btmonthly06 - bt capital partners · pib de 4.8% în 2016, 4.3% în 2017, respectiv 4% în 2018. ne...
TRANSCRIPT
1
Evoluții macroeconomice recente
Economia mondială s-a consolidat în perioada recentă, intensificarea provocărilor din sfera țărilor dezvoltate fiind contrabalansată de investițiile derulate de China în infrastructură și de inflexiunea cotațiilor internaționale la țiței. Se observă relativa rezistență la votul pro-Brexit, un șoc simetric cu implicații asimetrice.
În SUA evoluțiile recente ale indicatorilor macroeconomici indică premise de evoluție la un ritm apropiat de potențial pe termen scurt.
Pe de altă parte, indicatorii macroeconomici din Zona Euro au prezentat evoluții mixte în ultima perioadă, dat fiind că politica monetară relaxată este contrabalansată de provocările din sectorul bancar și de votul pro-Brexit.
În România economia evoluează la un ritm peste potențial, însă dinamica cererii interne pare să se normalizeze, dată fiind atitudinea prudentă a populației și companiilor, într-un context caracterizat prin acumularea de provocări din plan european și din sfera națională.
Piețele financiare au fost surprinse de votul britanicilor, dar șocul pare să fi fost depășit, aspect confirmat de faptul că bursa din SUA a atins maxime istorice în iulie.
Scenariul macroeconomic central
Incorporând evoluțiile macro-financiare recente (inclusiv primele consecințe ale votului pro-Brexit) am redus previziunile privind dinamica economiilor SUA, Zonei Euro și României în intervalul 2016-2018.
Prima economie a lumii ar putea decelera spre un ritm sub potențial în 2017-2018, fiind posibil finalul ciclului economic post-criză în absența unor șocuri pozitive.
În Zona Euro economia va resimți în trimestrele următoare incidența forțelor contradictorii: nivelul minim istoric al costurilor de finanțare vs. riscurile determinate de viitorul Uniunii Europene și problemele structurale din sfera bancară.
Am redus previziunile macroeconomice și pentru România: ritmuri anuale pentru PIB de 4.8% în 2016, 4.3% în 2017, respectiv 4% în 2018. Ne așteptăm ca investițiile productive să fie influențate de decelerarea anticipată pentru Zona Euro și de perspectiva modificării mix-ului de politici economice pe plan intern.
Piețele financiare internaționale s-ar putea consolida înainte de alegerile Prezidențiale din SUA, într-un context caracterizat prin persistența forțelor contradictorii și a efectelor asimetrice.
Pentru piața financiară internă ne așteptăm la majorarea graduală a ratelor de dobândă și la aprecierea ușoară a RON pe termen mediu.
Printre factorii de risc pentru acest scenariu menționăm: climatul macro-financiar global/european; tensiunile geo-politice regionale și globale; mix-ul de politici economice și climatul politic pe plan intern în anul electoral 2016.
scenariul macroeconomic central
indicator / an 2014 2015 2016 2017 2018
PIB (miliarde EUR) 150.2 160.4 165.4 179.9 191.3
PIB (%, an/an) 3.0 3.8 4.8 4.3 4.0
Consum privat (%, an/an) 3.8 6.1 6.9 4.6 4.3
Investiții productive (%, an/an) 2.5 8.8 6.6 7.6 6.6
Consum public (%, an/an) 0.3 1.6 1.1 0.4 0.4
Exporturi (%, an/an) 8.6 5.5 4.8 6.3 5.5
Importuri (%, an/an) 8.9 9.1 7.7 7.3 6.2
Rata șomajului (%) 6.8 6.8 6.5 6.3 6.1
Inflația* (IAPC) (%, an/an, medie) 1.4 -0.4 -1.1 1.3 2.0
Dobânda de politică monetară (%) 2.75 1.75 2.00 3.00 3.50
Deficit bugetar (% PIB) 0.9 0.7 2.3 1.5 1.0
Datoria publică (% PIB) 39.8 38.4 38.0 35.6 33.6
Contul curent (% PIB) -0.5 -1.1 -2.6 -3.1 -3.4
Rata de dobândă la titluri de stat la 10 ani (%)
4.6 3.5 3.5 4.0 4.3
EUR/RON (medie anuală) 4.44 4.44 4.46 4.34 4.33
Sursa: INS, Eurostat, AMECO, Comisia Europeană, previziuni Banca Transilvania
BTmonthly06
dr. Andrei RĂDULESCU Senior Economist, Banca Transilvania | [email protected] | (+4)0374.697.575
structura PIB 2013 (%) 2014 (%) 2015 (%)
Consum privat 61.0 61.2 61.4
Consum public 14.2 13.9 13.5
Investiții productive 24.7 24.2 24.7
Exporturi 39.7 41.2 41.1
Importuri 40.5 41.5 41.6
macro indicatori perioada an/an (%) nivel (%)
PIB real T1 2016 4.3 -
rata inflației IPC Iun-2016 -0.70 -
rata șomajului Mai-2016 6.6
rata de dobândă de politică monetară
din 07-Mai-2015
- 1.75
Sursa: Bloomberg, INS, Eurostat
indici bursieri sector bancar (Feb 1998 = 100) sursa: Bloomberg
datoria externă totală în România (% PIB) sursa: BNR, previziuni BT
calendar macroeconomic iulie 2016 instituție data indicator
BNR 1 Iul Rezervele internaționale (Iun)
INS 1 Iul Rata șomajului (Mai)
INS 5 Iul Comerțul cu amănuntul (Mai)
INS 7 Iul Salariul mediu lunar (Mai)
INS 8 Iul Dinamica PIB (P2, T2 2016)
INS 11 Iul Balanța comercială cu bunuri (Mai)
INS 11 Iul Dinamica prețurilor de consum (Iun)
INS 12 Iul Comenzile noi în industrie (Mai)
INS 13 Iul Producția industrială (Mai)
INS 13 Iul Sectorul de construcții (Mai)
BNR 14 Iul Balanța de plăți (Mai)
BNR 25 Iul Indicatorii monetari (Iun)
INS 28 Iul Tendințele în economie (Iul-Sep)
INS 29 Iul Autorizațiile de construcții case (Iun)
INS 29 Iul Rata șomajului (Iun) Sursa: Institutul Național de Statistică (INS), Banca Națională a României (BNR)
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Feb-9
8
Nov-9
8
Aug-9
9
May-0
0
Feb-0
1
Nov-0
1
Aug-0
2
May-0
3
Feb-0
4
Nov-0
4
Aug-0
5
May-0
6
Feb-0
7
Nov-0
7
Aug-0
8
May-0
9
Feb-1
0
Nov-1
0
Aug-1
1
May-1
2
Feb-1
3
Nov-1
3
Aug-1
4
May-1
5
Feb-1
6
SUA UE
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Intensificarea provocărilor europene I 22 iulie 2016
2
EVOLUȚII RECENTE
ACTIVITATEA ECONOMICĂ și PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ SUA
Economia mondială s-a consolidat în trimestrul II, notându-se evoluția țărilor
emergente și în dezvoltare, susținută de planurile de investiții în infrastructură din
China și de inflexiunea cotațiilor internaționale la țiței.
Se observă relativa rezistență la votul pro-Brexit de la referendumul organizat în
Marea Britanie pe 23 iunie: indicatorul care comensurează climatul de afaceri din
economia mondială (Sentix) a scăzut cu un ritm lunar de 2.4 puncte în iulie la 4.3
puncte (menținându-se în zona maximelor din acest an). Totodată, indicatorul PMI
Compozit pentru economia mondială s-a consolidat la 51.1 puncte în iunie:
accelerarea industriei prelucrătoare (indicatorul PMI în urcare cu 0.4 puncte
lună/lună la 50.4 puncte – maximul ultimelor trei luni) a contrabalansat decelerarea
ușoară din sectorul de servicii (indicatorul PMI în scădere cu un ritm lunar de 0.1
puncte, la 51.3 puncte – minimul ultimelor patru luni).
În SUA economia a crescut cu un ritm trimestrial anualizat de doar 1.1% în T1
2016, cel mai redus din T1 2015, evoluție determinată de decelerarea cererii
interne. Consumul privat (principala componentă a PIB) a crescut cu 1.5% trimestrial
anualizat (cel mai redus nivel din ultimii doi ani), în timp ce investițiile productive
au scăzut cu o rată trimestrială anualizată de 0.4% (pe fondul undei de turbulențe
din piețele financiare internaționale din debutul anului).
Pe de altă parte, consumul public a accelerat în T1 2016 (ritm trimestrial
anualizat de 1.3%), în timp ce contribuția cererii externe nete la dinamica PIB s-a
ameliorat la 0.12 puncte procentuale (de la -0.14 puncte procentuale în T4 2015).
În dinamică an/an PIB-ul a crescut cu 2.1% în T1 2016, ritm apropiat de cele
consemnate în T3 și T4 2015. Consumul privat a decelerat la 2.6% an/an (cea mai
redusă dinamică din T2 2014), în timp ce investițiile productive au crescut cu 2.2%
an/an (cel mai slabă evoluție din ultimii ani). Pe de altă parte, consumul public a
accelerat la 1.5% an/an, în timp ce în sfera cererii externe nete exporturile și
importurile au crescut cu câte 1% an/an.
Indicatorii macroeconomici comunicați în perioada recentă au prezentat evoluții
predominant favorabile, exprimând premise de re-accelerare, pe fondul nivelului
redus al costurilor de finanțare, dar și a stabilizării climatului investițional.
Din perspectiva cererii agregate se observă accelerarea consumului privat, de la
2.6% an/an în T1 la 2.9% an/an în perioada aprilie-mai, evoluție susținută, în
continuare, de dinamica venitului real disponibil al populației (3.3% an/an).
Totodată, deficitul balanței comerciale s-a ajustat cu 3.5% an/an în primele cinci
luni din 2016: exporturile și importurile s-au diminuat cu 4.9%, respectiv 4.7%.
