P P Iîf î lv in S lg Z

derembrfim W

egg**p

’w Z 3m r f o t d e n A n d e n t

( http://wwW .dntci.ro/adevarul)

ANUL XIINR. 3079 ISSN 12204203

MIERCURI,20 DECEMBRIE 2000

16 PAGINI 3 .000 LEI

Care-i p reţu l?A L I N T U D O R

^ n zilele noastre, totul se plăteşte.I Un produs sau serviciu, o favoareIL făcută cîndva, trebuie răsplătită în

vreun fel sau altul. La fel şi greşelile. Iar acestea se plătesc de cele mai multe ori, aproape înzecit. In aceste condiţii, a-ţi asuma responsabilitatea pentru propriile fapte sau declaraţii ar trebui să intre în metabolismul tuturor românilor.

Săptămînă trecută, Consiliul Investitorilor Străini din România a reacţionat extrem de dur la un act normativ aprobat de către Guvern care, în dorinţa de a-i „îndreptăţi” cît mai bine pe acţionarii minoritari ai diverselor societăţi comerciale, lezează interesele acţionarilor majoritari. Nimeni nu . poate contesta faptul că legislaţia în domeniu îi transforma pe micii acţionari în victime neputincioase ale majoritarilor, dar a corecta o greşeală cu alta nu e tocmai soluţia cea mai bună. Adică, în condiţiile în care investiţiile străine în România se contabilizează pînâ la ultimul cent (şi aceasta nu din exces de rigurozitate), oficialităţile consideră binevenite măsuri care nu numai că îi deranjează pe străini, ci le stîmeşc reacţii de-a dreptul violente. Riscăm nu să nu mai cîştigâm nimic, ci sâ pierdem chiar şi ce am adunat pînă 'acum. Iar de suferit nu vor avea, în nici un caz, cei care îşi, pun preţioasa semnătură pe te miri ce acte oficiale...

Tot Guvernul a emis o “tentativă de ordonanţă” prin care imensele datorii ale unor societăţi comerciale sînt „şterse”. Dar e evident că problema nu se rezumă la a folosi radiera pentru a face să dispară datorii de zeci de miliarde de lei. Şi aceasta deoarece,' chiar dacă firmele în cauză nu mai au, scriptic, nici o datorie, acestea există şi trebuie „plătite” din alte surse. Iar banii vor fi luaţi, probabil,' de la cei care (din prostie; afirmă unii) îşi achită conştiincios obligaţiile faţă de stat.

2000 va rămîne în istoria sistemului financiar, pe lîngă cele două falimente bancare, ca anul în care s-a produs cel de-al doilea seism în piaţa românească a fondurilor mutuale. A fost vorba, şî aici, de fraude financiare de excepţie, în primul rînd din punctul de vedere al sumelor de banr care au intrat în buzunarele cîtorva norocoşi. Bani proveniţi (după un scenariu deja binecunoscut în România) din buzunarele cîtorva sute de m ii de ghiiiionişti, care pierd de pe urma afacerilor murdare ale unor , grupuri care au ştiuţ să profite de pe .urmatelor mulţi.. Astfel, întrebarea iniţială CA RE-I PREŢUL? trebuie completată, inevitabil, cu o alta: CINE ÎL PLĂTEŞTE?

C o n s i l i u r j u i i i s ţ e a i r a

Ultima rectificare a bugetului propriu al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj pe anul 2000 a fost votată ieri. Filarmonica de Stat Transilvania Cluj şi Centrul Creaţiei Populare Cluj au fost beneficiarele, în urma rectificării bugetare, a. unor importante sume suplimentare.

, Conform referatului prezentat,, “din derularea execuţiei bugetare privind realizarea veniturilor stabile (...) avem nerealizări la venituri în

valoare de 2,511,miliarde lei, pentru venituri din privatizare (...), datorită întîrzierii privatizării pentru SC RuttransT După cum a informat “Adevărul de Cluj”, la Ruttrans au fost ceva probleme, care nu ţin, însă, de CJ. 'în afară de această nerealizare, spune vicepreşedintele CJ, Graţian Şerban, Ministerul Finanţelor nu alocă CJ Cluj, în luna ’ decembrie, cota de 10% din impozitul pe .venit, urmînd a fi acordată doar în luna viitoare, ceea ce . creează încă un gol la venituri. Cu toate acestea, în condiţiile alocării, la dispoziţia CJ, a 1 unor fonduri în cotă de 15% din impozitul pe venit, „rezultă un plus de venituri în valoare de 2,584 miliarde lei. Aceşti bani pot fi folosiţi pentru

venitul propriu al CJ”. Suma de 1,119 miliarde a fost alocată Filannonicii Cluj pentru a-şi achita salariile pentru luna decembrie. A-propos, o orchestră şi patru solişti ai Filannonicii i-au colindat, ieri, pe consilierii judeţeni şi pe invitaţii acestora.

Centrului Creaţiei Populare Cluj i-âu mai fost alocate 30 de milioane de lei pentrji organizarea manifestărilor specifice sfîrşitului de an. Per ansamblu, se vede că bugetul CJ a putut fi echilibrat. Sperăm câ pînă la finele mileniului şi Primâria Cluj-Napoca va reuşi să facă rost de banii necesari echilibrării bugetului local.

T itu s C R Ă C I U N \ A lin T U D O R

ETev»..».'?'» . •.'T’ŢT ' ■wîjr" -JSFTŢT ! "

După toate zvonurile apărute relativ la ocuparea funcţiilor de conducere, ale serviciilor descentralizate şi ale Prefecturii judeţului Cluj de cătrereprezentanţii formaţiunii cîştigătoare în alegerile generale din această toamnă - PDSR -, lucrurile încep să se decanteze. Cu o mare probabilitate, postul de prefect va fi ocupat de către Vasile Soporan (director de campanie al PDSR Cluj), secondat fiind de Ivan llarie, de la Direcţia Agricolă. Pentru

postul de reprezentant al Guvernului în teritoriu mai este în cărţi şi liderul PDSR Cluj-Napoca, prof... Constantin Corega, e drept, cu şanse ceva mai mici, el avînd şansa de a fi cooptat pentru un alt post de conducere. Codrea Pop, actualul şef. al Direcţiei de Statistică va rămîne pe post. La Direcţia Silvică aproape de 100% este nominalizarea lui Victor Cherecheşiu. în ceea ce priveşte agricultura, Cristea Costan se poate gîndi, cu şanse mari, că va

fi noul şef al direcţiei»- Regia Autonomă .a Protocolului de Stat Cluj va fi, cel mai probabil, sub conducerea fostului director Geoarsă, iar FPS Cluj - sub Teodor Groza.

Înlocuitorul, deocamdată, al lui Ioan Rus la conducerea Consiliului Judeţean, va fi actualul vicepreşedinte, Graţian Şerban. Vom reveni. . . .

III

MiSs

PreaTeoctist,

aFeric itu l Părinte Patriarhul Bisericii

Ortodoxe (B O R ) ; Române, pledează, în Pastorala de Crăciun din acest an, pentru întoarcerea la credinţă, pentru, restaurarea şi consolidarea fam ilie i creştine şi pentru revenirea la Duhul Evangheliei.

“Dacă lumea contemporană se va lăsa pătrunsă de această chemare, va înceta dictatul păcatului, închizîndu-se astfel plaga avorturilor şi cea a abandonării copiilor de către părinţii lor, fie prin nepăsarea faţă de creşterea lor morală şi' spirituală, fie, de-a dreptul, prin lepădarea totală'de ei, cu o uşurinţă neîntîlnită nici măcar la fiin ţele necuvîntătoare”, afirmă PF Teoctist în Pastorala din acest an la Naşterea DomnuluUisus Hristos.

T itu s C R Ă C I U N

Adrian Severin va fi coordonatorul special al misiunii de observare a

OSCE în alegerile, de sîmbătă, din Serbia

Prim-ministrul în exerciţiu, Mugur Isărescu, a afirmat, ieri, în cad ru l une i reu n iu n i a Clubului Presei Economice, că după terminarea mandatului de şef al Guvernului se va întoarce în funcţia de guvernator al. Băncii Naţionale a României.

“ Legea mă obligă să merg la BNR, de unde am fost suspendat” , a spus Isărescu. El nu a dorit să comenteze declaraţiile din ultima vreme ale

POSR, referitoare la numirea unor noi persoane la conducerea BNR, considerînd că acestea sînt de natură politică.

P rin tr-o ho tă rîre a Parlam entu lu i d in decem brie 1999, MugQr Isă rescu a fo s t suspenda t d in fu n c ţia de guverna.tor al BNR, pe durata exercitării mandatului de prim- ministru, aceasta fiind una dintre cond iţiile pe care el le-a pus pentru acceptarea învestiturii.

PDSR ş l-a ' m an ifes ta t in te n ţia de - a -l în lo c u i pe Isă rescu de la conducerea B ănc ii N a ţiona le ,: avansînd pentru această funcţie numele lu i F lo r in G eorgescu , fo s t m in is tru al F in a n ţe lo r în Cabinetul Văcăroiu.

Pentru ca această înlocuire să poată avea loc este nevoie de sch im b a re a le g ii de organ izare ş i funcţionare a Băncii Centrale.

M u g u r I s ă r e s c u î ş i a n u n ţ a r e v e n i r e a

I n f u n c ţ i a d e g u v e r n a t o r a l B N R

Şeful în exerciţiu, pe zona Transilvaniei, al Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie (S IP A ) al Ministerului Justiţiei, colonelul Vitan Floricel a fost arestat, ieri, de procurorii militari clujeni după ce a fost prins în flagrant în timp ce lua bani pentru a realiza trafic de influenţă.

Acţiunea a fost condusă de procurorul militar Ilie Botoş, delegat al Parchetului M ilita r Teritorial Bucureşti, iar

prinderea în flagrant a ofiţerului SIPA s-a făcut pe baza unor informaţii primite de la Serviciul de Protecţie internă al SIPA. De menţionat este faptul că pentru prima dată în istoria post decembristă un ofiţer de informaţii este arestat pe motive de corupţie.

Maiorul Ilie Botoş, care deţine Şi funcţia de procuror şef-al Parchetului

C o s m in P U R IScontinuare în pagina a 16-a

Ion Iliescu :s-a întîlnit cu m inistruladjunct de Externe al G erm anieiPreşedintele ales, Ion Iliescu,

consideră că vizita la Bucureşti a prim-adjunctului ministrului german de Externe, Christoph Zoepel, reprezintă un "semnal pozitiv” din partea Germaniei priv ind consolidarea relaţiilor cu România.

Iliescu a avut, ieri, o întrevedere cu prim-adjunctul m inistrului german de Externe. Preşedintele ales a precizat, la finalul întîlnirii. cu Zoepel, că discuţiile au vizat relaţiile bilaterale româno-germane, relaţiile României cu Uniunea Europeană şi

la problema vizelor pentru români.Faptul că Zoepel face parte din

conducerea Partidului Social- Democrat German a adus un dublu mesaj noîi puteri de la Bucureşti - dorinţa de consolidare a relaţiilor cu România atît la nivelul statului, cît şi la nivel de partid, a declarat Iliescu. La rîndul său, oficialul german a declarat că autorităţile şi opinia publică din Germania au urmărit cu interes alegerile din România. E l a precizat că, după primul tur de scrutin, a existat o

"mare îngrijorare” în legătură cu participarea unui partid şi a'unui candidat ale căror opinii ”n-au nici o legătură cu valorile europene” .

Zoepel a declarat că vizita sa 1; Bucureşti i-a dat- asigurări c: Parlam entul României, prezint: co n diţiile necesare pentri continuarea procesului de aderare 1; UEÎ "Guvernul german va face tc ce î i stă în putere să vă sprijine î cadrul instituţiilor internaţionale : mai ales în U E”, a afirmat Christop Zoepel.

B 1B U O TES A

! ? ! ? lJl?r,0dOX- Naşteni Domnului; Sf. Sfinţit Mc IgnatieTeoGrul-DcctiuiIu! 9reco-catolic: S. Ignaţiu Teoforu,. ep. m. ( t l O T ^ e S a " ;

ârul de Cl

» PREFECTURA.CON’SIUUL' JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 1960-30 •PRLMÂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMÂRIA TURDA: 31-3160• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-8061• PRIMÂRIANUEDIN: 25-15-48 •PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLUIA TURDA: 31-51-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $1

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 -•SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958 •R-A. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71 ' - •RjA. APĂ CANAL: 196362• S.C. "SALPRESr SA.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

•JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -

intern -43-20-fll;Turda - 31 -17-62; Dej - 21 -20-22

•AUANTA ANTÎSUÎCID: 19-1647

CURSE INTERNAŢIONALE d in Autogara II:

• C luj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni. marji, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11.00.• C luj-Napoca - Budapesta, cu

plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16.00.IN F O R M A ŢII:

Autogara I nu mai funcţionează Autogara II: 43-52-78

taromO RA RU L CU RSELO R INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 200t lu n i

Cluj 6 Băneasa . 07,00 şi 17,00Cluj 6 O topeni 15,45 şi 16,35

m arţiC luj -3 Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

m ie rc u r i Cluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -> O topeni 20 35

jo iCluj -3 Băneasa 07,00 şi 20,45C lu j-3 O topeni ‘ Î5,t5

v in e riCluj -3 Otopeni 15,45 şi 20,35

s îm bătăCluj -3 Băneasa 09,00 şi 13,45

Pret bilet:1.450.000 lei

O RARUL CU RSELO R EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 C lu j- 3 Frankfurt

marţi ş i jo i 9,40Frankfurt -3 C luj '

marţi şi jo i 11,50Cluj -3 M unchen .

luni şi vineri 9,25Munchen -3 C luj

luni şi vineri 11,55 !Cluj -3 Vienaluni, m iercuri -1 1 ,2 5 , vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, m iercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni 11,15, m iercuri, v ineri 15,15 Bologna -3 Clujluni 13,10, m iercuri şi v ineri 17,10 Preţ bilet C lui - Bologna - Cluj: 235$

TELEFO N : 13 61 -16 .

1F A R M A C I I

Farm acii c u s e rv ic iu p e rm a n e n t Farmacia "C0RAFARM\ str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu p relungit Fannacia

"INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia ’ CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10,- telefon 19-13-63, orar 8-22. .

Garda de noapte:Farmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37,

tdefon 19-48-54, orar 20-6.

PO LICLIN ICA FARA PLATA

"F A M IL IA S F ÎN TĂ "• 18 - 2 2 d e c e m b r ie •

Medicină generali Or. I. Boilâ -13.20 (9-12),. dr. V. Bodo - 20 (15-18), dr. R. Cotârlâ-20(10-12). dr. M. Man -19 (14-16). dr. D. Oltean - 21 (9-11). * . A F, Oros -1821 (14-18), dr. D. Platan18 (9-11). 21 (16-18). dr. L Raşa -18 (1517),

dr. I. Riza -19 (1516), dr. M. Suciu-21 (10-12). dr. C. Tonea -19.21 (511), dr. A Varga -18 (9- 11). dr. C. Vlaicu -18 (11-13); Homeopatie. Dr. L BarMalbâ - 20 (10-12); Cardiologie. Dr. A lancu -19 (11.30-13). dr. I. Paţiu - 20 (11.30-13), dr. T. Popescu - 20 (511). dr. N. Prişcâ - 20 (1518). dr. S. Tarcea -19 (14-16); Interne. Dr. 0. Pârv -18 (1517), dr. Gh. Rădulescu -19 (511). dr. P. Santa -19 (1517), dr. Cs. Szakacs20 (1517): Ginecologie. Dr. C. Fodor 19,21

(1512); Chirurgie. Df.D.Ctwilâ-21 (17-17,45). dr. M. Simu - 20 (11-13); Pediatrie. Dr. R. Mitea- 19 (14-15). dr. VI Olteanu - 21 (1517); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 18,21 (12-13); Psihiatrie.'Dr. C. Ştefan - 20 (Î5-17J: Endoctinologie. Dr. E. Popescu - 20 (511); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 19 (14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea -18 (1517), dr. I. Sârbu -18 (11.3512.30); Toxicologie clinici. Dr. C D. Ursu -19 (12-13); O.R.L Dr. S. Bâtlan- 20 (14-16), dr. E. Plâian - 18,21 (511); Neurologie. Dr. M. Divin -18 (510); Ecografie. Dr. I. Ghilean - 20 (14-15). dr. I, Negru - 21 (1517); Urologie. Or. Z Popa -18,21 (12-13); Pneumo-Aiziologle. Or. M. Man -19 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -18,19202122 (511).

Pentru chirurgie plastică şl reparatorie, urologie, radologie planificarea botnavtor se tace

.la sediul Pofidinicâ pe bază de bilei de trimitere. Planificarea bolnavilor se lace la sediul, slr. Moţilor nr. 32 şi la tel. 450061, intre orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medial Policlinicii.

BIBLIOTECI

F IL M E[

15 - 21 DECEMBRIE

Republica - G rind a furat Crădunul, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30;. 18; 20 ,30 ); v in e ri, s îm b ă tă , 'd u m in ic ă - spectacole de noapte cu tarif redus de

la ora 23 * V ic to r ia - Colecţionarul de oase, SUA (12; 14,30; 17; 19;. 30) * A rta E urirnages - Unde dai ş l unde crapă. Anglia, premieră (12; 14; 16; 18; 20) * Favorit - Ritm f i pasiune. India (12; 15.15; 18,30) * M ărăşti - Asterix f l Obelix contra lu i Cezar, Franţa (13; 15; 17; 19) - „ ' '

DEJ - A rta - Blade, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora -22

TURDA - X-M en, SU A ( 13; 15; 17; 19) 'G HERLA - Pacea - Dispari în 60 de secunde, SUA (15; 17; 19);

vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis. • . •

. * B .C .U . “ Lu c ian Blaga” (strada -C lin ic ilo r 2): O ra r:,z iln ic : 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâtâ: 8-13,30.Notă: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

4 B ib lio te c a Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : Sala de lectură (str. M . Kogălniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - v in e ri: 9,00 - 20,00. sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni. miercuri, jo i: 14,00-19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14,45; C e n tru l de In fo rm are Com unitară (str. M . Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 -18,00: Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, te l. 438.409): lu n i - v ineri: 8,00 15,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165,784), Mărăşti (str. Aurei Vlaicu nr. 21, B l. V), Zo rilo r (str. Observatorului n r . l , tel. 438.409): luni. m iercuri,joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri: ,9,00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123,066 in t 177): luni -•vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şî a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cei Mare nr, 1 este suspendată provizoriu, în vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile'împrumutate la filialele de cartier. . .

I B ib lio te c a A ca d e m ie i (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: lun i sîmbâtâ 8 - 12.45; 14-18.45. '

■ B ib lio te c a G e rm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.

■ B ib lio te ca A m e rica n ă "J.F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a trcia sîmbâtâ d in lună: 9-14. O ferim consultanţă pentm studii în USA.

■ Biblioteca B ritan ică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 -1 4 .

* B ib lio te c a “ H e lta i” (strada C lin ic ilo r 18). O rar: z iln ic 10 - 18; sîmbâtâ; 9 -1 3 .

■ B ib lio teca C lu b u lu i Studenţesc C reş tin (strada Kogălniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; jo i 19 - 20.

■ B ib lio tecă C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada l.î.C . Brâtianu 22); Orar luni-vincri: 10-19:, ' ) \

B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G e rm an ” I Ic rm a n n O b e rth ” (slr. Memorandumului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

* B ib lio te c a “ V a ie r iu Bologa” a U niversită ţii dc Medicină şi Farmacie (Slr. Avram lancu 31); Orar; luni-vincri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ Biblioteca Soros C lu j (str. Ţcbci nr. 21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca C reştină ” Bib!os” (str. C lin ic ilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m ie rcu ri, jo i : 13-16; v in e r i 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

C • t e l e s p e c t a t o r • j

Miercuri, 20 decembrievezi; 00,00-X şi Zero; 00,05 Ş tir ile PRO T V /P ro fit; 0 ,30 Seinfeld (s); 1,15 Pensacola (s);2.00 Doug şi Carne (s):

; ' ■Ş E f ţm S f f f l 7,00 M ilagros

. p i i K i t j M.fi» (s ); 8 ,00 Prim a Mix; 15,00 Milagros (s); 15,55 Clip art; 16,00 Motor (r); 16,30 Exploziv (r); 17,00 Detectivi de elită (s); 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 U ite c ine vo rb e ş te acum (co.SUA 1993); 21,50 Cronica c îrco taşu lu i; 22 ,00 Focus - Primele ştiri ale nopţii; 22,30 Stil (m ag .); 23,30 Im pact; 0 ,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

T / / 7,00 BunăZ / a t o O d i m i n e a ţ a ,

România; 10,00 Cutia muzicală (r); 10,30 Documentar; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Măştile puterii (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Lumea misterelor (r); 14,15 2000 - O singură destinaţie - Australia (r); 14,45 Derrick’(s); 16,00 Post Meridian;17.00 Daţi vina pe Corina; 18,00 C lu b u l M ic ro b iş tilo r;- 19 ,00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 20,00 Dan D iaconescu în d ir e c t ; '22,00 Reporter Tele 7; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Viaţa noastră . cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 Telejurnal.

D i s p e n s a r u l P o l i c l i n i c c u P la t ă s■ ' ’ CD' <0instituţie cu vechi s

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta M âloasa) nr. 19.TeL: 130.330 sau 432.557.

7.00 Telematinal; 9,00 Jurnal regional; 9 ,40- P ractic TV;

ROWAitiA 10,30 TVR C lu j; 11,25 TVR laşi; 12,15 TVR T im işo a ra ; 13,10 T eatru l N a ţio n a l de T e lev iz iune p re z in tă ; „P ovestea une i... p o ve ş ti im o ra le ” (r); 14,00 J u rn a lu l de p rînz ; 14,15 CiberFan; 14,30 TVR Craiova;15.30 între noi fraţii (s); 16.00 Panorama (mag. în Ib. germ.);17.30 încurcături în familie (s); 18,00 Români pentru mileniul III; 18 ,10 Im pas în doi; 19,00 Predanii; 19,10 Avanpremieră ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Ju rna l. M eteo; 20,40 Sport; 20,45 Talk-show politic; 21,45 Jus tiţia rii (s); 22,45 Furtuna secolului (f. horror SUA '99); 0,15 Jurnalul de noapte; 0,35 C apodope re c lasice: M issa Solemnis.

7 -00 T ip-Top, Mini-Top (r); 7,35

Sabrina, vrăjitoare la 17 ani (sl r); 8 ,05 Sally, vrăjitoarea, {sl d.a.); 8,35 Toţi/împreună; 9,40 V en i, V ideo , Viei (r); 10,00 Documentar; 1.1,00 Ştiri; 11,05 V e n i, V ideo , Viei (r); 11,20 Blestemul pămîntului (f/r); 13,45 Zile care au uimit lumea; 14,00 Sally vrăjitoarea (s/d.a.); 14,45 Fem eia isp ititoare (s); 15,30 VENI, VIDEO, VICII; 15,45 Ştiri;15.50 Să mori din dragoste (s);16.40 Serial de călătorii; 17,10 Mit şi istorie; 17,40 Familia şi legea (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune;20.45 S C lub 7 la Miami (s);21.15 Pe m uchie de cuţit - IMM- urile rom âneşti peste ocean;22.40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Portrete ale nevinovăţiei (thriller SUA '95); 0,30 TVM Mesager.’

-W ţl 7,00 Observator;■ 8,00 'Neaţa; 11,00

Meditaţiile Ritei (drarpă Anglia 1983); 13,00 Ş tirile am iezii;13.15 Dragostea învinge' (s )r14.00 Doamna Winterboume (f/ r); 16,00" Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ş tiri; 17,10 Vouă (div.); 17,20 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 19,55 Vouă; 20,00 Ziua judecăţii ( SUA 1993); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Vouă; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Dragostea lu i S w ann (dram ă F ra n ţa / Germania 1983); 2,00 Te voi iubi mereu (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s);6.00 Ape liniştite (s)

r ţ W r * 7i0Q Bună ;d i m i n e a ţ a ! ;10.00 T înă r şi

neliniştit (s/r); 11,00 Pensacola (s/r); 11,50Tom Show(s); 12,20 Greystoke: Legenda lui Tarzan (SUA/Anglia 1984); 14,15 Fitz (s); 15,05 Expertul (s/ţ); 16,00 T înă r şi ne lin iş tit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştiri; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo (ta lk­show); 18,50 Dăruieşti şi cîştigi;19.00 Ş tirile PRO TV; 20,00 Furia (thriller SUA ’98); 21,55 Ş tiri; 22,00 Chestiunea zilei;23.45 Omul care aduce cartea;23.50 P R O -TV te ascultă, ce

CABINET .MEDICAL ONCO LO G IC C L U J N A P O C A ,

s t r . P R O P C t O R T E A n r . S , ( c & r t / e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

P ro f.d r. LU C IA N L A Z Ă R(G in e c o lo g ie , .C h iru rg ie , O n c o lo g i® )

L, Ml: 15-18; Ma, J : 1 6 * - 1 8 * ’ Dr. V A LE N T IN P O P ESC U »

(Chirurgie, Oncologie)M a, J : 1430-1 6 ;" V : 1 5 - 1 7"

S : 9 - 11Dr. D AN-SO R1N P O P E S C L l

(Urologie)L, Mi: 1 8 -2 0 ; Ma, J : 1 8 ” - 2 O

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

tel/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 în timpul orelor de fu n c ţio n a re

a cabinetului

7 ,00 R e lu ă ri; 9,25 F iore lla , (s/r);

10 .30 Luisa Fernanda (s/r); 11,20 Iubire fără lim ite (s/r); 12,15 Dragoste nebună (s/r); 13,05 La casa de vis (mag./r);13.40 Miracol pe strada 34 (f/r);15.30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 M ira c o lu l iu b ir ii (s ); 17 ,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 F io re lla (s); .18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20 ,00 Ş tirile de A casă;2 0 .40 Dragoste nebună (s);21.40 Luisa Femanda (s); 22,45 Un Crăciun de neuitat (dramă SUA 1994). -

15,00 Retransmisie 'J e le 7 a b c ; 17,50

V ideoclipuri; 18,00 Labirin tu l tranziţie i - realizator N icoleta Ţ ă ra n u ; 19,30 S p o tu ri şi re p o rta je pub lic ita re ; 20 ,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă responsa-, biiitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

' POLICLINICA - INTERSERVISAIM

str. Pascalv nr.5, cart, Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE- ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

. ♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • _

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTJRÎ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosaipingografli pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă V. ECO Doppler color . Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - .Parazitologie Determinare Rh - Ţeste de sarcină - Antigen IIBS - Elisa TesU - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină)

ZILNIC, in c lu s iv / - DUMINICA (gardă)

ore le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 - 7 R ezervare, c o n s u lta ţ i i

^ la te l. 41 .41 .63 .

CABINET M E D IC A L D E

STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106. ap. S .

Dr. Socolov Gelu - meaic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tntam enta stom ato logica complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) ' Programări xQnic la teL: 430.028

ORAR . -Luni»Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

Pentru s tu d en ţi, pensii şom eri, reducere 20% .

m i - i l i l i I i11‘ | ! I iiastăzi, de la ora 18,30:

C A R M EN :. de Georges Bizet

H M i l H a i ' n k i u n

a s tă z i, de la o ra 19 ,00 :

C Ă S Ă T O R I Ade N.V. G ogol

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLDGARU Dr. ANGELA CĂLDGĂRD

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM O FTALM O LO G IE

S , - 8-12. ,Tel.: 42.56.18; teî/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

luioiutorel de sivirm : u im i a ustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

- p - M ie rc u r ii2 0 de cem brie .V j Ţ ' 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30;

Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -1 0 :0 0 Primulsalut-Ştefan Coroian(07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Re vista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,56 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu M ihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-13:00 M esa/FAf-TudorRuncanu (10:00 Ştiri+Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 ■Capra cu trei iezi".- trei piese cu aceeaşi tem ă, acelaşi interpret, acelaşi titiu/etc., 12:00 Divertis Radio Blitz,12:40 "Telefonul zilei’ - interviu telefonic cu un om obişnuit da r interesant); ; 13:00 - 16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "Cetăţean de onoare’ - concurs pentru desemnarea celei mai:., străzi a oraşului, 14 :00 ,15 :00 Ştiri, 15:20 Ce măi crede lumea ( r j) ; 16:00 -19 :00 ‘ Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct -fa rse+ urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport-Mihai Petruşcă 18:00 -1 8 :3 0 Program informativ BBC, 18:40 Divertis Radio Blitz); 19:00 Automania-emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri, Muzica magica - rock- Ştefan Coroian;22:00-23:00Miracolul sunetelor - muzică electronică cu Cristian Mureşan24:00,02 :00,04:00 News Flash.

