cap 5 trans marf.doc

8/18/2019 Cap 5 Trans Marf.doc

1/33

CAPITOLUL 5

TRANSPORTUL MĂRFURILOR

Transportul este una dintre componentele majore ale sistemului logistic, datorităcontribuţiei sale la îndeplinirea misiunii logistice. Acest capitol analizează transporturile demărfuri din perspectiva diferitelor moduri utilizate şi a variantelor intermodale. Principaleleaspecte decizionale abordate se referă la evaluarea şi selecţia transportatorilor, la programareatransporturilor şi stabilirea rutelor.

5.1. Importanţa economică a transport!i

Adesea, transportul este definit ca mişcarea fizică a persoanelor şi mărfurilor, între două puncte. De fapt, transportul mărfurilor reprezintă un set de activităţi logistice de bază, care se

desfăşoară în aproape orice canal de mareting şi constă în crearea utilităţilor de loc şi de timp.Definirea transportului nu trebuie să se limiteze la simpla deplasare spaţială a mărfurilor. încazul apelării la un transportator, utilizatorul cumpără un ansamblu de servicii.

Perspectiva limitată la deplasarea spaţială va conduce la alegerea firmei transportatoarecare aplică cel mai scăzut tarif de transport. Totuşi, utilizatorul este interesat să obţină serviciiledorite, în afară de mişcarea spaţială a mărfurilor, la cel mai bun preţ. Astfel, tariful nuconstituie unicul criteriu de alegere a unui transportator, deoarece firma utilizatoareurmăreşte să îndeplinească cerinţele proprii şi pe cele ale clienţilor săi, referitoare la nivelul deservire.

Transportul de mărfuri este un domeniu care suscită micro şi macrointerese. Principalele părţi care participă la tranzacţiile de transport şi!sau le influenţează sunt următoarele"

1. participanţii primari. Această categorie de participanţi este constituită din furnizoriide mărfuri #producători, angrosişti, detailişti etc.$ şi clienţii lor. în general, ei deţin

proprietatea asupra mărfurilor pe care le v%nd!cumpără. &biectivul pe care îl urmăresceste deplasarea mărfurilor într'un anumit interval de timp, cu cel mai mic cost, în condiţiile

păstrării calităţii produselor. (nfluenţa e)ercitată asupra transporturilor constă în cerinţelee)peditorilor şi destinatarilor, în ceea ce priveşte" timpul de tranzit* încărcarea şidescărcarea în!din mijloacele de transport* accesul la informaţii precise şi la timp,

referitoare la livrări etc.". transportatorii. +a ofertanţi de servicii funcţionale, transportatorii au rolul defacilitare a distribuţiei, a flu)urilor de mărfuri între participanţii primari. &biectivul lor

principal este ma)imizarea venitului obţinut, în condiţiile minimizării costurilor implicate de desfăşurarea tranzacţiilor. n transportator doreşte, de regulă, să aplice celmai mare tarif firmei e)peditoare sau destinatare şi să diminueze costurile cu resurseleumane, combustibilul şi mijloacele de transport. -ste interesat să dispună de ofle)ibilitate temporală c%t mai mare, în privinţa preluării şi livrării produselor,

precum şi să consolideze transporturile de mărfuri.

#. $%ern!. +ontribuţia transporturilor la dezvoltarea economică justifică atenţiaacordată acestui domeniu de autorităţile guvernamentale. în multe ţări, guvernele suntinteresate în mai mare măsură de activitatea şi practicile firmelor transportatoare,


2/33

dec%t de cele ale altor organizaţii comerciale. (mplicarea guvernamentală seconcretizează în" reglementarea domeniului, promovarea sa #susţinerea cercetării şidezvoltării în domeniul transporturilor, dezvoltarea infrastructurii, crearea de sisteme decontrol al traficului aerian etc.$ şi proprietate #în unele ţări, anumiţi transportatori fiind în

proprietatea statului$.

&. p'!ic!. (n afară de guvern, publicul este o altă parte cu macrointerese în domeniultransportului. +apacitatea de influenţă a publicului este determinată de cererea sa de

produse din întreaga lume, la preţuri rezonabile şi nevoia implicită de servicii detransport pentru obţinerea acestora. Principalele cerinţe ale populaţiei se referă laurmătoarele aspecte" accesibilitatea serviciilor, costurile adecvate, eficacitatea serviciilor,respectarea mediului şi a standardelor de siguranţă.Transportul este important în special din punct de vedere economic. /a nivel micro,

importanţa economică a transportului de mărfuri este determinată de următorii factori"

a. ti!itatea (e !oc. Produsele nu au valoare at%t timp c%t nu se află la locul potrivit, acolounde sunt solicitate. Transportul facilitează accesul produselor pe pieţe situate la maridistanţe de locurile de origine. +osturile de transport mici vor permite clienţilor situaţi ladistanţe mai mari, să cumpere produsele la un preţ!cost total convenabil. 0e aplică legea

pătratelor în transporturi şi comerţ, formulată de economistul Dion1sius /ardner. 0ăconsiderăm e)emplul unui furnizor care îşi distribuie produsele sale pe o rază de 22 m#vezi figura 3..$, în condiţiile unui cost competitiv. în cazul în care firma respectivă reuşeştesă reducă la jumătate costurile sale de transport, raza la care va putea deplasa mărfurile creştela 422 m, iar aria teritorială a pieţei pe care o serveşte va creşte de patru ori.

Fi$. 5.1. ' Arii!e re!e%ante consi(erate (e Lar(ner

'. ti!itatea (e timp. Pentru a fi o valoare reală pentru client, produsul trebuie să fie lamomentul potrivit, în locul de manifestare a cererii. De asemenea, cererea pentru un produs

poate fi limitată la o anumită perioadă de timp. în afara intervalului respectiv, produsul nuare valoare pentru client. /egea lui /ardner este aplicabilă şi în privinţa utilităţii de timp. De

pildă, în cazul dublării vitezei de deplasare a unor mărfuri perisabile, aria care poate fiacoperită, în cadrul aceluiaşi interval de timp, se măreşte de patru ori.

c. ti!itatea (e )ormă. 5n afară de îndeplinirea cererii clienţilor la momentul şi locul potrivite, transportul oferă şi o utilitate de formă a mărfurilor. /a destinaţie, produselesolicitate trebuie să aibă caracteristicile dorite de clienţi. De e)emplu, în cazul produselor alimentare care trebuie să fie menţinute la temperaturi de refrigerare ! congelare, un mijloc detransport care oferă aceste condiţii creează valoare pentru client, comparativ cu un mijloc detransport mai ieftin, care nu este dotat corespunzător, pentru păstrarea calităţii mărfurilor.Produsele electronice, mecanice şi cele din sticlă impun o protecţie specială, pentru evitareadeteriorărilor.

(. impact! aspra competiti%ităţii. +apacitatea firmei de a îndeplini aşteptărileclienţilor referitoare la nivelul de servire, mai bine dec%t concurenţii, depinde în maremăsură de serviciile de transport. 0căderea intervalului de timp în care sunt onoratecomenzile clienţilor este 2 tendinţă determinată deopotrivă de accentuarea e)igenţelor clienţilor

şi de intensificarea concurenţei. 6irmele care îşi adaptează performanţele în domeniuldistribuţiei, la nevoile clienţilor, înregistrează adesea creşteri ale cotei de piaţă. 5n acestconte)t, transportul este o sursă de avantaj competitiv pentru organizaţie.

4


3/33

e. contri'ţia !a costri *i preţri. +onform anumitor estimări, în medie, pe piaţa 7arii8ritanii, transporturile reprezintă cea. 9:; din costurile de distribuţie. 0tudii efectuate îndiverse sectoare de activitate ale economiei 0A au identificat ponderi ale transportului între!9 şi 4!9 în costurile totale logistice şi între 9 şi 4eltuielilor de transport este de2; din costurile totale. @educerea cu ; a c>eltuielilor de transport va avea ca efect ocreştere relativă mai mare a profitului, respectiv cu ,B;.5n vederea reducerii costurilor, este necesară considerarea principiilor economiei de

scară *i economiei de distanţă, în domeniul transporturilor. Calorificarea economiilor descară presupune creşterea cantităţilor de mărfuri transportate, pentru scăderea relativă acosturilor de transport pe unitatea de produs. 5n acest scop, operatorii economici recurg la

consolidarea livrărilor şi utilizarea de mijloace de transport de capacitate mai mare. -conomiade distanţă se referă la descreşterea costului de transport pe unitatea de distanţă, odată cumărirea distanţei, ca urmare a repartizării costurilor fi)e asupra unui număr mai mare deilometri. Principalul obiectiv al transportului trebuie să fie deplasarea produsului de la

punctul de origine la destinaţie în condiţiile minimizării costurilor temporale, financiare şi demediu. în acelaşi timp, obiectivul transportului presupune deplasarea mărfurilor într'un modcare să îndeplinească cerinţele clienţilor referitoare la calitatea mărfurilor, performanţele delivrare şi disponibilitatea informaţiilor privind livrarea.

$. impact! aspra a!tor acti%ităţi !o$istice. Abordarea integrată a operaţiunilor logistice subliniază importanţa transportului. Planificarea logistică poate diminua stocurile de

bază, necesare desfăşurării activităţii curente a organizaţiei, prin creşterea frecvenţeiaprovizionărilor şi diminuarea cantităţilor transportate. De asemenea, pot fi micşoratestocurile de siguranţă necesare pentru protecţia faţă de incertitudinea în privinţa variaţiilor cererii şi ciclului de performanţă al furnizorilor. n bun sistem de transport poatediminua necesitatea menţinerii unor depozite numeroase, apropiate de pieţele ţintă. 0econsideră4 că şi în cazul produselor de mare valoare, apelarea la servicii de transport rapide şide încredere, deşi implică un cost suplimentar, generează economii, pe ansamblu. Totodată,

produsele aflate în mijloacele de transport, de la încărcarea în punctele de origine p%nă ladescărcarea la destinaţie, reprezintă un stoc în tranzit.

