JOSEPH SHERTDAN T.f, 1i,$trt]

Qarmittqqi atte rutvefe

Traducere qi note de Cristina Jinga

CUPRINS

CEAIULVDRDE ........5MartinHesselius,doctorulgerman .,,,..7I. DR. HDSSDLIUS POVESTE$TD CUM

LACUNOSCUTPEREVERDNDULJENNINGS . . . . . . . .8II. DOCTORUL O DDSCOASD PE LADY MAKY . , .13III. DR. HtrSSE,LIUS GASESTE CEVA

incnnlILATINEgrI ....1sIV. PATRU OCHI AU CITIT PASAJUL . . . . .18V. DR. HDSSELIUS DSTtr CHEMAT LA RICHMOND . . . , .22VI. CUM S-AU iNTALNIT DOMNUL JDNNINCS

gTCoMPANIONULSAU. ......25VII. CALATORIA: PRIMA FAZA . . . .5O

VIII. FAZAADOUA ,..,,..33IX. NAZAATKEIA ...58X.ACASA ....4OConcluzie.CATDVA CUVINTD PtrNTRU CEI CARDSUFDRA,,, . . . .47

CARMILLA ......51Prolog ......55I. OSPAIMADINCOPILARIE .....55II.OMUSAFIRA. ....6IIII.SCHIMBDEIMPRtrSII ... .....69IV.OBICEIURILDDI-OPLIMBARD.. ...74V. OASDMANAREUIMITOARD ....9OVI. OFOARTECIUDATAAGONID .......95

VII. DECLINUL. . . . . .99VIII.CAUTARILE. ..106rx.DocToRUL. ...llox.iNDOLIATUL... ...........116XI.POVESTIREA. ..I19XII. RUGAMINTEA . .125XIII. TAIETORULDELDMNE .....15OXIV.INTALNIRDA. ..156xv.oRDALIAgttrXECUTrA.. ...141XVI. CONCLUZID .. .146

PARACLIStrRULMORT ..... ......151

PICTORULSCHALKDN ......I77

Qeaiut.c(Jerde

MARTIN HESSELIUS, DOCTORUL CER}IAN

Cu toate cd am *u[int conStiincios meficirw y cfrirurgia, nu fe-am

prdctiadt ricio[atd nici pe un4 nici pe ceakttd. Stu.fiufftecdreia continudtotuSi sd mi intereseze profunf. 5[u ferua sau capriciufmi-a [eterminatfesprinlerea fe cfrcmarea onorahih in care mi-amfdrut [e6utu[ Cauzaafost ofoarte \anafd zgilrbturd pro[usd fe un flisturiu [e fuecpi"e, Ea-rwfrtatea aLeasta m-a costat yierferea a [oud [egete, cmputdte prompt,ytncd.Simai fureroasayierfere a stdrtimefe [e sdndtate, cdci [e dtuncin-am m"*ifost ruiciofatd 6ine pe [e-a intreguf Si rareori am petrecut foud-sprezece tufti k rdn"d in acefaSi [oc.

in peregrindrite mefe am fdcut cunoStinld cu [octoruf *tartinltessefius, un froinar ca y mine, un me[ic ca Si mine Si, tot ca Si mine,

un entuz'inst in aceastd profesie. Spre [eose|ire [e mine, insd, peregri-fldrite fui erau vo[untare, iar e[, facd nu un om cu stare, [upd cum se

apreciazd cteered in nngti.a, cef pupin unuf cu ceed ce strdmoSii noStrinumeau,[are fe milnd.". lEra fidtrdn chn[ [-am intdtnit eu, cu aproapetreizeci Si cinci [e ani mai tn vd.rstd [ecdt mine.

