brosura ioana4 embed

ISTORIA ÎN IMAGINI A UNIVERSITĂȚII BABEȘ-BOLYAI

O privire spre trecutIstoria în imagini a Universității Babeș-Bolyai

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) – cea mai mare universitate a României contemporane – este, în același timp, cea mai recentă între cele trei universități de prestigiu internațional situate în capitalele marilor provincii istorice (București, Iași și Cluj-Napoca), fiind înființată, ca instituție românească, abia în 1919, la scurtă vreme după Marea Unire. Dar, în înțelesul ideii medievale, originare, de universitate – se știe că Evul Mediu a dat naștere acestor „corporații ale magiștrilor și discipolilor” – UBB este cea mai veche universitate de pe teritoriul actualei Românii, ea fiind creată la 1581, în zorile epocii moderne, sub formă de Colegiu Major iezuit, cu limba de predare latină, cu trei facultăți (teologică, filosofică și juridică) și cu menirea acordării tuturor celor trei titluri consacrate (baccalaureus, magister artium și doctor), aidoma instituțiilor de învățământ superior similare din Italia, Germania sau Franța. De-atunci, Alma Mater Napocensis are o istorie aproape continuă, deși plină de avataruri, studiile derulându-se, până la 1918, în latină, maghiară și germană, cu profesori și studenți italieni, polonezi, germani, maghiari, evrei, români etc. În timpurile actuale, preluând marile tradiții naționale și europene, UBB, după o experiență de aproape patru secole și jumătate, cuprinde trei linii de studiu, în limbile română, maghiară și germană, precum și variate programe în engleză, franceză, ebraică, ucraineană, limbi nordice etc., și-i pregătește pe tineri pentru marile provocări ale mileniului al treilea. Cu acest statut, UBB se prezintă lumii drept o „comunitate a egalilor”, uniți sub semnul învățăturii și educației, prețuitori ai tradiției, dar și ai excelenței prezente și viitoare, hotărâți să cultive prosperitatea patriei române, în rând cu toate celelalte patrii și în acord cu idealurile europene de pace, de dreptate și de democrație.

Cuvântul Rectorului

Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop

Repere istorice ale Universitatii clujene

a fost inaugurată şcoala iezuită (catolică) de la Cluj-Mănăştur.

Ştefan Báthory, în calitate de rege al Poloniei şi principe al Transilvanei, a emis primul document de înfiinţare al Colegiului Major Iezuit, care urma să aibă sediul în oraşul Cluj, în strada Lupului (azi strada Kogălniceanu), în vechea mănăstire a călugărilor franciscani.

Ştefan Báthory a emis la Vilna (Vilnius, azi în Lituania) diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj, ca instituţie echivalentă cu universităţile europene consacrate ale epocii şi care urma să confere titlurile de baccalaureus, magister şi doctor. Pentru a asigura baza materială a Colegiului, Ştefan Báthory a donat instituţiei importante domenii funciare. Primul rector al Colegiului a fost iezuitul polonez Jacobus Wujek (Vangrovitius). Limba de predare şi învăţare era latina.

A. 1579 - 1872 – Preliminarii

20 decembrie 1579

18 mai 1580

12 mai 1581

4

Alături de Colegiul Major Iezuit începe să funcţioneze şi Seminarul catolic (Seminarium Pontificium ac Regium). Diplomatul iezuit Antonio Possevino a fost cel care a organizat din punct de vedere pedagogic şi administrativ Seminarul – el este considerat părintele spiritual al Universităţii Babeş-Bolyai.

1583

cetăţenii de confesiune unitariană din Cluj s-au revoltat împotriva iezuiţilor. Clădirile Colegiului şi Seminarului au fost demolate, iar iezuiţii alungaţi. Activitatea didactică a fost întreruptă.

iezuiţii au revenit la Cluj şi au reluat activitatea didactică. Noul rector al Colegiului a fost iezuitul Giovanni Argenti.

Ordinul Iezuit a fost izgonit din Transilvania.octombrie 1606

9 iunie 1603

ca urmare a politicii confesionale echilibrate a principelui Gabriel Bethlen, iezuiţii au putut reveni în Transilvania şi au reînfiinţat şcoala lor la Alba Iulia.

1617

iezuiţii s-au reîntors la Cluj-Mănăştur unde, în următoarele decenii, au realizat o activitate pedagogică de nivel mediu. Acest Gimnaziu Iezuit a reprezentat continuitatea între Colegiul Major Iezuit desfiinţat în 1605 şi Academia Iezuită înfiinţată în 1698.

1618

Gimnaziul Iezuit de la Cluj-Mănăştur a fost mutat în oraşul Cluj. 1660

Dieta Transilvaniei a donat Ordinului Iezuit vechea biserică şi mănăstire dominicană din Cetatea Veche. Numărul tinerilor care au studiat la Gimnaziul Iezuit s-a ridicat la aproximativ 200.

septembrie 1693

activitatea didactică iezuită a fost continuată în Colegiul Academic Iezuit (Collegium Claudiopolitanum sau Academia Claudiopolitana). Academia clujeană a fost privită ca moştenitoarea de drept a Colegiului Major Iezuit. În 1698 a fost reîntemeiat Seminarul Iezuit.

noiembrie 1698

Leopold I, împărat al Sfântului Imperiu Romano-German şi rege al Ungariei, a confirmat privilegiul dat în 1581 de Ştefan Báthory, prin care la Cluj a fost înfiinţat Colegiul Major Iezuit şi i-a oferit o finanţare substanţială. La Collegium Claudiopolitanum se studia în limbile latină şi germană (din 1751).

