-l descifra să privim prin ochii luiEminescu care va dezvolta aceste trăsăturila eroii lui Pentru el părul negru şi ochiinegri sunt marca gacircnditorului a celui careporneşte din straturile exterioareinferioareale obiectului material (icircntunecat opac) şidesface bdquonegrul giulgirdquo al materiei pentru aelibera ideea luminoasă icircnfăşurată icircn el

Corbul macircncătorul de cadavre pe care icirclvedem icircn unele reprezentări alchimice ciu-gulind ochii şi creierii dintr-un un craniueste emblema etapei nigredo cacircnd cadavrulintră icircn descompunere Icircn ordine poeticăacest personaj este receptorul care icircncepe sădescompună şi să asimileze obiectul operapoetică a icircnaintaşului pentru a elibera din elideea structura corpul de lumină Ade -vărul Opera Ochii negri sunt capacităţilede cunoaştere părul negru - gacircndurilepana corbului - zborul gacircndirii Călin esteun bdquozburător cu negre pleterdquo Arald este unbdquozeu cu ochii negrirdquo Luceafărul icircn a doua saapariţie are părul negru care icirci cade icircn viţepe umeri Gacircnditorul are pentru Eminescuo icircnfăţişare demonică

Pe de altă parte faţa (expresia) şi musta-ţa (aşezată deasupra gurii) - sunt ambelelegate de exprimare de expresie de capaci-tăţile creatoare Omul spiritual creatorulare părul blond la fel cu Luceafărul icircnprima sa apariţie angelică

La o privire mai atentă observăm cămetaforele care exprimă două dintre trăsă-turi se reduc la un model de tip bdquociorchinerdquo(spuma şi mura care sunt conglomerate desfere) - icircn timp ce celelalte două (pana şi spi-cul) se reduc la o schemă de tip bdquobrăduţrdquosau bdquocreangărdquo Două trăsături sunt albe(spuma şi spicul) şi două sunt negre (pana şimura) portretul nu este icircn nici un fel o icircnşi-ruire icircntacircmplătoare de trăsături fizice

Am arătat mai icircnainte că ciorchineleconglomeratul simbolizează fructul rodulbdquocoagulareardquo operei icircn termeni alchimiciCreanga pe de altă parte ca şi copacul - esteun simbol al ramificării al manifestării alcreaţiei - şi un substitut al creatorului

Trăsăturile acestui portret arată decicătre un om negru şi un om alb - şi către oopera neagră şi una albă Fiul măicuţei alMaiei Hermes este şi una şi alta - e unHarap-Alb un poet hermetic care icircndepli-neşte amacircndouă rolurile Pe drumul des-cendent este omul alb (poetul fiinţa spiri-tuală deţinătorul Adevărului) care se cunu-nă la capătul ciclului creator cu mireasaneagră (opera forma materială) Pe drumulascendent este receptorul icircn ascensiuneomul negru care se cunună prin cunoaşte-

66

Dana Lizac

re cu mireasa albă Opera Drumul acestacoincide cu drumul de icircntors al poetuluicare se autocunoaşte şi care devine Poet -omul alb care a devenit negru prin căderemortul icircnmormacircntat icircn operă care icircnvie seicircnalţă şi se cunună cu aceeaşi mireasă albă(Opera) Pe acest drum icircn ipostază deHermes psihopomp poetul icirci este călăuzăreceptorului pe drumul cunoaşterii printenebrele lumii de dincolo spre lumină -aşa cum Luceafărul icircşi conduce receptoriicu gacircndurile lor bdquope mări Răsare şi stră -luce Pe mişcătoarele cărări Corăbii negreducerdquo Pe drumul ascendent receptorul şipoetul drumeţul şi călăuza sunt una

Cu gacircndul la acest drum de icircntoarcerespre eternitate cacircndva icircn romanul său Craiide Curtea Veche hermetistul MateiuCaragiale icircl va face pe Pirgu Mercur spirit-ul lumii de jos icircn cea mai josnică ipostază

(dar bdquoicircndreptatrdquo icircntors din drumul luimergacircnd dandaratelea) călăuza celor treicrai pe drumul morţii şi al veşniciei bdquoŞi ple-cam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune peste bolţi din ce icircn ce mai uriaşe icircngol Icircnaintea noastră icircn port bălţat demăscărici scălămbăindu-se şi schimono -sindu-se ţopăia de-a-ndaratelea fluturacircndo năframă neagră Pirgu Şi ne topeam icircnpurpura asfinţituluirdquo

Prin Operă poetul se ridică la statutul dePoet - şi credem că la aceasta se referăatributul bdquotras printr-un inelrdquo Expresiaromacircnească bdquotras ca prin inelrdquo icircnseamnăzvelt care se icircnalţă graţios Aici credem că evorba de inelul - sau coroana - Operei dese-ori simbolizată icircn reprezentările hermeticede litera O şi de chipul rotund al lunii PrinOperă poetul icircşi dobacircndeşte existenţa caPoet Hyperion Soare pe cerul poeziei

Unde se termină Mioriţa Măicuţă bătracircnăCu bracircul de lacircnăDin ochi lăcrimacircndPe cacircmp alergacircndPe toţi icircntrebacircndŞi la toţi zicacircndbdquoCine-a cunoscutCine mi-a văzutMacircndru ciobănelTras printr-un inel Unde icircşi caută măicuţa bătracircnă fiul Pe

cacircmp ne spune balada Pe care cacircmp - neicircntrebăm Sunt două cacircmpii icircn geografiaMioriţei una icircn cer şi una pe pămacircnt Nupoate să-l caute pe cacircmpia icircntunecată de josicircn lumea materială pe cacircmpul de mohorprintre oamenii obişnuiţi - nici chiar icircnnegrul zăvoi pentru că acolo ciobanul numai e un tacircnăr ciobănel - e matur bogat cuoperă baci şef de stacircnă

Icircl caută deci sus pe cacircmpul ceresc pelunca luminată şi pe plai Măicuţa bătracircnăcare locuieşte icircn centrul lumii caută un fiucare s-a dus ucenic la stacircnă şi nu s-a maiicircntors acasă Noi ştim că a urcat muntele cuo turmă de miei pentru că de acolo l-amvăzut coboracircnd la icircnceputul baladei Zeiţala racircndul ei icircşi caută fiul - Limba Romacircnă icircl

67

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

68

Dana Lizac

caută pe poetul născut din pacircntecele ei prin-tre Poeţii de pe culmi şi icircntreabă dacă prin-tre aceştia este cunoscut şi recunoscut acolounde tradiţia naţională urcă icircn universalprintre brazi şi păltinaşi icircntre ulmii de pecreste ai lui Toma Alimoş bdquourieşii culmi-lorrdquo printre stele bdquoluceferii prietenirdquo ai luiEminescu bdquoveciniirdquo lui icircn eternitate cumzice el către un receptor indiferent bdquomăcunoşteau vecinii toţi tu nu m-ai cunoscutrdquo

Momentul acestei căutări nu este icircnsăacelaşi pentru cele două ipostaze ale mameipoetului Icircn lunca luminată şi pe plaiMăicuţa icircşi caută fiul icircnainte de icircnceputulpropriu-zis al baladei icircnainte de icircnceputulciclului creator cacircnd acesta abia plecase deacasă urcase muntele şi nu devenise icircncăpoet Pe cacircmpia din cer Zeiţa icircşi caută fiul lasfacircrşitul baladei după sfacircrşitul cicluluicreator cacircnd urmează icircncununarea şi con-sacrarea cand poetul e icircnviat icircnălţat dinnou tacircnăr şi bun de mire icircn acest fel finalulbaladei se suprapune peste partea dedinainte de icircnceput iar firul epic se brodea-ză pe un traseu icircn buclă sau icircn spirală

L-a văzut cineva pe copilul pierdut ştiecineva ce s-a icircntacircmplat cu el E cunoscutpoetul recunoscut receptat a devenit Poets-a realizat Răspunsul lui Moldovan este şipentru măicuţă şi pentru Zeiţă a avutnoroc s-a cununat cu o fată de crai pe-ogură de rai - şi da această fată este icircnsăşiOpera Măicuţa va primi vestea cu credinţăşi se va bucura Ea nu trebuie să ştie că fiulei s-a făcut poet şi are soarta poeţilor carenu se mai icircntorc acasă pentru că nu au viaţăpersonală şi pentru care realizarea de sinese clădeşte pe sacrificiul propriei existenţeNu trebuie să ştie că o astfel de cununiestrălucită este icircntotdeauna o cununie post -mortem după icircncheierea operei icircn cer icircnlumea spirituală Nu trebuie să afle despreprima nuntă nunta necesară cu mireasaneagră

Iar la cea măicuţăSă nu spui drăguţăCă la nunta meaA căzut o stea Zeita pe de altă parte nu e interesată de

sacrificiul de sine al poetului Acesta este

numai un preţ firesc pentru dobacircndirea vie-ţii adevărate a vieţii eterne Din sacrificiulde sine poetul bătracircn iese icircnălţat regeneraticircntinerit bdquotransmutatrdquo icircn termeni alchimicimire spiritual cununat cu mireasa lui delumină

Nunta cu mireasa albă va avea loc tot icircnsacircnul tradiţiei hermetice şi va avea aceiaşiparticipanţi ca nunta cu mireasa neagrăSoarele şi Luna vor lipsi icircnsă ca naşi pentrucă icircntruchipacircnd de această dată Poetul şiOpera ei vor fi icircnşişi mirii La nunta cumireasa neagră căzuse o stea La nunta cumireasa albă va urca pe cer o stea Despreaceasta balada nu ne vorbeşte dar ne vor-beşte Eminescu

Icoana stelei ce-a muritIcircncet pe cer se suie

Era pe cacircnd nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e

Steaua este poetul viu icircn acţiuneLuceafărul care bdquotremurărdquo licăreşte pe cerbdquose-aprinderdquo se stinge urcă si coboară icircnipostazele lui de Eosphoros şi PhosphorosLuceafărul de dimineaţă şi Luceafărul deseară - poetul care icircşi indeplineşte neobositmisiunea lui artistică şi spirituală Hermesmesager şi psihopomp zeul cu caduceul şimielul Icoana stelei este chipul lui din eter-nitate cel de Poet cu Operă oprit din lucra-re soare stea rece Hyperion mirele Luniicare la sfarsitul poemului Luceafărul răsareşi ea pe cer bdquoliniştit Şi tremuracircnd din apărdquoCacirctă vreme poetul este viu şi opera e icircnfacere nu se poate distinge coerenţa geo-metria unitatea care constituie Opera - şinici statura adevarată a Poetului Aceastadevine clară numai de la distanţă după ceopera s-a icircncheiat procesul creator a icircncetatşi poetul mort a renăscut prin opereleurmaşilor lui şi s-a icircnălţat la cer Intre unmoment şi altul pot să treacă metaforic miide ani - dar icircn ce icircl priveşte pe Moldovan elare icircn Mioriţa un discipol demn de el asa canunta lui cu mireasa de lumină nu va icircntacircr-zia să se icircntacircmple Şi alţi urmaşi nu voricircntarzia să se ivească la scurtă vreme dupăpublicare copilul Eminescu va citi baladaMioriţa icircn Lepturariul lui Aron Pumnul şiaceastă icircntacirclnire icirci va marca destinul

69

On associe drsquohabitude la biographie et lalitteacuterature de Panaiumlt Istrati agrave lrsquoideacutee drsquoaventu-re ndash agrave laquelle srsquoajoute drsquoune maniegravere plusou moins explicite la suggestion de lrsquoexotis-me et du sensationnalisme Crsquoest lrsquoun desnombreux clicheacutes de la reacuteception critiqueauxquels lrsquoauteur a ducirc faire face degraves le

deacutebut Mais dans lrsquoœuvre de Panaiumlt Istratilrsquoaventure a des significations multiples etprofondes Au delagrave du pittoresque exotiquelrsquoaventure istratienne suppose par exemplelrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et poli-tique (de lrsquoexistence et en mecircme temps dela litteacuterature) Nrsquooublions pas qursquoavant

Bianca BURŢA-CERNAT

Lrsquoaventure politiquede Panaiumlt Istrati

Lucrarea de faţă icircşi propune să aducă icircn atenţie un Panait Istrati icircn a cărui operă aventura are mul-tiple şi profunde valenţe Dincolo de pitorescul exotic aventura istratiană presupune de exempluaderenţa la social şi la politic Trecacircnd icircn revistă diferitele episoade ale bdquoaventurii politicerdquo istratie-ne ndash de la implicarea (icircnainte de Primul Război Mondial) icircn mişcarea sindicală şi de la publicisticasa socialistă de tinereţe pacircnă la decepţia de după icircntoarcerea din URSS ndash vom icircncerca să schiţămcacircteva linii dintre cele ce compun profilul complex al unui dilematic pentru care a opta definitivpentru un drum sau altul echivalează cu un blocaj existenţial mortificant Icircn cazul lui Istratibdquoaventurardquo (implicit aceea politică) nu este o formă de labilitate de inconstanţă o expresie a super-ficialităţii spiritului ci un mod de a asuma complexitatea şi nuanţa un refuz al oricărei simplificăridogmaticeCuvinte-cheie aventura socialistă refuzul dogmatismului literatura şi politicul autenticitate

ficţiune şi non-ficţiune

Notre travail propose lrsquoimage drsquoun Panaiumlt Istrati dans lrsquooeuvre duquel lrsquoaventure a des significa-tions multiples et profondes Au delagrave du pitoresque exotique lrsquoaventure istratienne suppose parexemple lrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et politique (de lrsquoexistence et en mecircme temps de la lit-teacuterature) Agrave force de passer en revue les diffeacuterents eacutepisodes de laquolrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati ndash agravepartir de son adheacutesion au mouvement ouvrier (avant la Premiegravere Guerre Mondiale) et de ses arti-cles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunesse jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour du voyage en URSSndash on va eacutebaucher quelques lignes du profil complexe de cet homme dileacutematique du point de vueduquel opter deacutefinitivement eacutequivaut agrave un blocage existentiel mortifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo(y compris lrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme de labiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais une maniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuance ndash ce quiconduit agrave un refus sans appel de toute simplification dogmatiqueMots-clefs Lrsquoaventure socialiste le refus du dogmatisme la litteacuterature et lrsquoengagement politique

lrsquoauthenticiteacute fiction et non-fiction

Reacutesumeacute

Bianca BURŢA-CERNAT ndash Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo e-mail biancacernat2015gmailcom

drsquoeacutecrire ses premiers reacutecits en prose qui luiont value le succegraves litteacuteraire des anneacutees rsquo20et le prestige de laquoGorki balkaniqueraquo crsquoest-agrave-dire avant de devenir lrsquoauteur de KyraKyralina ou drsquoOncle Anghel Istrati se faitremarquer comme journaliste dans lrsquointer-valle 1906-1916 lorsqursquoil est assez activedans la presse roumaine drsquoorientation socia-liste et notamment dans Romacircnia muncitoareA cette eacutepoque-lagrave il publie environ centarticles couvrant des registres assez varieacutesnotes de presse reportages commentaires agravepartir de diffeacuterents faits divers de la viesociale ou politique portraits deacutedieacutes agravequelques amis du mouvement socialistepamphlets articles poleacutemiques etc Et il estagrave noter que parmi tous ces textes-lagrave il y abeaucoup qui voisinent de pregraves avec la litteacute-rature

On nrsquoa pas assez insisteacute sur la liaison pos-sible entre ces articles de jeunesse (qui aumoins en partie pourraient ecirctre lus commeeacutechantillons en prose) et la litteacuterature fic-

tionnelle ndash ou bien autofictionnelle ndash quelrsquoauteur eacutecrira plus tard Dans le casdrsquoIstrati lrsquoaventure de lrsquoeacutecrivain commencepar lrsquoaventure du journaliste et en deacutepit deses apparentes recircves drsquoeacutevasion sa prosepuise en effet dans le tourment du preacutesentsociale et politique En ce sens je pense qursquoilserait eacutedifiant un exercice de (re)lecture quise proposerait de deacutecoder les enjeux poli-tiques poleacutemiques subversifs de lrsquoaventurelitteacuteraire istratienne En imaginant touteune seacuterie drsquoaventures qursquoil place soit dansun passeacute leacutegendaire soit dans des lieux exo-tiques (au bord de la Meacutediterraneacutee enEgypte en Syrie et ainsi de suite) lrsquoeacutecrivaina cacheacute dans le filigrane de ses reacutecits uncode que jrsquooserais de qualifier comme poli-tique Un tel code srsquoaverre plus eacutevident dansdes romans tels que Les Chardons duBaragan La Maison Thuumlringer ou Le Bureaudu placement tandis que dans autres livresde lrsquoauteur il est plus subtile De ce point devue les narrations aux haiumldouks appartien-nent agrave une cateacutegorie intermeacutediaire ou lesous-texte politique dissimuleacute par une stra-teacutegie de la parabole trahit une heacutesitasionentre lrsquoexplicite (la thegravese) et lrsquoimplicite (lasuggestion)

Par exemple dans le roman Domnitza deSnagov narration ougrave lrsquohistoire et la leacutegendesrsquoentremecirclent le deacuteroulement de lrsquoaction sevoit compliqueacute par une intrigue politiqueLes haiumldouks ne sont plus des heacuteros fabu-leux ils sont devenus des haiumldouksmodernes une sorte drsquoagents secrets qui ensrsquoinfiltrant partout se sont engageacutes dansune action de recrutement drsquoadeptes sui-vant le modegravele des organisations secregravetes delrsquoeacutepoque de 1848 Ces personnages drsquoIstrativivent dans des conditions tregraves semblables agraveun phalanstegravere bacircti selon les regravegles delrsquoideacuteale laquosocieacuteteacute harmoniqueraquo imagineacutee parun utopiste comme Ch Fourier ndash modegraveleque lrsquoon a expeacuterimenteacute drsquoailleurs aussi danslrsquoespace roumain aux anneacutees rsquo30 du XIXegraveme siegravecle (il srsquoagit du phalanstegravere deScăieni) En fait beaucoup drsquoideacutees avanceacuteespar les personnages de Domnitza de Snagovmontrent lrsquoinfluence de Fourier ndash la deacutenon-ciation de la morale traditionnelle et lrsquoaffir-mation de la neacutecessiteacute drsquoune contra-morale

70

Bianca Burţa-Cernat

de mecircme que la plaidoirie en faveur delrsquoeacutemancipation de la femme la descriptiondes rapports drsquoinneacutequiteacute propres agrave unesocieacuteteacute de la laquovoraciteacute geacuteneacuteraleraquo ougrave bienlrsquoutopie drsquoune laquosocieacuteteacute festiveraquo Il ne seraitpas sans inteacuterecirct une analyse de lrsquoutopieistratienne inscrite dans les livre de fictionde lrsquoauteur et eacutegalement dans les diffeacuterentsprises de position du journaliste y comprisune analyse du recul drsquoIstrati dans certainscirconstances devant la maligniteacute de lrsquouto-pie devenue reacutealiteacute historique

laquoLrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati se deacuterou-le agrave travers diffeacuterents eacutepisodes ndash agrave partir deson adheacutesion au mouvement ouvrier (avantla Premiegravere Guerre Mondiale) et de sesarticles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunes-se jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour duvoyage en URSS Ce sont des faits qui com-posent la biographie intellectuelle et le pro-fil complexe drsquoun homme et drsquoun eacutecrivaindu point de vue duquel opter deacutefinitive-ment eacutequivaut agrave un blocage existentiel mor-tifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo (y comprislrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme delabiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais unemaniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuan-ce ndash ce qui conduit agrave un refus sans appel detoute simplification dogmatique Il ne veutadheacuterer agrave rien (et on lui a fait souvent cereproche) puisque toute adheacutesion deacutefiniti-ve risque de mener agrave la peacutetrification de lrsquoes-prit et de la sensibiliteacute autrement dit aufanatisme Vues les circonstances de sa bio-graphie ndash son statut drsquoorphelin pauvre sonenfance et sa jeunesse veacutecues parmi les mar-ginaux de la socieacuteteacute roumaine de lrsquoeacutepoquede mecircme que un peu plus tard lrsquohostiliteacutequi a accompagneacute ses deacutebuts comme jour-naliste et comme eacutecrivain dans la Roumaniebourgeoise et fermement anti-gauchiste ndash ilest probable que Panaiumlt Istrati nrsquoaurait puchoisir que la voie du combat socialisteMais il faut ajouter que le socialismedrsquoIstrati nrsquoa rien agrave faire avec la doctrinesocialiste crsquoest plutocirct une forme drsquohumanis-me drsquoideacutealisme Drsquoailleurs ni le socialismedrsquoun eacutecrivain comme Nikos Kazantzakisamis drsquoIstrati ne semble ecirctre autre choseqursquoun humanisme bien que lrsquooption de

lrsquoeacutecrivain grec soit plus articuleacutee du point devue de la doctrine En tout cas tous les deuxmontrent la mecircme confiance dans lesvaleurs humanistes du socialisme et lamecircme laquomystiqueraquo de lrsquoengagement dou-bleacutee et ndash on doit le souligner ndash mineacutee parune doute presque obsessive propre agrave uncroyant non-dogmatique Tregraves critique agravelrsquoadresse des regravegles et du fonctionnementdu monde bourgeois Istrati srsquoengage eacutegale-ment dans une poleacutemique avec ses cama-rades de combat socialistes lesquels il aver-tit souvent par exemple que lrsquohumaniteacutenrsquoest pas tout simplement partageacutee entre lesriches et les pauvres mais aussi entre lesgens qui du point de vue de lrsquoesprit sontlibres et ceux qui restent en toute situationdes esclaves ndash laquoLrsquoesclave pauvre reste escla-ve mecircme srsquoil devient riche car je ne reacuteduitpoint le terrible problegraveme de la vie agrave uneassiette drsquoharicots tandis que lrsquohomme librereste libre mecircme dans la prisonraquo eacutecrit Istratidans un texte-credo de 1924

Comment est-ce qursquoon a consideacutereacute ndash sur-tout dans lrsquoespace occidentale ndash cette mobi-liteacute de lrsquoesprit de Panaiumlt Istrati apregraves la paru-tion de la Confession pour vaincus (1929) Onle sait bien comme un acte de trahisonApregraves ce moment de tournure les anciensamis litteacuteraires drsquoIstrati qui lrsquoavaient forte-ment soutenu quelques anneacutees auparavantet mecircme le plus important de ses protec-teurs Romain Rolland nrsquoeacutepargnerontaucun reproche agrave celui qui a eu lrsquoaudacedrsquoexprimer ses doutes agrave lrsquoeacutegard de lrsquoutopiesovieacutetique Dans une lettre de 1933 adresseacuteea AG Viatkin Romain Rolland eacutecritlaquoIstrati nrsquoest rien de plus qursquoun eacutecrivain degrand talent qui a un coeur ardent et deacutereacute-gleacute aucune valeur de jugement objectiviteacutenulle un tempeacuterament toujours emporteacutepar ses amours ses haines ses caprices ilest la prou des gens qursquoil rencontre et deseacuteveacutenements Je lrsquoai connu apregraves qursquoil avaittacirccher de se suicider par deacutesespoir jrsquoai eacuteteacutefrappeacute de son geacutenie artistique qui srsquoignoraitje lrsquoai encourageacute agrave eacutecrire et je lrsquoai faitconnaicirctre Il mrsquoa teacutemoigneacute une affectiondeacutebordante et puis apregraves il srsquoest irriteacutecontre moi parce que je condamnais seacutevegravere-ment ce qursquoil a eacutecrit contre lrsquoURSSraquo

71

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

La derniegravere lettre (dateacutee le 28 mars 1935)que lrsquoauteur de Jean-Cristophe adresse agrave sonami renieacute commence par cette phraselaquoNon il nrsquoest pas question que nous nousvoyions maintenant Istratiraquo Pour que leparagraphe ultime close ndash en guise de pierretombale ndash lrsquohistoire drsquoune amitieacute litteacuterairelaquoMalheureux que vous ecirctes quelle folievous tient donc englueacute dans la politique ougravevous ne comprenez rien ougrave vous nrsquoavaisjamais rien compris () Une fois pourtoutes retirez-vous de lrsquoaction Vous nrsquoyfaites que du mal aux autres et agrave vousEcrivez vos reacutecits Sirsquoil est un salut pourvous il ne peut ecirctre que dans lrsquoartraquo Deuxsemaines plus tard le 16 avril 1935 enterreacutedans un cimetier bucarestois Istrati laquose reti-reraquo deacutefinitivement laquode lrsquoactionraquo

Mais au delagrave du laquocas Istratiraquo est-qursquoil estvraiment possible qursquoun eacutecrivain surtoutun eacutecrivain de lrsquoEst srsquoaffirme en Occidenten dehors de toute implication et de toutcontexte politique En quelle mesure le cli-mat politique peut influencer (peut favori-ser ou non) le destin litteacuteraire drsquoun eacutecrivainqui vient drsquoune culture marginaleLrsquoaventure litteacuteraire drsquoun tel eacutecrivain est-elleseacuteparable de lrsquoaventure politique

Je veut mrsquoarrecircter avant de finir ce courtexposeacute sur quelques possibles implicationspolitiques et geopolitiques de la relation (lit-teacuteraire et amicale) eacutetablie entre Panaiumlt Istratiet son protecteur franccedilais (qursquoil considegravereau moins jusqursquoagrave un certain momentcomme un maicirctremagister) RomainRolland Lrsquoun des lieux communs de lrsquoexeacute-gegravese de lrsquoœvre drsquoIstrati est lrsquoobsession de lafigure symbolique du Pegravere surtout du Pegravereabsent et chercheacute comme repegravere existentieltout agrave fait neacutecessaire En particulier la rela-tion entre Rolland et Istrati a eacuteteacute examineacutecomme relation entre le Pegravere et le fils Dansune preacuteface qui accompagne le volume decorrespondance Istrat-Rolland ndash preacutefaceintituleacutee Passion et politique ndash Roger Dadounmet en question ce type drsquointerpreacutetationpsychanalytique

laquoCependant fixer Rolland dans une atti-tude paternelle et Istrati dans une posturefiliale quelque inteacuterecirct reacuteel que puisse offrirce type traditionnel de rapport risquerait

de laisser eacutechapper la dimension la plusforte de la relation Istrati-Rolland qursquoonpourrait qualifier de dimension eacutenergeacutetiqueou passionnelle () Il conviendrait croyons-nous drsquoy relever une dimension fraternelledeacuteterminente agrave la fois pourait-on dire unedimension geacutemeacutellaire (union et compliciteacutedes jumeaux) et une dimension autrementmeurtriegravere celle des fregraveres ennemis Et lafraterniteacute que nous cherchons ici agrave introdui-re est celle de la passionraquo

Dadoun incline agrave voir en Rolland unestructure eacutegalement laquopassionnelleraquo commecelle de son correspondant roumain saufque dans le cas de lrsquoauteur de Jean-Cristophe cette passionnaliteacute mieuxcontrolleacutee se cache derriegravere le masque falla-cieux de la rationaliteacute De ce point de vue larelation des deux eacutecrivains est perccediluecomme symeacutetrique alternant le sentimentde la laquogeacutemeacutellariteacuteraquo et celui de la concurren-ce Mais les ressemblances psychologiquesou spirituelles nrsquoimpliquent pas des statutssociaux ou des positions symeacutetriques agrave lrsquoin-teacuterieur de la relation laquode pouvoirraquo qui preacute-side drsquoune maniegravere insidieuse sur touteacutechange intersujectif On dirait que RogerDadoun ignore les diffeacuterences ndash assez nom-breuses ndash qui seacuteparent les deux eacutecrivains Lasubtile demonstration poleacutemique deDadoun propose comme alternative aumodegravele de la relation entre le pegravere et le fils(relation de subordination et de domina-tion) ndash en fonction de laquelle on a interpreacute-teacute lrsquointerraction entre Rolland et Istrati ndash unmodegravele de la communication laquofraternelleraquoqui impliquerait un eacutequilibre des forcesharmonisation et reacuteciprociteacute conformeacutementagrave une eschatologie de nuance chreacutetienne quipreacutevoit lrsquoinstauration du monde ideacuteal de lafraterniteacute sans clivage Il est vrai qursquoIstratilui-mecircme deacutepeint souvent un tel mondesans classes ou castes agrave lrsquointeacuterieur duquellrsquoantinomie entre les forts et les faibles soitannuleacutee mais il nrsquoen parle pas comme drsquounmonde possible mais comme drsquoun mondedeacutesirable comme drsquoun ideacuteal qui ne doit pasecirctre tout agrave fait mis dans la reacutealiteacute mais ndashtout simplement ndash faire un peu plus suppor-table le Mal et par conseacutequent faire sur-vivre une humaniteacute naturellement impar-

72

Bianca Burţa-Cernat

73

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

faite laquoLa dimension eacutenergeacutetique ou passionnel-leraquo du discours drsquoIstrati dans la correspon-dance entretenue avec Romain Rolland ren-voie vers un sceacutenario plus compliqueacute quecelui drsquoune communion fraternelle (etmecircme laquogeacutemeacutellaireraquo) brouilleacutee par des eacutepi-sodes qui actualisent une adversiteacute latente

Roger Dadoun ignore lrsquoassymeacutetrie dansla relation entre Rolland et Istrati et ainsi ilrefuse drsquoune maniegravere implicite agrave formulerles donneacutees du problegraveme en termes des rap-ports de pouvoir mecircme si le titre de sonanalyse Passion et politique fait semblant dene pas exclure une telle dimensionLrsquoexeacutegegravete eacutevoque les disensions politiquesintervenues entre les deux eacutecrivains apregraves laparution de la Confession pour vaincus ougraveIstrati avoue la neacutecessiteacute de se reacuteorienterlaquovers une autre flammeraquo Mais Istrati etRolland ne sont pas seacutepareacutes ndash comme opourrait le croire ndash seulement par un acci-dent biographique par une option politiqueindividuelle ou par une telle conjoncturehistorique non ce qui les seacutepare est en fait

lrsquoHistoire mecircme ndash lrsquohistoire personnelle eteacutegalement lrsquohistoire collective Car les expeacute-riences drsquoun homme qui vient de lrsquoEst sontsans doute tregraves diffeacuterents par rapport agravecelles drsquoun citoyen occidental Mais les dif-feacuterences ne seraient pas tellement drama-tiques si elles nrsquoimpliqaient en plus unevalorisation discriminatoire du point devue symbolique lrsquoEst repreacutesente la Margedeacutedaigneacutee tandis que lrsquoOccident est leCentre ndash en reconnaissant son infeacuterioriteacute lepremier fait tous les efforts possibles pourque son existence soit reconnue confirmeacuteeleacutegitimeacutee par lrsquoOccident La relation entrelrsquoEst et lrsquoOuest ne peut ecirctre qursquoassymeacute-trique mecircme si parfois la Marge se reacutevolteen demandant la reconnaissance de sonexistence et de son identiteacute et mecircme dans lasituation heureuse drsquoun dialogue accepteacuteEn deacutepit de toute valeur en deacutepit de touteforce de persuasion le succes (ou bienlrsquoaventure) drsquoun eacutecrivain de lrsquoEst ne deacutependpas de ce qursquoil reacuteussit agrave faire mais de lageacuteneacuterositeacute de celui plus fort qui se trouve

dans la situation drsquoaccepter ou de repousserCar crsquoes le Centre qui impose les regravegles Larelation entre Panaiumlt Istrati et RomainRolland srsquoinscrit drsquoune maniegravere exemplai-re dans une narration qui a comme sujetlrsquoaventure de lrsquoEst survivant en marge delrsquohistoire et srsquoefforcant dramatiquement agrave sesyncroniser avec lrsquoOuest et agrave devenir visiblepour un Centre qui deacutecide les regravegles de jeuDrsquoune part du point de vue du marginal ilsrsquoagit dirait-on drsquoun rapport drsquoamour-hainecapable de mettre en fonction (dans lestermes drsquoun Rolland Barthes) un meacutecanis-me du laquodeacutesirraquo constamment frustreacute et parconseacutequent constamment reacuteactiveacute Drsquoautrepart du point de vue de celui qui srsquoidentifieau Centre la relation entretenue avec lrsquoEstavec la Marge est une relation condescen-dente drsquoexigeante compassion preacutescriptiveet agrave la rigueur punitive cela suppose lapratique constante de lrsquoexercice du soupccedilonet la distance prophylactique par raport agravelrsquoAutre Dans la narration du rencontre

drsquoIstrati et de Romain Rolland il ne srsquoagitpoint de laquofraterniteacuteraquo ou de laquogeacutemeacutellariteacuteraquomais ndash en termes meacutetaphoriques ndash il srsquoagitdrsquoun amour-passion qui se heurte de lageacuteneacuterositeacute condescendente ndash et drsquoailleursrigoureusement conditionneacute ndash de lrsquoobjet dudeacutesir Il advient cependant quelque chosequi modifie dans une certaine mesure cesceacutenario puisqursquoagrave un moment donneacute apregravesson retour de lrsquoURSS Istrati cesse drsquoecirctrerepreacutesentatif pour la condition soumise etadaptable de lrsquoeacutecrivain de lrsquoEst par rapportaux expectations occidentaux payant songeste par le deacutechirement inteacuterieur il refusede se leacutegitimer par (auto)colonisation et aurisque de lrsquoexclusion il deacutecide de rester lui-mecircme

(Ce texte a eacuteteacute preacutesenteacute dans le cadre desouvrages de la Confeacuterence annuelle delrsquoAssociation de Litteacuterature Geacuteneacuterale etCompareacutee de Roumanie Bucarest le 15 juillet2016)

74

Bianca Burţa-Cernat

75

I IntroductionIn this paper we envisage to draw a gen-

eral perspective on the challenges that thevery place of a commercial occupies in a sci-entific realm at a global scale On one handthis aspect is due to the complexity of itsmeans of construction and on the other to

the socio-economical and cultural back-ground that accompanies the very existenceand production of advertising within capi-talist society

In the case of tourism advertising wefind that beyond its natural structure andprimordial purpose in the economic circuit

Cultură şieconomie

Ana CRĂCIUNESCUTourism advertising minus a

converging place of contemporary cultural

and economic identities

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separatelyCuvinte-cheie publicitate turism discurs cultură identitate consum

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separately

Keywords tourism advertising discourse culture identity consumption

Abstract

Ana CRĂCIUNESCU bdquoŞtefan cel Marerdquo University of Suceava Romania e-mail anna_c00yahoocom

as well as in the communication networkthe commercial as a research object repre-sents the place that carries out a cultural mis-sion In our opinion either if the commer-cial is constructed by cultural means and itcarries out a cultural mission at the sametime it constitutes a travelling object thatfacilitates and translates cultural facts (tra-ditions local customs) taboos and significa-tions Thus the cultural markers that char-acterize and constitute the economic pur-poses in the case of tourism advertisingshowcase this type of commercial as a dis-course of converging patterns and theoreti-cal paradigms In the following pages weare trying to demonstrate that the discourseof tourism advertising represents a com-mon field of cultural issues that reflect theeconomic and historical shifts in the con-sumerist society of the past decades

II Erasing boundaries of consumption Tourism advertising

as a means of expressing contemporary cultural issues

We may say that tourism as a `modern-primitive` gesture of place consumptionerases the boundaries of otherness reunit-ing communities from the inside but alsofrom the outside of the nation-states InDannrsquos opinion ``tourism in the act of pro-motion as well as in the accounts of itspractitioners and clients has a discourse ofits own`` (Dann 1996 2) As the discourse ishighly imbedded in language and politicsthat is in the cultural as well as in the eco-nomic it means that tourism advertising isthe place where power relations alsoemerge At the same time tourism advertis-ing can be regarded as an internationalarena of creating identity and reinforcing theconcept of community Yet in our opinionin the post-Fordist society the very com-mercial is a place of identity consumption asit translates different cultural patterns fromone receiver to another either in terms ofbrand or in terms of cultural particularitiesof a certain community

As the media is the medium (M McLuhan)in this case tourism advertising is at thesame time a medium a place and above alla sign These concepts lead to three possibleresearch approaches from media perspec-tive from cultural studies perspective andfrom semiotic perspective In the light of thefirst perspective tourism advertising setsclearly its position and role within the com-munication process (R Jakobson) and themedia machine (laquola machine meacutediatiqueraquoP Charaudeau) In the second case theissue can be included within a double per-spective one regards power relations andthe colonial picture of nowadays politicalethnical racial and genderized map In thiscase the community portrays itself as ``rela-tional rather than a categorical conceptdefined both by material social relationsand by symbolic meanings Communitiesare context dependent contingent anddefined by power relations their bound-aries are created by mechanisms of inclu-sion and exclusion`` (McDowell 1999 100)The other perspective may touch upon theresearch object of related disciplines suchas cultural geography and its intersectionswith cultural studies or media studies thatmight be taken into consideration in the aimof better defining the commercial in itself asa place Finally the semiotic perspectivereinforces the idea that the commercial isnot only a place of consumption but also ofsignification In this light we assert that thesignifier signified dichotomy replaces theepistemologies of former colonized vs colo-nizer relations

In the following lines we are trying todemonstrate that the very core of a commer-cial structure is tributary to semioticswhich strives again on the complexity oftourism advertising as an act of significa-tion In this respect some scholars agreethat ``tourism is not just a commodity to beconsumed outside everyday social space Itis a social sign based on representation as arecital of touristic activity of the advertisingdiscourse`` (apud Dann 1996 22)

As Linda McDowell asserts contempo-rary major shifts on the international arenaoccurred as social relations perceptions on

76

Ana Crăciunescu

time space and labor started to changeThis lead not only to the spread of variousdisciplines and epistemologies but also to amultilateral overview within research andthe researched object

bdquoAt the end of the twentieth century theprofound reorganization of space and timethat is taking place albeit unevenlythrough the development of global commu-nications and information technologies hasfor some at least priced social relations andgender divisions free from the hold of spe-cific locales recombining them across hugespace-time distances in hitherto unforeseenways These changes migrations and move-ments minus of capital people and ideas minus haveplaced new questions about the specializa-tion of everyday life at the centre of contem-porary social theory in a wide range of dis-ciplinesrdquo (McDowell 1999 168-9)

In fact in the same authorrsquos words ``thenew paradigms begin with historical con-tact with entanglement at intersecting

regional national and transnational lev-els``(apud Ibid 209)

It is already acknowledged that theadvertising industry must correspond andupdate continuously to the new paradigmsand historical shifts within society in orderto adapt to the consumerrsquos demands In itsown turn tourism represents a great indus-try that developed on the historical back-ground of labor stages that succeeded theIndustrial Revolution impacting economyas well as creating psychological culturaland conceptual paradigms and mentalitiesat the level of leisure vs labor dichotomyTourism challenges the paradigms of globalcommunication and erases boundaries ofconsumption at least at the level of percep-tion convictions and capital flow (includinghere flow of information people culturaland financial capital and so on) The veryplace of touristic activities minus the touristic des-tination minus shapes in the consumerrsquos minds asa projective place of freedom and liberty of

77

Tourism advertising

choice This projective place encodesimages either linguistic or visual thatmedia translates through certain promo-tional strategies as we are going to see laterin this paper

Tourism engenders a ``communicatingenvironment`` revealing beyond its generaldiscourse the narrative of a destination notonly in terms of a projected paradisiacal place(intangible) or a consumption place (tangible)but also as an act of enunciation of a certaincommunity that is of a certain culture reg-istered by media eventually as a visualidentity

bdquoTourism [] is `a communicating envi-ronment` It is an industry that revolvesaround differences in power and truth (p334) Tourism is a constructed and con-structing entity (p 357) a commoditywhich speaks a communicator and shaperof societyrsquos ideology (p 359) Throughtourism people escape to new story landsrealities are symbolized in words and visualimages (p 334) destinations assume a nar-rative style (p 364) even monuments con-stitute a form of speech (p 348)`` (Dann1996 25)

If bdquoplaces ascribed with meaning involvea certain lsquoembodied knowledgersquo (Bourdieu)translated in a series of behaviors and atti-tudes molded within the locality and even-tually reflected in style and languagerdquo(McDowell 1999 102) tourism advertisingrepresents a place that is imbued in culturalsignifications The Media becomes responsi-ble for rendering these cultural significa-tions through representative images `pro-grammed` to linger in the consumerrsquosminds until the arrival at the destination

Image at a larger extent became notonly a question of visual identity perform-ing in nowadays society as a cultural mark-er that once turned in an act of consumptionhas been transformed into a commodityImage also became the primordial supportfor media in order to transmit the ideologiesof postmodernity In other words the lsquosoci-ety of spectaclersquo (Debord 1994) showcasedthe significance of consumption and adver-tising as the main aspects of economic andurban development (McDowell 1999 159)

As tourism is highly recognized as an activ-ity of westerners emerging from urban cen-ters the image of the destinations especial-ly exotic ones is translated through a cer-tain visual pattern that encourages self-con-sumption on one hand transforming themere cultural aspects into commodities Onthe other hand the paradox of tourism mayrise at this point as tourism advertisingmay be the only chance of preserving minorcultures and languages for instance In thissense tourism advertising creates whatscholars coined as its own lexicon or thepromotional language of tourism (Dann 1996)that is no longer tributary to post-war para-digms yet serving an economic and a cul-tural purpose at the same time As scholarssuch as Baudrillard ``have pointed to therise of hyper-reality where images havebecome even more important than reality asplaces are marketed through the construc-tion of image and fantasy`` (McDowell1999 159) we can still maintain the fact thatcommercials as hyper-real structures andplaces of consumption can become a post-modern expression of cultural preservation

Preservation through promotion mightbe the new paradigm of tourism studies inthe context where we also regard tourismadvertising as the result of the sociolinguisticcorrelation of tourism as language of recreation(Dann 1996) The postmodern vision oftourism lead sociologist J Urry for instanceto conclude that ``commoditized culture isconsumed not in a state of contemplationbut of distraction`` (Idem 18) At the sametime the author opines that hyper-realplaces of tourism consumption can put anend to tourism Placelessness as the post-modern sensation may substitute placewhilst ``physical boundaries evaporate``(Ibid) In this case tourism advertising asvirtual contemplation of certain destinationmight appear as an illusory form of tourismactivities and destination consumption

Yet in our opinion the promotional lan-guage of tourism represents an universalimpersonal and sine qua non languageaccomplishing the function of preservationand transmission of the cultural particulari-ties of a certain community From this point

78

Ana Crăciunescu

79

Tourism advertising

of view we assert that tourism advertisingis the greatest history page ever registeredby mechanical reproduction means at aninternational scale that generates within thedeep structures of significations a counter-position to globalization yet through glob-alizing means As in Friedmanrsquos opinion``globalization is not about the flow ormovement of culture Culture does notmove It is not a substance Rather we mustinvestigate the relation between globalsocial processes and the practices of socialreproduction and identificationrepresen-tation of the world the processes by whichmeaning is attributed in specific social con-texts distributed in the global arena`` (apudMcDowell 1999 205) Mass-media minus theglobalizing engine minus appears in this case asthe technical support of global socialprocesses that focus on particular cases inorder to render within the specific promo-tional language the cultural dialectics ofvarious communities

III The role of semiotics in tourismadvertising

Whether we analyze the importance ofpreexisting or (non)-implicit semiotic strate-gies in the case of audio and visual pre-tripmedia (Dann 1996) or written and visualpre-trip media (Ibid) it is clear that thefunction of sign impacts beyond the promo-tional language of tourism Significationtrespasses the basic structure of marketingstrategies creating a deeper layer of mean-ing that transforms the commercial into adiscourse in itself

Some authors argue that the language oftourism can shape tourism as high culturethrough persuasion means that are tribu-tary to the accuracy of disciplines such asrhetoric

bdquoTourism is not a basic need like food orshelter but it is a want an envy a desiresomething which can be converted into a mustby the art of persuasion (Boyer and Viallon1994 7) Moreover since such persuasiondepends on greater knowledge and experi-ence in the addresser the language oftourism may be regarded as a `rhetoric of

moral superiority` (MacCannell 1989a 9)rdquo(our emphasis Dann 1996 64)

Yet semiotics acts like a marker thatstands out as a signifying object carryingout a meaning In McDowellrsquos opinion bdquoanation is a cultural artifact constructedthrough maps flags buildings monu-ments common customs sport and politicalrhetoric in order to include is citizens in acommon projectrdquo (McDowell 1999 195) Inthe case of tourism the object is either thetouristic destination or a sight to be gazedupon and becomes a cultural artifact once ithas been rendered through semiotic meansSemiotics transforms these objects into meresigns that most frequently stand for anotherobject Hence the power of symbol cannotbe contested whether we agree or not that itcomes in opposition or in cohesion with thesign

In order to further demonstrate the roleof semiotics within advertising as an eco-nomic process we here mention Frenchscholar Jean-Michel Floch the author of abook in which marketing meets semiotics inan un-separated dialectics Ch Pinson esti-mated in his Foreword that semiotics wasabout to become one of the greatest qualita-tive method of advertising creation andcommercial design (Floch 1999) Marketingseizes the marketrsquos opportunity evaluatingthe consumersrsquo behavior and trends whilstsemiotics adds emotional and cultural valuethrough strategies that must showcase theunique selling proposals of the product inthe most appropriate language It is by cre-ating these landmarks into the consumersrsquominds that a campaign fails or succeedsThe couple marketing-semiotics works sideby side in order to veil or unveil culturalsignification of apparently well-packageddestinations Moreover the techniquesemployed at the visual and textual as wellas verbal non-verbal and para-verbal levelsappeal to different stimuli and enhance psy-chological factors This aspect is veryimportant as the touristic destination mightbe evaluated as a tangible product whilst theobject that it stands for (such as freedomvacation relaxation fun discovery etc) iscertainly evaluated as intangible

