133

Students’ Quality of Life. Case Study:Students’ Satisfaction from Three Universitiesfrom Cluj-Napoca Towards Aspects Related to Quality of Life

AbstractConsidering that the profile of the city of Cluj-

Napoca is a „university” one, I analyzed the qua-lity of life of students from Cluj-Napoca based on their level of satisfaction towards general aspects of quality of life, the activity of teaching and lear-ning, the materials and equipment provided by the faculty, and the services and facilities offered by the university. Surprisingly, I found out that there does not exist a quality of life model of analysis for this segment of population, for which I elaborated a model based on the means attained by each of the aspects previously mentioned.

The research part includes the quantitative analysis of the data collected from the application of a questionnaire on the students of three univer-sities from Cluj-Napoca: Babeș-Bolyai University, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, and Technical University of Cluj-Napoca.

The analysis is focused on four major objecti-ves: (1) calculation and interpretation of the means attained by each of the four dimensions of the qu-estionnaire (satisfaction towards general aspects of quality of life, the activity of teaching and learning, the materials and equipment provided by the faculty, and the services and facilities offered by the univer-sity); (2) analysis of frequencies of each question from the questionnaire; (3) testing and interpreting the hypotheses of the study; (4) elaboration of a model of analysis of students’ quality of life.

Keywords: quality of life of students, students’ satisfaction, model of analysis of students’ quality of life, Cluj-Napoca.

CALITATEA VIEȚII STUDENȚILOR. STUDIU DE CAZ:MULȚUMIREA STUDENȚILORDIN TREI UNIVERSITĂȚI CLUJENE FAȚĂ DE ASPECTE LEGATEDE CALITATEA VIEȚII

George-Florin VLAS

George-Florin VLASMasterand,Departamentul de Administrație şi Management Public,Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, RomâniaTel.: 0040-757-310.722E-mail: vlas.george03@yahoo.com

Revista Transilvanăde Ştiinţe Administrative1 (36)/2015, pp. 133-150

134

1. Calitatea vieții

1.1. Definiția și aria de aplicabilitate a termenului

Calitatea vieții reprezintă „ansamblul elementelor care se referă la situația fizică, eco-nomică, socială, culturală, politică, de sănătate etc., în care trăiesc oamenii, conținutul și natura activităților pe care le desfășoară, caracteristicile relațiilor și proceselor sociale la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul și stilul de viață, evaluarea împrejurărilor și rezultatelor activităților care co-respund așteptărilor populației, precum și stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire, frustrare etc.” (Mărginean și Bălașa, 2002, pp. 2-3).

O definiție complexă precum cea enunțată trebuie explicată. Astfel, vorbim în pri-mul rând de elemente ce țin de viața oamenilor, cu raportare la starea lor economică, statutul social de care se bucură în comunitate sau societate, cultura din care fac parte și identitatea culturală locală sau națională și nu în ultimul rând, un subiect sensibil, și anume sănătatea.

Un alt element al definiției se referă la toate acele aspecte din viața oamenilor, care surprind situația în ansamblul domeniilor în care aceștia își desfășoară activitățile sau la care se raportează prin desfășurarea activităților lor zilnice, dar și la fiecare activita-te prin intermediul căreia oamenii intră în contact cu diferite medii, cum ar fi mediul politic, sănătatea sau mediul social, prin care își asigură mijloacele necesare existenței. În acest moment putem vorbi și despre relațiile care se stabilesc între oameni/cetățeni, între cetățeni și autoritățile publice, între cetățeni și mediul economic și/sau sistemul de sănătate, dar și la interacțiunea și chiar interdependența dintre toate acestea. Se pune problema unei interdependențe, deoarece oamenii nu există fără acele instituții care oferă cadrul legal de acțiune al acestora, dar nici instituțiile respective nu ar exista fără resursa umană, aceasta fiind baza sau motorul funcționării și dezvoltării lor.

Desigur, înaintea stabilirii acestor relații sau interacțiuni, dar și ulterior stabilirii lor este vitală o evaluare a împrejurărilor care pot influența pozitiv sau negativ bunul mers al relațiilor și activităților desfășurate de oameni sau grupuri, dar și o evaluare a rezultatelor acestora, pentru a fi posibilă o analiză cât mai transparentă, clară și completă. Evaluarea împrejurărilor și a rezultatelor activităților trebuie să corespun-dă așteptărilor populației, însă nu doar la nivel individual, pentru a putea fi extinse analizele și pentru a se lua decizii conforme așteptărilor totalului indivizilor dintr-o comunitate, societate sau țară.

Definiția calității vieţii mai precizează şi resursele pe care le au la dispoziție oamenii pentru a-și desfășura activitățile și pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, care depind într-o mare măsură de gradul de accesibilitate al acestora.

O altă dimensiune a calității vieții este reprezentată de stilul și modul de viață pe care oamenii îl adoptă în diferite împrejurări, ținând cont de factori de natură politică, economică sau socială, dar și de modelele de consum care în prezent se găsesc într-o proporție semnificativă și din care oamenii pot să aleagă. Modelele de consum se aleg în funcție de anumite criterii care țin de situația personală a fiecărei persoane, de așteptările, posibilitățile acestora și, desigur, de posibilitatea de susținere a acestora.

135

În final, trebuie precizate stările subiective, proprii fiecărei persoane, cu privire la nivelul de mulţumire, satisfacţie sau insatisfacţie, fericire/tristeţe, frustrare sau stres, pentru a se putea evalua starea concretă în care se află oamenii la un moment dat și pentru a înțelege și ști cum trebuie să se procedeze pe viitor în elaborarea de politici publice, politici de sănătate și altele. Așadar, atunci când se tratează probleme care țin de comunitate în ansamblul ei trebuie întotdeauna să se aibă în vedere situația perso-nală a membrilor săi, deoarece oamenii sunt cei care fac să existe o comunitate și care contribuie la funcționarea și dezvoltarea ei.

Creșterea calității vieții și a bunăstării sociale sunt principalele obiective pe care o comunitate dezvoltată dorește să le atingă. Atingerea unui nivel ridicat de calitate a vieții a devenit una dintre preocupările constante ale autorităților publice. Prin utili-zarea unor sisteme de indicatori pentru măsurarea calității vieții, este reflectat stilul de viață, nivelul de trai, de dezvoltare şi de atractivitate al unei comunităţi din perspectiva cetăţenilor.

