capitolele-1...3

17
3 Capitolul 1 FORMA ÎN PLAN A ACOPERIŞURILOR Forma acoperişurilor se determină în funcţie de configuraţia în plan a clădirii şi de cerinţele de plastică arhitecturală. Pentru construcţiile cu forma în plan dreptunghiulară, acoperişurile se rezolvă cu patru ape (patru planuri de scurgere, fig. 1.1,a), cu două ape (fig. 1.1,b) şi mai rar într-o singură pantă. Fig. 1.1. ACOPERIŞURI PENTRU CONSTRUCŢII CU FORMĂ ÎN PLAN DREPTUNGHIULARĂ: a - cu patru ape; b - cu două ape; 1 - conturul exterior al clădirii. Pentru clădirile cu formă în plan T, U sau I, configuraţia acoperişului rezultă din intersecţia planurilor de scurgere a apelor pe acoperişurile diverselor părţi ale construcţiei (fig. 1.2). La un acoperiş se disting următoarele elemente s emnificative (fig. 1.3): picătura, conturul format de linia cea mai de jos a acoperişului, în general orizontală; coama, intersecţia planurilor de scurgere, de la care apele se îndepărtează; coamele pot fi orizontale sau înclinate; dolia, intersecţia planurilor de scurgere spre care se adună apele; streaşina, partea de acoperiş care depăşeşte limita zidurilor exterioare ale construcţiei; tabachera sau fereastra Velux, elementul de construcţie cuprins în planul acoperişului, care servesc la iluminarea podului sau a spaţiului mansardat de sub acoperiş; lucarna, elementul de construcţie amplasat peste planul acoperisului, care serveşte la iluminarea si ventilarea podului.

Upload: deea-calin

Post on 18-Dec-2015

7 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Acoperisuri - indrumator

TRANSCRIPT

  • 3

    Capitolul 1

    FORMA N PLAN A ACOPERIURILOR

    Forma acoperiurilor se determin n funcie de configuraia n plan a cldirii i de

    cerinele de plastic arhitectural.

    Pentru construciile cu forma n plan dreptunghiular, acoperiurile se rezolv cu

    patru ape (patru planuri de scurgere, fig. 1.1,a), cu dou ape (fig. 1.1,b) i mai rar ntr-o

    singur pant.

    Fig. 1.1. ACOPERIURI PENTRU CONSTRUCII

    CU FORM N PLAN DREPTUNGHIULAR:

    a - cu patru ape; b - cu dou ape; 1 - conturul

    exterior al cldirii.

    Pentru cldirile cu form n plan T, U sau I, configuraia acoperiului rezult din

    intersecia planurilor de scurgere a apelor pe acoperiurile diverselor pri ale construciei

    (fig. 1.2).

    La un acoperi se disting urmtoarele elemente semnificative (fig. 1.3):

    pictura, conturul format de linia cea mai de jos a acoperiului, n general orizontal;

    coama, intersecia planurilor de scurgere, de la care apele se ndeprteaz; coamele pot

    fi orizontale sau nclinate;

    dolia, intersecia planurilor de scurgere spre care se adun apele;

    streaina, partea de acoperi care depete limita zidurilor exterioare ale construciei;

    tabachera sau fereastra Velux, elementul de construcie cuprins n planul acoperiului,

    care servesc la iluminarea podului sau a spaiului mansardat de sub acoperi;

    lucarna, elementul de construcie amplasat peste planul acoperisului, care servete la

    iluminarea si ventilarea podului.

  • 4

    La cldirile cu forme n plan complexe (fig. 1.4) geometria acoperiului (pante, intersecii de

    planuri, scurgerea apelor) se rezolv n funcie de dimensiunile n plan ale diferitelor pri

    ale construciei, de panta impus nvelitorii i de eventualele condiii impuse de

    amplasament (existena unor construcii nvecinate).

    Fig. 1.2. FORME DE ACOPERIURI: a -

    pentru construcii cu planul n form de T;

    b - pentru construcii cu planul n form de ; c - pentru construcii cu planul n form de dublu

    T.

    Fig. 1.3. ELEMENTE SEMNIFICATIVE LA

    UN ACOPERI: 1 - pictura; 2 - coama

    orizontal; 3 - coama nclinat; 4 - dolia; 5 -

    streaina; 6 tabachera sau fereastra Velux; 7 -

    lucarna.

  • 5

    Fig. 1.4. GEOMETRIA ACOPERIURILOR LA CLDIRI CU FORME COMPLEXE N PLAN:

    a la cldiri izolate; b la cldiri amplasate la calcanul unei construcii existente; 1 - curte interioar;

    2 - construcie existent la calcan.

  • 6

    La stabilirea formei acoperiului se respect condiia ca pantele tuturor apelor s fie

    egale; n acest caz interseciile apelor sunt n proiecia orizontal bisectoarele unghiurilor

    formate pe linia de contur (a unghiurilor formate de urmele planurilor apelor pe un plan

    orizontal, v. fig. 1.1 i 1.4).

    La o cldire cu form n plan complicat, alctuit dintr-o serie de dreptunghiuri, se

    rezolv la nceput acoperiul n zona celui mai mare dreptunghi, racordnd apoi la acesta

    acoperiurile dreptunghiurilor mai mici (v. fig. 1.2 i 1.4).

