cartea mea de poezie - volumul 2 - bibliotecascolara.ro · poezii cu iarna cea geroasă poezii pe...
TRANSCRIPT
Cartea mea de poezie - volumul 2
,,Paul Preda Pavalache
Cartea mea de poezie - volumul 2
Paul Preda Pavalache
Paul Preda Păvălache
CARTEA MEA DE
POEZIE 2
2
ISBN 978-606-577-104-8 pentru ediţia online
Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului
3
Prefaţă
Cartea mea de poezie Are în sufletul ei copilărie.
Rămâne cu dragoste să fie citită - Tema poeziilor este foarte diferită;
Este o temă cu diferite poveşti, Aş dori unele... şi vertical să le citeşti.
Mai doresc, pe viitor, alte poezii să-ţi scriu. Eu, mai dinainte, nu pot astăzi să le ştiu. Aş putea versifica orişice mică poveste,
Depinde copilul cam ce vrea, ce îşi doreşte; Este o a lui dorinţă, foarte diferită. Povestea, în rimă, poate fi dorită,
O să mă gândesc la multele poveşti; Eu nu mă grăbesc - să văd ce îţi doreşti.
Zmei şi Cosânzene, poveşti căutate În rimă traduse, pot fi minunate.
Eu încerc să-ţi scriu... şi-alte poezii, Voinţă-n gândire am pentru copii. O scriere-n rimă nu e complicată,
Lumea este simplă, este minunată - Umblăm să trăim, căutând plăcerea,
Mergem prin pădure, şi ne curge mierea; Umblăm peste munţi şi peste câmpii -
Lumea-i fericită, grăind poezii. Dumnezeu ne-ajută şi multe ne-nvaţă:
O viaţă iubită, cu multă dulceaţă, Iar acum, închei... această prefaţă!
(7 decembrie 2009)
4
PRIMA PARTE
5
Introducere
Dragi copii şi cititori Poezia-mi în culori Este fain, frumoasă,
Se urcă la voi pe masă, Nu vă cere de mâncare Nu o duceţi la plimbare Nu face pipi pe masă
Nu este un câh în casă… Este suflet de bunică Este suflet de mămică Este copil zâmbitor Este iubire şi dor Să răsară greieraşi
Zâmbete şi fluturaşi Miorlăit de pisicuţe
Ochelari de bunicuţe... Totul va trăi,
Totul se va şti, Poposi pe buze,
Cântece şi muze. Va fi veselie Va fi poezie Va fi ciripit
Va fi mult iubit Şi ce nu va fi
Şi cin’ nu va şti Despre poezie Despre veselie Şi câte în lună
Cetitori să-mi spună... Poezia-i faină
Are-o scumpă haină,
6
Poezia-i bună Are o cunună Şi este primită Şi este dorită
Este românească Este pitorească
Are mioriţă Are şi guriţă Are ritm vioi
Dansează în doi Joacă periniţa Sărută guriţa Cere ajutoare
Zboară peste mare Şi este citită Este diferită
Se pierde în zare Se aruncă-n mare
Şi se-nalţă tot mai sus Nu doreşte-al ei apus
Doreşte mult să trăiască Doreşte mult să iubească
Doreşte să o iubiţi Doreşte să o citiţi
Şi când pana-i oboseşte... Mai stă, şi se odihneşte
Iată câte azi vă spun
Le aşez frumos în drum Le iubesc frumos să crească
Le dau iarbă să îmi pască Le pun fân precum la cai
Le mai cânt din gura-mi nai Le mai cânt din muzicuţă
7
Le mai dau şi câte-o mâţă Le mai dau şi un căţel
Poveşti multe fel de fel, Le mai dau şi câte-un peşte
Şi de restul vă priveşte, Le mai dau câte-o găină
Tăvălită prin făină Le mai dau multe să fie
Să zacă în poezie: Suntem în douămiizece
Nu le las deloc să-mi plece, Vă vorbesc prin poezie Aşa cum îmi place mie, Aşa cum vă plac şi vouă
Poezii douămiinouă, Poezii douămiiopt
Care poate s-au răscopt, Şi dacă le mai udăm
În cuptor le mai băgăm: Le salvăm poate la vară Bolnave să nu ne piară, Sau de nu, le dăm pelin
Şi nu le mai tipărim: Oare lumea-i rea de tot
Reuşită să nu pot? Iubirea oare-a pierit Şi poeţii au murit? Oare azi o poezie
În rimă nu se mai scrie? Vom trăi şi vom vedea
Şi vom zice mâine... me-e-a-a-a! (7 decembrie 2009)
8
Mioriţa românească a-nceput iarăşi să pască
Mioriţa noastră a-nceput iarăşi să pască
În căsuţa ei va pune multă poezie Oţelu şi tăria, scumpă românească
Roşu purpuriu, în casa ta să fie
Îţi transmite iată, multă poezie Transmite pe unda, fără de-ncetare Acum ea vă vrea şi-n rimă vă scrie
Numai momentan, o mică prezentare
O mică prezentare, azi vă cercetează Amintirea mea făcută-n poezie Şi trăită-n pace până se-nserează
Trăire în viers şi în armonie
Românească este, şi-n româneşte o citiţi Am dorinţă multă şi foarte plăcută
Românească este, mult să o-ndrăgiţi O mioriţă harnică şi foarte pricepută
Munca mea acum, este glas de mioriţă
Actuală este, şi viu prezentată Nedeterminată, în a mea guriţă
Este pentru voi, frumos poetizată
Acum mioriţa mea, este cam flămândă Scrisă într-o grabă, grabă foarte mare
Cu privirea mea, fragedă şi blândă Aur să îi dau, în întreaga-i zare
9
Aici este viaţa noastră, o viaţă frăgezită Numai-decât... ea va dori să-mi zboare
Cine o-ncrustează, o vede azi dorită Este doar o floare, ce îşi doreşte soare
Poet, în lumea noastră, mai nimeni nu se naşte
Uneşte şi el rima şi-o face cunoscută Trecutul vieţii noastre, repede ne paşte În încrustarea vieţii, o viaţă viu păscută
Amintiri şi rimă, mioriţa noastră iată are Ritmate pe străduţe... cu becuri luminate!
Adunând, lumina, până la cap de zare Şi iluminate, la lume... arătate:
Iubire, iubire, de ce te-ai trecut Şi rămâi acum, doar o amintire?
Amintire, amintire, ce mult m-ai durut Poetizată fără pată Aşteptată fără ceată Secerată fără tată Curată fără surată
Arătată... deîndată! (7 decembrie 2009)
*** În continuare:
Vor urma frumoase poezii Dăruite pentru voi copii
Poezii de toamnă friguroasă Poezii cu iarna cea geroasă
Poezii pe care frumos să le citiţi Şi la anul care vine, dacă mai doriţi
Poate o scrisorică-mi scrieţi Şi plăcerea de-a citi, voi o aveţi
10
Toamna a venit
Toamna a venit Frunza a îngălbenit Este frig în noapte
Fructele sunt coapte
Această toamnă e bogată Este toamnă minunată De fructe suntem sătui: Struguri, mere şi gutui
(5.11.2009)
Toamnă brumărie
Păsările călătoare se adună O să plece-n ţări îndepărtate
Ele călătoresc spre ţări cu vreme bună Ţări, cu soare arzător scăldate
Păsările care nu călătoresc
Au amuţit în cuiburi călduroase Unde, în cuiburi se îngrămădesc:
La streşinile-nalte de la case
Este toamnă, este brumărel Păsările călătoare de mult au plecat
În ogradă, latră harnic un căţel Ca răspuns la frigul care s-a lăsat
5.11.2009
11
Toamnă ploioasă
Este toamnă şi este înnorat Este frig şi este neplăcut
Toată noaptea cerul a plouat Iar acum, puţin, a mai stătut
Doar motanul, doarme după sobă somnoros
Păsările, ciripesc la geam gălăgioase Vine iarna, anotimpul, cel mai friguros Şi vom sta, cu toţii, la căldură-n case
5.11.2009
Toamnă friguroasă
Bunicuţa, iată, focu-n sobă a făcut Este cald în casă, este bine
Este cald în casă, şi-i tare plăcut Şi copilul, iată-l... de la şcoală vine
- Bunicuţo, vreau să mă-ncălzesc!
Să mă joc cu pisicuţa adormită, Bunicuţo, ce mult te iubesc!
Eşti bunica mea... bunică iubită
Este toamnă, zile înceţate La bunica-n casă, este căldurică
Cămăruţa-i plină, plină cu bucate: Hrană, să ajungă... chiar şi la pisică!
5.11.2009
12
Toamnă lungă
Toamnă, toamnă, lungă eşti Tu ai fructe, struguri copţi
Pământul îl geruieşti Şi ai frig grozav în nopţi
Toamnă, toamnă, te-ai sfârşit
Fructele le-ai adunat Toamnă, toamnă, te-am iubit
Anotimpul adorat 5.11.2009
Toamnă bogată
De la toamnă-avem avere Avem fructele zemoase Fie struguri, fie mere
Avem fructele gustoase
Toamnă, toamnă, vino iar Şi să-mi spui că mă iubeşti Şi mi-aduci la anu-n dar: Gustoase, fructe cereşti
Toamna este anotimpul friguros
Anotimp, cu ploi şi mohorât Un anotimp, cu-ngheţuri, dar frumos
Cu fructe coapte, care au căzut 5.11.2009
13
Moş Crăciun vine la mine
Moş Crăciun vine la mine Vine că am fost cuminte Şi Moşul mă ţine minte: Şi cu sania-ncărcată vine
Îmi doresc o jucărie
E secret şi nu vă spun Moşul are suflet bun
Şi doar mami, tati, ştie
Vine Moşul că-l iubesc Vine pe la mulţi copii
Are multe jucării: Şi-mi aduce, ce-mi doresc!
(6 decembrie 2009)
Moş Crăciun este bărbos
Moş Crăciun este frumos Este puţin cam bărbos
Dar asta nu prea contează De Crăciun ne vizitează
Ne aduce jucării Noi îi spunem poezii Şi aşa Moşul bărbos Este cu noi drăgăstos
Noi cu drag îl vom iubi Să ne-aducă jucării (6 decembrie 2009)
14
Moş Crăciun vine, copii, şi v-aduce jucării
Copiii nu se mulţumesc
Şi vor mai multe de la Moş Pe Moşul, mult dacă-l iubesc
Le pune jucării în coş
Acesta-i coşul dragostei Coşul iubirii de copii
Să fie plin... dacă tu vrei Cu fel de fel de jucării
Pe Moş, copiii îl iubesc Şi Moşul vine negreşit
Le-aduce tot ce îşi doresc Şi tot ce-n lume şi-au dorit
Copii, să-i cereţi multe jucării Căci Moşul la copii gândeşte
Şi vine, iute la copii Pentru că... mult, el vă iubeşte
Iubiţi pe Moşul şi el vine
Moşul, este mereu pe drum Şi repede, vine la tine:
Mai repede, decât vă spun
Spuneţi-i repede dorinţa Şi Moşul este omul bun
El îţi cunoaşte-acum fiinţa: Şi vine, iute de Crăciun
15
Şi te mai rog, să fii cuminte Cuminte şi ascultător
Şi Moşul, te va ţine minte: Şi pentru... anul următor!
(6 decembrie 2009)
Moş Crăciun cu reni
Moşul este pregătit O sanie mare are
Şi-ncărcată a pornit Cu mii de jucărioare
Renii lui zboară ca vântul
Au coarne şi clopoţei Cutreieră tot pământul
În lătratul la căţei
Unde se-aude lătrat Numai Moşul stă oprit Copilul, găsit culcat Un cadou a şi primit
Renii lui, sunt cai vrăjiţi
Ei nicicum nu sunt văzuţi Numai... puţin auziţi
În noapte, dacă-i asculţi! (6 decembrie 2009)
16
Moş Crăciun de sărbătoare
Moş Crăciun de sărbătoare Fie ger, fie ninsoare
Nu întârzie, copii Şi v-aduce jucării
Moş Crăciun, e Moş Crăciun
Şi el este omul bun Este pentru poezii
Spuse cu drag... de copii
Moş Crăciun este chiar moş Şi coboară-n jos pe coş Dacă focul stă aprins
Moşul, suflă şi l-a stins
Moş Crăciun e friguros Dar e tare bucuros Când aduce jucării
Le şi dă... pe la copii
Moş Crăciun, e Moşul bun Vine sigur de Crăciun!
Chiar de este ger, ninsoare El vine de sărbătoare
Voi să-l aşteptaţi copii Căci v-aduce jucării: Jucăria mult dorită
De Crăciun e dăruită
Şi vă rog cuminţi să fiţi S-ascultaţi mult de părinţi
17
Dacă faceţi nebunii Nu v-aduce jucării!
Până azi, n-am auzit Copil să nu fi primit Jucăria mult dorită Şi de Moşul dăruită
Acum, Moşul călător Are şi... calculator! El te vede şi te ştie
Dacă faci vreo nebunie
Aşadar, cuminţi să staţi De Crăciun să fiţi culcaţi Să visaţi frumos în pat: Că Moşul... v-a vizitat!
Altcumva, el nu mai vine
Niciodată pe la tine: Se duce la alţi copii Şi le-aduce jucării
19.12.2009 ***
Dragi copii, timpul ne trece Avem anotimpul rece
Voi vă duceţi pe la şcoală Eu mă duc prin ger pe-afară
Şi poate ne întâlnim Multe versuri mai dorim Mâine dacă mai trăiesc
Alte versuri mai gândesc Cu drag vi le dăruiesc.
19.12.2009
18
Moş Crăciun şi darurile
Sunt fetiţă foarte mică Vreau şi eu azi o pisică
Să fie pisi frumoasă Să mă joc cu ea prin casă
Moşule, vreau o păpuşă Să o reazem lângă uşă
Mami, mami, să-mi vorbească Să sugă, să mă iubească
Moşule, eu te aştept
Sunt copil şi sunt deştept Sunt micuţa ta fetiţă
Şi mă duc... la grădiniţă!
Moşule, vreau jucării Adu-mi, te rog, poezii Poezii frumoase, multe
Toată lumea să le-asculte
Moşule, îţi mulţumesc Atât Moşule-mi doresc Sunt fetiţa ta cuminte
Şi nu-ţi ştiu multe cuvinte
Ştiu că Moşul mă iubeşte Jucării îmi dăruieşte
Atât ştiu să îi vorbesc Îl aştept, şi îl iubesc!
25.12.2009
19
Moş Crăciun este iubit
Moşul iată a sosit La copii el s-a oprit
Are-n sac pentru copii Zeci, frumoase jucării
Moşule, mult te iubim La anul iar te dorim
Te dorim şi te-aşteptăm Şi să ştii că nu uităm
- Mie Moşul mi-a adus
Şi sub brad uşor mi-a pus: Frumoasă jucărioară:
Un avion... care zboară!
- Da, şi mie mi-a adus Şi tot sub brăduţ mi-a pus: Dulciuri multe, ciocolată
Şi am... mâncat-o pe toată!
- Păi, şi mie mi-a adus Şi ciocolată mi-a pus!
Moşul pe toţi ne iubeşte Şi dulciuri ne dăruieşte
La anul când iarăşi vine
Ne rugăm, Moş, iar la tine! Tot la fel să ne iubeşti Multe să ne dăruieşti
20
Poate pân-atunci mai cresc Altceva poate-mi doresc
Poate vreau... o maşinuţă! Sau o păpuşă... drăguţă!
Moşu-i Moş adevărat
Reni la sanie-a-nhămat Dacă nu ar exista
Jucării el nu ne-ar da!
Dar există Moş Crăciun Şi nu degeaba vă spun
Moş Crăciun veşnic trăieşte Şi copiii, el, iubeşte!
25.12.2009
Colind de Crăciun
Lui lui lui, în chip de pui Uite sărbătoarea lui
A-nflorit acum alunul A trecut iute Crăciunul,
Lasă că vine la anul Când se face iar molanul: Vinul nostru ghiurghiuliu Lui lui lui, şi piu piu piu,
Şi dacă ne-om îmbăta Lui lui lui, noi vom ura
O urare de Crăciun Să avem un an mai bun Un an darnic în bucate În cămară cu de toate
21
Lui lui lui, ca vara nu-i Lui lui lui, cu chip de pui
Este iarnă şi frumos Zăpadă multă pe jos
Lui lui lui, să patinăm Cu săniile să ne dăm
Lui lui lui, mai şi cădem Cu zăpadă ne bătem
Lui lui lui, pe munte sui Lui lui lui, şi iară lui
Sus pe munte e frumos Anul nou este geros
Lui lui lui, e sărbătoare Peste tot este cântare Cete de colindători
Lui lui lui, de sărbători Lui lui lui, să ne trăiţi Fericiţi cu toţi să fiţi
Lui lui lui, am terminat Lui lui lui, v-am colindat Şi vă zicem la mulţi ani
Lui lui lui, şi cu... mulţi bani! 25.12.2009
*** (Completare spaţială)
Epigramă Spui corect, şi mă abţin:
Râd de ce-mi aduc aminte Mă numesc... Nebun Călin
Fără măsele de minte 06 iunie 2010
22
Iarna cu zăpadă
Iarna cu zăpadă A-nceput să cadă
Multe bucurii Sănii şi copii
Iarnă, săniuş
Gheaţă, derdeluş Fulgi de nea zglobii
Glasuri de copii
Vin copii la săniuş Să se dea pe derdeluş
Este multă veselie Zăpadă, şi gălăgie
15.10.2009
Este frig şi este iarnă
Este frig şi este iarnă Cerul fulgi de nea să cearnă
Copiii, iasă la joc Lemnele, trosnească-n foc
Ies copiii, să se joace
Un om de omăt se face Este multă veselie Zăpadă, şi bucurie
15.10.2009
23
Iarna-i anotimp frumos
Iarna-i anotimp frumos Este zăpadă pe jos Sania e pregătită Patina e ascuţită
Iarna are-n ea dulceaţă
Derdeluş, sănii, şi gheaţă Anotimpul minunat
Cu pământul îngheţat
Copiii, se dau pe gheaţă Pământul, e plin de viaţă
Viaţă plină de copii Râsete, şi veselii
15.10.2009
Sus pe deal la săniuş
Sus pe deal la săniuş
S-a născut un derdeluş Sania iute coboară
La vale ca vântul zboară
Zboară, zboară, săniuţă Zboară, ca o albinuţă Şi pe unde tu doreşti Acolo, să te opreşti
15.10.2009
24
Iarnă, iarnă, eşti frumoasă
Iarnă, iarnă, eşti frumoasă Cu zăpadă şi geroasă
Zăpadă de nu ar fi Copiii nu te-ar iubi
Iarnă, iarnă, te iubim Zăpadă multă dorim Zăpadă să ne jucăm
Şi cu sănii să ne dăm
Iarnă, noi îţi mulţumim Iarnă, mult noi te iubim
De eşti blândă sau geroasă Pentru noi, eşti tot frumoasă!
15.10.2009
Gerul iernii a venit
Gerul iernii a venit Avem omătul dorit
Avem iată... derdeluş Căzături, şi săniuş
Hai copii cu toţi la joacă
Focul în sobă să tacă Afară să ne jucăm
Şi de frig, noi să uităm 15.10.2009
25
Iarn-aceasta e frumoasă
Iarn-aceasta e frumoasă Şi nu e de stat în casă Şi cât ar fi de geroasă
Mie, de ea nici că-mi pasă
Iarna încă nu-i trecută E gheţuş şi e plăcută Poate oricine să vadă
Ce frumos, e pe zăpadă
Haideţi copilaşi la joacă Precis, mult, o să vă placă
Haideţi, repede acuş: Să vă daţi pe derdeluş!
(4.02.2010)
Sfârşit de iarnă geroasă 2010
Nimeni iarna nu-şi doreşte Când ninge şi geruieşte, Dar când viscolul a stat
Ies copiii, la jucat!
Cine n-are sănioară Se dă cu un celofan:
Celofanul iute zboară Şi nu costă, niciun ban!
26
Pe munte, poţi să schiezi Dacă nu-i zăpada moale, Prin zăpadă să dansezi Până te opreşti în vale
Dacă prinzi viteză mare Şi nu poţi să te opreşti, Ai ochit un pom în cale
Şi să vezi... ce vesel eşti!
Iarnă, ai cam fost geroasă Probleme mari ne-ai făcut Dar totuşi, ai fost frumoasă
Şi la toţi tu ne-ai plăcut
Ne-ai plăcut şi te-am iubit Şi încă te mai iubim Poezii, ţi-am dăruit
Fericiţi cu toţi să fim
Cine n-a fost fericit Aşteaptă vara să vină
Poezia, s-a sfârşit Într-o dragoste... deplină!
(4.02.2010) ***
Şi iată dragii mei copii Căci, a venit şi primăvara Şi vor urma şi alte poezii
Până, sperăm, că va veni şi vara Când, bucuros nevoie mare, eu mă voi opri
Şi-aceste poezii, spre voi, se vor urni (tipări) 01.03.2010
27
Primăvara a sosit
Primăvara a sosit Liliacul a-nflorit
Primăvară-nmiresmată Dorită şi aşteptată
Să ne-aducă veselie Dragoste şi poezie
01.03.2010
Mărţişor de primăvară
E întâi de mărţişor Semn că vă iubesc cu dor Şi vă prind la inimioară Mărţişor de primăvară
Rămân mărţişor de vis
O ramură de cais Răsărit de sub zăpadă
În a voastră fin, ogradă
Las mănunchi de ghiocei Clincănit de clopoţei
Vă las mărţişorul floare Mărţişor, frumos, sub soare
Şi vă prind la inimioară Mărţişor de primăvară Amintire, de la mine:
Cu dragoste... pentru tine! (01.03.2010)
28
Sunt o mămică fericită
- Mămică, azi e ziua ta! Opt martie... o zi frumoasă O floare ai din partea mea
Un dar... pentru a noastră, casă
- Sunt o mămică fericită Azi am primit un mărţişor:
Un dar frumos, pentru mămică Primit de la al meu... odor
(8.03.2010)
De ziua ta mămico
De ziua ta mămico Îţi dăruiesc o floare, Tu eşti mămica mea Eşti scumpa mea...
Educatoare
Tu mă aduci de mână, Tu mă iubeşti cu drag, Tu mă aştepţi cu dor Şi mă săruţi în prag...
Te iubesc mămica mea,
Şi eu, nu te voi uita! (8.03.2010)
29
Ziua mămicilor
Ziua mămicilor, astăzi a venit Mămicile sunt astăzi fericite
Flori naturale, vii, astăzi au primit Mămici frumoase sunt, şi sunt foarte iubite
Mămicilor, să ne trăiţi! E ziua voastră preferată Iubirea noastră o primiţi: Cu poezie-mparfumată!