În ceea ce privește oferta agregată se evidențiază ameliorarea semnificativă a
indicatorilor PMI, atât în sfera industriei prelucrătoare, dar și în sectorul de servicii
în T2. Astfel, în industria prelucrătoare indicatorul PMI a accelerat la 53.2 puncte în
iunie (nivelul maxim de la începutul anului 2015). Totodată, în sectorul de servicii
indicatorul PMI a accelerat la 56.5 puncte în iunie, cel mai ridicat nivel din toamna
anului 2015.
Pe piața forței de muncă numărul de locuri de muncă noi generate a accelerat la
287 mii în iunie (cel mai ridicat nivel din octombrie 2015). În T2 economia a creat
442 noi locuri de muncă, în scădere cu 24.7% față de T1 și cu 41.2% an/an. Rata
șomajului s-a consolidat la 4.9% în iunie (și T2), nivelul minim de la început de 2008.
Subliniem faptul că piața forței de muncă a prezentat în perioada recentă o serie
de semnale de atingere a fazei de maturitate în cadrul ciclului post-criză.
climatul de afaceri global - indicator Sentix sursa: Bloomberg
indicatorii PMI economia mondială sursa: Bloomberg
consumul populației vs. producția industrială în SUA (%, an/an) sursa: Bloomberg, prelucrări BT
rata șomajului vs. rata șomajului structural în SUA (%) sursa: prelucrări BT pe baza datelor Departamentului Muncii (SUA)
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
Jan-0
3
Sep-0
3
May-0
4
Jan-0
5
Sep-0
5
May-0
6
Jan-0
7
Sep-0
7
May-0
8
Jan-0
9
Sep-0
9
May-1
0
Jan-1
1
Sep-1
1
May-1
2
Jan-1
3
Sep-1
3
May-1
4
Jan-1
5
Sep-1
5
May-1
6
44
46
48
50
52
54
56
58
Jul-
12
Sep-1
2
Nov-1
2
Jan-1
3
Mar-
13
May-1
3
Jul-
13
Sep-1
3
Nov-1
3
Jan-1
4
Mar-
14
May-1
4
Jul-
14
Sep-1
4
Nov-1
4
Jan-1
5
Mar-
15
May-1
5
Jul-
15
Sep-1
5
Nov-1
5
Jan-1
6
Mar-
16
May-1
6
PMI industria prelucrătoare PMI servicii
-20%
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
Jan-9
6
Jan-9
7
Jan-9
8
Jan-9
9
Jan-0
0
Jan-0
1
Jan-0
2
Jan-0
3
Jan-0
4
Jan-0
5
Jan-0
6
Jan-0
7
Jan-0
8
Jan-0
9
Jan-1
0
Jan-1
1
Jan-1
2
Jan-1
3
Jan-1
4
Jan-1
5
Jan-1
6
Consumul privat (%, an/an)
Producția industrială (%, an/an)
-1.5
-1.0
-0.5
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
Jan-4
8
May-5
1
Sep-5
4
Jan-5
8
May-6
1
Sep-6
4
Jan-6
8
May-7
1
Sep-7
4
Jan-7
8
May-8
1
Sep-8
4
Jan-8
8
May-9
1
Sep-9
4
Jan-9
8
May-0
1
Sep-0
4
Jan-0
8
May-1
1
Sep-1
4
Rata șomajului ciclic (pp) (dr.)
Rata șomajului (%)
Rata șomajului structural (%)
3
ZONA EURO
Economia regiunii a crescut cu un ritm trimestrial de 0.6% în T1 2016, dinamică în accelerare de la 0.4% în T4 2015, conform estimărilor finale ale Eurostat. Această evoluție a fost determinată de accelerarea consumului privat (principala componentă a PIB), de la 0.3% în T4 2015 la 0.6% în T1 2016 (cel mai bun ritm din T4 2014). De asemenea, contribuția cererii externe nete la evoluția trimestrială a PIB s-a ameliorat în T1, pe fondul decelerării importurilor, la 0.7%, de la 1.4% în T4 2015 (ritmul exporturilor s-a temperat de la 0.7% la 0.4%).
Pe de altă parte, dinamica trimestrială a investițiilor productive s-a atenuat, de la 1.4% în T4 2015 la 0.8% în T1 2016, pe fondul undei de incertitudine din piețele financiare internaționale din debutul anului. Totodată, consumul public a decelerat de la 0.5% în T4 2015 la 0.4% în T1 2016.
În dinamica an/an economia Zonei Euro a crescut cu 1.6% în T1 2016, ritm în decelerare de la 1.9% în T4 2015. Se notează temperarea ritmului de evoluție în sfera investițiilor productive (de la 4% în T4 2015 la 2.3% în T1 2016), determinată de deteriorarea climatului din piețele financiare internaționale din debutul anului, precum și de acumularea provocărilor structurale din plan regional (inclusiv referendumul britanic). Totodată, consumul public a decelerat ușor, de la 1.7% în T4 2015 la 1.6% în T1 2016.
Pe de altă parte, consumul privat a accelerat de la 1.6% an/an în T4 2015 la 1.9% an/an în T1 2016, pe fondul ameliorării venitului real disponibil al populației și a relansării creditului (inclusiv ca urmare a nivelului redus al costurilor de finanțare, în contextul resimțirii impactului politicii monetare implementată de BCE).
În sfera cererii externe nete exporturile au decelerat de la 5% an/an în T4 2015 la 2.8% în T1 2016, ca urmare a provocărilor din economia mondială. Totodată, dinamica importurilor s-a temperat la 4% an/an în T1 2016, de la 6.4% an/an în T4 2015.
Pe parcursul ultimelor săptămâni s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici din regiune, politica monetară relaxată fără precedent fiind contrabalansată de intensificarea unor factori de incertitudine (inclusiv referendumul britanic).
În sfera cererii agregate se notează decelerarea consumului privat: vânzările din comerțul cu amănuntul au crescut cu doar 1.5% an/an în perioada aprilie-mai, cea mai redusă dinamică de la finalul anului 2014. Această evoluție exprimă prudența populației în contextul acumulării unor provocări în plan regional.
Decelerarea consumului privat se resimte la nivelul importurilor de bunuri, în scădere pentru a treia lună la rând în mai, cu 2.2% an/an (declin cu 3.1% an/an în primele cinci luni din 2016). Exporturile de bunuri au crescut cu 1.9% an/an în mai și au cvasi-stagnat în perioada ianuarie-mai. Astfel, la cinci luni excedentul balanței comerciale cu bunuri s-a majorat cu 22.6% an/an, la 105.3 miliarde EUR.
Din perspectiva ofertei agregate se notează evoluția divergentă a indicatorilor PMI în T2 (aspect reflectat în al doilea grafic din partea dreaptă): accelerare ușoară în industria prelucrătoare (la 52 puncte, de la 51.7 puncte în T1) vs. decelerare marginală în sectorul de servicii (cu un ritm trimestrial de 0.2 puncte, la 53.1 puncte). Per ansamblu, indicatorul PMI Compozit a înregistrat un nivel mediu de 53.1 puncte în T2 (nivelul minim de la începutul anului 2015), în scădere ușoară față de T1 (53.2 puncte).
Pierderea de turație a economiei regiunii este confirmată de dinamica producției industriale și a sectorului de construcții din ultimele luni. Conform Eurostat producția industrială a scăzut cu un ritm lunar de 1.2% în luna mai, dinamica anuală decelerând la 0.5% (per ansamblu, în primele cinci luni ale anului acest indicator a crescut cu doar 1.5% an/an). Totodată, construcțiile (sector intensiv în capital și forță de muncă) au scăzut pentru a patra lună la rând în mai, cu un ritm lunar de 0.5% (în dinamică an/an s-a consemnat un declin de 0.8%).
Pe piața forței de muncă climatul a continuat să se amelioreze în ultimele luni: numărul de șomeri a scăzut cu 112 mii lună/lună (și cu 1.5 milioane an/an) la 16.3 milioane în mai (minimul din vara anului 2011). Rata șomajului s-a consolidat la 10.1% în mai, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.
PIB, consum privat, investiții productive (%, an/an) sursa: Eurostat
indicatorii PMI din industrie, servicii sursa: Bloomberg
comerțul cu amănuntul vs. producția industrială (%, an/an) sursa: prelucrări Banca Transilvania pe baza datelor Eurostat
rata șomajului (%) vs. rata șomajului structural (%) sursa:
Eurostat, estimări econometrice Banca Transilvania
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
-15
-10
-5
0
5
10
Sep-0
6
Mar-
07
Sep-0
7
Mar-
08
Sep-0
8
Mar-
09
Sep-0
9
Mar-
10
Sep-1
0
Mar-
11
Sep-1
1
Mar-
12
Sep-1
2
Mar-
13
Sep-1
3
Mar-
14
Sep-1
4
Mar-
15
Sep-1
5
Mar-
16
PIB (dr.) Consum privatInvestiții productive
45
47
49
51
53
55
40
42
44
46
48
50
52
54
56
Oct-
12
Jan-1
3
Apr-
13
Jul-
13
Oct-
13
Jan-1
4
Apr-
14
Jul-
14
Oct-
14
Jan-1
5
Apr-
15
Jul-
15
Oct-
15
Jan-1
6
Apr-
16
PMI Industria prelucrătoare
PMI Servicii
PMI Compozit (dr.)
