21

Bul.inf. Entomol., 14-15: 21-32, 2003-2004 ISSN 1221 - 5244

Carabidele (Coleoptera: Carabidae) din Republica Moldova

Zaharia NeculiseaNu

SummaryGround-beetles (Coleoptera: Carabidae) in the Republic of Moldova

The scientific work is dedicated to the study of ground-bee-tles, their spread in the republic of Moldova, tendencies of evolu-tional changing’s, its geographical spreading and ecological particu-larities.

The analysis of data collected by author and of the scien-tific sources appeared during of 100 years testifies the presence of fauna rich in ground-beetles. On the wrote there were identified 505 species of ground-beetles belonging to 88 genera, 15 sub-tribes, 33 tribes, 18 supra-tribes and 4 sub-families.

Keywords: Ground beetles, Republic of Moldova

Istoric

Familia Carabidae prezintă un obiect de mare atracţie pentru specialiştii coleopterologi şi amatori. Istoria studiului carabidelor de pe teritoriul Repub-licii Moldova enumără mai bine de 100 de ani. Primele colectări ale carabidelor pe teritoriul Basarabiei au fost efectuate de către OstermaN şi PrOscurOv la sfârşitul sec. XIX, iar primele date despre aceste coleoptere le conţine lucra-rea clasică a lui JakObsON (1905-1914). În baza materialelor faunistice din colecţiile cercetătorilor S. PaNiN, N. ZubOvski şi E. miller, au apărut primele publicaţii privind coleopterele, care reprezentau cel mai bine starea faunei provinciei de atunci.

Primele studii ştiinţifice ale carabidelor s-au făcut la începutul sec. XX. În lucrarea lui lutshNik (1915), erau indicate 85 specii de coleoptere carabide. Cu doi ani mai târziu, apare catalogul faunei Basarabiei, lucrare strălucită a lui miller & ZubOvski (1906, 1917), în care sunt indicate 4 specii Cicindelidae şi 144 specii Carabidae. Ulterior, catalogul existent a fost completat cu încă 29 specii, depistate de către V. lutshNik în urma unor cercetări din această perioadă, lista totală constituind la acel moment 173 specii.

Unele specii de carabide (circa 80) au fost citate ca noi pentru fauna Basarabiei în „Catalogul coleopterelor din Regiunea Palearctică” (WiNcler, 1924).

22

În anii ’30-40 ai sec. XX , au fost expuse noi date despre fauna cara-bidelor în lucrările: ariON & PaNiN (1928), marcu (1931), rusciNskii (1933-34), IenIştea (1937-38), kNekhtel et al. (1944), iar pe la mijlocul sec. XX, fauna cara-bidelor constituia 290 specii.

În a doua jumătate a sec. XX, au apărut diferite lucrări de taxonomie, faunistică, completate cu date de ecologie de specialişti autohtoni şi străini. (medvedev & ŠaPirO, 1957; vereŠceaghiN & Plugaru, 1960, 1962; ghilearOv, 1963; strigaNOva, 1968; adaŠkevici, 1970, 1972).

A crescut mult interesul faţă de studiul acestui grup în ultimele decenii. În această perioadă, sunt publicate o serie de studii cu caracter faunistic (carPOva, 1983; carPeNcO, 1995; mataliN, 1990, 1992), se identifică specii noi pentru fauna Republicii Moldova (matsiuc & eidelberg, 1989; NeculiseaNu, 1988; Neculi-seaNu & mataliN, 1995). La începutul anilor ’90, lista sumară a carabidelor din această zonă constituia 466 specii (NeculiseaNu, 1991). Toate aceste specii, cu unele completări, au fost incluse în lucrarea fundamentală „Carabidele Rusiei şi teritoriilor adiacente” (KryžanovsKIj et al., 1995). Un compartiment aparte l-a con-stituit cercetarea speciilor rare şi ameninţate de carabide din teritoriul investigat (NeculiseaNu et al., 1992; 2002, 2003).

Lucrarea monografică de sinteză a faunei carabidelor din Republica Moldova A catalogue of the ground-beetles of the R. Moldova, publicată în Bulgaria, include 497 specii carabide, ce aparţin la 89 genuri (NeculiseaNu & mataliN, 2000).

Material şi metode

Autorul a început colectările în perioadele de vegetaţie a anilor 1979-2003 în diverse ecosisteme naturale şi antropizate ale Republicii Moldova. Materialul faunistic a fost colectat în staţiuni din vecinătatea a peste 170 localităţi geografice.