    Fig. 1.5. ACOPERIURI CU PANTE INEGALE:

    a - n cazul amplasrii asimetrice a zidului longitudinal;

    b n cazul poziionrii primului reazem la distana < l/2.

    n anumite condiii se pot soluiona acoperiurile cu pante inegale ale apelor,

    meninnd linia de pictur continu i orizontal. Astfel, n figura 1.5,a pantele inegale

    sunt dictate de poziia asimetric a zidului longitudinal portant (l1 > l2) iar n figura 1.5,b

    panta apei dinspre fronton este impus de gsirea unui punct de rezemare pentru intersecia

    celor dou coame nclinate cu coama orizontal.

  • 7

    Capitolul 2

    PANTELE ACOPERIURILOR

    Panta necesar scurgerii apelor depinde de tipul nvelitorii; n tabelul 2.1 sunt indicate

    valorile pantelor acoperiurilor pentru principalele tipuri de nvelitori.

    PANTA ACOPERIURILOR

    Tabel 2.1

    Nr.

    crt.

    Natura nvelitorii

    Pante (cm/m)

    minime uzuale maxime

    1.

    igle din argil ars:

    a) solzi:

    - aezate simplu;

    - aezate dublu;

    60

    45

    70...90

    55...70

    275

    275 b) cu jgheab:

    - trase;

    - presate.

    45

    35

    50...70

    45...70

    120

    120 c) tip BRAMAC:

    - solzi;

    - profilate.

    45

    30

    55100

    40100

    300

    175

    2. Olane. 25 30...50 70

    3.

    Tabl plan obinuit i tip LINDAB:

    a) cu faluri orizontale simple i verticale duble;

    15

    30...60

    vertical b) cu faluri orizontale i verticale duble; 7 15...40 vertical c) montat n solzi sau cu ipci; 40 55...275 vertical d) la cornie i bruri (profile cu faluri). 2 5...10 vertical

    4. Tabl ondulat sau cutat tip igl. 25 45175 vertical

    5.

    i i indril:

    a) n dou straturi;

    60

    70180

    vertical b) n trei sau mai multe straturi 50 60110 vertical

    6.

    nvelitori din plci bituminoase:

    a) plane;

    b) ondulate.

    35

    10

    45175

    1540

    vertical

    100

    Observaie: Pantele nvelitorilor clasice sunt conform STAS 3303/2-88. Pentru nvelitorile moderne pantele sunt date n conformitate cu agrementele tehnice i cu cataloagele de produs.

    Se recomand folosirea pantelor uzuale; pantele minime se admit la acoperiuri cu

    suprafee reduse; la acoperiuri cu pante peste valoarea uzual, pn la valoarea maxim

    sunt necesare msuri speciale de montare i prindere a elementelor de arpant i de

    nvelitoare.

  • 8

    Capitolul 3

    TIPURI DE NVELITORI

    3.1. NVELITORI CERAMICE

    nvelitorile ceramice clasice sunt realizate din igle sau olane.

    iglele sunt elemente ceramice plane, realizate ca igle solzi (neprofilate) sau igle

    profilate.

    iglele solzi pot fi cu aezare simpl (plana 3.1) sau dubl (plana 3.2). Aezarea

    iglelor solzi se face pe ipci cu dimensiuni stabilite prin calcul, dispuse paralel cu streaina

    la distane maxime de 150 mm ,cnd aezarea iglelor este simpl i la 250 mm, cnd este

    dubl. Fixarea ipcilor pe cpriori se face cu ajutorul cuielor.

    iglele profilate se aaz pe ipci dispuse la distane maxime de 320 mm, n cazul

    iglelor trase i la 335 mm, n cazul iglelor presate (plana 3.4).

    n regiunile cu vnturi puternice, pentru a evita ptrunderea zpezii n pod,

    nvelitoarea din igl se poate aeza pe astereal (strat continuu de scnduri, cu grosimea

    stabilit prin calcul). n acest caz, peste astereal se prevede un strat de carton sau pnz

    bitumat, continuu, peste care se dispun ipci de 38x24 mm, amplasate paralel cu panta, la

    distane de 60...80 cm; peste acestea se aaz ipcile de susinere a iglelor (planele 3.3 i

    3.5.).

    Olanele sunt piese ceramice de form tronconic, aezate dup linia de cea mai mare

    pant, pe un strat de carton bitumat sau mpslitur din fibre de sticl bitumat, fixat n cuie

    de tabl sau lipit cu mastic bituminos pe un strat continuu rigid (astereal sau beton).

    Olanele se monteaz un rnd cu concavitatea n sus jgheaburi, cu partea lat spre

    coam, iar peste acesta un alt rnd de olane, cu concavitatea n jos capace, cu partea lat

    spre streain. Olanele se vor suprapune, pe linia de cea mai mare pant cu 4 cm. Spaiul

    dintre ultimul rnd de olane i coam sau calcan se va umple cu mortar de ciment (v. plana

    3.6.).

    Montarea iglelor sau olanelor se va ncepe de la poal ctre coam.