-20
-15
-10
-5
0
5
10
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
Dec-0
1
Aug-0
2
Apr-
03
Dec-0
3
Aug-0
4
Apr-
05
Dec-0
5
Aug-0
6
Apr-
07
Dec-0
7
Aug-0
8
Apr-
09
Dec-0
9
Aug-1
0
Apr-
11
Dec-1
1
Aug-1
2
Apr-
13
Dec-1
3
Aug-1
4
Apr-
15
Dec-1
5
Comerțul cu amănuntul (%, an/an)
Producția industrială (%, an/an)
-1.0
-0.8
-0.6
-0.4
-0.2
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
7
8
9
10
11
12
13
Jan-9
3
Feb-9
4
Mar-
95
Apr-
96
May-9
7
Jun-9
8
Jul-
99
Aug-0
0
Sep-0
1
Oct-
02
Nov-0
3
Dec-0
4
Jan-0
6
Feb-0
7
Mar-
08
Apr-
09
May-1
0
Jun-1
1
Jul-
12
Aug-1
3
Sep-1
4
Oct-
15
Rata șomajului ciclic (pp) (dr.)
Rata șomajului (%)
Rata șomajului structural (%)
4
ROMÂNIA
Estimările provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS) indică creșterea PIB cu un ritm trimestrial de 1.5% în T1 2016 (revizuire ușoară de la 1.6%).
INS a menținut estimarea privind dinamica anuală a economiei la 4.3% în T1 2016, dar a revizuit semnificativ (față de estimările provizorii (1)) evoluția componentelor PIB, astfel: în scădere contribuția cererii interne (de la 7.7 puncte procentuale, la 6.3 puncte procentuale); în urcare contribuția cererii externe nete (de la -3.4 puncte procentuale la -2.0 puncte procentuale).
În sfera cererii interne se evidențiază dinamica consumului populației (9.5% an/an), susținută de majorarea venitului real disponibil și de avântul creditării în RON. Totodată, investițiile productive au continuat să crească în T1 2016, însă INS a revizuit semnificativ în jos ritmul acestora (de la 7% an/an la 2.3% an/an). Consumul public a contribuit cu 0.4 puncte procentuale la dinamica PIB în T1.
La nivelul cererii externe nete exporturile au crescut cu 5.5% an/an, iar importurile s-au majorat cu 9.7% an/an, conform estimărilor provizorii (2). Datele anterioare indicau ritmuri an/an de 1.2% pentru exporturi și 8% pentru importuri.
Din perspectiva ofertei agregate sectorul primar a scăzut cu 1.2% an/an, dar industria și construcțiile au consemnat creșteri cu ritmuri anuale de 0.6%, respectiv 1.8%. Totodată, sectorul IT&C a crescut cu 7.5% an/an, ritm apropiat de potențial.
Se evidențiază dinamica sectoarelor cu expunere pe consumator, pe fondul ameliorării venitului real disponibil al populației: activitățile de spectacole culturale și recreative/reparații de produse de uz casnic și alte servicii și sectoarele comerț/transport&depozitare/HORECA/reparare auto-moto au urcat cu 9.1% an/an, respectiv cu 13.1% an/an în primul trimestru al anului curent.
De asemenea, tranzacțiile imobiliare și intermedierile financiare au crescut cu ritmuri anuale de 1%, respectiv 1.3%, iar activitățile profesionale, științifice, tehnice, serviciile administrative și de suport au urcat cu 5.3% an/an în T1 2016.
Recent s-au consemnat evoluții macroeconomice mixte, notându-se startul unui proces de normalizare în sfera cererii interne, pe fondul prudenței populației și companiilor, în contextul acumulării de provocări (europene și naționale).
Astfel, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul s-a ajustat cu un ritm lunar de 1.6% în mai (o corecție normală după creșterea pe parcursul a 11 luni la rând). În dinamică an/an indicatorul barometru pentru consumul privat (principala componentă a PIB) a urcat cu 15.8% în mai (decelerare de la 19.4% în aprilie), respectiv cu 18.4% în primele cinci luni ale anului.
Ajustare s-a consemnat și în industrie și construcții în mai, pe fondul prudenței companiilor (acestea așteaptă un culoar macro-financiar (global, european și intern) mai predictibil pentru a re-accelera investițiile). Producția industrială a scăzut cu 4% lună/lună, pe fondul declinului ramurei prelucrătoare cu un ritm lunar de 4.4%. Ritmul an/an a decelerat de la 3.8% în aprilie la 1.5% în mai. La cinci luni producția industrială a crescut cu 1.4% an/an (industria prelucrătoare a urcat cu 2.4% an/an).
Construcțiile au scăzut cu 3% lună/lună în mai. Dinamica an/an a decelerat la 8.9% (de la 12.3% în aprilie), în convergență către potențial, ca urmare a acumulării de provocări în sfera climatului investițional (european și intern, inclusiv Legea dării în plată). În perioada ianuarie-mai acest sector intensiv în capital și forță de muncă a crescut cu 5% an/an, notându-se dinamica lucrărilor de inginerie civilă (8.8% an/an), determinată de majorarea investițiilor publice (cu 28.9% an/an).
În sfera comerțului internațional cu bunuri exporturile au decelerat, iar importurile au accelerat în mai, ceea ce a condus la intensificarea deficitului. Astfel, exporturile au urcat cu 4.1% an/an la 4.7 miliarde EUR, iar importurile s-au majorat cu 12.2% an/an, la 5.7 miliarde EUR, notându-se dinamica comerțului intra-comunitar. La cinci luni exporturile au urcat cu 4.4% an/an (la 23.2 miliarde EUR), iar importurile au crescut cu 8.7% an/an (la 27 miliarde EUR), deficitul balanței comerciale cu bunuri intensificându-se cu 46.5% an/an, la 3.8 miliarde EUR.
Piața forței de muncă a resimțit provocările curente la adresa climatului investițional (inclusiv majorarea semnificativă a salariilor: cel minim a crescut cu peste 19% la 1,250 RON de la 1 mai, iar cel mediu net real a accelerat la peste 15% an/an în ultimele luni). Prin urmare, numărul de șomeri a crescut cu 1.5% lună/lună, la 581.2 mii în mai, rata șomajului urcând la 6.6%. În perioada ianuarie-mai numărul șomerilor a scăzut cu 7.4% an/an, iar rata medie a șomajului s-a diminuat cu 0.4 puncte procentuale an/an la 6.5%.
dinamica PIB (%, an/an) sursa: INS
industrie, comerț, construcții (%, an/an, MA12) sursa: INS, prelucrări Banca Transilvania
exporturi vs. importuri comunitare (an/an, MA12) sursa: prelucrări BT, date INS, Eurostat
numărul șomerilor vs. salariul mediu net real (%, an/an) sursa: INS, estimări econometrice Banca Transilvania
-10
-5
0
5
10
15
Mar-
00
Sep-0
0M
ar-
01
Sep-0
1M
ar-
02
Sep-0
2M
ar-
03
Sep-0
3M
ar-
04
Sep-0
4M
ar-
05
Sep-0
5M
ar-
06
Sep-0
6M
ar-
07
Sep-0
7M
ar-
08
Sep-0
8M
ar-
09
Sep-0
9M
ar-
10
Sep-1
0M
ar-
11
Sep-1
1M
ar-
12
Sep-1
2M
ar-
13
Sep-1
3M
ar-
14
Sep-1
4M
ar-
15
Sep-1
5M
ar-
16
0
2
4
6
8
10
-20
-10
0
10
20
30
40
Jan-1
2
Apr-
12
Jul-
12
Oct-
12
Jan-1
3
Apr-
13
Jul-
13
Oct-
13
Jan-1
4
Apr-
14
Jul-
14
Oct-
14
Jan-1
5
Apr-
15
Jul-
15
Oct-
15
Jan-1
6
Apr-
16
Construcțiile (%, an/an, MA12)
Comerțul cu amănuntul (%, an/an, MA12)
Producția industrială (%, an/an, MA12) (dr.)
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
Feb-1
4
Apr-
14
Jun-1
4
Aug-1
4
Oct-
14
Dec-1
4
Feb-1
5
Apr-
15
Jun-1
5
Aug-1
5
Oct-
15
Dec-1
5
Feb-1
6
Apr-
16
Exporturi UE Importuri UE
-25%
-20%
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
Jan-0
5
Jul-
05
Jan-0
6
Jul-
06
Jan-0
7
Jul-
07
Jan-0
8
Jul-
08
Jan-0
9
Jul-
09
Jan-1
0
Jul-
10
Jan-1
1
Jul-
11
Jan-1
2
Jul-
12
Jan-1
3
Jul-
13
Jan-1
4
Jul-
14
Jan-1
5
Jul-
15
Jan-1
6
Număr șomeri (%, an/an) Salariul real (%, an/an)
4.37
4.38
4.39
4.4
4.41
4.42
26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun
3.2
3.21
3.22
3.23
3.24
3.25
3.26
USDRON (dr.)
EURRON (st.)
4,800
5,300
5,800
6,300
6,800
7,300
Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14
STOXX 50, rebazat BET
5
ECONOMIA FINANCIARĂ SUA
Pe parcursul ultimelor luni evoluția prețurilor de consum a fost influențată de temperarea ritmului de creștere economică (nivelul redus al presiunilor salariale) și de inflexiunea cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime.
Astfel, prețurile de consum au crescut pentru a treia lună la rând în mai, cu un ritm lunar de 0.17%, conform indicatorului agreat de FED (Personal Consumption Expenditure). La această evoluție a contribuit și majorarea cotației barilului de țiței (WTI) cu 4.4%. Dinamica lunară a componentei bază (core) s-a consolidat la 0.16%.
Raportat la mai 2015 prețurile de consum au crescut cu 0.93%, ritm în atenuare față de aprilie (1.07%). Pe de altă parte, componenta core a accelerat ușor în mai, la 1.62% an/an (de la 1.58% an/an în aprilie).
În perioada ianuarie-mai prețurile de consum au crescut, în medie, cu 1% an/an, dinamică sub ținta FED (2% an/an). Componenta core a urcat cu 1.6% an/an.