' - M ie rc u r i, 20 d e c e m b r ieŞT IR I

0 6 .0 0: 09 .00 , 10.00

1 1 .0 0 , 14 .0012.00 , 15 .00 , 16.U0; BBC -

18 .00 ; 6 .3 0 -9 .0 0 - S11EER M A T IN A L : Ş tirile loca le , in terv iu ri, Horoscop (6 .4 0 ,7 .2 0 ,8 .2 0 ) , Punctul de vedere(7 .45), L in iu ţa de diaiog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- P A T R U L A D E S E R V I C I U - 9 .3 0 -R e v is ta p re s e i, P u n c tu l de vedere(10 .15); C oncu rsu ri (10 -30 ,12 .30);12 .45-Sport pe m apam ond;

19 nn-18 n fl-G AI F ID O SCO P fm : 13.20 -M u sc a (lim ba maghiară) 20.00 -T op T en -D J Sebi; 22.00-23.00 T re n u l d e la m ie z u l no p ţii - Ucu F lnrea; 01 .00-6 .00 U n d e M agice .I f M f O f M C D h J iV M ie rc u r i, 20 de ce m b rieU N I r U f j KBBJJ&rnrjram,infnrmatiu BBC: 6 ,00-6 ,30 ;8 ,00- 8 ,20,'11 ,00-12 ,00 ,,14 ,00-14 ,30 ; 18,00-18,3Q;.21,00-21 ,30 ,23 ,00 . 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06 ,35 ,8 ,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9 ,4 5 Horoscop. 9 ,0 0 Ştiri locale. 9 ,2 0 Programul cinema. 9 , 5 5 ; Informaţii culturale. 16,00, 12,00, 13 ,00 , 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri ■naţionale f i locale. 10 ,00-14,00 Punct... f i de la Zece; 14,30-1&,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 1.9,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Unlplus nocturn. : ' -.v -

: : M ie rc u r i, 20 d e c e m b r ie . y . - :lj .' -5:00-8:00 Lupta cu somnul - emisiune matinală.Realizatori:,

ÎMJACT Laura ivancioiu şi Răzvan Popescj; 8:00-10:00 Lupta cu somnul4 -ed iţia locală; 10,00-12,00 Tovarăşii mei realizatori: DJ Armând; lonuţPohrib şi Marius Furdui; 12:00-17:00 Contact FM. Program de divertisment: muzică non- stop, concursuri, in form aţii diverse (în specia l din show-biz); 17,00-19,00 Votează ce urmează; 19:00-22:00 Seară deseară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţii seară de seară ia Radio Contact. 22:00-24:00 Fair- p /a y - realizator Răzvan Dumitrescu: Emisiune de dezbateri economice şi socîo- politice, personalităţi invitate în studio, ascultătorii pot adresa (în direct) întrebări realizatorului şi invita ţilo r săi. 24:00-1:00 La ţeas de blues în Delfinariu - realizator A. G. Weinberger. Un amestec de blyps şi fantezie la miez de noapte...O em isiune in teractivă care se adreseaza ce lo r predispuşi spre filozofie, indiferent de vîrstă. - " '

— ------------------------------- . M ie rc u r i, 20 d e ce m b rie( R A D I O C L U J ) 6,00 Bună dimineaţa: O emisiune deCr— ~ ___ :...........’.■.......— 'actualităţi, dar şi antren matinal prezentată

de Doma Borgovan. 8,00 Em isiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori . România. Prezintă de la Cluj Lucia Ţibre; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: A

patra putere. Prezintă Lucia Ţ ibre; 12,00 Radiojurnal transilvan; 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paratele muzicale cu Dan Bradu. 13,55 Buletin

. de ştiri. 14,00 Program m uzica l pe s ta ţia de unde u ltrascurte - 95,6 MHz.16,00 Emisiunea in timba maghiară. 18,00 Râdiofax - prezintă Anca Băltan.18,30 Crochiuri m uzica le - P rezin lă .pap iţzvoreanu. 19,00 Radiojurnal B u cu reş ti, 19,30 R otonda liţeraiţă cu Dora Pavel; 20,00 Ştiri. 20,05 A notim pul ideilor, redactor Dan Banciu; 21,00 Şti fi; 21,05 Breloc - cu Anca Mureşan; 21,50 Buletiride ştiri. 21,58 închiderea programului. ■

5 - M iercuri, 20 decem brie6 ,00-10,00 Ceasurile dimineţii;10,00-10,05

Buletin informativ; 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi,RADIO RENAŞTEREA

91,2 MHz FMcontemporanii noştri; 10,40-11,00.Muzică religioasă; 11,00-11,30 Scriitorii oraşului tău (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert; 12,30-13,00 Lexicon

. (Elena C hircevfj3,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (17,00 Historia Magistri Vitae - M.D. Drăgoi); 18,00-18,30 Sfinţii Părinţi, contemporana noştri (r); 18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00-20,30 Bizantion (Elena Chircev); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00 Scriitorii oraşului tau (Flavia Teoc-Bochiş); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). . -

î, A l C l ar putea fi^ reclama dumneavoastră

Ziarul nostru roioseşie şun furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

t v %

lavie» Solana, inalt comisar al UE pentru politică externă şi securitate comună: Prodi ignoră Realpolitik-ul

• ^ (“La S tam pa”)Javîer Solana, înaltul comisar al UE

pentru politica externă şi securitate comună, este de părere că, pentru a merge mai departe, trebuie să renunţăm la vise şi să ne reîntoarcem la Realpolitik.

Şi, nu întîmplător, manifestă prudenţă în ’legătură cu cererea italo- germană de a convoca o nouă conferinţă privind reformele, în anul

' 2004, şi se distanţează de -apelurile adresate de Romano Prodi, preşedintele Comisiei Europene, statelor naţionale: “Prodi lansează mesaje simple, uşor de înţeles pentru opinia publică, dar nu întotdeauna ceea ce pare uşor, chiar

. şi este aşa”., întrebare: Cum a decurs turneul

consultărilor în capitalele europene?. Răspuns: Liderii ţărilor membre ale Uniunii Europene sînt pregătiţi pentru cel mai important punct. înscris pe ordinea de zi a summitului de la Nisa: extinderea şi reunificarea continentului. Nimeni nu ignoră importanţa acestei misiuni şi fiecare lider este conştient

; de^responsabilitatea ce-i revine.î: Ce părere aveţi despre cererea

Germaniei de a obţine un vot în plus faţă de ceilalţi parteneri ai săi? .

R: Reunificarea a schimbat mult Germania, care are acum o populaţie mai mare decît avea în urmă cu 20 de ani, fiind ţara cea mai populată din. Europa. încercăm să facem o Europă - mai flexibilă. A sosit momentul pentru revizuirea ponderii fiecărei ţâri, respectîndu-se echilibrul demografic.. î: Germania solicită, totuşi, pentru

prima oară după război, primatul în Europa; S-a schimbat ceva în mentalitatea clasei politice germane?

R: Nimeni nii cere modificarea drastică regulilor de joc în cadrul “celor 15 . Dacă, în viitor, Germania va deţine primatul politic într-o Europă: lărgită va depinde, mai ales, de ceilalţi parteneri ai săi. Europa nu se extinde dincolo de Lisabona, ci în direcţie opusă. Europa înseamnă şi geografie.

î: Franţa iui Chirac se leme de ruperea echilibrului existent în 1957, cînd “s-a născut” Europa.;.

R: Dacă Germania va avea un vot în plus sau în minus nu înseamnă mare lucru. Ar fi doar un element simbolic. Din punct de vedere politic, Germania are deja în Parlamentul European mai mulţi deputaţi decît toate celelalte ţări mari. Putem spune că acolo s-a rupt echilibrul şi că trebuie să evităm melodramele cu privire la un fapt deja împlinit. / .

î: Premierul britanic Tony Blair susţine că UE are o problemă de legitimitate democratică. Sînteţi de acord?

R: Dacă am vorbi despre un stat nu ar exista nici o îndoială: democraţia se bazează pe principiul: “un om, un vot”. Uniunea Europeană nu este, însă, nici stat, nici confederaţie, nici federaţie. Legitimitatea populară nu este singura sursă de legitimitate. Europa are două astfel de surse:, statele naţionale şi opinia publică. Şi este necesar să se stabilească un echilibru perfect între aceşti doi factori. Europa nu este o naţiune, ci o colectivitate de naţiuni suverane care vor să conlucreze,

î: Prin urmare, a avut dreptate

preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, cînd a propus să se adopte sistemul dublei majorităţi.

R: în principiu, aceşt sistem are avantaje, însă şi consecinţe negative. Sâ luăm un exemplu: într-o Europă cu 27 de membri sînt suficiente 16 ţări, cu un procent de 12 la sută din populaţie, pentru a bloca orice decizie. Acest lucru nu este just, după părerea mea. Mecanismul este simplu, dar din cauza unor astfel de consecinţe-, negative, multe ţări nu-1 pot accepta.

I : Atunci de ce Prodi a făcut această propunere, calul său’ de bătaie? -

R: Cred’ că Prodi are un mod de abordare pentru unele probleme mai delicate prin care încearcă să inducă în rîndul opiniei publice idei simple, ce pot fi însuşite uşor. Prodi propune soluţii simple şi, fireşte, pozitive: dubla majoritate, simplificarea tratatelor, desfiinţarea dreptului de veto. Eu cred, însă, că toate aceste soluţii pot avea şi efecte negative. Şi, în plus, ele pot fi înţelese cu greu de unele ţări.

î : P rem ieru l B la ir a propus în tă rire a p u ţe rii Consiliului de miniştri al UE. Majoritatea liderilor sînt de această părere?

R: Blair, Fischer, Chirac au subliniat necesitatea implicării tot mai mari a populaţiilor şi, implicit, a guvernelor şi parlamentelor. Deputaţii naţionali sînt aleşi şi ei, la rîndul lor, aleg guvernele. ;

î: Ce părere aveţi despre criticile adresate de Prodi Franţei şi M arii Britanii pentru hotărirea lor de a-şi apăra dreptul de veto în domeniul politicii comerciale şi fiscale?

- R: Fiecare are propriul său stil, iar stilul lui Prodi este compatibil cu cel al predecesorilor săi. îmi amintesc că nici Jacques Delors nu a fost de acord cu premierul britanic atunci, Margaret Thatcher. Dar nu vreau să fac comparaţie între Delors şi Prodi. Prodi atunci cînd vorbeşte se adresează opiniei publice şi ori de cîte ori are p rile ju l lansează un apel pentru sistemul de vot cu majoritatea calificată...

î: Una din problemele cele mai delicate este lupta între ţările mari şi cele mici pentru com poziţia Com isiei Europene. A veţi un compromis la îndemînă?

R: Există o posibilitate. Să menţineri) actuala compoziţie a Comisiei cu 20 de membri, pînă în anul 2005, iar noilor membri să le oferim posibilitatea de a avea un comisar. în anul 2005, ţările care au doi comisari vor rămîne doar cu unul, urmînd să intre in vigoare reponderarea voturilor. în anul 2010 va fi eliminat principiul potrivit căruia fiecare ţară are un comisar şi va intra în vigoare sistemul rotaţiei paritare. Cu garanţia că nici o ţară nu va rămîne fără un comisar pe’.o perioadă de cinci ani. -

î : Ce părere aveţi despre propunerea privind simplificarea tra ta te lo r, un pas decisiv spre elaborarea unei Carte Fundamentale Eurăpene?

R: Aceasta nu constituie principala prioritate. Pot spune, însă, că premierul Amato are dreptate atunci cînd spune că este-necesar ca tratatele să fie elaborate într-un mod mai inteligibil. Şi cu siguranţă aşa va fi.

(“UTRO”)Cunoscuta zicală rusească “găina

nu e zburătoare, Bulgaria nu-i peste hotare” a_ devenit, zilele acestea, realitate. într-adevăr, Bulgaria nu va mai fi “peste hotare” , însă nu pentru Rusia, ci pentru statele- m em b re U E care au sem nat Acordul de la Schengen. Conform in fo rm a ţiilo r oferite de IT A R - TASS, premierul Bulgariei, Ivan Kostov, a făcut o declaraţie în Parlamentul ţării, conform căreia restric ţiile prevăzute de v ize le Schengen vor f i, în ceea ce -i p riveşte pe cetăţen ii b u lg a ri, anulate. Această decizie, adoptată la reuniunea miniştrilor de Interne şi Justiţiei d iii ţârile-membre U E , a fost salutata de toţi deputaţii Parlamentului bulgar.

în co n fo rm ita te cu d e c iz ia m iniştrilor europeni, Bulgaria a fost scoasă de pe lista neagră a vizelor, iar cetăţenii ei vor. putea, în viitorul imediat, sâ călătorească în ţările “ spaţiului Schengen V

. Să facem puţină istorie: la 14 iunie 1985, în oraşul Schengen (O landa) -a fost semnat un acord în tre M a re le . D u c a t a l Luxemburgului, Regatul Ţărilor de Jos; Regatul Belgiei, Republica Federală Germania şi Republica Franceză. M a i tîrziu, acestor ţâri li s-au alăturat Spania, Portugalia, Italia , Grecia, Austria, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca şi Islanda. Ce înseamnă, de fapt, acest acord?

în prim ul rînd, că ţările membre U E - ţări care joacă un rol activ în form area unei p o litic i comune pentru o zonă europeană unică şi care doresc sâ întărească această zonă - ,au stabilit să desfiinţeze

co n tro lu l asupra c irc u la ţie i oamenilor şi sâ uşureze deplasarea mijloacelor de transport în acest “spaţiu Schengen”. Pentru cetăţenii tuturor ţărilor-membre U E acest acord înseamnă libertate deplină de circulaţie. La o frontieră “internă” a spaţiu lui, va f i su fic ient ca

. oamenii să prezinte un act de identitate, în schimb la o graniţă “externă” controlul va f i mult mai sever. Cetăţenii din afara spaţiului Schengen vor f i obligaţi să obţină v iz a p rim e i ţă r i-m e m b re a acordului Schengen prin care vor trece, iar apoi, pe baza acestei vize, vor putea călători liber mai departe.

Acum, Bulgara, ca oricare alt stat-semnatar al acestui acord, are noi obligaţii de natură juridică, politică şi economică. La prima vedere, acordurile au menirea să îmbunătăţească nivelul de trai şi să se extindă şi să extindă libertatea cetăţenilor. Acest lucru este perfect adevărat: de exemplu, turiştii care călătoresc p rin ţă r ile zonei .

: Schengen nu sînt supuşi unui control formal al paşapoartelor. C e-i drept, conform condiţiilor acestui acord, mai pot avea loc aşa- zisele “controale mobile”, pe o rază de 20 k ilo m e tr i de la aceste “frontiere. invizibile” . în afară de aceasta, unele ţări şi-au rezervat dreptul de a efectua controalele de rutină în trenuri, pe automagistrale, în porturi şi aeroporturi. Pentru “cei cuminţi” lucrurile par foarte simple.

Dar cum se va proceda cu cei care doresc să încalce legea? Doar acum, vameşii şi grănicerii răspund nu numai de securitatea ţărilor lor, ci şi de securitatea întregii zone. Acest lucru va duce la îriteţirea controalelor vamale şi poliţiste de la graniţele externe ale spaţiului

Schengen, pentru a putea reduce, în acest fel, afluxul de imigranţi i le g a li . în te ţire a co n tro lu lu i presupune, Ia rîndul lui, o majorare s e m n ific a tiv ă a c h e ltu ie lilo r financiare.

Apoi Bulgaria şi celelalte ţări- membre ale Acordului Schengen mai au şi problema coordonării legislaţiilor naţionale. Astfel, în O landa şi Germ ania, pedeapsa pentru trafic de stupefiante este to ta l d ife rită . Desigur nu este necesar ca to ţi sâ fie aduşi la acelaşi num itor, dar este foarte important sâ se găsească, totuşi, anumite posibilităţi de compromis, / să se elaboreze anumite mecanisme legislative comune. în acelaşi timp, d ep artam ente le de p o liţ ie au căpătat o mai mare libertate de acţiune. Dacă, înainte, rezultatele unei in te rp re tă ri o fic ia le erau aşteptate c îteva z ile , de acum încolo nu se mai prevăd astfel de impedimente. L a Straslmurg a fost creată o reţea inform aţională. Ia care vo r putea avea acces toţi-: p o liţiş tii d in spaţiul Schengen. Deocamdată, lucrul la această bază de date continuă, dar aţunci cînd toate inform aţiile vor fi adunate, colaborarea dintre departamentele Poliţiei va fi mult mai uşoară şi mai eficientă.

O altă problemă importantă se referă la relaţiile dintre ţările U E semnatare ale Acordului Schengen, ţă rile -m em b re U E care nu au semnat acest acord ,şi “ lumea a treia” , adică acele ţări care nu fac parte n ic i din U E , nici din spaţiul Schengen. M a re a B r ita n ie şi Irlanda au declarat, în mod hotărît, că nu au de gînd să desfiinţeze graniţele interne.

Im igranţii reprezintă o problemă importantă pentru aproape fiecare

ţară: în Germania se înregistrează, îri mod p e rio d ic , treceri frauduloase ale graniţelor estice, iar frontierele austriece sînt şi ele o zonă destul de d if ic ilă pentru poliţişti şi pentru vameşi. ^Aceste ţări sînt un fel de “avangardă” a spaţiului Schengen.

Faptul că frontierele au devenit “ transparente” - inclusiv pentru infractori - este-confirmat şi de fa p tu l că, u n eo ri, G erm an ia în tre ru p e p entru o an u m ită perioadă valabilitatea acordului, m ai ales atunci c înd ţara era vizita tă de preşedintele iranian, M o h a m m a d - K h a ta m i,Departamentele speciale germane doreau să evite astfel de acţiuni teroriste. D e aceea turiştii care

-soseau în Germania din direcţia Austriei erau supuşi unui control rig uros , c h ia r dacă fro n tie ra germano-austriacâ este considerată una absolut formală.

Acum, la acest spaţiu aderă şi Bulgaria. Care sînt urmările acestei d eciz ii istorice? În t î i de toate, B u lg a ria s-a d ec la ra t, p r in semnarea acestui acord, drept un stat dezvoltat economic, politic şi social, un stat de orientare vest- europeană.

Aderarea la acest acord î i creează Bulgariei noi obligaţii: în primul rînd se are în vedere introducerea unui regim de vize pentru cetăţenii anum itor ţări, precum Rusia şi U c ra in a . In a fa ră de aceasta, Bulgaria va trebui să-şi reducă substanţial numărul de imigranţi. D ar, lucrul cel mai important este că B u lg a ria d e v in e , p r in desfiinţarea regimului de vize, “un nou jucător pe terenul integrării europene” , ceea ce v a duce la schimbări majore în politica internă şi externă a ţârii.

PARLAMENTARII GEORGIENI CER

RETRAGEREA DIN CSI

După ce Rusia a introdus regimul de vize faţă de ÎSeorgia, parlam entarii geo rg ien i au s o lic ita t re tra g e re a v imediată a ţării din cadrul Comunităţii Statelor Intependente (CSI). Relaţiile dintre Moscova şi Tbilis i au devenit extrem de încordate. Cel care a făcut această propunere de retragere a fost lid e ru l U n iu n ii T ra d iţ io n a liş t i lo r georgieni, Akaki Asatiani. “Introducînd regimul de vize doar faţă de Georgia, Rusia forţează acest stat sâ se retragă din CSI”, a declarat deputatul georgian. Akaki Asatiani consideră că Georgia nu a obţinut absolut n im ic în cei şapte '. ani cît s-a aflat în cadrul Comunităţii. “Fără retragerea G eorgiei din cadrul CSI n ic i nu p o a te f i v o rb a de continuarea procesului de integrare a ţării în structurile europene", a subliniat Asatiani. Deputatul opoziţionist a fost susţinu t şi de lid e r ii a lto r pa rtide parlamentare.

“Ideea lui Asatiani a găsit susţinere în rîndurile acelor parlam entari care consideră că este abso lu t inu til-ca Georgia să continue să facă parte din CSI după ce a fost introdus regimul de vize", h febra dezbaterilor, cineva a p ropus ch ia r v o ta re a îm po triva a c c e p tă r ii R u s ie i în O rg a n iza ţia Mondială a Comerţului, Georgia fiind adm isă d o a r de p u ţin ă vrem e în această organizaţie.

D ec la ra ţiile lu i K ham a Im nadze.. secretam! de presă al preşedintelui georgian, par să dea apă la moară deputaţilor furioşi. Acesta susţine că afirmaţiile m ass-media şi cele ale unor oficialităţi ruseşti cu privire la faptul că în defileele din munţii georgieni s-ar afla două m ii de com ba tan ţi ceceni au “caracter provocator” şi sînt “menite să ştirbească autoritatea Georgiei*.

Purtătorul de cuvîn t consideră că acuzaţiile M oscovei cu privire la faptul că pe teritoriul georgian , s-ar afla “un reprezentant o fic ia l a l Ceceniei" sînt a b s o lu t e ro n a te , deoarece un a sem enea re p re z e n tş n t nu a fost înregistrat n icăieri pe teritoriul ţării. In ceea ce priveşte dorin ţa "unuia dintre c e c e n ii lo c a li d e a se e rija în reprezentant genera l al Icikeriei", Kaha Imnadze a dec la ra t scurt: “asta este dreptul lui”.

A d ju n c tu l s e c re ta ru lu i C o ns iliu lu i S e c u r ită ţi i F e d e ra ţ ie i R u se , O le g C ernov, ş i-a m a n ife s ta t u im irea cu p riv ire la în c e rc ă r ile u n o r de p u ta ţi georgieni de a prezenta decizia Rusiei de introducere a regim ulu i de vize faţă de Georgia ca un am estec în treburile interne ale acestui stat. El a declarat, de asemenea, că “liderii de la Tbilis i ştiu prea bine că M oscova respectă suveranitatea şi in tegritatea teritorială a republicii, m ilitînd pentru dezvoltarea , unor relaţii de bună vecinătate, reciproc avantajoase” . - ■ ' ’

“De altfel, a declara t O leg Cemov, ideea introducerii reg im ulu i de vize nu aparţine Rusiei, ci... Georgiei". Pe data de 8 s e p te m b r ie a a n u lu i trecut, ad junc tu l p u rtă to ru lu i d e cuv în t al Parlamentului georgian, liderul Uniunii Civice Georgiene. Adam ia, a declarat: “ In troducerea re g im u lu i d e 'v iz e a r permite evitarea m ultor probleme legate de Rusia". El m enţiona, totodată, că “un asemenea regim a r trebui să aibă un ca rac te r p e rm a n e n t, şi nu unu l p rov izo riu ". C o n fo rm a firm a ţiilo r iu i Adamia, “ Rusia a r trebui să înţeleagă că Georgia este un s ta t suveran". La r în d u l s ă u , p re ş e d in te le Departam entului de S ta t al securităţii g ra n iţe lo r G e o rg ie i, C h e id z e , a menţionat în data de 4 noiembrie 1999, că introducerea regim ulu i de vize “a r putea contribu i la restabilirea ordinii la graniţa m so-georgiană".

O leg C em ov a decla ra t că Rusia va lua anum ite m ăsu ri pen tru a pu tea “ reduce la m in im u m d e za va n ta je le create de introducerea regimului de vize între cele două ţări". Se are în vedere faptul că în v iito ru l apropiat Rusia îi va p ro p u n e G e o rg ie i să d e s c h id ă reprezentanţe consu la re suplim entare pe teritoriu l georg ian, pentru a putea p e rfe c ţio n a s is te m u l de o b ţin e re a vizelor ruseşti.

acizii ii la ,n>1

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră 1

) 1997 - Miniştrii Apărării din România Şj ; Ungaria au semnat, ta Băile Felix, a c o rd u l bilateral în domeniul transporturilor militare, care reglementa transporturile rutiere şi P®

cale ferată dintre cele două părţi-

.......... î i

P r e m i e r u l a d m i t e p o s i b i l i t a t e a u n o r d o c u m e n t e a l e G u v e r n u l u i

r u l d e m i e r c u r i , 2 0 d e c e m b r i e 2 0 0

d i s t r u g e r i iP rim -m in istru l M ugur

Isărescu a declarat că, în cadrul activităţii curente a Guvernului, există posibilitatea distrugerii unor documente, dubluri ale actelor dezbătute în şedinţa de Guvern, dar a precizat că acestea nu se ard. “Există o anumită metodă de evidenţă a acestor acte, după care se dau la topire, dar acelea nu sînt documente de privatizare”, a spus Isărescu, arătînd că, în Palatul -Victoria, există şi o metodă de arhivare a exemplarului unic.

Premierul desemnat Adrian Năstase a declarat recent că la Guvern are loc “o activitate intensă de ardere.de dosare” şi a prezentat drept exemplu în acest sens un dosar - cu documente, originale.de la FPS conţinînd “mesaje negative venite din teritoriu asupra privatizării unor societăţi”. Năstase ă spus că intenţionează să trimită la Parchetul General acest dosar, care se referă la privatizările efectuate în 1997.

Isărescu spune că în clădirea Guvernului nu există

documente de privatizare, ci . doar note privind programul PSAL, făcute publice, şi a reamintit faptul rcă a solicitat Secretariatului General al Guvernului să-i - prezinte un raport privind maniera de' arhivare şi de circulaţie a documentelor în Palatul

. Victoria. Totuşi,- premierul a declanşat, luni, o anchetă în legătură cu acuzaţiile aduse de PDSR, sesizîndu-1 pe procurorul general al României, Mircea Criste, îri legătură cu

.sustragerea unor documente

1y ^ ' f i 1 *

oficiale în original din clădirea Guvernului, care, potrivit declaraţiei lui Adrian Năstase, sînt acum' în posesia PDSR.

Valeriu Stoica acuză prejudicierea imaginii sale

Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a precizat, într-o scrisoare deschisă adresată, ieri, premierului Mugur Isărescu, că

menţionarea numelui său în problema sustragerii unor documente din Palatul Victoria este inexplicabilă şi îi aduce prejudicii de imagine, aşteptînd ca premierul sâ ia o poziţie “cu caracter reparatoriu’ în acest sens..

Ca urmare a solic itării primului ministru, adresată lui Valeriu Stoica,, de a verifica arhiva de documente oficiale de la cabinetul său din Palatul Victoria, ministrul Justiţiei afirmă, în scrisoarea trim isă. premierului, câ în biroul pe care l-a ocupat în clădirea Executivului (camera 218, etajul

2), de la instalarea Guvernului Radu Vasile şi pînă în prezent,; în calitate de ministru de stat, nu s-a constituit nici o arhivă de documente oficiale, întrucît activitatea sa s-a desfăşurat, în principal, la sediul Ministerului Justiţiei (MJ). v.. “Nici un document oficial nu'

a fost înregistrat şi păstrat la cabinetul din clădirea Guvernului. Prin practica pe care am inaugurat-o la MJ, nici un document oficial nu este . păstrat la cabinetul ministrului, ci la serviciile de specialitate ale m inisterului. Documentele oficiale înregistrate la cabinetul

ministrului Sînt transmise, imediat - după rezolvarea problemei ridicate, la serviciile de specialitate”, se spune în comunicat.

Valeriu Stoica mai precizează,’ că, în calitatea sa de ministru de stat, nu â avut nici o atribuţie care sâ-i permită sâ deţină documente privind procesul de privatizare, aceste aspecte fiindu-i cunoscute şi premierului. “în aceste condiţii, este imposibil ca documentele' la care vă referiţi .să provină de la cabinetul meu din Palatul Victoria”, conchide ministrul Justiţiei.

[PotrivitlsfiiunctufuiministmluiigermahţdfilExtetn ^

Guvernul şi opoziţia din România trebuie să se distanţeze de partidele extremiste

Germania a fost foarte interesată de rezultatul alegerilor din România, a "declarat Christoph Zoepel, ministru de stat în Ministerul german de Externe, la finalul întrevederii avute, ieri, cu ministrul român de Externe, Petre Roman.

Christoph Zoepel a abordat în discuţiile purtate cu ministrul de Externe, Petre Român, şi Eugen Dijmărescu, secretar de stat în . MAE, problema negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, evoluţia acestor tratative din februarie 2000, dată la care ministrul adjunct de Externe al Germaniei a fost prezent, pentru prima oară, la Bucureşti. De asemenea, Zopel a discutat cu Roman, îmcalitate de preşedinte al PD, aşa cum a declarat că va ■

discuta şi cu preşedinţii PNL şi UDMR, despre faptul că Europa aşteaptă ca m ajoritatea parlamentară din cele d ouă Camere să afirme că România îşi va continua drumul spre UE. Ia r pentm a demonstra acest lucru trebuie să se distanţeze, în m od clar, de partidele xenofobe, şovine sau rasiste. . ' ■ .

“Dacă atît Guvernul, cît şi . , opoziţia, renunţă Ta colaborarea cu un partid extremist, România îşi poate continua drumul spre Europa”, a arătat m inistrul german. El a adăugat câ va putea spune câ vizita sa în România a avut succes dacâ, la Berlin sau ; în alte state europene, va puteaafirma câ Petre Roman şî -alţi lideri din România sprijină această declaraţie. -: y

I N M E M O R I A MVineri, 22 decembrie; la monumentul ridicat în memoria tineriio'r

Florin Oşan şi Kovacs Laszlo, care şi-au jertfit viaţa la Otopeni, în decembrie 1989, Primăria municipiului Dej va organiza' o festivitate de omagiere a revoluţionarilor. Cu acest prilej, va avea loc o slujbă religioasă unnată de o alocuţiune rostită dc primarul Ioan Ungur, depuneri de coroane şi defilarea gărzii militare.

în aceeaşi zi, vor avea loc depuneri de coroane şi slujbe de pomenire la Cetan si Unguraş, localităţile de origine ale celor doi tineri. ■ '

M . V A I D A

Liderul deputaţilor UDIVIR consideră că Uniunea va avea o misiune dificilă în Parlament

Deputatul Kelemen Attila, preşedintele grupului parlamentar al U D M R , anticipează o misiune deosebit de d ificilă pentru reprezentanţii Uniunii în Parlament, în condiţiile în care aceştia nu vor aparţine în totalitate Opoziţiei, fară a participa însă la guvernare, mulţumindu-se sâ susţină guvernul minoritar format de PDSR, informează cotidianul "Nepujsâg".

“Nici una dintre situaţiile existente la noi nu se conformează regulilor specifice unui regim parlamentar european normal, iar noi trebuie să ne găsim locul în acest Parlament puţin bizantin, puţin european şi într-o foarte mare măsură original, specific românesc”, a afirmat Kelemen Attila, subliniind caracterul deosebit de delicaf al situaţiei actuale.

în opinia lui Kelemen Attila, o parte dintre reprezentanţii PDSR s-au manifestat în favoarea unei guvernări forte, care ar putea determina o apropiere a partidului de guvemămînt spre PRM şi adoptarea unui discurs naţionalist

în plus, realizarea unei opoziţii democratice unite este aproape imposibilă întrucît “rolul de terminator al coaliţiei de guvemămînt adoptat de Partidul Democrat nu se uită prea repede”, afirmă

, deputatul UDM R.“Cu toate acestea, nu ne putem permite sâ ne-lăsăm marginalizaţi

şi, în consecinţă, trebuie să ne integrăm în Opoziţia democratică, deoafece în viaţa politică din România am auzit destule voci care acuzau U D M R de extremism, Uniunea fiind alăturată astfel Partidului România Mare“, a declarat Kelemen Attila.

Adrian Vilău a declinat oferta de a ocupa funcţia de secretar de stat la MApN

Adrian Vilău a declarat, ieri, că a declinat oferta făcută de PDSR pentru a ocupa funcţia de secretar de stat la M A p N , m otivînd câ nu doreşte sâ^creeze'dificultăţi conducerii ministerului şi viitorului Guvern condus de Adrian Năstase.

”In urma anunţării publice a nominalizării mele pentm funcţia de secretar de stat în cadrul MApN, au fost lansate în presă atacuri care urmăresc atît împiedicarea, acestei numiri, cît şi vulnerabilitatea conducerii ministerului si în

mod direct a Guvernului pe care îl veţi conduce”, se arată într-o scrisoare pe care Adrian Vilău a adresat-o premierului desemnat de PDSR, Adrian

. Năstase. .Vilău a spus, în scrisoare,

câ în spatele acestor atacuri se ascund interese personale

,pe care le consideră ”cel puţin neargumentate” . V ilă u a

'precizat că gestul de â renunţa îa funcţia de secretar de stat nu este unul de supărare sau nemulţumire faţă deconducerea viitorului Guvern.