(8.03.2010)
Astăzi de ziua ta, mămica mea
Iubesc nespus pe-a mea mămică Cresc mare şi cu ea eu mă mândresc
Astăzi, de ziua ta... mămica mea Iubire multă, eu îţi dăruiesc
La mulţi ani!... mămica mea cea scumpă
Rodul vieţii tale a-nflorit! Tu eşti mămica mea, cea mai iubită Iar eu, sunt puiul tău cel mult iubit!
(8.03.2010)
30
Mămica mea este doar una
Mămica mea este doar una Femeie este, şi-o iubesc Una, este mămica mea
Şi este tot... ce îmi doresc
Numai una, este a mea mămică Te sărut, şi dulce, te iubesc!
Iubirea de copil, este o dulce... În casă, cu mămica, şi eu să înfloresc!
(8.03.2010)
Darul mamei mele
Am adus în dar mămicii mele Un buchet de ghiocei şi viorele
Mămica mea, este o scumpă floricică E floarea dragostei, cu numele... Mămică!
În fiecare an, mămicii mele îi voi da... Floarea iubirii, floare de nu-mă-uita,
În fiecare an, mămicii mele-i dăruiesc... Ş poezii, şi, la mulţi ani!...
Etern!... eu te iubesc (8.03.2010)
31
Mămica mea îi minunată
Mămica mea îi minunată E mama mea cea mai frumoasă
Mămică foarte adorată Şi vrednică, la noi în casă
Mămica mea e zâmbitoare Ea mă iubeşte şi-o iubesc
I-am dăruit, în dar, o floare: Şi eu ca mami... să-nfloresc!
(8.03.2010)
De ziua femeilor
Femeie, azi e ziua ta Şi eşti sărbătorită!
Pentru tine... această zi Este o zi-mplinită!
Primeşti în dar
De la copilul tău... O floare,
Şi pe obraji, Îmbrăţişându-te...
Primeşti, o sărutare!
La mulţi ani... Fetiţă, sau mămică:
La mulţi ani... Femeie, sau bunică!
(8.03.2010)
32
Urări de la mulţi ani mămicilor
Ca mama mea, nimeni nu este! Iubeşte mult pe-a ei fetiţă
Cu dragoste multă mă creşte Sunt fata ei... de grădiniţă!
La grădiniţă, cântece cântăm Avem copii, şi multe jucării Un la mulţi ani... mămicilor
azi le urăm, Şi spunem, pentru ele...
Zeci de poezii! (8.03.2010)
Astăzi este ziua ta
- La mulţi ani, mămica mea Astăzi este ziua ta,
Mămică... eu te iubesc! Un cadou îţi dăruiesc!
- La mulţi ani, al meu boboc: Tu eşti zâmbet, eşti noroc!
Iar eu sunt a ta mămică Am fetiţa mamii mică: Numele tău, înfloreşte
Iar al meu... îmbătrâneşte (8.03.2010)
33
Iubire de mămică, dar şi de bunică
De ziua ei, de sărbătoare... Iubesc cu drag, pe-a mea mămică
Iubesc cu drag, şi pe bunică: Cu flori, şi multă sărutare
Doresc şi eu să fiu mămică
Cu ziua mea să mă mândresc Şi vreau nepoţii să-mi iubesc Şi să devin... şi eu, bunică!
(8.03.2010)
Opt Martie
Flori şi ghiocei pentru mămica mea Azi de ziua ei i-am dăruit,
Opt martie, este o sărbătoare, stea Este un vis al mamei... împlinit!
De astăzi, ziua ta... este în fiecare zi!
În fiecare zi, îţi dăruiesc o floare De ziua ta, în fiecare zi... te voi iubi! Şi-n fiecare zi, îţi dăruiesc o sărutare!
(8.03.2010)
34
De ziua ta
De ziua ta, îţi dăruiesc: Sărutul mamei fericit
Mămica mea, eu te iubesc! Şi-ntotdeauna te-am iubit
Tu străluceşti, precum un soare
Eşti mama ce m-ai alăptat Primeşti, de ziua ta, o floare
Şi pe obraz... un sărutat! (8.03.2010)
De ziua ta o sărutare
Nu este dragoste mai mare Nu este chip pe cer sub soare
Decât a vieţii încântare Să dăruieşti o sărutare
Să dăruieşti, mamei, o floare Să dăruieşti, vieţii, culoare Călătoreşti din zare-n zare Şi când zăreşti pe o cărare Mirosul mamei tale floare:
O poezie, o cântare Şi pe obraji, o sărutare!...
Să ne trăieşti, măicuţă floare Să ne trăieşti, veşnic sub soare!
35
Doamnei învăţătoare îi dăruim o sărutare
Dragi copii, am trecut printr-o-ntâmplare Şi am mai adăugat astăzi o floare
Doresc să satisfac orice suflet, suflare Dar, rareori ghicesc eu ce vă doare Şi am aflat, din pură întâmplare:
Căci, internetul nostru, nu prea are... Copilul, caută în disperare:
O dragoste, pentru a lor învăţătoare Iar eu, am dat imediat culoare
Să se citească, până-n depărtare Această minunată sărutare
Scrisă, spre voi, cu suflet şi ardoare; Vă dăruiesc mai jos această floare
Şi-această minunată sărutare: Pentru a voastră, doamnă, domnişoară, învăţătoare
Vă mulţumesc! (23 mai 2010)
Alin(a)
Mi-amintesc, de doamna (sau domnişoară) mea învăţătoare
În prima zi de şcoală când i-am dăruit o floare Şi când, în braţe ea frumos m-a ridicat Cu dragoste de mamă ea m-a sărutat
De-atunci, am învăţat să scriu şi să citesc
Să-i spun în fiecare clipă... vă iubesc! Şi-n ziua când, frumos, ne despărţim
Cu poezie, mama noastră, s-o cinstim! Şi sincer, să îi spunem, iarăşi... vă iubim!
Şi vă mulţumim! (23 mai 2010)
36
Bogdan(a)
Astăzi pentru noi, e mare sărbătoare
Astăzi, de... (doamna), 'nvăţătoare, noi ne despărţim A fost, a noastră doamnă-nvăţătoare
Ce ne-a-nvăţat în viaţă, oameni noi să fim Şi-i mulţumim!
Şi vă iubim! Cu dragoste în suflet vă primim!
Şi cu o lacrimă, ne despărţim! (23 mai 2010)
Cătălin(a)
Eu Cătălin(a), dăruiesc doamnei învăţătoare Dăruiesc, din dragoste, o sărutare
Chiar dacă uneori la şcoală, eu am mai chiulit Să nu uitaţi... că mult, eu v-am iubit!
La despărţire, azi, vă dăruiesc şi eu această floare
Şi veţi rămâne, scumpa mea învăţătoare: Care să scriu, şi să citesc, mi-a arătat
Şi viitor, în viaţă, ea mi-a dat! (23 mai 2010)
37
Dana (Dănuţ)
Ne despărţim, de-a noastră-nvăţătoare
Şi ne privim în ochi surâzători O poză, amintire, un buchet, de lăcrămioare
Şi multe, multe-miresmate flori!
Nimic, n-avem mai scump în lumea mare Decât, să ne iubim în aste sărbători
Iar la sfârşit, să dăruim doamnei învăţătoare: A noastră dragoste, în ochişori...
Şi multe, multe flori! (23 mai 2010)
Elena (Eliza, etc)
Cu mic, cu mare Ne luăm la revedere
Şi dăruim doamnei învăţătoare Multă putere, Şi o floare!
Doamna învăţătoare, vă iubim!
Aţi fost a noastră mamă iubitoare Cu dor şi dragoste, de dvs. noi ne amintim La despărţire, dăruindu-vă o vie sărutare
Şi ca simbol: Vă rog, să mai primiţi şi-această floare!
(23 mai 2010)
38
Fănel, Fănica, Florica, etc.
Doresc, şi eu să spun doar trei cuvinte
Poate la şcoală nu am fost foarte cuminte: Am mai făcut prin clasă multe nebunii Şi ne-aţi iertat, că suntem doar copii!
Vă rog, primiţi această „floricică”, floare! Aţi fost, şi veţi rămâne-a mea învăţătoare Privesc, ai dvs. ochi frumoşi surâzători:
Cu braţul plin de dragoste şi flori! *
Eu v-am iubit, şi încă vă iubesc! Mai sper în viaţă, să vă întâlnesc!...
Vă mulţumesc! (23 mai 2010)
Gică, Gina, Gelu, Gigel, etc.
Şi eu, iubesc această minunată sărbătoare Şi eu, vă dăruiesc această minunată floare
Şi niciodată nu voi da uitare Pe scumpa noastră..., domnişoară-nvăţătoare;
Priveşte-mă, şi strânge-mă la cingătoare: Sunt mititel (mititică), dar am un suflet mare Şi vreau s-ajung să-ţi dăruiesc o sărutare!...
* Mulţumesc, (doamna) învăţătoare!
(23 mai 2010)
39
Horaţiu, etc
Pe cărarea pe care de azi noi bucuroşi vom pleca Frumoase flori şi amintiri vom aduna
Să nu uităm de-a noastră minunată floare: Cu numele de doamna noastră-nvăţătoare!
A doua noastră mamă, care ne-a iubit, şi ne iubeşte Cu noi în fiecare zi, să învăţăm, s-a străduit,
Şi încă se mai străduieşte! Pentru că... ne iubeşte!
Şi pentru că mult o iubim: Cu flori şi sărutări, îi mulţumim!
(23 mai 2010)
Ionela, etc
Sunt cea mai mică de statură-n clasă Dar lucru-acesta, mie nici că-mi pasă: În patru ani, am căpătat multă natură:
Mă simt cu zece ani în viaţă mai matură, Voi creşte, şi mă-nalţ mereu spre soare
Să fiu şi eu, ca doamna mea învăţătoare; Şi până-n ziua-n care, pe acest pământ îmbătrânesc De doamna mea învăţătoare, vreau să-mi amintesc!
Vă iubesc! Şi vă mulţumesc!
(23 mai 2010)
40
Ionel, etc
Nutresc şi eu această mare bucurie Recit şi eu cu dragoste această poezie
Şi dăruiesc doamnei învăţătoare.. Simbolica mea floare
Dar şi... această sărutare: Din inimă stăruitoare
Să ne rămână, fără de uitare!... *
Cu stimă şi respect, doamnei învăţătoare! (23 mai 2010)
Jana, Jenică, etc
Nici eu n-am să vă uit, doamna învăţătoare Am să mă fac şi eu ca dvs. mare
Am să iubesc şi eu ca dvs. alţi copii Am să compun şi multe poezii;
Dar pân-atunci, mai am răbdare şi mai cresc Vă spun, din sufleţelul meu că vă iubesc!
Sunteţi a noastră despărţire cu durere Şi veţi rămâne, pentru noi, aceeaşi miere!
La revedere! (23 mai 2010)
41
Lilian, Liliana, etc
Cu dragoste de-a mea învăţătoare Vă spun, că despărţirea rău mă doare
Şi dacă vrem, şi de nu vrem, şi nu ne place: Noi nu putem, şi nu avem ce face Timpul va trece, iute, mai departe Vom învăţa, pe mai departe carte:
O carte, amintiri, pe băncile şcolare Şi amintiri de... domnişoara noastră-nvăţătoare!
Pentru care... Primiţi această floare!
Şi-această neuitată sărutare! (23 mai 2010)
Marian, Mariana, etc
Şi eu, vă dăruiesc din inimă această floare Aţi fost, iubita noastră scumpă-nvăţătoare Toate cuvintele din lume, azi, nu le găsesc
Spun sincer... vă iubesc! Şi am să-mi amintesc...
De-această minunată sărbătoare Când aţi primit în dar a vieţii mele floare
Şi pe obraz, o sinceră, şi-mparfumată sărutare! (23 mai 2010)
42
Nicu, Nicuşor,
Eu sunt Nicu, alintat şi Nicuşor Şi de doamnă-nvăţătoare azi mi-e dor:
Aş vrea cu dvs. sus pe cer... sus de tot, să zbor Să mă fac aviator, şi cu dvs..., să mă-nsor!
Şi să fiu în fiecare zi, un visător!
Şi să devin şi eu învăţător! Să am şi eu în viaţă, viitor!
Şi să visez că zbor, că zbor, că zbor! Să fiu aproape lângă dvs. zi de zi
Până în ziua când, ne trecem, şi nu vom mai fi! Până atunci, noi doi ne vom iubi! Atâta eu îmi doresc să-mi ştii!...
Aplaudaţi, copii! (23 mai 2010)
Nina, Nicoleta, Narcisa, etc
Iată, anii au trecut Şi încă vor mai trece Timpul nostru îi tăcut
Este şi cald şi rece
Şi de nu vrem Sau nu ne place,
Asta suntem N-avem ce face,
43
Avem gândire Să ne gândim, Avem iubire Să ne iubim
Şi nu vom sta Ne vom iubi,
Flori vă vom da Vom înflori, Nu vom uita Această zi:
Aşa este copii?!... (23 mai 2010)
Oana, Ovidiu, etc
Peste tot, miroase-a sărbătoare Ne despărţim, de-a noastră-nvăţătoare
Avem, cu dragoste, o floare Frumoasă şi mirositoare
Şi-i dăruim, cu foc, o sărutare: A fost a noastră scumpă-nvăţătoare
Care pe lume n-are-asemănare Şi merită, a noastră sărutare
Şi merită să-i dăruim o floare! Şi la mai mare! (23 mai 2010)
44
Petra, Petrică, Paul, Paulică, etc
Frumoasă e copilăria
Dar din păcate-i trecătoare Rămâne-n noi doar... pălăria!
Şi doamna noastră-nvăţătoare!
Noi, pălăria o vom arunca... du-te, na! Prea mare importanţă nu-i vom da,
Pe doamna-nvăţătoare însă, o vom săruta! Şi niciodată nu o vom uita
* Veniţi, pe doamna-nvăţătoare, să o sărutăm!
Şi să... aplaudăm! (23 mai 2010)
Radu, Ramona, etc
Chiar avem în faţa noastră azi un soare Este a noastră, fostă... doamnă învăţătoare Avem prilejul azi, să-i spunem... vă iubim!
Frumoase flori, de suflet, noi vă dăruim Vă dăruim, aceste flori, împarfumate
Aceste flori, iubite, şi înlăcrimate Şi vă dorim şi multă sănătate
Vă dăruim, în lume, şi de toate: Aţi fost şi veţi rămâne, printre noi, iubita floare!
Cu numele, frumos şi-nmiresmat, de... doamna învăţătoare! (23 mai 2010)
45
Sorin, Sorinela, Ela, etc
Nu contează cum te cheamă
Contează că ne iubim! Şi de-nvăţătoarea mamă
Tot mereu să ne-amintim,
Primeşte-n dar, noi te rugăm Aceste flori mirositoare
Cu dragoste, noi vi le dăm Şi pe obraz, cu-o sărutare!
* Vă mulţumim din suflet, doamna învăţătoare!
(23 mai 2010)
Telu, Tatiana, etc
Sunt prea timid, şi nu prea pot să vă vorbesc Vă spun şi eu, doamna învăţătoare... vă iubesc!
Vreau cât trăiesc De doamna-nvăţătoare, eu să-mi amintesc
Şi o iubesc! Lucru firesc
Ştiu că roşesc Şi-aici, cu dragoste, eu mă opresc!
Sper să mai cresc!... Vă iubesc!
(23 mai 2010)
46
Ulise, Uţu, Ursu, etc
Sunt curajos Copil frumos Şi mă mai fac Fetele-mi plac, Le dau o floare
O sărutare Le spun o poezie
Mai spun şi o prostie Frumos noi ne jucăm Dar nu vrem să uităm
Această zi de sărbătoare Când dăruim doamnei... o floare
O rază de speranţă şi de soare O clipă de iubire-nălţătoare,
Încununată cu o sărutare! Vă mulţumim, doamna învăţătoare!
(23 mai 2010) ***
Dragi copii, suntem aproape de sfârşit Poate din litere eu cred că am sărit
Sunt litere care-s mai dificile scrise-n vers Şi dacă poate mă opresc mai jos din mers
Mai stau şi eu puţin şi mă gândesc Şi multă dragoste de carte vă doresc Şi dacă învăţaţi să scrieţi şi să citiţi Poate şi voi în versuri poezie reuşiţi Căci şi pisica mea ar dori să scrie
Şi să compună multă poezie, Dar nu prea ştie carte să citească
Şi-n poezie, ştie doar să miorlăiască! (23 mai 2010)
47
Viorica, Viorel, etc
Câtă voioşie şi-ncântare mare
Pentru a noastră doamnă învăţătoare: Frumoas-această zi, noi să ne amintim
Şi toată viaţa, tot copii, cu sufletul, să fim: Un dar, cel mai frumos, pe care noi l-avem
Oameni, pe-acest pământ, cu toţii, noi suntem Şi îi păcat să trecem pe acest pământ Fără să dăruim o poezie şi-un cuvânt Fără să dăruim măcar o simplă floare!
Dar şi o amintită, dăruită, sărutare: Pentru a noastră..., doamnă învăţătoare!
(23 mai 2010)
Zina, Zorela, Zambilica, Zorzonel, etc
Am pentru dvs. şi eu o-ntrebare Vedeţi în mâna mea această floare?...
Floarea aceasta se va ofili Şi până mâine ea nu va mai fi,
Dar noi avem superba noastră floare:
Pe doamna noastră scumpă-nvăţătoare Ce niciodată ofilită nu va fi:
De-această floare, zilnic, ne vom aminti!
Şi când această poză-n ramă vom privi Mai mult pe doamna-nvăţătoare-o vom iubi;
...Aplaudaţi copii! Şi spuneţi, multe, alte poezii!
(23 mai 2010)
48
Iubesc pământul natal (Culegeri din revista Cutezătorii)
Iubesc satul dintre dealuri Îl preamăresc în idealuri Iubesc cerbii din păduri Iubesc oamenii maturi
Iubesc salcia înfrântă
Iubesc tot ce nu cuvântă Iubesc roua din grădină Iubesc pasărea divină
Cum iubesc oamenii cântul Cum iubeşte iarba vântul Cum iubeşte omul marea Cum iubeşte norul zarea:
Aşa iubesc din primul val
Iubesc pământul meu natal, Aşa-l iubesc de mult şi-l cânt
Căci, vorbele-mi nu au cuvânt!
Florica Nicolae Constantin Com. Provniţa de jos
Jud. Argeş 1973 ***
Aceste poezii au fost găsite Şi poate peste vremi vor fi citite
Revistele găsite la gunoi Şi curăţate astăzi de noroi
Le voi spăla, pune să se usuce Şi amintire multă ele vor aduce (Scrise prin vara anului 2008)
49
Îndemn (Culegeri din revista Cutezătorii)
Când te duci seara la culcare Tu te întrebi cu-ngrijorare...
Ce am făcut oare eu azi? Apoi, te sprijini în obraji
O zi trecută fără fapte
În viaţa ta... e ca o noapte! Nimic nu îţi rămâne-n minte:
E ca un basm fără cuvinte
E ca şi cum n-ai fi trăit Şi soarele s-ar fi oprit:
Şi ţi-ai pierdut o zi din viaţă Căzut în somn de dimineaţă
Pământul s-a-nvârtit odată Şi-a dus în spate lumea toată, Cât timp tu n-ai făcut nimic: Pământul, a muncit un pic
Să-ţi fie-aceste vorbe-ndemn! Să laşi pe unde treci un semn!
Căci ai făcut şi tu un bine: Al vieţii tale care vine
Şi de eşti vrednic cum se vrea...
Tu te ridici prin munca ta Drept semn, ai timpul tău prezent!
Şi gândul... s-a gândit atent! (Demostene Botez)
50
Poem (Culegeri din revista Cutezătorii)
Iubirea noastră-i rod Un Dragoş Voievod
Iubirea noastră pentru ţară Te-mprospătează, te-nvioară
Iubirea-i ţară! Faptă!
Eşarfă şi cravată, Iubirea-i viitor Şi om cutezător
Minunile sunt şcoală! Te-nvaţă şi te spală! Liber viteaz popor...
Cu tine-n viitor
Să-ţi fie-aceste vorbe rod Să-ţi fie Dragoş Voievod! Iubirea sacră pentru ţară:
Ca Dragoş Vodă... să nu piară! (Titus Vîjeu)
*** Unele versuri poate sunt schimbate
Eu am dorit a fi perfect ritmate Iar altele schimbate mai puţin
Poate au suferit al vremurilor chin Şi eu le-am dăruit lumina de tipar
Nu pentru că aş fi poet, pârlit şi-avar Ci, să respectăm valorile morale
Care ne pică uneori ca proasta-n cale Şi-ar fi păcat să moară poezia
Cu-atâţi poeţi de vază-n România.
51
Mamei (Culegeri din revista Cutezătorii)
Ca în albastre sănii mă fură aprig dor În dragostea de ţară cu duh nepieritor
Ce-n fierberi de arome mai sosesc uneori Să tot trăieşti o ţară în viers şi zicători
Cu viaţă-n mii podgorii şi soare părintesc Mă-ntorc la noi acasă şi dornic mă privesc
Mi-e inima pe cer copilărie, zmeu Tu m-ai născut pe lume, tu m-ai iubit mereu!
Înfăşurat mi-e trupul în zarea vorbei tale
Prin coarda vânturată strivind amor în cale În casa văruită cu lună şi aleani
Mai stau bătrânii lei, pe ţiglă, şi pe ani!
O, lume de legendă, pământ de rădăcini Ce stâlp de lume nouă mă fură prin streini,
Ce vrei s-adaogi oare, acestor zile... “mamă” Pământ de flori albastre, de linişte şi seamă!
Spre vechea înfruptare a vieţii de la noi O viaţă dată “mamei”, rămâne înapoi
Şi-şi lasă timpul molcom să-i zbuciume izvorul O inimă de ţară ce toarce-n zori fuiorul
Pe umerii tăi “mamă”, drept răsărit de zeci Un stâlp pe poarta veche se reazemă în veci Când drumurile vieţii mă fură iar de-acasă
Să mă îndoi “mămică”, destinul... nu mă lasă! (Mihai Negulescu)
52
Păpuşarul (Culegeri din revista Cutezătorii)
Păpuşarul de păpuşi Manechinii, jucăuşi:
Aduşi de prin Camerun Glăsuiesc, vorbesc, şi spun...
Dar nu sunt adevărate: Cu un deget animate
Prind şi viaţă şi vorbesc Joacă-n scene şi glumesc
Este-o vrajă, o magie! Este doar, păpuşerie!
