Carlo Ottaviano Casana • Lapo Sagramoso

CCAASSTTEELLAANNUULL EE SSEERRVVIITT

Povestiri ddespre ssaloane ¿i ccåmåri

iL CASTELLO È SERVITOCarlo Ottaviano Casana • Lapo Sagramoso

COPYRIGHT©2001 UGO MURSIA EDITORE, MILANO, ITALIA

Traducere ¿i adaptare în limba românå:Raluca Ni¡å

© 2007 House of GuidesTel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86E-mail: office@houseofguides.rowww.houseofguides.ro

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House ofGuides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii suborice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© All Romanian language rights reserved.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

CASANA, CARLO OTTAVIANOCastelanul e servit: povestiri despre saloane ¿i cåmåri /Carlo Ottaviano Casana, Lapo Sagramoso – Bucure¿ti : Houseof Guides, 2007ISBN 978-973-1773-23-0

I. Sagramoso, Lapo

821.1131.1-32=135.1641.55

CCUUPPRRIINNSS

CASTELUL SANNAZZARO-NATTA 5

PALATUL CASANA 9

CASTELUL DAVICO DI QUITTENGO 13

CASTELUL PINELLI-GENTILE 20

VILA CASANA 26

VILA PARROCCHETTI 32

CASTELUL ISIMBARDI 36

VILA TAVERNA, CANONICA LAMBRO 40

VILA TAVERNA, TORNO 46

PALATUL NUVOLARI 51

CASTELUL DIN INVREA 56

VILA GRATIADEI CESARINI-SFORZA 62

VILA PARVA 68

VILA GUARIENTI DI BRENZONE 73

VILA PEREZ-POMPEI SAGRAMOSO 80

VILA SEREGO-ALIGHIERI 86

VILA TRISSINO-MARZOTTO 91

CASTELUL COLLALTO 98

VILA BRANDOLINI D’ADDA 103

VILA GALLICI DECIANI 108

PALATUL LANTIERI-LEVETZHOF 113

ROCCA DI SORAGNA 118

CASTELUL ZANARDI-LANDI 125

VILA STELLA MASETTI 131

PALATUL CHIARAMONTI 138

Mul¡umiri 143

Note biografice 145

Index re¡ete 147

5

CCAASSTTEELLUULL SSAANNNNAAZZZZAARROO-NNAATTTTAAGiarole (Alessandria)

Se spune cå Napoleon al III-lea întreba surprins: Toutjour bouilli? 1. Înså Vittorio Emanuele al II-lea, ca un pie-montez adevårat, se pare cå nici måcar nu î¿i dådea seamacât era de repetitiv meniul cotidian. De altfel, se ¿tie cåfelul de mâncare preferat de piemontezi este tocmai carneafiartå. Astfel se explicå de ce contele Giacinto Sannazzaro-Natta, un nobil apropiat regelui, nu se jena så îi propunåacestuia aceea¿i banalå re¡etå culinarå. Adevårul este cå unasemenea sentiment ar fi pårut tuturor pu¡in credibil, datfiind faptul cå în casa contelui se mânca în fiecare zi carnede vitå fiartå.

În anul acela – 1859 – contele fusese nevoit så se mute laCastelul Giarole mai devreme decât era prevåzut. Obi¿nuiaså petreacå cea mai mare parte a anului în Palatul dinCasale, transferându-se la castel – construit de stråmo¿ii såiîn secolul al X-lea – doar odatå cu venirea toamnei, din lunaaugust pânå în decembrie. În primåvara aceea, înså, toateplanurile sale tradi¡ionale fuseserå date peste cap din cauzaråzboiului: era 15 mai ¿i tocmai izbucnise cel de al doilearåzboi de independen¡å.

Cartierul General al Majestå¡ii Sale Sarde ¿i Divizia Du-rando se aflau în localitatea Occimiano. Cel de al III-lea Corpal Armatei franceze, comandat de Mare¿alul Canrobert eragåzduit în Castelul din Pomaro. Între cele douå localitå¡i –aflate la mai pu¡in de 10 kilometri una de cealaltå – VittorioEmanuele al II-lea î¿i alesese, pentru câteva zile, domiciliul.Este vorba tocmai de Castelul din Giarole unde regele pie-montez stabilea strategii ¿i imagina planuri de luptå îm-

1 „Toatå ziua fierturå?“

6

preunå cu împåratul francez sosit de câteva zile în Italia. Departea cealaltå a râului Pad erau divizia austriacå Sternbergcu brigada Festetics.