H a jd u G a b o r a a n u n ţa t p o s ib ila s a re tra g e re

d in v ia ţa p o lit ic ăMinistrul Sănătăţii Hajdu Gabor a declarat, ieri,

într-o conferinţă de presă, că este posibil să se retragă din viaţa politică după ce îşi va încheia mandatul, deoarece consideră că a stat “prea mult timp în şedinţe şi comunicări”.

în opinia sa, în mandatul de numai doi ani şi jumătate a avut multe realizări, respectiv în dezvoltarea reţelei primare de sănătate şi a celei din ambulatoriu. Gabor crede că, în cazul în care ar fi avut un mandat de patru ani, ar fi putut susţine aplicarea reformei şi în spitale, acesta fiind unul dintre sectoarele în care se vor consuma în continuare foarte mulţi bani dacă nu sînt aplicate urgent măsuri de schimbare.

Datoriile mari acumulate de spitale Ia medicamente, în ultimul an, ar putea fi plătite pînă la sfîrşitul anului, a mai spus Gabor, întrucît Casele judeţene de Asigurări de Sănătate" au primit, în ultima perioadă, prin rectificările bugetare, aproape 3.500 de miliarde de Tei..

Minisţrul Sănătăţii nu ştie dacă angajaţii din sectorul sanitar vor primi al 13-lea salariu, deoarece aceste sume ar putea fi acordate numai dacă ministerul ar dispune de-fonduri. “La rectificările bugetare instituţia nu a primit bani din care şă suporte alocarea respectivelor fonduri”, a spus ministrul. '

Hajdu Gabor a precizat că, în perioada mandatului său, bugetul, Sănătăţii a crescut de la 3,2 la sută din PIB, la peste 4,5 la sută din PIB, prin plata contribuţiei pentm asigurări şi de către populaţie. ■" : ~ ,

Octav Cozmincă îşi propune să reglementeze statutul regiunilor

. Viitorul ministru al Administraţiei. Publice, senatoml Octav Cozmîncă, a declarat, ieri, că îşi propune să reglementeze “mai coerent” statutul, regiunilor, apreciind că “probabil” va fi necesară modificarea Constituţiei pentru a stabili responsabilităţile la nivelul regiunilor.' ~ .

Cozmîncă a spus că PDSR va declanşa procedurile de reorganizare a teritoriu lu i,; în conformitate cu principiul care afirmă că autorităţile, trebuie să fie mai aproape de cetăţeni, urmînd ca circa 1.000 de sate să obţină stătutul de comună (în special localităţile în care locuitorii se deplasează 20-30 de kilometri pentru a obţine un act de la primărie), iar o serie de' comune să devină oraşe, potrivit unor “criterii de performanţă”

'precum numărul de locuitori sau nivelul de dezvoltare al utilităţijor publice. Cozmîncă a spus, însă, că “nu se pune problema să se umble la

judeţe”.Viitorul ministru al Administraţiei

Publice a . arătat că ministerul pe care îl va conduce va prelua o serie de atribuţii legate de reglementarea şi controlul unor activităţi care vor fi demilitarizate si vor trece în subordinea

autorităţilor locale. El a spus că viitorul Executiv intenţionează să treacă problemele legate de evidenţa populaţiei sub controlul autorităţilor locale, astfel încît carnetele de identitate şi cărţile de alegător vor fî eliberate de primării. De asemenea, eliberarea paşapoartelor va reveni, probabil, Consiliilor Judeţene, iar în cadrul Ministerului Administraţiei Publice se va constitui un serviciu care să urmărească doar această problemă.

Cozmîncă a spus că şi serviciile pentru situaţii de. urgenţă, p recum : apărărea civilă ?' pompierii, vor trece, probabil, în subordinea Consiliilor Judeţene, cu organizarea unor grupe la nivel local, ministerul avînd un serviciu care se va ocupa de reglementarea şi controlul acestor activităţi; - ’>■ - ^

Viitoml ministru a l. Administraţiei Publice a spus că acest minister va include şi un departament, condus de un secretar de stat, care va conţine o “structură permanentă” pentru pregătirea şi organizarea alegerilor. Cozmîncă a apreciat că urmează sa fie

- organizat şi un Birou Electorâl Central permanent, . care va avea un

: “corespondent tehnic” la Guvern.

Ministrul Justiţiei desemnat de PDSR • Rodica Stănoiu şi ministrul de resort în exerciţiu Valeriu Stoica s-au întîlnit, ieri dimineaţă, pentm discuţii asupra reformei

. în Justiţie şi asupra conlucrării ministerului cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Ministerul de Interne.

.Rodica Stănoiu a declarat agenţiei M EDIAFAX că discuţia cu Valeriu Stoica a fost “constructivă”, convenindu-se ca noua echipă de la minister să analizeze conţinutul pachetului de legi privind reforma în Justiţie, propus de Stoica. Stănoiu a spus

că, din acest pachet, vor fi promovate cu prioritate legile privind integrarea europeană, urmînd ca acele reglementari “mai migăloase” să fie analizate ulterior.

Valeriu Stoica a declarat agenţiei M E D IA F A X că, în ceea" ce priveşte conţinutul pachetului, este posibil ca noul Guvern să aibă propriile observaţii, care . “pot fi avute în. vedere” la dezbaterea, proiectelor de lege la Comisia juridică şi în plenul Camerei Deputaţilor. Stoica a precizat că se împotriveşte retragerii din Parlament a acestui pachet, deoârece ar

însemna ca proiectele de lege din acest, pachet să nu mai poată fi adoptate în anul următor, fapt care ar contraveni cerinţelor UE. El a adăugat că o va sprijini pe Rodica Stănoiu în obţinerea unui buget pentm Ministerul Justiţiei “cel puţin egal cu cel din anul 2000”, necesar continuării refacerii bazei materiale â ministerului. V aleriu ; Stoica a mai spus că a convenit cu Rodica Stănoiu asupra înfiinţării unei comisii constituţionale pentru revizu irea Constituţiei, modificarea legii partidelor şi. a legislaţiei electorale. . . .

^ . - s e *

If A ic i ar putea f if ' reclama dumneavoastră A 1;

1996 - Regizoarea Cătălina Buzoianu a fost desemnată cea mai importantă personalitate teatrală din România pe anul

1996. Distincţia oferită de Fundaţia pentru Teatru şi Film Tofan i-a fost acordată în cadrul unei festivităţi organizate în

Sala Ronda a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB). .

| ^ 'Na****-'**-'- ’*'**

'C ACTUALITATEA CULTURALĂîn această seară, ta Opera Română,

C A R M E N

d e G . B i z e t

Opera Română din Ciuj-Napoca prezintă în această seară, de Ia o ra 18,30, spectacolul cu opera Carm en de Georges Bizet. O reprezentaţie de succes, care îl va avea la pupitru pe maestrul Petre Sbârcea; regia artistică este semnată de E m il Strugaru; scenografia, lighting designer şi ornamentaţia costumelor - arh. Cătălin I, Arbore; coregrafia - L iv ia Tulbure Gună; maestru' de cor - T iberiu Popa. în rolul titular, va debuta mezzosoprana Oana Andra (Bucureşti). Din distribuţia serii mai fafc parte: tenorul V iorel Săplăcan - “Don Jose”, baritonul Gheorghe Mogoşan - “Escamillo, toreador” , basul M ariu s C h io rean u - “D ancairo , şeful contrabandiştilor” , P e tre G h ile a - “Remendado, contrabandist”, M irce a Moisa - “Zuniga, locotenent”, Valeriu Turcii - “Morales, sergent”, Carm en G urban - “Micaela, o fată de ţăran”, Ramona Eremia - “Frasquita”, Rodica Balteş - “Mercedes”. Solişti balerini: Anca Opriş, L iv ia Tulbure Gună, Codruţa Oancea, D an O răd a n , lo a n D o rin Coşeriu, Szirb Gyorgy; îşi va da concursul Corul de copii Junior V IP condus de Anca Mona M ariaş.

C o l in d e ş i p r i c e s n e c u

M IA D A N

D/rOTiTifYM !j : ■■■ i

Ziiele trecute a apărut pe piaţa discului o valoroasă colecţie de colinde şi pricesne interpretate de apreciata cîntăreaţă de muzică populară M ia D A N . Produs de Show Maşter - The Art o f Entertainment, noul CD conţine piese de rară frumuseţe - A sosit Crăciunul”, “Trei păstori”, “Măr

înrăm urat” , “Astă seară pe s fin ţit” , “Naşterea Domnului nost”, “Sus în vîrful cerului”, “Cruce Sfîntă”, “Maica Cerului”, “La Nicula-n codru” etc. care alătură colindelor de inspiraţie populară cîntări bisericeşti, culese de interpretă în satul natal Dumbrăveni din judeţul Bistriţa-Năsăud. “Frumuseţea inconfundabilă a timbrului vocal, dublată de maniera specifică de in te rp re ta re a doinei, sînt trăsături definitorii ale artistei. Aşa se explică abordarea unui repertoriu “popular religios” , în bună parte înrud it cu doina, p r in care ap re c ia ta şi în d ră g ita interpretă M ia D A N îşi lărgeşte aria e x p r im ă r ii a rtis tic e , re v ă rs în d în sufletele ascultătorilor îndem nul rugii adresate Iui Dumnezeu, M aicii Domnului şi tu turor sfinţilor” - notează pr. prof. drd. Petru Stanciu în prezentarea care însoţeşte CD-ul. Apreciem, la rîndul nostru, că noua apariţie discografică oferă reale momente de încîntare, care' invită ascultătorii să-şi deschidă sufletul “pientru a primi o mare artistă”, care ne aduce mesaj creştin în veste bună”. M ia DAN, buna, modesta şi duioasa dăscăliţă ă Colegiului Pedagogic Naţional Gheorghe Lazăr din Ciuj-Napoca, autoare

şi a culegerii de colinde “A sosit Crăciunul”, apărută anul trecut, dedică acest' C D am intirii tatălui său, Vasile Dan, dăruindu-1 cu drag, în acest timp sfînt, tuturor prietenilor şi admiratorilor.

"Uneori e mai bine sâ faci puţin decît sâ aştepţi ceva de la alţiiDupă M â rie a lonescu şi

Sorin Cace, bunelor practici sau practicilor pozitive Je s în t . caracteristice: acele metode prin care se ating performanţe cu impact maxim; .mijloacele, tehnicile şi procedurile optime pentru rezolvarea problemelor,; a tin g e re a " o b ie c tiv e lo r şi sa tis facerea nevo ilo r; acele soluţii care pot fi aplicate cu , succes în foarte multe cazuri, care pot constitui experienţe de urm at, care pot fi susţinute legal, politic, social, financiar; . instituţional şi strategic, care

, sînt suficient de documentate şi care pot fi îm părtăşite şi utilizate şi de alţii. Tot bunelor practici le s în t'ca racte ris tice ideile noi, capabile să producă schimbare pe plan relaţional şi organizaţional, precum şi acele m ode le de in te rven ţie care, respectă o se rie de criterii c a lita t iv e ( im p lic a re a ş i . p a rt ic ip a re a c e tă ţe n ilo r, agregarea e forturilo r lâ nivel comunitar).

Intitulată “ P ra c tic i pozitive în c o m u n ită ţ i le de rro rr ii” , ca rtea sem n a tă de M ariea IONESCU şi Sorin CACE - p u b lic a tă de A g e n ţia de D e z v o lta re C o m un ita ră “îm preună”, cu sprijin financiar din partea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă şi Centrului d e ' R e s u rs e p e n tru ' Comunităţile de Romi Cluj - se a d re s e a z ă t u t u r o r * c e lo r in te re s a ţi de p ro b le m a tic a rrom iior din România. Concret, cartea este destinată în primul rînd “com unităţilor de rromi şi

reprezentanţilor lo r formali sau in fo rm a li, în ideeâ de a promova dinamismul necesar, în identificarea şi rezolvarea* p ro b le m e lo r p ro p r ii” .' E s te destinată, apoi, ONG-urilor de rromi sau de ne-rrbmi, care pot afla din paginile ei care sînt m o d a lită ţ ile op tim e de intervenţie în comunităţile de rromi. Nu în ultimul rînd, cartea se adresează reprezentanţilor autorităţilor centrale şi locale şi p e rs o a n e lo r d in s e rv ic iile

* : c « . * Jp u b lic e (p o liţ iş t i ; a v o c a ţi, m e d ic i, p ro fe s o r i e tc ), în v e d e re a c o n ş tie n tiz ă r ii lo r asupra necesităţii implicării în p rob lem ele rrom iior, şi - de altfel - tu turor persoanelor care într-un fe l sau altul “contribuie sau pot contribui la schiţarea politicilor în domeniu” .

Cartea semnată de Mariea lonescu şi Sorin Cace încearcă şi ch iar reuşeşte să pună în

MM

evidenţă o parte din acţiunile in iţ ia te în sau p e n tru , c o m u n ită ţile de rrom i. S în t prezentate aspecte legate de dinam ica politicilor în domeniu, cu accent pe societatea civilă rro’ma, perspective actuale de a b o rd a re â p ro b le m a tic ii, f in a n ţa to r i pentru p rog ram e rroma. în cea de-a doua parte a lu c ră r i j s î n t - d e s c r i s e ş i a n a liz a te in iţ ia t iv e de intervenţie în comunităţile de r ro m i, a u to r ii u rm ă r in d în p r in c ip a l .c in c i d o m e n ii c o n s id e ra te im p o r ta n te : “ a f irm a re a id e n t ită ţ i i ş i drepturile omului, generarea de venituri prin crearea de locuri de m u n că şi fo rm a re p ro fe s io n a lă , e d u c a ţie , s ă n ă ta te ş i d e z v o lta recom unitară” .

M a r ie a lo n e s c u e s tea b s o lv e n tă a F a c u ltă ţii deŞ t iin ţe J u r id ic e ş iA dm in is tra tive a U nivers ită ţii “D im itrie Cantemir” Bucureşti şi este m anager al Agenţie i de D e z v o lta re C o m u n ita ră “împreună", iar Sorin'Cace este d o c to ra n d în s o c io lo g ie la

■ U n ive rs ita te a B u c u re ş ti, doctorand în economie la ASE, ce rce tă to r ş tiin ţific în cadrul In s titu tu lu i de C e rce ta re a C a lită ţii V ie ţii, al A cadem ie i R o m â n e . A m în d o i s în t de părere că “Uneori e mai bine să faci puţin decît să aştepţi ceva de la alţii” . Asta, probabil, m ai ales atunci cînd e vorba

.de rrom i şi de problemele lor. Dar nu numai...

M .T R I P O N

D e c e m b r ie 2000 - ia n u a r ie 2001B o g a t p r o g r a m e x p o z i ţ i o n a l a l c e l o r d e l a

L i c e u l d e A r t e P l a s t i c e “ R o m u l L a d e a ”

Prezenţa tin e rilo r în via ţa - a rtis tică ’a C e tă ţii este, de fie c a re d a tă , bene fică . Ea şduce un plus de vitalitate, de cu loare , de pu tern ice tră iri, aduce puritatea şi candoarea specifice vîrstei.

Decembrie 2000 - ianuarie 2001 sîn t pentru plasticienii L ic e u lu i d e A r te P la s tic e “ R o m u l L a d e a ” , d ire c to r M argareta Catrinu, luni pline, de a c tiv e ş i in te re s a n te activită ţi, num ăru l lor, nouă, în tă r in d id e e a une i ş c o li c lu jene so lide . Şi încep cu expoziţia c lase lor V V III (deschisă în sala de expoziţii a liceului), apoi e xp o z iţia -cu lu c r ă r i d e d ip lo m ă a a b s o lv e n ţilo r (Facultatea de F a rm a c ie , P a s te u r 6), e x p o z iţia vern isată cu puţin t im p în urmă la P rim ă ria municipiului Ciuj-Napoca, cea de la Expo-Transilvania, cea- cu. ie rna tică - Z iua U n ir ii -, expoziţia pe teme din poezia franceză (deschisă la Liceul “ M ihai E m inescu ” dar şi la

• »

tray-yni».'-»!1:" 'ru rfrvry -

's ' * > • : h ,; ■ • - î l - - ' . : ’

. • • . : 2 i <- '

Ş c o a la B ob ), e x p o z iţ ia vernisată luni, 18 decembrie, la C a sa de C u ltu ră a S tudenţilo r, în tr-u rrp ro g ra m c o m u n cu L ic e u l deCoregrafie, momentele S o iree de N oei, spectacol de colinde

şi poezii în lim ba franceză , respectiv Jo ie du N oel, lucrări de desen, grafică şi pictură, tot la Facultatea de Farm acie, în fin e , la tă , v in c o l in d ă to r i , spectacol de sunet, lumină, de

: o îna ltă spiritualitate.

m i \ i r

L a C e n tru l C u ltu ra l S IN D A NInterviewing the City - H e l s i n k i

W / 7 1

Doi cunoscuţi artişti fotografi, Călin Dan şi R ira ly los if, membri ai grupului subR eal, ne propun prin cele şase fotografii de dimensiuni variabile, (re)întîlnirea cu una dintre cele mai frumoase metropole europene, Helsinki, în cadrul unui proiect amplu, In te rv iu ri cu O raşu l, proiect care urm ăreşte m ai multe n ive le socia le , culturale îna in te de toate. Sînt tre i secţiun i ca re in te resează : R e - in te rp re tă r i (po rtre te a le uno r personalităţi finlandeze), C adraje (amplă explorare a g îndirii u rban is tice , secţiunea ilu s trînd legă tu rile existente în tre arh itectură,-arh itectura peisageră şi m iturile po litice ), A s c u lt în d s c u lp tu ra sau ro lu l monumentelor în dezvoltarea mentalităţii urbane. Şi cele trei secţiuni ilustrează plenar re p re z e n ta tiv u l capitalei finlandeze.

D e m o s te n e S O F R O N

ACTUALITATEA CULTURALA • ^

■ L a n s a r e a r e v i s t e i .

A N T I D O T V . :

A s tă z i, Ia d iscoteca O K , va avea lo g , cu în c e p e re d e la o r a 1 5 , fe s tiv ita te a de lan sare a re v is te i A N T I D O T ( R e v is ta L ic e e n i lo r C lu je n i) . E v e n im e n tu l- doreşte să marcheze apariţia revistei A N Ţ ID O T şi a' p ro iectu lu i A N T ID O T 2 0 0 0 pe p ia ţa clujeană. Scopul p rin c ip a l al am in tite i p u b lic a ţii este acela de a - i ' îndrum a pe t in e r i- în încercarea lo r de a-şi exprim a id e ile şi punerea în practică a pro iecte lor lo r de business.

M E D IC IN Ă , A R T A ,

C U L T U R Ă

U lt im a în t î l n i r e d in s e ria reun iun ilo r cu ltura le organ izate de F ilia lă C iu j-N ap o c a a A c ad em ie i de Ş tiin ţe M e d ic a le , U n iv e rs ita te a de M e d ic in ă şi F a r m a c ie “ Iu l iu Haţieganu” , M u ze u l N a ţio n a l de A rtă C lu j şi A c a d e m ia d e M u z ic ă “Gheorghe D im a ” va avea loc astăzi, 20 d ecem b rie , cu începere de la o ra 18, în Sala “ T o n itz a ” a M u ze u lu i N aţio n al de A rtă . în program : prof. dr. R . Badea - Im a g is tic a ' m e d ic a lă la c u m p ă n a d in t r e m i le n ii ; dr. A le x a n d r a R u s A r t iş t i a i “ avangardei” p re z e n ţ i în M u z e u l N a ţio n a l de A r t ă C lu j . V a concerta C o ru l M A G N I F IC A T a l Catedrale i greco-catolice “ S ch im b area la Faţă” d in . C iu j-N a p o c a , d ir i ja t de p ro f. A le x a n d ru S u c iu , care v a susţine un program de co lin d e.

In p r a g d e C r ă c i u n ,

l a Ic lo d

C o lin d ă to rii ş i-au făc u t apariţia şi p e s tră z ile c o m u n e i Ic lo d . D a r, în a in te d e C r ă c iu n , în această fru m o a s ă a ş e z a r e d e p e v a le a S o m e ş u lu i M i c s -a d e s fă ş u ra t t ra d iţ io n a lu l. F e s t iv a l d e fo lc lo r , o rg an iza t d e lo c a ln ic i, la care au p artic ip at 14 fo rm a ţii. D e s ig u r, d in p rogram ul a n s a m b lu rilo r de cîntece şi dansuri p reze n te la Ic lo d nu au l ip s i t n ic i c î n t e c e l e s p e c if ic e sărb ăto rilo r de la s f îrş itu l an u lu i. T r a d iţ i i le , d a t in i le şi o b ic e iu r i le f o lc lo r u lu i d e p e m e le a g u r i le someşene au ocupat un loc im portant în p r o g r a m u l m a n i f e s t ă r i lo r fes tiva lu lu i, desfăşurat t im p de două zile .

T o t cu ocazia aprop iatelor Sărbători de Crăciun, fan fara c o p iilo r d in Ic lod a prezentat un co n cert de colinde, care a fost susţinut şi în b iserica d in lo c a l i t a te . S u b c o n d u c e re a p ro feso ru lu i V a s ile M a ia t a , m ic ii instrum entişti au d electat p ub licu l cu cele m ai p opu lare c în tece de Crăciun şi cu fru m o ase le co lin d e de A n u l N o u . Z ile le u rm ă to a re concertul v a avea loc şi în satele com ponente a le

com unei Ic lo d , d a r şi la B o n ţid a , unde m u z ica de p ro m en ad ă are vechi trad iţii (ş i unde fa n fa ra tră ieşte m a i m u lt d in ... a m in t ir i ) ! M a jo r ita te a c o p ii lo r d in fa n fa r a c o n d u să de

V a s ile M a ia ta u rm e a z ă c u rs u r ile

Ş co lii de artă C iu j-N a p o c a .S Z . C s .

R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI;431.367.

v .V K '1 11 ( 'Adevărul de

1995 - Trei raportori ai Adunării "Parlamentare a CE, p rezenţi la

Bucyreşti, a ii anunţat că observatori ai Consiliului Europei vor monitoriza

alegerile de anul viitor din România,

m i e r c u r i , 2 0 d e c e m b r i e 2 0 0 O I I

a r a i s u r p n z e H lf l l l i i ' li A . & &

X . . » I

Cei 538 de m em bri ai Colegiului electoral, reuniţi, în capitalele celor 50 de state americane şi la Washington, au confirmat, în cele din urmă fârâ surprize, alegerea lui George W. Bush la Preşedinţia Statelor Unite, informează AFP. Urmînd procedurile unui sistem federal complex, âatînd de la sfirşitul secolului al X V I I I - le a , americanii nu au votat direct, la 7 noiem brie, pentru preşedintele lor, aşa cum mulţi cred, ci pentru marii electori - a căror listă este desemnată în

bloc în fiecare stat, voturile lor fiind acordate pentru candidatul care a obţinut majoritatea. Acest sistem există în .48 de state, numai Mâine şi Nebraska avînd un " sistem bazat pe proporţionalitate. La rîndul lor, aceşti 538 de alegători îl desemnează pe preşedinte la 18 decembrie. Bush a obţinut, aşa cum era de aşteptat, 271 de voturi, cu unul mai mult decît majoritatea necesară de 270 de voturi, au anunţat, în cursul serii, televiziunile americane. Candidatul democrat A l Gore urma să obţină, prin urmare, 267 de voturi, o dată cunoscute rezultatele din toate statele. La Tallahassee, capitala Floridei, nu au existat surprize noi şi cei 25 de electori republicani au votat conform mandatului pe care îl aveau, spre marea uşurare a guvernatorului -Jeb Bush, fratele preşedintelui ales.

în mod nonhal, Colegiul nu are decît un rol formal şi nu i se acordă mare atenţie de către public şi de către televiziuni, însă în acest an, dat fiind

T H E V r a T T E H o u s E r " ; ' ^- t**r JShjL- - iS w ■v’.-nW ■}

rezultatul ^foarte strîns şi controversat al alegerilor prezidenţiale din 7 noiembrie şi al bătăliei judiciare care a urmat,. evenimentul a stîrnit interes. O schimbare a votului acordat de unii dintre aceşti electori era considerată foarte improbabilă, dar nu complet exclusă. Dacă trei dintre electorii care ar fi trebuit să-i dea voturile lui Bush ar fi votat în cele din urmă pentru Gore, atunci candidatul democrat ar f i fost ales preşedinte, cu preţul unei crize constituţionale majore. Gore declarase însă că nu doreşte ca voturile marilor electori promise lui Bush să-i fie acordate lui. în numai jumătate dintre aceste state, marii electori - militanţi

aleşi de către partidele lor - sjnt obligaţi, din punct de vedere legal, să respecte alegerea statului lor. Din 1948, de şapte ori au" existat astfel de “electori infideli”, care şi:au schimbat votul. M ilita n ţi favorabili

‘.votului prin sufragiu universal direct au făcut, printr-un apel lansat pe site-ul lor Internet, ca marilor,electori să le fie trimise mii de e-mail-uri sau scrisori pentm a le cere “să voteze cu America şi să-l aleagă pe Gore”. în 2000, pentm a patra oară în istora Statelor Unite, nu candidatul care a obţinut cele mai multe voturi în scrutinul popular, adica A l Gore, a fost ales preşedinte al Statelor Unite. Liderii republicani şi-au luat

însă măsuri de precauţie, vicepreşedintele ales D ick Cheney sporindu-şi numărul apelurilor telefonice date m arilor electori pentru a împiedica orice “dezertare”. Din cauza eşecului electoral din Florida, s-au ridicat multe voci care ău cerut o reformă a sistemului electoral arhaic, în special renunţarea la colegiul marilor electori. însă acesta din urmă permite statelor mici să-şi , facă auzită voinţă. Nu va exista o confirmare oficială imediată a rezultatelor, a precizat purtătorul de cuvînt al Registrului federal. “Voturile certificate sînt trimise prin scrisoare recomandată de către fiecare stat, ele nu vor ajunge la Washington decît în cîteva zile şi vor fi proclamate în data de 6 ianuarie de către preşedintele Senatului” , a adăugat funcţionarul. Ironie a soartei, preşedintele în exerciţiu al Senatului pînă la 20 ianuarie nu este altcineva decît vicepreşedintele în exerciţiu al Statelor Unite, Al Gore.

Preşedintele american Bill Clinton intenţionează ca, după ce va pleca de la Casa Albă, să se angajeze

Preşedintele american în exerciţiu , B ill C lin ton , a afirmat, glumind, că după ce va pleca de Ia Casa Albă, pe 20 ianuarie, este necesar să-şi ia o slujbă pentm a o susţine pe soţia sa Hillary, carc este senator de New York, informează AFP.

“Acum am un senator de susţinut. Trebuie sâ muncesc, nu-i aşa?", a declarat el într-o conferinţă de presă cu preşedintele francez Jacques Chirac, în biroul oval de la Casa Albă.

B ill C linton cîştigâ aproximativ 200.000 de dolari pe an - deşi el a semnat o lege prin care salariul succesorului său va fi dublat - ceea ce nu reprezintă decît o mică parte din ceea ce ar putea cîştiga exercitîndu-şi meseria sa de avocat şi.din conferinţe.

Clinton nu a precizat, în amănunt, care sînt proiectele sale, dar se pare câ intenţionează să participe activ la alcătuirea bibliotecii sale prezidenţiale şi probabil că va rămîne unul

dintre liderii importanţi ai Partidului Democrat,

El afirmă că este ‘.‘foarte interesat de o mai mare participare economică a săracilor lumii”. “Sînt foarte interesat de eforturile întreprinse de preşedintele Chirac, precum şi de preşedintele (Comisiei Europene) Romano Prodi şi ale tuturor celorlalţi în vederea combaterii SIDA şi doresc să ne ocupăm de problemele de sănătate ale lumii”, a precizat preşedintele Clinton.

întrebat dacă se va mai întîini, în viitor, cu Chirac şi cu Prodi, el a spus cu melancolie: “ştiţi cum e, probabil câ nu vor mai avea atît timp pentm mine cînd nu voi mai fi în funcţie, însă eu voi avea mult mai mult timp”.

—' “Iubesc Franţa şi Italia, un motiv pentm care, în viitor, mă voi plimba pe străzi, mă voi întîini cu oameni şi voi încerca să mă fac u til” , a adăugat actualul ocupant al fotoliului de la Casa Albă. ■

■

./Ţ S 4

P r- . l ; ,,

Numirea Iui.Colin Powell in fruntea

Departamentului de Stat reprezintă o

militarizare a diplomaţiei americane

• Cotidianul iranian de orientare conservatoare "Tehran Times” a criticat în termeni foarte duri numirea fostului general american Colin Powell în funcţia de secretar de Stat al SUA, apreciind că aceasta constituie un indiciu clar al "militarizării diplomaţiei americane”, relatează AFP.

"Această numire ne aduce aminte de politica americană din perioada războiului rece, cînd republicanii puneau la cale tot felul de crize în diverse părţi ale lumii, cu scopul de a promova vînzările de armament şi a stimula industria americană de apărare”, se spune în editorialul publicat de "Tehran Times”.

Cotidianul prevede o "escaladare a crizelor regionale şi internaţionale "în perioada de guvernare a Administraţiei Bush” şi denunţă sprijinul "deja exprimatele noul preşedinte american şi de generalul Colin Powell în favoarea Israelului. ,

”N o ii responsabili americani ar trebui să-şi amintească că valul de revoltă a palestinienilor este prea puternic pentru a putea fi reprimat de diplomaţia militară a SUA”, avertizează în final cotidianul iranian.

Generalul Colin Powell s-a aflat în fruntea forţelor americane în timpul faimosului război din Golf, confruntarea, care a reuşit să scoată trupele irakiene din Kuweit, dar n-a putut să-l înlăture pe Saddam Hussein de la putere.

Ariei Sharon respinge orice acord de pace pe care l-ar putea încheia Ehud BarakLiderul opoziţiei de dreapta

israeliene, Ariei Sharon, a afirmat, că nu îşi ia angajamentul, în cazul în care va veni la putere, să respecte nici un eventual acord de pace încheiat de premierul actual, laburistul Ehudv Barak, pînă la _ alegerile anticipate prevăzute pentru data de 6 februarie, informează AFP. -"Barak nu. are dreptul să semneze nici un acord. El a demisionat, iar demisia sa a intrat în vigoare”, a declarat acesta, la postul naţional de. televiziune. In cazul în care Ehud Barak semnează, totuşi, un acord de pace cu palestinienii, "acest, acord nu va fi respectat”, a promis Sharon, care .a adăugat că, dacă este ales în postul de premier, va adopta ”o politică mai realistă”.