,. in)!enţa aspra a!tor !atri a!e acti%ităţii or$anizaţiei. 5n procesul de proiectare anoilor produse, se consideră adesea aspecte ale activităţii de transport care au impact asuprasuccesului pe piaţă şi eficienţei activităţii. n e)emplu relevant este cel menţionat de /ee

9


4/33

(acocca, referitor la +>r1sler +orporation care a stabilit dimensiunea produsului E'car înfuncţie de numărul de automobile care puteau fi transportate pe un vagon de cale ferată specialdestinat acestui scop. De asemenea, transportul poate influenţa localizarea unităţilor defabricaţie. n e)emplu este amplasarea de către Feneral 7otors a unităţii de producţie aautomobilului 0aturn în funcţie de costurile de transport. /a amplasarea în Tennessee a fabriciicare a costat = miliarde 0D, criteriul costului de transport a prevalat, comparativ cu facilităţileşi stimulentele speciale oferite de 9? de state din 0A, printre care şi cele propuse de 7innesota

care au fost evaluate la ,9 miliarde 0D./a nivel macroeconomic, principalii factori care justifică importanţa transporturilor de

mărfuri sunt următorii"a. posi'i!itatea specia!i-ării $eo$ra)ice. 6iecare arie teritorială este capabilă să

producă, în mod eficient, numai anumite bunuri şi servicii, în funcţie de resursele materiale,financiare şi de forţă de muncă de care dispune. Datorită transportului, satisfacereaintegrală a cererii dintr'o anumită zonă este posibilă prin procurarea bunurilor necesare, caresunt fabricate eficient în alte zone. Această situaţie este o reflectare a principiului avantajului comparativ, conform căruia, fiecare arie se va specializa în producerea mărfurilor

pentru care are cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj comparativ.'. pro(cţia pe scară mare. Calorificarea avantajelor oferite de principiul economiei

de scară este facilitată de serviciile de transport. în cazul producţiei pe scară mare, se potobţine economii de costuri at%t în privinţa cumpărării, c%t şi a costurilor de producţie, careînregistrează o reducere pe unitatea de produs, odată cu repartizarea costurilor fi)e asupraunei cantităţi mai mari de produse. în condiţiile unui transport competitiv, produsele vor

putea ajunge la distanţe mai mari, acolo unde sunt solicitate, la un preţ convenabil pentru clienţi.c. intensi)icarea concrenţei. Accesul pe o anumită piaţă este facilitat de transport.

-fectul direct este intensificarea concurenţei. &ferta concurenţilor redutabili de pe

pieţe e)terne este adesea mai atractivă dec%t oferta producătorilor locali. tilizarea unor servicii de transport internaţional competitive sporeşte atractivitatea produselor importate, peo anumită piaţă. Totuşi, în absenţa unor costuri de producţie e)trem de scăzute pe piaţa deorigine, comparativ cu cele specifice unei alte pieţe, care să compenseze costurile de transportinternaţional, concurenţa va fi scăzută.4 &dată cu îmbunătăţirea serviciilor de transport, costul

plasării mărfurilor la mari distanţe, pe o anumită piaţă, poate fi competitiv în raport cu celal altor produse oferite pe acea piaţă.

(. (e-%o!tarea economică. Transportul are un rol important în susţinerea unui nivelînalt de activitate economică şi are un aport semnificativ la produsul naţional brut. Asigură

cone)iunea necesară între diferitelesectoare de activitate economică, prin flu)urile de materii prime, materiale, produseintermediare, produse finite etc. De asemenea, transportul e)tinde aria teritorială în care

poate fi prezent un producător, contribuind la dezvoltarea activităţii de comerţ e)terior şi laglobalizarea afacerilor.

în afară de importanţa sa economică, transportul de mărfuri are semnificaţiecială, ecologică şi politică. 0emnificaţia socială este determinată de faptul căerviciile de transport sunt un sector de activitate în care este angajat un număr marede persoane. Din perspectiva mediului, transportul de mărfuri constituie o preocuparesporită a comunităţilor, datorită contribuţiei sale la poluarea mediului, prin efectelenegative asupra calităţii aerului şi apei, prin poluarea acustică etc. Transportulmărfurilor este totodată un subiect de interes politic. Pentru susţinerea dezvoltăriieconomiei, guvernele se implică în reglementarea acestui domeniu, precum şi în

=


5/33

crearea şi dezvoltarea infrastructurii, a reţelei de drumuri, autostrăzi, căi ferate, porturişi aeroporturi.

5.". !emente (e economia transportri!or

în continuare, sunt analizate o serie de elemente de bază ale economiei transporturilor.+oordonatele conceptuale abordate se referă la cererea de transport, costurile de transport şistrategiile de preţ.

5.2.1. Cererea de transport

Dezec>ilibrul e)istent în cazul unui anumit produs, între ofertă şi cerere, în cadrul uneiarii geografice, generează cerere de transport. în situaţia unui deficit de ofertă, transportul va

facilita satisfacerea cererii locale prin flu)uri de produse care îşi au originea în alte zone, iar însituaţia unui e)cedent de ofertă, va permite reorientarea spre alte pieţe. 7ărfurile nu sunttransportate într'un anumit loc, în absenţa nevoii pentru acel produs. +ererea de transport esteastfel (epen(entă de cererea de mărfuri. (n consecinţă, se consideră că cererea de transport areun caracter (eri%at.

+aracterul dependent al cererii de transport ar implica faptul că aceasta nu poate fiinfluenţată de acţiunile transportatorilor. Din perspectiva cererii de transport agregate, afirmaţiaeste adevărată. @educerea tarifelor de transport pentru un anumit Produs nu va determina ocreştere a cererii pentru acel produs, la nivelul unei pieţe naţionale şi în mod direct a cererii de

servicii de transport, datorită e)istenţei unuim

are număr de factori care influenţează cerereade produse, în afară de preţul transportului. în sc>imb, la nivel dezagregat, afirmaţia nu estecorectă. 7odurile de

transport, transportatorii, tarifele practicate şi nivelul de servire oferit pot influenţa cererea pentru un anumit produs şi cererea de servicii de transport pentru produsul respectiv.

(nfluenţa costurilor de transport asupra cererii unui produs, într'un anumit loc este legatăde costul produsului la descărcarea la destinaţie} Acest cost include costul produsului lasursa de origine şi costul transportului la destinaţie. (nfluenţa se concretizează în două aspecte"

a%anta/! competiti%. în general, e)istă mai multe surse potenţiale (Si, . . . S„), care

pot satisface cererea pentru un anumit produs, într'un anumit loc. Dintre variantele de produsV lt . . . V n , clienţii preferă varianta V h căreia îi corespunde cel mai mic cost la descărcarea ladestinaţie. Astfel, va e)ista cerere pentru varianta de produs 6, şi pentru transportarea sa. +ostul

produsului descărcat la destinaţie devine, în consecinţă, o sursă de avantaj competitiv. At%t timpc%t pentru varianta V h suma dintre costul produsului la sursă şi costul de transport la o anumitădestinaţie este mai mică dec%t costurile aferente altor variante, sursa 3, va dispune de unavantaj competitiv, în raport cu celelalte, pentru piaţa vizată.

aria pieţei. +ostul produsului la descărcarea la destinaţie determină aria pieţei în careeste competitivă o anumită firmă. /imita ariei pieţei, în cazul a două firme concurente, este

punctul în care costul la descărcarea la destinaţie este egal pentru produsele celor douăfirme.4 în condiţiile în care clientul alege furnizorul căruia îi corespunde cel mai mic cost ladescărcare, aria pieţei unei firme este zona teritorială în care dispune de un avantaj competitiv

3


6/33

în privinţa costului la descărcarea la destinaţie. 0ă considerăm două firme A şi 8, care oferă un produs similar, la un cost de producţie unitar identic de 42 unităţi monetare #u.m.$. Distanţadintre sursele A şi 8 este de d G 22 Em #vezi figura 3.4.$. 0ă presupunem că, în cazul firmei A,costul de transport este de 2,3 u.m.!unitate de produs!m, iar în cazul firmei 8, de 2,<u.m.!unitate de produs!m. /imita ariei pieţei celor două firme se poate determina pe bazaecuaţiei următoare"

+PA H +TA G +P8 H +T8 ,

unde +P este costul unitar de producţie, iar +T este costul unitar de transport de lafabrică p%nă la limita ariei pieţei. Pentru sursa A, limita ariei pieţei este x, iar pentru 8 este d '

x. în consecinţă, ecuaţia devine"42 H 2,3 ) G 42H 2,< #22')$Pentru e)emplul considerat, firma A va putea fi competitivă p%nă la distanţa de 3?,9

m, iar 8 p%nă la distanţa de =,< m, pe direcţia ce uneşte sursele A şi 8.

dG22m8

d')

Fi$. 5.". ' Limita ariei pieţei

Acest e)emplu dovedeşte că firma căreia îi corespunde cel mai scăzut cost de transport estecea care are o arie de piaţă mai e)tinsă.

în afară de caracterul derivat al cererii de transport şi de influenţa transportuluiasupra cererii pentru un anumit produs, un aspect important în economia transporturilor estee!asticitatea cererii (e transport. în mod tradiţional, este analizată e!asticitatea cererii

)aţă (e preţ. +oeficientul de elasticitate a cererii faţă de preţ se calculează ca raport întrevariaţia procentuală a cantităţii cerute şi variaţia procentuală a preţului.-lasticitatea indică variaţia procentuală a cererii în condiţiile variaţiei cu ; a preţului de

transport. în cazul în care I-I G , elasticitatea este unitară, la variaţia cu ; a preţului, cerereavariază cu acelaşi procentaj. Dacă I-I J , atunci cererea este elastică, înregistr%nd o variaţie

procentuală mai mare dec%t cea a preţului. în situaţiile în care I-I K , cererea este inelastică,respectiv este influenţată în mică măsură de variaţia preţului.

La niel a!re!at, pe ansamblul economiei, cererea de servicii de transport este ine!asticăîn raport cu preţul. 0căderea tarifelor de transport nu va avea drept consecinţă o creştereradicală a cererii de transport. 7otivul este faptul că, în structura costului la descărcarea ladestinaţie, costul de transport este doar o componentă.

La niel de"a!re!at, pe moduri de transport şi pe transportatori, cererea de transport estesensi'i!ă faţă de modificările de tarife. în condiţiile în care un mod de transport devine maiatractiv în raport cu celelalte, în privinţa tarifelor, cererea de transport se va reorienta spreacesta. De e)emplu, apariţia vagoanelor speciale de cale ferată, capabile să transporteautomobile pe distanţe mari, la preţuri mai mici dec%t mijloacele de transport auto specialdestinate aceluiaşi scop, i'a determinat pe producătorii de automobile să se reorienteze sprecalea ferată şi să apeleze la transportul rutier doar pentru destinaţiile aflate la distanţe mai mici.

în afară de sensibilitatea cererii de transport faţă de preţ, este considerată e!asticitatea

cererii )aţă (e ser%icii!e (e transport. 0pecialiştii au constatat că, în condiţiile în care preţulnu variază, cererea pentru un anumit mod de transport sau un anumit transportator este multmai elastică faţă de sc>imbările în nivelul de servire oferit. în condiţiile intensificării

:


7/33

concurenţei, transportatorii trebuie să aibă în vedere importanţa tot mai mare pe care utilizatoriio acordă serviciilor şi rolul serviciilor în diferenţierea de concurenţi.