22 august 1701

toamna anului 1603

5

în capătul vestic al străzii Lupului (azi str. Kogălniceanu), Ordinul Iezuit a demarat constuirea unui ansamblu de clădiri reprezentative: conventul, şcoala propriu zisă, biserica, internatul, convinctul nobiliar şi noul corp de clădire al Academiei, cu observator astronomic.

Prima jumătate a secolului XVIII

Împărăteasa Maria Terezia a ridicat Collegium Claudiopolitanum la rangul de Colegiu Academic Universitar. Această instituţie asigura „un învăţământ gimnazial, cu unele discipline universitare”.

Papa Clement al XIV-lea a desfiinţat Ordinul Iezuit. În octombrie 1773 a luat sfârşit activitatea iezuiţilor şi la Cluj.

pe lângă facultăţile de filosofie şi de teologie, împărăteasa Maria Terezia a dispus înfiinţarea facultăţii de drept.

octombrie 1774

1753

Maria Terezia a dispus înfiinţarea facultăţii de medicină. Colegiul Academic Universitar din Cluj era pe calea să devină o universitate cu patru facultăţi.

ianuarie 1775

Colegiul Academic Universitar din Cluj a trecut sub conducerea unui alt ordin catolic, cel Piarist, care a preluat o instituţie de învăţământ superior cu patru facultăţi: Facultatea de Filosofie, Facultatea de Drept, Facultatea de Medicină şi Facultatea de Teologie.

1776

Facultatea de Teologie a fost mutată la Alba Iulia, unde funcţionează şi în prezent.1778

Colegiul Academic Universitar din Cluj şi-a pierdut rangul universitar şi a devenit Liceu Academic Regal (Lyceum Regium Academicum) cu trei facultăţi din domeniile filosofie, drept şi medicină.

1784

a fost construită noua clădire a Liceului Academic Regal. În zilele noastre în această clădire funcţionează Liceul Teoretic Ştefan Báthory.

în Cluj au funcţionat mai multe instituţii de învăţământ: Liceul Academic Regal (Liceul Piarist), Colegiul Reformat, Gimnaziul Unitarian, Academia de Drept (din 1863). Mulţi dintre profesorii viitoarei universităţi clujene au predat iniţial la aceste instituţii de învăţământ.

1817-1821

1800-1872

1773

6

Iuliu Maniu

Iuliu Hatieganu

George Cosbuc

Vasile Merutiu

1872-1919 - Dintre personalităţile româneşti care au studiat la Universitatea Franz Iosif din Cluj trebuie să îi amintim pe: Iuliu Maniu (Drept), Iuliu Haţieganu (Medicină), George Coşbuc (Filosofie), Vasile Meruţiu (Ştiinţe Naturale).

prin legea nr. XIX, adoptată de Parlamentul maghiar la 17 septembrie şi consfințită de împăratul Franz Iosif la 12 octombrie, se înfiinţează Universitatea din Cluj (cu predare în limba maghiară). Au fost create patru facultăţi distincte: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filozofie, Litere şi Istorie, Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Facultăţile erau egale între ele şi se bucurau de autonomie internă. Primul rector a fost profesorul Áron Berde de la Facultatea de Drept, specialist în economie şi finanţe. Pe lângă cele patru facultăţi a fost creat şi un Institut Pedagogic pentru formarea profesorilor de gimnaziu.

a avut loc învestirea autorităţilor universitare şi deschiderea cursurilor pentru studenţi. În primul semestru la Universitatea clujeană erau înscrişi 258 de studenţi.

10-11 noiembrie 1872

septembrie-octombrie 1872

Împăratul Franz Iosif a emis documentul oficial de întemeiere al Universităţii din Cluj şi a accep-tat ca această instituţie să îi poarte numele.

4 ianuarie 1881

a fost construită clădirea centrală a Universităţii clujene. Având o suprafaţă de 4.226 m², imobilul a fost realizat după planurile arhitectului Károly Meixner şi construit de antreprenorul Károly Reményik.

1893-1902

a fost construită clădirea Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. (Biblioteca funcţiona din 1872, aceasta fiind înfiinţată odată cu Universitatea).

1906-1909

la Universitatea din Cluj au studiat peste 40.000 de studenţi, din care 2635 români. Dintre personalităţile româneşti care au studiat la Universitatea Franz Iosif din Cluj trebuie să îi amintim pe: Iuliu Maniu (Drept), Iuliu Haţieganu (Medicină), George Coşbuc (Filosofie), Vasile Meruţiu (Ştiinţe Naturale).