80

Ana Crăciunescu

At the same time tourism advertising asa virtual place situated in-between two real-ities (the reality of home and the reality ofthe destination) advocates the advantages ofhyper-real cultural consumption Theinverted process of commodifying culturethrough media represents the recreation ofthe destinationrsquos cultural landmarks throughthe process of symbolization and semiotiza-tion In this respect we have integrated thepassive activity of contemplating tourismcommercials as a type of cultural consump-tion under the name of the prospective read-ing of the product (Crăciu nescu 2015)

IV ConclusionsIn a postcolonial understanding Linda

McDowell asserts that ``the ways in whichnations are represented and imagined arefluid and are made and remade under dif-ferent historical circumstances`` (McDowell1999 195) Yet the empires of hyper-realmass-communication emerge on a post-modern background that changed perspec-tives on representational images consump-tion and eventually selfnessotherness The

consumerist society molded differentlifestyles and mentalities therefore thefinancial market must adapt to the variouscommunities that is to the various identi-ties and cultures At the same time culturalcapital in Bourdieursquos terms cannot beachieved in the absence of these financialfactors Our scientific incursion is meant toreinforce on the relation between economicand cultural capital that is between mar-keting and semiotics within advertisingHence the example of tourism advertisingthat represents a mere hyper-real placeenlightening the discourse of cultural iden-tity preservation as it reveals culturalaspects of nations or communities At thesame time another important step to theinverted process of commodifying is repre-sented by the presence of the promotionaltouristic language as well as the presence ofsign as part of a process of signification andsymbolization Actually the prospective read-ing of the product showcase tourism advertis-ing as a cultural product designed to becontemplated and appreciated for the cul-tural information provided beyond the per-suasive strategies

Bibliografie

- Bourdieu P (1989) Social space and sym-bolic power Sociological Theory 7 14-25

- Boyer M Viallon P (1994) LaCommunication Touristique PressesUniversitaires de France Paris

- Charaudeau P (2005) Les meacutedias et lrsquoinfor-mation Eacuteds De Boeck UniversiteacuteBruxelles

- Crăciunescu Ana (2015) bdquoO reinter-pretare a icono-textului Noi provocăriale publicităţii audio-video din turismrdquoin From Manuscript to E-book (ed)Grădinaru Camelia et al EdituraUniversităţii bdquoAl I Cuzardquo ISBN 978-606-714-211-2 Iaşi

- Dann G (1996) The language of tourism asociolinguistic perspective CABInternational UK

- Floch J-M (2005) Seacutemiotique marketing etcommunication sous le signes les strateacutegiesPUF

- Jakobson R (1963) Essais de linguistiquegeacuteneacuterale Seuil Paris

- MacCannell D MacCannell J (1982)The Time of the Sign Indiana UniversityPress Bloomington

- McDowell Linda (1999) Gender Identityand Place Understanding FeministGeographies Polity Press UK

- McLuhan M (1994) UnderstandingMedia The Extensions of Man MIT PressUSA

- Peacuteninou G (1972) Intelligence de la public-iteacute Eacutetude seacutemiotique Robert LaffontParis

- Saussure F (1998) Curs de lingvisticăgenerală Polirom Iaşi

- Urry J (2011) The Tourist Gaze SagePublications Ltd UK

- Urry J (1995) Consuming PlacesRoutledge London

că diamantele reclamate fuseseră folositeprin consimţămacircnt icircn sprijinul revoluţieiSigur este că Bolliac trage după el icircn viaţapolitică şi icircn acţiunea sa publicistică aceastăgravă icircnvinuire De cacircte ori candidează icircnparlament i se aminteşte de ea Icircn exil undesunt mai multe tabere Bolliac este activ (departea grupului Bălcescu-Ghica) şi-l atacăpe vechiul lui profesor de la bdquoSf SavardquoHeliade Icircn articole memorii şi scrisori sus-ţine cauza unirii Icircn 1857 scoate la Parissăptămacircnalul bdquoBuciumulrdquo (10 martie-3mai) ce are ca deviză bdquoAutonomie unireprincipe străinrdquo Publică aici C Bălcescu(fratele cel mare al istoricului) probabil VBoerescu Radu Ionescu Gh Sion AlDonici După şapte numere revistadispare3 Reapare la Bucureşti icircntre 15decembrie 1862 şi 5 decembrie 1864 cacircndeste suspendată de M Kogălniceanu prim-ministru icircn urma unui atac violent icircmpotri-va guvernului Bolliac perseverent reia icircn1865 publicaţia sub numele bdquoTrompetaCarpaţilorrdquo pe care o va ridiculiza mai tacircr-ziu IL Caragiale Bolliac icircncearcă de maimulte ori să devină deputat dar numai icircn1869 reuşeşte Icircn 1870 trece la conservatorişi icircn 1875 intră icircn parlament ca indepen-dent Peste un an cacircnd candidează din nouadversarii săi de acum liberalii redeschiddosarul diamantelor Cezar Bolliac are unatac cerebral şi după patru ani de suferinţămoare la 25 februarie 1881 Cruntă şi lungăagonie pentru un om de acţiune polemistviolent agitator public bdquodiscursionistrdquovehement O fotografie de bătracircneţe (repro-dusă de G Călinescu icircn Istorie) arată un chipdacircrz icircmbătracircnit cu obrajii dramatic supţicu o barbă stufoasă icircn stilul lui Victor Hugocu mustăţi ce se unesc nestingherite cubarba şi cu perciuni abundenţi şi zbacircrliţicare icircmpreună cu celelalte elemente lasă oimpresie de rece icircnverşunare şi de cruntăamărăciune

Opera propriu-zis literară adică poezia

nu este vastă şi nu ştim de ce G Călinescu

crede că bdquonumai abundenţa a stricat luiBolliac care de altfel face dovada unei mariimaginaţii şi a unei amplitudini lirice excep-ţionalerdquo Abundentă este doar publicisticalui şi cacircnd va fi (dacă va fi vreodată) publi-cată icircn icircntregime numai atunci vom puteavedea ce strică şi ea Poeziile lui trec de la unvolum la altul şi cacircnd le citim la racircndobservăm că ceea ce supără icircn ele nu esteatacirct abundenţa cacirct prolixitatea lipsa deconcentrare a versurilor icircn fine retorica lorgălăgioasă bazată pe o abuzivă tehnică acontrastelor Este icircn bună parte tehnicapoetică a timpului ca şi substanţa viziuneadin interiorul poemului După meditaţiiledin 1835 tipăreşte Din poezii lui (1843)apoi Poezii noue (1847) Poezii ndash Naţionale (eda 2-a Paris 1857) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) Poegravesis 1857 Paris)Colecţiune de poezii vechi şi nouă (Bucureşti1857) urmată de o scriere despre DomnulTudor (Paris 1858) şi de o Culegere de maimulţi articoli publicaţi atacirct icircn străinătate cacirct şiicircn ţeară icircn anii trecuţi (1861) Vin apoiCălătoriile studiile lui arheologice care auprovocat icircntre altele replica spirituală a luiOdobescu Omul stacircrnea ostilităţi din multepărţi şi icircn afara lui Bălcescu se observă maidegrabă antipatii faţă de el icircn cercul căuza-şilor Ghica om fin şi diplomat cu mentali-tăţi europene nu-l agreează cum am preci-zat deja Ce să mai zicem de irascibilulHeliade-Rădulescu care nici el nu-i iubitdin pricina orgoliului teatral şi nemăsuratşi desigur din cauza spiritului său polemicincontrolabil

Din articolele lui Cezar Bolliac4 se poatevedea ce crede el că este literatură şi ceaşteaptă la 1840-1850 de la ea Icircn 1836cacircnd icirci scrie lui C Negruzzi crede de pildăcă bdquoisprăvile literare face [sic] civilizaţia şicivilizaţia singură fericireardquo şi că rolul unuibdquojurnal criticrdquo (cum este Curiozu la care icirclinvită să colaboreze) este bdquosă ne poată cură-ţa oareşcum limba de mărăcinirdquo Esteacum tema tuturor grija de căpătacirci a omu-lui de litere daco-roman Bolliac care ţine o

5

Cezar Bolliac

3 Vezi DGLR vol A-B p 2044 Vezi Scrieri II ed Andrei Rusu Minerva 1983

cronică dramatică revine des asupra ei cupăreri icircn genere oneste Cu privire la teatrucrede că teatrul romacircnesc existent bdquonu esteicircncă icircn stare a reprezenta un romantism caal lui Hugordquo Hugo este un nume ce se repe-tă icircn articole Hugo e bdquoimaginerrdquo Hugo ebdquomarşirotulrdquo cel care deschide calea (1837)etc Unei doamne (doamna C Ghica) icircicomunică icircntr-o lungă epistolă (1841) căbdquoliteratura unei naţii [] este sufletul uneinaţiirdquo şi că bdquonumai literatura trece naţiile lanemurire literatura unei naţii este icoanacea mai sinceră a năravurilor a gustului asimţităţii şi a meritelor eirdquo Prilej pentruepistolierul cu talent eseistic să citeze peOvid Dante Petrarca Tasso mai icircnainte peMalherbe Boileau şi Baptiste Rousseau şi săfacă un elogiu patetic al femeii care a stattotdeauna icircn preajma geniului şi l-a inspi-rat

bdquoPe cacircnd Dante proscris pribegea pesub straşinile francezilor Beatrice zburaicircmprejurul lui ndash icircn acel haos politic şi reli-gios ndash şi icirci forma orizonurile prin care au tre-cut la nemurire şi el şi Beatrice Pe cacircndPetrarc părăsit molului poeziii gonea neicircn-ce tat o fantomă ce nu voia nicidecum să oprinză Laura icircl icircntacircmpina din cacircnd icircn cacircndcu un zacircmbet ce scotea din inima lui cacircteunul din acele sunete icircmprotiva cărora vre-mea şi imitatorii n-au avut altă putere decacirctsă-şi icircn scrie semnele mirării lor precumveacurile şi clădirile cele mai nouă dau lus-tru şi valoră trufaşilor monumente aleicircmpăraţilor Egiptului Pe cacircnd TorquatoTasso gemea icircn icircntunericul temniţilor tira-nului său Eleonora flutura poalele diafaneale unui veşmacircnt de aer ţesut pe fruntea luicea fără somn şi icirci ştergea cu dacircnsele cacircteuna din acele lacrămi cărora comentatorii sesilesc icircn zadar a le hotăricirc un preţ Aşadoamna mea damele romane şi Iulia aufăcut pe Ovid Beatrice Laura şi Eleonorasunt idolii literaturii italieneşti ndash luceaferiice au povăţuit pana lui Dante Petrarc şiTasso soţietăţilor gustului şi isprăvilor da -melor suntem datori cea mai mare parte aliteraturii şi mai toată poezia Femeile ndashaste fiinţe ce nu au nici un loc icircn soţietateaoamenilor ndash umplu tot deşertul din inima

omului Şi poetul astă fiinţă ideală ce nuţine mai mult loc icircn soţietatea oamenilordecacirct femeia ce nu se rudeşte cu oa meniifără numai icircntru ceea ce se atinge de inimăndash este un fel de clavir cu o mie de octave darpe care să icircntacircmplă prea rar să joace oamenindash femeile icircnsă totdaunardquo

Elogiul are şi un scop imediat mai pro-fans-o convingă pe dna C Ghica să deschi-dă un salon literar pentru ca geniile naţio-nale să aibă unde se icircntruni nu pentru aasculta (Doamne fereşte) un teatru străin ciunul icircn limba romacircnă Nici n-a ajuns episto-la la destinatar că Cezar Bolliac deja iritatde ipoteza că salonul propus va preferacumva scrierile străine ridică tonul şiimaginează dezastre morale şi intelectuale

bdquoVoiţi să zidiţi un teatru pentru cine mărog Numai pentru cei ce icircnţeleg un teatrustrein sau pentru rumacircni de obşte Voiţi săformaţi un teatru strein sau naţional Dacavoiţi un teatru strein acesta care este estedestul ca să icircncapă pe toţi aceia ce icircnţeleg unteatru strein daca voiţi un tea tru naţionalunde sunt poeţii care or să sprijineascăscena Care sunt bucăţile rumacircneşti Undesunt actorii care or să le reprezantezeAcestea şi altele o mie ca acestea sunt toate

6

Eugen Simion

nişte icircntrebări foarte importante icircntr-aceastăpricină şi tot simţul bun trebuie să se gacircn-dească mult pacircnă să răspunzărdquo

Poziţia lui C Bolliac este fermă icircn aceastăchestiune şi ea exprimă se vede limpedeprogramul Daciei literare Icircn 1843 scrie dneiL Văcărescu reluacircnd cu o retorică maiexalt ată şi propoziţii mai frivole elogiulfemeii

bdquoNimic nu este mai priincios poeziiidecacirct parfumul rochiilor gazul cel uşor carese exală de pe sacircnul ce a făcut poetul săbată icircn contact cu răsu flarea lui explodea-ză din inima poetului un amestec de durerişi plăceri ce icircncacircntă fermecă dar n-are niciun nume icircl recunoaştem numai sub deosi-bite numiri Le lac (Lamartine) Un premiersoupir (Victor Hugo) Fare-thee well (Byron)Primăvara amorului (Văcărescu) Lui Orfeu icircitrebuie doamna mea o Euridice ca săpoată opri cursul apelor icirci trebuie oEuridice pe care să o piarză ca să poatăicircmblacircnzi iadul cu lira lui lui Orfeu trebuienegreşit o Euridice precum trebuie luiAdam o Evă Răsuflarea femeii este un izvorviu de unde icircşi ia viaţă ideea poetului şicăutătura ei este soarele ce o crapă o icircncol-ţeşte o dezvoaltă o coace ca să poată lăsadintr-icircnsa o mie de idei urmaşului poetuluişi care vor sta icircn chise icircntr-icircnsul pacircnă cacircndalte răsuflări alţi sori de ace eaşi natură levor aduce şi lor primăvara lorrdquodupă care trecacircnd prin cultura greacă prinpoezia trubadurilor pentru a ajunge laRousseau Schiller şi Andreacute Chenie eseistulndash dezlănţuit icircmbătat de profumurile femi-nităţii sublime ndash declară că bdquola picioarelefemeilor a reicircnviat fenixul poeziei amorţitcacirctăva vreme icircn asprimea obiceiurilorrdquo S-arpărea că omul bdquoFrăţieirdquo căuzaşul Bolliacadmirator al lui Hugo şi Lamartine este la1840 un Conachi mai tacircnăr mai citit şi cuun gust disociator mai dezvoltat Ideea luică poezia este inspirată numai de parfumulrochiilor şi de gazul cel uşor ce se exaltă de pesacircnul femeii ne poate duce gacircndul spreaceastă icircncheiere Nu-i totuşi aşa poetulpublică icircn 1846 un studiu icircntins despre poe-zie icircn care putem spune dă poeziei sarcinimai grele Cu mult mai grele să reformeze

lumea să biciuiască viciile să denunţe scla-via femeii şi bdquosă dea libertate amoruluirdquo icircnfine poezia trebuie să lovească inegalităţilede orice fel şi să servească o singură religiendash aceea a libertăţii şi a naţiei Apoi să vorbeascăinimii nu numai fanteziei să desfiinţeze lumeaspirituală de dincolo să nimicească bdquopoliţiilecereştirdquo pe scurt bdquosă schimbe biserica icircnşcoalărdquo Este teribil Don Cezare Gacircndeştepoezia ca un instrument de acţiune socialăpolitică antireligioasă pragmatic moralămilitantă Este programul radical al căuzaşi-lor enrageacutes punctul extrem al unei reformepe care oameni mai ponderaţi ca MKogălniceanu o văd bdquofără pripealărdquo gra-duală păstracircnd tradiţiile bune Admi -ratorul şi traducătorul lui Byron mai aproa-pe de spiritul radical al lui Bălcescu icircnsăfără viziunea providenţialistă a acestuiacrede că poezia trebuie să producă o refor-mă totală a conştiinţei sociale şi a conştiinţeiomului icircn lume Romantismul lui dacăexistă este puternic politizat pus icircn slujbaluptei de clasă şi a luminării poporuluiPentru aceasta popii trebuie să devină icircnvă-ţători

bdquoEste timpul ca poezia să se ocupe săpuie icircn mişcare toate resorturile sale la oprefacere icircntreagă la o reformă totală deconştiinţă schimbare a tutulor ideilor ce aavut pacircnă acum şi are astăzi omul desprelume Să cer ceteze cu de-amănuntui izvoa-rele inegalităţii icircn societate şi să nimiceascătoate formele şi reformele sociale poli tice şireligioase prefăcacircnd acea iubire numai teo-retică de libertate şi egalitate icircn libertate şiegalitate practică şi actuală Să icircntemeieze osingură credinţă religioasă icircn locul tutulorcredinţelor icircnvechite şi prefăcute pacircnă as -tăzi aceea a raţiei şi a libertăţii Să dezvolte-ze să analizeze şi să popularizeze ştiinţeleabstracte icircn practică vierdquo

Face şi alte reflecţii şi dă şi alte sfaturiSpiritul liric să fie de pildă icircn contact cutrei lucruri bdquoumanitatea natura şi Dum -nezeurdquo Face acest icircndemn icircn 1867 uitacircndcă două decenii icircn urmă scosese peDumnezeu din discuţie Pare a acceptaacum divinitatea dacircndu-i rolul de a repre-zenta bdquoputerea infinitărdquo Icircn aceste condiţii şi

7

Cezar Bolliac

cu aceste surse poezia adevărată bdquose icircmbra-că icircn evenimentele istoriei icircn pasiunileumanităţii icircn spectacolul naturii şi icircn con-templarea puterii infiniterdquo Poezia romacircnăsă facă bine aşadar să părăsească gratuită-ţile prejudecăţile (icircntre ele aceea că politicaeste o toxină pentru viaţa socială şi esteincompatibilă cu poezia) şi să devină uninstrument responsabil al moralei civiliza-ţiunii al dreptăţii şi al libertăţii Imitacircndu-lpe Heliade se adresează junilor poeţiromacircni nu numai să scrie ci să atace injus-tiţiile societăţii şi viciile ei morale

bdquoNu juni poeţi romacircni nu vă lăsaţi a văicircncredinţa că poezia nu este alt decacirct aspune frunză verde că politica este un veninomoracirctor al vieţei Misiunea poeziei este dea icircntări sufletele prin pictura patimilormizerielor şi mă ririlor umanităţii de a icircnăl-ţa adevărul dreptatea de a nobila liberta-tea de a se coboricirc icircn anima poporului acăuta durerile lui lacrimele lui a fulgerapre apăsătorii lui cu fulgerul muzei de a-ida curagiu şi energie de a cere progresulde a lupta spre a icircmpinge neamul ome nesccătre ursite mai ferice de a răzbuna o patriecacircnd ea geme icircn prada apăsătorilor este unputernic ajutor al moralei şi al civilizaţiuniiun inamic teribil al barbariei al arbitraruluiAmar acelora cari deturna poezia din ca leaei şi vor să o facă instrument al moliciuniisufletelor al depravaţiunii animei Aceia nuşi-au cunoscut misiu nea lorrdquo

Apără şi el puritatea limbii romacircne ca şialţi scriitori din epocă şi macircnia lui seicircndreaptă spre cei care icircneacă frumoaselevorbe romacircneşti cu vorbe franceze aşa cumpe vremea fanarioţilor limba romacircnă eraicircnecată de grecisme (Literatura şi limba1868)Pe cei care fac acest lucru icirci numeştebdquozgacircracircietorii de hacircrtierdquo Aceştia strică limbaromacircnă icircnlocuind cuvintele latine romacircnitecu franţuzismele de ultimă oră sau pre-luacircnd vorbele franceze bdquole pun o coadăromacircneascărdquo Ura lui icircmpotriva străinisme-lor şi icircn genere a străinilor care distrug tra-diţiile spirituale şi morale ale naţiei esteacum mare şi nediferenţiată Icircn 1846 semanifesta repet ca un sincronist radical(Poezia) ceracircnd modificarea totală a structu-

rilor şi obiceiurilor din societatea romacircneas-că douăzeci de ani mai tacircrziu (Literatura şilimba 1867) este icircngrijorat că naţiunearomacircnă va pierde sub desfracircul influenţelorstrăine bdquoşi datinele şi religia şi limba şiistoriardquo

Sunt totuşi şi fapte care-i plac intoleran-tului Bolliac Depărăţeanu (bdquoacest june cufruntea lată şi anima fierbinterdquo) de pildăautorul dramei istorice Grigore-Vodă com-pletamente uitată icircnsă azi Bolliac o laudăzicacircnd că autorul ei a făcut bdquoo revoluţiuneicircn versificaţia romacircnească şi icircn stilrdquo şi maiicircnainte pe cacircnd ţinea o cronică dramatică icircnspiritul bdquoDaciei literarerdquo elogiază CoconulIorgu de la Sadagura de Alecsandri

Publicistica lui Cezar Bolliac icircn anii rsquo40

este icircn spiritul lui Feacuteliciteacute Lamennais dincare icircntr-un articol din 1846 (Populul) citea-ză o propoziţie vag emblematică pentru unspirit acut revoluţionar ca autorul valahbdquoLe peuple crsquoest le genre humainrdquo El facese icircnţelege un elogiu ditirambic al popoluluizicacircnd icircn retorica lui dezlănţuită că icircn bdquocătă-ţimea de drepturi cuprinsă icircn legile unuipopul este un ospăţ icircn cercul unei familii lacare fiece membru icircşi are partea sa şi dispo-zează şi de el icircntregrdquo Icircn popul se află icircnsă şibdquoidei vagabonderdquo bdquoraţii stricaterdquo şi bdquooamenicarii neavacircnd ce face caută dezordinelerdquoAceştia trebuie icircndepărtaţi ca tracircntorii casă nu vătămeze armonia albinelor Icircn aprilie1848 cheamă patetic fraţii să apere Liber -tatea zeiţa sublimă eliberatoare

bdquoVeniţi veniţi fraţilor icircn simtimentulacesta de Liber tate E dulce şi nobil să com-batem pentru cauza cea mare a libertăţiiVeniţi veniţi romacircnilor toţi ca să nu rămacirc-ie o pată aşa de uracirctă pe o naţie atacirct de fru-moasă pe un nume atacirct de glorios Nu etimp de tocmeală noi nu suntem simbriaşicare să vindem cu dramurile sacircngele nostrula cel ce ne va da mai mult pe dacircnsul sun-tem o naţie căzută zdrumicată uitată delume icircn durerea şi ne norocirea noastră şiavem să ne batem pentru a da simptome deviaţă pentru a ne recomanda pentru a nerăz buna icircmprotiva idrelor ce ne munceştede secoli Nu fraţilor nu e timp de calcul şi

8

Eugen Simion

de tocmeală tiranii se bucură şi vor să pre-lungească această neicircnţelegere icircntre noi Sănu mai tocmim vulpea din pădure să nu nemai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintrenoi Veniţi să punem braţul eu toţii toatenaţiile apăsate şi strivite spre a răsturnaidrele icircnfuriate icircn agonia morţei să ne redo-bacircndim puterea pierdută şi apoi apoiatunci vom sta să icircmpărţim frăţeşte rodulluptelor noastre dacircnd fiecă ruia partea sapotrivit cu zelul şi vrednicia ce a arătatrdquo

După icircntoarcerea din exil face o analizăsociologică a societăţii romacircneşti (Mozaiculsocial 1858) pornind de la ideea lui EDuclerc că bdquocine zice clase zice opresiuneprivilegiu coaliţie de egoismerdquo Găseşte 17clase sociale sau caste icircncepacircnd cu domnii şibeizadelele boierii de rangul icircntacirci (marii vor-nici marii logofeţi marii spătari) şiicircncheind cu clasa ţiganilor de vatră clasa ţiga-nilor de laie şi cu clasa netoţilor robiţi acumcacircţiva ani dintr-un simţimacircnt de umanitateboierească [] spre a-i vinde Primele nouăclase cuprind icircn afară de aceea a domnilorşi beizadelelor opt categorii de boieri şiboiernaşi vin apoi profesiile liberale şinegustorii care sunt şi ei de mai multe cate-gorii Descrierea acestor compartimenteeste făcută icircn spirit critic grija analistuluisociolog fiind aceea de a semnala marilediferenţe sociale Bucureşti icirci pare un oraş alcontrastelor ticăloase insuportabile o suc-cesiune inestetică de palate strălucitoare şişandramale de scacircnduri putrezite O temăfavorită pentru Bolliac duşman icircnrăit inco-ruptibil al injustiţiilor sociale pictor ndash de unrealism icircndacircrjit ndash al contrastelor urbane Oproză de romanţ romantic cu exageraţiunirealiste

bdquoAci o curte spaţioasă cacirct să zideşti unoraş icircntr-icircnsa dezgrădită cu o casă icircntr-unstil bizar icircn ruină icircn fundul curţii cu ocaleaşcă şi o icircnhămare su perbă la scaraşovăită cu un arnăut de fir cu un lacheuchiulotat (izmenit) crevatat şi mănuşat cuun şasor icircm pănat şi spădat icircn capul scării pecare se coboară o damă parată de bal icircnorele dimineţei stracircngacircndu-şi şi ardicacircndu-şi fustele icircn toate părţile spre a nu se icircmplede no roiul de pe scară aci o casă gentilă cu

o curte frumoasă grilată icircntr-un stil pari-sian modern icircn care intri te sui pe scarădeschizi o uşă mai deschizi şi alta mai des-chizi icircncă una şi abia dai peste o ţigancă ciu-fulită sculată din somn desculţă şi trenţă-roasă care-ţi deschide uşa la iata cul coconi-tei fără să te icircntrebe cine eşti şi aci iarădintr-o căsuţă sprijinită cu proptele dintr-ocurte de uluce putrede iese o toaletă icircn dan-tele şi pene răsturnată icircn tr-un echipagiu cunişte armăsari ce preţuiesc mai mult decacircttoată casa şi icircmprejmuirile din care ieşirărdquo

Face cu această ocazie şi o analiză a psi-hologiei naţiei pe care altfel o adorăRomacircnul observă el cacircntă văitacircndu-se şi sevaită cacircntacircnd trece dintr-o pasiune icircn alta de laiubire la ură ia lucrurile cacircnd prea icircn joacăcacircnd prea icircn serios uită repede şi binele şi răulse bucură de nimic şi se icircntristează de nimic nuare amor stabil nici ură profundă nu ţine ran-chiună etc Cu alte cuvinte romacircnul este unom al contrastelor ca şi clima ţării sale carendash după Bolliac ndash explică această instabilitatea temperamentului sau mai bine zis aceas-tă nestatornicie temperamentală şi caracte-rologică Are şi nu are dreptate Romacircnulare totuşi icircn instabilitatea lui dacă esteadevărat o stabilitate pe care i-o dau locullimba şi tradiţiile Apoi să nu confundăm petacircrgoveţi (cosmopoliţi amestecaţi fără tradi-ţii) ndash ostili de regulă sau oricum dispreţui-tori faţă de ţărani pe care icirci socoteşte primi-tivi nespălaţi ndash cu aceştia din urmă formaţiicircn morala colectivă şi instruiţi de culturatradiţională Aceştia nu sunt deloc instabiliDacă ar fi fost şi ar fi icircn continuare aşa cumcrede Bolliac că sunt icircn comentarii inteli-gente ţăranii n-ar fi ţinut istoria şi noi am fidispărut ca popor

Icircn ceea ce priveşte ideologia trebuiespus că Bolliac nu-i iubeşte pe moderaţi Suntmai răi crede el decacirct retrograzii Acceptăpe progresişti şi icirci detestă sincer pe retrograzidar icircn cele din urmă icirci admite pe scenasocială vede că ei se combat icircntre ei icircnCameră apoi icircşi stracircng macircna se respectădar pe oamenii de centru adică pe moderaţi elimpede radicalul Bolliac nu-i agreează icircnniciun fel nu le vede rostul Sau icircl vede şirostul lor este egoist bdquoModeratismulrdquo ndash un

9

Cezar Bolliac

termen pe care dacă nu mă icircnşel icircl inven-tează ndash icirci pare o formă a compromisului alaşităţii morale şi a lipsei de acţie Adică ocatastrofă

bdquoCe vor moderaţii Ce termen de mijloceste icircntre egalitate icircnaintea legilor şi icircntreprivilegiu Moderatismul aci este curatpretextul trecutului să nu intre icircn viitorModeratism va să zică nelucrare exilaremarasmul piroteala icircn acţie va să zică săcerem Constituţia şi să ţi nem la Regula -ment Aci icircn centru intră toţi aceia carii n-au curagiul să spună de faţă că nu se icircndurăa se des părţi de legile şi spiritul trecutuluirdquo

şi după ce defineşte locul lor icircn bătălia din-tre progresişti şi retrograzi (locul estebdquomocirla centruluirdquo) activul intransigentulBolliac se dezlănţuie icircmpotriva acestei cate-gorii care totuşi a supravieţuit icircn politicaromacircnească (şi pretutindeni) icircn epocamodernă bdquoCentrulrdquo moderaţilor detestabi-la bdquomocirlărdquo pe care o condamnă Bolliac adevenit chiar un loc privilegiat icircn politicăDovadă că progresiştii şi comentatorii deazi au toţi cacircte o aripă de centru Pentrupublicistul arţăgos moderatismul icircnseamnăicircnsă conformism lipsă de decizie

bdquoConchiz dar (scrie el icircn fondul articolu-lui Moderaţii 28 martie9 aprilie 1858) cămoderaţii fac mai mult rău progresuluidecacirct chiar retrograzii că la noi aşti mode-raţi sunt cu totul de prisos căci n-au cemodera nefiind excesul nicăirea nici putin-cioşi măcar căci cată sau să rămacircnă curetrograzii sau să meargă cu progresiştiiAceasta pentru cei cari vor fi acum icircnCameră cu gusturi de moderatism Iar pealegătorii cari au să mai trimită cacircţiva depu-taţi icircn Cameră icirci icircndemn icircn numele viitoru-lui sau al trecutului să-şi aleagă deputatulde o culoare oarecare regulamentist curatsau constituţionalist curat Destul este săavem icircn Cameră o stacircngă şi o dreaptă caresă lupte piept la piept Să nu trimită fătălăibroscoi de mo cirlă carii să nu facă nimic săicircmpiedice lucrarea şi cacircnd este la vot să se

codească să s-ascundă sau s-aştepte ocomandă ca să ştie ce să facărdquo

Nu-i singura categorie moral-politică pecare o respinge gazetarul spirit de regulănegaţionist refractar polemic Icirci detestă depildă şi pe bdquoseparatiştiirdquo bdquocelulariştiirdquo dinpolitică şi ipso facto din presă Prin celula-rişti trebuie să icircnţelegem pe cei care nu vorunirea şi nu apără interesele ţării pe locali-ştii care critică totul Rolul presei este să fiebdquoun agent al civilizaţieirdquo Ea trebuie maiscrie Bolliac să sprijine bdquoprogresul regulatpacefic combătacircnd abuzul şi arătacircnd dru-mul libertăţii prin deşteptarea şi dezvolta-rea ideilor salutarerdquo Presa liberă este bdquounarbitru un juri [] presa moralizatoare vaşti ea icircnsăşi lege a nu calomnia a nu defăi-ma a nu ataca statul icircn bazele luirdquo(Libertatea presei 1859)

Bolliac este nu mai icircncape discuţie ungazetar incomod şi de cele mai multe oriun gazetar drept un om putem spune desuflet excesele lui de patetism sau macircniilelui arată un spirit responsabil implicat icircnceea ce scrie Eminescu icircl laudă icircn 1881(bdquoTimpulrdquo VI nr 45) consideracircndu-l bdquounprozator energic un publicist din ce icircn cemai citit şi mai preţuit pana sa a fost icircn ser-viciul intereselor naţionale astfel cum leicircnţelegea şi le-a rezolvat Vodă Cuzardquo5

Bolliac face icircntr-adevăr o proză jurnalis-tică vie colorată şi ca gacircnditor politic icirclanunţă icircn unele privinţe pe gazetarul MihaiEminescu de la bdquoTimpulrdquo Este de multe oriicircmpotriva camarilei regale şi icircn genere elrămacircne legat de spiritul politic al lui Cuza şial reformelor sale Icircn proza politică găseşteuneori formele norocoase memorabile Luii se datorează se pare sintagma bdquomon-struoasa coaliţiunerdquo ce a intrat şi a rămaspacircnă azi icircn limbajul publicistic şi chiar icircncărţile de istorie Icirci atacă permanent pe reac-ţionari (conservatori) dar nu evită să com-bată şi pe liberali cum face de pildă icircn1866 cacircnd critică vehement guvernul con-dus de N Golescu

Este atras ca şi Odobescu de cercetareaarheologică şi icircn excursiunile sale ştiinţifi-

10

Eugen Simion

5 Apud Andrei Rusu Scrieri II ed cit

ce se arată preocupat de vestigiile daciceIcircntr-un raport vorbeşte de bdquoZidirea dachi-lorrdquo şi de ceea ce grecii numeau bdquoAquileleDacirdquo şi icircnaintează ministrului Instrucţiuniipublice o listă de obiecte arheologice desco-perite de el 14 lampioane 10 globuri găurite7 măşti mice şase custure trei toporaşe trei cer-cei de aur etc Lui Odobescu care ndash aşa cums-a văzut mai icircnainte ndash icircl ironizează icircntr-unarticol din revista bdquoColumna lui Traianrdquo icircnlegătură cu pretinsul obicei al dacilor de afuma cu lulele de lut icirci răspunde icircnbdquoTrompeta Carpaţilorrdquo (1123 martie 1873)ponderat putem spune chiar respectuosreproşacircndu-i bdquosuficienţa generoasărdquo şi fap-tul că nefăcacircnd săpături a rămas un arheo-log de cabinet Icirci dă poveţe

bdquoVa să fie arheolog Să iasă la practicăcăci mai mult face ştiinţei o singură cănăţuiedescoperită icircntr-o localitate bine descrisănu numai icircn adacircncime ndash căci adacircncimea nuicircnsemnează nimic icircn natura straturilor maimult face un ciob la locul său cuviinciosadus şi pus p-o etajeră icircn muzeu cu des-cripţia aflării lui decacirct un volum icircntreg decitaţiuni latine şi elene ebraice şi fenicienedin cari nu va afla nimeni nimic bdquoPuţinăpractică pre lacircngă imensa teorie pre lacircngăgustul şi estetica d-lui Odobescu ar facenegreşit din d-lui un arheolog al Daciei şipoate şi al Europei Cu teorii icircnsă numai şicu spusele altora neaplicate la experienţa d-sale proprie va rămacircnea totdauna a seregreta că atacirctea calităţi rămacircn nefructuoa-serdquo6

lăsacircnd totuşi nelămurită problema icircn dis-cuţie Uzul fumatului icircn timpii preistorici

Revenind la poezia lui Cezar Bolliac sus-

pectată de a fi abundentă şi prolixă fără ori-ginalitate trebuie observat icircn primul racircndcă ea nu-i deloc atacirct de vastă icircncacirct să nupoată fi cuprinsă şi clasificată tematic şiestetic Editorul lui Andrei Rusu a cercetatsumarul ediţiilor şi a remarcat că multe ver-suri trec de la un volum la altul VolumulPoezii nouă din 1847 de pildă are doar 47 de

poezii nepublicate icircn volumul din 1843 (Dinpoeziile lui Cezar Bolliac) Poezii ndash RenaştereaRomacircniei (Paris 1857) cuprinde doar treipoeme neapărute icircn cărţile anterioare Poeziindash Naţionale (Paris 1957) are 13 poezii inedi-te Colecţiune de poezii vechi şi nouă(Bucureşti 1857) conţine doar patru-cinciscrieri noi Văzacircnd această statisticăputem spune că Cezar Bolliac este un pro-ducător modest departe de imaginea auto-rilor industriaşi din epocă Meditaţiile suntinspirate icircn chip evident de nopţile prero-manticului Young (cunoscute prin interme-diul francez) şi Lamartine Temele de reflec-ţie lirică sunt bdquoicircnşelăciunea nădejdiirdquo bdquocea-sul al treilea după miezul nopţiirdquo (tăcerea)bdquonecredinţa icircn prietenirdquo(dulce prieteşug)sinucidul icircnserarea amorul nălucul despărţi-rea moartea etc Sunt XII meditaţii dintrecare două (a VIII-a şi a IX-a) icircn versuriCelelalte sunt notate icircn proză lirică sau cumse spune icircn chip curent icircn poeme icircn prozăIată o reflecţie despre tăcerea macircngacircietoarece duce spre dulcea melanholie care la racircn-dul ei bdquoadoarme cumplitele furii ale neno-rociriirdquo

bdquoDulce tăcere Cine a ştiut a se folosi detine şi n-a găsit icircnzecită mulţămirea ce fiiichinurilor cu atacirctea os teneli o caută icircnbaluri şi ospeţe de mare cuviinţă Care denenorociri apăsat alergacircnd la al tău limann-a aflat icircntr-icircnsul azilul cel mai adevăratTu verşi icircn tinerile inimi acea dulce melan-holie ce adoarme cumplitele furii ale neno-rocirii şi făcacircnd să curgă icircn ele un moltămădu itor asemenea pacinicului pacircracirciaş algrădinilor odihneşti simţirile obosite decumplitele varietăţi ale soartei icircn tocmai caun milos stăpacircn ce descuracircndu-şi calulcăzut de osteneală şi de arsura zilii icirci desfa-ce toate chingile icircl bate pă spate c-o macircngacirc-ietoare macircnă ş-icircl sloboade icircn ră coarea icircnse-rării a paşte troscotul cel răcoros al cicircmpii-lor O cacirct este de plăcută icircntristarea ce tuaduci Omul depărtat de tot zgomotullumii icircntr-armat cu făgăduie lile nădejdiizboară pe aripile idolului său la scumpu-iobjet icircşi icircnchipuieşte poziţiile icircn care s-ar fi

11

Cezar Bolliac

6 Apud Andrei Rusu note la Scrieri II p 495

aflacircnd repetează vorbele ce i-a zis răspun-surile ce a luat face o plăcută critică slabu-lui icircnţeles ce scoate din ele numără căutătu-rile ce a cacircştigat de la ea oftările ei vorbelece se repeta icircn delirul cel dulce le dă o colo-ră după voia lui icircşi face o idee de ceea cegacircndeşte acum şi icircncacircntat icircn fermecul plă-cerii icircngacircnat de un somn icircntrerumpt aş -teaptă un vis care vine şi-l aruncă icircn braţeleeirdquo

Transcrisă icircn ortografia modernă reflec-ţiunea se poate citi cu interes ea arată fine-ţea spiritului şi mişcarea slobodă a imagina-ţiei lirice pe un cacircmp vast (predominantagrest) de referinţe Prieteşugul pe care icirclcacircntă Conachi şi Văcăreştii este icircn interpre-

tarea eseistică a lui Bolliac un bdquosoare duhov-nicescrdquo elementul ce ne deosebeşte de fiareun icircnger trimis din ceruri pentru a uni peoameni Decacirct dedat desfracircnării urii gelo-ziei mai bine bdquosă mă sfacircrşesc după cum m-am icircnceput icircn chinuri icircn spumegoaselevaluri adăogate de vijelia nenorocirilorrdquoscrie tacircnărul Bolliac doritor să treacă purmoral prin furtunile ce-l aşteaptă Icircnserareamomentul liric predilect al preromanticilorşi romanticilor romacircni este transpus deBolliac icircn peisajul Carpaţilor pe valeaPrahovei Aici ascultă zgomotul bdquovacirclceliirdquo(alt topos poetic romantic icircn poezia noas-tră) facirclfacircitul frunzelor argintate ale plopu-lui şi sunetele undelor izbite de stacircnci sub

12

Eugen Simion

umbrela vastă a crepusculului Apar icircnacest peisaj şi bălaia lună muribundul foc alsoarelui şi Vinerea strălucitoare ce rivalizeazăcu bdquodumnezeoaica cinstiirdquo O şezătoare desublimităţi cereşti o reuniune a elementelorcosmice icircntre zi şi noapte icircn spaţiu romacirc-nesc

bdquoSoarele ruşinat şi rănit totdeodată defrumuseţea interesantei bălaiei lune nepu-tacircnd sta faţă dulceţii acelia ce totdauna fugede dacircnsul s-ascunde dinainte-i lăsacircndu-inumai lumina ce-i este dator şi măreaţafecioară icircmpotrivindu-se negrului icircntune-rec al nopţii cu un pas lin pompos şi plinde dulceaţă se icircnalţă din orientul său Icircncăse văd sacircngeraticii munţi de aburi icircnrubi-naţi de murindul foc al soare lui cacircndVinerea repezită peste orizon icircn toatăstrălu cirea ei se icircnrivală cu dumnezeoaicacinstii Neputin cioasa noapte răsipitănedestoinică a se icircmpotrivi birui toarei ei icircşiascunde icircnvinsele-i umbre şi subt cel maimic copăcelrdquo icircncheiată cu o rugăciune respectată şi exal-tată

bdquoPărinte tu ce luminacircnd icircntunerecul ne -simţirii spărgacircnd adacircnca tăcere a haosuluiformaşi ast pompos uni vers numai pentrua cuvacircntului fericire Tu ce depuind icircn fo -coasa-mi simţire raza duhovniceştii luminiicircmi arătaşi icircn tot lucru al meu simbolPriimeşte din a ta icircnaltă lăcuinţă recunoştin-ţa ce mica-ţi fiinţă icircţi trimite de viaţa ce i-aidat Priimeşte slaba strigare a tarei credinţece icircţi icircnalţă din astă singurătate cu apusulunui soare din care icirci dăruişi Priimeşte res-pectul cu care şopteşte nu mele tăurdquo

Peisajul lui Bolliac cuprinde icircn afară deaceste obiecte cosmice şi lucruri mai profa-ne ca bdquoo-nverzită coastă parfumatărdquo bdquorodi-tori copacirdquo un bdquolimpede locrdquo un bdquocacircmpicircnrubinatrdquo şi bdquoun drum netedrdquo icircnnobilatetoate de un palat şi un pavilion fixat icircntrelac şi tei Aşadar lac tei coasta icircnverzită maiicircnainte valea zgomotoasă stacircnci şi deasupraforţele cosmice Bolliac are cu adevărat la1835 o imaginaţie romantică din careacum nu lipseşte dimensiunea religioasăIcircn meditaţia despre Sinucidul dăm peste

această rugă spusă de un Iov valah pe calede a-şi pierde credinţa

bdquoO Dumnezeu slăvit părinte şi stăpacircnziditor preaputernic al totului icircntregDeschide poarta vecinicilor tării ascultăglasul ce să rătăceşte neputacircnd a străbatepacircnă ia tine trimite macircna-ţi prea darnică amă scoate din labirentul chinurilor Părintepreadrepte Aridică-mă icircn azi lul tău trage-ţi icircnapoi raza ce ai depus icircn mine smulge-mă din groaznica tortură a agoniei Vino cuo moarte prea grabnică odihneşte-mi tulbu-ratul suflet sparge-i printr-icircnsă icircntunereculce-l icircneacă vezi-l cum te caută deznă -dăjduit Trage-l icircn scacircnteietoarele lumini ceicircţi strălu cesc lăcaşul Icircntoarce-ţi ochiul mări-nimos asupra fiinţii mele Umileşte-teIcircmbrăţişază o slabă neputincioasă creaturăVezi-o spăimacircntată icircngrozită icircn ghearaursi tei Vezi-mă icircn genunche smuls sfacircşiatdedesubtul bolţi lor talerdquoşi care se transformă icircn cele din urmă icircntr-o apostazie ca icircn psalmii arghezieni bdquoOcruzime tiran neicircnduplecat Urechea-ţinesimţitoare nu se apleacă decacirct numai laconcertele cacircntăreţilor [] tu nu-ţi tulburi ata tracircndăvie ca să asculţi ţipete jalnicerdquoSinuciderea devine un gest de revoltă unsemn de anarhie a spiritului Moartea icircnschimb este judecată icircn termeni umflaţiicircntr-o retorică apocaliptică bdquoIcircnger grabnical tarelui cabinet Sol uracirccios al iesmosuluilăcaş Negru ministru al tribunalului răsplă-titor Repede fulger purtător de-ntunerecNoptoasă spăimacircntătoare nevăzută săgea-tă ce desfiinţezi fiinţelerdquo

Exerciţiu notabil pe teme preromanticecu accente aspre de moralist care şovăierepet arghezian la 1835 icircntre credinţă şităgăduirea divinităţii Icircn volumul din 1843şi icircn celelalte poeme Bolliac cultivă maiicircntacirci miniatura samururile draperiilebogate catifelele icircn stilul lui Gautier şiidila romanţioasă

bdquoCacircnd o căldură dulce samururi catife-le

Sub draperii bogate de stofe de dantele V-adoarme p-un divan

Cacircnd mii lumini ascunse icircn lampe colo-rate

13

Cezar Bolliac

Resfracircng şi vă-nmulţeşte-n oglinzile-ardicate De jos pacircnă-n tavan

Ş-o copiliţă dulce racirczacircndă graţioasă Icircn reverenţe intră uşoară şi frumoasă

