caiete sarcini arhitectura
DESCRIPTION
brochureTRANSCRIPT
Caiete de sarcini Pentru lucrari de arhitectura
2
CUPRINS
1 Lucrari de zidarie _______________________________________________________ 7
1.1 Principalele etape de executie la zidaria simpla din caramida ______________ 7
1.2 Executarea zidariei de caramida ______________________________________ 8 1.2.1 Zidarie din caramida plina _________________________________________ 8
1.2.1.1 Zidaria de ½ caramida __________________________________________ 9 1.2.1.2 Zidaria de 1 caramida __________________________________________ 9 1.2.1.3 Capete, ramificatii, colturi si încrucisari ___________________________ 10
1.2.2 Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat_______________________ 10
2 Lucrari de tencuieli_____________________________________________________ 12
2.1 Principii generale de executie a tencuielilor ____________________________ 12
2.2 Mortare pentru tencuieli ____________________________________________ 12
2.3 Scule, dispozitive si utilaje pentru realizarea manuala a tencuielilor________ 13 2.3.1 Scule pentru operatii de tratare ____________________________________ 13 2.3.2 Scule pentru operatii de aplicare a mortarului _________________________ 13 2.3.3 Scule pentru operatia de finisare a suprafetelor________________________ 14 2.3.4 Scule pentru operatii diverse sau speciale ____________________________ 14
2.4 Executarea diferitelor etape ( straturi ) ale tencuielilor simple_____________ 15
2.5 Trasarea suprafetelor ______________________________________________ 15
2.6 Aplicarea stratului amorsa (spritul)___________________________________ 16 2.6.1 Aplicarea manuala a spritului _____________________________________ 17
2.7 Aplicarea grundului________________________________________________ 17 2.7.1 Reguli generale ________________________________________________ 17 2.7.2 Aplicarea manuala a grundului ____________________________________ 18
2.8 Aplicarea tinciului _________________________________________________ 19
2.9 Tehnologia de executie a unor tipuri principale de tencuieli _______________ 20 2.9.1 Tencuieli driscuite ______________________________________________ 20 2.9.2 Tencuieli gletuite _______________________________________________ 21 2.9.3 Tencuiala pe zidarie din bca_______________________________________ 21 2.9.4 Tencuieli pe beton ______________________________________________ 22
2.10 Alcatuirea si tehnologia de executie a tencuielilor decorative ____________ 23 2.10.1 Tencuieli de terasit si de dolomit ___________________________________ 24
2.11 Organizarea executiei lucrarilor de tencuieli _________________________ 25 2.11.1 Executarea tencuielilor cu echipe individuale _________________________ 25 2.11.2 Executarea tencuielilor cu brigazi de specialitate ______________________ 25
2.11.2.1 Executarea manuala a tencuielilor_______________________________ 25
3 Lucrari de izolatii ______________________________________________________ 27
3.1 Izolatii – consideratii generale _______________________________________ 27
3.2 Importanta lucrarilor de izolatii. Precizarea domeniului de tratare a problemei 27
3
3.3 Caracteristici ale lucrarilor de izolatii _________________________________ 28
3.4 Clasificari ale lucrarilor de izolatii____________________________________ 28
3.5 Elemente determinante în alegerea variantei tehnologice optime___________ 29 3.5.1 Functie de locul unde este plasata si urmeaza sa se execute izolatia ________ 29
3.5.1.1 Lucrari executate la exterior ____________________________________ 29 3.5.1.2 Lucrari executate la interior_____________________________________ 29
3.5.2 Functie de tipul izolatiei__________________________________________ 29 3.5.3 Functie de materialele folosite _____________________________________ 29
3.6 Pregatirea lucrarilor _______________________________________________ 30 3.6.1 Conditii generale _______________________________________________ 30 3.6.2 Fazele pregatirii lucrarilor ________________________________________ 30 3.6.3 Etapele de verificare si control a calitatii_____________________________ 30 3.6.4 Instruirea personalului muncitor ___________________________________ 30
3.7 Probleme specifice legate de tehnologia lucrarilor de izolatii ______________ 30 3.7.1 Prelucrarea fronturilor de lucru ____________________________________ 30 3.7.2 Controlul si receptia lucrarilor _____________________________________ 31
3.7.2.1 Controlul si receptia izolatiei termice la cladiri______________________ 31 3.7.2.2 Controlul si receptia termoizolatiei la conducte si utilaje ______________ 31 3.7.2.3 Controlul si receptia hidroizolatiei _______________________________ 32 3.7.2.4 Controlul si receptia fonoizolatiei ________________________________ 32 3.7.2.5 Controlul si receptia izolatiilor anticorozive ________________________ 32
3.7.3 Mentinerea integritatii izolatiilor ___________________________________ 33 3.7.3.1 Prevenirea degradarilor în perioada de santier ______________________ 33 3.7.3.2 Prevenirea degradarilor în exploatare _____________________________ 33 3.7.3.3 Verificarea periodica __________________________________________ 33
4 Lucrari de hidroizolatii __________________________________________________ 35
4.1 Caracteristici _____________________________________________________ 35
4.2 Hidroizolatii bituminoase ___________________________________________ 35 4.2.1 Structura si rolul straturilor componente _____________________________ 35 4.2.2 Alegerea structurii hidroizolatiei ___________________________________ 37 4.2.3 Tehnologii de executie ___________________________________________ 37
4.2.3.1 Unelte folosite _______________________________________________ 37 4.2.3.2 Lucrari executate la exterior ____________________________________ 39 4.2.3.3 Hidroizolatia rosturilor ________________________________________ 39 4.2.3.4 Izolarea trecerilor de conducte sau a altor piese metalice ______________ 41
4.3 Materiale _________________________________________________________ 42 4.3.1 Materiale principale _____________________________________________ 42
4.3.1.1 Materiale bitumate în foi: ______________________________________ 42 4.3.1.2 Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire si etansare _____________ 42 4.3.1.3 Materiale auxiliare____________________________________________ 43
4.4 Hidroizolatii la terase si acoperisuri___________________________________ 43 4.4.1 Hidroizolatii la terase____________________________________________ 46
4.5 Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii __________________________ 47
4.6 Întretinerea hidroizolatiilor _________________________________________ 48 4.6.1 Masuri de întretinere a hidroizolatiilor ______________________________ 48 4.6.2 Lucrari de reparatii si întretinere curenta_____________________________ 49
4
5 Lucrari de termoizolatii__________________________________________________ 50
5.1 Caracteristici _____________________________________________________ 50
5.2 Tehnologii de executie ______________________________________________ 50 5.2.1 Termoizolatia la acoperisuri_______________________________________ 50 5.2.2 Termoizolatia la conducte ________________________________________ 51
5.2.2.1 Pregatirea suprafetelor_________________________________________ 52 5.2.2.2 Executarea termoizolatiei conductelor ____________________________ 52
5.3 Controlul calitatii si receptia lucrarilor________________________________ 53
5.4 Reguli de exploatare si de întretinere__________________________________ 54
6 Tehnologii de executie a fonoizolatiilor_____________________________________ 55
6.1 Caracteristici _____________________________________________________ 55
6.2 Tehnologii de executie ______________________________________________ 55 6.2.1 Pereti exteriori _________________________________________________ 55 6.2.2 Pereti interiori _________________________________________________ 55 6.2.3 Pardoseli si plansee _____________________________________________ 56 6.2.4 Tratamente fonoabsorbante _______________________________________ 57
7 Tehnologii de executie a izolatiilor anticorozive si antiacide ____________________ 57
7.1 Caracteristici _____________________________________________________ 57
7.2 Protectia constructiilor metalice contra coroziunii_______________________ 58 7.2.1 Protectia constructiilor metalice supraterane __________________________ 58
7.2.1.1 Pregatirea suprafetelor metalice _________________________________ 59 7.2.2 Protectia suprafetelor metalice_____________________________________ 60
7.3 Protectia constructiilor metalice îngropate _____________________________ 61
8 Lucrari de pardoseli ____________________________________________________ 63
8.1 Consideratii generale _______________________________________________ 63
8.2 Structura si tehnologia unor tipuri de pardoseli de larga utilizare__________ 63 8.2.1 Pardoseli din beton de ciment turnat monolit _________________________ 63
8.2.1.1 Reguli generale de turnare a betonului în pardoseli __________________ 63 8.2.1.2 Compactarea betonului în poardoseli prin vibrare ___________________ 64
8.2.2 Tratarea betonului dupa turnare ____________________________________ 64
8.3 Alcatuirea pardoselilor _____________________________________________ 65
8.4 Materiale _________________________________________________________ 66
8.5 Executarea lucrarilor de pardoseli. ___________________________________ 67 8.5.1 Reguli generale ________________________________________________ 67 8.5.2 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea lucrarilor de pardoseli___ 67 8.5.3 Executarea stratului suport________________________________________ 69 8.5.4 Executarea îmbracamintii pardoselii ________________________________ 70
8.6 Executarea lucrarilor pe timp friguros.________________________________ 70
8.7 Conditii tehnice de calitate __________________________________________ 70
8.8 Conditiile tehnice de protectie a muncii si paza contra incendiilor _________ 70
8.9 Pardoseli din piatra artificiala _______________________________________ 71 8.9.1 Obiect si domeniu de aplicare _____________________________________ 71
5
8.9.2 Materiale _____________________________________________________ 72 8.9.3 Executarea lucrarilor de pardoseli __________________________________ 72 8.9.4 Executarea îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit___________ 74 8.9.5 Executarea îmbracamintilor din placi din gresie ceramica _______________ 74 8.9.6 Scafe sau plinte ________________________________________________ 76 8.9.7 Conditii tehnice de calitate________________________________________ 77 8.9.8 Transportul si depozitarea materialelor pe santier ______________________ 78
9 Zugraveli si vopsitorii ___________________________________________________ 79
9.1 Consideratii generale. Definitii _______________________________________ 79
9.2 Rolul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. Precizarea domeniului de tratare a lucrarilor 80
9.3 Caracteristicile lucrarilor de zugraveli si vopsitorii ______________________ 80
9.4 Clasificarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii_________________________ 81 9.4.1 Clasificarea dupa liantul întrebuintat ________________________________ 81 9.4.2 Clasificare dupa constituientii de baza si aspectul peliculei ______________ 81 9.4.3 Clasificare dupa calitatea finisajului ________________________________ 82
9.5 Pregatirea lucrarilor _______________________________________________ 82 9.5.1 Pregatirea obiectului de consrtuctie _________________________________ 82 9.5.2 Organizarea lucrarilor ___________________________________________ 83 9.5.3 Protejarea diverselor parti de constructii în timpul executiei zugravelilor si
vopsitoriilor 84
9.6 Materiale si dispozitive _____________________________________________ 84 9.6.1 Materiale _____________________________________________________ 84 9.6.2 Liantii ________________________________________________________ 85 9.6.3 Materiale auxiliare ______________________________________________ 86
9.6.3.1 Materialele folosite la prepararea compozitiilor _____________________ 86 9.6.3.2 Materiale folosite la prepararea compozitiilor si la pregatirea suprafetelor
suport 86 9.6.3.3 Materiale folosite la pregatirea suprafetelor ________________________ 86
9.6.4 Produse industriale finite _________________________________________ 87 9.6.4.1 Grunduri____________________________________________________ 87 9.6.4.2 Chituri _____________________________________________________ 87 9.6.4.3 Vopsele ____________________________________________________ 88 9.6.4.4 Lacuri______________________________________________________ 88 9.6.4.5 Emailuri ____________________________________________________ 88 9.6.4.6 Diluanti ____________________________________________________ 88 9.6.4.7 Solventi ____________________________________________________ 89 9.6.4.8 Decapanti___________________________________________________ 89 9.6.4.9 Alte materiale folosite pentru finisari _____________________________ 89
9.7 Scule si dispozitive _________________________________________________ 89 9.7.1 Unelte pentru masurare, trasare si verificare __________________________ 90 9.7.2 Dispozitive pentru prepararea, transportul si pastrarea compozitiilor _______ 90 9.7.3 Utilaje pentru prepararea compozitiilor pe santier______________________ 90 9.7.4 Unelte si utilaje pentru pregatirea suprafetelor ________________________ 91 9.7.5 Utilaje pentru curatirea si slefuirea suprafetelor _______________________ 91 9.7.6 Unelte pentru spoit, zugravit si vopsit _______________________________ 91 9.7.7 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de zugravit _____________________ 92 9.7.8 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de vopsit ______________________ 92
6
9.8 Tehnologia lucrarilor uzuale de zugraveli si vopsitorii ___________________ 93 9.8.1 Principalele faze si operatii _______________________________________ 93
9.8.1.1 Pregatirea suprafetelor_________________________________________ 93 9.8.1.2 Prelucrarea suprafetelor________________________________________ 93 9.8.1.3 Acoperirea cu pelicule _________________________________________ 94 9.8.1.4 Vopsitorii pe baza de poliacetat de vinil (Vinarom) __________________ 94
9.9 Tehnologia unor lucrari speciale de zugraveli si vopsitorii ________________ 95 9.9.1 Zugraveli exterioare cu vopsele acrilice emulsionante __________________ 95 9.9.2 Zugraveli exterioare sau interioare cu vopsele emulsionate, cu efect decorativ 96
9.10 Materiale _______________________________________________________ 96
9.11 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea zugravelilor si vopsitoriilor 96
9.11.1 Pregatirea suprafetelor ___________________________________________ 97 9.11.1.1 Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita ______________ 97 9.11.1.2 Pregatirea suprafetelor gletuite_________________________________ 97 9.11.1.3 Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL________________________ 98 9.11.1.4 Pregatirea suprafetelor metalice ________________________________ 98
9.11.2 Conditii de executie _____________________________________________ 99 9.11.3 Masuri de tehnica securitatii muncii si pci___________________________ 100 9.11.4 Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor____________________ 101 9.11.5 Zugraveli ____________________________________________________ 102 9.11.6 Vopsitorii ____________________________________________________ 102 9.11.7 Întretinere____________________________________________________ 103
7
1 Lucrari de zidarie
1.1 Principalele etape de executie la zidaria simpla din caramida
În detaliu, procesul de realizare a zidariei obisnuite din caramida cuprinde
urmatoarele operatii principale:
1) Trasarea zidului, constând din stabilirea si materializarea pe planseu a traseelor exacte ale
zidariei, masurarea si marcarea golurilor de ferestre si usi (cu detalii pentru urechi).
2) Instalarea abstecurilor la colturile zidurilor, constând din: aducerea abstecurilor,
pozitionarea lor exacta, verificarea verticalitatii, fixarea definitiva si întinderea sforii.
3) Asternerea stratului de mortar de baza, constând din: luarea mortarului cu mistria si
asternerea lui uniforma în interiorul trasajului, pe prima portiune de executat.
4) Asezarea caramizilor pe zid, cuprinzând luarea caramizilor din stiva, udarea lor, luarea cu
mistria (cu mâna dreapta) a mortarului si întinderea lui pe marginea caramizii pentru formarea
rostului vertical, asezarea caramizii (cu mâna stânga) pe patul de mortar si fixarea prin batere usoara
cu coada mistriei.
5) Ajustarea caramizilor unde este cazul (la început de rând cu ¼, ½ sau ¾ de caramida,
idem în dreptul golurilor) constând din: marcarea locului de taiere si taierea prin lovire cu partea
ascunsa a ciocanului de zidar.
6) Curatirea cu mistria, dupa asezarea fiecarui rând de caramizi a mortarului în exces de pe
ambele parti ale zidului.
7) Amestecarea periodica a mortarului în targa, cu lopata sau mistria, pentru mentinerea
consistentei uniforme.
8) Montarea, întinderea si fixarea sforii la fiecare rând nou.
9) Verificarea orizontalitatii si verticalitatii rândurilor, cu bolobocul si dreptarul.
10) Montarea ghermelelor (executate corespunzator, în coada de rândunica si carbolinizate),
pentru fixarea ulterioara a tâmplariei.
11) Montarea buiandrugilor prefabricati din beton armat deasupra golurilor de usi si
ferestre.
La realizarea etapelor respective trebuie sa se respecte urmatoarele 4 reguli de baza:
1) Udarea caramizii. Înainte de punerea în opera caramida trebuie sa fie curatata de noroi,
argila, etc., si bine udata cu apa. În special pe caldura si vânt, eventuala lipsa de apa în porii
caramizii face ca aceasta sa absoarba apa din mortar si mortarul sa nu-si faca priza corespunzator si
sa-si reduca rezistenta.
8
2) Uniformitatea ridicarii zidariei de-a lungul întregului front. Pe masura ridicarii zidariei,
încarcarea asupra rândurilor ei inferioare sporeste, sporind în acelasi timp si încarcarea asupra
terenului. Astfel, în anumite situatii se poate ajunge la o trasare neuniforma a fundatiilor si ca
urmare la fisurarea zidariei.
Pentru a evita cu desavârsire un asemenea risc, zidaria trebuie ridicata uniform pe întregul
front. Daca totusi, o întrerupere se impune, aceasta trebuie facuta cu strepi, care sa permita o corecta
legatura la continuare.
3) Orizontalitatea rândurilor zidariei. Diferente mici cumulate la grosimea rosturilor
orizontale pot sa duca la un numar neegal de rânduri de zidarie pe aceeasi înaltime, deci, alternanta
neregulata a rândurilor la ziduri care se întâlnesc, de unde pericol de tasari neuniforme si chiar de
surpare a zidurilor. De aceea, trebuie acordata o atentie deosebita la lucru cu abstecul si sfoara,
pentru stricta respectare a orizontalitatii si uniformitatii grosimii rosturilor.
4) Verificarea fetelor laterale si a muchiilor zidariei. Devierea peretelui de la verticala din
cauza executiei superficiale, aduce dupa sine modificarea grosimii stratului de tencuiala, deci
consum nejustificat de materiale si de mâna de lucru, iar în cazul unei devieri mari, poate chiar pune
în pericol stabilitatea zidariei. De aceea, verticalitatea peretilor trebuie verificata continuu pe
parcursul executiei, cu ajutorul firului cu plumb si al pozitiei abstecurilor.
1.2 Executarea zidariei de caramida
1.2.1 Zidarie din caramida plina
Din caramizi presate pline, de format standardizat în tara noastra 240x115x63mm, se pot
executa ziduri de ¼ caramida (6.5cm), de ½ caramida (12.5cm), de 1 caramida (25cm), de 1 ½
caramida (37.5cm) si mai groase, multiplu de 12.5cm. În conditiile climatice din tara noastra nu
sunt necesare însa ziduri mai groase de 1 ½ caramida, iar zidurile portante care ar necesita astfel de
grosimi se înlocuiesc, în general, cu alte solutii de executie.
Grosimile zidurilor aratate mai sus rezulta din modul de asezare al caramizii si anume:
1) Pe muchie, adica cu latura lunga orizontala si cu latimea asezata pe verticala; rezultând
zidaria de ¼ de caramida.
2) Pe lat, adica pe latura lunga si latimea caramizii orizontale, lungimea caramizii fiind
paralela cu latimea zidului; rezulta zidaria de ½ de caramida.
9
3) În lung, adica latura lunga si latimea caramizii tot orizontala, lungimea caramizii fiind
însa de aceasta data paralela cu lungimea zidului, rezulta zidaria de 1 caramida, respectiv de 1 ½
caramida (una pe lung doua pe lat).
Executia în toate cazurile, trebuie sa respecte regulile generale, pe faze descrise anterior.
Caramizile se aseaza în zidarie cu rosturile orizontale continui, iar rosturile verticale tesute,
decalate la fiecare rând cu cel putin ¼ de caramida, iar la zidurile subtiri cu ½ de caramida.
La zidurile mai groase de 1 ½ caramizi executate cu caramizi pline, se admit si rosturi
verticale continui pe mai multe rânduri (3-5), deci legaturi la câteva rânduri, rezultând de aici
diferite metode de executarea zidariei.
Rândurile de caramida trebuie sa fie perfect orizontale si grosimea rosturilor uniforma.
Teserea rosturilor zidariei se obtine prin alternarea modului de asezare si prin introducerea
la capetele unor rânduri a unor completari de ½, ¼ sau ¾ de caramida.
La colturi si la intersectii se alterneaza si continuitatea rândurilor.
1.2.1.1 Zidaria de ½ caramida
Se realizeaza prin asezarea caramizilor în lung, numai la peretii despartitori sau de
umplurura, neportanti, zidirea facându-se cu mortar de ciment-var sau var-ciment. Din doua în doua
rânduri se porneste cu ½ de caramida pentru teserea rosturilor pe verticala. Schemele de realizare a
zidurilor de ½ de caramida sunt aratate în. Intersectiile în cruce se evita si la aceste ziduri.
1.2.1.2 Zidaria de 1 caramida
Se poate realiza în doua moduri: cu legatura în latime sau în cruce. În ambele cazuri
decalajul între rosturile verticale este de ¼ de caramida si se realizeaza prin introducerea unor
completari de ¾ de caramida. Schemele de executare se dau pentru ambele moduri de realizare (în
cruce).
În functie de rolul în constructie (zid portant sau de umplutura) se stabileste mortarul de
utilizat.
Legaturile la toate genurile de zidarie se executa prin asezarea caramizilor dupa
sistemul de legatura la fiecare rând, care se poate realiza în diverse moduri. Astfel:
1) Legatura la latime: se aplica la zidurile cu grosime de 1 caramida si se obtine prin
asezarea de caramizi în curmezis din rândurile precedente.
10
2) Legatura în bloc: se obtine prin asezarea de caramizi în lung deasupra rosturilor verticale
ale caramizilor în curmezis din rândurile precedente.
3) Legatura în cruce: este asemanatoare cu legatura în bloc, de care se deosebeste prin
aceea ca la fata zidariei rosturile verticale ale rândurilor de caramizi în lung nu se mai mentin din
doua în doua rânduri pe aceeasi verticala, ci sunt decalate.
În afara sistemului de legatura la fiecare rând, mai exista si sistemul de legatura la mai multe
rânduri, în care legatura în ambele sensuri (lungime si grosime) se asigura doar la 5-6 rânduri având
legatura numai în lungimea zidariei. Acest sistem se poate utiliza numai pe pereti cu grosimea
minima de 2 caramizi.
1.2.1.3 Capete, ramificatii, colturi si încrucisari
Peretii de zidarie se întâlnesc între ei în diverse forme:
1) Colturi, când ambele ziduri se opresc la locul de întâlnire.
2) Ramificatii, când unul din ziduri se opreste la locul de întâlnire.
3) Încrucisari, când ambele ziduri se continua dupa întâlnire.
Întâlnirile între ziduri sunt în cele mai multe cazuri în unghi drept, dar pot sa fie si în unghi
oarecare.
Pentru a realiza o buna legatura a zidariei, la colturi, ramificatii si încrucisari trebuie
asigurata teserea rosturilor prin întreruperea alternativa a celor doua rânduri.
1.2.2 Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat
Din blocuri mici si BCA se pot realiza zidarii cu grosimea de 7.5, 12.5, 20, 25 si 35cm
pentru pereti portanti si neportanti.
Alcatuirea zidariei din BCA este asemanatoare zidariei de caramida. Zidaria se executa cu
legatura obligatorie la fiecare rând. Teserea rosturilor vertical ale unui rând se obtine prin decalarea
lor cu ½ pâna la ¼ de bloc în raport cu rosturile verticale ale rândurilor alaturate.
Particularitatile betonului celular autoclavizat impun respectarea riguroasa a unor reguli
tehnologice care, fara a diferii în fond de cele referitoare la zidaria de caramida, în cazul BCA au un
rol hotarâtor în asigurarea calitatii nu numai a zidariei, ci si a tencuielii.
Lucrarile din zidarie din blocuri mici BCA se executa la temperaturi exterioare de cel putin
+30C.
11
Zidaria de executa din blocuri întregi sau din fractiuni care se taie pe santier cu ferastraul,
folosirea de fractiuni sparte cu ciocanul fiind interzisa.
Toarte rosturile, orizontale si verticale, se executa de 10 mm. Umiditatea blocurilor trebuie
sa fie sub 20%, cele cu umiditate mai mare depozitându-se în locuri uscate pâna la scaderea
corespunzatoare a gradului de umiditate, lucru care impune depozitarea lor pe santier de la început
în spatii uscate si acoperite.
Zidaria din blocuri mici se executa mai putin cu mortar M25 sau M10 si mai adeseori cu
mortar adeziv cu compozitia 1:3:1:1 (aracet DP25, D50, CPMB, nisip 0-1mm, 1-3mm, apa)
exprimata în volume, cu consistenta 12cm.
În timpul executarii peretilor trebuie sa nu existe diferente de înaltime pe anumite portiuni
ale acestuia mai mari de 1.50m.
La terminarea executarii plinurilor dintre goluri trebuie sa se monteze buiandrugi
prefabricati, iar deasupra acestora sa se execute zidarie cel putin de doua rânduri de blocuri,
interzicându-se sa se lase stâlpii fara a fi rigidizati la partea superioara.
Între executarea zidariei la un nivel si în aceeasi zona, la nivelul superior se lasa 3-4 zile,
timp destinat întaririi suficiente a zidariei.
Zidaria propriu-zisa a blocurilor mici de BCA se face în acelasi fel ca la zidaria din blocuri
ceramice.
12
2 Lucrari de tencuieli
2.1 Principii generale de executie a tencuielilor
Tencuielile fac parte din categoria lucrarilor de finisaj si reprezinta stratul de mortar care
acopera suprafetele unor elemente de constructie, avînd rol de protectie contra agentilor atmosferici,
de acoperire a neregularitatilor de executie, de creare de suprafete netede de întretinut, de marire a
capacitatii de izolare termica si fonica a peretilor si tavanelor.
Suprafetele din beton turnate în cofraje din placaj tego sau în cofraje metalice de inventar
nu se vor tencui.
- constructorul trebuie sa ia toate masurile de cofrare corespunzatoare pentru ca sa aiba
consum minim de manopera pentru rectificarea suprafetelor de beton;
- zidariile de caramida sa fie executate foarte îngrijit, asigurându-li-se planeitatea si
verticalitatea;
- peretii interiori din BCA sa fie tencuiti numai daca cerintele functionale impun.
În mod obisnuit tencuielile se executa din 3 straturi:
1) Stratul de amorsaj, (spritul) în grosime de 3mm, aplicat pe suprafata suport pregatita si
umezita în prealabil, cu rolul de a asigura aderenta tencuielii la perete; dupa aplicare se lasa sub
forma bruta, rugoasa, ca sa se creeze o legatura buna cu straturile urmatoare.
2) Grundul, stratul de baza al tencuieli, care se aplica pe spritul proaspat întarit, în una sau
doua reprize, având grosimea de 10-20mm, în functie de natura si microgeometria suprafetelor
suport.
3) Stratul vizibil de finisaj (tinciul), care se executa din mortar preparat cu nisip fin sau din
mortare din adosuri speciale, în functie de tipul tencuielii si de exigentele de confort si excentrice la
care trebuie sa raspunda.
Schema tehnologica de principiu, a executarii tencuielilor, cu indicarea succesiunii
cronologice a operatiilor sau activitatilor ce trebuie parcurse este prezentata în figura alaturata, iar
operatiile respective în subcapitolele care urmeaza.
2.2 Mortare pentru tencuieli
Caracteristicile generale ale mortarelor si ale materialelor componente ale acestora au fost
prezentate anterior. Pentru executarea tencuielilor sunt însa unele caracteristici specifice, în functie
13
de materialul de baza din care sunt executate elementele pe care se executa tencuiala, de rezistenta
necesara a tencuielilor, de rapiditatea necesara întaririi, etc.
