Plan

Întroducere

Capitolul I . Mijloacele fixe-concept, elemente, categorii şi strucură.

1.1 Caracteristica mijloacelor fixe si activelor pe termen lung

1.2 Importanţa mijloacelor fixe

Capitolul II. Calculul uzurii-importanţa în devoltarea economică rapidă.

2.1 Metode de calculare a uzurii-similitudini la ÎM “Moldabela ” S.R.L

2.2 Aplicatie la analiza economico-financiară a întreprinderii

Încheiere

Bibliografie

Anexe

2

ÎNTRODUCERE

Totalitatea mijloacelor, bunurilor cu care lucrează o unitate patrimonială reprezintă

averea acesteia, ale carei componente diferă în funcţie de obiectul principal al activitătii

ei. La unităţile bancare care au ca obiect creditul, elementul primordial al averii il

constituie debitorii băncii cărora li se dau credite; la unităţile comerciale marfa si

creanţele provenite din vinzarea ei, la cele industriale care transforma materiile prime,

materialele in produse finite, elementele caracteristice ale mijloacelor economice sunt

materiile prime, materialele auxiliare, masinile si instalaţiile, produse finite.

În afara elementelor de avere caracteristice fiecărei unităţi in funcţie de

particularitaţile activităţii ei, sunt elementele care se găsesc in patrimoniul tuturor

unităţilor, cum sunt: mijloacele bănesti,clădirile, mobilierul, mijloacele de transport etc.

Sistemul bio-social al întreprinderii, pregătit pentru o activitate economică, isi

formează structura tehnică prin elementul mijloace fixe. Acest element asigură baza

tehnico-materială a capacitaţii de productie sub forma mijloacelor de muncă: el este

depozitarul de valoare sub forma capacitatii de a presta servicii din cele mai diverse,

consumabile in procesele de producţie: prelucrare de materii prime, (utilaje); adăpost

(cladiri); transport de energie, materiale şi personal (construcţii speciale, autovehicule);

măsurare, suport etc. In funcţie de tipul de serviciu pe care il indeplinesc in structura

intreprinderii, Mijloacele fixe se clasifica in cele opt categorii cunoscute la disciplina

de Contabilitate.

În primul capitol al acestei lucrări voi descrie structura teoretică şi caracteristica

generala a Mijloaceleor fixe, (definiţii, clasificări, structură). Deasemenea voi mentiona

importanta Mijloacelor fixe in activitatea intreprinderii .

În capitolul II voi precauta calculul uzurii Mijloacelor fixe conform Sistemului

National de Contabilitate si Codului Fiscal al Republicii Moldova in paralel cu

activitatea practica al IM „Moldabela” SRL

3

La 5 iulie 2001 Camera Inregistrarii de Stat a eliberat Certificat de inregistrare

pentru IM "Moldabela" S.R.L. cu seria MD, număr de înregistrare 004596, cu sediul pe

strada O.Ungureanu, 2, or. Ungheni.

Compania deţine un capital statutar de 41,86453 mil. lei în 2004. Avînd un

număr mediu scriptic de 184 persoane. Activitatea economica a intreprinderii consta in

producerea covoarelor, avind ca organ de administrare economica Ministerul Industriei

Usoare.

4

Capitolul I

1.1 Caracteristica mijloacelor fixe

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă

fizică naturală cu durata de funcţionare utilă mai mare de un an, care pot fi tilizate

în activitatea întreprinderii pentru a obţine un avantaj economic (venit) sau care se

află în proces de creare şi nu sunt destinate vânzării.

După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se

divizează în următoarele grupe:1

1) active materiale în curs de execuţie;

2) terenuri;

3) mijloace fixe;

4) resurse naturale.

Mijloacele fixe — activele materiale, al căror preţ unitar depăşeşte plafonul

stabilit de legislaţie (1000 lei), planificate pentru utilizare în activitatea de

producţie, comercială şi alte activităţi, în prestarea serviciilor mai mult de un an, sunt

destinate închirierii sau în scopuri administrative.

Din mijloacele fixe fac parte utilajele, clădirile, mijloacele de transport,

inventarul de producţie. Factorul determinat în problema includerii obiectului

respectiv în componenţa mijloacelor fixe îl constituie rolul lui faţă de activitatea

întreprinderii sau procesul de producţie.

De exemplu, utilajul ce necesită montaj nu va fi considerat ca obiect de

mijloace fixe până nu va fi pus în funcţiune. Fiind procurat până a fi pus în funcţiune,

va fi considerat element de active materiale în curs de execuţie. Acelaşi utilaj

cumpărat pentru a fi vândut se consideră marfă, dar nu mijloace fixe.

In raport cu componenta natural-substantiala, mijloacele fixe se subdivizeaza

in urmatoarele grupe2:

1 “Catalogul mijloacelor fixe si activelor nemeteriale”2 “Noul sistem contabil al agentilor economici din Republica Moldova”

5

• clădiri — blocuri ale secţiilor de producţie, biroului întreprinderii şi altor

subdiviziuni (profilactoriului, serviciului medical, caselor de odihnă etc);

• construcţii speciale — sonde de petrol, gaze naturale, poduri, drumuri,

terenuri asfaltate ale întreprinderii; baraje, estacade, fântâni arteziene şi alte

feluri de fântâni, îngrădituri etc;

• instalaţii de transmisie — reţele electrice, transmisiile, conductele cu

toate dispoziţiile intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia

substanţelor lichide sau gazoase (abur, apă, aer comprimat etc);

• maşini şi utilaje,care, la rândul lor, se subîmpart în:

a) maşini şi utilaje de forţă — motoare cu abur, reactoare atomice, turbine cu

abur, gaze, hidraulice, motoare cu ardere internă, motoare electrice, maşini electrice

(generatoare electrice, compensatoare sincronice), tractoare şi şasiuri

autopropulsate, transformatoare de forţă etc;

b) maşini şi utilaje de lucru — maşini şi aparate, utilaje cu ajutorul cărora se

acţionează pe calea chimică, mecanică, termică asupra materiei prime, materialelor de

a le transforma în produs: maşini şi utilaje, inclusiv cu dirijare programată, automate

(utilaj de evidenţă a produselor fabricate, controlului calităţii, produselor etc);

c) aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator — aparate

şi instalaţii destinate măsurării grosimii, diametrului, suprafeţei, masei, timpului,

presiunii, vitezei, capacităţii, aparate pentru încercarea materialelor, executarea

experienţelor, analizelor etc;

d) tehnică de calcul — computere, calculatoare de comandă, calculatoare şi

dispozitive analogice, calculatoare numerice (calculatoare cu tastatură) etc;

e) alte maşini şi utilaje — maşini şi utilaje care nu intră în grupele enunţate

(utilajele staţiilor telefonice, instalaţiile televiziunii industriale, maşinile de pompieri)

etc;

• mijloace de transport — transportul auto, căii-ferate, aerian, navele

(maritime şi fluviale), precum şi magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc;

6

• unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de

mijloace fixe — obiecte cu destinaţie de a executa unele Operaţii de producţie

(ambalaj de păstrare a materialelor lichide, pulverulente, butoaie, bidoane,

containere, obiecte destinate transportării produselor în cadrul întreprinderii şi nu

prezintă ambalaj), unelte de tăiat, de lovit, de presat, de îndesat, inclusiv manuale

şi mecanizate, pentru executarea lucrărilor de montaj, inventarul gospodăresc —

mobilierul, safeuri, aparate de multiplicat, hectografie, şapirografie, corturi etc.