Ca şi un icircngeraş ndashŞi după ea un june măreţ voios şi tare Cu faţa vie plină cu fruntea-ntinsă

mare Şi şed p-un scăunaşrdquo

trece apoi la marile mituri cum ar fi acelaal geniului retras ca Moise icircn singurătăţilemuntelui pentru a sta de vorbă cu marelearhitect al universului Un personaj mitic pecare icircl icircntacirclnim la mai toţi romanticii de laByron la Eminescu Cezar Bolliac icircl locali-zează (Ermitul) icircn peisaj romacircnesc pe ostacircncă scorburoasă un icircnţelept uitat detimp şi icircnconjurat de racircuri ce mugesc icircn abi-suri de torente şi tempeste de creste fume-gacircnde şi de capre sălbatice undeva la obacircr-şia unei gacircrliţe de cristal icircn care icircnoată păs-trăvul şi lostriţa Eremitul lui Bolliac este oschiţă a Magului din poemele cu substratmetafizic ale lui Eminescu

bdquoEu mă unesc cu tine icircmi place să pri-vesc

Aceste vacircrfuri albe mai nalte decacirctnorii

Pe care schinteiază cacircte odată sorii Ce din cacircmpie-afundă deloc nu se

zăresc

Icircmi place s-ascult racircul mugind icircntr-unabis

Icircmi place-a privi brazii icircn formi de pira-mide

Moliftul şi cu tisa ce malurile-nchide Ca tari cetăţi icircn aer spre cer numai des-

chis

Icircmi place s-ascult vacircntul tunacircnd din malicircn mal

Icircmi place să văz capra sărind clin piatră-n piatră

Icircmi place s-aprinz zeada pe o icircntinsăvatră

Şi cerbul p-o sprinceană să-l văz fărărival

Să stau la obacircrşia gacircrliţii de cristal Mai rece decacirct gheaţa şi-n unda-i cea

măruntă Să văz suind un păstrov şi lostriţa

căruntă Mai iuţi decacirct săgeata pe piatra de

metal

S-ascult la paseri triste ce noaptea sedeştept

S-ascult tempeste negre departe-ntăracircta-te

Şi prăvălind copacii torente-nfuriate Şi văile să urle de un potop ce-aştept

Şi trăsnete icircn cremeni izbind neicircncetat Să icircmple tot eterul de aburi de pucioasă Să surpe icircn prăpăstii o stacircncă scorboroa-

să Să zbiere pe ea ursul de groază spăi-

macircntat

Şi liniştit icircn mine cacircnd preajma văz tur-bacircnd

Mai liniştit mai pacinic decacirct icircntr-ocetate

Icircn care mii de condici şi clase separate Icircmi spun că este pace cacircnd tot eu văz

gemacircnd

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboareneoprit

Ca acvila măreaţă cacircnd stă o vijelie Ce-şi ia-n eter avacircntul cătacircnd cu bucu-

rie Icircn strălucitul soare din cerul limpezit

Icircmi place să-mi las gacircndul să zboarenencetat

Să zboare peste lume s-absoarbă-n veciicircn sine

O faptă rea sau bună s-o tragă toată-nmine

Ca soarele bacircnd rouă ce noaptea a văr-sat

Icircmi place s-afund gacircndu-n al timpuluinoian

Al vremilor trecute al celor ce-or să vie Şi-n ele să renască ca icircntr-o mare vie

14

Eugen Simion

Cum spun că renasc vulturi icircn ape dinIordan

Eu aş dori cu tine aci să vieţuiesc Să-mpărtăşesc cu tine şi gacircndul şi vorbi-

rea ndashAst dar cu care cerul dotează omenirea Şi care anticriştii pe buze ni-l zdrobescrdquoAceastă panoramă a singurătăţii şi măre-

ţiei geologice alpine apare icircn volumul din1843 sub titlul Pusnicul schimbat icircn Ermitulicircn Colecţiunea din 1857 Nu-i unica dovadăcă Bolliac are cu cacircteva decenii icircnaintea luiEminescu simţul naturii grandioase şi icircşiconstruieşte un spaţiu imaginar (un spaţiude securitate) populat cum s-a observat destacircnci mai icircnalte decacirct norii de racircurimuginde şi de brazi icircn formă de piramideGacircndul lui liric este şi mai cutezător vrea săsurprindă imaginea bdquocaosului universalrdquocum se poate vedea icircn alte poeme din aceas-tă familie mitologică (Un vis icircn Carpaţi Odimineaţă pe Caraiman) icircn care se tacircrăscbdquomonstruri legioanerdquo şi stau icircn ruinăbdquopalaturi milioanerdquo Altădată pe aici treceaumbra lui Zamolx şi păşeau uriaşii DacieiO temă iarăşi pe care o va cultiva şiEminescu ca şi panoramele cu turnuri goti-ce şi stacircnci sure şi găurite pe care icircncearcă săle deseneze acum (1844-1848) Bolliac voindsă sugereze mitul dacismului o unire de tita-nism romantic şi forme ale naturii primor-diale Ibrăileanu remarca icircn cursul lui deliteratură faptul că Bolliac are bdquofiorul infini-tuluirdquo dar nu are limba care să-l exprimeVersurile sunt totuşi cursive viziuneapanoramică se desfăşoară ca un măreţ flu-viu căracircnd catedrale de talii uriaşe turnurigotice palate de vacircrste titane semne ale uneicivilizaţii vechi laolaltă cu monstruri legioa-ne şi gigantici butingii monstruoşi Totu-iuriaş monumental icircn această panoramăpoetică Monumental şi monstruos măreţsemne ale unei lumi mitice

bdquoIcircntinsă panoramă ce-ncet icircncet se pier-de

icircn care se icircnmoaie se sting şi se-nfrăţesc Colorile d-a racircndul din cel mai icircnchis

verde Pacircnă-n rozoşii aburi ce razele-auresc

Icircn urmă-mi catedrale de talii uriaşe Ce din tăracircmuri fierte potopul a zidit Se-ntrec şi icircşi icircnalţă cărunte şi golaşe Mulţimi de turnuri gotici icircn cerul azurit

Aeriane stăvili ce taie Firmamentul Pe care bat icircn frunte furtunele trecacircnd Domenuri largi de iarnă pe care

Orientul Icircmbracă icircn tunice de purpuri luminacircnd

Sub strate de zăpadă ce timpul icircnnoieş-te

O strată se icircntinde de colţi adacircnci shis-toşi

Coloanele ce timpul smerit le ocoleşte Din care ies gigantici butingii mon-

struoşi

Ca monstruri legioane ce se tacircrăsc se-nvită

Icircn aer să răsufle de unde sunt striviţi Şi-n forme mari schidoale ce arta nu

imită Se-nşir pe sub prăpăstii cacircnd negri

cacircnd plăviţi

Palaturi milioane din vacircrstele titane Pacircrlite ruinate stau negre icircncruntacircnd Rămasuri tari semeţe antideluviane Ce-şi racircd de timp de secoli vecia stră-

bătacircnd

P-aicea uriaşii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvacircrlea din mal icircn mal P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-

aude P-aici icircncura calul viteazul Decebal

Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii icircn eterCine-ar putea să spuie această panora-

mă Prin vorbe cine poate s-arate-acest mis-

terrdquoIcircn Un vis icircn Carpaţi peisajul ndash icircnţeles

repet ca un spaţiu de securitate este maicalm şi ceva mai armonios deşi aflăm şi aicivăi afunde ceaţă deasă brumă cremenea stacircnciiicircn care locuiesc şoimii semne toate ale

15

Cezar Bolliac

unei geologii accidentate Sunt elementelemateriale ce pot da o sugestie despre sub-stanţa lirismului şi despre ceea ce GCălinescu a remarcat la Cezar Bolliac şianume bdquoaptitudinea viziunilor grandioaserdquoIcircn poemul Un vis icircn Carpaţi aptitudinea seadaptează unei viziuni romantice conven-ţional decorative fără sălbăticiile sublimedin Ermitul şi O dimineaţă pe Caraiman undebyronianul Bolliac face o poezie a monu-mentalului cu elementele unui bdquouniverspomposrdquo icircn care se adună toate forţele dis-trugătoare ale naturii (fulgere crivăţul cemugeşte gacircrle mari şi turbulente ceaţa receicircn care se afundă lumea materială)

bdquoNoaptea este neagră şi p-ast colţ demunte

Frigul cel de toamnă lasă p-a mea frunteBruma sa cea rece Tot tace icircmprejuru-mi şi ochiul nu

pătrunde Astă ceaţă deasă ce icircn văi afundeLumea va să-nece

Umezile boite fulgerul despică Tunetul detună pe maluri se ardicăFără precurmare Crivăţu-n pădure departe mugeşte Şi cremenea stacircncii ce-un şoim lăcuieşteVarsă gacircrlă marerdquoSchitul poem din aceeaşi sferă de sensi-

bilitate byroniană (preferinţă pentru singu-rătăţile montane icircn care se retrag icircnţelepţiişi se mai vede icircncă umbra lui Zamolx zeuldacic poeme ce vor să prindă imagineabdquocaosului universalrdquo) adică imaginea reclu-ziunii religioase a voinţei de macircntuire şităcerii divine Temă din nou din psalmiiarghezieni tratată de un poet care icircn plinăfebră revoluţionară bănuieşte că tăcerea luiDumnezeu este icircn fapt o formă a răzbună-rii sale Bolliac zice chiar mai dur a urii luiDumnezeu Poemul icircncepe cu pictura uneisumbre procesiuni monahale la miezulnopţii pe o vreme de spaimă (bdquolapoviţegrele pe vijelii pe viforirdquo) ce icircnaintează caicircntr-un tablou de Bruegel spre templulicircnnegrit de timp acolo unde călugării tre-buie să se roage după canon Părinţii suntbdquosinguriţirdquo şi icircnfăţişarea lor este jalnică ca o

icoană a zădărniciei lumeşti şi a agonieiicircntr-o lume pierdută din care Dumnezeu s-a retras icircntr-o tăcere pedepsitoare

bdquoSe mişc prin icircntuneric părinţii singuriţi Mai negri decacirct noaptea mai vechi

decacirct stejarii Cu pletele ca blana pe care-mbracă ţarii De privigheri şi posturi neicircncetat slăbiţi

Şi cacircnd luceşte-un fulger pe cacircţiva gacircr-bovi orbi

Al căror sacircnge-ngheaţă icircn vinele slăbite Se văd jucacircnd pe raze acele barbe-albite Ca fulgii unei ierne pe penele de corbi

Orbiţi de bătracircneţe slăbiţi d-al rugii jug Se leagăn icircn toiege căci mai le-au trecut

seara ndashSunt grei ca şi pămacircntul şi galbeni ca şi

ceara Ce luminează groapa de morţi fără coş-

ciug

Se mişc icircncet spre centrul icircn care e-năl-ţat

Un templu-a cărui cruce de nori se rugi-neşte

Precum se roade piatra-i de placircnsul cepisteşte (prelinge)

Din fruntea icircncreţită a celui genucheatrdquoPoemul se icircncheie cu o integrogaţie-

imprecaţie (bdquoAi hotăracirct tu Doamne sfacircrşitla ura tardquo) şi o reflecţie amară tăgăduitoa-re icircn modul lui Arghezi iarăşi cu o retoricăceva mai nestăpacircnită liric aici decacirct icircn ver-surile anterioare

bdquoO mintea mea se pierde cu cacirct o ducmai sus

Se pierde-n mii de gacircnduri ca urma-nlabirinte

Ca ruga şi ca placircnsul vărsate pe mor-minte

Se pierde ca tămacircia pe vacircnturi de apus

Se pierde s-adacircncează icircntr-un deşertnoptos

Se pierde să străbată voinţa-ţi vecinicia Ca acvila ce-aleargă să măsure tăria Ş-orbită icircn lumină se prăvăleşte-n josrdquo

16

Eugen Simion

17

Dans un livre reacutecent (bdquoCele douăEuroperdquo Bucarest 2013) ougrave jrsquoai repris desideacutees deacutejagrave avanceacutees dans un autre volumeen 2009 (bdquoRegards drsquohistorienrdquo) dans moneacutetude bdquoEurope de lrsquoEst- Europe de lrsquoOuestLa diversiteacute drsquoune identiteacute (pp 11-45) jrsquoaideacutefendu lrsquoideacutee que le titre mecircme du livretrahit il nrsquoy a pas historiquement parlantune seule Europe

Degraves le deacutebut de la civilisation europeacuteen-ne crsquoest a dire de lrsquoEurope chreacutetienne - doncagrave la fin de bdquolrsquoimperium Romanorumrdquo seacutepareacute

au IV- e siegravecle moment du triomphe drsquounenouvelle religion dans une bdquopars orientisrdquoet une bdquopars occidentisrdquo - on peut parlerdrsquoun clivage mental drsquoun deacutebut de divorcespiritual entre lrsquoOrient romain et lrsquoOccidentromain

Crsquoest le moment drsquoune deacutefinition dogma-tique par un bdquocredordquo diffeacuterent - avec lrsquoappa-rition du ceacutelegravebre bdquoFilioquerdquo le moment ougravelrsquoOccident drsquoun Augustin - preacutecurseur duCistercien Bernard de Clairvaux de MartinLuther et de lrsquoancecirctre des existentialistes

A gacircndiEuropa

Răzvan THEODORESCU

Il y a deux Europes sinon troishellip

Pentru d-l Răzvan Theodorescu este foarte clar că există două Europe ba chiar trei dacă ar fi să neluăm după cartea istoricului francez Fernand Braudel din 1985 Cele trei Europe Diferenţeledintre cele două Europe au icircnceput devreme din timpul imperiului roman cacircnd s-au separat icircnpartea occidentală şi partea orientală a imperiului Aceste diferenţieri au continuat din mai multepuncte de vedere (nu numai cel istoric) religios filosofic economic Azi avem fără icircndoială unmodel al consumerismului o occidental născut dintr-un capitalism specific lumii protestante şiun model ideocratic oriental provenind din tradiţia rusocratică şi turcocratică proprie dimensiuniiortodoxe din Sud-Estul europeanCuvinte-cheie două Europe modelul consumerist occidental modelul ideocratic oriental

Fernand Braudel Europa centrală

It is very clear for Mr Răzvan Tehodorescu that there are two Europe even three Europe if we canbelive into the Fernand Braudelrsquos book a French historian published in 1985 and named Thethree Europe The differences between the two Europe began earlier in the period of Roman empi-re where Europe was separated in western and eastern part of the Roman empire These diffrencescontinued from many points of view (not only from a historical point as the begin) religous onephilosophical and economic Today we have undoubltedly a model of Western capitalism consume-rism born from a specific Protestant world and the idiocratic oriental model proceeding fromRussian and Turkish political power proper to Orthodox dimension of South-eastern EuropeKeywords two Europe occidental consumerist model oriental idiocratic model Fernand Braudel

Mitteleuropa

Abstract

Răzvan THEODORESCU - Academia Romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoocom

Socircren Kirkegaard mdash exacerbant lrsquoangoisseet le peacutecheacute se voyait attacheacute agrave lrsquoapologeacute-tique qui nous prouve logiquement lrsquoexis-tence de Dieu drsquoune faccedilon aristoteacuteliciennepresque syllogistique et ougrave lrsquoOrient desPeacuteregraves cappadociens cristallisa son eacuteleacutementcontraire lrsquoaffirmation apophatique de ceque Dieu nrsquoest pas qui sera la voie preacutefeacutereacuteede lrsquoorthodoxie pour son mystegravere plenierCrsquoest une voie neacutegative qui descend dePlaton qui parlait du bdquobien existant au delagravede lrsquoecirctrerdquo

Un Occident attacheacute au bdquoresrdquo pragma-tique pas sophistiqueacute et pour cela mecircmearien cherchant Jeacutesus lrsquohomme adorant sesstigmates face agrave un Orient_meacutetaphysique mdashattacheacute au Logos croyant en Christ le divinmonophysite crsquoest le deacutebut mecircme du divor-ce intellectual de lrsquoEurope agrave lrsquoaube duMoyen Age

LrsquoAristote drsquoun Thomas drsquoAquin pourlrsquoOccident et le Platon drsquoun Plotin pourlrsquoOrient furent les deux balkaniques dupaganisme qui fondegraverent en quelque sortenotre Europe telle qursquoelle existe encore

Lrsquoeacutecho de cette situation on le retrouveaujourdrsquohui dans ce que les sociologuesconsidegraverent les deux modegraveles socio- eacutecono-miques le modegravele consumeriste occidentalissu drsquoun capitalism propre au monde pro-testant - comme Max Weber lrsquoa deacutejagrave indi-queacute- diffuseacute ensuite dans le monde catho-lique (nrsquooublions que ce sont la les preacutemicesde lrsquoeuroatlantisme et de la creacuteation delrsquoUnion Europeacuteenne) et le modegravele ideacuteocra-tique oriental descendant de la tradition dela Russocratie et de la Turcocratie propre agravela dimension orthodoxe de Feuro -meacutediteranisme dans le Sud- Est europeacuteenet dans lrsquoautre sous- zone de lrsquoEurope orien-tale celle ukraiumlno- russe

Il est vrai dans cette reacutealiteacute geacuteopolitiqueil ne faut pas neacutegliger lrsquoEurope centrale des-cendue de V Austrocratie la bdquoMitteleuropardquode Friedrich Naumann crsquoest la Hongrie laPologne le Pays Tchegraveque la Slovaquie quisont deacutefinis comme une mentaliteacute plutocirctune culture le monde de Franz Kafka et deMax Brod de Stefan Zweig et de CzeslawMilosz de Robert Musil et de MilanKundera

Une Europe Centrale qui pour moi resteune peripheacuterie active et creacuteatrice delrsquoEurope occidentale pour drsquoautres speacutecia-listes une Europe autonome une troisiegravemeEurope Le cas le plus illustre est celui delrsquohistorien hongrois Jenocirc Szucirccs- eleacuteve deIstvan Biro- brillamment prefaceacute parFernand Braudel (bdquoLes trois EuropesrdquoParis 1985 et je confesse que moi mecircmejadis croyait dans cette reacutealiteacute bdquoCele treiEuroperdquo dans bdquoDrumuri către ierirdquoBucureşti 1992 p 112- 114) Le grand histo-rien franccedilais remarquait agrave cette occasion bdquoLes limites de ces trois Europes se deacutepla-cent au cours de leurs longue histoire maisdeacuteplaceacutees plus agrave lrsquoEst et plus agrave lrsquoOuest cestrois universrdquo- il srsquoagit de lrsquoOccident euro-peacuteen de lrsquoEurope est-central et de lrsquoEuropede lrsquoEst- bdquose maintiennent srsquoaffirment serapprochent srsquoeacutecartent et agrave chaque instantde leur destin srsquoexpliquent lrsquoun par lrsquoautreA ce jeu lrsquohistoire comparative triomphe surtoute la ligne (ibidem p 5)

Jrsquoajoute qursquoune division tripartite de cegenre fut propre eacutegalement - un livre deMichel Foucher le montre (bdquoFronts et fron-tiegraveres Un tour du monde geacuteopolitiquerdquoParis 1988)- agrave drsquoautres continents celuinord- ameacutericain avec ses trois grandes enti-teacutes Etats Unis Canada Mexique (ibidem p367 et suiv)- celui africain avec leMaghreb lrsquoAfrique Noire lrsquoAfrique du Sud(ibidem p 139- 257)

Derniegravere question ougrave se trouve la desti-neacutee geacuteopolitique de lrsquoespace carpato- danu-bien

Quant agrave nous Roumains icircle latine dansun oceacutean non- latin la seule orthodoxie lati-ne et la seule latiniteacute orthodoxe du mondeunissant pragmatisme occidental et indivi-dualisme latin avec la recircverie orientalenous appartenons plutocirct - Nicolae Iorga lrsquoadit tregraves bien - au cible vers laquelle nousregardons plutocirct qursquoau lieu ougrave nous noustrouvons Et ces cibles furent tour agrave tour laByzance de lrsquoorthodoxie la Pologne catho-lique lrsquoIslam des sultans la Rome impeacuteria-le la France des Lumiegraveres et des reacutevolu-tions les Soviets de Stalin Washington etBruxelles de lrsquoOTAN et de lrsquoUnion Euro -peacuteenne (pour le moment la liste srsquoarrecircte lagrave)

18

Răzvan Theodorescu

Il y a deux Europes sinon troishellip

Encore nous appartenons agrave cette Europeorientale agrave la sous- zone sud- est europeacuteen-ne voisine des Balkans et nous pouvonscontredire avec les arguments de lrsquohistorienlrsquoaffirmation peacuteremptoire de lrsquoamericano-polonais tregraves influent qui fut ZbigniewBrzezinski il y a presque un quart de siegravecle

bdquoThe fact is that the terms EasternEurope and Western Europe during the lastseveral deacutecades were not geacuteographie butgeopolitical deacutesignations They reflected thepost- Yalta political division of Europebdquo(Policy for the West dans The NationalInterest printemps 1990)

Faux entiegraverement faux en ce qui concer-ne deux veacuteneacuterables parties du continent

avec une histoire diffeacuterente nuisible tregravesnuisible pour la diplomatie et malheurese-ment fort eacutecouteacute dans les chancellerieseuropeacuteennes peu habitueacutees ces dernierstemps avec lrsquoexactitude historique

Pour relativiser les choses faut-il encorerappeler les mots de Paul Valeacutery au lende-main de la Grande Guerre bdquoLrsquoEurope esten realiteacute un petit cap du continent asia-tiquerdquo

Lrsquouniteacute de notre continent pourrait res-sembler agrave lrsquouniformiteacute drsquoune caserne Sadiversiteacute par contre dans les deux ou lestrois Europes agrave la beauteacute drsquoun preacute drsquouneprairie ou drsquoun jardin fleuri

19

20

Care sunt deficienţele sistemului romacircnescde icircnvăţămacircnt cu precădere ale celui univer-sitar Care sunt problemele cel mai des icircntacircl-nite icircn activitatea profesională de zi cu zi arectorului Ioan Aurel PopIoan Aurel Pop Sistemul nostru de icircnvă-

ţămacircnt suferă de decenii icircntregi mai icircntacirci icircnurma dictaturii comuniste iar apoi dincauza degringoladei de după 1989 cacircndtoată lumea a făcut bdquoreformerdquo fără cap şicoadă icircn ritm prea alert fără să aibă răbda-rea de a le vedea urmările Icircnvăţămacircntulpreuniversitar nu reuşeşte un lucru elemen-tar anume să şcolarizeze toţi copiii dupăcum prevedea pacircnă şi legea instrucţiunii a

lui Alexandru Ioan Cuza din 1864 care sta-bilea că icircnvăţămacircntul primar de patruclase era obligatoriu şi gratuit De aceeagradul de analfabetism icircn Romacircnia a ajunsla niveluri icircngrijorătoare O a doua deficien-ţă este instabilitatea planurilor de icircnvăţă-macircnt şi a programelor şcolare Nimeni numai ştie ce şi cum icircnvaţă se scot şi se intro-duc materii peste noapte se elimină disci-pline consacrate de la Renaştere icircncoace icircnfavoarea a fel de fel de improvizaţii Se con-fundă anumite conţinuturi absolut necesareazi icircn educaţie (drepturile copilului cunoş-tinţe de sănătate cunoştinţe antreprenoria-le elemente juridice reguli de circulaţie

Interviu

Florian Saiu icircn dialog cu Ion Aurel Pop

Romacircniaicircncotro

Interviul cu academicianul Ioan Aurel Pop scriitor istoric şi rector al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca este de fapt o oglindă fină icircn cristalul căreia infirmităţile bubele şi mucegaiurilesocietăţii romacircneşti se dilată icircnfricoşător Tabloul vieţii noastre agăţat pe un perete discret alEuropei actuale slăbite de politici neinspirate se leagănă aiurit şi nici o macircnă sigură nu se găseştesă-l aşeze icircn lumină să-i dezvăluie frumuseţile şi personalitatea Dialogul cu profesorul Ioan AurelPop este un document al unei epoci grăbite un act nefardat dur ca orice adevărCuvinte-cheie educaţie cultură politică migraţie istorie adevăr Brexit Uniunea Europeană

trădător islamism democraţie utopie romacircn

The interview with Ioan Aurel Pop academician writer historian and rector of Babes-BolyaiUniversity of Cluj- Napoca is actually a crystal mirror in which infirmities sores and molds ofRomanian society expands appallingly The picture of our life hanging on a discreet wall of Europeweakened by the uninspired politics in senseless balancing move with no steady hand capable ofspotlighting its personality and beauty The dialogue with professor Ioan Aurel Pop is a documentof a hasty era a though free of makeup act as any other truthKeywords education culture politics migration history truth Brexit European Union traitor

Islam democracy utopia Romanian

Abstract

Ioan Aurel POP Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca Facultatea de Istorie-Filosofie e-maili_a_popyahoocom

rutieră apărarea contra incendiilor etc) cudisciplinele şcolare Aud că se introduce laclasa a XI-a materia numită Educaţie juridi-că Fals şi greşit Ca să facem asta trebuie sascoatem o oră de romacircnă ori de istorie oride geografie şi să predăm două semestreelevilor despre legislaţie să le dăm cacircte celpuţin două note pe semestru să icircncheiemmedii ale unor astfel de bdquomateriirdquo etc Prinurmare disciplinele vechi icircn care icircncap ori-cacircnd conţinuturi noi sunt mutilate reduseicircn favoarea unor pseudo-discipline caresunt icircn fapt seturi de cunoştinţe utile depredat la dirigenţie sau drept capitole icircnalte materii O a treia carenţă este supraicircn-cărcarea materiei Copiii noştri icircnvaţă multeşi de toate de-a valma fără discernămacircnt

Programele de matematică fizică chimiebiologie dar şi cele de ştiinţe sociale suntexcesive Icircn majoritatea claselor icircnţelegmateria doar 5-10 dintre elevi restul suntpierduţi pentru instruire Las deoparte cele-lalte carenţe ca lipsa personalului calificatsalarizarea dezastruoasă fuga specialiştilorbuni de icircnvăţămacircnt dotările slabe icircn şcolilipsa de igienă icircn şcolile rurale abandonulşcolar la ţară neputinţa de a-i trimite la şcolibune pe elevii din mediul rural pierdereade bdquocreiererdquo supradotate etc Adevărul estecă am ajuns să lucrăm cu profesori slabi şimediocri ceea ce ne determină să scoatemgeneraţii de absolvenţi slabi şi mediocriPentru viitorul acestei naţii faptul e catas-trofal

21

Romacircnia icircncotro

Icircn plus la noi copiii nu merg cu plăcerela şcoală ceea ce arată carenţe grave aleicircntregului sistem Educaţia icircn secolul alXXI-lea nu se mai face cu băţul nici cu ame-ninţări ci cu pasiune şi icircncredere E drept cănu se face nici cu imixtiunea neprincipială apărinţilor sus-puşi care cred că ştiu maibine cum se face instruirea şi care icirci pun lapunct pe icircnvăţători şi profesori desconside-racircndu-i

Nici icircn ceea ce priveşte şcoala superioarănu stăm mai bine De la bdquofabricile de diplo-merdquo prezente la tot pasul pacircnă la tezele dedoctorat plagiate ale demnitarilor avem detoate şi icircn universităţi Cel mai grav lucru icircnşcoala superioară romacircnească este credlipsa de icircncurajare şi de recunoaştere a cali-tăţii competiţiei şi performanţei Domneşteun egalitarism periculos care nu era aşa nicimăcar icircn regimul comunist Universităţilesunt egale indiferent că au 50 000 de stu-denţi sau 1000 de studenţi indiferent că sesituează pe locul 500 sau pe locul 20 000 icircnlume indiferent că au savanţi cu articolepublicate icircn revista bdquoNaturerdquo sau numai icircnziare judeţene Ba cele performante suntcacircteodată lăsate deoparte la rectificările debuget pe motiv că bdquoau banirdquo ca să fie bdquoaju-taterdquo universităţi slabe fără nicio perspecti-vă icircn acord cu un principiu colectivistpăgubos Legată de acest egalitarism estefinanţarea defectuoasă pe student-echiva-lent şi nu pe criterii de calitate Ca urmareuniversităţile fug după studenţi nu dupăprofesori şi cercetători de marcă Sunt icircnRomacircnia circa 100 de universităţi Multesau puţine asta e altă problemă Să luămcele circa 50 de universităţi de stat Toatesunt la fel icircn loc să fie ierarhizate Prin ie -rar hizare eu icircnţeleg icircmpărţirea lor icircn cate-gorii după capacităţi unele care să oferenumai pregătire la nivel licenţă altele lanivel licenţă şi masterat iar altele de icircnaltăperformanţă la nivel licenţă masterat şidoctorat Cele de nivel licenţă ar trebui sa fiede interes local şi să fie susţinute financiarde consiliile locale şi judeţene cele mijlociiar trebui sa fie de nivel regional susţinutede regiunile de dezvoltare şi numai celenaţionale să fie alimentate de la bugetDupă ierarhizare am avea nevoie de clasifi-

care Este absolut necesar să ştim periodiccu cine lucrăm care sunt cele mai bune uni-versităţi şi de ce De exemplu icircn funcţie de5 criterii mari să ştim care sunt primelecinci universităţi icircn ordine pe fiecaredomeniu şi care sunt primele universităţiindiferent de domeniu icircn Romacircnia Noiştim fireşte care sunt dar faptul nu esteoficial Dacă examinăm ranking-urile (clasa-mentele) internaţionale recunoscute dinultimii 5 ani constatăm că icircn acestea intrăicircntotdeauna doar 4-5 universităţi romacircneştiUniversitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj-Napoca (UBB) Universitatea din BucureştiUniversitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo dinIaşi Universitatea de Vest din TimişoaraUniversitatea Politehnica din Bucureşti Iarfinanţările ar trebui făcute fireşte icircn funcţiede aceste criterii de calitate

Rectorul UBB se confruntă zilnic cu pro-blemele cele mai complicate mai variatemai neaşteptate Nu se plictiseşte niciodatăDe la chestiuni curente legate de studenţi şiprofesori de personalul auxiliar de clădirişi de dotări de plăţi şi de bani de burse şide salarii de reparaţii etc pacircnă la congreseşi conferinţe ştiinţifice la implicarea icircn viaţaCetăţii la reprezentare internă şi internaţio-nală la primiri de ambasadori şi de altedelegaţii străine etc nimic nu-l ocoleşte perector La Cluj sunt 10 universităţi dintrecare 6 de stat (acestea formează un consor-ţiu) şi aproape 100 000 de studenţi de toatecategoriile la o populaţie totală de 400 000de locuitori Fiecare al patrulea clujean estestudent Ce poate fi mai frumos Univer -sităţile sunt brand-ul Clujului iar UBB cucei 42 000 de studenţi este azi cea maiveche mai mare şi din varii puncte devedere cea mai performată universitate aRomacircniei Provocările pentru rector suntde aceea extraordinare Eu sunt primul rec-tor din istoria instituţiei ndash fondate icircn 1581 ndashales de toţi dascălii şi de reprezentanţii stu-denţilor (aproape 2000 de votanţi) ceea cepresupune o mare icircndatorire A fi rectorulUBB nu este o funcţie de onoare ci una demare responsabilitate Rectorul este primulslujitor al comunităţii magiştrilor şi discipo-lilor iar dacă nu reuşeşte să fie e mai binesă renunţe la funcţie

22

Ion Aurel Pop

Primeşte Educaţia atenţia cuvenită din par-tea decidenţilor politiciNici pe departe şi asta se cunoaşte de

către toată lumea Educaţia este pentrumajoritatea decidenţilor politici o anexăsupărătoare şi o apăsare la buget Decidenţiipolitici la noi nu sunt oameni de stat Ei segacircndesc la sine şi la momentul actual laclipa de faţă la realegerea lor şi la plasareaicircn locuri călduţe nu la generaţiile care vorveni nu la binele general nu la prosperita-tea acestei ţări Ca urmare cei mai buniabsolvenţi nici nu se gacircndesc să fie profe-sori iar dacă au alte oferte (şi au) fug deşcoală ca de sărăcie

S-au operat icircn 27 de ani zeci de modifi-cări icircn domeniul educaţiei Cum se facecă nici pacircnă icircn momentul de faţă nu exis-tă un plan-cadru pe termen mediu şilung pe care să se bazeze unităţile deicircnvăţămacircntTocmai din motivele arătate mai sus

Oamenii de stat fac strategii şi nu tacticiPlanurile-cadru pe termen lung ţin de viaţageneraţiilor viitoare nu de clipa scurtă defaţă Noi facem felurite planuri dar mărun-te şi fără perspectivă nu aşteptăm icircnsă să levedem nici acestora urmările că facem alte-le şi altele Ca să reuşim ne-ar trebui unplan pe 10-20 de ani care să nu fie modificatde fiecare guvern care se perindă şi care să-şi arate roadele Cum să facem asta dacăschimbăm miniştrii educaţiei ca piesele petabla de şah dacă avem cacircte trei miniştri pean care aproape toţi şterg cu buretele ceeace a icircnceput antecesorul şi o iau de la capătParcă suntem supuşi blestemului lui Sisif

Numărul studenţilor a scăzut aproape lajumătate icircn mai puţin de zece ani Care cre-deţi că ar fi cauzele acestui fenomen icircngrijo-rătorCauzele scăderii numărului de studenţi

sunt mai multe Mai icircntacirci a scăzut popula-ţia generală a Romacircniei pe de o parte fiin-dcă se nasc tot mai puţini copii pe de altafiindcă pleacă mulţi romacircni tineri să lucrezeşi să trăiască icircn alte ţări Icircn al doilea racircnd decacircţiva ani ndash ceea ce este bine ndash bacalaurea-tul nu se mai poate lua foarte uşor Am

ajuns să obţină bacalaureatul cam 50-60dintre absolvenţii unei promoţii Asta aratăicircnsă şi altceva foarte grav cacirct de slab suntpregătiţi elevii de liceu Cum să avem icircnRomacircnia licee icircn care niciun absolvent să nuia examenul maturităţii Cum să avem elevide clasa a XII-a care să nu poată citi cursivcare să nu poată să scrie corect romacircneştecare să nu ştie lucruri elementare de culturăgenerală care să nu fi citit integral o carteA scăzut numărul studenţilor şi pentru că s-a mai tăiat din avacircntul unor bdquofabrici dediplomerdquo unor universităţi private carescoteau absolvenţi pe bandă rulantă Icircn finespectacolul sinistru din media romacircneascăicircn care sunt popularizaţi indivizi fără nicioşcoală şi fără cultură ajunşi milionariajunşi senatori şi parlamentari europeniicircncurajează ocolirea studiilor superioareCu şefi de stat care au afirmat că detestăşcoala cu prim-miniştri şi miniştri plagia-tori cu lideri de opinie agramaţi şi cu bdquocele-brităţirdquo care ascultă numai manele cum săne crească numărul de studenţi

Cum aţi caracteriza studentul romacircn dinprezent Ce-l defineşte şi ce ar trebui să-ldefineascăStudentul romacircn de azi are natural ceva

din eternul vieţii de student şi nu este nicimai slab şi nici mai bun decacirct studenţii deoricacircnd şi de pretutindeni E drept că influ-enţaţi de nivelul studenţilor din anii comu-nismului (de după bdquoobsedantul deceniurdquo)cacircnd selecţia se făcea bdquola sacircngerdquo tindem săspunem că studenţii nu mai sunt ca odinioa-ră Eu constat că proporţia studenţilor bunişi interesaţi de icircnvăţătură este la fel de maredoar că avem o masă de studenţi mai slabămai superficială mai puţin studioasă Mulţivin la universitate ca să aibă o diplomă sauca să facă voia părinţilor alţii vin fiindcă leplătesc părinţii studiile etc Studentul de azinu mai este ca acela de demult din maimulte motive Mai icircntacirci el este bombardatcu stimuli din toate părţile de la internetpacircnă la droguri Icircn al doilea racircnd i se spunemereu (greşit) să nu-şi folosească memoriafiindcă memorarea ar fi un lucru de ruşineAtrag atenţia că me mo ria este cred eu ocomponentă fundamentală a inteligenţeiumane şi că fără memorare bdquocomputerulrdquo

23

Romacircnia icircncotro

suprem care este creierul omenesc nu poatefuncţiona Ca să se poată defini prin inovarecreativitate şi spirit de competiţie studentulactual ar trebui să fie foarte instruit orinstruirea este lăsată icircn plan secund icircnfavoarea informării de moment după sursediscutabile icircn favoarea bdquotrăirii clipeirdquo ceeace este păgubos

Ce măsuri credeţi că ar trebui implementatepentru o mai bună funcţionare a sistemuluide icircnvăţămacircnt Există soluţii icircn contextulactual sau ar trebui reformat icircntreg siste-mulFireşte soluţii de redresare există icircntot-

deauna Orice elev ar trebui să fie obligat sămeargă la şcoală aşa cum prevede legea iarpentru asta ar trebui să se ajungă pacircnă lapedepsirea părinţilor a tutorilor etc Lipsade educaţie creează monştri Ar trebui sim-plificate planurile de icircnvăţămacircnt care săcuprindă doar materiile consacrate de expe-rienţa umană dar cu multe conţinuturi dinprogramele analitice primenite mereu Maibine puţin şi sigur sau bine icircnsuşit decacirctmult şi nereceptat Icircn icircnvăţămacircntul de masănu este bun principiul bdquoDacă cinci din clasăicircnţeleg este perfect restul să facă meditaţiiori să rămacircnă de căruţărdquo Se mai aud şi ast-fel de remarci Disciplinele ar trebui să aibăminim cacircte două ore pe săptămacircnă pentruca predarea ascultarea şi notarea să fie binefăcute Disciplinele cu o oră pe săptămacircnăsunt de prisos nu fac decacirct să icircntregeascănormele unor profesori fără ca elevii se aibăde cacircştigat Icircn al treilea racircnd latura de dis-cipline sociale şi umaniste trebuie icircntărităNu putem pregăti oameni-mecanisme sauoameni-roboţi pentru mileniul trei Deexemplu la limba şi literatura romacircnă lalatină la limbi străine la istorie la filozofiela geografie se icircnvaţă locul fiinţei umane şial colectivităţilor umane pe acest pămacircnt şiicircn Romacircnia Este o imensă ruşine să nu-imai icircnvăţăm pe romacircni de ce sunt romacircni şinu chinezi de ce locuiesc la Dunăre laCarpaţi şi la Nistru şi nu icircn nordul Africiide ce doinesc şi horesc de ce au doruri dece spaţiul lor este bdquomioriticrdquo sau de ce esteanumit bdquopicior de plairdquo şi bdquogură de rairdquoEste o imensă carenţă să nu mai ştie tinerii

cine a fost Publius Ovidius Naso sau Senecasau Hegel ce este un sonet sau un rondel ceeste stilul bizantin sau cum arată o fereastrăgotică Ne mişcăm prin lume cu laptopurileşi tabletele noastre vacircnăm pokemoni darnu mai ştim pe ce lume trăim nici dacăShakespeare a fost muzician ori dacăBeethoven a fost dramaturg I-am icircntrebatrecent pe unii dintre studenţii mei dacă nusunt redundant la curs dacă nu le spun che-stiuni ştiute de ei ca să pot complica un picdiscursul Răspunsul a fost dezarmantbdquoZiceţi icircnainte domrsquo profesor fiindcă oricene spuneţi este pentru noi necunoscutrdquoPentru icircnvăţămacircntul superior v-am spusdeja ierarhizarea şi clasificarea universităţi-lor finanţarea lor icircn funcţie de performanţăaccentul pus pe cercetarea ştiinţifică şi pecreativitate acordarea a 6-10 din PIB şcoliietc Şase la sută din PIB daţi acum şcolii aricircnsemna o investiţie care ar spori de zece oricel puţin icircn zece ani Zece la sută din PIBdaţi şcolii dar bine gospodăriţi ne-ar ajutaşi pe noi să visăm la nivelul Finlandeihellip

Care este din punct de vedere educaţionalportretul general al romacircnuluiEu nu cred icircn caracterizarea generală a

popoarelor şi nici icircn bdquopsihologiardquo lor Darsunt icircncercări meritorii icircn cercetarea univer-sală şi romacircnească icircn acest sens Cea maibună şi mai recentă ndash care ne priveşte directndash aparţine profesorului şi cercetătorului clu-jean prorector al UBB Daniel David Darnici aici profilul psihologic al popoarelornu este absolutizat Dacă este să vorbim deun profil general al romacircnilor sub aspecteducaţional atunci trebuie să remarcămdinamica acestuia modificarea sa icircn timpEra o vreme cacircnd proverbul bdquoAi carte aiparterdquo se aplica aproape ad litteram icircn sen-sul convingerii generalizate că fără şcoalănu se poate obţine nimic de la viaţă Chiar şigeneraţia mea a fost obsedată de acest ade-văr Azi aplecarea spre şcoală este mult mailaxă fiindcă părinţii nu mai au convingereanevoii de educaţie icircnaltă eficientă şi de cali-tate spre a le reuşi odraslele icircn viaţă Aşa căromacircnul de azi icircn medie este mediocrueducat şi instruit Nu numai că nu arecunoştinţele necesare din domeniul culturiigenerale dar nu mai ştie bunele maniere

24

Ion Aurel Pop

nu ştie să se icircmbrace să ţină tacacircmurile lamasă să păstreze curăţenia icircn casă şi pestradă să salute o femeie să icircntindă sau numacircna după caz etc Deocamdată aş zicedin acest punct de vedere băltim icircn medio-critate şi nepăsare după principiul rizibilbdquoMerge şi aşardquo

Sunt instituţiile educaţionale de la noidependente de politicSunt icircn măsură considerabilă dar nu

numai cele de la noi Din moment ce parti-dele politice formează parlamentele şiguvernele iar acestea dau legi şi le aplicăeste clar că instituţiile de stat (cel puţin)depind de factorul politic de culoarea celorde la putere Evident icircn ţările democratice ndashcum ne pretindem şi noi ndash dependenţaaceasta nu este directă ci mediată dar sepoate observa uşor de către cunoscătoriChestiunea gravă este compromiterea insti-tuţiilor noastre publice icircncepacircnd cu celepolitice icircn care lumea nu mai are icircncredereCa urmare poporul nu mai aşteaptă binelede la partide de la parlament şi de laguvern ceea ce este foarte grav

Formulaţi vă rog o scurtă caracterizare aistoriei Romacircniei de după 1989Istoria Romacircniei de după 1989 a fost o

speranţă continuă de mai bine pe fondulunei crize interne şi internaţionale care nuse mai termină S-au derulat procese demo-cratice importante icircn paralel cu inechităţicrase cu hoţii de neimaginat şi cu minciuniplanificate A fost peste un sfert de deceniuaşa de alert şi de contradictoriu icircncacirct e greude icircnţeles ceva clar şi precis E drept ndash spunistoricii de meserie ndash că istoria are nevoie deperspectiva trecerii timpului spre a putea fiicircnţeleasă Aşa că mai avem de aşteptatNumai să nu ni se aplece de atacircta aşteptat

Cum a influenţat perioada comunistă peisa-jul cultural al Romacircniei ndash icircn special dome-niul istoriei - şi ce efecte mai pot fi observateastăziPerioada comunistă cu o durată de peste

patru decenii nu este unitară şi uniformăcum cred unii azi Am avut icircntacirci instaurarearegimului care a durat din 1945 pacircnă icircn

1948 Am avut apoi perioada stalinistă(1948-1962) cu bdquodictatura proletariatuluirdquocu bdquointernaţionalismul proletarrdquo cu odioa-se crime comise cu sacircnge rece la Canal icircnicircnchisori şi icircn alte locuri Icircn literatură epocaaceasta se cheamă bdquoobsedantul deceniurdquoUrmează perioada dezgheţului a unui felde comunism romacircnesc cu faţă umană icircnvremea căreia s-a revenit la anumite valori(bine alese) naţionale romacircneşti (1964-1974) Icircn fine ultimii 15 ani (1975-1989) aufost ai comunismului dur naţionalist cacircndne-am icircnfundat icircn lipsuri şi nevoi dar amcontinuat să clamăm bdquomarile victoriirdquo săpreamărim bdquogeniul Carpaţilorrdquo şi să ne izo-lăm de lume Cultura a fost obligată să seadapteze ideologiei comuniste icircn toateipostazele sale şi a oscilat icircntre promovareaclasicilor marxism-leninismului şi a valori-lor bdquomarelui vecin de la Răsăritrdquo pe de oparte şi a traducerilor din KafkaHemingway Faulkner sau Ionesco a filme-lor cu Bette Davis şi Humphrey Bogart etcpe de altă parte Nici tratarea istoriei noas-tre nu a făcut excepţie de la aceste extremeIcircn bdquodeceniul obsedantrdquo aproape că nu exis-tam pe lume copleşiţi de Rusia şi deUniunea Sovietică se promova bdquointernaţio-nalismul proletarrdquo se preda doar limbarusă ca limbă străină scriitorii mari erauscoşi din programe personalităţile istoriceerau obturate dinastia străină ştearsă de pefaţa pămacircntului Romacircnia Mare declaratăbdquoimperialistărdquo formată bdquodin peticerdquo smulsepopoarelor din jur Eminescu şovin şi naţio-nalist poezia bdquoDoinărdquo interzisă etc Icircn aniice au urmat cam icircntre 1960-1965 şi 1975 seajunsese la un oarecare echilibru icircn sensulcă adevăratele valori istorice romacircneşti eraureintroduse icircn circuit anumite tradiţii inter-belice reluate autorii mari fiind studiaţi şirepublicaţi aproape toţi Icircn fine un noumare dezechilibru a urmat ulterior sprefinele anilor 1970 cacircnd romacircnii erau totulpe lume cu un trecut alb şi imaculat păşinddin glorie icircn glorie spre bdquounitate perma-nenţă şi continuitaterdquo icircn frunte cu bdquoicircncerca-tul partid comunistrdquo condus de bdquogeniulCarpaţilorrdquo şi de bdquosavanta de renume mon-dialrdquo Icircn această perioadă spre sfacircrşitul eiau reicircnviat icircn forme destul de agresivedacismul cu tracomania autohtonismul cel

25

Romacircnia icircncotro

mai vulgar sau protocronismul primitivNoroc că oamenii serioşi au rezistat şi căaceste bdquoteoriirdquo nu au putut pătrunde icircn şcolişi universităţi