    La nvelitorile din igle solzi aezate simplu, primul rnd de la poal i ultimul de la

    coam vor fi duble.

    iglele solzi aezate simplu vor fi astfel suprapuse nct n dreptul unei ipci s

    rezulte trei tigle, iar ntre ipci dou igle (v. plana 3.1.). La nvelitorile din igle aezate

    dublu toate rndurile vor fi duble, n dreptul unei ipci rezultnd patru tigle (v. plana 3.2.).

    Rndurile de igle de orice tip se vor decala unul fa de cellalt cu o jumtate de

    igl.

    La nvelitorile din igle profilate, trase sau presate, iglele se vor aeza pe ipci astfel

    nct s se asigure o rezemare perfect pe toate laturile lor.

  • 9

    n cmpul nvelitorii iglele solzi i cele profilate se vor lega de ipci cu srm zincat

    la fiecare al patrulea rnd. Similar, se leag rndul de igle de la coam i cel de la streaina,

    precum i toate rndurile de igle pe apele acoperiurilor care depesc pantele uzuale sau la

    acoperiurile cldirilor amplasate n zone de protecie seismic cu grad 79.

    Lucrrile de tinichigerie (oruri, dolii, pazii, strpungeri pentru ventilaii, tabachere,

    mbrcarea courilor de fum, crlige pentru jgheaburi etc.) se execut nainte de montarea

    nvelitorii propriu-zise.

    Streinile cu jgheab pentru nvelitorile din igle i olane se realizeaz cu (v. planele

    3.1. 3.6.):

    un or din tabl galvanizat cu limea minim de 15 cm, fixat cu agrafe, pe crlig

    din oel lat sau direct cu tije pe stratul suport continuu;

    crlige pentru susinerea jgheaburilor;

    o pazie din lemn, cu dimensiuni de 22 x 200 mm, rindeluit i, eventual, profilat.

    Coamele nvelitorilor din igle i olane se realizeaz cu olane de coam (v. planele

    3.1. 3.6.), petrecute n lung pe minimum 8 cm; fixarea lor se face cu mortar de var-

    ciment.

    Doliile la nvelitorile din igl i olane se realizeaz din tabl galvanizat de 0,5 mm

    grosime, pe minimum 40 cm lime, prinse de astereal prin agrafe de tabl. Falurile

    doliilor din tabl se execut duble i cositorite.

    Racordrile nvelitorilor din igle i olane la calcane, timpane, atice, couri de fum i

    de ventilaie se fac cu pazii din tabl. iglele i olanele folosite n aceste zone se croiesc la

    faa locului dup necesiti.

    3.2. NVELITORI DIN IGLE DE BETON (tip BRAMAC)

    3.2.1. Materiale utilizate

    iglele de tip BRAMAC sunt elemente din beton plane, realizate ca igle solzi (igl

    TRANSILVA plana 3.7, detaliul a) sau ca igle profilate (igl ALPINA i igl

    ROMANA plana 3.7, detaliul a). Betonul din care se realizeaza iglele de tip BRAMAC

    este colorat n mas (rou crmiziu, brun-rocat, antic, antracit) i are o rezisten sporit

    la ocuri i la factorii de mediu.

    La realizarea acoperiului se utilizeaz i alte piese speciale din beton-igle speciale

    pentru coam i streain, igle pentru aerisire, igle parazpad, igle de margine etc

    (plana 3.7, detaliul a). Pentru circulaia pe acoperi se folosesc trepte din metal fixate pe

    igle cu profilatur special. n cazul n care se dorete iluminarea prin nvelitoare se

    folosesc igle transparente sau luminatoare speciale. Pentru etanare i aerisire se folosesc:

    folie impermeabil, band perforat de protecie i aerisire, folie PVC la dolii. Strpungerile

    prin nvelitoare se realizeaz cu igle speciale pentru trecere conducte de aerisire, pentru

    antene TV, pentru racorduri flexibile din PVC.

  • 10

    3.2.2. Realizarea nvelitorilor n cmp curent

    iglele solzi se dispun cu aezare simpl (plana 3.7, detaliile c i d) sau cu aezare

    dubl (plana 3.7, detaliile e i f), pe ipci cu dimensiuni stabilite prin calcul, montate la

    distanele prevzute n tabelul 3.1.

    Aezarea simpl este soluia cea mai des utilizat. La acest tip de dispunere, iglele

    aezate n al treilea rnd acoper i o parte din primul rnd. Fiecare rnd nou se deplaseaz

    cu o jumtate din limea iglei. Pentru rndul de deasupra streainii se vor folosi igle de

    streain, iar pentru rndul de sub coam se vor folosi igle de creast.

    Aezarea dubl se folosete n cazul n care se dorete o etanare sporit a nvelitorii

    sau un aspect estetic deosebit. La acest tip de dispunere, pe fiecare sipc se aaz dou

    rnduri de igle, rndul de deasupra fiind deplasat cu jumtate din limea iglei. La

    streain se folosesc igle speciale de streain; pentru coam nu sunt necesare igle

    speciale.

    iglele profilate (plana 3.7, detaliile g i h) se dispun pe ipci montate la distanele

    maxime prevzute n tabelul 3.1.