Şansele lui Ariei Sharon de a fi ales candidatul principalului partid' de dreapta din Israel, blocul Likud, la alegerile pentru postul de premier al ţării, unde-1 va avea drept contracandidat pe Ehud Barak, au crescut, după ce fostul premier Benjamin Netanyahu şi-a retras candidatura. Acesta şi-a anunţat decizia marţi dimineaţă,

după ce Parlamentul a votat, în cursul nopţii de luni spre mârţi, împotriva autodizolvării sale şi convocării de alegeri legislative anticipate, aşa cum ceruse Netanyahu. Acesta pusese drept condiţie pentru participarea sa la alegerile pentru postul de premier organizarea de alegeri anticipate legislative, pentru a putea deţine o~ majoritate parlamentară confortabilă, spre deosebire de situaţia actuală, care este marcată de o puternică fărîmiţare în ,

materie de partide politice parlamentare. Barak, care a demisionat la 10 decembrie, intenţionează să ajungă la un acord cu palestinienii pînă la data

/ de 6 februarie, pentru a face din alegerile pentru postul de premier şi un "referendum pentru pace”.

Delegaţiile israeliană şi . palestiniană aflate la Washington,

pentru convorbiri separate în vederea relansării procesului de pace, urmează să aibă primele discuţii în acest sens. .

Echipajul unuiavionrus■ • f t f i r r iw ir f iV ir ' i r r ' f f r ^ r "in a a ira iim irr i r',~rrriiiriiiiifiiriiTmiffiMT r • t

Echipajul unui avion rus care efectua o legătură internă a afirmat, ieri, că-a fost atacat în plin zbor, a anunţat Ministerul pentru Situaţiile de Urgenţă, citat de agenţia rusă Interfax, relatează AFP. Ministerul â primit un mesaj codat din partea echipajului avionului, un An-26 care efectua legătura între Novosibirsk (Siberia) şi Ufa (Urali), potrivit căruia echipajul a fost atacat de piraţi ai aerului, Ia ora 10.00 GMT. Numărul persoanelor de la bordul aparatului, precum şi numărul piraţilor aerului nu au fost comunicate, pentru moment.

Un m oratoriu privind

imigraţia dupâ extinderea CIE

ar duce ia m ârirea

distanţei d in tre Est şi Vest

Un moratoriu privind imigraţia după extinderea UE, în forma propusă, luni, de Germania, ar duce la mşrirea distanţei dintre Est şi Vest, a afirmat ministrul finlandez al Muncii, citat de presa de ieri, relatează AFP. ; ;

Citat în ediţia de ieri a cotidianului “Helsingin Sanomat”, Tarja Filatov (social-democrat) a afirmat că perioada lungă de

•tranziţie (şapte ani) pe care a propus-o • cancelarul Gerhard Schroeder ar avea ca efect creşterea unei “bipolarităţi care există dej a ş i care nu trebuie exacerbată” prin asemenea măsuri.

Tarja Filatov este de părere că libera circulaţie' a forţei de muncă în interiorul UE este una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale acestei- organizaţii. -- Filatov a d'eclarat că temerile legate de un posibil val de imigraţie dinspre Europa de Est sînt exagerate, m inistrul amintind că nu au mai avut loc astfel de fenomene la scară largă odată cu aderarea la UE a ţărilor din sudul Europei (Spania, Portugalia, Grecia).

firnold Schwarzenegger

spune câjoerg Haider a rco

influenta nefasta asupra

tineretuluiActorul american de

origine austriacă Arnold. Schwarzenegger a apreciat, ieri, că liderul austriac ai extrem ei-drepte, Joerg Haider, este “nefast pentru tineret”, informează AFP, care citează un interviu publicat de cotidianul francez “Liberation”.

“Atunci cînd un individ propovăduieşte opinii care sînt ale sale, fondate pe conceptul excluderii, nu are ce să caute în fruntea unui s ta t”, a spus actorul. Schwarzenegger. consideră declaraţiile lui Haider despre Austria “alarmante”, iar discursul său “nefast pentru tinerii acestei ţări”. “Este absurd' să se'p r o p o v ă d u i a s c ăexcluderea, indiferent de motive, religioase sau rasiale. S-a făcut în trecut, n-a mers. Nu va merge niciodată", a conchis “Terminator”.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

' mREDA CŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; ?,TnRFDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

SU v i n e r L B l i j g ^ ^ 1'— —i v l ,L r—- —■—J ’ U 1 1) i ( ' f i ; ! U 'ia-

A .Constructorul SCCA, cu sediul în Cluj-Napoca, C-Iea

Baciului nr. 45, organizează la dala de 28 dec. 2000, ora 10,00, L IC IT A Ţ IE PUB LICĂ pt. vînzarea următoarelor active:

1 Bază de producţie, situată în municipiul Turda, str.înfundată F.N.; .

2 Mijloace fixe din balastiera Moldoveneşti..Caietele de sarcini se pot ridica de la sediul unităţii. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 094/154.423,

fax 064-435.111- •Licitaţia va avea loc ;la sediul ATCOM, Piaţa Muzeului nr. 6,

Cluj.., (4358424)

S.C. STAIRSangajează |

maistru în prelucrarea

lemnului şi tîmplari. Tel. 415.323.

P R O G R A M U L T R A N S P O R T U L U I I N C O M U N

Î N M U N I C I P I U L C L U J - N A P O C A Î N P E R I O A D A

I 24.12.2000-02.01.2001 :I 1. în 24.12.2000 - Ajun de CRĂCIUN - circulaţia se va desfăşura între orele 6,00 I I - 22,00, iar în 31.12.2000 - Ajun de AN NOU - între orele 6,00 - 22,00, conform I | programului de transport din zilele de duminică; || 2. în zilele de sărbătoare 25,26.12.2000 -şi 01,02.01.2001 circulaţia se vă desfăşura || între orele 6,00 - 23,00, conform programului de transport pentru zilele de duminică; j

SG"NAPOMAR"SAB -d u l M u n c ii n r . 1 4 C lu j-N a p o c a

*angajează personal în următoarele meserii:

• 4 ingineri - specialitatea automatizări şi calculatoare

sau electronică industrială;

• 1 ju r is t - experienţă în domeniu min. 3 ani;??■

• 1 secre tară - cunoştinţe de limba engleză; s

• 2 vopsitori industria li - bărbaţi;

• 4 lăcătuşi m ontato ri maşini-uneltC;

Reiaţii suplimentare la telefon 415.021, int 124.

S.C. B IM EX IM S.A. anunţă înch irierea unui d ep o z it în c h is în su p ra fa ţă de 488 m p situat în C luj-N apoca, str. Aurel Vlaicu n r. 184.

In fo rm a ţi i la te l .: 444.574 sau Ia sed iu l firmei. . (4144053)

3. în perioada 27.12. - 29.12.2000 circulaţia mijloacelor de transport în comun se ■ va desfăşura între orele 5,00 - 23,15 pe liniile aferente programului de transport în J zilele lucrătoare; • : !

Totodată, aducem la cunoştinţa călătorilor interesaţi reluarea transportului pe J timpul nopţii (cu începere de la terminarea programului de zi), în perioadele-24.12,1 - 27.12.2000 respectiv 31.12. - 02.01.2001 pe liniile: I

44 N: P-ţa Gării - P-ţa Unirii - Moţilor - Coşbuc - Cart. Grigorescu - Cart. || Mănăştur - Cart. Zorilor ■P-ţa Gării. # "■ ; |

45 N: P-ţa Gării - P-ţa M. Viteazul - P-ţa Cipariu - H. Coandă - P-ţa ■ Mărăşti - B-dul 21 Decembrie 1989 - P-ţa Gării. |

A D E V Ă R U Lde Cluj

I

I

I

I I I I

I

Autobuzele vor avea plecările din P-ţa Gării Ia următoarele ore:44 N: 21,30* - 23,30 - 0,30 - 1,30 - 2,30 - 3,30.45 N: 21,30*‘- 23,30 - 0,00 - 1,00 - 2,00 - 4,00.

* Circulă numai în 24 şi 31.12.2000. -Tariful unei călătorii este de 6.500 lei. ICu ocazia sărbătorilor de iarnă, RATUC Cluj-Napoca urează publicului l

călător "Sărbători fericite" şi un călduros "LA MULŢI ANI". I

D o r i ţ i o m a ş i n ă c a r e s ă v ă s a t is f a c ăt o a t e e x i g e n ţ e l e ?l_J IVI T“l

micul gigant

• prem ia tă ca cea m al bună m aşină d in c lasa m in i în 13 ţări(ita lia , A ng lia , A u s tra lia , R om ânia)

• p es te 50.000 u n ită ţi vându te în r Ita lia în 1999

• de s lg n Italian a trăgă to r• in te r io r spaţios, b o rd e rg o n o m ie• con su m excep ţiona l (51/100 km ) ■

M O D A LIT Ă Ţ I D E P L A T Ă •C A S H* R A T E (1-4 ani; 25-60% avans)

• L E A S IN G (1-3 ani, 20-60% avans) Rate lunare începând de la 7 7 $

H P R E Ţ U R I (fără TVA/cash)fcS $ 5 . 0 3 4S E A/C $ 5 . 7 0 6S E POW ER $ 6 . 2 9 4 -

D A E W O OA U T O M O B IL E R O M A N I A

www.daewooauto.ro

In t ră în M ile n iu l III c u u n M a t iz LD I S T R I B U I T O R I A U T O R I Z A Ţ I :

I a t s a I I - 0 6 4 / 4 1 0 . 7 6 8S e u l A u t o - 0 6 4 / 1 9 5 . 1 6 4C l u j F e l e a c A s t r a - 0 6 4 / 4 3 2 . 1 1 6 W l l l y & C o - 0 6 4 / 4 3 3 . 2 3 4

SNP PE T R O M SA B ucureşti / m t Sucursala P E C O Cluj

P E T R O M cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 3

scoate la concurs postul de: 'GESTIONAR produse petroliere la Secţia comercială

Cluj 1. ■ . ^ ■;/ ■ V ■ : v :Cerinţe: absolvent de liceu. -Cunoştinţe: instrucţiunile de lucru ale depozitelor PECO,

normele NTS şi PSI specifice activităţii.'Concursul va avea loc în data de 03.01.2001

la sediul sucursalei.Solicitanţii vor depune personal la biroul Resurse Umane

cererea de participare la concurs la care vor anexa:- copie după actul de studii;- cazier judiciar;-vizitele medicale pentru angajare; .- caracterizare de la ultimul loc de muncă.Relaţii suplimentare la telefon 431.022, int. 219.

: * 1 i

P -ta U n ir ii 4 -5 T e l . / f a x : 0 6 4 -4 3 0 .4 2 3

RECONDIŢIONAR1 C A R TU ŞE I M P R I M A N T E

LA 8 3 JET■ J E T

Societate comercială cu profit. Angajează persoane cu experienţă pentruurmătoarele posturi:

- Casieriţă la casă de marcat;- Vînzătoare ia raionul de

mezeluri;- Doamne pentru supra­

veghere sală la Supermarket;- Tinere pentru facturare;.- Tineri pentru manipulare

marfă. §Vîrstă maximă 50 ani. 5Interviul are loc pe strada

Izlazului nr. 12, zilnic între orele 9-18. Inf. latei. 421.362.

. /ib ) SUCURSALAl PETROM " P E C O ” C L U J

: a SNP "PETROM" SA BUCUREŞTI; UREAZĂ tuturor CLIENŢILOR,: COLABORATORILOR şi: ACŢIONARILOR, un IZ

I CRĂCIUN FERICIT! • *• . . / •

LA MULŢI ANI!

A M A N E Ts t r . C l i n i c i l o r n r . 1 0

cComision minim J

C E A M A I B O G A T Ă

O F E R T Ă Ş l L A C E L E

M A I A V A N T A J O A S E v

P R E Ţ U R I

P - ţ a U n i r i i n r .

t e l / f a x : 0 6 4 - 1 9 ^ 6 8 . 5 » i p

l i n b l i dy

C I

a ia n iM ii fc a » ^

d t *i V v

IEsfi lin iştit câ n d ştii c ă tu şi pa rteneru l tău de tra fic v-aji

înche ia t la A R D A F asigurarea o b lig a to r ie de au to .

’ s R * ; «*\ V » * ^ j l . c , înche ia t ia A R

râsPundere c iv ilâ"~ss t ' j r — > |nche ie la A R D A F până la 3 1 D e c e m b r ie 2 0 0 0

iT r - » »£.•-? * ■„ JÂChfiW '"” V ' i • T ^ autoturism Re

f I ' / j specia le:

^ ,-^ T .i ■- u - % h v ^ * & s h \ / ■? 3 • 410 asî9

I - ' - : y p f L , ~ > î ' y - / i • 7D i.V .-~ 7 i i k - , V , ' >•*

as igurarea o b lig a to r ie auto pentru t o t a n u l 2 0 0 1 1

i benefic ia de reducerea tarifu lu i cu 1 0 % conform lislatiei.

A i şansa de a p rinde M a r e le P r e m iu - un

autoturism R e n a u l t M e g a n e şi multe, a lte prem ii

a s ig u r ă r i in d iv id u a le d e a c c id e n te p o l i ţ e d e a s ig u r a r e C ă m in u l s e t u r i c a u c iu c u r i p e n t r u D a c ia

1 0 b a t e r i i a u t o i 1 5 p a c h e te c u a c c e s o r i i a u t o 2 0 p a c h e te s u r p r iz ă A R D A F

• CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;y ^ ' î tel/fax 19-73-04;I ( L SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; t V . ' SUBREDACŢIA DEJ: lurfi, miercuri, jo i 8-16,

marţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75.

9 / :•

S O C IE TA TE A C O M E R C IA L A "FA R M E C " S.A. Cluj-Napoca,

. str. H . Barbusse nr. 16, organizează concurs jjentru ocuparea postului de:

- ŞE F BIROU M A R K ETIN GC O N D IŢ II:

- studii superioare şi cursuri postuniversitare în - specialitatea marketing;

■ - experienţă minim 3 ani în domeniu;- cunoştinţe de operare PC;- disponibilitate pentru munca de teren;

■ ! - - prestanţa profesională, iniţiativă, autoritate.Curriculum vitae şi scrisoarea de motivaţie se depun la sediul

societăţii - Birou P.I.S., pînă Ia data de 12.01.2001.Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon:432.884 / 180. (4358411)

Tragerea la sorţi a p re m iilo r: 2 0 Februarie 2 0 0 1 .Lista câ ş tig ă to r ilo r ya fi p u b lica tă în co tid ia n u l

U "A devă ru l" d in 2 3 Februarie 2 0 0 1 .

A S I G U R A R E A O B L IG A T O R IE A U T O

P E N T R U T O T A N U L 2 0 0 1C lu j-N a p o c a : *Str. Cardinal Iuliu Hossu 11 #Slr. N apoca 16 * »Sh\ Fqbricii 9 #Sh\ Pasfeur 79*P -ta C ipgriu 15

D e j : • Str. Avram Iancu 30H u e d in : • Str. Horea 5 , g-T u rd a : •S tr .Libertătii 3

I

I

I

I

I

I

I

N A P O C A P R E S Sa n g a j e a z ă

vînzători presă şi carte la tonete stradale.

I

I

I

Ar rI

I

r Informaţii la tel. 064-19.68.58. I

S O C I E T A T E A D E A S I G U R A R E R E A S I G U R A R E A R D A F S . A .

c u sediul central la C lu j - N a p o c a , str. Samuil Micu nr.7 x şi structură teritorială d e zvo lta tă la nivel naţional ’

O R G A N I Z E A Z Ă INTERVIU pentru o c u p a re a postului d e

C o n s i l i e r j u r i d i c

. în cadrul C E N T R A L E I A R D A F din Cluj N a p o c a .

■frâ ,Kl: ’ .

tâuk '-îiii

Persoanele interesate trebuie să îndeplinească urm ătoarele condiţii m inim ale:

x - licenţiat în drept;- dinam ism , abilităţi d e c o m u n ic a re ; ’ -

- disponibilitate pentru program flexibil d e m uncă;- cunoaşterea unei limbi străine d e circulaţie internaţională;

- a d a p ta b ilita te , receptivitate la nou şi c a p a c ita te d e a lucra în e c h ip ă ; - specializarea în d re p t com ercial p o a te fi un avantaj;

deprindere în utilizarea calculatorului,

Se oferă:condiţii m o d e rn e d e m u n c ă , recunoaştere profesională şi

salariu atractiv, oportunităţi de d e zvo ltare a carierei.

C e i interesaţi sunt invitaţi să d e p u n ă la sediul A R D A F din Cluj - N a p o c a , Str. Samuil Micu nr. 7 , tel. 064 -19 4 2 6 1; fax: 064 -198266

p â n ă vineri, 29 d ecem brie 2000, orele 15.00; dosarul personal cuprinzând':

- C V cu adresă c o m p le tă ;, -s o lic ita re d e a n g a ja re .

... cu cel mai avantajos sisţem de rate!Mergi acum la cel mai apropiat magazin Flanca din oraşul tău! Oferă-ţi una dintre maşinile de spălat Whirlpool!

Vei benefida din plin pentru că poţi cumpărade sistemul de rate extrem acum şi plăteşti peste 3de avantajos practicat tuni, iar a doua oară pentrude Flanco! Te vei bucura, că, de Sărbători, ţi-ai făcutastfel, de două ori: o dată cadoul mult-visat. . ■

Persoanele selecţionate vo r ff a nu nţa te în scris sau telefonic, • . în v e d e re a participării la interviu.

FE.ANCQ«/**£. : Q.

UN MAGAZIN ELECTROPRACTIC

C l u j : S tr. M em orandum ulu i nr. 24, T e l.: 064 /430 046 ;B d. 2 2 D ecem brie 1989, nr. 135, bl. M 3, Tel.: 064/4121 S tr. P rim ăverii nr. 1, bl. B 1 , parter;

D e j: P ia ţa 16 Februarie nr. 3 , T e l.: 064 /4 3 3 381 ; • -T u r d a : S tr. R epublic ii nr. 15, T e l.: 064 /315 617 s

• Vînd garsonieră, pe str. Parîng,

confort 1, nefinisată, parter, preţ

150 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i)

• Vînd apartament I cameră, pe

Calea Dorobanţilor, finisat, etaj

intermediar, preţ 189 milioane.

Tel. 430.423. (Ag.i.) ‘ '

• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)

Vînd apartament 2 .camere, confort unic, pe. str. Ciucaş, semifinisat, pret 185 milioane. Tel, 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Haţeg, confort 1, nefinisat, etaj intermediar, preţ 250 milioane. Tel. 430.423. (Agi.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str, Padin, nefinisat, - preţ 260 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)

• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Tăşnad, confort 1, finisat, parter, pret 190 milioane. Tel:430.423. (Ag.i.) ■,• Dau în chirie spaţiu pentru sediu firmă, 30 mp, p,e str. Horea, pret 120 USD. Tel.430.423. (Ag.i.) ' •• Dau în chirie apartament, 1 cameră, pe C. Dorobanţilor, mobilat, pret 150 DM . Tel.430.423.(Ag.i.)

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă p u te ţ i a d re sa d ire c t la red a c ţia z ia ru lu i, s tr .N a p o ca nr.16 .ADEVARULd e C l u j

n â p o CA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;C L U J -N A P U ^ tel/fax 19-73-04; 1 1

c tirrF D A C T IA TURDA: iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; r " 1 1 : \

( M l

( , . -: PUTERE FINANCIARA- STABILITATE- SIGURANŢA

a - A S IR O M/ / / / \ C \ : ASIGURAREA ROMAN1ÎASGV S A .

ASIGURAREA ROMANEASCA S iicn rs id ii Jude iu ln i C lu j. slr. C lin ic

/ / / / ASIROM \ V \ T c l: 195378- l9 4 1 8 -1’ F iu l: 196571

I M P O R T A N T p e n t r u p e r s o a n e f i z i c e

î n c h e i a ţ i l a A S IR O M p a n a l a 3 1 d e c e m b r i e 2 0 0 0 , a s i g u r ă r i f a c u l t a t i v e s i v e t i b e n e f i c i a d e M ARI R E D U C E R I D E P R IM E .R e d u c e r e a p r o m o t i o n a l a d e p r i m e s e a p l ic a . ' p e n t r u : '- a s i g u r a r e a d e a v a r i i a u t o C A S C O ;- a s i g u r a r e a d e a c c i d e n t e p e r s o a n e l o r c a r e p o t fi l e g a i t r a n s p o r t a t e c u a u t o v e h i c u l e ;- a s i g u r a r e a c l ă d i r i l o r s i a a l t o r c o n s t r u c ţ i i

P e n t r u s i t u a t i i d e o s e b i t e n e d e p l a s a m I a d o m i c i l i u . •-

S u n t e m i a d i s p o z i ţ i a d u m n e a v o a s t r ă z i l n i c i n t r e o r e l e 8 . 0 0 - 1 8 . 0 0 , i a r s a m b a t a s i d u m i n i c a i n t r e o r e l e 8 . 0 0 - 1 3 . 0 0

(4144037)

• Pierdut carnet de student şi permis BCU “Lucian Blaga’ pe numele Ciugulea Meda-Ioana. Le declar nule. ( I I 95493)-, • Pierdut contract închiriere nr. 5816. îl declar nul. (1195496)

• Pierdut legitimaţie de cămin pe numele Morocăzan loan. O declar- nulă. (1304921)

• Pierdut legitimaţie transport pe numele PopaNatalia. O declar nulă. (1304924)

• Pierdut cîine rasă ciobănesc german. Recompensă. Tel. 18-85- 97. (1304926)

• Pierdut telefon Ericson 688 cu cartelă cu nr. 095-43-98-77. Rog persoana care a găsit-o şi a sunat la telefonul 42-92-45 să revină. Are în memorie numerele 43-02-05; 094- 62-05-46 la care se poate suna.(1304931)• Pierdut certificat trezorerie seria.

A-2795636 pe numele' Hossu loan Turda. îl declar nul. (7302220)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

ADEVĂRULde ClujUn cotidian

care satisface gusturile

dumneavoastră!

V I N Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

• C u m p ă r lo c u in ţă . O f e r 150 m ilio a n e . T e l . 1 5 -5 0 -8 5 d u p ă o r a 1 8 . (1 3 0 4 9 2 3 )

• Vînd casă 2 camere, dependinţe, singur în curte+grădină, str. Minerilor 37. Tel. 094-54-56-15. (1195479)

• - Vînd ciuperci proaspete- Pleurotus. Tel. 18-78-03 sau 095- 86-23-14. (1195419)

• Vînd calculator 486-SLC cu monitor alb-negru. Tel. 12-39-74.(1304939)

• V î n d b la n ă b ă r b a ţi n o u ă O v e x O r a d e a n r . - 5 0 ' l a j u m ă t a t e p r e ţ şi c o n g e la to r G h io c e l 3 s e rta re 12 0 L , n d u . T e l . 1 8 - 2 1 - 0 9 . (13 0 489 0)

. * C u m p ă r ciobănesc g e rm a n V îrs ta 3 -4 l u n i , de p r e fe rin ţă n e g r u - m a r o . T e l . 0 9 3 -5 1-0 9 -3 8 ; 1 8 - 1 1 - 3 4 .( 1 3 0 4 9 2 8 ) '

• Vînd porci pentru sacrificat. Tel. 41 -64-69,092-31 -59-05. (1195429)-

• Cumpăr cutie caroserie 15-20 mc pentru Mercedes 308. Tel. 094- 59-62-66. (1304937) •

D I V E R S E

• A g e n ţ i a d e P r o t e c ţ i a M e d i u l u i C l u j , c u s e d iu l î n C l u j - N a p o c a , C a l e aD o r o b a n ţ ilo r n r . 9 9 , b l. 9 B , f a x : 4 1 - 0 7 - 1 6 , o r g a n ize a z ă lic ita ţie p u b l i c ă cu s t r i g a r e p e n t r u v în z a r e a u rm ă to a re lo r b u n u r i : 1 . A u t o t u r i s m A R O 1 0 - 4 , a n fa b ric a ţie 19 9 0 ; p r e ţ p o r n ir e : 5 m ilio a n e le i; 2 . A u t o t u r i s m D A C I A 1 3 0 9 , a n f a b r i c a ţ i e 1 9 9 3 ; p r e ţ d e p o r n i r e 6 m ilio a n e Iei. L ic it a ţ ia v a . a ve a lo c î n d a ta de 4 .0 1 .2 0 0 1 , o r a 1 0 , la se diul A g e n ţie i. î n c a z de n e a d j u d e c a r e , lic it a ţ ia se v a r e p e t a î n f ie c a r e z i d e j o i . C o n d i ţ i i de p a r tic ip a r e : p la ta ta x e i d e p a rtic ip a re de 3 0 0 .0 0 0 Ie i. In f o r m a ţii s u p lim e n ta re la te l . 4 1 - 0 7 - 2 0 . (11 9 5 4 8 8 )

• E x e c u t ă m t î m p l ă r i e la c o m a n d ă , u ş i ,, g e a m u r i d in le m n şi te rm o p a n B is tr iţ a te l. 0 6 3 -2 3 -2 5 -7 5 . ( 1 3 0 4 9 1 4 )

• - A n g a j ă m b a r m a n e şi o s p ă ta re p e n tru b a r în C l u j - N a p o c a , T e l . 4 1-3 0 -9 0 sau 4 0 - 9 0 -9 1 . (13 0 4 9 3 4 ) .

• A n g a jă m c o n ta b il p e n tru e v id e n ţă p r im a r ă . T e l . 4 1 - 3 0 - 9 0 ; 4 0 - 9 0 - 9 1 ; 0 9 4 - 4 7 - 9 1 - 1 2 . (13 0 4 9 3 5 ) \

• A n g a j ă m b a r m a n e şi o s p ă ta re p e n tru u n b a r d e lu x î n C lu j- N a p o c a . T e l , 4 1-3 0 -9 0 sau 0 9 4 -4 7 -9 1 - 1 2 . (13 0 4 9 3 6 )

• S tu d e n tă o r fa n ă d e a m b ii p ă r in ţi ro g c in e p o a te să m ă a ju te cu o s u m ă c ît d e m ic ă p e n tru a -m i c u m p ă r a o pe re che d e c i z m e . C o n t B a n c a T r a n s i l v a n i a 2 5 1 1 0 0 0 0 1 3 8 3 5 2 2 2 . V ă m u lţu m e s c . (11 9 5 2 8 4 )

• S o c ie t a t e d e s e c u rita te a n g a j e a z ă p e rs o n a l d e p a z ă p e n t r u T u r d a în u rm ă to a re le c o n d i ţ i i : s t a g i u l : m i l i t a rs a tis fă c u t ; v îr s t a în t r e 2 4 -4 0 a n i ; s t u d i i m in im e 1 0 c la s e , în ă lţim e pe ste 1 ,7 5 m , v a le n ţe , s p o r t i v e , f ă r ă a n t e c e d e n t e p e n a le . S a la iu 100 U S D b r u t . I n f o r m a ţ i i la te l. 4 4 -7 9 - 8 4 , 4 4 - 7 9 - 8 5 . (11 9 5 4 6 8 )

• P r im ă r ia C h in te n i a n u n ţă sc o a te re a la co n cu rs în d a ta de 2 9 .1 2 .2 0 0 0 , u r m ă t o a r e l e p o s t u r j : i n s p e c t o r - c a s i e r , r e fe r e n t - a g e n t a g ric o l. R e la ţii s u p lim e n ta r e la te l. 4 3 -2 1 -2 6 . ( 1 1 9 5 4 8 7 )

»* Firmă de construcţii angajează în condiţii deosebite de salarizare muncitori pentru montaj şi execuţie, structuri în gips carton.. Relaţii la tel. 44-04-44 între orele 10-17. (1195465)

• Cumpăr schelă metalică, tip S200 şi popi metalici. Tel. 44-04- 44 sari 094-59-29-73. (1195466)

• E x p lo a ta r e a M i n ie r ă C ă p u ş s t r . P r in c ip a lă n r . 1 scoate la lic ita ţie a s ig u ra re a o b lig a to rie p e n t r u a u t o v e h ic u le le d i n d o t a r e , p e a n u l 2 0 0 1 . L i c i t a ţ ia v a a v e a Io c î n , d a t a d e 2 1 .1 2 .2 0 0 0 o r a 9 , l a s e d iu l u n ită ţii. R e la ţii la te l. 2 6 -1 8 -3 3 , 2 6 -1 8 -3 5 . (119 5 4 8 0 )

Ofer împrumut. Tel. 092-36 21-78. (1304917)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Pavel Marius anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea avizului de mediu pentru obiectivul “Extindere conductă gaz" situat în Cluj-Napoca str.‘Colonia _ Breaza f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1195481)

• Numiţii Sztan Anna, născ. Burka, Stan Alexa, Salanţa Filimon şi soţia Marta Maria, Salanţa loan, Salanţa Petra şi Salanţa Traian, sînt citaţi în calitate de pîriţi la ‘Judecătoria Cluj-Napoca, în dosar civil nr. 7181/2000, în data de 17 ianuarie 2001 ora 8 sala 124, în proces cu Crainic Laura ş. a. avînd ca obiect acţiune în constatare. (1304922)• Numita Ghib Nastasia măritată.