Cu trei degete mişcate Vorbesc, şi sunt animate
Un bătrân le cârmuieşte Un bătrân le şi vorbeşte Animate-s cu o mână:
Ca să ne vorbească-n strună
Este o mică magie Are-n ea copilărie
O păpuşă minunată: De bătrânel animată
Bătrânelul păpuşar
Tremurând... cu al său dar Aduce-n copilărie Râsete şi veselie
53
O păpuşă care cântă, Un lup, care se avântă!
Uite... şi o veveriţă Cum mai ţipă din guriţă
Lupul, iată, o pândeşte! Urlă tare când vorbeşte! Fetiţa noastră frumoasă Şade, ascunsă în casă
Lupul, iată-l... dă târcoale
Lume multă, animale Lupul nu e de dorit! Şi lumea a amuţit
Vine iată... vânătorul!
Îşi aruncă-n lup... toporul! Dacă nu îl nimereşte
Lupul, iute... o zbugheşte!
Lupul a fost încolţit Lupul, iată, a fugit,
Trage un foc vânătorul Şi îşi caută... toporul!
Lupul, acum, e rănit:
A urlat şi a fugit! Se pare că a scăpat
Sau... prin tufe-i pitulat
Poate s-a dus... la bârlog Acum este lup olog
Până mâine-n zori de zi Lupul, cred... că va muri!
54
Acum, mare-i veselia: A învins copilăria! Cu aşa păpuşărie
Ai în suflet veselie
Totul, iată, s-a sfârşit Lupul... cred că a murit Fetiţa noastră frumoasă A ieşit acum din casă
Iepuraşi şi veveriţe Băieţei şi cu fetiţe,
Toată lumea-i fericită De povestea-i amintită
Bătrânelul le vorbeşte: Copiilor mulţumeşte Este un mare actor Sufletul copiilor
Bătrânul, aplaudat
Încă... o dată-i chemat: Bătrânul uşor se-nclină Mâine, iarăşi o să vină!
Suntem toţi nişte copii
Ne dorim şi jucării Le dorim vii, animate
Prin casa noastră-nviate
Să fii mare păpuşar Trebuie să ai un dar: Să ai o mână dibace Care tremură şi face!
55
Păpuşarul a plecat
S-a oprit şi în alt sat: Îşi iubeşte meseria Îşi iubeşte actoria
Frumoasă-i copilăria Frumoasă-i şi actoria Şi trăieşti copilărie
Într-o mare... veselie! (Mihai Negulescu)
Aniversare (Culegeri din revista Cutezătorii)
Când veacul se măsoară în pătrime
Şi-ai ţării făurari rostesc minciuni şi mime Aş vrea ca peste noapte
Să zboare calendarul Să-aducă mii de şoapte
Şi-n dimineaţă darul
Să înnoim răbojul în zi de sărbătoare Cu făurarii ţării, cu munte şi cu mare
Cu sare şi cu pită Să scriem vers de slavă
Căci ţara e venită Prea dulce şi suavă
56
Numai prin muncă făurim o ţară Numai prin muncă noi zidim un soare iară'
Cu scânteieri de aur... În marea epopee
Avem acest tezaur În soare ce scânteie
Acum e sărbătoare şi inima mi-e plină
Este în versuri scrisă şi-n rima cea divină Şi parcă-mi simt cravata
De pioner mai vie Căci ne iubeşte “tata”
Cum trebuie să fie
Noi, toţi, copiii ţării şi oameni de-omenie Ne vom mândri cu tine... frumoasă Românie!
Aş vrea ca peste noapte Să zboare calendarul Şi mii şi mii de fapte Să îşi găsească harul
Iulian Penescu (Târgovişte 1969)
*** Uneori eu stau şi mă gândesc
Dacă aceşti copii poeţi ei mai trăiesc Poate acum ei au îmbătrânit
Şi dacă mai trăiesc şi n-au murit Poate aceste versuri fine îşi citesc Şi poate mult pe lume mă iubesc:
Numele lor acum va dăinui Şi poezia lor se va citi,
Şi peste vremi eu poate-i întâlnesc Să stăm de vorbă, şi să mi-i iubesc
57
Veneam din Maramu’ (Culegeri din revista Cutezătorii)
Vă amintiţi acu’?
Veneam din Maramu’ Abia mă regăsisem
Abia-n gară venisem,
Veneam din Maramureş Aveam un mare iureş Vă amintiţi amu’...
Să nu îmi spuneţi nu?
Maramu’, e plaiul meu Aici m-am născut şi eu
Aici am copilărit Şi de-aici, eu am venit
Maramu’, e plai străbun: N-am cuvinte să vă spun,
Cred că v-amintiţi amu’?... Când veneam din Maramu’!
(Mihai Negulescu) ***
Aceasta, este o completare spaţială: Pagina mea să nu rămână goală
Eu am mai scris câte ceva în vers Şi mi-am văzut apoi de-al vremii mers
Un mers al timpului spre viitor Să dăruiesc o dragoste copiilor
Care vor creşte peste vreme oameni mari Şi poate se vor face oameni cărturari
Şi dăruiesc şi ei la rândul lor pentru copii Scrieri frumoase, dar şi poezii
58
Inima pionierului (Culegeri din revista Cutezătorii)
Inima pionierului scoate văpăi
Ea arde pe culme de munte şi văi Scântei de vise pure şi tricolore Sunt inimile noastre multicolore
E foc de tabără-n inima mea Să vină să vadă cine va vrea Ea arde prin văi şi pe culmi Arde-n culoarea dintre lumi
Ea se ridică - stemă a tinereţii Ea se ridică-n... iubire a vieţii:
Pentru tot tineretul ţării Şi pentru toţi copiii... mării!
Inima de pioner este înflăcărată
Ea bogăţia ţări-mi, o arată Are şi mare, are şi vâlvătăi
Are şi munte, presărat cu văi
Am roşie cravată Am inimă înflăcărată
Sunt pionier în ţara mea Şi sunt şi eu... un cineva!
Veselă-i inima mea Veselie să vă dea
Să cântăm cu veselie Scumpa-mi ţară... Românie!
(Dan Mutaşcu)
59
Drumul meu (Culegeri din revista Cutezătorii)
Spre vârful care năzuiesc
Poporul meu... e mugur Românesc! El ştie, doar poteca şi urcuşul
Pe care pajişti mari, croindu-şi azi culcuşul,
Acolo e palatul din poveste Nu-l văd, dar ştiu c-a fost, şi ştiu că este
Şi murgu-mi bate vajnic din copită La Cosânzeana vieţii noastre împlinită
La poduri, vor ieşi de dedesubt
Balauri fioroşi... cu ei ca să mă lupt! Din zori şi până-n negura din noapte Balauri-s răpuşi, cu capetele, şapte!
Şi-am să fac în sângele balaurilor... baie!
Ca să mă vadă zâna mea frumoasă şi bălaie, Şi bărbile... le pune-le-oi... la mine-n sân:
Când ziua va veni, ca să le mân!
Iar de va fi, ca steaua mea să cadă Un alt fecior, cu fruntea-i de zăpadă: Va duce, mai departe, greul meu...
Înainte, fraţilor! La bine... şi la greu! (Mihai Beniuc 1940)
60
Semaforul (Culegeri din revista Cutezătorii)
Semaforul iată vine Este rău şi este bine
Vrea în versuri să roşească Şi la verde... poposească!
Vrea să spună tuturor
Pe roşu... eu pot să mor! Vrea să-ţi spună... stai aşa!
Aşteaptă... nu te mişca!
Năzdrăvanilor, e roşu! A trecut strada şi moşu’
Trece şi o bătrânică Şi de moarte n-are frică?...
Năzdrăvanilor, muriţi!
Călcaţi de maşini să fiţi?... A trecut strada pe roşu’
Şi găina, şi cocoşu’!
Trece strada... şi bunica! Şi căţelu’, şi pisica! Este roşul semafor Interzisul... tuturor!
Năzdrăvanilor, vă zic...
Sun miliţianul mic! Şi de-mi vreţi, şi de nu-mi vreţi:
Pe roşu, voi nu-mi treceţi!
61
Roşul, este interzis Să-l visaţi, de vreţi... şi-n vis!
Să visaţi staţionare Şi cum treceţi, strada mare!
Multă lume nu mă vede: Trecerea, este pe verde: După verde... vine roşu’!
Şi-atunci, vrea... să treacă moşu’?!
Sunt miliţianul mic! Vă rog... aşteptaţi un pic!
Când se-aprinde becul roşu’ Stă pe loc!... baba şi moşu’!
Lucrare apărută la Semaforul şcolii generale nr.1 Botoşani
1973. Elevi: Iuliana Alexa, Liliana Iordăchescu, Silvia Buţă, Luminiţa Cuciureanu, Victor Rogolschi, Gabriela Cantemir.
Dormeam (Culegeri din revista Cutezătorii)
Mă chinuia în somn un groaznic vis
Mi se arăta un drum foarte pustiu şi-nchis Dar eu, am dat în lături poarta grea
Şi am văzut o lume care tare mai ţipa
Apoi, pe trepte putrede, eu am urcat La treapta 89... puţin eu am stat
Scara, sub paşii mei, din greu gemea Şi scârţâia, tot scârţâia, în urma mea
62
Eu m-am oprit, ecoul să-l ascult Parcă urcam pe scări, de mult, foarte... de mult
Şi anii mei, treceau, treceau..., în zbor: Cu snopi, de raze negre, îndreptate... spre popor
Şi anii mei, iarăşi, treceau în zbor
Apoi, ţâşni un snop de raze orbitor: Şi visul... fără noimă, s-a sfârşit...
Dormeam, şi iată-mă, acum, că m-am trezit! (Rodica Galbură – Bucureşti 1973)
Citat:
Rodica Galbură, poezia ta denotă o sensibilitate cultivată şi o siguranţă remarcabilă în folosirea cuvântului, cărora li se
adaogă o ironie nu lipsită de romantism. Aşadar, vă publicăm poezia... Dormeam!
Naşterea (Culegeri din revista Cutezătorii)
M-am născut, când România vrea să pască
Printr-o poveste prea reală şi cerească Cânt ţării mele de un albastru pur curat De mugur şi murmur al apelor scăldat
M-am născut, cu ierburi şi cu flori să cresc M-am născut, o ţară, România... s-o iubesc!
M-am născut, pe munte printre stânci M-am născut, din idealurile... cele mai adânci!
Forca Francisc Iosif Elev, Bucureşti 1973
63
Epilogul primei părţi
Dragii mei copii frumoşi Poate sunteţi furioşi
Prima parte s-a-ncheiat Şi se pare c-am plecat: Am plecat în căutare Am plecat pe o cărare
Alte poveşti să-ntâlnesc Şi să vin să vă iubesc
Să vă spun alte poveşti Fericit copil să creşti, Şi când vei îmbătrâni Poate îţi vei aminti Amintiri copilăreşti
Cu multe, multe poveşti Pentru voi, pentru copii Scrise-n viers de poezii:
O citire mai plăcută Cu rimă la cap cusută,
O citire mult dorită Cu o rimă potrivită
Rimă exprimată, vie Numită şi poezie
Dar numită şi poveste Care foarte mult doreşte
Doreşte necontenit Să vă dea al meu iubit Un iubit care tot scrie Poveşti scrise-n poezie Poveşti binecunoscute,
Altele noi apărute, Poveşti scrise nou, de mine
Să ajungă pân' la tine
64
La tine la bunicuţă Sau la fetiţa drăguţă La drăguţul băieţel
Sau la scumpul tău căţel Sau la scumpa-ţi pisicuţă:
Cuminţică mică mâţă, Ce vrea şi ea să asculte Poveştile mele multe
Scrise-n ritm de poezii Pentru dragii mei copii
12.01.2010 ***
Şi-aici doresc o Completare spaţială Puţinul spaţiu de pe-această coală
Nu-mi va permite multe lucruri să vă spun Pe viitor mai multe povestiri eu vă adun Am poveşti precum Frumoasa Adormită Lebedele, o poveste foarte mult gândită
Prinţul Fermecat, Eliza - din Dumbrava Minunată Şi cam atât, vă spun eu deocamdată Timpul va trece şi mă mai gândesc
Şi să sperăm că mâine eu vă dăruiesc O şi mai multă dragoste în poezie
Cu stimă multă şi copilărie, Întotdeauna cartea viitoare care va veni
O carte scrisă mai frumoasă ea va fi Pentru că va avea poveşti ce încă nu le ştim
Poveşti pe care nerăbdători noi le dorim Şi când apar pe piaţă pentru-a fi citite Vor fi frumos, cu fundă roşie, gătite Chiar şi pisica cuminţică să citească
Frumos să toarcă, şi să-mi mulţumească 06 iunie 2010
65
PARTEA A II-A
66
Un înainte mental
Astăzi, dragii mei copii Zorii zilei se arată
Iau gândirea-n poezii Într-o poezie dată
Nu voi zăbovi
Trec iute a povesti Acum iată mă gândesc
În timp ce vă tot privesc
Iau o coală liniată Acum o desfac uşor Nu se ştie niciodată Unde scriu, copiilor!
Acum mă apuc de scris Răsucesc gândirea-n vis
Iau gândirea-n serios Eu scriindu-vă... frumos!
Dacă-i totul pregătit O poveste iată scriu Uneori e de dorit:
Arzător eu să o ştiu
Măi copii, ia să vedem Împreună să scriem
Împreun-avem putere Niciodată, cu durere
67
O putere întregită Umblă pe pământ de-ndată
Are dorinţa-ngrijită Zorii zilei ea ne-arată
În zori de zi, şi până-n seară Cu-n toc în mână şi cerneală
Eu am să scriu, şi vertical Un înainte-acest... mental!
Spun în vers acestea toate
Aş dori să le vedeţi Visele voastre-ntrupate
Astfel... scrise să le-aveţi
Să trecem, deci... şi să vedem Ce, şi cum în vers scriem
Rima-n viers... o mai schimbăm: Înţeles ales să-i dăm
Uneori, orice poveste Poate-avea în poezie: Rima, care se doreşte
Într-un ritm, care se ştie
Măi copii, eu mă gândesc Astăzi să vă povestesc... Multe, frumoase poveşti Eul meu, să mi-l doreşti
Acum, ce vă spun şi scriu Poate fi... cap de-nceput!
O începere în viu: Eul meu, pus la cusut!
68
Zilele ce se vor coase În poveşti vor sta făloase
Eu, le dau cu bucurie: Poveşti scrise-n poezie
Ele, când vor fi citite
De copii, vor fi dorite: O poveste-n poezie
Uneori, uşor se scrie...,
Are rimă şi-i frumoasă Merge la copii acasă
În casă va poposi În casă se va citi...
Nu va mai dori să iasă O dorim şi-n altă casă
Urlă căţelul la uşă A prins viaţă şi-o păpuşă
Sare pisica pe masă Are poezii în casă
Vrea şi pisi... să citească Este starea ei firească, Dacă toarce adormită
Este de viersuri iubită: Mâţa are sufleţel Are la uşă... căţel!
Căţelul când o trezeşte Un pic, mâţa, miorlăieşte
Miorlăieşte şi de frică: Căţeluşul nu-i pisică, Este paznicul de-afară
Vede pisica... şi-o zbiară: Are pe ea ciudă mare
69
În lătrat latră... mai tare! El ar vrea să intre-n casă Să se suie drept pe masă:
Îndată tot să mănânce După cină, să se culce
El vrea să fie iubit: O poveste de citit,
Apoi, să adoarmă-n casă Rânjind, la viaţa-i frumoasă:
Eu sau tu, să îl iubim Căţel, pisi, să-l numim
Eu sau tu, versuri să-i dăm Numai lângă el să stăm
Un căţel cu o pisică
Are uneori... nefrică! Mănâncă la om în casă Nu se bat deloc la masă În casă stau la căldură Căţelul latră din gură În casă fără de frică O iubeşte pe pisică
În casă, şi-un şoricel! Drăgăstos, e de căţel...,
Eu copii, multe le ştiu Eu iubesc tot ce e viu: Copilaşii... mi-i iubesc Uneori, mă plictisesc
Mai scriu... câte-o poezie: Versuri, rimă, veselie
Alteori, mai plimb şi ursul: Înteţesc al vieţii cursul..., Este-a noastră lume vie
70
S-o iubim şi-n poezie Înrămată să rămână
Altora, poveşti să spună Căci, viaţa-i frumoasă!
Ea are o casă Are multă poezie
Şade veşnică şi vie Te cheamă în zori la ea Are tot ce vrei şi-ai vrea
Pune peste tot O dragoste-not:
Eu sau tu, să-i înotăm Zilei, farmec, mult să-i dăm
Iată aşadar, copii
Eu vorbesc... în poezii: Dragostea la mine-i tot
Eu singur, nicicum nu pot! Floarea-i pusă la ureche
Are o rimă pereche Poetul iubit va scrie
Tot ce vrei în poezie: Multă dragoste s-aveţi,
Avem foarte mulţi poeţi: Buni să scrie poezii
În dar pentru voi copii Zilele cu mult să crească
Uimire multă să pască În uimiri multe să stea:
Poezia, şi a mea!
71
Eu, copii, de-atâta dor Dau uşor copiilor Un sărut în poezie
Mâine, sărutul să-nvie: Nuntă mare să se facă Eul meu în ea să zacă
Ziua flori, şi noaptea stele: Eul de vrea... să mi-l spele
Un eu frumos înflorit Astăzi vouă dăruit
Să-mi stea... şi ziua-nstelat Acum foarte... aplecat: Către-al vostru viitor
Unduind poveşti cu dor
Măi copii, ce pot să zic Bani, din ceruri, nu ne pic!
În ceruri avem iubire Nuntă mare... în neştire!
Este nunta de copii
Şi tu... în ceruri să vii Este nunta cu poveşti
Şi tu... copil să trăieşti:
Trăieşti, tot ce este viu Încerc multe să vă scriu..., Este pentru-al meu popor:
Copilaşi iubind cu dor
Aşa cred că se explică De nimeni eu nu am frică:
Un om mare şi fricos Mâine, se apleacă-n jos:
72
N-are-n viaţă poezie Este doar născut să fie
Zace fără de iubire Este poate rău la fire Un firav destin el are Este pierdut pe cărare Şade prin pomi căţărat Trece şi... neobservat Eul său nu-i amintit Copiii, nu l-au iubit!
Este de mult timp plecat: Lumea, nu l-a lăudat!
Acestea spuse fiind
Te văd bucuros citind O iubire azi lăsată:
Trecută şi-ncondeiată, Poate-acum, eu mă opresc Uneori, stau şi gândesc...
Totul este trecător Este... neîndurător!
Este azi şi mâine nu-i Nu poţi pune timpu-n cui
În zadar, te chinuieşti: Cine-ai fost, şi cine-mi eşti!
Şi dacă nu ai iubit În zadar tu ai trăit
Astăzi cel ce trândăveşte Tatăl ceresc... nu-l doreşte!
Oaia lui s-a rătăcit Totul este risipit
Se duce totul la vale Te fereşti din a Lui cale Iar dacă... ai şi murit:
73
Inima ţi s-a oprit, Te duci... de unde-ai venit!
O lectură cât mai plăcută vă doresc!
Regret din suflet, dar aici... eu mă opresc ***
(Completare spaţială) Dacă doreşti a fi poet şi-a fi artist
Să fii întotdeauna scriitorul optimist Un scriitor încrezător în Dumnezeu Şi care va spera din zi în zi mereu
Până în ziua care sigur va veni Şi cartea poeziei lui se va citi
Publicul cititor va spune dacă i-a plăcut Şi dacă vremea poezie lui a cam trecut
El va rămâne amintire pentru cei ce se vor naşte Şi care, poate, pe poet îl vor cunoaşte:
Citindu-i poezia scrisă în trecut Aşa cum a gândit şi el şi a putut:
În vremuri grele şi de criză generală Cu toc în mână şi ceva cerneală Expresie a darului pe care-l are Şi care-l dăruieşte cu ardoare
Printr-o speranţă pusă-n Dumnezeu Şi care pentru El nu va fi greu:
Să apere iubirea de poet şi poezie Şi să aducă-n case multă veselie
Citind aceste versuri ce păreau pierdute Şi care iată că au fost frumos cusute Şi au ajuns într-un sfârşit a fi citite
Şi de copii, şi mici şi mari, mult îndrăgite 06 iunie 2010
74
Cocoşul răguşit
Un cocoş cam nărăvaş Avea găini la ouat
Şi-a plecat pe la oraş Căci nu mai avea... cântat!
Probabil a răguşit
De pe gard când a căzut: Glasul pe loc i-a pierit
Rămânând, pe viaţă, mut!
Şi s-a dus la farmacie Pe la doftori... găinari! Ca să-i dea o doftorie:
Pe valută, în dolari
- Cucurigu, doftori mari Am venit la consultat:
La doftorii găinari Să mă dreagă, la cântat
- Cotcodac... n-avem ce-ţi face!
Eşti cocoş prea răguşit! Şi mai lasă-ne în pace: Căci doftorul a murit!
- Cucurigu... ce mă fac O găină am rămas?... Să cânt ziua cotcodac:
Cu găinile-ntr-un glas?...
75
Ţara cu maimuţe
Un căţel şi un pisic Nu ştiau carte nimic
Dacă îi puneai să scrie Ei spuneau o poezie:
Numai carte să nu ştie!
Undeva, foarte departe Învăţau şi câinii carte
Chiar pisicile ştiau A citi, şi mieunau: Poezii când recitau
Era ţara cu maimuţe:
Vulpi, căţei, şi multe mâţe Aveau şcoli şi grădiniţe Învăţau rostind dorinţe: Din lătrat şi din guriţe!
Eu de-aici am învăţat Pentru voi acest lătrat:
Învăţam şi învăţam Ca un câine eu lătram
În rimă... mă străduiam!
Odată, când m-am lovit Am uitat ce am citit:
Rupeam cât-un cuvinţel Eram trei sferturi căţel
Şi un sfert... eram purcel!
În ţara cu multe mâţe: Purceluşi, vulpi, şi maimuţe
76
Rege era un dulău Era fioros şi rău...
Câine mare... şi mâncău!
Iată, copii, de ce ştiu Şi poveşti multe vă scriu:
Purceii erau lătraţi Repede erau muşcaţi Erau apoi... digeraţi!
Câine, şi azi am rămas:
În durere şi în glas, Şi dacă... eu nu fugeam Tot şi toate le uitam...,
Eu nimic azi... nu ştiam!
Dacă şi voi mă lătraţi: O poveste învăţaţi...,
Am să rup din gura mea Rup, şi dacă... voi lătra: Eu poveşti multe voi da
* Pân-atunci, latru şi tac!
Poezii multe vă fac! Şi, când nu mai am lătrat
Să vedeţi ce lăudat: Are pomul, mieunat!