in foctorutfotartinl{essehu [-am gdsit pe [ascdtutmeu CunoStinpefe

safe erau imtnse, in pdtrun[erea unui caz aaea intuipic fdrd gre S. Era e4act

omufpotrivit ca sd insyire unui tAndr entuz'iast, cxtm erd:rn eq r.teruralie

Si tncdntare. Adtnirapa mea a rezistat probei timputui Si a supravi4uit[espdrpirii frnpricinamorlii Sunt increfinpat cd afost 6iru intemeiatd-

'frntp fe aproape [oudzeci [e ani amfo* secretantf [ui mcfrca[ in grlaflud erd imensa fui cobcyit [e focummte - sdfu aranjate, infeaate Si te-

gate. tratamtntuf fa care a recurs in unefe cazuri este neobisnuit.. iruemnn-rile fui suntfdcute din dou"d puncte [e r.,e[ere fifente. tPe [e-o parte, [escriece a vdzut Si a auzit ca orire om intefrgent oarecdre, i", drrpd cefobwsteacest std pmtru d rektd cum a vdzut pacicntutfu iesinl pe uta fu4 kfumina rit r,fu trecdnlprinportj[e tntururi:ufui spre cavemzb marfii, se

8 JosePh Sheridan Le Fanu

hfioarce a&q)ra refdtdrii Si, in termcnii mcseriei safe, cu toatdforla tx ongi'

rafrtateageniufui,-f*t o anafrzd o fragnostbare Si o i[ustrare.

Ici y cofo, cdte un caz md surprin[e cafiin[ unuf care poate amuza

sau fugrozi un cititor ohiSnuit [intr-un motiv cu totu[ fifeit fe acek

specifir pe care ifpoate aeed pentru un eryert. Cu uSoare modificdi, mai

cu seamd [e frm\aj, yi,fireSte, cu scfiimbarea numetor, copiez aici cazuf

urmdtor. g'[aratontf este foctoruf fotartin I{essefius. lEu [-am gdsit prin-

tre potuminoasefe insemndi pe marginea cazui[or pe care [e-a intAtnit

in timputunui ckcuit prinAngfu,inurmd cuereo Saizeci [e ani

Cazuf este refatat intr-o serie fe scrisori a[resate prietenutui sd'u,

profesorut'/an Loo fin Leyden. Qrofesoruf nu era me[ic, ci un cfrimist

Si un om care citea istorie, metafizicd. Si me[icind y, fa vremea [ui, scri-

sese o piesd [e teatru.

ASa[ar, po'()estirea este, cfriar facd, intr-o odrecdre mdsurd, mai

pulin qaforoasd ca insemndtate me[icatd, in mof [e netdgd[uit scrisd

tntr-o mdnbrd cu toate Sansefe [e a interesa un citrtor neavizat.

flceste scrisori, [intr-un memoran[um uta;dt, par sd-ififost retur-

nate foctorufui I{esse frus fa mo artea profesorufui, in 1 8 1 9.'tJ neb sunt

scrise tn engfezd, aftefe nfrancezd, [ar cea mai mare parte, tn germand.

Eu sunt un trafucdtorrt[rt, [eSi sunt constient cd nu Si unuf etegant,

Si, cu toate cd [in [oc in [oc, am mai omis unefe pasaje y fe-am mai scur-

tat pe d[te[e, in afard [e scfiimbarea numefor, nu dm interpo[at ttimic.

I

DR. HESSDLIUS POVESTE$TE CUM LA CUNOSCUTPD REVDRENDUL JDNNINGS

Reverendul Jennings este inalt qi slab. E de vdrstd medie gi im-brdcat cu o spilcuire de modd veche, o corectitudine de ,,bisericasacerdotalS". Este din firea lui un pic solemn, dar frrd a fi scorlos.'l'r5s6turile sale, ftri a fi frumoase, sunt armonioase, iar expresia lordin cale-afari de binevoitoare, dar qi timid5.

L-am intilnit intr-o sear6, in salonul lui Lady Mary Heyduke.Modestia qi bundvoinla chipului s6u sunt cuceritoare.