În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din 2016 (14-15 iunie) FED a redus previziunile privind dinamica PIB (an/an): de la 2.2% la 2% în 2016, respectiv de la 2.1% la 2% în 2017 (păstrând însă prognoza de 2% pentru 2018). Pe de altă parte, banca centrală a majorat previziunea pentru inflația din 2016 (de la 1.2% la 1.4%), menținând însă previziunile pentru 2017 și 2018 la 1.9%, respectiv 2%.
Entitatea a decis menținerea ratei de dobândă de politică monetară la (0.25%-0.50%) și a semnalat preocuparea cu privire la acumularea de provocări în sfera climatului macro-financiar global (intensificarea unor riscuri, inclusiv viitorul relațiilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană). FED a recalibrat așteptările piețelor financiare cu privire la ciclul monetar post-criză, reducând estimările pentru rata de dobândă de referință în 2017 (de la 1.9% la 1.6%) și 2018 (de la 3% la 2.4%).
ZONA EURO Prețurile de consum au crescut cu 0.2% lună/lună în iunie, evoluție determinată de dinamica componentei energie (avans cu 1.7%, pe fondul majorării cotațiilor la țiței (BRENT) cu 3.2%). Tarifele serviciilor au urcat cu 0.3% lună/lună. Pe de altă parte, prețurile la bunuri alimentare/băuturi/tutun și cele mai bunuri ne-alimentare (exclus energie) au scăzut cu ritmuri lunare de 0.1%, respectiv 0.5% în iunie.
Dinamica an/an a revenit în teritoriu pozitiv (0.1%) în iunie, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Această evoluție a fost determinată de temperarea ritmului de declin pentru componenta energetică (de la 8.1% în mai la 6.4% în iunie) și de accelerarea tarifelor la servicii (de la 1% în mai la 1.1% în iunie).
La a cincea ședință de politică monetară din 2016 BCE a menținut rata de dobândă de referință la 0%, ratele de dobândă la facilitățile permanente (depozite la -0.40%, creditare la 0.25%) și programele monetare neconvenționale în derulare.
În cadrul Conferinței de presă Președintele M. Draghi a subliniat rezistența piețelor financiare la votul pro-Brexit, a atras atenția cu privire la problemele care afectează profitabilitatea sectorului bancar și a reiterat faptul că entitatea este pregătită să implementeze noi măsuri de relaxare monetară (după ce se va clarifica impactul votului pro-Brexit) pentru îndeplinirea obiectivelor de politică monetară.
ROMÂNIA Prețurile de consum au scăzut în iunie cu 0.17% lună/lună, pe fondul declinului prețurilor la bunuri alimentare cu 0.68%. Prețurile la bunuri ne-alimentare și tarifele la servicii au crescut cu ritmuri lunare de 0.09%, respectiv cu 0.10%.
În dinamică an/an prețurile de consum s-au redus cu 0.70%, ca urmare a scăderii prețurilor la bunuri ne-alimentare (cu 1.22%) și a tarifelor la servicii (cu 0.74%). Prețurile la bunuri alimentare au urcat cu 0.03%, după disiparea impactului reducerii cotei TVA la alimente și servicii de alimentație (de la 24% la 9%, din 1 iunie 2015).
Pe indicele armonizat UE prețurile de consum au scăzut cu 0.7% an/an în iunie.
În semestrul I prețurile de consum s-au diminuat cu 2.6% an/an (și cu 2.1% an/an pe indicele armonizat UE), evoluție determinată îndeosebi de reducerea cotelor TVA.
La a cincea ședință de politică monetară din 2016 BNR a menținut rata de dobândă de politică monetară (la minimul istoric de 1.75%) și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit la 8%, respectiv 12% (decizii în linie cu așteptările noastre și ale pieței).
Pe de altă parte, banca centrală a semnalat o atitudine vigilentă, fiind pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune pentru îndeplinirea obiectivelor de politică monetară, într-un context caracterizat prin intensificarea factorilor de risc.
dinamica prețurilor de consum (%, an/an) vs. rata de dobândă de referință (%) în SUA sursa: FED
dinamica prețurilor de consum (%, an/an) vs. rata de dobândă de referință (%) în Zona Euro sursa: Eurostat, BCE
dinamica prețurilor de consum (IAPC) (%, an/an) vs. rata de dobândă de referință (%) în România sursa: Eurostat, INS, BNR
-2%
-1%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
Jan-0
5
Jul-
05
Jan-0
6
Jul-
06
Jan-0
7
Jul-
07
Jan-0
8
Jul-
08
Jan-0
9
Jul-
09
Jan-1
0
Jul-
10
Jan-1
1
Jul-
11
Jan-1
2
Jul-
12
Jan-1
3
Jul-
13
Jan-1
4
Jul-
14
Jan-1
5
Jul-
15
Jan-1
6
Inflație PCE (%, an/an)
Rata de dobândă de referință (%)
Inflație core (%, an/an)
-1%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
Jan-0
5
Jul-
05
Jan-0
6
Jul-
06
Jan-0
7
Jul-
07
Jan-0
8
Jul-
08
Jan-0
9
Jul-
09
Jan-1
0
Jul-
10
Jan-1
1
Jul-
11
Jan-1
2
Jul-
12
Jan-1
3
Jul-
13
Jan-1
4
Jul-
14
Jan-1
5
Jul-
15
Jan-1
6
Inflație
Rata de dobândă de referință
Inflație core
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
Jan-0
7
Jun-0
7
Nov-0
7
Apr-
08
Sep-0
8
Feb-0
9
Jul-
09
Dec-0
9
May-1
0
Oct-
10
Mar-
11
Aug-1
1
Jan-1
2
Jun-1
2
Nov-1
2
Apr-
13
Sep-1
3
Feb-1
4
Jul-
14
Dec-1
4
May-1
5
Oct-
15
Mar-
16
Prețurile de consum (IAPC) (%, an/an)
Rata de dobândă de politică monetară (%)
4.37
4.38
4.39
4.4
4.41
4.42
26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun
3.2
3.21
3.22
3.23
3.24
3.25
3.26
USDRON (dr.)
EURRON (st.)
4,800
5,300
5,800
6,300
6,800
7,300
Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14
STOXX 50, rebazat BET
6
PIAȚA FINANCIARĂ SUA
În iunie piețele financiare au fost influențate de dinamica indicatorilor macroeconomici globali, cu impact asupra perspectivelor de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii.
Evenimentul lunii a fost referendumul britanic: votul pro-Brexit a determinat intensificarea temporară a percepției de risc investițional pe piețele financiare globale și amplificarea divergențelor dintre Statele Unite și Europa, inclusiv din perspectiva performanței indicatorilor din economia financiară.
În SUA ratele de dobândă din piața monetară au scăzut în luna iunie, pe fondul creșterii probabilității ca FED să amâne procesul de normalizare a politicii monetare în contextul intensificării riscurilor din economia mondială (inclusiv a provocărilor din Marea Britanie). Rata de dobândă pe scadența 3 luni a încheiat luna iunie la 0.6541%, în scădere cu 4.6% lună/lună (dar în urcare cu 131% an/an, respectiv cu 6.8% ytd).
De asemenea, ratele de dobândă au scăzut și pe piața titlurilor de stat în iunie, evoluție determinată de re-orientarea fluxurilor de capital dinspre acțiuni spre obligațiuni după votul pro-Brexit. Pe scadența 10 ani acest indicator (barometru pentru costul de finanțare în economie) a retestat valorile minime istorice, situându-se la finalul lunii iunie la 1.475% (în scădere cu 20.3% comparativ cu nivelul de la finele lunii mai și cu 35% raportat la valoarea de la sfârșitul anului 2015). Ca medie lunară rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani s-a diminuat cu 9.1% în iunie comparativ cu mai.
Pe de altă parte, bursa americană a depășit rapid șocul indus de referendumul britanic, consemnând în perioada recentă noi maxime istorice. Indicele Dow Jones a încheiat luna iunie la 17,930 puncte, în creștere cu 0.8% față de nivelul de la finele lunii anterioare și cu 2.9% comparativ cu valoarea de la sfârșitul anului 2015. Per ansamblu, în trimestrul II acest indice bursier a înregistrat un avans de 1.4%.
Pe piața valutară s-au consemnat evoluții divergente ale dolarului american în raport cu moneda unică europeană în luna iunie: depreciere până la momentul referendumului britanic; apreciere după comunicarea rezultatului votului, pe fondul refugierii fluxurilor internaționale de capital, în contextul intensificării percepției de risc. Între final de mai și finele lunii iunie dolarul american s-a apreciat cu 0.47% (creștere cu 0.8% față de nivelul de la sfârșit de iunie 2015).
ZONA EURO
Piețele financiare din Europa au resimțit mai puternic șocul rezultatului referendumului britanic, pe fondul conexiunilor economico-financiare și investiționale puternice dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, dar și a incertitudinilor cu privire la viitorul procesului de integrare economică europeană și la rolul Londrei în arhitectura financiară europeană și globală.
Rezultatul votului britanic a contribuit la creșterea probabilității ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri de relaxare pentru consolidarea procesului de relansare economică și contracararea presiunilor deflaționiste din Zona Euro. În acest context, ratele de dobândă pe piața monetară au scăzut în iunie. EURIBOR la trei luni a consemnat noi valori minime istorice: -0.286% la final de lună.
Totodată, pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă s-au diminuat în iunie, pe fondul intrărilor de capitaluri noi în contextul undei de incertitudine determinată de votul britanic. Astfel, în Germania rata de dobândă pe scadența 10 ani a înregistrat valori negative (pentru prima oară în istorie): -0.127% la final de lună.
Totodată, bursele europene au resimțit mai puternic șocul votului pro-Brexit, pe fondul scăderilor masive din sfera sectorului bancar, afectat nu doar de probleme de profitabilitate, dar și de provocări suplimentare în cazul concretizării scenariului ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Astfel, indicele pan-european EuroStoxx 50 a încheiat luna iunie în scădere cu 6.5% (față de mai) la 2,864.7 puncte (declin cu 4.7% în trimestrul II și cu 12.3% în semestrul I).
