bunicul- bunica - barbu st. delavrancea - libris.ro bunica...se scutura din salcamii o,ploaie de...
TRANSCRIPT
-
jrT:' ".-
(-t_l-t-[-r
DnrTuruq, Br,,mscoStr. Miron Costin 19, Sector 1, Bucuregti
Tel.: A21/222.53.16E-mail: blasscoeditura @)yahoo.rocomenzi @librarie-universala. ro
www.librarie-universala. ro
trSBN: 97B 973-B95s-79-0
ETII{ICULBT]I{ICA
ediXia a III-a
Dditura BlasscoBucuregti 2017
Barbu $t. Delawancea
-
BAR.BU $T DELAVRANCEA
O dtrdtit-i rnta, wima!Dodrclao pctd,tru!
Nunta de azi sd cheamd sirdcie, botezul, dincumetrie cu chef Ei ldutari, se numeqte belea la capulomului.
Grffnarii au ajuns la doud. rnfir{oage de ca1 gi numai pun Ia cdru[ile cu coviltir patf,u chile mari.
Toatd mahalaua a sirdcit gi se-rrgroapl in nrine gibazii. in locul gcoa.lei lni Niculild, gcoala primiriei, caun palat frurnos, inchphtor, dar pustiu gi f'dra spor lacarte.
- Ce e asta,lele :\ncu6o? Am intrebat mAhnit,privind in toate pd.rfile. $i de ce-agi ajuns in halul Ssta?- Ei, maic[., ce e de la Dumnezeu qi de la std-pAnirg este. Iaci gcoald mare, iacl trrisericd fnrruoasd,
clar de ce le-or mai fi ndicat gcoald mare, in rnijloculdd{amdturilor eu nu pricep... tiite, ne-i{m stins in cAgi-va ani. Se zice cd acele magini blestemate de drumuride fier au luat cheagul grdnariksr nostri. Apoi de, o ti,n-o fi... At6t, mamd, gtiu cI odinioard copiii iSinumdrau anii dupd caseie noi care se ridicau, azi igisocotesc v6rsta dupi casele care se ddrArn6.
$i bitrina plecl cu doini(ele spre pugtd cu doudroate.
C{JPRIh[S
111
177
138
159
180
Sorcoya
f)ornnu'\tucea
Bursierul
E{agi:Tirdose
Oclinioarh
-165"
-
BUI{ICULir ;
SE SCUTURA DIN SALCAMII o,ploaie de miresme.Bunicul std pe prisp6. Se gffndegte. l,a ce se $6n'
clegte'i La nimic. innurnirfl florile care cad. Se uitd-nfundul grtrlinii. Se sca.rpinZ.-n cap.Iar iunurrldri florilescuturate de acliere.
Pletele lui albe gi cre{e patcl sunt niqte ciorchinicle frori albe; sprdncenele, must[1ile, barba..' peste toa'te au nins anii rnulgi gi $rei.
Numai octrii bunicului au rflmas ca odinioard:blhnzi gi rn6ngdietori.
fline tdnti poarta?
- Credearn c6' s-a umflat vintul..' o, bati-ld no'
rocul, cocogeii rnogului!Un bdietan q-o feti{5, rogii gi bucdlai, sdrutard md-
nele iui ,,tata-moqu".
- Tatd-rnogtlle, zise feti(a, de ee nboati' pdsdrile?
- Fiindcl au aripi, rfrspunse bAtdnul sorbindo din
ochi.
- Foi, ra[ele n-au aripi? De ce n* zboat#
- Zhaath, zise bfliatrrl, dar Pe jos.
Bf,trAnul cuprinse intr'o mbnd pe tat/a gi in cealal-tb pe hdiat.
- (), voinicii moqului!...
$i zdmbi pe sub must{!i, qi-i privi at atdta dta-gonte, c5 ochii lui erau numai lumind qi bineculdntare.
- Tath"-mogule, da' cocorii un'se duc cAnd se tluc'P
- Irr lara cocorilor.* ln gara cocorilor?...- Da.
- ffs' rindunelele un' se duc cAnd se duc?
-5-
-
I3AR.BU $T, DIILA\{RANCiliA
-_ in lara rtndunelelor.
- in lara rdndttnelelor?
- Tht6-rnogule, aq wea s5-rni creasci qi rnie aripiqi s[ zbor sus ele tot, pAnI in slatz cerului, zise Lrdiatulnetezindu-iharha.