• animale de producţie şi reproducţie — animalele de muncă (cabaline,

bovine şi alte animale de muncă), animale de reproducţie (vaci, tauri de prăsilă,

armăsari şi iepe de prăsilă, scroafe de prăsilă şi vieri, oi şi berbeci pentru

reproducţie etc);

• plantaţii perene — ariile de livezi, vii, alte plantaţii perene fructifere sau

decorative fără valoarea terenurilor ocupate cu acestea;

• alte mijloace fixe — fondurile de bibliotecă, investiţiile, valorile muzeale,

exponatele lumii animale în menajerii, investiţii ulterioare în mijloacele fixe

arendate.

Mijloacele fixe care se fabrică sau se construiesc în cadrul întreprinderii,

neterminate la sfârşitul anului, formează grupa de imobilizări corporale în curs.

“În componenţa mijloacelor fixe sînt incluse obiectele a căror valoare unitară

depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie şi sînt utilizate mai mult de un an. Acestea

sînt:

-  clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisiuni, maşinile şi

utilajele (instalaţiile şi echipamentele de forţă, de măsurare, reglare şi utilajele de

laborator, calculatoarele, alte maşini şi utilaje), mijloacele de transport, instrumentele,

inventarul de producţie şi de uz casnic, animalele productive şi de reproducţie,

plantaţiile perene, cheltuielile capitale pentru ameliorarea terenurilor, alte mijloace

fixe (cheltuielile capitale pentru mijloacele fixe luate in arendă (chirie) operaţională şi

finanţată, fondurile de carte etc.).

7

- Obiectele din categoriile "Acoperirea cu prelată a cupolei şi a părţilor laterale

ale circului", "Agregate bituminoase de topire şi cazane pentru bitum", "Instalaţii de

ardere a gazelor", "Instrumente" se consideră, de asemenea, mijloace fixe.

- Investiţiile capitale în plantaţiile perene şi ameliorarea terenurilor sînt incluse

în componenţa mijloacelor fixe după intrarea în perioada de rodire, iar cele destinate

ameliorării  terenurilor - în suma cheltuielilor aferente suprafeţelor date în folosinţă,

indiferent dacă a fost sau nu încheiat întregul complex de lucrări. Investiţiile capitale

pentru ameliorarea terenurilor formează o categorie separată de mijloace fixe.

- Indiferent de valoare, mijloacele fixe cuprind maşinile şi uneltele agricole,

animalele adulte de lucru şi cele productive, instrumentele de construcţie şi

mecanizate.

- Obiectele se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe din momentul

punerii lor în funcţiune în baza documentelor perfectate în modul cuvenit. Unitatea de

evidenţă a mijloacelor fixe este obiectul de inventar, valoarea căreia se va rotunji pînă

la lei. Prin obiect de inventar se înţelege articolul singular sau complexul de obiecte

cu toate dispozitivele lui, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o

funcţie distinctă.

- Nu se includ în componenţa mijloacelor fixe şi se raportă la investiţii sau la

stocuri de mărfuri şi materiale:

clădirile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care întreprinderea nu le

utilizează în activitatea sa operaţională şi sînt destinate pentru scopuri investiţionale;

animalele tinere şi de îngrăşat;

obiectele destinate vînzării;

plantaţiile perene crescute în pepiniere în calitate de material săditor.” 3

Pentru organizarea raţională a contabilităţii imobilizărilor corporale din orice

întreprindere este necesară clasificarea acestora după mai multe criterii, astfel:

• în funcţie de apartenenţa la patrimoniul întreprinderii mijloacele fixe

sunt: mijloace fixe proprii, mijloace fixe concesionate şi mijloace fixe închiriate.3 Dupa : “Catalogul mijloacelor fixe si activelor nemateriale”

8

Mijloacele fixe proprii sunt acelea care aparţin de drept proprietarului, fiind

proprietate necondiţionată a acestuia, evidenţiate în conturi separate, iar amortizarea

acestora se face de către întreprindere.

Mijloacele fixe concesionate şi cele închiriate sau luate în locaţie de gestiune

sunt acele mijloace aflate temporar în gestiunea întreprinderii, ele aparţinând altor

proprietari. întreprinderea are asupra lor numai drepturi limitate. Amortizarea

acestora se face de către întreprinderea proprietară.

• în funcţie de destinaţia pe care o au în cadrul întreprinderii mijloacele

fixe se clasifică în: mijloace fixe productive; mijloace fixe cu destinaţie socială;

mijloace fixe în conservare.

Evidenţa separată a acestor trei categorii este necesară pentru calcularea unor

indicatori de eficienţă a folosirii mijloacelor fixe, cum sunt: rata activelor fixe, rata

de imobilizare a activelor fixe; rata capitalului faţă de activele fixe, amortizarea

mijloacelor fixe etc.4

Din momentul intrarii la intreprindere, dar mai ales in procesul de folosire,

mijloacele fixe se uzeaza. Uzura este de doua feuri:

Uzura fizică-constituie baza materiala a pierderii valorii mijlocului fix;

Uzura morală-are loc atunci cind mijloacele fixe se invechesc din punct

de vedere tehnologic, apar altele mai performante, din punct de vedere al

parametrilor cantitativi cit si calitativi in special.5

Uzura mijloacelor fixe este un proces financiar de recuperare a valorii unui

mijloc fix si de formare a unui fond de finanţare destinat inlocuirii acestuia atunci

cand este scos din funcţiune.

Uzura reflectă recuperarea valorii activului fix pe măsura uzurii lui, adică

pierderii in timp a parametrilor/caracteristicilor lui tehnico-economice. Ca urmare,

uzura se derulează în timp din momentul intrării in funcţiune pînă în momentul

scoaterii din funcţiune a respectivului mijloc fix.

4 “Contabilitate generala”-Bojian Octavian5 “Finantele intreprinderii”-Botnari Nadejda

9

Pentru intreprindere, uzura este un cost care se include in cheltuielile de

productie si se recupereaza prin pret , prin vanzarea produsului la a carui fabricatie a

contribuit mijlocul fix in cauza. Cuantumul uzurii se determina printr-o cota de

uzura stabilita de firma in limita prevederilor legale. Prevederile legale privind

uzura au in vedere stabilirea unui cadru care sa evite transferul exagerat al

cheltuielilor de uzura in profit si diminuarea, pe aceasta baza, a impozitului pe

profit datorat statului.

Uzura are rolul de a asigura inlocuirea mijlocului fix la momentul scoaterii

lui din functiune, adica asa-numita formare bruta a capitalului fix. Pina la acest

moment, fondul constituit din uzurile anuale este disponibil, astfel incat el poate fi

utilizat pentru finantarea investitiilor, respectiv formarea neta a capitalului fix.6

Pentru indeplinirea acestui rol este necesar a fi respectate urmatoarele conditii:

evaluarea corecta a mijloacelor fixe;

determinarea corecta a cotelor de uzura;

recuperarea prin fondul de uzura a tuturor cheltuielilor necesare;

pentru punerea si scoaterea din functie a mijloacelor fixe.