2. Calitatea vieții studenților

2.1. Definiția conceptului de calitate a vieții studenților

Calitatea vieții studenților se referă la totalitatea aspectelor legate de conceptul de calitate a vieții analizat mai sus, însă aplicabil statutului de student. Ne referim aici la numeroși indicatori, care sunt sau ar trebui luați în considerare când se evaluează nivelul calității vieții studenților dintr-un anumit oraș, raportat la facultatea sau uni-versitatea la care studiază.

Facultatea sau universitatea este cea care, într-o mare măsură, îi asigură studentului condițiile și mijloacele necesare pentru ca acesta să-și stabilească un standard de viață la care să se raporteze față de alți studenți de la alte facultăți sau universități.

De asemenea, facultatea sau universitatea îi oferă studentului servicii și facilități pe care să le utilizeze cât mai eficient în scopuri personale, dar și academice (în cadru universitar) pentru a avea performanțe academice cât mai mari. Acesta este, în ultimă instanță, scopul suprem al studentului (sau cel puțin, ar trebui să fie), și anume să aibă note cât mai mari, să se implice în activitatea școlară și extra-școlară și să acumuleze un set consistent de cunoștințe care să-i folosească la finalul studiilor în vederea inserției sale pe piața muncii.

Pe lângă mijloacele și facilitățile pe care universitatea i le asigură studentului, calita-tea vieții studenților mai poate fi evaluată luând în considerare și interacțiunea dintre profesor și student și activitățile de predare și învățare. În acest context ne referim la modul de predare al cursurilor și seminariilor de către profesori, modul în care pro-fesorul se adresează studenților, faptul că îi incită la discuții active, interacțiunea în mediul on-line (e-mail) și oferirea unui feedback pentru temele și proiectele studenților.

„Învățământul superior este o instituție care urmărește crearea unei forțe de muncă informate, calificate, care să realizeze studii de cercetare inovative și care să dezvolte tehnologii noi și surprinzătoare” (Arslan și Akkas, 2013, p. 1). Învățământul superior, prin intermediul universităților, facultăților și a altor forme de educație, pregătește vi-

136

itorii teoreticieni, politicieni, ingineri, care vor contribui la schimbarea sau dezvoltarea lumii. Printr-o astfel de educație, fiecare om, în perioada sa de studenție, încearcă să se pregătească și să acumuleze cunoștințele și abilitățile necesare pentru a contribui la propriul viitor și pentru a-l clădi în așa fel încât acesta să fie apreciat la o valoarea cât mai ridicată.

Fiecare viitor student își alege facultatea ghidându-se după principii proprii sau insuflate de cei apropiați, de familie, de comunitate sau chiar de societatea sau țara în care trăiește. Aceste principii se referă la rapiditatea de a găsi un loc de muncă după absolvirea facultății, găsirea unui loc de muncă în domeniu, ținând cont de evoluția societății prezente, aspectele economice, culturale, sociale sau politice, gradul de dez-voltare al ramurii sau domeniului în care ar urma să activeze viitorul absolvent sau posibilitatea de a avansa la locul de muncă sau de a avea un salariu cât mai mare.

Facultatea este locul în care te desprinzi de activitatea de predare clasică, bazată pe dictare și transcriere. La facultate se pune un accent mai mare pe interacțiunea dintre studenți în cadrul orelor de curs și de seminar, dar și între studenți și profesori. Se pune un accent mai mare pe dezbatere, pe oferirea unor argumente susținute pentru fiecare opinie pe care un student o propune.

În cadrul cursurilor și a seminariilor, se transmit informații care trebuie preluate și prelucrate de către studenți pentru a le înțelege și aplica în situații practice. Informațiile transmise și cunoștințele dobândite de-a lungul anilor de facultate trebuie înțelese și sedimentate foarte bine, deoarece acestea vor reprezenta baza după care fiecare absol-vent de studii superioare se va ghida la viitorul loc de muncă. Informațiile îi vor oferi o siguranță viitorului absolvent, atât în găsirea unui loc de muncă, cât și pe parcursul anilor în care va fi angajat. Acestea contribuie la calitatea vieții studenților, deoarece informațiile pe care le acumulează în timpul facultății îl vor ajuta să se descurce în susținerea propriilor puncte de vedere, pentru aplicarea pentru burse, pentru diferite activități legate de activitatea academică sau extra-școlară.

Pe lângă cantitatea mare de informații vehiculată și receptată de către studenți pe parcursul anilor de facultate, sunt importante și activitățile extra-școlare în care se implică în afara orelor de curs. Toate aceste activități îl ajută pe student să se dezvolte prin interacțiunea cu oameni din domenii apropiate domeniului propriu de studiu sau alte domenii și ajută la stabilirea unui nivel al calității vieții ridicat. Studentul intră în contact cu diferite tipuri de oameni, din diferite culturi, de diferite etnii sau religii, so-cializează, schimbă păreri, își formează impresii, transmite valori specifice culturii din care face parte, toate acestea contribuind la formarea personalității sale și la dezvoltarea acesteia. În funcție de personalitatea pe care studentul și-o formează, va ști să-și apreci-eze calitățile și defectele proprii și va ști cum să își aprecieze viața pe care o are și să o autoevalueze cât mai obiectiv. Știind să se auto-evalueze, studentul va ști să aprecieze și evaluările realizate de alții cu referire la statutul său social, la comportamentul său, la satisfacția sa referitoare la aspecte din cele mai diverse sau la preferințele sale.

Pe lângă acestea, calitatea vieții studenților este influențată și de anumiți factori, pre-cum sănătatea, fericirea, stilul de viață, incluziunea socială, coeziunea și nu în ultimul

137

rând satisfacția față de diferite lucruri din viața de zi cu zi (Mărginean și Precupețu, 2004, p. 1). Mulți dintre acești factori au un rol crucial în viața studenților, dar nu nu-mai, deoarece astfel de factori pot influența într-un mod hotărâtor viața fiecăruia dintre noi, fie pozitiv, fie negativ. Acești factori sunt prezenți permanent în viața fiecăruia, ajutându-ne pe fiecare dintre noi să ne raportăm la ceilalți și să ne apreciem calitățile sau avantajele, sau din contră, defectele sau dezavantajele. Evaluând acești factori sau aceste aspecte, ce țin de calitatea noastră de oameni (inclusiv studenți), fiecare om (student) poate identifica ce este în neregulă sau ce îl dezavantajează cu privire la comportamentul său, gândirea sa sau modul de a acționa în diferite circumstanțe. În urma unei astfel de evaluări, oamenii (studenții) se pot autoevalua la rândul lor și pot îmbunătăți acele aspecte relativ negative identificate pentru îmbunătățirea stimei de sine și a prestigiului social de care se pot bucura la un moment dat sau de care se bucură în comunitatea sau societatea în care trăiesc.