Evident aceste avataruri au urmări pacircnăastăzi şi acestea sunt uşor de remarcatImediat după 1989 sătui de bdquoslava eternă aRomacircnieirdquo şi a bdquodinastiei roşiirdquo de trecutulfulminant romacircnii de racircnd au receptatavizi bdquoistoriilerdquo contrare icircn care eram pre-zentaţi drept homunculi diformi crescuţi icircnspirit gregar masă gelatinoasă fără perso-nalitate fără istorie cu o limbă bună numaide icircnjurături cu un trecut ruşinos şi laş etcNi s-a mai spus şi că icircntreaga istorie romacirc-nească este plină de mituri naţionalistealcătuite nu doar de istoricii comunişti cichiar de către cei mai mari istorici romacircnide la cronicari la Şcoala Ardeleană şi de laNicolae Bălcescu la Nicolae Iorga Icircn faţaacestei avalanşe de injurii nemeritate auprins glas din nou protocroniştii daciştiiromacircnofilii cei eterni ca timpul care-i decla-ră pe traci drept cei mai avansaţi drept creş-tini icircnainte de Hristos vorbitori de latină(pe care ar fi luat-o romanii de la daci) etcPentru aceştia culturi enigmatice şi discuta-bile documente apocrife clare contrafacerimedievale şi moderne devin creaţii alegeniului romacircnesc nerecunoscute de istori-cii de meserie care ar fi devenit parte a unuicomplot universal antiromacircnesc Astfelistoria reală bdquoaşa cum a fostrdquo ndash total nespec-taculară ndash deşi este mereu scrisă şi rescrisăde către specialişti rămacircne icircn umbră faţă deaceste elucubraţii care se mişcă icircntre celedouă extreme fie nu am fost nimic icircn isto-rie fie am fost totul Or discursul despretrecut (istoriografia) ndash care nu se suprapuneniciodată perfect peste realitatea trecută ndashtrebuie lăsat pe seama istoricilor Amatoriisau istoricii care nu se apropie de surse sepot fireşte pronunţa icircn legătură cu celecare au fost dar trebuie mereu precizat că ofac la modul diletant sub formă de opiniipersonale de eseuri de imagini artistice etcAltminteri publicul rămacircne cantonat icircntr-ogravă confuzie de planuri

Care a fosteste din punct de vedere istoriccea mai mare slăbiciune a poporului romacircnDar cea mai vizibilă calitate

E greu se spus O mare slăbiciune a fostcred delăsarea (defetismul ideea că la noimerge şi aşa) Această slăbiciune ne-a făcutsă pierdem mult icircn competiţia cu altepopoare Cea mai vizibilă calitate a fostcred un anumit echilibru icircn viaţă care aicircmbrăcat şi forme fataliste dar şi o putere şio ştiinţă de a oscila icircntre politica de rezisten-ţă şi cea de conciliere Cu alte cuvinte amştiut cacircnd să luptăm şi cacircnd să tratăm sănegociem ori să pertractăm (cum s-ar zice icircnArdeal) Noi nu ne-am apărat bdquogliardquo pacircnă lasinucidere ca unii vecini dar nici nu ne-amlăsat distruşi complet fără să luptăm Ţarasau bdquomoşiardquo a vieţuit şi a supravieţuit binecacirctă vreme ţăranii şi boierii au avut ceapăra Adică atacirct cacirct au avut icircn proprietatemoşiile lor mici care formau moşia ceamare Ţara Apoi rămaşi fără moşii ţăraniis-au ticăloşit dar nu icircntr-atacirct icircncacirct să piardăsperanţa şi să-şi ia lumea icircn cap Romacircnii nuşi-au părăsit ţara (ţările) pacircnă recent con-vinşi ndash cum se zicea pe vremuri la RadioEuropa Liberă ndash că bdquolocul romacircnilor este icircnRomacircniardquo

Mai sunt şanse (icircn viitorul apropiat) caRomacircnia să fie condusă de un regereginăNu cred că sunt icircn acest moment şanse

prea mari dar cine ştie Cum vedeţi CasaRegală a Romacircniei nici nu are icircn acestmoment un moştenitor tacircnăr şi viguros icircncare poporul romacircn să-şi poată pune spe-ranţa Pe de altă parte dacă prestaţia claseipolitice romacircneşti va continua icircn direcţiaactuală lamentabilă opinia publică romacirc-nească se poate schimba destul de uşorMonarhia modernă romacircnească (inaugura-tă la 1866 pe baza tradiţiei noastre monarhi-ce din secolele medievale) a fost cu excepţiadomniei lui Carol al II-lea un important fac-tor de stabilitate

Ce părere aveţi despre bdquomodardquo tezelor de doc-torat plagiate Politicienii au dat tonul iaranumiţi profesori le-au cacircntat icircn strune aju-tacircndu-i să comită culpe morale cu repetiţieCum poate fi extirpat acest fenomen penibilAceastă bdquomodărdquo ndash cum o numiţi ndash este

de fapt o catastrofă pentru prestigiul ştiinţeiromacircneşti şi al universităţilor din această

26

Ion Aurel Pop

ţară Este drept că după adoptarea modelu-lui Bologna doctoratul s-a redus la trei anişi a devenit dintr-o formă supremă de con-sacrare pe tăracircmul cercetării o formă destudenţie ultima etapă a studenţiei Dar deaici şi pacircnă la necinste şi impostură este odistanţă imensă La noi această pecingine aescaladat mult pentru că nu s-au luatmăsuri la timp Soluţia este simplă trebuiesă poată acorda doctorate doar acele univer-sităţi capabile să facă acest lucru iar condu-cători de doctorat trebuie să fie doar marilepersonalităţi ale ştiinţei culturii artei etcDe asemenea conducătorii de doctorat tre-buie responsabilizaţi alături de autorii teze-lor pentru corectitudinea acestor lucrări iarlucrările trebuie verificate prim mijloaceclasice şi moderne dintre care nu trebuieexcluse nici soft-urile antiplagiat Pedepselepentru plagiat se cuvine să fie icircnsă exem-plare Este cea mai bună metodă de descu-rajare pentru că din păcate munca de con-vingere nu merge la noi Politicienii plagia-tori ar trebui să primească chiar pedepsemai mari fiindcă abaterea lor de la princi-piile de etică este mai mare

Există - icircn domeniul educaţiei - o tendinţă desupunere oarbă faţă de directivele UniuniiEuropene care afectează identitatea naţionalăa Romacircniei S-a iniţiat la un moment datacţiunea de diminuare a numărului orelor deistorie icircn şcoli numărul orelor de limbaromacircnă de limba latină etc Cum comentaţiDin păcate icircntre defectele noastre mai

este unul numit slugărnicie Am fostmereu de-a lungul timpului supuşi altoraşi ne-am obişnuit poate cu acest statut deascultare şi cacircnd trebuie şi cacircnd nu trebuieNoi am urmat de multe ori orbeşte directi-vele europene privind globalizarea discri-minarea pozitivă drepturile minorităţiloretc şi ne-am tot umilit cu speranţa că varemarca cineva dar asta nu ne va răsplăticumva făcacircndu-ne europeni deplini Azi cevedem pe scena europeană Vedem cum seafirmă plenar vechile orgolii naţionalevechile idei de suveranitate naţionalăegoismele etnice cum renaşte ura faţă destrăini cum icircnfloresc prejudecăţile etno-lin-gvistice etc Iar noi defazaţi ca mai icircntot-

deauna vrem să bdquomodernizămrdquo şcoalaromacircnească renunţacircnd la anumite ore deromacircnă de istorie de latină etc Ca să obţi-nem ce Nu putem obţine astfel decacirct incul-tură prostie spirite gregare uşor de mani-pulat Cel mai bine se poate icircnvăţa ceicircnseamnă Europa de la orele de istorie totde la istorie se poate icircnvăţa ce icircnseamnă săfii romacircn icircn Europa alături de francezi degermani ori de polonezi Romacircnii nu se potintegra bine icircn Europa nu fiindcă nu ar fidestul de europeni ci pentru că nu ştiu sămai fie romacircni pentru că nu mai vin cumodelul lor de civilizaţie pentru că imită şiascultă mereu supuşi de alţii Europa esteformată din identităţi naţionale iar popoa-rele importante din Europa (cele care suntluate icircn seamă şi respectate) au identităţiputernice bine afirmate şi cunoscute de toţi

Există de asemenea o orientare europeană dealiniere la un anumit standard de uniformi-zare de comunizare a individului - prin edu-caţie Cum percepeţi acest aspect icircngrijoră-torAceastă orientare ndash cel puţin pentru

moment ndash cred că a dat greş Am participatşi eu la elaborarea unui aşa-numit manualunic de cetăţenie europeană Nu a ieşitnimic Cred că metodele nu sunt bune nuavem o metodologie general acceptată nuştim icircncă nici ce vrem exact sau ne imagi-năm că elevii sunt din plastilină şi că leputem da ce forme vrem Pe de altă parteeu cred că diversitatea este o mare bogăţiecare trebuie perpetuată icircmbogăţită şi sti-mulată Uniformizări forţate au aplicat doarregimurile totalitare şi nu au reuşit să creezedecacirct monştri Cred că ideile generale euro-pene se pot promova prin educaţie dar cucondiţia menţinerii echilibrului dintre spe-cificul local (naţional) şi cel european

Se pune icircn şcolile noastre prea mult accen-tul pe memoriememorare icircn detrimentulimaginaţiei al creativităţii Care ar fi formu-la potrivităŞi aici icircn acest domeniu trăim un para-

dox Pe de o parte memorăm chestiuniinutile iar pe de alta cacircnd ar fi de memorattotuşi ne ferim Copilul mic din clasele ele-

27

Romacircnia icircncotro

mentare pacircnă ajunge la vacircrsta majoratuluiare nevoie stringentă de exersarea memorieişi de acumulare de cunoştinţe Altminterimintea sa intră icircn letargie sau ajunge să fiepreocupată de chestiuni inutile sau chiarprimejdioase Icircnvăţatul pe de rost al unorversuri la romacircnă la limbi străine sau chiarla latină folosirea uneori a mnemotehniciireţinerea succesiunii cronologice a ereloristorice şi a curentelor culturale etc aveaurostul lor profund Un tacircnăr cercetător ca săpoată inova icircntr-un domeniu trebuie săaibă o zestre de cunoştinţe icircn propriul capcare e cel mai bun computer din lume A nesprijini doar pe bazele de date a căuta veş-nic pe Google sau icircn alte locuri este ca şicum am fi infirmi Fireşte nu trebuie să neoprim la memorare dar adesea noi facemicircn şcolile noastre chiar asta Şi mai facemceva nici nu memorăm şi nici nu cultivămimaginaţia şi creativitatea Atunci de undesă iasă creaţii valoroase invenţii inovaţiietc Formula potrivită ar fi iarăşi un echili-bru icircntre memorare şi imaginaţie dar echi-librul este foarte greu de atins Sunt mai fas-cinante extremele care nu conduc mereuspre alte extreme şi pacircnă la urmă sprenimic bun

Care este din punctul dumneavoastră devedere profilul cultural al RomacircnieiEste greu de spus icircn cacircteva cuvinte

Dintr-un punct de vedere romacircnii sunt unpopor paradoxal prin originea romană prinnume prin limba romanică şi prin forma decreştinare sunt occidentali adică se revendi-că dinspre civilizaţia şi cultura de succes dinlumea de azi pe cacircnd prin religie (confesiu-ne) prin ritul bisericesc prin limba bisericiiculturii şi cancelariei medievale prin alfabe-tul chirilic (folosit pacircnă nu demult) prinanumite aspecte de mentalitate balcanicăetc sunt mai aproape de lumea Răsărituluieuropean Acest lucru nu ar trebui să fieneapărat un handicap ci ar putea fi un mareavantaj fiindcă romacircnii ar fi icircn postura depunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale continentului nostru Din păcate nu ştiusă fie o astfel de punte o astfel de sintezăAstfel sub aspect cultural Romacircnia este oţară latină legată de civilizaţiile meditera-

neene o ţară care a traversat toate marilecurente culturale ale Europei de la EvulMediu şi Renaştere pacircnă la romantismpozitivism simbolism etc dar cu mari deca-laje şi cu mari complexe Pacircnă la icircnceputulepocii moderne romacircnii au mizat (mai multdin cauza geografiei decacirct din cauza istoriei)pe civilizaţia bizantino-slavă care le-a mar-cat profund destinul iar acest lucru se vedepacircnă azi Numai că această civilizaţie ndash icircnspecial după căderea Constantinopoluluisub musulmani icircn 1453 ndash a intrat icircn declin şinu a mai putut concura cu civilizaţia concu-renţială individualistă şi eficientă aOccidentului Aceasta din urmă a icircnvins nudoar icircn Europa ci şi icircn lume iar noi am fostsecole la racircnd pe picior greşit Cacircnd ne-amdat seama am luat măsuri de sincronizarecu Occidentul dar era tacircrziu handicapul eradestul de mare nu doar icircn raport cu marileputeri apusene ci şi cu vecinii poloneziunguri cehi slovaci croaţi sloveni carefuseseră de la icircnceput (deşi puţin excentricişi ei sub aspect geografic) prin forţa desti-nului pe calea cea bună Ceea ce v-am spusaici ca istoric nu justifică icircnsă icircn totalitatemarile noastre icircntacircrzieri sincopele noastreletargia visarea delăsarea hellip

Sunteţi profesor de-o viaţă Este respectatăaşa cum se cuvine această meserie icircn ţaranoastrăMeseria de profesor nu a fost niciodată o

mare fericire pentru toţi Grecii antici aveauo zicere edificatoare icircn acest sens bdquoPe cei pecare i-au uracirct zeii i-au făcut profesorirdquoDascălii au fost cam chinuiţi şi dispreţuiţi icircntoate societăţile şi icircn orice caz prost plătiţiLiderii politici icircn general s-au uitat de susla profesori fie din complexe de inferioritatebine camuflate fie din dispreţ sincer pentruo muncă pe care nu o icircnţelegeau şi care nuproducea nimic măsurabil şi nici obiecte pal-pabile Natural icircn epoca de prosperitate aştiinţei cacircnd marile invenţii icircşi dădeaumăsura valorii mulţi dintre profesori audobacircndit statute şi roluri impresionante Eucred icircnsă că nu este bdquoalta mai de folos zăba-vărdquo pe lumea asta ndash cum ar fi spus cronicarulndash decacirct a-i icircnvăţa pe alţii pe copii şi pe tinerimai ales De altminteri Cicero spune că nici

28

Ion Aurel Pop

nu există lucru mai bun pentru societate defăcut decacirct educarea tinerilor Profesorulbun nu predă ci oficiază de la catedră ştiindsă fie şi erudit şi familiar şi savant şi părin-te şi confident icircn acelaşi timp El nu face omeserie oarecare ci icircndeplineşte o misiuneicircncredinţată de comunitate iar de seriozita-tea misiunii sale depinde tot viitorul aceleicomunităţi Medicii şi profesorii vindecă şiicircntreţin corpurile şi minţile noastre făcacircn-du-ne să fim şi să rămacircnem oameni Dacăsocietatea noastră i-ar fi preţuit pe dascălicum se cuvine măcar icircn ultima sută de aniam fi putut fi la nivelul unor ţări respectabiledin Uniunea Europeană Aşa ne lamentămşi căutăm soluţii exotice ignoracircndu-le pecele simple şi la icircndemacircnă Altminteri ţaraasta a noastră a avut mari dascăli şi chiarapostoli şi icircnvăţători ai neamului care ne-ausalvat icircn momentele de cumpănă sădindu-ne icircncrederea necesară ca să ducem naţiuneamai departe

Ce salariu ar trebui să aibă un profesor pen-tru a putea trăi decentPentru un trai decent dascălul nu are

nevoie numai de bani ci şi de confort spiri-tual are nevoie de o icircmbinare sau de o sim-bioză icircntre condiţiile materiale şi statutul icircnsocietate icircntre bunăstare şi respectul comu-nităţii Un dascăl nu are de ce să fie umilfiindcă umilinţa predispune la compromi-suri iar compromisurile diminuează statu-tul coboară omul şi meseria Noi cam astaam făcut icircn ultimii ani l-am ajutat pe dascălsă fie modest şi umil să cedeze ispitelor săcaute venituri băneşti cu orice preţ ca sătrăiască Mai mult pe mulţi dascăli tineri şibuni pregătiţi bine pe banii noştri i-amalungat pe alte meridiane ca să aducă bine-le altor societăţi

Ce repercusiuni vor avea valurile de migraţiiasupra culturii europeneMigraţia aceasta europeană nu este o

surpriză pentru istoricii de meserie careştiu bine că de cel puţin două milenii miş-carea populaţiei este dinspre est şi sud-estspre vest Valurile de emigranţi au provocaticircntotdeauna probleme pentru că sunt greude gestionat şi pentru că societatea nu este

niciodată pregătită să le facă faţă Emigraţiaindividuală sau sub forma grupurilor micieste suportabilă fiindcă subiecţii de carevorbim se icircncadrează destul de uşor icircncomunităţile primitoare şi sfacircrşesc prin a fiasimilaţi Dacă icircnsă grupurile de nou- veniţisunt mari şi dese atunci se produce unfenomen icircngrijorător şi primejdios pentrustabilitatea lumii care primeşte emigranţiitind să trăiască exclusiv după propriilecutume şi chiar să le impună grupului-gazdă care icircncepe treptat să intre icircn disolu-ţie Din păcate acest proces periculos esteicircnsoţit de disfuncţionalităţi de conflicte deviolenţe şi tinde să distrugă anumite valoriconsacrate ale vechii populaţii icircnlocuindu-le cu cele ale nou-veniţilor Cred că icircn aceststadiu au ajuns anumite regiuni aleEuropei Fireşte că dacă acest proces avan-sează atunci se va modifica şi profilul cul-tural al vechiului continent Cultura euro-peană se bazează pe clasicismul greco-latinimitat reicircnviat şi dezvoltat de Renaştere şiicircn oarecare măsură de la Renaştere icircncoacepe de o parte şi pe creştinism (iudeo-creşti-nism) adaptat mereu şi modernizat de laReformă icircncoace mai ales icircn EuropaOccidentală pe de altă parte Aceste valori ndashcare au creat profilul cultural al Europei ndashsunt contestate azi icircn urma presiunilor noi-lor grupuri de populaţie educate icircn funcţiede alte coordonate

Riscă Romacircnia să fie icircnghiţă la racircndul ei deaceste mişcări de populaţiiNu cred că Romacircnia riscă o astfel de

disoluţie (cauzată de imigranţi) icircn viitorulimediat Romacircnia poate icircnsă intra uşor şisingură icircntr-o asemenea bdquoicircnghiţirerdquo prinobturarea valorilor care au stat la bazeleEuropei de către romacircnii icircnşişi de cătredecizia politică internă de către orientareagreşită a strategiilor educaţionale Vedemcu icircngrijorare că se icircntacircmplă deja acestlucru sub ochii noştri

Cre credeţi că sunt cauzele acestor dislocăride mase umane şi orientarea lor spreOccidentCauza principală sunt marile dezechili-

bre economice de pe planeta noastră deze-chilibre care nu au fost absente niciodată

29

Romacircnia icircncotro

dar care acum s-au accentuat sau dacă nuprin noile mijloace de difuzare icircn masă auajuns să fie cunoscute de mulţi şi să fie con-ştientizate de mulţi O altă cauză este politi-ca greşită a Occidentului faţă de ţările şipopoarele coloniale A fost un fel de provo-care a Occidentului faţă de grupuri mari deoameni obişnuite să trăiască icircn bdquolegeardquo lordupă racircnduielile şi ritmurile lor Noi amcrezut că reguli bune pe care le-am dobacircn-dit după milenii de civilizaţie de un anumitfel trebuie să fie la fel de bune pentrucomunităţi aflate pe alte trepte de dezvolta-re cu mentalităţi şi idealuri foarte diferitede ale noastre I-am provocat şi i-am lăsatapoi la jumătatea drumului Le-am arătat şile-am dat o vreme peştii ndash ca să folosesc oparabolă ndash dar nu i-am icircnvăţat cum să pes-cuiască temeinic Acum ei vin să-şi iabdquopeştiirdquo aşa cum ştiu singuri hellip

Ce părere aveţi despre aşa numita politicăcorectă a Europei Este această idee de tole-ranţă şi de falsă egalitate o strategie potrivităcacircnd vine vorba despre icircntacirclnirea a două civi-lizaţii total diferite (Vest-Est)Vedeţi chestiunea bdquociocnirii civilizaţii-

lorrdquo (ca sa-l pastişez pe conservatorulSamuel Huntington) este delicată şi atuncicacircnd vorbim de Europa de cea din vest şide cea din est darmite cacircnd ne referim laEuropa icircn ansamblu şi Orientul Apropiat şiMijlociu Lăsăm deoparte aici problemeleAfricii profunde şi ale Asiei Noi europeniioccidentali şi centrali ca şi americanii dinSUA am icircnvăţat să fim bdquogeneroşirdquo după ceam bdquosuptrdquo din plin ceea ce ne-a convenit dinlume Nu vorbesc aici de noi romacircnii civorbesc icircn ansamblu de bdquoclubul selectrdquo ndashajuns deja icircn criză şi numit UE ndash icircn care amintrat icircntr-un tacircrziu şi noi

Eu am trăit o scenă halucinantă icircnStatele Unite la icircnceputul anilor 1990 cacircnderam proaspăt visiting professor icircntr-o zi laUniversitate m-am dat poate cam ostenta-tiv la o parte ca să pătrundă prima icircnascensor o doamnă m-a privit lung şi mi-aspus să intru eu ca era racircndul meu şi că eanu era handicapată (pe-atunci termenulacesta icircncă nu era ofensiv) Ce icircnseamnăasta Că ceea ce numim bdquocorectitudine poli-

ticărdquo şi bdquodiscriminare pozitivărdquo ndash bdquorafina-menterdquo prin care noi vrem să ne distingemicircn lumea noastră ndash poate părea o chestiunestranie pentru alţii sau poate fi o realitateicircnţeleasă chiar pe dos Cu multiculturalis-mul este la fel dacă nu putem face ca civili-zaţiile să comunice sincer icircntre ele şi să-şiicircmpărtăşească reciproc valorile toată stră-dania este icircn van Or acceptarea celuilalt cutot ceea ce are el straniu pentru noi estedificilă

Putem spune că Europa se află icircn prezent icircnpragul unui război Ideologic religios teh-nologicSe poate spune şi aşa Ca istoric vă pot

spune că războaiele ca şi alte calamităţiumane şi naturale au lovit lumea dacă nuperiodic (icircn sens de cicluri cu termene pre-cise) atunci din timp icircn timp Lumea nu atrăit prin şi icircn războaie dar conflictelearmate (violente) au existat mereu Măicircndoiesc că am dobacircndit icircnţelepciunea de afi paşnici cu orice preţ Cacirctă vreme marigrupuri de oameni inclusiv icircn Europa vor-besc de război (fie el şi bdquosfacircntrdquo) şi preamă-resc un Dumnezeu care ar vrea să vadămoarte anumite fiinţe umane acest războine pacircndeşte la fiecare pas Las deopartepericolul tehnologicdigital care ne poatecopleşi oricacircnd din moment ce filmele pre-ferate şi premiate fac apologia violenţei iaroamenii icircşi pun viaţa icircn pericol ca să bdquovacircne-zerdquo creaturi virtuale

Ce icircnsemnătate are Brexit-ul icircn contextulUE organism din care face parte şiRomacircniaMarea Britanie nu a făcut niciodată

parte icircn mod organic din Europa niciicircnainte şi nici după crearea UE Mai sunticircncă englezi mai ales din generaţia maturăşi de vacircrsta a treia care cred că Dumnezeua creat Insulele Britanice ca să fie propria sagrădină aşezată pentru eternitate icircntr-obdquosplendidă izolarerdquo Mai sunt englezi carecred că dacă ţara lor a creat SUA CanadaAustralia Noua Zeelandă etc şiCommonwealth-ul ea este menită să aibă undestin de excepţie intangibil individualsituat pe o traiectorie veşnic crescătoare De

30

Ion Aurel Pop

aceea a face anumite sacrificii icircn numelegrupului (icircn cazul nostru UE) devine pen-tru unii de neacceptat şi de neicircnţeles Astanu icircnseamnă că marile puteri din UE s-aupurtat icircntotdeauna cu icircnţelepciune faţă deMarea Britanie Vinile sunt icircmpărţite

Este Romacircnia un stat vulnerabil dependentde alte state aşa cum am fost de-a lungulistorieiDa Romacircnia este icircncă un stat vulnerabil

fiindcă nu este şi nici nu va fi o mare putereNiciodată icircn istorie statele nu au fost egaleicircntre ele chiar şi atunci cacircnd această egalita-te era trecută icircn statute şi regulamente şiclamată icircn gura mare De aceea Romacircniaare nevoie de alianţe puternice de protecţiealături de state stabile şi sigure După cumse vede nici icircn NATO nu ne putem simţi pedeplin protejaţi mai ales pentru că demulte ori marile puteri fac icircnţelegeri pesteca petele celor mici apăracircndu-şi exclusiv pro -priile interese De altminteri se spune că icircnpolitică nu sunt prietenii ci numai interese

Din punct de vedere politic poziţia geografi-că ne avantajează icircn prezent sau dimpotrivăEste greu de spus Dacă istoria o fac

oamenii geografia (mai exact aşezarea geo-grafică) este un dat imuabil Poziţia noastrăicircntre Occident şi Orient ar putea deveni opunte de legătură icircntre cele două jumătăţiale Europei dacă am avea oameni de statcapabili dar aşa ea este de multe ori o liniede separaţie pe care o calcă şi esticii şi vesti-cii icircncercacircnd să ne atragă cacircnd de o partecacircnd de alta Să ne amintim cum după AlDoilea Război Mondial am fost vărsaţi icircnzona de dominaţie comunistă cu voia celormari fără măcar să fim icircntrebaţi Azi liniade confruntare fiind icircn Ucraina suntem vul-nerabili icircn continuare şi putem deveni uşorndash dacă nu ducem o politică icircnţeleaptă ndash bdquovic-time colateralerdquo

Războiul din Ucraina foarte aproape de noice s-a icircntacircmplat mai exact Rusia a ocupatDonbass-ul fără ca UE să intervină fermAvem motive de icircngrijorare Mai directspus credeţi că am fi icircn siguranţă (suntemstat membru NATO şi UE) sau nu icircn cazulunei agresiuni a Rusiei pe teritoriul

RomacircnieiRusia a devenit de la Petru cel Mare

icircncoace (de prin 1700) o mare putere şiindiferent de avatarurile prin care a trecutde-atunci aşa a rămas ndash o mare putere La1711 ţarul Petru I a venit pentru prima oarăicircn Moldova ca oaspete al lui DimitrieCantemir şi cel puţin icircn spirit nu a mai ple-cat La 1812 ruşii au luat efectiv jumătatedin Moldova şi au făcut din ea o provincie amarelui lor imperiu După 1991 Rusia apierdut fostele republici sovietice dar nu s-a resemnat L-am auzit pe AlexandrSoljeniţacircn proaspăt revenit icircn Rusia mamădin exil la icircnceputul anilor 1990 spunacircndcă soarta Rusiei Ucrainei şi Belarusiei estesă fie icircmpreună icircntr-un fel de panslavismrăsăritean charismatic Iar scriitorul figuraca un democrat antisovietic şi anticomu-nist Dar era convins de rolul de mare impe-riu mondial rezervat ţării sale Azi Rusia luiPutin recuperează treptat imperiul de odi-nioară iar ocuparea Crimeii şi intervenţia icircnUcraina fac parte din acest program strate-gic Sigur Crimeea nu a fost niciodată ucrai-neană dar nici rusească nu a fost decacirct dela finele secolului al XVIII-lea de subEcaterina cea Mare Icircnainte de asta Crimeeaa fost tătărească fiindcă acolo secole laracircnd s-a aflat Hanatul Hoardei de AurRusia nu uită niciodată şi nu renunţă la ceeace a fost odată rusesc sau sovietic şi prinurmare nici la jumătatea Moldovei dintrePrut şi Nistru Noi (Romacircnia de azi) icircn con-cepţie rusească facem parte din bdquostrăinăta-tea apropiatărdquo lor şi ar trebui să fim dacă nualiaţii lor fideli cel puţin neutri binevoitoriDe aceea soarta noastră este greaIntegrarea noastră icircn NATO ne dă naturaloarecare siguranţă da nu ne salvează deameninţări Mai ales că NATO nu mai esteceea ce a fost

Ce opinie aveţi despre atentatele care auicircnsacircngerat Europa Au romacircnii icircn ţara lormotive să se teamă de aceste ororiAtentatele care au icircnsacircngerat Europa şi

care o icircnsacircngerează aproape zilnic trebuiesă ne icircngrijoreze icircn chip foarte serios Şiromacircnii au de ce să se teamă ca parte a civi-lizaţiei creştine şi occidentale (pentru cei

31

Romacircnia icircncotro

care vin din Răsărit noi suntem cu toţiioccidentali) Cacirctă vreme se vorbeşte despreun bdquorăzboi sfacircntrdquo şi cacirctă vreme se strigăaproape de fiecare dată bdquoAllah este marerdquonoi bdquoghiauriirdquo (necredincioşii) suntempotenţiale victime Şi noi creştinii am pur-tat războiul nostru bdquosfacircntrdquo dar l-am camterminat icircn Evul Mediu de cacircteva sute deani Vedeţi azi romacircnii se află peste tot şichiar dacă ororile nu se petrec deocamdatăla noi ai noştri devin victime

Ce părere aveţi despre situaţia din Turcia şicum credeţi că poate ea influenţa viitorul UENATO implicit viitorul RomacircnieiTurcia cu cei circa 80 de milioane de

locuitori este o mare putere regională laconfluenţa dintre Asia şi Europa Islamis -mul fundamentalist turc a fost oprit eludatşi reformat prin politica lui Mustafa Kemaldupă Primul Război Mondial iar lumeaeuropeană a putut răsufla oarecum linişti-tă Dar după cum se vede secole icircntregi desedimentări tradiţionale musulmane nu sepot şterge cu buretele mai ales icircntr-o lumecare icircn ciuda unei evidente modernizărirămacircne atacirct de inegală şi atacirct de plină defalii Icircntre Turcia europeană şi cea a cacirctorvamari oraşe europenizată pe de o parte şiTurcia asiatică profundă rurală şi profundataşată tradiţiei pe de altă parte diferenţelerămacircn majore Azi s-a radicalizat aproapeicircntreaga lume islamică şi nici Turcia nu arămas icircn afara acestui proces Icircn acestmoment din cauza politicii oficiale a Turciei(dar şi din alte motive) viitorul NATO şi alUE stă sub semnul incertitudinii iar Romacirc -nia care nici nu a apucat să intre bine icircn celedouă organizaţii are de ce să fie icircngrijoratăErdogan se află acum icircn dialog amiabil cuPutin politica de securitate a NATO icircnMarea Neagră bate pasul pe loc aliatul nos-tru bulgar pare să facă cel puţin icircn partejocul marii puteri slave de la Răsărit iar noitrăim deocamdată cu hellip speranţa

Ce carte scrisă de profesorul Ioan Aurel Popicircl reprezintă cel mai bine pe omul Ioan AurelPop (cu un scurt argument)E greu de spus Cred totuşi că mă repre-

zintă ca om (nu ca specialist) bdquoIstoria ade-

vărul şi miturile Note de lecturărdquo scoasă icircndouă ediţii la Editura Enciclopedică Nueste o carte revoluţionară şi nici nu a avutun mare succes de librărie dar spunecumva (celor curioşi să ştie) părerea meadespre cercetarea şi reconstituirea trecutu-lui dar şi despre lumea de demult de-acumşi din viitor Nu este o carte de cercetareistorică fiindcă cercetarea istorică se faceprin studiul aprofundat al izvoarelor al sur-selor este o carte de opinii (acumulate icircntimp) despre rostul şi menirea istoricului eo carte polemică fiindcă răspunde uneiviziuni contrare (expuse de profesorulLucian Boia) care relativizează completcunoaşterea trecutului respinge din discur-sul istoric criteriul adevărului şi ndash fapt foar-te grav ndash pune icircntreaga istoriografie romacirc-nească de la cronicari pacircnă la marii istoriciai secolului al XX-lea sub semnul mituluimai ales sub semnul mitului naţionalist Oreu am fost crescut sub zodia raţionalismuluiaplicat riguros icircn cercetare Şcoala istoricăde la Cluj a pus şi pune icircncă (sper) accentulpe studiul riguros al izvoarelor icircn sensul căviaţa de demult nu poate fi reconstituităprin impresii ci după criterii precise bazatepe ştiinţele auxiliare (metodele) istoriei pecunoaşterea limbilor clasice şi a celormoderne pe ample acumulări succesivecontinue temeinice Am icircnvăţat de la mariidascăli că a studia istoria naţională este odatorie ştiinţifică dar şi civică icircn acelaşitimp că scrisul istoric este o operă de mareresponsabilitate că nu se poate face cerceta-rea trecutului fără dragoste de viaţă deviaţă de demult şi de ţară Istoria ca discursse face după reguli ştiinţifice dar nu dupăreguli ca cele din ştiinţele exacte şi incumbăo mare pasiune pentru om comunitatenaţiune omenire etc Toate acestea nu seexclud reciproc ci se completează intră icircnarmonie şi sintonie Cred sincer că nu poţiiubi respecta icircnţelege şi descrie lumea(omenirea) dacă nu-ţi cunoşti şi iubeştilocul naşterii tale patria icircn sens de spaţiude vieţuire al părinţilor bunicilor moşiloretc Prin urmare erudiţia şi sentimentul(pasiunea) trebuie să meargă macircnă icircn macircnăfiindcă suntem oameni iar oamenii recifără sentimente icircncetează să mai fie

32

Ion Aurel Pop

oameni Azi din păcate tot mai multeicircndemnuri din spaţiul public vor să deve-nim mecanisme roboţi instrumente digita-lizate uşor de manipulat ceea ce nu pot săaccept Istoria deopotrivă ca realitate trecu-tă şi ca discurs despre ceea ce fost esteviaţă iar viaţa trebuie cunoscută şi cercetatăcu mare respect cu demnitate dar şi cuomenie

Numiţi vă rog cacircţiva romacircni care conside-raţi că au influenţat decisiv soarta popo ruluinostru (cu un scurt argument la fiecare)Au fost cacircţiva fără doar şi poate Eu

cacircnd mă refer la romacircni vorbesc de ultimamie de ani (de prin secolele IX-X icircncoace)fiindcă anterior trăiau doar strămoşi airomacircnilor Sigur din aceşti strămoşi s-auformat romacircnii dar nu este corect să vor-bim icircn sens atemporal despre romacircni cumfac unii dintre protocronişti care punbdquoTăbliţele de la Tărtăriardquo (de exemplu) peseama bdquogeniului poporului nostrurdquo Cel maiimportant romacircn este chiar poporul romacircnca subiect colectiv făuritorul celei maiimportante creaţii spirituale romacircneşti dintoate timpurile limba romacircnă Ca fiinţeindividuale aş enumera cacircţiva principimedievali de la Mircea cel Bătracircn şi Ştefancel Mare pacircnă la Mihai Viteazul (icircn EvulMediu voinţa domnului schimba destinulţării şi al poporului) pe diaconul Coresi(care a tipărit romacircneşte) pe Bracircncoveanupe Cantemir (oameni ai epocii moderne) pecronicari pe Varlaam şi Dosoftei peInochentie Micu (cel care credea că bdquonu poţiicircnvia cu-adevărat decacirct din pămacircntulpatrieirdquo) pe icircnvăţaţii Şcolii Ardelene hellip De-aici icircncoace sunt prea mulţi ca să-i maipomenesc pe toţi Oricum influenţaţi depoliticienii mai recenţi nici nu ne dămseama cacirct de mult datorăm oamenilorimportanţi din trecutul mai icircndepărtat pecare-i uităm şi desconsiderăm prea adesea

Se mai citesc cărţile istorice icircn Romacircniadomnule Ioan Aurel PopNu prea Se citesc eventual articole din

bdquoMagazin istoricrdquo şi bdquoHistoriardquo (ceea ce estebine) ndash deşi cele două periodice promovea-ză concepţii diferite despre cunoaşterea tre-

cutului icircn fond pentru asta am luptat pen-tru pluralitatea opiniilor ndash sau cărţi-bombăprezentate ditirambic de către un aparat depropagandă bine pus la punct şi aflat icircnslujba anumitor edituri De aceea publiculcare mai citeşte istorie receptează icircn maremăsură cărţi de pseudo-istorie cărţi deistorie contrafactuală sau de eseuri frumosbdquoicircmpachetaterdquo şi care lasă impresia că bdquoaşase scrie istoriardquo Noi nu am avut din păcateo mişcare culturală ca-n Franţa de exempluunde marii istorici medievişti şi-au datmacircna ca să prezinte publicului larg o lumerevolută pe icircnţelesul tuturor dar nealteratăicircn esenţa sa Noi vorbim icircn presă despre unEv Mediu barbar şi ruşinos icircn care se prac-ticau discriminări se asupreau minorităţileşi nu se aplica discriminarea pozitivă icircncare nu era democraţie libertate egalitateetc Păi nici nu era nevoie de toate acesteadin moment ce lumea medievală se baza peierarhie supunere privilegiu onoare etc şia funcţionat foarte bine aşa vreme de o miede ani Se citeşte azi multă istorie contempo-rană mai ales politică recentă fără discer-nămacircnt şi de aceea se forţează mereu uşideschise mulţi crezacircnd că generaţia noastrăa descoperit universul rotunjimea pămacircn-tului şi oxigenul sau că Iulius Caesar şiShakespeare ndash de exemplu ndash erau tareicircnapoiaţi icircn lipsa laptopului hellip

Numărul revistelor culturale şi ştiinţifice sediminuează treptat Ce viitor au ele Suntsuficient susţinute de statCred că suntem pe panta apusului pagi-

nii tipărite icircn formă clasică De aproape şasesecole tiparul cu litere mobile ne-a definitdestinul şi pare că a obosit Eu icircncep săicircntacirclnesc tineri care nu au citit niciodatăintegral vreo carte de beletristică de cacirctevasute de pagini ndash mă refer la cartea tipărită ndashşi care au cultură generală Este o culturăgenerală cacircştigată de pe computer de peinternet e vorba de tineri care citesc de zorcărţi digitale de anumite profiluri Sunt şicacircteva reviste culturale şi de specialitatedigitale cu mulţi cititori Revistele culturaleşi ştiinţifice clasice icircn formă tipărită sunttot mai puţine şi tot mai puţin citite Icircn urmăcu trei decenii orice intelectual romacircn din

33

Romacircnia icircncotro

domeniul umanist citea cu sfinţenie bdquoRo -macircnia literarărdquo bdquoContemporanulrdquo bdquoLucea -fă rulrdquo bdquoTribunardquo bdquoSteauardquo bdquoConvorbiriliterarerdquo bdquoRamurirdquo bdquoAstrardquo bdquoVatrardquo şi altecacircteva reviste sau măcar pe unele dintreacestea cumpărate de la chioşc sau primiteprin abonament Azi acest obicei aproape adispărut Natural pe de altă parte revisteleculturale şi ştiinţifice ndash icircn orice formă ar fiele publicate ndash nu sunt suficient susţinutede către stat fiindcă statul nostru se ocupăde altceva nu de educaţie şi nici de lumeaintelectuală

Ce cartecărţi aveţi acum pe noptierăAcum recitesc bdquoMagicianulrdquo de John

Fowles după obiceiul cacircştigat demult cămăcar 100 de cărţi mari din literatura lumiimerită mereu reluate recitite pritocite

Numiţi trei mari trădători din istoriaRomacircniei Este trădarea o caracteristică apoporului nostruAm avut fireşte trădători deşi depinde

mult din ce perspectivă priveşti trădareaTotul este relativ de aceea nu voi numiniciunul Trădarea este etern umană şi uni-versală iar romacircnii nu au vreun talent spe-cial icircn această direcţie

Icircn afara Academiei Romacircne au apărut multeorganisme suspecte icircmpopoţonate cu numelede academie şi alimentate cu bani din bugetulcontribuabililor Ce părere aveţi despre aceas-tă situaţie reprobabilăCred că aceasta este o pecingine naţiona-

lă icircn acest moment şi mă ridic ferm de cacircteori am ocazia contra acestui fenomen Să neicircnţelegem toată lumea aceasta civilizatăeste plină de academii (icircn Italia sunt dacănu mă icircnşel vreo 12 academii numite bdquonaţio-nalerdquo) de societăţi savante de institute deasociaţii culturale şi ştiinţifice etc Dinmoment ce Academia Romacircnă nu a icircnregis-trat această marcă la OSIM au apărut şi lanoi felurite bdquoacademiirdquo alternative Nici astanu este neapărat de condamnat icircn condiţii-le date Nu este acesta cel mai mare rău Darnoi suntem singura ţară europeană care lefinanţăm de la buget pe toate prin deciziaaleşilor noştri din Parlament ceea ce este

strigător la cer Nici măcar dacă am fi ceamai prosperă ţară europeană nu s-ar justifi-ca această practică Astfel susţinem cu baniicontribuabilului romacircn fără niciun discer-nămacircnt Academia Romacircnă dar şi aşa-numitele AOŞ (bdquoAcademia Oamenilor deŞtiinţărdquo ca şi cum Academia Romacircnă ar fiformată din altfel de bdquooamenirdquo) bdquoAca -demia de Ştiinţe Tehnicerdquo bdquoAcademia deŞtiinţe Medicalerdquo bdquoAcademia de ŞtiinţeAgricole şi Silvicerdquo şi altele create mairecent sau pe cale de a fi create Nu trebuiesă avem nimic cu aceste asociaţii cu o con-diţie să se susţină singure aşa cum seicircntacircmplă peste tot icircn lumea asta Susţinerealor de la stat creează mai multe inconve-niente icircn plan financiar şi ştiinţific-culturalpe de o parte se risipesc şi puţinii bani alo-caţi ştiinţei cercetării recunoaşterii presti-giului pe de altă parte se submineazăvaloarea Academiei Romacircne care conformlegii este forul suprem de consacrare ştiin-ţifică icircn Romacircnia Aşa titlul de academician(acordat prin lege doar membrilor titulari aiAcademiei Romacircne) este uzurpat de feluritepersonaje (unele onorabile) prezente toatăziua la TV publicul larg nu ştie ce să maicreadă şi unde să găsească reala valoare iarbanul public alimentează indemnizaţiiinventate Cred că icircnfiinţarea acestor bdquoaca-demiirdquo finanţate de stat este rezultatul frus-trării unor parlamentari care nu s-au mulţu-

34

Ion Aurel Pop

mit cu doctoratele luate icircn forme discutabi-le ci care au dorit să fie academicieniNeputacircnd obţine acest titlu autentic auinventat instituţii paralele hellip

De ce credeţi că icircn aprilie la sărbătorirea a150 de ani de la icircnfiinţarea AcademieiRomacircne icircn discursurile oficiale nu s-a pome-nit nici măcar un cuvacircnt omagial icircn aminti-rea lui Alexandru Ioan Cuza omul de care s-a legat iniţial destinul acestei instituţii Sa fifost vorba de rea voinţă sau pur si simplu deignoranţăSe poate să fi fost şi una şi alta Vă măr-

turisesc că m-am gacircndit la acest lucruatunci Noi oamenii avem cum ştim bineo mulţime de defecte iar unul dintre eleeste fără icircndoială bdquopliereardquo prea accentuatădupă vremuri după mode după regimuriEste evident că bazele Societăţii Literare s-au pus sub Cuza care a gacircndit icircn termeniserioşi icircntreg edificiul nostru naţional Caistoric ştiu că tot programul de dezvoltare aRomacircniei moderne a fost gacircndit la 1848-1849 şi pus icircn pagină de paşoptişti icircn docu-mentele elaborate sau prezentate la Iaşi laBlaj la Izlaz la Braşov la Lugoj la Cernăuţietc Icircntre revoluţionari o figură marcantă afost şi Alexandru Ioan Cuza Icircnfăptuireaacestui program a rămas icircnsă o sarcină a vii-torului adică a perioadei 1849-1918 Aşicircndrăzni icircnsă să spun că aproape jumătatedin acest mare efort de modernizare - icircnciuda impresiei de bdquoforme fără fondrdquo teore-tizate de Titu Maiorescu - s-a concretizatprin reformele lui Alexandru Ioan Cuzaicircnfăptuite icircntre 1859 şi 1866 Sunt de faptşapte ani şi nici aceştia icircntregi pentru căgrija lui Cuza icircntre 1859 şi 1862 a fost obţi-nerea recunoaşterii dublei alegeri (pe de oparte) şi desăvacircrşirea unirii icircn plan institu-ţional (pe de altă parte) Anul 1866 iese şi eldin discuţie fiindcă la icircnceputul lui dom-nul unirii a fost obligat să abdice Aşa cămarile sale reforme care au modernizatRomacircnia s-au făcut icircn anii 1863-1865 adicăicircn trei ani secularizarea reforma agrarăreforma şcolară crearea primelor universi-tăţi moderne reforma justiţiei reformaadministrativă etc Tot sub Cuza s-a lucratşi la noua constituţie prima constituţie

modernă adevărată adoptată icircn 1866 Noiazi din dorinţa de a restitui monarhiei deHohenzollern ceea ce comuniştii i-au răpitpe nedrept icirci recunoaştem merite maimulte decacirct a avut Pe vremea comunismu-lui eram aproape cu toţii ascultători faţă deregim iar azi cacircnd s-a dat liber la criticădemonizăm comunismul icircn ansamblu ca şicum atunci nu ar fi trăit oameni culţi niciconştienţi şi nici responsabili Dacă icircl lău-dăm pe regele Mihai trebuie neapărat să-lveştejim pe mareşalul Antonescu şi inversDacă suntem adepţii globalismului sau alUE credem că nu dă bine să fim şi patrioţisă ne iubim locul de naştere etc Cu altecuvinte procedăm prin excludere atuncicacircnd ar fi natural să gacircndim lumea princoexistenţă prin complementaritate şiarmonie Dar dacă vrem să fim corecţiatunci se cuvine să rostim răspicat bazeleAcademiei Romacircne s-au pus sub principeleAlexandru Ioan I prima şedinţă a icircnaltuluifor s-a putut icircntruni abia sub principeleCarol I cea mai grea şi mai rapidă etapă demodernizare a ţării s-a icircnfăptuit de cătreregimul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) iar următoarea - solidă şi temeinică -sub regimul principelui (1866-1881) şi rege-lui (1881-1914) Carol I A-l contrapune peCarol I lui Alexandru Ioan Cuza este o eroa-re copilărească Poporul romacircn i-a preţuitpe amacircndoi şi i-a aşezat pe locurile care li secuvin icircn Panteonul Naţional