5.2.2. Structura costurilor de transport

& altă dimensiune a economiei transporturilor se referă la costuri. Principalele criteriiutilizate pentru studierea structurii costurilor sunt variaţia şi separabilitatea. în funcţie decriteriul variaţiei, costurile se împart în două categorii majore ' fi)e şj variabile. Pe baza

criteriului separabilităţii, se delimitează următoarele categorii* costuri separabile, costuriasociate şi costuri comune. în continuare, va fi analizată fiecare categorie menţionată.Costri!e )i0e sunt cele care nu variază în funcţie de volumul de activitate. Aceste costuri

trebuie să fie acoperite c>iar în situaţiile în care firma nu funcţionează #de e)emplu pe durataunei sărbători sau a unei greve$. Transportatorii includ în categoria costurilor fi)e,componentele legate de" terminale, ec>ipamentele de transport, administrarea activităţiitransportatorului, sistemele informaţionale, unele salarii ale managerilor etc.

Definiţia costurilor fi)e, care pune accentul pe caracterul lor constant în raport cu volumulde afaceri al firmei, este doar parţial relevantă, dacă nu se menţionează perioada de timp

considerată. 7otivul constă în faptul că, pe termen lung, toate costurile variază. Totuşi nicisintagma termen lung nu este clară în totalitate, deoarece nu precizează orizontul de timp. în plus, practica dovedeşte evoluţia diferită a costurilor, în funcţie de modul de transport" rutier,feroviar, pe apă, aerian sau prin conducte.

n e)emplu semnificativ în privinţa variaţiei costurilor se referă la transportul pe caleaferată. Durata de utilizare a unei locomotive poate fi estimată la 3 ani. Ciaţa vagoanelor esteevaluată la 43 de ani, iar cea a liniilor de cale ferată şi instalaţiilor de semnalizare la =3 de ani.Terasamentele pot continua să e)iste o perioadă mult mai mare. în aceste condiţii, sintagmatermen lung înseamnă, pentru transportul pe calea ferată, o perioadă de p%nă la =3 de ani.

încadrarea unui cost în categoria costurilor fi)e se bazează pe faptul că nu aria"ă peter#en scurt, în raport cu volumul de activitate. în fapt, toate costurile variază de'a lungulunui orizont de timp specific.

Costri!e %aria'i!e sunt cele care se modifică în mod direct şi predictibil, în funcţie denivelul de activitate, în cadrul unei anumite perioade de timp. & firmă poate evita suportareacosturilor de transport variabile numai dacă nu utilizează nici un ve>icul. în această categorie,se înscriu costurile directe ale transportatorului, legate de fiecare încărcătură. -)emple decosturi de transport variabile sunt" costul combustibilului* costul forţei de muncă* costul deîntreţinere a ec>ipamentelor* costul manipulării, încărcării şi descărcării mărfurilor. Tarifele

practicate de un transportator trebuie să acopere cel puţin costurile variabile, pentru a permitefirmei să îşi continue e)istenţa în mediul de afaceri.

Tarifele de transport se bazează pe două dimensiuni majore ' distanţa şi volumulmărfurilor transportate. -)istă diferenţe semnificative4 în privinţa costurilor

n0iderate fi)e, respectiv variabile, în cazul fiecărei dimensiuni. 0ă considerămLplul transportului feroviar #vezi fig. 3.9.$. +osturile variază în funcţie de distanţacare marfa trebuie să fie transportată. Această dependenţă este determinată de. eltuielile pentru combustibil!energie şi de costurile cu forţa de muncă, care suntonsiderate costuri variabile. +osturile fi)e sunt legate de calea ferată, terminale, staţiide triaj, ec>ipamente.

Fi$. 5.#. ' ariaţia costri!or (e transport )ero%iar2 3n )ncţie (e (istanţă2


8/33

pentr n %o!m (e măr)ri (at

+osturile de transport feroviar sunt totodată dependente de volumul de mărfuri transportate.+osturile cu forţa de muncă nu mai sunt variabile, dar costurile de manipulare pot ficonsiderate astfel. @educerea costurilor de manipulare, ca urmare a transportării mărfurilor încantităţi vagonabile, determină discontinuităţi în curba costului total.

A ' transporturi mi)te, sub capacitatea vagonului 8 ' încărcături mi)te, lacapacitatea vagonului + ' tren compus dintr'un singur produs

Fi$. 5.&. ' ariaţia costri!or (e transport )ero%iar2 3n )ncţie (e %o!m! (emăr)ri2 pentr o (istanţă (ată

-)istenţa celor două categorii de costuri, în funcţie de variaţia lor pe termen scurt, înraport cu volumul de activitate, are repercusiuni pozitive asupra firmelor de transport.Aplicarea principiului economiei de scară face posibilă reducerea costurilor pe unitatea de

produs transportată, datorită realizării unui volum mai mare de activitate cu aceleaşicosturi fi)e. 0e pot obţine mai multe tipuri de economii , în funcţie de modalitatea deacţiune"

a. economii (atorate mai 'nei ti!i-ări a capacităţii mijlocului de transport.în domeniul transportului pe apă, creşterea gradului de utilizare a capacităţii unui vasdetermină scăderea treptată a costului mediu aferent #+70&, pe termen scurt. înmomentul în care capacitatea este complet utilizată, dacă cererea este suficientă, se vautiliza un al doilea vas, al cărui cost mediu de utilizare #+70 4$ va înregistra o scăderesimilară. Această evoluţie este determinată de costurile fi)e pe termen scurt şi este

prezentată în figura 3.3. -conomiile de scară de acest tip sunt înt% lnite numai în unelemoduri de transport. Din interpretarea4 rezultatelor diferitelor studii, s'a ajuns laconcluzia că efectele de scară se manifestă în cazul transportului feroviar şi transportului

pe apă. Astfel de efecte nu s'au constatat în domeniul transportului aerian şi rutier.+antitatea transportată Fi$. 5.5. ' Cost! transport!i pe apă2 pe termen scrt *i

!n$

'. economii (in ti!i-area nor mi/!oace (e transport (e (imensini mai mari.în cazul mijloacelor de transport rutier şi pe apă, cercetările au pus în evidenţă obţinereaunor economii de scară prin apelarea la mijloace de dimensiuni sporite. -)istă o serie de

factori care limitează posibilitatea de a realiza economii" ine)istenţa unor inputurisuplimentare* dimensiunea mică a loturilor de mărfuri* dificultăţile legate deabsenţa unei

infrastructuri adecvate #aeroporturi, porturi$, care să permită accesul mijloacelor de maridimensiuni* costurile mari determinate de rearanjarea încărcăturii în vase, în transportul peapă, în urma unor debarcări şi îmbarcări frecvente. +reşterea dimensiunilor mijlocului detransport determină scăderea treptată a costurilor, p%nă la un nivel de la care încep să disparăeconomiile de scară.

c. economii (e scară 3n in)rastrctră. 0pecialiştii au constatat că, în cazul

transportului pe apă, costurile asociate circulaţiei containerelor sunt mai mici în porturile careau dimensiuni mai mari. & analiză comparativă , efectuată în urmă cu c%teva decenii, a arătatcă unui port de patru ori mai mare ca altul, îi corespunde un cost per container mai mic cu o

pătrime.?


9/33

(. economii (in cre*terea parc!i4)!otei (e mi/!oace (e transport ti!i-ate.-conomiile posibile se referă la următoarele aspecte" întreţinere* standardizare sau, în unelecazuri, disponibilitatea unui mi) de ve>icule capabil să îndeplinească cererea variabilă*uşurinţa programării ec>ipajelor. Aceste economii sunt limitate de problemele administrative

potenţiale şi depărtarea decidentului de client.în afară de criteriul variaţiei în raport cu volumul de activitate, structura costurilor este

analizată şi în funcţie de criteriul separabilităţii. Acest criteriu reflectă măsura în care costurile

pot fi atribuite anumitor segmente de afaceri #produse sau servicii$ sau întregii afaceri, înansamblul ei. -ste cunoscut şi sub denumirea de criteriul alocării responsabilităţilor în

privinţa costurilor pe grupe de utilizatori. Principalele categorii de costuri identificate sunturmătoarele"

a. costri!e speci)ice4separa'i!e. 0unt cele care pot fi alocate cu uşurinţă unui anumitoutput sau unui anumit e)peditor ori destinatar. +a e)emplu, se pot considera costurile deîncărcare şi descărcare a unui vas, în contul unui anumit utilizator.

'. costri!e asociate. Aceste costuri se referă la situaţiile în care oferirea unuiserviciu atrage după sine oferirea altui serviciu. nul c.ntre servicii este produsul secundar al

celuilalt. n e)emplu este costul cursei de întoarcere, în cazul efectuării unei curse principale pentru transportarea unei încărcături de mărfuri, de la punctul A la punctul 8. +ostulcursei de întoarcere poate fi alocat cursei principale, caz în care este suportat de utilizatorulcare are nevoie să deplaseze mărfuri de la A la 8, ceea ce limitează, într'o anumită măsură,volumul de mărfuri pe direcţia de la A la 8. +ostul cursei de întoarcere poate fi stabilit laun nivel mai mic, incluz%nd doar anumite c>eltuieli fi)e. în această situaţie, cursa deîntoarcere poate deveni mai atractivă dec%t cursa de la A la 8, gener%nd o anumită discriminarea utilizatorilor şi dificultăţi pentru transportator, în privinţa acoperirii costurilor fi)e.-vitarea costului asociat presupune enunţarea la efectuarea transportului de la A la 8.

0erviciile asociate sunt produse în cantităţi $ixe, ceea ce înseamnă că poate să nu e)iste ovariaţi a costurilor.c. costri!e comne. 0unt o categorie de costuri asemănătoare cu cele asociate,

deoarece sunt generate de oferirea unui anumit serviciu, unui tip de utilizator. Totuşi, costurilecomune se deosebesc de cele asociate prin faptul că utilizarea de resurse pentru oferirea unuiserviciu nu conduce în mod inevitabil la oferirea altui serviciu. De e)emplu, în cazul marilor companii de transport, e)istă numeroase elemente de costuri comune. +osturile datorateterminalelor, depourilor, ec>ipajelor şi combustibilului sunt comune, pentru toate mărfuriletransportate.

+osturile asociate şi cele comune nu pot fi separate. -le impun folosirea unei metode dealocare.0e afirmă uneori că se pot considera costurile fi)e drept costuri comune sau asociate, iar

costurile variabile drept costuri separate!specifice. Această abordare are un caracter simplist.

în practică, numeroase costuri variabile sunt fie asociate, fie comune. +ostul combustibilului,de e)emplu, este un cost comun pentru cursa principală şi un cost asociat, în cazul cursei deîntoarcere. De asemenea, unele costuri fi)e au un caracter specific.

5.2.3. Strategiile de preţ

B


10/33

/a stabilirea tarifelor, firmele de transport se pot baza pe o serie de variante de strategii de preţ. Pot considera strategia în funcţie de costul serviciului sau!şi strategia în funcţie de valoare.