27.05.2009 ***
Dacă nu ştii a cânta Vinovată nu-i vioara
Vinovat eşti dumneata Dacă ai cântat ca cioara
06 iunie 2010
77
Motănica mea pisică
Motănica mea pisică Are o nouă mămică
Toarce în casă frumos Arătând, că-i drăgăstos
Blăniţa lui are pată
Linge lăbuţa-i curată Apoi, blăniţa şi-o spală
Numai cu lăbuţa-i goală!
Drag îmi este motănica: Adică, pătat pisica! Zi de zi eu o iubesc Gândurile îi citesc
Acum, vrea ca să se joace
Rotocoale-n casă face Arunc ghemul, şi el fuge
Îndată, mi-l şi ajunge!
Este foarte jucăuş Rotocoale face-acuş Are multă frumuseţe:
Un pisic plin de blândeţe! *
Dragă-mi este motănica O răsfaţă mult mămica
Este un pisoi curat Şi în casă răsfăţat!
27.05.2009
78
Motănica şi şoricica
Motănica mea-i frumoasă Prinde soricei prin casă
Motănica n-are frică Când vede o şoricică
Cum? S-o prindă de mustăţi
Şi să mi-o facă bucăţi, Motănica mea pisică
De soareci, nu are frică!
Motănica îi pândeşte Îi prinde, îi ronţăieşte
Nimic..., rămâne din ei: Din micuţii şoricei
A..., când prinde-o şoricică Mai mare decât pisică?... Da, atunci..., o şoricică O papă pe Motănică!
Motănica mea frumoasă
Este plecată din casă, Motănica mea-i departe Şi-are ghearele tăiate...,
Motănica te pândeşte..., Şi-n gaură te găseşte! Motănica mea e mică: Intră, după soricică!
79
Odată când a intrat Trei zile a mieunat:
Cred..., a prins o şoricică Mai mare, decât pisică!
De atunci, s-a deşteptat! Doarme, numai răsfăţat!
Este pisică deşteaptă: Stă ascunsă, şi te-aşteaptă!
Şi cum vii..., şi ai mişcat:
Motănica, te-a-nhăţat! Mai bine, stai nemişcată! Dacă vrei..., să fii scăpată
(5.02.2010) ***
(Completare spaţială) Şoricelul urechiat De pisică a scăpat:
S-a ascuns în găurică Are frică de pisică
Pisicuţa nu glumeşte Pisicuţa-l ronţăieşte Pisi se joacă niţel
Şi-l papă pe şoricel Iar sătulă dacă este
Doarme mult şi leneveste Şoarecele curajos
Găseşte ceva pe jos Şi când muşcă fără frică: Este... coada la pisică!
Pisicuţă ce dormea Şi sătulă lenevea
06 iunie 2010
80
Copil sunt...
Copil sunt, am jucării Am pe strada mea copii Noi frumos azi ne jucăm Din cântece..., învăţăm!
Pentru a mea copilărie
Învăţăm şi poezie Şi frumos eu îmi recit
Iubitul copilărit
Copil sunt, am mulţi copii Am şi multe jucării:
Ne jucăm, dar şi-nvăţăm Un cântec frumos..., cântăm!
Iubesc joaca de copii Aş dori şi tu să ştii:
Ce frumos ne mai jucăm... Avem jucării..., cântăm!
Sunt cântece de copii
Aşezate-n poezii Joaca noastră este-n casă: O joacă, foarte frumoasă!
Am la joaca de copii
Cântece şi jucării Am poveşti de grădiniţă Să te joci, după dorinţă!
81
O poveste recitată Are culoare, redată: Rămâne s-o colorăm
Eu cu tine..., s-o-nvăţăm!
Citim multe poezii Iubite de mulţi copii Poetul, cel mai dorit:
Eu sunt!... cel ce o recit!
Multe poezii cântate Avem astăzi învăţate Sute, de mici poezii
Avem azi, pentru copii! *
Copil sunt, şi vă iubesc! Atât ştiu, şi mă opresc!
Atât azi, am învăţat Şi atât..., v-am recitat!
27.05.2009 ***
(Completare spaţială) Când creştem mari uităm c-am fost copii
Uităm că lumea lor este în poezii Oamenii mari sunt foarte fericiţi:
O poezie dacă ştii să o reciţi
Ar trebui mai des să ne gândim Mai des copil frumos să devenim
Ca un copil cu sufletul să stăm Şi foarte multă poezie să le dăm
06 iunie 2010
82
Găina zăpăcită Rămasă cotcodăcită
Găină cea zăpăcită
Rămasă cotcodăcită, Avea o mare durere
Bătând din aripi că piere
A-nghiţit, cred, din greşeală Şi-a-ndesat în guşa-i goală:
Toată sămânţa tratată Rămasă nesemănată
În grabă de ai mâncat
Ce găseşti pe câmp tratat: Ai dureri, eşti otrăvită
Te trezeşti..., cotcodăcită!
Rămasă cu guşa plină Ea, striga iute să vină: Al ei salvator cocoşul
Bătând din aripi..., frumosul
A venit iute bărbatul A-nceput acum cântatul
Apoi, iute-i alergată! Se-mpiedică... şi-i călcată!
Şi aşa s-a întâmplat Zăpăcita, a scăpat:
Şi-a murit cotcodăcită Şi de cocoş..., tăvălită!
27.05.2009
83
Căţeluşul meu codiţă
Căţeluşul meu codiţă Într-o zi, a tot lătrat
Nu-i tăcea a lui guriţă Era oare..., nemâncat:
Păpică, eu nu i-am dat?
O pisică foarte mică Era..., undeva ascunsă:
Zbiera de dor de mămică, Iar mămica-i..., era dusă...,
În această-i zi apusă
Repede, l-am auzit Era pisi mititel
Codiţă..., a amuţit În glasul lui de căţel: Tăvălindu-se, niţel
Acum, unde-o fi băgat: A fugit şi a tăcut?...
Repede..., tot răsturnat! Este, şi eu..., l-am văzut: La mămică-i dispărut!
Uneori pisoii mici
Mămica îi protejează: Ea, ca mamă de pisici:
Are lapte, alăptează Foarte mult, îi menajează
84
Eu, am răscolit de zori: Rând pe rând, cât am putut, În zadar!... poţi să şi mori:
Căci, pisoiul, stă tăcut În tăcere..., ca de mut!
Tăcerea îi paza bună A pisoilor cei mici:
Pază cu soare şi lună Ocrotind..., pisoi, pisici
Tot ce suge..., la mămici!
Iată..., căţelu-mi codiţă Îndârjit, iarăşi lătra:
Nu-i tăcea a lui guriţă Vroia..., mie-mi arăta:
O pisică, unde sta!
Eu, pe gânduri am rămas Rătăcit şi-ngândurat:
Era, lătratu-mi din glas Căutând înfrigurat:
Îndârjitul, mult lătrat!
Toate-aceste lucruşoare Au pe lume un răspuns: Tot ce răsare sub soare O mămică, le-a adus
Apoi, bine i-a ascuns!
Tot ce-i viu, are-o cunună: Au şi tată şi mămici,
Paza lor, e foarte bună:
85
O pază, pisoi, pisici Eu iubind..., pisoii mici!
Zbiară mâine, alt pisoi În dorinţa-i de lăptic
Aş vrea, să vă-ntreb pe voi: Mai ştiţi, despre-acest pisic Eu de nu..., vă zic nimic?
Aştept răspuns, înc-un pic!
Dacă da, veniţi la mine: Să-l vedeţi pe Miaunic'
Cum se joacă, şi cum vine: Să-l iubeşti, cu un pupic!
27.05.2009 ***
(Completare spaţială) Un căţel şi o pisică Au găsit o şoricică Şi care se prefăcea Că e pisi mititea
Şi pisica l-a lăsat
Pe căţel, care-a lătrat S-o vadă pe şoricică
De e şoarec, sau pisică
Şoricica s-a-necat: N-a putut şi n-a lătrat
Era sigur soricică Gustoasă pentru pisică
06 iunie 2010
86
Completare ulterioară (răspuns unui alt poet)
Dacă este cu burtică Poate nu este căţel: Poate este, o pisică
Care latră, ca un miel!
Am avut căţei, o groază: Zi şi noapte mieunau
Nu ştiau, măcar să roază: Mâncarea care o au
Căţeluşul cu pricina
Codiţă, el s-a chemat: Făcea, cum face găina Şi pe-ndată, l-am tăiat!
Acum nu..., mai am căţel:
Am găsit o..., pisilică: Chiţăie, ca un purcel: Şi e foarte, mititică!
Mai caut..., poate găsesc:
Un gigantic şoricel Şi precis..., am să-l numesc:
Marele, elefănţel!
Am în casă, dobitoace: Toată noaptea mă ciupesc:
Sare-ncolo, sare-ncoace Şi deloc nu-i nimeresc
87
Poate că, aveţi şi voi Ceva care eu nu am:
Poate-aveţi, capre sau oi: Alceva, la schimb, vă dam!
Vă rog, iute, să-mi scrieţi: Să mă scap de dobitoace
Toate dacă, le cereţi: Vi le dau..., să facem pace!
Vă rog, să nu mă uitaţi: Sunt aici, şi vă aştept
Dacă nu..., să mă sunaţi! La un telefon, deştept!
(13.02.2010) ***
(Completare spaţială) Dragii mei, nu ne iubim: Numai bani şi bani dorim Aştept şi mult îmi doresc
Cartea să o tipăresc: Timpul trece şi nu-i bine Altă vreme rea ne vine Şi mă duc s-o tipăresc
Un tiraj mare-mi doresc Dar se pare că nu pot Pe alţii îi doare-n cot Iar eu, am să tipăresc Un tiraj mic omenesc Şi vă rog de n-o aveţi
Vă rog chiar să îmi scrieţi: Un mesaj puteţi să-mi daţi
Şi cartea s-o comandaţi 06 iunie 2010
88
Miaunică doi
Dragi copii, acest pisic Rămâne ceva să-i zic:
A crescut mare mămică Glăsuind glas de pisică: În povestea..., Miaunică!
Cum povestea voi o ştiţi:
O vedeţi, şi o citiţi Povestim alte poveşti
Într-un ritm de ameţeşti: În ce rimă..., tu-mi doreşti!
Miaunică-i..., pisoiaşul În povestea fluturaşul:
Acum a îmbătrânit, Toarce numai, tolănit:
În casă-i..., de toţi iubit!
Dacă şi voi îl iubiţi: Arătaţi-mi chiar aici!
Toarceţi, a mea poezie Puneţi-i, o jucărie:
Un sărut..., şi o să-nvie!
Poate voi copii..., nu ştiţi În ce poveste trăiţi: Cine scrie poezie Şi are copilărie
Iubeşte..., totul ce scrie!
Vedeţi aşadar ce zic Acum, despre-al meu pisic:
89
Dau copiilor ce vor Am, dreptul de autor: Un poet..., al tuturor!
Şi să ştiţi, că nu glumesc În ce spun şi ce vorbesc: Am poveşti, pentru copii
Le adaog, versuri, mii Totul scris..., în poezii!
Poate mulţi copii, nu ştiu
În poieme ce le scriu: Şi dacă au întrebat Îndată au şi aflat
Ce-am avut..., de mienat!
Uneori, eu mai şi latru: N-am la şcoală decât..., patru: Patru versuri, maxim, cinci!
Încălţate în opinci: Şcoala vieţii..., s-o învingi!
În viaţă, dacă nu ştii Copiilor să le scrii:
Faci, o teză cu valoare O usuci, de zori la soare
Apoi, teza ta..., va moare!
Repetent, de ai rămas Treci, pe drumul făr' de glas:
Eşti căţelul, hăituit Focu-n tine, a murit:
Rămâi, poet..., adormit!
90
Un poet azi adormit Moare, sau îi chinuit:
O să fie îngropat Şi nu-nvie niciodat'
Să vă dea..., un sărutat!
Acum, voi, sunteţi isteţi Sărutul meu, mi-l vedeţi!
Te sărută mai departe Eu..., scriindu-vă o carte:
A voastră!..., în mare parte
La un colţ, latră un câine! Apărând ziua de mâine; La alt colţ, un alt căţel! O să latre..., tot la fel!
Cu duşmanul, în duiel!...
Câinele, care-a lătrat A murit, şi a lăsat:
La copiii, toţi, din casă Dragostea-i..., pusă pe masă:
Unui bebeluş, în faşă!
Rând pe rând..., mame, tătici O să iubească, pisici: Să le pună o fundiţă Roşie..., la grădiniţă:
Odihnită..., din guriţă!
Numai şcoala-i..., mai departe: Trăind viu această-mi carte,
A mea carte cu poveşti:
91
Iubit copilaş, să-mi creşti Numai, ce-mi vrei..,. să iubeşti!
Dacă latră o pisică
Dacă latră, şi e mică: Eu, mă-ntorc şi vă mai scriu:
Zeci, de poezii mai ştiu: Onorat, poet, să-ţi fiu
Rămâne, al meu lătrat...,
Un pupic, la toţi, v-am dat: Niciodat', să nu-mi uitaţi O dragoste, dacă-mi daţi:
Să vă scriu..., mă-ncurajaţi! 27.05.2009
*** (Completare spaţială)
Da, Cartea mea de poezie A voastră doresc să fie
O carte căţei - pisici Pentru copilaşii mici
Dar şi pentru oameni mari Care strâng bani şi dolari Şi care azi se zgârcesc Alte cărţi rele cititesc Şi-o carte pentru copii
Cu frumoase poezii Vădit, este refuzată: Dacă nu e prezentată
Şi dacă acel poet N-a avut poate bănet
Să-şi facă o prezentare Cărţii sale o lansare
06 iunie 2010
92
Parfum de copil
Trece vremea şi cresc mare Iubesc parfumul de floare
Peste tot joc şi culori: În natură şi în flori
Când floarea mea înfloreşte
Are tot ce îşi doreşte Cu aşa parfum de floare
Un destin eu am sub soare
Rupeţi floarea tinereţii Din grădina frumuseţii: Eu sunt floarea amintită
Meritând a fi iubită
Un destin avem sub soare Să avem parfum de floare Chiar de sunt copil şi cresc Am parfumul ce-mi doresc
Mult parfum v-am dăruit Am parfumul meu dorit: Nu se vede, dar se simte:
Un parfum simţit de minte
Cu parfum, v-am recitat! Cu parfum, v-am îmbătat!
Şi-acum, floarea mea mai creşte Şi cu drag..., vă mulţumeşte!
27.05.2009
93
Căţeluşul meu frumos
Căţeluşul meu frumos Are suflet drăgăstos Sare, şi dă din codiţă Are năsuc, şi guriţă!
Mă joc mult cu-al meu căţel
Are şi el sufleţel: Tare iubitor mai este
Un căţel care mai creşte
Rău căţel doresc să-mi fie: Apărând cu bucurie Tot ce vine la furat
Arătând..., că-i devotat!
Mă joc, cu al meu căţel: Un căţel blând, ca un miel
Şi să ştiţi, lătrând..., vă muşcă! Apoi, se ascunde-n cuşcă!
Feriţi-vă să intraţi
În casă să mă furaţi: Răul meu căţel..., vă muşcă! Intrând repede..., în cuşcă!
Acum, i-am dat de mâncare: Stă, cu burta-ntins la soare Tresare din când în când: Este, cu hoţul, în gând!
94
Am şi eu un sufleţel: Pe micuţul meu căţel
Te rog..., şi tu să-l iubeşti! Apă, să-i dai..., când doreşti;
* Dacă-i dai şi de mâncare:
Şi se face, câine mare Se bucură, nu te muşcă!
Şi va sta, cuminte-n cuşcă! 28.05.2009
*** (Completare spaţială)
Căţeluşul Azorică S-a jucat cu o pisică
O pisică mititică Tremurând că-i este frică
Voi copii de vă jucaţi
Pisicuţe adoraţi În ele voi să nu daţi
Milă să le arătaţi
Dacă bateţi o pisică Care cere de păpică Aţi făcut mare păcat
Că mâncare nu i-aţi dat
Aşadar, iubiţi pisica Cum iubiţi voi pe mămica
Ce v-aduce de mâncare Să creşteţi copil cu dare
06 iunie 2010
95
Iepurele poznaş şi lupul olog
Gătit frumos de sărbătoare Având în pieptul lui o floare
Într-o zi, un iepuraş Numit, iepure poznaş A plecat, pe la oraş
Bătând el o cale lungă:
Având, şi mulţi bani în pungă Tot mergea, mergea, mergea
Repede..., păduri trecea Apoi, sta..., se odihnea
Numai că..., s-a rătăcit:
A ajuns, şi s-a oprit, Frigul nopţii s-a lăsat Auzi..., lup, la urlat
Căţeluşi..., la scheunat!
Era..., lângă un bârlog: Cu un lup mare olog
Era..., lupul cel flămând: Orice, de foame mâncând:
Repezindu-se, curând!
Bucuroşi din cale-afară: Au ieşit, cu toţi-n seară Bârlogul, gol a rămas!
Urlau, cu toţi, într-un glas Ne-ndrăznind..., să fac-un, pas
Aveau..., iepure mâncare! Aveau..., hrana pe cărare!
96
Dar curaj, ei, nu aveau-u! Şi urlau, urlau, urlau-u!
Când şi când, mai scheunau-u!
Lupul, cel olog şi mare Urla, departe în zare:
Nu putea deloc să fugă Iepurele să-l ajungă:
În bârlog să-l pună-n pungă
Iepuraşul, cel bogat Mâna-n pungă a băgat
Pâine, lupilor a pus S-a uitat pe drum în sus: Şi-ntr-o tufă, s-a ascuns
Lupul, cel olog şi mare
A văzut..., pâinea mâncare Iepuraş, a mirosit:
Într-o tufă, l-a găsit Apoi, pe loc..., i-a vorbit:
-Am o foame..., ca de lup! Te-aş băga..., iute la zdup!
Dar văd..., că-mi eşti, iepuraş: Şi probabil, eşti poznaş
Venit..., de pe la..., oraş?...
-Da, răspunse iepuraşul Rătăcind vorba..., Oraşul,
-La oraş, eu am plecat: Şi-auzind al tău urlat
La căţei..., pâine am dat!
97
Lupul, când a auzit Iepuraşul ce-a vorbit:
Nu-i venea, nicicum, să creadă Un mic iepuraş să vadă:
Lângă lupi..., acum să şadă
Dar poznaşul meu şedea: Şi de frică, tremura: Era tare-nfometat
Pâinea..., la căţei a dat: Flămând, şi..., ne-apărat!
Dacă o rupea la fugă:
Lupul, putea să-l ajungă Şi dacă..., era ajuns:
La căţei era adus Şi soarele..., i-a apus!
Lupul, altcumva..., gândea: Căci, poznaşul, de-i fugea
Sigur!... el ar fi scăpat: Şi rămâne, nemâncat: Cu lupii lui..., la urlat!
-Dragă iepure poznaş Venit de pe la oraş: Tu, dacă ai colindat
Este ... ceva de mâncat Prin oraş, sau pe la sat?...
-Da, răspunse iepuraşul Care mai văzu oraşul:
Este-o..., groapă pentru voi!
98
Mai aici, mai înapoi: Groapă mare..., de gunoi!
-Aha, groapa mare de gunoi
De mâncare pentru noi?! Iepuraşe, tu nu vrei:
La gunoaie..., acum să-mi iei Lupişorii mei căţei?!
-Da, dar numai..., c-am uitat! Şi pe un alt, drum am luat:
Dacă voi..., aţi mirosi Grapa..., iute aţi găsi!
Şi-ntr-acolo..., vom porni!
Lupul, a scos un urlat Apoi, căţeii, şi-a luat: Şi în grabă el s-a dus Undeva..., către apus:
Unde, iepuraş..., le-a spus! Iepuraşul..., a scăpat! Dar era..., îmfometat! Rătăcit, şi făr' să ştie:
Oraşul, unde să fie Să-i aducă, veselie!
Iepuraşul meu bogat
După lupi, iute-a plecat: Şi a mers, mers, cale lungă:
Cu bănuţii toţi în pungă, La oraş, acum!..., s-ajungă
Şi-a ajuns pe la oraş
Iepuraşul meu poznaş:
99
Banii toţi i-a cheltuit: S-a distrat, s-a-nveselit Şi-napoi..., iute-a venit!
Mâine zi, se pregăteşte! La oraş, iar se grăbeşte: Căţeluşii, să mi-i vadă
Cu ei, de vorbă să-mi şadă: Bucurându-se, din coadă!
* Dacă voi v-aţi bucurat Şi din..., codiţă aţi dat
Înseamnă..., că vă distraţi! Cu aceşti lupi răsfăţaţi: Foştii, lupi, îmfometaţi!
Iepuraşi dacă vedeţi Şi în casă îi creşteţi:
Înseamnă, că a rămas! Pe la sat, sau la oraş:
Poznaşul meu, iepuraş!
Şi dacă, v-aţi rătăcit: Şi povestea mi-aţi citit,
Să ştiţi..., că-i adevărată! O vedeţi..., poetizată
Şi de copii..., adorată!
Şi-am încălecat..., pe-un glas Să îmi iau un bun rămas: Mă duc, în al meu bârlog Lângă lupul meu olog: Fără, altă rimă..., Og!
28.05.2009
100
Cine câine nu gândeşte
Cine câine nu gândeşte Are mintea prostănacă:
Într-o zi, când flămânzeşte Nu va şti, ce să mai facă.
El, dacă a flămânzit
Latră şi muşcă pe toţi: Este câine, ne-mblânzit!
Muşcând şi copii... şi hoţi!
Oamenii spun că-i turbat Au pistoale şi-l împuşcă: Repede în cap i-au dat:
E bolnav şi oameni muşcă! Dar câinele... nu-i de vină!
Este şi el nemâncat: Dacă-i dai iubirea plină,
Repede s-a gudurat
Un om care nu gândeşte Muşcă..., mai rău ca un câine:
Latră, muşcă, prăpădeşte: Un nebun, de ziua mâine!
Nebunul, care te muşcă Greu va fi el vinovat:
Şi dacă, mai are puşcă: Iese iute, la muşcat!
Proştii câini, făr' de pistoale
Rămân, pe loc speriaţi:
101
Or..., să latre mai la vale: Şi vor sta, toţi..., nemişcaţi!
Te întreb..., şi eu de bine
Un răspuns să-mi poţi lătra: Latră, câinele la tine
Dacă, mâncare-i vei da?...
Este greu să îmi răspunzi: Greu la deal cu boii mici,
Rămâne, să te ascunzi: În tăcerea ta, de bici?!