    LUNGIMI DE PETRECERE I DISTANE NTRE IPCI Tabel 3.1

    Tip de igl

    Panta Lungimea minim

    de suprapunere a

    iglelor (cm)

    Distana

    maxim ntre

    ipci Grade %

    igle solzi

    aezate simplu

    100,0 8,0 17,0

    igle solzi

    aezate dublu

    35 70,0 11,0 31,0

    >35 >70,0 10,0 32,0

    igle profilate

    57,7 8,0 34,0

    Etanarea suplimentar a nvelitorii, necesar n cazul unor pante reduse sau la

    acoperiurile mansardate se realizeaz cu folie din material plastic, dispus pe cpriori (v.

    plana 3.7, detaliile d, f i h). Pentru asigurarea ventilrii spaiului de deasupra foliei i

    pentru a permite scurgerea eventualelor infiltraii de ap, peste folie, n dreptul cpriorilor se

    dispun ipci longitudinale cu dimensiunile minime 4,84,8 cm.

    n tabelul 3.2 se dau indicaii privind modul de realizare a nvelitorii i de fixare a

    iglelor n funcie de panta acoperiului.

  • 11

    SOLUTII CONSTRUCTIVE N FUNCIE DE PANTA ACOPERIULUI Tabel 3.2.

    Tip de

    igl

    Panta Cazuri particulare i soluii constructive

    Grade %

    igle

    solzi

    2530 46,657,7 Este necesar folosirea unui strat de folie sau a unui de

    carton bitumat dispus pe astereal.

    3045 57,5100,0 Sistemul prezint siguran din punct de vedere al

    hidroizolrii. Eventual se va folosi un strat de folie.

    4560 100,0173,2 Fiecare a treia igl va fi fixat cu crlige de ancorare sau

    cu dou cuie. Eventual se va folosi un strat de folie.

    >60 >173,2 Fiecare igl va fi fixat cu crlig de ancorare sau cu dou

    cuie. Eventual se va folosi un strat de folie.

    igle

    profilate

    1722 30,640,4 Este necesar folosirea unui strat de folie sau a unui strat

    de carton bitumat aezat pe astereal.

    2245 40,4100,0 Sistemul prezint siguran din punct de vedere al

    hidroizolrii. Eventual se va folosi un strat de folie.

    4560 100,0173,2 Fiecare a doua sau a treia igl va fi fixat cu crlig de an-

    corare sau cu cuie. Eventual se va folosi un strat de folie.

    >60 >173,2 Fiecare igl va fi fixat cu crlig de ancorare sau cu cuie.

    Eventual se va folosi un strat de folie.

    Observaie: n zone cu vnturi puternice iglele se vor fixa i la pante mai mici de 45. Indiferent de pant, se va folosi folie cnd podul este mansardat. Elementele laterale, coamele, iglele din jurul doliei i muchiilor trebuie fixate.

    3.2.3. Rezolvarea nvelitorii n zonele speciale

    Streinile se rezolv cu cpriori apareni (streain aparent plana 3.8, detaliile a

    i b) sau cu cpriori mascai (streain nfundat plana 3.8, detaliul c). Jgheabul poate fi

    aparent sau mascat. n toate cazurile, cel puin pe limea streainei se monteaz astereala

    pe care se fixeaz crligul pentru jgheab i eventual orul de tabl de care se fixeaz ciocul

    dinspre perete al jgheabului. Detaliul de streain trebuie astfel conceput nct s permit

    subventilarea zonei de acoperi de sub nvelitoare (plana 3.8, detaliile a, b i c).

    nchiderea spaiului de ventilaie se realizeaz cu o band perforat, de aerisire-protecie.

    Termoizolaia peretelui i cea din pod trebuie s asigure o protecie termic continu

    n zona de intersecie, pentru a se evita apariia fenomenului de punte termic.

    Coamele se rezolv cu ajutorul pieselor speciale tronconice, tigle de coama, (plana

    3.7, detaliul a), fixate cu mortar tip BRAMAC (plana 3.8, detaliul e) sau fixate cu cleme

    metalice (plana 3.8, detaliul d). Clemele de fixare, n form de Z se introduc n rosturile

    dintre iglele de coam i se fixeaz cu cuie pe o ipc de coam. La montajul uscat, n zona

    coamelor, subventilarea acoperiului se asigur prin spaiul liber dintre iglele profilate i

    iglele de coam. n cazul utilizrii iglelor solzi pentru nvelitoare i atunci cnd montarea

  • 12

    coamelor se face cu mortar, subventilarea acoperiului n aceast zon se asigur prin

    prevederea unor igle speciale de coam, perforate.

    Doliile se realizeaz cu un element de PVC stabilizat, n culoarea iglei, care se

    monteaz pe un strat continuu de astereal (plana 3.8, detaliul f). Limea elementului de

    dolie este de 40 cm i lungimea de 1,70 m; se monteaz ncepnd de la streain, elementul

    din amonte petrecndu-se peste cel din aval.

    Pentru protecia mpotriva ptrunderii zpezii viscolite, ntre elementul de dolie i

    igle se dispune o band din material impregnat, autoadeziv.

    nchiderea lateral la pazie se realizeaz cu igle speciale igle laterale, care pot

    fi stnga sau dreapta (v. plansa 3.7, detaliul a).