Care este icircn opinie lui Ioan Aurel Pop celmai mare istoric romacircnCel mai mare istoric romacircn este evident

Nicolae Iorga Mai sunt cacircţiva foarte maride valoare europeană chiar dar Iorga esteunic irepetabil extraordinar A scris ndash ine-gal fireşte ndash mai mult decacirct ar putea citi unom normal icircntr-o viaţă dacă s-ar ocupanumai de citit hellip

Ce este istoria stimate domnIstoria este pentru mine viaţă viaţă

deplină Noi o calificăm drept trecut şiuităm că pentru cei care au trăit acest tre-cut era viaţă prezentă şi reală Eroareanoastră ca oameni ai prezentului este căsocotim clipa noastră drept eternă şi că

35

Romacircnia icircncotro

numim cu dispreţ viaţa de odinioară lumemoartă

Ce pasiuni are Ioan Aurel Pop icircn afara acti-vităţii profesionaleMulte dar nu prea uşor de icircmplinit din

lipsa timpului Fugit irreparabile tempus Icircmiplace să citesc poezie şi proză icircngrijescplante văd filme ascult muzică bună detoate felurile

Ce amintiri dragi păstraţi din copilăriePăstrez icircn suflet oameni şi locuri care mi-

au marcat viaţa Mai icircntacirci pe bunica pe liniepaternă văduvă de război de la vacircrsta de 35de ani rămasă mereu nerecăsătorită ca să-lpoată jeli pe bunicul (pacircnă la moarte a pur-tat doliu) şi ca să-l crească cum a vrut ea petata apoi pe părinţi pe dascăli pe prieteniPăstrez amintirea unui Braşov ca un tăracircmde poveste cu Tacircmpa cu Dealul Melcilorsau cu Turnul Alb şi cu Turnul Negru cuBastionul Ţesătorilor şi cu BisericaBartolomeu Mai tacircrziu am descoperitŞcheii cu Biserica Sfacircntul Nicolae cu LiceulbdquoAndrei Şagunardquo spre care mă uitam cumare respect şi cu admiraţie nedisimulatăDiriginta mea din şcoala generală DoamnaProfesoară Margareta Florea ndash icircncă icircn viaţăla peste nouăzeci de ani ndash ne vorbea cuadmiraţie despre forţa matematicii dar şidespre literatură Avea mereu asupra sa cacircteo foaie volantă pe care rezolva cacircte o pro-blemă deşi pe versoul foii putea foarte binesă scrie cacircte o poezie Pacircnă de curacircnd icirciscriam felicitări de Crăciun icircn versuri şi icircmirăspundea tot aşa hellip Apoi la 14 ani amintrat la bdquoŞagunardquo ndash ceea ce era o perfor-manţă ndash şi am ajuns icircn clasa ProfesoruluiIon Topolog-Popescu romancier cunoscutla Braşov care m-a icircnvăţat ce este literaturaşi de ce este nevoie de disciplinele umanis-tehellip Pe atunci trimiteam probleme rezolva-te la Gazeta de Matematică dar m-am lecuiticircn curacircnd hellip

Sunteţi un om religios stimate domnCred icircn Dumnezeu dar consider că cre-

dinţa este un lucru strict personal şi nu vor-besc despre asta Alta este chestiunea legatăde biserică şi de istoria bisericii despre care

icircmi place să vorbesc ore icircn şir şi să scriu cupasiune

Icircn numele islamismului mor astăzi oameninevinovaţi Ce este pacircnă la urmă religia S-a perimat atacirct de mult funcţia ei spiritualăicircncacirct a rămas doar un instrumentpretextpentru conflicte dure icircntre oameni cu menta-lităţi culturi şi educaţii diferiteNici religiile ca toate lucrurile de pe

lumea asta trecătoare nu sunt imuabileCredinţa ar trebuie să fie una şi nedespărţi-tă una şi aceeaşi dar şi credinţa ndash cum sevede ndash icircmbracă formele cele mai variatePacircnă la urmă icircnţeleg şi acest lucru şi icircl potşi argumenta dar ceea ce nu pot icircnţelegeeste intoleranţa faţă de credinţa altuia urafaţă de felul de a fi al altuia Am fost icircnvăţatde mic că este loc sub soare pentru oricine şică respectul pentru alteritate este o mărturiede omenie Necazul este că mulţi dintreaceia care trăiesc intens spiritualitatea caresunt credincioşi sinceri se lasă amăgiţi defalsele predici de icircnvăţături extreme icircncacirctdobacircndesc gustul conflictelor Şi icircn numelecredinţei (şi al bisericii) de-a lungul milenii-lor de istorie cunoscută s-au purtat războa-ie şi s-au comis crime La fel s-a icircntacircmplat icircnnumele dragostei (Războiul Troian) icircnnumele familiei (Războiul celor DouăRoze) al democraţiei al libertăţii al naţiu-nii etc Aceasta nu trebuie să ne facă sădemonizăm credinţa biserica iubireanaţiunea etc pentru că am comite o gravăconfuzie de planuri

Cacircnd vine vorba de stămoşi ndash pe cine ar tre-bui să pună romacircnul la loc de cinste Pe dacisau pe romani Sau şi pe daci şi pe romanişi pe slaviChestiunea cu strămoşii icircndepărtaţi ţine

mai mult de educaţie decacirct de realitateCine ar putea spune azi icircn ce proporţie sun-tem noi romacircnii daci romani slavi orialtceva Iar ideea aceasta că avem bdquosacircngerdquodacic roman slav sau cuman este nerele-vantă şi chiar periculoasă Specificul etnicsau naţional nu-l dau bdquosacircngelerdquo sau eredita-tea ci educaţia icircntr-un anumit mediu Dacămacircine iau un copil de romacircni abia născut şi-l mut icircn Suedia şi-l cresc acolo printre sue-dezi icircn şcoli suedeze obţin din el la 18 ani

36

Ion Aurel Pop

cel mai bun cetăţean suedez cu cele maiferme convingeri suedeze Totuşi anumitelucruri legate de etnicitate sunt sigure sauaproape sigure inclusiv icircn cazul romacircnilorDe exemplu faptul că romacircnii sunt azi sin-gurii moştenitori ai romanităţii orientale şică vorbesc o limbă romanică arată fărănicio icircndoială forţa latinităţii noastre faptulcă odată demult limba latină a dominataici asupra altor limbi Dincolo de orice con-siderente privind istoria limbii romacircne icircnviaţa cotidiană circa 80 din cuvintele pecare le folosim sunt de origine latină (moş-tenite din latina veche sau preluate ulteriordin alte limbi) cam 15 sunt slave iar res-tul sunt turcice traco-dacice maghiare etcSigur asta nu icircnseamnă că proporţia etnii-lor din care s-au format romacircnii este exact lafel dar această structură a vocabularului(lăsacircnd la o parte sistemul nostru gramati-cal latin) oferă anumite indicii şi asupra ori-ginii noastre etnice Interesant este faptul cădacă analizăm textele vechi romacircneşti dinepoca modernă timpurie (secolele XVI-XVII) proporţia cuvintelor de origine latinăeste aproape la fel de mare ceea ce spulberăteoria tendenţioasă a bdquorelatinizăriirdquo tacircrzii aRomacircnei Ştiu că unora le este foarte dragămoştenirea noastră dacică (tracică) ndash deşimi-e greu să icircnţeleg de ce ndash dar din păcatepentru aceştia nu avem deloc argumentesolide ca s-o putem susţine Ştim doar călimba dacilor era indo-europeană şi făceaparte din grupul satem diferit de grupul dincare făcea parte latina Dar nu ni s-a păstratniciun text icircn această limbă ci doar cuvintedisparate Poetul Ovidiu după vreo şaseani de şedere la Tomis printre greci şi bar-bari a icircnvăţat greu limba geţilor scriind şi obdquocărţulierdquo cu versuri icircn pomenita limbăscriere care s-a pierdut

Ce mai icircnseamnă astăzi să fii patriot cacircndmajoritatea politicienilor noştri (cu excepţiacelor care alunecă icircntr-un naţionalism agre-siv) se declară europeni Ne-am pierdutpatriotismul pur indispensabil unei naţiuniDa este o gravă confuzie de planuri şi icircn

chestiunile legate de patriotism şi de dra-gostea de ţară Tinerii nu mai ştiu ce să crea-dă fiindcă sistemul romacircnesc de instrucţiu-

ne şi de educaţie se află icircn derivă de deceniibune şi nimeni dintre cei cu putere de deci-zie nu pare preocupat de redresarea luiPoliticienii se declară europeni icircn lipsă dealtceva dar mai ales de convingeri fermede cunoştinţe de cultură generală şi de cul-tură romacircnească de idealuri de viaţă deproiecte pentru generaţiile viitoare Ca să fiipatriot autentic trebuie să-ţi cunoşti bineţara şi să ajungi astfel s-o preţuieşti Mulţipoliticieni romacircni confundă instituţiileromacircneşti care le taxează ignoranţa şi care-ichiar pedepsesc pentru incompetenţă pen-tru acte antisociale pentru hoţii de tot felulcu ţara şi icircn loc să se icircndrepte icircn urma gre-şelilor lor ajung să-şi urască ţara Dacă nuicircţi iubeşti icircn mod organic şi necondiţionatpatria nu ai cum să le explici tinerilor ceeste patria nu ai cum să fii sincer cu aceştiicircnvăţăcei iar ei simt uşor falsulPatriotismul a fost o vreme confiscat deanumite grupări naţionaliste şi pervertitdar timpul acestor partide şi persoane a tre-cut (cel puţin icircn acest moment nu avem icircnRomacircnia un partid naţionalist de forţă) şitotuşi cei mai mulţi intelectuali se feresc săvorbească despre ţară despre patrie desprespecificul naţional despre valorile noastreCred că Seneca spunea icircn urmă cu douămilenii că el nu-şi iubea ţara fiindcă eramare ci fiindcă era a lui Dacă nu iubim sin-cer ţara asta cu toate ale sale cu doruri cupatimi şi cu uri cu doine şi cu strigături cublesteme şi bdquocodri verzi de bradrdquo nu avemcum să iubim Europa sau omenirea fiindcăbdquopicurii cu strop de strop fac al mărilorpotoprdquo (ca să-l citez pe uitatul şi bdquofacilulrdquoCoşbuc care ştia atacircta cultură germană şifilozofie indică) Din micile şi multele iubirise naşte iubirea cea mare hellip Iar ţara astamerită iubire necondiţionată fiindcă releledin ea nu i se datorează ci ni se datoreazănouă nevrednici cacircrtitori mici la suflet şimari la pretenţii

Ce părere aveţi despre Uniunea Euro peanăVa rezista ca organism politicNu cred decacirct dacă proiectul său ndash bun

icircn principiu dar greşit icircn detalii ndash se varelua şi reface de la capăt pe baze noi maipotrivite Mai mult nu pot spune fiindcă nusunt viitorolog iar istoricii icircn ciuda unei

37

Romacircnia icircncotro

38

Ion Aurel Pop

prejudecăţi răspacircndite nu pot prevedea vii-torul Pot icircnsă ceva important şi adeseaignorat de contemporani pot icircnţelege şigestiona mai bine prezentul tocmai pentrucă au experienţa vieţii trecute iar aceastăviaţă trecută ndash cum vă spuneam ndash a fost pre-zentă pentru cei care au trăit-o atunci cacircndau trăit-o

Au ştiut romacircnii să-şi folosească libertateadupă 1989 sau sunt icircn derivă şi acumNu au prea ştiut decacirct parţial pe felii

Libertatea de care vorbiţi ne-a dat nouăromacircnilor un fel de vertij ne-a copleşit cuademenirea ei cu fascinaţia ei după deceniide control de partid şi de stat asupra tuturormişcărilor noastre Au venit oameni icircnţe-lepţi din Vest sau din icircnchisori ndash romacircni caşi noi ndash ca să ne spună pe romacircneşte ce estelibertatea şi nu i-am icircnţeles sau cacircnd i-amicircnţeles a fost prea tacircrziu Au fost şi alţii carene-au dezorientat cu dezinformările lor şi afost aproape imposibil să alegem gracircul deneghină Nici acum nu ne-am revenit şi nuavem clasă politică nu avem instituţii credi-bile ba mai mult vedem că şi Europa şilumea sunt icircn derivă ceea ce ne tulbură şimai mult făcacircndu-ne să nu mai distingemvalorile de nonvalori şi nici să preţuim şi săconstruim ceas de ceas libertatea autentică

Este democraţia o sintagmă utopicăNu democraţia are valoarea ei icircntr-o

lume de criză a valorilor dar anumiţi lideris-au apucat să compromită democraţia ceeace nu este greu Orice lucru bun ndash dacă nueste păstrat cu grijă ndash se degradează IcircncăPolybios dacă nu mă icircnşel scria acum maibine de două milenii că democraţia poatedegenera icircn anarhie monarhia icircn tiranie şiaşa mai departe Regimurile politice buneau adesea pandante rele şi trebuie pătrate cabdquobibelourile de porţelanrdquo fiindcă altminteriau bdquoexistenţa efemerărdquo (ca să-l parafrazezpe Ion Minulescu) Şi iubirea rău aplicată şigestionată poate ucide fiinţa adorată Eucred că societăţile statornice şi bine consti-tuite au mecanismele şi forţele interne nece-sare pentru a feri democraţia de abuzuri deinstrumentalizări de demagogie de popu-lism Noi nu suntem icircnsă din păcate o ast-fel de societate

Ce icircnseamnă stimate domn adevărul

Adevărul este greu de definit S-au stră-duit generaţii icircntregi de filosofi şi multeşcoli filosofice s-o facă şi nu au dat decacirctsoluţii parţiale fiindcă noi oamenii nuputem ajunge decacirct la soluţii parţiale Mi-arfi mai uşor să definesc adevărul istoric pecare trebuie să-l caute fiecare cercetător altrecutului Cel care are bdquomeseria de istoricrdquo(cum a spus Marc Bloch) este obligat săcaute şi să descopere adevărul adică săreconstituie lumile de odinioară bdquoaşa cumau fostrdquo (după expresia lui Leopold vonRanke) Fireşte nu va reuşi niciodată pedeplin fiindcă ceea ce a fost nu se maiicircntoarce (timpul este ireversibil) dar cu atacircte mai fascinantă căutarea Icircn vreme ce arti-ştii fac lumi uzacircnd de talent şi de imagina-ţie istoricii re-fac lumi folosindu-se deizvoare şi urmărind criteriul adevăruluiTotuşi e bine ca şi istoricii să fie puţinartişti altminteri tot discursul lor rămacircnesec fără sevă nu ajunge la sufletele oameni-lor Reconstituirea lumilor trecute se facepentru oameni şi reprezintă toată experien-ţa de viaţă a societăţii

Revenind icircnsă la adevăr icircn general tre-buie să constatăm că gradul de abstractizareeste mult mai mare După părerea mea ade-vărul este adecvarea cea mai apropiată din-tre realitate şi reflectarea acestei realităţi icircnmintea noastră Atunci cacircnd diferenţa din-tre realitate şi reflectarea sa este mică neapropiem de adevăr Dacă mă icircntrebaţi deadevărul absolut atunci vă spun sigur cănumai Dumnezeu icircl deţine şi nu ni-l revelănouă umililor săi robi Dacă ar face-o icircnsăam icircnceta să mai fim oameni hellip Adevărulca şi dreptatea este foarte important pelumea asta imperfectă dar nici adevărul şinici dreptatea nu au niciun rost fără bunăta-te Ajung să fie concepte seci icircntr-o lumegoală şi obosită Şi vă spune asta un om carea icircncercat să educe multe promoţii de elevişi studenţi şi care se bucură icircncă precum uncopil atunci cacircnd vreunul din foştii icircnvăţă-cei ndash acum om icircn toată firea ndash icirci spune pestradă bdquoVă salut domrsquo profesor Mi-aţi fostdascălrdquo

39

Fragmentecritice

Dumitru MICU

Un panoramic al presei romacircneşti

Dumitru MICU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescu e-mail instcalinescuyahoocom

Articolul de faţă evaluează contribuţiile istoricului literar clujan Mircea Popa icircn domeniul istorieipresei cu precădere a celei din Transilvania Istoria presei literare romacircneşti din Transilvaniade la icircnceputuri pacircnă icircn 1918 (icircn colaborare cu Valentin Taşcu 1980) Presa şi ideea naţională(2002) Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi (2011) Textul se concentrează asupraultimei apariţii vizacircnd bdquopresa de ieri şi de azirdquo icircn care sunt prezentate exhaustiv 19 periodicemajoritatea covacircrşitoare din Ardeal printre publicaţiile cercetate aflacircndu-se bdquoTribunardquobdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo bdquoTribunardquo (Arad) bdquoGazeta de la Turdardquo dar şibdquoConvorbiri literarerdquo şi bdquoViaţa romacircneascărdquo acestea din urmă abordate din perspectivă tran-silvanăIcircn ampla desfăşurare de istorie jurnalistică sunt identificate marile teme ale publicisticii transil-vane Acestea au legătură cu ideea naţională şi voinţa de emancipare a romacircnilor privesc concep-ţia li de rilor de conştiinţă romacircni (intelectuali de prestigiu scriitori ziarişti de frunte) care au ple-dat pentru icircnţelegere şi convieţuire armonioasă dar şi efectele manipulative ale unor publicaţii(rdquoPa triardquo din Budapesta1871ndash1972) icircncercate de cercuri guvernamentale maghiare asupraromacircni lor ar deleni O altă axă de orientări are icircn vedere combaterea exagerărilor cu privire la per-vertirea prin pu rificare a limbii contribuţia presei icircn ceea ce priveşte unificarea şi formarea lim-bii literare (şi a literaturii) participarea la acest fenomen a celor mai prestigioşi dintre scriitoriituturor bdquoprovinciilorrdquo istoricePanoramic jurnalistic icircnmagazinează o cantitate enormă de informaţie şi posedă meritul de pre-zenta interes atacirct pentru istorici pentru filologi cacirct şi pentru publicul larg Icircb ea străbate ca unfir roşu formularea lui Ion Breazu bdquoPresa Transilvaniei a fost timp de un veac laboratorul uriaşal conştiinţei naţionalerdquoCuvinte-cheie Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

This article evaluates the contributions of the literary historian of Cluj Mircea Popa in the fieldof media history especially of the Transylvanian media History of the Romanian Literary Mediain Transylvania from the beginnings till 1918 (in cooperation with Valentin Taşcu 1980) TheMedia and National Idea (2002) Journalistic Panorama The Media of Yesterday and of Today(2011) The text is focused on the last issue envisaging the bdquomedia of yesterday and of todayrdquo inwhich 19 periodical papers are presented exhaustively most of them from Ardeal the studiedpublications including bdquoTribunardquo (Arad) (bdquoTribunerdquo) bdquoTransilvaniardquo bdquoGazeta Transilvanieirdquo(bdquoTransylvania Gazetterdquo) but also bdquoConvorbiri literarerdquo (bdquoLiterary Conversationsrdquo) andbdquoViaţa romacircneascărdquo (bdquoRomanian Liferdquo) the latter being approached from Transylvanian per-spective In the ample development of journalistic history the author identifies the great themes ofTransylvanian publications These are related to the national idea and the Romaniansrsquo will of

Abstract

40

Dumitru Micu

Icircn prodigioasa lui activitate de istoricliterar Mircea Popa acordă un constant inte-res presei Celei literare icircn special dar şicelei de orice alt caracter sau de oricacirct delargă cuprindere Trei dintre cele 19 volumepublicate pacircnă acum (Istoria presei literareromacircneşti din Transilvania de la icircnceputuripacircnă icircn 1918 icircn colaborare cu ValentinTaşcu 1980 Presa şi ideea naţională 2002Panoramic jurnalistic Presa de ieri şi de azi2011) sunt consacrate istoriei presei cu pre-cădere istoriei prese ardelene

Icircn ultima dintre aceste cărţi 12 din cele19 periodice prezentate exhaustiv au apăruticircn Ardeal Faptul e specificat chiar icircn titluri-le articolelor dedicate unora dintre ele ca dealtfel şi ale cacirctorva dintre cele incluse icircn pre-zentări colective bdquoTribunardquo sibiană Rilul cul-tural al revistei bdquoTransilvaniardquo bdquoGazetaTransil vanieirdquo bdquoTribunardquo de la Arad Momentedin trecutul presei sălăjene romacircneşti Aspecteale presei culturale maramureşene Presa dinValea Jiului Traseu revuistic alba-iulianTradiţii ale presei romacircneşti din Cluj-NapocaPeisaj revuistic bihorean bdquoGazeta de la Turdardquoetc Cacircteva dintre publicaţiile apărute icircnafara Ardealului şi chiar a Romacircniei suntabordate din perspectivă ardeleanăbdquoConvorbiri literarerdquo şi Transilvania Mişcarealiterară din Transilvania şi bdquoViaţa romacircneascărdquoPatria din Budapesta (1871-1972) e denunţa-tă ca bdquoprodus al manipulăriirdquo icircncercate decercuri guvernamentale maghiare asupraromacircnilor ardeleni Descrierea gazetei stu-denţeşti pariziene Romacircnul (1917-1918)include relatări privind participarea aceste-

ia la lupta poporului romacircn pentru icircnfăp-tuirea idealului său naţional

Incursiuni icircn presa ardeleană MirceaPopa operase din motive obiective şi icircnain-te de apariţia lucrărilor citate icircntrucacirct volu-mele sale precedente sunt despre TimoteiCipariu Octavian Goga Ion Agacircrbiceanu şiIlarie Chendi

Intitulată Presă şi naţionalitate prima sec-ţiune a Panoramicului jurnalistic se deschidecu articolul de sinteză Rolul presei dinTransilvania icircn formarea conştiinţei naţionale şia unităţii de neam construit pe două judecăţiconvergente (de realitate şi de valoare icircnacelaşi timp) una enunţată de Iorga icircnAlmanahul presei romacircneşti pe 1926 cealaltăde Ion Breazu icircn Literatura Transilvaniei(1944)

bdquoIstoria ziaristicii ardelene este dupăIorga ce mai frumoasă pagină din istoriaArdealului de o sută şi mai bine de aniicircncoace Filele ei cuprind gacircndirea şi simţi-rea celor mai de seamă bărbaţi pe care i-adat neamul romacircnesc icircn această provincieToţi scriitorii toţi dascălii icircn coloanele ei şi-au depus tot ce-au avut mai curat icircn suflete-le lor şi le-au socotit mai de preţ pentru vre-mea lorrdquo Icircn formularea lui Breazu bdquoPresaTransilvaniei a fost timp de un veac labora-torul uriaş al conştiinţei naţionalerdquoExactitatea acestor aserţiuni nu comportădiscuţii Icircntreaga informaţie depozitată icircncele peste 400 de pagini ale cărţii lui MirceaPopa atestă perfecta lor adecvare la realita-tea obiectivă Pe toată durata existenţei icircnafara hotarelor statale fireşti presa ardelea-

emancipation they refer to the thought of the Romanian leaders of opinion (reputable intellec-tuals writers top journalists) who pleaded for understanding and harmonious living togetherbut also the manipulative effects of some publications (bdquoPatriardquo in Budapest 1871ndash1972) attem-pted by Hungarian governmental circles on the Transylvanian Romanians Another axis of orien-tations envisages the fight against exaggerations regarding the perverting language by purifica-tion the contribution of the media to the unification and forming of the literary language (andliterature) participation in this phenomenon of the most prestigious writers of all historical bdquopro-vincesrdquo Journalistic Panorama collects an enormous quantity of information interesting both for histo-rians philologists and for the wide public Ion Breazursquos words pervade it like a read thread bdquoTheTransylvanian media was for a century the huge laboratory of the national consciencerdquo

Keywords Istorie Jurnalism tematici filologie Transilvania

nă romacircnească a contribuit determinativ latrezirea şi dinamizarea conştiinţei naţiona-le condiţie primordială a izbacircnzii icircn luptapentru unirea din 1918 Călimara lui IosifVulcan ndash zicea Goga avacircnd icircn vedere defapt călimările tuturor scriitorilor patrioţi ndashbdquoa trasat şi graniţa politică (hellip) Ca pretutin-deni icircn istorie şi la noi condeiul a fost avan-garda tutunuluirdquo Concret precizează auto-rul Panoramicului acţiunea presei romacircneştitranscarpatice a vizat icircn condiţiile apariţieisub stăpacircnire străină patru obiective majo-re cristalizarea limbii literare unitarecomună romacircnilor de pretutindeni dezvol-tarea unitară a literaturii icircn toate ţinuturileromacircneşti adacircncirea caracterului popularal acesteia şi angajarea ei politică

Explicitacircndu-şi specificările MirceaPopa menţionează mai icircntacirci că lupta icircmpo-triva pervertirii limbii prin purism etimolo-gism şi toate celelalte aberaţii latiniste alecacirctorva filologi din Blaj a fost dusă nu doarde cărturari scriitori din vechea Romacircnie cişi de personalităţi şi periodice ardelene Icircnopoziţie cu şcoala blăjeană Telegrafuluiromacircn din Sibiu a adoptat de la apariţia(1876) scrierea fonetică Raliindu-se poziţiei

Convorbirilor literare icircn materie de limbăFamilia Tribuna mai tacircrziu Luceafărulsecundate de aproape toate celelalte publi-caţii din Transilvania au determinat icircnlo-cuirea şi acolo a bdquolimbii greoaierdquo cu cea cres-cută din vorbirea populară bdquomai curată şimai aleasărdquo bdquodulce şi fluidărdquo ridicată princreaţia marilor scriitori la demnitatea delimbă literară Transformarea aceasta nu s-arealizat fără a fi icircntacircmpinat rezistenţă Icircnarticolul Peisaj revuistic bihorean istoriculliterar constată că una dintre publicaţiileumoristice şi satirice din acea parte a ţăriiVulturul bdquoa dus o luptă necurmată icircmpotri-va pocirii limbii a schimonosirii ei cu totfelul de regionalisme sau străinisme Icircnacest sens revista publică parodii bineticluite după graiul franţuzit din Principatesau după cel latinizat din unele cercuri tran-silvănenerdquo

Considerabil s-a resimţit procesul de for-mare unitară a limbii literare şi a literaturiipe tot cuprinsul ţării de pe urma valorifică-rii creaţiei anonime Paginile revistelor luiIosif Vulcan Familia şi Şezătoarea coloaneleTribunei lui Slavici urmate de mai toateperiodicele literare din ţară se deschid pro-ducţiilor populare cu generozitateFolclorul alimenta de altfel literatura cultăicircnsă de la apariţia acesteia Icircn contextulcreşterii accelerate a interesului pentru fol-clor apar autori populari prelucrători demotive folclorice precum Anton PannPetre Ispirescu Ioan Popovici-BănăţeanuIon Pop-Reteganul Petre Dulfu MironPompiliu Virgil Oniţiu

Efecte osmotice a avut icircn condiţiileexpansiunii presei amplificarea şi intensifi-carea relaţiilor culturale literare icircndeosebiicircntre ţinuturile icircntinse de o parte şi alta aCarpaţilor Prin lansarea lui EminescuFamilia a devenit icircncă din timpul apariţieila Budapesta o publicaţie panromacircneascăşi şi-a desăvacircrşit această apartenenţă prinprezenţa icircn spaţiul ei mai ales după muta-rea la Oradea a mai tuturor scriitorilorromacircni de bdquodincolordquo Alecsandri Heliade-Rădulescu Bolintineanu Bolliac HasdeuCreangă Caragiale Duiliu ZamfirescuDelavrancea Vlahuţă chiar MacedonskiAceasta pacircnă la Primul Război Mondial Icircnperioada interbelică nimeni nu mai stă să

41

Un panoramic al presei romacircneşti

diferenţieze scriitorii după originea regio-nală Cotruş Lovinescu AgacircrbiceanuPapilian Pillat Cioran Noica VirgilGheorghiu Ştefan Baciu Eugen IonescuOctav Şuluţiu Anton Holban MirceaDamian apar ca membri ai aceleiaşi bdquofami-liirdquo Numeroşi bdquoregăţenirdquo colaborează şi lacelelalte organe ardelene de publicitate IcircnGazeta Transilvaniei de exemplu alături deCipariu Bărnuţiu Iosif Vulcan IonMaiorescu AT Laurian semnează HeliadeC Negruzzi G Sion icircn Tribuna de la Aradicirci găsim şi pe Sadoveanu Brătescu-VoineştiGacircrleanu Anghel Topacircrceanu Eftimiu Cutimpul situaţia se va generaliza colaborări-le neardelene icircnmulţindu-se inclusiv icircnpublicaţii apărute la marginile teritoriuluiromacircnesc Relevant icircn acest sens e peisajulrevuistic maramureşean Icircn publicaţii caAstra Maramureşului şi Căminul nostru dinSighet Cronica Icircnfrăţirea şi Nord Vestul dinBaia Mare Datina din Satu Mare şi multealtele din alte regiuni pot fi parcurse textede şi despre icircntre alţii N Iorga IonMinulescu Ion Pillat N Davidescu OresteNichifor Crainic Al O Teodoreanu IonelTeodoreanu Barbu Nemţeanu OtiliaCazimir Artur Enăşescu Gh BrăescuDemostene Botez Mihai Codreanu RaduBoureanu Ovidiu Papadima

De colaborarea ardelenilor la presa dedincoace nu e tocmai propriu a vorbiStabilit la Iaşi integrat colectivului Vieţiiromacircneşti Topacircrceanu bdquodevine moldovanrdquoSchimbacircndu-şi domiciliile ardelene GogaIosif devin bucureşteni Cu atacirct mai multTitu Maiorescu Un muntean un moldovanun oltean era icircnainte de 1918 pentru tran-silvăneni bdquofrate din Ţarărdquo prin bdquoŢarărdquo tran-silvănenii icircnţelegacircnd bdquoRomacircniardquo De aicilozinca lor bdquoVrem să ne unim cu TarardquoRegăţenii icircnsă nu voiau bdquounireardquo cuArdealul ci recuperarea lui reintegrarea luiicircn Ţară Icircn consecinţă pentru munteni mol-doveni olteni dobrogeni orice contact cuardelenii era un pas icircn această direcţie Icircncazul concret conlucrarea pe tăracircmul pre-sei ca şi pe oricare altul era un mod alcimentării unităţii spirituale şi sufleteşti aromacircnilor din estul şi vestul CarpaţilorAceasta pacircnă icircn 1918 După aceea prezenţascriitorilor romacircni ciscarpatini icircn reviste

transcarpatine a icircncetat să aibă semnificaţiepolitică păstracircnd-o numai pe cea literară

Posibilitatea unirii statale trainice la nivelstatal fiind condiţionată de conştientizareanecesităţii ei realizarea acestei conştienti-zări implica o cacirct mai largă difuzare a cultu-rii icircn mase Icircn acest scop romacircnii ardeleniluminaţi şi cu dare de macircnă s-au străduitde icircndată ce a fost posibil să procure mijloa-ce de a suscita icircn popor gustul citituluidorinţa de instruire Apariţia primelorperiodice (Ateneul romacircnesc Foaia duminiciiFoaie literară Gazeta de Transilvania) a fostanticipată de construirea unei aşa-zisebdquobibliotecirdquo Biblioteca romacircnească (1821) a luiZaharia Carcalechi Cu timpul asemeneainstrumente de propagare a culturii aveausă apară pe lacircngă organe de presă şi institu-ţii Icircn acelaşi an cu Tribuna Slavici icircntemeia-ză la Sibiu Biblioteca poporală sub al căreigeneric apar o sumedenie de cărţi de formatmodic accesibile oamenilor simpli conţi-nacircnd povestiri şi poezii inspirate din viaţasatelor şi din cea a straturilor urbane de josbasme traduceri

Exemplul slavician e urmat de EneaHodoş care icircn 1899 organizează laCaransebeş Biblioteca Noastră de librăriadin Braşov ce editează romane deSocietatea pentru fond de teatru icircn a căreiBibliotecă teatrală apr desigur producţii degen dramatic O Bibliotecă poporană a luatfiinţă şi sub egida Asociaţiunii transilvanepentru literatura romacircnă şi cultura poporu-lui romacircn (ASTRA) creată icircn 1861 Primulvolum apărut acolo e Povestiri din viaţa ţăra-nilor noştri de Ion Pop-Reteganul I-auurmat cărţi ale unor scriitori ardeleni demărimi diferite de la AP Bănuţ Al CiuraI U Soricu Petre Dulfu Al Lupeanu MelinN Potra Petrescu la Slavici Coşbuc IosifGoga precum şi opere ale unor somităţi dinregat Alecsandri C Negruzzi CreangăAnton Pann Pe lacircngă scrieri literareASTRA edita pentru săteni calendare şialmanahuri Cu timpul avea să tipărească şiopere ştiinţifice Primele ţin de domeniulistoriei al istoriei literare şi al lingvisticii(monografia Tudor Vladimirescu de N IorgaIstoria literaturii romacircne Epoca veche de SextilPuşcariu) şi tot astfel o seamă de volumescrise de icircntre alţii Ion Lupaş N

42

Dumitru Micu

Dobrogeanu C Daicoviciu Anterioarăacestor apariţii este cea a revisteiTransilvania (1858-1889) al cărei cel dintacirciprin redactor a fost bdquoveneratul şi cunoscutulNestor al presei romacircneşti din acea vremeexperimentatul G Bariţrdquo icircnteme ietorulperiodicelor Gazeta de Transilvania Foaie pen-tru minte inimă şi literatură Observatorulprin care el bdquoa pus bazele trainice ale jurna-lismului transilvăneanrdquo Una dintre modali-tăţile cultivării prin aceste periodice a senti-mentului unităţii de neam a fost participa-rea la toate sărbătorile scriitorilor romacircni deseamă ardeleni şi regăţeni popularizareaicircn permanenţă a creaţiei lor Icircn acelaşi timpASTRA organiza adunări populare şeză-toriconferinţe reuniuni de tot felul icircnoraşe şi sate de pe tot cuprinsul Ardealuluiefectul acestora fiind bdquoo apropiere continuăde popor şi de doleanţele lui cele mai strin-genterdquo Pe această cale s-au şi stracircns fon-duri pentru Biblioteca şi Muzeul ASTRApentru teatru pentru o şcoală de fete pen-tru un institut tipografic O realizare deose-bită a Asociaţiunii a constat icircn editarea la

Sibiu icircncepacircnd din 1898 a primeiEnciclopedii romacircneşti Aceasta a apărut icircntrei tomuri masive de cacircte circa 1000 depagini fiecare redactor coordonator fiindCornel Diaconovici

Principiul orientativ esenţial fiind icircncreaţia culturală romacircnească de ambelepărţi ale arcului carpatic unirea acest prin-cipiu a inflamat conştiinţele icircn asemeneamăsură icircncacirct acel foc imaterial a topit icircn celedin urmă frontierele nefireşti Starea de spi-rit a intelectualităţii ardelene tinere fascina-tă icircn anii premergători războiului de icircntre-gire de tot ce venea de peste munţi esteedificator exemplificată de Goga icircnFragmente autobiografice bdquoO carte care apă-rea pe acele vremuri era pentru noi maimult decacirct un act literar lua proporţiileunui mare act politic O nuvelă deDelavrancea şi cacircteva pagini din Vlahuţăerau adevărate acte politice care icircntăreaucapacitatea de rezistenţă naţionalărdquo

Voinţa de emancipare naţională pacircnă lasepararea statală de imperiul austro-ungarnu implica icircn concepţia liderilor de conşti-inţă romacircni situarea icircn raporturi de ostilita-te cu naţionalităţile conlocuitoareDimpotrivă Cu orice prilej intelectuali deprestigiu scriitori ziarişti de frunte au ple-dat pentru icircnţelegere pentru convieţuirearmonioasă a romacircnilor cu cetăţenii tuturorcelorlalte grupuri etnice Propagator icircngenere a bunei icircnţelegeri icircntre oamenii deorice limbă Ioan Slavici o introduce canormă de conduită icircn activitatea TribuneiArticole de fond din primele numere aleacestui ziar nesemnate deci aparţinacircndsau oricum angajacircnd răspunderea sadirectorului conţin fraze ca acesteabdquovenind cu inima deschisă sperăm că cuinimi deschise vom fi icircntacircmpinaţi icircndeosebişi din partea colegilor noştri saşi şi a celormaghiari reprezentanţi ai unui popor deoşteni macircndri de firea lor deschisă şiicircndrăzneaţărdquo bdquoVorbim de sincera apropiereicircntre romacircni şi maghiari pentru că parteacea bună şi cu desăvacircrşire mare a poporuluiromacircn o doreşterdquo Aşa gacircndeau toţi tribuni-ştii Ilarie Chendi criticul literar al ziaruluişi numai el pledează icircn spiritul coexistenţeiamicale sub semnătură subliniind icircnsemnă-tatea literaturii icircn promovarea lui bdquoPrin

43

Un panoramic al presei romacircneşti

nimic ndash scrie el ndash nu se poate contribui maisigur la icircnlăturarea prăpăstiilor sufleteştidintre două popoare ca prin literatură Şi ehotăracirct un semn bun al vremii că oameniserioşi de condei ridică chestiunea şi o tăl-măcesc icircn acest modrdquo Trăgacircnd din acestenunţ teoretic concluzia practică fireascăexigentul critic decide bdquoCacirctă vreme existăscriitori maghiari care icircn cadrul literaturiiuniversale icircşi au importanţa lor nu ne vaicircmpiedica nici o rezervă naţională exageratăde a-i ceti şi gustardquo Icircn virtutea acestei con-cepţii Chendi icircntreţine relaţii cordiale cuscriitori maghiari le recenza cărţile ca dealtfel şi ei pe ale sale stimula traducerea icircnTribuna şi icircnalte publicaţii ardelene Icircn gaze-ta lui Slavici apăreau tălmăciri din PetoumlfiMadaacutecs Joacutekai Moacuter Ady Endre icircntre alţiiprintre tălmăcitori număracircndu-se Iosif şiGoga Dintre alte literaturi cea mai bogatreprezentată prin traduceri e rusa Puteau ficitiţi icircn Tribuna Tolstoi Gogol DostoievskiTurgheniev Aceştia se icircntacirclneau icircn coloane-le ziarului cu Bjoumlrsterne Bjoumlrnson BretHarte Božena Nemčova Daudet ZolaSilvio Alphons Pelico Unii dintre aceştia şicacircţiva icircn plus (Balzac Maupassant ZolaProsper Meacuterimeacute Francois Copeacutee GorkiPoe Dickens Sienkiewicz Edmondo deAmicis Grazia Deledda Matilde Seras şa)apar şi icircn Gazeta Transilvaniei şi nu doaracolo

Cultivarea spiritului de coexistenţă paş-nică excludea orice compromis de naturăpolitică vitală orice concesie faţă de falsifi-carea istoriei faţă de politica de discrimina-re naţională Mircea Popa citează articoledin Familia icircn care Vasile Mangra GavrilPop Ion Puşcariu demontează teoria luiRoesler despre originea poporului romacircnmenţionează aprecierea entuziastă a unorlucrări precum Părţi alese din istoriaTransilvaniei de Bariţ Patria romacircnilor dinDacia superioară de Al Papiu-IlarianPopoarele Daciei icircnainte de colonizarea romanăIstoria arheologiei de Odobescu a colecţieiHurmusaki a unor studii de Al Xenopol şiIorga Relevacircnd poziţia revistei icircn momenteistorice importante cercetătorul remarcădemocratismul acesteia icircn relatările desprerăzboiul franco-german din 1870 despreComuna din Paris despre patriotismul afi-

şat icircn timpul războiului nostru pentru inde-pendenţă şi din momentul MemoranduluiMarile personalităţi ale istoriei naţionale ndashmai constată el ndash sunt mereu evocate Darcel mai icircnălţător citat e cel icircn care icircntr-uneditorial din primul an al Tribunei redacţiaicircşi mărturiseşte ritos icircmpărtăşirea năzuinţeiromacircnilor ardeleni de a trăi icircn propriul lorstat

bdquoParte dintr-un popor pe care icircmprejură-rile l-au ajutat să icircntemeieze un stat naţionalla hotarele patriei noastre noi romacircnii dinŢările supuse coroanei ungare avem fărăicircndoială inimile totdeauna calde pentruacest stat romacircnesc căci icircn el e pus centrulfiresc al culturii noastre naţionale Aceastan-o tăgăduieşte nimeni dintre noi şi icircnzadar am tăgădui-o căci nimeni nu ne-arcrede Tot atacirct de puţin tăgăduim că atuncicacircnd nu s-ar pune icircntrebarea dacă am doriori nu ca toţi romacircnii să fie icircntruniţi icircntr-unsingur stat n-am sta cacirctuşi de puţin pe gacircn-duri şi am răspunde că dardquo

Cu tot atacircta curaj a susţinut cauza naţio-nală contribuind la realizarea unirii spiri-tuale şi prin aceasta şi a celei politice adoua Tribună apărută la Arad (1897-1912)sub conducerea lui Ion Russu-Şirianu Icircnpaginile acesteia alături de Coşbuc GogaIlarie Chendi Bogda-Duică Zaharia BacircrsanEmil Isac I Popovici Bănăţeanu PetreDulfu apar Iorga Sadoveanu Brătescu-Voineşti D Anghel Topacircrceanu Eftimiutacircnărul Lucian Blaga Militantă icircn plan poli-tic pentru activism icircmpotriva pasiviştilorcare icircşi exprimau opoziţia faţă de ordineaexistentă prin refuzul de a participa la acti-vitatea parlamentară Tribuna ndash considerăMircea Popa bdquoa pregătit icircntreg contingentulde tineri ca şi atmosfera trebuitoare icircnvederea acţiunii finale pentru realizareaUniriirdquo

Continuacircnd tradiţia primei Tribune cea alui Slavici Tribuna arădeană a predat-oTribunelor următoare celei bdquorenăscuterdquo icircn1915 prin Onisifor Ghibu Gh Popp şi CBucşan al Bucureşti celei bdquoicircnviaterdquo deAgacircrbiceanu la Cluj icircn 1938 celei apărutetot acolo icircn 1940 (Tribuna Ardealului) icircn finecelei de a treia Tribune clujene născută icircn1957 şi icircncă icircn viaţă

44

Dumitru Micu

Icircn două articole asemenea Tribunei eicircnfăţişat şi Luceafărul cel din 1902-1919 şi celdin 1941-1945 Cel de azi icircnfiinţat icircn 1958nu e menţionat avacircnd comun cu preceden-tele două doar titlul Icircn prima serie apărutăla Budapesta continuată la Sibiu sub direc-ţia lui Octavian C Tăslăuanu Luceafăruleste potrivit caracterizării cercetătoruluibdquocea dintacirci şi cea mai modernă revistă lite-rară a Transilvaniei pacircnă la Marea UnirerdquoConsiderată de unii şi la icircnceputurile ei şimai tacircrziu chiar după al Doilea RăzboiMondial un satelit al Sămănătorului (ceea ceprincipalii ei redactori Tăslăuanu GogaAl Ciura negau categoric) această publica-ţie a avut afinităţi cu Sămănătorul precumşi mai ales cu Viaţa romacircnească dar ndash stabi-leşte Mircea Popa icircn consens cu exegeţiianteriori ndash şi-a fixat o direcţie proprie para-lelă cu cea sămănătoristă şi cea poporanistăCeea ce după ultimul exeget bdquodiferenţiazăpoziţia Luceafărului de mişcarea sămănăto-ristă (şi mai tacircrziu de poporanism) esteinsistenţa cu care a reiterat criteriul autono-miei esteticuluirdquo bdquoSusţinacircnd icircn condiţiilespecifice transilvănene literatura realistă deorientare pregnant naţională publicaţia şi-atrasat o linie teoretic deosebită de sămănă-torism şi poporanism printr-un mai decla-rat criteriu estetic şi prin ducerea maideparte a tradiţiilor autohtonerdquo Mutată icircn1919 la Bucureşti revista icircşi lărgea cerculde colaboratori celor de pacircnă atunci alătu-racircndu-li-se icircntre alţii Blaga VoiculescuNichifor Crainic Al Busuioceanu GibMihăescu Emanoil Bucuţa Radu DragneaPrin scrisul acestora mai cu seamă prin arti-colele de atitudine semnate de CrainicBusuioceanu şi Dragnea Luceafărul noteazăMircea Popa preludează orientareaGacircndirii Convergenţa cu estetica gacircndiristănuanţată prin combinarea cu cea revisteiGacircnd romacircnesc se vădeşte şi mai precis icircncea de a doua serie a Luceafărului dirijată deVictor Papilian secundat de D D Roşca şila care colaborează numeroşi tineripoeţiprozatoricritici eseişti dramaturgi deformaţie mai ales tradiţionalistă ca EugeniaMureşan M Beniuc V Copilu-CheatrăZorica Laţcu Aurel Marin Ion SiugariuGrigore Popa Virgil Nistor LucianValeaion Maxim Victor felea dar şi unii

modernişti ca Ion Negoiţescu şi St AugDoinaş membri ai Cercului literar cu acărui Revistă Luceafărul avea să intre icircnpolemică Colaboratorii mai vacircrstnici(Blaga D Popovici D Stăniloae NMărgineanu) publică mai cu seamă studii şieseuri Nu au icircnţeles icircnsă de ce prima seriea revistei e prezentată icircn secţiunea Presă şinaţionalitate iar a doua icircn cea afectată preseiregionale