În tabelul de mai jos sunt aratate dozajele uzuale pentru obtinerea unor mortare de anumite
marci si utilizari generale, iar în tabelul urmator sunt aratate tipurile de mortare utilizate în functie
de natura tencuielii si de elementele de constructie pe care se aplica.
Dozaje uzuale (în volume) pentru mortare de tencuiala Marca mortar
Categoria mortarului
Ciment Pz300
Ipsos Var pasta
Nisip Observatii
4 Var - - 1 3 4 Var-ipsos - 0.2 1 2
10 Var-ciment 1 - 2 8 Pt. umiditati sub 60% 10 Var-ciment 1 - 1.5 7 Pt. umiditatipeste 60% 10 Ipsos-var - 1 0.5 3 25 Var(argila)-ciment 1 - 1 6.5 25 Ipsos - 1 - 2 50 Ciment-var(argila) 1 - 0.3 4 50 Ipsos - 1 - 1 50 Ipsos - 1 - - Pasta de ipsos 100 Ciment 1 - - 3 100 Ciment-var 1 - 0.2 3
2.3 Scule, dispozitive si utilaje pentru realizarea manuala a tencuielilor
2.3.1 Scule pentru operatii de tratare
Aceste scule sunt urmatoarele:
1) Martor de inventar executat din otel; se bate în rostul zidariei, înlocuind martorii din
mortar; se recupereaza dupa executarea stâlpisorilor sau fâsiilor orizontale de mortar.
2) Reper metalic de inventar, sub forma de scoaba de 1.00-2.00m lungime; se bate în
rosturile zidariei, înlocuind atât martorii, cât si stâlpisorii sau fâsiile orizontale de mortar; se
confectioneaza din OB37 F 12 sau otel patrat de 12.
3) Repere speciale de inventar, confectionate din otel cornier de 30x30x4 sau 25x25x4;
înlocuiesc stâlpisorii sau fâsiile orizontale de mortar; nivelarea se face obligatoriu cu dreptarul
metalic de inventar.
2.3.2 Scule pentru operatii de aplicare a mortarului
14
În aceasta grupa intra urmatoarele scule:
1) Canciocul, pentru aplicarea prin aruncare a mortarului pe suprafata de tencuit.
2) Mistria, pentru aplicarea mortarelor si pentru netezirea lor.
3) Farasul, pentru aruncarea mortarului pe pereti si pentru pastrarea de mici rezerve de
mortar în vederea completarii golurilor din tencuiala dupa tragerea cu dreptarul.
2.3.3 Scule pentru operatia de finisare a suprafetelor
În aceasta grupa intra urmatoarele scule:
1) Dreptarul metalic de inventar, care poate fi folosit numai împreuna cu reperele metelice
speciale de inventar, înlocuind dreptarele lungi confectionate din lemn.
2) Dreptarul de lemn, scurt sau lung, înca cu larga utilizare.
3) Mahalaua patrata (mare), pentru întinderea grosiera a tencuielii, dupa aruncarea pe
perete si pentru pastrarea de mici rezerve de mortar de completare.
4) Mahalaua lunga pentru nivelarea mortarului la tencuielile brute sau înalte de netezire cu
drisca.
5) Drisca de lemn si drisca metalica, indispensabile la netezirea suprafetelor si finisarea
stratului vizibil la tencuielile numite driscuite.
6) Drisca profilata si drisca cu cauciuc, pentru finisarea suprafetelor în anumite situatii.
7) Drisca dreptar, pentru nivelarea stratului de tinci.
8) Dreptar de colt, din lemn si din metal, pentru nivelarea si finisarea colturilor vii.
9) Scoabe de curatat rosturile de caramizi si fierul de rostuit pentru executarea rostuielilor
la zidarii lucrate aparant sau la placajul de fatada.
10) Fierul de glet pentru executarea tencuielilor gipac.
11) Fierul de glet pentru executarea gletului de var sau de ipsos.
2.3.4 Scule pentru operatii diverse sau speciale
Mai exista numeroase scule penru executarea diverselor operatii din activitatea
tencuielilor, dintre care:
1) Bidineaua pentru stropirea cu apa a suprafetelor, înainte, în timpul sau dupa executarea
unor tencuieli.
2) Perii pentru curatirea prin frecare a unor suprafete de tencuit.
3) Maturi de nuiele pentru realizarea stropului de mortar la finisarea tencuielilor stropite.
15
4) Sabloane diverse pentru executarea profilelor la ancadramente, cornise etc.
5) Ciocane de zidarie, buciarde, spituri, piepteni, raschete cu dinti pentru realizarea
tencuielilor decorative sau ornamentale.
6) Targa captusita cu tabla zincata, pentru rezerva de mortar.
7) Sita cu ochiuri de 1 mm pentru obtinerea nisipului fin de tinci.
2.4 Executarea diferitelor etape ( straturi ) ale tencuielilor simple
Tencuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana, vertcala
respectiv orizontala, iar fata vazuta driscuita. Aceste tencuieli, numite si tencuieli driscuite, sunt
cele mai des întâlnite si se folosesc atât în interior, cât si în exterior.
Procesul tehnologic de realizare a tencuielilor cuprinde urmatoarele operatii principale,
considerând complet realizate operatiile de pregatire a constructiei si a suprafetelor, care urmeaza a
fi tencuite:
- trasarea suprafetelor de tencuit;
- aplicarea spritului (stratul amorsa) sau amorsarea suprafetelor;
- aplicarea grundului;
- aplicarea tinciului;
- prelucrarea stratului vizibil (driscuire, sclivisire, gletuire).
La anumite tipuri de tencuieli pot sa lipseasca unele dintre operatiile enumerate.
2.5 Trasarea suprafetelor
Trasarea suprafetelor este obligatorie pentru obtinerea unor suprafete perfect plane,
orizontale, verticale sau uneori înclinate si cu o gosime a straturilor de mortar cu abateri cât mai
mici fata de cea normala.
Trasarea suprafetelor interioare la pereti si tavane sau exterioare, se face în doua faze.
Astfel:
1) Punctarea, care consta în aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori, astfel încât fata
lor sa corespunda cu fata nivelata a viitorului grund.
2) Fixarea reperelor sau executarea stâlpisorilor, care consta în pozarea unor repere metalice
de inventar între martorii plantati pe suprafata de tencuit. Cel mai adesea se foloseste executarea
reperelor din stâlpisori de tencuiala trasi pe martori sau în cazul încaperilor de înaltime relativ mica
16
a reperelor din doua brâuri orizontale, la câte ≈50 cm distanta de linia tavanului si respectiv a
pardoselii.
O trasare mai rapida a suprafetei de tencuit se obtine prin folosirea reperelor speciale de
inventar. La folosirea acestora, nivelarea ulterioara a mortarului se face obligatoriu cu dreptarul
metalic de inventar.
La peretii exteriori, trasarea se face ca la peretii interiori, însa pe toata înaltimea cladirii si
nu separat pe fiecare fiecare etaj în parte, deorece astfel nu se poate asigura o suprafata plana a
întregii fatade. Când fatada este prevazuta cu elemente orizontale iesite din planul peretelui (brâuri,
etc.) care împiedica tinerea firului cu plumb la o distanta de zid cât grosimea tencuielii, firul cu
plumb se tine departat se zid spre a nu fi împiedicat de aceste elemente orizontale si apoi se masoara
distanta dintre firul cu plumb si zid din 3 în 3m si se stabileste distanta de la firul cu plumb la
martorii de la fata tencuielii.
La trasarea tavanului se fixeaza în centrul camerei un martor de ipsos de 1,0–1,5 cm grosime
si de la acesta se face trasarea si punctarea de martori cu dreptarul si bolobocul, dupa care se trag
fâsii de mortar în mod analog ca la pereti.
2.6 Aplicarea stratului amorsa (spritul)
Stratul amorsa (spritul) este primul strat al tencuielii si are rolul de a asigura o cât mai buna
legatura între stratul suport si straturile urmatoare de mortar care formeaza tencuiala.
Mortarul folosit pentru stratul de sprit trebuie:
- sa fie fluid;
- sa fie de acelasi tip cu mortarul de grund;
- sa contina nisip fin în cantitati foarte mici.
Înaintea aplicarii spritului suprafata de tencuit se stropeste bine cu apa pentru ca elementul
suport sa nu absoarba din mortar apa care-i este necesara întaririi si pentru a-i asigura o buna
aderenta.
Stratul de sprit trebuie sa fie continuu, în grosime de 2-3 mm, el având rolul de a acoperi
întreaga suprafata, nu si de a completa neregularitatile suportului (pe care le va prelua grundul).
Suprafata creata de stratul de sprit trebuie sa ramâna rugoasa pentru a se asigura buna legatura
cu mortarul de grund.
În functie de materialul de baza a elementului suport, pentru sprit se folosesc urmatoarele
feluri de mortar:
17
- pe beton sau zidarie din piatra, pentru sprit se foloseste laptele de ciment, uneori cu un mic
adaos de nisip;
- pe zidarie din BCA (blocuri, placi, fâsii), spritul se alcatuieste din mortar de ciment-var–
nisip (1:0.25:3);
- pe zidarie de caramida în general nu se aplica sprit;
- pe suprafetele acoperite cu rabit, spritul se realizeaza cu mortar cu urmatoarele
caracteristici, diferite de cele aratate înainte:
• mortarul este de tip var–ipsos sau var–ciment, având consistenta unui mortar vârtos;
• aplicarea pe plasa de rabit se face manual, cu dosul mistriei, prin presare, astfel ca
mortarul sa patrunda bine în ochiurile plasei de rabit si sa o acopere în întregime;
• smirul trebuie sa ramâna cu o suprafata cât mai rugoasa pentru a asigura grundului o cât
mai buna aderenta.
Aplicarea spritului se face mecanizat sau manual.
2.6.1 Aplicarea manuala a spritului
Manual, spritul se aplica pe perete de regula prin stropire cu ajutorul unei maturi scurte încât
sa formeze un strat cât mai subtire, sub 3 mm, numai atât cât sa acopere un strat continuu toata
suprafata elementului suport.
2.7 Aplicarea grundului
2.7.1 Reguli generale
Grundul are rolul de a acoperi toate neregularitatile stratului suport (neacoperit de sprit) si
de a creea suportul pentru stratul vizibil al tencuielii (tinciul)
Grundul este stratul gros dintre cele trei straturi ale tencuielii, trebuind sa fie de ≈10–12 mm
la tencuielile pe caramida, piatra si beton.
La suprafetele de beton care nu se pot lasa netencuite si care au o executie destul de
îndelungata, fara abateri însemnate de la verticala pentru pereti si de la orizontala pentru tavan, se
aplica direct stratul vizibil peste sprit, netezit în prealabil dupa o oarecare zvântare a lui, fara sa se
mai execute grundul.
18
La zidariile din caramida, la care nu se aplica spritul se recomanda stropirea cu apa a
suprafetelor de tencuit, în cazul când acestea sunt uscate, înainte de aplicarea grundului, pentru ca
zidaria sa nu absoarba apa necesara întaririi mortarului.
Mortarele pentru grund vor fi mai consistente decât cele pentru sprit, respectiv 9–12 cm în
cazul aplicarii mecanizate si 7- 8 cm în cazul aplicari manuale (fata de 11–12 cm la sprit )
Aplicarea mortarului de grund se face numai dupa completa întarire a spritului si înainte de
24 de ore de la APLICAREA ACESTUIA.
Grundul se poate aplica mecanizat sau manual.
2.7.2 Aplicarea manuala a grundului
Mortarul, de consistenta 7–8 cm, se aplica pe perete de jos în sus între fâsii, în una sau doua
reprize pentru întreaga grosime, prin aruncarea lui cu forta în portii mici folosînd mistria, fie
canciocul sau farasul.
Mortarul se întinde mai întâi grosier cu mistria dupa aruncare pe perete, apoi se niveleaza
între stâlpisori cu ajutorul dreptarului. În cazul reperelor verticale dreptarul se manevreaza de un
zidar, care îl tine orizontal, îl sprijina pe doi stâlpisori si prin miscari verticale de du–te–vino
deplaseaza treptat dreptarul de jos în sus, pentru ca surplusul de material sa cada si sa se adune pe
dreptar, de unde se „taie” în lung cu mistria si se arunca în lada cu mortar.
Dupa prima nivelare se completeaza cu mortar aplicând cu mistria golurile ramase si se
reniveleaza cu dreptarul, îngrijind ca stâlpisorii sa nu se îngroase cu mortar din grund spre a nu se
denivela tota tencuiala.
În cazul reperelor oriontale dreptarul se tine vertical si miscarea de du–te–vino se face pe
verticala, în masura deplasarii lui, mortarul în surplus cade la baza peretelui de unde zidarul îl aduna
cu mistria dupa fiecare trecere si îl redepune în lada cu mortar, repetând operatiile de mai sus.
Pentru recuperarea mortarului planseul trebuie pastrat curat.
În cazul folosirii reperelor metalice de inventar, nivelarea mortarului se face cu dreptarul
specific metalic.
Dupa nivelarea cu dreptarul suprafata grundului trebuie sa ramâna rugoasa pentru buna
aderenta a stratului vizibil. Daca a rezultat prea neteda sau daca stratul vizibil este prevazut sa se
execute dupa uscarea completa a grundului, pe suprafata cruda a acestuia se practica cu mistria
crestaturi adânci de 2–3 mm, tragându-se linii înclinate în ambele sensuri, la distante de 5–6 cm una
de alta sau linii orizontale valurite.
19
Deosebit de important pentru aspectul final al încaperilor este modul de realizare al
muchiilor intrânde (olnite) sau iesinde.
Pentru executarea lor trebuie fixate dreptare la cumpana sau boloboc ca sa asigure
liniaritatea si verticalitatea, respectiv orizontalitatea ei.
La executia grundului pe peretii exteriori ai cladirii, operatiile sunt similare celor
descrise, cu mentiunea ca trebuie luate masuri de protectie atât pe timp calduros, cât si pe
timp friguros. Astfel:
Pe timp calduros:
- acoperirea cu prelate umbroase a tencuielilor (de regula, fixata la fata exterioara a schelei
de fatada), imediat dupa executarea grundului.;
- stropirea cu apa a suprafetelor proaspat tencuite, mentinerea lor umeda, pentru a înlocui
apa pierduta de mortar prin evaporare.
Pe timp friguros:
- executia numai în cazuri de necesitate deosebita, cu închiderea si încalzirea pe portiuni a
zonelor respective, utilizarea de mortare speciale si alte masuri stabilite de normative.
Aplicarea mortarului de grund pe tavane se face începând din unul din colturi si mergând
spre centru, folosind fâsiile de ghidaj. Mortarul de grund pentru tavane trebuie sa aiba o consistenta
mare de 7–8cm, pentru a se evita piererile de material prin cadere.
Unele diferente mici fata de tehnologia aplicata la pereti:
- nivelarea grundului se face întâi cu mahalaua, pentru fixarea prin presare locala a
mortarului între fâsii si apoi cu dreptarul sprijinit pe fâsii;
- dreptarul se tine în pozitie putin înclinata fata de tavan, astfel ca surplusul de mortar sa se
poata aduna pe dreptar si de pe acesta sa se arunce în lada cu mortar, pentru reutilizare.
2.8 Aplicarea tinciului
Tinciul, stratul vizibil, este ultimul strat al tencuieli, cel care da forma si aspectul definitiv al
acesteia.
Grosimea tinciului variaza în functie de modul de prelucrare ce-i va fi aplicat. Astfel:
2-4 mm pentru tencuieli driscuite;
1-3 mm pentru tencuieli sclivisite;
2-3 mm pentru tencuieli speciale impermeabile;
1-3 mm pentru tencuieli de BCA.
20
Mortarul pentru tinci se prepara cu nisip fin cu granule pâna la 1 mm, iar consistenta lui
trebuie sa fie mica, 12-14 cm. Înainte de aplicare se recomanda trecerea mortarului printr-o sita cu
diametrul ochiului de 1,5 mm, pentru eliminarea eventualelor granule mai mari de lianti sau de
nisip, care ar crea dificultati la finisarea suprafetei.
Tinciul se aplica dupa uscarea grundului, începându-se totdeauna cu tavanul si continuându-
se cu peretii. Un grund complet uscat (vechi) se stropeste bine cu apa înainte de aplicarea tinciului.
Tinciul se aplica pe suprafete mici, cu canciocul sau mistria, cautând sa se obtina o suprafata
cât mai regulata.
Dupa aplicare si întindere, stratul vizibil se prelucreaza cu grija pentru a i se da o suprafata
perfect dreapta si uniforma ca aspect, înlaturându-se orice urma de înnadire între portiuni tencuite
separat sau de zgârieturi.
Dupa zvântarea usoara a tinciului se procedeaza la netezirea cu drisca, oparatia facându-se
stropind stratul aplicat cu apa, cu ajutorul bidinelei tinuta în mâna stânga si frecândul cu drisca (de
lemn sau captusita cu cauciuc) tinuta în mâna dreapta, prin miscari circulare cu raza mica, pâna la
perfecta netezire si uniformizare a suprafetei.
Suprafata astfel netezita se verifica cu dreptarul, eventualele neregularitati înca existente se
completeaza cu tinci aplicat cu mistria, si se renetezeste, frecând suprafata pâna ce capata acelasi
aspect cu suprafata frecata anterior.
O atentie deosebita trebuie data netezirii colturilor si muchiilor intrânde si iesinde, pentru a
se obtine linii perfect drepte, în care scop se executa cu dreptarele speciale de colt.
Ca si în stratul de grund, trebuie luate masuri de protejare a tinciului împotriva uscarii prea
rapide la soare sau la vânt, prin acoperirea cu prelate, spre a evita aparitia fisurilor.
2.9 Tehnologia de executie a unor tipuri principale de tencuieli
2.9.1 Tencuieli driscuite
Aceste tencuieli se numesc si tencuieli simple; se folosesc atât la interior, cât si la exterior.
Executia se face în urmatoarele etape:
-pregatirea suprafetelor de tencuit;
-trasarea si executarea fâsiilor de finisaj (stâlpisori sau fâsii orizontale);
-aplisarea stratului de sprit;
-aplicarea stratului de grund –nivelarea lui;
21
-aplicarea stratului vizibil –driscuirea.
Detalierea etapelor este aceea descrisa la subcapitolul precedent.
2.9.2 Tencuieli gletuite
La aceste tencuieli, stratul de grund, bine driscuit, se acopera cu un strat subtire, ≈1-3mm
grosime, de pasta de var sau de ipsos, numit glet.
În functie de natura stratului suport, gletul care urmeaza a fi folosit poate fi:
1) Glet de var, alcatuit din mortar de grund proaspat cu var în compozitie, nu se aplica direct
pe suprafata de beton.
2) Glet de var-ipsos, format din orice mortar de grund uscat.
3) Glet de ipsos, format din orice mortar de grund fara var în compozitie.
4) Glet de ipsos-var, format dintr-un mortar de grund pe baza de ciment-var.
Gletul se aplica în încaperi în care este necerar un strat suport pentru realizarea unor finisaje
de calitate superioara ca: tapete, vopsitorii în ulei, zugraveli speciale.
Stratul de glet se executa prin întinderea si netezirea pastei cu fierul de glet, în felul
urmator:
-se pune o cantitate de pasta pe fierul de glet si se întinde pe perete sau tavan, apasând cu o
muchie pe suprafata grundului, astfel încât sa se acopere toate neregularitatile acestuia;
-pentru a putea fi netezita înaite de întarire, pasta de glet se aplica pe suprafete de max. 1m2;
-netezirea se executa cu fierul de glet, imediat dupa aplicarea pastei, tinându-l aproape
perpendicular pe suprafata de prelucrat, manevrându-l înainte si înapoi cu o anumita înclinare în
raport cu directia miscarii, apoi perpendicular si chiar diagonal daca este cazul;
-fiecare zona trebuie lucrata repede, din doua sau cel mult trei treceri, pentru ca pasta de glet
sa nu-si piarda plasticitatea;
-grosimea stratului de glet, de 1-3mm, se obtine din doua-trei aplicari si nivelari succesive.
Verificarea planeitatii suprafetei gletului se face cu dreptarul metalic. Suprafata obtinuta
trebuie sa fie perfect neteda la pipait si eventualele asperitati curatate si netezite cu hârtie sticlata.
2.9.3 Tencuiala pe zidarie din BCA
Tencuielile se executa la cel putin 15 zile dupa executarea zidariei.
Pregatirea suprafetelor pentru tencuit se face astfel:
22
1) Colturile rupte, stirbiturile si golurile se umezesc cu apa, se repara cu bucatele de BCA si
cu mortar de var-ciment-aracet cu dozaj în volume de 1-2-6.
2) Rosturile zidarie se adâncesc pe 2-3 cm.
3) Suprafata se curata de praf, resturi de mortar, pete de ulei, smoala, etc. cu peria de sârma
si se uda cu apa.
Tencuielile interioare se executa în 3 straturi în grosime totala de 1.5 cm. Astfel:
1) Spritul (stratul 1) în grosime de 0.2-0.3 cm se executa cu un mortar de ciment-var-nisip,
cu dozajul în volume 1-0.25-3 si cu consistenta de 14-15 cm.
2) Grundul (stratul 2) în grosine de 1.0-1.2 cm se executa din mortar de var obisnuit.
3) Tinciul (stratul 3) în grosime de 0.1-0.3 cm se executa cu acelasi mortar ca grundul.
Tencuielile exterioare se executa tot în trei straturi, având însa grosimea de 1.8 cm si
urmatoarele caracteristici:
1) Spritul folosit este acelasi de la tencuielile interioare si se aplica într-o grosime de 0.2-
0.3cm.
2) Grundul se executa din mortar ciment-var nisip cu dozajul 1-1-6 sau 1-2-6, aplicat într-un
strat gros de 1.0-1.1 cm.
3) Tinciul: se foloseste mortarul din grund, însa cu un nisip cu granulatie foarte fina 0-1 mm.
La finisarea peretilor executati din blocuri si placi din BCA cu rosturi subtiri de 2-3 mm se
aplica gletul de netezire pe baza de aracet si nisip fin. Se foloseste de obicei nisip silicios de Valeni.
Aplicarea gletului de netezire se face cu drisca de glet, cu aparatul de zugravit manual sau
electric sau cu pistolul de tencuit. Netezirea se face manual, cu drisca de glet.
2.9.4 Tencuieli pe beton
Suprafetele de beton se tencuiesc numai atunci când exista cerinte impuse de proiectarea
viitoarelor procedee tehnologice de productie.
Tencuiala se aplica astfel:
-pe suprafata pregatita si trasata se aplica spritul (laptele de ciment cu adaos de nisip);
-nu se aplica strat de grund;
-tinciul se aplica direct peste stratul de sprit, se netezeste si se finiseaza.
Pentru finisarea suprafetelor de beton realizate în cofraje de inventar metalice sau din
placaje tego, se poate utiliza cu mari economii de materiale, manopera si de costuri, protejarea cu
pasta sau vopsele speciale. Una dintre acestea este pasta gipac a carei compozitie este:
-ipsos de constructii 23 parti;
23
-aracet D50 4 parti;
-plastifiant si întaritor 1 parte;
-apa 7-14 parti.
Având în vedere faptul ca pasta gipac contine în compozitie ipsos, nu poate fi folosita decât
pentru finisarea suprafetelor interioare cu umiditate maxima 60%.
Aplicarea pastei gipac se face astfel:
-se curata suprafata cu peria de eventualele pete de mortar, grasime, etc.;
-se repara cu mortar de ciment eventualele colturi sau muchii rupte sau stirbituri,
-pasta se aplica în doua straturi succesive si anume:
• primul strat, de consistenta vârtoasa, se aplica cu fierul de glet, foarte subtire,
ras la suprafata betonului pentru astuparea porilor;
• al doilea strat, de consistenta fluida, se aplica dupa întarirea primului, având
o grosime de 0.1-0.2 mm si se netezeste pâna se obtine o suprafata perfect
neteda.
Daca finisajul se face tapet se renunta la al doilea strat.
2.10 Alcatuirea si tehnologia de executie a tencuielilor decorative
Tencuielile decorative sunt acele tencuieli care dau constructiei un finisaj si un aspect
arhitectural deosebit numai prin ele însele.
Aspectul arhitectural al tencuielii decorative poate fi obtinut prin:
-compozitia mortarului;
-modul de aplicare;
-modul de prelucrare a fetei vizibile.
Fata vizibila poate fi prelucrapa cu diferite unelte când mortarul stratului vizibil se gaseste:
în stare plastica, la început de întarire, întarit partial sau întarit total.
La aplicarea fetei vazute la tencuielile decorative trebuie sa se respecte o serie de reguli,
fara de care se risca compromiterea fatadei cladirii. Astfel:
-mortarul pentru stratul final trebuie sa aiba o compozitie corespunzatoare prelucrarii dorite
a fatadei, amestecul uscat trebuie sa fie pregatit anticipat pentru întreaga suprafata a fatadei sau
pentru o întreaga încapere, dupa caz;
-întreruperile obligatorii în executie trebuie gândite anticipat si stabilite la limita profilelor,
ornamentelor sau rezultantelor, pentru a evita aparitia rosturilor de lucru care pot compromite
finisajul;
24
-între schelele exterioare si perete trebuie lasat spatiu suficient pentru ca executarea
tencuielii sa fie continua; nu este pernisa folosirea schelelor lasate în consola din zidarie sau a
schelelor rezemate de constructie, care necesita completari ulterioare ale tencuielii si deci, vor lasa
zone patate în fatada;
-fata vazuta se aplica numai dupa montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilurilor, etc. în
jurul carora trebuie sa fie corect finisate;
-se iau masuri speciale pentru marirea aderentei stratului vizibil pe grund, precum si pentru
protectia împotriva arsitei, având în vedere ca imperfectiunile care deriva din lipsa acestora nu se
pot repara ulterior fara a dauna aspectului lucrarii;
-fata vazuta trebuie sa rezulte uniforma ca aspect (granulatie, desen, culoare) pe toata
suprafata, dar în special pe panouri formate între profile sau linii de tonalitate diferita; în special, se
cauta ca asemenea panouri, în masura în care pot fi realizate într-un singur schimb, sa fie executate
de acelasi muncitor, spre a i se asigura perfecta uniformitate.
Dupa modul de alcatuire principalele tencuieli decorative sunt:
-tencuieli decorative simple;
-tencuieli stropite;
-tencuieli de terasit si dolomit;
-tencuieli de piatra artificiala.
2.10.1 Tencuieli de terasit si de dolomit
Aceste tencuieli au fata vazuta uniform zgrunturoasa, având vizibile grisul de mica si
marmura, care formeaza pe suprafeta unele puncte lucioase.
Amestecul uscat din grisul de marmura, nisip, ciment, mica este preparat din fabrica, pe
santier adaugându-se colorantul dorit si laptele de var.
Daca în locul grisului de marmura se foloseste gris de dolomit, atunci amestecul se numeste
dolomit.
Dupa 6-7 zile, când grundul s-a întarit si uscat, se stropeste cu apa si se aplica pe el mortarul
de terasit sau dolomit, cu grosimea stratului de 8-10 mm.