    Aerisirea acoperiurilor n zona de sub nvelitoare este necesar pentru a preveni

    eventuala formare a condensului i pentru a reduce pericolul ca zpada s se topeasc

    timpuriu i s ptrund n zona streainii sub form de ghea. Ventilarea acoperisului se

    realizeaz n lungul pantei, sub nvelitoare, prin prevederea unui gol n lungul streainei,

    acoperit cu o band de aerisire perforat i a iglelor de aerisire dispuse n primul, al doilea

    sau al treilea rnd de la coam, fiind necesare aproximativ 10 igle de aerisire/100 m2 de

    nvelitoare (v. plana 3.7, detaliul a i plana 3.8, detaliul d).

    Oprirea cderii zpezii de pe acoperi se asigur prin dispunerea unor igle

    parazpad (v. plana 3.7, detaliul a) sau a unor grilaje metalice montate pe supori

    introdui sub igle (v. plana 3.7, detaliul b i plana 3.8, detaliile a, b i c). Numrul de

    igle parazpad, respectiv numrul de grilaje metalice se stabilete prin calcul, n funcie de

    panta acoperiului i de intensitatea ncrcrii cu zpad.

    3.3. NVELITORI DIN TABL

    La construciile civile, nvelitorile metalice pot fi realizate:

    din tabl de oel, zincat, plan;

    din tabl de oel, plan, cu straturi speciale de acoperire (tabl LINDAB);

    din tabl tip igl (LINDAB).

    3.3.1. nvelitori din tabl plan de oel, zincat

    Tabla plan zincat se livreaz n foi cu dimensiunile 6501000, 7001450,

    7501500 sau 10002000 mm i cu grosimea de 0,36, 0,40, 0,45 sau 0,50 mm.

    nvelitorile din tabl plan se execut numai pe suport continuu, realizat din astereal

    de scnduri n grosime stabilit prin calcul, dar minimum 24 mm grosime sau pe strat de

    beton. Dac suportul este din beton sau mortar se va prevedea obligatoriu ntre acesta i

    tabl un strat separator din carton sau mpslitur bitumate, lipite cu mastic de bitum.

    mbinarea foilor de tabl se face prin faluri simple sau duble, n picioare sau culcate

    (v. plana 3.9, detaliile a, b, c i d). Falurile perpendiculare pe pant i cele de la dolii vor

    fi culcate. Falurile duble se execut la dolii, la nvelitorile cldirilor situate n regiuni cu

  • 13

    vnturi i precipitaii puternice i cnd panta acoperiului este mai mic de 15%. Falurile n

    picioare vor fi paralele cu linia de cea mai mare pant. Falurile se ung cu chit de miniu,

    nainte de a fi strnse.

    Foile de tabl se prind de astereal cu agrafe (copci), de 3050 mm lime,

    confecionate din resturile de la croirea tablei nvelitorii i avnd lungimi corespunztoare

    tipului de fal la care se folosesc (plana 3.9, detaliile e i f):

    80 mm pentru fal simplu culcat i fal dublu;

    120 mm pentru fal simplu n picioare.

    Fiecare agraf se fixeaz n suport cu dou cuie pentru tabl (cuie cu floare lat).

    Se recomand ca prinderea foilor de tabl s se fac cu cel puin dou sau trei agrafe

    pe fiecare latur, astfel ca distana ntre agrafe s nu depeasc 40 cm (plana 3.9, detaliul

    h).

    n cazul n care se urmrete un aspect arhitectonic mai deosebit falurile n picioare

    se realizeaz cu forme speciale (plana 3.9, detaliul g) sau cu ipci de lemn (plana 3.9,

    detaliul j).

    Streaina la nvelitorile cu tabl se execut similar celor cu tigl, prin dispunerea

    crligelor pentru jgheab, fixate pe astereal i a unei pazii din tabl fixat de nvelitoare cu

    fal culcat.

    Dolia se realizeaz dintr-o fie din foi de tabl, ncheiate ntre ele cu faluri duble

    culcate, iar ncheierea cu fiile de pe versantele adiacente se execut cu faluri n picioare.

    Racordarea nvelitorii la calcanele nvecinate se face prin ridicarea tablei n lungul

    peretelui pe o nalime de minimum 30 cm, partea ei superioar introducndu-se ntr-un li

    de 23 cm adncime, executat n zid sau n rosturile zidriei de crmid. Marginea tablei

    care se introduce n zid, va fi ndoit pe 23 cm i fixat la maximum 60 cm distan n

    cuie cu cioc btute n rostul zidriei sau cu boluri mpucate. Protecia acestui rost se

    asigur prin scoaterea n consol a unui rnd de crmizi (v. plana 3.9, detaliul k).

    mbrcarea courilor se realizeaz prin ridicarea tablei nvelitorii n jurul coului cu

    2530 cm i fixarea ei n rosturile coului prin cuie cu cioc. La courile cu latura lung

    paralel cu streaina, mai mare de 70 cm, se va executa n spatele coului o a pentru a

    asigura scurgerea apelor.

    Pereii verticali ai tabacherelor, lucarnelor sau luminatoarelor realizate din lemn

    se cptuesc cu foi de tabl ncheiate cu faluri ntre ele i cu nvelitoarea curent (plana

    3.9, detaliul l).