Pe piața valutară EUR/USD a fluctuat în intervalul (1.0998 – 1.1389) la Banca Centrală Europeană în iunie, aprecierea din primele trei săptămâni fiind anulată după rezultatul votului pro-Brexit. EUR/USD a încheiat luna iunie la 1.1102, în scădere cu 0.47% față de nivelul de la final de mai și cu 0.8% raportat la valoarea de la sfârșit de iunie 2015 (dar în urcare cu 2% comparativ cu nivelul de la finele lui 2015).
rata de dobândă la 3 luni (%) sursa: Bloomberg
rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (%) sursa: Bloomberg
EUR/USD (cursul de referință) sursa: Banca Centrală Europeană
indici bursieri (Dow Jones vs. STOXX50) sursa: Bloomberg
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
-0.4
-0.3
-0.2
-0.1
0
0.1
0.2
0.3
0.4
Jan-1
3
Apr-
13
Jul-
13
Oct-
13
Jan-1
4
Apr-
14
Jul-
14
Oct-
14
Jan-1
5
Apr-
15
Jul-
15
Oct-
15
Jan-1
6
Apr-
16
Jul-
16
EURIBOR 3M LIBOR 3M (rhs)
-0.4
-0.2
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
Aug-1
4
Oct-
14
Dec-1
4
Feb-1
5
Apr-
15
Jun-1
5
Aug-1
5
Oct-
15
Dec-1
5
Feb-1
6
Apr-
16
Jun-1
6
SUA Germania
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
Sep-1
0
Jan-1
1
May-1
1
Sep-1
1
Jan-1
2
May-1
2
Sep-1
2
Jan-1
3
May-1
3
Sep-1
3
Jan-1
4
May-1
4
Sep-1
4
Jan-1
5
May-1
5
Sep-1
5
Jan-1
6
May-1
6
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
3,500
5,500
7,500
9,500
11,500
13,500
15,500
17,500
19,500
Jan-1
1
May-1
1
Sep-1
1
Jan-1
2
May-1
2
Sep-1
2
Jan-1
3
May-1
3
Sep-1
3
Jan-1
4
May-1
4
Sep-1
4
Jan-1
5
May-1
5
Sep-1
5
Jan-1
6
May-1
6
Dow Jones EuroStoxx 50 (dr.)
7
ROMÂNIA
În iunie piața financiară a resimțit evoluțiile macro-financiare globale și europene (inclusiv unda de volatilitate determinată de referendumul din Marea Britanie), precum și știrile interne. Se observă consolidarea tendinței de inflexiune a ratelor de dobândă pe piața monetară, creșterea interesului pentru titlurile de stat românești și rezistența cursului și a bursei la surpriza votului pro-Brexit.
PIAȚA MONETARĂ
Pe piața monetară ratele de dobândă au consemnat creșteri generalizate în iunie (mai pronunțate pe scadențele foarte scurte), confirmându-se tendința de inflexiune, date fiind perspectivele unui nou ciclu monetar. Aceste perspective sunt susținute de accelerarea cererii interne (la un ritm peste potențial), intensificarea riscurilor la adresa stabilității financiare și premisa revenirii presiunilor din sfera prețurilor de consum, după consumarea impactului reducerii cotelor TVA.
Ratele ROBOR pe scadențele overnight, tomorrow next, o săptămână, o lună, trei luni, șase luni, nouă luni și un an au încheiat luna iunie la 0.52%, 0.51%, 0.52%, 0.65%, 0.81%, 1.06%, 1.14%, respectiv 1.21%, în creștere cu 21%, 19%, 6%, 12%, 8%, 5%, 3%, respectiv 3% față de valorile de la finalul lunii mai.
La finele lunii iunie ratele de dobândă din sfera pieței monetare erau mai reduse, atât comparativ cu valorile de la final de 2015 (în medie cu 16 puncte bază), dar și față de nivelurile de la sfârșit de iunie 2015 (în medie cu 46 puncte bază).
PIAȚA TITLURILOR DE STAT
S-au consemnat evoluții divergente ale ratelor de dobândă în iunie: creștere pe scadențele 6 – 12 luni, pe fondul premiselor de inflexiune monetară; reducere pe scadențele de peste 1 an, dinamică în convergență cu cele din țările dezvoltate.
Declinul costurilor de finanțare pe scadențele medii/lungi a fost determinat de re-orientarea fluxurilor de capital dinspre instrumente cu randament variabil (acțiuni) către instrumente cu randament fix (obligațiuni), pe fondul intensificării percepției de risc pe piețele financiare globale, după rezultatul referendumului britanic (51.9% în favoarea Brexit).
La finele lunii iunie ratele de dobândă la titlurile de stat pe scadențele 3, 5 și 10 ani se situau la 1.78%, 2.62%, respectiv 3.42%, în scădere atât raportat la nivelul de la final de mai (cu 1%, 2%, respectiv 5%), dar și față de valoarea de la sfârșit de iunie 2015 (cu 17%, 16%, respectiv 19%).
Pe scadențele 6 luni și 12 luni ratele de dobândă au crescut cu 9% (la 0.52%), respectiv cu 6% (la 0.67%) între finele lunii mai și final de iunie.
Comparativ cu nivelul de la sfârșitul anului 2015 ratele de dobândă erau la final de iunie mai mici pe scadențele 6 luni (cu 34%), 12 luni (cu 27%) și 10 ani (cu 7%) și mai mari pe scadențele 3 ani (cu 25%) și 5 ani (cu 11%).
Valoarea medie lunară a ratei de dobândă la titlurile pe 10 ani s-a diminuat cu un ritm lunar de 0.7% în iunie pe plan intern, față de declinul cu 9.1% în SUA. În Germania indicatorul a consemnat valori negative după 24 iunie.
În iunie statul a atras 3.7 miliarde RON pe piața internă (din care 2.7 miliarde RON prin titluri) (volum în creștere cu 1.5% lună/lună), la costuri medii anuale în scădere față de licitațiile din mai.
PIAȚA VALUTARĂ
EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.5070-4.5396) la BNR în iunie, notându-se presiuni de creștere, pe fondul acumulării de factori de risc (externi și interni).
La final de iunie cursul EUR/RON s-a situat la 4.5210, în urcare cu 0.21% față de nivelul de la sfârșit de mai și cu 1.06% comparativ cu valoarea de la finele lunii iunie 2015 (dar în scădere cu 0.08% raportat la nivelul de la final de 2015).
Cursul a înregistrat un nivel mediu de 4.5218 în iunie, în creștere cu 0.50% lună/lună și cu 1.20% an/an.
PIAȚA BURSIERĂ
Piața de acțiuni a crescut în iunie, evoluție convergentă cu cea din SUA, dar divergentă față de Europa (afectată de votul pro-Brexit). La sfârșit de iunie indicele BET se situa la 6,473.4 puncte, în urcare cu 1.8% față de nivelul de la final de mai, dar în scădere cu 7.6% raportat la valoarea de la finele lui 2015.
ROBOR 3 luni (%) vs. ROBOR 6 luni (%) sursa: BNR
curba randamentelor România sursa: Bloomberg
licitații M. Finanțe (iunie)
sursa: M. Finanțe
Valoare
(mil. RON) Scadență Yield
RO1227DBN011 320.5 26-Iul-2027 3.98
RO1620DBN017 575.0 26-Feb-2020 2.25
RO1425DBN029 394.2 24-Feb-2025 3.50
RO1522DBN056 315.7 19-Dec-2022 3.09
RO1521DBN041 529.0 22-Mar-2021 2.73
RO1617CTN082 1,000 26-Iun-2017 0.70
RO1519DBN037 575.0 29-Apr-2019 1.90
cursul de schimb (RON fixing) sursa: Bloomberg
indicele BET (valori lunare) sursa: Bursa de Valori București
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
Mar-
13
May-1
3
Jul-
13
Sep-1
3
Nov-1
3
Jan-1
4
Mar-
14
May-1
4
Jul-
14
Sep-1
4
Nov-1
4
Jan-1
5
Mar-
15
May-1
5
Jul-
15
Sep-1
5
Nov-1
5
Jan-1
6
Mar-
16
May-1
6
ROBOR 3 luni (%) ROBOR 6 luni (%)
1.4
1.5
2.1
3.1
4.2
0.5 0.5
1.8
2.6
3.4
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
30-Jun-15
30-Jun-16
6M 1Y 3Y 5Y 10Y
4.49
4.5
4.51
4.52
4.53
4.54
4.55
31-M
ay
5-J
un
10-J
un
15-J
un
20-J
un
25-J
un
30-J
un
3.85
3.9
3.95
4
4.05
4.1
4.15
USDRON (dr.) EURRON (st.)
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
Jan-0
3
Jan-0
4
Jan-0
5
Jan-0
6
Jan-0
7
Jan-0
8
Jan-0
9
Jan-1
0
Jan-1
1
Jan-1
2
Jan-1
3
Jan-1
4
Jan-1
5
Jan-1
6
8
SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL
ECONOMIA REALĂ SUA
Prin incorporarea evoluțiilor macro-financiare recente americane și globale am actualizat scenariul central de previziune pentru prima economie a lumii. Comparativ cu raportul trimestrial anterior am redus prognozele pe termen mediu, pe fondul acumulării de factori de incertitudine, cu impact asupra investițiilor productive în economie.
Astfel, dinamica anuală a PIB-ului SUA ar putea decelera de la 2.4% în 2015 la 2.3% în 2016, respectiv 2.1% în 2017 și 2018. Practic, după cum se poate nota și în primul grafic din partea dreaptă, economia americană ar putea evolua la un ritm ușor sub potențial pe termen mediu, ceea ce semnalează posibilitatea apropierii de final a ciclului economic post-criză.