În cazul in care mijlocul fix este supraevaluat sau cotele de uzura sunt prea

mari, costurile de fabricatie vor fi majorate si rezultatele financiare (profitul) vor fi

mai mici. De asemenea, formarea fondului de uzura este necorelat cu uzura efectiva

a mijlocului fix, ceea ce genereaza dificultati financiare pe parcursul exploatarii si

cheltuieli suplimentare spre finalul duratei de viata pentru o eventuala mentinere in

exploatare a unui mijloc fix aflat in situatia scriptica de a fi scos din functiune.

În cazul in care mijlocul fix este subevaluat sau cotele de uzura sunt prea

mici, apare imposibilitatea financiara a inlocuirii lui la momentul scoaterii din

functiune si se produce o pierdere de capital. Pe parcursul exploatarii indicatorii de

eficienta sunt „umflaţi” artificial, ceea ce poate duce la decizii curente sau strategice

eronate cu efecte financiare defavorabile. Pentru recuperarea corecta a cheltuielilor

ocazionate de punerea si scoaterea din functiune a unui mijloc fix, este necesar ca

valoarea de achizitie a acestuia sa fie corectata, prin adaugare, cu cheltuielile de 6 “Finate”- Stroe Radu

10

transport, montare, punere in functiune, rodaj, scoatere din functiune, demolare si

prin scadere, cu veniturile obtinute din vanzarea materialelor/pieselor de schimb etc.

rezultate in urma demolarii/dezmembrarii.Cota de uzura include, in principiu,

efectele de uzura , determinat de folosirea mijlocului fix in fabricatie. Astfel,

efectele uzurii datorate nefolosirii sau progresului tehnic (uzura morala ) nu sunt

incluse in costuri si genereaza pierderi „pure”.

Parghiile si mecanismele economico-financiare care intre in un astfel de

comportament al producatorului sunt de doua tipuri:

cererea: includerea in costuri a pierderilor „pure” mareste cheltuielile

de productie si, pentru a pastra nivelul profitului, ar trebui majorat pretul de

vanzare;dar acesta descurajeaza cererea si poate determina nevanzarea productiei

fabricate;

concurenta: majorarea pretului de vanzare (in conditiile mai sus

mentionate) erodeaza pozitia firmei in raport cu ceilalti concurenti; pastrarea

pretului productiei sale are ca efect (in conditiile deja mentionate) diminuarea

profitului, fapt ce conduce la acelasi efect de erodare fata de ceilalti concurenti.

Deoarece uzura este un proces care se deruleaza in timp, valoarea

recuperata a mijlocului fix creste, iar valoarea ramasa nerecuperata se reduce. Din

acest motiv, gestiunea mijloacelor fixe se face la mai multe tipuri de valori pentru

acelasi mijloc fix:

valoare de inventar, in sensul de valoare de achizitie, inclusiv cheltuielile

cu transportul, montarea, punerea in functiune, rodajul; in anumite imprejurari (de

pilda , o rata mare a inflatiei pe mai multi ani), miloacele fixe sunt reevaluate

majorîndu-se valoarea lor prin indexare;

valoare de inlocuire, in sensul de cheltuieli necesare, la un moment dat,

pentru a putea fi inlocuit (de regulă ipotetic) mijlocul fix în cauza; este o valoare

curentă de piaţă; decalajul mare intre aceasta şi valoarea de inventar este un semnal

pentru reevaluare;

11

valoarea ramasa este diferenta dintre valoarea de inventar si

cuantumul la zi al uzurii:

unde:

VR = valoarea ramasa la finele anului t,

t = anul de calcul t [1; T],

T = anul scoaterii din funcţiune a mijlocului fix,

i =indice pentru identificarea anilor de serviciu scurşi din momentul

intrării in funcţiune şi pînă la zi,

VI = valoarea de inventar,

Ai = uzura aferentă anului i.

Pentru calculul valorii ramase poate fi utilizata si relatia:

ds=T-t

unde:

dr = durata de serviciu ramasa pana la scoaterea din functiune a mijlocului fix,

ds = durata totala de serviciu a mijlocului fix (durata de viata economica ).

Valoarea medie a mijloacelor fixe ale unei firme este o valoare

determinat ca balanta de intrari/iesiri in vederea calculului uzurii. Determinarea

valorii medii a mijloacelor fixe se poate face dupa mai multe relatii:

a)

unde:

= valoarea medie a mijloacelor fixe in anul de calcul al uzurii,

= valoarea mijloacelor fixe la inceputul anului,

Vi = valoarea mijloacelor intrate in cursul anului de calcul,

12

Ve = valoarea mijloacelor fixe iesite in cursul anului de calcul.

b)

unde:

Vi = valoarea medie a mijloacelor fixe intrate in cursul anului de calcul al

uzurii,

Ve = valoarea medie a mijloacelor fixe iesite in cursul anului de calcul al

uzurii,

j = indice pentru identificarea mijlocului fix intrat in cursul anului, j [1, J],

J = numarul total al mijloacelor fixe intrate in cursul anului,

df j = durata de functionare (in luni) a mijlocului fix j,

k = indice pentru identificarea mijlocului fix iesit in cursul anului, k [1, K],

K = numarul total al mijloacelor fixe iesite in cursul anului,

df k = durata de functionare (in luni) a mijlocului fix k.

c)

unde:

α= cota subunitara , pozitiva sau negativa , exprimand corectia

indusa, in valoarea mijloacelor fixe, „miscarii” acestora pe

13

parcursul anului de calcul al uzurii („miscarea” mijloacelor fixe

inseamna intrarea/iesirea lor in anul respectiv),

j = indice prin care se identifica mijlocul fix care s-a miscat, j [1, K],

K = numarul total al mijloacelor fixe care s-au miscat,

J = numarul total al mijloacelor fixe intrate,

Vj = valoarea de inventar a mijlocului fix care s-a miscat,

dfj = durata de functionare (in luni) a mijlocului fix j. 7

Uzura se calculează de către toti agentii economici pentru toate activele fixe

din patrimoniu, productive sau nu, care functioneaza sau nu. De la aceasta regula

exista unele exceptii, dintre care cele mai importante sunt:

unitatile bugetare, care nu calculeaza uzura;

mijloacelor fixe in conservare, in conditiile stipulate de lege.

Nu se calculează uzura:

fondurilor bibliotecare;

fondurilor cinematecilor;

valorilor muzeisitce si de arte plastice;

cladirilor si constructiilor speciae care repreznta

monumente de arhitectura si arta;

animalelor productive si de munca (cu exceptia

cailor de munca);

plantatilior perene care n-au intrat in rod;

mijoacelor fixe conservate;

mijloacelor fixe in perioada de reconstructie sau a

reutilarii tehnice in cazul suspendarii complete a activitatii intreprinderii;

autoturismelor, valoarea carora depaseste 100 000

lei.8

7 “Finante”-Stroe Radu8 “Noul sistem contabil al agentilor economici din Repubica Moldova” -Volmul II

14

Uzura se calculeaza pe toata durata de functionare a mijlocului fix, dar nu

mai mult decat durata legala de serviciu. In cazul in care un activ fix este amortizat

complet, dar mai poate fi utilizat, nu se mai calculeaza uzura. In cazul in care un

mijloc fix este scos din uz fara a fi complet amortizat, legea prevede recuperarea

valorii ramase dupa casare si valorificarea eventualelor bunuri rezultate din aceasta,

din profitul anului de casare sau din profitul anilor urmatori, dar nu mai tarziu decat

anul expirarii duratei legale de serviciu. In categoria mijloacelor fixe amortizabile se

includ si cele rezultate din investitii, chiar daca au fost puse in functiune numai

partial si chiar daca nu au fost inca inregistrate in contabilitatea mijloacelor fixe.