    Pentru oprirea cderii zpezii de pe acoperi, se dispun la poala acestuia opritori

    din oel-beton montai n console metalice verticale (plana 3.9, detaliul i).

    3.3.2. nvelitori din tabl plan tip LINDAB

    Tabla plan oferit de firma LINDAB pentru lucrrile de nvelitori este un produs

    multistrat realizat din:

    oel special zincat la cald pe ambele fee, stratul de zinc asigurnd o protecie

    activ puternic anticoroziv;

  • 14

    straturi neutralizante pe ambele fee;

    strat de lac la partea inferioar;

    strat de plastisol (poliester) la partea superioar.

    Tabla se livreaz n foi sau role, n diferite culori: alb, gri deschis, galben, verde

    deschis, verde nchis, crmiziu, rou, albastru deschis, maro, negru i bej.

    Tabla tip LINDAB asigur meninerea calitii plastice n zona falurilor, neexistnd

    pericolul deschiderii acestora din cauza fenomenului de arcuire a tablei.

    Tehnologia de montare a acestui tip de tabl este similar celei de la tabla de oel,

    prezentat n paragraful 3.3.1.

    3.3.3. nvelitori din tabl tip igl (LINDAB)

    Acest sistem de nvelitoare se poate utiliza la orice tip de acoperi, cu panta minim

    de 14, etaneitatea fiind perfect n cazul ploilor abundente sau a viscolelor puternice.

    Calitatea superioar a materialului, a formei i a aspectului estetic i confer posibilitatea

    utilizrii att n cazul construciilor noi, ct i la renovarea acoperiurilor construciilor

    existente.

    Materialul pentru nvelitori n acest caz sunt foi de tabl ondulate, tip igl, cu

    lungimea maxim de 6,00 m i limea util de 1,00 m (plana 3.10, detaliul a). Culorile

    standard de livrare sunt maro, negru, crmiziu, verde i galben. Tabla ondulat este un

    produs multistrat realizat similar tablei plane.

    La nvelitorile din tabl tip igl se utilizeaz i elemente conexe pentru realizarea

    streainilor, a coamelor, a traversrilor prin nvelitoare, a iluminrii podului etc. (v. plana

    3.10, detaliul b).

    nvelitoarea se monteaz pe ipci de lemn sau metalice, dispuse la distane de 40 cm,

    cu uruburi autofiletante sau cu nituri (plana 3.10, detaliul c).

    nvelitoarea din tabl tip igl se monteaz ntotdeauna cu folie anticondens, dispus

    sub ipcile pe care se aaz tabla. Folia LINDAB anticondens, realizat din fibre plastice

    asigur scurgerea apei de condens i ventilarea corespunztoare a spaiului de sub

    nvelitoare, are o rezisten mecanic bun, respinge microorganismele, nu mucegiete i

    posed proprieti fono i termoizolante. Pentru asigurarea ventilrii spaiului de deasupra

    foliei, n dreptul cpriorilor se dispun ipci longitudinale, paralel cu pante (v. plana 3.10,

    detaliul c).

    Ventilarea acoperiului se realizeaz la streain, prin spaii libere ale ondulelor i

    pe la coam. n vederea asigurrii unei ventilri corespunztoare a acoperiului i a podului,

    raportul ntre aria elementelor de aerisire i aria construit a acoperiului trebuie s fie

    minim 1/500. n cazul n care sub nvelitoare exist i termoizolaie (sau se dispune ulterior)

    aceasta trebuie s fie plasat la minimum 50 mm distan de nvelitoare.

    Streaina se realizeaz ca la celelalte tipuri de nvelitori. Crligul pentru jgheab i

    orul de tabl se fixeaz pe astereal (plana 3.10, detaliul e). Folia anticondens se ridic

    peste astereal, ventilarea realizndu-se printre cutele foii de tabl.

  • 15

    Doliile se realizeaz cu profile speciale de dolie care se dispun pe astereal (v.

    plana 3.10, detaliul f).

    Coamele se realizeaz cu piese speciale drepte sau bombate, care se fixeaz cu

    uruburi autofiletante de nvelitoarea din tabl (v. plana 3.10, detaliile h, i i j).

    Racordrile la calcane, couri i atice se realizeaz cu pazii din tabl plan

    LINDAB, ca la nvelitorile din tabl de oel.

    3.4. NVELITORI DIN SI I INDRIL

    nvelitorile din i i indril se utilizeaz la construciile civile amplasate n zonele

    de deal i munte, n alte zone n care se urmrete un aspect arhitectonic deosebit al

    acoperiului, precum i la refacerea monumentelor istorice.