0trategia de preţ în funcţie de cost! ser%ici!i presupune stabilirea tarifului în funcţie decostul oferirii serviciului de transport, la care se adaugă marja de profit dorită. De e)emplu, încazul în care costul este de 42 milioane lei, iar marja de profit 2;, suma pe care o va plătiutilizatorul va fi de 44 milioane lei. Această strategie este recomandată4 în cazul mărfurilor devaloare mică sau într'un mediu cu o concurenţă intensă, deoarece conduce la stabilirea unui

nivel mic al valorii plătite de utilizator.& altă variantă de strategie de preţ este cea focalizată pe %a!oare. +onform acestei

strategii, produselor care au o valoare mare le corespunde un tarif înalt, iar celor care au ovaloare mică, un tarif scăzut. Argumentele se referă la costuri şi elasticitatea cererii.Transportul produselor cu valoare mare este mai costisitor, implică riscuri mai mari şinecesită un ec>ipament mai sofisticat. Totodată, elasticitatea cererii indică valoarea unui

produs. Astfel, produsele de valoare mai mare pot suporta un cost de transport mai mare,deoarece acesta va deţine o pondere mică în preţul final de v%nzare al produsului. (nfluenţae)ercitată de valoare şi elasticitatea cererii asupra preţului este prezentată în figura 3.:.

+antitate '6 Pro(se c %a!oare mică *i cerere e!astică

Preţ+antitate

Fi$. 5.7. ' In)!enţa %a!orii *i e!asticităţii cererii aspra preţ!i

Diagramele #a$ şi #b$ reflectă situaţia unei creşteri a preţului de la Pi la % 2. +onsecinţele în privinţa cantităţilor solicitate diferă în funcţie de valoarea produsului. (n cazul produsului devaloare mare, creşterea preţului determină o variaţie relativ mai mică a cantităţii cerute. +ererea

produsului de valoare mică este elastică, ceea ce determină scăderea mult mai accentuată acantităţii solicitate, în comparaţie cu produsul de valoare mai mare, la aceeaşi creştere a preţului.

Aplicarea aceluiaşi tarif pentru toate produsele ar avea efecte diferite asupra variatelor categorii de produse. Preţul transportului ar reprezenta doar o mică pondere din valoarea

produselor cu valoare mare. în sc>imb, ar putea deveni descurajant pentru produsele în cazulcărora reprezintă o pondere mare din valoare, respectiv în cazul produselor cu valoare mică.

0trategia de preţ bazată numai pe valoarea produsului poate fi aplicată în special însituaţia unei concurenţe limitate, c>iar a monopolului. în situaţia în care pe

piaţă e)istă variante de transport la tarife mai mici, o firmă de transport nu va recurge lastrategia de stabilire a preţului numai în funcţie de valoare produsului, deoarece utilizatorii nu vor accepta să plătească preţuri mai mari. în consecinţă, valoare3 produsului oferă doar un indiciudespre cerere sau abilitatea utilizatorilor de a suporta un anumit tarif.

+onform altei definiţii, stabilirea preţului în funcţie de valoare este considerată ostrategie de preţ discriminatorie sau o situaţie în care v%nzătorul stabileşte două sau maimulte preţuri diferite, pentru două sau mai multe grup e separate de cumpărători, pentru unserviciu care este, în esenţă, acelaşi. +ondiţiile ce trebuie să fie îndeplinite, în acest scop, sereferă la capacitatea v%nzătorului de a'j separa pe clienţi în grupuri, în funcţie de diferenţele

e)istente în elasticitatea cererii, precum şi la capacitatea de a preveni transferul v%nzărilor de laun grup la altul.& altă denumire a strategiei este stabilirea diferenţiată a preţului.4 Aplicarea ei se bazează pe

diverse metode de împărţire a cumpărătorilor în grupuri distincte. Diferenţierea se realizează în2


11/33

funcţie de unul dintre următoarele criterii" marfa ce trebuie transportată, timpul şi locul undeeste necesară deplasarea mărfurilor.

6irmele de transport pot recurge, de asemenea, la o strate$ie com'inată. Această variantăde stabilire a preţului presupune considerarea simultană a strategiei bazate pe costul serviciuluişi a strategiei în funcţie de valoarea produsului. Preţul se stabileşte astfel la un nivel intermediar între nivelul minim, determinat de costul serviciului şi nivelul ma)im, stabilit pe baza valorii

produsului. 7ai buna înţelegere a strategiilor de preţ ale firmelor de transport de mărfuri va

permite utilizatorilor de servicii de transport să negocieze în mod adecvat.

5.#. Mo(ri!e (e transport

7odul de transport reprezintă o formă sau metodă de transport de bază. în continuare, suntanalizate principalele moduri de transport din perspectiva caracteristicilor de cost şi

performanţă.

5.3.1. Caracteristicile modurilor de transport

6iecare utilizator de servicii de transport poate selecta în funcţie de necesităţi, unul sau maimulte moduri de transport pentru deplasarea mărfurilor. Principalele moduri de transport sunturmătoarele" feroviar, rutier, pe apă, aerian şi prin conducte. tilizatorul va selecta serviciulsau combinaţia de servicii care asigură cel mai convenabil raport între calitate şi costuri.

0elecţia serviciilor de transport se fundamentează pe baza caracteristicilor de şi performanţă ale modurilor de transport. +ele mai importante caracteristici +M ciderate despecialişti sunt următoarele"

a. costri!e. -)istă deosebiri importante între modurile de transport, în privinţacosturilor. +onform studiilor efectuate pe piaţa 0A, transportul rutier este, în medie, de < orimai scump dec%t cel feroviar, iar transportul feroviar este de apro)imativ = ori mai scumpdec%t cel pe apă sau prin conducte, în timp ce transportul aerian costă dublu faţă de celrutier.N în general, transportul aerian este cel mai scump, iar transportul pe apă şi cel princonducte, cele mai ieftine. în cazul cumpărării de servicii de transport, costul suportatde utilizator este tariful perceput de transportator, la care se adaugă o serie de costurisuplimentare, legate de" preluarea mărfurilor la punctul de origine, livrarea la destinaţie,asigurare, pregătirea mărfurilor pentru livrare etc. în situaţia în care transportul este realizat cuforţe proprii, costul serviciului este rezultatul alocării costurilor relevante pentru fiecare

partidă de mărfuri e)pediate" costul combustibilului, costul forţei de muncă,amortizarea ec>ipamentelor de transport şi costurile administrative.

timp! (e tran-it4%ite-a. -ste una dintre caracteristicile cele mai importante pentruutilizatorii de servicii de transport. Timpul de tranzit este timpul mediu necesar pentruajungerea mărfii de la origine la destinaţie. +ompararea performanţelor diferitelor moduri detransport în privinţa timpului de tranzit impune considerarea livrării mărfii de la uşafurnizorului la uşa clientului. Acest aspect este cu at%t mai relevant, cu c%t deplasareamărfurilor presupune apelarea la mai multe moduri. De e)emplu, în situaţia în care transportulferoviar este modul utilizat în principal, pentru ajungerea produselor la clienţi, este necesară

apelarea la mijloace de transport rutier pentru deplasarea pe segmentele de traseu unde caleaferată nu este disponibilă. n timp de tranzit mare are ca efect direct un nivelul înalt alcosturilor cu stocurile de bază şi de siguranţă, pentru asigurarea continuităţii activităţii.


12/33

consec%enţa. Ou toate livrările de mărfuri care au aceeaşi origine şi destinaţie şi care serealizează cu acelaşi mod de transport se vor afla în tranzit pentru aceeaşi durată de timp.Printre cauzele variaţiei se înscriu următoarele" efectele vremii, congestia traficului, numărul deopriri şi diferenţele e)istente în privinţa timpului necesar pentru consolidarea livrărilor.+onsecvenţa se referă la capacitatea unui mod de transport de a menţine durata de tranzit, pe

parcursul timpului. Cariaţia timpului de tranzit este o măsură a incertitudinii în privinţa performanţelor modurilor de transport. n grad înalt de consecvenţă înseamnă o variaţie

potenţială scăzută a timpului de tranzit. +ea mai mare variaţie a timpului de tranzitse înregistrează în cazul transportului feroviar, iar cea mai scăzută, ţj transportul

aerian. Transportul rutier se situează între aceste două e)treL (. (isponi'i!itatea. Aceastăcaracteristică se referă la capacitatea modu de transport de a deplasa mărfuri între orice

perec>e de puncte, constituit dintr'un punct de origine şi unul de destinaţie. (ncapacitateaunui mod Kje transport de a oferi o legătură directă între două puncte specif generează costuri suplimentare pentru utilizatorul de servicii de transpo n şi măreştetimpul total de tranzit. De e)emplu, transportul aerian presupune apelarea la transportulrutier sau!şi feroviar, pentru a fa +e legătura între punctul de origine şi cel de destinaţie.

Dintre toate modurile de transport, cel rutier este caracterizat de cea mai maredisponibilitate 7ijloacele de transport auto pot să deplaseze mărfurile direct, de la sursăla destinaţie.

)!e0i'i!itatea. @eflectă capacitatea unui mod de transport de a îndeplini cerinţelespeciale ale utilizatorilor de servicii de transport. în funcţie de caracteristicile fizice ale

produselor şi de politica lor de mareting, utilizatorii au cerinţe specifice în privinţaec>ipamentelor, facilităţilor şi comunicării. De e)emplu, produselerefrigerate!congelate necesită mijloace de transport cu temperatură controlată. Produselecu densitate scăzută, de pildă ambalajele de plastic, necesită ve>icule de capacitate

mare. & serie de utilizatori sunt interesaţi de diminueze costurile de transport sautimpul de tranzit, pentru a mări cererea faţă de produsul pe care îl oferă. în astfel decazuri, firmele de transport trebuie să fie capabile să ofere servicii de consolidare alivrărilor şi de divizare a loturilor. Produsele sensibile, care impun o durată de tranzitdeosebit de scurtă, fac necesară oferirea de servicii speciale de informare autilizatorilor, în privinţa locului unde se află marfa pe traseu şi a timpului estimat încare va ajunge la destinaţie.