Conform acestui scenariu investițiile productive se află pe o traiectorie de decelerare, în absența unor noi reforme structurale și/sau a unor șocuri pozitive în economia mondială. Previzionăm ritmuri an/an pentru investițiile productive în atenuare la 3.5% în 2016, 2.7% în 2017, respectiv 2% în 2018, după dinamica de 4% an/an din 2015.
Pe de altă parte, pentru consumul privat ne așteptăm la o consolidare pe termen mediu: dinamică an/an de 2.7% în 2016, 2.6% în 2017, respectiv 2.7% în 2018. Considerăm că dinamica principalei componente a PIB va fi susținută de consolidarea venitului real disponibil al populației, dar și a pieței creditului.
În scenariul BT consumul public va accelera în orizontul 2016-2018 (ritm mediu anual de 0.9%), ceea ce ar constitui o reacție normală la ciclul monetar post-criză.
Nu în ultimul rând, continuăm să ne așteptăm ca importurile să crească mai rapid decât exporturile în perioada 2016-2018: ritmuri medii anuale de 3.1% vs. 1.5%.
În ceea ce privește piața forței de muncă previzionăm inflexiunea procesului de creare de noi locuri de muncă (spre un ritm lunar apropiat de potențial, estimat la 121 mii) și consolidarea ratei șomajului în jurul nivelului structural în trimestrele următoare. Totodată, ne așteptăm la inițierea unei tendințe de crește a ratei șomajului începând cu prima parte a anului 2018.
Printre factorii de risc pentru acest scenariu (care va fi revizuit trimestrial, prin incorporarea celor mai recente informații) menționăm: mix-ul de politici economice din Statele Unite după alegerile din 2016; evoluțiile macro-financiare globale/europene; tensiunile geo-politice globale și terorismul.
ZONA EURO Am revizuit în scădere scenariul macro-econometric central de previziune pe termen mediu prin incorporarea evoluțiilor recente din plan global și regional, inclusiv a rezultatului votului pro-Brexit (un șoc simetric, cu implicații asimetrice).
Conform noului scenariu central dinamica anuală a PIB-ului regiunii se va consolida la 1.7% în 2016, urmând să decelereze la 1.6% în 2017, respectiv 1.3% în 2018. Cu alte cuvinte, ne așteptăm la convergenta economiei spre ritmul potențial pe termen mediu, aspect reflectat și în al treilea grafic din partea dreaptă.
În acest scenariu previzionăm creșterea consumului privat cu ritmuri anuale de 1.8% în 2016, respectiv 1.6% în 2017 și 2018, evoluție determinată de ameliorarea venitului real disponibil al populației și de relansarea pieței creditului.
Pentru investițiile productive ne așteptăm la o creștere cu un ritm mediu anual de 2.4% în intervalul 2016-2018, într-o evoluție puternic influențată de incidența unor forțe contradictorii: nivelul redus al costurilor de finanțare vs. incertitudinile privind procesul de integrare economică și monetară europeană după votul pro-Brexit și provocările structurale din sectorul bancar.
Consumul public s-ar putea consolida pe termen mediu (dinamică medie anuală de 1.2% în intervalul 2016-2018), conform scenariului nostru central.
În ceea ce privește cererea externă netă ne așteptăm la creșterea importurilor și exporturilor cu ritmuri medii anuale de 5%, respectiv 4.4% în perioada 2016-2018.
Nu în ultimul rând, previzionăm continuarea procesului de ameliorare a climatului din piața forței de muncă: rata medie anuală a șomajului s-ar putea reduce de la 10.9% în 2015, 10% în 2016, 9.4% în 2017, respectiv 8.9% în 2018.
Factorii de risc pentru acest scenariu constau în: provocările structurale din regiune (forțe centrifuge – votul pro-Brexit, probleme în sectorul bancar, populism, terorism, migrație); evoluțiile macro-financiare globale; tensiunile geo-politice.
PIB vs. PIB potențial în SUA (%, an/an) sursa: previziuni BT pe
baza datelor Departamentului Comerțului (SUA)
consum privat vs. investiții productive în SUA (%, an/an) sursa: previziuni BT pe baza datelor Departamentului Comerțului (SUA)
PIB vs. PIB potențial în Zona Euro (%, an/an) sursa: estimări
și previziuni BT pe baza datelor Eurostat
investiții productive vs. consum privat în Zona Euro (%, an/an) sursa: previziuni BT, pe baza datelor Eurostat
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
5
00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
PIB PIBPOTENTIAL
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
Consum privat Investiții productive (dr.)
-5
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
PIB PIBPOTENTIAL
-2
-1
0
1
2
3
4
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Investiții productive Consum privat (dr.)
9
ROMÂNIA
Am incorporat evoluțiile din economia reală și din economia financiară, din plan
extern și din plan intern (inclusiv estimările provizorii (2) ale INS privind dinamica
economiei în trimestrul I) și am revizuit scenariul macro-econometric central de
previziune pe termen mediu (2016-2018) pentru economia României.
În scenariul central actualizat PIB-ul va accelera la 4.8% an/an în 2016 (cel mai
bun ritm din 2008), pe fondul dinamicii cererii interne, susținută de mix-ul relaxat
de politici economice.
Consumul privat (principala componentă a PIB) ar putea crește cu 6.9% an/an,
evoluție determinată de ameliorarea venitului real disponibil al populației și de
accelerarea creditului în moneda națională.
De asemenea, ne așteptăm ca investițiile productive să crească pentru al treilea
an la rând în 2016, însă cu un ritm în temperare la 6.6% an/an, ca urmare a
intensificării provocărilor externe (inclusiv incertitudinile privind viitorul Uniunii
Europene) și interne (inclusiv adoptarea de măsuri populiste), cu impact asupra
climatului investițional.
Nu în ultimul rând, consumul public ar putea crește cu 1.1% an/an în 2016, în
decelerare comparativ cu dinamica de 1.6% an/an din 2015.
În ceea ce privește cererea externă netă previzionăm decelerare atât pentru
exporturi, cât și pentru importuri, către ritmuri an/an de 4.8%, respectiv 7.7%.
Ulterior, ne așteptăm la decelerarea economiei (4.3% în 2017, respectiv 4.0% în
2018) spre un ritm apropiat de potențial, după cum se poate nota în primul grafic din
partea dreaptă.
Pentru consumul privat previzionăm temperarea dinamicii anuale la 4.6% în 2017,
respectiv 4.3% în 2018, pe fondul disipării impactului măsurilor de relaxare fiscal-
bugetară.
În acest scenariu consumul public ar putea decelera spre un ritm de 0.4% an/an în
2017-2018, ca urmare a provocărilor determinate de consolidarea bugetară după
măsurile de relaxare fiscal-bugetară implementate în ultimele trimestre.
Pentru investițiile productive previzionăm ritmuri anuale de evoluție de 7.6% în
2017, respectiv 6.6% în 2018. Practic, ne așteptăm la o atitudine prudentă a
companiilor în ciclul investițional post-criză, pe fondul incidenței unor forțe
contradictorii: nivelul accesibil al costurilor de finanțare și consolidarea momentului
favorabil în sfera consumului privat vs. acumularea de provocări (europene și
interne) și perspectiva modificării mix-ului intern de politici economice.
În sfera cererii externe nete scenariul central actualizat indică premise de
creștere a importurilor cu un ritm mai puternic decât exporturile în 2017-2018 (6.8%
vs. 5.9%), cu impact asupra poziției externe: deficitul de cont curent ar putea să
testeze pragul de 3.5% din PIB în 2018.
Perspectiva decelerării economiei în 2017-2018 spre un ritm apropiat de potențial
este reflectată și de dinamica recentă a indicatorilor avansați. După cum se poate
nota în ultimul grafic din partea dreaptă indicatorul de încredere în economie
(calculat de Comisia Europeană) pare să fi inițiat o tendință de decelerare.
În ceea ce privește piața forței de muncă continuăm să ne așteptăm la scăderea
ratei șomajului, însă cu un ritm mai lent, pe fondul majorării salariilor, dar și a
acumulării unor provocări la adresa climatului investițional. Conform noilor
previziuni rata medie anuală a șomajului ar putea să scadă de la 6.8% în 2015 la 6.5%
în 2016, 6.3% în 2017, respectiv 6.1% în 2018.
Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu central menționăm:
evoluțiile macro-financiare globale și europene (inclusiv incertitudinile privind
viitorul Uniunii Europene); tensiunile geo-politice globale și regionale; mix-ul intern
de politici economice (riscurile determinate de implementarea unor măsuri populiste
și tergiversarea reformelor structurale); climatul politic în anul electoral 2016.
PIB vs. PIB potențial (%, an/an) sursa: Eurostat, estimări și
previziuni Banca Transilvania
investiții productive vs. consumul privat (an/an, MA4) sursa: Eurostat, previziuni Banca Transilvania
exporturi vs. importuri (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni Banca
Transilvania
indicator încredere în economia României sursa: Eurostat
-8
-4
0
4
8
12
96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
PIB PIBPOTENTIAL
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Investiții productive (dr.) Consum privat
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
-10
-5
0
5
10
15
20
25
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Exporturi Importuri (dr.)
0
20
40
60
80
100
120
140
Jan-9
2
Feb-9
3
Mar-
94
Apr-
95
May-9
6
Jun-9
7
Jul-
98
Aug-9
9
Sep-0
0
Oct-
01
Nov-0
2
Dec-0
3
Jan-0
5
Feb-0
6
Mar-
07
Apr-
08
May-0
9
Jun-1
0
Jul-
11
Aug-1
2
Sep-1
3
Oct-
14
Nov-1
5
10
ECONOMIA FINANCIARĂ SUA
Prin incorporarea evoluțiilor macro-financiare recente, globale și americane, am
ajustat previziunile privind dinamica prețurilor de consum pe termen mediu (pentru
indicatorul agreat de Rezerva Federală – Personal Consumption Expenditure).