În timpul lucrului mortarul se amesteca mereu pentru ca sa nu se depuna agregatul cu
granulatie mare pe fundul targii, deoarece acestea ar duce la obtinerea unui material neomogen si,
deci, la un aspect neuniform al tencuielii fatadei.
Dupa aplicare, mortarul se niveleaza si se netezeste cu drisca în mod obisnuit.
Dupa ce stratul vizibil s-a întarit putin, suprafata vizibila se prelucreaza cu o perie de sârma.
25
Momentul întaririi, de ≈3-6 h, se determina tragând cu peria pe suprafata tencuita: granulele
de gris si de nisip trebuie sa se disloce din masa stratului vizibil, fara a antrena mortarul. Dupa
periere, suprafata se curata de praf si de granulele dislocate cu o perie moale, apoi timp de 3-4 zile
se stropeste cu apa odata pe zi.
Este important ca prelucrarea suprafetei sa nu fie întrerupta, deoarece portiunile periate mai
târziu, formeaza panouri de culori mai deschise.
2.11 Organizarea executiei lucrarilor de tencuieli
2.11.1 Executarea tencuielilor cu echipe individuale
Echipele individuale se compun, în general, din 2-4 tencuitori, care executa lucrari de
volume relativ reduse. În principiu, ele încep lucru într-o cladire si executa toate operatiile, dupa
care trec în încaperea urmatoare unde executa iar toate operatiile, s.a.m.d.
În acest mod de lucru nu se face o corecta diviziune a muncii, pentru ca toti membri echipei
executa succesiv toate operatiile: pregatirea suprafetelor, trasarea, aplicarea spitului, aplicarea si
nivelarea grundului, tragerea profilelor si ancadramentelor de goluri, aplicarea stratului vizibil.
Calificarea membrilor acestor echipe este superioara, deoarece nu cuprinde si tencuitori
prevazuti sa execute numai operatii simple, de calificare inferioara, aceste operatii fiind executate
tot de tencuitori de calificare superioara, ceea ce nu este rational.
2.11.2 Executarea tencuielilor cu brigazi de specialitate
Brigazile de specialitate executa lucrari de volume mari si sunt formate dintr-un numar de
formatii care, fiecare, executa numai o anumita operatie sau grupa de operatii similare, trecând cu
acestea dintr-o încapere în alta sau dintr-un sector în altul si formând astel un lant continuu de lucru.
2.11.2.1 Executarea manuala a tencuielilor
La executarea tencuielilor interioare ordinea de executie a principalelor faze este
urmatoarea:
-se monteaza schela de inventar în încapere, pentru tencuirea tavanelor;
-se pregatesc suprafetele de tencuit la tavan si pereti;
26
-se traseaza tencuielile;
-se aplica straturile de tencuiala, în urmatoarea ordine:
• se tencuiesc tavanul complet si se executa racordul cu peretii (dupa proiect:
în unghi drept, cu scafa sau cu profil);
• se continua tencuiala pe pereti pâna în dreptul podinei schelei, cuprinzând si
eventualii spaleti, glafuri si profile;
• se desface schela, care se muta în încaperea urmatoare;
• se tencuieste restul suprafetelor peretilor, pâna la nivelul planseului inferior,
cuprinzând si terminarea spaletilor, glafurilor si profilelor începute de pe
schela.
Tencuielile la casa scarii se executa manual, astfel:
-se pregateste schela (de inventar) la ultimul palier; de pe podina ei tencuitorii tencuiesc
tavanul acestui palier în timp ce la celalalte paliere se monteaza schela astfel ca de pe podina ei sa
se poata tencui partea superioara a peretilor si intradosul scarii;
-se pregatesc suprafetele si se traseaza tencuielile pe toata înaltimea casei scarii,
-se aplica straturile de tencuiala, de regula pornind de la peretii ultimului palier, coborând cu
peretii si intradosul scarii nivel cu nivel; în caz de mare urgenta se pot tencui simultan si mai multe
nivele, dar se creaza dificultati atât în aprovizionare cât si în circulatie.
Tencuielile exterioare se executa manual, astfel:
-se monteaza schela de fatada pe terenul nivelat în prealabil, astfel ca de pe podinele
montate sa se poata acoperii cu lucru toata fatada;
-se pregatesc suprafetele peretilor si se traseaza tencuiala pe toata înaltimea constructiei;
-se aplica straturile de tencuiala conform tehnologiei descrise, în functie de tipul de tencuiala
(simpla, decorativa, ornamentala), începând de la cornisa în jos;
-se desface schela de fatada;
-se executa în final soclu, de obicei în alt mod decât tencuiala.
Straturile de tencuiala se executa în urmatoarea ordine:
1) Se executa amorsarea suprafetelor si se aplica grundul pe toata suprafata.
2) Se executa profilele de cornisa, brâurile, ancadramentele si profilele la ferestre
sau usi exterioare, balcoane, etc.
3) Se aplica stratul vizibil al tencuielii pe toata suprafata, îngrijind de asigurarea
uniformitatii lui.
4) Se aplica operatiile de prelucrare a suprafetelor (curatiri, rostuiri, buciardari,
etc.).
27
3 Lucrari de izolatii
3.1 Izolatii – consideratii generale
Izolatiile reprezinta lucrari de constructii necesare asigurarii functionalitatii, integritatii sau
confortului în cadrul unei cladiri, functie de tipul cladirii sau de procesul tehnologic pe care aceasta
îl adaposteste. Tipul de izolatie se alege în general dupa specificul cladirii (industriale, civile, social
– culturale etc.)
Dupa rolul pe care îl au, izolatiile se pot grupa astfel:
1) Izolatii hidrofuge, care impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau
tehnologice în interiorul cladirilor sau în elementele de constructii si asigura pastrarea în bune
conditii a caracteristicilor fizico – mecanice a materialelor care compun constructiile.
2) Termoizolatii, care creaza in interiorul constructiilor confortul termic sau conditiile
climatice impuse de procesul interior.
3) Fonoizolatii, care asigura confortul acustic prin izolarea specifica fata de poluarea din
exterior.
4) Izolatii anticorozive, care împiedica actiunea coroziva a unor substante chimice asupra
elementelor de constructie cu care vin in contact direct sau asupra instalatiilor.
5) Izolatii speciale(protectii biologice) împotriva radiatiilor sau altor factori externi
exceptionali.
Izolatiile se executa adeseori cu roluri multiple: termo + hidro, hidro + anticorozive etc.
3.2 Importanta lucrarilor de izolatii. Precizarea domeniului de tratare a problemei
Lucrarile de izolatii prezinta o influenta deosebita în asigurarea functionalitatii si sigurantei în
exploatare a constructiilor. De aceea, pentru a se asigura izolatii de calitate buna este deosebit de
important modul de pregatire a suprafetelor care se izoleaza, respectarea cu strictete a tuturor
fazelor tehnologice de executie si în continuare, protejarea severa a suprafetelor si urmarirea
comportarii lor în timp.
Executia superficiala sau incorecta, precum si exploatarea necorespunzatoare, au consecinte
grave, ducând inevitabil în timp la degradarea constructiilor, în cazul izolatiilor hidro si
anticorozive, la reducerea productivitatii muncii în constructiile industriale si a confortului în cele
civile si social – culturale, în cazul fonoizolatiilor si termoizolatiilor.
28
În capitolele care urmeaza, se vor prezenta tehnologiile de executie principale la toate tipurile
de izolatii.
3.3 Caracteristici ale lucrarilor de izolatii
Prin dezvoltarea investitiilor s-a impus si în domeniul izolatiilor producerea de noi materiale
specifice, a unor tehnologii noi de executie a lucrarilor, precum si a unor solutii noi de izolatii.
Comportarea în timp este conditionata de modul de exploatare si întretinere periodica, de
modul cum s-a facut întretinerea. În orice caz, izolatiile necesita revizii periodice, precum si lucrari
de întretinere si remedieri periodice.
3.4 Clasificari ale lucrarilor de izolatii
Criteriile de clasificare a izolatiilor tin seama de:
1) Rolul pe care îl au în constructie:
- izolatii hidrofuge;
- izolatii termice;
- izolatii anticorozive;
- izolatii speciale (protectii biologice).
2) Elementele pe care le izoleaza:
- izolatii la elemente de constructii (fundatii, pereti, acoperis etc.)
- izolatii la conducte, instalatii si recipiente.
3) Materialele utilizate:
- materiale bituminoase;
- materiale pe baza de ciment;
- din mase plastice;
- din placaje ceramice;
- materiale pe baza de rasini;
- materiale pe baza de cauciuc.
4) Modul de aplicare:
- izolatii aplicate prin pensulare;
- izolatii aplicate prin spacluire;
- folii lipite;
- înzidiri si placaje;
- saltele.
29
3.5 Elemente determinante în alegerea variantei tehnologice optime
Cu exceptia hidroizolatiilor si a protectiilor anticorozive, celelalte genuri de izolatii nu pun
probleme deosebite în alegerea variantei tehnologice.
La alegerea tehnologiei pentru executia hidroizolatiilor, factorii care determina varianta
optima se descriu în continuare.
3.5.1 Functie de locul unde este plasata si urmeaza sa se execute izolatia
3.5.1.1 Lucrari executate la exterior Alegerea variantei depinde de structura izolatiei, care se stabileste dupa:
- forma învelitorii;
- panta învelitorii;
- elementul de rezistenta pe care se executa izolatia;
- caracterul definitiv sau provizoriu al constructiei.
3.5.1.2 Lucrari executate la interior Alegerea variantei depinde de structura izolatiei, care se stabileste dupa:
- tipul constructiei (industriala, civila, social – culturala etc.) si pozitia izolatiei
(sub nivelul hidrostatic, peste nivel etc.);
- structura elementului de rezistenta pe care se aplica.
3.5.2 Functie de tipul izolatiei
Alegerea variantei depinde de:
- natura apelor si felul în care actioneaza asupra elementelor de constructii
- tipul elementelor sau partilor de constructii care se izoleaza, acestea putând
necesita:
• izolatii contra umiditatii pamântului, la subsol sau la parter, orizontale
sau verticale, în ape cu sau fara presiune;
• izolatii ale unor elemente de constructii amplasate în încaperi cu
instalatii diferite de umiditate, determinate de natura procesului de
productie.
3.5.3 Functie de materialele folosite
- izolatii bituminoase;
- izolatii cu materiale plastice aplicate prin stropire sau pensulare;
- izolatii din folii de materiale plastice.
30
3.6 Pregatirea lucrarilor
O importanta deosebita pentru asigurarea calitatii lucrarilor o are pregatirea suprafetelor care
urmeaza a fi izolate, pregatire specifica fiecarui tip de izolatie si tehnologia adoptata.
Pentru executarea lucrarilor cu productivitate ridicata, în conditii de economicitate, un rol la
fel de important are si organizarea judicioasa a executiei si a locului de lucru, care parcurge etapele
principale descrise în continuare.
3.6.1 Conditii generale
Stabilirea în comun cu proiectantul a solutiilor tehnice si a tehnologiilor care urmeaza sa fie
prevazute în documentatiile de executie, tinând seama de dotarea tehnica si organizarea
constructorului.
3.6.2 Fazele pregatirii lucrarilor
Stabilirea resurselor si programarea în timp a acestora:
- materiale, pe sortimente si calitati;
- utilaje, dispozitive si scule, în functie de tehnologie;
- forta de munca, pe specialitati.
3.6.3 Etapele de verificare si control a calitatii
Lucrarile de izolatii având un caracter ascuns, controlul de calitate trebuie exercitat în toate
etapele de executie a lucrarilor.
Natura verificarilor, specifica fiecarui gen de izolatie, este cea prevazuta în Normativul C.56 –
88.
3.6.4 Instruirea personalului muncitor
Lucrarile de izolatii, prin specificul lor (executie în spatii înguste, la înaltime etc.), impun
respectarea riguroasa a NTSM prin: încredintarea executiei lucrarilor numai unor formatii de lucru
calificate, care în prealabil si-au însusit specificul si conditiile de aplicare a tehnologiei de executie
si au fost instruite sub aspectul NTSM.
3.7 Probleme specifice legate de tehnologia lucrarilor de izolatii
3.7.1 Prelucrarea fronturilor de lucru
Izolatiile, reprezentând o faza din lantul complex al executiei, se pot ataca numai dupa
receptia fazei premergatoare.
Preluarea frontului de lucru de izolator de la constructor se face pe baza unui proces – verbal
(de preluare a frontului de lucru), garantându-se astfel asigurarea tuturor conditiilor pentru
realizarea izolatiei, conditiile calitative impuse, care sa corespunda integral scopului pentru care
sunt prevazute.
31
În principiu, lucrarile de izolatii trebuie sa înceapa numai dupa completa terminare în zona
respectiva a lucrarilor de constructii premergatoare fazei, pentru a se evita deteriorarea lor
ulterioara.
În cazurile în care din anumite cauze (în special climaterice) nu se poate executa izolatia
hidrofuga, pentru asigurarea continuarii celorlalte lucrari, în special în perioada timpului ploios si
friguros, se executa o izolatie provizorie constând de obicei din stratul de carton care formeaza
bariera contra vaporilor.
3.7.2 Controlul si receptia lucrarilor
3.7.2.1 Controlul si receptia izolatiei termice la cladiri
Înainte de aplicarea hidroizolatiei se receptioneaza termoizolatia si anume:
- calitatea suprafetei suport;
- marimea rosturilor între placile izolatoare montate si grosimea lor (admisibil
abatere ± 10% fata de prevederea din proiect);
- fixarea în bune conditii a termoizolatiei pe suprafata suport;
- acoperirea termoizolatiei cu stratul de protectie;
- respectarea structurii termoizolatiei, prin sondaj (prin sectionare).
Receptia lucrarilor se realizeaza în doua faze:
1) Dupa terminarea lucrarilor de termoizolatie, dar înaintea aplicarii stratului de
protectie.
2) Dupa terminarea stratului de protectie.
3.7.2.2 Controlul si receptia termoizolatiei la conducte si utilaje
Înainte de începerea lucrarilor de izolatii este obligatorie efectuarea tuturor probelor impuse
pentru conducte, respectiv pentru utilaje (probe de presiune, de etanseitate etc.) si receptionarea
acestora. De asemenea, este necesar a se planta toate tecile si stuturile pentru aparatele de masura si
control (AMC).
La receptionarea traseelor de conducte si a utilajelor se receptioneaza si protectia exterioara
a conductei, fie ca este o simpla vopsitorie cu miniu de plumb, fie ca este o protectie speciala.
La vase si recipiente mari se verifica si se receptioneaza si agrafele sudate necesare sustinerii
pachetelor de izolatii si învelitorii de protectie (tabla zincata, table speciale, tencuieli din ipsos etc.).
În mod special trebuie receptionat suportul, fie ca acesta este direct elementul din beton sau
sapa suport aplicata pe beton.
La rezervoarele din beton, trebuie facuta proba de etanseitate a betonului înainte de aplicarea
suportului si executate toate eventualele remedieri care apar ca necesare. De asemenea, se
32
receptioneaza toate piesele metalice înglobate sau piesele de trecere prin beton (stuturi, presetupe
etc.)
Se considera asigurata conditia de începere a executiei numai atunci când umiditatea
suportului corespunde prevederilor caietului de sarcini.
3.7.2.3 Controlul si receptia hidroizolatiei
Deoarece remedierea erorilor la lucrarile de hidroizolatii este o operatie delicata, uneori chiar
imposibila fara distrugerea altor lucrari, sunt necesare controale riguroase pentru fiecare operatie.
Se controleaza:
- calitatea materialelor prevazute a fi utilizate în lucrare;
- modul corespunzator de transport, manipulare si depozitare a materialelor;
- starea pregatirii suprafetelor;
- asigurarea unor fronturi de lucru corespunzatoare calitativ si cantitativ, care sa nu
fractioneze operatiile de izolare.
Receptia lucrarilor dupa executie se realizeaza în doua etape:
1) Receptia provizorie:
• dupa terminarea completa a lucrarilor, prima verificare se face vizual;
• efectuarea de probe cu apa (1 strat de 3 – 6 cm grosime timp de 72 h), toate
gurile de scurgere fiind astupate; nu trebuie sa existe nici o scadere a stratului
de apa, nici sa apara pete de umezeala pe suportul hidroizolatiei.
2) Receptia definitiva (la 1 an de la terminarea lucrarilor);
• verificari vizuale;
• controlul aparitiei de eventuale pete de umezeala;
• starea protectiei hidroizolatiei.
Orice defectiune sau uzura prematura aparuta în decursul anului de garantie este în sarcina de
refacere a executantului.
3.7.2.4 Controlul si receptia fonoizolatiei
Conditiile sunt în general aceleasi ca la termoizolatie. La receptie se mai fac însa si masuratori
acustice prin sondaje, cu aparatura speciala.
3.7.2.5 Controlul si receptia izolatiilor anticorozive
La aceste tipuri de izolatii verificarile si receptiile sunt atât de natura celor de la termo si
fonoizolatii, cât si a celor de la hidroizolatii, acestea din urma gasindu-si aplicarea mai ales la
bazine sau camere placate antiacid, la care se fac probe de apa.
33
3.7.3 Mentinerea integritatii izolatiilor
Hidroizolatiile sunt cele mai expuse factorilor naturali, ele trebuind sa suporte factori
climaterici diversi: ploaie, vânt, arsita, înghet, zapada, grindina, raze ultraviolete care diminueaza
rezistenta în timp a materialelor din care sunt compuse, socuri mecanice etc.
Pe lânga factorii naturali, mai apar si o serie de factori în perioada de santier si în cea de
exploatare, rezultati din neglijenta sau necunoastere, sau din nerespectarea normelor de exploatare.
În aceeasi masura sunt expuse si protectiile anticorozive care, pe lânga diversele actiuni
mentionate, suporta în permanenta actiunea coroziva, dar si actiunea mecanica de curatire a
suprafetelor: frecare, spalare sau modificare a parametrilor substantelor corozive din avarii sau din
conducerea incorecta a procesului tehnologic.
3.7.3.1 Prevenirea degradarilor în perioada de santier
Hotarâtor în prevenirea degradarilor pe santier este respectarea lantului tehnologic si luarea
unor masuri preventive, între care:
- terminarea lucrarilor la parti de constructii învecinate mai înalte, înainte de
începerea lucrarilor de termo si hidroizolatii, pentru a evita aruncarea unor resturi
sau montarea unor schele necesare cladirilor vecine;
- interzicerea cu desavârsire în timpul sau dupa executia termo si hidroizolatiei a:
• depozitarii de materiale;
• deplasari de utilaje sau alte piese grele;
• perforari pentru agatarea în structura a unor mijloace de ridicare;
• sprijinirea de schele, contravântuiri etc.
3.7.3.2 Prevenirea degradarilor în exploatare
În mod similar trebuie sa se ia unele masuri preventive si în timpul exploatarii, precum:
curatirea zapezii numai cu scule neascutite executate din alte materiale decât metal, sa nu se
depoziteze materiale peste hidroizolatii, circulatia sa se faca numai pe podini amenajate etc.
3.7.3.3 Verificarea periodica
Integritatea izolatiilor de orice tip este strict determinata de controlul periodic, întretinerea
corespunzatoare si periodica si remedierea imediata a oricarei defectiuni aparute, deci în final de
existenta unui personal calificat si a unui program ordonat de control si revizie.
Revizia, cu masurile necesare, trebuie sa vizeze în special urmatoarele:
- starea straturilor de protectie;
- functionarea gurilor de scurgere;
34
- scafele si racordurile hidroizolatiei la atice;
- starea tinichigeriei care protejeaza terminatiile izolatiei;
- etanseitatea conductelor, vaselor si recipientelor;
- interzicerea circulatiei pe învelitoarea neprotejata;
- interzicerea depozitarii oricaror materiale cu muchii vii(utilaje, profile metalice,
schele).
35
4 Lucrari de hidroizolatii
4.1 Caracteristici
Hidroizolatiile si termohidroizolatiile se pot împarti în doua categorii: izolatii bituminoase si
izolatii rigide.
Izolatiile bituminoase se aplica în straturi suprapuse special pregatite, intercalându-se între
straturile bituminoase tesaturi su folii. Se urmareste reducerea straturilor umede din componenta
termohidroizolatiilor, factor de crestere a productivitatii.
Izolatiile rigide sunt în general pelicule sau straturi din tencuieli pe baza de ciment, aplicate
pe elementul de constructie ,având rolul de a reduce gradul de permeabilitate.
4.2 Hidroizolatii bituminoase
4.2.1 Structura si rolul straturilor componente
Elementul suport are rolul de a prelua sarcinile permanente provenite din încarcari climatice,
precum si din greutatea hidrotermoizolatiei sau a fonoizolatiei.
Exista si cazuri în care elementul suport poate avea si rol de termoizolatie a constructiei(cazul
placilor armate din BCA).
Betonul de panta creaza panta necesara scurgerilor apelor catre gurile de scurgere si se
executa fie din beton usor(cu deseuri ceramice sau cu zgura), fie din beton Bc 3.5 sau Bc 7.5.
Stratul de rectificare realizeaza suprafetele corespunzatoare aplicarii hidroizolatiei sau
termoizolatiei. Aplicarea lui se face local sau pe întreaga învelitoare si se executa din mortar M 100
driscuit.
Stratul de amorsaj faciliteaza aderenta dintre bitumul de lipire al primului strat din structura
hidroizolatiei si suport; se executa în functie de anotimp din:
- bitum taiat (solutie de bitum în benzina);
- emulsie de bitum tip CITOM;
- emulsie bituminoasa anionica sau catiodica;
- suspensie de bitum filerizat SUBIF.
Stratul de difuzie permite difuzia transversala (circulatia în planul învelitorii) a vaporilor de
apa, care migreaza prin stratul suport, în vederea eliminarii acestora în atmosfera prin alcatuiri
specifice pe conturul învelitorii si prin dispozitive de aerare(deflectoare).
Vaporii de apa pot proveni:
- din încaperile imediat învecinate învelitorii, prin migrarea prin stratul de beton;
36
- din evaporarea apei continuta în betonul de panta sau sapa de rectificare a
suportului sau a celei existente în termoizolatie sau în sapa de protectie a
acesteia.
Se amplaseaza în functie de prevederile proiectului, astfel:
- între suportul de beton si bariera contra vaporilor (când umiditatea interioara este
mai mare de 60 %);
- între termoizolatie si hidroizolatie.
Daca executarea acestui strat este defectuoasa sau racordarea gresita, apare diminuarea
eficacitatii termoizolatiei datorita condensarii vaporilor de apa în acest strat sau chiar deteriorarea
hidroizolatiei, prin umflari locale provocate de concentrari de vapori de apa.
Materiale folosite:
- împâslitura bitumata perforata,aplicata cu blindajul de nisip grauntos în jos (spre
suport);
- împâslitura bitumata perforata, separata de suport printr-un strat de nisip si lipita
partial cu bitum de acesta.
Bariera contra vaporilor înlatura partial migrarea, respectiv patrunderea vaporilor de apa
(eventual eliminata de stratul de difuzie) în stratul de termoizolatie, unde prin condensare se poate
reduce capacitatea termoizolanta a acestuia, producându-se chiar degradarea lui, când este format
din materiale vegetale.
Bariera contra vaporilor se amplaseaza de regula sub termoizolatie, direct pe stratul amorsat si
se compune dintr-o foaie bituminata lipita si acoperita cu mastic de bitum, conform prevederilor din
proiect.
Când umiditatea este mai mica de 75%, foaia bituminata este constituita din împâslitura
bitumata tip IA 1100 sau carton bitumat tip CA 400, iar în cazul când umiditatea este mai mare de
75%, se recomanda folosirea tesaturii din fibre de sticla bitumata TSA 2000 sau a pânzei bitumate
PA 45.
Executarea incorecta a barierei contra vaporilor conduce la acumulari progresive de apa din
condens în pachetul termoizolant.
Hidroizolatia propriu-zisa împiedica patrunderea apei din precipitatii în interiorul constructiei
sau accidentale, dintr-un spatiu anume, într-unul alaturat sau inferior, care trebuie mentinut uscat.
Pentru hidroizolatii se folosesc în general foi bituminate care se lipesc între ele:
- cu mastic de bitum fierbinte (sistem la cald);
- cu suspensii de bitum filerizat (sistem la rece);
37
- prin sistemul de lipire cu flacara, care consta în topirea partiala a stratului de
bitum existent pe folia bitumata.
Defectele de executie pot conduce la degradarea prematura a hidroizolatiei.
Protectia hidroizolatiei protejeaza hidroizolatia contra:
- actiunilor mecanice (circulatie sau curatirea zapezii);
- actiunii radiatiei calorice (curgerea bitumului sau alunecarea între ele a straturilor
hidroizolatiei);
- actiunea radiatiilor ultraviolete, care influenteaza negativ caracteristicile fizice
ale bitumului.
Pentru o încarcare minima a structurii de rezistenta, în prezent se utilizeaza:
- foi din împâslituri bitumate, care poseda un strat lipit grauntos pe o fata;
- împâslitura bitumata tip IB;
- foi bitumate placate cu folie de aluminiu tip IBA 1.
Stratul reflectorizant elimina actiunea radiatiilor solare (calorice si ultraviolete), contribuind
în acest fel la protejarea hidroizolatiei.
Materiale folosite: vopsele reflectorizante sau culori deschise.
4.2.2 Alegerea structurii hidroizolatiei
La cladirile în care se produce degajare de caldura, prin natura procesului tehnologic de
productie, dar nu este impusa asugurarea unor conditii de climat interior, se executa, de regula,
numai hidroizolatie. Daca, însa, apare pericolul condensarii vaporilor pe fata interioara a
acoperisului, se executa si termoizolatie.
La cladirile cu umiditati relative interioare mai mari de 60%, structura termoizolatiei include
straturi de difuzie realizate din împâslitura bitumata perforata.
Stratul de difuzie se aseaza pâna la limita acoperisului, pentru a fi pus în legatura cu
atmosfera, dar la suprafete mari ale acoperisului i se asigura o aerare suplimentara cu ajutorul unor
tuburi de ventilatie (deflectoare). Succesiunea straturilor este determinata de alegerea materialului
termoizolator.
4.2.3 Tehnologii de executie
4.2.3.1 Unelte folosite
Principalele unelte folosite le executarea hidroizolatiilor bituminoase sunt:
- razuitoare metalice cu coada de lemn, cu care se îndeparteaza impuritatile;
38
- cangea metalica(amestecator), cu ajutorul careia se amesteca masticul de bitum
topit în cazan;
- lingura sita cu coada lunga de lemn sau metalica, cu care se scot impuritatile din
cazan;
- canciocul cu coada lunga, cu care se scoate bitum topit din cazan;
- galeata metalica de lucru, pentru transportul bitumului fierbinte;
- cosoroaba, folosita pentru nivelarea masticului de bitum fierbinte, întins pe
suprafata de izolat;
- cutitul, folosit la taierea pânzei si a cartonului bitumat;
- razul, folosit la decojirea izolatiilor bituminoase vechi;
- matura, pentru curatirea suprafetelor suport;
- canciocul, pentru raspândirea bitumului fierbinte în fata sulului de carton sau
pânza care se lipeste;
- spaclul, utilizat la curatirea unor suprafete;
- peria de fibre, din fibre naturale sau sintetice, utilizata la hidroizolatiile la cald;
- peria de par, utilizata la hidroizolatiile la rece;
- tavalugul de fier, pentru presarea nisipului din stratul de protejare.