    Materiale de baz utilizate sunt (v. plana 3.11, detaliile a i b):

    ia - lungimea L=300, 350, 400, 450, 500 mm;

    - limea l=70140 mm;

    - grosimea =5 sau 7 mm;

    indrila: - lungimea L=350, 400, 500 mm;

    - limea l=50130 mm;

    - grosimea la cantul de uluc 1=15 mm;

    - grosimea la captul subire 2=3 mm;

    - adncimea ulucului 10 mm.

    indrila, care are grosimea variabil i este prevazut cu uluc, se prelucreaz

    decorativ la unul din capete, pentru realizarea unui acoperi cu arhitectur deosebit (plana

    3.11, detaliul c).

    nvelitorile din i sau indril se aaz pe ipci, prjini cioplite sau lturoaie, btute

    pe cpriori paralel cu poala acoperiului.

    nvelitorile din i se execut n 25 straturi suprapuse prin:

    petreceri longitudinale pe minimum din lungimea iei (plana 3.11, detaliile d

    i e);

    petreceri laterale pe l/4, l/3 sau l/2, l fiind limea iei (plana 3.11, detaliile f, g

    i h).

    nvelitorile din indril se execut n dou straturi suprapuse prin:

    petreceri longitudinale pe minimum din lungimea indrilei (plana 3.11, detaliul

    i);

    mbinare lateral cu lamb i uluc (plana 3.11, detaliul j).

    Distana ntre ipci se stabilete n funcie de lungimea iei sau indrilei, dar nu va fi

    mai mic de 15 cm i nu mai mare de 25 cm.

  • 16

    Montarea iei sau indrilei se face n rnduri paralele cu streaina, ncepnd de la

    poal. Fiecare lamel va fi fixat cu un cui, care strbate i lamela rndului inferior. Capul

    cuiului va fi acoperit de lamela rndului superior.

    La streain nvelitorile din i i indril se realizeaz similar celor din igl.

    Doliile se execut:

    rotunjite, din i sau indril, caz n care aspectul acoperiului este mai deosebit;

    drepte, din tabl zincat, ca la nvelitorile din igl.

    La coam ia sau indrila de pe faa expus vnturilor dominante va depi coama

    cu minimum 5 cm.

    Racordarea nvelitorilor din i i indril la calcane, atice, couri, lucarne,

    tabachere se face ca la nvelitorile din igl.

    3.5. NVELITORI DIN PLCI BITUMINOASE

    La construciile civile, plcile bituminoase utilizate pot fi:

    plci plane, tip indril (bardouri);

    plci ondulate.

    3.5.1. nvelitori din plci bituminoase plane

    Plcile plane bituminoase, tip indril (bardouri) sunt realizate dintr-un material

    compozit o reet special de bitum, mpslitur din fibre, granule ceramice i colorani

    speciali.

    Forma plcilor poate fi diferit - cu margini dreptunghiulare, ovale, triunghiulare sau

    solzi (plana 3.12, detaliul a) iar gama de culori este extins rou, rou nchis, verde, gri

    terracotta, negru, maron. Pe partea care rmne vizibil bardourile au finisaj din granule

    ceramice colorate. Avnd aceste caracteristici, nvelitorile cu bardouri ofer posibilitatea

    realizrii unor acoperiuri cu design inovator, armonizat cu mediul nconjurtor i cu

    funcionalitatea cldirii.

    Un element caracteristic la aceste plci este banda de adeziv de pe ambele fee, care

    sub influena cldurii solare se activeaz i conduce la lipirea plcilor ntre ele, dup

    montajul lor pe astereal.

    Materialele auxiliare utilizate la realizarea nvelitorii din bardouri sunt:

    feltul o folie de fetru impregnat cu bitum, care are rolul de a egaliza diferenele

    mici de grosime dintre scndurile asterelei i de izolare termic suplimentar;

    adeziv special, care se ntinde n straturi subiri, pentru lipirea feltului pe astereal

    i n anumite zone, a bardourilor ntre ele sau pe felt;

    cuie galvanizate cu floare mare;

    lcrimare sau oruri din polivinil sau din tabl galvanizat.

    Stratul suport la nvelitorile cu bardouri este continuu, realizat din astereal de

    scnduri, panouri din fibre de lemn sau din placaj. Se recomand ca materialul lemnos s fie

  • 17

    bine uscat, fr asperiti i fixat rigid pe cpriori ntruct orice deformare local a asterelei

    compromite nvelitoarea.

    Primul strat al nvelitorii este realizat din felt, care se pozeaz pe toat suprafaa

    asterelei. Aezarea feltului se face n straturi orizontale succesive, prin derularea sulurilor,

    pozarea fcndu-se de la streain spre coam. Primele straturi se suprapun pe cel puin 10

    cm, iar urmtoarele pe cte 5 cm.

    Montarea bardourilor ncepe de la streain prin aezarea unui rnd de plecare,

    alctuit din bardouri crora li s-au tiat aripile. Rndurile urmtoare de bardouri se

    poziioneaz astfel nct s se realizeze un decalaj de jumtate de arip ntre dou rnduri

    succesive.

    Fixarea bardourilor se face:

    fiecare plac cu cte 5 cuie (plana 3.12, detaliul b) la acoperiuri cu panta 60;

    fiecare plac cu cte 10 cuie (plana 3.12, detaliul c) la acoperiuri cu panta

    > 60.

    Streinile se rezolv ca la nvelitorile cu igl, peste stratul de felt aplicndu-se un

    profil din tabl galvanizat sau din polivinil (or), fixat cu cuie, pentru susinerea jgheabului

    (plana 3.12, detaliul d).