Toate acestea contribuie la stabilirea unui nivel al calității vieții studenților, nivel care ar trebui să reflecte toate aspectele menționate mai sus într-o măsură mai mică sau mai mare, preferabil fiind ca aceste aspecte să se situeze la un nivel cât mai ridicat din punct de vedere calitativ.

Cercetări privind evaluarea calității vieții studenților trebuie efectuate periodic, cel puțin o dată în fiecare an, la începutul anului universitar (pentru a se vedea și analiza care sunt așteptările studenților la început de an universitar, dar și părerea referi-toare la anul universitar anterior) sau la sfârșitul acestuia (pentru a vedea și analiza anul universitar recent încheiat, problemele pe care studenții le-au întâmpinat și/sau performanțele înregistrate de aceștia). În acest fel, și conducerea fiecărei universități s-ar putea autoevalua prin prisma rezultatelor obținute în urma evaluării calității vieții studenților, pentru a identifica, analiza și remedia acele aspecte nemulțumitoare pentru studenți, în vederea creșterii eficienței acestora, dar și a universității per total (Arslan și Akkas, 2013, p. 1).

2.2. Indicatori ai calității vieții studenților

Calitatea vieții studenților poate fi studiată prin prisma unor indicatori ce țin de activitatea de predare – învățare în cadrul cursurilor și seminariilor, dar și în afara acestora, de baza materială și dotările din fiecare facultate și de serviciile și facilitățile furnizate de universitate sau facultate.

Analizând modul în care studenții percep anumite servicii furnizate de către faculta-tea la care studiază, conducerea facultății poate să ia deciziile referitoare la studenții săi ținând cont de rezultatele unor astfel de cercetări. De aceea, un rol important în luarea deciziei de către conducerea facultății ar trebui să îl aibă reprezentanții studenților, care să comunice cel puțin nemulțumirile studenților și problemele acestora, pentru a-i ajuta să le rezolve. În acest mod, studenții s-ar simți apreciați și ar vedea că sunt o parte integrantă a facultății.

Calitatea vieții studenților este importantă și pentru facultățile la care studenții studiază, pentru ca politicile acestora să fie cât mai realiste, pentru a putea fi aplicate/

138

implementate, ținând cont de interesele fiecărui student în parte sau cel puțin interesul general al acestora.

Activitățile de predare-învățare sunt foarte importante prin prisma unor indicatori precum interacțiunea profesor-student în cadrul cursurilor și/sau seminariilor, în afara orelor de curs, sprijinul oferit de către aceștia, cunoștințele dobândite de către studenți prin cursurile urmate, dezvoltarea unor abilități precum vorbitul în public, capacitatea de analiză și sinteză, utilitatea feedback-ului din partea profesorilor sau corectitudinea rezultatelor obținute la examene.

O interacțiune bună între profesor și student este crucială, deoarece prin inter-mediul lecțiilor predate în mod interactiv se vehiculează cea mai mare cantitate de informații, urmată de studiul individual și de cel în echipă. Studenții înțeleg mai bine dacă în timpul cursurilor/seminariilor pun întrebări dacă au neclarități, fac observații sau completări.

De asemenea, sprijinul oferit de profesori studenților este important, deoarece dacă studenții au nevoie de clarificări cu privire la anumite informații predate, profesorii ar trebui să încerce să le explice cât mai clar, pentru evitarea confuziilor sau a altor probleme ce s-ar putea ivi la un moment dat.

Cunoștințele dobândite în urma cursurilor urmate își pun amprenta asupra studenților, deoarece pe baza lor, aceștia își formează anumite deprinderi și abilități, care îi vor ajuta în viitor, fie în familie, fie la locul de muncă.

Baza materială și dotările universității/facultății sunt vitale pentru desfășurarea în condiții bune a activităților didactice sau ale altor activități din cadrul sistemului de învățământ. Spațiile dedicate activităților de predare, mai precis capacitatea spațiilor, condițiile termice și acustice, dotarea laboratoarelor (inclusiv cele de informatică), do-tarea bibliotecilor, baza sportivă sau calitatea suporturilor de curs sunt doar câțiva in-dicatori ai calității vieții studenților din prisma bazei materiale a universității/facultății.

Poate cea mai importantă dimensiune legată de calitatea vieții studenților se referă la serviciile furnizate de către universitatea sau facultatea la care studiază și facilitățile oferite de acestea, deoarece studenții depind, într-o oarecare măsură, de astfel de ser-vicii și facilități pentru a urma și absolvi o facultate. Printre cele mai importante se numără locurile la taxă sau la buget scoase la concurs de fiecare facultate, în fiecare an. De acestea depinde numărul absolvenților de liceu care decid să se înscrie la o anume facultate.

O locuință este de asemenea vitală, o opțiune pentru studenți fiind căminele studen-țești pe parcursul studiilor. Numărul de locuri oferit de fiecare facultate, dotarea came-relor de cămin, raportul calitate-preț și accesul la internet sunt aspecte care nu pot fi trecute cu vederea. De acestea depind, de multe ori, confortul și randamentul pe care îl dau studenții de-a lungul unui an universitar în ceea ce privește performanțele acestora.

Pentru cei mai ambițioși și merituoși studenți se acordă burse de mai multe tipuri, care aduc un plus venitului unui student, prin care i se recunosc performanțele aca-demice. În plus față de toate aceste aspecte, mai există multe altele, de care depinde calitatea vieții studenților.

139

Așadar, calitatea vieții studenților este esențială pentru facultatea și universitatea la care un student este înscris, deoarece studenții sunt o parte importantă a întregului proces educațional, dacă nu cea mai importantă, deoarece ei sunt cei care urmează să fie instruiți și să fie liderii de mâine. Facultatea îi formează, însă de ei depinde să aibă succes, la acest lucru contribuind toate aspectele discutate și analizate în acest capitol.