)rec%enţa. Această caracteristică indică numărul de livrări programate într'unanumit interval de timp. +el mai bine cotat mijloc de transport, din perspectiva acestei

caracteristici, este transportul prin conducte. 7otivul este posibilitatea de a asigura unserviciu continuu, 4= de ore zilnic, între origine şi destinaţie. & frecvenţă mai marecreşte posibi lita tea utilizatorilor de a livra partide mai mici de mărfuri şi diminueazămărimea stocurilor de mărfuri necesare.

si$ranţa. -ste una dintre cele mai importante caracteristici ale modurilor detransport. 0e referă la capacitatea de a menţine calitatea produselor în perioadatranzitului şi de a evita pierderea şi deteriorarea produselor. n grad scăzut de siguranţădetermină creşterea costurilor. Principalele categorii de costuri pe care le genereazăsunt următoarele"

costul mărfurilor pierdute* costul înlocuirii sau reparării produselor deteriorate* costul opririi procesului de producţie, ca urmare a lipsei unor materii

prime, materiale, componente necesare*4


13/33

costul v%nzărilor pierdute datorită indisponibilităţii produselor* costurile administrative de reglementare a situaţiei între utilizatorul de

servicii de transport şi firma de transport* costul stocurilor de siguranţă necesare* costul asigurării pe care trebuie să o înc>eie utilizatorul de servicii de

transport, pentru protecţia faţă de pierderi sau deteriorări.6iecare caracteristică a modurilor de transport are impact asupra diferitelor laturi

ale activităţii firmei furnizoare!cumpărătoare de mărfuri, care apelează la servicii detransport realizate cu forţe proprii sau cumpărate de la firme specializate. Pentrufurnizorul de mărfuri, implicaţiile sunt vizibile deopotrivă în cazul aprovizionărilor şi aldistribuţiei fizice. -fectele caracteristicilor modurilor de transport sunt resimţite şi declienţii firmei furnizoare. în tabelul 3.., este considerat e)emplul flu)urilor dedistribuţie fizică, în condiţiile în care obligaţia transportului mărfurilor revinefurnizorului şi sunt prezentate implicaţiile pe care le au caracteristicile modurilor detransport asupra furnizorului de mărfuri şi clientului său.

tilizatorii de servicii de transport consideră ansamblul caracteristicilor de cost şi

performanţă, pentru alegerea celui mai adecvat mod de transport sau a celei maiconvenabile combinaţii de moduri de transport. Pentru utilizatorul care cumpărăservicii de transport de mărfuri, această decizie este urmată de alegerea firmei detransport la care va apela, în cadrul fiecărui mod. Alături de criteriile prezentate,utilizatorul va recurge la un set de criterii de evaluare a transportatorului.

5.3.2. nali!a comparativă a modurilor de transport

0elecţia modului de transport adecvat sau a combinaţiilor de moduri impune

cunoaşterea particularităţilor fiecărui mod. în continuare, sunt analizate principalelemoduri de transport" feroviar, rutier, pe apă, aerian şi prin conducte.Transport! )ero%iar are capacitatea de a asigura deplasarea economică a unor

cantităţi mari de mărfuri, pe distanţe mari şi de a oferi un serviciu frecvent. Citeza esterelativ mică. Timpul de tranzit este mare, deoarece include, pe l%ngă timpul dedeplasare propriu'zisă, un interval mare de timp, necesar pentru desfăşurareaurmătoarelor operaţiuni" încărcarea şi descărcarea mărfurilor* deplasarea dintr'un loc înaltul, în cadrul terminalelor de cale ferată* asamblarea vagoanelor în cadrul

trenurilor.

Acest mod deplasează, cu predilecţie, produse cu greutate mare, materii prime#cărbune, c>erestea, produse c>imice etc.$ şi produse prelucrate, cu valoare mică#produse alimentare, >%rtie, produse din lemn etc$. Totodată, deplasează şi produse cuvaloare mare, de e)emplu automobile. De regulă, mărfurile transportate trebuie să fie încantităţi vagonabile, respectiv suficiente pentru a utiliza integral capacitatea vagonului.

Ta'e!! 5.1. 8 Imp!icaţii!e caracteristici!or mo(ri!or (e transport

Caracte Imp!icaţii!e

a. +ostul costul logistic total al firmeifurnizoare preţul produsului!serviciuluioferit profitabilitatea firmei utilizatoare a

9


14/33

b.Timpul detranzit!viteza

capacitatea furnizorului de a satisface nevoilespecifice ale segmentelor de clienţi mărimeastocurilor de bază menţinute de clienţi producereaunor rupturi de stoc la clienţi costurile menţineriistocurilor de către clienţi durata ciclului comenzii

c.

+onsecvenţa

mărimea stocurilor de siguranţă

menţinute de clienţi costul rupturilor de stoc nivelul de servire a clienţilor

d.Disponibilitatea

timpul necesar ajungerii mărfurilor ladestinaţie necesitatea utilizării unor combinaţii demoduri de transport costul total de transport

preţul produsului oferit capacitatea firmei e.

6le)ibilitatea capacitatea de a onora solicitările speciale ale

clienţilor, referitoare la cantitatea de produse, timpulde onorare a comenzii etc. posibilitatea de sporire

a cererii de produse prin practicarea unor f.

6recvenţa capacitatea furnizorului de adaptare la

nevoile specifice ale clienţilor mărimea stocurilor g.

0iguranţa îndeplinirea aşteptărilor clienţilor,

referitoare la calitatea produselor furnizate costurile datorate pierderii sau deteriorăriimărfurilor mărimea stocurilor menţinute declienţi costul stocurilor menţinute de clienţi costurile de ambalare a produselor, pentru

protejarea lor în timpul tranzitului promovarea 0ocietăţile de transport feroviar înregistrează costuri fi)e mari, datorate următorilor

factori" ec>ipamentul costisitor, întreţinerea reţelei de căi ferate, staţiile de ţ1jaj şi terminalele.în sc>imb, costurile operaţionale variabile sunt relativ mici. Datorită valorii mari a activelor fi)e, modul de transport feroviar nu este la fel de sensibil faţă de volumul mărfurilor transportate.

+aracteristicile vagoanelor de cale ferată s'au modificat considerabil, pentru a răspundesc>imbărilor care au avut loc în cerinţele clienţilor. (mportanţa vagoanelor acoperitetradiţionale a scăzut, în favoarea altor tipuri de vagoane. Printre tipurile principale de vagoane

de marfă, care se află în circulaţie, se înscriu următoarele" %a$on! acoperit ' vagon standardizat, cu uşi glisante, pe părţile laterale, utilizat pentru

mărfuri generale* %a$on! acoperit ec,ipat ' vagon acoperit modificat special, utilizat pentru mărfurile

specializate, cum sunt, de e)emplu, piesele auto* %a$on! c (escărcare atomată ' vagon de mărfuri a cărui podea se poate înclina

spre una sau mai multe uşi batante şi care este utilizat pentru descărcarea materialelor în vrac* %a$on! c (escărcare atomată acoperit ' vagon cu descărcare automată, care

are un acoperiş special proiectat pentru transportul mărfurilor în vrac, care trebuie să fie

protejate de elementele mediului înconjurător* %a$on! p!at)ormă ' vagon de marfă lipsit de acoperiş şi de părţi laterale, folosit înspecial pentru transportul intermodal*

=


15/33

%a$on! )ri$ori)ic ' vagon dotat cu ec>ipament frigorific, pentru controlultemperaturii*

%a$on! $on(o!ă ' vagon de mărfuri fără acoperiş, cu podea de tip platformă şi părţi laterale fi)e, utilizat, în principal, pentru produsele vrac cu greutate mare*

%a$on! cisternă ' vagon specializat pentru transportul mărfurilor în starelic>idă şi gazoasă.(n ultimele decenii, pe plan internaţional, orientarea spre îmbunătăţirea serviciilor oferite

utilizatorilor a condus la apariţia unor ec>ipamente specializate şi proiectarea unor vagoanecare să răspundă e)peditorilor individuali. -)emple semnificative sunt următoarele"vagoanele cu trei niveluri, pentru automobile* vagoanele speciale, pentru ec>ipamente*vagoanele articulate, care dispun de un şasiu e)tins, capabil să preia zece containere pe osingură unitate fle)ibilă* vagoanele cu două niveluri de containere* trenurile unitare,formate din zeci de vagoane care

transportă aceeaşi marfă.

tilizatorii transportului feroviar pot beneficia de diverse servicii. 0ocietăţile de transport

feroviar pot deplasa o gamă relativ largă de produse, de la mărfurile vrac, la produsele carenecesită o temperatură controlată şi la automobile. Printre serviciilţl speciale oferite, se înscriuurmătoarele" urgentarea serviciilor, respectiv garantareL sosirii într'un anumit interval de timp*

posibilităţile de oprire, care permit încărcări sau descărcări parţiale, între punctele de originesau destinaţie* preluarea şi livrarea mărfurilor* servicii de redirecţionare, care constau însc>imbarea destinaţiei finale a încărcăturii, în timp ce se află în tranzit.

Transportul rutier este un mod de transport care a cunoscut o dezvoltare considerabilă înultimele cinci decenii. -ste destinat preponderent produselor semifinite şi finite. 0predeosebire de transportul feroviar, cel rutier s'a focalizat pe mărfurile de valoare mare. -ste

preferat, în special, pentru deplasarea pe distanţe mici.n atu al transportului rutier este disponibilitatea sau accesibilitatea. Aproape orice punctde origine sau destinaţie este accesibil datorită reţelei de drumuri, şosele autostrăzi. Datorităacestui fapt, transportul rutier asigură cone)iunile dintre punctele de preluare!livrare amărfurilor şi facilităţile specifice celorlalte moduri de transport. 7odul de transport rutier esteadesea preferat de utilizatori, pentru că permite deplasarea mărfurilor de la uşa furnizorului,la uşa clientului.

Timpul de tranzit este un avantaj notabil al transportului rutier. Aparent, viteza livrării cumijloace auto este mai mică dec%t viteza specifică transportului aerian. în realitate, transportulrutier este mai rapid dec%t cel aerian. 7otivul nu este viteza de deplasare, ci faptul că, în cazultransportului aerian, timpul de tranzit se măreşte ca urmare a operaţiunilor de transfer almărfurilor din camioane în avioane şi apoi în camioane, pentru a realiza legătura între punctelede origine şi destinaţie. în plus, programarea fi)ă a transportului aerian face ca transportulrutier să fie cel mai rapid mod de transport.

n alt avantaj al transportului rutier constă în cantităţile mici de mărfuri pe care ledeplasează. tilizatorii serviciilor de transport rutier beneficiază de capacitatea de transportrelativ mai mică a mijloacelor auto, comparativ cu vagoanele de cale ferată sau mijloaceledestinate transportului pe apă. -ventualele discounturi acordate de firma de transportutilizatorilor, în funcţie de volumul mărfurilor, se aplică de la un nivel mai redus, faţă detransportul feroviar. +apacitatea de a transporta un volum mic de mărfuri are efecte directeasupra mărimii stocurilor şi costurilor de menţinere a stocurilor. +ompetitivitatea modului detransport rutier pentru volumele mici este mai mare dec%t a transportului feroviar, deoarece

3


16/33

este necesară încărcarea unui singur mijloc de transport auto #camion, remorcă etc.$ înainte deefectuarea livrării, faţă de situaţia constituirii unui tren din mai multe vagoane.

0iguranţa produselor este un avantaj semnificativ pentru transportul rutier. 0istemul desuspensii şi anvelopele utilizate de mijloacele auto diminuează rata deteriorării mărfurilor,comparativ cu alte moduri de transport. -ste un avantaj evident faţă de transportul feroviar şi peapă. 0iguranţa sporită permite utilizatorilor de servicii de transport rutier să diminuezecosturile implicate de ambalajele de protecţie a mărfurilor.