Felea Simion cu ultimul domiciliu în comuna Bâişoara nr. 217/A, judeţul Cluj, pirită în procesul din dosarul cu nr.4168/2000 este chemată sâ se prezinte la Judecătoria Turda în data de 20 decembrie 2000, orele 8, în procesul pentru prestaţie tabulară promovat de- reclamanta văduva Popa Rodica. (7302219)

• Numiţii Nagy Cornelia, Ravai Ana, Bibza Istvan, toţi cu domiciliul necunoscut sînt citaţi în calitate de pîriţi în dosarul 5340/2000 cu termen la 10 ianuarie 2001, aflat pe rolul Judecătoriei Turda, reclamant. fiind Mic Romul. (7202221)

P I E R D E R I

• P ie r d u t c iobăne sc g e r m a n , n e g r u - m a r o , p u i 3 l u n i , s u b tra ta m e n t, r ă s p u n d e la n u m e le de A j a x . R e c o m p e n s ă 5 00 D M . T e l . 0 9 2 - 3 6 -5 2 - 0 9 ; 1 3 - 5 2 - 3 3 . (1 3 0 4 9 2 7 )

• SC Aydin SRL pierdut autorizaţie sanitar veterinară 639/ 24.09.99. O declarăm nulă.(1195482) •

• C u aceeaşi n e m ă r g in ită d u re re a n u n ţă m îm p lin ir e a a d o i a n i d e la tre c e re a la cele veşnice a celui ce fo s t u n b u n s o ţ , t a t ă , s o c r u , b u n i c şi s tră b u n ic , R A N T A L E O N T I N , fost p e n s io n a r M . A p . N . , d in s a tu l M i e r ţ a , j u d . S ă l a j . D u m n e z e u să te o d ih n e a s c ă în pace. F a m i l ia . ( 1 1 9 5 4 9 1 )

• C u a d în c ă d u r e r e î n sufle t a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţ ă a d ra g u lu i n o s tru s o ţ, ta t ă , b u n ic , C Â N D E A L E O N T E .Înm orm în ta re a a re loc azi, 20

d e c e m b r ie 2 0 0 0 , o r a 1 0 , la C a p e l a N o u ă M ă n ă ş t u r . D u m n e z e u s ă -l o d ih n e a s c ă în p a c e . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (11 9 5 4 8 9 )

• C u d u r e r e î n s u f le t a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a b u n i c i i n o a s t r e .d r a g i C O R O I A N A N A .În m o r m în ta r e a a re loc a z i , 20 d e c e m b r ie 2 0 0 0 , o r a 1 4 în C i m i t i r u l C e n t r a l . F a m i l i a V a id a . (1 1 9 5 4 9 0 )

• C u a d în c ă d u r e r e a n u n ţă m decesul sc u m p e i n o a s tre m a m e şi b u n i c i O R B A N E L E N A . În m o r m în t a r e a v a -avea lo c jo i 2 1 d e c e m b rie d in C a p e la m a re a C i m it i r u l u i C e n t r a l , o r a 1 5 . F a m ilia în d o lia tă . (13 0 4 9 2 5 )

• R e g r e t ă m p r o f u n d în c e ta re a fu lg e ră to a re d in v ia ţă ' a c u s c r u lu i n o s t r u V I O R E L P E Ş T E A N . T r a n s m i t e m sincere c o n d o le a n ţe şi în tre a g a n o a s t r ă c o m p a s iu n e fa m ilie i î n d u r e r a t e . - F i e - i ţ ă r î n a u ş o a r ă l F a m i l i a T o d o r a n .(13 0 4 9 4 0 )

• U n u l t i m o m a g i u la d e s p ă r ţir e a de' b u n u l n o s tr u p r ie te n , V I O R E L C Ă L U G Ă R . S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a î n d u r e r a t ă . D u m n e z e u s ă -l o d ih n e a s c ă î n p a c e . F a m i l i a D ă n ilă T â m o v e a n . ( 1 1 9 5 4 8 3 )

* S în te m a lă t u r i d e cusc ra n o a s t r ă î n c l i p e l e g r e l e la tre c e re a î n v e ş n ic ie a s o ţu lu i d r a g , C Â N D E A L E O N T E . D u m n e z e u s ă -l o d ih n e a s c ă în p a c e . F a m i l i a D u m i t r a ş . (1 1 9 5 4 8 6 )

• C u d u r e r e î n s u fle t ne d e s p ă r ţ i m d e b u n a n o a s t r ă p r i e t e n ă ; p r o f . d r . E V A R O S E N F E L D . O d ih n e a s c ă -s e în p a c e . C o n d o le a n ţe fa m ilie i. M â i a şi A u r e l K a u f m a n n . (1 1 9 5 4 9 4 )

S în te m a lă tu r i d e d o m n u l c o n fe re n ţia r u n iv e r s it a r Ş te fa n V o d ă , a n t r e n o r j u d o la C lu b u l S p o r t i v U n i v e r s i t a t e a , în g r e a u a î n c e r c a r e p r i n c a re tre c e la m o a r te a ta t ă lu i său. C o le g ii d e 'la C S “ U ” . (119 5 4 9 5 )

•. U l t i m u l o m a g i u fo s te i n o a s tr e v e c in e P O P E L E N A d in p a r te a l o c a ta r ilo r d in s tr . C â m p e n i n r . 3 / B . C o n d o le a n ţe fa m ilie i. (1 3 0 4 9 1 6 )

• C o l e c t i v u l d e c a d r e did a c tic e a l Ş c o lii n r . 4 C l u j - N a p o c a este a lă tu r i d e colegul lo r d l . p r o f . V o m i r G a v r i l , în aceste m o m e n te gre le p ric in u ite d e p ie r d e r e a t a t ă l u i . S in c e re c o n d o le a n ţe . (1 3 0 4 9 1 8 )

• C o le g ii d e la F a c u lta te a de E d u c a ţ i e F i z i c ă şi S p o r t a U n iv e r s ită ţii B a b e ş - B o ly a i sîn t a l ă t u r i d e c o n f e r e n ţ i a r u n i v e r s i t a r Ş t e f a n V o d ă în d u re re a p r ic in u ită d e p ie rd e re a t a t ă l u i s ă u . S in c e r e c o n d o le a n ţ e . C o l e g i i F E F S . (13 0 4 9 3 0 )

• S în te m a lă tu r i d e colegul n o s t r u H a g i a n u D u m i t r u în m a re a d u r e r e p r i n c a re trece la d ece su l s o a c r e i. C o le c tiv u l F i l i a l e i I N M A - C l u j - N a p o c a .(13 0 4 9 3 2 )

• C u d u r e r e î n s u fle t ne d e s p ă r ţim d e d r a g a n o a s tr ă m ă tu fă C O R O IA N A N A d in D ă b â c a . O d ih n e a s c ă -s e în pace. N e p o tu l R u s l o a n cil fa m ilia . (13 0 4 9 3 8 )

Z o r i l e d im in e ţii z ile i d e 20 d e c e m b rie 1 9 9 1 a u în s e m n a t a p u s u l v ie ţii ta le . . . C Ă L I N P Ă R Ă I A N la d o a r 2 3 dă a n i. 9 C r ă c i u n u r i f ă r ă t in e , a u tre c u t cu r a z e le re c i a le d e s p ă r ţirii n o a s tre ! T o t u l a fo s t u n V I S fr u m o s c a re s -a r u p t to c m a i în c lip a c în d a m f i v r u t cel m a i m u l t să c o n t i n u e ! T r ă i e ş t e d r a g u l n o s t r u î n l u m i n a veşniciei lu i D u m n e z e u . M a m a , T a t a , L i g i a . ( 1 1 9 5 4 6 0 )

A c u m la î m p lin ir e a a p a t r u a n i de c în d a p le c a t p e d r u m u l f ă r ă în to a r c e r e b u n u l şi d ra g u l m e u so ţ cel c a re a fo s t S I M A G H E O R G H E lă s în d în u r m a lu i d o r , l a c r im i şi d u r e r e .: I a r în u r m ă cu c in c i l u n i c h e m în d l a e l p e b u n a I u i s o r ă şi c u m n a t ă N A S T A S I AF O D O R E A N . V o m p ă s t r a o l a c r i m ă şi o f l o a r t p e m o r m în t u l t ă u . A p o i c u p a t r u lu n i în u r m ă o . m a T e d u r e r e m i- a f r î n f in im a Ia decesul b u n u lu i m e u fr a te C O T Î R L Ă V A S I L E ( I C A ) d in B o r ş a . N u v ă v o i u ita n i c i o d a t ă . D u m n e z e u să î i o d i h n e a s c ă . A n u ţ a S i m a .( 1 3 0 4 9 1 0 ) '

• O r u g ă c iu n e , u n g în d c u ra t ş i o l a c r i m ă f i e r b i n t e , la îm p lin ir e a a 2 a n i d e c în d a t r e c u t î n e t e r n i t a t e b u n u l n o s t r u s o ţ , t a t ă şi b u n i c , P O P E S C U V A S I L A C I I E . D u m n e z e u s ă -l o d ih n e a s c ă în p a c e . F a m i l i a . (1 1 9 5 4 5 5 )

• L a tre i a n i d e Ia d u re ro a s a d e s p ă r ţire , cu d r a g n e g în d im la cel c are a fo s t iu b itu l n o s tru s o ţ şi t a t ă A D R I A N R Ă B U L E A . D u m n e z e u s ă -l ie rte şi s ă -l o d ih n e a s c ă . S o ţia şi fiic e le . ( 1 3 0 4 7 4 8 )

C u v in t e le s în t n e p u tin c io a se p e n t r u a e x p r i m a d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e f u l g e r ă t o a r e a d is p a r iţie a c e lu i c a re a fo s t u n s o ţ, t a t ă şi b u n ic d e o s e b it, o m d e a le a s ă o m e n i e ş i p r o f e s i o n a l i s m • a v o c a t A I R O A I E V A S I L E v e te ra n d e r ă z b o i . Î n m o r m în t a r e a v a a ve a lo c în d a t a d e 2 2 d e c e m b rie o re le 1 2 la C i m i t i r u l M ă n ă ş t u r . F a m i l ia î n d u r e r a t ă . (13 0 4 9 2 0 )

• S în te m a lă tu r i d e co le gul n o s tr u P o p - G i l o a n C o s te l în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e tre c e r e a î n n e fiin ţ ă a m a m e i d r a g i . S i n c e r e c o n d o le a n ţ e î n t r e g i i f a m i l i i . C o l e c t i v u l B ă n c i i R o m â n e p e n t r u D e z v o l t a r e - G r o u p e S o c ie te G e n e r a l e S u c u r s a l a C l u j . (4 3 5 8 4 2 3 )

• L a tr is t a d e s p ă r ţir e de cel ca re a fo s t L E O N T E C Â N D E A , u n o m d e s u f le t şi d e m a r e o m e n i e , t r a n s m i t e m f a m ilie i s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . F a m . M a i e r E u g e n . ( D .)

A G E N Ţ IA D E PU BLICITATECE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e lo r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a lo c a lă ş i c e n t r a l ăm a i s i m p l un u s e p o a t e !

A D E V A R U L d e C l u j ,

str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

• Aici ar putea fiîţ reclama dumneavoastră ) a l i

Kedacţîa. S P O R T ^ Tel: 19.71'?:/,.

s ţA A îb iir

■ w _

4.

“Dacă nu reuşim să punem bazele unui club profesionist, putem să ne luăm adio de la folbal în Cluj”

Un com unicat a l F.C. “U" Cluj-Napoca ne informa, ieri,'că cei 11 membri ai Consiliului Director, împreună cu Ioan Ovidiu Sabău s-au hotărît să pună bazele unui club profesionist. în acest sens, de la ora 18.00, la Hotelul “Napoca", a avut loc Adunarea Generala Constitutivă a noii Societăţi Comerciale pe acţiuni. Florin Tăutu, unul d intre-favoriţii la fotoliul de manager general, acţionar la -A rtim ex Sport, a prezentat Statutul şi Proiectul de afaceri al societăţii pe acţiuni. Tăutu consideră că la dn capital social de 900.000 dolari vărsaţi în tranşe, printre care se numără şl achiziţionarea bazei sportive “Unirea" (cartierul Mănăştur), societatea va înreg is tra pro fit după trei ani şi jum ăta te , iar dividendele vo r putea fi acordate abia după patru ani de la data constituirii societăţii. Pe lista preşedintelui executiv al FC “U”D.D. Crăciun figurau un număr de 52 de firme dornice de a figura ca acţionari, însă Florin Tăutu se arăta cu cîteva ore înaintea şedinţei extrem de sceptic: “Nu cred în această listă. S-ar putea să răm înă doar 10 şi să apară alte 20 neincluse de d-nul C răciun. Dacă nu reuşim să punem bazele unui club profesionist, putem să ne luăm adio de la fotbal în C lu j”, a conchis Florin Tăutu. Antrenorul-jucător al “Şepcilor-Roşii” Ioan Ovidiu Sabău, a anunţat conducerea executivă şi administrativă că astăzi, 20 decembrie trebuie să dea un răspuns ferm ofertei făcute la începutul lunii octombrie. Pe lîngă Rapid Bucureşti, este arhicunoscută prietenia ce-l leagă de M ircea Rednic şi George Cospos, Sabău, în cursul serii de luni a fost ofertat şi de campioana en-titre D inam o Bucureşti.

C o d in S A M O I L Â

ZBOR DEASUPRA U N UI CUIB DE ŞTIUCI• “Hovis” Dej - “Presa” 12-3 (1-1)

încă nici nu ’ s-au stins ’ ecourile înffîngerii noastre de la Dej şi riici nu aveau cum să se stingă că doar nu-s incendiu. Practic, orice cuvînt moare în faţa acestui rezultat incredibil, cu care Dumnezeu ne-a bătut tocmai în prag- de Sărbători. Meciul în sine n-a avut istorie, a curs precum un torent supărat şi numai nostalgia verii ne-a determinat să nu intrăm în pămînt de ruşine. De fapt, mai există un’ motiv pentru care n-am-coborît în adîricuri: nu sîntem m ineri! P icior de broască tăvălită prin făină, rezultatul ăsta nu-i pentru noi.

Vinovaţii fară vină am să-i numesc în cele ce urmează, spre adînca lor ruşine şi prilej de meditaţie. în primul rînd Marius Focşanu, care-i atît de tînăr încît îi caută muzeul de istorie să-l pună lîngă sabia lui Ştefan cel Mare. în altă ordine

de idei, Focşanu nici nu a fost. randamentul " cuplului chemat. Apoi, sînt unele voci Hăşmăşan-Zavalszky, acceptaţi obosite care srisţin că o parte în teren doar de dragul imaginii,din meritele înfrîngerii mă Cam astea âr fi concluziile,lovesc şi pe mine în moalele Ca să tte amintim însă de meci, capului. Zvonuri de blat s-au avem nevoie de’ o mare doză cuibărit în sînul cîtorva de curaj. Am început bine; am coechipieri, dar ei uită că şi deschis scorul, dar, vina respectiva zonă anatomică din ' noastră, nu sîntem botezaţi la • corp are alte destinaţii. Nici fmtîna norocului. înainte de Căcătălin Berindean, deşi pare,, pauză am primit un gol stupid nu-i o mîţă nevinovată, talentul ce ne-a tăiat elanul. Cît despre său fiind strălucitor precum dezastrul din a doua parte a soarele'la miezul nopţii, cînd jocului... Am mers “cap la cap” 4

pînă la 3-3 şi aici ni s-a ruptfilmul. Am căzut fizic cumcade'calul cînd vrea să zboare. M i-e foarte greu sâ descriu

caii nebuni rup lanţurile să pască iarba fiarelor. Nu mi-a plăcut nici Râul Sestraş, un american născut şi . crescut la Ploscoş, de unde şi manifestările sale. de guvid îndopat cu rime. A

Cuvinte de laudă la adresa adversarilor, unde s-a remarcat, ca de fiecare dată, Gheorghe Benea, aflat la vîrsta cînd alţii abia se apucă de sport. Slab

acest tablou apocaliptic. Dar am să încerc. Samoilă, pierdut în negura jocului, croşeta broboane de ură la centrul terenului, Blaga, artist fără cauză, pendula obsesiv de la stînga la dreapta, de pe faţă pe. spate, de parcă, l-am fi adus la

bronzat nu la fotbal. Şi Mihai Ielceanu... Dacă Apolodor din Damasc n-ar fi murit, aşa de repede, cu siguranţă astăzi sculpta Columna lui Traian pe picioarele lui Ielceanu, căci altă utilizare nu văd pentru membrele lui. Cristi Bara? Dacă aş găsi o frunză de varză imensă şi aş înfaşura-o în jurul lui Bara, nimeni n:ar şti care-i diferenţa dintre el şi o sarmală. Iertaţi-mă că l-am uitat pe'Cristi Focşanu.

Şi totuşi, o repriză a fost a noastră. A IlI-a! Strînşi în jurul mesei oferite de gazde, fiecare a făcut cam cît l-a dus mintea. Că pe unii i-a dus pînă în Americă sau pe alţii abia pînă la toaletă, e deja altă poveste,, pe care am să o spun între patru" ochi-celor vizaţi.

M ih ai H O S S UP.S. - A ju ca t şi Mircea

Tătar! ~ -

D I V I Z I A t e C O R T I N A " A U T U M N A L A A ' C Ă Z U T ,

C O M E N T A R I I L E C O N T I N U ĂSărbătoare la

. • S u b r e f l e c t o r u l a n a l i z e l o r s t a t i s t i c e S e r i a â V l l l - a •Este seria care ne interesează in mod deosebit, din ea făcfnd

parte echipa noastră de suflet şi tradiţie "U" Cluj-Napoca. Seria mai cuprinde alte două formaţii din judeţul Cluj: Unirea Selena Dej şi Minerul Ocna Dej. Despre una din cele trei clujence - Unirea Selena Dej - a apărut o pagină dedicată turului. Articole de anvergură şi despre celelalte două, cu deosebire ’U", lidera seriei. De astă dată ne vom rezuma la analiza statistică a seriei, care a început întrecerea cu 16 echipe şi a incheiat-o cu 15, Phoenix Baia Mare retrăgindu-se, pe parcursul toamnei, din întrecere. O serie in care doar cinci echipe au încheiat întrecerea cu diferenţe de golaveraj pozitive, respectiv doar patru au un adevăr cu plus (mai sînt. două cu 0 ta "adevăr1j. Totalul golurilor marcate îq serie a fost de 322 (revenind o medie de 3,06 goluri de meci). Să vă prezentăm cele 15 protagoniste ale seriei în ordinea clasamentului final aI toamnei.

1. “ U” C LU J-N AP O C A. Bilanţul toamnei a însemnat pentru “U “ 37 puncte adunate din 12 victorii şi un egal (o singură înfrîngere, cu Oaşul Negreşti). A tacul s-a impus prin cele 36 de goluri marcate (locul doi în ierarhia eficacităţii), dar superioară s-a dovedit defensiva care, în 14 etape, a încasat doar 6 goluri (locul întîi, de departe, în ierarhia apărărilor). Locuri întîi la diferenţă golaveraj (+30) şi “adevăr” (+13).

Foto: Ion PETCU

' p . l -

V

J C T H ? C : ş © ' • # ' / a p o ! D ,

VJL.V.. i- - A‘ ^ 1-JU t 1>1

2. TELECOM A R A D . Ocupanta locului doi cu un total de 30 puncte (la 7 puncte distanţă de "U”) obţinute din 9 victorii şi 3 egaluri (2 au fost partidele pierdute). La eficacitate Telecom se situează pe primul loc în serie cu 42 de goluri marcate. Defensiva în schimb este mai puţin valoroasă, primind 17 goluri (locul 3 în ierarhia apărărilor). Bilanţul se încheie cu alte două locuri doi: diferenţă golaveraj (+25) şi “adevăr” (+9). ■

3. AS TR A ARAD. A doua componentă a "troicii arădane”, care împreună cu a treia au rolul de a facilita Telecom-ului accesul spre B, barat deocamdată de prestaţiile superioare ale lui “U”. A adunat în toamnă 25 puncte din 8 victorii şi un egal. Locul trei la eficacitate (30 goluri marcate) şi patru la defensive (19 goluri primite), locuri trei la diferenţă golaveraj (+11) şi “adevăr” (+4).

4. W EST PETROM ARAD. A treia componentă a “troicii". 24 de puncte adunate din 7 victorii şi 3 egaluri. Un atac ceva mai de soi cu 27 goluri marcate (locul 4 la eficacitate), dar o defensivă modestă cu 23 de goluri prim ite (locul 4 în ierarhia apărărilor). Loc 5 la diferenţă golaveraj (+4), ultimul pozitiv în serie, respectiv 4 la “adevăr” (+3).

5. O AŞUL NEGREŞTI. Echipă care acasă nu iartă, unde a cedat şi liderul “U” (în deplasare, în schimb, pierde cu regularitate). 22 de puncte acumulate din 7 victorii ş i un egal, 24 de goluri marcate (locul 5 în ierarhia eficacităţii) şi 25 primite (locul 10 în clasamentul apărărilor). Locul 6 la diferenţă golaveraj (-1) şi locul 8 la "adevăr” ~(-2). -

6. UNIREA SELEN A DEJ. Despre toamna uniriştilor s-a spus aproape totul într-o pagină apărută în “Adevărul de Cluj". Acum, doar scurte adnotări: cele 20 de puncte ale toamnei au fost adunate din 5 victorii şi 5 egaluri (locul întîi în serie la “remize"), 20 de goluri marcate (locul 6-8 în ierarhia eficacităţii) şi 11 primite (locul doi în clasamentul apărărilor), locul 4 la diferenţă golaveraj (+9) şi 7 la “adevăr” (-1). Concluzia acestui bilanţ statistic? Uniriştii puteau mai mult.

7-9. M INERUL SĂRMĂŞAG 18, SOMEŞUL SATU MARE 18 ş i PROGRESUL ŞOMCUTA MARE 18 puncte . Trei echipe egale ca valoare, în care prim ele două ău încheiat toamna cu zerb la "adevăr. Someşul avînd zero şi la capitolul “partide egale”, punctele fiind obţinute din 6 victorii. Ierarhii modeste pentru fotbaliştii din Şomcuta Mare la goluri marcate şi diferenţă golaveraj: Ipcul 13 la goluri înscrise (14; o medie de un gol de meci) şi 14 la diferenţă golaveraj (-11). -

10-11. LĂPUŞUL TG. LĂPUŞ 16 ş i ARM ĂTURA ZALĂU 16 puncte . Prima le-a adunat din 4 victorii şi 4 egaluri (loc doi la "remize”), a doua din 5 victorii şi un egal. Ambele egale la diferenţă golaveraj (-8); la “adevăr” mai buni zălăuanii (-2) faţă de cei din Ţg. Lăpuş (-3). Pentru ambele primăvara se anunţă grea.

12-13. O ŢELUL ŞTEI 15 şi M INERUL OCNA DEJ 15 puncte. Ambele au acumulat punctele din cîte 4 victor» şi 3 egaluri. Modestie la goluri marcate şi primite, la golaveraje. La “adevăr” “-5” pentru “oţelarii” din Ştei, respşctiv “-6” pentru ortacii din Ocna Dej.'

14-15. CRIŞUL ALEŞD 12 şi ŞOIMII SATU MARE 11 puncte. Sînt cele două echipe situate în zona retrogradantă, şanse mai mari de a avansa pe scara clasamentului avînd echipa din Aleşd, dar cu condiţia de a ameliora “adevărul” (momentan -12).

- - V ic to r E . R O M A N

I“ L u c e a f ă r u l 2 0 0 0 ”

i

A stăzi, la D e j,- şcoala p a rtic u la ră de fo tb a l “ L u c e a fă ru l 2 0 0 0 ” pregăteşte o serbare dedicată în exclusivitate viitorilor fotbalişti. V ictor M u reş an , care este patronul acestei şcoli de fo tbal, vrea să le ofere m ic u ţilo r săi e le v i o su rp riză în prag de

Crăciun. V om reveni însă pe m arg inea acestui

I

subiect, mai ales câ merită, “ Luceafărul 2 0 0 0 ” este probabil singura şcoală de fotbal unde copiii nu sînt obligaţi să plătească vreo taxă, avînd asigurate toate condiţiile de pregătire.

M . H O S S U |

Popicăresele din Gherlas-au remarcat si la cadete

S -a înche ia t sezonul competiţional şi la popice. U ltim a confruntare naţională la sfîrşitul acestui an a fost f in a la C a m p io n atu lu i N a ţio n a l pentru cadete.- D esfăşu ra tă pe arena Electromureş din Tg. Mureş întrecerea celor mai bune popicărese de această vîrstă a reunit peste 50 de sportive d in to ată ţara. A u fost prezente la finalele’ de pe m a lu l M u re ş u lu i . şi. reprezentante le C lu b u lu i S O M V E T R A G h e r la , f i le v e le r cunoscutulu i antrenor gherlean los if Nagy ~ nu s-au întors cu... m îna g o a lă de pe arena E lec tro m u reş . U n a d in speran ţele sportu lu i cu pop ice d in ţara noastră, L a u ra O ltean, s-a clasat pe

lo c u l doi în proba individuală, ea realizînd Ia T g . M ureş 43 0 p .d . La perechi, surorile M irabela şi Romina Mureşan s-au clasat pe locul cinci cu 1.238 p.d. D e asem enea, în , probacombinată, Laura Oltean aocupat locul trei cu 1.259 P-d-

A s tfe l, sezonulc o m p etiţio n a l 2 0 0 0 s-a în ch e ia t pen tru tin e re le popicărese din m unic ip iul Gherla cu un loc doi şi trei, obţinute la cadete după ce în această vară. formaţia de ju n io a re a c îş tig a t t it lu l naţional pe echipe. A fost cel mai prodigios an din istoria echipei feminine de popice S O M V E T R A Gherla.

S Z E K E L Y C sa b a

V u l t u r u l M i n t i u l G h e r l e i + f S E ţ R I N Ţ g l m u ş i n e S i e , o m u l e !c a m p i o a n a d e t o a m n a

Pe lîngă frum oasa comportare din Cupa României, cea mai “titrată”’ echipă sătească din judeţul nostru, VULTURUL Mintiul Gherlei a avut o excelentă evoluţie şrîn turul Campionatului Teritorial Gherla. Formaţia antrenată de G avril G rigorean a încheiat în forţă sezonul de toamnă, acumulînd 26 de puncte, instalîndu-se încă de la început în fruntea clasamentului. Locul doi a revenit echipei SILVA Sînmărtin, ia r pe locul trei s-a clasat Avîrttul Recea Cristur, o grupare sportivă deosebit de ambiţioasă şi unde medicul veterinar Popescu face o treabă bună, el fiind organizator ■ de competiţii, antrenor şi portar totodată.

Golgeterul turului a fost Ţibre de la VULTURUL; care.a înscris nu mai puţin de 17 goluri pentru echipa sa. Tot el s-a remarcat şi în partidele Cupei Rom âniei, competiţie în care m intioanii îşi continuă trium fal drumul. în faza următoare a Cupei, VULTURUL' evoluează împotriva unei echipe de Divizia “C”.

' S Z . C s .

Cade anul, dar şi secolul şi mileniul, într-un amurg irevocabil. O, de-ar trece, şi păcatele noastre o dată cu ele! Dar păcatele omului rămîn şi-l urmează şi se-înmulţesc. Ciudată această făptură, ce a făcut saltul de a merge în două picioare, dar nîulţi dintre ei au coloana vertebrală şî gîndirea fiinţelor cu patru picioare. Aceşti inşi şi-au modificat doar poziţia, nu şi sufletul şi inima. Căci omul este ceva de neînţeles: azi geniu, în clipa următoare \m bandit şi uri criminal. Două fapte, din acest an m-au umplut de silă şi dezgust faţă de inşii care, se zice, conduc destinetele sportului. (Şi ca ei sînt alţii care se ocupă exact la fel de destinele politice, culturale, sociale, naţionale ş.a.m.d.). Andreea Răducan, acest copil erou al olimpiadei, a fost sancţionată barbar nu pentru, vina ei, ci a medicului, şi nu pentru că s-a dopat, ci pentru că a luat o. banală pastilă de Norofen. I s-a luat medalia de aur, cucerită cu jertfă, cu

sacrificiu, pe care nenorociţii sclerozaţi din CIO nici nu şi le . pot imagina. Din corectitudine, ei au făcut o crimă! Şi asta pentm că Andreea e româncă. Dacă era americancă sau rusoaică nu se atingea nimerii nici de un fir din păml ei. Dar e din România!!! Vreţi argumente, distinşi cititori? Vă dau unul zdrobitor. Cei ce răspund de FIFA au dat titlul de cel mai bun fotbalist al secolului lui Maradona. A-fost un talent,- un mic geniu. Ca o stea care moare'rapid! S-a drogat, apoi a făcut

. . comerţ cu droguri, s-a intoxicat şi dezintoxicat în fiecare ariotimp, a tras cu puşca în ziarişti... E un mare şi definitiv- bolnav care şi-a bătut joc de el şi de sport. El poate primi un titlu: de drogatul secolului! L-a primit! '

Ruşine vouă, celor ce mînjiţi sportul, ce-l scuipaţi în obraz! Ruşine ţie, omule! Frariios intrăm în noul secol si mileniu!

V iorel C A C O V E A N U

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

Rcclfrcţm Tck 19.21!.:

i G Î N D U R I D E S P R E C . F . R . L A

Î R E A C O R T I N E I A U T U M N A L Eîn loc de... geneză

A sosit, aşadar, vremea bilanţurilor, a rezultatelor realizate în ultirţia jumătate a anului 2000, mai exact în perioada 20 august - 25 noiembrie, trei luni în care CFR a disputat 13 jocuri, un număr

noastră părere, cei care pierd ar trebui sâ plătească. Conducerea Rapidului nu s-a oprit însă aici. Şi-a dat arama pe faţă în momentul în care a mai avut curaj să facă apel la acelaşi for (FRF), adoptînd astfel un tupeu pur şi simplu mizerabil, de cea "

pe care râmîne să-l consideraţi d-voastră norocos sau ghinionist

- pentru cei din Gruia, aruncînd doar o privire asupra liniei de clasament. Vom căuta sâ disecăm ceea ce a fost bine, dar şi rău în acest tur de campionat. Avem, însă, în vedere şi alte aspecte ce jin strict de politica clubului. în acest context, în mod aparte ne vom opri la cîţeva realizări ale conducerii legate strict de înfrumuseţarea

' şi reamenajarea stadionului. Din puţinii bani existenţi în buget, a fost reînnoită o parte importantă a tribunei. Gazonul a fost întreţinut impecabil, la standarde occidentale. Vestiarele arată Ia această oră ca noi, păşind pe holul ce duce spre vestiare se mai simte şi azi mirosul de vopsea proaspătă. Sectorul rezervat “VIP”-urilor şi gazetarilor a fost renovat şi reînnoit cu scaune comode.- Reţelele de apă,- cele electrice, de canalizare şi cele termice au fost puse la punct, cele vechi 'fiind înlocuite cu altele noi. Pe lîngă toate acestea clujenii s-au confruntat şi cu o serie de'alte probleme. A fost celebrul caz al fotbalistului Cristian Dulea, bine cunoscut “poporului”, mediatizat în presa scrisă şi audio Vizuală. Nu cu mult timp în urmă acesta a devenit istorie. Dar CFR a suportat luni întregi mîrşăvia Rapidului şi, în loc să cîştige ceea ce i se cuvfinea, a pierdut în schimb o grămadă de bani de pe urma deplasărilor la Bucureşti. în cele din urmă, după o serie de tergiversări duse între cele două părţi şi rămase ■fară rezultat, cazul “Dulea” a ajuns la FRF. Rapidul, graţie vulpoiului Gheorghe Dinu, zis şi Dinu “Vamă”, a întins coarda pînă la absurd încercînd din răsputeri să tragă pe sfoară nişte oameni bine intenţionaţi. Dar a venit, la momentul oportun, intervenţia salutară a avocatului Marcel Lăzăreanu. Drumurile pînă la Bucureşti (în număr de 9, plăţile fiind suportate în totalitate de feroviari) au fost în cele din urmă răsplătite, dreptatea aparţînînd părţii vătămate, adică CFR-ului. Vice- campioana României a fost obligată să se achite de datorii. Din aceşti bani, CFR urmează să achite FRF-ului 8% reprezentînd cheltuielile de

judecată, deşi, după umila

mai joasă speţă. CFR aştepta (pînă cînd?, ne întrebăm) acei. bani. ■. - ;

Mîrşăvia9îm părţirii seriilor

Lăsînd aşadar la o parte acest cenuşiu capitol să revenim la ceea ce ne interesează, ediţia de campionat 2000-2001. în urma tragerii la sorţi, CFR şi FC “U ” au fost repartizate în serii diferite, astfel înlăturîndu-se categoric orice şansă de întrajutorare sau, dacă vreţi, de ajutor reciproc. Aruncaţi doar o simplă privire asupra seriilor a V ll-a , respectiv a V lII-a şi veţi constata că Aradul este reprezentată în seria a VUI-a de trei echipe (Telecom, Astra şi West Petrom).