Uuzra se calculeaza pe baza cotei de uzura, prevazuta de lege pentru grupa de

mijloace fixe in care se incadreaza acela pentru care se face calculul.

Atit in teoria cit si in practica contabila se utilizeaza o metodologie de calcul a

uzurii, care se realizeaza prin mai multe procedee de lucru, astfel: uzura liniara,

uzura functionala (durata de folosire a mijlocului fix este inlocuita cu volumul de

activitate obtinut cu ajutorul sau), uzura degresiva si uzurii accelerate.

Aplicarea unuia sau a altuia dintre procedeele menţionate se face în funcţie de

scopul urmărit, atât în fiecare întreprindere în parte, cât şi de către stat.

Intreprinderea este interesată în stabilirea cât mai corectă a deprecierilor ce trebuie

amortizate, deoarece prin uzura îşi asigură reproducţia activelor imobilizate, iar statul

este interesat pentru că mărimea uzurii influenţează mărimea rezultatului impozabil.9

1.2 Importanta mijloacelor fixe

Resursele materiale constitue o parte din ansamblul intrarilor in sistemul

intreprindere, care prin combinare si comensare concura la realizarea esirilor

reprezentind bunuri si servicii destinate pietei.

9 “Contabilitate generala”-Bojian Octavian

15

In mod concret, mijoacele fixe formează suportul material al capitalului fix

si ca structură specifică, mijloacele fixe reprezintă elementul defintoriu, suportul

realizării funcţiei productive în întreprindere.10

Deci, sunt acele bunuri care participă la mai multe cicluri de exploatare şi

îşi transmit treptat valoare asupra noilor produse obţinute. în structura

imobilizărilor corporale se cuprind două mari grupe de imobilizări: terenurile şi

mijloacele fixe. Intrarea mijloacelor fixe are loc la înfiinţarea unităţilor prin finanţare

de la stat în cazul regiilor autonome şi prin aportul acţionarilor şi asociaţilor la constituirea

capitalului social la societăţile comerciale. Pe parcursul desfăşurării activităţii, agenţii

economici îşi pot procura mijloacele fixe prin cumpărare, construire, absorbţie, prin

fuziunea cu alte unităţi etc. în folosinţă temporară, mijloacele fixe pot intra prin

închiriere, locaţie de gestiune sau concesionare.11

Prin utilizarea în procesele de producţie şi comercializare, mijloacelor fixe îşi

pierd treptat o parte din capacitatea lor de producţie, ca urmare a uzurii, necesitând

reparaţii. Prin efectuarea reparaţiilor se urmăreşte menţinerea mijloacelor fixe în stare

bună de funcţionare pe o perioadă cât mai lungă de timp, operaţii ce trebuie să fie

oglindite de contabilitate.

De asemenea, pe măsura folosirii în procesul de producţie, a influenţei factorilor

fizico-chimici naturali, mijloacele fixe îşi pierd treptat din valoarea de utilitate, deci din

însuşirile lor tehnice şi economice (uzura fizică). Mijloacele fixe sunt supuse şi unei uzuri

morale ca urmare a introducerii progresului tehnic. De aceea, pentru asigurarea

continuităţii procesului de producţie este necesară înlocuirea lor cu altele noi. Una din

sursele de finanţare a procurării de noi mjloace fixe o constituie uzura.

Teoria clasică a finanţelor întreprinderii includea un obiectiv unic al activităţii

acestora şi anume: maximizarea profitului. Însă, a fost criticată şi contestată de

practica financiară, deoarece maximizarea profitului posibilă din punct de vedere

teoretic, fie pe termen scurt, fie pe termen lung (dar nu în acelaşi timp şi numai în

situaţie de monopol), nu poate fi atinsă în condiţii de incertitudine, de risc, de

10 “Analiza economico-finaciara”-Isfanescu Aurel11 “Bazele contabilitatii”-Bojian Octavian

16

concurenţă, când creşterea preţului ca principal factor de sporire a profitului este

limitată de oferta concurenţei şi de alţi factori conjuncturali.

În prezent, preocuparea prioritară a economiştilor din domeniul finanţelor este

obiectivul de maximizare a valorii întreprinderii, adică a patrimoniului. Strategia

întreprinderii moderne se bazează pe realizarea în permanenţă de produse şi servicii

noi, care să fie adaptate la gustul şi cerinţele consumatorilor, producţia nefiind un

scop în sine, ci un mijloc de satisfacere a utilizatorilor.

In sensul teoriei valorii entropice, potentialul economic conservat in mijloacele

fixe permite acestora sa „presteze” un serviciu si anume:

Aceasta relatie oglindeste faptul ca substanta (S) prealabil prelucrata dupa

tehnologii si informatii speciale din care este materializat sau construit mijlocul fix ,

este capabila sa contribuie la realizarea unei informatii I-sub forma de o tehnologie

mai avansata decit cea care a creat-o,informatie sau forma de organizare in cadrul

viitorului proces de productie si cu conditia obligatorie ca mijocul fix sa fie pus in

miscare cu ajutorl unei anume cantitati de energie (E).

Structura interna a mijloacelor fixe depinde de profilul intreprinderii si gama

de servicii tip mijoace fixe care este necesara procesului concret de productie. La

rindul sau, volumul total de mijloace fixe dintr-o unitate economica depinde de

amploarea capacitatii de productie pe care o solicita piata produselor ce se obtin cu

ajutorul mijloacelor fixe.12 În final am putea mentiona ca mijloacele fixe au rolul

principal in intreprindere si anume in vederea maximizarii si maririi patrimoniului

firmei. Achizitia de noi mjloace fixe da dovada de o puternica politica investitionala

in cadrul intreprinderii, aceste mijloace fiind o sursa de venit de lunga durata. Prin

diversificarea mijloacelor fixe detinute, intreprinderea are posibilitatea de a mari

gama de produse si servicii rezultate in urma activitatii operationale. Astfel se obtine

un aflux de venituri suplimentare si o considerabila marire a volumul de produse si

servicii in viitor.

12 “Finantele intreprinderii”-Bran Paul

17

Mijloacele fixe pot asigura prin structura şi conţinutul său, precum şi gradul

de utilizare, o concordanţă justificată a resurselor materiale consumate şi forta de

muncă antrenată in sfera de producţie. Etapa contemporană de tranziţie la economia

de piaţă in Republica Moldova se caracterizează prin infaptuirea pe larg a măsurilor

îndreptate la ridicarea nivelului de viaţă al oamenilor pe baza accelerării

dezvoltării economiei datorită folosirii intensive a potentialului de producţie. În

legatură cu aceasta creşte rolul sporirii eficienţei întrebuinţării mijloacelor fixe de

producţie, care asigura dinamica, balanţarea şi proporţionalitatea dezvoltării bazei

tehnico-materiale a economiei naţionale.