Jale mare peste câini:
Astăzi, dacă nu eşti câine Ai..., cătuşele pe mâini:
Legat, flămând, şi fără pâine! Toată lumea a turbat:
Un lătrat, dacă mai scoţi Iute câinii, te-au muşcat: A nu mai lătra..., să poţi!
* Avem o viaţă turbată:
Cu tunuri şi cu pistoale Avem viaţă, prea lătrată!
Prăvălindu-se la vale
Din vale..., latră un câine: Vă mai latru..., înc-un ceas Şi de moare..., până mâine: Vă lasă..., un bun rămas!
Să lătraţi, dacă-mi puteţi:
Mai departe-mi..., lătrătura
102
Şi-n lătrat, cu voi s-aveţi: Ochi-mi negri, ca şi mura
* Câinele, meu nemâncat:
Are multă lătrătură, În surdină v-a lătrat:
Numai..., şi numai, din gură
Este lătratul de bine: Lătrat, în noaptea adâncă
Este, lătratul de câine: Care latră..., şi te mâncă!
Acum, am lătrat prea tare: Regret, că nu am muşcat Este, lătratul, la soare!...
Nu la luna..., de urlat! Urlu, poate altă dată:
Luna, să se-ascundă-n nori Arătându-se, curată: Tu cu ea, să te însori
Rămâne..., să te măriţi! Arătând că te-am lătrat:
Multe..., versuri să-mi reciţi Undeva, pe la urlat!
Şi dacă..., încă mai urlu:
Câine rău eu mă numesc! Am, la şcoală, nota patru: Şi cu drag, eu, vă iubesc!
27.05.2009
103
Lumea noastră-i minunată
Peste câmpul înverzit Răsar flori de înflorit: O să fie-o caldă vară Sosită din primăvară
Toate păsările cântă
Un cuvânt frumos cuvântă: Lumea noastră-i minunată
Şi de păsări îi cântată
În această lume taină Mai avem o scumpă haină:
Avem darul să vedem În hohote să râdem
Mai avem încă o haină
Un destin ascuns în taină: Lumea-ntreagă s-o privim
Tot şi toate să iubim...,
Iubim câmpul înflorit Avem păsări, ciripit!
Lumea noastră-i minunată Este o lume cântată
Avem iarbă, avem floare! Răsărit zilnic de soare! Glas, şi suflet să iubim Avem, tot ce ne dorim!
*
104
Lumea noastră-i minunată Înflorită-i, şi cântată! Cine lumea o iubeşte:
Veşnic, aşa şi-o doreşte! (28.05.2009)
*** (Completare spaţială)
Lumea noastră-i minunată Lume vie cuvântată
Păsările ciripesc: Două cuvinte vorbesc
Cuvinte foarte frumoase Păsări mici şi drăgăstoase
Cuvinte în glas cântate Cuvinte des repetate
Să vedem că Dumnezeu Ne iubeşte tot mereu: S-avem viaţă fericită Şi dragostea împlinită Nimic să nu ciripim Peste tot să ne iubim
Să vedem cu-adevărat Ce minune El ne-a dat: Cu această lume faină Îmbrăcată cu o haină O hăinuţă foarte fină De iubire şi lumină
Mintea, să ne-o luminăm Şi copiilor să dăm: Viaţă multă, poezie Şi-n suflet, copilărie
06 iunie 2010
105
Miaunică pisoi
Am în casă o pisică Se numeşte Miaunică, Toată ziua ea se joacă
Apoi, se pune să-mi toarcă
Ziua toarce botoşei Încălţându-se cu ei,
Doarme, cu ei încălţată Arătând că-i răsfăţată
Când visează şoricei Atunci, fuge după ei,
Fuge ţopăind prin casă Urcându-se şi pe masă
Rele face Miaunică
În joaca lui de pisică, Uneori sparge şi strică
Ne-având de nimeni frică
Odată când s-a jucat Un fluture a mâncat: Mânca fără ca să ştie Acel flutur ce să fie
Într-o zi..., s-a rătăcit!
Nu ştiam, unde-a pierit! Era dus pe la vecini
Vânând fluturi, printre spini
Eu atâta mi-o răsfăţ Încercând, să o dezvăţ,
106
Face numai, ce-şi doreşte: Un pisoi, care mai creşte!
Rele face o pisică
Având nume..., Miaunică, Uneori îmi dă pupat
Numai, casă, nu mi-o bat!
Bătăiţa-i, sănătoasă O mai linişteşte-n casă,
Un pisoi, tare bătut Ştie el, ce a făcut?
Într-o zi când va mai creşte: Eu, îl dau cui şi-l doreşte, Şi vă spun..., să-l răsfăţaţi! Toată dragostea, să-i daţi!
Iubind suflet de pisică:
Mai spun, despre Miaunică, Acum, toarce obosit
Relele..., s-au potolit!
Eu vă rog să îl creşteţi Nuntă mare să-i făceţi: Atunci, voi îl răsfăţaţi
Toată dragostea îi daţi...,
Atunci, este bucurie: Recitând, o poezie;
Atunci, eu sunt împăcat: Un pisoi, frumos, v-am dat!
28.05.2009
107
Joc de pisici (epilogul părţii a doua)
Joc de pisici Că bine zici,
Poetul este visător
De versuri este iubitor Cel care versul nu iubeşte
Poet iubit..., nu se numeşte!
Iubiţi poetul visător Poetul ţării iubitor:
Cel ce iubeşte poezie Iubeşte-o-ntreagă, Românie!
* El, mai târziu e căutat:
Când, viaţa lui..., a încetat! *
Vă rog frumos, nu vă lăsaţi Şi României azi să daţi:
Să daţi, iubirea voastră toată Foarte frumos, de voi cântată
Prin România, ca poet, tu eşti citit
Cu România, împreună, eşti poet iubit Al României, grai, tu îl cinsteşti Şi tot, cu România, dăinuieşti
Cântaţi, această ţărişoară, mititică!
Cântaţi, o Românie, curajoşi, şi fără frică! Această mamă, care merită cântată Şi care merită..., în lume, arătată!
108
Imaginea, o facem noi..., cei ce-o iubim! Şi care, multă poezie-i, dăruim!
O facem noi, rostind, azi, din guriţă: Frumoase cântece, cu iz..., de Mioriţă!
(16.02.2010) ***
(Completare spaţială) Draga nostră scumpă mioriţă
Ce frumos mai cânţi tu ca fetiţă Ai sărutul dulce pe guriţă Şi te invităm la periniţă
Periniţa este jocul românesc Unde două suflete călătoresc
Şi de-odată ele se opresc Se sărută, şi mult se iubesc
Joacă, joacă, şi tu periniţa
Să te-aleagă şi pe tine mioriţa Şi sărută-i mai cu foc guriţa
Ascuţind cu dor şi dragoste peniţa
Este acea peniţă care vrea să scrie Şi care va iubi cu multă bucurie
O mioriţă sărutată-n poezie Cântată-ntreaga noastră Românie
Mioriţă laie bucălată
Eşti fetiţa noastră mult cântată Şi rămâi fetiţa noastră lăudată Cu România-ntregă măritată
06 iunie 2010
109
PARTEA A III-A
110
Câteva cuvinte ca de-nceput (sfaturi dăruite şi unui alt poet)
Bat în lung şi bat în lat În gând rima o îngân
Nu am glas pentru cântat Eu poet ca să rămân
Am talent şi frumos torc Torc, şi versuri dăltuiesc! Într-o zi când mă întorc
Vreau... versuri să dăruiesc!
Eu fac ochişorii roată Nu prea văd, cum vremea trece
Într-o zi, are să-mi scoată: Timpul, friguros, şi rece
Gerul, poate îi de vină: Omătul e foarte mare
Rima, nu vede lumină: Este fără, de culoare
Ar putea..., avea lumină
Licărind din când în când: Unde, se serveşte cină Cu, poeţii, exersând...,
Ia te rog, iubire multă
Ai prieteni foarte mulţi: Nu te-njură, sau insultă Şi doresc, să îi asculţi
111
Omătul, e foarte mare! Rima ta, vede lumină:
În ziua..., când iese soare Nimicind, a stării vină
* Starea ta, nu-i foarte bună!
Este cam..., întunecată! Îţi lipseşte-acea, cunună
Cu lauri încununată
Nimeni, poet, nu se naşte: Copilul născut, va plânge! Pe nimeni, el nu cunoaşte Ca fiind, rude, de sânge!
Dar, când face ochişori
Şi se vede îngrijit: Are, unchi, şi verişori!
Şi este, poet iubit
Noi, suntem rudele tale: Şi te învăţăm de bine
Îţi punem, iubire-n cale Şi rămânem, lângă tine!
Noi, suntem tată şi mamă: Noi, suntem fraţi şi surori
Suntem, cei care te chiamă: Unde, niciodat'..., nu mori!
Fii, cu noi nemuritor Scrie, multă poezie Fii, poetul tuturor
Tot pământul, să te ştie
112
Gândul meu, acum se stinge: Îţi urez, bine-ai venit!
Fii, viteaz, şi vei învinge..., Îndemnul sus amintit!
Dacă-mi eşti, delăsător
Şi nu-ncerci, să ne mai scrii: Eşti poetul, muritor
Pierdut, printre, poezii!
Fii, perseverent şi scrie Şi învaţă să iubeşti Şi, vei scrie poezie
Fără!... ca să te, gândeşti
Fără, să iubeşti..., nu poţi! Eşti suflet, fără suflare: Şi degeaba, vrei să-noţi Dacă totu-n tine moare
Te rog, scrie poezie!
Dă din mâini, ca să înoţi: Şi, să-mi mulţumeşti şi mie
Dacă reuşeşti..., şi poţi! ( 9.02.2010)
*** (Completare spaţială)
Epigramă: Dacă eşti epigramistă Vei găsi un fantezist Şi te taie de pe listă Ca poet epigramist
06 iunie 2010
113
Joc de cărţi, cu animale în ordine alfabetică
Haideţi copii să ne jucăm Alfabetul să-nvăţăm
Şi să vă explic frumos Să vedeţi şi voi mai jos:
Animale frumuşele Mai mari sau mai mititele,
Alese la întâmplare Una mică, alta mare
Animale colorate Animale-nfometate
Cărora le dăm mâncare Le dăm, dacă vrem, culoare
Alfabetul colorat În ordine explicat:
Pentru copilaşi micuţi Pentru copilaşi drăguţi
Care pot şi colora Care pot şi învăţa
Dar mai pot şi să se joace Culoarea, în gând se coace
Şi în gând veţi desena Animal, litera... „A”
Pentru „A”, eu am... Arici!
Pentru „B”, eu am... un bici: Şi literele biciuiesc
Pentru că mult vă iubesc Şi vă las să vă gândiţi Animale să-mi găsiţi:
Cât mai multe, dacă-mi vreţi Şi gândire, voi aveţi
114
Ariciul, mare ţepos A ieşit acum frumos Are un pui de arici
Ascuns bine prin urzici
Brotacul, sare în apă Broaştele, iute îl scapă Brotăceşte, ele-noată
Bâldâbâc, la fund, îndată!
Căţeluşul, meu grivei Cheamă, şi pe alţi căţei: Cheamă, şi pe Azorică, Căţeluş, fără de frică
Dragonul, înaripat
De vânt, este înălţat Din văzduh, coboară jos
Doar, dacă, îl rogi... frumos!
Elefantul, fioros Este, animal frumos
Este, mare cât un munte Elefant, cu trompa-n... frunte!
Furnicuţa, hărnicuţă
Furnică, mică drăguţă Furnica, de frig şi vânt Fuge iute, în pământ
Greierele, cântă iară
Glăsuind, vara, pe-afară Gerul, când se va lăsa Greierele, va tăcea!
115
Hiena, e-nfometată: Hienă îngândurată, Hrană, dacă ar avea
Hiena, n-ar mai vâna!
Iepurele, speriat Iese, şi el la vânat: Iepurele, va vâna
Iarba, morcovi, va mânca!
Jderul, Jicu, a plecat: Jicu, este, nemâncat Jicu, este jder isteţ Jicu, intră, în coteţ!
Lupul, atacă în haită
Lupul, de foame se vaită Lupul, urlă, când vorbeşte Lupul, şade, şi pândeşte!
Motanul, mâţă, drăguţă Miaună, la o maimuţă: Maimuţa, l-a speriat
Mincărica, i-a mâncat!
Nurca, vizuina-şi, sapă Nu are frică, de apă Nurca, este, căutată
Nu doreşte-a..., fi-mpuşcată!
Orca, este, mare peşte Orca, în mare, trăieşte Orca, este, o balenă
Orca-i..., litera problemă!
116
Porcul, cine, nu-l cunoaşte Porcul, iarbă, multă paşte Porcul, mănâncă, de toate Porcul, mănâncă, bucate!
Râsul, se suie, în pom Râsul, este, şi la om
Râsul, râde, tot mereu Râsul, este, micul leu
Sitarul, zborul, şi-a luat Sitar, frumos, colorat: Să îl colorăm, frumos Sitar viu, şi, valoros
Şopârla, stă, la căldură Şade, într-o, crăpătură Şi, când vede, un vânat
Şopârla, l-a, atacat!
Tigrul, iarăşi, îi, frumos Tigru-i rău, şi fioros:
Te prinde, făr' de, scăpare Tigrul, colţi, şi gheare, are
Ţiparul, este, un peşte Ţiparul, nu, aţipeşte
Ţiparul, ţipă, şi scapă: Ţipar mic, ascuns, prin apă!
Ursul, umblă, prin pădure
Ursul, caută, şi mure Ursul, iarna, hibernează
117
Ursul, peşte, el, vânează!
Vulpea, hoaţă, a vânat Vine, seara, pe-noptat:
Vulpe, hoaţă, şi frumoasă Vulpe, cu..., coada, stufoasă!
Zebra, este, alb, vărgată
Zebra, este, colorată! Zebra, poate fi... roşcată! ....................................... Nu contează, cum arată
Puteţi să, o coloraţi O culoare, să îi daţi
Frumos voi, să vă jucaţi Alfabetul, să-nvăţaţi!
Dragi copii, continuaţi!
Animale, căutaţi Acest joc, este uşor Accesibil, tuturor Literele, să-nvăţaţi
Frumos voi, să-mi coloraţi Să-mi alegeţi, o culoare
Animalul x..., cutare Mai o pasăre, în zbor
Mai pe cer, un pic, de nor Şi aşa, voi, aţi făcut
Un desen, frumos, plăcut; Şi aşa, voi, aţi pictat:
Animalul, adorat! Terminat!
15.01.2009
118
Pădurea spânzuraţilor
Dragi copii, a fost odată
A fost ca niciodată Că dacă n-ar fi Nu s-ar povesti,
A fost demult odată O pădurice tăiată
Unde mulţi bătrâni trăiau Carul vieţii greu trăgeau
Erau toţi pensionari: Cai, catâri, şi chiar măgari;
Îşi duceau viaţa cu greu Adunau leuţ cu leu
Nu aveau viaţă uşoară Nu vroiau acum să moară Aveau pământul pustiu
Strângeau bani pentru sicriu Prin pădure se târau
Pentru copilaşi munceau Ca să lase la copii Bănişori şi bucurii
Pustiul copii, ne vine... De la câinii de ovine
Care muşcă mai cu spor Muşcă oaia de picior
Lupii şchiopătând o văd Drept la gât ei se repăd
O muşcă şi o sfâşie O duce la băcănie
O face iute pastramă O dă..., la săraci pomană
119
Şi de foame..., orişicine Va mânca, să-i fie bine!
În tăiata pădurice
Mai trăia o pitulice Mai trăia un urs..., bătrân Care muncea la stăpân,
Mai trăia..., vulpea bătrână Ce muncea la o stăpână, Mai trăia..., şi-un şoricel
(Nu muncea că-i bătrânel), Mai trăia..., şi o pisică
(Nu muncea că-i bătrânică), Trăiau-u..., căţeluşi bătrâni:
Mai munceau pe la stăpâni..., Mai o pâine, mai un os...,
Mai din faţă..., mai din dos: Foamea..., să şi-o potolească Şi-apoi..., să se prăpădească: Şă nu zicem c-au-u..., trăit Şi de tineri au-u..., murit;
Cei bătrâni, deja..., se ştie:
Strâng în guşă bogăţie Pentru voi – pentru nepoţi, O păzesc noaptea de hoţi,
Şi de hoţi de vor scăpa La nepoţi că o vor da:
Să se-nsoare, ori..., mărite Cumpărând lucruri dorite: Cumpărând apartamente,
Hăinuţe, şi alimente; Bătrâneţea lor să moară
120
Să aibă viaţă uşoară: Să râmână-n tinereţe
Fără plâns..., la bătrâneţe!
Copii, hoţul..., nu se lasă De copii..., nici, că îi pasă
Hoţul, este un căţel Fură, oul mititel
Şi cine..., fură un ou Mâine?... va fura un bou! Îl va pune să muncească Să strângă – agonisească,
Şi dacă, v-a-mbătrâni Tiptil, la el..., va veni Şi dacă..., se va trezi
Peste cap..., îl va plezni! Îi face viaţa amară
Îl împuşcă, şi-l omoară: La nepoţi..., nicio lescaie!
Vor mânca..., apă de ploaie! Să munciţi cu ochi-n soare:
Fără!..., apă şi mâncare, Soarele să vă orbească, În soartă să vă lovească,
S-ajungeţi..., să v-ă drogaţi, În cap..., la bătrâni să daţi, S-ajungeţi..., la puşcărie:
Fără pic de bucurie S-aveţi..., viaţa..., o ruină,
Să doriţi..., moartea, să vină, Şi să doriţi..., să scăpaţi..., În pădure..., spânzuraţi?...
Aşa copilaşi se zice...
121
Mai trăia..., în pădurice Trăia..., printre bătrânei
O liotă..., de căţei: Căţei puşi pe îngrăşat Pe băute şi mâncat, Şi, de-atâta lătrătură
Au-u..., ieşit în bătătură: O pisică să găsească...
Pe loc, să o jumulească, Urs bătrân..., de vor găsi
Câinii, îl vor hăitui, Iar de prind..., o pitulice În gheruţe să le pice..., Vor avea..., o pensioară
Să le cânte-n plop o cioară: Pu, pu, pu, şi cra, cra, cra... Noi avem azi!..., ce mânca?
* -Câine gras, noi..., te rugăm
Te rugăm şi te lătrăm..., Dă-ne?... Şi „nouă” servici!
Hrană pentru pitulici: Cioara cât va croncăni
Şi ea pâine va dori, Ursul..., vine-mfometat
Este şi el nemâncat, Vulpea-ţi..., intră în coteţ, Porcul..., devine mistreţ, Şi de foame, de-i rănit
Te rupe..., te-a prăpădit, Şi-i păcat, să arzi în foc Şi de lume să-ţi baţi joc, Flacăra..., va face fum! Va ieşi la câine-n drum:
122
Te prăjeşte în tigaie Îţi face pielea de oaie..., Be-he-he, şi be-he-he
Câinele gras..., numai e..., L-a mâncat flămânda oaie
L-a prăjit într-o tigaie Şi s-a dus..., grasul, s-a dus...,
Demisia şi-a depus Şi de-acum..., va roade os..., Ori din faţă..., ori din dos.
(15.01.2009) ***
(Completare spaţială) Orişice asemănare Viitorul nostru are
Şi dacă ne-am îngrăşat Şi aşa s-a întâmplat
Nu e nimeni vinovat: Am băut şi am mâncat
La copii nu ne-am gândit Şi destinul s-a-mplinit
Pentru că noi nu am vrut Niciunde nu ne-a durut Am lăsat pe-aceşti copii Să moară de foame mii Numai de noi ne-a păsat
Pădurile le-am tăiat Peste tot am prăpădit Am furat şi am minţit Am ajuns foarte avari
Bogaţi mulţi miliardari Într-o ţară prea săracă Şi condamnată să zacă
06 iunie 2010
123
Cenuşăreasa
Pentru că aţi fost cuminţi Va-ţi spălat zilnic pe dinţi
Dragi copii, eu m-am gândit Pe la colţuri am pândit,
M-am gândit să povestesc Copiilor dăruiesc:
Frumoasa împărăteasă Numită Cenuşăreasă
Care, după cum voi ştiţi Poate vă mai amintiţi... La-nceput era o fată: Sărăcuţă, supărată
O fată frumoasă foc: De-ţi şedea şi mintea-n loc, Dar, care din îmtâmplare
Avea mare supărare,
Dragi copii, eu v-am privit Cu Cenuşăreasa am vorbit
Cenuşăreasa... să-mi spună: Cum şi-a pus pe cap cunună
Cum era ea supărată Şi cum... într-o zi de-odată
Frumuseţe-a biruit Şi-a găsit al său iubit:
Un fiu de-mpărat bogat Destinul frumos i-a dat, Iar azi... este-mpărăteasă A fost!... şi Cenuşăreasă
N-a uitat să-şi povestească Povestea ei părintească:
124
Astăzi... copilaşi, să ştim Oamenilor povestim: Povestea Cenuşăreasă
Poveste?... foarte frumoasă!
Povestea-i... adevărată! Este scrisă, şi ne-arată...
Ne-arată pe fraţii Grimm: De la ei povestea ştim,
De la ei îi povestită Copiilor?... dăruită,
Dar voi copilaşi, mă ştiţi Mă cunoaşteţi şi priviţi
Ştiţi... şi voi că povestesc Poveşti multe viersuiesc: Am această mare boală:
Am chiulit cam mult la şcoală Scriu poveşti în poezii:
Le scriu pentru voi copii Să-nvăţaţi voi!... să citiţi
La şcoală să nu-mi chiuliţi, Litere, să nu-mi mâncaţi Şi fraţilor Grimm să daţi:
Să le daţi întîietate Frumuseţea din palate: Din palatul vostru drag Care-l aşteptaţi în prag, Un palat plin de lumină Să aveţi viaţă senină... Şi cu drag să vă iubiţi Cât pe lume voi trăiţi,
Şi iată-vă aşteptarea
125
A trecut până şi marea A urcat pe ape-n sus
Iar acum, frumos s-a pus: Pe o floare mult aleasă... S-o numim Cenuşăreasă
Dar, să fie curăţică Şi... din guriţă să zică... Să-şi zică a ei poveste:
Cine vrea... şi o doreşte: Să o scrie şi-ndrăgească... Recite, sau povestească: Povestea... Cenuşăreasa Cu... iubita, şi frumoasa
Care-ncepe... cu...? A fost odată!