Debutul • Etapa I: Cimentul Hoghiz- CFR 1-0 •

Etapa de debut a însemnat pentru CFR o deplasare grea.şjb la propriu, dar şi la figurat. Drumul obositor şi costisitor pînă la Cetatea Rupea a fost “răsplătit” cu un prim eşec. Antrenorul principal Octavian Albu remarca cu privire la acest joc: “Am debutat prost, cu toate că am avut

' parte de un arbitraj pozitiv”.

Prim a victorie• "E tapa a I l - a : C F R -

Minerul lara 1-0 •Prima, apariţie oficială în faţa

propriilor suporteri s-a soldat cu primul succes al sezonului, obţinut destul de uşor chiar dacă scorul nu indică acest lucru. Tavi Albu s-a arătat nemulţumit de ratările exasperante ale atacanţilor.

În frîngere categorică după un joc foarte bun!

• Etapa a H I-a: Gaz Metan Tg. Mureş - CFR 3-0 •

“Etapa a Iîl-a am jucat-o la Tg. Mureş, cu Gaz Metan, unde chiar dacă am făcut un joc foarte bun am pierdut cu un scor de forfait, dar din cu totul alte motive”, afirma acelaşi antrenor Albu.

• Etapa a IV -a a însemnat o pauză pentru feroviari, echipa

Voinţa Mărişel heînscriindu-se în campionat •

Patru din şase• Etapele a V-a şi a V l-a : Chimica T îrnăveni - C FR 2 -2 şi C F R - O lim p ia Gherla 2-1 •

Au urmat două jocuri fară înfrîngere, la Tîmăveni, în compania unei echipe redutabile

' pe propriul teren. Feroviarii au părăsit terenul neînvinşi. Confruntarea cu Olimpia a fost “la discreţie”, după cum o caracteriza Albu: “în ciuda scorului, mi-am întărit convingerea că sîntem pe drumul cel bun.”

360 de minute de secetă

• Etapele a V ll-a , a V lII-a , a IX-a, şi a X-a.

ISCT - C F R 1-0, C F R - V ir o m e t V ic to r ia 1 -1 , Lam inorul B eclean C FR 2-0 şi T ex tila P re jm er - C FR 1-1 •

Au urmat patru jocuri în care “H ”-le feroviar nu a cunoscut victoria. Criza a început la Turda unde, chiar dacă faza de apărare a funcţionat bine, victoria a aparţinut “sîrmarilor”. Conducerea oaspeţilor a criticat pe bună dreptate maniera de arbitraj, favorabilă gazdelor. Apoi a urmat duelul de pe propriul teren cu Virom et, echipă ce naviga undeva pe la jumătatea ierarhiei. în mod normal, CFR ar fi trebuit să valorifice avantajul terenului propriu dar, lipsiţi şi de aportul îui Velţan (suspendat), confruntarea s-a terminat nedecis. A flată la “-1 ” la “adevăr”, CFR s-a deplasat la Beclean pentru meciul cu . Laminorul, grupare pe care acum un an CFR o învingea cu 5-3. în ciuda celor 270' de minute fără succes, .CFR smulgea un punct nesperat textiliştilor din Prejmer

' readucînd pentru moment liniştea necesară.

Renăscuţi din9propria cenuşă!

• Etapa a X l-a : C F R - Şoimii Compa Sibiu 1-0 •

Aureolaţi de rezultatul obţinut la Prejmer, elevii antrenaţi de . cuplul Albu-Cîrlan trebuiau, în mod logic, să-i învingă .fără probteme pe “şoimii” sibieni, echipă care la începutul sezonului se anunţa ca o pretentendă la promovare. CFR s-a impus la limită, deşi a avut parte de un arbitraj aşa cum

, şi-l doresc toţi acasă. Albu a remarcat, pe bună dreptate, lipsa de luciditate a sistemului ofensiv.

Două etape de coşm ar9com pletate de evoluţii, penibile

• E tapele a X lI -a şi a XlV-a: Nitramonia Făgăraş - CFR 2-0 şi Sticla Arieşul Turda - CFR 4-2 •

La Făgăraş şi Turda evoluţia feroviarilor s-a situat la limita penibilului. Deşi le-a fost refuzat un penalty la faultul

. comis asupra lui Turcu; clujenii au înclinat steagul în Făgăraş. La Turda, în compania “sticlarilor”, degringolada a continuat. -- . r

Revirim entul• Etapa a X V -a : C FR -

Romradiatoare Braşov 6-1 •Acesta s-a produs chiar în

ultima etapă, ultinflul joc al mileniului. CFR a etalat cel mai bun joc al sezonului, umilind o echipă braşoveană debusolată, prezentă din obligaţie la această confruntare. A fost meciul lui Petrescu şi al lui Benke, de departe MVP-urile duelului.

Concluzii• Octavian Albu (antrenor

principal): “Că se putea mai bine" este foarte adevărat dar, per ansamblu, eu sînt mulţumit atît de joc, cît şi de rezultate. Ce mă deranjează şi m-a .dezamăgit â' fost atitudinea unor jucători tineri care au fost într-o letargie

şi nepăsare deranjantă atît din punctul de vedere al mentalităţii, cît şi al pregătirii.. Spre exemplu m-au dezamăgit Turcu şi Mateuţ, jucători de la care aşteptam mult mai mult, dar nu au confirmat. Dacă primul a avut carenţe în joc, cel de al doilea nu s-a ridicat nici măcar la nivelul de pregătire pe care l-am solicitat, astfel că 1- am “exilat” la echipa secundă.

Reporter: Care 'dintre ju că tori 4>-au confirmat aşteptările?

O .A .: Să spun câ m-au mulţumit evoluţiile a patru jucători: Benke, Becea, Velţan şi Ghiorma. Benke este un jucător constant, serios în pregătire, devotat trup şi suflet echipei. Ghiorma, dacă la început a şchiopătat, avînd carenţe în pregătire, pe parcurs a confirmat valoarea. Velţan rămîne un fotbalist sobru, serios, sigur în defensivă, constant, bine pregătit fizic. Becea este un jucător tînăr, necopt încă, dar care dovedeşte că are talent, veleităţi tehnice deosebite. Distribuindu-1 la m ijloc îm i asum nişte răspunderi, dar nu mi-e teamă de acest lucru pentru că .am încredere în el. Fiind însă prea tînăr pregătirea lui fizică lasă de dorit

Rep: Unde credeţi câ ar trebui accentuată pregătirea de

iarnă în vederea unor rezultate pozitive pentru retur?

O . .: -Desigur, ne vomcontinua pregătirea prinantrenamente (trei pe săptămînă,dintre care două sînt obligatorii)intense, completate cu jocuriamicale.'Am disputat săptămînatrecută două astfel de jocuri cuFC “U ” şi cu echipa de junioriI I I a clubului nostru. încondiţiile în care unii dintre einu vin mai multe zile sau seînvoiesc pentru diferiteprobleme, nu vom putea realizamare lucru. Trebuie lucrat,evident, la îmbunătăţireatehnicii individuale (există înacest sens mari deficienţe lamulţi dintre jucători).

- * * *

Nu sînt puţini cei care nu agreează şi, evident, condamnă maniera în care antrenorul Octavian A lbu pregăteşte echipa. Nu puţini sînt cei care l-ar schimba pentru un altul. în accepţiunea altora s-a achitat cu brio de îndatoriri. A pregătit echipa, a constituit un “ 11” solid, capabil să atace jumătatea

■superioară a clasamentului. Vina trebuie căutată şi la jucători, la . aceia care au pretenţii mari, dar nu dau în aceeaşi măsură. O" echipă precum CFR, fară a dispune de un buget solid, nu-şi poate fixa, nici măcar prin absurd, ca obiectiv, promovarea.

Din acest punct de vedere, CFR nu-şi poate crea la această oră nici măcar iluzii. Credem, totuşi, că şi CFR face parte din panoplia fotbalului clujean, nu numai FC “U”, iar acei oameni care vin la stadion mai speră câ poate, într-o zi, o vor vedea pe CFR măcar în... “B”.

Concret, este posibil un pas pînă în “B ”, dar numai cu o finanţare solidă.

Attila Benke (fundaş, 1.125 de minute jucate. Este în acest sens recordmanul echipei. ,

c A 1H orea C îr la n (portar şi

antrenor secund, 262 de minute jucate).' Bogdan Huduşan (portar, 30 de minute jucate, un cartonaş galben primit).

Filip Lăzăreanu.(portar, 878 de minute jucate).

Simion Baci (ftindaş, 878 de minute, a încasaţ şase cartonaşe galbene, o singură dată suspendat).

Liviu Velţan (libero, 973 de

A încasat patru cartonaşe galbene).

Envin Kormos (fundaş, 777 -de minute jucate. A primit un cartonaş galben. , Se . caracterizează prin constanţă în joc).

Marius M arian (mijlocaş de bandă, 952 de minute jucate. A încasat 4 cartonaşe galbene, a fost suspendat o.dată).

Sergiu Ghiorma (mijlocaş de bandă, 966 de minute jucate. A primit 3 galbene).

Stelian Becea (mijlocaş, 989 de minute jucate. A primit 3 galbene. A fost de trei ori integralist,- dar întotdeauna titular).

Sergiu David (mijlocaş de bandă, 681 de minute jucate. A primit 3 galbene).

Cătălin Petrescu (atacant, 747 de minute jucate. A primit 6 galbene, a fost de două ori suspendat şi o etapă accidentat).

Vasile MaierHatacant,.769 de minute «jucate. A primit un singur cartonaş galben).

Darius Turcu (atacant, 917 .m inute jucate. A primit 2 galbene).

Florin Orga (fundaş, 153 de minute jucate. A primit un singur galben).

.G elu C ris te (mijlocaş de bandă, 90 de minute jucate).

O v id iu G ăvruş (331 de minute jucate, a fost suspendat o etapă).

Daniel M ateuţ (atacant, 14 minute jucate . Este marea decepţie a echipei, alături de Turcu).

Gabriel Pleşa (âtacant, 90 de minute jucate. Este considerat de Albu speranţa feroviarilor).

H o ra ţiu G ab o r (45 * de minute jucate).

Vşsile Iepure (170 de minute

•/ ji*rv M - . î f p s i i

BCfŞl' - a f r f V f i

minute jucate, a încasat un cartonaş galben şi a fost o dată suspendat).

loan Cazan (fundaş, 900 de jucate. Veteranul echipei din minute jucate. Este considerat Gruia a încasat şi două galbene), de Albu principalul cîştig alechipei). C ris tia n F O C Ş A N U

| 1 D o l a r S l I A = 2 5 . 6 3 2 I e i 1 1 M a r c ă g e r m a n ă = 1 1 .6 7 0 l e i E c o l l g l l l e s

1 EURO = 22.824 lei^ I g AUR = 222.050 leij

j ' p r i f r

S i l ' * ’ * » (.' . « "‘" i- îJ îT s ^P

P rim ul p a s p e n tr u ieşirea d in criză:

S E W S f f i E f i A G n i C U L T U n nJ

\Nu dispunem încă de cifrele

necesare în măsură să indice dimensiunile reale ale mizeriei în care ne aflăm. Impactul dur şi imediat al acesteia se reflectă în traiul nostru zilnic, care a devenit tot mai anemic, a ajuns la limite inadmisibile. La acest stadiu n-am mai ajuns din vremuri de grea cumpănă. Una dintre cauzele determinante care ne-au împins aici o constituie distrugerea, într-un ritm alert şi iresponsabil, a agriculturii.' Pentru a ieşi din impas, acest sector vital trebuie repus pe linia de plutire, cît mai repede cu putinţă.

Pe această linie se înscrie o anchetă iniţiată de D irecţia Judeţeană de Statistică Cluj şi aflată în curs de desfăşurare.- Pentru a elabora o strategie de dezvoltare a agriculturii nu este suficient un tablou de suprafaţă care sâ cuprindă datele privind producţiile agricole şi animaliere, evoluţia acestora. Este nevoie de o radioscopie atentă, menită să ducă la cunoaşterea mecanismelor care influenţează hotârîtor

revitalizarea agriculturii. Este important de văzut dacă cheltuielile făcute în agricultură pot să asigure, eficienţa acestei ramuri, sau cum poate fi atins potenţialul real al pamîntului românesc, astfel încît acesta să asigure o securitate alimentară tuturor categoriilor populaţiei. Trebuie stabilite exact cauzele situaţiei critice din acest sector. Se ridică extrem de multe întrebări, iar pentru a răspunde" la acestea sînt necesare cercetări mai profunde la n ivelul exploataţiei. O anchetă în acest domeniu urmăreşte foarte mulţi indicatori privitori, mai ales, la laturile calitative ale activităţii din agricultură. Cu sprijinul Phare, obiectivul principal al investiţiilor ample desfăşurate îl constituie ferma, adică, în principal, gospodăriile populaţiei (ferme în adevăratul înţeles al cuvîntulu i avem puţine), urmârindu-se parametrii principali ai activităţii acestora. Apoi, cît din producţie este destinată consumului intern, cît pentru fondul pieţei,

în prezent, la noi, nu este

definită exploataţia agricolă. Este nevoie de stabilirea criteriilo r pentru definirea acestei noţiuni, în aşa fel încît toate măsurile, toate politicile aplicate în agricultură să aibă o bază de plecare realistă, în aşa fel încît să se ştie precis ce pîrghii trebuie acţionate pentru a sprijini eficient acest domeniu. Iar un asemenea demers hotârîtor pentru activitatea viitoare nu poate fi făcut decît pe baza unor date exacte, sigure. Ancheta va fi selectivă, iar prin

alegerea .unor eşantioane reprezentative va oferi şi posibilităţi de generalizare. Se urmăreşte respectarea întocmai a metodologiilor statistice moderne, ceea ce asiguri obţinerea unor date relevante, de o rigurozitate matematică.

Eşantionul pentru ancheta structurală din agricultură aflată în curs de desfăşurare cuprinde 1.400 de gospodării ale pppulaţîei din 17 comune ale judeţului. De asemenea, se au în vedere 39 de unităţi agricole

cu personalitate jurid ică (staţiuni de cercetare şi producţie, societăţi de tip agroindustrial, asociaţii agricole). în desfăşurarea acţiunii este antrenat un număr" mare de specialişti, instruiţi în prealabil cu metodologia de anchetare. Pe baza datelor culese se vor elabora analize care vor ajunge pe masa factorilor de decizie, oferind* repere sigure pentru elaborarea viitoârelor politici agrare.

I o n R U S

- r^'-tT^lrtr^iVvr‘r ir f t i ţ ■‘finti

Tatiana HTosfeanu - „Concurenţa. Abordări teoretice şi practice”

O altă lucrare valoroasă editată anul acesta de Editura Economică . ' este „Concurenţa: Abordăriteoretice şi practice” a prof. univ. dr. Tatiana Moşteanu. Volumul urmează celui publicat de autoare în 1998, avînd ca subiect tot concurenţa. Potrivit celor declarate chiar de autoare în prefaţa cărţii, pentru a aduce în faţa oamenilor de afaceri români o lucrare completata studiat timp de patru'ani. în volum sînt prezentate noţiunile elementare, de bază, absolut necesare celor care acţionează într-o

economie de piaţă. Cartea este structurată în 12 capitole în care sînt prezentate conceptul de concurenţă, obiectivele, funcţiile şi rolul concurenţei economice în abordarea strategiilor operatorilor economici ai pieţei, piaţa şi mediul concurenţial normal, practicile anticoncurenţiale, preţul (privit ca instrument al practicilor anticoncurenţiale), reglementările în economia concurenţială şi regulile de aplicare a procedurilor Legii concurenţei în România.

Lucrarea este completată de un dicţionar explicativ, în care cei interesaţi pot găsi prezentarea multor termeni uzuali folosiţi de toţi cei implicaţi în economia de piaţă concurenţială.• Precizăm că Tatiana Moşteanu este membru al Consiliului Concurenţei (subsecretar de stat), şefa Catedrei de Finanţe a Academiei de Ştiinţe Economice-Bucureşti şi conducătoare de doctoranzi.

A le x a n d r a T O D O R

Sindicaliştii clujeni au „com bătut" pînă la capătCrema sindicaliştilor clujeni s-a adunat luni seara la Restaurantul “Farmec” pentru a sărbători

I încheierea anului sindical. Organizatorul manifestării (Olimpiu Tescar, Cartel Alfa) a fost şi I | amfitrionul petrecerii, avînd grijă ca toată lumea să se simtă cît mai bine (cu toată obida iscată | | de pomenirea numelui unui anume personaj public). Cu toate că liderii locali ai CSDR (Stanca | i'M . Constantinescu) şi BNS (Mircea Giugiu) au fost nevoiţi să părăsească „locul faptei”, au <

rămas „pe baricade” Florentina Tonţ (CNSLR Frăţia) şi Grigore Pop (Cartel Alfa).I A fost organizată şi o tombolă, la care, cu tot efortul reprezentanţilor presei (care au participat I | activ la scrierea şi împăturirea bileţelelor) au cîştigat numai cei dintr-o anumită parte.a sălii (şi | | dintr-o anumită confederaţie sindicală). Lucru care l-a făcut pe Olimpiu Tescar să anuleze de mai |■ multe ori rezultatele extragerilor. .i Trebuie amintit şi faptul că sindicaliştii nu s-au dat în lături nici de la a ocupa ringul de dans ‘ | (un premiu special - pentru cel mai bun şi mai neobosit dansator - ar trebui acordat Iui Liviu | | Lurci, liderul sindicatului Armătura) şi de a cînta de la rock'n-roll pînâ la cîntece de petrecere | i şi manele. ' iI A n c a B L A G At -----------------’ -------------------------------- ■_----------- :------------------ 1

Sindicaliştii de Ia Aeroportul Băneasa cer M.T. să lase reorganizarea în

sarcina viitorului ministruS in d ica liş tii d in cadrul A ero po rtu lu i

Băneasa cer Ministerului Transporturilor sâ lase în sarcina viitorului guvern decizia privind mutarea curselor interne pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni, a declarat Ştefan M la d in , lid eru l S indicatu lui din Aerogara Băneasa. M ladin susţine câ actuala conducere a M inisteru lu i Transporturilor încearcă, prin schimbarea lui Gheorghe Râcaru de la conducerea_ Companiei Tarom , să accelereze reorganizarea Aeroportului Băneasa şi transferul curselor interne pe Otopeni, cu scurt timp înainte ca noua putere politică să îşi intre efectiv în drepturi. “Schimbarea nu are motive reale şi reprezintă doar o plată a

unor poliţe, înainte de predarea puterii”, a afirmat liderul sindical. Sindicaliştii cer ca decizia privind viitorul Aeroportului Băneasa să revină viitorului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea. Ei susţin că menţinerea hotărîrii de reorganizare prin transferul activităţii pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni va face ca peste 250 de angajaţi ai aerogării sâ rămînâ fară locuri de muncă.

Mladin a afirmat că sindicaliştii au avut o primă întîlnire cu M itrea f în cursul căreia viitorul ministru a cerut mai multe informaţii cu privire la situaţia Aeroportului Băneasa, pe baza cărora ar urma să decidă în această privinţa.

P j o b l e m ^ b e n z i n â r i l o ^ p â i Ţ i c u l a i S t r e b u i C r e z o l v a t f p r i i g p e g o c ^

Problema benzinarilor particulari este una de piaţă, care trebuie rezolvată printr-un proces de negocieri, a declarat premierul Mugur Isărescu.

El a adăugat că Patronatul Benzinarilor Particulari este “un fel de cartel de-a-ndoaselea, dar

' care are şi argumente care nu pot fi desconsiderate”.- Isărescu a discutat, luni, cu directorul general al SN Petrom,

Ion Popa, şi a mediat o nouă' întîlnire între reprezentanţii benzinarilor particulari şi conducerea SNP.

_ Întîlnirea a avut toc ieri", benzinării particulari anunţînd că în cazul în care problemele lor nu vor fi rezolvate, vor continua discuţiile la Palatul Victoria. Benzinării particulari sînt nemulţumiţi de politica dusă de SN Petrom privind

practicarea unor preţuri diferenţiate pentru cumpărătorii de carburant şi propun două variante: fie emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să oblige compania să respecte legislaţia în domeniu! concurenţei, practicînd acelaşi preţ pentru toţi intermediarii, fie emiterea unui act normativ prin care reţeaua benzinăriilor PECO să fie scoasă din cadrul Petrom.

Referindu-se la solicitările benzinarilor, de reducere a preţurilor la poarta rafinăriei şi creşterea preţului cu amănuntul la pompă, Popa apreciază că acestea sînt “puţin exagerate”. Conducerea Petrom consideră că micşorarea preţului de vînzare a carburanţilor auto la depozitele judeţene, în condiţiile' în care acesta este mai mic decît al celorlalte rafinării, va crea din

nou condiţiile apariţiei unei crize de produse petroliere şi de speculă. în acelaşi timp, susţin

■ oficialii SNP, creşterea preţului ' de vînzare cu amănuntul în

staţiile proprii va mări presiunea financiară asupraconsumatorilor finali. ,- Consiliu l . Concurenţei urmează să se pronunţe asupra disputei dintre Petrom şi benzinării particulari.-

Termoelectrica are de primii

aproape 8.000 de miliarde lei de la datornici

S o c ie ta te a T e r­m oelectrica are ■ de prim it 4 .500 m ilia rd e de le i pen tru energ ia e lectrică fu rn iza tă ş i peste 3.400 m ilia rd e de lei- pentru e ne rg ia te rm ic ă liv ra tă r e g i i lo r lo c a le de te rm o f ic a re ş ic o n s u m a t o r i l o r in d u s tr ia l i , a dec la ra t,': în tr-o conferinţă de presă, d irectoru l general adjunct: a l so c ie tă ţii! Dan Reghiş.

' “ M ă su ri în p r iv in ţa recuperării creanţe lor sînt . extrem de greu de luat, m ai ales acum, în miez de ia rn ă ” , a a f irm a t Dan R e g h iş . “ P o p u la ţia nu. este întotdeauna de vină, pentru că ex is tă s itua ţii c în d p o litica pe care o duc revînzătorii de agent te rm ic are rep e rcu s iu n i a s u p ra o a m e n ilo r ” , a precizat Reghiş referindu- se la priorita tea pe care o stabilesc unele reg ii de te rm o f ic a re lo c a le în c h e ltu ire a b a n ilo r încasaţi.

Din cele 3.421 m iliarde de lei pe care le are de p rim it de la revînzătorii de : agent term ic, peste 1.000 de m ilia rd e de le i re p re z in tă p e n a l ită ţ i pentru :neplata fa c tu r ilo r C e le m ai v e c h i d a to r ii s-au acum ulat în oraşele Lupeni, d in aprilie 1998, Petroşani, d in noiem brie1999, Năvodari şi Vaslu i, d in decem brie 1999. în Bucureşti, Term oe lectrica . a re de p r im it 1 .232 m iliarde de lei, p ro toco lu l de eşalonare a d a to riilo r f i in d re sp e c ta t d o a r în proporţie de 45% de către RADET.

La polul opus, oraşele A rad şi P loieşti se află cu fa c tu r i le a c h ita te la n iv e lu l lu n ii o c to m b r ie2000, p ro to c o a le le de e ş a lo n a re a d a to r i i lo r f iin d respectate.

în ceea ce p r iv e ş te c re a n ţe le la e n e rg ia e le c tr ic ă , d ir e c to r u l general ad junct a declarat că deşi există con tracte ş i o rată de a locare d in în c a s ă r ile z i ln ic e a le d is t r ib u i to r u lu i de e le c tr ic ita te , E le c tr ic a ; c o n t r a v a l o a r e a c a n t ită ţ i lo r de e n e rg ie l iv r a te , nu a ju n g e în to ta l i ta te laTerm oelectrica. “ T rebu ie să fim mai ins is te n ţi pe lîngă M inisterul Industrie i ş i C o m erţu lu i p e n tru a găsi so lu ţii de repartizare im e d ia tă a în c a s ă r ilo r , s o lu ţ i i ca re să f ie a c c e p ta te de to ţ i c e i im p lic a ţ i în p ia ţa de e n e rg ie ” , a m e n ţ io n a t Reghiş.

R e p r e z e n t a n ţ i i T e rm o e le c tr ic a au d e c la ra t ' că n iv e lu l creanţelor este ech iva lent cu o lună ş i jum ăta te de p ro d u c ţ ie , în c a z u l energ ie i e lec trice , ş i cu c in c i lun i de p roducţie , în cazul energiei te rm ice.

I f f i t f m f & a n c . f a r ă©

. : - m

i u l ol e r d u t

După trei încercări de a prezice nivelul la care va ajunge inflaţia la sfîrşitul acestui an, premierul Mugur Isărescu s-a dat bătut. Deşi este bun cunoscător al jocului de şah, de această dată şeful Executivului şi-a subestimat adversarul, menţinut în formă de guvernările anterioare şi an trena t la m asa econom iei nerestructurate. ' . ■

La in s ta la rea sa în frun tea Guvernului, Mugur Isărescu pornea la drum cu obiective ambiţioase, unul d in tre acestea fiind încad rarea în tr-un nivel anual al inflaţiei de .27%, adică jum ătate faţă de cel înregistrat în 1999. Strategia pentru îndep lin irea acestei ■ ţin te a fost departe de a fi structurată pe rocade su rp riză ; c i,-m a i degrabă pe obişnuitele mutări., “Regina” inflaţie ar fi trebuit să fie încolţită printr-o j mutare cu “nebunul” curs de schimb, ca şi printr-o “tură” în arieratele din economie. Din nefericire, “pionii” adversarului au fost însă mai iuţi la scumpiri, astfel că jumătatea de tablă de şah gestionată de Isărescu a fost cotropită de majorări de tarife venite din partea “utilităţilor”-.

Partida a durat zece.luni, iar la finalul acesteia premierul a admis că inflaţia reprezintă un obiectiv ra ta t., U na d in tre cauzele n e reu ş ite i, identificată tardiv, a fost menţinerea întreprinderilor cu pierderi în sferă de responsabilitate a statului. “Cauza de fond a nivelului ridicat al inflaţiei din acest an este, pe lîngă secetă, menţinerea în Viaţă a întreprinderilor cu pierderi, întrucît Guvernul nu a- p riva tiza t m ai mult de 25% din activele din industrie”, a observat premierul. Executivul a capitulat şi în acest an în faţa so lic ită rilo r ad resa te .de furnizorii de uţilităţi privind majorarea tarifelor, ceea ce a compromis şansele de realizare a cifrelor schiţate k început de mandat. Im pactul acestor scum piri a fost puternic resimţit în economia reală, dar mai ales de populaţie, care a învăţat extrem de repede principiul : “o scumpire o atrage pe alta”.

Şocul aplicării cotei TVA de 19% la energia electrică şi term ică măsură intrată în vigoare în aprilie - a determinat o primă revizuire a ţintei ; anuale a inflaţiei, care este împinsă spre 30-32% . Inflaţia a urcai, în aprilie, cu trei procente, pînă la nivelul de 4,8%, în condiţiile în care serviciile telefonice, cele de apă, canal şi salubritate s-au majorat cu peste 20%, în tiţnp ce întreprinderile fu rn izoare de u tilită ţi, respectiv energie electrică, termică şi-gaze s-au grăbit să-şi “ajusteze” tarifele corespunzător valorii TVA. - . în tr-o intervenţie insolită şi fa ră ' p reced en t, şefu l s ta tu lu i, E m il Constantinescu, a criticat majorările de tarife operate de regiile autonome care fu rn izează se rv ic ii că tre populaţie, afirmînd că această situaţie “nu mai poate fi tolerată”, adăugind că “ritmul infernal al scumpirilor este de neînţeles”, mai ales că autorii şi beneficiarii acestora sînt întreprinderi cu capital de stat.

Cu toate acestea, în iunie, Oficiul Concurenţei a prezentat Guvernului o nouă serie de solicitări de ajustare a preţurilor şi tarifelor, fiind vizate transportul urban, serviciile poştale şi cele de apă. Guvernul a cerut însă ; reanalizarea cifrelor, într-o încercare de a m enţine inflaţia în, lim itele

prognozate la începutul anului, solicitînd, totodată, o motivaţie; solidă pentru noile creşteri de

f preţuri şi tarife.' Seceta prelungită din vara acestui

an a dat lov itu ra de g raţie estimărilor guvernamentale privind inflaţia. Preţurile au crescut în iulie cu 4,3%, după o uşoară calmare în mai şi iunie! Cele mai semnificative scum piri au fost re s im ţite la produsele agroalim entare şi, din nou, la energia e lec trică şi.Ta carburanţi. Este momentul în care Guvernul îşi declară neputinţa de a-şi respecta angajamentul privind- reducerea inflaţiei. “Guvernul a în ţeles că o b iec tiv u l p riv ind înjumătăţirea inflaţiei nu mai poate fi realizat şi nu şi-a mai concentrat cu îndîrjire eforturile în acest sens,

■■pentru a nu rata cel de al doilea obiectiv , şi an u m e’ creşterea economică. Inflaţia a fost o piesă sacrificată, urmărindu-se reducerea şi nu înjum ătăţirea. ei’Y declara resemnat consilierul guvernamental Adrian Vasilescu.: Inflaţia a reprezentat unul dintre

principalele subiecte abordate în discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ţinta pe anul 2000 fiind inclusă atît în acordul cu FMI, cît şi în bugetul de stat. Efefctele secetei şi deprecierea euro faţă de dolar au fost cele mai vehiculate argumente utilizate de autorităţi în sprijinul noii revizuiri a ţintei inflaţiei. “Discuţiile de pînă acum cu reprezentanţii FMI au dus la concluzia că este mai realist un obiectiv privind o rată a inflaţiei de 37-38%, pentru acest an”, spunea viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, care a arătat că acest obiectiv va presupune politici dure pentru un an electoral.