Pentru analiza ecologico-faunistică a carabidelor, au fost delimitate peste 80 staţiuni în diferite tipuri de pădure, perdele forestiere, fâşii ierboase, câmpuri cu culturi agricole (grâu, porumb, floarea-soarelui, mazăre, lucernă, soia ş.a.). În total din toate staţiunile investigate au fost prelevate circa 1600 probe.

Colectarea masivă a carabidelor nocturne s-a efectuat staţionar, concomitent, în anii 1986-1988 în localităţile Giurgiuleşti (stepa Bugeacului), Lozova (pădure cu esenţe foioase europene) şi Palanca (pădurile de luncă).

Colectarea coleopterelor carabide s-a realizat utilizându-se metode entomo-logice şi pedozoologice tradiţionale: colectarea manuală, utilizarea sitelor pedo-logice şi eshaustorului, metoda capcanelor de sol de tip Barber, capcane luminoase etc. (ghilarOv, 1963, 1970; KryžanovsKIj, 1976, 1983; shileNcOv, 1975).

În prezenta lucrare a fost utilizat sistemul de clasificare al carabidelor după liNdrOth (1974, 1992) cu modificările lui KryžanovsKIj (1983, 1995).

Rezultate şi discuţii

Bogăţia faunistică a familiei Carabidae se explică prin existenţa în această

23

zonă a biotopurilor foarte variate, cu vegetaţie şi floră caracteristice. Valoare faunistică deosebită au toate speciile de carabide, aşa cum teritoriul Repub-licii Moldova este situat la interferenţa a celor trei zone biogeografice: central-europeană – reprezentată de Podişul Central al Codrilor (54,13% sau 18 mii km2 din teritoriul Republicii Moldova); euroasiatică – reprezentată de regiunile de silvostepă şi stepă (30,28% sau 10,23 mii km2); mediteraneană – căreia îi aparţin fragmente de silvostepă xerofite din partea de sud a republicii (15,59% sau 5,27 mii km2).

Analiza datelor obţinute de autor şi a literaturii de specialitate din ul-timii 100 de ani indică existenţa în această zonă a unei faune bogate de cara-bide, cuprinzând un număr considerabil de taxoni.

Însumând rezultatele cercetărilor şi observaţiilor noastre şi a datelor din literatură, am stabilit că familia Carabidae este reprezentată prin 4 subfamilii, 18 supratriburi, 33 triburi, 15 subtriburi, 88 genuri şi 505 specii.

A. Subfamilia Cicindelinae. În fauna mondială, sunt cunoscute peste 1500 specii, în special în regiunile tropicale şi subtropicale. În fauna locală este reprezentată printr-un trib (Cicindelini), un subtrib (Cicindelina), un gen (Cicindela L.) şi 12 specii (fig. 1.).

Fig. 1. Structura taxonomică a subfamiliei Cicindelinae

B. Subfamilia Omophroninae. Subfamilia include doar un singur trib (Omophronini) şi un singur gen (Omophron latr.). În fauna mondială, sunt cunoscute cca 70 specii, în teritoriul investigat este cunoscută o singură specie (Omophron limbatum (F.)). (fig. 2.).

24

Fig. 2. Structura taxonomică a subfamiliei Omophroninae

C. Subfamilia Carabinae. Este cea mai numeroasă subfamilie de cara-bide, care include în fauna mondială peste 90% din toate speciile cunoscute, fiind divizată în 22 supratriburi şi cca 70 triburi.

În fauna locală, subfamilia include 95% din carabide şi este compusă din 17 supratriburi, 30 triburi, 14 subtriburi, 84 genuri şi 482 specii (fig. 3.).

Fig. 3. Structura taxonomică a subfamiliei Carabinae

D. Subfamilia Brachininae. În fauna mondială, sunt cunoscute mai mult de 500 specii, preponderent în regiunile tropicale şi subtropicale. În fauna locală, această subfamile este reprezentată de 1 trib (Brachinini), 2 genuri (Brachinus Web. şi Aptinus bON.) şi 9 specii (fig. 4.).

25

Analiza familiei Carabidae din Republica Moldova ne-a permis să constatăm diferenţe semnificative de ordin faunistic în cele trei zone de interferenţă biogeografică, mai bogate fiind zonele euroasiatică ţi central-europeană.