Problema întrebuinţării eficiente a mijloacelor fixe are un caracter social foarte

important. Folosirea lor raţională permite de a asigura sporirea producţiei fără

investiţii suplimentare. Prin acesta se largesc posibilităţile dezvoltării sferei

neproductive, necesară pentru satisfacerea cerintelor crescînde a necesitaţilor sociale.

La sporirea eficienţei utilizării mijloacelor fixe contribuie perfecţionarea bazei

tehnico-materiale, determinarea marimilor optimale şi a structurii raţionale a

fondurilor fixe de productie, formarea şi innoirea lor etc.

Capitolul II

2.1 Metode de calulare a uzurii mijloacelor fixe

În conformitate cu cerinţele S.N.C.”Contabilitatea activelor materiale pe

termen lung”,se recomandă următoarele metode de calculare a uyurii mijloacelor

fixe:

18

1) liniară;

2) în raport cu volumul de produse (articole) fabricate;

3) degresivă cu rată descrescătoare

4) soldului degresiv

1. Procedeul uzurii liniare constă în includerea uniformă în cheltuielile de

exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei

normale de funcţionare a mijlocului fix.

Calculul uzurei anuale se efectueaza prin aplicarea normei de uzura ( ), la valoarea

uzurabila a mijlocului fix ( )

,

unde 13

2. Metoda in raport cu volumul de produse fabricate

Conform acestei metode uzura se calculează ţinind cont numai de volumul de

produse fabricate, kilometrajul parcurs, unităti de volum prelucrate etc., după

următorul procedeu:

1. se calculează uzura ce revine unei unităti de producţie, ca raportul dintre

valoarea uzurabilă ( ) si capacitatea de fabricare a utilajului ( ):

2. uzura anuală se calculează ca produsul dintre norma de uzură (uzura pe unitate

de produs) şi volumul producţiei prevazute a se fabrica anual ( ):

3. Metoda degresivă cu rată descrescătoare

13 “Finantele intreprinderii”-Nadejda Botnari

19

Uzura anuală se calculează aplicînd asupra valorii uzurabile a mijlocului fix

norma de uzură degresivă, calculata ca raportul dintre numarul anilor de funcţionare

rămaşi şi suma anilor de functionare utila:

4.Metoda soldului degresiv

Uzura anuala se calculeaza aplicind asupra valorii de bilant a mijlocului fix

norma de uzură. Norma de uzură se determină ca produsul dintre norma liniară de

uzura şi coeficientul (k) cuprins intre valorile 1 si 2.

Uzura in ultimul an este egală cu diferenţa dintre valoarea de bilanţ şi

valoarea probabil ramasă.

Conform Codului Fiscal mărimea deducerii uzurii calculate a mijloacelor

fixe se determină:

1. pe categorii de proprietate;

2. potrivit normelor, stabilite in Codul Fiscal pentru fiecare categorie de

proprietate ;

3. prin metoda soldului degresiv.

Codul fiscal prevede 5 categorii de proprietate si pentru fiecare dintre ele este

stabilita o anumita norma de uzura. Pentru categoria I-a este de 3%, categoria a II-a

de 5%, categoria a III-ea de 10%, a IV-a de 20% si a V-a categorie are norma de

uzură de 30%.

Codul mijloacelor

fixeGrupele de mijloace fixe

Categoria

proporieteaţii

Norma anuală a uzurii

pentru deducere

1 2 3 4

1(10000-10105)

10005

10006

10007-10011

Clădiri, cu excepţia celor din:

lemn de toate tipurile

peliculă(pneumatice,in forma de cort,etc)

demontabile şi deplasabile

I 3%

20

Durata de funcţionare utilă se stabileşte după Anexa nr.1 la Catalogul mijloacelor fixe şi

activelor nemateriale .

Codul Denumirea

Durata de

funcţionare

utilă

10 000000000 XI. MIJLOACE FIXE

11 000000000 CLĂDIRI

11 000001000 Clădiri construite din beton armat cu rezistenţă sporită, din blocuri

de beton armat şi cu schelet din beton armat sau din metal45

11 000002000 Clădiri construite din blocuri de piatră cu mortar din ciment şi cu

schelet din beton armat sau din metal, cu excepţia celor de la

poziţiile:

35

11 000102001 clădiri productive din industria alimentară şi a băuturilor 34

11 000102002 clădiri productive din industria chimică 33

Să apelăm la un exemplu în baza căruia vom calcula uzura după toate metodele

de calculare a uzurii pentru a observa particularităţile fiecăreia dintre ele.

Conform politicii de contabilitate a întreprinderii, mijloacele fixe se reflecta in

bilanţ la valoarea de intrare, iar uzura mijloacelor fixe se determină prin metoda

liniară, pornind de la durata de serviciu util al acestora şi valoarea lor uzurabilă,

determinate de comisia de specialist a întreprinderii.

Spre exemplu Razboi de ţesut CRX Nr.9 nr.0101 pus în funcţiune 31.08.05(Anexă)

a cărui valoare de intrare este de 1472043,62 lei, valoarea probabil rămasă -0, durata

de funcţionare utilă este de 5 ani, iar revizuirea duratei de exploatare utilă n-a avut

loc. Suma uzurii anuale constituie 294408,72 lei [(1472043.62-0):5]. Norma uzurii

anuală va fi 20% (100:5). Rezultatele calculelor sînt prezentate în tabelul următor:

Calculul uzurii conform metodei liniare (lei)

Perioada de gestiuneValoarea de

intrare

Suma uzurii

anualeUzura acumuată Valaorea de bilanţ

21

La data punerii în funcţiune 1472043,62 1472043,62

La sfîrşitul anului: 2004 1472043,62 294408,72 73602.18 1398441.44

2005 1472043,62 294408,72 368010.9 1104032.72

2006 1472043,62 294408,72 662419.62 809624

2007 1472043,62 294408,72 956828.34 515215.28

2008 1472043,62 294408,72 1251237.06 220806.56

2009 1472043,62 294408,72 220806.56 0

Conform tabelului, pe parcursul duratei de funţoionare utilă în fiecare an se trece la

consumuri una şi aceeaşi sumă a uzurii, dar miloacele fixe nu sunt puse in funcţiune

întotdeauna la începutul anului de gestiune. De aceea problema scoaterii din uz se

soluţionează prin calcularea lunilor efective folosite , deci inafară de data intrării şi

eşirii din uz suma uzurii rămîne neschimbată .