Cum n-a existat vreodată! Un om putred de bogat
Dar, căruia s-a-ntâmplat: Soţia s-a-mbolnăvit A zăcut, şi a bolit, Şi-nainte de-a muri A putut fetei vorbi:
A-nvăţat-o să iubească De rele să se ferească Să fie la suflet bună:
Dragostea-i mare cunună Te priveşte şi te vede În suflet cu tine şede
Şi-ntr-o zi... va face pui Răului... face cucui:
Să se ducă... unde ştie! Şi din cenuşă să-nvie:
Să-nvie... Cenuşăreasa! Împărat – împărăteasa,
126
Câte zile vor avea În palatul lor să stea
Să rămână tot frumoasă: Tânără – Cenuşăreasă, Şi când se va plictisi La copilaşi va veni:
Va veni să povestească Copilaşi frumoşi să nască:
Să-i sărute legănând Să-i adoarmă rând, pe rând, Copilaşi frumoşi să crească:
Zile multe să trăiască Să trăiască-n veşnicie
Ca-n poveşti, şi?... poezie!
Dar până la voi să crească La copii să povestească, Voi copii vedeţi ce spun Despre sufletul ei bun Căci, fetiţa, se ducea Şi la cimitir plângea: Plângea pe mămica ei
O iubeau doi porumbei: Două albe porumbiţe Care îi făceau codiţe,
Vedeau, cum fata plângea, Veneau şi o-ncuraja:
Ca să nu se prăpădească: Faţa-i să se urâţească
Destinul ei să pălească: Să nu... se căsătorească, Viaţa ei... fără de vină:
Să devină o ruină, Iar noi... cei ce povestim
127
Niciodată, să nu ştim... Să nu ştim povestea ei
Cu palate, şi cu?... zmei!
Faţa-i, nu s-a urâţit! Iarna, iute a venit!
Iar apoi, în primăvară Tatăl său, iată, se-nsoară:
Şi acum însurătoarea Va aduce supărarea:
Noua lui, acum nevastă Era... o mare năpastă!
Mai avea, vreo două fete: De avere aveau sete,
Şi-au gândit... Cenuşăreasa Ori... să-şi părăsească... locuinţa
Ori... să fie-o prostănacă: Treburi grele ea să facă, Mâine zi... de ar muri: Bogăţii vor moşteni Să trăiască fericite
De flăcăi frumoşi dorite, Traiul lor, un trai domnesc: Poate chiar şi-mpărătesc,
Căci, fiul, de împărat Încă nu... era-nsurat,
Şi cum... toată lumea ştie: Într-o mare-mpărăţie... Prinţul, care, s-a-nsurat: Moşteneşte pe-mpărat Moşteneşte... 'mpărăţia Moşteneşte... bogăţia
Este om, cel mai bogat! Este mare!... împărat:
128
Să trăiască-n fericire... Zile multe... în neştire!
Iată scumpii mei copii Să vedeţi... şi să te ţii: Mama vitregă... şi ea! Fete frumoase avea: Avea fete luminoase: Două fetiţe frumoase,
Dar la suflet, erau slute Nu ziceai, că sunt urâte: Nu ziceai... că nu ştiai! De afară... nu vedeai!
Dar, dragostea... mi te vede În sufletul tău... nu şede!
Caută... Cenuşăreasă: La cine, va fi frumoasă: Şi-n lăuntru, dar şi-afară
Apoi!... cu fata, se-nsoară: Se-nsoară... sau se mărită
Are dragostea dorită Stă, pe ouă, şi cloceşte
Lucruri, multe dăruieşte: Îţi dă, iute un iubit
Îţi dă, tot... ce ţi-ai dorit: Dacă vrei, un prinţ frumos
Vine la tine pe jos: Te caută, şi la moară
Cu tine, apoi se-nsoară Şi devii... împărăteasă!
Să uiţi, de... Cenuşăreasă! Şi cât, eşti, şi vei trăi Să te bucuri de copii
129
Copiii, să te iubească: Altă... nuntă-mpărătească Alte... nunţi şi-mpărăţii: Cu regine, şi?... copii,
Şi cum ziceam odinioară
Vitrega lor surioară Este pusă să muncească Să spele... trebăluiască Să doarmă-n bucătărie Slugă-n casa ei să fie:
Nu... care-ntr-o zi cumva Cu prinţul s-ar mărita:
Din slugă... Cenuşăreasă S-ajungă împărăteasă: Căci, aşa... îi poroclită Sora lor cea nedorită: O biată Cenuşăreasă
Şi, deşi... era frumoasă În pat... voe... nu avea! Şi în cenuşă dormea:
Avea... hainele murdare Era... plină de unsoare: Îmbrăcăminte... pătată: De soare... descolorată,
Altă rochie, n-avea! Sărmană, tare, părea
Căci, surorile-o... băteau-u! Frumoasă, nu o... doreau-u!
Nimeni!... ca să n-o dorească Nimeni!... ca să n-o privească
Să rămână prostănacă Greul casei ea să-l facă:
Să râdă zilnic de ea
130
Batjocură să îi dea: În cenusă să aleagă
Mazăre, linte... culeagă, Căci, aşa... ele-au gândit
Să zacă-n batjocorit: În hohot de ea râdeau-u! Zi de zi sora-şi băteau-u!
Iar ea, nimic, nimic, nu zicea Sufletul în ea zăcea:
Chiar, dacă era frumoasă Era o... neputincioasă!
Cenuşăreasa însă, tăcea Făcea tot ce se zicea: Era... rău de tot robită
De surori mu-u-ult... chinuită: Apă... de la râu căra
Rufele... în chin spăla Căci, vremuri rele-atunci erau:
Maşini de spălat n-aveau: Cu poalele până-n brâu
Spălau rufele la râu: Le băteau-u, cu nuieluţa
Le frecau-u-u, doar cu mânuţa... Viaţă dură, dureroasă Viaţă de Cenuşăreasă:
Viaţă care nu părea Niciodat'... a se schimba
Căci, surorile-o... vedeau-u: Proastă!... şi, mi-o chinuiau-u!
Care nu cumva să fie Frumoasă şi durdulie
Ci, cănită... mâzgălită: De cenuşa amintită,
131
Căci... plângea, zilnic, plângea Din cenuşă-mi culegea: Lintea, şi mazărea toată Prin cenuşă aruncată,
Şi aceasta... până când Fără puteri, şi plângând Soarta, de ea s-a-ndurat A venit, şi-a... apăsat
Apăsat... să-ndreptăţească! Bucurii să-mpărtăşească...
Să meargă la iarmaroc Ramură de-alun în cioc: Rămurica ei să-i crească
Dragostea... s-o ocrotească: Să crească un copăcel...
Cu porumbiţe în el Şi cu multe turturele Cu sute de păsărele:
Păsări, frumos ciripind Şi cu ciocul ciugulind: Ciugulind mazăre, linte Vorbind fetei în cuvinte:
Ajutată să trăiască În pat să se odihnească Să le spună... a muncit:
Toată noaptea n-a dormit: Surorile-i... iar să zică: Este, tot, o prosticică! Şi din cenuşă alege:
Lintea, mazărea, culege Toată noaptea-i... nedormită
Dimineaţa-i... obosită Apoi, ziua... un al chin:
132
Altă muncă şi suspin: Să spele, facă mâncare
Să se vaite... că o doare: Niţeluş... să se prefacă Şi, prefăcută... să tacă! Să rămână tot frumoasă Tânără... Cenuşăreasă,
Aşadar, ziua venită
Şi pe-ndată împlinită A venit... când, tatăl lor
(vitreg al surorilor), A plecat la iarmaroc... (Păsărică albă-n cioc), Să le-aducă de la târg Bucate, alese-n pârg,
Să le-aducă-ncălţăminte Fel de fel, îmbrăcăminte Ba, chiar şi mărgăritare:
Scumpe, şi, strălucitoare!
Surorile-i au cerut Tot pe lume ce au vrut: Bunătăţuri... nestemate
Rochii multe, şi de toate... Iar acum... Cenuşăreasa Să nu-şi alarmeze casa A cerut, o... rămurică De alun, şi mititică:
Mititică rău!... să fie: Căzută pe pălărie,
Să nu zică... nu am vrut Şi ninic nu am cerut:
Am cerut o... rămurică:
133
Să-mi cânte, o... păsărică: Cucuvea, sau, ce va fi...
Căci, poate... că voi muri! Şi cu rămurica-n dar:
Să mă scap!... de chin, şi-amar Rămurica-mi... pe mormânt:
Îngropată în pământ... Uscată-n, pământ să-mi stea
Sau, să-ncolţească, dac-o vrea: Să se facă alun mare:
Păsări, ciripind la soare: Să am, cu cine vorbi
Să le spun, ce voi dori: Voi dori să fiu frumoasă: Drăguţă... Cenuşăreasă,
Să mă plângă, un iubit,
Să-i răspund, prin ciripit: Aici!... zace o copilă Decedată fără milă,
Care, azi s-a prăpădit Rămurica şi-a sădit, Cu lacrimă, a udat-o Cu iubire a scăldat-o,
Mâine... să răsară soare Să facă... muguri, şi floare
Şi când... se va veşteji Rămurica n-o mai fi:
Nimeni!... nu va şti, vreodată Că... a fost, aici, o fată: Fătă vrednică, frumoasă Cu nume... Cenuşăreasă:
Fată... care, a murit De dragoste, şi iubit!
134
Voi copii, cam ce ziceţi
(Cei ce ştiţi, să nu-i spuneţi), Fata noastră a murit
Făr'..., al dragostei iubit?
Haidem deci, şi să intrăm Dragostea s-o arătăm, Să vedem, cum a sosit
Să vedem, cum a-ncolţit Cum, a crescut mare pom,
A venit în zbor la om: Sufletul să-i îndulcească
Pe mormânt mare să crească Şi când... fata îi va cere...,
Va-mplini tot cu plăcere:
Orişice... lucru cerut Să nu zică... n-am putut: Dragostea, n-are negare
Dragostea, e dulce floare: Poţi să-i ceri... orice-ţi doreşti:
Repede, îl şi primeşti... Pentrucă, mult ai răbdat!
Chin!... şi-amar, ai îndurat: Orice lucru-i, cu putinţă Prinde... contur şi fiinţă:
Rochie... de-argint, de aur... Dragostea... e meşter faur:
Şi-ndată, îţi dăruieşte Sufletul... ce îţi?... doreşte!
Dragi copii, acum voi ştiţi
(Poate chiar şi bănuiţi),
135
A căzut din pom de sus: Rămurica... şi s-a pus...
Tatălui!... pe pălărie Împlinirea ca să-i fie,
Căci, tatăl, a... cam uitat De ramură şi rugat
Iar acum... şi-a amintit! Rămurica, a privit:
Frumos... este-mpachetată Apoi, fetei, lui e dată:
O dorinţă foarte mică... De alun, o rămurică,
Nimeni!... să nu bănuiască Rămurica!... mare, crească: Pe mormânt, la mama sa...
Unde, fata o plângea Unde, mâine-o... păsărică
Se pune pe rămurică: Fetei, ca să îmi vorbească,
Şi fata, să-i?... mulţumească!
Şi iată că s-a-ntâmplat Din palat s-a trâmbiţat
S-a strigat în gura mare: „Mâine! Este, sărbătoare!
Trei zile!... la-mpărăţie Petrecere va să fie:
Un ospăţ... împărătesc! Un bal mare... omenesc!
Toate fetele frumoase Tinere, şi drăgăstoase: Să vină... să se prezinte
La-mpăratul înainte, Şi cine!... va fi aleasă...
136
Va fi, singura!... mireasă: Prinţului!... care se-nsoară:
Alege... o domnişoară! În trei zile... să-şi găsească
Cu nuntă împărătească: Să-şi găsească, o aleasă!
Să-şi găseasc'... a lui mireasă: Moştenească-mpărăţia! Moştenească bogăţia!
Peste trei... zile... aleasa Să devină... 'mpărăteasa:
Prinţului!... care se-nsoară Cu mireasa-i..., domnişoară!”
Cenuşăreasa, când a auzit Tare mult s-a mai mâhnit:
Nu avea îmbrăcăminte Nu avea încălţăminte
Avea... doar o rămurică... La mormânt... o păsărică,
Şi tare şi-ar fi dorit Prinţul de-mpărat iubit:
Cu prinţul să-mi dănţuiască Prinţul... să se-ndrăgostească
Să fie mireasa lui: Miresica prinţului,
După nuntă... la palat Şi după... încoronat:
Să devină... 'mpărăteasă: Prinţului... scumpă?... Crăiasă!
Surorile-s... bucuroase! Erau fetele frumoase... Prin casă se dănţuiau
137
Cu prinţul că se visau Aveau... scumpe-ncălţăminte
Rochii, şi îmbrăcăminte Toată ziua se certau
Ba, chiar... se şi păruiau: Prinţul, doar una alege! Una singură! Culege... Una?... va fi refuzată!
Nu va fi... deloc! Bogată: Va rămâne sărăntoacă
Treburi casnice să facă: Cu poalele până-n brâu
Să spele rufe la râu Prin casă... trebăluiască
Copiii, cu greu să-şi crească Şi până va-mbătrâni: Păsărica-i... nu va fi... Părărică albă-n cioc Pasărica-i cu noroc,
Nu va fi... nici!... rămurică Şi nici... altă, păsărică:
Să-i vorbească şi să-i spună... Să-i dea... măcar, o alună:
În măsele să o spargă În foc... să o facă vargă, Şi să-i fie, cu noroc... Păsărică albă-n cioc: Îndulcind, a ei durere
Cu puţin zahăr şi miere, Să-i mai treacă, din venin Şi să mai uite?... de chin!
Frumoasa Cenuşăreasă, plângea!
Obosită se gândea...
138
Dar nu-i vreme de gândit! Surorile-i au venit!
Şi cum... slugă era-n casă Au pus!... pe, Cenuşăreasă: Pantofi... ca să lustruiască Rochii... să le pregătească:
Să se ducă, la palat La balul de împărat,
Toată noaptea, să danseze Cu prinţul să se distreze,
Prinţul... să se-ndrăgostească Nuntă mare... 'mpărătească...
Fericirea, să le vadă Şi?... să scape, de corvoadă
Căci, dacă... s-or mărita Şi vre-un... sărăntoc vor lua:
Va fi mare supărare... Nu ştiau... facă mâncare Nu ştiau... nimic, nimic:
Nici, ce-ngroapă un pisic!... Nici... să dea la animale,
Nici... cărat... apă din vale, Şi ce, să o mai lungim... Mai bine... să revenim!
La povestea fain frumoasă Cu nume... Cenuşăreasă
Pe care, o povestim Şi pe care... noi?... o ştim!
Dacă nu era frumoasă...
Nu!... sosea la voi pe masă Dar, iată, că a sosit
Jumătate-i... povestit! Jumătate – va urma!
139
Să vedem... ce va făcea Să vedem... cine va fi... Şi cine... va îndrăzni...
Prinţul... cu cine dansează Surorile-i... ce visează De ce, o... Cenuşăreasă
Este cu mult mai frumoasă Cum?... şi cin'... a ajutat-o
Şi cine... a îmbrăcat-o: Căci, biata... Cenuşăreasă
Era ea... fată frumoasă Dar?... n-avea încălţăminte! Nu avea... îmbrăcăminte! Avea... doar... o rămurică
Mai avea... şi-o?... păsărică! Pasăre care venea
La mormânt când ea plângea Plângea pe a ei mămucă
Şi zicea că se usucă Zicea... că n-are noroc!
Păsărica-i... neagră-n cioc Şi vrea... să se prăpădească:
Rămurica-i... ori?... să-i crească Ori... poate se va usca
Şi sfârşitu-şi... va vedea,
Dar sfârşitul... n-a venit! Păsărica-i... i-a vorbit! Şi-a aflat că-i supărată Plânge, şi e-ndurerată Surorile-i... au de toate
În curând... vor fi bogate Iară ea... n-are nimic!
Lacrimi multe... pic, cu pic:
140
S-o ude la rădăcină Rămurica-i... să-şi revină
Pe mormânt să-i crească mare Să îi spună ce o doare Să o roage de ar vrea O rochiţă să îi dea:
O rochiţă, de-mbrăcat Să se ducă la palat
Cu prinţul să dănţuiască Prinţul, să se-ndrăgostească:
Mâine zi, să numai ştie... Mireasa cine să fie,
Prinţul, iarăşi?... s-o dorească Doar cu ea... să dănţuiască
Surorile-i... să nu ştie! Frumoasa-i cine să fie Să o creadă, o streină:
Bogată!... cu aur plină, O fată, foarte frumoasă
Nicidecum... Cenu?... şereasă!
Şi aşa s-a şi-ntâmplat Alunel rochii i-a dat
Dar, până să povestim Să vedem!... şi-acum să ştim:
Mama vitregă rugată Dacă?... este-nduplecată: Dragoste de ea... de are, Sau?... puţină îndurare:
Să o lase şi pe ea... O rochiţă să îi dea
Să-şi stingă din suflet focul Să-şi încerce azi norocul Şi dacă?... se va-ntâmpla
141
Şi cu ea se va-nsura Va avea milă de toate Le vor iubi pe surate
Le vor da din bogăţie: Parte din împărăţie,
Pân' la adânci bătrâneţi Să nu ştie de tristeţi, Să trăiască-n fericire Surioara-i cu iubire,
Şi-am încălecat... pe-o şea Şi v-am spus... povestea?... aşa;
Dragi copii, bine era
De încălecam pe-o şea Dar, m-am cocoţat pe-o blană
Am alunecat pe-o slană Am... căzut cu capu-n jos M-am... înţepat într-un os Am... ţipat, un om să vină
Să vadă acea slănină, Şi?... de ce m-am înţepat
Şi, de ce eu am ţipat Căci, doresc a povesti Povestea a o sfârşi...
Dar, nu pot să îmi revin Am... început să suspin
Nu ştiu... ce o fi cu mine Nu mă... simt deloc prea bine
Peste cap, dacă te dai Zăpăcit, puţin tu stai,
Şi când, te dezmeticeşti Şi-n oglindă te priveşti...
Nu eşti tu! eşti... o frumoasă Cu nume?... Cenuşăreasă!
142
Dragi copii, voi aţi aflat...
Peste cap eu când m-am dat: M-am schimbat... Cenuşăreasă
Eram tânără... frumoasă Şi plângeam, plângeam, plângeam
O rochiţă îmi doream, Dar, vitrega-mi... mămucă
De mânuţă mă apucă Îmi promite că-mi va da O rochiţă-mi... frumuşea: Să-mi încerc şi eu norocul
Să-mi stingă din suflet focul, Şi, să pot şi eu dansa...
La prinţ... azi, când voi pleca!
Dar, mămuca, mea-i... haină Mumă vitregă streină
Care zice... dar nu face! La iubire... nu-i dă pace!
Pe la spate, te loveşte Te loveşte şi-ţi va pune... Îţi pune-o... condiţiune:
-Uite-aici!... ai, în cenuşă Mazăre, şi linte pusă
Pus-acum amestecată: Pune-te-ngenunchi!... şi cată
Şi în stare dacă-mi eşti S-o aduni, şi s-o găseşti: La petrecere vei merge,
Hai, pune-te!... şi culege: Peste trei ore... plecăm! Şi aici!... noi, te lăsăm...
143
-Vai, ce mămucă haină Se cunoaşte că-i streină
Şi-n ascuns acum urzeşte Fetele, îşi pregăteşte:
Numai ele să petreacă... La palat, în grabă pleacă, Surioara-i... să rămână!
Lintea, din cenuş'... adună: Şi dacă, nu voi putea
Surorile-mi... vor pleca! Spălate şi îmbrăcate Încălţate şi fardate
Frumoase, atrăgătoare Strălucite... domnişoare,
Prinţul, să se-ndrăgostească Şi cu el?... Căsă-torească?!...
A... nu, nu... că nu se poate
Uite-le... deja-mbrăcare: Uite-le... cum strălucesc Uite-le... şi cum zâmbesc
Vai, cum sufletu-mi suspină Mă duc... iute, în grădină!
Uite... câte păsărele... Porumbiţe, turturele...
-Hei! Veniţi... să m-ajutaţi?! Vreau de chin să mă scăpaţi:
Bobul bun – ici în ulcică Iar cel rău – în guşulică!
Dragi copii, multe-au venit
Păsărele, ciripit: -Iată... noi, te ajutăm!
144
Prin cenuşă căutăm: Prin cenuşă scotocim Mazăre, linte, găsim:
Bobul rău – în guşulică! Iar cel bun... pus în ulcică,
Dragi copii, nici n-a durat
O oră... şi... s-a gătat! Iar acum Cenuşăreasa Se visa deja mireasa...
Muma vitregă-i va da... Frumos o v-a îmbrăca Şi vor merge împreună
Prinţului iubit să-i spună... Căci, doreşte să-l iubească Şi cu el... să dănţuiască!
Muma-i vitregă, uimită... A căzut precum trăznită:
Căci, de când ea s-a născut Aşa ceva... n-a văzut! Dragostea iată a-nvins
Horă mare a încins Porumbiţe – turturele
Fel de fel... de păsărele În cenuşă au sărit
Să salveze prin iubit: Să salveze... pe frumoasa
Pe scumpa?... Cenuşăreasa!
Dar muma... e mumă rea! Altă!... poruncă-i va da: Alte... bobiţe-n cenuşă Altă... măzărică-n guşă
145
Şi mai multă!... şi mai grea: Să n-o poată aduna Şi, să plece la palat Singurele la dansat: Una, să fie aleasă
Iar sora... Cenuşăreasă?... Să rămână prostănacă
Până mâine zi?... să zacă?...
Nici n-a apucat să zică... Bobul bun ici în ulcică, Nici n-a apucat să spună Păsări... veniţi de adună, Căci, pe-ndată au zburat: Pe fereastră au intrat... Porumbiţe – păsărele
Zeci, sute, de turturele Şi cât... din palme ai bate
Bobiţele-s... adunate: Bobul rău... în guşulică
Şi cel bun, pus în ulcică...
Şi ulcica... s-a umplut: Nici un ceas, nu a trecut
Şi iată a doua oară Păsările o scăpară
Dragostea... iar a învins A albit... câmpul, şi-a nins:
Orice lucru necurat E văzut şi demascat,
Orice vorbă cu minciună Nu va mai putea să-i spună:
Să-i spună... că o iubeşte Să-i spună... o pregăteşte...
146
Să meargă şi să danseze La palat să se distreze, Şi, dacă... va fi să-i fie Prinţului scumpă soţie:
Să nu fie supărare Ci, să fie sărbătoare:
Fata ei a reuşit... Prinţul... s-a căsătorit... Şi-a găsit a lui aleasă:
Pe scumpa... Cenuşăreasă!
Şi iată Cenuşăreasa Iată iarăşi pe frumoasa
Acum foarte bucuroasă: Se visa sigur mireasă, La mămuca a strigat
Să-i ceară de îmbrăcat Iar mămuca... a pleznit! Străchinile... le-a trântit!