3. Studiu de caz: mulțumirea studenților față de aspecte legate de calitatea vieții din trei universități clujene: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Partea practică se concretizează într-o analiză cantitativă a datelor obținute prin utilizarea unei metode de cercetare cantitative, mai precis ancheta sociologică, deoarece prin această cercetare se dorește să se afle care este nivelul calității vieții studenților din trei universități din Cluj-Napoca, numărul acestora, al posibililor respondenți fiind unul mare.

Instrumentul de cercetare utilizat este un chestionar adaptat pentru studiul calității vieții studenților. Acesta cuprinde patru dimensiuni, și anume dimensiunea A – mul-țumirea față de aspecte generale privind calitatea vieții, dimensiunea B – activități de predare – învățare, dimensiunea C – baza materială și dotările, și dimensiunea D – ser-vicii și facilități. Fiecare dimensiune cuprinde un anumit număr de itemi, respondenții trebuind să acorde note de la unu la cinci cu privire la gradul lor de satisfacție față de aspecte ale Calității Vieții, unde 1 = deloc satisfăcător, iar 5 = foarte satisfăcător. Dimensiunea A cuprinde 10 itemi, dimenisunea B cuprinde 20 de itemi, dimensiunea C cuprinde 10 itemi, iar dimensiunea D cuprinde 13 itemi. Există, de asemenea și o categorie de întrebări demografice, mai precis 10 itemi.

Ipotezele studiului sunt următoarele:H1: Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiunea

„activitatea de predare din cadrul cursurilor” și de dimensiunea „baza materială și dotările din fiecare facultate”.

H2: Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiu-nea „activitatea de predare din cadrul cursurilor” și de dimensiunea „serviciile și facilitățile oferite de universitate”.

H3: Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiunea „baza materială și dotările din fiecare facultate” și de dimensiunea „serviciile și facilitățile oferite de universitate”.

H4: Mulțumirea față de cele patru dimensiuni depinde de sexul (genul) respondentului.H5: Mulțumirea față de dimensiunea „serviciile și facilitățile oferite de universitate”

depinde de universitatea din care fac parte studenții.

Cercetarea a fost realizată în rândul studenților celor trei universități-țintă în peri-oada 06.05.2014-21.06.2014, eșantionul fiind unul de conveniență fiind selectați studenți ai celor trei universități din Cluj care au fost dispuși să răspundă la întrebările din chestionar. Un număr de 134 de studenți din cele trei universități au ales să răspundă întrebărilor din chestionar.

140

Respondenții sunt studenți, atât băieți, cât și fete, în proporție de 24,26%, respectiv 75,74%. Vârstele sunt cuprinse între 19 și 26 de ani, iar universitățile din care provin se prezintă astfel: Universitatea Babeș-Bolyai – 79,10%, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară – 5,97%, iar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – 14,93%.

Datele au fost prelucrate în programul SPSS, fiind testate ipotezele prin regresii și corelații, rezultatele fiind prezentate în continuare. În primul rând a fost calculată media, ca indicator al tendinței centrale, pentru a vedea care este media răspunsurilor pentru fiecare din variabile, dar au fost generate și frecvențe ale răspunsurilor la fiecare întrebare din chestionar.

În continuare voi prezenta rezultatele interpretării datelor culese, acestea fiind grupate pe cele patru dimensiuni analizate. Prima dimensiune analizată din perspectiva mediilor obținute de către fiecare variabilă este cea legată de mulțumirea studenților față de aspecte generale privind calitatea vieții. S-a constatat că variabilele „mulțumirea față de orașul în care studiați” și „mulțumirea față de viața socială din orașul Cluj-Na-poca” au cele mai mari medii, respectiv 4,47 din cinci și 4,21 din cinci, în timp ce mediile cele mai mici au rezultat pentru variabilele „mulțumirea față de autoritățile locale” (media 3,19 din cinci) și „mulțumirea față de situația financiară” (media 3,02 din cinci).

4,47 4,21

3,02 3,19

1

2

3

4

5

A: Mul umirea fa de ora ul în care studia i

A: Mul umirea fa de via a social din ora ul Cluj-Napoca

A: Mul umirea fa de situa ia dumneavoastr financiar

A: Mul umirea fa de autorit ile locale

Figura 1: Medii – Dimensiunea „mulțumirea față de aspecte generale legate de calitatea vieții”

Un alt aspect important îl reprezintă frecvențele cu care au răspuns cei chestionați. Dimensiunea A – mulțumirea generală față de aspecte privind calitatea vieții se clasează foarte bine, deoarece majoritatea respondenților au apreciat patru aspecte din aceas-tă dimensiune ca fiind satisfăcătoare (mulțumirea față de facultatea la care studiază, mulțumirea față de infrastructură, mulțumirea față de existența spațiilor verzi în orașul Cluj-Napoca și mulțumirea față de stilul propriu de viață), două aspecte ca fiind foarte satisfăcătoare (mulțumirea față de orașul în care studiază și mulțumirea față de viața socială din orașul Cluj-Napoca) și 4 aspecte ca fiind nici nesatisfăcătoare, dar nici sa-tisfacătoare (mulțumirea față de sistemul de învățământ în care studiază, mulțumirea față de situația financiară, mulțumirea față de autoritățile locale, mulțumirea față de sistemul de sănătate din orașul Cluj-Napoca).

141

A doua dimensiune analizată din perspectiva mediilor obținute de fiecare variabilă este cea referitoare la activitățile de predare – învățare din cadrul cursurilor și nu numai.

3,01 2,87

3,57 3,604,02

3,66 3,52 3,51

1

2

3

4

5

B: Stimularea studen ilor în adoptarea unui stil de înv are sus inut i eficient

B: Sprijinul oferit din partea îndrum torilor de an

B: Interac iunea profesor – student în cadrul cursurilor/seminariilor

B: Capacitatea de predare a profesorului

B: Cuno tintele de specialitate ale profesorului

B: Dezvoltarea abilit ilor de comunicare

B: Corectitudinea rezultatelor/notelor ob inute la examene

B: Utilitatea feedback-ului din partea profesorului (pentru teme, proiecte)

Figura 2: Medii – Dimensiunea „activități de predare în cadrul cursurilor”

În cazul celei de-a doua dimensiuni – activități de predare în cadrul cursurilor, mediile cele mai mari, mai precis, cele mai apropiate de valoarea cinci (valoarea maxi-mă) au fost obținute de către variabilele „cunoștințele de specialitate ale profesorului” (4,02) și „dezvoltarea abilităților de comunicare” (3,66), în timp ce mediile cele mai mici au fost obținute de către variabilele „sprijinul oferit din partea îndrumătorilor de an” (2,87) și „stimularea studenților în adoptarea unui stil de învățare susținut și eficient” (3,01). Medii mari au mai obținut și variabilele „capacitatea de predare a profesorului” (3,60), „interacțiunea profesor-student în cadrul cursurilor” (3,57) și „corectitudinea rezultatelor/notelor obținute la examene”, la egalitate cu „utilitatea feedback-ului din partea profesorului” (3,51).