Conform noilor previziuni dinamica medie anuală a prețurilor de consum va
accelera gradual în trimestrele următoare, în convergență către ținta băncii
centrale. Cu toate acestea, ne așteptăm ca inflația să se mențină sub nivelul țintit
de FED pe termen mediu, în absența unor șocuri importante (la nivel de viteză de
circulație a banilor, climat din piețele financiare și din piețele de materii prime).
Astfel, inflația medie anuală ar putea accelera de la 0.3% în 2015 la 1.1% în 2016,
respectiv 1.3% în 2017, urmând să se consolideze la 1.2% în 2018.
Acumularea de semnale de final de ciclu economic și persistența inflației la un
nivel sub ținta FED exprimă premise de menținere a unei atitudini prudente în sfera
politicii monetare în ciclul post-criză (demarat în decembrie 2015).
Altfel spus, ne așteptăm ca FED să continue procesul de normalizare a ratei de
dobândă de politică monetară în trimestrele următoare, însă cadența acestui proces
este dependentă de perspectivele privind economia americană și de evoluția
percepției de risc pe piețele financiare globale, într-un context de sensibilitate
majoră în relația dintre direcția politicii monetare și încrederea investitorilor.
ZONA EURO
Am incorporat evoluțiile macro-financiare globale și europene din ultimele
săptămâni și am ajustat marginal previziunile cu privire la dinamica prețurilor de
consum din regiune din perspectiva termenului mediu.
După inflexiunea recentă continuăm să ne așteptăm la convergența foarte lentă a
inflației către ținta Băncii Centrale Europene (2% an/an). Conform noilor previziuni
dinamica medie anuală a prețurilor de consum se va situa la 0.2% în 2016, 0.9% în
2017, respectiv 1.1% în 2018.
Cu toate acestea, atragem atenția cu privire la intensificarea provocărilor în sfera
procesului de integrare economică europeană (mai ales după votul pro-Brexit din 23
iunie), cu impact asupra atitudinilor de investiții și consum din Zona Euro.
Perspectiva persistenței dinamicii prețurilor de consum sub ținta Băncii Centrale
Europene pe termen scurt/mediu (mai ales în absența creșterii vitezei de circulație a
banilor și a majorării cotațiilor la țiței) exprimă premise ca BCE să continue politica
monetară relaxată fără precedent și în prima jumătate a anului viitor. Totodată,
subliniem faptul că intensificarea factorilor de risc (macro-financiar) ar putea
determina BCE să implementeze noi măsuri de relaxare monetară pe termen scurt.
ROMÂNIA
Prin incorporarea evoluțiilor macro-financiare recente (globale, europene și
interne) am revizuit prognozele privind prețurile de consum (pe indicele armonizat
UE) pe termen scurt și mediu.
Conform noilor previziuni dinamica medie anuală a prețurilor de consum se va
situa la -1.1% în 2016, 1.3% în 2017, respectiv 2% în 2018.
Acest scenariu va fi revizuit lunar, prin incorporarea evoluțiilor recente, date
fiind elementele de volatilitate din plan extern și distorsiunile din plan intern.
Perspectiva accelerării dinamicii prețurilor de consum în trimestrele următoare
(în convergență către ținta băncii centrale), după inflexiunea recentă, într-un
context de acumulare de provocări (externe și interne) la adresa stabilității macro-
financiare consolidează scenariul ca BNR să inițieze un nou ciclu monetar în a doua
jumătate a anului curent. De altfel, în cadrul ședinței de la sfârșitul lunii iunie banca
centrală și-a manifestat vigilența (fiind pregătită să intervină prin toate
instrumentele pentru contracararea presiunilor la adresa stabilității prețurilor și a
stabilității financiare).
dinamica prețurilor de consum în SUA (%, an/an) sursa: FED, previziuni Banca Transilvania
dinamica prețurilor de consum în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni Banca Transilvania
dinamica prețurilor de consum în România (IAPC) (%, an/an) sursa:Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
11 12 13 14 15 16 17 18
INFLATIESUF INFLATIESUA
-1
0
1
2
3
4
11 12 13 14 15 16 17 18
INFLATIEZEF INFLATIEZE
-4
-2
0
2
4
6
2013 2014 2015 2016 2017 2018
INFLATIEPREVIZIUNI
4.37
4.38
4.39
4.4
4.41
4.42
26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun
3.2
3.21
3.22
3.23
3.24
3.25
3.26
USDRON (dr.)
EURRON (st.)
4,800
5,300
5,800
6,300
6,800
7,300
Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14
STOXX 50, rebazat BET
11
PIEȚELE FINANCIARE SUA
Pentru săptămânile următoare ne așteptăm ca piețele financiare internaționale să
reacționeze la informațiile din plan macroeconomic din principalele blocuri
economice ale lumii (inclusiv la știrile privind relația Marea Britanie – Uniunea
Europeană), la sezonul de raportări financiare pe trimestrul II, dar și la dinamica
cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime. De asemenea, alegerile
Prezidențiale din Statele Unite și evoluțiile din plan geo-politic global se numără
printre factorii cu posibil impact asupra piețelor financiare pe termen scurt.
După depășirea cu succes a șocului britanic (determinat de votul pro-Brexit) piața
financiară americană ar putea intra într-o perioadă de consolidare înainte de
alegerile Prezidențiale. Acest scenariu este susținut de acumularea unor forțe
contradictorii, într-un moment în care gradul de sensibilitate la nivelul relației
dintre FED și piețele financiare a atins un nivel fără precedent: atitudinea relaxată a
politicii monetare vs. semnale de maturitate a ciclului economic post-criză; indicii
bursieri la maxime istorice vs. marjele operaționale în scădere spre minimele din
2009; excesul de lichiditate vs. dinamica redusă a investițiilor în economia reală.
Aceste aspecte ar putea determina o incidență mai frecventă a episoadelor de
volatilitate și grăbi finalul ciclului bursier post-criză.
Considerăm că evoluțiile ratelor de dobândă pe piața monetară și pe piața
titlurilor de stat vor fi dependente de deciziile și semnalele de politică monetară ale
FED în cadrul ciclului monetar post-criză (inițiat în decembrie 2015).
În ceea ce privește piața valutară cursul dolarului american va fi influențat de
semnalele de politică monetară emise de FED, precum și de evoluțiile macro-
financiare din Europa și Asia (inclusiv intrarea YUAN-ului în coșul DST din toamna
acestui an). În scenariul nostru central previzionăm o consolidare pe termen scurt și
schimbare de tendință pe termen mediu (din apreciere în depreciere), dacă se va
confirma finalul ciclului economic post-criză.
ZONA EURO
Pe lângă aspectele menționate la punctul anterior ne așteptăm ca piața
financiară din regiune să fie sensibilă la incertitudinile privind viitorul procesului de
integrare economică europeană (cum va arăta Uniunea Europeană după votul pro-
Brexit), precum și la problemele structurale din sectorul financiar-bancar european,
dar și la tergiversarea reformelor (și riscul amplificării măsurilor cu caracter
populist).
Totodată, tensiunile geo-politice regionale (inclusiv situația din Turcia), dar și
amenințarea teroristă sunt factori cu impact asupra climatului investițional.
Date fiind semnalele emise recent de Banca Centrală Europeană ne așteptăm ca
ratele de dobândă să se mențină în teritoriu negativ în trimestrele următoare (cel
puțin până în primăvara anului viitor).
În ceea ce privește piața titlurilor de stat ne așteptăm la evoluții dependente de
forțe contradictorii în trimestrele următoare: ciclul monetar din SUA și accelerarea
PIB-ului nominal în Zona Euro vs. programul de relaxare monetară implementat de
Banca Centrală Europeană (volum lunar de 80 miliarde EUR).
Pentru piața regională de acțiuni ne așteptăm la evoluții influențate de dinamica
pieței americane, de excesul de lichiditate din regiune și de modul în care sunt
adresate provocările curente (menționate mai sus).
În ceea ce privește moneda unică europeană considerăm că schimbarea de
tendință este dependentă de accelerarea convergenței Zonei Euro către SUA.
EUR/GBP vs. USD/GBP sursa: Bloomberg
cotațiile internaționale la țiței (USD/baril) sursa: Departamentul de Energie SUA
încrederea investitorilor (indicator Sentix) sursa: Bloomberg
VIX (indicator de volatilitate) vs. PER pe S&P 500 sursa: Bloomberg
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
1.1
Jan-7
1
Jan-7
3
Jan-7
5
Jan-7
7
Jan-7
9
Jan-8
1
Jan-8
3
Jan-8
5
Jan-8
7
Jan-8
9
Jan-9
1
Jan-9
3
Jan-9
5
Jan-9
7
Jan-9
9
Jan-0
1
Jan-0
3
Jan-0
5
Jan-0
7
Jan-0
9
Jan-1
1
Jan-1
3
Jan-1
5
EURGBP USDGBP
20
40
60
80
100
120
140
Jan-1
2
Apr-
12
Jul-
12
Oct-
12
Jan-1
3
Apr-
13
Jul-
13
Oct-
13
Jan-1
4
Apr-
14
Jul-
14
Oct-
14
Jan-1
5
Apr-
15
Jul-
15
Oct-
15
Jan-1
6
Apr-
16
WTI BRENT
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
Jan-1
4
Mar-
14
May-1
4
Jul-
14
Sep-1
4
Nov-1
4
Jan-1
5
Mar-
15
May-1
5
Jul-
15
Sep-1
5
Nov-1
5
Jan-1
6
Mar-
16
May-1
6
Jul-
16
Zona Euro SUA
0
5
10
15
20
25
30
0
10
20
30
40
50
60
70
Jul-
06
Jan-0
7
Jul-
07
Jan-0
8
Jul-
08
Jan-0
9
Jul-
09
Jan-1
0
Jul-
10
Jan-1
1
Jul-
11
Jan-1
2
Jul-
12
Jan-1
3
Jul-
13
Jan-1
4
Jul-
14
Jan-1
5
Jul-
15
Jan-1
6
VIX PER (dr.)