Abia... de s-a stăpânit Şi iată, ce a... răcnit!
-Degeaba, fetiţa mea!
Ştiu că şi tu azi ai vrea... Dar eşti neagră... de cenuşă
La cap... cu mintea... eşti dusă Nu ştii... nici să dănţuieşti!
Nu ştii... nici prinţ să iubeşti! Stai acasă!... şi te spală
Dormi pe jos!... şi-apoi, te scoală! Culcă-te!... te odihneşte Fă mâncare!... roboteşte!
Asta este treaba ta: Nu... cu prinţul a dansa...
147
Că, de râs, tare mă faci: N-ai cu ce să te îmbraci! Eşti săracă!... şi murdară! Vei avea... viaţă amară!
Vei munci!... şi vei spăla! Zilnic... apă vei căra...
Să te duci... te veştejeşti: De copil... să-mbătrâneşti,
Surorile-ţi... vor pleca! Bogăţii... mari vor avea:
Iară tu... vei fi uitată! Poate, deloc... măritată: Să n-ai o cană de apă
Bătrâneţea când te sapă, Nici pisică! Nici căţel!
Nici măcar... un sufleţel Să-ţi mângâie obrăjorii Să-ţi sărute ochişorii:
Căci vei plânge! Vei jeli! Ne-ngropată... vei muri!
Şi gata cu viaţa ta... Atât... muma îţi va da: Rămâi aşadar... acasă
Murdară... Cenuşăreasă.
Şi Cenuşăreasa îndurerată Cătrănită, supărată
Iute la mormânt s-a dus În genunchi plângând s-a pus
Şi a plâns, a suspinat Lacrimi multe a vărsat: A plâns, peste rămurică Să prindă rădăcinică, Rămurica... a crescut
148
Alun mare... s-a făcut Şi văzând, marea minune
A-nceput, plângând, a spune: -Alunaş, drag, alunaş Scutură-te, rogu-te-aş
Şi mă-nbracă-n strai de-argint Numai aur... strălucind Să mă duc să mă mărit Cu frumosul meu iubit: Prinţul meu de la palat
Frumosul meu prinţ bogat Ce m-aşteaptă să sosesc Doar cu el să dănţuiesc:
Prinţul să se-ndrăgostească Şi mireasa să-şi iubească.
Dragi copii, acum se spune
Aluniş... avea alune! Dar avea... şi păsărele: Porumbiţe... turturele, Care-au stat şi-au auzit Prinţesa ce şi-a dorit
Iar acum... se sfătuiau Alunişul... scuturau: Păsărica albă-n cioc Păsărica-i cu noroc... O dată... a scuturat:
Alunişul plâns... rugat, Şi-au picat... îmbrăcăminte
Strălucind şi poleite, Pietre scumpe şi mărgele,
Încălţăminte din piele, Rochii scumpe de-mbrăcat: Pentru prinţul de-mpărat...
149
La timp, şi ea, să sosească: La nunta împărătească, Prinţul, cum o va vedea
Întâietate să-i dea Căci scumpa... Cenuşăreasă
Tare mai era frumoasă În straie împărăteşti...
Doar la dânsa, să priveşti, Sufletul să ţi-l rănească, Orişicine... s-o dorească, Şi... să ţi-o doreşti soţie
Pentru prinţ... şi-mpărăţie!
Şi-uite-aşa, copii... ai mei Uneori, fără să vrei
Îţi pică din pom averea Îţi pică din pom şi mierea
O uşă deschisă ai Vrabia are mălai
Albina a făcut miere: Argint, aur, şi avere,
Trântorii să-ţi dea târcoale Să roiască şi mai tare!
Căci, aici este-o... Regină! Cu pietre şi aur plină
Şi-i dorită de soţie Chiar acum... pe loc... să fie:
Dar mireasa... ce să vezi Ochilor să nu le crezi... A fugit de dimineaţă:
A fugit mireasa-i soaţă Fuga, fuga... după ea
Ca să vadă unde-o sta: S-o cunoască cine este
150
Să-i spună... prinţ... o iubeşte! Mireasă chiar azi să-i fie...
Nuntă mare – veselie, Povestea să se sfârşească
Printr-o nuntă-mpărătească Şi încă se mai iubesc...
În strai scump... Împărătesc!
Dar mireasa-i... a pierit! Acasă iute-a venit
S-a ascuns într-un tufiş A fugit la aluniş
Prinţul... a tot căutat-o Şi-n zadar... a aşteptat-o: Mireasa lui... a pierit... De parcă... ar fi murit!
Copii, voi, cam ce credeţi... V-aş ruga să îmi spuneţi...
A ştiut vitrega-i mumă Prinţului, acum să-i spună: Să-i spună... a lui mireasă
Este o... Cenuşăreasă?
Nu, copii, nu a ştiut Mireasa-i... s-a prefăcut Iarăşi... în Cenuşăreasă... Mâzgălită – unsuroasă,
Prinţul, când a dat de ea... Şi văzând cum arăta:
Nici prin gând nu i-a trecut Că mireasa şi-a văzut...
Pe cal a încălecat S-a dus iute la palat
151
Şi şi-a zis: „Mâine, mi-o prind! În braţe, strâns, mi-o cuprind:
Doar cu dânsa voi dansa, Şi din ochi... n-o voi scăpa! Mâine zi, mi-o fac regină!
Şi dacă... n-o fi să-mi vină... Mai bine ar fi... să mor! Cu alta... nu mă însor!
Căci degeaba mai trăiesc Mireasa de nu-mi iubesc
Şi iubesc altă regină: Care doreşte... să-mi vină”
Mare boală îi iubirea
Se pierde omul cu firea Orice dragoste sub soare
Dacă... iubire n-are Se usucă, şi nu-i trează Mai scrie – poetizează, Şi, nimic de nu iubeşte
Mâine zi... nu mai trăieşte! Poţi să fii... foarte frumoasă
Poţi avea... aur în casă Dacă n-ai... vruta iubire Cât ai fi tare de fire... Iubirea te-a doborât
Te-a trântit, te-a omorât Şi până îmbătrâneşti
Nimic, tu, nu mai iubeşti
Totuşi... dragostea nu stă Târcoale de zori îţi dă Să-ţi găseşti altă iubire
Şi să nu te pierzi din fire,
152
Să-ţi găseşti a ta frumoasă Să-ţi întemeiezi o casă Să-ţi facă apoi... copii:
Fericiţi cu ei să fii, Şi când... vei îmbătrâni
Să aibă cin' te iubi!
În povestea noastr' acum Prinţul... mi-o aşteaptă-n drum:
Şi ce mare bucurie Mireasa... iată... că-nvie! Îmbrăcată... şi mai şic!
Aur, argint, şi finic: Prinţul, mai ca să leşine
Mireasa lui... iarăşi vine! Lumea, stă înmărmurită Cenuşăreasa-i... privită Nu se ştie, cin' o fi... Şi de unde, o veni,
O credeau... o bogăteasă O credeau... zână crăiasă O vedeau... frumoasă foc! O vedeau... cu prinţ la joc! O vedeau... intrată-n casă
O vedeau... deja!... mireasă: Mâine zi, la-mpărăţie...
Nuntă mare, veselie!
Şi mireasa lui frumoasă Iarăşi... a fugit din casă Prinţul... fuga, după ea! Prinţesa... se ascundea! Iarăşi... s-a dus pe furiş
153
La mormânt, la aluniş, De haine, s-a dezbrăcat: Alte haine, a-mbrăcat,
Şi din nou... acum în casă Este o... Cenuşăreasă!
Vai de noi, ce supărare Inimioara rău îl doare Chinuit, se părpăleşte
Numai la ea... se gândeşte Face planuri... vrea s-o prindă
Şiretlicuri... să-i întindă: Pantoful... să se lipească
Dacă fuge... s-o găsească: Pe-ndată... căsătorie Nuntă mare – veselie Şi până... va-mbătrâni Doar pe ea o va iubi!
Şi bine-nţeles... copii Iată, vine-a treia zi
Am puţin de povestit Pantoful, i s-a lipit...
Şi-am încălecat... pe-o şea Şi v-am spus, povestea... aşa?!...
Ba nu! Că... mi-am amintit! Mintea... la cap mi-a venit! Am încălecat... pe-o blană!
Şi-am alunecat... pe-o slană! M-am făcut... porc!... cu şorici Am troznit... tare!... din bici
Oare, voi nu meritaţi O cărniţă, să gustaţi?...
154
Da, copii, gustarea mea Este de-a... continua!
Şorici, şi voi să gustaţi Şi cărniţă să mâncaţi:
Să beţi un pahar cu vin Să aveţi paharul plin
Să nu ziceţi... că n-am vrut Obosit... nu am putut:
Să vă dau a mea iubire: Versuri multe în neştire...
Să vă bucuraţi de miere Să vă spele de durere
Căci, în lume-s... copilaşi Copii frumoşi, drăgălaşi: Dar care... nu au mămică! Poate nu au... nici pisică:
Sufletul să şi-l aline Cu poveşti şi cu regine Cu prinţi, şi Cenuşărese Şi alte... poveşti, alese
Aşadar, prinţesa... iară
A-ncercat în zori să piară: Şi-a fugit, într-un picior
Şi în văzul tuturor: Tot... acasă s-a ascuns Tot... în cenuşă s-a pus
Iar acum... acum să vezi! Ochilor să nu le crezi:
Căci, surorile-i... ziceau-u... Ele... un pantof nu au-u... Ele... s-au ascuns în casă Ele... sunt a lui mireasă
155
Şi, nu-ncape îndoială: Pantoful, lipit în smoală
Îi a... uneia din ele: Cu... smaralde, pietricele?...
De dragoste şi orbit... Iată, prinţul, s-a-nvoit
Să afle care surată E mireasa-i căutată, Şi pantoful încălţat
Dacă... este-adevărat: Nu e mare, nu e mic
Şi nu o strânge nici pic: Ea este... cea căutată Mireasa-i adevărată: Sus pe cal o va sui
Şi în zbor cu ea va fi... Repede!... că-i aşteptată!
Să fie cea mai bogată: Nuntă mare-mpărătească
Lumea... să se veselească!
Şi cum era de aşteptat S-a trecut la încălţat Mămuca, îi fericită:
De bogăţie-i... lovită, Pantoful... se potriveşte
Piciorul... şi-l chinuieşte: Doar un... deget, dacă-l tai
Şi, sunt... mireasă... de crai!
-Taie-l, fato,... ce mai stai! Taie-l iute... haide, hai!
Taie-ţi degetul... hai, iute!
156
Suie-te pe cal, şi du-te: Nu poţi pierde-o bogăţie
Pentru a ta..., nărozie,
Aşa, mămuca zicea... Un satâr îi aducea
Ca să taie din picior Şi să-ncalece din zbor
Să se ducă la palat Cu prinţul... cel mai bogat!
-Nu mămucă – am durere!
Prinţul... nu cred, să se-nşele: Că mă vede, şchiopătând Şi de durere plângând,
Vreau... să fiu îmbogăţită Fără... să fiu schilodită!
Aşa tânăra zicea
Adevăr mare grăia Dar mămuca... a turbat!
Pentru bani, pentru palat: A ţipat... la biata fată Fata-i tare speriată
Şi-a fugit, şi s-a ascuns... Muma... după ea!... s-a dus:
A bătut-o, păruit-o Cu satârul... a ciuntit-o!
Şi i-a zis... „Amu-u, eşti bună! Prinţul... pe loc... o să spună:
Că tu eşti a lui aleasă Să mi te facă mireasă”
Şi biata fată... s-a dus...
157
Prinţul, nimic... nu a spus: Era tare-ndrăgostit Bine la ea n-a privit Şi văzând-o încălţată Şi cum era... speriată
Hopa!... sus pe cal, pe şea Fuga!... la palat cu ea
Numai că... pân' la palat Pe la Alunaş a dat
Alunaş... când a văzut Muma ei ce a făcut Odată... s-a scuturat Şi aşa el... a zbierat!
-Vai, voinic, voinic, voinic
Pantofioru-i este mic Uită-te... să vezi... c-o strânge
N-are deget – are sânge! Nu-i mireas'... adevărată
Întoarce-te!... şi-o mai cată Te aşteaptă... te doreşte
În ea... dragostea-nfloreşte!
Întoarce-te... iute-acum! Întoarce calul din drum:
Du-te... la mireasa ta Şi pantoful vei proba, Şi dacă se potriveşte
Ea e... cea ce te iubeşte!
Şi prinţul, când s-a uitat A văzut că s-a-nşelat
Şi-a mânat... cât a putut! Spumă... calul a făcut:
158
Să vadă, cine-i mireasa Şi care-i... este aleasa,
Şi acum... de astă dată S-a găsit, a doua fată Să probeze şi să vadă
Pantofiorul cum să-i şadă: Pe prinţ... iar să-l păcălească
Pe cal, iute... călărească Şi prinţul, al ei să fie... Să scape... de... sărăcie!
Şi pantoful, îi venea:
Un pi-i-cuţ... o cam strângea Prinţul acum îi atent: Nu rămâne repetent... Şi dacă va şchiopăta Iute seama îşi va da
Călcâiul... ieşit pe-afară: Mi-l probează, iar... şi iară!... Şi-n zadar, picioru-i... mare! Spune mamei... că o doare!
Iar mămuca... Zăpăuca...
-Taie-l, fato... hai, şi tu! Şi cu prinţul fugi... te du! Că sunteţi... nesăbuite!
Proaste... şi nechibzuite: Aţi mâncat... v-aţi îngrăşat? Aţi dormit... şi ziua-n pat? Toată ziu-aţi... trândăvit
Să n-aveţi... niciun iubit?... Taie-l iute!... ce mai stai:
159
Şi-un iubit bogat tu ai... Căci, parcă... aţi fi smintite!
Găini de-alea... zăpăcite: Vă cântă cocoşu-n casă
Şi voi, vă ouaţi pe masă?... Treci şi taie din călcâi Pe cal iute să te sui:
Prinţul este-ndrăgostit! Şi-i uşor... de păcălit
Aşa mămuca zicea Şi fetiţa ei plângea,
Muma... cu toporu-n mână Şi până... un au-u!... să spună:
Ţac!... şi bogată îi fata: Călcâiul, tăiat... îi gata!
Prinţul, iarăşi s-a-nşelat Sus pe cal a-ncălecat...
Cât pe ce... să ocolească: Alunaş să nu-i vorbească,
Alunaş, tare-a ţipat! Tare rău s-a scuturat
Căci, nu ciuta... îi mireasă Ci, scumpa-i... Cenuşăreasă!
-Vai, voinicule, îţi spun... Pantofiorul, iar nu-i bun!
Picură sânge din el Şi nu vreau să te înşel,
Uită-te!... şi vei vedea... La călcâi!.. va sângera...
Nici aceasta nu-i mireasa! Nici aceasta nu-i aleasa!
160
Aleasa... te-aşteaptă-n casă Este o... Cenuşăreasă!
Întoarce-te... şi-ai să vezi: Întoarce-te... şi-ai să crezi,
Nu te mint!... şi ea... te-aşteaptă! Este o fată... deşteaptă! Este vrednică de tine Are dragoste de sine
Te iubeşte... şi te-aşteaptă! Este iubirea ta coaptă Este vis... ce l-ai dorit Este vis... neîmplinit!
Împlineşte-l... şi te du:
Întoarce-te... chiar acu'!!!
Şi prinţul, când s-a uitat S-a văzut iar înşelat
Şi cât zici din gură peşte A mânat iar... nebuneşte Calul... când a nechezat Mămuca... s-a speriat: Gata, gata, să şi moară: Se ţinea de inimioară,
Căci, prinţul... îi mânios: Fata ei?... fugea pe jos!
Şi-acum... prinţul, întreba: Dacă... mai e cineva:
Căci, sigur... această casă Ascunde a lui mireasă
-Nu!... mai a-am... nu!... nicio fată,
Ţipă muma speriată, -A-a!... o fic'... aş mai avea:
161
Dar nu-u!... dai... doi bani pe ea: Este proastă!... şi fricoasă! O numim... Cenuşăreasă!... Doarme jos!... e prostănacă!
Nu ştie... nimic... să facă: Nici nu ştie... să viseze!
Nici nu ştie... să danseze! Pantofi rupţi – picioare goale
Merge... pe cărări... agale! E murdară!... nespălată!
Nici nu zici... că este fată,
Cenuşăreasa, a aşteptat S-a spălat, s-a pieptănat Şi când muma a văzut-o
Altă fată a crezut-o! Era-n... aur îmbrăcată:
Cu-n pantof... era-ncălţată Prinţul, a rămas... trăsnit!
Iute el şi-a amintit: Mireasa-şi... recunoştea
Foarte bine... o ştia Numai... muma s-a opus: A ţipat... iute... şi-a spus:
A spus, pantof... să probeze: Bine!... să se-ncredinţeze,
Şi apoi... va-ncăleca Bice... calului, va da,
Şi-uite-aşa... dragi copilaşi Voi sunteţi prea... drăgălaşi Foarte mult v-am povestit
Şi poate, aţi adormit Astăzi, chiar de Bobotează
162
Povestirea mea-i vitează: Şi cât... de viteaz ai fi
Într-o zi... tot vei sfârşi: Două zile-n lung şi-n lat
Să scriu povestea mi-a luat, Şi-am încălecat pe-un... ceas
Să îmi iau un bun rămas, Ceasul, este ora trei
(Şi cinci minute... de vrei), Astăzi, luăm apă sfinţită...
Altă, poveste dorită... Şi dacă... mă odihnesc
Mâine zi... v-o povestesc! Să nu ziceţi, că n-am vrut
Şi voinţă n-am avut: Să vă scriu poveşti frumoase
(Unele mai dureroase), Dar, care... pe la sfârşit
Se încheie în iubit: Un iubit mult... adorat
De dragoste apărat, Să ajungă pân' la voi
Cu poveşti mai vechi sau noi: Poveşti foarte căutate
Iubite şi colorate Poveşti, doar pentru copii
Scrise şi în poezii: Ca un dar pe care-l am
Poveşti multe... povesteam, Nu contează timp pierdut Contează... că am putut
Am fost sănătos... şi-am scris Împlinit... amoru-mi vis: Un vis... să scriu poezii
163
Pentru dragii mei... copii,
Iar acum... voi sforăi! La copii mă voi gândi: Şi dacă visez frumos
Poate... mai ronţăi un os! Poate... de foame îmi trece:
Pâine goală – apă rece, Să fiu eu satisfăcut
Că povestea v-a plăcut; Poate... inima mă-nţeapă: Mai beau un pahar cu apă,
Şi?... mă culc – somnul de veci Să mă-ntrebi... pe unde-mi pleci?
Şi de ce... ne-ai părăsit Când erai foarte dorit
Şi puteai... frumos a scrie Orişice-n... viers, poezie
* Rămâneţi în veselie!
Altă poveste... să-nvie! (06.01.2009 ora 3:33)
*** (Completare spaţială) Alte poveşti au înviat
Lăsate pe altădat' Sănătoşi dacă vom fi Multe cărţi vom tipări Destinul omul şi-l face Şi dacă versul ne place Şi-alte versuri vom citi Şi cu drag ne vom iubi
06 iunie 2010
164
Dumbrava Minunată
Dragi copii, poate greşesc Multe lucruri povestesc Povestesc în al meu stil Mă consider tot copil Am în guşă sărăcie
Am prea multă poezie Sunt săracul cel bogat
Sunt bogatul lăudat Mă laudă o pisică
Are pui şi e mămică, Mă laudă un pisoi Are blană de cotoi, Mă laudă şi căţelul,
Latră tare şi purcelul, Toată lumea-i lăudată La sfârşit – aplaudată, Spectacolul s-a sfârşit Am văzut şi am privit Am privit aripi în zbor Am privit al lor actor
Iar acum, avem zburdată O poveste-adevărată
O poveste la-ntâmplare... O căldură de la soare,
Voi copii... să vă-ncălziţi Bucuroşi cu toţi să fiţi
Căci, Dumbrava Minunată În rimă este redată
Copiii, să o iubească Cu dragoste s-o citească
Căci, nimic nu e sub soare
165
Fără lume iubitoare, Lume pe care-o iubesc Basme multe-i dăruiesc Şi-i păcat în astă lume
Să nu vrei lumii a spune Basme scrise-n poezie
Să v-aducă bucurie Căci, harul e hărăzit Să îl dai azi dăruit,
Lumea va fi bucuroasă Va veni la tine-acasă
Va aprinde-o lumânare Îţi va da şi de mâncare Mâine, harul tău citit Este harul împlinit
Lumea, se va apleca Soarele, în loc va sta Stelele, vor străluci Cerului vor mulţumi Căci, în lume au avut Un suflet... ce a putut
A putut poveşti să scrie Traduse în poezie
Şi-a rămas viu printre noi Până-n ziua de apoi!
Voi, copii, fără de veste Intraţi toţi într-o poveste Pe mine m-aveţi în frunte
Uşor păşiţi peste punte Râdeţi, şi-aveţi veselie
Şi citiţi, copilărie Cu... a fost odată
A fost – ca niciodată,
166
Că dacă n-ar fi Nu s-ar povesti,
A fost, ca niciodată O portiţă ferecată
Şi-a venit al ei portar Ne-a adus poveşti în dar,
Poarta largă ne-a deschis-o În rimă el a descris-o, Noi, în visuri să păşim
Copilaşi să-i adormim... Cu povestea minunată Din căsuţa fermecată
O căsuţ' a zânelor O cântare-a grânelor,
Pâinea să se plămădească Singură să povestească:
Dumbrava, cea... Minunată Frumos, în versuri, redată;
Dragi copii, căsuţa mea Şi pe voi acum vă vrea Să veniţi şi să vedeţi Povestea să o credeţi
Căci Dumbrava Minunată Şi-n versuri astăzi redată...
Este marea cu poveşti Mare om şi tu să-mi creşti,
Şi de-mi eşti cumva o fată... Ai Dumbrava Minunată,
Iar de-mi eşti băiat cuminte Vei mânca... un bob de linte
Peste cap... acum te dai Tăvălit, prin iarbă stai,
Vei fi şi tu, o fetiţă
167
Vei avea, buze, guriţă Lizuca, te vei numi
Cu Lizuca... vei dormi Vei fi … şi băiat, şi fată:
O Lizucă adorată, Vin copiii, să te vadă Cu tine ei vor să şadă,
Apoi... „Hai, Lizucă minunată În Dumbrava arătată,
Hai, să ne jucăm frumos Şi mergând tiptil pe jos...