0tructura costurilor unui transportator rutier este caracterizată de costuri fi)e mici şicosturi variabile medii. +omparativ cu transportul feroviar, celui rutier îi corespund costurifi)e mai mici. Această situaţie este datorată investiţiilor publice în j0temul de drumuri.Transportatorii auto operează pe drumuri care aparţin autorităţilor publice. (nvestiţiilenecesare, în facilităţile de terminal, sunt reduse. +osturile fi)e includ costuri indirecte şicosturi legate de ve>icule. Deşi transportatorii auto trebuie să plătească licenţele şi diverse ta)e,aceste costuri se includ în categoria costurilor variabile, spre deosebire de transportul feroviar,deoarece variază în funcţie de volumul de mărfuri transportate şi distanţa parcursă. +osturileunui transportator auto sunt dominate de costurile operaţionale variabile, legate de combustibil,

salarii, întreţinerea mijloacelor de transport. +osturile cu forţa de muncă sunt mari datoritărestricţiilor de siguranţă a şoferilor şi necesarului de resurse umane pentru încărcarea şidescărcarea mijloacelor de transport.

Pentru reducerea costurilor şi creşterea gradului de satisfacere a e)igenţelor utilizatorilor,în transportul rutier s'au produs o serie de îmbunătăţiri. nii transportatori se orienteazăspre sistemele de facturare computerizată, mecanizarea terminalelor, operaţiunile în tandem,care reunesc 4'9 remorci şi spre sistemele de coordonare intermodală.

Transportul pe apă se detaşează prin avantajul capacităţii de a deplasa mărfuri încantităţi foarte mari, comparativ cu celelalte moduri. De e)emplu, se pot utiliza vase cu o

capacitate de 42 de mii de tone şi mult mai mare, precum şi barje de 9 mii de tone sau de ',3mii tone, un ansamblu de barje remorcate ajung%nd p%nă la =2 de mii de tone. +apacitatea unei barje de ,3 mii tone ec>ivalează cu apro)imativ 3 vagoane de cale ferată sau :2 de camioane.4

Produsele transportate pe apă sunt adesea produse vrac" cărbune, cereale, minereuri,c>erestea, oţel, >%rtie şi produse din >%rtie, produse c>imice, petrol şi produse petrolierelic>ide, deşeuri etc. Preponderent, produsele transportate sunt materii prime de valoare mică.Totuşi, utilizarea containerelor face posibil transportul pe apă al mărfurilor cu valoare mare, dee)emplu ec>ipamente electrice, instrumente fotografice, automobile, tractoare etc.

n avantaj foarte important al serviciilor de transport pe apă este costul scăzut. 0econsideră că, pentru produsele nelic>ide, transportul pe apă are cel mai mic cost, comparativ cucelelalte moduri de transport. în sc>imb, pentru produsele petroliere lic>ide, conductelereprezintă modul cu cel mai scăzut cost.

0tructura costurilor se caracterizează printr'o pondere mică a costurilor fi)e şi o ponderemare a costurilor variabile. +a şi în cazul transportului rutier şi aerian, responsabilitateaîntreţinerii, îmbunătăţirii şi controlului căilor de transport revine autorităţilor guvernamentale.0ocietăţile de transport pe apă plătesc doar ta)e de utilizare" ta)e de trecerea prin ecluze, ta)ede doc, ta)e pentru combustibil. Caloarea acestor ta)e depinde în mod direct de volumul deactivitate şi constituie un cost variabil.

+osturile fi)e ale transportatorilor pe apă includ amortizările şi c>eltuielile generale.+osturile variabile cuprind următoarele categorii principale" costurile de e)ploatare #costurilelegate de combustibil, forţa de muncă, ta)ele de utilizare şi alte costuri de e)ploatare directe$,costurile de înc>iriere a ec>ipamentelor şi facilităţilor şj costurile de întreţinere. 7ecanizarea şi

:


17/33

automatizarea operaţiunilor de încărcare şj descărcare au ca efect reducerea costurilor cu forţa demuncă. +apacitatea de a deplasa un volum mare de mărfuri, în condiţiile unui cost variabilscăzut, face din transportul pe apă modul preferat atunci c%nd sunt dorite tarife de transportmici, iar viteza este doar un obiectiv secundar.

Timpul de tranzit este mare. Transportul pe apă este mai lent dec%t transportul pe caleaferată. Acest fapt influenţează nivelul stocurilor de mărfuri şi al costurilor aferente. +ostulstocului de siguranţă suplimentar, necesar în cazul perioadelor de indisponibilitate a serviciilor

de transport pe apă, este unul dintre motivele majore ale transportării prioritare a mărfurilor devaloare mică. Pe durata deplasării la destinaţie, datorită vitezei mici, mărfurile aflate înmijloacele de transport pe apă #în apele interioare, pe fluvii, mări sau oceane$ reprezintăstocuri în tranzit, o componentă ce trebuie să fie considerată în procesul de proiectare şifuncţionare a sistemului logistic. n alt dezavantaj, alături de timpul de tranzit îndelungat, estedisponibilitatea limitată. tilizarea doar a acestui mod de transport este posibilă numai însituaţiile în care e)peditorul şi destinatarul au acces direct la căile de transport. în caz contrar,este necesară apelarea la transportul rutier şi!sau la cel feroviar. Totodată, disponibilitateaserviciilor de transport pe apă este puternic influenţată de vreme.

5n privinţa siguranţei, transportul pe apă impune ambalarea adecvată a mărfurilor devaloare mare. De e)emplu, în timp ce, în cazul transportului aerian al unui ec>ipamentelectronic ar fi fost suficient un simplu ambalaj din plastic, în cazul transportului pe apă, estenecesar un ambalaj mai costisitor, sub forma unei cutii din lemn sau unui container. Totuşi,mărfurile transportate pe apă adesea nu necesită o ambalare specială, deoarece sunt mărfuri învrac.

Preocupările de adaptare la cerinţele clienţilor au determinat dezvoltarea sistemului detransport containerizat. 0unt facilitate astfel operaţiunile de încărcare şi descărcare, precum şicreşterea eficienţei transferului încărcăturilor, în transportul intermodal. Alte e)emple de

îmbunătăţire constau în navigaţia bazată pe satelit şi în pilotarea automată, care permite unserviciu permanent, 4= de ore zilnic.Transport! aerian este modul caracterizat de cea mai mare viteză a deplasării de la

un terminal la altul, în special pe distanţe lungi. Adesea, acest avantaj nu devine efectiv datoritămai multor cauze" timpul necesar pentru preluarea şi livrarea mărfurilor la suprafaţa solului*timpul necesar altor moduri de transport #rutier, feroviar$, cu scopul de asigura legătura între

punctul de origine şi terminalul aerian de încărcare, precum şi între terminalul de descărcareşi punctul de destinaţie a mărfurilor* frecvenţa redusă a transportului aerian* congestionareaaeroporturilor.

+u e)cepţia situaţiilor caracterizate de condiţii meteorologice nefavorabile, transportulaerian este de încredere. Cariaţia timpului de tranzit este relativ mică.Transportul aerian are avantajul unui nivel scăzut al pierderilor şi deteriorărilor. în

consecinţă, costul ambalajului de protecţie necesar este mai mic dec%t cazul altor moduri de transport, cu condiţia ca manipularea la sol să nu conducă la

arad de deteriorare a mărfurilor mai mare dec%t cel corespunzător rutei aeriene.-)emple de mărfuri care sunt transportate cu mijloace aeriene suntfltiătoarele" elemente poştale, îmbrăcăminte, produse din domeniul comunicaţiilor,m p&nente, ec>ipamente industriale. 7ateriile prime de bază #cărbune, c>erestea,minereuri, oţel etc.$ nu fac obiectul transportului aerian, deoarece pe de o parte,tarifele de transport sunt pro>ibitive în raport cu valoarea produselor respective, iar pede altă parte, capacitatea de transport a mijloacelor aeriene este limitată, în raport cunecesităţile de livrare a încărcăturilor în vrac şi cu particularităţile acestora.


18/33

+ea mai mare parte a mărfurilor transportate aerian sunt produse cu valoare mare sauîncărcături care trebuie să ajungă urgent la destinaţie, în situaţii critice, neprevăzute. 0unttransportate aerian produse de valoare mare şi perisabile, de e)emplu" florile, ziarele,delicatesele alimentare. -ste preferat transportul aerian al unui produs necesar pentru situaţiineprevăzute, c>iar şi în situaţiile în care valoarea produsului este mică. 7otivul este costul maimare al înt%rzierii produsului şi al consecinţelor nedorite #de e)emplu, oprirea producţiei şi

pierderile aferente$, comparativ cu mărimea costului de transport. Alegerea acestui mod este

recomandată c%nd costul de transport reprezintă doar o mică pondere din valoarea produsului în situaţii critice.

n dezavantaj al transportului aerian este accesibilitatea limitată. 7ărfurile trebuie să fietransportate cu alte moduri la aeroporturi, de unde sunt preluate pentru a fi livrate unui altterminal aerian. Fradul scăzut de accesibilitate măreşte timpul necesar şi costul de transport.

n alt dezavantaj se referă la capacitatea de transport. 7ijloacele de transport aerian suntlimitate în privinţa capacităţii fizice de transport. n avion de tip 8oeing eed 322 #versiunea comercială a avionului militar +3A$ pot transporta o cantitate demărfuri de 43'322 de tone. n avion obişnuit are o capacitate de 93'=2 de tone.

+osturile de transport aerian sunt mai mari comparativ cu alte moduri de transport.0tructura costurilor este dominată de costurile variabile. +osturile fi)e sunt mici în comparaţiecu transportul feroviar, pe apă şi prin conducte. Acest nivel scăzut este rezultatul implicăriiautorităţilor guvernamentale sau locale în crearea şi operarea aeroporturilor.

+osturile fi)e includ costul legat de cumpărarea mijloacelor de transport aerian, asistemelor speciale de manipulare şi a containerelor. Transportatorii plătesc pentru utilizareafacilităţilor de transport aerian, o serie de ta)e care au un caracter variabil. în categoriacosturilor variabile sunt incluse şi cele pentru combustibil, forţa de muncă #de la bordulaeronavelor şi de la sol$ şi întreţinere.