Zona biogeografică euroasiatică (sudul Republicii Moldova) se caracterizează prin prezenţa unui număr mare de specii europene şi stepicole euroasiatice ca Cicin-dela elegans F. & W., C. chiloleuca F. & W., C. arenaria viennensis schr., C. so-luta latr., Carabus besseri F&W., Calosoma denticole gebl., Dyschiriodes chal-ceus (erich.), Pterostichus macer (marsch.), Ophonus diffinis (deJ.), O. cordatus (duFt.), Parophonus maculicornis (duFt.), Taphoxenus gigas (F.& W.), Calathus ambiguus (Payk.), Chlaenius alutaceus gebl., Microlestes maurus (strm.), M. plagiatus (duFt.), Polystichus connexus (FOrc.), Brachinus bipustulatus QueNs., B. crepitans (L.), B. psophia serv., B. ejaculans F. & W., B. explodens duFt. şi altele. Speciile mezoxerofile Poecilus punctulatus (schal.), P. sericeus (F. & W.), Calathus ambiguus (Payk.), Amara equestris deJ., Curtonotus convexiusculus (mars.), Harpalus anxius (duFt.), H. hospes strm., H. calatoides mOtsch., H. fus-cipalpis (strm.), H. subcylindricus deJ., H. froelichi strm., H. zabroides deJ., H. hirtipes (PZ.) şi speciile xerofile Anchomenus dorsale (PONt.), Olisthopus rotunda-tus (Payk.), O. sturmi (duFt.), Pangus scaritides strm., Acinopus picipes (Oliv.), A. laevigatus meNetr., Ditomus tricuspidatus (F.), Dixus clypeatus (rOss.), D. er-emita (deJ.), Dinodes cruralis F.& W., D. decipiens (duFt.) sunt, de asemenea, reprezentanţi ai acestui complex, ultimele fiind mai frecvente în stepele uscate şi landşafturile semiaride. Frecvente în stepă sunt speciile Zabrus tenebrioides (gZ.),

Fig. 4. Structura taxonomică a subfamiliei Brachininae

26

Z. spinipes F. & W., Amara tricuspidata deJ., A. ingenua (duFt.), A. equestris deJ., Curtonotus convexiusculus (mar.), C. propinquus (meN.), Ophonus cordatus (duFt.), O. azureus (F.), O. cribricollis deJ., O. obscurus (deJ.), Harpalus calceatus (duFt.), H. griseus (PZ.), Anisodactylus signatus (PZ.), Lebia trimaculata (vil.). În raioanele de stepă, a fost identificată specia mezoxerofilă irano-turanică Curtonotus propinquus (meN.).

Teritoriile imense din zona de stepă creează numeroase refugii pentru speci-ile halofile şi halobionte. Unele specii au pătruns în această zonă, probabil, prin regiunile continentale acoperite de stepe ale Ucrainei şi din sectoarele stepicole de est ale Crimeii. Speciile de carabide specializate Clivina ypsilon deJ., Dyschiriodes strumosus (erich.), D. chalybeus gibbifrons (aPFelb.), Pogonus littoralis (duFt.), Anisodactylus poeciloides pseudoaeneus deJ., Acupalpus elegans (deJ.), Dicheiro-trichus ustulatus (deJ.), D. desertus (mOtsch.) preferă solonciacurile, în timp ce alte specii, cum sunt Dyschiriodes nitidulus deJ., D. pusillus (deJ.), D. salinus (PutZ.), Bembidion fumigatum (duFt.), Pogonus luridipennis (germ.), P. transfuga chaud., P. cumanus lutsh., P. iridipennis NicOlai,

P. punctulatus deJ., Poecilus puncticollis (deJ.), P. subcoeruleus (QueNs.), P. lissoderus chaud., Amara abdominalis mOtsch., A. parvicollis gebl., Harpalus cephalotes (Farm.), H. caspius (stev.),

H. oblitus deJ., Ophonus cribricollis deJ., Epomis dejeani deJ., Chlaenius spoliatus (rOss.), Daptus vittatus F. & W., Stenolophus steveni krZN. şi Brachinus plagiatus reich. sunt apte de a suporta doar solurile sărăturate. Datorită prezenţei în zona de interferenţă biogeografică a lacurilor Manta, Beleu şi Ialpug, precum şi cursurilor inferioare ale fluviului Nistru şi râului Prut, se întâlnesc într-un număr mare speciile de carabide higrofile. Unele cu arealele lor de la peninsula Balcanică şi Dunărea de Jos până la Moldova, deseori sunt reprezentate prin subspecii ale speciilor europene, ca: Cicindela littoralis nemoralis Oliv., Dyschiriodes paralle-lus ruficornis (PutZ.), Bembidion rivulare euxinum aPFelb. Stepa sudică serveşte drept hotarul de est al arealelor lor. Această zonă este şi hotarul de vest al arealelor speciilor Cicindela maritima kirgisica maNdl., Dyschiriodes chalybeus gibifrons (aPFelb.) ş.a.