Eram o societate restrdns6, iar el s-a aldturat destul de plicu con-versaliei. Pirea si se bucure mai mult sd asculte, decdt si contribuiela disculii, dar ceea ce spunea era intotdeauna la subiect qi bine spus.

liste preferatul lui Lady Mary care se pare c[ ii cere sfatul in multeprobleme gi care il consideri cea mai fericit6 gi mai blagoslovitdpcrsoani de pe pimdnt. Adicd gtie prea pufine despre el.

Reverendul Jennings este celibatar qi se zice cd, ar avea qaizecitlc mii de livre in cont in bancd. Este un om caritabil. Dorin{a sa ceartrai mare este si fie activ implicat in profesia lui de preot gi, cu toateacestea, degi intotdeauna se simte bine in alte pdrfi, ori de cdte orise duce la parohia lui din Warwickshire, pentru a-qi exercita datoriaohemdrii sale sacre, s[nitatea ii sldbeqte cur6nd gi intr-o manierllbarte ciudatS. Cel pu{in aqa sus{ine Lady Mary.

Fdri nicio indoialS cd sln6tatea domnului Jennings suferdintr-adevdr o deteriorare subitd qi misterioasd, uneori in chiar actulolicierii slujbei in vechea qi drdgula lui biserici de la Kenlis. De vinds-ar putea sd fie inima, s-ar putea si fie creierul. Dar i s-a intdmplatdc trei sau patru ori, sau poate mai des, ca dupd ce a inceput o anu-rnitd parte din slujbS, sd se opreascd brusc qi, dup[ un moment de

IO Joseph Sheridan Le Fanu

tlcere, aparent cu totul incapabil si continue, in timp ce mufinurapentru el, neauzit de altcineva, o rugiciune, cu mdinile gi ochii ri-dicate spre cer, palid ca un mort gi cuprins de o ciudatl agita{ie, unamestec de ruqine gi de groaz[, sd coboare tremurAnd din amvonqi sI intre in sacristie, lds0ndu-gi enoriagii singuri, ftri explica(ii.Acestea s-au intAmplat cAnd nu avea inci un ajutor de preot. Acum,c0nd se duce la Kenlis, intotdeauna are grijd, sd cheme un alt preotcare sd oficieze impreund cu el gi care sd-i find locul, dacd s-ar fitrezit brusc incapabil de a continua.

Cdnd domnul Jennings suferea o crizd,, pleca din parohia sa gi se

retrdgea la Londra, unde locuia pe o str6du{I intunecoasd din pica-

dilly, intr-o c[su{d foarte ingustd, - iar acolo se sim(ea foarte bine,sus{inea Lady Mary. Eu nu eram de aceeagi pdrere. Existd diversegrade ciclice. O sd vedem.

Domnul Jennings este un bdrbat foarte manierat. Oamenii, to-tuqi, observS ceva neobiqnuit, o impresie un pic ambigu[. Un faptce cu siguran{d contribuie la aceast[ impresie qi de care lumea nu-qiaminteqte sau nu-l remarci distinct. Dar eu l-am remarcat aproapeimediat. Domnul Jennings are un fel particular de a se uita intr-oparte spre covor, de parcd ochii lui ar urmiri ceva miqcdndu-seacolo. Acest lucru, fireqte, nu se intdmpl6 permanent, ci doar c0nd qi

cdnd, insi destul de frecvent cdt sd-i confere o anumitd ciudilenie,cum spuneam, purt[rilor sale, iar in privirea asta piezigl de-a lungulcovorului e ceva deopotrivi sfios gi ingrijorat.