Transportul aerian este un mod cu viteză mare şi cost mare, destinat produselor devaloare mare, perisabile şi produselor necesare pentru situaţii neaşteptate, critice.Transport! prin con(cte este un mod de transport ce oferă o gamă de servicii mai

limitate, comparativ cu celelalte moduri. Produsele care pot fi transportate prin conducte sunt, deregulă" petrolul şi produsele petroliere, gazele naturale produsele c>imice lic>ide, apelemenajere şi apa potabilă pentru consumul populaţieiN Pe plan mondial, s'a e)perimentat şitransportul cărbunelui prin conducte. +ărbunele în stare pulverulentă se deplasează cu ajutorulapei. n dezavantaj al conductelor pentru cărbune este consumul foarte mare de apă.

nul dintre avantajele majore ale transportului prin conducte este tariful scăzut. în plus,nu este necesară recuperarea containerului sau mijlocului de transport fără încărcătură. Acestmod poate fi deosebit de eficient în cazul conductelor de mare diametru, care funcţioneazăaproape de capacitatea integrală. 0e valorifică astfel economiile de scară.

5n condiţiile în care conductele se află în proprietatea societăţii care le e)ploatează,costurile fi)e sunt mari, situaţie asemănătoare cu cea din transportul feroviar. +osturile fi)emari sunt generate şi de terminale, staţiile de pompare etc. +osturile variabile sunt mici.+osturile cu forţa de muncă au o pondere mică, datorită gradului înalt de automatizare.

Timpul de tranzit este mare, viteza de transport prin conducte este mică, de e)emplu 3':m pe oră. Acest dezavantaj este diminuat de faptul că transportul se poate desfăşura continuu,4= de ore zilnic, şapte zile pe săptăm%nă. (n anumite situaţii, viteza mică poate să nu constituie olimită, ci un aspect pozitiv. 7otivul este rolul de depozit pe care îl îndeplinesc conductele,datorită vitezei mici de deplasare. în alte situaţii, viteza scăzută generează nevoia unor stocuri desiguranţă, pentru protecţia faţă de variaţiile neaşteptate ale cererii.

?


19/33

Cariaţia timpului de tranzit este mică. Transportul prin conducte este neafectat de condiţiilede vreme, iar defecţiunile mecanice sunt rare. Acest fapt permite previzionarea cu un grad înaltde precizie, a programului de deplasare a produselor. 0e diminuează astfel stocurile de siguranţănecesare pentru protecţia faţă de variaţia necontrolabilă a livrărilor de produse.

Disponibilitatea este scăzută. -)istenţa conductelor se limitează la o anumită ariegeografică şi asigură legătura numai între anumite puncte din acea zonă. Transportul de la un

punct de origine sau la un punct de destinaţie care nu are acces nemijlocit la o conductă

presupune apelarea la alte moduri de transport #rutier, feroviar$, cu impact asupra costuluifinal.

6recvenţa transportului prin conducte este diminuată de cantităţile mari ce trebuie să fiedeplasate şi de viteza scăzută. -fectele acestei stări de fapt sunt diminuate de programulcontinuu de funcţionare al unei conducte.

n avantaj notabil este nivelul scăzut al pierderilor şi deteriorărilor. 7otivele sunt modul deconstrucţie şi operare a conductelor. 0e utilizează aliaje de oţel de înaltă calitate, cu o durată deviaţă de peste cinci decenii. +onductele sunt de lungime mare #pentru a limita numărulsecţionărilor de conductă$ şi sunt protejate cu vopsea şi răşini. 0e apelează la curentul electric,

pentru a neutraliza forţele de corodare datorate+tului dintre conductă şi păm%nt. 6lu)ul şi presiunea flu)ului de produse în conductă

sunt măsurate permanent de computere, la staţiile de pompare./imitele specifice transportului prin conducte sunt importante pentru utilizatori.

Principalele limite sunt următoarele" gama restr%nsă de produse ce pot fi transportate*disponibilitatea geografică scăzută* deplasarea doar a unor cantităţi mari de produse* vitezamică* transportul într'un singur sens.

tilizatorii de servicii de transport trebuie să aibă în vedere ierar>izarea diferitelor moduri în funcţie de caracteristicile lor de cost şi performanţă. 0tructura costurilor este

prezentată sinoptic în tabelul 3.4.Ta'e!! 5.". 8 Strctra costri!or pe mo(ri (e transport

Mo(! (etransport

6eroviar

Costri

costuri mari ec>ipamentele,

terminalele liniile de

9 costuri mici

@utier costuri mici crearea şi

întreţinerea căilor de

costuri medii combustibilul,

salariile, întreţinerea Pe apă costuri medii

mijloacele de

costuri mici posibilitatea de a

Aerian costuri mici

aeronavele,

costuri mari combustibilul,

Prin

conducte

costurile cele mai mari

construirea şi

costurile cele mai mici

costuri

B


20/33

+ercetările referitoare la transporturi, Lefectuate de specialişti în domeniul logisticii, aucondus la diferite ierar>izări ale modurilor de transport. n e)emplu bine cunoscut este cel

prezentat de Donald Q. 8oRerso), la finele deceniului opt al secolului SS. @ezultatelecercetărilor sale sunt prezentate în tabelul 3.9. (erar>izarea s'a realizat pe baza datelor obţinute cu ajutorul unei scale cu cinci niveluri, de la la 3, nivelul notat cu fiind cel maifavorabil.

Ta'e!! 5.#. 8 Caracteristici!e re!ati%e a!e mo(ri!or (e transport

Caracteristica

Mo(! (e transport)ero% rtie e rin aeri

6recve & " 5 #

+onform datelor din tabelul anterior, modul de transport cel mai bine clasat este

transportul rutier, care a înregistrat o evaluare favorabilă în privinţa tuturor caracteristicilor. încontinuare, este urmat, în ordine, de transportul feroviar, aerian, prin conducte şi pe apă.Alţi specialişti au inclus şi costurile în evaluarea comparativă. Pe baza cercetărilor

efectuate, @onald 8allou, de e)emplu, a ajuns la ierar>izarea relativă a modurilor de transportcare este prezentată în tabelul 3.=. Această ierar>ie se bazează pe estimările referitoare la

performanţa medie, în cazul unei varietăţi de situaţii.

Ta'e!! 5.&. 8 Ierar,i-area re!ati%ă a mo(ri!or (e transport2 3n )ncţie (ecostri *i caracteristici!e (e per)ormanţă:

Mo(! (etransport

Caracteristicacost

!1; G

timp! me(i(e

<

ariaţia

Pier(eri *i(eteriorări

G

a'so!tă

re!ati%ă;1

Aeria 3 9Notă= a 0e consideră că serviciul este disponibil. b +ostul per tonă'milă c Citeza

de la uşă la uşă d (ndicele de variaţie absolută a timpului de livrare, în raport cu timpulmediu de livrare

Din perspectiva costurilor, transportul aerian este cel mai scump, iar cel pe apă cel maiieftin. (erar>ia în funcţie de viteză este relativ asemănătoare cu aceea realizată de 8oRerso),cu e)cepţia transportului prin conducte şi pe apă. +ea mai mică variaţie absolută a timpului delivrare este specifică transportului aerian, iar cea mai mare transportului pe apă. 0ub aspectrelativ, în raport cu timpul mediu de livrare, ierar>ia este complet diferită" transportul princonducte este primul, cu cea mai mică variaţie procentuală, urmat de transportul rutier, iar lae)tremă de transportul aerian. în privinţa pierderilor şi deteriorărilor, sunt de preferattransportul prin conducte şi transportul pe apă, urmate de transportul aerian, rutier şi feroviar.

42


21/33

Aceste ierar>izări au doar o valoare orientativă pentru utilizatorii de servicii de transport.în funcţie de particularităţile produsului, distanţa de transport, relaţiile dintre utilizator şitransportator, condiţiile de vreme şi alţi factori, ierar>izările se pot modifica.

5.3.3. "ransportul intermodal

Deplasarea mărfurilor pe plan intern sau internaţional se realizează adesea prin

implicarea succesivă a mai multor moduri de transport, pentru a oferi un grad mai mare defle)ibilitate, în raport cu cerinţele utilizatorilor de astfel de servicii. Transport!intermo(a! constă în combinarea a două sau trei moduri de transport, între punctul de origineşi destinaţia finală a mărfurilor, în vederea deplasării eficiente sub aspectul timpului şi costurilor şi pentru a oferi clienţilor servicii de la uşă la uşă. 0erviciile de transport intermodal maisunt cunoscute şi sub denumirile de multimodalism sau servicii coordonate4.

Transportul intermodal oferă avantaje deopotrivă pentru e)peditori şi transportatori.&biectivul urmărit este integrarea celor mai avantajoase caracteristici ale fiecărui mod detransport, pentru a obţine performanţa optimă şi beneficiile ma)ime pentru client.

Dezvoltarea transportului intermodal a început cu apro)imativ patru decenii în urmă. Printrefactorii care au contribuit la oferirea şi utilizarea sa de un număr tot mai mare de operatori, seînscriu următorii"

crearea unor noi tipuri de mijloace de transport, de e)emplu vase capabile să transportenumai containere şi vagoane articulate care preiau containere pe două niveluri etc.*

îmbunătăţirea şi standardizarea dimensiunilor containerelor* posibilitatea sc>imbului de ec>ipamente între modurile de transport #de e)emplu,

containerele şi remorcile$* apelarea la calculatoare, pentru a monitoriza circulaţia mijloacelor de transport,

containerelor şi documentelor de transport, pentru stabilirea rutelor şi programareaoperaţiunilor de transport*

înfiinţarea terminalelor intermodale, care asigură transferul mărfurilor între diferitelemoduri*

facilitarea circulaţiei containerelor în număr mare, ca urmare a te>nologiei demanipulare a acestora şi costului ec>ipamentelor.

în transportul intern şi la scară globală, s'au dezvoltat diverse variante de coordonare amodurilor. +ombinaţia de tip transport $eroiar & rutier a cunoscut o dezvoltare substanţială.

+erinţele de transport internaţional au stimulat dezvoltarea combinaţiei transport rutier & peapă, în special pentru produsele de valoare mare. Particularităţile transportului aerian audeterminat utilizarea combinaţiei transport aerian & rutier. 0e pot realiza, de asemenea,coordonări de tipul transport $eroiar & pe apă, combinaţii între transportul prin conducte 'ialte moduri #pe apă, rutier, feroviar$.

+oordonarea de tip transport rtier )ero%iar a fost una dintre primele care au fostrealizate de transportatori, pentru a spori gradul de îndeplinire a aşteptărilor clienţilor. & primăformă sub care a apărut această combinaţie este re#orca plasată pe a!onul plat#ormă. & altăformă este containerul plasat pe a!onul plat$or#ă. Pentru facilitarea transferului de la calea

ferată la autostradă, s'a dezvoltat pe unele pieţe, te>nologia de tip $roadrailer$.Remorca p!asată pe %a$on! p!at)ormă este un sistem de transport intermodal care permite deplasarea unei remorci de camion cu ajutorul vagoanelor de cale ferată, pe distanţemai mari dec%t cele pe care circulă mijloacele auto în mod obişnuit. Acest sistem combină

4


22/33

fle)ibilitatea şi comoditatea transportului auto, cu economiile de costuri care sunt specificetransportului pe distanţe lungi. +osturile sunt mai mici dec%t cele generate de transportareaaceleiaşi încărcături pe aceeaşi distanţă, doar cu un mijloc auto.

tilizatorul serviciilor de tip remorcă plasată pe un vagon platformă beneficiază de unserviciu de la uşă la uşă, cu un cost convenabil, pe distanţe mari. Totuşi, acest sistem are oserie de limite. Plasarea pe un vagon platformă, a unei remorci cu roţi pentru circulaţia rutieră,are ca efecte rezistenţa la v%nt, deteriorări şi probleme legate de greutatea totală.