Unele specii carpatice ca Bembidion atroviolaceum atroviolaceum duFt., B. doderoi gaNgl., Agonum antennarium (duFt.) s-au localizat în zona de stepă prin luncile şi văile râurilor mari. În zona de sud, a fost evidenţiată şi specia higrofilă irano-turanică Bembidion persicum meNetr. Aflarea speciilor de carabide irano-turanice în sudul Republicii Moldova prezintă un anumit interes şi demonstrează expansiunea speciilor sudice de la est spre vest. Colectarea speciei irano-turanice Curtonotus propincus (meNetr.) în Bulgaria (V. gueOrguiev & B. gueOrguiev, 1995) confirmă elocvent şi convingător aceste afirmaţii.

Originare în zona de stepă sunt speciile genului Carabus L., majoritatea cărora au coloritul habitusului negru şi foarte adesea sculptura elitrelor netedă, cu gropiţe sau mărunt punctată. Cele mai caracteristice pentru zonă sunt speciile de stepă Carabus hungaricus mOtsch., C. besseri F. & W.,

C. bessarabicus F. & W. şi Carabus clathratus L.. Unele specii intrazonale

27

cum sunt: Oodes gracilis vil., Badister lacertosus strm., B. unipustulatus bON., Agonum viridicupreum mOtsch., A. extensum meNetr., A. atratum (duFt.), A. lu-gens (duFt.) preferă biotopurile umede. Multe din speciile enumerate devin rare şi sunt pe cale de dispariţie din cauza distrugerii stepelor. Aproape că au dispărut speci-ile C. bessarabicus F. & W. şi C. hungaricus mOtsch.. Ca specii rare şi ameninţate cu dispariţia sunt considerate şi Calosoma denticole gebl., C. sycophanta (L.).

Zona cu pădure central-europeană, care este situată între zona de stepă şi silvostepă, se prezintă drept cea mai bogată în specii (267) şi genuri (76). Codrii Moldovei sunt consideraţi hotarul de est al arealului de răspândire a pădurilor cu esenţe foioase ale Europei Centrale.

În pădurile cu esenţe foioase cu cea mai înaltă diversitate specifică din ţară, au fost prezente speciile caracteristice vestului Europei, care au, în această zonă, limitele estice ale arealelor lor. Au fost identificate speciile Leistus piceus FrOl., Nebria brevicollis (F.), Notiophilus aestuans mOtsch., Carabus arvensins arven-sis hbst., C. granulatus granulatus L., C. clathratus clathratus L., C. variolosus L., C. coriaceus krtZ., Cychrus semigranosus Pal., Tachys scutellaris (stePh.), Tachyta nana (gZll.), Asaphidion pallipes (duFt.), Patrobus atrorufus (strm.), Stomis pumicatus (PZ.), Pterostichus chamaeleon mOtsch., Pt. cursor (deJ.), Agon-um duftschmidti schm., Paranchus albipes (F.), Olistopus sturmi (duFt.), Amara spreta deJ., A. crenata deJ., Bradycellus caucasicus (chaud.), Licinus cassideus (F.) ş.a. Speciile Notiophilus interstitialis reit., Calosoma investigator (ill.), Cara-bus haeres F. & W., C. nemoralis mull., C. glabratus extensus krtZ., C. marginalis F., C. violaceus wolffi deJ., Cychrus attenuatus F., C. caraboides (L.), Elaphrus aureus aureus mull., E. angusticollis angusticollis sahl., Dyschiriodes importunus (schaum), Thalassophilus longicornis (strm.), Elaphropus parvulus (deJ.), Bem-bidion velox seidl., B. splendidum strm., B. aeneum germ., B. mannerheimi sahl., Pterostichus nigrita (Payk.), Pt. quadrifoveolatus (letZN.), Agonum angustatum deJ., A. consimile (Payk.), A. fuliginosum (PZ.), Amara nitida strm., Bradycel-lus csikii lacZO, B. harpalinus (serv.), B. ruficollis (stePh.), Acupalpus brunnipes (strm.), Harpalus signaticornis (duFt.), H. xanthopus winkleri (scaub.), Callistus lunatus (F.), Chlaenius chrysotorax kryN., Licinus silphoides (rOssi), Badister dor-siger (duFt.), Masoreus wetterhalli (gyll.), Dromius agilis (F.), D. quadraticollis mOraW., Cymindis axillaris (F.), au fost semnalate numai în Codrii Moldovei. În pădurile cu esenţe foioase ale Codrilor, ca specii rare şi ameninţate cu dispariţia au fost evidenţiate Carabus ullrichi germ., C. variolosus L., C. violaceus deJ. ş.a.