    Coamele se realizeaz astfel:

    partea superioar a bardourilor de pe ultimul rnd de pe un versant se ntoarce pe

    cellalt versant i se bate n cuie (plana 3.12, detaliul e);

    se monteaz piese de coam, care se obin din tierea plcilor de bardou n trei,

    corectarea colurilor prin tierea oblic i ndoirea (eventual la cald) dup panta

    celor doi versani (plana 3.12, detaliul e);

    montarea pieselor de coam se ncepe dinspre partea opus vnturilor dominante

    sau dinspre partea de jos a coamei, n caplama;

    fiecare pies de coam se fixeaz cu cte un cui de fiecare parte a coamei.

    Doliile se pot realiza n dou variante:

    cu piese speciale de dolie, tiate din plcile de bardou, care se monteaz ncepnd

    de la streain prin suprapunere i fixare cu cuie. n prealabil, n zona doliei, pe

    limea de 1,00 m se aplic, prin lipire i batere n cuie un strat suplimentar de

    felt. nvelitoarea din bardouri se croiete dup forma doliei i se lipete pe o

    lime de minimum 8 cm (plana 3.12, detaliul f);

    prin ncruciarea alternativ a plcilor de nvelitoare de pe cei doi versani; i n

    acest caz, n prealabil se monteaz un strat suplimentar de felt (plana 3.12,

    detaliul g).

    La fronton, n funcie de limea streainei, nchiderea se poate realiza:

    prin scoaterea n consol a asterelei, maximum 15 cm i dispunerea unei pazii cu

    lcrimar realizat din polivinil sau din tabl galvanizat (plana 3.12, detaliul h);

    prin prevederea unui caprior, n cazul streainilor cu limea 50100 cm,

    dispunerea unei pazii verticale din tabl zincat sau din polivinil, fixat cu agraf

    la partea inferioar i nchiderea nvelitorii cu o sipc opritor protejat cu pazie

    din tabl (plana 3.12, detaliul i). nvelitoarea se racordeaz cu sipca opritor prin

  • 18

    intermediul a dou pazii din tabl, una dispus deasupra stratului de felt i cealalt

    deasupra ultimului rnd de plci ale nvelitorii.

    Racordarea invelitorii la calcan, cosuri, atice se realizeaz cu pazii din tabl, ca la

    nvelitorile din igl.

    3.5.2. nvelitori din plci bituminoase, ondulate

    Plcile ondulate bituminoase au dimensiunile (plana 3.13, detaliul a):

    lungimea 2000 mm;

    limea 950 mm;

    nlimea ondulei 35 mm;

    limea ondulei 95 mm;

    grosime 2,8 mm.

    Plcile sunt executate din fibre celulozice reciclate, rini termoplastice i pigmeni

    minerali, impregnate cu bitum la temperatur i presiune nalt; se livreaz n culorile negru,

    rou, verde i maro.

    Pentru coam se folosesc piese speciale cu aripi drepte (plana 3.13, detaliul c).

    Montarea plcilor ondulate se face:

    pe strat suport continuu din beton sau astereal, soluie utilizat n special n cazul

    n care se reface nvelitoarea degradat;

    pe ipci perpendiculare pe pant, dispuse la distane de 450 mm, la pante ale

    acoperiului sub 150;

    pe ipci perpendiculare pe pant, dispuse la distane de 600620 mm, la pante

    ale acoperiului egale sau mai mari de 150.

    Dimensiunile ipcilor se stabilesc prin calcul n funcie de ncrcrile aferente.

    Suprapunerea n lung a plcilor se face:

    pe 300 mm, la pante sub 100;

    pe 200 mm, la pante ntre 100 i 150;

    pe 140 mm, la pante egale sau mai mari de 150.

    Suprapunerea lateral se face:

    pe limea a dou ondule, la pante ale acoperiului sub 100;

    pe limea unei ondule, la pante ale acoperiului peste 100.

    Montarea plcilor se face ncepnd de la streain. Rndul urmtor de plci se

    decaleaz cu jumtate din limea plcii (plana 3.13, detaliul a).

    Fixarea plcilor se face cu ajutorul cuielor speciale cu floare lat i rondele elastice,

    la fiecare ondul n zona suprapunerilor longitudinale i din dou n dou ondule pe ipcile

    intermediare.

    Streinile aparente sau nfundate se rezolv ca la nvelitorile cu igl, prin scoaterea

    n consol a plcii ondulate, maximum 70 mm, astfel nct apa de pe acoperi s se scurg

    direct n jgheab (plana 3.13, detaliul b).

    Coamele se rezolv cu piese speciale din plci bituminoase drepte, racordate n

    funcie de panta versanilor (plana 3.13, detaliul c).

  • 19

    Doliile se rezolv din tabl zincat, montat pe astereal, ca la nvelitorile din igl.

    Streinile de fronton se rezolv cu pazie din scndur geluit peste care se ntoarce

    jumtate din prima ondul a plcii (plana 3.13, detaliul d) sau cu piese speciale din tabl

    zincat sau din mase plastice (plana 3.13, detaliul e).

    Racordrile la calcane, atice, couri de fum sau de ventilaie se realizeaz cu pazii

    din tabl zincat, ca la nvelitorile din igl.