La 1 octom brie au in tra t în vigoare no ile ta rife la energia termică şi.la gaze naturale, după ce

. ău fost ţinute în frîu timp de patru luni. ANRE acceptase, în luna mai, ca preţul mediu al unei gigacalorii produse de Termoelectrica să fie majorat cu circa 50%, în timp ce pentru gazele naturale era aprobată o majorare de 16%. Ca urmare, ţinta inflaţiei este din nou modificată, de această da tă sp e r în d u -se pe încadrarea în lim ita de 40%, cu condiţia ca în lunile noiembrie şi decembrie să nu se producă creşteri de preţuri mai m ari decît cele consemnate în octombrie. Ultimele două luni ale anului au adus noi majorări de preţuri la carburanţi, cursul de schim b îş i m enţine tendinţa de creştere accelerată pe fondul intensificării conjuncturale a importurilor şi este clar că impactul

. acesto ra asupra in fla ţie i va fi 'semnificativ.

Lupta a fost pierdută, dar războiul cu inflaţia trebuie să fie'continuat de noul Guvern. De fapt, inamicii viitorului Cabinet sînt aceiaşi din perioada primei guvernări, dar mult mai aroganţi. Restructurarea operată în ultimii patru ani nu a reuşit să pună furnizorii de utilităţi publice în slujba cetăţeanului, care continuă să suporte din propriul buzunar nerealizările şi p ierderile unor

, societăţi de stat. Cheia schimbării acestei situaţii este privatizarea, însă rămîne de văzut dacă noul Executiv nu va încuia usa si va arunca cheia.

' Iulian BORTOS

mîzWWf: ■ <[

Cursuri, pejiatajtalularăâiîuntatedeBNR

B . i i 2 N 0 *

gffCursuri pe piaţa valutară [ Wduj-Napocali 9.12.2000

- i c i -

DENUMIREAVALUTEI

SimbolVariaţie

faţă de ziua precedentă (%)

CURSUL ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 046 i ' 13863DOLAR CANADA CAD 021 i 16792FRANC ELVEŢIA CHF 0.62 15159COROANA DANEMARCA DKK 0.62 X 3061LIRA STERLINA GBP 0.64 4. 37528YEN JAPONIA JPY 0.55 T 228.52COROANE NORVEGIA NOK 046 i . 2826COROANE SUEDIA SEK 120 i 2624O OLAR SUA ' USD ' * ' 008 f ' 2'“32DST DST 0.01 i 331586URO . EUR ' 0.63 i ' 22324Cursurile ţărilor participante la EURO - - r,SHtLING AUSTRIA ATS 0.60 4. - 1659FRANC BELGIA BEF 0.53 4. £66

MARCA GERMANA . ' DEM ' . 0.62 X 11670PESETAS SPANIA ESP 0.62 4. 137.18MARCA FINLANDEZA FIM . 0.62 4. 3839FRANC FRANŢA FRF 0.63 i 3479LIRA IRLANDA IEP 0.62 4. 28981URA ITALIA LfT 0.59 4, . 11.79GULDEN OLANDA NLG 0.62 4, 10357ESCUOOS PORTUGHEZ PTE ' 0.62 4, 113.851 g AUR (preţ In lai) ‘ 0.31 4.; ; 222050

Cas? dc s c h im b valutar*

USD’ DEM _• '

C, V C V

MACROGROUP 25.700 25.900 11.650 11.800

PLATINUM 25.650 25.850 11.600 11.780

-••■'■•"CAMBIO '■■ ' 25.700 25.900 11.600 11.800

PRIMA 25.700 25.900 11.650 11.800

Banca € ‘

. Banc Post 25.570 26.200 11.650 11.800

BRD 25.430 25.830 11.555 11.930

BCR 25.570 25.780 11.489 11.938

-Transilvania 25.650 25.900 . 11.600 11.850

* Cursuri afişate ia ora 14,30. La aceeaşi casâ de schimb valutar, cursurile pot varia de la ur> punct de lucru la altul.

E l f O l a l I T K IIM U L T IM A S Ă P T A M lN A

* Cursuri BNR • lei -

DATA EURO DEM GBP USD Aur

Marţi, 12.12 22.500 11.504 37.014 25.494 223.354

Miercuri, 13.12 22.523 11.516 37.093 25.515 222.308

Joi, 14.12 22.369 11.437 36.915 25.534 221.611

Vineri, 15.12 22.616 11.563 37.501 25.569 221.710

Marţi, 19.12' 22.968 11.743 37.771 25.612 , 222.741

- persoane fizice - % - persoane jurid ice - %B S n c I c o m e rc ia l» la vadara 1 lu n ă ' 3 Iu n ) 6 Iu n ) 9 lu n i 12 lu n i B ă n c i c o m e rc ia la ia ved e re 1 lu n ă 3 lu n i . 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C R * 10 35 36 37 36 39 B C R * 10 35 36 37 38 39

B R D - G S G ... 9 33 v-,-34 '■■■.. 34,5-c 36 :• .36,5 B R D * * * G S G : 9 • 30 31 r 3 1 ,5 ~32 ; 32,5■:.■•*■ ' V 9 -■ ■■■ 33 :■- 35 37 39 43

37 37B A |d te hM) 9 ' 35 36 37 37 37 (dob. rovtzuibM) 9 35

|4. Iht) 9 35 36 - - . . B a n c Poet* ' '•.:•■ 9- -.'J 32 ... -3 4 •■• : 3 S -3 6 36B a n c Ppat* - •■■ . - 9 ... ■ *: 31 .- 3 2 ...■ -a 33 v 34 .- ■" 3 5 ■ ■. A L P H A B A N K 32 35 35- 35 . 35

32 35 35 (B. Bucuroşii)(B.BucunttH C a r p a t ic a ■<•,■ • 10 • 3 5 37 3 7 . ' 3 5 34

• ..C a rp a tic a :ii" ...... " 1 1 "■ — i i — 35 36 37 369 36 37 37 38 38 *

Rom ânească** - 10 36 38 . 3 9 39 40 - R o m â n e a s c ă ” 10 3 6 ' 38

C E C 9 37 38 35 - 37 C E C 9 35 36 37 37 36

A L I A N Ţ A 10 , 36 • ■ 39 r-. 40 > .-4 1 ., 42 R O M E X T E R R A 10 3ri 33 37 3632 35 37 39(d o b . v a ria b ilă ) T U R C O -R O M A N A 5 34 35 34 33 33

T U R C O -R O M A N A - s • .34 35 34 •33 33 " D A C I A F E L I X " . 9 ’ 30 28 27 . 26 25" D A C I A -F E U X * 8 33 35 36 34 34 ” lo n "Ţirlae” 4 34 35 35 34 3 4

“ Ion T ir ia c " . . .R o m in i d a S co n t 35 35

7 34 3 5.S 35 35 357

-----------34,5 34 34 34 *• •. 7 - •' 3 4 ,5 34 34

W E S T B A N K 10 36 - 3 6 39 - . 39 39 W E S T B A N K 10 34 36 37 38 39B â n c l p o p u la re la vadara 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 luni 12 lu n i * B â n c l p o p u la ra la v a d a ra 1 lu n ă 3 tu n i 6 lu n i 9 tu ni 12 lu n i

N A P O C A ,■ 4<9ot*. bucti.aM*) •- 10 40 ;■■•'• 4 2 ■ ■ 46 ■- V ‘ 46 N A P O C A 10 36 38 4 0 42

S F IN X C O O P 10 • ■- T R E Z O R . 10 .4 0 :: 41 - • .4 3 ., . . . .. ■ 46 -■ 10

“C L U J ” 10 35 37 ....... . . T R E Z O R 10 40 41 43 * 46

, M IN E R V A 12 .3 5 ; - 40 42 • - 43 • 'C L U J ’' 10 35 -'C o n c o r d ia C ra d lt a 41 45 - ‘ * C o n c o r d ia C ra d lt a 38 39 40

dobinda se capitalizează; ** cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunica redacţiei, pinâ la ora 12" prin lax: 19.74.1B.

- persoane fizice - %: B A N C A V a lu ta V e d e re l i u n ă 3 I u n i 6 l u n i 9 lu n i 12 lu n i

B C RO E M 3 -• 3 ,3 3 .7 - 4.1

U S D 4 - 4 ,7 5 5 - 5 ,2 5

B R O - G S GD E M 2 ,2 5 2 ,4 2 ,5 2 ,6 2 ,6 5 2,7

U S D 3 4 ,1 5 4 ,2 5 4 ,4 4,5 4 ,6 5

B a n e P o s tD E M 2 ,2 5 - - 2 ,8 * 3

U S D 4 - - 4 .8 • 5

• • B . A g r i c o l ă *D E M .' 2 ,5 ■•..-■ 3 -.' - 3 .2 3 ,2 3 ,5 3 ,7

U S D ■ ■. - 4 •:> 5 * 5 ,3 . :' 5 .5 5,5 5 ,85

Io n Ţ l r ia cD E M . 1 ^ 5 3,6 3 ,8 4.1 4.3 4 ,6

U S D 2 5.5 5 ,7 5 .8 5.9 6

T r a n s i lv a n ia : 'DE=M 2 ,5 • • ■■■3'. :■ '3 ^ 2 5 ; 3 ,7 5 4 ,2 5U S D .: ::v3,v -V 5 .5 5 ,7 5 ; - 6 6 .5 .

R o m â n e a s c ăD E M 2 .5 3 ,2 5 3 .5 3 ,7 5 4 4 ^ 5

U S D 2 ,5 5 5 ,5 5 ,7 5 6 6

C a r p a t ic aD E M .;•' 2 ,5 . ..... . .. 3 ,5 . - .4 - . . '

U S D 3.- ?• ' v.:: •••' .4 ,5 : •: - 5 .5

A L P H A B A N K , ( B . B u c u r e ş t i )

D E M 2,1 3fi25 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5

U S D 2 .5 5 ^ 5 5 ,7 5 5 ,7 5 5,8 6 ,2 5

T u r c o -R o m â n ăD E M ■;:::'.,1 =:< ■ 4 '•: . 4 2 4 ,5 >■: ■■-- . 4 .7U S D .'•-•-: 2 .y:ş' 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 ; 7,1

R o m e x t e r r aD E M 3 3 2 3 ,3 3 .5 4 4 ,2U S D 3 ,5 5 & 2 5 ,4 5,5 5 ,6

« D A C I A F E L I X -D E M 2 .5 3 3 2 5 3 ,75 4 ,2 5

U S D 3 v"::- 5 ,5 ., 5 ,7 5 : 6 ; 6 .5

R o m â n ă d e S c o n t

D E M 1,5 3,3 3 ,3 3 .3 3 ,5 3 ,5U S D 1,5 5 5 5 ' 5,5 5 ,5

W E S T B A N K; D E M 2 ,5 0 3 ^ 5 ^ 3 ,7 5 • : 4 - • 4 .2 5 4 ,5 0

U S A ,;j' . 3 • ■" 6 ,5 0 6 ,6 0 6,70 6 . 7 5 '

- persoane jurid ice - %B A N C A Valuta Vadara 1 h/nâ 3 lu n i 6 lu n i 9 luni 12 luni

B C ROEM 3 3.3 3.7 • 4.1

USD 4 - 4.75 5 - 825

B R O « G S GOEM 2.25 2,4 2 2 2.6 2.65 2.7

USD ■ 3 • 4,15 4 2 5 4/4 4.6 4.65

B anc PoatDEM 2,25 2,5 - 2.8 • 3

USO 3. 4 - 4 2 ■ 4.5

B . AgricolăOEM . 2,5\- .-3 • •■ 3 2 3,2 3,5 3.7

USO • ,4 v .' • 5^. 5,3 ■: 5 2 5,5 5.65

Ion ŢlriacDEM 1,25 3.6 3.8 4,1 4.3 4 2 5

USO 2. 5.5 5.7 5.6 5.» 6 ‘

TranaltvanlaDEM ;< vîâ ■- 3 . 3,25 3.75 4.25

USD , ■ 3 ■ • 5 2 4,75 .6 6.5

RomânaaacâDEM 2.5 3.25 3.5 3,75 4 4 2 5

USD 2,50 5 5.5 5,75 6 6

CarpaticaDEM 2,5 . • ■*•■- • 3.3 4

USD 3- • - 4,5 5 2

A L P H A B A N K (8 . Bueurafti)

DEM 2.1 3.25 3.5 3,75 4 4 2 5

USO 2.5 5,25 5,75 5.75 5.6 6 2 5

Tu rco -R om ânăDEM • /-.I ■’ .■ 4 4 2 4 2 • 4.7US O - 2 . 62 5 8 2 6.75 7.1

RomaxtarraDEM 3 32 3.3 3.5 4 4 2USD 3,5 5 5 2 5,4 5.5 5,6

v. "D A C IA F E L IX " ;DEM ■ 2,5 : <■ 3 3 2 5 3,75 4 2 5US D .-3 f 5 2 5,7 S 6 6 2

R o m â n i da S contDEM 1.5 J ,3 3,3 3.3 3.5 3.5USD 1 ^ 5 5 5 5.5 5 2

• : ; W E S T B A N K ;DEM 2,50 3 .■■■ 3,50 4 42 5 4 20U S D •••••: 3 5,50 . . 6- 6 2 5 6,50 | 6.7S

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de eoni, precum şi comisioanele percepute dileră tn lunctie de bancă

î m î n w m T i T r a a r a >i w a m \

Active Juntof:;

Active C iassic î

ActiveţOinamicY

ARDAF

Capital P his ::

F ondul peri tru C oirne rţ Exterfo r

Fortuna: C iassic ■:

Fortuna Goid (19.01.2000)

Fondul Galaţi

Fondul de Investiţii ş l Dezvoltare (26.01,1999)

Fondul de lnvesti|>K,Gelsor

Fondu l O portun ită ţilo r Naţionale •

Fondul M onetar Stabilo :

Tezaur

Fondul M utual Transilvania .

ADMINISTRATOR

Active Management International SA .

Active Management International S A .

Active Management International S.A.

Real Fin Invest SJV.

Spo r S-A.

•Certinvest S.A.

Şira S A

'. Capital Asset Management S A .

Capital A sset Management S A .

Qpadranf Asset M anagem ent S A .

S.M.F. 2000 S A .

G elsor A sset M anagem ent S A .

f tVanguard A sset M anagem ent S A .

Quadrant A sse t M anagem ent S A . »

Certinvest S A .

G lobinvest S A .

mOAREL43

25.810

69.195

205.840

CREŞTERE. : ÎN 1999

78,9%

82,8%

30,9%

19,01%

105,8%

45.995

782.099

331.718

187.220

105,2%

CREŞTERE DE u i.01.2000

35,57%

36.60%

44,57%

43,17%

23,12%

62,88%

52,34%

43,79%

46,69%

52,83%

52,46%

92,8%

27,2%

42,30%

56,33%

36,78%

49,03%

47,21%

54,94%

NR. INVESTITORI (31.10.2000)

373

2.076

3.801

ACTIV NET. . (midiei) (31.10.2000)

0,740

0,598

0,709

1,090

7,208

29,533

37,831

4,615

0,732

6,687

23,439

23,439

10,294

1,414

60,070

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367. .

1989 - întors în ţară din Iran, Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de

' necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a- “gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de

vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti".

Adevărul de Cl f . miercuri, 20 decembrie 2000

Cine doreşte muşamalizarea dosarelor?• 14 m iliarde lei pentru..; buzunare găurite •

După ce şi-au stors creierii şi nervii luni întregi pentru a demonta o afacere veroasă cu carburanţi, poliţiştii de la Inspectoratul Poliţiei Feroviare (IPF) Cluj au rămas cu buzele umflate din cauza procurorilor de la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Oradea. Deşi poliţiştii clujeni au demonstrat că patronul unei societăţi înregistrate în Braşov a păgubit Statul Român cu peste 14 miliarde lei, procurorii amintiţi nu au catadicsit să emită pe numele acestuia un mandat de arestare. Cel mai ciudat lucru care s-a întîmplat, însă, a fost acela că după ce dosarul instrumentat de poliţiştii clujeni a ajuns la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Oradea, cei: vizaţi au dispărut fără urmă.

Budapesta - locul unde s-a pus la cale afacerea de zeci de miliarde, într-un stil mafiot

în 1998, Todireasa Gheorghe Costică, administrator al SC Vectra Com SRL din Piatra Neamţ, aflat în Ungaria, s-a gîndit să se apuce de afaceri, într-adevăr profitabile, cu Carburanţi. In acest sens, el Fa contactat pe patronul unui restaurant cu specific românesc din Budapesta, căruia i-a propus acest gen de tranzacţii cu combustibili din import. Pentru că negocierea dintre cei doi a ramâs în coadă de peşte, Todireasa s-a întors acasă, unde Fa găsit ca partener de afaceri pe Pakot Sandor din Braşov. Cei doi au căzut de acord ca Pakot să cumpere o firmă (era mult mal simplu şi mai economicos decît să-şi înfiinţeze una nouă - n.r.), Todireasa fiind de acord sâ finanţeze achiziţionarea de combustibili care urma să se deruleze prin noua societate. în mai 1999, Iftimia Radu, colaborator fără contract al SC Vectra Com SRL, găseşte, prin intermediul unui ziar, o firmă pusă la mezat. Astfel, Pakot Sandor devine patronul SC TG SRL din Braşov şi extinde obiectul activităţii. Firma se profilează, printre altele, pe comerţul cu amănuntul al carburanţilor, intermedieri în comerţul cu carburanţi, comerţ cu ridicata al produselor chimice şi intermedieri şi comerţul cu combustibil.

Licitaţii măsluite şi “reacţii chimice” cu beneficii de miliarde

Odată pusă pe roate afacerea cu importul de combustibili, Pakot şi Todireasa mai trebuiau să rezolve locul de depozitare al acestora, care trebuia să fie aproape de graniţă, respectiv de punctul Episcopia Bihor şi de calea ferată. Ei au aflat că atît Consiliul local Ştei, cît şi SC Hyperion SA din aceeaşi localitate, deţin rezervoare numai bune pentru depozitarea carburanţilor. De altfel, CL Ştei şi Hyperion scot la licitaţie, pentru închiriere, respectivele rezervoare. Poliţiştii au ajuns la concluzia că aici s-a comis prima ilegalitate. Ambele licitaţii au fost măsluite, cîştigător fiind desemnat SC Vectra Com SRL, unica perdantâ fiind SC TG SRL. Cînd s-au văzut cu sacii în căruţă, Todireasa “Fa împrumutat" lui Pakot, fără a semna nici un act, peste 1,5 miliarde de lei pentru a achiziţiona carburanţi prin TG SRL în acest sens, patronul moldovean îl pune în legătură pe Pakot cu omul de afaceri din Constanţa, Butu Valerica, administratorul SC Intermed Invest SA. De la acesta Pakot a cumpărat 1.100 tone de benzină NAFTA, benzină

l DA, produse la Rafinăria "Steaua Română’ din

Cîmpina. întreaga cantitate; de carburanţi a fost . depozitată la Ştei, în rezervoarele închiriate de SC

Vectra Com SRL. Pentru a obţine produsul finit care urma să fie scos pe piaţă ca şi benzină, Pakot a mai cumpărat de la SC Herti SRL din Oradea 284.771 kg de benzină de aviaţie, produs importat, nepurtător de accize. Tot la Ştei, fără a respecta “reţetarul”, patronul braşovean a amestecat benzina de aviaţie cu benzina de distilaţie primară, în cantitate de 1.131.490 kg. Să mai spunem că nici benzina de distilaţie primară nu este purtătoare de taxe şi accize. ' ; .

Vestea controalelor duce documentele contabile pe Apa Sîmbetei

în iulie 1999, patronul SC TG SRL a aflat'că urma să fie controlat de Garda Financiară Bihor. Pentru a ieşi cu faţa curată, el şi-a angajat, fără forme legale, însă, o contabilă din Ştei. Aceasta ar fi trebuit să-i pună la punct evidenţa contabilă, lucru imposibil de realizat în contextul în care Pakot Sandor i-a pus la dispoziţie doar o parte dintre acte. Nu după mult timp,-acesta i-a cerut contabilei sâ-i predea documentaţia pe motiv că vrea să introducă datele într-un computer pe care rula un program centralizat de contabilitate. Lâ scurtă vreme, colac peste pupăză, Pakot a anunţat Poliţia bihoreană că cineva i-a furat din maşină servieta în care se găseau toate documentele de evidenţă contabilă a/e SC TG SRL. Bineînţeles că acest caz a rămas pînă în ziua de azi cu autor necunoscut. “Coincidenţa" a făcut ca într-o situaţie asemănătoare să se afle şi Todireasa Gheorghe, care a reclamat că toate documentele oficiale ale SC Vectra Com SRL nu mai există, pentru că au ars odată cu incendierea maşinii în care se aflau. Şi acest caz a rămas tot cu autor necunoscut. Ciudat a fost faptul că incendiul a izbucnit tocmai cînd Todireasa se afla în pline cercetări penale la IGP pentru alte afaceri.

Procurorii nu văd pădurea din cauza copacilor

Colonelul Iosif Mărginean, din cadrul IPF Cluj, cel care s-a ocupat în mod direct de cazul relatat, a declarat pentru "Adevărul de Cluj" că prin comercializarea falsei benzine obţinută prin amestecurile menţionate în depozitele de la Ştei, furnizată cu titlul de benzină Premium II, carburant purtător de accize, taxe şi TVA statul a fost păgubit cu 14,18 miliarde iei. Tot de la Mărginean am aflat că Pakot Sandor efectua plata furnizorilor săi prin intermediul serviciilor on-line ale Poştei Române, în baza unor procese verbale de compensaţie, fără a folosi facturi sau dispoziţii de plată. Ceea ce este cert este faptul câ poliţiştii clujeni au reuşit să instrumenteze cazul SC TG SRL pe care I-au predat procurorilor bihoreni cu solicitarea de începere a urmăririi penale a lui Pakot Sandor sub acuzaţia de evaziune fiscală, fals intelectual şi folosirea creditelor societăţii în interes personal. De asemenea, cu mari eforturi, patronul SC TG SRL a fost prezentat procurorilor bihoreni, însă aceştia au refuzat să emită mandat de arestare pe numele lui, rezumîndu-se doar la a-i intrezice acestuia să părăsească localitatea. în prezent, poliţiştii ÎI caută disperaţi pe Pakot, care a dispărut fără urmă, graţie “bunăvoinţei" procurorilor.

Cosmin PURIS^,

S o c io lo g ii şi asistenţii so ciali îşi a firm ă d isponibilitatea pentru so lu ţio n are a p ro b le m e lo r so ciale

După cum v-am informat, la Bucureşti, timp de trei zile s-a desfăşurat Primul Congres Naţional de Sociologie şi Asistenţă Socială din România. In cadrul acestuia s-au pus în discuţie diferite probleme cu care se confruntă societatea. românească actuală. Printre acestea amintim: riscuri şi direcţii de dezvoltare socială ale societăţii româneşti, sociologia şi asistenţa socială - configuraţia actuală şi. direcţii de dezvoltare, politicile sociale şi efectele perverse, sistemul naţional de asistenţă socială, încotro satul românesc,

.tranziţia şi sistemul politic românesc, reprezentări, stereotipuri şi memorie socială în tranziţia postcomunistâ, anomie, devianţă şi patologie socială etc.

Un loc aparte I-a ocupat analiza rolului sondajelor de opinie în societatea actuală şi modul în care acestea sînt prezentate publicului de către mass-media.

“Sociologul trebuie să iasă în spaţiul public", după cum afirma un participant şi apare astfel întrebarea ce relaţie există între sociologie şi mass-media? Dar între sociologie şi politică? i Un posibil răspuns dat de un participant "Specialistul trebuie să

fie prezent la actul de guvernare.” La sfîrşilul Congresului s-a

adoptat o declaraţie comună a celor două asociaţii, care reprezintă “o primă ciornă a unui proiect de lege şi a unui act guvernamental". Astfel, comunitatea sociologilor şi asistenţilor sociali îşi propun sâ ofere un suport profesional structurilor puterii din societatea românească.

Oferta este rezultatul dezbaterilor şi schimburilor de idei şi opinii care au avut loc pe parcursul celor trei zile ale. manifestării. Punctual, aceasta se prezintă astfel:

"reînfiinţarea Institutului Social Român, ca parte constitutivă în organizarea sistematică a participării sociologilor la reforma societăţii româneşti;

"regîndirea politicilor sociale în consens cu realităţile societăţii româneşti evaluate de exigenţa cercetărilor sociologice;

"organizarea unui sistem naţional de asistenţă socială;

"organizarea sistemului educaţional la toate nivelurile pentru formarea unei culturi sociologice adecvate;

"ofertă de asistenţă şi consultanţă în decizia politică;

"elaborarea unei- politici demografice care să permită revigorarea din punct de vedere demografic a populaţiei României;

"iniţierea unor cercetări, sociologice care să permită luarea unor decizii în problema prevenirii infracţiunilor; ,

"constituirea unei bazenaţionale de date puse la dispoziţia întregului corp academic - al specialiştilor interesaţi; 1 .

"realizarea unui raport anual cu privire la dezvoltarea socială a României şi de evaluare a politicilor sociale; - , , .

"tipărirea şi difuzarea revistei “România Socială” cu .apariţie lunară şi punerea în funcţie a unui Birou de presă, pentru intervenţia, profesională a sociologilor în dezbaterea publică.

Organizarea unor seminarii pentru formarea jurnaliştilor implicaţi în analiza aspectelor sociale puse în circulaţie de comunitatea sociologilor; , .

"constituirea unui forum de evaluare a modului în care sociologii se implică etic şi profesional în analiza şi diagnoza socială.

Florenţa STĂVĂRACHE

f i d u l t c r u l - o i n f r a c ţ iu n e c a r e l ip s e ş te d e p e ro l l a J u d e c ă t o r i a d in C iul

«iSoţii*înşelaţHau*al1e^et6deîdeya-şhpedepsiFjumătatea»infiaelăf»

Adulterul este cuprins în Codul Penal în categoria infracţiunilor contra familiei şi este definit ca fiind fapta unei persoane căsătorite de a avea relaţii sexuale în afara căsătoriei. Soţul infidel, prins asupra faptei, poate fi trimis de instanţă la “răcoare” pe o perioadă cuprinsă între o lună şi şase luni, sau poate fi amendat. La Judecătoria Cluj sînt pe rol destul de multe cazuri de abandon de familie (infracţiune cuprinsă în aceeaşi categorie), însă lipsesc cazurile de adulter. Nu că' nu ar exista nici un caz de infidelitate!. Se pare că soţii înşelaţi ezită să-şi corecteze cealaltă jumătate folosind metoda respectivă. Preferă de multe ori şă răspundă la fel, să treacă totul cu vederea de’dragul copiilor", sau sâ divorţeze. Şi unde mai pui că proba adulterului esţe destul de greu de făcut?! Soţul care bănuieşte că este înşelat trebuie să înajnteze o plîngere prealabilă, pe baza căreia să se

organizeze un flagrant. Proba adulterului se poate face numai prin proces verbal de constatare a infracţiunii flagrante sau prin scrisorile trimise de soţul vinovat. Numai după aceea se poate începe urmărirea penală a soţului infidel. Conform Codului Penali soţul nevinovat poate cere oricînd încetarea urmăririi penale sau a porcesului penal, sau chiar încetarea executării pedepsei, după rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.

. Urmărirea sau procesul penal pot înceta şi în cazul în care soţul care a făcut plîngerea moare sau în cazul anulării căsătoriei. Dacă viaţa conjugală a soţilor era întreruptă de mai mult timp, aceştia trăind

despărţiţi, nu se poate pune problema adulterului. Lucru valabil şi în cazul în care unul dintre soţi îşi îndeamnă sau încurajează jumătatea să întreţină relaţii sexuale cu o altă persoană.

După cîţiva ani de căsătorie intervine aproape întotdeauna monotonia. De multe ori, de aici. rezultă adulterul. însă, din diferite" motive, inutil de înşirat, soţii înşelaţi preferă să nu-şi . dea în judecată jumătatea. Probabil acesta .este motivul pentru care lipsesc procesele de adulter. Ne întrebăm atunci de ce mai există în Codul Penal o infracţiune care nu se aplică aproape niciodată?!

Viorica G.

ÎNC1ÎRCATI-VA NOROCUL!

• r - * '

V r e ţ i s ă c îş t ig a ţi u n co ş p l in c u b ă u t u r i fin e?

P a r t i c i p a ţ i la C o n c u r s u l “ P R O D V IN A L C O - 2 0 0 0 ” .

'D a c ă r ă s p u n d e ţ i v I a î n t r e b a r e a : “ C a r e f i r m ă c l u j e a n ă p r o d u c e b ă u t u r i a l c o o l i c e d e c e a m a i b u n ă

. c a l i t a t e : ţ u i c ă ş i r a c h i u r i n a t u r a l e , v o tc ă , b r a n d y , a p e r i t i v e , l i c h i o r u r i ş i c r e m e ? ” ' ' A '

S e v o r a c o rd a t r e i p r e m ii ' “ s u b s t a n ţ i a l e ” , c a r e v ă v o r

f a c e fe r ic i ţ i d e C ră c iu n . iS u n a ţ i a c u m ia t e le f o n u l

1 9 .7 4 .9 0 , p î n ă î n 2 1 d e c e m b r i e , o r a 1 3 , c în d Ia r e d a c ţ ia n o a s tr ă v a a v e a Ioc t r a g e r e a la so r ţi . S u cces!

Mai repede, mai sigur

în cadrul Primăriei CIuj-Napoca funcţionează un Birou Avize cu menirea de a înlesni obţinerea de autorizaţii pentru construcţii.

Atribuţiile biroului sînt:1. Eliberarea, într-un termen cît m ai scurt, a

unui aviz unic, care să cumuleze toate condiţiile impuse de instituţiile şi regiile prin avizele stabilite de'lege; ^

2. Reducerea duratei necesare pentm emiterea au to riza ţie i de constru ire p rin urgentarea obţinerii avizelor şi ăcordurilor necesare.

3. V erificarea docum en ta ţie i depuse de beneficiari şi, even tual, transm iterea spre completare pentru îndeplinirea condiţiilor de obţinere a avizelor.

înfiinţarea acestui birou constituie una dintre măsurile luate de Primăria municipiului CIuj- Napoca în vederea îndeplinirii criteriilor din cadrul Programului “Oraşul de 5 stele , iniţiat de Ambasada Statelor Unite.