Fauna carabidelor din zona de nord a republicii nu este atât de bogată şi diversă, dar are particularităţile ei specifice. Până în prezent, numai în această zonă sunt cunoscute speciile carpatice Nebria transsylvanica (germ.), Carabus obsoletus carpathicus Pall., C. linnei PZ., Bembidion geniculatum heer, B. distinguendum distinguendum JacQ., B. decorum decorum (ZeNk.), Pterostichus rufitarsis deJ., Pt. jurinei heydeni deJ., Calathus metallicus deJ., Agonum krynickii (sPrk.).

Un rol important în fauna carabidelor din zona investigată îl ocupă genurile mari în care predomină speciile zoofage higrofile şi mezofile (Bembidion latr. – 61specii; Harpalus latr. – 43; Amara bON. – 30; Pterostichus bON. – 23; Carabus

28

L. – 22; Dischiriodes JeaN. – 22; Agonum bON. – 22).Unele genuri, bogate în specii în alte regiuni, sunt reprezentate în zona de

interferenţă biogeografică doar prin câteva specii (Cicindela L. – 11 specii; Nebria latr. – 4 specii; Calathus bON. – 8 specii; Acupalpus latr. – 11 specii; Chlaenius bON. – 10 specii; Cymindis latr. – 6 specii) Majoritatea genurilor însă includ câte 1-2 specii (Omophron latr., Loricera latr., Broscus PZ., Epaphius stePh., Trechus clairv., Porotachys NetOl., Tachyta kirby, Asaphidion de gOZ., Patrobus deJ., Stomis clairv., Molops bON., Taphoxenus mOtsch., Sphodrus clairv., Laemoste-nus bON., Pangus deJ., Ditomus bON., Perigona castel., Panagaeus latr., Cal-listus bON., Epomis (bON.), Dinodes (bON.), Oodes bON., Masoreus deJ., Odacan-tha Payk., Demetrias bON., Paradromius FOWl., Philorhisus hOPe, Drypta latr., Polystichus bON., Aptinus bON.).

După caracterul higropreferinţei, în cadrul familiei Carabidae au fost evidenţiate drept dominante, speciile mezofile şi higrofile.

Grupa speciilor mezofile este cea mai numeroasă şi constituie 45,7% din totalul carabidofaunei ţării. Din această grupă, fac parte majoritatea speciilor epigee şi geobionte – de pădure, luncă, stepă.

A doua grupă ca număr o constituie speciile higrofilele, care sunt legate într-o anumită măsură, de litoralul apelor şi, de regulă, se află permanent în apropie-rea lor. În fauna ţării, majoritatea speciilor din această grupă sunt reprezentanţi ai genurilor Bembidion latr. (40 specii), Dyschirius bON. (10 specii), Agonum bON. (6 specii), Stenolophus stePh. (6 specii), Acupalpus latr. (10 specii), Chlaenius bON. (8 specii), Badister clairv. (7 specii), precum şi a unor genuri mai mici, cum sunt Elaphropus mOtsch. (4 specii), Patrobus deJ. (2 specii), Platynus bON. (2 specii), Oodes bON. (2 specii). În cadrul grupei higrofilelor, pot fi întâlnite diferite gradaţii ale higrofilităţii. Unele genuri, precum Nebria latr., Bembidion latr. şi Chlaenius bON. pot fi întâlnite chiar lângă apă, specia Carabus variolosus L. ade-seori îşi prinde prada în apă, iar Omophron limbatum (F.) îşi construieşte galerii în nisipul umed pe litoral.