Metoda în raport cu volumul de produse fabricate

Utilajul pus în funcţiune are capacitatea de 1 000 000 de piese. Uzura ce revine

pentru o unitate va fi 1,47 lei (1472043,62:1000000). Dacă întreprinderea efectiv a

fabricat unităţi în anul:

I-50 000, II-200 000, III-300 000, IV - 250 000 , V- 200 000

Atunci rezultatele vor fi următoarele:

(lei)

Perioada de gestiune Valoarea de

intrare

Volumul

producţiei

fabricate

Uzura

anuală

Uzura

acumulată

Valoarea

de bilanţ

La data punerii în funcţiune 1 470 000 1 470 000

La sfîrşitul anului 1 1 470 000 50 000 73 500 73 500 1 396 500

2 1 470 000 200 000 294 000 367 500 1 102 500

22

3 1 470 000 300 000 441 000 808 500 661 500

4 1 470 000 250 000 367 500 1 176 000 294 000

5 1 470 000 200 000 294 000 1 470 000 0

Metoda degresivă cu rata descrescătoare

În baza datelor precedente suma anilor (lei)

Perioada de gestiuneValoarea de

intrareSuma uzurii anuale

Uzura

acumulată

Valoarea de

bilanţ

La data punerii în funcţiune 1472043,62 1472043,62

La sfîrşitul anului 1 1472043,62

5:15 x 1472043,62=

490681.2490681.2 9811362.42

2 1472043,624:15 x 1472043,62=

392544.96884226.16 588817.46

3 1472043,623:15 x 1472043,62=

294408.721178634.88 294408.74

4 1472043,622:15 x 1472043,62=

196272.481374907.36 98136.24

5 1472043,621:15 x 1472043,62=

98136.241472043.6 0

Calculele reflectă faptul că cea mai mare sumă a uzuri ( 9811362,42 lei ) revine

anului I, din an în an fiind micşorată treptat, astfel valoarea de intrare se micşorează

cu cea mai mare sumă, iar în ceilalţi ani cu sume ce se micşorează treptat ajungînd

egală cu zero în ultimul an de gestiune.

Metoda soldului degresiv

Să admitem că întreprinderea a hotărît să utilizeze coeficientul k maxim egal cu

2, atunci norma de uzură devine egală cu 40% sau în coeficient 0,4. Metoda în cauză

are următoarea particularitate: uzura se calculează din valoarea de intrare sau din altă

valoare (corectată, reevaluată). Calculele respective pot fi ilustrate în următorul tabel.

(lei)

Perioada de

gestiune

Valoarea de

intrareSuma uzurii anuale

Uzura

acumulată

Valoarea

de bilanţ

23

La data punerii

în funcţiune1472043,62 1472043,62

La sfîrşitul

anului 11472043,62 (0,4 x 1472043,62) =588817.44 588817.44 883226.18

2 1472043,62 (0,4 x 883226.18) =353290.47 942107.91 529935.71

3 1472043,62 (0,4 x 529935.71) =211974.28 1154082.19 317961.43

4 1472043,62 (0,4 x 317961.43) =127184.57 1281266.76 190776.86

5 1472043,62 190776.86 1472043,62 0

Compararea rezultatelor uzurii calculate dupa metodele expuse, fară a întocmi un

grafic sau tablou special, cifrele absolute ce reprezintă uzura mijloacelor fixe reflectă

particularităţile fiecărei metode de calcul. Ultimele două metode necesita o atenţie

mai deosebită şi o caracteristică mai profundă. Ele stimuleaza progresul tehnico-

ştiintific, deoarece întreprinderea are posibilitatea în primii ani să deconteze cea mai

mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare, în caz de necesitate a scoaterii din uz a

maşinilor, utilajelor sub influenţa pieţei pierderile vor fi minimale.

În scopuri fiscale suma uzurii se determină din valoarea de bilanţ la sfîrşitul

anului gestionar şi norma de uzură aferentă categoriei respective a mijloaceor fixe.

2.2 Aplicaţie la analiza economico-finaciară a întrprinderii.

Strucura mijloacelor fixe la întreprinderea precăutată poate fi prezentată

conform celor 8 categorii stipulate Raportul Financiar, adică : clădiri, construcţii

speciale, maşini, utilaje, instalaţii de transmisie inclusiv tehnica de calcul, mijloace

de transport, animale de muncă şi producţie, plantaţii perene şi alte mijloace fixe.

Astfel am putea prezenta următorul tablou economic:

lei

24

Mijlocul fix

Act

ive

exi

sten

te la

fi

nele

per

ioad

ei d

e ge

stiu

ne Intr

ate

Ieşi

te

Act

ive

exis

tent

e la

fi

nele

per

ioad

ei d

e ge

stiu

ne

Sum

a de

am

orti

zare

ac

umul

ata

la f

inel

e pe

rioa

dei d

e

Val

oare

a de

bil

ant

1. clădiri 826233 ----- ----- 826233 29240 796993

2. construcţii speciale ----- ----- ----- ----- ----- -----

3. maşini, utilaje, instalaţii de

transmisie38589368 19617790 665091 57542067 4519371 53022696

4. inclusiv tehnica de calcul 37811 19735 ----- 57546 15748 41798

5. mijloace de transport ----- ----- ----- ----- ----- -----

6. animale de munca şi productie ----- ----- ----- ----- ----- -----

7. plantatii perene ----- ----- ----- ----- ----- -----

8. alte mijloace fixe 69721 504825 83256 489490 33950 455540

Din datele prezentate am putea face unele concluizii, şi anume că pe parcursul

perioadei precăutate întreprinderea nu avut nici o întrare sau ieşire din patrimoniu a

clădirilor şi construcţiilor speciale. Încît întreprinderea produce covoare, ea nu

dispune de mijloace de transport, animale de munca şi plantaţii perene. Elementul de

baza a producerii îl constituie maşinile, utilajele şi instalaţiile de transmisie ce au

înregistrat intrări de 19617790 lei şi ieşiri de 665091 lei, fapt ce conturează o politica

de investire puternică. Această dinamica pozitivă întăreşte poziţia întreprinderii pe

piaţa şi evidenţiază tendinţa de a mări segmentul de piaţă deţinut şi sporirea

productivităţii, mărirea cantităţii de produse necesare satisfacerii cererii. O asemenea

situaţie se pronunţă şi la alte mijloace fixe, spre deosebire de tehnica de calcul ce

contabillizează numai întrări de 19735 lei. Astfel suma de uzură acumulată la finele

perioadei de gestiune constituie 3565551 lei.

Indicatorii ce caracterizează eficienţa utilizării activelor pe termen lung sunt:

1.

25

; ;

∆rata imobilizărilor=0.59-0.74= -0.15;

Ponderea ridicată a acestui indicator prezintă o situaţie nefavorabilă, indică exstenţa

unor dificultăţi finaciare privind solvabilitatea şi echilibrul finaciar al întrprinderii,

posibile atarageri de lichidităţi din exteriorul întreprinderii (creşte fondul de rulment

străin). Dinamica negativă reflectă normalizarea situaţieii, adica descreşterea ratei de

la 0,74 în 2003 la 0,59 în 2004.

2. ;

Nivelul ridicat al acestui indicator semnifică un proces de renovare lentă ce se

reflectă un grad de eficienţă a utilizării a mijloacelor fixe. Mărimea lui mai mare de

0,5 coeficient indică necesitatea modernizării. Încît intreprinderea are abia 5 ani de

activitate şi utilajele abia se achiziţionează acest indicator va avea o creştere lentă pe

parcursul următorilor ani

3. ;

;

Cu cît acest coeficient este mai aproape de 1 cu atît acesta reflectă o stare funcţională

mai bună a mijloacelor fixe, acesta mai denotă şi faptul că utilajele sunt relativ noi.

4. ;

=0.37

Aceasta reflectă cota mijoaceor fixe întrate în valoarea totală a mijloacelor fixe.

Aceasta se determină pentru aprecierea mişcării mijloacelor fixe şi un coeficient mai

apropiat de 1 reflectă faptul că mijlocele fixe aflate in gestiune se innoesc anual

aprope în întregime. La întreprinderea precăutată valoarea acestui coeficient este 0,37

ceea ce normal pentru un producător.