Container! p!asat pe %a$on! p!at)ormă este un sistem care s'a e)tins progresiv. întransportul intermodal, containerele au c%ştigat un loc important. +ontainerele standardizatesunt ec>ipamente transferabile între toate modurile de transport, cu e)cepţia conductelor.Apelarea la containere într'o măsură tot mai accentuată a fost determinată de următorii factori"avantajul containerelor de a evita manipulările numeroase ale încărcăturilor de mici dimensiuni,la punctele de transfer intermodal* capacitatea de a oferi un serviciu de la uşă la uşă şidezvoltarea comerţului global.

Carianta container plasat pe a!onul plat$or#ă este generată adesea de combinaţia dintretransportul oceanic şi transportul feroviar. Pentru a spori numărul containerelor transportate şi a

reduce costurile în mod relativ, a fost creat trenul cu două nieluri, constituit din vagoane permanent articulate, capabile să transporte fiecare c%te două containere. tilizarea unui astfelde tren este limitată de înălţimea sa, care poate restricţiona accesul prin anumite tuneluri de petraseul căii ferate.

Sistem! >roa(rai!er> este o variantă combinată de transport rutier şi 'feroviar.Uasiul unei remorci de camion este dotat cu o a doua osie, care dispune de ot j speciale dinoţel, pentru deplasarea pe calea ferată. Prin utilizarea unui bog>iu, eînorca poate circula peliniile de cale ferată. Printre avantajele oferite de acest sistem înscriu" absenţa vagoanelor,ceea ce diminuează costurile* greutatea mai mică a ec>ipamentului de transport* lipsa nevoii

de utilizare a macaralelor pentru descărcarea remorcilor. Totuşi, un astfel de sistem presupune constituirea unui tren doar din remorci, în condiţiile în care greutatea lor maimică nu permite combinarea cu

vagoanele convenţionale.n sistem folosit de mult timp, în comerţul internaţional, este combinaţia de tip

transport pe apă rtier. Oavele de tip @o@o permit transportul remorcilor şi altor încărcături pe roţi.

Pe plan internaţional, s'a dezvoltat combinaţia intermodală de tip transport aerian rtier. Practic, orice transport aerian trebuie să fie corelat cu un alt mod de transport, pentru

a asigura circulaţia mărfii de la uşă la uşă. Acest sistem presupune o aeronavă, un camion,containere şi!sau palete speciale. tilizarea containerelor de mari dimensiuni este limitată dedimensiunile mijloacelor de transport aerian şi de încărcăturile relativ mici transportate deaeronave. +reşterea dimensiunilor avioanelor va conduce la dezvoltarea serviciilor combinate aeriene & rutiere şi la scăderea relativă a costurilor. +ombinaţia de tip transportaerian & rutier este frecvent utilizată de operatorii care oferă servicii de curierat rapid, detipul organizaţiilor globale

6ederal -)press, P0 şi DV/.Datorită intermodalismului, relaţiile dintre modurile de transport nu se limitează la

raporturile concurenţiale. 0inergiile generate de cooperarea dintre moduri susţin relaţiile de parteneriat. 0erviciile oferite de un anumit mod devin o componentă a pac>etului de serviciioferite utilizatorului de transport intermodal.

44


23/33

5.&. ?eci-ii re)eritoare !a transport! (e măr)ri

Transportul reprezintă una dintre cele mai importante componente ale sistemuluilogistic al unei organizaţii, datorită ponderii sale în costurile totale de distribuţie şi impactuluiasupra nivelului de servire a clienţilor. 7anagerii responsabili de domeniul transporturilor demărfuri adoptă decizii strategice şi operaţionale, care influenţează în mod direct obiectivelelogistice şi de mareting ale organizaţiei.

5..1. eci"ii strate!ice 'i operaţionale

&biectivul major al strategiei şi activităţilor de transport este de a oferi clienţilor utilităţile de timp, loc şi formă solicitate, în condiţiile unui cost convenabil

pentru organizaţie. Acest obiectiv se află în str%nsă corelaţie cu o serie de obiectivstrategice de mareting, printre care se includ următoarele" menţinerea loialit%r clienţilor interni şi e)terni ai firmei* obţinerea unui avantaj competitiv* poziţionar mai favorabilă pe

piaţa sau segmentul vizat, în funcţie de nivelul serviciilor oferW clientului.

?eci-ii!e strate$ice se referă la direcţionarea activităţii de transport p e perioadă detimp mai mare, comparativ cu deciziile tactice #operaţionale$, carM urmăresc implementareastrategiilor şi soluţionarea aspectelor curente ale activităţii * transport. Alegerea variantelor strategice de transport este influenţată de numero factori, printre care"

tip! (e pro(s transportat ' sub aspectul valorii, densităţii şi caracteristicilor merceologice ale produsului, precum şi a cerinţelor de păstrare*

ni%e!! (e ser%ire so!icitat (e c!ienţi ' în ce priveşte durata ciclului comenzii,menţinerea calităţii şi integrităţii mărfurilor p%nă la destinaţie informaţiile referitoare la punctul

de pe traseu unde se află mărfurile şi durata estimată p%ri la ajungerea la destinaţie* componenta !o$istică %i-ată ' aprovizionarea cu materii prime, materiale componente

şi!sau produse finite* activităţile de susţinere a operaţiunilor distribuţia fizică a mărfurilor spreconsumatorul final*

aria teritoria!ă ' fadul de dispersie teritorială a activităţii utilizatorului de servicii detransport, a surselor de aprovizionare şi a clienţilor săi, pe piaţa internă şi pe piaţa globală*

resrse!e or$ani-aţiei ' mijloacele financiare, materiale şi umane de care dispuneorganizaţia pentru a desfăşura transportul cu mijloace proprii şi!sau cu cele ale terţilor etc.

Principalele criterii considerate pentru definirea strategiei referitoare la transporturile demărfuri sunt următoarele"a. mo(ri!e (e transport. na dintre cele mai importante decizii strategice se referă la

alegem modului sau modurilor de transport adecvate. Fama variantele e)istente includeurmătoarele moduri de bază" feroviar, rutier, pe apă, aerian şi prin conducte. în funcţie de tipulmărfurilor transportate cerinţele clienţilor şi particularităţile modurilor de transport, fiecareorganizaţie va recurge la unul sau mai multe moduri. 0elecţia modurilor se bazează peurmătoarele criterii principale" costurile, timpul de tranzit, consecvenţa #varia7itatea$,disponibilitatea, fle)ibilitatea, frecvenţa şi siguranţa.

'. coor(onarea mo(ri!or (e transport. &rice utilizator de servicii de transport poatealejf între varianta apelării separate la moduri necorelate şi varianta coordonării modurilor. Totmai frecventă, în special în cadrul comerţului internapnal, este opţiunea pentru transportul intermodal 0impla apelare la nai multe moduri de transport, în funcţie de aria

49


24/33

teritorială sau tipul de client nu înseamnă, în esenţă, transport intermodal. '-ste necesarăoferirea de servicii din uşă în uşă, eficiente din punctul de vedere al costurilor, bazate peec>ipamente speciale standardizate #de e)emplu, containere$, care pot fi uşor transferate de laun mod la altul. c. $ra(! (e imp!icare (irectă 3n acti%ităţi (e transport. 6iecareorganizaţie care are nevoie de servicii de transport trebuie să adopte o decizie majoră,

privind gradul de implicare directă a resurselor proprii în activităţi de transport. Cariantele posibile sunt următoarele" apelarea nu#ai la $ir#e de transport #organizaţii care au ca

obiect principal de activitate transportul de mărfuri pentru diferiţi clienţi, pe bazecomerciale$, numai activităţi proprii de transport şi varianta rezultată din co#+inarea îndiferite proporţii, a celor două alternative menţionate. Apelarea la un parc propriu demijloace de transport are o serie de avantaje" #i$ creşterea gradului de control asupratransportului* #ii$ economiile datorate faptului că organizaţia nu mai suportă costurileaferente apelării la o firmă transportatoare #de e)emplu, costuri de facturare, costuri determinal etc$* #iii$ reducerea pierderilor şi distrugerilor de mărfuri, ca urmare adiminuării numărului de manipulări* #iv$ utilizarea mijloacelor de transport ca depozitemobile* #v$ realizarea unei publicităţi mobile, cu ajutorul mijloacelor de transport auto. Totuşi,

costurile determinate de posesia şi funcţionarea parcului propriu de mijloace de transport pot fi un dezavantaj.(. nmăr! transportatori!or. Apelarea la unul sau mai mulţi transportatori este o

decizie strategică a organizaţiei, în cazul modurilor de transport caracterizate de concurenţă.@educerea numărului de firme transportatoare la care recurge o organizaţie utilizatoare are caefecte pozitive" creşterea puterii de negociere, datorită volumului mai mare de mărfuritransportate printr'un singur operator* facilitarea urmăririi activităţii transportatorilor şi a

performanţelor acestora* simplificarea aspectelor de natură administrativă. Totodată, laadoptarea deciziei privind numărul transportatorilor, trebuie să fie considerat riscul de

creştere a dependenţei faţă de furnizorii de servicii de transport. în cazul în care, untransportator cu o pondere mare în volumul serviciilor necesare unei anumite firme îşiîncetează activitatea sau trece prin situaţii de forţă majoră, se va înregistra o scădere drastică anivelului de servire a utilizatorului şi creşterea potenţială a costurilor de transport, pe termenscurt.

e. $ra(! *i mo(a!itatea (e conso!i(are. &rganizaţia utilizatoare a serviciilor detransport poate considera varianta livrării în cantităţi #ici sau varianta cantităţilor mari.Produsele vrac sunt, de regulă, transportate în cantităţi care permit utilizarea întregii capacităţia mijloacelor de transport. -)pedierea unor partide mici de mărfuri este adesea ineficientă subaspectul costurilor, atunci c%nd este realizată cu mijloacele proprii.

Oumeroase firme recurg la o strategie de consolidare. în esenţă, consolidarea esteacţiunea de colectare a unor încărcături mici, pentru a forma o cantitate mai mare, în vedereaobţinerii unor tarife de transport mai mici. -)istă mai multe modalităţi de consolidare aîncărcăturii"

conso!i(area stoc!i ' care constă în aprovizionarea cu mărfuri în cantităţi mari, lacapacitatea mijloacelor de transport, în vederea creării unu

cap 5 trans marf.doc

Documents