Multe specii higrofile sunt foarte strâns legate de anumite tipuri de sol. Un-ele specii din genurile Bembidion latr. şi Chlaenius bON. preferă exclusiv nisipul şi prundişul de râu, altele, precum speciile din genul Dyschirius bON., unele din genul Bembidion latr. (specii din subgenurile Bracteon bedel, Chryzobracteon ktZ.) preferă malurile nisipoase, cele de felul trei Agonum bON., Chlaenius bON., Badister clairv., Acupalpus latr., care sunt cele mai numeroase preferă litoralul cu aluviuni argiloase şi lutoase.

Legăturile trofice în cadrul familiei Carabidae sunt foarte variate, diverse.După regimul trofic preferenţial, la modul general, carabidele sunt împărţite

în 3 grupe principale: zoofagi, fitofagi şi mixofagi, fiecare dintre ele divizându-se în subgrupe (KryžanovsKIj, 1983).

În fauna carabidelor din Republica Moldova au fost evidenţiate 6 grupe trofice: zoofagi, fitofagi, mixozoofagi, mixofitofagi, parazitoizi, parazitoizi mix-ozoofagi (fig.5.). Majoritatea o constituie grupa zoofagilor, care constituie (69%) din totalul speciilor cunoscute, fiind urmate de mixofitofagi cu 19%. În ordinea

29

descreşterii urmează fitofagii (7%), mixozoofagii, parazitoizii mixozoofagi (câte 2%) şi parazitoizii (1%).

În urma prelucrării datelor din literatură am constatat, că fauna carabidelor din această zonă este compusă din elemente faunistice de origini şi vechimi foarte diferite. Asupra formării faunei zonei investigate au avut o influenţă definitivă ref-ugiile glaciare, centrele de răspândire arboreale şi eremiale (drugescu, 1994). De-limitarea acestor elemente şi răspândirea lor, ce se bazează şi pe materiale faunistice concrete acumulate, reprezintă o treaptă importantă în clarificarea genezei faunei de carabide din zona dată. În urma analizei zoogeografice s-a constatat că, fauna carabidelor din Republica Moldova este compusă din elemente faunistice ce aparţin la 14 grupe, iar în zona investigată, predomină elementele eurosiberiene, europene, transpalearctice, euromediteraneene, vestpalearctice şi mediteraneene (tab.1).

Tabelul 1Spectrul zoogeografic al carabidelor din zonele investigate

Nr. Elemente zoogeografice Număr de specii %1. Hol. – holarctice 5 0,92. TP – transpalearctice 69 13,63. VP – vestpalearctice 65 12,84. ESb. – eurosiberiene 90 17,85. E – europeană 79 15,66. ECauc. – eurocaucaziene 22 4,47. EA – euroasiatice 11 2,3

Fig. 5. Spectrul trofic al carabidelor

30

Nr. Elemente zoogeografice Număr de specii %8. EMd. – euromediteraneene 66 13,09. Md. – mediteraneene 60 11,910. Pont.Md. – ponticomediteraneene 4 0,811. Pont.St. – ponticostepicole 24 4,812. Pont. – pontice 6 1,213. Cauc. – caucaziene 3 0,614. ITur. – iranoturanice 2 0,4

Sunt cunoscute cazuri de schimbare bruscă a arealului speciei. Aceasta se întâmplă, în primul rând, cu speciile introduse planificat sau întâmplător în regiunile în care ele lipseau anterior. Drept exemplu poate servi apariţia speciilor europene Asaphidion flavipes (L.), Broscus cephalotes (L.), Parotachys bisulcatus (duFt.), Carabus nemoralis mull., Calosoma sycophanta (L.), Clivina fossor (L.), Trechus quadristriatus (schr.) în America de Nord şi în Canada, unde ele s-au aclimatizat reuşit (bell, 1989; bOusQuet et al., 1984; davidsON & laNgWOrthy, 1980; larO-chelle & lariviere, 1989 ş.a.).

Unele specii, sub influenţa factorului antropogen, foarte rapid îşi pot lărgi arealul lor şi fără introducţie. Drept exemplu poate servi răspândirea speciei Amara majuscula (chaud.) din estul Siberiei (de unde a fost şi descrisă) spre apus până la Europa Centrală (KryžanovsKIj, 1983).

Sunt cunoscute cazuri, când unele carabide îşi reduc arealul. În Slovacia, în anii ’80 ai sec. XX s-a observat că specia Carabus cancellatus ill. a devenit destul de rară, fiind întâlnită doar în ecosistemele naturale care nu au fost supuse prelucrărilor chimice. Se presupune că această specie a fost eliminată de specia Carabus ulrichi germ., care permanent îşi măreşte arealul devenind pe alocuri chiar abundentă (kleiNert, 1987).