60M ş a P O T z v m m

în iURQftl e u C d b ia »m i , . . . C A R Z M I - / W F U f t A f A l O B I L t / f c . . ,

POLITIA CLUJ: 955 şi 43r27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 _

1990 - La Timişoara, în a cincea zi de comemorare a Revoluţiei din decembrie 1989,

are loc un miting organizat de Frontul Democrat Româp (organizaţie constituită la 20 decembrie

1989, la,Timişoara).

HOSTEL ROMÂNO VĂ FACE

Asociaţia Youth Hostel ? România-a decis sâ facă un - cadou de Crăciun tinerilor: clujeni. Astfel, în perioada 20-24 decem brie , în tre

.orele 1 0 -1 2 ,. vor f i ' d istribu ite g r a tu i t legitimaţii naţionale YH. Cei interesaţi sînt aşteptaţi ; la sediul AYHR din Ciuj- Napoca, P iaţa Ştefan cel Mare nr. 5, telefon 19-80-l i Ş f t t l S I

M.TRIPON

Medical de familie vs. medical de întreprindereD in iarna .anu lu i 1999,

medicii de medicină generală an fost îm părţiţi în trei categorii: medici de familie (din medicii de circumscripţii urbane, rurale şi o parte â

• medicilor de întreprindere) medici şcolari şi medici de întreprindere.

M edicul de m edicină g en era lă d in to tdeauna a asigurat asistenţa medicală p rim ară , constînd d in : ac tiv ita te cu rativă şi p ro filac tică . A ctiv ita tea cu ra tiv ă cuprinde actu l medical propriu-zis pe care îl efectuează atît medicul de fam ilie , cît şi cel de în trep rindere ; o prim ă diferenţiere apare în momentul în care se pune problema investigaţiilor de laborator şi

a altor investigaţii; medicul de familie are dreptul (datorită contractului cu Casa Asigurărilor de Sănătate) să scrie-bilete de trimitere cu regim special, astfel îneît pacientul beneficiază de gratuitate la unele analize şi investigaţii; acelaşi lucţu se întîmplă şi în cazul reţetelor compensate şi gratuite.

M edicul de întreprindere, neavînd contract cu C. A. S , nu are posibilitatea de-a scrie decît b ilete de trim itere şi reţete simple. M edicul de fam ilie acordă consultaţii la domiciliul pacienţilor săi, iar medicul de întreprindere, nu. Doresc să amintesc faptul că majoritatea medicilor de întreprindere sînt şi medici de familie; aceştia, pentm - pacien ţii care lucrează în întreprindere, dar nu sînt înscrişi

pe lista lor de medic de familie, nu pot elibera reţete compensate, gratuite şi bilete de trimitere cu regim special.

Activitatea profilactică a medicului de familie constă din: examen medical de bilanţ, care se efectuează conform unui program stabilit de Ministerul Sănătăţii, fiecărei persoane înscrise pe lista medicului de familie, vaccinarea obligatorie conform Planului Naţional de V accinare, dep is ta rea şi urmărirea gravidei, a lăuzei -şi a nou-născutului; de asemenea medicul de familie are obligaţia de a depista şi urmări orice focar de boală transmisibilă (inclusiv la dom iciliu l bo lnavu lu i). M edicul de în trep rindere , finalizează fişa m edicală la angajare, efectuează examenul

medical de adaptare (la o lună),, este o b lig a t să

„ depisteze şi să dispensârizeze, dacă este cazul, orice boală cauzată de condiţiile de la locul de m uncă;supraveghează grav ida la locul de muncă, trebuie să urmărească în activitatea sa profilactică, să se respecte toate co n d iţiile necesare menţinerii stării de sănătate pe care a avut-o persoana la angajare,- p lan ific ă şi efectuează controlul medical periodic, celor cafe lucrează îri şi cu noxe. Ca o concluzie, m area deoseb ire d in tre medicul de familie şi cel de în trep rindere , constă în activitatea profilactică, şi nu în cea curativă, propriu-zisă.

Dr. Doina RADU

Parada modei pentru copii la

CentralIeri după-masâ, la magazinul

Central, a avut loc o paradă a modei cu vestimentaţie pentru copii. Manechlnii care au prezentat sînt absolvenţi ai cursurilor de modeling organizate de Agenţia IMPACT FASHION din Ciuj-Napoca şi au vîrste cuprinse între 4 şi 12 ani. Copiii au îmbrăcat ţinute sport, de zi cu zi, oferite de firme • precum Peter Pan, Evelmod şi AndiComat, hăinuţe pentru copii care se găsesc de vînzare în magazinul Centrai/Punctul de atracţie din program a fost colecţia Andre, prezentată în premieră în oraşul nostru, înaintea paradei de modă, Moş Crăciun a venit la copii care au fost cuminţi. Micuţii manechini au -fost instruiţi de Liliana Mîngîţă, organizatoarea acestui spectacol reuşit. : ' .

• C.G.

UN' PROIECT REUŞIT>Modul în care cei zece români incluşi în Proiectul de formare

a consilierilor psiho-sociali s-au prezentat la seminarul organizat la Budapesta în 15-17 decembrie, ca şi seriozitatea dovedită pe

- întreg parcursul proiectului le-au adus, aşa cum spuneam şi aprecierile trainerilor germani. Astfel, Franz Heuer ne-a declarat:

_ “ Sîntem aproape de sfîrşitul acestui program şi găsesc că s-a . desfăşurat extraordinar de bine. La început, noi, ca şi traineri,

ne-am făcut probleme deoarece, după părerea noastră, ar fi trebuit 7 alocat mai m ult timp derulării acestui proiect. Ne-am făcut

probleme şi asupra modului în care se vor potrivi cele 16 persoane din România şi Ungaria incluse în proiect, cu niveluri diferite de cunoştinţe, cu mentalităţi diferite, dar şi aici, jună la urmă, toate s-au potrivit perfect. Pot să vă spun câ fiecare dintre participanţi şi-a însuşit cunoştinţele şi este în măsură să fie consilier psiho­social şi să formeze mai departe, la rîndul său, alţi specialişti. Ca ş i consilieri ei vor putea susţine tinerii în orientarea spre o profesie

s a u alta şi îi vor putea sprijini pe tineri şi adolescenţi în depăşirea jnroblem elor lor personale”. . . '

La rîndul său, Judith Hoffmann ne-a declarat: “Personal, sînt d e -a dreptul impresionată de măsura în care participanţii la acest

p ro ie c t au reuşit să-şi însuşească cunoştinţele necesare pentru a fi co n silie ri şi multiplicatori. Practic, au asimilat mult mai mult decît p rev ăzu sem noi în curriculă. Oricare dintre ei ar putea concura, ca s i profesionalism, cu consilierii psiho-sociali din Germania”.

In cadrul seminarului, participanţii români au.anunţat că, deja, a u iniţiat la Ciuj-Napoca, la Universitatea Populară, un curs de te h n ic i de consiiiere psiho-socială adresat psihologilor, asistenţilor so c ia li , psihopedagogilor şi medicilor psihiatri. Avînd competenţa ede formatori, ei vor susţine acest curs, avizat favorabil de MEN, p e durata unui ari universitar. Participanţi sînt 16 specialişti în d o m en iile , mai sus amintite, iar primul modul s-a desfăşurat deja î n perioada 8-10 decembrie. .

Reamintim cititorilor că Proiectul de formare de consilieri psiho- ociali a fost iniţiat şi promovat, în cadrul Programului Leonardo

d a Vinci, de Asociaţia Phoenix Ciuj-Napoca, în parteneriat cu 'Volkshochschule Bocum - Germania şi Hungarian'Folk Hight School Society - Ungaria.

M.TRIPON

A R A C A . . . B O G A T APolitica agrară p rom ovată

d e lo a n M u r e ş a n şi a lg o ritm icu l gu v ern , ce -ş i a rh ivează acum dosare le în Pala tu l V ictoria, a p rovoca t o sărăcie fa ră p receden t în R om ânia, ţa ră inv id ia tă de m ulţi pen tm bogăţiile sale na turale şi în m od deoseb it p en tm po ten ţia lu l b io log ic p r o d u c t iv a l t e r e n u r i lo r ag rico le capabile să asigu re h ran a a 80 de m ilioane de lo c u i to r i . D in p ă c a t e , e lec tron istu l şi ce i 15 .000 d e specialişti a i C onven ţie i a u s p u lb e r a t , m i tu l a g r i c u l tu r i i r o m â n e ş t i p u r tă to a r e d e b e lş u g şi b u n ăs ta re . G ra b a c u c a re S -a d o r i t r e t r o c e d a r e a p ă m în tu r i lo r d e ţ in u te d e u n e le structuri ag rico le ce p roduceau lapte, cam e , ouă , legum e, fru c te şi c e re a le , p en tru a le tra n s fo rm a în im e n s e s u p r a f e ţeexperim entale de c re ş te re a c iu l in i lo r ş i r u g i lo r , a provocat o dureroasă sărăc ie in te rnă şi un debuşeu so lid f e r m ie r i lo r s t r ă in i c e speculează c u m u ltă a rtă şi d iscem ăm în t n a iv ita te a si

lipsa de p ro fe s io n a l ism a p o l i t i c i e n i lo r n o ş t r i . O

’ m o s tră v ie a a c e s tu i a m a to r is m d u r e r o s ş i aproape d ram atic , îl tră ieşte şi popu la ţia sa tu lu i B ogata din apropierea, m u n ic ip iu lu i Turda, u n d e cu c îţiv a an i îri u rm ă în f e rm e le d e a ic i c re ş te a u ^ s u te d e m ii de păsări p ro d u că to a re d e ouă ş i c a r n e , b o v in e l e se m e n ţ in e a u la " 4 .5 0 0 de capete, fară a le in c lu d e pe cele a le p o pu la ţie i, specii ce au scăzu t acu m la d o a r 260 exem plare , ia r po rc ii m laţi într-un an se c ifrau şi ei la a p ro a p e 5 0 .0 0 0 c a p e te . Sutele d e hec ta re d e terenuri ag rico le ce a s ig u rau h rana acestei p o ten ţia le zo o teh n ii e rau d u m n e z e e ş te lu c ra te , forţîndu-le ch ia r şi la culturi d u b le . în s ă ş i lo c a l i t a te a B ogata, cu num e p redestina t a tunci, şi d e c o n tra s t acum , s -a d e z v o l ta t p a r a l e l cu fe rm e le a g r ic o le d e a ic i , a jung înd la o p o p u la ţie de a p ro a p e 1 .2 0 0 lo c u i to r i ; a d ic ă m a i m u l t d e c î t c o m u n a P lo s c o ş . D in tr e lo c a ln ic i 7 0 % a u l u c r a t

efectiv în ag ricu ltu ra de stat, p e n t r u c a r e a u fo s tc o n s t r u i t e 1 5 0 dea p a rta m e n te ş i p e s te 200 -case d e l o c u i t , a fo s t r e a l iz a tă o r e ţe a d e ap ă p o tab ilă şi de g az m etan , teren d e sport, şco a lă d e 10 c la s e , g r ă d in i ţă , c a n tin ă , m agaz ine; p u n c te san itare , lă c a ş e d e c u l tu r ă ş i a lte d o tă r i e d i l i t a r e c e au. fo r tif ic a t lo c a l i ta te a . D in păcate , la a c e s t in v en ta r nu s-a . m a i a d ă u g a t n im ic în u l t im i i a n i d e c î t p a t im a teneb roasă a tran z iţie i ce a a c c e n tu a t p o lu l s ă r ă c ie i ru ra le . L a B o g a ta , L eg ea “L u p u ” a lă s a t p e s te 20 0 de fam ilii d o a r c u te re n u rile dc sub case şi aca re tu ri, acestea fiind fam ilii tin e re ca re au ven it a ic i sâ lu c reze la fostul IA S , ţf r im in d 2 5 0 m p pe care şi-au ro s tu it gospodării. D in p u te rn ic u l IA S , n u a m ai răm as m a re lu cru ; 10 g ra jdu ri au fo s t d is tru se şi a lte c îtev a sa lv a te d e SC - u rile C O M IN O , A V IC O L A şi S IG L A , ad m in is tra te dc c î ţ i v a î n t r e p r i n z ă to r i . ' p a rticu la ri. B lo c h iş tii şi cei

20 0 case fa ră te ren ag rico l n u a u n ic i u n v e n i t , în sch im b au co p ii şi g reu tăţi ce se am p lif ic ă en o rm a c u m ' în p ra g u l s ă rb ă to r ilo r . L a b lo c u r i n u m ă i a ju n g e apă de m a i b in e d e d o i an i de z i ld , a d u c ţ i u n e a e s t e ' b o m b a rd a tă d e ru p tu ri pe m a i to a tă re ţe a u a în e îţ apa, în .lo c să a ju n g ă în ch iuvete , ea b ălteşte p e m ari suprafeţe d e t e r e n u r i . a g r i c o le . D a to r i t ă s ă r ă c i e i , 110 fam ilii n u ş i-au p u tu t p lăti im pozite le în u ltim ii do i ani, c rc în d . d e z e c h i l i b r u în v en itu rile C o n siliu lu i local şi im p lic it în posib ilită ţile adm in is tra ţie i pub lice locale d c a m ai c îrp i c îte ceva şi în a ce s t sa t com ponen t al c o m u n e i C ă lă ra şi. D e fapt, la. B o g a ta , ş i a e ru l e s te v ic ia t.d e să răc ie , ia r peisajul în pe rim e tre le fostelor ferme a d e v e n i t d e z g u s tă to r şi d e p r i m a n t , î n e î t d o a r z ăp ez ile c e sc a ş teap tă îl po t a co p e ri şi co lo ra pen tru a p u te a p riv i în treg u l aceste i lo ca lită ţi c e -ş i reftizâ agonia la în c e p u t d e m ilen iu .

Dum itru VATAU

FiTî a l â f u r i d icCu ocazia Sărbătorilor de iarnă, Direcţia Generală'Judeţeană pentm Protecţia Drepturilor Copilului Cluj, organizează serbarea de

Moş Crăciun pentru cei 933 copii aflaţi în Centrele de Plasament. Această serbare se desfăşoară în cadrul acţiunii “Pentm copiii noştri”.. La sfîrşitul serbărilor, în fiecare Centru de „Plasament, va veni “Moş Crăciun” încărcat cu daruri pentm micuţi. Fondurile sînt asigurate de Consiliul Judeţean si Agenţia Naţională pentm Protecţia Drepturilor Copilului.

: Florenţa STĂVĂRACHE

CHIAR NU L-ATI VĂZUT?Am mai povestit odată cu el.

Se dă s tu d en t (la C lu j), corespondent de presă (prin cablu suboceanic) şi închiriază spaţii comerciale. Dă cu textul, păcăleşte şi pe creduli îi chiar fraiereşte. Ba le cere 4 milioane

. şi-i lasă cu ochii în soare, ba a ran jează , „ c h ip u r i le , apartamente şi -ia peşcheş 15 milioane. D upă ţeapă, se dă la fund. E căutat şi prin Oradea (pen tru că aco lo are , cică, domiciliul stabil. D ar flăcăul se . învredniceşte a i i acolo unde nu te aştepţi şi stoarce bani din piatră seacă.

In buletin scrie: Postovean Petru Claudiu, născut în 1975, d o m ic iliu l O rad ea , s trada Nufărului 60.. T reb u ie să d ea soco tea lă

pentm pungăşiile de care este acuzat. Aşa că, nu vă jenaţi sâ sunaţi la 955, dacă îi vedeţi fizicul. Şi, m ai ales, pâziţi-vă să intraţi în legătură cu el, da?

? P . U f ’’ Printre’care Şi un cetăţeangerman, au fost arestaţi, recent, în Belarus, a afirmat ■en. preşedintele Âleksandr Lukaşenko, acuzînd şervtcide secrete străine că acţionează în vederea înlăturăm regimului său, relatează AFP.

A .

Deputatul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovsklcunoscut pentru tiradele şi declaraţiile sale şocante, a deschis, sîmbătă, un Centru pentru oratori şi retori ia

Moscova, a anunţat, ieri, cotidianul “Kommersant'’, citat i de AFP,

1 fr* ami,)* J* ..

U l t i m e l e d e c iz i i a i e C .J . d in a c e s t m i l e n iuCentru de

Coordonare şi informare pentru

Protecţia Drepturilor Copilului

C onsiliul Judeţean Cluj a aprobat, în şed in ţa de ieri, în f iin ţa rea “C en tru lu i de Coordonare şi informare pentru Protecţia Drepturilor Copilului”, care va fi “ com plem entar adăposturilor de zi şi de noapte” din Cluj-Napoca şi Turda, unde fenomenul “copiii străzii” este mai accentuat. Dotarea centrului se va rea liza d in fondurile a sig u ra te de c ă tre A genţia N a ţio n a lă p en tru P ro tecţia D rep tu rilo r C opilu lu i (circa7.000 S) în baza convenţiei ce

se va încheia, iar realizarea adăpostului în municipiul Cluj- Napoca - cu fonduri din partea Băncii Mondiale în limita sumei de 70.000 $. CJ a solicitat, în acest scop (în urmă cu o lună), un spaţiu Prim ăriei C luj- Napoca, însă vicepreşedintele Graţian Şerban se declară destul de p esim ist re la tiv , la generozitatea acestei instituţii. In cadrul centrului vor lucra un asistent social, un psiholog şi un jurist. Copiii străzii vor fi îndrum aţi spre acest centru, unde vor putea găsi condiţii umane de trai.

5, ani, cu o taxă de 25.000 de lei pentru elevi, studenţi şi pensionari, iar pentru ceilalţi cititori - 50.000 de lei. Şerban Graţian a decla rarea sumele rezultate din aceste taxe vor fi, în mare măsură, folosite pentru îmbunătăţirea fondului de carte.

Taxa infima pentru utilizatorii serviciilor Bibliotecii judeţene

Procurorii au primit sesizarea premierului Mugur Isărescu în legătură cu sustragerea unor documente oficiale din clădirea Guvernului

Procurorii Parchetului Curţii Supreme de Justiţie au primit, ieri, sesizarea premierului în exerciţiu M ugur Isărescu în legătură cu sustragerea unor documente oficiale în original din- clădirea Guvernului, a declarat, ieri, Robert Cazanciuc, purtătorul de cuvînt al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie.

B ib lio teca Judeţeană “Octavian Goga” a solicitat CJ aprobarea unor taxe pentru activităţi şi servicii executate la cererea unor persone fizice şi ju rid ice . C onform hotărîrii, u tiliz a to r ii s în t în scriş i la bibliotecă (şi li se eliberaeză o legitimaţie plastiflată) o dată la

Cadouri pentru copiii salariaţilor

din aparatul propriu .al C.J.

Cei aproximativ 80 de'ctopii ai sa la ria ţilo r din apara tu l propriu al CJ vor beneficia de cadouri în valoare de 100.000 de lei fiecare, au decis, ieri, consilierii judeţeni. Conform hotărîrii, “acordarea de cadouri pentru copiii salariaţilor este valabilă pentm toate direcţiile şi in s titu ţiile , a fla te sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj din bugetele proprii". în p lus, CJ a aprobat alocarea sum ei d e -5 m ilioane de lei necesari. ' c ad o u rilo r colindătorilor."

Titus CRĂCIUN

Patriarhul Teoctist

va participa la Constantinopol

la manifestările prilejuite

de anul jubiliar2 0 0 0

Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa, în perioada 23-27 decembrie a.c., alături de alţi Întîistătători ortodocşi, la sărbătoarea ultimului Crăciun al acestui mileniu, eveniment care se va desfăşura la Patriahia Ecumenică ; aConstantinopolului, a informat, Ieri, Biroul de Presă al Patriahiei Române. Întîlnirea pan-ortodoxă de la Constantinopol, prilejuită de aniversarea anului jubiliar 2000, va avea loc la iniţiativa Patriahului Ecumenic Bartolomeu I şi va fi o replică a întîlnirii similare de la începutul acestui an, din Ierusalim, încheind astfel, manifestările jubiliare.

f 9

Adrian Severin va fi coordonatorulspecial ai misiunii de observare a OSCE

în alegerile, de sîmbătă, din SerbiaPreşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, Adrian Severin,

a fost desemnat coordonator special al misiunii de observare a alegerilor din Serbia, care vor avea loc în 23 decembrie, se arată Intr-un comunicat al Biroului de presă al preşedintelui AP OSCE. Preşedintele in exerciţiu al OSCE, ministrul austriac de Externe, Benltta Ferrero Walder, l-a trimis o scrisoare preşedintelui AP OSCE, Adrian Severin, prin care ii împuterniceşte sa supervizeze desfăşurarea alegerilor parlamentare din Serbia, ca delegat personal al preşedintelui OSCE şi In calitate de coordonator al misiunii speciale de observare a acestui scrutin. Severin se va întîlni astăzi, la Belgrad, cu preşedintele Iugoslaviei, Voislav ' Koştuniţa şl cu ministrul de Externe Goran Svllanovici. Mîine, Severin va avea întîlniri cu reprezentanţi ai ONG-urilor Internaţionale care activează In Serbia, al ONG-urilor locale şl al mass-media. Vineri, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE va discuta cu membrii Comisiei Electorale şi cu reprezentanţi ai partidelor politice participante la alegeri, ca şl cu reprezentanţi al corpului diplomatic acreditaţi la Belgrad. Sîmbătă au loc alegerile parlamentare în Serbia, Iar duminică va fi organizată oconferinţă de presă referitoare la modul de desfăşurare şi

sierezultatele scrutinului.

Ofiţer de informaţii arestai...urmare din‘pagina 1

Militar Teritorial Cluj, a declarat ieri că, potrivit informaţiilor pe baza cărora a fost realizat flagrantul, colonelul Vitan urma sâ primească suma de 10.000 de mărci germane de la Gabor Lajoş, fost deţinut al Penitenciarului Gherla pe baza unei condamnări de trafic de influenţă. In perioada ispăşirii pedepsei Gabor l-a corupt pe colonelul Vitan cu suma de 7.500 DM şi 10 milioane lei pentru a-l scoate din închisoare pe motiv de boală. Ofiţerul, deşi luase banii, nu a- mai reuşit să-I rezolve pe deţinut, deoarece la Laboratorul Exterior de Medicină Legală din Cluj- Napoca procurorii militari au declanşat o amplă anchetă cu privire la modul în care au fost obţinute mai multe expertize de eliberare din arest sau puşcărie pe motiv de sănătate. Totodată, în urma cercetărilor efectuate a fost dispusă începerea urmăririi penale împotriva mai multor medici legişti.

Gabor Lajoş a ieşit din puşcărie la termen, în luna noiembrie a acestui an. Imediat după ce s-a eliberat el a fost căutat de colonelul Vitan

care i-a cerut suma de 10.000 DM. Şeful de informaţii i-a spus lui Gabor că are nevoie de aceşti bani pe motiv câ trebuie sâ-i dea lui Varga Ana care-1 ameninţase că-1 denunţă la Procuratură pentru alte acte de corupţie. Fostul puşcăriaş a refuzat să “onoreze” cererea (ui Vitan şi s-a autodenunţat. în momentul realizării acţiunii de prindere în flagrant a colonelului Vitan, acesta avea asupra lui 4500 dolari USD marcaţi. Potrivit procurorilor militari, Vitan se afla în atenţia anchetatorilor încă de cînd lucra la SPP. Procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj au dispus, ieri, arestarea lui Varga Ana, cunoscută şub. numele de “mama Ana” şi despre care se presupune că se numără printre cei mai mari capi

" ai mafiei ţigăneşti din România. Ea a fost reţinută după ce a ultragiat poliţiştii şi magistraţii care se aflau la domiciliul ci în vederea efectuării unei percheziţii. Sub aceeaşi acuzaţie au fost arestaţi şi copiii ei, Varga Florin şi Varga Gruia, care în momentul percheziţiei au încercat sâ ardă toate

- înscrisurile şi însemnările ce dovedeau că “mama Ana” mituia pe mai marii Clujului.

iGiVsTudor^despreîilbanîRadu i ngm1 Jl* "

P R M se b u c u ră c ă a s c ă p a t de un derbedeu p o litic si de unPRM se bucură câ a scăpat de un

“derbedeu politic” şi de un “carierist fară scrupule”, a declarat, ieri, preşedintele PRM, Comeliu Vădim Tudor, în urma demisiei viccprimarului Ioan Radu din PRM, arătînd că, dacâ ar fi un om de onoare, Radu ar trebui să-şi dea demisia din funcţia de consilier municipal şi din cea de viceprimar al Capitalei. Vădim Tudor crede câ Ioan Radu va deveni membm PDSR. “Consider câ Ioan Radu are o labilitate psihică avansată, care-1 face incom patibil cu o rice funcţie publică, pentm câ e anormal ca un om sâ ameninţe timp de 10 zile că îşi dă demisia, dar, în paralel, să-i asigure pe liderii partidului câ nu-şi Vă da niciodată demisia şi câ va rămîne un cadru devotat formaţiunii politice care l-a propulsat”, a spus Vădim Tudor.

Potrivit liderului PRM,‘Ioan Radu a candidat pe listele PRM pentm funcţia de primar general al Capitalei şi a obţinut “ameţitorul scor” de trei Ia sută,

- care nu .i-ar fi permis sâ fie nici măcar “portar la Primărie”.

C.V. Tudor consideră că Ioan Radu a m inţit cînd a spus că a fost ales v iceprim ar d a to rită m eritelor sale profesionale. “P înâ la data cînd a candidat pe listele PRM a auzit cineva ■ în ţară de Ioan Radu?”, s-ar. întrebat Vădim Tudor. Lideml PRM a arătat că a purtat negocieri personale cu Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu şi Sorin Oprescu ca una dintre cele patru funcţii de viceprimar să revină PRM, în mod concret lui Ioan Radu. “Referitor la acuzaţiile sale cum că eu aş fi minţit, ar trebui sâ-i fie ruşine, dar nu pot să-i cer aşa ceva, avînd în vedere câ individul, după ora .18.00,-e beat mangă, nimeni nu mai poate vorbi cu el, fiind, se pare, un alcoolic incurabil, însă, din păcate, astă am aflat-o pe parcursul timpului”, a spus Vădim Tudor despre Ioan Radu. Mai mult, C.V.Tudor a arătat câ Ioan Radu a dat repetate telefoane mai multor

m em bri ai conducerii ERM “plîn- gîndu-se disperat că e şantajat de PDSR

• pentm a intra în rîndurile acestui partid”.. C.V.Tudor a precizat că ştie că la baza deciziei lui Ioan Radu de a dezerta din PRM se află şi presiunile exercitate de.

. primarul general ;al Capitalei, Traian Bâ&scu. Potrivit lui Vădim Tudor, Ioan Radu a fost nemulţumit şi de faptul că nu a fost inclus pe listele parlamentare ale PRM.

Lideml PRM consideră că demisia lui Ioan Radu se în scrie în u ltim a operaţiune de pedeserizare, arătînd că PDSR i-ar fi promis lui Ioan Radu funcţia de prefect al Capitalei. De, asemenea, Vădim Tudor a afumat că PDSR este disperat că nu are majoritare parlamentară şi încearcă să racoleze senatori şi deputaţi PRM şi PNL. Potrivit lui Vădim Tudor, “creierele operaţiunii de racolare sînt Miron Mitrea şi V iorel H rebenciuc” , Ia r “prim a victimă a acestui ecarisaj politic a fost

nefericitul Ioan Radu”. Viceprimarul- Capitalei Ioan Radu a demisionat, ieri,, din PRM, invocînd motive de ordin personal, legate “în^mod special de unele afirm aţii calom nioase şi nefondate” făcute în presă la, adresa persoanei sale de către liderul PRM Comeliu Vădim Tudor. “Insist încă o dată asupra faptului că aceste afirmaţii referitoare la presupuse afaceri oneroase ale unor funcţionari din conducerea Primăriei Capitalei, membri ai PDSR, ar fi cunoscute şi acoperite de către mine, lucru total neadevărat, m-au determ inat să iau această decizie irevocabilă”, a declarat Radu. El a arătat că acestor acuzaţii li se adaugă şi afirmaţia potrivit căreia accesul său la funcţii publice ar fi depins de înscrierea în.PRM , lucru pe care I-a calificat “neâdevărat şi lipsit de realism”. Ioan Radu a precizat că îş i va continua activitatea de viceprimar şi pe cea de . profesor.

Un clujean ce facecinste jurnalismului

Se numeşte Mihai Miclăuş, lucrează ia Radio Cluj şi este laureatul Premiului Clubului Român de Presă pentru reportaj (secţiunea radio). Aflat la Festivalul de artă medievală de la Sighişoara, Mişu a făcut o încercare demnă de analele radiofoniei în arhaicul limbaj cronicăresc. - “strînsu’s'au oameni la număr mii” ,- tînărul reporter i-a surclasat pe ceilalţi doi candidaţi pentru marele premiu (de la BBC şi de la România Actualităţi'/." A primit 3.000 de dolari (“Nu-s foarte mulţi, dar aşa teanc de bancnote de 500 de mii n-am ţinut în rpînă" - îmi spune). Şi îmi mai zice că dedică premiul prietenei sale Magda (tot colegă de breaslă), însă “banii Iau rămas la mine”. “Şi, prin radio?”, îl întreb. “îţi dai seama că a fost chef. “Bine, bine, da1 şefu’?“. “Am avut mare noroc că şefii' mare (Florin Zaharescu) e plecat. După ce a aflat de premiu, m-ă sunat şi îmi zice că mîine dimineaţă mă aşteaptă în birou pentru explicaţii (nu pentru chef - bănuiala noastră). Apăi să nu fii mîndru pentru un “breslaş” clujean? Felicitări, Mişu, din partea “Adevărului de Cluj”.

P.S. Eram în clasa a Vll-a şi profesoara de Limba Română (Sărut mîna, doamna Simuţ) ne zicea: “O foaie de hîrtie şi libertate”. Au fost trei de “zece". Mihar Miclăuş, subsemnatul, şi încă un coleg. La vîrsta aceea voiam ca aprecierea gîndului nostru rebel să-l ştie doar profesoara de limba română. Dintre cei cu “zece” doar Mihai Miclăuş a acceptat, într-un final, să i se citească lucrarea. Atunci a roşit ca o fată mare. Fusese descoperit într-o superbă şi mult prea dinamică libertate. Atunci a roşit aşa cum mi-a mulţumit, ieri, .pentru felicitări," amîndoi jurnalişti fiind. Dă-i înainte,

Titus .CRĂCIUN

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2044B9

I L IE C Â L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

V A L E R C H IO R E A N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) ;

C R I S T IA N B A R A ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) .

T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; f a x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: adevcj@mail.dntq.ro - redacţia

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16"CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL* CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT:TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - _ . . . .. _ STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP;S e c r e t a r d e r e d a c ţ ie : T e l / f a x :

H o r e a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT l i