În activitatea de executie a hidroizolatiilor procedeele de executie sunt înca în mare parte
procedee manuale, mica mecanizare facându-se simtita mai mult la lucrarile de tinichigerie si
protectii anticorozive.
Printre utlajele folosite la executia lucrarilor de hidroizolatii se pot maentiona:
- instalatii pentru stropit amorsaje si vopsitorii reflectorizante, formate dintr-o
pompa vermorel sau electrocompresor ECY 400 cu pistol de stropit;
- topitor de bitum TB 600;
- masina de pompat si topit bitum MTPB 3000;
- instalatia pentru aplicat amorsaj tip FIM-01 INCERC, formata din rezervor cu
emulsie, sursa de aer comprimat si pistol pulverizator;
- instalatie pentru aplicarea materialelor bituminoase în suluri cu bitum preaplicat,
servind la topirea cu flacara a bitumului preaplicat pe materialul hidroizolator
(Hidrobit) si care este compusa dintr-o butelie speciala cu gaz butan, furtunuri si
arzator;
- la lucrarile de tinichigerie se utilizeaza masina de fastonat tabla (roluit, faltuit
etc.), precum si mecanisme pentru gaurit, plantat nituri, bolturi etc.
39
4.2.3.2 Lucrari executate la exterior
La lucrari executate la exterior (învelitori), tehnologia de executie se realizeaza în urmatorele
etape:
- verificarea si preluarea frontului de lucru, inclusiv a elementelor aferente:
reborduri, atice, strapungeri, guri de scurgere;
- executarea amorsajului;
- executarea barierei contra vaporilor;
- executarea termoizolatiei(daca este cazul);
- executarea hidroizolatiei prin suprapunerea straturilor:
• primul strat:la pante foarte mici (terase) întinderea fâsiilor se face paralel cu
cornisa, din partea de jos spre partea de sus a pantei realizându-se un gen de
cuplare care asigura scurgerea apei fara pericol de patrundere a acesteia
printre straturi, în cazul când acestea nu ar fi integral sau perfect lipite;
• al doilea strat se aseaza paralel în aceleasi conditii, dar deviate cu jumatatea
latimii fâsiei s.a.m.d.;
• la învelitori cu panta mai accentuata si uniforma, asezarea fâsiilor se face pe
directia pantei, cu acelasi mod de suprapunere;
- aplicarea stratului de protectie (circulabil sau necirculabil), eventual
reflectorizant.
4.2.3.3 Hidroizolatia rosturilor
Rosturile de dilatatie, rosturile de tasare antiseismice reprezinta zonele cele mai dificile în
care trebuie luate masuri speciale pentru asigurarea continuitatii izolatiei.
Modul de tratare a continuitatii hidroizolatiilor la rosturi este determinat de marimea
deformatiilor ce apar în rost astfel ca, indiferent daca rostul se situeaza la nivelul învelitorii sau la
nivelul fundatiilor, el sa tina seama daca deformatiile sunt mici si dezvoltate pe o directie (cazul
rosturilor de dilatare) sau sunt mari si orientate pe doua directii (cazul rosturilor de tasare).
Etansarea rosturilor se asigura prin:
1) Straturi suplimentare de întarire a hidroizolatiilor.
2) Tabla de plumb sub forma de bucle.
3) Profile din mase plastice încastrate în beton.
La nivelul învelitorilor, rosturile pot fi de mai multe feluri si anume:
1) Rosturi mari peste 200 mm., în care caz este necesara o piesa de rezistenta pentru
acoperirea rostului;
40
2) Rosturi mici sub 200 mm.
3) Rosturi denivelate între doua cladiri cu înaltimi diferite cu denivelare mai mica
de 60 cm.
4) Idem, cu denivelare mai mica de 60 cm.
Elementul suplimentar care se introduce este o piesa din tabla zincata prevazuta cu bucla,
precum si o banda din împâslitura bitumata IA1100. Tabla zincata se fixeaza de suport pe o singura
latura, prin cuie.
Închiderea rosturilor împotriva umezelii sau a apelor fara presiune se realizeaza în mod
similar nefiind necesar ca piesa metalica sa fie prevazuta cu bucla, în cazul când deformatiile sunt
foarte mici, iar fixarea în cuie este obligatorie, de obicei la rosturile verticale.
Bucla este obligatorie acolo unde deformatiile sunt mari, aparând si necesitatea ca piesa sa fie
fixata de suportul din beton pe ambele laturi, iar contactul dintre pachetul de izolatii si bucla
metalica (tabla de plumb de 2 mm grosime) sa se asigure prin intermediul unor benzi sau profile
metalice strânse cu suruburile ancorate în suport.
Etansarea rostului contra apelor sub presiune hidrostatica se executa obligatoriu cu banda cu
bucla de compensare (tabla de plumb de 2 mm grosime), amplasata într-o nisa creata în suport,
protejata cu masticuri si cu posibilitati de control.
Pentru a se asigura continuitatea izolatiei si a buclei de plumb pe peretele vertical s-au
executat în zona rostului câte doi stâlpi din beton armat pe înaltimea casetei, pe care s-a fixat bucla
de plumb pe verticala o data cu montarea buclei pe subradier. În acest mod, la turnarea peretilor
bucla de etansare era fixata pe tot conturul casetei, hidroizolatia verticala în zona rostului
racordându-se la izolatia de pe stâlpi. Stâlpii având aceeasi fundatie ca si caseta, respectiv
subradierul tunelului, lucreaza si preiau deformatiile în mod similar cu caseta tunelului.
Deoarece asigurarea rosturilor cu bucle din benzi metalice este o operatie dificila ca tehnica si
scumpa, consumând mult material metalic, în ultimul timp s-a adoptat solutia de etansare prin
înglobarea în beton, în zona rostului, a unor profile din cauciuc sau material plastic sub forma
unor benzi continue.Acest sistem se aplica în special la rezervoare, bazine, recipiente pentru
stocarea lichidelor, dar si la lucrari hidrotehnice
Benzile se comanda la lungimea din proiect, dar pot fi înnadite si pe santier prin sudura cu
lama de cupru, încalzita la 180 – 2200C sau lipita cu adeziv (ciclohexanona) prin suprapunere pe
cca.5 – 10 cm.
Se pot realiza îmbinari si sub forma de T în plan sau în planuri diferite, utilizându-se juguri si
piese de strângere a îmbinarilor.
41
Benzile PVC se fixeaza la pozitia corecta din proiect cu bucla exact în rost, ancorarea
provizorie facându-se cu cleme prinse pe aripa profilului PVC si legate cu sârma de armaturi sau
prin agrafe.
Pozarea gresita a unei benzi sau deteriorarea benzii în timpul lucrarii conduce la masuri
greoaie de remediere si reparatii.
4.2.3.4 Izolarea trecerilor de conducte sau a altor piese metalice
Continuitatea straturilor izolatoare este adesea întrerupta datorita unor necesitati tehnologice (treceri de conducte) sau colectarii apelor de pe acoperisuri, care sunt conduse la reteaua de canalizare.
În asemenea cazuri, strapungerile stratului hidroizolator reprezinta puncte slabe si trebuie
întarite în mod special nu numai cu straturi suplimentare de tesaturi bitumate, dar si cu piese
metalice de racordare si de strângere a pachetului de straturi din izolatie.
Pentru colectarea apelor de ploaie de pe acoperisuri, IPCT a tipizat detalii de racordare a
hidroizolatiei la recipientul de colectare si evacuare.
Racordarea se realizeaza prin piesa de racordare din tabla neagra protejata anticoroziv si prin
colierul din tabla zincata.
Recipientul este prevazut cu un parafrunzar pentru a evita blocarea tubului de scurgere cu
impuritati.
În cazul trecerii prin acoperis a unor conducte tehnologice, IPCT prin proiect 5605/1 a tipizat
detaliile de strapungere, tinând seama de agentul care circula prin conducta, respectiv daca trecerea
este rece sau calda.În figura 19 sunt redate aceste detalii; în cazul trecerii reci piesa de racordare
este din tabla zincata, iar rostul dintre conducta si izolatie este protejat si de un guler de protectie
din tabla galvanizata strânsa puternic pe conducta prin interemdiul unei bride metalice.
Trecerea calda interpune între conducta si pachetul de izolatii un manson din tabla, în
interiorul caruia se introduce, functie de temperatura conductei, materialul izolat care reazema la
nivelul suportului pe sorturi de tabla.
Pentru trecerea conductelor prin pereti si planseu se tine de asemenea seama de natura
lichidului. Astfel:
- trecerea prin planseu este o trecere rece, conducta având o flansa metalica fixata
în suport, în timp ce în figura, între stutul de trecere si conducta, se interpune
materialul termoizolant;
- trecerea prin pereti este pentru lichide reci. La trecerea clasica prin peretii
rezervoarelor care, prin strângerea colierului, se împinge garnitura de etansare
puternic între manson si conducta, asigurând etansarea.
42
Piesele metalice de trecere se fasoneaza înaintea turnarii betonului si se introduc în cofraj
betonându-se odata cu peretii rezervorului.
În cazul în care izolatia este supusa la presiuni care au tendinta de a o desprinde de suport, se
ancoreaza stratul de protectie prin agrafe, agrafe încastrate în beton si prevazute cu rondele de
etansare.
Dat fiind pericolul pe care îl prezinta în buna exploatare a unei constructii, cea mai mica
inexactitate în executia întocmai conform normativelor a acestor treceri si traversari, apare evidenta
necesitatea respectarii în executia lor, a celor mai mici detalii din procesul tehnologic.
4.3 Materiale
Pentru hidroizolatii si lucrarile aferente acestora, care se executa conform prevederilor din
prezentul normativ, se vor utiliza urmatoarele materiale:
4.3.1 Materiale principale
4.3.1.1 Materiale bitumate în foi:
- cartoane bitumate tip CA333, CA 400 conform STAS 138-80;
- împâslituri din fibra de sticla bitumate tip IA 1100, IB 1200 si IBP 1200,
conform STAS 7916-80;
- împâslituri din fibra de sticla bitumate tip IA 1000R, IBP 1100R, conform NTR
8067-85;
- împâslitura bitumata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86;
- pânza bitumata tip PI 50 , PI 40, PA 55 si PA45, conform STAS 1046-78;
- tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
- tesatura din fire de sticla bitumata, placata cu folie de aluminiu tip TBAL,
conform NTR 9041-80;
- foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit, conform NTR 9607-80;
- membrana hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Mecabit, conform STI 29-86.
4.3.1.2 Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire si etansare
- bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76;
- solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63;
- emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72;
- emulsie bituminoasa anionica, conform STAS 11342-79;
43
- emulsie bituminoasa tip Hidrobit, conform NTR 4978-72;
- suspensie de bitum filerizat (SUBIF), conform STAS 558-85;
- chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT), conform STAS 661-71;
4.3.1.3 Materiale auxiliare
- filer de calcar, conform STAS 539-79;
- filer de talc, conform STAS 1901-77;
- microazbest, conform 3315-75;
- white-spirt, conform STAS 44-84;
- tabla de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70;
- tabla zincata, conform STAS 2028-80;
- tabla neagra, conform STAS 1946-80, protejata anticoroziv, conform deciziilor
ICCPDC nr.54 si 68/1984;
- hârtie kraft de 125g/m2, conform STAS 3789-80;
- carton impregnat CI 300, conform STAS 138-80;
- împâslitura din fibre de sticla nebitumata tip I 50, conform STAS 8050-79;
- placi prefabricate din beton sau dale si alte materiale pentru protectie (nisip,
pietris, de 7...15mm);
- guri de scurgere din mase plastice ( de ex. Tip TAGCM-Oradea si TLSIT);
- materiale diverse si piese de racordare pentru lucrarile aferente hidroizolatiilor;
- vopsele în culori deschise pe baza de copolimeri viniacrilici în dispersie apoasa
tip VEMOBIT, conform caietului de sarcini C.S. CCPALV nr. 52-84, sau alte
produse testate de laboratoare autorizate în constructii, pe masura trecerii lor la
productie industriala.
4.4 Hidroizolatii la terase si acoperisuri
Acoperisurile constructiilor civile, industriale si agrozootehnice care se hidroizoleaza cu
materiale bituminoase se împart:
În functie de destinatie si panta în:
a) terase circulabile si necirculabile la cladiri de locuit si social-culturale, cu panta 1,5...4;
b) Acoperisuri necirculabile cu hale industriale si agrozootehnice cu:
- panta mica....................2...7%;
- panta medie..................7..10%;
- panta mare................peste 20 %.
În dolii se admit pante sub 2%, conform STAS 3303/1-84;
44
În functie de climatul interior în:
a) acoperisuri peste încaperi cu umiditate max. 60%;
b) acoperisuri peste încaperi cu umiditate max. 61-75%;
c) acoperisuri peste încaperi cu umiditate mai mare de 75%.
Clasificarea încaperilor din punct de vedere al umiditatii relative a aerului interior, este
prevazuta în STAS 6472/3-84 “Termotehnica. Calcului rezistentei la transfer termic si stabilitate
termica”.
Alcatuirea termoizolatiei, straturile de difuzie si bariera contra vaporilor, trebuie sa asigure o
comportare corespuzatoare a acoperisurilor si încaperilor, iar numarul acestor straturi din structura
complexa a acoperisurilor, prevazute în prezentul normativ, se aplica în functie de suportul de
rezistenta, natura termoizolatiei, climatul interior, panta acoperisului etc.
Suportul de rezistenta al hidroizolatiei poate fi constituit din:
- beton armat monolit;
- elemente prefabricate din beton greu;
- elemente prefabricate din beton celular autoclavizat armat;
- tabla cutata;
- termoizolatie rigida;
- termoizolatie elastica sau tasabila protejata.
Pantele acoperisurilor se vor realiza fie din montarea înclinata a planseului de rezistenta, fie
prin executarea izolatiei termice în grosime variabila, fie cu beton de panta, dupa cum urmeaza:
a) La acoperisurile cu panta mica:
- executarea peste planseul de rezistenta orizontal a unui beton de panta;
- executarea pe planseu a stratului din materiale pilonate în grosime variabila
(zgura expandata sau granulata, scorie bazaltica, cenusa de termocentrala etc.),
cu grosime minima care sa asigure izolarea termica;
- executarea înclinata a planseului monolit sau montarea înclinata a elementelor
prefabricate;
b) La acoperisuri cu panta medie si mare, prin executarea planseului cu panta respectiva.
c) La acoperisurile cu suport din tabla cutata, prin montarea înclinata pe pane a panourilor din
tabla, asezate cu cutele late în sus.
Suprafata suport a barierei contra vaporilor si a hidroizolatiei, alcatuita din beton monolit,
elemente prefabricate, beton de panta, sape sau placi termoizolatoare rigide, trebuie sa fie neteda,
fara contrapante, cu denivelari de maximum 5mm.
45
Denivelarile de pâna la 10mm dintre elementele prefabricate se vor corecta local cu mortar de
ciment marca M 100 T, cu panta racordarii de minimum 1:5.
La termoizolatia din placi de beton celular autoclavizat, se admite executia unei sape generale
de nivelare din mortar de ciment marca M 50 T cu grosime medie de 20mm.
Sapele din mortar armat, executate peste termoizolatii din materiale tasabile sau pilonate, vor
fi prevazute cu rosturi, la distante de 20...30 cm de la atic, iar în câmp la intervale de 4...6m pe
ambele directii, umplute cu mastic de bitum. Grosimea acestor sape nu va depasi 30mm.
Pentru protectia izolatiei termice contra umezirii, la turnarea acestor sape, se va aplica un strat
de separare si protectie, alcatuit din carton impregnat CI 300, împâslitura nebitumata I 50, sau hârtie
Kraft de 125g/m2.
Stratul de amorsare din minimum 300g /m2 emulsie sau solutie de bitum, se va aplica sub
bariera contra vaporilor, pentru a se asigura o aderenta buna a acesteia la suporturile din mortar sau
beton.
Nu se aplica stratul de amorsare sub bariera contra vaporilor, la acoperisurile cu greutatea
termoizolatiei peste 70Kg/m2.
În acest caz, amorsarea se aplica numai pe suprafetele suport verificate de la atice si pe contur
la acoperisurile fara atice pe o latime de minimum 1m.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe planseul de rezistenta din beton, pentru a se evita
migratia vaporilor din interiorul constructiilor si condensul în straturi de izolatie termica si va fi
alcatuita din urmatoarele materiale:
a) împâslitura bituminata IA 1100, IA 1000 sau carton bituminat CA 400, CA 333, lipita în
puincter si acoperita cu mastic de bitum, la umiditati interioare de pâna la 60 % si greutatea
termoizolatiei peste 70 Kg/m2.
b) împâslitura bituminata IA 1100, IA 1000 sau carton bituminat CA 400, CA 333, lipita si
acoperita cu mastic de bitum, la umiditasi interioare de peste 60% pâna la 70%;
c) Tesatura bitumata TSA 2000 lipita si acoperita cu mastic de bitum, la umiditati interioare
de peste 75%.
Nu se va aplica bariera contra vaporilor în urmatoarele cazuri:
a) la acoperisuri peste încaperi cu umiditate relativa interioara permanenta pâna la 60 %,
alcatuite din placi autoportante din beton celular autoclavizat;
b) la acoperisurile cu termoizolatie aplicata pe panouri din tabla cutata.
Difuzarea vaporilor catre exterior, la terase si acoperisuri cu termoizolatia aplicata pe
elemente de rezistenta din beton, se va asigura astfel:
46
a) bariera contra vaporilor lipita în puncte cu minimum 0,500Kg/m2 mastic de bitum, la
acoperisuri peste încaperi cu umiditatea relativa interioara permanenta pâna la 60%;
b) strat de difuzie din împâslitura bitumata perforata IBP 1200 sau IBP 1100, aplicat sub
bariera contravaporilor, la acoperisuri peste încaperi cu umiditate relativa interioara permanenta
peste 60%.
c) strat de difuzie din împâslitura bitumata perforata IBP 1200 sau IBP 1100 sub hidroizolatie,
aplicat pe terase si acoperisuri cu sape de beton peste termoizolatia alcatuita din materiale cu
absorbtie mare de apa, sau din materiale tasabile, ori pilonate.
Nu se aplica strat de difuzie sub hidroizolatie la acoperisurile cu hidroizolatia aplicata direct
pe stratul de termoizolatie cu placi din materiale rigide.
Asigurarea evacuarii catre exterior a vaporilor de sub straturile de difuzie se va face la
acoperisurile fara atice, prin prelungirea stratului de difuzie sub sorturile din tabla, iar la cele cu
atice prin fâsii de 50 cm latime, la distante de 1 m.
La acoperisurile cu deschideri mai mari de 12 m, evacuarea vaporilor de sub stratul de difuzie
se va asigura si prin deflectoare, montate câte unul la fiecare 100 m2 suprafata, amplasate pe coame
sau în zonele cele mai înalte ale acoperisului.
La acoperisuri peste încaperi cu umiditati interioare permanente mai mari de 75%, ventilarea
se va face si prin canale în straturi de izolatie termica realizate în ambele directii.
4.4.1 Hidroizolatii la terase
La acoperisuri cu pante de 1,5...4%, prevazute cu termoizolatie cu placi din beton celular
autoclavizat sau materiale pilonate, hidroizolatia în câmp va fi alcatuita în functie de caracteristicile
materialelor ( fig. I.1,I.2,I.3 si I.4 ).
Structura hidroizolatiilor.
a) hidroizolatie din straturi multiple cu foi bitumate:
- amorsare cu emulsie sau solutie de bitum, minimum 300g/m2;
- strat de difuzie din împâslitura bitumata perforata IBP 1200, IBP 1100;
- mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 2 kg/m2;
- pânza bitumata PA 55, PA 45, tesatura bitumata TSA 2000 sau împâslitura cu
bitum aditivat IAA 1200;
- mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 1,5kg/m2;
- împâslitura bitumata IA 1000 sau IA 1100;
- împâslitura bitumata blindata IB 12000;
47
- protectie usoara cu vopsea reflectorizanta, minimum 300g/m2 sau grea din
pietris, placi sau dale de beton pe strat de nisip.
b) hidroizolatia din foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit sau Mecabit:
- amorsare sau emulsie de solutie de bitum în doua straturi, minimum 600g/m2;
- Hidrobit T5 sau T4 sau Mecabit lipit cu flacara sau cu mastic de bitum cu IB
70/80, minimum 1,5kg/m2;
- Mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 300g/m2 sau grea din pietris, placi sau
dale de beton pe stratul de nisip;
4.5 Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii
Lucrarile de hidroizolatii fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica împreuna cu
beneficiarul, pe masura executiei lor, încheindu – se proces – verbal din care sa rezulte ca au fost
respectate urmaotarele:
- calitatea suportului – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, conform Ordin
MCInd nr. 1024/D/11.11.1980;
- calitatea materialelor hidroizolatoare;
- pozitionarea si ancorarea în beton a pieselor metalice de strapungere, sau rost;
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei
(suprapuneri, decalari si racordari);
- etapele si succesiunea operatiilor;
- strângerea flanselor si platbandelor de strângere aferente strapungerilor si
rosturilor;
Daca se considera necesar, se va face si o verificare practica a executiei prin sondaj ca:
- desfacerea în unele puncte a izolatiei pentru a se constata identitatea structurii cu
proiectul;
- verificarea izolatiei prin determinari de laborator pe probe prelevate, din care sa
rezulte ca materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform
certificatelor de calitate si buletinelor de analize.
Hidroizolatia se verifica vizual daca îndeplineste urmatoarele conditii:
- structurile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum, fara
zone nelipite;
- panta catre gurile de scurgere este conform proiectului, fara stagnari de apa;
- este continua si nu prezinta umflaturi;
48
- racordarea cu elmentele de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o
etanseitate perfecta;
- protectia este asigurata conform prevederilor din proiect;
- protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri etc, este aderenta
si fara deplasari.
Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente hidroizolatiilor, daca îndeplinesc urmatoarele
conditii:
- copertinele, sorturile, paziile sunt bine ancorate si lipite sau cu falturi corect
executate care sa asigure etanseitatea si protectia hidroizolatiei;
- jgheaburile sunt lipite etans cu panta minima pentru asigurarea scurgerii apelor,
fara stagnare, iar burlanele bine fixate cu bratari si etanse;
- gurile de scurgere, daca au gratar si functioneaza normal la turnarea apei în
punctele cele mai înalte ale acoperisului.
Daca se considera necesar la suprafetele mai mari de 20 m2 cu avizul scris al proiectantului
de rezistenta, se va face verificarea prin inundare cu apa de 2...4 m grosime în punctele cele mai
înalte, cu gurile de scurgere în prealabil înfundate.
La acesta proba, tavanul nu trebuie sa prezinte umezeala dupa 72 de ore de mentinere a
stratului de apa.
La constructii subterane, înainte de executia peretelui de protectie si a umpluturii, se va
verifica etanseitatea timp de 72 ore prin oprirea epuismentului.
4.6 Întretinerea hidroizolatiilor
4.6.1 Masuri de întretinere a hidroizolatiilor
La acoperisuri si constructii subterane, pentru buna functionare a hidroizolatiei, beneficiarul
trebuie sa asigure o întretinere permanenta, pentru care se vor lua masurile urmatoare:
- interzicerea spargerii hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru executia
ulterioara a srapungerii sau ancorarii;
- interzicerea depozitarii de obiecate sau alte amenajari pe acoperisuri
sauhidroizolatii;
- interzicerea asezariisau montarii peste hidroizolatii de obiecte sau utilaje cu
temperaturi peste 400C, ori a se face focul sau deversari de lichide fierbinti;
- interzicerea unei circulatii mai intense decât permite stratul de protectie
respectiv, sau schimbarii destinatiei acoperisului;
49
- curatirea periodica se va face de cel putin 2 ori pe an, la începutul primaverii si
sfârsitul toamnei prin maturare umeda;
- curatirea zapezii si a ghetii care pot înfunda jgeaburile si gurile de scurgere, se
va face cu atentie, cu lopeti de lemn si maturarea fara a se degrada izolatia sau
protectia.
La constructii subterane si încaperi ude, beneficiarul trebuie sa mai asigure mentinerea
integritatii hidroizolatiei pe durata executiei protectiei hidroizolatiei (sapa perete de protectie) si a
lucrarilsor de constructii ulterioare executiei hidroizolatiei (armare, cofrare, betonare etc), luându-se
si urmatorele masuriS
- trotuarele se vor mentine curate, cu panta spre exterior pentru scurgerea apelor,
iar crapaturile si rosturile marite vor fi colmatate imediat cu mastic bituminos;
- nu se vor face sapaturi pe lânga pereti care sa înlature înpingerea pamântului si
nu se vor efectua lucrari lânga constructie fara avizul proiectantului.
Beneficiarul constructiei trebuie sa verifice periodic, recomandat cel putin primavara si
toamna, starea acoperisurilor si a hidroizolatiiilor, pentru a interveni cu masuri de înlaturare a
deteriorarilor.
În perioada de garantie, deficientele constatate vor fi comunicate executantului pentru a fi
remediate, numai în cazul în care s-au produs modificari ulterioare preluarii lucrarilor si când s-a
facut întretinerea corespunzatoare a hidroizolatiei.
Verificarea tinichigeriei care protejeaza hidroizolatia în punctele cele mai solicitate, va fi
facuta cu deosebita atentie si vor fi luate masuri de remediere în caz ca se constata urmatoarele:
- deplasari si dezlipiri la înnadirile cositorite sau falturi desfacute;
- daca jgheaburile si burlanele s-au deplasat si nu sunt etanse.
Verificarea hidroizolatiei verticale la atice, cosuri, ventilatii etc. se face controlându-se daca
aceasta hidroizolatie nu este deplasata, iar protectia din mortar sau tesatura TBAL nu este dezlipita
si nu prezinta crapaturi.
4.6.2 Lucrari de reparatii si întretinere curenta
Lucrarile care se impun în urma verificarilor periodice a lucrarilor de hidroizolatii vor fi
executate numai de muncitori specializati, pe baza constatarilor si indicarea modului de reparare de
catre un specialist.
În cazul ca la verificari se constata infiltratii care ar stânjeni functionarea normala în
încaperi, sau degradari în structura acoperisurilor, se vor lua masuri de reparatii generale pe baza de
proiect care va contine detaliile necesare.
50
5 Lucrari de termoizolatii
5.1 Caracteristici
Structura termoizolatiilor nu trebuie sa cuprinda elemente umede. De aceea, la executarea
lucrarilor, pentru care perioada optima este pe timp uscat si calduros, trebuie sa se asigure uscarea
sapelor suport, sa se utilizeze numai materiale termoizolatoare pastrate în depozite uscate si sa se
previna efectele de umezire a diverselor straturi provocate în urma unor eventuale precipitatii.
La acoperisuri cu suprafete mari, cu termoizolatii din fibre vegetale (materiale organice
tratate împotriva degradarii în timp), termoizolatia trebuie sa cuprinda canale de aerare.
La punerea în opera a materialelor termoizolante, acestea trebuie sa fie manevrate cu grija, sa
se fereasca ruperea placilor rigide prin trântire, sau strivirea celor elastice.
Stratul termoizolator trebuie sa fie cât se poate de continuu; iar eventualele spatii dintre placi
se completeaza cu bucati taiate la dimensiune, din acelasi material, fiind interzisa utilizarea unor
materiale staine.