Să vedem pe iepuraş Să vedem acest oraş, Un oraş pentru copii Un oraş cu bucurii
Şi cu sute de bărcuţe Cu lucruri multe drăguţe, O Dumbravă Minunată Cu Lizuca noastră fată”
Şi Lizuca, a ieşit
Curioasă, a privit, Şi văzând în astă seară
Mulţi copii la joc pe-afară A ţipat... că vrea şi ea! Vrea şi ea a se juca...
Şi să meargă de îndată În Dumbrava Minunată: Să-l vadă pe bursucilă Să-l vadă pe iepurilă Să-l vadă pe şoricel
Să le vorbească niţel, Să le spună că-i o fată
168
O Lizuc-adevărată, Este fata din poveste,
Este micuţă, dar creşte, Are o frumoasă zână
Se numeşte zâna bună, Zână, care o păzeşte
În Dumbravă o primeşte, Va intra... şi-n vizuină! Va aprinde... o lumină Casa, să se lumineze Lizuca, să viziteze,
Copilaşii toţi să vadă În vizuină, să şadă:
Să-l vadă, pe bursucilă, Să-l vadă, pe iepurilă, Popândăul, soricelul,
Mistreţul, şi cu purcelul Să poată, să le vorbească
Să-i mângâie, drăgălească, Să stea blânzi, şi fără frică,
Şi, Lizuca noastră mică Vorbind, viu, cu fiecare
Să-i întrebe... ce îi doare!
Şi iată că s-a-ntâmplat Copii mulţi s-au adunat, Şi Lizuca ce-a... vorbit
Copiii, au auzit! Şi pe loc nu au mai stat
Chiuind, ei au ţipat: „Hai, Lizuca... să mergem
Animale să vedem? Să-l vedem pe iepuraş, Pe bursucul drăgălaş,
169
Să-l vedem pe şoricel Să stăm de vorbă cu el, S-o vedem pe furnicuţă Cum şade în cămăruţă, Să-l vedem pe greieraş Cum ne cântă drăgălaş,
Să-l vedem pe popândău Dacă este un mâncău,
Hai, Lizuca – să mergem! Dumbrava să o vedem...”
Şi Dumbrava Minunată
I-a primit pe toţi deodată Lizuca era o zână,
Avea o baghetă-n mână, Bagheta... când şi-o roteşte Orice lucru se-mplineşte: Copilaşii, toţi să vadă...
Şi-n vizuină să şadă, Căci, Lizuca – zâna lor
E zâna copiilor, Ştie limba păsărească
Cu oricine să vorbească, Să-i întrebe... ce mai fac
De ce... sub pământ ei zac De ce... stau în vizuină
De ce... stau fără lumină Şi de ce... le este frică; Dacă au şi ei mămică Dacă au şi ei lăptic Dacă au şi ei tătic
Dacă au un loc de joacă Ghiduşii şi ei să facă, Şi dacă... ştiu poezii
170
Să le spună la copii... Copiii să râdă tare
Să le cânte o cântare, Şi, vraja... când va pieri: Din visări... şi-or reveni
Să nu uite niciodată De Dumbrava Minunată...
Care... este-adevărată! Şi poate fi vizitată:
Numai, cu bagheta-n mână De Lizuca – zâna bună!...
Şi-au intrat, da, au intrat
Au intrat – imediat! Au intrat cu mic cu mare Aveau zâna-n apărare,
Au intrat – iute-au intrat Într-un loc foarte curat:
În casă la o furnică Arătarea cea mai mică,
Ce... tocmai se odihnea... Lungită-n pătuţ şedea,
Avea... şi telecolor! Avea... uşă cu vizor! Pe vizor ea... s-a uitat
Şi tare... a întrebat: „Cine sunteţi voi, copii? Că nu sunteţi ai mei fii,
Fiii mei... acum muncesc! Se duc şi agonisesc;
Eu sunt... mama lor regină: Durerea la pui le-alină,
Fără mine – nu-mi trăiesc! Eu sunt... cea care-i iubesc:
171
Fără mine – pot muri!
Şi nu... se vor înmulţi...”
Şi copiii, s-au scuzat În căsuţă i-au intrat, Lizuca... e zâna lor:
Regina copiilor, Şi furnica, a văzut-o
Pe loc... a recunoscut-o, Le-a deschis să între-n casă
Copiii, au stat la masă Bunătăţuri au mâncat
Apoi, când... s-au săturat Au luat tot ce ei au vrut: Au cărat – cât au putut!
Şi-au ieşit cu mic cu mare Au ieşit acum la soare:
Lizuca... să le arate Alte... case şi palate
Alte... vizuini şi case... Locuinţe, mici, frumoase
Şi Lizuca... i-a condus
Pe un deal de munte-n sus Unde, dormea bursucilă
Prieten cu iepurilă: Un bursuc... cam somnoros
Puţintel... pretenţios!
Bursucul din vizuină Era strângător, albină
Dar când vrei să-l vizitezi Nu te lasă, ca să-l vezi...
172
Până... nu-i dai de mâncare, Şi dacă... mâncare are
Îţi deschide – te primeşte Se scoală – şi îţi vorbeşte:
Spune bancuri, poezii Dă mâncare la copii, Le arată a lor viaţă
Le dă... miere şi dulceaţă Îi conduce, la plecare
Şi, aduşi iarăşi... la soare Copiii vor vizita...
Prin pământ – şi altceva!
Şi copiii, aveau mâncare!... Să-i dea bursucului dare:
Furnicuţa lor, le-a dat Pofticioşi când au mâncat...
Iar acum, Lizuca lor... (Regina copiilor),
Era, supărată... tare! Şi plângea, plângea la soare Căci, vraja... când va pieri
Copiii, se vor trezi... Şi va fi, mare păcat: Bursucul, nu-i vizitat
Iepurilă, şoricelul Popândăul, sau purcelul Toţi şi toate vor pieri: La soare se vor topi,
Şi Dumbrava... Minunată Va fi... de soare - mâncată!
Noroc, cu el... iepurilă Prieten cu bursucilă,
173
Copiii, de la furnică Mai aveau... ceva păpică: Varză, conopidă, ceapă
Morcovi... alăptoşi, şi apă!
Iepurilă, cel fricos (Un iepure mic frumos),
Din tufiş iute-a ieşit La copii... lung... a privit I-a văzut cum zac la soare
A văzut că au mâncare Lizuca... zăcea şi ea... Putere nu mai avea; Şi iată-l pe iepurilă
Prieten cu bursucilă... Le-a mâncat – varza şi ceapa
A băut... şi toată apa, Ţopa, ţopa..., a sărit
Şi iată... ce le-a vorbit:
-Eu sunt, iepur, iepurilă Prieten cu bursucilă,
Dacă bat – la uşa lui... La uşa bursucului,
Viezurele, vă primeşte Şi la masă vă pofteşte: Vă primeşte-n vizuină Vă aprinde o lumină, Şi la umbră dacă staţi Puterile v-adunaţi... Vă puteţi şi odihni
Puteţi şi... mâine veni: Bursucilă vă primeşte
Vă cunoaşte – şi pofteşte,
174
Îşi face prietenii
Şi-i iubeşte... pe copii!
Dragi copii, să ştiţi şi voi Că bursucii nu-s ca noi:
Oamenii – nu prea gândesc Îi omoară – îi lovesc
Le iau blana, călduroasă, De-a lor viaţă, nu le pasă,
Şi-i păcat, de bursucilă Prieten cu iepurilă,
Şi-i păcat... pentru copii Să nu-i vadă-n viaţă vii: Să nu poat'-a le vorbi! Să nu poată... a-i iubi!
Iar eu... nimic să nu ştiu Doar atât, azi, să vă scriu Când, puteam a-i vizita De vorbă cu ei a-a... sta: Să aflăm multe secrete, Să nu le mai fie sete,
Foame, să nu le mai fie; Suflet, şi copilărie; Să le dăm copiilor...
Versuri multe la izvor, Izvorul – să izvorască! Copilaşi să răcorească!
Să prindă iute puteri Să mai vină-n alte veri, Lizuca... să fie-o fată...
Vie, şi adevărată... O zână pentru copii
Pentru zeci... de poezii
175
Poezii – foarte frumoase! De prin diferite case:
Vizuini... frumos săpate Care... sunt adevărate! Unde... zace bursucilă: Prieten, cu... iepurilă!
Dragi copii, să vă gândiţi
Viezurele să-l iubiţi El nu ştie, nu gândeşte! Fuge – se adăposteşte! Se ascunde-n vizuină:
Nimeni la el să nu vină, Este viezure fricos
Doarme şi e somnoros Are şi el... bursucilă Prieten... pe iepurilă:
Alt fricos – şi mai fricos! Paznic mic şi friguros Care doarme iepureşte Pe viezure, îl păzeşte: Doi prieteni frumuşei, Doi prieteni mititei,
Căci, duşmanul cel mai mare Este... Omul pe cărare! Care vine şi-l împuşcă
Îl prinde... şi-l ţine-n cuşcă Nu le dă nicio scăpare
Nu le dă nici de mâncare: Să nu aibă libertate
Să nu aibă niciun frate Să nu aibă surioară Să aibă viaţa amară
Să zacă închişi în cuşcă:
176
La copii... se dă – şi-i muşcă! Copiii, bursuci lovesc!
Bursucii, se-mbolnăvesc! Şi s-a dus prietenia Şi s-a dus şi bucuria
Regina... Lizuca, moare! Se topeşte vara-n soare, Şi povestea se sfârşeşte
Nimic... nu ne povesteşte: Se-ncheie în vizuină
Fără... lumânări, lumină, Fără tort cu lumânări, Fără alte multe dări,
Căci Lizuca stă în soare! La copii putere n-are, Peste cap... dacă te dai Pe Lizucă, n-o mai ai! Şi dacă... te tăvăleşti:
Tot nimic... n-ai să primeşti;
Voi, copii, azi, aţi primit... Pe Lizuca, aţi iubit,
Lizuca... vă mulţumeşte! Spune, mult că vă iubeşte,
A rămas... la bursucilă: Prieten cu iepurilă, Se duce... la şoricel,
Se duce... şi la purcel, Se duce – multe s-adune... Vine... apoi, şi vă spune...
Vă spune-n continuare Poveşti, şi cu... rozătoare
Cu purcei... micuţi, mistreţi: Pentru fete şi băieţi,
177
Pentru copilaşi cuminţi, Şi pentru voi... ca părinţi
Căci mama, este... tot fată! Băiat... a fost, al tău tată:
Copil, orişicine, este Poezia... o iubeşte
O citeşte cu plăcere O îndulceşte cu miere
Căci, mierea bună de albine: Sufletele le alină...
Le-ndulceşte-n... dimineaţă Le dă... gustul bun de viaţă Viaţa... roată, roată, vine Roieşte, stup de albine
Albina – călătoreşte Floricica – înfloreşte
Şi va da... parfum de floare Va da... lumii încântare Va da... multă poezie
Citită cu lăcomie, Şi, citită înc-o dată...
Cum nici... nu a fost vreodată Cum nici... nu s-a pomenit
Aşa jar, cu foc primit, Calul, jarul va mânca
Făt Frumos va-ncăleca Şeaua lui, este din piele Poezia-i..., din nuiele,
Nuiaua-i... va da iuţeală Care are-o... ameţeală:
Şi de cade călăreţul Îi va scade, iute, preţul... Preţul lui... este de-a scrie Poveşti multe-n poezie:
178
Copilaşii să viseze Poezia-i să rimeze
Copilaşii să-şi doarmă Mâine... piatra vieţii sfarmă:
Să caute pietricele Diamante mititele
Să le pună la păstrat Să-şi cumpere nou palat, În palat – o inimioară... Niciodată să nu moară,
Căci, povestea, s-a-ncheiat... Ochelari-mi... s-au stricat!
Mâine, îi... dez-aburesc Apoi, dacă... mai trăiesc (ochelarii),
Mai găsesc, la întâmplare... Şi alte... povestioare!
(19.01.2009) ***
(Completare spaţială) Povestiri pentru copii
Pot avea în poezii Poezia românească
Începe să se-ntregească Poate eu i-am dat avânt Am avut destul cuvânt
Un cuvânt demn de urmat Care te lasă căscat
Ca un dar ce îl avem Şi pe care nu-l vedem Dacă nu ne avântăm
Frumosul să-l cuvântăm Uns cu multă alifie
Şi numit azi, poezie! 06 iunie 2010
179
Plictiseală mare 2010 acesta, bre
Uneori şi graba-i bună Nu are gură să spună Are ochişori să vadă
Altceva prin ei să creadă
Şi aşa fără să vrei Poţi s-aluneci pe polei Iarn-aceasta-i furioasă
Ne ţine mai mult în casă
Şi când stai, te plictiseşti Cauţi ceva să citeşti
Mai compui o poezie Mai gândeşti, copilărie...
Chiar bătrân dacă tu eşti
Tot... ca un copil gândeşti Dai în mintea la copii Te gândeşti la poezii...
Treburile de prin casă Se ţin scai şi nu te lasă
Căţeluşul, latră tare Şi îţi cere de mâncare...
Pisicuţa, jucăuşă
Se ascunde după uşă, Şi-uite-aşa, în casă stăm
Trândăvim, şi ne-ngrăşăm,
Fără niciun pic mişcare
180
Toate oasele, te... dor, Şi ce pot să îţi mai spun...
Pe cine să mai cunun...
Am la fini... acum, o droaie! Le dau pastramă de oaie,
Le mai spun un la mulţi ani Vin la naş, cu mulţi curcani...
-La mulţi ani! Hai să trăim! Haideţi toţi... să ne cinstim,
Lumânări şi tort pe masă Dans, şi tărăboi prin casă...
Căci, aşa-i pe la români
Se botează şi cununi Românii, se veselesc Au suflet prietenesc...
Au sufletul primitor
Te primesc în casa lor Îţi pun... de mâncărică
(un castron de fasolică),
Scoate şi o murătură Glume – rostite din gură,
Mai taie şi o slănină Casa de copii e plină...
Căci aşa-i, nene, pe la ţară
Avem noi viaţa amară Dar avem... prietenie
Avem, suflet, poezie...
181
Avem tot ce-i omenesc Tot ce oameni-şi doresc Şi aici mă mai opresc
Mă duc şi mă odihnesc:
Când m-apucă, mu-u-lt... mă ţine Doresc să ne fie bine,
Rău la nimeni nu doresc Vin şi eu..., şi vă iubesc,
Poezia, mult îmi place Aduce, în suflet, pace. Sufletul, ţi-l recreezi,
Multe-auzi şi multe vezi.
Căci doar o viaţă omul are Şi o pune în cântare,
Îşi cântă-n viaţă amarul Îşi umple cu vârf paharul...
Îşi numără – bănişorii Îşi citeşte – anişorii, Şi vede ca-mbătrânit La pensie a ieşit...
Şi-a ajuns... din om cu spor Un bătrân, şi-un... cerşetor!
(06.02.2010) ***
Epigramă: Eşti beţiv, plictisitor
Şi nimic ţie nu-ţi place Caut alt îndulcitor
Care voia mea el face 06 iunie 2010
182
Epilog
Dragi copii, mai am poveşti Pentru tine să-mi citeşti,
Mai am povestiri frumoase Zmei, şi zâne drăgălaşe,
Mai am... Prinţul Fermecat Tot în versuri prezentat,
Mai am... multe să vă spun Şi în carte să le-adun,
Numai că, s-a cam sfârşit Pagini pentru tipărit, Şi dacă... mă veţi iubi
Altă carte veţi citi: Veţi citi... volumul trei: Poveşti cu zâne şi zmei, Şi poate mă mai gândesc Şi viaţă de mai trăiesc, Tot ce inima vă cere
Vă voi scrie cu plăcere Pentru voi – pentru copii Mai pot versuri mii şi mii
Pot să scriu neîncetat, Să adorm cu voi în pat, Să mă fac... găina ou!
Să mă nasc... copil din nou! Să mă joc – cu pisicuţa
Să mă cert – cu bunicuţa Şi dacă, mă nasc fetiţă Eu vă cânt şi din guriţă Mă fac... o actriţă star Să vă dau al vieţii dar, În viaţă să-ntineresc
Apoi, să mă-ndrăgostesc
183
Să găsesc un Făt Frumos Un băiat fin, drăgăstos Băiatul, să mă iubească
Şi când, viaţa noastră... cască Să dormim – adâncul somn În ceruri la Sfântul Domn,
Căruia, îi mulţumim Viaţă... de la El trăim; Dacă Dumnezeu n-ar fi Poezii... n-am mai citi,
Dumnezeu, mult ne iubeşte Poezii ne dăruieşte, Dăruieşte-n unii har, Umple al vieţii pahar: Jumătate să-l sorbim
Pe pământ să ne iubim, Jumătate să-l vărsăm
Dragoste şi Lui să-i dăm; Dragostea, să înflorească Multă lume s-o dorească,
Să trăim în veselie, Versuri multe – poezie, Rai al nostru pe pământ Care vine prin cuvânt Un cuvânt atent ales
Care are înţeles, Are rimă, şi-i frumos Este cuvânt... luminos Luminează orice minte O lumină... din cuvinte,
Să vedem şi să trăim Între noi să ne iubim,
Să iubim... tot cei frumos Tot ce este luminos,
184
Niciodată să nu piară, Să avem viaţă uşoară,
Soarele... să strălucească, Dumnezeu să ne iubească,
Noi cu drag... să-I mulţumim, Să vadă, că Îl iubim,
Să vadă, în noi credinţa, Să ne dea, mai mult Fiinţa, Să ne dea – putere mare, Cuvinte – strălucitoare, Cuvinte... care ne-nvie
Scrise-n viers şi-n poezie Fără... cu prea mult venin,
Cu gândire şi cu chin, Fără-a noastră neputinţă
Când n-avem a Lui Fiinţă, Căci, Prea Sfântul Dumnezeu
Omul a iubit mereu! Pentru Dumnezeu ce fac... Poezia-mi, este-un fleac! Dumnezeu poate să scrie
Orice fel de poezie! Condiţia... să-L iubeşti
Credincios, să-I?... mul-ţu-meşti! (01.03.2010)
*** (Completare spaţială)
Epigramă: Eşti fotograful cel mai bun Dar ai uitat să scoţi capacul Mă uit la poza ta şi-ţi spun
Că ai ieşit urât ca... “Făt frumos din mlaştină”
06 iunie 2010
185
CUPRINS Prefaţă........................................................................................3 Prima parte...............................................................................4 Introducere ................................................................................5 Mioriţa românească a-nceput iarăşi să pască ............................8 Toamna a venit.........................................................................10 Toamnă brumărie ...................................................................10 Toamnă ploioasă ....................................................................11 Toamnă friguroasă .................................................................11 Toamnă lungă .........................................................................12 Toamnă bogată .......................................................................12 Moş Crăciun vine la tine ........................................................13 Moş Crăciun este bărbos ........................................................13 Moş Crăciun vine copii şi v-aduce jucării ..............................14 Moş Crăciun cu reni ...............................................................15 Moş Crăciun de sărbătoare .....................................................16 Moş Crăciun şi darurile ..........................................................18 Moş Crăciun este iubit ...........................................................19 Colind de Crăciun ...................................................................20 Iarna cu zăpadă .....................................................................22 Este frig şi este iarnă ..............................................................22 Iarna-i anotimp frumos ...........................................................23 Sus pe deal la săniuş ..............................................................23 Iarnă, iarnă, eşti frumoasă ......................................................24 Gerul iernii a venit ..................................................................24 Iarn-aceasta e frumoasă ..........................................................25 Sfârşit de iarnă geroasă 2010 ...................................................25 Primăvara a sosit ....................................................................27 Mărţişor de primăvară ............................................................27 Sunt o mămică fericită ............................................... .............28 De ziua ta mămico ..................................................................28 Ziua mămicilor .......................................................................29 Astăzi este ziua ta, mămica mea ............................................29
186
Mămica mea este doar una .....................................................30 Darul mamei mele ..................................................................30 Mămica mea îi minunată ........................................................31 De ziua femeilor .....................................................................31 Urări de la mulţi ani mămicilor ..............................................32 Astăzi este ziua ta ...................................................................32 Iubirea de mămică, dar şi de bunică.........................................33 Opt martie ...............................................................................33 De ziua ta .................................................................................34 De ziua ta o sărutare ...............................................................34 Doamnei învăţătoare, îi dăruim o sărutare .............................35 Iubesc pământul natal .............................................................48 Îndemn ....................................................................................49 Poem .......................................................................................50 Mamei .....................................................................................51 Păpuşarul ................................................................................52 Aniversare ..............................................................................55 Veneam din Maramu' .............................................................57 Inima pionierului ....................................................................58 Drumul meu ............................................................................59 Semaforul ...............................................................................60 Dormeam ................................................................................61 Naşterea ..................................................................................62 Epilogul primei părţi ..............................................................63 Partea a doua ........................................................................65 Un înainte mental ...................................................................66 Cocoşul răguşit .......................................................................74 Ţara cu maimuţe .....................................................................75 Motănica mea pisică ...............................................................77 Motănica şi şioricica ........................................ .......................78 Copil sunt... ............................................................................80 Găina zăpăcită rămasă cotcodăcită .........................................82 Căţeluşul meu codiţă ..............................................................83 Completare ulterioară .............................................................86
187
Miaunică doi ........................................................... ................88 Parfum de copil ......................................................................92 Căţeluşul meu frumos ..............................................................93 Iepurele poznaş şi lupul olog ..................................................95 Cine câine nu gândeşte .........................................................100 Lumea noastră-i minunată ....................................................103 Miaunică pisoi ......................................................................105 Joc de pisici ..........................................................................107 Partea a treia .......................................................................109 Câteva cuvinte ca de-nceput .................................................110 Joc de cărţi, cu animale în ordine alfabetică ........................113 Pădurea spânzuraţilor ...........................................................118 Cenuşăreasa ..........................................................................123 Dumbrava minunată .............................................................164 Plictiseală mare 2010 ăsta bre ..............................................179 Epilog ...................................................................................182 Cuprins .................................................................................185
Citind aceastã carte vei întineriDorinþa ta va fi, iarãºi, de a citi
Am acest dar copiilor versuri a scrieEste un dar cu dragoste de poezieRima în versuri inima-þi tresaltã
Pune plãcerea fãurind vieþii o haltãTrenul iubirii-n haltã iute va opri
O clipã de iubire de la viaþã vei primiEste o clipã care zi de zi plãceri va creºteEste o clipã de iubire care zilnic te iubeºte
Aduni în fiecare zi plãcerea de-a citiZilele de iubire nu se vor sfârºiMâine va fi o zi ce nu are sfârºitIubirea va veni la tine prin citit
Este iubirea mea copil iubit sã creºtiEste iubirea, zilnic, cãrþi de poezie sã-mi citeºtiApoi, sã-mi spui din suflet, dacã mã iubeºti?
(06.05.2010)