Convergentă cu poziţia presei ardeleneromacircneşti de directivă este cea a unor publi-caţii care neangajate declarativ slujeautotuşi constant cu mijloacele pe care leaveau la dispoziţie cauza naţiunii lorApărut icircn 1847 la Blaj redactat de TimoteiCipariu Aron Pumnul şi Iosif Many ziarulOrganul luminării a devenit cel mai eficaceorgan de propagare a principiilor iluminis-te democratice şi revoluţionare al ideilorde libertate lansate de Voltaire RousseauLamartine Byron Michelet Ledru-Rollin şialţii icircnsuşite de toţi luptătorii pentru propă-şirea neamului Pentru precizarea sensuluiacestei acţiuni ziarul icircşi fixează titlulnumindu-se după izbucnirea revoluţieiOrganul naţional Icircn 1848 un romacircnSigismund Pop scoate la Pesta gazeta lite-rară Amicul Poporului icircn care publică maiales poezie patriotică şi socială principaliiautori fiind Vincenţiu Babeş AnastasieMarinescu Iacob Bologa P FarchiciGheorghe Deheleanu Ilie Paulescu

O menţiune specială e de acordat reviste-lor lui Nicolae Fekete Negruţu (1846-1890)originar dintr-un sat din judeţul Dej arhi-var vicenotar asesor consistorial al episco-piei greco-catolice din Gherla profesor laPreparandia din acel oraş icircn sfacircrşit proto-pop al Dejului Icircn strădania de a-şi icircndeplinicacirct mai bine sacerdoţiul inimosul preot aicircnceput să scoată bdquofoirdquo Prima apărută icircn1875 e o gazetă bisericească Predicatorulsăteanului romacircn rebotezată icircn 1890 Preotulromacircn Urmează Lumea nouă bdquogazetă serioa-să şi voioasărdquo (1876) Amicul familiei (1878)şi cea mai substanţială Cărţile săteanuluiromacircn (Gherla 1876-1896) care reunindarticole pe probleme economico-socialescrise de oameni de seamă (C A RosettiAxente Sever Aron Densusianu şa) culesede prin periodice şi multă literatură mai cu

45

Un panoramic al presei romacircneşti

seamă poezie patriotică (Alecsandri IosifVulcan Gr H Grandea şa) inspirată derăzboiul pentru independenţă NicolaeFekete Negruţu a fost şi unul dintre mem-brii cei mai activi ai Astrei

Cauza susţinută de presa romacircneascămilitară s-a bucurat ndash demonstrează MirceaPopa ndash de icircnţelegerea şi sprijinul presei arde-lene germane de dinainte de 1848 Nu preadispuşi a recunoaşte originea romană apoporului romacircn istoricii şi ziariştii saşi nuo neagă pe cea dacică dimpotrivă unii mergpacircnă acolo icircncacirct omologacircnd geţii cu goţiiatribuie saşilor ungurilor şi romacircnilor obacircr-şie comună Incitaţi de această presupunerescriitori jurnalişti şi icircnvăţaţi germani mani-festă interes pentru trecutul mai mult saumai puţin depărtat al Transilvaniei pentrupersonalităţi istorice romacircneşti icircn specialpentru Mihai Viteazul culeg şi valorificăliterar legende şi folclor din Romacircnia urmă-resc dezvoltarea culturii romacircneşti traducdin literatura romacircnă Oamenii de afacerisaşi se arată bucuroşi să icircntreţină relaţiicomerciale Admiţacircnd că bdquovalahiirdquo suntbdquolocuitorii cei mai vechirdquo şi majoritari aiTransilvaniei personalităţi ştiinţifice pre-cum publicaţii ca Blaumltter fuumlr Geist Silben buumlr-ger Bote Transilvania şi altele consideră că(citat din ultima) bdquoO naţiune care (hellip) for-mează majoritatea populaţiei şi care suportătoate sarcinile publice icircn mod egal cu celelal-te naţiuni conlocuitoare nu poate fi refuzatăicircn cererile ei de-a obţine drepturi egale (hellip)O neglijare a cultivării acestui popor este unpăcat nu numai icircmpotriva naţiunii valahedar chiar şi icircmpotriva spiritului umanrdquo

Acestea sunt icircn Panoramic jurnalisticprincipalele coordonate ideatice ale conţi-nutului periodicelor ardelene de atitudinemanifest patriotică apărute icircn secolul alXIX-lea şi icircn primele aproape două deceniiale secolului al XX-lea După icircnfăptuireaMarii Uniri problematica avea să fie des-igur alta icircn toate sferele societăţii şi alta vafi icircn consecinţă şi informaţia din periodiceCartea lui Mircea Popa nu cuprinde icircnsănici un articol consacrat integral vreuneiadintre publicaţiile literare icircn limba romacircnăicircnfiripate icircn perioada interbelică trateazăindividual doar două dintre cele născuteicircnainte de 1918 şi bdquoicircnviaterdquo după aceea

Luceafărul şi Cosacircnzeana Ambele dar maiales a doua s-au menţinut estetic pe poziţii-le lor antebelice nu icircnsă fără anumite des-chideri spre arta de expresie modernă IcircnLuceafărul semnează cum s-a văzut Doinaşşi Negoiţescu icircn Cosacircnzeana apare un lungstudiu adevărată monografie a lui IonBreazu despre poezia şi dramaturgia luiBlaga Icircnsă redactorul-şef D I Cucu (codi-rector cacircţiva ani icircmpreună cu CezarPetrescu al Gacircndirii la care Blaga colaborapermanent) declanşează un atac ce se voianimicitor asupra poeziei blagiene conside-rată a nu fi poezie ci bdquomegalomanie intelec-tualărdquo

Nu beneficiază icircn Panoramic de articolseparat nici Gacircnd romacircnesc (bdquoce mai bunărevistă clujeană din epoca interbelicărdquo potri-vit judecăţii cercetătorului dar i se acordămai mult spaţiu icircn articolul Tradiţii ale preseiromacircneşti din Cluj-Napoca) Apărută din 1933pacircnă icircn 1940 sub direcţia lui Ion Chinezuajutat de Ion Breazu şi Olimpiu Boitoşpublicaţia a reunit icircn paginile ei personali-tăţi din toate domeniile culturii precumBlaga Pillat Cotruş Agacircrbiceanu VictorPapilian D D Roşca Eugeniu SperantiaTudor Vianu Mircea VulcănescuConstantin Noica Edgar Papu MihaiBeniuc Emil Giurgiuca (a sprijinit afirma-rea unora dintre cei mai talentaţi prozatoritineri Ion Vlasiu Victor Beneş şi mai alesPavel Dan)

Privilegiate faţă de revistele literare sunticircn Panoramic cacircteva ziare politice apărute laCluj Braşov şi Bucureşti icircn deceniul alpatrulea şi icircn timpul celui de al DoileaRăzboi Mondial Articolul ce le este consa-crat sub titlul Trei momente ale presei ţărănis-te Corneliu Coposu Constantin Hagea şiVictor Iancu reconstituie colaborarea celornominalizaţi la Romacircnia nouă ţară nouăPatria Dreptatea Ardealul Dacia TribunaTransilvaniei Pămacircntul romacircnesc Tribuna dela Braşov etc bdquoPersonalitate de prim rang avieţii noastre politice post decembristerdquobdquosingura personalitate cu adevărat carisma-ticărdquo din acea perioadă Coposu relevă cer-cetătorul a fost icircnainte de suprimareademocraţiei un ziarist harnic curajos şitalentat adversar inclement al fascismului

46

Dumitru Micu

şi a tuturor formelor de dictatură un luptă-tor icircn stare să-şi dea viaţa pentru convinge-rile sale Citate din scrisul său icirci confirmă şicurajul şi reala vocaţie literară Un vredniccomiliton al său a fost Constantin Hageadirector al gazetelor Ardealul şi VoinţaTransilvaniei Cadru didactic universitar laSibiu Victor Iancu a desfăşurat sub dictatu-ra antonesciană şi icircn anii imediat următorio activitate publicistică intensă icircn spiritdemocratic

Un alt ziar politic din perioada interbeli-că prezentat icircn Panoramic jurnalistic esteGazeta de la Turda Scos la 5 mai 1940 deVasile Iluţiu el a dat expresie imediată dedeznădejdii şi revoltei provocate de eveni-mentele tragice ale anului A declarat ziuaocupării Basarabiei bdquoo zi de doliurdquo iar lacedarea părţii de nord a Ardealului a deve-nit ziarul refugiaţilor ardeleni A descris cuun realism cutremurător atrocităţile de laIp Trăznea Huedin şi deportarea evreilor şia publicat icircn permanenţă versuri şi articolede ardentă atitudine patriotică semnate deicircntre alţii Emil Isac Iustin Ilieşiu Ion ThIlea V Copilu Cheatră Grigore PopaGeorge Popa Gherghinescu-Vania IonApostol Popescu Dimitrie Danciu OvidiuCaledoniu Coca Farago articole de VasileNetea Gabriel Ţepelea Emil Boşca-MălinGeorge Sbacircrcea

Dintre ziarele ivite curacircnd după 23august 1944 două reţin icircn chip mai specialatenţia cercetătorului Romacircnia viitoare şiCurierul sportiv cultural-informativ ambeleapărute la Sibiu respectiv spre sfacircrşitulanului 1944 şi icircn 1945 Manipulată de uni-versitari angajaţi subit icircn slujba regimuluiprosovietic icircn frunte cu ConstantinDaicoviciu Romacircnia viitoare a declanşat oprigoană tenace asupra cadrelor didacticenedispuse la o schimbare imediată la faţăprincipala victimă fiind Onisifor Ghibu

Cealaltă gazetă cuprinde sub titlu atacirctde impropriu multă literatură şi una deexpresie evoluată produsă de Radu StancaIon Negoiţescu Doinaş PimenConstantinescu Magda Isanos şa Pe lacircngăredacţie funcţionează un activ cenaclu ani-mat icircn special de Stanca Regman şi DoinaşPe plan civic Curierulhellip milita pentru

democraţie a cărei expresie supremă ovedea icircn modul de viaţă occidental La 13octombrie 1947 icircnsă el şi-a schimbat orien-tarea brusc transformacircndu-se icircn bdquoorganindependent al democraţiei popularerdquo

Starea jalnică a presei literare icircn perioadaurmătoare integral stalinistă este exempli-ficată prin descrierea Almanahului literar dinCluj Dispariţia acestei publicaţii icircn 1954nu implică schimbări esenţiale bdquoperioadaproletcultistă prelungindu-se icircncă timp decacircţiva anirdquo

Aproximativ o jumătate din ultimulvolum al lui Mircea Popa e acordată publi-caţiilor cu conţinut mai mult sau mai puţinneutru apolitic sau politic icircn modtacitnedeclarat Cam toate periodicele dinPanoramic sunt situate dar nu neapărat icircnconformitate cu un program sau o concepţiemajoritatea revistelor din acţiunile Presaregională Categorii de presă Deschideri europe-ne şi americane sunt grupate icircn funcţie nu deprincipii ci de o apartenenţă oarecareregională profesională naţională institu-ţională sau după genul de preocupări Fienu suscită comentarii discuţii Pur şi sim-plu informează Parcurgacircndu-le aflăm ceperiodice au apărut şi cacircnd icircn cutare ţinutjudeţ sau oraş ce caractere au altele indife-rent de locul apariţiei cine le-a scos cu cemijloace ale cui interese serveau Cu altecuvinte respectivele texte conţin informaţieutilă mai cu seamă de ordin istoric şi istoricliterar Icircn parte informaţia aceasta e des-igur cunoscută unora integral probabilnimănui Cacircţi ştiu că icircn 1904 a apărut icircnŞimleul Silvaniei săptămacircnal Gazeta deduminecă avacircndu-l bdquoredactor responsabilrdquope Ion Pop-Reteganul principal colaboratorpe Emil Isac (sub anagrama I Casu) Nu esingurul periodic sălăjean icircn judeţ au maiapărut o mulţime dintre care Mircea Popareţine una Flori de crin (1932-1936) editatătot la Sibiu cu colaborarea nu doar a unorautori ca Mia Frollo Ovidiu Hulea şi soţiasa Livia Rebreanu-Hulea sora romancieru-lui ci şi a lui Agacircrbiceanu Galaction AlLascarov Moldoveanu chiar Vlahuţă Faţăde marea literatură modernă revista n-aavut icircnţelegere a judecat operele luiRebreanu Camil Petrescu Gib I Mihăescu

47

Un panoramic al presei romacircneşti

48

Dumitru Micu

dintr-o perspectivă icircngust didactică mes-chin moralistă O optică nu mai puţin obtu-ză e cea a revistei Viitorul Mara mureşuluicare publică un manifest stupid icircmpotrivapoeziei lui Blaga Cronica icircn schimb acordăoperei blagiene o preţuire deosebită expri-mată icircndeosebi de poetul şi cronicarul lite-rar Ion Şiugariu Alte reviste maramureşe-ne precum Crainicul Maramureşului AstraMaramureşului Căminul nostru Acţiuneamaramureşană manifestă icircnţelegere pentruarta modernă reproducacircnd poezii deMacedonski Minulescu Aron Cotruş IonPillat Camil Baltazar N Davidescu acor-dacircnd ospitalitate versurilor lui PavelMacedonski fiul poetului RondelurilorArticolul relativ la presa din Valea Jiuluiizbeşte atenţia prin specificarea că fondato-rul şi un timp directorul ziarului minierGazeta Jiului a fost Gh Tătărescu Acesta eprezent acolo cu o piesă de teatru Cacircnd vineviforul

Icircnsă bdquocel mai important şi cel mai longe-viv ziar din Valea Jiuluirdquo a fost icircn opiniacercetătorului Avacircntul (1928-1947)Caracterul ziarului este predominant politi-co-economico-social nu icircnsă fără a conţineşi literatură produsă icircndeosebi de autorilocali dar incluzacircnd şi reproduceri dinArghezi Crainic şi mai ales din autori peri-ferici ca Mircea Dem Rădulescu D IovMihai Lungianu I C Suceveanu Din revis-tele apărute icircntre 1938 şi 1948 prezintă inte-res literar Munţii Apuseni la care colaborea-ză Papilian Virgil Carianopol Aurel MarinOvid Caledoniu Const Virgil GheorghiuEmil Zegreanu Răscruci unde apar IonNegoiţescu Ion Oană (Traduceri din Valeacuteryşi Maetrelin) I D Sacircrbu Gacircnd tineresc icircncare debutează In Brad Ion Rahoveanu IonGheorghe Printre numeroasele publicaţiiieşite icircn secolul XXla Cluj se numără icircnafară de menţionatul Gacircnd romacircnesc şi maiales de Gacircndirea (1924-1944) rămasă pentruscurt timp icircn oraşul natal Răvaşul din 1903al protopopului Dr Elie Dăianu icircn carescriu Iorga Goga Cotruş Agacircrbiceanucotidianele Patria (1919-1938) condus deAgacircrbiceanu şi Voinţa icircn ale căror redacţii alucrat Blaga şi icircn care mai semnează CezarPetrescu Gib Mihăescu Radu Dragnea I

CucuInteresante date de mică istorie literară

se pot spicui din ceea ce Panoramicul dezvă-lui cu privire la categoriile de presă Presasportivă constată cercetătorul icircşi are origi-nea la noi icircn reviste cu finalitate educativă(inclusiv icircn ceea ce priveşte igiena) caMama şi copilul fondată icircn 1865 de MariaRosetti care semnalează importanţa gim-nasticii icircn dezvoltarea organismului şiHigiena şi şcoala a medicului Pavel Vasicicare de asemenea atrage atenţia asupranecesităţii practicării exerciţiilor fizice pen-tru bdquoicircntărirea corpului sănătatea şi dezvol-tarea minţiirdquo Inclusă la icircnceput icircn periodi-ce de mai larg profi (Icoana lumei FamiliaVatra Literatorul) publicistica de naturăsportivă se diversifică unele sporturi obţi-nacircnd periodice specializate Icircn afară degazete ca Şahistul romacircn Romacircnia şahistăRevista hipică Ringul etc apar reviste pre-cum Footbal (1937) scrisă aproape integralde Camil Petrescu Carpaţii subintitulatăVacircnătoare pescuit chinologie la care colabo-rează susţinut Sadoveanu Agacircrbiceanu AlCazaban I Al Brătescu-Voineşti AlLupeanu-Melin Galeria lui Vlaicu Bacircrna icircncare se icircntacirclnesc Arghezi Pillat LovinescuI Teodoreanu I M Sadoveanu DragoşProtopopescu Ştefan Baciu D Stelaru saumai sus menţionatul Curier sportiv-cultural-informativ La publicaţiile sportive indepen-dente se adaugă suplimente sportive aleunor gazete ca Universul şi Vremea

Din bogata presă feministă două publi-caţii Lumina femeii (Cluj 1920-1922) şi maiales Revista scriitoarei (Bucureşti 1926-1943)direcţionată ca şi alte periodice femininede Adela Xenopol fiica istoricului Icircn suma-rele ambelor predomină numeric bărbaţiiFaţă de 12 bărbaţi (icircntre care Iorga SMehedinţi Ion Simionescu EmanoilBucuţa Vasile Bogrea şa) nominalizaţi pelista colaboratorilor primei reviste o singu-ră femeie Elena Văcărescu Pe lis ta a douaproporţia e mai echilibrată dar nu mă rulnumelor feminine notorii e totuşi inferior

Presa cinematografică a luat fiinţă la noiabia icircn anul imediat următor intrăriiRomacircniei icircn Primul Război Mondial primarevistă de specialitate fiind Cinematograful

Următoarele apariţii pacircnă icircn 1947 sunt icircnPanoramic doar enumerate Icircn ceea ce pri-veşte presa teatrală cartea lui Mircea Popale stabileşte doar pe cele din Ardeal Primuldemers icircn această direcţie s-a produs icircn1901 icircn Şimleul Silvaniei unde s-a tipăritcu mari greutăţi din cauza agresivităţiişovine a autorităţilor locale şi din singurulnumăr realizat nu s-a păstrat nici un exem-plar Prima publicaţie ce n-a pierit icircn faşă eRevista teatrală scoasă bilunar timp de unan (1913-1914) icircn Braşov de Horia PetraPetrescu

Diferită prin natura ei de toate menţiona-tele publicaţii trecută cu vederea de toţi cer-cetătorii anteriori lui Mircea Popa esterevista satirico-umoristică Priculiciu A apă-rut icircn 1872 la Pesta (16 numere) scrisăaproape icircn icircntregime de redactorul şi pro-prietarul ei bănăţeanul Iulian Grozescu(1839-1872) poet prozator folclorist zia-rist trecut prin multe redacţii din ArdealUngaria şi Romacircnia (Concordia Umoristullui Iosif Vulcan Familia aceluiaşi TelegrafulAlbina) icircntemeietor icircn intenţie icircnainte de ascoate Priculiciu a două gazete Speranţa şiPoşta romacircnă bdquordquoDiariu moristicu-satiricurdquoduminical bdquocu multe caricature şi secătu-rerdquo Priculiciu publică bdquopocnituri şi plesni-turirdquo icircn proză şi versuri comice precumacestea bdquoConstituţia maghiară e vestită caamară Căci te scoate afar din ţară Şite-ndeamnă să porneşti Peste munţi laBucureştirdquo

Bogată şi preţioasă informaţie conţin icircnPanoramic jurnalistic articolele consacrateperiodicelor străine apărute la noi icircn secole-le XIX şi XX icircndeosebi celor franceze dirija-te fie de francezi stabiliţi aici (Ulysse deMarsillac J A Vallant Freacutedeacuteric Dameacute etc)fie de romacircni ca Alfred Hefter directorulcotidianului ilustrat de informaţii politiceeconomice şi sociale bdquoLe Moment Journal deBucarest interesant literar mai ales prin por-tretizarea de către Ion Biberi Ionel JianuMargareta Miller-Verghi şi alţi numeroşiscriitori contemporani de la Sa do veanu laMircea Eliade La Iaşi apare icircn 1929-1930sub icircngrijirea profesorului Nicolae Şerbanrevista universitară franco-romacircnă GalliaColaboratori francezi de mare prestigiu

Henri Focillon Paul Hazard FernandBaldens perger Un număr (cel din iunie1930) e dedicat contelui de Saint-Aulaireambasadorul Franţei icircn Romacircnia icircn PrimulRăzboi MondialCa urmare a desfăşurăriiicircn 1927 la Bucureşti a Congresului preseilatine icircn anul următor ia naştere sub direc-ţia lui Henri Helefant Revista hispanică(1928-1930) ce avea să joace un rol impor-tant icircn adacircncirea prieteniei romacircno-spanio-le Instructive date felurite relative la StateleUnite inclusiv la traducerile recente dinliteratura americană concentrează articoluldespre Revista romacircno-americană (1945-1947)din a cărei redacţie făceau parte icircntre alţiiD Gusti Mihnea Gheorghiu PetruComarnescu Ruxandra Oteteleşanu AntonGolopenţia Printre colaboratori se numărăNicolae Mărgeanu grav culpabilizat pentruacest fapt icircmpreună cu alţii icircn perioadastalinistă Revista romacircno-americană a reapă-rut icircn 1998

Icircntre descrierile de publicaţii bdquopanora-miculrdquo din cartea lui Mircea Popa include orelatare succintă a călătoriei unei romacircncedin Carei Otilia Cosmuţa icircn Japonia icircn1901 şi vizita din 1913 icircn Romacircnia a unuiziarist japonez Ihuko Chiba şi două suma-re biografii a ziaristului italian LuigiCazzavillan venit icircn calitate de corespon-dent de presă icircn timpul războiului pentruindependenţă icircn Romacircnia unde s-a stabilitdefinitiv şi a fondat icircn 1884 ziarulUniversul şi a garibaldianului ardeleanAlexandru Bujor autor al volumelorDescripţiunea globului terestru (1869)Rezbelul Franco-teutonic din 1870-1871 (1872)Roma de două ori guvernată şi de două ori pros-tituată (1873) şi icircntemeietor icircn Italia a douăperiodice Propaganda (1872) şi Dacia traiană(1873)

Culegere eteroclită şi nu studiu de sinte-ză cum pare s-o indice titlul Panoramic jur-nalistic e o carte ce icircnmagazinează o cantita-te enormă de informaţie şi icircn consecinţăposedă meritul de a instrui asupra preseiromacircneşti mai ales asupra celei ardelenedin secolul al XIX-lea nu numai publicullarg intelectual ci cu siguranţă chiar şi pemulţi dintre specialiştii istoriei literare

49

Un panoramic al presei romacircneşti

50

Proaspătul septuagenar Ioan Adam autorcu o bogată şi variată bibliografie ndash pestezece volume de studii eseuri cronici maimulte antologii şi ediţii critice icircn primulracircnd cea a operei lui Duiliu Zamfirescu ndash şi-a publicat o parte din textele apărute de-alungul a peste trei decenii icircn două mari coti-diene şi icircn cele mai importante reviste liter-are şi culturale icircntr-o carte apărută laEditura Bibliotheca din Tacircrgovişte intitu -lată Afinităţi selective parafrază cu tacirclc abinecunoscutei sintagme de sorgintegoetheeană via Tudor Vianu Dacă aş lua icircnconsiderare doar adjectivul bdquoselectiverdquopoate i-aş reproşa că unor autori şi cărţilorlor le-a acordat o prea mare atenţie cu atacirctmai mult cu cacirct şi eu sunt adeptul principi-

ului enunţat icircntr-o confesiune a sa bdquoA prac-tica exerciţiul critic icircnseamnă a distinge asepara a alege Scurt spus a selectardquoSubstantivul bdquoafinităţirdquo mă opreşte icircnsă dela un astfel de reproş atacirct timp cacirct eleafinităţile ca şi gusturile nu se discută chiarşi atunci cacircnd e vorba de exerciţiul criticIoan Adam icircnsuşi icircmi dă o replică avant laletre bdquoDin cele cacircteva sute poate o mie destudii eseuri recenzii pe care le-am publi-cat am ales aici doar cacircteva zeci Icircn selec -tarea lor am vădit cum ar fi zis Perpe -ssicius o bdquoparţialitate plină de dragosterdquo

Din prima secţiune a volumului ndashZamfiresciana ndash e de remarcat eseul de isto-rie culturală bdquo Duiliu Zamfirescu bdquoguverna-torrdquo al Basarabieirdquo ce a constituit prefaţa la

Constantin COROIUIoan Adam afinităţile

selective ale cronicarului

Autorul comentează prestaţia de critic de icircntacircmpinare icircntinsă pe cacircteva decenii a lui Ioan Adambazat pe volumul retrospectiv al acestuia Afinităţi selective Sunt remarcate cacircteva dintre schiţelede profil şi cronicile privind mai ales cărţile de debut ale unor autori atunci cacircnd ele au apărutsemnate de Ioan Adam care au trecut proba timpului confirmacircnd prin evoluţiile viitoare ale scrii-torilor icircn cauză intuiţiile judecăţile şi chiar previziunile criticului Este reliefat faptul că deşi scri-se icircn epoci social-politice şi culturale diferite textele publicate acum icircn volum atestă rectitudineaşi profesionalismul criticului şi eseistuluiCuvinte-cheie afinităţi personaj portret biograf exerciţii critice patologie literară amatorism

The author comments on the review activity of Ioan Adam extended over several decades based onthe latterrsquos retrospective volume Selective Affinities The emphasis is on some of the profile sket-ches and chronicles carried out by Ioan Adam especially with regard to the debut books of a seriesof authors books that have stood the test of time the subsequent evolution of such authors confir-ming the intuitions judgements and even the predictions of the critic The author underlines thefact that although written in distinct sociopolitical and cultural periods the texts published in thevolume testifies to the rectitude and the professionalism of the critic and essayistKeywords affinities character portrait biographer critical exercises literary pathology ama-

teurism

Abstract

Constantin COROIU - Scriitor Iași e-mail constantincoroiugmailcom

ediţia bdquoDuiliu Zamfirescu Icircn Basarabiardquorealizată de Ioan Adam şi apărută anterior(2012) Dar icircn acest comentariu mă voi referila bdquoexerciţiile criticerdquo din celelalte douăcapitole ale volumului Planeta criticilor şiRezonanţe şi inducţii deoarece de aceastădată mă interesează reicircntacirclnirea cu cronica-rul cu criticul de icircntacircmpinare Ioan Adamun subtil analist şi diagnostician un comen-tator capabil să pătrundă şi dincolo de fiinţabdquode hacircrtierdquo a autorului operei despre carescrie pentru a depista figura icircn filigran aomului căreia bunul psiholog şi finul por-tretist icirci trasează conturul cu o pregnantăexpresivitate Textele din Afini tăţi selectivedeşi scrise la diferite vacircrste ale lecturii şi icircnmomente diferite ale vieţii culturale şisocial-politice romacircneşti vădesc oremarcabilă unitate de stil de atitudine şiicircntr-un sens larg de metodă E de observatcă Ioan Adam se numără printre criticii dingeneraţia afirmată icircn anii rsquo60 şi rsquo70 ai secolu-lui trecut care nu au nimic important deretractat Mi se pare simptomatic din acestpunct de vedere faptul că el reiterează acumicircntr-o carte texte publicate cu zeci de ani icircnurmă inclusiv icircn ziare ca bdquoScacircnteiardquo sau

bdquoScacircnteia tineretuluirdquo Şi bine face Sunttexte de o ţinută profesională şi moralăireproşabilă care documentează asupravieţii literare din deceniile antedecembristeşi legitimează o dată icircn plus un critic care şi-a respectat talentul şi vocaţia

Spre deosebire de alţi critici din gene -raţia sa Ioan Adam nu s-a limitat nu s-abdquospecializatrdquo icircntr-un anume gen literar Şi-apăstrat mereu proaspătă curiozitatea de citi-tor şi critic profesionist polivalent Omărturisire icircn acest sens mi se pare definito-rie icircn ceea ce-l priveşte bdquoPoezia proza tea-trul critica şi istoria literară istoria şi altedomenii pe care nu le mai enumăr aici m-auatras deopotrivă Cu anii mi-am şlefuittalentul de cititor Nu mai citesc cărţi proas-te Nu mă interesează ecarisajul literar Să-lfacă alţii cărora li se pare că timpul mai arerăbdare Nu mai scriu decacirct despre cărţicare mi-au plăcut m-au pus pe gacircnduri m-au incitatrdquo Să-l aibă oare icircn minte IoanAdam cacircnd vorbeşte de ecarisaj literar peAlex Ştefănescu Tot ce se poate Oricumicircn 1981 cacircnd acestuia icirci apărea a doua cartendash Jurnal de critic evidenţiind cacircteva dincali tă ţile ce atestau talentul autorului IoanAdam observa totodată bdquoAlex Ştefănescunu e un critic dintre cei previzibili vreau săspun că gustul său face uimitoare robinso -nade Cine icircndreaptă bdquoun deget rechizi -torialrdquo spre greşelile lui Ioan Alexandru IonGheorghe Horia Bădescu Mircea HoriaSimionescu Laurenţiu Ulici minimalizacircndastfel copilăreşte valori constituite şi recu-noscute dar rezervă fraze melifere pentruArthur Porumboiu Marin PorumbescuNDCarpen şi Emil Ghiţulescu e negreşitun originalrdquo Alăturarea ca o ironie măicircndoiesc că involuntară Porumboiu-Porumbescu e de tot hazul Dar de reţinutsunt cuvintele bdquocopilăreşterdquo şi bdquooriginalrdquoCriticul a văzut bine A fost confirmat deevoluţia ulterioară a bdquoeternului adolescentrdquocare avea să scrie şi o Istorie a literaturiiromacircne de la 1941 unde o lăsase Călinescupacircnă icircn prezent lucrare vehementcontestată dar şi lăudată impresionantă caobiect date fiind dimensiunile şi iconogra-fia ce amintesc cumva de monumentulcălinescian Show-ul mediatic provocat la

51

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

apariţie - s-ar zice la o privire superficialătot icircn linie călinesciană ndash s-a stins repede caun foc de paie O dovadă icircn plus deşisuperfluă că GCălinescu e din ce icircn ce maimult cu trecerea vremii nu doar imposibilde continuat dar mai ales imposibil deajuns El e mereu undeva icircn viitor Cinealeargă după Călinescu riscă să sucombemult icircnainte de a-l ajunge Icircncacirct para-frazacircnd un celebru vers al lui Beniucurmaşii bdquodivinuluirdquo s-ar putea resemna fărăsă le fie jenă bdquoPe Călinescu noi criticiiromacircni tineri sau bătracircni zadarnicicircncercăm nu-l vom ajungerdquo

Ioan Adam a intuit bine şi evoluţia unorpoeţi şi prozatori tineri sau icircncă tineri darpe deplin afirmaţi la datadatele cacircnd i-abdquoicircntacircmpinatrdquo Un portret al lui AdrianPăunescu este unul dintre multele exemplebdquoAntologată lirica păunesciană esteexcepţională dar are frumuseţea dramaticăa catedralelor pustiite reduse la puraarhitectonică Totalizată imaginea ei e

indecisă minată de o rumoare confuză dincare sunetul marii poezii se aude stinsicircnfundat ca dangătul de clopot dintr-ocatedrală scufundată Conştient el icircnsuşide această antinomie poetul caută de la ovreme o ieşire ce i se apropie şi i se refuzăconcomitent Antologiile (confesii implici-te) icircncearcă să introducă o ordine icircn aceastăAmazonie luxuriantă fie sistematizacircnd-oprin prisma excepţiilor biografice (Viaţă deexcepţii) fie icircnscenacircnd o ruptură radicală cutrecutul o schimbare la faţă indirectproclamată (Poezii de pacircnă azi) Presiuneaantecedentelor fiind enormă renaşte mereubdquohaosulrdquo iniţial Metamorfoza cacirctă este stăicircntreagă la nivelul atitudinii al perspectiveiexistenţiale ce limitează energetismul vita-litatea orgoliul bdquoultrasentimentelorrdquo

Dincolo de limbajul cam preahellip luxu-riant este aici un profil icircn esenţă recognos-cibil şi astăzi după ce au trecut atacircţia ani decacircnd Ioan Adam l-a conturat şi după ceAdrian Păunescu incontestabil un mare

Constantin Coroiu

52

poet şi-a icircncheiat opera (dar aş icircntrebamoromeţian oare şi-a icircncheiat-o)

Lui Ioan Adam icirci reuşesc de minune şiportretele unor autori nu neapărat minoridar oricum cu o mai redusă notorietateUnul dintre ele este cel al lui FlorentinPopescu intitulat pe bună dreptateProdigiosul Florentin fiind vorba de auto-rul a nu mai puţin de 60 de cărţi apărutepacircnă la data (iunie 2011) cacircnd Ioan Adamscria acest text Colegul său de facultate toc-mai publicase volumul Noi portrete icircn peniţăicircn care observă Ioan Adam - bdquoCacircteodată n-are la icircndemacircnă peniţe Klaps sau Reddys şifoloseşte pana de gacircscă tăiată inabil ce lasăpe hacircrtie urme mari uleioaserdquo Industriosulautor devine sub peniţa Klaps a lui IoanAdam un personaj demn de pana unui pro-zator Reproduc un fragment dintr-o evoca-re de un cuceritor umor ce dă seamă şi deatmosfera unei epoci nu doar culturalebdquoFlorentin becher rodat trebuia să se icircnsoa-re icircn sfacircrşit dar aflase că naşul său spiritua-lul poet Titus Vacircjeu nu era cununat reli-gios Sfacircnta taină a căsătoriei nu era decibdquoprimitărdquo Nedelicat (din inocenţă) cunaşul Florentin dă de icircnţeles că acesta şi-arfi temut funcţia de la Radio dacă s-ar fi aflatcă şi-a pus pirostriile cu popă Naşul icircnsu-rat civil de 20 de ani nu trecuse pe lacircngăaltar din două cauze Prima ar fi că la 20 deani cacircnd sacircngele dă icircn clocot nu prea tegacircndeşti la bdquopragmatica sancţiunerdquo a preo-tului Icircn plus pe atunci ca să citez titlulunei cărţi a lui Titus Vacircjeu aproape toatălumea practica bdquodeplasarea spre roşurdquo Adoua ar fi că naşul naşului (un poet decontroversată memorie nu demult plecatdintre noi) icircşi temea el postul de şef al uneireviste pentru copii Aşa că eu şi soţia meaGeta (cununaţi religios din 1973) a trebuitsă reparăm tardiv această hibă L-am aduspe părintele Ştefan din Maia de pe lacircngăFierbinţi şi icircncuiaţi icircn casa lui Titus (netemeam să nu vină Vhellip bdquoceistulrdquo un ofiţerde aviaţie cu atribuţii bdquospecificerdquo) am icircnce-put să ne icircnvacircrtim icircn jurul mesei Era unspectacol ce ne amuza grozav mireleicircncărunţit şi pornit odinioară spre rotunji-mile pacircntecului icircşi purta coroana de voie-vod mireasa şi martorii ne-am stracircns buze-

le pentru a nu bufni icircn racircs cacircnd dintr-un colţal icircncăperii l-am auzit pe mirele in speFlorentin care desculţ ndash nu voia să bdquoicircntine-zerdquo covoarele naşului ndash slomnea teribil defals axionul bdquoIsaiia dănţuieşterdquo şi darăspunsurile cu o perfectă cunoştinţă a tex-tului sacru (Mi-a spus după aia că e băiatde cracircsnic) Evoluam ca francezii dinAvignon tous en rond cacircnd a sunat cineva lauşă şi a trebuit să renunţăm rapid larecuzită nu era Securitatea ci vecinul dejos alarmat de o scurgere de apă RacircdeţiAcum vă dă macircnahelliprdquo

Ori de cacircte ori scrie despre o carte critic-ul icircncearcă şi de obicei icirci reuşeşte şi unportret al autorului fie şi icircn cacircteva liniibazat nu doar pe cartea analizată ci şi pealte aspecte ale scrisului şi persoanei saumă rog personalităţii acestuia M-am referitdeja la profilul pe care i-l schiţează luiAdrian Păunescu Un profil trasat cu macircnăsigură la finele anilor rsquo70 din care aş maireţine o trăsătură care atestă acum icircn pos-teritatea celui mai bacovian poet romacircn cacirctde bine l-a receptat şi l-a definit atunci IoanAdam bdquoRăstignit pe crucea contrariilorPăunescu e o conştiinţă divizată un autor şiun herald tragic icircn acelaşi timprdquo Acelaşi bunochi critic funcţionează şi icircn cazul optze -cistului numărul unu Mircea Cărtărescu alcărui volum Faruri vitrine fotografii icirci rev-ela la apariţie lui Ioan Adam bdquoo marevocaţie lirică un spirit scindat icircntre tragismşi ironierdquo Dacă icircn asemenea texte seilustrează aşa-zicacircnd criticul estet icircn altecomentarii prioritate are istoricul literar şifilologul De o analiză bdquola sacircngerdquobeneficiază (iar aici fiind vorba de o lucrareprin definiţie perfectibilă verbul mi se parecum nu se poate mai potrivit) Dicţionarulbiografic al literaturii romacircne (Paralela 452006) pe care icircl datorăm lui Aurel Sasu IoanAdam apreciază cum se cuvine calitateaacestei opere lexicografice icircnsumacircnd 2301de nume meritele incontestabile ale infati-gabilului şi tenacelui cercetător şi universi-tar clujean dar totodată semnaleazăamendează scăpările lacunele chiar dacăpacircnă la un punct inerente ca şi bdquotratamen-telerdquo nedrepte sau unele abateri de la regu-lile impuse de condiţia unui dicţionar care

53

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

bdquoe totuşi un ghid nu un oracol pithiacrdquoNeiertător este criticul cu erorile de docu-mentare Un exemplu bdquorefuzniculrdquo saubdquorefuznicardquo Ana Selejan nu a realizat cu a saRetorică a vulnerabilităţii ndash bdquoo sintezădocumentară consacrată literaturii epociicomunisterdquo cum se afirmă icircn DicţionarulSasu bdquoci o monografie icircnchinată soţuluisău poetul Radu Selejanrdquo Ceea ce aş zicenu e deloc de neglijat căci nu-i aşa iubireae un lucru foarte mare dar nu asta era bdquoicircnchestierdquo Icircn chestia comunismuluihellip IoanAdam descoperă şi alte vicii de care seresimt acut articolele semnate de unii cola-boratori la impunătoarea lucrare documen-tarea superficială fiind doar unul dar şi celmai important dintre ele Autorii ar trebuisă ţină seama la o eventuală nouă ediţierevăzută şi adăugită a Dicţionarului Sasu şide această observaţie bdquoSelective exageratselective sunt (sub)capitolele rezervatereferinţelor critice Cu puţine excepţii aparmereu aceiaşi şi aceiaşi comentatoriaceleaşi şi aceleaşi reviste (ziarele icircn care auscris cronici critici importanţi din toategeneraţiile sunt ignorate metodic)rdquo

Se citeşte cu interes sporit şi ceea ce scrieIoan Adam despre biografia pe care IonBălu i-a consacrat-o lui GCălinescu laapariţia acesteia icircn urmă cu 30 de aniCriticul subliniază meritele lui Ion Băluautorul şi al unei temeinice BiobliografiiCălinescu (1975) lucrare ce a necesitat omigăloasă şi icircndelungată muncă de cerceta-re ca şi al unui eseu despre etapele creaţieicălinesciene Biografia marelui biograf al luiEminescu şi Creangă este narată cu o privirecalmă comprehensivă echilibrată apersonalităţii tumultuoase a lui Călinescucum observă Ioan Adam bdquoViaţa lui Călinescunu e o hagiografie un ţipăt extatic prelun-git ci mai degrabă o rezumare lucidăscrutătoare a firului unei existenţecontemplată icircn datele sale reale Biograful acitit e vizibil tot ce s-a scris despre viaţa şiopera lui GCălinescu (o mărturiseşte de alt-fel şi singur cu o notă de simpatică infatua-re) a sorbit lacom din toate izvoarele docu-mentare Atacircta n-ar fi fost desigur de ajunsdacă icircn succesiunea icircn sine indiferentă afaptelor n-ar fi inculcat un sens o viziune

ostilă exaltării gratuite Omagiul cel maisincer ce poate fi adus unui autor esteicircnţelegerea iar Ion Bălu dă icircn aceastăprivinţă semne de comprehensiuneobiectivă Fraza lui e calmă banalăeconomicoasă fără tensiuni superficialefrază de romancier versat care ştie săimpresioneze prin severitatea construcţieinu prin fade artificii stilistice Ca Asmodeubiograful pătrunde pretutindeni bdquoştierdquo totsuracircde admirativ ironic complezentmustră din priviri după cum e cazulnotează fidel reacţiile eroului său explicădoctoral (uneori icircntr-un luimbaj psihiatricdezolant) sugeracircnd cu necenzuratăsatisfacţie dedesubturi nebănuite la primavedere Rezultă de aici un Călinescu maicuracircnd terestru un ins dilematic şi iritabilcapricios şi instabil tandru şi agresiv sincerşi bdquojucatrdquo aşadar un personaj bdquoviurdquo şiimprevizibil pe care montajul documentaringenios icircl face credibilrdquo Mai rezultă icircnsăceva din lectura cărţii lui Ion Bălu şi din ceaa cronicii lui Ioan Adam Ceva ce nici măcarnu ne surprinde Şi anume că icircţi trebuiemult curaj să te confrunţi ca biograf (subli-niez ca biograf) cu un personaj atacirct de com-plex Iar din această confruntare Ion Bălu aieşit destul de bine Dar e limpede că o bio-grafie pe măsura staturii lui Călinescu icircncănu avem şi nici nu prea văd cine s-ar puteaicircnvrednici de ea Pentru asta ar fi nevoie deun biograf cu forţa epică a unui HenriTroyat sauhellip a unui alt Călinescu De undesă-i luăm

Ioan Adam scrie admirabil chiar cu oanumită vervă şi despre cărţi depublicistică sau memorialistică Unul dintrecomentariile din această categorie are casubiect volumul Sertarul ScriitoruluiRomacircn al lui Daniel Cristea-Enache volumcuprinzacircnd bdquodialoguri pe hacircrtierdquo realizatede cel ce a debutat icircn 2001 cu bdquoun Concert dedeschidere echivalent cu un amplu recital devirtuozitaterdquo Critic prin excelenţă deicircntacircmpinare interpretul concertului bdquoaicircnvăţat de timpuriu arta adecvării a situăriidecisive bdquoicircn chestiunerdquo refuzacircnd din ins-tinct divagaţiile erudite ocolurile impresio-nisterdquo şi compunacircnd bdquoo rapsodie critică acontemporaneităţii literarerdquo Daniel Cristea-

54

Constantin Coroiu

55

Ioan Adam afinităţile selective ale cronicarului

Enache este icircn percepţia lui Ioan Adambdquoun orgolios motivat intelectualrdquo trăsăturăcred definitorie a portretului moral-psiho-logic al mai tacircnărului confrate Definitorie şimai mult decacirct lăudabilă fiindcă icircntr-adevăr bdquode modestia celor inteligenţiprofită proştiirdquo cum afirmă pe bună drepta-te Ioan Adam

Cu o participare deosebită nu numaiintelectuală ci şi emoţională criticul scriedespre volumul Pe muchie de hacircrtie alMagdei Ursache o campioană a exerciţiilorde bdquomemorie corectărdquo Ioan Adam pare săse contamineze benefic de verva şi stilul cuaccente pamfletare din acest bdquoexcurs depatologie literarărdquo al eseistei El admirăbdquotensiunea pamfletară violenţa stilizată averbului său vitriolanthellip logica puterea dea aduna icircntr-un tablou icircntunecat dar coe-rent faţetele haosului imediat cu vacircrtoaserădăcini icircn trecutrdquo Un tablou populat demulţi slujbaşi ai contraculturii deneokominternişti care şi-au făcut din mitu-rile romacircneşti icircntemeietoare dar şi din celeale umanităţii ţinte icircn care trag cacircnd şi cumpot Spirit polemic de o ţinută ireproşabilă

pe Ioan Adam icircl indignează de această datăprofund prestaţia unei aşa-zise scriitoarebdquonoua Passionaria a globalismuluirdquo şi ea ocampioană dar a recitirii dramatice dinunghiul bdquoderapajelor sexualerdquo a NouluiTestament Da poate aţi ghicit este vorba deAlina Mungiu despre care tot MagdaUrsache scria nu demult că calcă (lasintenţionat cacofonia) icircn ridicol Ioan Adameste mult mai sever decacirct Magda UrsachebdquoLiteratura acestei bdquodoamnerdquo nu e doarscandaloasă ndash deci n-aş amenda-o pentruicircncălcarea tabu-urilor pentru ateismulbolşevic cu mască occidentală ndash ci e pur şisimplu proastă un conspect trudnic al locu-rilor comune din dramaturgia bdquode dincolordquo

Sub titlul Istorii istorii accidente criticulicirci creionează un profil nu tocmai luminos şilui Neagu Djuvara ndash bdquopovestitor icircnnăscutmai apropiat de şarmul epic al Şeherezadeidecacirct de discursul metodic al istoriculuicare ar vrea să fierdquo Sintagma bdquopovestitoricircnnăscutrdquo de o fină ironie caracterizează icircnacest caz un ficţionar ce poate fi şifermecător atunci cacircnd nu ficţioneazănonşalant istoria romacircnească Icircn Amintiridin pribegie simpaticul bdquoperegrinrdquo pe treicontinente este la el acasă Povesteşte iarnoi chiar şi cei ce nu mai suntem tineri icirclascultăm ca pe un bunic care a văzut şi atrăit multe chiar dacă nu avem cum verificaveridicitatea celor rememorate de el IoanAdam observă icircnsă corect că ceea ce displa-ce icircn poveştile lui Neagu Djuvara bdquoesteavansul pe care-l ia bdquoistoriculrdquo icircn detrimen-tul memorialistului pasul icircnainte al bdquoboie-ruluirdquo scorţos icircn dauna omului de lumeflexibil şi curtenitorrdquo