Materiale termoizolatoare utilizate în constructii la acoperisuri:
1) Placi din perlit expandat liate cu ciment, de 300 x 300 x 60 mm.
2) Beton de perlit turnat: 262 kg ciment/m3 perlit expandat.
3) Placi din izobeton din BCA cu diverse adaosuri: cenusa de termocentrala, perlit,
spumant etc.
4) Stabilit din talas industrial mineralizat si liat cu ciment, 500 x 1000 x (50...60) mm.
5) Placi fibrolemnoase moi din PFL, poros, de 1200 x 600 x 20 mm.
6) Placi aglomerate tip PAP din deseuri vegetale, puzolerii.
7) Vata minerala sub diferite forme, aglomerata sau neaglomerata.
8) Polistiren.
9) Placi din pluta aglomerata.
10) Deseuri textile.
La pereti se mai utilizeaza si unele materiale pulverulente (zgura, kiselgur, perlit etc.), precum
si unele produse ceramice sub forma de placi sau caramizi (diatomit etc.).
5.2 Tehnologii de executie
5.2.1 Termoizolatia la acoperisuri
Dupa executia stratului suport se verifica planeitatea acestuia cu dreptarul de 2 m lungime. În
cazul existentei unei denivelari mai mare de 4 mm se executa o sapa de egalizare din mortar de
51
ciment sau, în cazuri speciale, prin aplicarea unui strat de 1 – 2 cm grosime de nisip spalat si uscat,
întins uniform si nivelat, asezat peste bariera contra vaporilor.
La acoperisuri cu panta pâna la 3%, placile termoizolatoare rigide se aseaza pe un pat de
nisip, iar cel cu panta mai mare de 3%, placile se fixeaza cu mortar de ciment.
Termoizolatia se realizeaza din:
1) Placi rigide (BCA, beton de granulit, stabilit) sau din polistiren celular.
2) Beton usor turnat în carouri; rosturile dintre acestea se umplu cu bitum.
3) Placi semirigide din vata minerala.
4) Umplutura pilonata din agregate usoare (granulit).
Nu este permisa folosirea zgurii de locomotiva pilonata.
Cînd se foloseste termoizolatie elastica (placi semirigide de vata minerala), se prevede un
strat de protectie din carton bitumat cu suprapuneri de 6 cm latime si lipite cu bitum fierbinte.
Executia termoizolatiei cu materiale termoizolante în vrac se face în straturi de maximum 10
cm, întinzându – se fiecare strat cu ajutorul unor maiuri usoare.
Stratul suport al hidroizolatiei peste termoizolatie se realizeaza astfel:
În cazul termoizolatiilor elastice:sapa de beton de 3 – 3.5 cm grosime, armata cu o retea de
sârma neagra F 3...5 mm, cu ochiuri de 20 x 20 cm.
În cazul termoizolatiilor rigide din beton usor: sapa de mortar de ciment cu grosimea medie
de 15 mm.
Dupa racordarea dispozitivelor de scurgere a apei de pe terasa la reteaua de canalizare, se
începe asezarea placilor termoizolatiei pe fâsii transversale, pe întrega latime a cladirii, împiedicând
astfel patrundarea în termoizolatie a apelor din eventualele precipitatii atmosferice.
Se interzice circulatia directa pe placile termoizolante rigide sau elastice. Latimea fâsiilor de
30 – 60 cm da posibilitatea executarii sapei fara a se calca pe placi.
5.2.2 Termoizolatia la conducte
Termoizolatia la conducte este alcatuita din:
1) Protectia suprafetei de izolat contra coroziunii.
2) Termoizolatia aplicata dintr – unul sau mai multe straturi de rogojini, saltele,
cochilii sau snur, inclusiv materialele de fixare a acestora.
3) Îmbracamintea de protectie a termoizolatiei.
52
5.2.2.1 Pregatirea suprafetelor
Izolatiile termice la conducte se pt executa numai dupa efectuarea probelor de presiune si
etansare a instalatiei. Înainte de începerea executiei se monteaza mustatile si suporturile de sustinere
a termoizolatiilor.
Suprafetele de izolat se protejeaza împotriva coroziunii astfel:
1) Pe suprafetele a caror temperatura în exploatare este de maximum 1200C, prin
aplicarea unui strat de miniu de plumb.
2) Pe suprafetele cu temperaturi mai ridicate, prin folosirea unor vopsele sau lacuri
rezistente la asemena temperaturi(de ex: bronz de Al, email sau bronz de Al cu
adaos siliconic).
Stratul de vopsea se aplica dupa ce s – a îndepartat stratul de rugina prin frecare energica cu
peria de sârma si curatirea petelor de grasimi cu benzina.
Pentru aparatele si conductele verticale, se fixeaza agrafe de sârma de 3 – 4 mm, având rolul
de a solidariza termoizolatia de instalatie. Montarea agrafelor se face înaintea aplicarii stratului de
protectie anticoroziv.
În cazul conductelor verticale cu diametrul mai mare de 15 cm, se prevad inele de sustinere
executate din platbanda sau profil cornier, astfel confectionate, încât dupa montarea termoizolatiei
sa nu depaseasca suprafata exterioara a acesteia.
În cazul conductelor orizontale de diametru mare se adopta acelati sistem de prindere cu
agrafe.
5.2.2.2 Executarea termoizolatiei conductelor
Saltelele si rogojinile se taie la dimensiunile necesare, astfel încât pe toata circumferinta
conductei termoizolatia sa fie realizata pe lungimea de 1 m, dintr – o singura bucata.
Fixarea saltelelor si a rogojinilor de conducte se face prin înfasurare cu sârma zincata
(F 0,8...2 mm), astfel:
1) În cazul rogojinilor si a saltelelor cu suport din plasa de rabit, conductele subtiri
(<F 110) se înfasoara cu sârma de 1 m, iar la conductele cu diametrul mare,
termoizolatia se fixeaza cu inele din sârma zincata asezate la o distanta de 10 –
15 cm.
2) În cazul rogojinilor si al saltelelor cu suport din carton ondulat, conductele se
înfasoara cu sârma în spirala, cu pasul de 10 cm, având 5 – 6 inele de sârma la 1
m.
53
3) În cazul saltelelor fixate cu plasa de rabit (SPS 1,2 si SPSI 1,2), acestea se
solidarizeaza la îmbinari cu sârma zincata cu diametrul de 0,8 mm.
În locul în care conductele traverseaza peretii sau în dreptul consolelor, precum si în locurile
în care armaturile sau alte piese se revizuiesc periodic, termoizolatia se întrerupe pe o distanta de
3 – 5 cm. Pentru aceste din urma pozitii, termoizolatia nu se fixeaza de instalatie, ci se
confectioneaza carcase speciale din tabla zincata, prevazute la interior cu termoizolatie, carcase
care se fixeaza de instalatie astfel încât sa poata fi demontate usor.
Termoizolatiile realizate din cochilii se executa pe lungimi de 0,5 – 1,00 m si se fixeaza cu 2
– 4 inele de sârma zincata, fiind montate întregi pe portiunile drepte ale conductelor. La colturile
sau la curbele conductelor se taie segmenti de cochilii, care se monteaza urmarind forma conductei.
Termoizolatiile cu snur din vata minerala se monteaza prin înfasurarea în spirala a snurului pe
conducta, fara interspatii. Pentru ca snurul din vata minerala sa fie strâns bine pe conducte, acesta se
fixeaza suplimentar cu o spirala din sârma zincata, cu diametrul de 0,8 – 1,2 mm, cu pasul de 10
cm,care se aplica în sens invers sensului de înfasurare a snurului.
Pentru protectia termoizolatiei, se aplica un strat realizat din: mortar de ipsos, carton bitumat
si împâslitura din fibre de sticla bitumata sau tabla zincata.
La intreruperile din dreptul traversarilor de conducte sau a consolelor, termoizolatia se taie,
se monteaza mansete din tabla zincata chituite la capete cu mortar de ipsos.
Mansetele sunt benzi din tabla cu latime de 3 – 5 cm si grosime de 0.3 – 0.5 mm, care se se
fixeaza de mantaua de ipsos prin doua inele din sârma zincata.
Pentru conductele la care temperatura suprafetei de izolat este mai mica de 1000 C, la la
îmbracaminti se executa rosturi de dilatatie la 15 m, iar la cele la care temperatura este mai mare,
rosturile de dilatatie, se prevad la 10 m.
În cazul conductelor supuse la trepidatii, rosturile de dilatatie se prevad la 5 – 6 m.
Tencuiala de protectie se întrerupe pe o latime de 5 – 10 cm, în dreptul rosturilor, zona care se
acopera cu o manseta din tabla zincata.
5.3 Controlul calitatii si receptia lucrarilor
Lucrarile de termoizolatii fiind în general lucrari ascunse, pe parcursul executiei se va proceda
în permanenta la verificarea lor de catre organele de control ale executantului si ale beneficiarului,
în conformitate cu Legea nr. 10 privind satisfacerea exigentelor de calitate a lucrarilor de
constructii.
a) îndeplinirea conditiilor de calitate a suportului ( sa fie uscat si curat, sa nu prezinte
denivelari si asperitati );
54
b) calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra în opera, conform
standardelor sau normelor de produs, pe baza avizelorde expeditie si a
certificatelor de calitate ale producatorilor si a determinarilor laboratorului de
santier;
c) montajul termoizolatiei cu rosturi strânse între placi, existenta si asigurarea
comunicarii cu atmosfera a canalelor de ventilare, respectarea prevederilor
proiectului privind grosimea termizolatiei si tratarea puntilor termice, canale de
ventilare etc.
Materialele necorespunzatoare se vor înlocui si lucrarile gasite necorespunzatoare se vor
înlocui si lucrarile gasite necorespunzatoare în timpul controlului se vor reface.
La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate.
5.4 Reguli de exploatare si de întretinere
Este interzisa circulatia curenta a oamenilor si depozitarea oricaror materiale pe învelitorile cu
materiale termoizolante prevazute în prezentul normativ.
Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic starea hidroizolatiei sau a
învelitorilor de orice fel, pentru a se remedia de îndata deficientele constatate, pentru a nu se ajunge
la infiltratii se apa.
În cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea si întinderea degradarii, în
vederea înlocuirii materialelor necorespunzatoare de catre lucratorii specialisti (izolatori).
55
6 Tehnologii de executie a fonoizolatiilor
6.1 Caracteristici
Fonoizolatia are rolul de asigura în interiorul încaperilor conditii de diminuare a poluarii
sonore provenita din exterior, din mediul ambiant sau din interior, din chiar mediul care se izoleaza
fonic ( prin panouri fonoabsorbante ).
În anumite situatii fonoizolatia se realizeaza, partial sau total, prin fonoizolatia executata,
alteori însa necesita structuri speciale, adeseori de complexitate ridicata ( în anumite sali de
spectacole, studiouri etc. ).
În consecinta, materialele utilizate sunt si unele comune altor lucrari de constructii, dar si
numeroase altele specifice.
6.2 Tehnologii de executie
Tehnologiile de execitie sunt diferite, în functie de locul de aplicare, care reclama si
materiale diferite.
6.2.1 Pereti exteriori
La pereti exteriori, care trebuie sa asigure si izolarea termica si, adeseori, constituie si
elemente de rezistenta, ceea ce impune anumite grosimi de zidarii sau betoane si masuri de izolatie
termica, solutia aceasta rezolva în general si condisiile de izolare fonica la constructiile obisnuite.
6.2.2 Pereti interiori
În afara peretilor din beton ( diafragme ) sau de zidarie, tencuiti pe ambele fete, care, în
functie de grosime, asigura o izolatie fonica în conditi obisnuite de exploatare, se folosesc pereti de
constructie speciala, din materiale speciale, pentru izolatii deosebite.
Acesti pereti se realizeaza în general cu placi de pluta Superex, saltele din vata de sticla sau
vata minerala, placi din vata minerala presata, dar se pot realiza si din panouri mari constituite din
placi poroase sau dure, cu doua straturi intermediare de aer.
56
Peretii interiori se pot alcatui in întrgime dintr-o structura din placi fibrolemnoase a carei
prindere se face prin intermediul unui schelet din lemn fixat în dibluri pe peretele de rezistenta sau
prin lipire directa pe acest perete, cu adeziv special.
Prinderea scheletului din rigle de lemn se face prin cuie fara cap, la distante de 10-15 cm sau
cu sipci special profilate.
Prinderea prin lipire cu adeziv se face prin aplicarea adezivului atât pe suprafata placii, cât si
pe suprafata suport, lipirea realizându-se prin presare dupa lasarea timpului necesar (câteva minute)
evaporarii excesului de solvent din adeziv.
Înainte de utilizare placile se depoziteaza minimum 72 h în mediul în care vor fi folosite,
evitând dupa montare expunerea lor unui mediu umed sau cu variatii mari de temperatura.
Rosturile dintre placi la montaj sunt de 1-3 mm, in functie si de modul de închidere, cu cuie
sau cu sipci profilate, iar distanta dintre riglele scheletului de sustinere se determina în functie de
dimensiunele placilor utilizate.
La peretii speciali, izolati fonic cu placi de pluta montate, fixarea se face cu cleme si saibe pe
un schelet lemnos sau metalic sau prin lipire direct pe suprafata de peretelui.
6.2.3 Pardoseli si plansee
Izolarea fonica a acestor elemente se asigura prin:
1) Realizarea planseului din fâsii cu proprietati fonoizolante ( fâsii cu corpuri
ceramice sau fâsii cu goluri de diferite dimensiuni )
2) Realizarea unor pardoseli flotante, separate printr-un strat fonoizolant
3) Realizarea pardoselilor din covor cu substrat fonoizolant.
4) Izolarea fonica combinata a tavanului si a pardoselii.
Pentru pardoseli din covor cu substrat fonoizolant se folosesc covoare PVC cu suport textil,
pe un strat din pudreta de cauciuc aglomerata sau din pâsla fibre textile. Acestea se folosesc la
constructii de locuinte, la salile de spectacol, birouri, laboratoare, sali de clasa sau constructii
industriale.
Lipirea covoarelor se poate executa fie direct pe planseul de beton, fie pe o dala flotanta,
dupa executarea unei sape de egalizare din mortar de ciment, care se lasa sa se usuce pâna la
obtinerea unei umiditati de 2.5% în cazul lipirii cu prenandez SB si de 80% în cazul lipirii cu aracet
DP 50.
Pentru presare se foloseste un rulou metalic, prevazut cu un bandaj de cauciuc. Dupa
utilizarea ruloului si a cutitelor, urmele de adeziv se curata cu o cârpa aspra si uscata.
57
6.2.4 Tratamente fonoabsorbante
Aceasta tehnologie consta in aplicarea de diverse tipuri de placi absorbante pe pereti sau pe
tavanul încaperilor care se izoleaza.
Materiale folosite pentru tratamente fonoabsorbante sunt :
1) Placi din vata minerala tip FA 140, lipite direct sau montate pe un suport
discontinuu din metal.
2) Placi din nisip monogranular.
3) Structuri fonoabsorbante din vata minerala tip G, cu fata prevazuta din folie
rigida din PVC perforat sau tip PFL dur, emailat si perforat.
4) Placi din pâsla tip P9a.
5) Placi fibrolemnoase.
Pentru alegerea tipului de placi si a structurii fonoabsorbante se tine seama si de gradul de
rezistenta la foc a constructie.
Dupa taierea la dimensiune cu cutitul sau fierasraul placile se lipesc prin ungere cu adeziv pe
baza de neopren (prenadez), atât pe dosul placilor, cât si pe suport; ungerea se face cu spaclu, astfel
încât sa se realizeze o depunere de adeziv în cantitate de ≈ 0,3 kg/m2.
Aplicarea placilor pe suport se face dupa câteva minute, pentru evaporarea excesului de
solvent din adeziv, iar presarea ei se realizeaza prin batere usoara cu ciocanul, prin intermediul unei
placi din PFL poros.
Dupa montare, eventualele deteriorari ale placilor, aparute în timpul montarii, se înlatura prin
chituire sau vopsire cu culori de apa, în culoarea ansamblului.
7 Tehnologii de executie a izolatiilor anticorozive si antiacide
7.1 Caracteristici
Spre deosebire de celelalte genuri de izolatii care vizeaza mai mult sporul de confort, cu
exceptia hidroizolatiilor, care contribuie si la protejarea constructiilor si prin aceasta, la
functionalitatea si siguranta lor în exploatare, izolatiile anticorozive si antiacide vizeza exclusiv
protejarea unor elemente de structura (în special otelul si betonul) împotriva actiunii rapid
distrugatoare a unor agenti naturali sau rezultati din procese de fabricatie, protejând în felul acesta
si asigurând durabilitate unor ansambluri întrgi de constructii.
58
Pentru realizarea acestor izolatii în constructii (separat de cele care se realizeaza în uzina
pentru unele materiale), se utilizeaza doua metode:
1) Aplicarea unor substante chimice pe suprafata betonului, care formeaza cu
componentii cimentului compusi insolubili si rezistenti la agresivitate chimica,
protejând astfel nu numai betonul ci si armatura pe care acesta o contine.
2) Protejarea suprafetelor cu placaje antiacide, în general din gresie antiacida,
montata cu mortar special.
7.2 Protectia constructiilor metalice contra coroziunii
Protectia anticoroziva a constructiilor metalice trebuie sa tina seama de conditiile de
amplasare a elementelor, protectiile fiind diferentiate dupa modul de amplasare subteran sau
îngropate a elementelor.
Pentru constructiile metalice supraterane mediul agresiv este format de mediul ambiant
(atmosfera), de degajarile rezultate din procesul tehnologic la constructiile industriale, de
agresivitatea fluidelor cu care vin în contact constructiile, în timp ce la constructii metalice
îngropate, coroziunea este provocata de agresivitatea naturala a solului, a apelor freatice, precum si
de curentii de dispersie.
În categoria constructiilor supraterane se includ structurile metalice ale halelor industriale,
învelitorile metalice, închiderile perimetrale si compartimentarile, estacadele, podurile, conductele
montate subteran, cosurile de fum, rezervoarele supraterane etc., în timp ce constructiile metalice
îngropate includ rezervoarele îngropate, cuvele, conductele îngropate, cabluri armate sau cu manta
metalica, partile de constructii metalice îngropate etc.
Din aceste motive, protectia constructiilor metalice contra coroziunii este diferentiata pentru:
- constructii metalice supraterane;
- constructii metalice îngropate.
7.2.1 Protectia constructiilor metalice supraterane
Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice supraterane este obligatorie si este
reglementata prin Instructiunile tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii
metalice, elaborate de INCERC.
Sub incidenta instructiunilor intra toate constructiile metalice alcatuite din:
- profile laminate la cald cu grosimea de d >5mm;
- profile cu pereti subtiri formate la rece d<5mm;
59
- din table si benzi, compuse din otel carbon si slab aliat – marcile OL 37, OL44 si
OL52, in otel rezistent la coroziunea produsa de agenti atmosferici, marci
RCA37, RCA 52, RCB 52, otelul cu granulatie fina marcile OCB 55, OCS 44,
OCS52, OCS 58.
Solutia de protejare anticoroziva se stabileste în functie de clasele de agresivitate a mediilor,
respectic clasele 1,2,3 si 4 stabilite conform STAS 10128-75 si se poate executa de furnizor sau de
constructor sau de amândoi, pe faze.
Astfel, furnizorul poate livra elemente de constructii metalice protejate prin straturi metalice
(depuse prin cufundare la cald, pulverizare sau proceede electrochimice) si care se utilizeaza în
mediile cu clase de agresivitate 1, 2 si 3, daca grosimile straturilor de acoperire corespund cu
prevederile STAS 10702/2-80 sau se protejeaza suplimentar în mediile cu clasa de agresivitate 3 în
care exista emanatii de gaze acide si în medii cu clasa 4 de agresivitate.
Masurile de protectie anticorozive se stabilesc prin proiect, care precizeaza:
- clasa de agresivitate;
- delimitarea suprafetelor diferentiate prin agresivitate;
- elementele care trebuie protejate si solutia de protectie;
- instructiuni de exploatare si întretinere.
Se recomanda ca protectia elementelor de constructii sa se execute complet în uzinele
producatoare prin metode industriale, pe santier de regula urmând a se face numai completari.
Operatiile de protectie se grupeaza în doua faze:
- pregatirea suprafetelor metalice;
- aplicarea protectiei.
7.2.1.1 Pregatirea suprafetelor metalice Metodele de pregatire sunt determinate de starea în care se afla elementul de constructie
ce trebuie protejat si care se poate prezenta în urmatoarele situatii:
1) Element cu material neprotejat acoperit integral sau partial cu tunde.
2) Element cu material neprotejat acoperit integral sau partial cu rugina.
3) Element acoperit cu o protectie temporara (uleiat, fosfatat, grunduit cu miniu de
plumb, miniu de fier, grund de zinc etc.).
4) Element cu material protejat prin zincare la cald (cufundare în baie).
5) Element cu material protejat prin vopsire cu defecte provenite din transport si
manipulare.
60
6) Element protejat prin vopsire, finisat si ambalat corespunzator.
Pregatirea suprafetelor cuprinde urmatoarele operatii:
1) Îndepartarea murdariei, operatie obligatorie pentru elementele care sunt în starea
descrisa la punctele 1), 2), 3), 4) si se realizeaza prin:
- periere cu peria de sârma , de par, de paie;
- spalarea cu apa;
- stergerea cu cârpe, bumbac, câlti;
- uscarea cu aer cald.
2) Curatirea suprafetelor de grasimi si uleiuri care se face:
a) cu solventi organici în doua faze:
- degresarea primara cu white spirt;
- degresarea a doua cu benzina usoara, percloretilena, tiner, acetona sau alti
solventi volatili.
b) Cu solutii alcaline (soda caustica 10% si soda calcinata 15%).
c) Cu solutii de detergenti.
3) Cercetarea si pregatirea sudurilor prin polizare, frezare etc.
4) Îndepartarea oxizilor, tunderului etc. pentru elementele din starea 1) si 2) care se
face prin procedee mecanice (sablare, razuire, slefuire, polizare etc.).
5) Îndepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari, defecte de
laminare), care se corecteaza prin acoperire cu sudura si slefuire.
Chituirea este permisa numai pentru elementele care se înzidesc sau se acopera cu
masa de spaclu.
Grundul de curatire se stabileste prin proiect, functie de durata scontata a acoperirii,
agresivitatea mediului pentru constructiile care urmeaza a se monta si de catre responsabilul
cu întretinerea constructiei, functie de gradul de deteriorare în exploatare.
7.2.2 Protectia suprafetelor metalice
Se stabileste prin proiect functie de durata scontata, si clasa de agresivitate a mediului
si poate fi grupata astfel:
1) Acoperirea prin vopsire cu uscarea peliculelor în aer (AVa). Materialele
utilizate pentru vopsirea cu uscarea particulelor la aer, grosimea straturilor de acoperire
61
etc. este stabilita prin STAS 10702/2-80.Modurile de alcatuire a sistemelor de acoperire
sunt date în anexa A a standardului.
2) Acoperiri metalice:
- termice de zinc;
- AT de zinc si aluminiu prin metalizare;
- AM si electrochimice de zinc si cadmiu, se stabilesc conform STAS E10-702/2-
80, cap.3 si se folosesc numai protejat suplimentar cu sisteme de protectie cu
uscarea peliculelor la aer sau la cuptor în medii cu clasa de agresivitate 4.
3) Acoperiri combinate. materialele de baza ale sistemelor de acoperire
combinate de zinc depus termic si vopsire (AT+AVa) sunt stabilite prin STAS
10702/2-80 si se folosesc numai pentru medii cu agresivitate puternica (clasa4).
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetei si nu trebuie sa
depaseasca 3h de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se
protejeaza.
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se face dupa tehnologiile aratate în partea a
cincisprezecea: Zugraveli si vopsitorii si se executa de regula înainte de montarea constructiilor
metalice în constructie. În mod curent se admite ca ultimul strat sa se aplice dupa montarea
elementului si numai cu totul exceptional se admite ca sa se monteze elementul la care s-a aplicat
numai grundul.
O atentie deosebita trebuie acordata zonelor de îmbinare cu buloane de înalta rezistenta,
zone care trebuie pregatite si protejate înainte de aplicarea si strângerea buloanelor.
Sistemele de acoperire prin vopsire se pot aplica manual prin pensulare sau mecanizat prin
pulverizare, utilizâdu-se aparate de pulverizat sau pistoale racordate la un motocompresor mobil de
aer cu un debit mic de maxim 0,3 m3/min.
7.3 Protectia constructiilor metalice îngropate
Protectia contra coroziunii a constructiilor îngropate este reglementata de normativul I.14 care
trateaza protectia contra agresiunii provocate de agresivitatea naturala a solului si a apelor freatice,
precum si de curentii de dispersie.
Proiectele de constructii metalice îngropate, precum si proiectele de instalatii si constructii,
care pot da nastere la curenti de dispersie, trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu si masurile de
protectie contra coroziunii.
62
Este obligatoriu sa se determine în amplasamentul constructiilor metalice îngropate, atât
agresivitatea solului, cât si agresivitatea apei freatice, când aceasta se întâlneste sau se poate ridica
peste cota de fund a constructiei, precum si zonele în care se semnaleaza prezenta curentilor de
dispersie.
Protectia constructiei metalice îngropate împotriva agresivitatii solului, în absenta
curentilor de dispersie, se face prin învelisuri de protectie exterioara formate din folii izolante lipite
cu bitum (izolatii bituminoase), în terenuri cu agresivitate mica,iar în terenuricu agesivitate mare
se prevede si o protectie catodica.
În solurile de agresivitate mare si foarte mare se prevede o izolatie întarita cu o manta
suplimentara (folie) din material plastic.
În cazul prevederii protectiei catodice, sunt necesare îmbinari electroizolante pe
constructiile metalice îngropate.
Pentru reducerea curentilor de dispersie se iau masuri speciale la constructiile de tractiune
electrica (cai ferate electrificate, linii de tranvaie, retele de troleibuze). De asemenea, sunt necesare
masuri de potential si a intensitatii curentului de protectie din constructia metalica îngropata.
Înveliturile protectoare anticorozive de tip normal, întarit sau foarte întarit, se executa în
statii de izolare centralizate, dotate cu mecanisme care permit realizarea unei productivitati ridicate,
dar si un control riguros al calitatii izolatiilor.
63
8 Lucrari de pardoseli
8.1 Consideratii generale
DEFINITIE: Pardoseala este un element complex de constructie plana, aplicat direct pe teren sau plansee de rezistenta ale cladirilor etajate, destinata preluarii sarcinilor de uzura statice sau dinamice, chimice, sau termice, precum si exploatare a unor conditii de deservire optime în functie de destinatia cladirii, procesului tehnologic si procesului cerut.