1872-1919

8

B. 1872-1919 – Perioada învăţământului universitar clujean în limba maghiară (Universitatea „Franz Iosif”)

3 noiembrie 1919 - Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

„Noutatea spiritului are nevoie de

libertate, de aer larg. Libertatea

aceasta creste din starea de suflet a

iubirii pentru idee.”

10

prin decretul regal nr. 4090, semnat de regele Ferdinand I al României, s-a decis că „Universitatea maghiară din Cluj se transformă pe ziua de 1 octombrie 1919 în Universitate românească”. Noua instituţie avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Profesorul de lingvistică Sextil Puşcariu, de la Facultatea de Litere, a fost ales primul rector român. În semestrul întâi universitatea a avut 1871 de studenţi, iar în semestrul al doilea - 2182 de studenţi. Unul dintre cele mai importante studii privind posibilitatea reorganizării Universității din Cluj a fost elaborat de Vasile Pârvan (arheolog și istoric) și s-a intitulat „Universitatea națională a Daciei Superioare - Păreri propuse publicului Marelui Sfat Național al românilor din Ardeal, Banat și Țara Ungurească”.

12 septembrie 1919

Vasile Pârvan a susținut prelegerea inaugurală „Datoria vieții noastre”, prima prelegere în limba română rostită la noua universitate.

3 noiembrie 1919

printre profesorii de seamă ai universităţii clujene s-au numărat savanţii Emil Racoviţă (director al Institutului de Speologie), Alexandru Borza (director al Grădinii Botanice), Petre Sergescu (matematician şi istoric al Ştiinţei), Ioan Lupaş şi Silviu Dragomir (istorici), Florian Ştefănescu-Goangă (psiholog), George Spacu (chimist), Lucian Blaga (filosof şi scriitor), Victor Papilian (medic).

1919-1940

Universitatea din Cluj a adoptat oficial numele regelui Ferdinand I. Între anii 1927-1948, universitatea clujeană se va numi Universitatea „Regele Ferdinand I”.

1927

în prezenţa regelui Carol al II-lea al României a fost inaugurată clădirea Colegiului Academic clujean.

iunie 1937

ca urmare a dictatului de la Viena, Universitatea din Cluj s-a refugiat la Sibiu și Timișoara. septembrie 1940

Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a întors la Cluj, reintrându-şi pe deplin în drepturi. mai-iunie 1945

C. 1919-1945 – Universitatea românească din Cluj (Universitatea „Regele Ferdinand I”)

prin decretul regal nr. 407, la Cluj s-a înfiinţat „pe data de 1 iunie 1945, o universitate de stat cu predare în limba maghiară, cu facultăţile: Litere şi Filozofie, Drept şi Economie politică, Ştiinţe, Medicină Umană”. Noua instituţie va primi numele de Universitatea „Bolyai”.

Universitatea românească din Cluj a suferit un profund proces de transformare instituţională şi a resursei umane, ca urmare a aplicării politicilor instituite de către comunişti. Mulţi profesori au fost epuraţi, s-au înfiinţat noi facultăţi şi catedre prin reorganizarea celor vechi.

1945-1959

28 mai 1945

Universitatea „Regele Ferdinand I” şi-a schimbat numele în Universitatea „Victor Babeş”. ianuarie 1948

11

D. Universităţi paralele

Universitatea Babes-Bolyai

Constantin Daicoviciu

martie-iulie 1959 - Are loc procesul de unificare a Universităţii româneşti din Cluj cu Universitatea maghiară. Noua instituţie va purta numele de Universitatea Babeş-Bolyai. Primul rector al Universităţii Babeş-Bolyai a fost profesorul Constantin Daicoviciu (arheolog).

13

are loc procesul de unificare a Universităţii româneşti din Cluj cu Universitatea maghiară. Noua instituţie va purta numele de Universitatea Babeş-Bolyai şi avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geogra-fie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Facultatea de Istorie şi Filozofie, cu secții română și maghiară la aproape toate specializările. Primul rector al Universităţii Babeş-Bolyai a fost profesorul Constantin Daicoviciu (arheolog).

martie-iulie 1959

Universitatea Babeş-Bolyai a primit staţiunea de cercetări biologice de la Arcalia (jud. Bistriţa-Năsăud).

1966

Universitatea Babeş-Bolyai avea cel mai mare număr de studenţi (14.438 ) şi cadre didactice (841) din România în perioada regimului comunist.

1970-1971

prima Cartă de funcţionare a Universităţii Babeş-Bolyai, o premieră în comunitatea academică din România.

mai 1992

Universitatea Babeş-Bolyai şi-a reorganizat structura, introducând un învăţământ pe baze multiculturale. Astfel au fost create cele trei mari linii de studiu, pe criterii lingvistice: linia de studiu română, linia de studiu maghiară, linia de studiu germană.

1995

Universitatea Babeş-Bolyai este clasificată drept „universitate de cercetare avansată şi educaţie” de către Ministerul Educaţiei Naţionale din România.

2011 – 2012

E. Universitatea Babeş-Bolyai

Material realizat de Direcția Comunicare și Relații Publice a UBBcu sprijinul Muzeului Universității Babeș-Bolyai,

al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” și al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca

brosura ioana4 embed

Documents