Istoricul riscă astfel de multe ori icircmipare rău să o spun figură de manelist icircnmaterie chiar dacă cu ştaif bdquoboierescrdquo Estesuficient să citeşti riguros documentateleprecizări corecturi puneri la punct ale luiIoan Adam privind anumite evenimente şipersonalităţi istorice la care se referă ade-seori cu nepermisă lejeritate centenarul pur-tat pe la toate televiziunile radiourile sin-drofiile bdquoacademicerdquo ca să te convingi deamatorismul său graţios Mă icircntreb undesunt istoricii noştri profesionişti pe caretotuşi icirci (mai) avem

56

Susţin de o vreme ce se măsoară icircn cacircte-va decenii că o ţară sau mai curacircnd o civi-lizaţie existentă oricare este luată icircn seamăndash ceea ce revine icircn fapt la acelaşi lucru ndashnumai şi numai atunci cacircnd ajunge să pro-ducă ceva fie o invenţie o nouă tehnologieun fapt sau obiect de artă o operă literarăanterior neicircntacirclnite ca realizări icircn istoriacul turii şi civilizaţiei va deschide un dome-niu cu totul nou icircn ştiinţă sau icircn creaţia deartă ori icircn sfacircrşit face ştiut lumii faptul dea fi constituit terenul apariţiei unei revelaţiivenită dintr-un spaţiu suprauman metafi-zic deschizacircndu-se astfel orizontul unei cu -noaşteri şi credinţe privind universalitatea

fiinţării umane Altminteri cultura civiliza-ţia fiinţarea etnică poate fi oricacirct de impor-tantă dar este văzută doar icircn calitate subsi-diară subordonată unei alte civilizaţiiesenţială pentru dezvoltarea istorică a uma-nităţii şi deci a structurii vizacircnd o tot maiicircnaltă autodefinire a spiritului şi trăirii atacirctde drept cacirct şi de fapt a omului creat spre aaduce icircn lume chipul şi imaginea Divi ni -tăţii Am fost făcuţi după chipul şi asemăna-rea lui Dumnezeu primind calitatea incom-parabilă a libertăţii noastre care spre a neputea realiza cu adevărat icircntreaga potenţia-litate a desăvacircrşirii ne icircncarcă şi cu risculeşecului total icircn deschiderea noastră către

Comentarii

Caius TraianDRAGOMIR

Nedemni desupremaţia unicităţii

Icircn cultura greacă antică icircn cultura şi civilizaţia latină chineză din epoca lui Confucius şi Lao Tzeicircn epoca buddhistă şi icircn alte mari civilizaţii atunci cacircnd se constituie limbile acelor culturi aparşi marile opere filozofice literare şi icircnceputurile ştiinţelor şi eticii fără importante diferenţe icircntreconţinuturile acestora La apariţia noilor limbi ndash italiană franceză engleză germană romacircnă etcndash fenomenul se repetă la un nivel conceptual la un nivel superior ca amploare a detaliilor şi rafi-namentului dar mai limitat ca universalitate Pe această cale maximumul lirismului este exprimaticircn poezia lui Mihai Eminescu autorul definitoriu al civilizaţiei romacircneCuvinte-cheie limbaj civilizaţie cultură lirism

In the Greek culture in Antiquity in the Latin civilization Chinese ndash in the period of Confuciusand Lao Tze ndash in the time of Buddha and in other great civilizations when the languages were con-stituted including the abstract concepts the philosophy sciences at their beginnings the ethicswere established When the new languages were formed ndash Italian French English German finallyRomanian etch ndash the phenomenon takes place once again even if not at the same level of universa-lism On such a way the maximal lyricism is expressed in the Mihai Eminescursquos poems- the poetryof the author representing the spirit of Romanian civilizationKeywords language civilization culture lyricism

Abstract

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat fost ministru fost ambasador al Romacircniei icircn Frana e-mailctdragomiryahoocom

icircmplinire şi bine Civilizaţiile greacă antică romană-lati-

nă egipteană antică babiloniană ebraicăsau chineză hindusă japoneză arabă darşi civilizaţiile mai noi ndash italiană francezăhispanică germană engleză olandezărusă scandinavă turcă ori aparţinacircnd altorlumi decacirct aceea euro-afro-asiatică precumaceea aztecă maya inca au fiecare dintreele dar şi unele diferite de cele menţionateaici contribuţii absolut specifice la culturaşi istoria umanităţii contribuţii fără de caredefinirea de sine a omului ar fi sărăcită pacircnăla a nu mai fi posibilă Este imposibil deicircncercat a trasa fie şi oricacirct de succint lanivelul minim acela al nucleului centralspecific fiecăreia dintre contribuţiile datora-te de istoria universală civilizaţiilor menţio-nate aici de altfel ar fi şi inutil icircntrucacirctaproape orice ar putea realiza cel puţin uninventar general incluzacircnd valorile aduse icircn

lume pe toate continentele prin inovaţiile icircncunoaştere creaţie şi dezvoltare a culturilorcare icircn ansamblul lor alcătuiesc formeazăcultura universală Există icircnsă şi culturinerealizate printr-o ofertă relativă originalăavansată universalităţii vieţii omului pepămacircnt Probabil că răspunsul la aceastăicircntrebare nu are cum fi altfel decacirct negativcacirctă vreme toate etniile popoarele ţărilecivilizaţiile dispun de limbi proprii alcă-tuind familii lingvistice dar care se constitu-ie din limbi distincte chiar dacă avacircnd nurareori icircntre ele remarcabile asemănări Olimbă distinctă are icircnsă totdeauna şi capaci-tate suplimentară specifică de natură săicircmbogăţească spiritul intelectul sau sensibi-litatea umană icircn general Nu este sigur că oastfel de atribuţie culturală poate fi aflată icircncazul tuturor limbilor dar nici excludereaunei astfel de eventualităţi nu poate primi ogaranţie cacirct de cacirct satisfăcătoare

57

Nedemni de supremaţia unicităţii

Contribuţiile specifice fiecărei culturi laansamblul cultural uman icircn dezvoltarea saistorică precum şi la sporirea capacităţicreative omeneşti pot aparţine celor maidiferite domenii ale productivităţii fiinţeiumane Prin apariţia limbajului icircnsă omuldevine propriu zis om tot prin urmărireaprogresului spiritului ca fapt relevabil icircnlimbaj icircn dezvoltarea limbilor se poateajunge mai direct pe de o parte la icircnţelege-rea universalităţii manifestărilor şi trăiriiumane şi pe de altă parte la recunoaştereadisjuncţiilor apărute icircn forma civilizaţiilordistincte ca şi icircn formulele pe care acesteale relevă chiar icircn dezvoltarea modului lorde afirmare icircn unele şi aceleaşi domenii

Dacă se citesc icircn paralel bdquoVechiulTestamentrsquorsquo icircn particular bdquoPentateuhulrsquorsquosau Torarsquorsquo Ghilgameşrsquorsquo Homer - Iliadarsquorsquoşi Odiseearsquorsquo Hesiod - Munci şi zilersquorsquoTeogoniarsquorsquo Fragmentele presocraticilorrsquorsquo(Ediţie Diels Krantz) Platon ndash DialogurileAristotel ndash icircntreaga operă Confucius -Analectelersquorsquo Lao Tse - Tao tő kingrsquorsquoCulegerile de texte buddhiste Vedelersquorsquo seconstată două lucruri simple şi icircn acelaşitimp stupefiante icircn primul racircnd se consta-tă ndash lesne că tot ceea ce este de o importanţămaximă pentru existenţa umană pentrufiinţarea etică a omului icircn oricare dintre arii-le de civilizaţie icircn care icircşi află existenţa pen-tru orientarea eforturilor sale spre apropie-rea de Divinitate ca şi pentru cunoaşterealumii naturale terestre şi universale suntspuse ndash şi scrise icircn texte de o perfecţiuneniciodată apoi depăşită ndash de icircndată ce lim-bajul este suficient dezvoltat spre a acopericu termeni exacţi toate conceptele concreteşi abstracte privind icircntreaga creaţie a tutu-ror celor văzute şi nevăzutersquorsquo Pe o aseme-nea bază un filozof precum AlfredWitehead a putut nota că bdquoicircntreaga filozofieeuropeană constă din icircnsemnări pe margi-nea paginilor lui Platonrsquorsquo Icircn al doilea racircndeste evident oricui face lecturile menţiona-te că dincolo de toate deosebirile care dis-ting filozofia etica principiile care stau labaza metodelor cunoaşterii provenind atacirctdin Occident cacirct şi din Orient ele sunt ela-borate aproximativ icircn aceleaşi epoci istoricesunt expresia egalei structurări a limbilor icircn

care sunt scrise dar mai ales reflectă con-cepţii similare icircn plan filozofic moral psi-hologic social şi icircn cel al principiilor condu-cerii Diferenţa religioasă poate fi deosebitde netă icircnsă ca exemplu ideile şi recoman-dările sociale principiile morale suntextrem de asemănător expuse şi afirmate caobligatorii icircn Pentateuhrsquorsquo icircn bdquoAnalectelersquorsquolui Confucius icircn textele buddhiste precumşi icircn legile lui Solon sau icircn dialogurile plato-nice icircn icircnvăţătura pitagoreică icircn bdquoEticanicomahicărsquorsquoşi bdquoPoliticarsquorsquo lui Aristotel Con -sti tuirea completă a unor limbi ndash greacaepocii antice latina chineza hindi japone-za araba - conduc la elaborarea bazelorprin cipiale proprii gacircndirii umane elevatefundamentelor eticii logicii metafiziciiToate civilizaţiile ulterioare constituitedupă apariţia marilor limbi clasice vor aveadrept drum icircn gacircndirea filozofică icircn mora-

58

Caius Traian Dragomir

59

Nedemni de supremaţia unicităţii

lă estetică baza aşezată pe seama concepte-lor structurate icircn timpul apariţiei limbilorcare au făcut să se definească umanitateaomului

Ce s-a icircntacircmplat icircnsă apoi Evident auapărut noi limbi Cacircnd se poate vorbi icircnsăde apariţia unor noi limbi Numai şi numaiatunci cacircnd respectivele limbi generează iarşi iar exprimarea poetică ndash icircnaintea expri-mării poetice omul este un actor al comuni-cării adesea inferior icircn comunicare icircn raportcu alte fiinţe Omul este om nu atunci cacircndcreează poezie ori cacircnd se exprimă poetic ndashpur şi simplu folosind o limbă apărută prinpoezie Benedetto Croce spune că oriceexprimare umană prin limbaj este poezieicircnsă nu o poezie pură ci una contaminatăde o voinţă pragmatică devenită astfeldeci proză Observacircnd origina limbilor cla-sice constatăm totdeauna icircntacircietatea poezieiicircn primele texte importante Versetele bibli-ce sunt versuri dar adevărata natură poeti-că a bdquoVechiului Testamentrsquorsquo se află neicircndo-ielnic icircn Psalmii Regelui David EdicteleSenatului Romei au avut aproape totdeau-na o formă incantatorie Cum au evoluatlimbile mai noi ndash icircn primul racircnd avem a negacircndi la romacircnă - cele care au apărut dupăce principiile gacircndirii filozofice etice fiziceşi metafizice se elaborează icircn poezia ce aicircnsoţit sau urmat apariţiei numelor datepentru concepte Aceste noi limbi au adop-tat formele poetice icircn calitate de forme pureale exprimării dincolo de creaţia deja reali-zată şi concretizată icircn real a marilor princi-pii oferite dezvoltării nu doar a unei culturici a umanităţii omului Cultura şi civilizaţiaitaliană este cultura şi civilizaţia epocii luiDante Alighieri şi a liricii lui FrancescoPetrarca Civilizaţia franceză parcurge undrum lung al continuei creşteri de labdquoChanson de Rolandrsquorsquo la poezia luiClement Marot a Pleiadei a lui VictorHugo şi ndash de un deosebit impact cultural şide civilizaţie mai mult sau mai puţin pozi-tiv a lui Andreacute Gide Limba germană creea-ză poezie prin Goethe Schiller prin RilkeEvident sunt nenumăraţi poeţi icircn multedintre secolele care jalonează fiecare civili-zaţie dar sunt foarte puţini cei care oferăvaloare universală produsului civilizaţiei

lor pornind de la limba acelei civilizaţii şitot puţini sunt aceia marcacircnd ireversibil icircnmodalitate poetică atacirct civilizaţia cacirct şi cul-tura apartenenţei lor ndash unii conferă substan-ţă existenţei umanităţii ceilalţi dau forma şispiritul nobil al unei existenţe icircn civilizaţiileicircn care ceilalţi cei mai mari au pus icircntreagauniversalitate pe care omul o poate face săfie a sa Creatorii de formă poetică a limbi-lor culturilor şi civilizaţiilor au vizat icircn epo-cile mai vechi dramatismul ca mod poeticde existenţă ndash lirismul a fost prea puţin ovocaţie a omului aparţinacircnd civilizaţiilor decontinuatori ai unor mari icircnaintaşi ndash pre-cum civilizaţia Italiei - ori ale unor stateputernice preocupate de impunerea forţeilor complexe creatoare de ştiinţă de tehno-logii de inovaţia politică şi socială precumFranţa Italia Statele Unite

Civilizaţiei Romacircniei i-au rămas lirismulpentru elevaţia distinsă dar şi pentru pri-mejdiile acesteia Poetul care a inspirat lim-bii romacircne sensul supra-muzical liric afăcut din cuvintele limbii romacircne adevăratesemnale de existenţă lirică a sufletuluiuman este nici nu poate fi discutat acestlucru - Mihai Eminescu S-a spus stupid căar fi un romantic icircntacircrziat icircn realitate sedovedeşte a fi cel mai autentic ndash altfel spuscel mai mare poet liric al unor secoleicircntregi de civilizaţie universală Sub raportliric este inegalabil comparat fie şi cu poeţiicei mai creativi din limbile care au produsvalori maxime ale existenţei umane darsunetul cuvacircntul versul şi poemul luiMihai Eminescu sunt toate lirism icircn stareacea mai pură deci preschimbare a tuturorspuselor limbii sale nu icircn muzică ndash icircn emo-ţie muzicală icircn transformare a exprimăriicuvintelor icircntr-o neoprită continuitate liricăExistă un enorm lirism icircn derularea replici-lor din tragediile ndash mai puţin din comediilendash shakespeariene dar acesta este icircntreruptde nevoia trecerii la schimbul de replici laShakespeare tragedia este tragedie iar liris-mul este decor La Eminescu lirismul estesubstanţa unei forme de existenţăDiscuţiile stupid agresive asupra valoriipoeziei eminesciene nu sunt decacirct frustrarevenită din resimţirea incapacităţii de a per-cepe unicitatea

60

7 Lamentaţia mioarei şi misiuneaspirituală a baciului Revenind la Mioriţavalorile care domnesc la stacircnă sunt viaţacomunitară cooperarea responsabilitateasensibilitatea gentileţea (bdquoDrăguţă mioarărdquobdquoDrăguţule bacerdquo) empatia (bdquoOri eştibolnăvioarărdquo) devotamentul credinţaMioriţa este un discipol fidel care icircncepe săse maturizeze icircncetează să mai manacircnceiarba verde a cunoaşterii hermetice şi icircncepesă bdquocacircnterdquo placircnsul icircnseamnă creaţie ştimde la Eminescu (bdquoDe placircnge Demiurgosdoar el aude placircnsu-şirdquo) şi lamentaţia ei este

o cacircntare elegiacă Icircn cele trei zile icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul pe

drumul creaţiei şi coboară cu el trei trepteale lumii ilustrate de apelativele care oicircnsoţesc icircn baladă bdquoCu lacircnă plăviţărdquoicircnseamnă de culoare alb-argintie (argintuleste una dintre culorile centralităţii şi ale luiHermes care este şi Mercur argintul viu icircngeografia poveştilor noastre există pădureade aramă de argint şi de aur ca metaforeale celor trei lumi) bdquoLaie-bucălaierdquo (cu lacircnaalbă şi cu botul şi extremităţile membrelornegre sau de culoare icircnchisă - la fel ca

Dana LIZAC

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

Misiunea spirituală a baciului-poet este rezumată icircn trei testamente formulate ca trei lecţii pentruMioriţa discipolul ales ca succesor Testamentul pentru ciobani vorbeşte despre relaţia poetului cureceptorii săi şi despre succesiunea icircntr-un lanţ iniţiaticpoetic Testamentul pentru oi ilustreazăpunctul de vedere hermetic şi pune icircn lumină natura paradoxală a existenţeiTestamentul pentrumăicuţa bătracircnă şi portretul icircn alb-negru al ciobanului icircn tinereţe conturează traseul poetului her-metic pe drumul descendent al creaţiei şi pe drumul ascendent al receptării şi cunoasteriirealizăriide sineCuvinte-cheie Alecsandri balada Mioriţa Eminescu cele trei testamente ale ciobanului miori -

tic portretul ciobanului mioritic

The spiritual mission of the Moldavian shepherd-poet is enclosed in his three testaments meant asthree lessons for his chosen disciple Mioritza The testament for the other shepherds speaks aboutthe poetrsquos relation with the critical reception of his poetry and about the rules of succession in a poe-tic and initiatic chain The testament for the sheep illustrates the hermetic point of view and givesan insight into the paradoxical nature of reality The testament for his old mother together with theblack-and-white portrait of the shepherd as a young man traces the hermetic poetrsquos journey alongthe descending paths of creation and the ascending paths of critical reception and selfknowledgerealisationKeywords Vasile Alecsandri the Mioritza ballad Mihai Eminescu the three testaments of the

shepherd in the Mioritza ballad the shepherdrsquos portrait as a young man in the Mioritza bal-lad

Abstract

Dana LIZAC e-mail danalizachotmailcom

ţăruşul de care e priponit calul lui Toma) sereferă la locul icircn care pe drumul mani -festării atmosfera icircncepe să se icircntunece şiopera se icircncheagă (marginea apei şi negrulzăvoi) Baciul o mai numeşte pe Mioriţabdquobacircrsanărdquo - ceea ce trimite la locul ei deorigine şi la acelaşi spaţiu al negrului zăvoi

Dar se mai icircntacircmplă ceva Mioriţa icircncepesă dea dovadă de puteri profetice şi baciul onumeşte bdquonăzdrăvanărdquo năzdrăvan icircnseam -nă icircn mitologia noastră populară şi bdquocare aredarul de a şti şi prevesti ce se va icircn tacircmplardquoMioriţa icircncepe să vadă - fără să icircnţeleagădeocamdată - icircn viitor şi către tăracircmurile dejos icircn valea icircntunecată unde baciul icircşi vaicircntacirclni ucigaşii Lamentaţia icirci pare baciuluiexagerată bdquogura nu-ţi mai tacerdquo o mustră elcu blacircndeţe cum la fel o mustră vocea auc-torială El ştie că icircmplinirea destinului luitrece prin lumea de jos şi deci teama ei estedintr-un punct de vedere inutilă

Pentru cel care a păşit icircn lumea de jospentru poetul hermetic modern stacircnarămasă icircn urmă Arcadia mitică este uni-versul tradiţiei poetice hermetice - şi icircnegală măsură comunitatatea extrem de res-tracircnsă a celor asemenea cu el trăitori pe unnivel de existenţă mai icircnalt decacirct locuitoriicacircmpului de mohor o lume moartă şi vie icircnacelaşi timp care trăieşte icircn timp şi icircn afaralui icircntr-o dimensiune a veşniciei

Mioriţa vrea să-l reţină pe baci icirci cere să-şi cheme apărători - icircn plan poetic să-şi icircntă-rească mecanismele de ocultareicircncifrareastfel icircncacirct secretul să nu poată intra icircnposesia celor nechemaţi

Drăguţule baceDă-ţi oile-ncoaceLa negru zăvoiCă-i iarbă de noiŞi umbră de voiStăpacircne stăpacircneIcircţi cheamă ş-un cacircneCel mai bărbătescŞi cel mai frăţescDin bdquoal umbrei icircntunericrdquo la fel icircl va

implora pădurea pe Eminescu să rămacircnă(bdquoO rămacirci rămacirci la minerdquo) - pădurea icircncare păşesc neauzite bdquoicircn tainărdquo cacircrduri decerbi (animale prin excelenţă hermetice) -

lumea copilăriei a naturii a satului şi a poe-ziei populare unde timpul se confundă cuveşnicia anii bdquose par ca clipe Clipe dulci separ ca veacurirdquo Dar ca şi baciul moldo-vean poetul nu icirci va lua icircn seamă rugabdquoAstfel zise lin pădurea Bolţi asupră-miclătinacircnd Şuieram l-a ei chemare Ş-amieşit icircn cacircmp racirczacircndrdquo

Misiunea baciului se icircntinde dincolo decomunitatea spirituală şi de cercul tradiţieihermetice Poetul nu cacircntă scrie numaipentru cei asemenea cu el - ci duce mesajulZeului către muritori nu numai către păsto-rii cacircmpeni din sate dar şi către cei care tră-iesc mai jos icircn cacircmpul de mohor şi icircn cetă-ţile lui icircntunecate - oamenii bdquonegrirdquo caManea Ungurean şi Vracircncean Icircnsă spredeosebire de Ungurean şi Vracircncean care aucăzut icircn lumea de jos prin păcat Moldovancoboară acolo cu o misiune Datoria luiHermes poetul-păstor este să coboare icircnvăi după oile rătăcite şi icircn prăpăstii dupăoile pierdute fiinţele lipsite de spiritualitateale lumii căzute - şi să le aducă icircnapoi

Muritorii lumii de jos nu pot coboricirc maijos decacirct sunt lumea lor este nadirul creaţieiEi pot să meargă numai icircn sus Cei mai mulţiicircncearcă să se icircnalţe pe căile stracircmbe aleorgoliului şi cupidităţii cei mai mulţi poeţidin lumea de jos scriu pentru a se ex prima peei icircnşişi şi pentru succes cu ceea pre supuneacesta icircn accepţiunea lor Păsto rul are misiu-nea spirituală de a le bdquoicircndreptardquo privireacătre Adevăr către universal către cele eter-ne către principii şi Zei (bdquofericea stirpe fărămoarterdquo cum icirci spun muzele lui Hesiod) - dea le fi călăuză pe drumul de icircn toar cere caree drumul paradisului recacircştigat

Acest drum este drumul receptăriifireşti drumul cunoaşterii Pe acest drumHermes este călăuză pentru că dacă pe de oparte el transmite muritorilor mesajele zei-lor pe de altă parte duce mesajele şi rugilelor către zei şi conduce sufletul prin lumeaumbrelor către lumină Drumul de icircntoarce-re este icircn acelaşi timp şuvoiul de resorbţiela sine a Creatorului icircntr-o mişcare de auto-cunoaştere Nota specifică gacircndirii hermeti-ce este că Zeul Dumnezeu deşi din punctde vedere metafizic distinct de lume arenevoie de lume pentru a se defini pe sine şi

61

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

62

Dana Lizac

de Om pentru a-l recunoaşte icircn ipostaza luide Creator cunoaşterea lui Dumnezeu decătre Om devine cunoaşterea de sine a luiDumnezeu1 La fel şi poetul pentru cărecep torul icirci cunoaşte opera el se auto -cunoaşte există ca Poet creator şi opera luidevine Operă

Icircn lumea modernă poetul hermetic esteun aed un poet-profet venit bdquode susrdquo (şi dinvechime) - care poartă pe faţă o mască depoet profan şi se prezintă icircn lume ca oricaredintre aceştia Oricare receptor poate prinforţe proprii să icircncerce să-i devină succesorPoetul hermetic funcţionează icircn ambelesfere de existenţă şi icircşi poate căuta succesoriicircn ambele dacă icircn sfera tradiţiei are succes -ori direcţi pe care icirci investeşte el icircn suşi icircnlumea profană poate avea succesori care auevoluat prin forţe proprii din acest motivatacirct Mioriţa succesorul ales şi executorultestamentar cacirct şi cei doi ciobani criminalicare icircl vor recepta pe Moldovan icircn lumea dejos sunt priviţi de el ca succesori legitimi

Cei trei sunt chemaţi să-i facă mormacircntulicircmpreună Ungurean şi Vracircncean icircl vorpune icircn groapă Mioriţa icirci va pune fluierelela căpătacirci Nu se ştie icircnsă dacă există şanseca omorul să aibă loc aşa cum e plănuitUngurean şi Vracircncean sunt personaje şterseicircn baladă Ceea ce este cert este faptul cădiscipolul ales este Mioriţa şi baciul carepentru icircnzestrările ei o vede ca succesoricircncepe transmisia Cele trei testamente pecare i le icircncredinţează sunt de fapt trei lecţiilecţia despre transmisia iniţiatică (testa -mentul pentru ciobani) lecţia despre sacrifi-ciul de sine al creatorului icircn creaţie (testa -mentul pentru oi) şi lecţia realizării de sinea creatorului prin sacrificiu de sine (testa-mentul pentru măicuţa bătracircnă)

Deşi par să conţină elemente contradic-torii toate cele trei testamente cu desti -natari diferiţi spun adevărul bdquoSă le spuicuratrdquo bdquoŞi-i spune curatrdquo insistă baciul defiecare dată Icircn felul lui icircncifrat poetul her-metic spune icircntotdeauna Adevărul Icircnsăşi

Tabula Smaragdina text criptic fundamentalpentru tradiţia her metică icircncepe cu cuvin-tele bdquoEste adevărul ade vărat sigur şi fărăputinţă de tăgadărdquo

Testamentul pentru ciobani mormacircntul poetic

S-a discutat mult pe marginea faptului căMoldovan nu opune nicio rezistenţă faţă deideea suprimării lui Poziţia lui văzută cafatalistă a ajuns să fie considerată careprezentativă pentru atitudinea poporuluiromacircn faţă de viaţă Exegeza baladei a pusicircn lumina sensurile mai profunde ale acesteiviziuni existenţiale Mircea Eliade de exem-plu arată că voinţa ciobanului de a-şi trans-figura moartea icircn bdquonuntă misticărdquo icirciicircngăduie să-şi biruie destinul să-i schimbesensul şi să impună un sens icircnsuşi absur -dului existenţei2 Iar Nicolae Steinhardtnotează icircn marginea afirmaţiilor lui EliadebdquoCiobanul săvacircrşeşte o transmutaţie -marea operă a denigraţilor alchimişti - icircşitransformă nenorocirea icircn taină mistică Icircn -fracircnge soarta Dă un sens fast nefericiriirdquo3

Icircn termeni poetici eroul care iese cupieptul gol icircn cacircmp icircnaintea ucigaşilor luieste poetul care bdquoiese icircn lumerdquo se confruntăcu cititorii lui şi se expune receptării criticeSacrificiul lui este un rău necesar şi are unrevers profund pozitiv de receptaredepinde dobacircndirea statutului sau de Poetcu Operă Problema nu este că receptorii icircşiicircnsuşesc secretul operei lui prin crimă prinbdquomoarte cu omorrdquo - ci ceea fac ei cu acestsecret La stacircnă icircn comunitatea spirituală şipoetică toţi membrii sunt devotaţi transmi -terii şi conservării unei cunoaşteri primiteicircn ultimă instanţă de la Zeu La icircncheiereaoperei care presupune moartea poetului eltransmite demnitatea de şef al ierarhieicătre un succesor ales icircmpreună curesponsabilităţile care decurg din ea Icircnlumea modernă icircnsă receptorii activi carerecuperează fără ajutor pe cale livrescă sau

1 Glenn Alexander Magee Hegel and the Hermetic Tradition Cornell University Press Ithaca and London2001 p 10

2 Mioara năzdrăvană icircn De la Zalmoxis la Genghis-Han Editura Humanitas Bucureşti 1995 p 2603 N Steinhardt Jurnalul fericirii Editura Dacia Cluj-Napoca 1992 p 349

63

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

prin pură intuiţie Adevărul din opera unuiicircnaintaş ar dori de prea multe ori să sebucure de statutul şi posesiunile pe care leare un maestru să ocupe un loc de vacircrficircntr-o ierarhie poetică numai pentru a-şi sat-isface icircn ultima instanţă propriul ego

Ceea ce lasă cu limbă de moarte Mol -dovan tovarăşilor săi şi Mioriţei este faptulcă secretul hermetic nu trebuie expus caatare sau folosit icircn interes personal icircn lumeade jos ci pentru a asigura continuitatea tra -diţiei trebuie icircntrupat icircntr-o nouă opera deaceeaşi factură cu cea din care a fost recuper-at o opera hermetică

Care sunt caracteristicile unei astfel deopere Icircn primul racircnd structura care reflectăimaginea hermetică a universului sau trimitela un astfel de model şi pune icircn evidenţăcorespondenţele icircntre cele de sus şi cele dejos icircntre lumea spirituală şi lumea materialăApoi traseul circular sau bdquoicircn buclărdquo pe carese desfăşoară scenariul călătoria eroului sau

mişcarea ideii icircn acest spaţiu La acestea seadaugă o recuzită de imagini şi simbolurihermetice şi tradi ţionale icircmpletite cu sim-boluri proprii din care se articulează viz-iunea poetului Mate rialul acestei opere icirclconstituie cuvintele limbii care trebuieicircnţelese icircn complexitatea lor de conotaţii şilegături de sens şi etimologice (spre deose-bire de bdquovorbelerdquo limbii comune care sefolosesc icircn sens literal) Opera hermetică secaracterizează printr-o expresie icircncifrată cumai multe straturi de semnificaţie - dar şi celpuţin teoretic printr-un anumit nivel deaccesibilitate Icircn straturile exterioare operatrebuie să fie o vorbire bdquope icircnţelesrdquo cumspune Cătălina care să atingă coardelesensibilităţii oricărui receptor indiferent denivelul lui de viaţă şi de educaţie Să-l facă săsimtă că dincolo de ceea ce icircnţelege el existăşi alte sensuri să-l facă să viseze săgacircndească să-şi ridice ochii spre icircnalt Ooperă hermetică autentică e produsul unuiartist impersonal care nu se promovează pe

Relief reprezentacircndu-l pe Hermes cu un berbecşi cu caduceul Secolul III en Ephes

Copie romană tacircrzie după statuia lui HermesKriophoros de sculptorul grec Kalamis (sec V

icircen) Museo Barracco Roma

sine ci bdquoexprimă Ade vă rulrdquo icircn cuvintele luiEminescu care coboară icircn lume cu o misiunespirituală şi aspiră să-şi călău zească recep-torul pe un drum ascendent al cunoaşterii şitransformării Poetul hermetic fiinţează icircntr-o tradiţie este o verigă icircntr-un un lanţ altransmisiei opera lui se leagă de şi valideazăopera unui icircnaintaş - şi este validată la racircn-dul ei de opera unui succesor

Revenind la icircngroparea lui Moldoveandacă trupul său mort sau ipoteticul sicriureprezintă opera lui mormacircntul va fi operasuccesorului o nouă formă materială icircn carese icircnveleşte nucleul dur de conţinut aloperei şi prin care el continuă să trăiască icircntradiţie4

Vacircntul cacircnd a batePrin ele-a răzbateŞ-oile s-or stracircngePe mine m-or placircngeCu lacrimi de sacircngeNoua operă trebuie să asigure dăinuirea

aceloraşi valori (bdquoSă mă-ngroape Aice pe-aproaperdquo) să garanteze continuitate icircn con-ducerea comunităţii (Să fiu tot cu voirdquo)coeziunea acesteia (bdquooile s-or stracircngerdquo)păstrarea secretului (bdquoSă-mi aud cacircniirdquo)mai pe scurt icircntr-o nouă formă să menţinăviu spiritul comunităţii şi al tradiţiei Baciulvorbeşte despre transmisia iniţiatică şi des-pre generaţiile de succesori cacircnd va batevacircntul adică se va rosti duhul Zeului aces-ta va sufla prin fluierele de la căpătacirciul luiMoldovan (icircn opera lui) cacircntecul se va faceauzit icircn opera succesorilor lui (Ungurean şiVracircncean) Oile discipolii icircncepători de lastacircnă icirci vor recunoaşte prezenţa icircn operasuccesorilor şi icirci vor continua mesajul cuadacircncă empatie bdquocu lacrimi de sacircngerdquo vordeveni rapsozi poate

Mesajul Zeului se propagă aşadar (vir-tual) de-a lungul a trei generaţii de succe-sori baciul moldovean - Mioriţa (succesoruldirect) - Ungurean şi Vracircncean Prin conti-

nuarea influenţei poetice şi spirituale de-alungul mai multor generaţii de receptori şisuccesori baciul moldovean devine cu PoetOperă şi Maestru

Testamentul pentru oi nunta cu mireasa neagră

La momentul testamentului problemelereceptării nu sunt relevante pentru oile de lastacircnă care trăiesc icircn Arcadia sau icircn Edenulpoetic de dinainte de cădere Ele nu trebuiesă ştie altceva decacirct că baciul lor a murit demoarte bună din acest motiv el icirci cereMioriţei bdquoiar tu de omor să nu le spui lorrdquoOile nu sunt receptori propriu-zis cu ochiideschisi ci auditori şi transmiţători fărăicircnţelegere - prin adeziune conformitateempatie credinţă

La stacircna lucrurile nu se spun direct şibaciul vorbeşte icircn alegoriiSă le spui curatCă m-am icircnsuratC-o macircndră crăiasăA lumii mireasăCă la nunta meaA căzut o steaSoarele şi lunaMi-au ţinut cununaBrazi şi păltinaşiI-am avut nuntaşiPreoţi munţii mariPăsări lăutariPăsărele miiŞi stele făcliiCeea ce trebuie să icircnveţe Mioriţa din

acest testament pe care trebuie să-l transmi-tă mai departe este să privească realitateadin punctul de vedere hermetic Acestpunct de vedere este situat icircn afara şi deasu-pra contrariilor pe care le icircmbrăţişează icircnsimultaneitate punacircnd icircn evidenţă naturapradoxală a existenţei Creaţia este o nuntă

64

Dana Lizac

4 ldquoMormacircntulrdquo este şi un gen literar produs al Franţei secolului XVII - o culegere de texte de diverseforme poetice pentru a onora memoria unui defunct ilustru parte din ceremonialul funebru Eminescudebutează icircntr-un fel de tombeau poeacutetique - broşura omagială Lăcrămioarele icircnvăţăceilor gimnasisti dinCernauţi la mormacircntul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat icircntr-a 1224 ianuarie 1866 distribuităicircn timpul slujbei de icircnmormacircntare

şi o moarte un proces icircn care creatorul sesacrifică şi se icircmplineşte pe sine icircn acelaşitimp Această moarte-nuntă este altă moartedecacirct moartea prin transmisia iniţiatică(bdquomoartea bunărdquo firească) şi decacirct cea prinreceptare care este bdquomoartea cu omorrdquo

Privită din polul material creaţiaicircnseamnă coboracircrea ideii din sferele abs-tracte icircncarnarea icircntruparea naşterea laviaţă - aşa cum sufletul condus de Hermesstrăbate sferele de sus icircn jos pentru a seicircncarna pe pămacircnt icircntr-o fiinţă omeneascăun nou-născut Atracţia ideii pentru mate-rie dorinţa de expresie este o iubire devo-ratoare pentru spiritul unui artist Nuntaspiritului cu materia icircnseamnă opera ieşi-rea din virtualitate a ideii realizarea mate-rializarea icircnsăşi viaţa

Privind din polul opus spiritual nuntaspiritului cu materia presupune o involuţiecoboracircrea şi degradarea icircnvelirea icircn icircnveli-şuri din ce icircn ce mai dense pacircnă la bdquocoagu-lareardquobdquofixareardquo icircntr-o formă materială com-pactă solidă şi opacă (un obiect o operă)bdquoSoma-semardquo sună un adagiu platonic tru-pul este mormacircnt Poemul scris pe o filă dehacircrtie este mormacircntul ideii opera (icircnansamblul ei corpusul) este cadavrul mor-macircntul poetului Pe drumul de sus icircn jospentru poetul care vine dinspre Adevărideea se opacizează devine de nerecunoas-cut se pierde creaţia este o cădere o decă-dere o degenerare o desfigurare o icircntune-care o icircntomnare o vestejire o uitare unsomn o moarte a ideii icircn materie Materia icircnforma ei degradată icircn stare solidă de ultimicircnveliş material este ţăracircna bdquoa lumii mirea-sărdquo Pentru poet materia este Limba care icircnipostaza ei degradată de vorbire este ulti-mul icircnveliş - şi cel exterior - al unei opere alcărui nucleu ideatic rămacircne icircnvăluit

Steaua care cade la nunta ciobanuluimioritic şi care icircl reprezintă - este aceeaşi cuLuceafărul care se aruncă icircn mare icircmbracăvăluri succesive icircşi confecţionează un per-sonaj un trup un veşmacircnt un chip omască şi coboară trecacircnd pe margineaferestrei (echivalentă cu Poarta Pămacircntului)icircn cămara Cătălinei receptorul lui icircndărăt-nic şi pasiv

Nunta poetului cu limba se petrece icircninteriorul tradiţiei hermetice Naşii suntSoarele şi Luna marile simboluri hermeticepentru principiile Solve şi Coagula Preoţii -vacircrfurile culmile muntoase sunt mariiicircnaintaşi din tradiţia universală (cuvacircntulpreot vine din latinescul presbyter careicircnseamnă om mai icircn vacircrstă icircnaintaş)Nuntaşi sunt copacii siluetele poeţilor dincodrul tradiţiei naţionale Lăutarii - păsăripăsărele - sunt ceilalţi poeţi mai mari şi maimici fiecare cu cacircntecul lui fie ei discipolisuccesori transmiţători rapsozi micipoeti

Icircn loc de flăcări pe făcliile de nuntă ardstele Făcliile icircntăresc simbolistica principii-lor Solve şi Coagula a direcţiilor ascendentăşi descendentă Este vorba despre douăstele deci steaua căzătoare a creaţiei şi aoperei şi steaua urcătoare a receptării auto-cunoasterii şi Operei Aceleaşi două stelevor fi cele două ipostaze ale LuceafăruluiLuceafărul de dimineaţă cel care precedezorile cunoaşterii şi Adevărului - şiLuceafărul de seară cel care marchează cre-pusculul creaţiei şi care mai este denumitbdquoSteaua Ciobanuluirdquo

Despre drumul icircnapoi care duce de lapămacircnt la cer va fi vorba icircn cel de al treileatestament

Testamentul pentru măicuţa bătracircnănunta cu mireasa albă

Cine este măicuţa bătracircnă Măicuţa se prezintă ca o fiinţă dublă Pe

de o parte este o femeie de la ţară carepoartă bracircu Pe de altă parte (ca oricemamă la urma urmelor) - este o ipostază aMumei a zeiţei-Materie Terra Mater GeeaNatura zeita cea mai bătracircnă din care toateau purces - haosul apa primordială mareacare va deveni icircn creştinism Fecioara MariaEa există de dinainte de timp şi de dinaintede lume Icircn sacircnul ei icircncepe să se formeze oreţea de linii de forţă ce vor alcătuicanavaua pe care se va broda manifestareaurzeala şi băteala lumii liniile verticale alecorespondenţelor icircntre sus şi jos şi cele ori-zontale care vor marca treptele lumii sausferele de existenţă De aici atributul zeiţei

65

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

de bdquoCea-cu-bracirculrdquo bracircul ei este cingătoareaVenerei şi Bracircul Maicii Domnului Icircn mani-festare acest bracircu va deveni un pod un racircuun drum pe mare un codru prin care setrece din lumea icircntunecată de jos icircn lumeasenină de sus

Să mai notăm că Maia (icircn mitologiagreacă una dintre pleiade nimfă dinArcadia asimilată de romani cu Terra) estemama lui Hermes Numele ei este icircnruditcu μαῖα (maia) termen de adresarerespectuoasă faţă de o femeie bătracircnă de laμήτηρ (mētērrdquo- bdquomamărdquo) măicuţă cum sespune la noi la ţară Măicuţa ciobanuluiMioritic are o ipostază telurică dar şi unacelestă - ca icircn basmele noastre icircn care subun chip de femeie bătracircnă se ascunde SfacircntaVineri şi dincolo de ea zeiţa Venera dinvechime Firele care alcătuiesc bracircul ei suntşi traseele fiului ei Hermes icircntre cer şipămacircnt

Portretul ciobanului omul alb şi omul negruMăicuţa icirci face un portret fiului literal

este un tacircnăr frumos svelt cu faţa albăochii negri părul negru şi mustaţa blondăFiecare trăsătură e ilustrată printr-ometaforă

Macircndru ciobănelTras printr-un inel Feţişoara luiSpuma lapteluiMustăcioara luiSpicul gracirculuiPerişorul luiPeana corbuluiOchişorii luiMura cacircmpuluiO astfel de combinaţie icircn mod obişnuit

nu există icircn realitate faptul că ciobanul arepărul negru şi mustaţa blondă e un primsemn că portretul e simbolic Icircn icircncercareade a-l descifra să privim prin ochii luiEminescu care va dezvolta aceste trăsăturila eroii lui Pentru el părul negru şi ochiinegri sunt marca gacircnditorului a celui careporneşte din straturile exterioareinferioareale obiectului material (icircntunecat opac) şidesface bdquonegrul giulgirdquo al materiei pentru aelibera ideea luminoasă icircnfăşurată icircn el

Corbul macircncătorul de cadavre pe care icirclvedem icircn unele reprezentări alchimice ciu-gulind ochii şi creierii dintr-un un craniueste emblema etapei nigredo cacircnd cadavrulintră icircn descompunere Icircn ordine poeticăacest personaj este receptorul care icircncepe sădescompună şi să asimileze obiectul operapoetică a icircnaintaşului pentru a elibera din elideea structura corpul de lumină Ade -vărul Opera Ochii negri sunt capacităţilede cunoaştere părul negru - gacircndurilepana corbului - zborul gacircndirii Călin esteun bdquozburător cu negre pleterdquo Arald este unbdquozeu cu ochii negrirdquo Luceafărul icircn a doua saapariţie are părul negru care icirci cade icircn viţepe umeri Gacircnditorul are pentru Eminescuo icircnfăţişare demonică

Pe de altă parte faţa (expresia) şi musta-ţa (aşezată deasupra gurii) - sunt ambelelegate de exprimare de expresie de capaci-tăţile creatoare Omul spiritual creatorulare părul blond la fel cu Luceafărul icircnprima sa apariţie angelică

La o privire mai atentă observăm cămetaforele care exprimă două dintre trăsă-turi se reduc la un model de tip bdquociorchinerdquo(spuma şi mura care sunt conglomerate desfere) - icircn timp ce celelalte două (pana şi spi-cul) se reduc la o schemă de tip bdquobrăduţrdquosau bdquocreangărdquo Două trăsături sunt albe(spuma şi spicul) şi două sunt negre (pana şimura) portretul nu este icircn nici un fel o icircnşi-ruire icircntacircmplătoare de trăsături fizice

Am arătat mai icircnainte că ciorchineleconglomeratul simbolizează fructul rodulbdquocoagulareardquo operei icircn termeni alchimiciCreanga pe de altă parte ca şi copacul - esteun simbol al ramificării al manifestării alcreaţiei - şi un substitut al creatorului

Trăsăturile acestui portret arată decicătre un om negru şi un om alb - şi către oopera neagră şi una albă Fiul măicuţei alMaiei Hermes este şi una şi alta - e unHarap-Alb un poet hermetic care icircndepli-neşte amacircndouă rolurile Pe drumul des-cendent este omul alb (poetul fiinţa spiri-tuală deţinătorul Adevărului) care se cunu-nă la capătul ciclului creator cu mireasaneagră (opera forma materială) Pe drumulascendent este receptorul icircn ascensiuneomul negru care se cunună prin cunoaşte-

66

Dana Lizac

re cu mireasa albă Opera Drumul acestacoincide cu drumul de icircntors al poetuluicare se autocunoaşte şi care devine Poet -omul alb care a devenit negru prin căderemortul icircnmormacircntat icircn operă care icircnvie seicircnalţă şi se cunună cu aceeaşi mireasă albă(Opera) Pe acest drum icircn ipostază deHermes psihopomp poetul icirci este călăuzăreceptorului pe drumul cunoaşterii printenebrele lumii de dincolo spre lumină -aşa cum Luceafărul icircşi conduce receptoriicu gacircndurile lor bdquope mări Răsare şi stră -luce Pe mişcătoarele cărări Corăbii negreducerdquo Pe drumul ascendent receptorul şipoetul drumeţul şi călăuza sunt una

Cu gacircndul la acest drum de icircntoarcerespre eternitate cacircndva icircn romanul său Craiide Curtea Veche hermetistul MateiuCaragiale icircl va face pe Pirgu Mercur spirit-ul lumii de jos icircn cea mai josnică ipostază

(dar bdquoicircndreptatrdquo icircntors din drumul luimergacircnd dandaratelea) călăuza celor treicrai pe drumul morţii şi al veşniciei bdquoŞi ple-cam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune peste bolţi din ce icircn ce mai uriaşe icircngol Icircnaintea noastră icircn port bălţat demăscărici scălămbăindu-se şi schimono -sindu-se ţopăia de-a-ndaratelea fluturacircndo năframă neagră Pirgu Şi ne topeam icircnpurpura asfinţituluirdquo