26

5. ,

,

, ∆Compoziţia tehnologică=0.1;

Conform rezltatelor am putea constata că ponderea majoritară a mijloacelor fixe ale

întreprinderii o constituie maşinile, utilajele şi instalaţiile de transmisie în 2003

constituind 0,86 şi 0,96 în 2004 din totalul de mijloace fixe. De la an la an se observă

o creştere de 0,1 sau de 10% ce dă dovadă de o continuă creştere a capacităţii de

producere.

6. ,

.

Ceea ce reprezintă că fiecare leu din valoarea mijloacelor fixe aduce un profit de 6

bani, sau cîtă producţie se obţine de la 1 leu investit în mijloace fixe. Randamentul

întreprinderii este de 6% , relativ mic pentru o aşa valoare a mijloacelor fixe utilizate.

Pentru a aprecia situaţia economico-financiară voi calcula un şir de

indicatori:

Pentru cunoaşterea situaţiei financiare a unei întreprinderi la un moment dat

putem folosi cea mai simplă expresie, devenită deja tradiţională pentru determinarea

valorii patrimoniale care este reprezentată de Activul Net Contabil (ANC). El

determină dimensiunea financiară a întreprinderii şi intervine în diagnosticarea

solvabilităţii, adică pentru estimarea capacităţii întreprinderii de a face faţă

angajamentelor sale.

1. ANC = Total Activ – Datorii Totale = Capital Propriu;

ANC2003 = 36099177 lei.

ANC2004 = 45114871 lei.

∆ANC = ANC2004 – ANC2003 = 45114871 – 36099177 =9015694 lei;

27

Variaţia ANC reprezintă mărimea cu care sa mărit capitalul propriu pe

parcursul anului de gestiune, astfel avem o creştere de 9015694 lei anual.

2. Fondul de rulment net (FRN)= Capitalul perm. – Active pe termen lung

(calculăm echilibru financiar pe TL);

1.1FRN2003 = 36099177 + 5967096 – 48249411 = -6183138 lei.

1.2FRN2004 = 45114871 + 4139219 – 55228350 = -5974260 lei.

FRN este un indicator care permite aprecierea modalităţii de finanţare a

activităţii întreprinderii atît pe TL cît şi pe TS. Valoarea negativă a acestui indicator

reflectă o situaţie nefavorabilă, indică exstenţa unor dificultăţi finaciare privind

solvabilitatea şi echilibrul finaciar al întrprinderii. Această sumă negativă reprezintă

o marjă de nesiguranţă, adică neajunsuri în finanţarea activităţii curente. Observăm că

în 2003 valoarea acestui indicator este de -6183138 lei care în anii următori sa redus

cu aproximativ 4% fapt ce denotă o gestiune eficientă.

3. Nevoia de fond de rulment (NFR) = (Stocuri + Creanţe) – DTS;

2.1 NFR2003 = 2707048 + 13355921 – 22672498 = -6609529lei;

2.2 NFR2004 = 13887359 + 19073104 – 42811482 = -9851019 lei.

∆NFR= NFR2004 – NFR2003 = 1655900 – 1552570= 103330 lei.

NFR reflectă nevoia netă de mijloace băneşti destinate finanţării activelor

curente, această necesitate apare fie din necesitatea deţinerii de întreprindere a

stocurilor de materii prime, materiale, producţie în curs de execuţie, producţie finită,

neterminată, acordarea clienţilor un anumit număr de zile pentru achitarea facturilor,

fie din existenţa unor amînări obiective sau subiective la plata facturilor către

furnizori, a datoriilor către salariaţi sau către instituţii financiare, bănci ori chiar stat.

În toţi anii sunt înregistrate valori negative, ceea ce reprezintă respectarea echilibrului

financiar pe termen scurt, excedentul resurselor temporare asupra nevoilor temporare.

4. Fondul de rulment propriu (FRP) = Capital propriu – Active pe termen lung

3.1 FRP2003 = 36099177 – 48249411 = – 12150234 lei;

28

3.2 FRP2004 = 45114871 –55228350 = – 10113479 lei.

∆FRP= FRP2004 – FRP2003 = -10113479 – (-12150234)= 2036755 lei.

Valoarea pozitivă a acestui indicator reflectă independenţa sau autonomia

întreprinderii în materie de finanţare a activităţii pe TL, prin urmare întreprinderea nu

a fost nevoită să apeleze la datorii pe TL pentru finanţarea utilajului. În cazul nostru

FRP este negativ în toate perioadele, ceea ce ne arată că întreprinderea nu este în

stare să-şi finanţeze activele pe TL din capitalul propriu, fiind nevoită să apeleze la

alte surse externe, adica nu are autonomie fnaciară în ambele perioade.

5. Fondul de rulment străin (FRS) = FRN – FRP;

4.1 FRS2003 = -6183138 lei – (– 12150234 lei) = 5967096 lei;

4.2 FRS2004 = -5974260 lei – (– 10113479 lei) = 4139219 lei.

∆FRS= FRS2004 – FRS2003 = 4139219 lei – 5967096 lei = 1827877 lei.

FRS are o valoare pozitivă în toţi cei doi ani care are o variaţie mică de la an la

an. Astfel în 2004 FRS a scăzut cu 30,6% faţă de 2003. Valoarea pozitivă a FRS ne

arată că compania intră într-o perioadă de stabilitate financiară.

6.Fondul de rulment brut (FRB) = Active curente;

5.1 FRB2003 = 16489360 lei.

5.2 FRB2004 = 36837222 lei.

∆FRB= FRB2004 – FRB2003 = 36837222 – 16489360= 20347862 lei.

FRB reflectă totalitatea activelor nete (curente) şi prezintă o mare importanţă în

cadrul analizării altor indicatori. Observăm că pe parcursul celor trei ani analizaţi

FRB înregistrează creşteri constante, astfel în anul 2004 FRB a crescut faţă de 2003

cu peste 20347862 lei sau relativ cu 44.7%. Prin urmare întreprinderea preconizează

să obţină un profit cu cheltuieli minime, reducînd volumul activelor curente.

29

7. Trezoreria . Trezoreria=FRN-NFR

-6183138-(-6609529)=426391 lei;

-5974260-(-9851019)=3876759 lei; ∆Trezoreria=3450368 lei.

Referindu-ne la trezorerie putem afirma că în toţi anii analizaţi compania după

ce şi-a onorat toate datoriile, plăţile, dobînzile a rămas în Trezorerie (casierie) cu

destule mijloace băneşti. Astfel în anul 2003 această sumă a constituit 426391 lei

care în anul următor sa mărit pînă la 3876759 lei.

8. Rata lichdităţii curente

; ; ;

∆ =0.14.

Se observă că valorea este mai mică ca 1 şi avem o situaţie nefavorabilă la

întreprindere ce insuflă neîncredere creditorilor. Rata lichidităţii este în creştere de la

an la an, astfel se observă o creştere de 0,14 în 2004 faţă de 2003.

9 , Rata lichidităţii relative

;

, .

Lichiditatea intermediară în 2004 faţă de 2003 a scăzut ceea ce a făcut situaţia la

întreprindere să fi mai problematică fiindcă nici în 2003 ea nu se încadra în limitele

lichidităţii (0,7-1,0).