Așadar, aspectele ce țin de activitatea de predare au obținut punctaje destul de mari, acestea fiind foarte importante, deoarece de ele depinde furnizarea sau transmiterea informațiilor și înțelegerea lor cât mai rapidă și la un nivel calitativ mare.

Frecvențele răspunsurilor la variabilele din cadrul acestei dimensiuni au relevat fap-tul că mai mult de jumătate din numărul variabilelor incluse în aceasta sunt percepute ca fiind satisfăcătoare de către majoritatea studenților – respondenți, mai mult decât cei care le percep pe altele ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare.

În cazul aspectelor ce țin de activitatea de predare, majoritatea respondenților se declară mulțumiți/satisfăcuți într-o pondere mai mare decât cei care nu se declară nici nemulțumiți, nici mulțumiți, ponderea acestora fiind următoarea în ordine, după cei care se declară mulțumiți. Studenții s-au declarat foarte mulțumiți într-o pondere mai mare de o singură variabilă, și anume „cunoștințele de specialitate ale profesorului”.

142

O altă dimensiune analizată din prisma calității vieții studenților este cea referitoare la baza materială și la dotările din fiecare facultate.

3,58 3,75

2,80 2,75

3,76

1

2

3

4

5

C: Spa iile dedicate activit ilor de predare – înv are (capacitatea spa iilor, condi ii termice, acustice)

C: Dotarea bibliotecilor (diversitatea i actualitatea publica iilor, nr. de exemplare, baza de date online)

C: Tariful permisului pentru accesul în bibliotec

C: Bazele hoteliere ale universit ii (dac exist )

C: Existen a materialelor pentru cursuri în format electronic

Figura 3: Medii – Dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate”

Dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate” a obținut mediile cele mai mari în cazul variabilelor „existența materialelor pentru cursuri în format electro-nic” (3,76), „dotarea bibliotecilor (diversitatea și actualitatea publicațiilor, numărul de exemplare, baza de date online)” (3,75) sau „spațiile dedicate activităților de predare – învățare” (3,58). La polul opus se situează „tariful permisului pentru accesul la bibli-otecă” (2,80) și „bazele hoteliere ale universității” (2,75). În ceea ce privește bazele hote-liere ale universității, media mică poate fi explicată de necunoașterea de către studenți a existenței unor astfel de baze, care servesc la activități diverse, extra-curriculare.

Frecvențele analizate în cadrul dimensiunii „bază materială și dotări din fiecare facultate” au arătat că șase variabile sunt percepute ca fiind satisfăcătoare de către cei mai mulți respondenți, trei variabile sunt percepute ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare și doar una este percepută ca fiind deloc satisfăcătoare.

Ultima dimensiune analizată în cadrul acestei lucrări se referă la serviciile și facilitățile oferite de către universitate studenților, ca parte a studiului calității vieții acestora.

În cazul variabilei „cămin”, am realizat din mai multe variabile una singură şi generală care să le cuprindă pe toate celelalte, acestea fiind: mulțumirea față de nu-mărul de locuri în cămine, existența sălilor de lectură, dotarea grupurilor sanitare, dotarea oficiilor de bucătărie, raportul preț-condiții, posibilitatea de a obține un loc în cămine, accesul la internet și siguranța în cămin. Căminul are o medie bună (3,08), aproximativ la mijloc, așadar, toți cei care au răspuns la aceste întrebări, nu se declară nici nemulțumiți, nici mulțumiți, ținând cont de variabilele enumerate mai sus.

Mediile cele mai mari în cazul dimensiunii „servicii și facilități oferite de universita-te” le-au obținut variabilele „parteneriatul dintre Primăria Cluj-Napoca și universitățile

143

clujene privind acordarea a două linii de transport în comun gratuite” (4,50) și „nu-mărul de locuri pe specializare la taxă” (3,84) și „numărul de locuri pe specializare la buget” (3,81).

La capătul opus, „cuantumul burselor” (2,96) și „numărul burselor pe specializare” (3,00) au obținut mediile cele mai mici, bursele fiind cele de care se plâng mereu studenții, fie că nu sunt foarte mari ca și cuantum, fie că nu sunt suficiente raportat la numărul de studenți de la o specializare.

Frecvențele pe care le-am analizat au relevat faptul că două variabile din această dimensiune sunt percepute de către studenții – respondenți ca fiind foarte satisfăcă-toare, șase variabile sunt percepute ca fiind satisfăcătoare și tot șase sunt percepute ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare. Doar una dintre variabile este percepută într-un număr egal de respondenți ca fiind nesatisfăcătoare, satisfăcătoare și nici ne-satisfăcătoare, nici satisfăcătoare.

Pe lângă aceste frecvențe și medii, am testat și ipotezele după care m-am ghidat de la început, pentru a vedea dacă există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele ipotezelor.

În primul rând am vrut să văd dacă există o relație semnificativă între variabilele din cadrul celor patru dimensiuni analizate, mai precis între dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” și dimensiunile „activitatea de predare – învățare”, „baza materială și dotările din fiecare facultate” și „servicii și facilități oferite de către fiecare universitate”.

Am testat separat ipotezele, pentru a vedea dacă există o relație de dependență între variabile, grupate două câte două. Astfel, prima ipoteză testată a fost „Dimensiunea – aspecte generale legate de calitatea vieții depinde de dimensiunea – activitatea de predare și dimensiunea baza materială și dotări din fiecare facultate”.