BIBlIOGRAFIe

adashkevici B. 1970. Novye vidy žuželitz dlâ fauny Moldavii. In. Fauna Moldavii i ee ohrana: 85-87.

adashkevich B. 1972 Poleznaia èntomofauna ovoŝnyh polej Moldavii. Kishinev, Shti-intsa, 107 pp.

ariON G., PaNiN S 1928 Prodromul faunei entomologice din România. Coleoptera (Cicindelidae, Carabidae). Supliment la Buletinul Agriculturii, Bucureşti, 6: 1-66.

bell R. 1989 Asaphidion flavipes L. in new hampshire (Coleoptera, Carabidae). Cole-opterists Bull., 43(2): 204.

bOusQuet Y., smetaNa A., maddisON D. 1984 Trechus quadristriatus, a palearctic spe-cies introduced into North America (Coleoptera, Carabidae). Can. Entomol., 116(2): 215-220.

davidsON R., laNgWOrthy M. 1980 Rediscovery of Asaphidion flavipes Linnaeus (Co-leoptera, Carabidae) in Long Island, New York. Coleopterists Bull., 34(3): 280.

31

guéOrguiev V., guéOrguiev B. 1995 Catalogue of the ground beetles of Bulgaria (Coleptera: Carabidae). Sofia-Moscow, 279 pp.

ghilarOv M. 1963 Počvenaia fauna kak pokazateli rasprostranenia burozemov v mol-davskih Codrah. Zool. Zhurnal, 42(8): 1135-1146.

ghilarOv M. 1970 Zaconomernosti prisposoblenij členistonoghih k žizni na sushe. Mo-scva, 147 pp.

IenIştea M. 1937-38 Die Cicindeliden und Carabidenfauna Bessarabiens auf Grund ihrer Erforschung

bis 1938. Bulletin du musee regional de Bessarabie, Chişinău: 8, 95-151.JacObsON G. 1905-14 Žuki Rossii, Zapadnoi Evropy i sopredelinyh stran, SP, 1024 pp. carPOva V. 1983 Vidovoi sostav i osobennosti raspredelenia žuželitz v agrocenozah

juga Moldavii. Fauna i ècol. bespozv.: 82-87.carPeNkO N. 1995 K izuceniû žuželitz (Coleoptera, Carabidae) cenozov ovoŝnyh cu-

litur Moldovy. Izv. ANK 1: 46-49.kleiNert J. 1987 Changes in the distribution of Carabus cancellatus (Coleoptera, Cara-

bidae) in Slovakia. Acta phytopathol. et entomol. hung., 22(1-4): 161-163.kNekhtel W., PaNiN S. 1944 Oekologisch-Zoogeographisches studium an Coleopter-

en des Rumanischen Faunen-gebietes. Acad. Roum. Etudes et Recherches, 15 (219): 23-26.

KryžanovsKIj О. 1976 Opyt revizii sistemy semejstva žuželitz (Coleoptera, Carabidae). Èntomol. Obozr. 55(1): 70-85.

KryžanovsKIj О. 1983 Fauna SSSR. Žestcokrylie, Leningrad, 340 pp.KryžanovsKIj О., belOusOv I., Кabac I., Кataev B., Маcarov C., shileNcOv V. 1995

Spisok žuželitz (Insecta, Coleoptera, Carabidae) Rossii i sopredelinyh stran, So-fia, 271 pp.

larOchelle A., lariviere M. 1989 Firsts records of Broscus cephalotes (Linnaeus) (Coleoptera, Carabidae: Broscini) for North America. Coleopterists Bull., 43(1): 69-73.

liNdrOth C. 1974 Coleoptera, Carabidae. In: Handbook for identification of Britisch Insects, 4, 148 pp.

liNdrtOth C. 1992 Ground beetles (Carabidae) of Fennoscandia. A zoogeographic Study. Part 1. Specific Knowledge Regardind the species. Adnover, Intercept.

lutshNik V. 1915 Materialy po poznaniû karabidofauny Bessarabii. Vestnik èntomolog., 2: 117-120.

marcu O. 1931 Beitrag zur Kenntnis der Coleopterenfauna Bessarabiens. Bull. Sect. Scient. Bucarest, 14(3-5): 116-123.