10, Rata lichidităţii imediate

30

∆ =0,072

Valoarea mică a acestui coeficient (normativ 0,2) pe aceşti doi ani 0,018 respectiv

0,09 poate fi explicată nu atît prin un nivel al numerarului foarte redus,cît prin lipsa

cu desăvîrşire a oricăror investiţii în titluri finaciare care ar asigura întreprinderii

beneficii suplimentare ci în mijloace fixe şi utilaje.

11, Rata solvabilităţii generale ,

, , ∆ =-0.24

Observam o descreştere dar totuşi se încadrează limitele normale (nivel minim 1,66-

optim 3,0), deci întreprinderea are o solvabilitate înaltă.

12, Rata stabilităţii finaciare ,

, ∆ =-0.11

Observăm o scădere a acestei rate, deci scade gradul de stabiitate finaciară care era şi

aşa destul de redus.

13, Rata autonomiei finaciare globale ,

; ; ∆ =-0.06.

Întreprinderea are scăzută autonomie finaciară care şi aşa nu atingea norma de 0,87.

14, Rata de îndatorare globală ,

, , ∆ =0,06.

31

Delimităm o creştere a acestei rate dar ea nu depăşeşte valoarea normală ce nu trebuie

să fie mai mare de 0,667 şi această creştere ne demonstrează că autonomia finaciară a

întreprinderii scade

15, Rata profitului operaţional

.

=5381762/33095920=0.16 , =3544920/74211420=0.04; ∆= -0.12.

Rata calculată ne arată capacitatea întreprinderii de a obţine profit din activitatea de bază la 1 leu vînzări. Astfel observăm că în 2003 a obţinut o rată a profitului de 16 bani la 1 leu, iar în anul următor de numai 4 bai la un leu vînzări.

ÎNCHEIERE

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant între factorii de producţie care

participă la producerea bunurilor şi serviciilor, fiind cel mai mobil element al

capitalului fix.

Atingerea obiectivelor întreprinderii: maximizarea profiturilor, maximizarea

cifrei de afaceri, funcţiei de utilitate, ratei profitului, maximizarea valorii de piaţa

a întreprinderii, adică a patrimoniului acesteia, presupune realizarea în permanenţă

a unor produse şi servicii noi, care să fie adaptate la preferinţele şi cerinţele

consumatorilor (producţia nefiind un scop în sine). Acest lucru este posibil doar

având la dispoziţie un potential tehnico-material bine argumentat, în structura caruia

ponderea principală ar deţine-o partea activa a mijloacelor fixe (maşini, utilaje,

instalaţii de transmisie).

Referindu-ne la rezultatele calculelor indicatorilor privind asigurarea cu

mijloace fixe şi a eficienţei utilizarii lor la ÎM “Moldabela ” S.R.L, putem menţiona

că valoarea totală a mijloacelor fixe a înregistrat o majorare pe parcursul anului

2004. Concomitent, ca factor pozitiv se apreciază faptul că partea activă a mijloacelor

32

fixe a sporit, astfel creandu-se condiţii favorabile privind obţinerea a unui volum

sporit de produse.

Ca factor negativ remarcăm lipsa concordanţei dintre ritmul de creştere a

valorii mijloacelor fixe active şi ritmul de creştere a volumului producţiei fabricate.

Astfel, deşi, valoarea mijloacelor fixe s-a majorat faţă de anul 2003, volumul

productiei fabricate a inregistrat o reducere, ceea ce ne vorbeste despre o utilizare

neeficientă a mijloacelor fixe.

Ca o explicaţie a lipsei acestei concordanţe poate servi faptul că deşi

coeficientul de reinnoire este superior celui de iesire a mijloacelor fixe, valoarea

acestuia este foarte mică. Astfel, procesul de reinnoire a mijloacelor fixe uzate

fizic si moral decurge foarte lent, posibilităţi reale de majorare a volumului

producţiei fabricate neexistând.

33

Ca o propunere pentru depăşirea situaţiei existente poate servi inlocuirea

la timp a mijloacelor fixe uzate fizic şi moral cu altele mai perfecţionate şi mai bine

adaptate la condiţiile de lucru şi poate chiar mai ieftine. În asemenea condiţii se

poate renunţa la unele active fixe, cumpărându-se altele noi, cu caracteristici

tehnico-funcţionale superioare. O alta idee ar fi modificarea formelor de procurare

şi utilizare a celei mai active parti a capitalului fix, de dezvoltat pe scară largă

arenda, leasingul si inchirierea.

Dacă analizăm indicatorii eficienţei utilizării mijloacelor fixe la

intreprinderea analizată, apreciem pozitiv creşterea randamentului mijloacelor

fixe, gradului de înzestrare cu mijloace fixe de producţie, reducerea capacitătii

mijloacelor fixe. Meritul întreprinderii constă în faptul că randamentul

mijloacelor fixe de producţie a sporit în condiţiile respectării concordanţei

justificate dintre ritmurile majorării productivităţii medii pe un muncitor în

schimbul cu durata maximă şi înzestrării muncii cu mijloace fixe.

Ca factor negativ mentionăm randamentul mic de doar 6% a mijloacelor

fixe, care participă nemijlocit la procesul de producţie. Cauzele acestei reduceri

sunt caracteristicile cantităţii de produse inferioare potenţialului de producţie.

Soluţionarea acestei probleme se poate face prin largirea segmentului de piaţă

ocupat şi prin micşorarea costului de producţie a unui de produs şi astfel creşte

profitul brut al întrepriderii. Prin reducera costului de producţie se poate

deasemena reduce şi preţul de piaţă, astfel atrăgînd noi clienţi ce ar oferi o

creştere considerabilă a cererii de produse, apărînd astfel necesitatea creşterii

volumului de producţie.

Bibliografie- 34 -

1. Al. Nederiţă, „Contabilitate finaciară”, Chişinău,1999, editura: „ACAP ”.2. Bojian O., „Contabilitate generală ”, Bucureşti, 1998, editura: „Eficient”.3. Bojian O., „Contabilitatea întreprinderilor”,Bucureşti, 1996, editura: „Eficient”.4. Bojian O., „Bazele contabilităţii”,Bucureşti, 1995,editura: „Adonai”.5. Brezeanu P. „Diagnostic financiar: instrumente de analiză finaciară”,Bucureşti,

2003, „Editura Economică”.6. Epuran M., „Contabilitatea financiară în noul sistem contabil”, Vol. I,

Timişoara, 1994, „Editura Vest”.7. Feleagă N., „Contabililatea financiară”,Bucureşti, 1993, „Editura Economică”.8. Negescu I., „Bazele contabilităţii”,Bucureşti, 1998, „Editura Didactică şi

pedagogică”.9. „Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova”,

Vol.I,Chişinău ,1998, editura: „MARP”.10.Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova”,

Vol.II,Chişinău ,1998, editura: „MARP”.11.Botnari N., „Finanţele întreprinderii”,Chişinău, 2006, Editura ASEM.12.„Contabilitate managerială”,colectiv de autori,Chişinău, 2000, editura:

„MARP”.13.Paul Bran, „Finanţele întreprinderii”, Chişinău, 1995, editura:„Logos”.14.Pop V., „Contabilitate financiară”, Oradea, 1998, editura:„Trade”.15. Monitorul Oficial nr 088 din: 30.12.97.16.Monitorul Oficial nr 062 din: 04.04.2003 articolul: 379.

Un nou portal informaţional!

Dacă deţii informaţie interesantă si doreşti să te imparţi cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 35 -