8.2 Structura si tehnologia unor tipuri de pardoseli de larga utilizare
8.2.1 Pardoseli din beton de ciment turnat monolit
8.2.1.1 Reguli generale de turnare a betonului în pardoseli
La turnarea betonului în pardoseli trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
-betonul trebuie pus în lucrare la max 15min de la descarcarea lui;
-suprafata pardoselii se împarte în zone cu largimea de 24-36m si aceasta în fâsii transversale
de 3,5-4,5m latime, care se delimiteaza cu longrine (de preferinta metalice), turnarea fâsiilor
facându-se alternant, spre a se putea asigura crearea ulterioara a rosturilor;
-descarcarea betonului din mijlocul de transport se face în afara partii laterale a benzii care
urmeaza a fi betonata, pentru a nu deteriora straturile inferioare prin greutatea mijlocului de
transportat betonul;
-pentru asigurarea nivelului corect al pardoselii si a liniaritatii si integritatii muchiilor la
marginile fâsiilor, este bine sa se utilizeze dispozitive corespunzatoare;
-daca betonul adus la locul de punere în lucru prezinta segregari, se procedeaza la
reamestecarea lui fara sa i se mai adauge apa;
-înaltimea libera de cadere a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,50m;
-la placile armate se asigura pastrarea la pozitie a armaturilor si înglobarea lor corecta în
beton;
-la betonarea pe timp friguros se controleaza ca patul sa nu fie înghetat, iar în beton se adauga
plastifianti, acceleratori sau antigel.
64
8.2.1.2 Compactarea betonului în poardoseli prin vibrare
Compactarea betonului de poardosela se executa prin vibrare mecanica de suprafata
(domeniul optim este de 3-20cm grosime) sau de adâncime.
Vibrarea de suprafata se face la betoane cu lucrabilitate L2 (tasare 1-4 cm), durata unui ciclu
fiind de 15-20s pentru stratul de 10cm; distanta dintre pozitiile de lucru la rigla vibranta trebuie
aleasa astfel încât sa fie acoperita succesiv întraga suprafata a pardoselii.
Pentru a se obtine un beton cu calitati superioare, este bine ca vibrarea sa se faca în
doua operatii successive si sa fie combinata cu nivelarea (si eventual, finisarea), astfel:
1) Vibrarea cu placa vibranta (eventual cu pervibrator cu butelia introdusa complet în beton).
2) Revibrarea cu rigla vibratoare nivelatoare RVN se efectueaza la 1-2h dupa prepararea
betonului, obtinându-se prin aceasta si o crestere a rezistentelor la compresiune cu ~14%.
3) Revibrarea se face în doua faze:
-repriza întâi : cu viteza de 1.00 m/min
-repriza a doua: cu viteza de 1.50 m/min.
În conditiile executiei industriale, cele doua reprize se executa în lant, cu doua rigle; se pote
executa si cu o singura rigla tragând-o a doua oara în sens invers primei trageri .
În fata RVN trebuie sa existe un val continuu de beton de ~15-20cm înaltime, care sa asigure
realizarea prin vibratie si nivelare a unei suprafete plane, fara denivelari. RVN este manevrata de la
capete de 2 oameni, fiind necesari înca 1-2 oameni pentru a lopata continuu betonul în fata riglei.
În timpul operatiei rigla trebuie sa fie mentinuta corect, atât în plan orizontal (normal pe
riglele de tragere), cât si în cel vertical (ambele rigle paralele în fata riglelor de tragere )
Cele 3 operatii de vibrare-nivelare este bine sa fie facuta în interval de maxim 15min.
8.2.2 Tratarea betonului dupa turnare
Pentru a asigura conditii favorabile de întarire si reducere a deformatiilor din constructie, de
obtinere în final a unui beton de calitate proiectata, trebuie fie sa asigure minim 7 zile de la turnare,
mentinerea umiditatii prin stropire si protejare. Stropirea se efectueaza la intervale de 2-6 ore, în
functie de temperatura ambianta, iar protectia se realizeaza prin acoperirea cu prelate, rogojini, folii
PVC etc.
65
În cazul în care stratul de beton turnat este strat suport peste care urmeaza se se toarne un
strat de uzura, acesta se executa în conditii optime dupa minimum 24 ore si maximum 20 zile. În
aceasta situatie, fata betonului se asperizeaza prin frecare energica cu peria aspra în timpul prizei
betonului, spre a asigura o buna aderenta a stratului urmator.
În cazul în care fata superioara ramâne strat de uzura, se executa diverse finisari, manuale
sau mecanice (driscuire, sclivisire etc.). La suprafetele realizate prin vacuumare este admisa numai
finisare mecanica.
Finisarea mecanica prin driscuire se realizeaza în doua etape:
-etapa întâi, cu o masina cu disc;
-etapa a doua, cu o masina cu palete.
8.3 Alcatuirea pardoselilor
Fiecare tip de pardoseala are, în principiu, urmatoarea alcatuire
a) îmbracamintea (stratul de uzura), care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor
rezultate din exploatare;
b) stratul suport care primeste încarcarea de la îmbracaminte si o transmite fundatiei sau
elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala.
În unele situatii alcatuirea pardoselilor mai cuprinde si un strat de egalizare, care are rolul sa
asigure planitatea stratului suport sau a prelua diferentele de solicitari din contractii, dintre stratul
suport si îmbracaminte (provocate de ex. de dozajul de ciment diferit al acestora).
Atunci când se impune conditia ca tipul de pardoseala ales sa asigure un comfort fonic sporit,
se va prevedea în structura pardoselii un strat de izolare fonica.
În cazul în care pardoselile se vor aplica peste o placa de beton turnata direct pe pamânt,
proiectantul va prevedea în proiectul constructiei masuri pentru ruperea capilaritati sau, acolo unde
se impune, straturi de izolare hidrofuga sub placa de beton.
De asemenea se va analiza si necesitatea izolatiei termice la pardoselile asezate pe pamânt.
Alcatuirea structurii pardoselii se va stabili prin proiectare, în functie de natura terenului de
fundatie sau a elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala, de destinatia încaperilor
precum si de solicitarile la care va fi supusa pardoseala în timpul exploatarii.
66
8.4 Materiale
Materialele prevazute în proiect si cele puse în opera, vor aparea caracteristicile conform
standardelor de stat si normelor tehnice de ramura ale unitatilor producatoare, specificate în caietele
respective ale prezentului normativ.
La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost transportate si ambalate
corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din STAS sau NTR în vigoare.
Astfel:
a) Agregatele se vor transporta fara masuri speciale, cu mijloace de transport (vagoane,
autobasculante, etc.), depozitându-le separate pe sortimente în figuri, care vor fi asezate în locuri
uscate, asigurându-se scurgerea apelor provenite din intemperii; de asemenea, se va evita
murdarirea lor cu uleiuri, motorina, precum si amestecarea cu pamânt.
b) Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu materii straine, atât în timpul
transportului cât si în timpul depozitarii. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi.
c) Ipsosul pentru constructii se transporta în vehicule acoperite. Depozitarea ipsosului pentru
constructii se va face în magazii uscate si curate.
d) Bitumul se transporta în butoaie (metal, carton, lemn etc.) sau neambalat în blocuri.
Ambalajele cu bitum se vor depozita în stive sub acoperis pentru a fi ferit de actiunea razelor solare
si a intemperiilor. Stivele vor avea o astfel de înaltime încât sa evite deformarea blocurilor si lipirea
lor.
e) Suspensia de bitum filerizat se va transporta si se va depozita în butoaie cu capac
demontabil. în timpul depozitarii, suspensia se va completa cu un strat de apa pâna la grosimea
prescrisa spre a se feri de uscare. Butoaiele cu suspensie de bitum vor fi ferite de înghet, atât în
timpul transportului, cât si al depozitarii.
f) Filirul se va transporta în orice mijloc de transport cu conditia sa fie ferit de umezeala si
impurificare. Depozitarea filerului se va face în încaperi acoperite ferite de umezeala, sacii
asezându-se în stive de cel mult 10 buc., unul peste altul.
g) Cenusa de centrale termoelectrice se depoziteaza ferita de impurificare în silozuri special
amenajate, marcate pe portiunea lor mediana cu o dunga portocalie cu latimea de minimum 20cm
pe toata circumferinta silozului si inscriptionate cu mentiunea: CENUSA.
h) Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa (aracet), sortul D 50 sau Crilorom DC 1183,
ambalate se vor depozita în magazii acoperite la temperatura de +50C...+400C. Daca în timpul
lucrului sacii de polietilena vor fi desfacuti si materialul nu se consuma în întregime ei trebuie legati
din nou imediat. Termenul de garantie al produsului poliacetat de vinil, dispersie apoasa, sortul
D50, sau al criloromului DC 1183, este de 3 luni de la data de fabricatie cu respectarea conditiilor
67
de ambalare transport si depozitare prevazuta în STAS 7058 „Poliacetat de vinil, dispersii apose”,
precum si în NTR de fabricate a criloromului. Daca poliacetatul de vinil dispersie apoasa sortul
D50, a înghetat el se va pastra 48 ore într-o încapere cu temperatura de 150C. Dupa acest interval de
timp se va deschide ambalajul si se va putea folosi. în cazul când dupa 3-5 ore de la omogenizare
produsul se separa din apa, atunci materialul este degradat si folosirea lui nu mai este permisa.
Transportul si depozitarea principalelor materiale care intra în alcatuirea tipurilor de
îmbracaminti de pardoseala prezentate în acest normativ, se va face conform prevederilor din STAS
sau NTR în vigoare si a indicatiilor din caietele respective.
8.5 Executarea lucrarilor de pardoseli.
8.5.1 Reguli generale
Controlul materialelor întrebuintate al dozajelor, al modului, de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
În cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care
se executa în încaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii
în pozitia închisa.
Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari în aceeasi încapere si la trecerea dintr-o
încapere în alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute în proiect.
Pantele pardoselilor se vor realiza:
-la pardoseli executate direct pe pamânt, prin nivelarea corespunzatoare a acestuia;
-la pardoselile executate pe plansee sau pe un strat suport din beton, printr-un beton slab de
panta turnat sub pardoseala;
-la pardoseli cu suprafata mica (pâna la 20m2), prin variatia grosimii stratului suport al
pardoselii sau a stratului de egalizare.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.
La trecerea de la executia unui strat la altul se va realiza o legatura cât mai perfecta între
straturi.
8.5.2 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea lucrarilor de pardoseli
68
Pardoselile executate pe pamânt, pe strat suport elastic sau din beton turnat direct pe pamânt,
se vor executa numai dupa o prealabila cercetare si pregatire a pamântului de fundatie. Identificarea
pamântului de fundatie se va face în conformitate cu prevederile din STAS 1243 „Teren de
fundatie. Clasificarea si identificarea pamânturilor”
Pamântul de fundatie trebuie sa îndeplineasca conditiile de rezistenta umiditate si structura în
raport cu sarcinile primite de la pardoseala si cu rolul functional pe care trebuie sa-l îndeplineasca
aceasta.
Executarea de pardoseli pe pamânturi de rezistenta mica (de umputura, mlastinoase etc) se va
face numai dupa executarea lucrarilor de consolidare a acestor pamânturi prin adoptarea de solutii
cu folosirea de materiale locale si care trebuie sa fie prevazute în proiect.
În cazul pamânturilor sensibile la umezire (PSU) se vor lua masuri de siguranta în
conformitate cu prevederile din „Normativ privind proiectarea si executarea cnstructiilor fundate pe
terenuri slabe”, indicativ P7.
În încaperile care pot sa aiba temperaturi sub 00C, pardoselile asezate pe pamânturi care se
umfla la înghet, se vor executa numai dupa luarea masurilor contra umflarii pamântului.
Pregatirea pamântului de fundatie se va face prin indepartarea stratului de pamânt vegetal,
nivelarea si compactarea pamântului.
În cazul când din cauza neuniformitatii pamântului, se produc denivelari prin compactare,
acestea se vor completa cu pamânt, care se va compacta local.
Pamânturile nisipoase, pamânturile cu petris etc. vor fi compactate întâi în stare uscata si
numai dupa aceasta se vor umezi treptat pentru a se exclude posibilitatea înmuierii lor.
Pamânturile argiloase si cele cu continut mare de praf nu se vor compacta în stare uscata. Ele
se vor compacta numai dupa ce s-a realizat o stare de umiditate potrivita.
Executarea umpluturilor sub pardoseli, pâna la cota prevazuta în proiect, se va face în straturi
succesive bine compactate de 15...20cm grosime. Se va folosi pamânt curat scos din sapaturi (gropi
de fundatie etc.), fara resturi vegetale sau alte impuritati.
Fiecare strat va fi în prealabil udat cu apa, în asa fel ca sa aiba umiditatea potrivita pentru
compactare. Compactarea se va face pâna când pamântul nu se mai taseaza.
Când umputura contine si bulgari de pamânt, acestia vor fi sfarâmati înainte de împrastiere si
compactare.
În umpluturile în care este posibila ridicarea apei prin capilaritate primul strat se va realiza din
pietris sau agregate marunte, fara parte fina, în grosime suficienta ca sa asigure ruperea capilaritatii.
Compactarea pamânturilor si a umpluturilor se va face prin batere manuala sau mecanica cu
maiul.
69
În toate cazurile în care este posibil accesul compresoarelor rutiere, acestea vor fi utilizate la
compactarea pamânturilor, si a umpluturilor.
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli
(canale, fundatii etc.) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea în încaperea
respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj, a caror executie ulterioar ar putea deteriora
pardoseala.
Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton
armat, precum si atunci când acest strat îl constituie pardoseli vechi de beton, caramida etc. este
necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele
impuritati, praf sau resturi de tencuiala.
Curatarea se va face cu maturi si perii.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,
adânciturile mai mari etc. se vor astupa sau chituri dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sârmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau îndoite.
Conducatorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi
acoperiti cu mortar de ciment în grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Înainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sau de încalzire
centrala care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al
conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul
unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de întarit când se
va aseza peste el îmbracamintea pardoselii.
Compozitia,dozajul si natura acestui strat de egalizare, se vor indica prin proiect la fiecare tip
de pardoseala în parte, îin functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
8.5.3 Executarea stratului suport
Realizarea stratului suport pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din
caietele prezentului normativ.
Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se
poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare.
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat astfel ca sub încarcarile din exploatare sa
nu se taseze provocând degradarea îmbracamintii pardoselii.
70
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. În zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea,
curatirea si spalarea sa dupa care se va aplica un mortar de ciment având acelasi dozaj de ciment ca
al stratului suport respectiv.
8.5.4 Executarea îmbracamintii pardoselii
Executarea îmbracamintii (stratul de uzura) pentru fiecare tip de pardoseala se va face
conform prevederilor din caietele prezentului normativ.
8.6 Executarea lucrarilor pe timp friguros.
Executarea lucrarilor pentru fiecare tip de pardoseala prezentat în caietele acestui normativ, se
va face în conformitate cu prevederile din „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor
de constructii si instalatiilor aferente”.
8.7 Conditii tehnice de calitate
Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala în parte se va face
în conformitate cu prevederile din „Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
de instalatii aferente”, indicativ C56, cap 8 „Pardoseli”.
Pentru categoriile de lucrari necuprinse în prescriptiile tehnice mentionate anterior se vor
aplica aceleasi prevederi generale împreuna cu conditiile de calitate indicate în caietele prezentului
normativ.
Controlul în timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut în caietele acestui normativ
se va face de catre executant prin organele sale de control tehnic de calitate precum si de catre
beneficiar si proiectant, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet si din caietele
fiecarui tip de pardoseala în parte.
8.8 Conditiile tehnice de protectie a muncii si paza contra incendiilor
La executarea tipurilor de pardoseli prevazute în caietele acestui normativ se vor respecta
prevederile din urmatoarele prescriptii:
-Norme republicane de protectie a muncii;
71
-Norme generale de protectie împotriva incendiilor în proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor;
-Norme privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de
incendiu, a constructiilor, instalatiilor si depozitelor (NP 22);
-Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea elementelor
de constructii (NP 23).
-Norme provizorii privind proiectarea si realizarea cailor de evacuare a persoanelor (NP 24).
Pentru categoriile de lucrari care necesita asigurarea unor conditii speciale, se vor respecta si
masurile indicate în prezentul caiet de sarcini.
8.9 Pardoseli din piatra artificiala
8.9.1 Obiect si domeniu de aplicare
Prevederile prezentului caiet se refera la conditiile, modul de alcatuire si modul de executare a
urmatoarelor tipuri de pardoseli din piatra artificiala:
pardoseli din piatra artificiala nearsa:
-beton de ciment turnat monolit
-mortar de ciment sclivisit;
-mozaic turnat;
-placi si dale de beton;
-placi din beton mozaicate;
pardoseli din piatra artificiala arsa:
-placi din gresie ceramica;
-caramizi pline presate
Pardoselile din beton de ciment de marca B 150, nearmat, turnat monolit, se utilizeaza:
-la ateliere si hale industriale fara circulatie grea si uzura importanta, magazii, garaje etc.
Pardoselile din mortar de ciment sclivisit se utilizeaza:
-la grupuri sanitare, spalatorii, garaje
-la ateliere si hale industriale fara circulatie grea si uzura importanta
-la uscatorii pentru cereale, legume si fructe, crame, laboratoare pentru stupine, magazii
pentru cereale sau seminte
-culoare de acces prin grajduri etc.
72
Pardoselile din mozaic turnat, placi din beton mozaicate sau placi din gresie ceramica se
utilizeaza:
-la încaperi umede;
-la încaperi de trecere si de circulatie intensa ;
-la sali de operatie;
-la unele încaperi din abatoare etc.
Pardoselile din placi si din dale de beton se utilizeaza:
-la peroane, depozite si magazii, soproane, garaje, terase;
-la ateliare si hale industriale fara circulatie grea si uzura importanta ;
-laculoare în cladirile agrozootehnice;
Pardoselile din caramizi pline presate se utilizeaza:
-la depozite, magazii, cladiri si unele c-tii industriale
8.9.2 Materiale
Materiale utilizate le executarea pardoselilor din piatra artificiala terbuie sa corespunda
pervederilor din urmatoarele standarde de stat si norme tehnice de ramura:
a)pitra de mozaic cf. STAS 1134-71;
b)placi, plinte si scafe din beton mozaicate, cf.STAS 451-77 si NTR 9622-80;
c)placi de beton cf. STAS 1137-68;
d)placi din gresie ceramica cf.STAS 5939-80;
e)caramizi pline presate cf. STAS 457-71;
f)ciment M30, ciment Pa 35 sau ciment F 25 cf.STAS 1500-78;
g)cimenturi portland albe si colorate cf.STAS 7055-80;
h)agregate naturale cf. STAS 1667-76;
i)acid clorhidric tehnic cf.STAS 339-76;
j)white-spirt rafinat, tip C cf.STAS 44-67;
k)corpuri abrazive, piatra cilindrica plana cf. STAS 601/1-75;
l)apa cf.STAS 790-73;
m)acid oxalic tehnic cf. STAS 4992-68.
8.9.3 Executarea lucrarilor de pardoseli
73
Alcatuirea structurii pardoselii din pitra artificiala se va stabili prin proiectare, în functie de
natura terenului, de fundatie sau a elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala, de
destinatia încaperii precum si de solicitarile la care va fi supusa pardoseala în timpul exploatarii.
Stratul suport, care este stratul de rezistenta ce preia solicitarile în exploatare, opate fi :
-elastic, format dintr-un strat de nisip, pietris, piatra sparta sau balast;
-rigid, din beton simplu sau beton armat.
Pardoselile din piatra artificiala executate pe pamânt, pe strat suport elastic sau pe suport din
beton turnat directr pe pamânt, se vor executa numai dupa o prealabila cercetare si pregatire a
pamântului de fundatie.
Identificarea pamântului de fundatie se va face în conformitate cu pervederile din STAS 1243
“Teren de fundatie.Clasificarea si identificarea pamânturilor”.
Stratul suport rigid se va executa de ergula din beton simplu, având marca si grosimea în
conformitate cu pervederile din proiect.
În cazurile speciale în terenuri de umplutura pe suprafetele întinse sau în cazul circulatiei
grele cu electrocare asu în depozite cu încarcare mare se vor pervedea rosturi de dilatare, cf.
detaliilor din proiect.
În cazul terenurilor de umplutura sau al terenurilor neomogene, se vor stabili prin proiect
solutii corespunzatoare de consolidare a acestor terenuri prin folosirea de materiale locale, precum
si realizarea unui beton de marca corespunzatoare pentru stratul suport ca si aceasta sa nu fisureze
sau sa crape.
În conditii normale se vor lasa rosturi de 4…5 m distanta între sensuri.
Înaintea turnarii stratului suport, se vor executa la distante de 1,5…2m, fâsii de ghidaj din
beton de ciment, controlându-se în permanenta nivelul acestora fata de linia de vagriz.
În intervalul dintre fâsiile de ghidaj se va turna beton de ciment, în exces fata de nivelul
fâsiilor de ghidaj, începând de la capatul camerei opus usii.
Betonul turnat se va nivela cu aj. Dreptarului (asezat pe muchie) si tras rezemat la capete pe
fâsii de ghidaj, având grija sa nu ramâna spatii goale între fata inferioara a muchiei gratarului si
aceea a stratului de mortar.
Stratul suport rigid se va executa din beton de ciment marca B 50, în cazul în care teernul de
fundatie este sanatos iar solicitarile la care este supusa pardoseala sunt date numai de depozite
usoare. În celelalte cazuri marca betonului se va stabili prin proiect alegându-se functie de natura
terenului de fundatie, precum si de intensitatea si frecventa solicitarilor la care va fi supusa
pardoseala în exploatare.
74
Stratul suport rigid se va turna pe un strat de balast, a carui grosime se va pervedea în proiect,
fiind în functie de marimea sarcinilor la care este supusa pardoseala în exploatare, de natura
terenului de fundatie, care trebuie sa fie foarte bine compactat- pâna nu se taseaza, precum si de
prezenta apei de capilaritate la suprafata terenului.
Executarea stratului suport rigid din beton monolit se va face numai dupa o prealabila stropire
cu apa a suprafetei pe care se executa.
Se recomanda ca îmbracamintea din beton de ciment turnat monolit sau mortar de ciment
sclivisit, precum si cea de mozaic turnat, sa se execute imediat dupa terminaera prizei betonului sau
a mortarului stratului suport, însa înainte de îtariera acestora, sper a se asigura legatura între
îmbracaminte si stratul suport.
8.9.4 Executarea îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit
Îmbracamintile din beton de ciment turnat monolit se vor executa din beton nearmat de
ciment de marca B100 în grosime de 30…50 mm, pe un strat suport rigid, tinându-se seama .de
recomandare.
În cazul când procesul tehnologic de executie permite, suprafata îmbracamintii se opate finisa
prin sclivisire odata cu turnarea betonului.Pentru aceasta, înainte de începerea prizei betonului se
presara ciment curat pe suprafata îmbracamintii proaspat turnata si apoi se scliviseste cu aj. mistriei.
Când este necesara asigurarea unei rugozitati sporite a îmbracamintii din beton de ciment
turnat monolit, pe suprafata turnata se poate presara un strat de cca 1 cm grosime din agregate dure,
care se îndeasa în beton cu dosul mistriei, si, dupa cca 24 h de la turnare, suprafata se poate spala cu
apa si freca cu peria de paie pâna când agregatele ies partial în relief.
Pe suprafete mari, betonul de ciment turnat monolit se va executa cu rosturi asezate la distante
prevazute în proiect, care nu vor depasi 4...5 m. Rosturile vor fi astfel decalate încât acelasi punct sa
nu se întâlneasca mai mult de 3 laturi ale panourilor.
Dupa turnare betonul de ciment va fi protejat si întretinut în stare umeda timp de cca 7 zile.
În încaperile constructiilor industriale, cu circulatie, uzura si sarcini reduse, precum si în
încaperile constructiilor, îmbracamintea din beton de ciment turnat monolit se poate alcatui dintr-un
strat unic de beton, netezit la suprafata, batut cu mistria sau vibrat cu vibratoare de suprafata.
8.9.5 Executarea îmbracamintilor din placi din gresie ceramica
75
Îmbracamitile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton
sau pe un planseu de beton armat.
Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de
beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, având dozajul de 300...350 Kg
ciment la 1m3 nisip, în grosime de 25...30 mm.
Îmbracamintile din pardoseli se pot folosi si la încaperile la care pardoselile nu vin în contact
decât întâmplator, pe scurta durata si pe suprafete restrânse, cu acizi slabi, cu solutii acide diluate
sau cu solutii de detergenti, cu conditia ca solicitarile mecanice la care sunt supuse pardoselile sa fie
reduse, de exemplu: sali pentru laboratoare de chimie, sali de spitale, grupuri sanitare etc.
Înainte de montare, pentru evitarea absortiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
ceramica se vor mentine în apa timp de 2...3 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor differentiate, între ansamblul de pardoseala –
îmbracamintea din placi de gresie ceramica si mortarul de poza – cu restul structurii, stratul suport
rigid din beton sau planseul din beton armat si conturul peretilor. Stâlpilor, se vor lua masuri care sa
permita deformarea acetora independent.
În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct
direct pe planseul de beton din elemente prefabricate – care si-au consumat deformatiile reologice
– sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare,
îmbracamintea din placi din gresie ceramica se poate aplica directduap o prealabila preumezire a
placii de beton.
În cazul în care se aplica pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport, din beton, între
acestea si pardoseala se va pervedea un strat de întrerupere a aderentei – hârtie, folie de polietilena
etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu întarire normala de tipul
Pa 35 si nisip 0...3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) în amestec de 1 parte
ciment la 3,5...4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P 40 etc.)
Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica, se va prepara la fata locului,
în cantitati strict necesare si care va avera o lucrabilitate plastic-vârtoasa, factorul apa-ciment fiind
de maxim 0,5.
Asezarea placilor se va face montându-se la început placile reper, ca si în cazul
îmbracamintilor din placi din beton mozaicate.
Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit, în rânduri regulate cu rosturi de 2...3
mm între placile din gresie ceramica.
76
Daca asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune mâinii mucitorului, la
placile care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza.
Apoi se face o verificare a planitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonala suptrafetei
executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior îndesându-se atent placile
în mortarul de ciment poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel încât straturile de pe
spatele placilor sa patrunda în masa de mortar si sa se asigure planitatea suprafetei.
Operatia se continua în acest mod pe toata suprafata care se executa într-o zi de lucru. Apoi
întreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine în rosturi,
hidratând si mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile duap montarea placilor din gresie ceramica, iar în
intercvalul de montare si pâna la rostuire-pardoseala nu va fi data în circulatie si se va umezi prin
stropire cu apa de cel putin o data la 24 ore.
Curatarea îmbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face
prin asternerea de rumegus de lemn uscat, dupa 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment ai prin
maturarea rumegusului.
Îmbracamintea din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatirea cu
rumegus de lemn se va sterge cu cârpe muiate în apa si apoi se va cerui.
Placile de gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, în conformitate
cu desenele din proiect.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte – se vor realiza interspatii de
5...10 mm care se vor umple cu un material elastic.
În cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 m2 sau
6 m în functie de modularea structurii. În cazul montarii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul
va fi lasat si în acest strat suport.
Alcatuirea si modul de executare al pardoselilor cu îmbracaminti din placi din gresie
ceramica, supuse unor conditii deosebite de exploatare (solicitari mecanice mijlocii sau grele, socuri
termice, agresivitati chimice etc.) se vor stabili de la caz la caz si numai pe baza de studii si
experimentari, tinând seama de natura si frecventa solicitarilor, concentratia substantelor agresive,
precum si de particularitatile procesului tehnologic.
8.9.6 Scafe sau plinte
Scafele sau plintele sunt obligatorii la încaperile prevazute cu instalatii de apa (bai, wc-uri,
bucatrarii etc.) ca si încaperile de colectarea gunoaielor menajere.
77
În încaperile cu peretii placati cu mozaic, faianta sau gresie, executarea scafelor sau plintelor
nu este obligatorie, cu conditia ca rostul dintre placaj si pardoseala sa fie bine umplut cu mortar de
ciment.
La îmbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100...150 mm
înaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si în conditiilse tehnice indicate la aceste
îmbracaminti.
La îmbracamintile din mozaic turnat sau din placi prefabricate din beton (mozaicate sau
nemozaicate), scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi perfabricate din beton
mozaicat.
Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de
ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si în conditiile
tehnice indicate la îmbracamintile din mozaic turnat. Înaltimea scafelor sau plinetlor va fi de
100...150mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita încât sa depaseasca fata tencuielii cu 5...8mm.
Scafele din beton mozaicat perfabricate, de 120 mm înaltime, sau plintele din beton
mozaicate, prefabricate de 100 mm înaltime, se vor monta cu mortar de ciment, a.î. sa depaseasca
fata tencuielii cu 5...8 mm.
La îmbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi,
socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment, a.î. sa se depaseasca fata tencuielii cu 5...8mm. La aceste
pardoseli se vor putea executa si scafe din beton mozaicat, turnate pe loc sau prefabricate.
La îmbracamintile de caramida se vor executa plinte din caramizi montate pe perete cu un
strat de mortar de ciment.
8.9.7 Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica în mod special (de catre seful punctului de lucri)
respectarea urmatoarelor conditii:
a)la suprafata pamântului de fundatie, pregatit pentru executarea pardoselilior, se admit
denivelari de cel mult 20 mm fata de dreptarul de 2 m lungime;
b)la suprafata stratului suport elastic se admit, fata de dreptarul de 2 m lungime, denivelari de
cel mult 15 mm în cazul stratului suport nisip si denivelari de cel mult 20 mm în cazul stratului
suport pietris, balast sau piatra sparta;
c)La suprafata stratului suport rigid se admit denivelari regulate de cel melt 10 mm fata de
dreptarul de 2 m lungime.
78
În timpul executarii îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se va face
urmatoarele verificari:
-se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare; acest interval de timp sa nu
depaseasca 1 h pe timp calduros si 1,5 h pe timp racoros;
-se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda tasarii cu trunchiul de con
având înaltimea de 30 cm, cf. STAS 1759;
-se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea marcii acestuia.
Se va verifica rspectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute de STAS 2560/1si STAS
2560/2, prin metodele de verificare prevazute de STAS 2560/3.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau
refacere.
8.9.8 Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Piatra de mozaic se livreaza în vrac, asigurându-se împotriva impurificarii si amestecarii
diferitelor forme, sorturi si culori.
La convergenta între parti piatra de mozaic, se poate livra si ambalata în saci de hârtie cu
masa neta de 50 Kg.
Transportul pe distante mari pe timp de ninsoare sau ploaie se face cu mijloace de transport
acoperite.
Piatra de mozaic se va depozita separat pe forme, sorturi, culoare si natura rocii, în locuri
ferite de impurificare.
Depozitarea placilor din beton mozaicate se va face pe dimensiuni, culori, finisare si calitati în
locuri curate, ferite de murdarie asezate pe cant în stive. Placile se aseaza perechi, fetele vazute una
spre alta. Între rânduri se vor pune sipci sau alte materiale. Placile vor fi depozitate paletizate.
Placile din beton mozaicate se transporta în mijloace de transport descoperite sau la cerere
acoperite.
În mijloacele de transport asezarea placilor se va face pe cant. În perechi cu fetele vazute una
spre alta între ele având puse sipci sau alte materiale.
Placile din gresie ceramica se vor ambala în cutii de carton, stelaje de lemn a caror masa nu va
putea depasi 40 Kg sau alte ambalaje adecvate.La ambalare placile din gresie ceramica glzurata se
vor separa prin hârtie sau alte materiale.
Depozitarea se va face în spatii acoperite, ferite de umezeala.
Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
79
Depozitarea placilor din beton se va face în stive de cel mult 1,5 m înaltime; se recomanda ca
între rânduri sa se puna sipci.
Placile se vor transporta cu mijloace de transport descoperite. Ele trebuie sa fie asezate în
vehicule încât sa nu se deterioreze în timpul transportului.
Este oprita încarcarea si descarcarea lor prin rostogolire sau aruncaer.
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prescriptiilor în
vigoare erferitoare la executarea muncii privind produse4le corozive.
Acidul clorhidric tehnic se livreaza în ambalaje din sticla si din material plastic, care vor fi
închise cu dopuri de sticla, respectiv din material plastic. Ambalajele din sticla vor fi etansate cu
ipsos.
Ambalajele de sticla se vor transporta în cosuri metalice, de lemn sau de nuiele protejate cu un
strat de paie sau talas, prevazute cu capace de protectie.
Ambalajele white-spirt se vor depozita în magazii aerisite sau în aer liber, ferite de ectiunea
razalor solare. Se admite depozitarea în aer liber pentru maximum 3 zile a butoaielor asezate pe
suporturi de lrmn, acoperite cu prelate care se vor uda pe timpul caldurilor mari, orificiile de
încarcare fiind închise cu dopuride protectie contra ploii cu jgheaburi rasturnate.
Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita în magazii
uscate.
9 Zugraveli si vopsitorii
9.1 Consideratii generale. Definitii
Zugravelile si vopsitoriile sunt lucrari de finisaj care se executa în interiorul si la exteriorul
constuctiilor, îmbracând uniform cu o pelicula elementele sau obiectele pe care se aplica.
În notiunea de zugraveli se cuprind toate lucrarile de specialitatecare se executa de zugravul
vopsitor întrebuintând în compozitia de zugravit un liant în prezenta unei cantitatide apa.
În notiunea de vopsitorii se cuprind lucrarile de specialitate care se executa de vopsitorul-
zugrav întrebuintând în in compozitia de vopsit ca liant: uleiurile, lacurile sau înlocuitorii lor.
Compozitiile sunt un amestec intim, bine omogenizat, dintre:
-un element colorant-pigmentul;
-un element peliculogen-liantul;
-un element care da consistenta de lucru-diluant;
-solventul si eventual diverse materiale ajutatoare.
80
9.2 Rolul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. Precizarea domeniului de tratare a
lucrarilor
În ansamblul lucrarilor care alcatuiesc o constructie, lucrarile de zugraveli si vopsitorii
îndeplinesc unul sau simultan mai multe roluri,si anume:
- de protectie (prin pelicula formata) anticoroziva, ignifuga, hidrofuga, antiacida;
- estetic (prin culoare si luciu);
- igienic (prin intretinere usoara).
Din punct de vedere estetic, lucrarile de finisaj si în special cele de zugraveli si vopsitorii,
interioare si exterioare, au o importanta deosebita, indiferent de natura constructiei (blocuri de
locuinte, obiective social- culturale, obiective industriale s.a.), deoarece ele reprezinta fata nevazuta
si, în mod implicit, aspectul de ansamblu al constructiei respective.
9.3 Caracteristicile lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
Calitatea si aspectul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii sunt determinate de o serie de
conditii din care mai importante sunt:
1). Stabilirea procesului tehnologic, tinând cont de felul suprafetei suport care se finiseaza, de
compozitiile, uneltele si aparatele de care se dispune pentru executie. Procesul tehnologic stabilit
trebuie respectat uniform pe toata durata executiei.
2). Pregatirea suprafetelor suport, de care depind aderenta straturilor peliculogene si
implicit calitatea finala si în timp a lucrarilor. Principalele suprafete suport care se zugravasc sunt
cele tencuite, gletuite, zidaria sau betonul, iar cele vopsite, tencuielile gletuite, lemnul (în tâmplarie,
lambriuri, ornamente s.a.). Conditiile de pregatiere a fiecareia se vor prezenta la tehnologia de
executie.
3).Alegerea compozitiilor si calitatea lor se face tinând seama de conditiile de exploatare a
suprafetelor, de specificul lor si de posibilitatile tehnologice de executie. Compozitiile gata
preparate sau materialele componante sunt garantate prin certificate de calitate, iar propietatile si
caracteristicile lor sunt impuse de standarde, normative sau norme interne.
4).Dotarea cu unelte,dispozitive si instalatii corespunzatoare de buna calitate si bine
întretinute, in functie de specificul fiecarei compozitii de aplicat.
81
9.4 Clasificarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
Clasificarea se face dupa liantul întrebuintat, dupa constituientii de baza si dupa aspectul
peliculei.
9.4.1 Clasificarea dupa liantul întrebuintat
Dupa liantul întrebuintat se deosebesc urmatoarele categorii principale:
1). Zugraveli cu lapte de var (spoieli, varuieli) la care liantul este varul.
Sunt zugraveli de calitate înferioara, folosite la constructii auxiliare (baraci, magazii, garduri),
pe tencuieli zidarii de caramida, pe beton, piatra, lemn .Nu se folosesc la suprafete metalice.
2).Zugraveli cu compozitii de coloranti in apa si clei la care liantul este cleiul.Se folosesc
numai la interior, pe suprafete tencuite, lipsite de umiditate, în încaperi de locuit, industriale sau
administrative; nu se aplica pe suprafete metalice.
3).Zugraveli cu silicati-liantul întrebuintat este silicatul de potasiu.Se foloseste la fatadele
cladirilor în zone industriale, la zugravirea bazinelor de beton pentru înot, a fântânilor din parcuri si
a suprafetelor care vin în contact direct cu apa. Nu se aplica pe suprafete metalice.
4).Vopsitorii cu compozitii pe baza de ulei. Se folosesc la interior sau exterior, pe suprafete
tencuite, gletuite, lemn sau metal.
5).Vopsitorii pe baza de bitum (lacuri asfaltice).Se folosesc la interior si exterior, pentru
protejarea suprafetelor metalice contra coroziunii (de obicei grunduri).
6).Vopsitorii cu compozitii pe baza de derivati celulozici (nitroceluloza), folosite mai ales la
acoperirea suprafetelor metalice, a celor din lemn si a celor gletuite cu ipsos.
7).Vopsitorii cu compozitii pe baza de rasini sintetice (alchidice, epoxidice, clorcauciuc
s.a.), folosite la interior si exterior, pe suprafete tencuite si gletuite cu ipsos, pe lemn, metal,
caramida beton, piatra. Domeniul de aplicare este în functie de necesitatile locale si de felul
suprafetelor suport.
9.4.2 Clasificare dupa constituientii de baza si aspectul peliculei
Dupa acest criteriu, clasificarea se poate face astfel:
1).Spoieli (varuieli) si zugraveli cu compozitii obtinute în amestec cu apa, colorate sau nu,
care dupa aplicare si uscare dau pelicule mate.
82
2).Vopsitorii cu compozitii pe baza de diferite substante peliculogene, care dupa aplicare si
uscare dau pelicule colorate cu aspest mat pana la semilucios.
3).Emailuri cu compozitii pe baza de lacuri pigmentate, care dupa aplicare si uscare dau
pelicule dure cu aspect neted si foarte lucios.
4).Lacuri cu compozitii pe baza de ulei sicativat, derivati celulozici sau rasini în solventi,
care dupa aplicare si uscare dau pelicule transparente, lucioase si netede.
9.4.3 Clasificare dupa calitatea finisajului
În raport cu destinatia constructiei si cu cerintele fata de calitatea finisajului, lucrarile de
zugraveli si vopsitorii se impart în:
1).Zugraveli si vopsitorii simple folosite în general la constructiile auxiliare (magazii,
depozite etc.), la constructii provizorii, la dependinte ale constructiilor social-culturale sau de locuit
(camari, debarale etc.); constau într-o pregatire redusa; un strat de grund si un strat de zugraveala
(vopsitorie).
2).Zugraveli si vopsitorii obisnuite folosite la locuinte, cladiri industriale, administrative,
culturale, sociale etc. Necesita o pregatire mai îngrijita; un strat de grund si doua straturi de
zugraveala sau vopsitorie.
3).Zugraveli si vopsitorii de calitate superioara folosite în general la finisarea constructiilor
importante si monumentale (teatre, cladiri administrative etc.), precum si a încaperilor cu destinatii
speciale ale unor constructii. Necesita o pregatire foarte îngrijita si aplicarea unui numar mai mare
de straturi de grund si zugraveala sau vopsitorie, cu tratare (prelucrare) dupa fiecare strat.
9.5 Pregatirea lucrarilor
9.5.1 Pregatirea obiectului de consrtuctie
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se încep numai dupa ce s-au terminat toate lucrarile de
constructii si instalatii care, prin neexecutarea sau executarea lor ulterioara, pot degrada straturile de
zugraveala si vopsitorie.
Aceasta conditie impune:
-terminarea lucrarilor si reparatiilor de tencuieli, placaje, instalatii sanitare, electrice si de
încalzire;
-terminarea executarii pardoselilor reci,inclusiv frecare, fara a se executa însa lustruirea;
83
-executarea stratului suport al pardoselilor din parchet sau din covoare PVC, imbracamintea
acestor tipuri de pardoseli executându-se însa dupa realizarea zugravelilor;
-montarea si verificarea functionarii tâmplariei din lemn sau metalice, inclusiv efectuarea
eventualelor remedieri necesare
-executarea tuturor lucrarilor fatadei (jgheaburi, burlane, cornise, trotuare) înainte de
începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii la exteriorul constructiei;
-constructiile metalice trebuie sa fie complet asamblate, cu toate sudurile executate si
verificate;
-constructiile din lemn trebuie sa aiba îmbinarile rigidizate, crapaturile reparate, suprafetele
netezite;
-suprafetele suport curatate de praf, de stropi, etc. iar portiunile umede complet uscate.
Înainte de aplicarea compozitiilor se verifica în detaliu starea suprafetelor suport, luându-se
masuri corespunzatoare de pregatire.Aceste masuri sunt aratate în detaliu, pentru fiecare tip de
suprafata, în capitolul II urmator.
9.5.2 Organizarea lucrarilor
Pentru executarea în conditii optime a fiecarei lucrari de constructii, atât tehnic, cât si
economic, exista un proiect de organizare, coordonare, progamare în timp si pe cantitati a lucrarilor,
având prevazute si elementele referitoare la lucrarile de zugraveli si vopsitorii.
La lucrarile de volume importante si caracteristici deosebite se întocmesc fise tehnologice
pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii , care cuprind:
-specificarea si calitatea lucrarilor ce urmeaza a se executa;
-descrierea procesului tehnologic;
-descrierea si organizarea proceselor de transport si de deservire;
-descrierea mijloacelor de munca;
Înainte de atacarea efectiva a lucrarilor, pentru realizarea lor în conditii optime,
conducerea santierului :
Stabileste sarcinile concrete de munca ale maistrilor si sefilor de echipa în conformitate cu
continutul contractului de munca în acord global.
Asigura mijloacele de productie, materialele necesare si frontul de lucru corespunzator.
Stabileste formatiile de lucru, dotarea cu scule si dispozitive specifice,frontul de lucru pentru
fiecare formatie.
84
9.5.3 Protejarea diverselor parti de constructii în timpul executiei zugravelilor si
vopsitoriilor
Sunt obligatorii urmatoarele operatii:
1).Obiectele care ramân în incaperi (obiectele sanitare, mobila etc.) se îmbraca pentru
protejare cu panouri, carton, folii de polietilena sau hârtie.
2) Gurile de scurgere, sifoanele de pardoseala, scurgerile la obiectele sanitare etc. se astupa
cu dopuri de hârtie si apoi se acopera cu un strat de ipsos, pentru a le feri de înfundare;
3)Corpurile de iluminat se demonteaza sau se imbraca cu hârtie si folie de polietilena.
Parchetele si dusumelele (daca sunt montate) se acopera cu un strat uniform si suficient de
gros de rumegus de lemn sau cu hârtie sau folie de polietilena.
Cercevelele si foile de usi se demonteaza si se depoziteaza într-un loc ferit de praf (pe timp
calduros); daca tâmplaria este deja vopsita (în încaperi unde se reface zugraveala) se acopera
complet, inclusiv tocurile si geamurile, prin fixare pe ele de coli de hârtie sau de polietilena.
9.6 Materiale si dispozitive
9.6.1 Materiale
Principalele grupe de materiale utilizate în zugraveli si vopsitorii sunt: pigmentii, liantii,
materialele auxiliare si produsele industriale finite-foarte numeroase în ultima vreme.
PIGMENTII
Pigmentii sunt substante colorante,sub forma de pulbere,insolubile în lianti si
diluanti.Amestecati în mod omogen cu liantii alcatuiesc suspensii colorate.
Dupa natura lor pigmentii pot fi:
Anorganici naturali (ocrurile, baritina etc.) sau artificiali (galben de ocru, de zinc etc.)
Organici naturali (carminul, indigoul etc.) sau artificiali obtinute din hidrocarburi.
Pigmentii ca substante componente ale compozitiilor de zugravit sau vopsit trebuie sa prezinte
anumite caracteristici.
Calitatile si caracteristicile normate prin STAS-uri si verificate în laboratoarele de
specialitate, dotate cu aparatura corespunzatoare, sunt:
Stabilitatea la lumina, proprietatea de a-si pastra vreme îndelungata culoarea sub actiunea
luminii solare.
Insolubilitatea la apa
Capacitatea de colorare, proprietatea de a-si pastra nuanta atunci când se amesteca cu
pigmentii albi.
85
Puterea de acoperire, care reprezinta cantitatea de pigment exprimata în grame, folosita la
1m2 de suprafata vopsita, astfel ca stratul de vopsea aplicat anterior, sa nu se mai vada.
Rezistenta la coroziune,proprietatea pigmentului de a proteja împotriva ruginirii sau de a opri
procesul de ruginire.
Rezistenta la actiunea alcalilor, acizilor si uleiurilor,proprietatea indiscutabila a pigmentilor,
mai ales când vopselele se aplica pe beton sau pe tencuieli proaspete sau când se amesteca în var .
Pigmentii utilizati în mod curent la lucrarile de finisaje, diferentiati dupa culoare, sunt:
Pigmenti de culoare alba:var, huma, caolin, creta, litopan, var de zinc.
Pigmentii de culoare galbena: ocrul galben, oxidul galben de fier, galben de crom si zinc,
galben de cadmiu, siena.
Pigmenti de culoare rosie:miniu de fier si de plumb, cinabrul, ocrul rosu.
Pigmenti de culoare albastra: albastru de Prusia si albastrul de Paris, cu nuante de la indigo la
ultramarin; ultramarin de tip T, cu nuante variind de la albastrul azuriu pâna la albastrul închis.
Pigmentii de culoare verde: verde de crom, verde de cobalt, cromat de plumb, cromat de zinc,
cinabrul verde.
Pigmenti de culoare bruna: umbra naturala si umbra arsa.
Pigmenti de culoare neagra: negrul de fum, grafitul,oxidul negru de fier.
9.6.2 Liantii
Liantii sunt materiale în stare lichida sau vâscoasa, care întinse în straturi subtiri se întaresc
dupa un anumit timp si produc pelicule ce leaga între ele particulele de pigmenti cu care au fost
amestecate si totodata le lipesc de suprafata suport.
Dupa natura lor liantii sunt:
1)Anorganici:var, ipsos, rasini sintetice, bitumuri etc.
2)Organici: uleiuri vegetale, cazeina, amidon, rasini naturale, etc.
Pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii se folosesc:
Liantii de apa,care se dilueaza în amestec cu apa:
-varul de constructie;
-cleiuri animale (de oase sau de piele).
2)Uleiurile, care amestecate cu pigmentii si apoi frecate, dau vopselele; au proprietati sicative,
dau pelicule etanse si elastice:
-uleiurile naturale (tehnic de in sau de floarea soarelui, sicativ de in);
-uleiurile sintetice (din subproduse de distilare a titeiurilor sau a carbunilor, la care se adauga
sicativi si solventi).
86
3)Emulsiile,dispersii foarte fine de lianti în lichide (în general, în apa), amestecate cu ulei si
cu un emulgator (sapun de sodiu, de potasiu, gelatina), care impiedica separarea primelor doua.
4)Rasinile naturale sau artificiale, solubile în solventi organici:
-rasini naturale: serlacul, colofoniul;
-rasini sintetice: poliacetatul de vinil; alchidalii epoxidice, rasini acrilice.
5)Polimerii pe baza de celuloza (compusi chimici ai celulozei).
9.6.3 Materiale auxiliare
Sunt materiale care intra în compozitia zugravelilor sau vopsitoriilor; se folosesc la pregatirea
suprafetelor suport care se finiseaza în vederea îmbunatatirii calitative a compozitiilor si a reducerii
pretului de cost.
9.6.3.1 Materialele folosite la prepararea compozitiilor
Pentru prepararea compozitiilor se folosesc:
1)Sicativii: substante solubile în uleiuri vegetale, cu rol de accelerare a formarii peliculelor de
lacuri si vopsele (miniu de fier; acetatul de plumb; acetatul de mangan; saruri de acid naftalic;
litarga).
2)Plastifiantii: substante nevolatile care asigura elasticitatea necesara peliculei (ulei de ricin;
camfor).
3)Firnisurile: substante care îndeplinesc în vopsitorii atit rolul de liant, cât si de sicativ; sunt
volatile (solutii de rasini în terebentina, alcool, benzina) si grase (uleiurile mai des folosite: in,
cânepa, floarea soarelui).
9.6.3.2 Materiale folosite la prepararea compozitiilor si la pregatirea suprafetelor suport
1)Sapunuri de menaj si pasta de sapun:la prepararea grundurilor pentru zugraveli, la spalarea
suprafetelor suport si impreuna cu uleiurile vegetale la imbunatatirea calitatii varuielilor si a
zugravelilor cu cazeina.
2)Sulfatul de cupru (piatra vânata) la prepararea grundurilor pentru zugraveli.
9.6.3.3 Materiale folosite la pregatirea suprafetelor
Pentru pregatirea suprafetelor se folosesc:
87
1)Materiale de slefuit (abrazivi) servesc la netezirea suportului, a grundului, a chitului si,
uneori, a straturilor de compozitie initiale si chiar a peliculei finale (piatra ponce naturala sau
artificiala, piatra de frecat, hârtia sau pânza de slefuit de diverse fineturi de granule).
2)Soda caustica (solutie) serveste la îndepartarea peliculei de lacuri si vopsele vechi si la
curatirea petelor grase.
9.6.4 Produse industriale finite
Acestea sunt compozitii preparate în totalitatea lor în fabrici de specialitate, cu asigurarea unei
omogenitati si calitati superioare si acopera necesitatile pentru toate fazele: grunduri; chituri;
vopsele; lacuri; emailuri.
9.6.4.1 Grunduri
Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura în lacuri cu rol de a
uniformiza absortia stratului suport pentru a preîntâmpina patarea sau desprinderea straturilor
ulterioare.Grundurile formeaza pelicule care fac legatura între suprafata de protejat si chit, vopsea
sau email.
Grundurile pot fi:
-grunduri de imbinare pe baza de ulei;
-grunduri anticorozive;
-grunduri de acoperire.
9.6.4.2 Chituri
Chiturile se aplica peste grund, pentru nivelari locale sau pentru spacluieli.
În functie de consistenta deosebim:
1)Chituri de cutit-pasta vâscoasa care se întinde cu spaclul.
2) Chituri de srtopit-pasta fluida, care se aplica prin pulverizare.
Din punct de vedere al compozitiei, ele se obtin prin adaosuri de materiale de umplutura
(creta, ardezie, oxid de zinc s.a.), în material de baza, formând chituri pe baza de ulei, de derivati
celulozici, de rasini alchidice, de rasini epoxidice, de clorcauciuc, s.a. care se folosesc, de regula, în
combinatie cu vopselele, lacurile sau emailurile preparate pe aceleasi baze.
88
9.6.4.3 Vopsele
Vopselele sunt suspensii de pigmenti în substante peliculigene cu sau fara adaos de
umplutura, dând în final pelicula cu aspect mat sau semilucios.
În functie de substantele peliculogene folosite, vopselele sunt pe baza de ulei vegetal (linoxin,
deruginol), de rasini alchidice (Romalchid), de emulsii de rasini de polimerizare (Vinarom), de
clorcauciuc – fiecare având domenii preferentiale de aplicare.
9.6.4.4 Lacuri
Lacurile sunt solutii incolore sau slab colorate de rasini, derivati celulozici sau de bitum în
solventi, cu sau fara adaos de uleiuri vegetale.Peliculele obtinute sunt transparente si lucioase,
protejind si dând un aspect placut stratului suport.
În functie de componentul de baza peliculogen si de solvent lacurile sunt:
Pe baza de ulei (durolac, rapidol)
Pe baza de derivati celulozici.
Pe baza de rasini sintetice (lacuri alchidice, epoxidice, poliuretanice, clorcauciuc,
bituminoase netransparente- izolin si bitum taiat).
9.6.4.5 Emailuri
Emailurile sunt lacuri pigmentate, cu sau fara adaos de umplutura, care dau pelicule dure,
opace,lucioase si netede.
În functie de natura componentului de baza peliculogen, emailurile sunt:
Pe baza de ulei (Durol, Ideal, Durax, Email negru s.a.).
Pe baza de derivati celulozici (Novolin, nitroalchidice, nitrocelulozice, s.a.).
Pe baza de rasini sintetice (alchidice: Hexol, Termolux; epoxidice: emailul esterificat alb;
poliuretanice; vinilice- toxicesi usor inflamabile; acrilice-clorcauciuc; siliconice).
9.6.4.6 Diluanti
Diluantii sunt substante lichide care se adauga în compozitiile de zugravit si de vopsit pentru a
le da fluiditatea necesara aplicarii optime manuale sau mecanizate.
Se folosesc des:
1) Apa (de ploaie, de râuri limpezi, potabila) pentru solutiile de zugraveli si spoieli.
2)Diversele produse industriale, fiecare pentru un anumit tip de vopsitorie:
89
-D001-1 pentru lacuri, vopsele si emailuri pe baza de ulei;
-D002-1 si D002-2, D002-6 pentru derivati celulozici;
-D005-1, D006-1 pentru derivati alchidici aplicati cu pensula;
-D005-11 pentru compozitii aplicate prin pulverizare;
-D009-1 pentru compozitii de clorcauciuc s.a.
9.6.4.7 Solventi
Solventii sunt materiale usor volatile care dizolva substantele peliculogene, subtiaza solutia,
nu reactioneaza chimic cu vopseaua, evaporându-se dupa aplicarea în timpul uscarii peliculei. Sunt
usor inflamabili si adeseori toxici.
Cei mai utilizati solventi sunt:white-spirtul, toluenul, si xilenul, alcoolii, esterii.
9.6.4.8 Decapanti
Decapantii sunt amestecuri de solventi organici solutii sau paste, folosite la îndepartarea
ruginii sau la curatirea straturilor vechi de vopsea de pe suprafete care se revopsesc.Decapantul cel
mai des folosit are denumirea comerciala Decanol.
9.6.4.9 Alte materiale folosite pentru finisari
Pentru finisari deosebim:
1)Baiturile, substante colorate (brun, ocru, roscat) solubile în apa sau spirt, care se aplica
numai pe suprafete de lemn (ca colorant de baza) si se protejaza prin ceruire sau lacuire.
2)Egalizatorii, substante de nivelare fina pentru finisari cu lacuri si emailuri pe baza de
derivati celulozici.
3) Pasta de slefuit pentru polizarea peliculelor de lacuri si emailuri pe baza de nitroceluloza.
Lichidul de lustruit pentru lustruirea peliculelor de lacuri sau emailuri pe baza de
nitroceluloza.