mataliN A. 1990 Osobennosti vesennego leta žuželitz (Carabidae) na UF svet v uslo-viah stepnoi zony. In. Fauna i ècologhia žuželitz, Kishinev: 44-45.

mataliN A. 1992 Sootnošenie peshih i letnyh migracii v populâcii massovyh vidov žuželitz (Insecta, Coleoptera, Carabidae) v usloviah ûgo-zapada stepnoi zony. Zool. Zhurnal 71(9): 57-68.

matsiuk V., eidelberg M. 1989 Novie dannye po faune žuželitz (Coleoptera, Carabi-dae) Moldavii. In. Parazity i khishchniki v zashchite rasteniy, Kishinev: 3-6.

medvedev S., ŠaPirO D. 1957 C poznaniû fauny žukov (Coleoptera) Ukrainy. Tratat

32

in-ta biologhii, 30: 173-206.miller E., ZubOvski N. 1906 Materialy po èntomologhiceskoi faune Besarabii. Tr. Bes-

sarabskogo ob-va, 1: 135-148.miller E., ZubOvski N. 1917 Materalien zur entomologischen Fauna Bessarabiens. In:

Travaux soc. natur. und amat., Kishinef: 119-150.NeculiseaNu Z., 1988 Novie dlâ fauny Moldavii vidy žuželitz (Coleoptera, Carabidae).

Izv. AN SSSR, 4(70-71): 70-71.NeculiseaNu Z., mataliN A. 1995 Specii noi de carabide (Coleoptera, Carabidae) pen-

tru fauna Moldovei. Bul. A.Ş.M., 4: 66-67.NeculiseaNu Z. 1991 Ground-beetles (Coleoptera, Carabidae) in the agrocoenoses of

the central part of the Moldavia. In. XII SIEEC, Kiev: 473-475.NeculiseaNu Z., strataN V., vereşcIaghIn B., OstaFiciuc V. 1992 Insectele rare şi pe

cale de dispariţie din Moldova. Chişinău, 115 pp.NeculiseaNu Z., mataliN A. 2000 A catalogue of the ground-beetles of the Republique

of Moldova (Insecta, Coleoptera, Carabidae). Sophia, 164 pp.NeculiseaNu Z., DănIlă A., babaN E., NeculiseaNu Z(jun.) 2002 Nevertebratele saprox-

ilice şi pădurile de importanţă internaţională din rezervaţiile ştiinţifice „Pădurea Domnească” şi „Plaiul Fagului”. Chişinău, 75 pp.

NeculiseaNu Z., chIrtoacă V., DănIlă A., babaN E., NeculiseaNu Z (jun.) 2003 Biodi-versitatea rezervaţiei peisagistice “Teliţa”. Chişinău, 112 pp.

rusciNskii A. 1933-34 Beitrag zur Coleopterenfauna Bessarabiens. Bulletin du Musee Natural de Sciences naturelles de Chisinău, 5: 129-146.

strigaNOva B. 1968 Compleksy pocivoobitaûŝih bespozvonocinyh v pojmere srednego tečenia Dnestra. Zool. Zhurnal, 47(3): 158-168.

shileNkOv V. 1972 Taxonomičeskij obzor žuželitz roda Nebria Latr. (Coleoptera, Cara-bidae) Sibirii i Dalnego Vostoka SSSR. Èntomol. obozrenie, 54(4): 832-846.

verestshaghiN B., Plugaru S. 1960 Spisok nasekomyh poghibših ot aviaopylivania lesov 5,5 %- nym dustom DDT (orgheevkij leshoz, okrestn. Ivancea). Izvestie moldavskogo filiala AN SSSR 7, 73 pp.

verestshaghiN B., Plugaru S. 1962 Vliânie na lesnuju èntomofauny aviahimicestkoi obrabotki protiv dubovogo pohodnogo šelkoprâda. Izvestie moldavskogo filiala AN SSSR, 3, 34 pp.

WiNkler A. 1924 Catalogus Coleopterorum regionis palearctical. “Winkler & Wagner”, Paris, 1-239.

Zaharia NeculiseaNuInstitutul de Zoologie al A.Ş.M.

Str. Academiei 1, of. 4312028 Chişinău, Republica Moldova

tel: (+373)22 739821; 796722e-mail: zneculiseanu@yahoo.com

Received: 22.03.2004Accepted: 9.06.2004Printed: 25.09.2005