- Dac6, [i-o cregte {iepresuri gi un sticlete.sd-mi prinzi o
- f)a... hi."" hi".. poi ce fel".. gi mie?Fata se intristd.lldtr6nul o mfingAie gi zise trS"iatului:
- Bine, si prinzi gi pentru [ine, sd prinzi qi pen-tru ea.- Tie cloud si mie dou6... nu e-a5a, tatd-rnoqule?- Fireqte, qie doud., lui doui gi mie una.- Cum de nu?l Mie un scatiu*Ce ferici6i suntlBdiatul lncalecri. pe un genunchi gi fata pe altul.
Bunieul ti joacd" Copiii bat din palrne" Bunicul le cl.nth,,h,Ift'i ca,xace, ed.zd,cele ce cagi nowtea prtn, ar$e\.e,,...
O femeie u-sc5gir,'6 intrfi pe paartf" cu doud doni{i1v
cle api. Copiii tdcurd" clin rAs qi bunicul din cfintec.E muma lor gi tataltri.Cum il t&nu, incepu:
- L.. tat6, qi d-ta... iar ii rhzp,A!... ti sd [i se suiein cap...Femeia intri in casd..
- Sa-i ltatd. narocul Ei shni.tatea, gnpti moqul caqi cum ar fi mu.stra.t pe cinela, qi s5rutd in cregterulcapului qi pe unul gi pe altul.
$i iar incepu rAsul, qi jocul, gi cAntecul.Se osteni bunicul. St6tu din joc. Copiii incepuserh
';r-l rningdie.
-6- -7-
Bunicul - Bwdea
Din vorbh in vorb6, copiii se fdcur6 st6pAni peobrajii bunicuiui.
* Pattea asta este a mea.- $i Partea asfa, a
mea!
- I\{usta{a asta este a mea.
- $i asta a qrea!
La iarbd se'ncur*ar6. Buni{rul ii impacd, zicdnduJe:
- Pe din dou6.$i copiii o gi despicada, cam repede, edbdtrdr:,iul
strdnse din ochi.
- Jumhtate mie.- $i
jumdtate mie.$i dupn ce o tmpdr{ir{ fdgeqte, incepu lauda'tsfiatul:* Musta{a mea e mai lun$6.Eata:
- Ba a mea e mai lun$6!
$i bdiatul intinse d-o mustafZ gi fata de alta,b* alui,ba a ei sd fie rnai lun$6.
Pe brrnic il trecuserd lacrimile, dar tdeu gi-i imp6-c[ zicindu-le:
- Amdndoue sunt deoPotrivd.- $-a rnea,
g-a ei!* $-a rnea, g'a lui!La obraji, aeetta se aprinse maitare.* Partea mea e mai frumoasl.* Ba arne'&, cI e mai albi!Bunicul nhrcbi
- Ba a rnea, eh e mai ca1d5!
-Ba a me&] cd e mat dulce!
- Ba a rnefr, ci nu e ca a tat
- Ba &ttrea) ch are un ochi mai verde!
*tsa a rrrea, ed ate un ochi gi mai verde!
-
IrARrlu st: D0IA\rRAI{CINA
Bunicul abia se {inea de r€s.
- Ba a mea!- Ba a meal.$i biiatul, int'uriindu-se, trase
fetei.o palrni tn partea
Fata 6ipd, siri de pe genunchiul bdtrf,nului, se re-pezi Ei trase o palmd ?n partea b5iatului.
Biiatul, cu lacrimi tn ochi, sirutd partea lui, gi fa-ta, suspinAnd, pe a ei.
Mama lor iegi pe u$e gi intreb[ restit:
- Ce e asta, viermi neadormi{i!Obrajii bunicului erau roqil gi calzi. $i, surAzdndfericit, rdspunse fie-sei:
- L5sa[i pe copii sd vier la mine.
BUI\ICA
O VAZ, CA PRIN YI,.S,O 6z limpede, a$a cum ela. Naltd, urscd{ird, cu
pirrul alb qi cre{, cu ochii ciprui, cu $ura strAnsd gi cultura de sus crestatS in dinli cle pieptene, de la nas in jos.
Curn deschidea poarta, ii sdream inainte.Ea bdga blnigor m6na in sdn gi-ml zicea:
- Ghici...-_ Alune!- I.{u.- Sraficle!- Nu.- Niut!-_ Nu.-_ lhrtfi-dulce!