3,08

3,84 3,81

2,96 3,00

4,50

1

2

3

4

5

D: C min

D: Num rul locurilor pe specializare [Tax ]

D: Num rul locurilor pe specializare [Buget]

D: Burse – Cei care nu a i beneficiat/nu beneficia i de bursa, s ri i la întrebarea urm toare [Cuantumul burselor]

D: Burse – Cei care nu a i beneficiat/nu beneficia i de bursa, s ri i la întrebarea urm toare [Num rul burselor pe specializare]

D: Prim ria Cluj-Napoca în parteneriat cu fiecare Universitate de stat din Cluj acord 2 linii de transport public în comun gratuite. mul umit/ de acest lucru?

Figura 4: Medii – Dimensiunea „servicii și facilități oferite de către universitate”

144

Aceasta a fost testată prin regresie și s-a confirmat, așadar există o relație semnifica-tivă între aceste variabile, altfel spus, mulțumirea față de aspectele generale legate de calitatea vieții depinde de activitatea de predare din cadrul facultății la care studiază studenții și de baza materială și dotările din fiecare facultate.

Valoarea lui adjusted R Square este de 0,353, adică variația variabilei dependente „aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată într-o proporție destul de redusă, dar totuși semnificativă, de 35,3% de către variația variabilelor independente „activitatea de predare” și „baza materială și dotările din fiecare facultate”. Semnificația modelului de regresie ANOVA (care arată măsura în care modelul de regresie este semnificativ din punct de vedere statistic) este 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic, adică prima dimensiune este influențată de către celelalte două. Coeficienții standardizați Beta arată mărimea valorii explicative a variabilelor, în cazul nostru variabila „baza materială și dotările din fiecare facultate” are puterea explicativă mai mare, și anume de 0,392, adică 39,2%, iar semnificația este de 0,000, din nou mai mică decât pragul de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila dependentă „aspecte generale legate de calitatea vieții”. În cazul variabilei „activitatea de predare”, valoarea acesteia este de 0,285, iar semnificația acesteia este de asemenea situată sub pragul de 0,05, mai precis 0,001. Așadar, ambele variabile independente influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din punct de vedere statistic.

Cea de-a doua ipoteza testată este „Dimensiunea – aspecte generale legate de cali-tatea vieții depinde de dimensiunea – activitatea de predare și dimensiunea – serviciile și facilitățile din fiecare facultate”. Și aceasta a fost testată prin regresie și s-a confirmat.

Valoarea lui adjusted R Square este de 0,393, adică variația variabilei dependente „aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată într-o proporție de 39,3%, o valoare mică de altfel, de către variația variabilelor independente „activitatea de predare” și „serviciile și facilitățile oferite de universitate”. În cazul modelului de re-gresie ANOVA, semnificația este 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic, adică prima dimensiune este influențată de către celelalte două. Coeficienții standardizați Beta arată mărimea valorii explicative a variabilelor, în cazul nostru variabila „servicii și facilități oferite de universitate” are puterea explicativă mai mare, de 0,455, iar semnificația este de 0,000, din nou mai mică decât pragul de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila dependentă „aspecte generale legate de calitatea vieții”. Și în cazul variabilei „activitate de predare”, semnificația este si-tuată tot sub pragul de 0,05, mai precis 0,002. Așadar, ambele variabile independente influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din punct de vedere statistic.

Nu în ultimul rând, cea de-a treia ipoteză testată este „Dimensiunea – aspecte gene-rale legate de calitatea vieții depinde de dimensiunea – baza materială și dotările din

145

fiecare facultate și serviciile și facilitățile din fiecare facultate”. Și aceasta a fost testată tot prin regresie și s-a confirmat.

Valoarea lui adjusted R Square este de 0,372, adică variația variabilei dependente „aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată tot într-o proporție redusă, dar semnificativă, de 37,2% de către variația variabilelor independente „baza materi-ală și dotările din fiecare facultate” și „serviciile și facilitățile oferite de universitate”. Semnificația modelului de regresie ANOVA este 0,000, situată sub pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statis-tic, adică prima dimensiune este influențată de către celelalte două. În ceea ce privește coeficienții standardizați Beta, variabila „servicii și facilități oferite de universitate” are puterea explicativă mai mare, de 0,422, iar semnificația este de 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila dependentă „aspecte generale legate de calitatea vieții”. Și în cazul variabilei „baza materială și dotările din fiecare facultate”, semnificația este situată tot sub pragul de 0,05, mai precis 0,029. Așadar, ambele variabile independente influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din punct de vedere statistic.

În urma testării și analizei acestor ipoteze se poate constata că toate cele trei dimensiuni „activitatea de predare”, „baza materială și dotările din fiecare facultate”, „serviciile și facilități oferite de universitate”, luate împreună două câte două, ca variabile independente, pentru a vedea dacă influențează variabila dependentă (în cazul nostru „aspecte generale legate de calitatea vieții”), influențează respectiva varabilă.

O altă ipoteză pe care am testat-o prin asociere de această dată este „Mulțumirea față de cele patru dimensiuni depinde de sexul respondentului”. Am urmărit să văd dacă genul persoanei influențează într-o anumită măsură mulțumirea față de aspectele incluse în cele patru dimensiuni. Rezultatul a fost infirmarea ipotezei, de unde reiese faptul că nu contează sexul persoanei/studentului pentru a fi sau nu mulțumit de una din acele aspecte.Semnificația lui Chi-square este 0,491, valoare situată peste pragul de 0,05, de unde reiese că nu există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile.

Am testat mai multe ipoteze, pentru a dovedi veridicitatea rezultatului și am luat fiecare dimensiune în parte și am analizat posibila relație dintre acestea și genul res-pondentului, însă toate au avut același răspuns, și anume, că nu există o relație sem-nificativă din punct de vedere statistic între genul respondentului și mulțumirea față de aspectele din cadrul celor patru dimensiuni.

Același lucru pe care l-am realizat în cazul ipotezei de mai sus l-am realizat și în ceea ce privește o ultimă ipoteză a studiului. Am urmărit să văd dacă există o legătură semnificativă statistic între mulțumirea față de aspectele din cele patru dimensiuni și universitatea la care studiază respondenții. În urma testării acestor ipoteze a rezultat confirmarea unei singur ipoteze, mai precis dintre „mulțumirea față de dimensiu-nea baza materială și dotările din fiecare facultate” și „universitatea la care studiază respondenții”. Celelalte s-au infirmat, demonstrând statistic faptul că activitatea de

146

predare sau serviciile oferite de universitate nu sunt influențate de universitate. Ipoteza a fost testată prin asociere.