Un medic filozof, cum afi putea sd mi numili pe mine, careelaboreazl teorii pe baza cazurTlor tratate de el insugi, urmdrite qi

scrutate cu mai mult timp la dispozilie gi, prin urmare, infinit maiminu{ios decdt iqi poate permite un medic curant obiqnuit, capltdftri sd wea deprinderea observdrii, care-l "insoleqte pretutindeni gipe care o exercitE, unii ar spune cu impertinen{I, asupra oricdruiindivid pe care-l int6lnegte, cu o foarte mic[ probabilitate cd inves-tiga[ia va da roade.

O astfel de probabilitate exista gi la gentlemanul fragil, timid,binevoitor, dar rezervat pe care l-am int0lnit prima oard in seara

C]EAIUL VERDE

Aceea, la mica sindrofie agreabild. L-am cercetat, firegte, din mairnulte puncte de vedere decdt precizez aici, dar imi rezery cadrultehnic pentru un document strict gtiin{ific.

O si remarc doar c5, atunci cdnd vorbesc aici despre qtiinfarnedicalS, o fac sperdnd ca intr-o btnd zi s-o v6d mai larg in{e-lcas6, intr-un sens mult mai cuprinzitor dec6t o garanteazd, abor-rlarea general6 a materiei sale. Eu cred cd intreaga lume naturaldcste doar expresia ultimd a lumii spirituale din care qi numai incare aceasta are viald. Cred cd esenfa omului este spiritul, ci spi-ritul este o substanfd organizatd,, dar la fel de diferiti din punct devcdere material de ceea ce in{elegem noi,.in mod obignuit, prinrrraterie, ca gi lumina qi electricitatea; cd trupul material este, inscnsul cel mai literal cu putin![, un inveliq gi prin urrnare moartearrtr este o intrerupere a existen{ei omului viu, ci numai o descar-ecrare din corpul natural - un proces care incepe in clipa a ceeacc numim moarte qi a cdrui incheiere este, doar cdteva zile maitirziu, reinvierea ,,in putere".

Persoana care cdntdregte consecin{ele acestei perspective vavctlea, probabil, importan{a lor practicd asupra qtiinfei medicale.ins[ aici nu este nici pe departe locul potrivit pentru a expune dove-zilc Ei a analizaurmirile mult prea general nerecunoscute ale acesteistrlri de fapt.

in conformitate cu obiceiul meu, l-am observat pe asculs pedrlnrnul Jennings, cu toati precaulia - cred c[ qi-a dat seama - gi

irrrr vdzut clar cd qi el mi observa, precaut, pe mine. C6nd LadyMary s-a int6mplat sd mi se adreseze pe nume, doctor Hesselius,l-nm vtrzut cd se uitd la mine cu mai mult6 aten{ie gi apoi r6mdne pegiinduri c6teva minute.

l)upd aceasta, in timp ce conversam cu un gentleman in celdlaltcnpilt al camerei, l-am surprins din nou privindu-md mai direct gi

crr rrn interes pe care am crezut cd-l inleleg. Apoi l-am vdzut cumprirrdc o ocazie de a discuta cu Lady Mary gi mi-am dat seama, cum

II

lZ Joseph Sheridan Le Fanu

oricine iqi dd seama intotdeauna, c[ eu eram subiectul intreblrilor gi

rlspunsurilor dintre ei.

Preotul inalt s-a apropiat, incetul cu incetul, de mine gi, peste

pufin timp, am inceput o conversafie. CAnd doi oameni, cdrora leplace si citeasci gi cunosc cdrfi qi locuri, care au cllitorit, vor sistea de vorb[, e foarte ciudat dacl nu glsesc subiecte de discutie. Nuintdmplarea il adusese l0ngi mine gi il antrenase in conversatie. $tiagermanl qi ?mi citise Eseurile despre Medicina metafizicd, eseuricare sugerau mai mult decdt spuneau.