- Nu.Fhnd nu $heeeam, nu scotea tnhna, din sdn.$i totdeauna sAnul ei era plin.Ii sinrtarn mdna.Ea-mi da pdrul in sus qi m5 sdrsta pe frunte.Ne duceam la umbra dudului din fundul $r{clirrii.Ea igi infingea furca cu caierul de in in brAu gi in'
cepea s6, tra{dgi s5 r:[suceascd un fir lun$ gi subgire" Eumh culcam pe spate 6i l6sam alene capul in poala ei'
, Fusul imi sfdrdia pe la urechi. VIi uitam la cer,printre frunzele cludului. De sus mi se prarea cd se scu'tur[ o ploale albastrd.
- Ei, ce rnai wei? irni zicea bunica.
Sur0sul ei md $ffditra irr cregtetul capului.
- SI spui..._* $i niciodatd nu isprivea basrnul'-9-
-
BAIU}U St] Dlnn,A\Tt,{N{lItA
Glasul ei dulce rnd legdla; genile mi se prindeaugi adormeam; uneori tresdrearn q-o intrebam c6te ceva;ea lncepea s5 spuie, gi eu vdsam rnai ?nainte.
-A fost adatd un irnpdrat mare, mare...- Cdt de mare?- Mare de tot. $i-gi iubea impTarlteasa ca ochiidin cap. Dar copii nu avea. gi ii p5rea rd.u, ti prarea t.?ru
cd nu avea copii.."
- Burrico , e rhu sd nu ai copii?_- F'iregte cd e rtu. Casa omului fhrd copii e casZpustie.
- Bunico, dar eu nu ztfil copii gi nu-mi pare rhu.EaI6sa fusul, rddea, imi clesficea plnrl cf;rliongatin doui gi md sdruta in cregtetul capului.
CAte n frunzh se desprindea din rarnuri gi c5dealegbnAndu-se. Eu mi luam cu ochii dupe ea gi zicearn:
- Spune, bunico, sp{rne.- $i aga, ii p5"rea Srozav de l{u cd nu avea copii.$i".. nu mai puten de phrere de rdu cI nu a.re copii.."
Intr-o zi veni la el un moq trdtrf,n, b[tdn, cd-gi t6rabarba pe jos de bdtrf;n qi de cocoqar ce era. $i era mic,mic de tot...
- Cat era de mic?* Pnate sd fi fost, asa, cam ca tine.- Ya sd, ztrcd., nu era mic, rnic de tot...- Era mic, da' nu aSa mie de tot. $i cum r,'eni, iizise: ,,Mdria-ta, ai clni meri in $rddin[, unul lAng5 alt*|,
cd nu gtii care sunt ramurile unuia gi r:are sunt a.le altu-ia; gi c6nd inlloresc nu gtii care sunt tlorile ulnuia gicare sunt ale altuia; gi Eqtia. doi meri infrunzesc, infilo-resc, se scutud qi mere nu fap. Milria-ta,.si. gtii cd atuncicffnd or lega rod Sqtia doi rneri, irnpdrdteasa o sd rhmdiegrea qi o si nasc5 un eocon cu totul qi cu totul de
- x"t) - -nl -
Buwi,cw{, ^ Bunica
rurr"... Piticul se duse, qi tmpiratul alergd in gr[dini gir.,iirrtr-t, cdutd peste tot locul, pdn[ dete peste 5i doirrrgri. Merii se scuturaserb de flori, c6 sub ei parci' nin-scsc, dar rod nu leSaserd"
_- De ce nu le$au rod, lrunico?* $tiu eu?... f)umnezeu $tie...Era aga cle czrld... a$a de bine i*poala krunicii"" o
rrtliere irrcetinicS imi rdcorea fruntea'"' nori albi,rrlnnec6.nd pe cerul a.lbastru, m6 ame[eau." inchidearnor:hii.
Ea spr-rnea, spu$ea inainte, rnulgdntd repede qi
rrqurel firul lung din caierul de in.$i se $Andi impdratul ce sd faeh, ce sd drea$d
czr merii sd, f.acl"mere. Unii il sffltuiau si-i ude mereu; qii-n udat mereu; al1ii ziceau s[ le dea rnai mult soare; giirrrXr5ratui tt tTatat to{i pomii de junimpreiur' $i meriiinf'lnreau in fitece s[ptfim6nir, gi se scuturau, si rod nulcgau" lntr-o zivenila impdrat o babi biltthnh,bdt:Anhgi zbArcitS, ca mine ele zbffrciti, qi rnicd, mic6, ca tinecle rnici...
_- Ca mogu de lrric5?
- Da, ca mogu...-- Atunci nu era rnic6 de tot...* Aga rnicd c[e tot nu era- $i zise impdratului:
,,Mdria-ta,p6nd n-oi mulge un ulcior de lapte delaZdr.a!'lorilor, ce