9.7 Scule si dispozitive
90
9.7.1 Unelte pentru masurare, trasare si verificare
Masurarea se executa cu urmatoarele unelte:
-metrul simplu sau dublu, articulat din lemn sau metal;
-ruleta de buzunar metalica (2m);
-ruleta mare metalica (10m)
Trasarea se executa cu urmatoarele unelte:
-dreptarul din lemn sau metal;
-echerul din lemn sau metal;
-furtunul de nivel.
Verificarea lucrarilor se executa cu:
-firul de plumb (cumpana);
-nivela cu bula de aer (bolobocul)
9.7.2 Dispozitive pentru prepararea, transportul si pastrarea compozitiilor
Dintre aceste dispozitive deosebim:
-butoaiele din lemn sau tabla zincata (100 l) pentru preparare;
-vasele simple (6 l) pentru fierberea cleiului;
-sitele (cu ochiuri sub 1mm2) si ciururi (cu ochiuri peste 1mm2) pentru cernerea materialelor;
-polonicele pentru amestecarea si încarcarea compozitiilor în vasele de transport;
-bidoanele cu toarta din tabla zincata si galetile din tabla zincata, pentru transportul lichidelor
si al compozitiilor;
-vasele (20-30 l) din tabla zincata pentru pastrarea compozitiilor.
9.7.3 Utilaje pentru prepararea compozitiilor pe santier
Dintre aceste utilaje deosebim:
-masina de frecat vopsele cu doua platouri (din fonta sau portelan) si o pâlnie cu palete,
actionata manual;
-dispozitivul amestecator de huma pentru prepararea amestecurilor fluide pe baza de huma;
-amestecator cu rezervor fix de 20 l capacitate, actionat manual;
-amestecator electric mobil cu dispozitivul de amestecat montat la o masina electrica;
-amestecator electric portabil adaptat la masina alectrica de gaurit MG-3/25, prevazut cu o
mandrina la care se poate fixa tija si discurile cu alice periferice;
- dispozitivul pentru strecurat compozitiile, cu actiune manuala.
91
9.7.4 Unelte si utilaje pentru pregatirea suprafetelor
Pentru curatirea manuala la îndepartarea vopselii, a zugravelii vechi, a ruginii de pe
suprafetele metalice, îndepartarea prin ardere a vopselilor, uneltele mai des folosite sunt: periile de
sârma, razuitoarele metalice si lampa de benzina.
Pentru slefuirea peretilor si tavanelor se utilizeaza urmatoarele unelte: piatra ponce, gresia
tare, caramida bine arsa introdusa într-o rama speciala si hârtie de slefuit.
Pentru operatiile de chituire si netezire se utilizeaza urmatoarele unelte: spaclurile (din lemn,
metalice, cu banda de cauciuc) si drisca de cauciuc (pentru spacluirea rapida a suprafetelor pe fâsii
de 50 cm latime).
9.7.5 Utilaje pentru curatirea si slefuirea suprafetelor
Dintre aceste utilaje deosebim:
-periile rotunde de sârma actionate electric sau pneumatic; se folosesc pentru curatirea ruginei
sau a vopselei vechi de pe suprafetele metalice;
-aparatura de sablare (suflator de nisip), cu una sau doua camere, destinat înlaturarii ruginei
sau a vopselii vechi de pe suprafetele metalice;
-unealta electrica portabila cu disc abraziv, pentru pregatirea prin curatire a suprafetelor si
pentru slefuirea suprafetelor chituite, grunduite si slefuite;
-unealta portabila de finisat elementele de constructii, pentru slefuirea peretilor chituiti; este
prevazuta cu disc abraziv;
-aparat de curatat si slefuit, adaptat la masina de gaurit, fiind prevazut cu disc abraziv, perie
sau pasla;este folosit la curatirea suprafetelor, la slefuirea si lustruirea lor.
9.7.6 Unelte pentru spoit, zugravit si vopsit
Dintre aceste unelte deosebim:
-bidinele de zugrav care pot fi patrate,rotunde sau plate, de masuri diferite;
-pensule care pot fi:
-pensule late obisnuite si speciale (9 marimi de la ¾ la5”);
-pensule rotunde de tip A (patent) si tip B (pumn) în 7 marimi;
-pensule late cu par de porc, penrtu vopsirea elementelor de calorifer si a obiectelor cu
contur complicat;
-pensule speciale pentru finisaj;
-pensula plata sau subtire; pensula plata fina;
-fertraiberul plat sau rotund cu par scurt (de porc) sau lung (de bursuc);
92
-peria tufar pentru tufuirea suprafetei vopsite;
-dispozitiv pentru întretinerea pensulelor
9.7.7 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de zugravit
Dintre aceste aparate deosebim:
-aparatul de zugravit tip vermorel (Kalimax), care este un aparat de pulverizat, actionat
manual, cu functionare intermitenta;
-aparatul de zugravit actionat electric AEZ.1 folosit pentru aplicarea zugravelilor pe baza de
clei si huma si a vopsitoriilor pe baza de acetat de polivinil;
-agregatul mobil de aplicat tencuieli stropite, mase de spaclu si zugraveli, destinat aplicarii
prin stropire, cu ajutorul aerului comprimat, de zugraveli de var si huma, de vopsele pe baza de
emailuri cu polimeri.
9.7.8 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de vopsit
Dintre aceste aparate deosebim:
-pistolul pentru vopsele si suspensii necesar la aplicarea vopselelor cu o vâscozitate ridicata si
a solutiilor cu suspensii solide în medii lichide, de tip modilit, pe fatadele cladirilor;
-pistolul pulverizator cu recipient portabil montat deasupra, cu capacitatea recipientului de
0,5-1 l, presiunea aerului comprimat de 2-4 daN/cm2
si productivitatea de 20-70 m2/h;
-pistolul de aplicat tencuieli stropite, care se utilizeaza pentru aplicarea urmatoarelor
compozitii: paste cu sau fara ciment; emulsii vinilice si granule de piatra sau marmura; paste fine cu
materiale de umplutura (huma, praf de creta ), emulsii acrilice si adaos tixotrop; are o productivitate
de 20-60 m2/h;
-instalatia electrica de vopsit de înalta presiune, utilizata pentru aplicarea prin pulverizare
hidraulica la presiuni înalte a vopselelor pe baza de ulei, rasini epoxidice, alchidice, zugraveli; are o
productie maxima de 400m2/h;
-instalatia de vopsit cu compressor adaptabil la masina de gaurit MG-3/2T, tip IV-1; este
utilizata la lucrari de vopsitorie în spatii inguste, la lucrari de reparatii si remedieri, pentru aplicarea
de lacuri, emailuri si grunduri cu vâscozitate de 18-25 DIN/s, având o productivitate de 20-25m2/h;
-convertizorul de frecventa pentru alimentarea cu tensiune scazuta si frecventa marita a
utilajelor pe santierele de constructii;
-compresorul electric cu membrana ECV 240 folosit ca sursa de aer comprimat pentru
executarea vopsitoriilor.
93
9.8 Tehnologia lucrarilor uzuale de zugraveli si vopsitorii
9.8.1 Principalele faze si operatii
În executarea tuturor lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se regasesc 3 faze tehnologice
principale:
-pregatirea suprafetelor, prelucrarea suprafetelor si acoperirea cu pelicule.
Fiecare faza include mai multe operatii care, în functie de specificul si natura lucrarii, precum
si a suportului, se executa toate sau numai o parte din ele.
9.8.1.1 Pregatirea suprafetelor
Faza de pregatire a suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea acestora.Modul de pregatire
depinde de natura suprafetei suport (beton, tencuiala, lemn, metal), de felul ei (noua sau veche), de
calitatea care trebuie sa se obtina, de materialele utilizate în lucrare etc.
9.8.1.2 Prelucrarea suprafetelor
În faza de prelucrare se desavârsesc netezirea suprafetelor si se asigura aderenta pe ele a
viitoarelor straturi de zugraveala sau vopsea. Modurile de prelucrare alese depind de obiectul care
se zugraveste sau se vopseste si de natura compozitiei care se prelucreaza.
Faza de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii care pot surveni de mai multe ori la
aceeasi lucrare: grunduirea, chituirea, spacluirea si slefuirea.
Grunduirea este operatia prin care suprafata suport se acopera cu un strat subtire de
compozitie numita grund , care asigura o buna legatura între suprafata suport si stratul urmator de
compozitie. Aplicarea se face manual sau mecanizat. Grundurile sunt de îmbinare pentru suprafetele
de lemn sau de tencuiala si anticorozive pentru metal.
Chituirea este operatia locala de umplere a fisurilor, rosturilor, gaurilor de pe suprafetele
grunduite si uscate.Chituirea se executa manual, cu spaclul.Crapaturile mari, portiunile de tencuiala
cazuta, cuiburile de beton, aschiile rupte de lemn si nodurile desprinse, nu se repara cu chit,
deoarece acesta aplicat în strat gros crapa dupa uscare, producând reparatii vizibile, de proasta
calitate.
Spacluirea este operatia de acoperire a denivelarilor si de netezire a suprafetelor cu un strat
subtire de chit de consistenta mai fluida decât cel utilizat la chituire.Aplicarea se face cu spaclul
94
pentru chiturile mai vâscoase, numite de cutit, si prin stropire cu vermorelul sau cu pistolul pentru
cele mai fluide, numite de stropit.Grosimea stratului de pe fetele de zugravit este de maxim 2 mm,
iar la cele de vopsit de maximum 0,5 mm.În general, spacluirea este obligatorie la vopsitorii, iar la
zugraveli numai pentru cele de calitate superioara.Pe tencuieli geluite se aplica local.
Slefuirea este operatia de prelucrare, având ca scop înlaturarea asperitatilor de pe suprafete
prin netezire cu materiale abrasive.Se aplica în diverse etape:înainte de prelucrarea suprafetei
suport, dupa fiecare chituire sau spacluire si, dupa caz, la finisarea peliculelor de zugraveli si
vopsitorii.Slefuirea se poate executa manual sau mecanizat (la suprafete întinse) pe uscat sau umed.
Slefuirea uscata se face cu hârtie sau cu pânza de slefuit.
Slefuirea umeda se executa lafel, dar dupa umezirea suprafetei cu apa sau cu alt lichid care
protejeaza pelicula; de exemplu, pe lemn se recomanda slefuirea straturilor în prezenta petrolului iar
pe metal în prezenta apei.Peliculele moi, pe baza de ulei, nu se pot slefui.
9.8.1.3 Acoperirea cu pelicule
Acoperirea cu pelicule este faza finala de finisare a suprafetelor, prin acoperire cu unul sau
mai multe straturi de zugraveala, vopsea, email sau lac, care formeaza pelicula fetei vazute, în
culoarea si aspectul dorit. Grosimea peliculei si numarul de straturi sunt conditionate, în principal,
de puterea de acoperire a pgmentului si de continutul de liant al compozitiei. Numarul de straturi si
grosimea peliculei conditioneaza în general calitatea, pelicula realizata în mai multe straturi
(aplicate numai dupa dupa uscare a celui precedent), prezentând calitati superioare de aderenta,
elasticitate, duritate si posibilitati mai bune de uscare, decât una realizata într-un singur strat.
Compozitiile folosite pentru acoperire se pot aplica manual sau mecanizat.
9.8.1.4 Vopsitorii pe baza de poliacetat de vinil (Vinarom)
Natura suprafettei suport Ordinea ope-
ratiilor
Denumirea operatiilor Tencuiala gletuita
Lemn Metal
1 Pregatirea suprafetelor + + + 2 Prelucrarea suprafetelor
2.1
2.2
2.3 2.4
Grunduirea cu grund de îmbinare G-005-2 Chituire locala cu chit pe baza de poliacetat de vinil C108-20 Slefuirea locurilor chituite Grunduirea locurilor chituite
-
+
+ +
+
+
+ +
+
+
+ +
3 Acoperirea suprafetelor 3.1
3.2
Primul strat de vopsea (grund de acoperire) Al doilea strat
+
+
+
+
+
+
95
3.3 Al treilea strat + + + Mentiuni:
-înainte de aplicare vinaromul se omogenizeaza prin amestecare si se strecoata prin sita cu
900 de ochiuri/cm2;
-pentru stratul I (grund) se dilueaza vopseaua cu apa 1:2, indiferent de suport, straturile II si
III se dilueaza cu apa 4:1;
-vopseaua se aplica manual sau mecanizat, în ambele cazuri, stratul I se aplica cu bidineaua
sau cu pensula pentru o mai buna penetrare:
-stratul I se usuca în 1,5-2,5 h, iar straturile II si III în câte 2-3 h
-bidoanele si vasele cu vopsea preparata (diluata) se închid etans pentru a se evita formarea
de pojghita sau evaporarea apei.
9.9 Tehnologia unor lucrari speciale de zugraveli si vopsitorii
9.9.1 Zugraveli exterioare cu vopsele acrilice emulsionante
Vopseaua este deosebit de eficienta pentru finisarea, decorarea si protectia suprafetelor
exterioare de beton, zidarie, tencuiala, noi sau vechi, la constructii sociale, locuinte si industriale.
Se fabrica în 48 de nuante de baza, fiind un material modern cu mare durabilitate si aspect
placut, sub forma de vopsele emulsionate acrilice, pe baza de copolimer acrilo-stirenic în dispersie
apoasa si pigmenti indigeni. Este rezistent la intemperii si radiatii solare, la mucegaiuri si pastreaza
în timp aspect curat si proapat datorita calitatilor antielectrostatice la depuneri si retineri de praf.
Tehnologia de aplicare impune urmatoarele etape:
-suprafetele de zugravit se curata de praf, impuritati si se astupa eventualele fisuri;
-se aplica un strat de grund de îmbinare seria 8610, cu pensula sau pistolul cu aer
comprimat;timpul de uscare al grundului este de 30 min;
-se aplica doua straturi de vopsea Dasirom, seria 8415 cu ruloul, cu pensula sau cu
bidineaua, la intervale de 4 h între cele doua straturi; uneltele folosite la aplicare se spala imediat
dupa primul strat, pentru a nu se deteriora.
96
9.9.2 Zugraveli exterioare sau interioare cu vopsele emulsionate, cu efect decorativ
Vopselele emulsionate strop, se produc în 16 nuante seria 8311 pentru interior si 24 nuante
seria 8411 pentru exterior, fiind utilizate direct pe pereti nefinisati sau pe suprafete lemnoase, pe
pereti negleduisi sau gleduiti cu glet de ipsos sau cu gleturi de netezire acrilo-antiacrilice.
Tehnologia de aplicare se desfasoara în urmatoarele etape:
-suportul se acopera cu grund incolor 4333 sau 8440 care mareste aderenta peliculei la
suport, dupa o prealabila curatire perfecta;
-se aplica vopseaua emulsionata strop, în nuanta stabilita, fie manual (cu maturica), fie
mecanizat (cu pistolul cu aer comprimat).
Vopseaua se poate aplica astfel:
-direct peste grundul de îmbinare ca fond de culoare, cu un strop compact, obtinîndu-se un
aspect zgrunturos de culoare uniforma;
-peste grundul de îmbinare ca fond de culoare se poate da un strat de vopsea emulsionata de
tip Dasirom seria 8415, peste care se aplica stratul final seria 8411 (la exterior) sau 8311 (la
interior), încontrast cu fondul colorat;
-în bob foarte des la peretii negletuiti.
9.10 Materiale
Materialele prevazute în proiect si cele puse în opera, vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor si normelor interne specificate în caietele respective.
9.11 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea zugravelilor si vopsitoriilor
Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet,
placaje, instalatii sanitare, electrice si de încalzire, trebuie sa fie terminate.
De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv
lustruirea.
În încaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor
executa înaintea aplicarii îmbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri
pentru protejarea stratului suport al îmbracamintei, pentru a-l feri de umiditate si de murdarie, care
poate compromite aderenta îmbracamintei, în special în cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu
adezivi. În cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibro-lemnoase poroase bituminate,
zugravelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.
97
Tîmplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv; accesoriile metalice la
tâmplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia
drucarelor si sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tâmplariei.
La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa
a zugravelilor si înainte de finisarea îmbracamintilor de pardoseli (raschetare, lustruire, curatire),
luându-se masuri de protejare contra murdaririi îmbracamintei pardoselilor.
Înainte de începerea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet
executate toate lucrarile de la fatada constructiei, ca: jgheaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri,
socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.
9.11.1 Pregatirea suprafetelor
9.11.1.1 Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita
În vederea finisarii tencuielii de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cât mai fin, astfel ca
urmele de drisca sa fie cât mai putin vizibile; toate reparatiile necesare trebuie sa fie executate
îngrijit, terminate si uscate.
În cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede (exemplu:panouri mari), toti porii
ramasi de la turnare sau gaurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul peretilor din
beton monolit) se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce în prealabil bavurile si dungile iesite
în relief au fost îndepartate, astfel ca sa rezulte suprafete netede. De asemenea petele cu urme de
decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de sârma.
Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie sa îndeplineasca conditiile de
planitate si netezire prevazute în “Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari” P.
42-71.
Suprafata se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe
suprafata suport.
În cazul suprafetelor de zidarie netencuita, care urmeaza sa fie zidite direct, se vor curata cu
atentie stropii si resturile de mortar, si se vor completa rosturile care prezinta goluri în mortar.
9.11.1.2 Pregatirea suprafetelor gletuite
Suprafetele cu glet de ipsos sau cu glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie sa fie
plane si netede, fara desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14
zile.
Toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugrvul vopsitor sau se spacluiesc cu
98
pasta de aceasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate,
se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (în volume).Pasta se realizeaza prin presararea
ipsosului în apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecare rapida ( în intervalul de maximum 1
minut de la presarare). Pasta se va prepara în cantitati care sa poata fi folosite înainte de sfârsitul
prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos- var, în proportie de 1
parte ipsos si 1 parte lapte de var (în volume). Compozitia se va prepara în cantitati care sa poata fi
folosite în cel mult 20 minute de la preparare.
Compozitiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) si aracet sunt indicate în Caietul V.
Dupa uscarea portiunilor reparate suprafata se slefuieste cu hârtie de slefuit (în cazul peretilor
începând de la partea superioara spre cea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele
curate si uscate.
În cazul când pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte
vopsele catre formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de
maximum 8%.
9.11.1.3 Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL
Tâmplaria verificata de catre tâmplar în privinta bunei executii si functionari, si reparata în
ceea ce priveste degradarile survenite în timpul transportului sau montajului, este luata în primire de
vopsitori.
Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
îngropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate etc.
Umiditatea tâmplariei de lemn înainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15%.
Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip “ Hygromette”.
Accesoriile metalice ale tâmplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi
grunduite cu grund anticorosiv si vopsite cu vopsea de ulai sau cu un email.
9.11.1.4 Pregatirea suprafetelor metalice
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea
veche, noroi, gheata, zapada etc.
99
Rugina se îndeparteaza prin frecare cu perii de sârma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra
abraziva sau prin sablare si ardere cu flacara; în cazuri speciale se vor folosi bai de spalare si
decapare acida, în instalatii industriale sau paste decapante.
Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate în solventi (white-spirt, terebentina, benzina
usoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea
metalului.
Tâmplaria metalica se aduce pe santier grunduita sau cu grund anticorosiv corespunzator
vopselei care se aplica.
9.11.2 Conditii de executie
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul normativ.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor începe numai la o temperatura a aerului, în
mediu ambiant, de cel putin +50C, în cazul zugravelilor pe baza de apa si de cel putin +150C, în
cazul vopsitoriilor sau a finisajelor cu polimeri.
Acest regim se va mantine în tot timpul executarii lucrarii si cel putin înca 8 ore pentru
zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
începerea ploii (în conditii de temperatura care sa permita uscarea soprafetei); de asemenea, se va
lucrul la fatade în orele de însorire maxima sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerata si
craparea peliculelor.
Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport
au atins umiditatea de regim (suprafetele de beton sau zidarie tencuite 3% si suprafetele gletuite
8%).Aceasta se obtine în conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de 60 % si temperatura
+18...200C), dupa cca. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa circa 2 saptamâni de la executarea
gletului.
Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip “ Higromette” (bazat pe principiul variatiei
rezistivitatii electrice a materialeleor functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar (aparatul
cu carbid tip C.M.).
În cazul cînd pe santier nu se gasesc aparatele indicate, se poate verifica daca stratul suport de
mortar sau beton s-a uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate se
aplica pe o portiune mica (cca.2X5 cm) din suprafata suport o solutie de fenolftaleina în alcool, în
100
concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza în violet sau în roz intens, stratul suport
are umiditate mai mare de 3%.
Diferenta de temperatura dintre aerul înconjurator si suprafetele care se vopsesc nutrebuie sa
fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
La executarea finisajelor prevazute în prezentul normativ, seva tine seama de indicatiile date
la ficare caiet, în ceea ce priveste compatibilitatea dintre natura fiecarui tip de finisaj si stratul
suport pe care se aplica, precum si compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcatuiesc finisajul.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit; acestea vor putea fi folosite
numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate a pastrarii
caracteristicilor vopselelorîn limitele prevazute în standardele si normele interne de fabricatie.
9.11.3 Masuri de tehnica securitatii muncii si pci
La executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:
-Norme republicane de protectie a muncii;
-Norme de protectia muncii (constructii-montaj);
-Norme PCI în vigoare.
Muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflamabili vor fi instruiti zilnic.De
asemenea vor fi instruiti si muncitorii care lucreaza temporar în zona respectiva.
În imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele trebuie sa fie asezate
stingatoare de incendiu, în numa suficient , la loc vizibil si usor accesibil.
În jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10m, trebuie sa fie
puse afise usor de citit de la distanta, cu inscrptia:
FUMATUL STRCT INTERZIS
NU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS
NU SUDATI
NU ÎMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI
În cazul lucrului în spatii închise, trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise, iar în
cladirea respectiva este interzis sa se lucreze cu foc deschis sau sa se sudeze, la oricare dintre
nivelele cladirii.
În cazul imposibilitatii asigurarii ventilatiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea
artificiala (cu precadere în spatii închise).
La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul
ambalajelor fixat ermetic si închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale,
având scris pe usa:
101
PERICOL DE INCENDIU
NU FUMATI
NU INTRATI CU FOC DESCHIS
La transportul recipientilor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solventi inflamabili, acestea
trebuie sa fie acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc
deschis si nu vor fuma.
Muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele cu toluen sau alti solventi
inflamabili, le transvazeaza din butoaie sau bidoane, trebuie sa oarte ochelari de protectie si sa
efectueze aceste operatii în locuri ferite de surse de foc.
Pentru muncitorii care lucreaza la înaltime se vor verifica si asigura stabilitatea podinelor,
scarilor de acces, esafodajele etc.
La folosirea instalatiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de masura si control
necesare finctionarii acestora în conditii de securitate.
În cursul lucrarilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si în cazul utilizarii
lacurilor si vopselelor cu uscare rapida care contin solventi toxici, muncitorii vor purta masti cu
filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protectie (în cazul în care se poarta o semimasca).
9.11.4 Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor
Controlul în timpul executieise face de catre executant, prin organele sale de control tehnic de
calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant, urmaridu-se respecarea pevederilordin prezentul
normativ.
Pe parcursul executarii lucrarilor de zugraveli-vopsitorii, se verifica în mod special (de catre
seful punctului de lucru):
îndeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct.4; în cazuri de
importanta deosebita consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrari ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intra în opera, conform standardelor si normelor interne
de fabricatie respective;
respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier ;
corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecarui caiet.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau
refacere.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
102
9.11.5 Zugraveli
Prin examinarea vizuala a zugravelilor se vrifica urmatoarele:
a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile
ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora;
aspectul suprafetelor zugravite în culori de apa precum si a celor în calcio-vecchio;ele trebuie sa
aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau
urme de pensula sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai daca sunt vizibile pâna la o
distanta de cel mult 1m de la suprafata zugravita ; nu se admit corecturi sau retusuri locale care
distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1m; pe supratele finisate prin stropire
trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform, exceptând cazul când prin conditiile speciale ale lucrarii
s-a prescris o repartizare uniforma;
uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete au pânza de sac;nu
sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; în cazul executiei
desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura a doua fâsii vecine, dar pe o latime de
cel mult 1mm.
Aderenta zugravelilor interioaresi exterioare se executa prin frecare usoara cu palma pe
perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.
Rectilinitatea liniaturilor de separatie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de
lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara înadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult doua deviefri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu
mai mult de 2mm.
9.11.6 Vopsitorii
Înainte de începerea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacala
vopsitoriile în uleisau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistnta, fapt ce se constata
prin ciocnirea usoara a vopselii cu degetul în mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor , avându-se în vedere urmatoarele:
suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata
acelasi ton de culoare si acelasi ton lucios sau mat, dupa cum se prevede în proiect sau în mostrele
stabilite; vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pâna la “perfect curat” adica sa nu prezinte
straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula,
crapaturi ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti,
neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, fire de par, urme
de vopsea insuficient frecata înainte de aplicare etc.;
103
la vopsitoriile executate pe tâmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice bine chituite si slefuite în prealabil, se va controla ca
accesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, olivere etc) sa nu fie patate de vopsea;
nu se admit pete de mortar sau zurgaveala pe suprafetele de tâmplarie vopsite;
d) pentru controlarea pregatirii corecte a a suprafetelor de tâmplarie înaintea vopsirii
(curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificari prin sondaje în diverse puncte,
înlaturându-se cu grije vopseaua pâna la stratul suport;
e) se va examina vizual daca tevile, radiatoarel, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc
sunt vopsite în culorile pescrise, si daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de
pensula, crapaturi sau alte defecte; cu aceeasi atentie se va controla dacapregatirea fetelor laterale si
spatele acestor piese si aparate sunt vopsite pe toate elementele, fara locuri neacoperite, umflaturi
etc; pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, radiatoarelo etc, se va folosi oglinda; se
va controla prin sondaje daca este aplicata vopseaua pe suprafetele corect pregatite în prealabil si
daca este executata conform proiectului (curatirea de rugina sau mortar, aplicarea succesiva a
straturilor prtevazute în proiect);
f) bordurile, frizurile si liniatura trebuie sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu
prezinte
frânturi sau curburi pe acelasi aliniament, iar înnadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de
1 m;
g) separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete precum si cele dintre zugraveala
peretilor si tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc; verificarea rectilinitatii
liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la acesta verificare trebuie ca
pe un întreg perete sa nu existe mai mult de doua devieri izolate si care sa nu se abata de la linia
dreapta cu mai mult de 2 mm.
Calitatea lucrarilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifica în acelasi mod ca la
celelalte lucrari de vopsitorie, prevazute în prezentul capitol.
9.11.7 Întretinere
Zugravelile cu lapte de var si huma, calcio-vecchio nepatinat si patinat cu ceara, se întretin
prin curatirea de praf cu perii cu coada lunga, cu fire de par sau sintetice.
Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, suprafetele finisate cu calcio-vecchio patinat cu
vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se spala cu
cârpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti, dupa care se
104
revine si se sterge cu o cârpa curata uscata. În cazul în care spalarea nu este necesara suprafata se
poate sterge direct cu o cârpa uscata flanelata.
Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile.
8.3 Suprafetele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea decorativa în relief se pot spala cu o
cârpa muiata în apa si stoarsa.
Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa în relief, nu se vor spala înainte de 30 de
zile de la realizarea lor.