Pe lângă regresii, am mai realizat și o corelație între cele patru dimensiuni, pentru a vedea dacă există totuși o relație între acestea, însă nu una cauzală.

Tabelul 1: Model de corelație între dimensiuni

Variabila Media(Deviația Standard) 1 2 3 4

1. Servicii și facilități oferite de universitate 3,48 (0.61) -2. Baza materială și dotările din facultate 3. Activitatea de predare-învățare

3,43 (0.62)3,37 (0.63)

.759**

.554**-

.570** -4. Aspecte generale legate de Calitatea Vieții 3,55 (0.53) .599** .553** .509** -

*p< .05; **p< .01

Astfel, între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „activitatea de predare” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, mai mică de 0,05. Valoarea coeficientului de corelație este 0,509, situată la un nivel moderat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar relația dintre cele două variabile este una pozitivă. Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe care indică un nivel de corelație de 0,01. În concluzie, corelația dintre cele două variabile este una semnificativă din punct de vedere statistic.

Între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „baza materială și dotările din fiecare facultate” există de asemenea o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub 0,05. Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe care indică un nivel de corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,553, situată la un nivel moderat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar relația dintre cele două variabile este una pozitivă.Și între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „servicii și facilități

oferite de universitate” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coefici-entului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub pragul de 0,05. Cele două steluțe indică și în acest caz un nivel de corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,599, în intervalul 0,4 și 0,7, de unde reiese că această corelație este moderată. Semnul este „+”, așadar relația dintre cele două variabile este pozitivă.

Între variabilele „activitatea de predare” și „baza materială și dotările din fiecare facultate” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub 0,05. Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe, care indică un nivel de corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,570, situată la un nivel mo-derat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

Între variabilele „activitatea de predare” și „serviciile și facilitățile din universitate” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson

147

este de 0,000, situată sub pragul de 0,05. Cele două steluțe indică și în acest caz un nivel de corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,554, situată în intervalul 0,4 și 0,7, fiind o corelație moderată. Semnul este „+”, așadar relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

Există o corelație semnificativă și între variabilele „baza materială și dotările din fiecare facultate” și „serviciile și facilitățile din universitate”, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000 situată sub pragul de 0,05. Cele două steluțe indică, de asemenea, un nivel de semnificație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,759, situată în intervalul 0,7 și 0,9, fiind o corelație puternică. Semnul este „+”, așadar relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

4. Compararea celor trei universități pe baza mediilor obținute

Studiul de față, al calității vieții studenților prin prisma gradului de mulțumire a acestora față de aspecte din cele mai diverse privind calitatea vieții, a permis analizarea mediilor obținute de către fiecare item/variabilă în parte pe o scală de la unu la cinci (1 = nemulțumire totală, 5 = mulțumire totală) și compararea celor trei universități luate în considerare din perspectiva acestor medii.

Mediile sunt foarte apropiate în ceea ce privește toate cele patru dimensiuni: aspecte-le generale legate de calitatea vieții, activitatea de predare, baza materială și dotările din fiecare facultate și nu în ultimul rând serviciile și facilitățile oferite de către universitate. Aceste medii sunt în jurul valorii de trei, cu mici variații înspre valoarea patru. Aceste medii sunt situate, așadar, la jumătatea scalei de măsurare luată în considerare, rele-vând o mulțumire medie a studenților față de aspectele cuprinse în aceste dimensiuni.

În continuare, sunt prezentate aceste medii pe fiecare dimensiune, ținând cont de universitatea din care fac parte studenții – respondenți.

Tabelul 2: Compararea mediilor pe dimensiuni și universitățiDimensiunea

UniversitateaUniversitateaBabeș-Bolyai

Universitateade Științe Agricole

și Medicină VeterinarăUniversitatea

Tehnică Cluj-Napoca TOTAL

A: Aspecte generalelegate de calitatea vieții 3,53 3,43 3,72 3,55

B: Activitatea de predare 3,33 3,43 3,31 3,37C: Baza materială și dotările

din fi ecare facultate 3,36 3,70 3,74 3,43D: Servicii și facilități oferite

de universitate 3,41 3,57 3,81 3,69

TOTAL 3,40 3,52 3,64

În ceea ce privește media pe universități, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca a obținut scorul cel mai mare, de 3,64, având totodată și mediile cele mai mari pe di-mensiuni, cu excepția mediei pe dimensiunea B – activitatea de predare. În acest caz, studenții s-au declarat mai puțin mulțumiți în comparație cu aspectele din celelalte dimensiuni. În cazul celorlalte trei dimensiuni – aspectele generale legate de calitatea vieții, baza materială și dotările din fiecare facultate, și servicii și facilități oferite de universitate – se situează pe prima poziție, poate și datorită faptului că este o universi-

148

tate care pregătește profesioniști în domeniul utilajelor sau mașinilor, dacă ne referim la baza materială și la dotări.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) a obținut urmă-toarea medie din punct de vedere ierarhic, situându-se sub Universitatea Tehnică, cu media 3,52. USAMV a obținut medii mai mari în comparație cu UBB, având totodată me-dia cea mai mare cu privire la activitatea de predare (3,43) din toate cele trei universități.

Studenții din Universitatea Babeș-Bolyai se declară cel mai puțin mulțumiți de as-pectele legate de cele patru dimensiuni de mai sus (media 3,40), stând mai bine la capitolul „aspecte generale legate de calitatea vieții” în comparație cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Pe dimensiuni, se poate observa o diferență mică între medii, media cea mai mare deținând-o dimensiunea „servicii și facilități oferite de universitate”, mai precis 3,69.

Dimensiunea „aspectele generale legate de calitatea vieții” a obținut următoarea medie cea mai mare, de 3,55, studenții declarându-se relativ mulțumiți față de aspecte precum orașul în care studiază, facultatea sau stilul lor de viață și situația lor financiară.

Următoarea medie a obținut-o dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate”, ceea ce subliniază mulțumirea ridicată raportată la celelalte dimensiuni a studenților față de aspecte precum dotarea sălilor de curs, a bibliotecilor sau calitatea suporturilor de curs și a materialelor aferente.