12
ROMÂNIA
Pentru piața financiară internă ne așteptăm la evoluții influențate de climatul din
piețele internaționale, știrile macroeconomice interne (mai ales perspectivele mix-
ului de politici economice), tensiunile geo-politice regionale (inclusiv evenimentele
recente din Turcia) și evenimentele din plan politic autohton în anul electoral 2016.
Piața financiară internă se menține atractivă din perspectiva macro-
fundamentală, însă concretizarea potențialului este pusă în dificultate de
acumularea de provocări (care par să fie de durată), atât din plan european
(modificări de configurație la nivelul Uniunii Europene), dar și intern (deteriorarea
contului curent, implementarea de măsuri cu caracter populist, tergiversarea
reformelor structurale).
Incorporând evoluțiile macro-financiare globale, europene și interne din ultimele
săptămâni am revizuit previziunile pe termen mediu pentru economia financiară.
Pe piața monetară ne așteptăm la creșterea graduală a ratelor de dobândă în
trimestrele următoare, pe măsură ce BNR va iniția ciclul monetar post-criză
(semnalat pe parcursul ultimelor luni). Am redus însă previziunile privind nivelul
ratei de dobândă de referință de la finalul anului curent de la 2.25% la 2.00%, pe
fondul diminuării prognozelor privind dinamica prețurilor de consum, dar și în
contextul evoluțiilor recente din plan european.
Demararea ciclului monetar post-criză va conduce la ancorarea așteptărilor
privind dinamica prețurilor de consum pe termen mediu (după disiparea impactului
reducerilor de TVA), dar și la contracararea presiunilor la adresa stabilității
financiare (inclusiv deteriorarea contului curent).
Cu toate acestea, caracteristicile viitorului ciclu monetar (instrumentele utilizate
și cadența) sunt dependente de perspectivele de politică monetară din SUA și Zona
Euro, dar și de provocările pe plan intern la adresa stabilității prețurilor pe termen
mediu și a stabilității financiare, într-un context dominat de excesul de lichiditate și
reducerea ponderii finanțării externe.
În ceea ce privește piața titlurilor de stat previziunile actualizate indică
consolidarea ratei de dobândă pe scadența 10 ani (ca medie anuală) la 3.5% în 2016.
Ulterior, indicatorul ar putea crește la 4% în 2017, respectiv 4.3% în 2018, pe fondul
perspectivelor de continuare a ciclului monetar post-criză în Statele Unite și de
accelerare a dinamicii PIB-ului nominal pe plan intern.
Ministerul de Finanțe a programat în iulie licitații pentru un volum de 3.5 miliarde
RON pe piața internă (din care 2 miliarde RON prin titluri de stat).
Nu în ultimul rând, în sfera pieței valutare am ajustat previziunile pentru
perioada 2016-2018: valori medii anuale pentru cursul EUR/RON de 4.46 in 2016,
4.34 in 2017, respectiv 4.33 în 2018.
Considerăm că perspectiva accelerării convergenței economice europene și
echilibrarea mix-ului intern de politici economice vor contribui la creșterea gradului
de atractivitate, atât pe piața valutară, dar și în sfera bursieră. Performanța pieței
de capital este dependentă și de listarea unor companii noi: listarea Hidroelectrica
ar putea contribui la retestarea maximelor din 2015.
Printre factorii de risc pentru acest scenariu central se menționează: evoluțiile
din economia reală și din economia financiară din plan global și european;
provocările la adresa procesului de integrare economică europeană (votul pro-Brexit,
terorism, populism, migrație); mix-ul intern de politici economice și climatul politic
în anul electoral 2016.
licitații M. Finanțe (iulie) sursa: M. Finanțe
Valoare
(mil. RON) Instrumente Maturitate
04-Iul-2016 1,000 Certificate 29-Mai-2017
07-Iul-2016 230 Titluri 24-Feb-2025
11-Iul-2016 575 Titluri 29-Apr-2019
14-Iul-2016 230 Titluri 19-Dec-2022
18-Iul-2016 500 Certificate 18-Ian-2017
21-Iul-2016 345 Titluri 22-Mar-2021
25-Iul-2016 575 Titluri 26-Feb-2020
titluri de stat în circulație sursa: BNR
Valoare
(mil. RON) Cupon (%) Maturitate
RO1617CTN0A9 501.2 Ian-17
RO1617CTN082 1,007.1 Iun-17
RO1519DBN037 6,916.6 2.50 Apr-19
RO1521DBN041 5,274.8 3.25 Mar-21
RO1425DBN029 8,029.2 4.75 Feb-25
previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania
Min Medie Max Mediana
2016 4.4370 4.46 4.5396 4.45
2017 4.2048 4.34 4.5761 4.37
2018 4.0355 4.33 4.6390 4.36
spread rata reală de dobândă (România vs. SUA) (pp) sursa: estimări BT pe baza datelor Bloomberg
indicator risc România sursa: Bloomberg
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
Apr-
05
Dec-0
5
Aug-0
6
Apr-
07
Dec-0
7
Aug-0
8
Apr-
09
Dec-0
9
Aug-1
0
Apr-
11
Dec-1
1
Aug-1
2
Apr-
13
Dec-1
3
Aug-1
4
Apr-
15
Dec-1
5
Aug-1
6
Apr-
17
Dec-1
7
Aug-1
8
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
Jun-0
0
Mar-
01
Dec-0
1
Sep-0
2
Jun-0
3
Mar-
04
Dec-0
4
Sep-0
5
Jun-0
6
Mar-
07
Dec-0
7
Sep-0
8
Jun-0
9
Mar-
10
Dec-1
0
Sep-1
1
Jun-1
2
Mar-
13
Dec-1
3
Sep-1
4
Jun-1
5
Mar-
16
13
LIMITAREA RĂSPUNDERII
Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituţie financiar-bancară ale cărei activitaţi sunt reglementate şi supravegheate consolidat de Banca
Naţională a României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania şi subsidiarele sale au un caracter pur informativ, pot fi utilizate ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investiţii. Cu alte
cuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere la instrumente financiare menţionate în rapoarte; b) Instrument de reclamă pentru instrumentele financiare menţionate în rapoarte. Informaţiile care stau la baza acestor rapoarte au fost obţinute din surse publice, considerate relevante şi de încredere: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenţii Financiare & Organizaţii Interne şi Internaţionale, etc. Atragem însă atenţia cu privire la faptul că acurateţea/corectitudinea acestor informaţii din surse publice nu poate fi verificată şi/sau contestată de instituţia noastră.
Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiştilor la momentul publicării, rezultat prin raţionament independent cu metode analitice specifice. Recomandările emise
pot să nu coincidă cu poziţia tuturor instituţiilor din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credinţă, fără omisiuni intenţionate şi în condiţii limitate de acces la informaţii: a existat acces doar la datele şi informaţiile făcute publice de către organisme şi organizaţii interne şi internaţionale.
Atragem atenţia cu privire la faptul că recomandările din rapoartele de analiză ale Băncii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în funcţie de situaţia
financiară, orizontul şi obiectivele investiţionale). Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctuează în timp, iar performanţa trecută nu constituie sub nicio formă un indicator pentru performanţa viitoare. Totodată, subliniem faptul că investiţiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicitaţi în rapoarte. Altfel spus, Banca Transilvania sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă şi/sau potenţială, rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport.
Recomandările emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania/subsidiarele sale rezervându-şi dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil.
Remuneraţia autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influenţată de recomandările exprimate în cadrul acestora.
Banca Transilvania, angajaţii sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport.
Reproducerea totală sau parţială a acestui raport este permisă doar prin menţionarea sursei.
Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând link-ul următor: www.bancatransilvania.ro/rapoarteanaliza/.
Grupul Financiar Banca Transilvania
• cursuri spot – operațiuni cont
• depozite – persoane juridice
• cursuri case de schimb
• titluri de stat și eurobonduri
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• tranzacționare online pe bursele din Bucuresti și Viena
• credite marjă
• administrare discreționară
• împrumuturi de acțiuni pentru vânzarea în lipsă
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• fonduri de venit fix în lei sau euro
• fonduri mixte (max. 20% acțiuni)
• fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro
LEI sau EUR accesează AICI
LEI sau EUR finanțări rapide către persoane fizice, credite de consum pentru
nevoi personale sau pentru achiziții în rate în locațiile
comercianților parteneri accesează AICI
acces rapid și simplificat la suport financiar în vederea achiziției
de bunuri de folosință îndelungată; se adresează persoanelor
juridice, companii mici, mijlocii și corporate accesează AICI
soluții de finanțare și management pentru folosința
autovehiculelor, împreună cu administrarea externalizată a
tuturor operațiunilor de care depinde funcționarea flotei auto accesează AICI
ANALIZĂ
dr. Andrei Rădulescu Economist Senior | Banca Transilvania (+4)0374.697.575 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516 [email protected] Dan Rusu, CMT Analist Financiar Senior | Banca Transilvania (+4)0264.430.564 int225 | (+4)0264.407.150 | (+4)0757.080.536 [email protected]
Marius Tiberiu Mureșan Analist Investiții | BT Asset Management (+4)0264.301.920 | (+4)0741.200.052 [email protected]
VÂNZĂRI & TRANZACȚIONARE
Teo Bîrle Director Trezorerie | Banca Transilvania (+4)0264.301.104 | (+4)0264.301.453| (+4)0264.301.199 [email protected] Cosmin Bota Director Operațiuni | BT Capital Partners (+4)0264.430.564 | (+4)0264.431.718 | (+4)0744.572.402 [email protected] Aurel Bernat Director Vânzări | BT Asset Management (+4)0264.301.618 | (+4)0730.075.128 [email protected]