Omul acesta curtenitor, blAnd, sfios, in mod clar aplecat cltreg6ndire gi lectur6, care, deqi se miqca printre noi qi ne vorbea, nu era

intru totul unul dintre noi, gi despre care deja binuiam cd ducea ovia{5 ale cirei acliuni qi ingrijordri erau cu grijd ascunse, cu o impe-netrabild rezewd nu numai fa{d de lume, dar Si fat[ de cei mai buniprieteni ai sii - c6nt5rea cu pruden(d in minte ideea de a face unanumit pas in legdturd cu mine.

I-am descifrat gAndurile, frrd ca el s[-gi dea seama, qi am avutgriji sd nu spun nimic care s6-i trddeze vigilenlei lui sensibile sus-piciunile mele in privin(a pozi{iei sale, sau binuielile mele despreplanurile lui in ceea ce mI privea.

O weme, am vorbit despre subiecte neutre, p0nd c6nd, in sfbrgit,el a zis:

- Am fost foarte interesat de unele dintre lucrdrile dumnea-voastr6, doctore Hesselius, despre ceea ce numi{i medicina meta-fizicd - le-am citit in germanS, aculn yreo zece sau doisprezeceani - au fost traduse?

- Nu, sunt sigur cd nu - ag fi aflat. Mi-ar fi cerut permisiunea,

cred.

- Le-am cerut editorilor de aici, in irrmi cu weo c6teva luni, sd

ob{ind pentru mine un exemplar original, in germanS, dar ei mi-auspus cd s-a epuizat tirajul.

- Este adev[rat, s-a epuizat de c6{iva ani; dar md. flateazd", ca

autor, sd descopir cd dumneavoastri n-a!i uitat de cdrfirlia mea, deqi,

(TEAIUL VERDE t3

am adeugat rdzdnd, zece sau doisprezece ani e un timp considerabils[ vi fi descurcat frrd ea. insi presupun cd v-afi g6ndit mult la acest

subiect sau cI s-a int6mplat ceva, recent, care v-a reinviat interesul

pentru ea.

La aceast[ remarc6, insolitd de o privire intrebdtoare, o subitistAnjeneal6 l-a tulburat pe domnul Jennings, aseminitoare cu aceea

care o face pe o t6ndrd lady s[ rogeascd sau s[ pard ridicoli. $i-allsat ochii in p[mdnt, qi-a incrucigat bra(ele stingherit qi, ai fi pututspune, vinovat, pentru o clipd.

L-am ajutat s6-gi depdgeasci stdnjeneala prin cea mai bund me-

trd5, qi amrme prefrc6ndu-m6 c[ n-o observ, continu6nd direct:

- Astfel de resuscitdri de interes pentru un subiect mi se intAm-

pltr qi mie, adesea. O carte m5 trimite la alta qi, adesea, mI trimiteinapoi in timp, dup[ potcoave de cai morti de mai bine de dou6zeci

tlc ani. Dar dacd inc[ mai dorili sd delineti un exemplar, aq fi foarte

hucuros sd vi-l ofer; incd mai am vreo doud sau trei la mine - qi

tlac6-mi ingdduifi sd vd d[ruiesc unul, md voi sim]i foarte onorat.

- Suntefi foarte amabil, a zis el, din nou in largul lui, cdt ai clipi.Aproape c[ disperasem - nici nu gtiu cum s[ v[ mulfumesc.

- Ve rog, nu-i nevoie si continuafi; e un lucru atit de neinsem-

rrtt ci-mi este qi ruqine cd vi l-am oferit, iar daci imi mai multumitinrult, o s[-l arunc in foc intr-o cizL de modestie.

Domnul Jennings a r0s. M-a intrebat unde anume locuiam inl,ondra qi, dup[ inci pufin6 conversa{ie despre diverse alte subiecte,qi-a luat la revedere gi a plecat.

II

DOCTORUL O DESCOASE PD LADY MARY

- imi place foarte mult preotul dumneavoastrd,Lady Mary am

zis eu, de indat[ ce el a plecat. A citit, a clldtorit, a meditat qi, cum a

;ii suferit, de bund seami este un companion desdvdrgit.