Cea mai mică medie (3,37) a obținut-o dimensiunea „activitatea de predare”, care, de altfel, a obținut și cele mai mici medii pe universități (cu excepția Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară) și în general, studenții fiind cel mai puțin mulțumiți de aspectele din cadrul acestei dimensiuni (interacțiunea profesor – student sau stimularea studenților de către profesori în vederea adoptării unui stil de învățare susținut și eficient) decât de celelalte aspecte din alte dimensiuni.

Așadar, universitățile trebuie să-și îmbunătățească toate aspectele legate de calita-tea vieții studenților și de satisfacția acestora, deoarece mediile nu sunt foarte ridicate în nicio privință, fiind situate la mijlocul scalei (pe o scală de la unu la cinci, media preferințelor se situează aproximativ la nivelul de măsurare trei – nici nemulțumit, nici mulțumit). Cu cât satisfacția studenților este mai mare, cu atât aceștia vor fi mai performanți și vor aduce contribuții performanțelor universităților ca întreg.

5. Concluzii și recomandări

O astfel de cercetare poate sta la baza elaborării unui model de analiză a calității vieții studenților, deoarece în literatura de specialitate nu există momentan un astfel de model. Acesta ar contribui la creșterea și îmbunătățirea constantă a calității vieții studenților, dar și a calității vieții în general. Am selectat în acest sens 53 de variabile din cele 63 (diferența de 10 variabile reprezintă întrebările de identificare) pe care le-am grupat în patru dimensiuni, iar fiecărei dimensiuni i s-a acordat un scor pe o scală de la unu la cinci. Scorul maxim este de 20 de puncte (patru dimensiuni * cinciscale = 20) , intervalele fiind 4,01 puncte – nouă puncte (calitatea vieții scăzută), între 9,01 puncte – 15 puncte (calitatea vieții medie) și între 15,01 puncte și 20 puncte (cali-tatea vieții ridicată).

149

Acest model de măsurare a calității vieții studenților (MCVS) a fost compus din scorul obținut de fiecare dimensiune (alcătuită din scorurile fiecărei variabile) înmulțit cu numărul de dimensiuni, rezultând astfel media pe fiecare dimensiune.

A14,2

B 13,48

C13,72

D 14,76

Dimensiunea A

Dimensiunea B

Dimensiunea C

Dimensiunea D

Figura 5: Model de măsurare a calității vieții studenților

Prima dimensiune – aspectele generale legate de calitatea vieții – a obținut scorul de 14,2 din 20 și se situează în intervalul 9,01 – 15 puncte; nivelul calității vieții studenților din perspectiva acestei dimensiuni fiind unul mediu.

Dimensiunea „activitatea de predare – învățare” a obținut scorul 13,48 din maximul de 20 de puncte fiind situată în intervalul 9,01 – 15 puncte; așadar, și percepția legată de calitatea vieții raportată la această dimensiune este tot una medie.Și în cazul dimensiunii „baza materială și dotările din fiecare facultate” este vorba

despre același nivel al calității vieții, scorul fiind de 13,72 (situat tot în intervalul 9,01 – 15 puncte).

Ultima dimensiune – serviciile și facilitățile oferite de universitate - este situată tot la același nivel al calității vieții, scorul acesteia fiind de 14,76 din 20, fiind vorba tot de un nivel mediu al calității vieții studenților.

În concluzie, un astfel de model de măsurare a calității vieții studenților subliniază efectiv care sunt carențele sistemului de învățământ, chiar dacă este din perspectiva studenților. Părerea acestora și mulțumirea lor față de aspecte ce țin atât de universitatea la care sunt înscriși, cât și de factori externi (autoritățile locale, stilul de viață) trebuie să constituie un punct de reper pentru universități pentru a elabora politici de evaluare a calității vieții studenților, dar și în vederea elaborării și implementării de programe și proiecte prin care să-i stimuleze pe aceștia și să-i îndemne la performanțe extraordinare pe plan academic.

Pe baza calculelor și a mediilor obținute de fiecare dimensiune în parte, se poate constata că studenții – respondenți apreciază calitatea vieții lor, din punctul de vedere al mulțumirii față de diferite aspecte ce au legătură cu conceptul de calitate a vieții, ca fiind una medie.

Există, așadar, multe lucruri care necesită a fi îmbunătățite, acest lucru fiind posibil prin intermediul unor măsuri pe care le pot lua universitățile în vederea creșterii gradu-

150

lui de mulțumire al studenților față de serviciile pe care acestea le oferă sau activitățile desfășurate de către acestea.

Un astfel de rezultat poate sta la baza elaborării și dezvoltării unui sistem de mă-surare a calității vieții studenților prin care să se încerce îmbunătățirea calității vieții studenților la un nivel maxim, din moment ce nivelul actual este unul mediu spre ridicat. Un astfel de sistem nu există actualmente în România, acesta reprezentând un avantaj în privința evaluării și măsurării nivelului calității vieții studenților.

Bibliografie:

1. Arslan, S. și Akkas Altinbas. O., „Quality of College Life (QCL) of Students in Tur-key: Students’ life Satisfaction and Identification”, Turkey, 2013, [Online] disponibil la adresa http://link.springer.com/article/10.1007/s11205-013-0235-9, accesat la data de 21 mai 2014.

2. Cace, S., „Mărginean Ioan, Precupețu Iuliana, Paradigma calității vieții, București, Editura Academiei Române, 2011” (recenzie), 2012, Calitatea vieții, vol. XXIII, nr. 1, pp. 87-89.

3. Mărginean, I. și Bălașa, A., Calitatea vieții în România, București: Editura Expert, 2002.4. Mărginean, I., Precupețu, I. și Preoteasa, A.M., „Puncte de suport și elemente critice

în evoluția calității vieții în România”, 2004, Calitatea Vieții, vol. XV, nr. 1-2, pp. 5-24.5. Păunescu, M., Vlăsceanu, L., Miroiu, A., Florian, B., Voicu, B. și Tufiș, C., Calitatea

învățământului superior în România, București: Editura Polirom, 2011.6. Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul pentru Managementul Calității, „Rezultatele an-

chetei privind satisfacția studenților din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca”,Cluj-Napoca, 2011, [Online] disponibil la adresa http://qa.ubbcluj.ro/documents/satisfac-tia_studentilor/raport_satisfactia_studentilor.pdf, accesat la data de 20 ianuarie 2014.