Între rege ¿i proprietarul de drept al castelului exista oveche ¿i profundå prietenie. Sentimentul luase na¿tere în1844 când, într-o searå, contele Sannazzaro îi prezentå rege-lui o tânårå actri¡å, complet necunoscutå, Laura Bon. Aceas-ta fåcea parte din compania lui Romano Jannetti care efec-tua un turneu în acele zile la Teatrul Casale Monferrato alcårui director era tocmai Sannazzaro. Laura Bon va deveniamanta lui Vittorio Emanuele al II-lea.

Tout jour bouilli? în fiecare zi aceea¿i întrebare, în fie-care zi acela¿i fel de mâncare. Contele ¿i Pietro Gatti, le chef,nu aveau îndoieli: era primåvarå, dar ei se aflau deja la cas-telul unde obi¿nuiau så soseascå odatå cu venirea toamnei.Cel pu¡in carnea de vitå fiartå trebuia så råmânå o prezen¡åtradi¡ionalå certå. Singurele modificåri aduse celebrului felde mâncare se puteau face sosurilor care, cu un efort deose-bit ¿i cu o enormå bunåvoin¡å, puteau fi în mai multevariante, pânå ¿i cea a renumitului „sos verde“.

SOS DE MIERE (pentru carne fiartå)

Ingrediente: 300 g miez de nucå, 300 g de miere (dacå eposibil de castan), 50 g de supå de vi¡el foarte concentratå,3 linguri de semin¡e de mu¿tar sau 1 lingurå de mu¿tarpraf, 1 lingurå de o¡et.

Scoate¡i pieli¡a de pe nuci (dacå sunt uscate, fierbe¡i-lecâteva minute într-o oalå cu apå fierbinte). Apoi, ¿terge¡i-le¿i zdrobi¡i-le pu¡in în piuå. Încålzi¡i un pic supa, adåuga¡isemin¡ele de mu¿tar sau mu¿tarul praf; amesteca¡i totul cunucile, o¡etul ¿i mierea; încålzi¡i compozi¡ia în bain-marie,amestecând în a¿a fel încât sosul så iaså omogen.

SOS DE HREAN (pentru carne fiartå)

Ingrediente pentru 6 persoane: 300 g de fri¿cå nebåtutå,100 g de hrean ras, 2 gålbenu¿uri fierte, 2 linguri de o¡et,1 linguri¡å de zahår.

Cu ajutorul unei furculi¡e, transforma¡i gålbenu¿urile ¿io¡etul într-o cremå; adåuga¡i zahårul ¿i hreanul; amesteca¡itotul cu fri¿ca ¿i båga¡i sosul la rece pânå la momentulservirii.

7

8

SOS VERDE (pentru carne fiartå)

Ingrediente pentru 6 persoane: 1 legåturå de ceapå verde,3 gålbenu¿uri fierte, 1 scrumbie, 300 ml ulei, 1 lingurå deo¡et, sare.

Cu ajutorul unei furculi¡e, strivi¡i ¿i amesteca¡i gålbenu-¿urile de ou cu o¡etul; adåuga¡i scrumbia ¿i face¡i acela¿ilucru; turna¡i uleiul cu aten¡ie, în a¿a fel încât totul så fieperfect încorporat. Tåia¡i mårunt ceapa ¿i adåuga¡i-o la sos.

SOS DE CEAPÅ VERDE (pentru carne fiartå)

Ingrediente pentru 6 persoane: 4 cepe verzi groase, 3 gålbe-nu¿uri fierte, 300 ml ulei, sare.

Spåla¡i bine partea verde a cepelor, apoi toca¡i fin parteaalbå. Pune¡i deoparte ceapa tocatå, iar cozile transforma¡i-leîntr-un piure, folosind mixerul. Cu o furculi¡å zdrobi¡i gål-benu¿urile, adåuga¡i treptat uleiul, continuând så strivi¡i ¿iså amesteca¡i cu furculi¡a, ca pentru maionezå, astfel încâtsosul så fie omogen. Adåuga¡i piureul de ceapå verde ¿ipartea albå tocatå. Pune¡i sare dupå gust.