Prin Operă poetul se ridică la statutul dePoet - şi credem că la aceasta se referăatributul bdquotras printr-un inelrdquo Expresiaromacircnească bdquotras ca prin inelrdquo icircnseamnăzvelt care se icircnalţă graţios Aici credem că evorba de inelul - sau coroana - Operei dese-ori simbolizată icircn reprezentările hermeticede litera O şi de chipul rotund al lunii PrinOperă poetul icircşi dobacircndeşte existenţa caPoet Hyperion Soare pe cerul poeziei

Unde se termină Mioriţa Măicuţă bătracircnăCu bracircul de lacircnăDin ochi lăcrimacircndPe cacircmp alergacircndPe toţi icircntrebacircndŞi la toţi zicacircndbdquoCine-a cunoscutCine mi-a văzutMacircndru ciobănelTras printr-un inel Unde icircşi caută măicuţa bătracircnă fiul Pe

cacircmp ne spune balada Pe care cacircmp - neicircntrebăm Sunt două cacircmpii icircn geografiaMioriţei una icircn cer şi una pe pămacircnt Nupoate să-l caute pe cacircmpia icircntunecată de josicircn lumea materială pe cacircmpul de mohorprintre oamenii obişnuiţi - nici chiar icircnnegrul zăvoi pentru că acolo ciobanul numai e un tacircnăr ciobănel - e matur bogat cuoperă baci şef de stacircnă

Icircl caută deci sus pe cacircmpul ceresc pelunca luminată şi pe plai Măicuţa bătracircnăcare locuieşte icircn centrul lumii caută un fiucare s-a dus ucenic la stacircnă şi nu s-a maiicircntors acasă Noi ştim că a urcat muntele cuo turmă de miei pentru că de acolo l-amvăzut coboracircnd la icircnceputul baladei Zeiţala racircndul ei icircşi caută fiul - Limba Romacircnă icircl

67

Mioriţa lui Alecsandri icircn umbra lui Hermes (II)

68

Dana Lizac

caută pe poetul născut din pacircntecele ei prin-tre Poeţii de pe culmi şi icircntreabă dacă prin-tre aceştia este cunoscut şi recunoscut acolounde tradiţia naţională urcă icircn universalprintre brazi şi păltinaşi icircntre ulmii de pecreste ai lui Toma Alimoş bdquourieşii culmi-lorrdquo printre stele bdquoluceferii prietenirdquo ai luiEminescu bdquoveciniirdquo lui icircn eternitate cumzice el către un receptor indiferent bdquomăcunoşteau vecinii toţi tu nu m-ai cunoscutrdquo

Momentul acestei căutări nu este icircnsăacelaşi pentru cele două ipostaze ale mameipoetului Icircn lunca luminată şi pe plaiMăicuţa icircşi caută fiul icircnainte de icircnceputulpropriu-zis al baladei icircnainte de icircnceputulciclului creator cacircnd acesta abia plecase deacasă urcase muntele şi nu devenise icircncăpoet Pe cacircmpia din cer Zeiţa icircşi caută fiul lasfacircrşitul baladei după sfacircrşitul cicluluicreator cacircnd urmează icircncununarea şi con-sacrarea cand poetul e icircnviat icircnălţat dinnou tacircnăr şi bun de mire icircn acest fel finalulbaladei se suprapune peste partea dedinainte de icircnceput iar firul epic se brodea-ză pe un traseu icircn buclă sau icircn spirală

L-a văzut cineva pe copilul pierdut ştiecineva ce s-a icircntacircmplat cu el E cunoscutpoetul recunoscut receptat a devenit Poets-a realizat Răspunsul lui Moldovan este şipentru măicuţă şi pentru Zeiţă a avutnoroc s-a cununat cu o fată de crai pe-ogură de rai - şi da această fată este icircnsăşiOpera Măicuţa va primi vestea cu credinţăşi se va bucura Ea nu trebuie să ştie că fiulei s-a făcut poet şi are soarta poeţilor carenu se mai icircntorc acasă pentru că nu au viaţăpersonală şi pentru care realizarea de sinese clădeşte pe sacrificiul propriei existenţeNu trebuie să ştie că o astfel de cununiestrălucită este icircntotdeauna o cununie post -mortem după icircncheierea operei icircn cer icircnlumea spirituală Nu trebuie să afle despreprima nuntă nunta necesară cu mireasaneagră

Iar la cea măicuţăSă nu spui drăguţăCă la nunta meaA căzut o stea Zeita pe de altă parte nu e interesată de

sacrificiul de sine al poetului Acesta este

numai un preţ firesc pentru dobacircndirea vie-ţii adevărate a vieţii eterne Din sacrificiulde sine poetul bătracircn iese icircnălţat regeneraticircntinerit bdquotransmutatrdquo icircn termeni alchimicimire spiritual cununat cu mireasa lui delumină

Nunta cu mireasa albă va avea loc tot icircnsacircnul tradiţiei hermetice şi va avea aceiaşiparticipanţi ca nunta cu mireasa neagrăSoarele şi Luna vor lipsi icircnsă ca naşi pentrucă icircntruchipacircnd de această dată Poetul şiOpera ei vor fi icircnşişi mirii La nunta cumireasa neagră căzuse o stea La nunta cumireasa albă va urca pe cer o stea Despreaceasta balada nu ne vorbeşte dar ne vor-beşte Eminescu

Icoana stelei ce-a muritIcircncet pe cer se suie

Era pe cacircnd nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e

Steaua este poetul viu icircn acţiuneLuceafărul care bdquotremurărdquo licăreşte pe cerbdquose-aprinderdquo se stinge urcă si coboară icircnipostazele lui de Eosphoros şi PhosphorosLuceafărul de dimineaţă şi Luceafărul deseară - poetul care icircşi indeplineşte neobositmisiunea lui artistică şi spirituală Hermesmesager şi psihopomp zeul cu caduceul şimielul Icoana stelei este chipul lui din eter-nitate cel de Poet cu Operă oprit din lucra-re soare stea rece Hyperion mirele Luniicare la sfarsitul poemului Luceafărul răsareşi ea pe cer bdquoliniştit Şi tremuracircnd din apărdquoCacirctă vreme poetul este viu şi opera e icircnfacere nu se poate distinge coerenţa geo-metria unitatea care constituie Opera - şinici statura adevarată a Poetului Aceastadevine clară numai de la distanţă după ceopera s-a icircncheiat procesul creator a icircncetatşi poetul mort a renăscut prin opereleurmaşilor lui şi s-a icircnălţat la cer Intre unmoment şi altul pot să treacă metaforic miide ani - dar icircn ce icircl priveşte pe Moldovan elare icircn Mioriţa un discipol demn de el asa canunta lui cu mireasa de lumină nu va icircntacircr-zia să se icircntacircmple Şi alţi urmaşi nu voricircntarzia să se ivească la scurtă vreme dupăpublicare copilul Eminescu va citi baladaMioriţa icircn Lepturariul lui Aron Pumnul şiaceastă icircntacirclnire icirci va marca destinul

69

On associe drsquohabitude la biographie et lalitteacuterature de Panaiumlt Istrati agrave lrsquoideacutee drsquoaventu-re ndash agrave laquelle srsquoajoute drsquoune maniegravere plusou moins explicite la suggestion de lrsquoexotis-me et du sensationnalisme Crsquoest lrsquoun desnombreux clicheacutes de la reacuteception critiqueauxquels lrsquoauteur a ducirc faire face degraves le

deacutebut Mais dans lrsquoœuvre de Panaiumlt Istratilrsquoaventure a des significations multiples etprofondes Au delagrave du pittoresque exotiquelrsquoaventure istratienne suppose par exemplelrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et poli-tique (de lrsquoexistence et en mecircme temps dela litteacuterature) Nrsquooublions pas qursquoavant

Bianca BURŢA-CERNAT

Lrsquoaventure politiquede Panaiumlt Istrati

Lucrarea de faţă icircşi propune să aducă icircn atenţie un Panait Istrati icircn a cărui operă aventura are mul-tiple şi profunde valenţe Dincolo de pitorescul exotic aventura istratiană presupune de exempluaderenţa la social şi la politic Trecacircnd icircn revistă diferitele episoade ale bdquoaventurii politicerdquo istratie-ne ndash de la implicarea (icircnainte de Primul Război Mondial) icircn mişcarea sindicală şi de la publicisticasa socialistă de tinereţe pacircnă la decepţia de după icircntoarcerea din URSS ndash vom icircncerca să schiţămcacircteva linii dintre cele ce compun profilul complex al unui dilematic pentru care a opta definitivpentru un drum sau altul echivalează cu un blocaj existenţial mortificant Icircn cazul lui Istratibdquoaventurardquo (implicit aceea politică) nu este o formă de labilitate de inconstanţă o expresie a super-ficialităţii spiritului ci un mod de a asuma complexitatea şi nuanţa un refuz al oricărei simplificăridogmaticeCuvinte-cheie aventura socialistă refuzul dogmatismului literatura şi politicul autenticitate

ficţiune şi non-ficţiune

Notre travail propose lrsquoimage drsquoun Panaiumlt Istrati dans lrsquooeuvre duquel lrsquoaventure a des significa-tions multiples et profondes Au delagrave du pitoresque exotique lrsquoaventure istratienne suppose parexemple lrsquoadheacuterence agrave la dimension sociale et politique (de lrsquoexistence et en mecircme temps de la lit-teacuterature) Agrave force de passer en revue les diffeacuterents eacutepisodes de laquolrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati ndash agravepartir de son adheacutesion au mouvement ouvrier (avant la Premiegravere Guerre Mondiale) et de ses arti-cles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunesse jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour du voyage en URSSndash on va eacutebaucher quelques lignes du profil complexe de cet homme dileacutematique du point de vueduquel opter deacutefinitivement eacutequivaut agrave un blocage existentiel mortifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo(y compris lrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme de labiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais une maniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuance ndash ce quiconduit agrave un refus sans appel de toute simplification dogmatiqueMots-clefs Lrsquoaventure socialiste le refus du dogmatisme la litteacuterature et lrsquoengagement politique

lrsquoauthenticiteacute fiction et non-fiction

Reacutesumeacute

Bianca BURŢA-CERNAT ndash Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo e-mail biancacernat2015gmailcom

drsquoeacutecrire ses premiers reacutecits en prose qui luiont value le succegraves litteacuteraire des anneacutees rsquo20et le prestige de laquoGorki balkaniqueraquo crsquoest-agrave-dire avant de devenir lrsquoauteur de KyraKyralina ou drsquoOncle Anghel Istrati se faitremarquer comme journaliste dans lrsquointer-valle 1906-1916 lorsqursquoil est assez activedans la presse roumaine drsquoorientation socia-liste et notamment dans Romacircnia muncitoareA cette eacutepoque-lagrave il publie environ centarticles couvrant des registres assez varieacutesnotes de presse reportages commentaires agravepartir de diffeacuterents faits divers de la viesociale ou politique portraits deacutedieacutes agravequelques amis du mouvement socialistepamphlets articles poleacutemiques etc Et il estagrave noter que parmi tous ces textes-lagrave il y abeaucoup qui voisinent de pregraves avec la litteacute-rature

On nrsquoa pas assez insisteacute sur la liaison pos-sible entre ces articles de jeunesse (qui aumoins en partie pourraient ecirctre lus commeeacutechantillons en prose) et la litteacuterature fic-

tionnelle ndash ou bien autofictionnelle ndash quelrsquoauteur eacutecrira plus tard Dans le casdrsquoIstrati lrsquoaventure de lrsquoeacutecrivain commencepar lrsquoaventure du journaliste et en deacutepit deses apparentes recircves drsquoeacutevasion sa prosepuise en effet dans le tourment du preacutesentsociale et politique En ce sens je pense qursquoilserait eacutedifiant un exercice de (re)lecture quise proposerait de deacutecoder les enjeux poli-tiques poleacutemiques subversifs de lrsquoaventurelitteacuteraire istratienne En imaginant touteune seacuterie drsquoaventures qursquoil place soit dansun passeacute leacutegendaire soit dans des lieux exo-tiques (au bord de la Meacutediterraneacutee enEgypte en Syrie et ainsi de suite) lrsquoeacutecrivaina cacheacute dans le filigrane de ses reacutecits uncode que jrsquooserais de qualifier comme poli-tique Un tel code srsquoaverre plus eacutevident dansdes romans tels que Les Chardons duBaragan La Maison Thuumlringer ou Le Bureaudu placement tandis que dans autres livresde lrsquoauteur il est plus subtile De ce point devue les narrations aux haiumldouks appartien-nent agrave une cateacutegorie intermeacutediaire ou lesous-texte politique dissimuleacute par une stra-teacutegie de la parabole trahit une heacutesitasionentre lrsquoexplicite (la thegravese) et lrsquoimplicite (lasuggestion)

Par exemple dans le roman Domnitza deSnagov narration ougrave lrsquohistoire et la leacutegendesrsquoentremecirclent le deacuteroulement de lrsquoaction sevoit compliqueacute par une intrigue politiqueLes haiumldouks ne sont plus des heacuteros fabu-leux ils sont devenus des haiumldouksmodernes une sorte drsquoagents secrets qui ensrsquoinfiltrant partout se sont engageacutes dansune action de recrutement drsquoadeptes sui-vant le modegravele des organisations secregravetes delrsquoeacutepoque de 1848 Ces personnages drsquoIstrativivent dans des conditions tregraves semblables agraveun phalanstegravere bacircti selon les regravegles delrsquoideacuteale laquosocieacuteteacute harmoniqueraquo imagineacutee parun utopiste comme Ch Fourier ndash modegraveleque lrsquoon a expeacuterimenteacute drsquoailleurs aussi danslrsquoespace roumain aux anneacutees rsquo30 du XIXegraveme siegravecle (il srsquoagit du phalanstegravere deScăieni) En fait beaucoup drsquoideacutees avanceacuteespar les personnages de Domnitza de Snagovmontrent lrsquoinfluence de Fourier ndash la deacutenon-ciation de la morale traditionnelle et lrsquoaffir-mation de la neacutecessiteacute drsquoune contra-morale

70

Bianca Burţa-Cernat

de mecircme que la plaidoirie en faveur delrsquoeacutemancipation de la femme la descriptiondes rapports drsquoinneacutequiteacute propres agrave unesocieacuteteacute de la laquovoraciteacute geacuteneacuteraleraquo ougrave bienlrsquoutopie drsquoune laquosocieacuteteacute festiveraquo Il ne seraitpas sans inteacuterecirct une analyse de lrsquoutopieistratienne inscrite dans les livre de fictionde lrsquoauteur et eacutegalement dans les diffeacuterentsprises de position du journaliste y comprisune analyse du recul drsquoIstrati dans certainscirconstances devant la maligniteacute de lrsquouto-pie devenue reacutealiteacute historique

laquoLrsquoaventure politiqueraquo drsquoIstrati se deacuterou-le agrave travers diffeacuterents eacutepisodes ndash agrave partir deson adheacutesion au mouvement ouvrier (avantla Premiegravere Guerre Mondiale) et de sesarticles pro-socialistes eacutecrits dans la jeunes-se jusqursquoagrave la deacuteception drsquoapregraves le retour duvoyage en URSS Ce sont des faits qui com-posent la biographie intellectuelle et le pro-fil complexe drsquoun homme et drsquoun eacutecrivaindu point de vue duquel opter deacutefinitive-ment eacutequivaut agrave un blocage existentiel mor-tifiant Pour Istrati laquolrsquoaventureraquo (y comprislrsquoaventure politique) nrsquoest pas une forme delabiliteacute drsquoinconstance ce nrsquoest pas lrsquoexpres-sion de la superficialiteacute de lrsquoesprit mais unemaniegravere drsquoassumer la complexiteacute et la nuan-ce ndash ce qui conduit agrave un refus sans appel detoute simplification dogmatique Il ne veutadheacuterer agrave rien (et on lui a fait souvent cereproche) puisque toute adheacutesion deacutefiniti-ve risque de mener agrave la peacutetrification de lrsquoes-prit et de la sensibiliteacute autrement dit aufanatisme Vues les circonstances de sa bio-graphie ndash son statut drsquoorphelin pauvre sonenfance et sa jeunesse veacutecues parmi les mar-ginaux de la socieacuteteacute roumaine de lrsquoeacutepoquede mecircme que un peu plus tard lrsquohostiliteacutequi a accompagneacute ses deacutebuts comme jour-naliste et comme eacutecrivain dans la Roumaniebourgeoise et fermement anti-gauchiste ndash ilest probable que Panaiumlt Istrati nrsquoaurait puchoisir que la voie du combat socialisteMais il faut ajouter que le socialismedrsquoIstrati nrsquoa rien agrave faire avec la doctrinesocialiste crsquoest plutocirct une forme drsquohumanis-me drsquoideacutealisme Drsquoailleurs ni le socialismedrsquoun eacutecrivain comme Nikos Kazantzakisamis drsquoIstrati ne semble ecirctre autre choseqursquoun humanisme bien que lrsquooption de

lrsquoeacutecrivain grec soit plus articuleacutee du point devue de la doctrine En tout cas tous les deuxmontrent la mecircme confiance dans lesvaleurs humanistes du socialisme et lamecircme laquomystiqueraquo de lrsquoengagement dou-bleacutee et ndash on doit le souligner ndash mineacutee parune doute presque obsessive propre agrave uncroyant non-dogmatique Tregraves critique agravelrsquoadresse des regravegles et du fonctionnementdu monde bourgeois Istrati srsquoengage eacutegale-ment dans une poleacutemique avec ses cama-rades de combat socialistes lesquels il aver-tit souvent par exemple que lrsquohumaniteacutenrsquoest pas tout simplement partageacutee entre lesriches et les pauvres mais aussi entre lesgens qui du point de vue de lrsquoesprit sontlibres et ceux qui restent en toute situationdes esclaves ndash laquoLrsquoesclave pauvre reste escla-ve mecircme srsquoil devient riche car je ne reacuteduitpoint le terrible problegraveme de la vie agrave uneassiette drsquoharicots tandis que lrsquohomme librereste libre mecircme dans la prisonraquo eacutecrit Istratidans un texte-credo de 1924

Comment est-ce qursquoon a consideacutereacute ndash sur-tout dans lrsquoespace occidentale ndash cette mobi-liteacute de lrsquoesprit de Panaiumlt Istrati apregraves la paru-tion de la Confession pour vaincus (1929) Onle sait bien comme un acte de trahisonApregraves ce moment de tournure les anciensamis litteacuteraires drsquoIstrati qui lrsquoavaient forte-ment soutenu quelques anneacutees auparavantet mecircme le plus important de ses protec-teurs Romain Rolland nrsquoeacutepargnerontaucun reproche agrave celui qui a eu lrsquoaudacedrsquoexprimer ses doutes agrave lrsquoeacutegard de lrsquoutopiesovieacutetique Dans une lettre de 1933 adresseacuteea AG Viatkin Romain Rolland eacutecritlaquoIstrati nrsquoest rien de plus qursquoun eacutecrivain degrand talent qui a un coeur ardent et deacutereacute-gleacute aucune valeur de jugement objectiviteacutenulle un tempeacuterament toujours emporteacutepar ses amours ses haines ses caprices ilest la prou des gens qursquoil rencontre et deseacuteveacutenements Je lrsquoai connu apregraves qursquoil avaittacirccher de se suicider par deacutesespoir jrsquoai eacuteteacutefrappeacute de son geacutenie artistique qui srsquoignoraitje lrsquoai encourageacute agrave eacutecrire et je lrsquoai faitconnaicirctre Il mrsquoa teacutemoigneacute une affectiondeacutebordante et puis apregraves il srsquoest irriteacutecontre moi parce que je condamnais seacutevegravere-ment ce qursquoil a eacutecrit contre lrsquoURSSraquo

71

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

La derniegravere lettre (dateacutee le 28 mars 1935)que lrsquoauteur de Jean-Cristophe adresse agrave sonami renieacute commence par cette phraselaquoNon il nrsquoest pas question que nous nousvoyions maintenant Istratiraquo Pour que leparagraphe ultime close ndash en guise de pierretombale ndash lrsquohistoire drsquoune amitieacute litteacuterairelaquoMalheureux que vous ecirctes quelle folievous tient donc englueacute dans la politique ougravevous ne comprenez rien ougrave vous nrsquoavaisjamais rien compris () Une fois pourtoutes retirez-vous de lrsquoaction Vous nrsquoyfaites que du mal aux autres et agrave vousEcrivez vos reacutecits Sirsquoil est un salut pourvous il ne peut ecirctre que dans lrsquoartraquo Deuxsemaines plus tard le 16 avril 1935 enterreacutedans un cimetier bucarestois Istrati laquose reti-reraquo deacutefinitivement laquode lrsquoactionraquo

Mais au delagrave du laquocas Istratiraquo est-qursquoil estvraiment possible qursquoun eacutecrivain surtoutun eacutecrivain de lrsquoEst srsquoaffirme en Occidenten dehors de toute implication et de toutcontexte politique En quelle mesure le cli-mat politique peut influencer (peut favori-ser ou non) le destin litteacuteraire drsquoun eacutecrivainqui vient drsquoune culture marginaleLrsquoaventure litteacuteraire drsquoun tel eacutecrivain est-elleseacuteparable de lrsquoaventure politique

Je veut mrsquoarrecircter avant de finir ce courtexposeacute sur quelques possibles implicationspolitiques et geopolitiques de la relation (lit-teacuteraire et amicale) eacutetablie entre Panaiumlt Istratiet son protecteur franccedilais (qursquoil considegravereau moins jusqursquoagrave un certain momentcomme un maicirctremagister) RomainRolland Lrsquoun des lieux communs de lrsquoexeacute-gegravese de lrsquoœvre drsquoIstrati est lrsquoobsession de lafigure symbolique du Pegravere surtout du Pegravereabsent et chercheacute comme repegravere existentieltout agrave fait neacutecessaire En particulier la rela-tion entre Rolland et Istrati a eacuteteacute examineacutecomme relation entre le Pegravere et le fils Dansune preacuteface qui accompagne le volume decorrespondance Istrat-Rolland ndash preacutefaceintituleacutee Passion et politique ndash Roger Dadounmet en question ce type drsquointerpreacutetationpsychanalytique

laquoCependant fixer Rolland dans une atti-tude paternelle et Istrati dans une posturefiliale quelque inteacuterecirct reacuteel que puisse offrirce type traditionnel de rapport risquerait

de laisser eacutechapper la dimension la plusforte de la relation Istrati-Rolland qursquoonpourrait qualifier de dimension eacutenergeacutetiqueou passionnelle () Il conviendrait croyons-nous drsquoy relever une dimension fraternelledeacuteterminente agrave la fois pourait-on dire unedimension geacutemeacutellaire (union et compliciteacutedes jumeaux) et une dimension autrementmeurtriegravere celle des fregraveres ennemis Et lafraterniteacute que nous cherchons ici agrave introdui-re est celle de la passionraquo

Dadoun incline agrave voir en Rolland unestructure eacutegalement laquopassionnelleraquo commecelle de son correspondant roumain saufque dans le cas de lrsquoauteur de Jean-Cristophe cette passionnaliteacute mieuxcontrolleacutee se cache derriegravere le masque falla-cieux de la rationaliteacute De ce point de vue larelation des deux eacutecrivains est perccediluecomme symeacutetrique alternant le sentimentde la laquogeacutemeacutellariteacuteraquo et celui de la concurren-ce Mais les ressemblances psychologiquesou spirituelles nrsquoimpliquent pas des statutssociaux ou des positions symeacutetriques agrave lrsquoin-teacuterieur de la relation laquode pouvoirraquo qui preacute-side drsquoune maniegravere insidieuse sur touteacutechange intersujectif On dirait que RogerDadoun ignore les diffeacuterences ndash assez nom-breuses ndash qui seacuteparent les deux eacutecrivains Lasubtile demonstration poleacutemique deDadoun propose comme alternative aumodegravele de la relation entre le pegravere et le fils(relation de subordination et de domina-tion) ndash en fonction de laquelle on a interpreacute-teacute lrsquointerraction entre Rolland et Istrati ndash unmodegravele de la communication laquofraternelleraquoqui impliquerait un eacutequilibre des forcesharmonisation et reacuteciprociteacute conformeacutementagrave une eschatologie de nuance chreacutetienne quipreacutevoit lrsquoinstauration du monde ideacuteal de lafraterniteacute sans clivage Il est vrai qursquoIstratilui-mecircme deacutepeint souvent un tel mondesans classes ou castes agrave lrsquointeacuterieur duquellrsquoantinomie entre les forts et les faibles soitannuleacutee mais il nrsquoen parle pas comme drsquounmonde possible mais comme drsquoun mondedeacutesirable comme drsquoun ideacuteal qui ne doit pasecirctre tout agrave fait mis dans la reacutealiteacute mais ndashtout simplement ndash faire un peu plus suppor-table le Mal et par conseacutequent faire sur-vivre une humaniteacute naturellement impar-

72

Bianca Burţa-Cernat

73

Lrsquoaventure politique de Panaiumlt Istrati

faite laquoLa dimension eacutenergeacutetique ou passionnel-leraquo du discours drsquoIstrati dans la correspon-dance entretenue avec Romain Rolland ren-voie vers un sceacutenario plus compliqueacute quecelui drsquoune communion fraternelle (etmecircme laquogeacutemeacutellaireraquo) brouilleacutee par des eacutepi-sodes qui actualisent une adversiteacute latente

Roger Dadoun ignore lrsquoassymeacutetrie dansla relation entre Rolland et Istrati et ainsi ilrefuse drsquoune maniegravere implicite agrave formulerles donneacutees du problegraveme en termes des rap-ports de pouvoir mecircme si le titre de sonanalyse Passion et politique fait semblant dene pas exclure une telle dimensionLrsquoexeacutegegravete eacutevoque les disensions politiquesintervenues entre les deux eacutecrivains apregraves laparution de la Confession pour vaincus ougraveIstrati avoue la neacutecessiteacute de se reacuteorienterlaquovers une autre flammeraquo Mais Istrati etRolland ne sont pas seacutepareacutes ndash comme opourrait le croire ndash seulement par un acci-dent biographique par une option politiqueindividuelle ou par une telle conjoncturehistorique non ce qui les seacutepare est en fait

lrsquoHistoire mecircme ndash lrsquohistoire personnelle eteacutegalement lrsquohistoire collective Car les expeacute-riences drsquoun homme qui vient de lrsquoEst sontsans doute tregraves diffeacuterents par rapport agravecelles drsquoun citoyen occidental Mais les dif-feacuterences ne seraient pas tellement drama-tiques si elles nrsquoimpliqaient en plus unevalorisation discriminatoire du point devue symbolique lrsquoEst repreacutesente la Margedeacutedaigneacutee tandis que lrsquoOccident est leCentre ndash en reconnaissant son infeacuterioriteacute lepremier fait tous les efforts possibles pourque son existence soit reconnue confirmeacuteeleacutegitimeacutee par lrsquoOccident La relation entrelrsquoEst et lrsquoOuest ne peut ecirctre qursquoassymeacute-trique mecircme si parfois la Marge se reacutevolteen demandant la reconnaissance de sonexistence et de son identiteacute et mecircme dans lasituation heureuse drsquoun dialogue accepteacuteEn deacutepit de toute valeur en deacutepit de touteforce de persuasion le succes (ou bienlrsquoaventure) drsquoun eacutecrivain de lrsquoEst ne deacutependpas de ce qursquoil reacuteussit agrave faire mais de lageacuteneacuterositeacute de celui plus fort qui se trouve

dans la situation drsquoaccepter ou de repousserCar crsquoes le Centre qui impose les regravegles Larelation entre Panaiumlt Istrati et RomainRolland srsquoinscrit drsquoune maniegravere exemplai-re dans une narration qui a comme sujetlrsquoaventure de lrsquoEst survivant en marge delrsquohistoire et srsquoefforcant dramatiquement agrave sesyncroniser avec lrsquoOuest et agrave devenir visiblepour un Centre qui deacutecide les regravegles de jeuDrsquoune part du point de vue du marginal ilsrsquoagit dirait-on drsquoun rapport drsquoamour-hainecapable de mettre en fonction (dans lestermes drsquoun Rolland Barthes) un meacutecanis-me du laquodeacutesirraquo constamment frustreacute et parconseacutequent constamment reacuteactiveacute Drsquoautrepart du point de vue de celui qui srsquoidentifieau Centre la relation entretenue avec lrsquoEstavec la Marge est une relation condescen-dente drsquoexigeante compassion preacutescriptiveet agrave la rigueur punitive cela suppose lapratique constante de lrsquoexercice du soupccedilonet la distance prophylactique par raport agravelrsquoAutre Dans la narration du rencontre

drsquoIstrati et de Romain Rolland il ne srsquoagitpoint de laquofraterniteacuteraquo ou de laquogeacutemeacutellariteacuteraquomais ndash en termes meacutetaphoriques ndash il srsquoagitdrsquoun amour-passion qui se heurte de lageacuteneacuterositeacute condescendente ndash et drsquoailleursrigoureusement conditionneacute ndash de lrsquoobjet dudeacutesir Il advient cependant quelque chosequi modifie dans une certaine mesure cesceacutenario puisqursquoagrave un moment donneacute apregravesson retour de lrsquoURSS Istrati cesse drsquoecirctrerepreacutesentatif pour la condition soumise etadaptable de lrsquoeacutecrivain de lrsquoEst par rapportaux expectations occidentaux payant songeste par le deacutechirement inteacuterieur il refusede se leacutegitimer par (auto)colonisation et aurisque de lrsquoexclusion il deacutecide de rester lui-mecircme

(Ce texte a eacuteteacute preacutesenteacute dans le cadre desouvrages de la Confeacuterence annuelle delrsquoAssociation de Litteacuterature Geacuteneacuterale etCompareacutee de Roumanie Bucarest le 15 juillet2016)

74

Bianca Burţa-Cernat

75

I IntroductionIn this paper we envisage to draw a gen-

eral perspective on the challenges that thevery place of a commercial occupies in a sci-entific realm at a global scale On one handthis aspect is due to the complexity of itsmeans of construction and on the other to

the socio-economical and cultural back-ground that accompanies the very existenceand production of advertising within capi-talist society

In the case of tourism advertising wefind that beyond its natural structure andprimordial purpose in the economic circuit

Cultură şieconomie

Ana CRĂCIUNESCUTourism advertising minus a

converging place of contemporary cultural

and economic identities

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separatelyCuvinte-cheie publicitate turism discurs cultură identitate consum

In this paper we are trying to demonstrate by empirical qualitative research methods that tourismadvertising reveals to the consumer as a consumption place as well as a place of cultural identityand assertion As the consumerist society commoditized culture on a daily basis we believe thatsemiotics can transform these hyper-real places of consumption minus tourism commercials minus into placesof contemplation Therefore we have coined the syntagm prospective reading of the productwhich recognizes tourism advertising as a discourse to be decoded through reading in order toachieve an economic act At the same time the paradoxes of tourism and the historical backgroundof nowadays lifestyles and mentalities lead us to the idea that tourism advertising as a place exhi-biting identities represents the chance of preserving local culture and traditions Last but not leastour aim is also to demonstrate that tourism advertising represents a converging point of both cul-tural and economic issues and identities that can no longer be analyzed separately

Keywords tourism advertising discourse culture identity consumption

Abstract

Ana CRĂCIUNESCU bdquoŞtefan cel Marerdquo University of Suceava Romania e-mail anna_c00yahoocom

as well as in the communication networkthe commercial as a research object repre-sents the place that carries out a cultural mis-sion In our opinion either if the commer-cial is constructed by cultural means and itcarries out a cultural mission at the sametime it constitutes a travelling object thatfacilitates and translates cultural facts (tra-ditions local customs) taboos and significa-tions Thus the cultural markers that char-acterize and constitute the economic pur-poses in the case of tourism advertisingshowcase this type of commercial as a dis-course of converging patterns and theoreti-cal paradigms In the following pages weare trying to demonstrate that the discourseof tourism advertising represents a com-mon field of cultural issues that reflect theeconomic and historical shifts in the con-sumerist society of the past decades

II Erasing boundaries of consumption Tourism advertising

as a means of expressing contemporary cultural issues

We may say that tourism as a `modern-primitive` gesture of place consumptionerases the boundaries of otherness reunit-ing communities from the inside but alsofrom the outside of the nation-states InDannrsquos opinion ``tourism in the act of pro-motion as well as in the accounts of itspractitioners and clients has a discourse ofits own`` (Dann 1996 2) As the discourse ishighly imbedded in language and politicsthat is in the cultural as well as in the eco-nomic it means that tourism advertising isthe place where power relations alsoemerge At the same time tourism advertis-ing can be regarded as an internationalarena of creating identity and reinforcing theconcept of community Yet in our opinionin the post-Fordist society the very com-mercial is a place of identity consumption asit translates different cultural patterns fromone receiver to another either in terms ofbrand or in terms of cultural particularitiesof a certain community

As the media is the medium (M McLuhan)in this case tourism advertising is at thesame time a medium a place and above alla sign These concepts lead to three possibleresearch approaches from media perspec-tive from cultural studies perspective andfrom semiotic perspective In the light of thefirst perspective tourism advertising setsclearly its position and role within the com-munication process (R Jakobson) and themedia machine (laquola machine meacutediatiqueraquoP Charaudeau) In the second case theissue can be included within a double per-spective one regards power relations andthe colonial picture of nowadays politicalethnical racial and genderized map In thiscase the community portrays itself as ``rela-tional rather than a categorical conceptdefined both by material social relationsand by symbolic meanings Communitiesare context dependent contingent anddefined by power relations their bound-aries are created by mechanisms of inclu-sion and exclusion`` (McDowell 1999 100)The other perspective may touch upon theresearch object of related disciplines suchas cultural geography and its intersectionswith cultural studies or media studies thatmight be taken into consideration in the aimof better defining the commercial in itself asa place Finally the semiotic perspectivereinforces the idea that the commercial isnot only a place of consumption but also ofsignification In this light we assert that thesignifier signified dichotomy replaces theepistemologies of former colonized vs colo-nizer relations

In the following lines we are trying todemonstrate that the very core of a commer-cial structure is tributary to semioticswhich strives again on the complexity oftourism advertising as an act of significa-tion In this respect some scholars agreethat ``tourism is not just a commodity to beconsumed outside everyday social space Itis a social sign based on representation as arecital of touristic activity of the advertisingdiscourse`` (apud Dann 1996 22)

As Linda McDowell asserts contempo-rary major shifts on the international arenaoccurred as social relations perceptions on

76

Ana Crăciunescu

time space and labor started to changeThis lead not only to the spread of variousdisciplines and epistemologies but also to amultilateral overview within research andthe researched object

bdquoAt the end of the twentieth century theprofound reorganization of space and timethat is taking place albeit unevenlythrough the development of global commu-nications and information technologies hasfor some at least priced social relations andgender divisions free from the hold of spe-cific locales recombining them across hugespace-time distances in hitherto unforeseenways These changes migrations and move-ments minus of capital people and ideas minus haveplaced new questions about the specializa-tion of everyday life at the centre of contem-porary social theory in a wide range of dis-ciplinesrdquo (McDowell 1999 168-9)

In fact in the same authorrsquos words ``thenew paradigms begin with historical con-tact with entanglement at intersecting

regional national and transnational lev-els``(apud Ibid 209)

It is already acknowledged that theadvertising industry must correspond andupdate continuously to the new paradigmsand historical shifts within society in orderto adapt to the consumerrsquos demands In itsown turn tourism represents a great indus-try that developed on the historical back-ground of labor stages that succeeded theIndustrial Revolution impacting economyas well as creating psychological culturaland conceptual paradigms and mentalitiesat the level of leisure vs labor dichotomyTourism challenges the paradigms of globalcommunication and erases boundaries ofconsumption at least at the level of percep-tion convictions and capital flow (includinghere flow of information people culturaland financial capital and so on) The veryplace of touristic activities minus the touristic des-tination minus shapes in the consumerrsquos minds asa projective place of freedom and liberty of

77

Tourism advertising

choice This projective place encodesimages either linguistic or visual thatmedia translates through certain promo-tional strategies as we are going to see laterin this paper

Tourism engenders a ``communicatingenvironment`` revealing beyond its generaldiscourse the narrative of a destination notonly in terms of a projected paradisiacal place(intangible) or a consumption place (tangible)but also as an act of enunciation of a certaincommunity that is of a certain culture reg-istered by media eventually as a visualidentity

bdquoTourism [] is `a communicating envi-ronment` It is an industry that revolvesaround differences in power and truth (p334) Tourism is a constructed and con-structing entity (p 357) a commoditywhich speaks a communicator and shaperof societyrsquos ideology (p 359) Throughtourism people escape to new story landsrealities are symbolized in words and visualimages (p 334) destinations assume a nar-rative style (p 364) even monuments con-stitute a form of speech (p 348)`` (Dann1996 25)

If bdquoplaces ascribed with meaning involvea certain lsquoembodied knowledgersquo (Bourdieu)translated in a series of behaviors and atti-tudes molded within the locality and even-tually reflected in style and languagerdquo(McDowell 1999 102) tourism advertisingrepresents a place that is imbued in culturalsignifications The Media becomes responsi-ble for rendering these cultural significa-tions through representative images `pro-grammed` to linger in the consumerrsquosminds until the arrival at the destination

Image at a larger extent became notonly a question of visual identity perform-ing in nowadays society as a cultural mark-er that once turned in an act of consumptionhas been transformed into a commodityImage also became the primordial supportfor media in order to transmit the ideologiesof postmodernity In other words the lsquosoci-ety of spectaclersquo (Debord 1994) showcasedthe significance of consumption and adver-tising as the main aspects of economic andurban development (McDowell 1999 159)

As tourism is highly recognized as an activ-ity of westerners emerging from urban cen-ters the image of the destinations especial-ly exotic ones is translated through a cer-tain visual pattern that encourages self-con-sumption on one hand transforming themere cultural aspects into commodities Onthe other hand the paradox of tourism mayrise at this point as tourism advertisingmay be the only chance of preserving minorcultures and languages for instance In thissense tourism advertising creates whatscholars coined as its own lexicon or thepromotional language of tourism (Dann 1996)that is no longer tributary to post-war para-digms yet serving an economic and a cul-tural purpose at the same time As scholarssuch as Baudrillard ``have pointed to therise of hyper-reality where images havebecome even more important than reality asplaces are marketed through the construc-tion of image and fantasy`` (McDowell1999 159) we can still maintain the fact thatcommercials as hyper-real structures andplaces of consumption can become a post-modern expression of cultural preservation

Preservation through promotion mightbe the new paradigm of tourism studies inthe context where we also regard tourismadvertising as the result of the sociolinguisticcorrelation of tourism as language of recreation(Dann 1996) The postmodern vision oftourism lead sociologist J Urry for instanceto conclude that ``commoditized culture isconsumed not in a state of contemplationbut of distraction`` (Idem 18) At the sametime the author opines that hyper-realplaces of tourism consumption can put anend to tourism Placelessness as the post-modern sensation may substitute placewhilst ``physical boundaries evaporate``(Ibid) In this case tourism advertising asvirtual contemplation of certain destinationmight appear as an illusory form of tourismactivities and destination consumption

Yet in our opinion the promotional lan-guage of tourism represents an universalimpersonal and sine qua non languageaccomplishing the function of preservationand transmission of the cultural particulari-ties of a certain community From this point

78

Ana Crăciunescu

79

Tourism advertising

of view we assert that tourism advertisingis the greatest history page ever registeredby mechanical reproduction means at aninternational scale that generates within thedeep structures of significations a counter-position to globalization yet through glob-alizing means As in Friedmanrsquos opinion``globalization is not about the flow ormovement of culture Culture does notmove It is not a substance Rather we mustinvestigate the relation between globalsocial processes and the practices of socialreproduction and identificationrepresen-tation of the world the processes by whichmeaning is attributed in specific social con-texts distributed in the global arena`` (apudMcDowell 1999 205) Mass-media minus theglobalizing engine minus appears in this case asthe technical support of global socialprocesses that focus on particular cases inorder to render within the specific promo-tional language the cultural dialectics ofvarious communities

III The role of semiotics in tourismadvertising

Whether we analyze the importance ofpreexisting or (non)-implicit semiotic strate-gies in the case of audio and visual pre-tripmedia (Dann 1996) or written and visualpre-trip media (Ibid) it is clear that thefunction of sign impacts beyond the promo-tional language of tourism Significationtrespasses the basic structure of marketingstrategies creating a deeper layer of mean-ing that transforms the commercial into adiscourse in itself

Some authors argue that the language oftourism can shape tourism as high culturethrough persuasion means that are tribu-tary to the accuracy of disciplines such asrhetoric

bdquoTourism is not a basic need like food orshelter but it is a want an envy a desiresomething which can be converted into a mustby the art of persuasion (Boyer and Viallon1994 7) Moreover since such persuasiondepends on greater knowledge and experi-ence in the addresser the language oftourism may be regarded as a `rhetoric of

moral superiority` (MacCannell 1989a 9)rdquo(our emphasis Dann 1996 64)

Yet semiotics acts like a marker thatstands out as a signifying object carryingout a meaning In McDowellrsquos opinion bdquoanation is a cultural artifact constructedthrough maps flags buildings monu-ments common customs sport and politicalrhetoric in order to include is citizens in acommon projectrdquo (McDowell 1999 195) Inthe case of tourism the object is either thetouristic destination or a sight to be gazedupon and becomes a cultural artifact once ithas been rendered through semiotic meansSemiotics transforms these objects into meresigns that most frequently stand for anotherobject Hence the power of symbol cannotbe contested whether we agree or not that itcomes in opposition or in cohesion with thesign

In order to further demonstrate the roleof semiotics within advertising as an eco-nomic process we here mention Frenchscholar Jean-Michel Floch the author of abook in which marketing meets semiotics inan un-separated dialectics Ch Pinson esti-mated in his Foreword that semiotics wasabout to become one of the greatest qualita-tive method of advertising creation andcommercial design (Floch 1999) Marketingseizes the marketrsquos opportunity evaluatingthe consumersrsquo behavior and trends whilstsemiotics adds emotional and cultural valuethrough strategies that must showcase theunique selling proposals of the product inthe most appropriate language It is by cre-ating these landmarks into the consumersrsquominds that a campaign fails or succeedsThe couple marketing-semiotics works sideby side in order to veil or unveil culturalsignification of apparently well-packageddestinations Moreover the techniquesemployed at the visual and textual as wellas verbal non-verbal and para-verbal levelsappeal to different stimuli and enhance psy-chological factors This aspect is veryimportant as the touristic destination mightbe evaluated as a tangible product whilst theobject that it stands for (such as freedomvacation relaxation fun discovery etc) iscertainly evaluated as intangible

80

Ana Crăciunescu

At the same time tourism advertising asa virtual place situated in-between two real-ities (the reality of home and the reality ofthe destination) advocates the advantages ofhyper-real cultural consumption Theinverted process of commodifying culturethrough media represents the recreation ofthe destinationrsquos cultural landmarks throughthe process of symbolization and semiotiza-tion In this respect we have integrated thepassive activity of contemplating tourismcommercials as a type of cultural consump-tion under the name of the prospective read-ing of the product (Crăciu nescu 2015)

IV ConclusionsIn a postcolonial understanding Linda

McDowell asserts that ``the ways in whichnations are represented and imagined arefluid and are made and remade under dif-ferent historical circumstances`` (McDowell1999 195) Yet the empires of hyper-realmass-communication emerge on a post-modern background that changed perspec-tives on representational images consump-tion and eventually selfnessotherness The

consumerist society molded differentlifestyles and mentalities therefore thefinancial market must adapt to the variouscommunities that is to the various identi-ties and cultures At the same time culturalcapital in Bourdieursquos terms cannot beachieved in the absence of these financialfactors Our scientific incursion is meant toreinforce on the relation between economicand cultural capital that is between mar-keting and semiotics within advertisingHence the example of tourism advertisingthat represents a mere hyper-real placeenlightening the discourse of cultural iden-tity preservation as it reveals culturalaspects of nations or communities At thesame time another important step to theinverted process of commodifying is repre-sented by the presence of the promotionaltouristic language as well as the presence ofsign as part of a process of signification andsymbolization Actually the prospective read-ing of the product showcase tourism advertis-ing as a cultural product designed to becontemplated and appreciated for the cul-tural information provided beyond the per-suasive strategies

Bibliografie

- Bourdieu P (1989) Social space and sym-bolic power Sociological Theory 7 14-25

- Boyer M Viallon P (1994) LaCommunication Touristique PressesUniversitaires de France Paris

- Charaudeau P (2005) Les meacutedias et lrsquoinfor-mation Eacuteds De Boeck UniversiteacuteBruxelles

- Crăciunescu Ana (2015) bdquoO reinter-pretare a icono-textului Noi provocăriale publicităţii audio-video din turismrdquoin From Manuscript to E-book (ed)Grădinaru Camelia et al EdituraUniversităţii bdquoAl I Cuzardquo ISBN 978-606-714-211-2 Iaşi

- Dann G (1996) The language of tourism asociolinguistic perspective CABInternational UK

- Floch J-M (2005) Seacutemiotique marketing etcommunication sous le signes les strateacutegiesPUF

- Jakobson R (1963) Essais de linguistiquegeacuteneacuterale Seuil Paris

- MacCannell D MacCannell J (1982)The Time of the Sign Indiana UniversityPress Bloomington

- McDowell Linda (1999) Gender Identityand Place Understanding FeministGeographies Polity Press UK

- McLuhan M (1994) UnderstandingMedia The Extensions of Man MIT PressUSA

- Peacuteninou G (1972) Intelligence de la public-iteacute Eacutetude seacutemiotique Robert LaffontParis

- Saussure F (1998) Curs de lingvisticăgenerală Polirom Iaşi

- Urry J (2011) The Tourist Gaze SagePublications Ltd UK

- Urry J (1995) Consuming PlacesRoutledge London